.

-_;I

. / _/ tt I ',l

sMloLoGlA ABDoMNULU!AU Durerea nabdomen esteunuldin simptomele de baz,arenesit preoe 9i aordare rapid a ajutoru|ui diagnostiare medial. A|te simptoame pot omp|eta durerea, dar n majoritateapatologiilor hirurgiale auteale abdomenu|ui, durereareprezint simptomut de baz gi p|ingerea de baz a bolnavului. Utilizarean asemenea cazuri a termenuluid ,,abdomen aut,' reprezint o noliunegeneral, timpeste un sindrom, marnd 9i nae|agi o neesitate rapidde diagnosti urative de urgen!. Paienlii u 9i msuri abdomenaut necesito Tndreptare de urgen!9i spita|izare nselia de hirurgie. n ae|agitimp ,,abdomenul aut'' nu nseamn o intevenlie hirurgial obtigatorie. La patologiile e determin tabloullini al ,,abdomenu|ui aut''se refer: 1. MIadiile inflamatorii ale organeIor avitlii abdominIe (apendiita aut, oIeistita aut, olangita, divertiulita, panreatita aut,boala Kron, patologiile gi inflamatorii ale uteru|ui anexelor et.alt.) 2. Pertorrea organului avitar in avitatea peritoneal (uleru| perforat gi duodenului, peforarea al stomaului tumorei stomaale sau intestinale,peforareaapendiitei,peforareaveziii bitiae, peforareauleraliilor tifoide a|e intestinului, ruptur spontan a esofagului, ruptur a veziciiurinare, ruptur traumatic sau traumare a organelor avitare). 3. oluzia intestinalaut - stopareapasajului pe bo|ului alimentar tratuI intestinal (maladia aderenliar, tumoare obturatorie a intestinu|ui, obturarea invaginalie, |umenului intestinal u calulbiliar sau u un ghem de asaride, hernie strangulat, compresia intestinului u un histsau tumoar din exterior et.alt.)

t
I I I I I I I

fl i I i

4 . Hemoragii intraperitoneale: spontane (graviditate extrauterina

ntrerupt, apoplexia ovarului,ruptu de aneurism aoti) 9i (ruptur traumatie de lien,fiat,rinihi, de mezou intestinaI, vase magistrale).
5 . La ptologiile u dueriabdominale e pot povoa tabloulini

asemntor u tblou|lini al ,,abdomenului aut'' se refer: infatulmioardi,pneumoniebaza|,toxioinfelii alimentare9i maladii infelioase, o|ia hepati deabeta deompensat, 9i renal, vasulita sistemi et.alt. DALE SUB|IB Neesitatea oletrii minulioase al anamnezeigi a unei examinri linie srupuloaseal fierui paientulu abdomen aut ste indisutabil. xaminarea radio|ogi, eografia, tomografia omputerizat, 9i un spetu larg de examinide Iaboratornu sunt Tn stare s ompensezeexaminareane deplin9i supefiial a paientu|ui. Din ontra, o gam|arg de pato|ogii hirurgiaIe autea|eabdomenu|ui potfi diagnostiate doar pe baza unei ana|izeaprofundal auze|or9i al anamnezei boliidate.Este neesar de apreiat urmtoarle date: patoIogii Virsta paientului.Frevenlaa diferitor este |imitat de o vArsti anumit. Ca exemplu, invaginalia intestinului u dzvoltarea o|uz]ei intestina|e de obiei se dezvolt doar la opii pin la doi ani. oIuzia intestinal.a iolonului,Co rezultatal obturrii u tumoareeste tipi bolnavi|or mai vrstniide 50 ani. Uleru|peforatrar se TntA|ngte |a paienlii mai tineride 15 ani,iar panreatita aut|a maitineri de 20 ani. La femeitoatepatologiile |egate de derg|area pot s5 dezvo|trii foliulului aparnumai Tnperioada fetil. Timpul debutului bolii. Adesea este foateuti|ntrebarea adresat paientu|ui: ce feali ind au apirut durerile? Des bolnaviiu apendiit se trezesnoaptea din somnde durerinabdomen. Pienliiu

t t
I

ti

t t

I
rl

g J

pot indiatimpuldbutului uIerpeforat dureri|or u preiziepn la un minut. De asemenea, este important de menlionat, da durei|e nu sunt poatesurvenila o antiipate de vre-otraum. ruptura lienului Ca exemplu, traumne esenlial, sau ompresie asupraregiunii inferioar a| arasu|ui pe stngasau hipohondriuIui osta| stng. ernii|e strangulate de obieise delangeaz dup un efotflzic- ridiarea unei greutli sau shimbarea brusa poziliei orpului. Debutul bolii. Numai peforaliauleruIui stomaal gi duodena|, panreatita aut9i ruptur de aneuizm al agtei au un debutfoate aut de sindrom dolor, la paienli se dezvolt stareolaptoid cd 9i bolnavii fr unoftin!. La femei rupturagraviditlii extrauterine de asemenea onduIaolaps. Majoritateacazurilor de oluzie intestinal au un debut treptatlent. prin strangu|a!ie, Dar, oluzia intestinal din stat se asoiaz u o simptomaticfoate intensiv. De asemenea treptat, orespunztor progresrii proesului patologi, se dezvolttab|oullini n patologiile inflamatorii ale organelor avitlii abdominale. 'o atenliedeosebiti se refrdebutului, rspndirii 9i arateru|ui sindromu|ui potfi viserale gi somatie. dolor.Dupprovenien! durerile Durereaviseralestegenerat dinorganele tratului digestiv, 9i sunt a rezu|tat aI extenziei |or,balonrii sau al spasmului intestjnal, al veziii prin inervaliile biliare, veziiiurinare eliae 9i ureterului 9i sunttransmise . urerea viseal are un arater difuz, de obiei Tn simpatie. periombe|ia|. mezogastriu, Adsea, bolnavulnu poate |oca|iza aeast durere. Durerea visceral poate fi pereputi de paient sub form de tensionare.incomodare, rampesau olie. parieta|, Durerea somatii provinedin peritonul mezoulintestinului subliregi gros, din oment9i spaliulretroperitone|. Durereasomati este strit limitat,IoaIizat, intensiv 9i permanent. Aparilia duerii,in genera!' inf|amator. de proesu| este ondilionat

t
I I

rl

il
Ail tfl ;: il

'_j..

evaluriisimptoamelor, Pentru comoditatea abdomenul, ds, este npatruuadante de itre nigteIiniiperpendiular imaginare divizat e prinombili: gi superior-dextra; suprior-sinistra; inferior-dextra uadrantul inferior sinistra. Alt sistm divizeaz abdomenuln nou regiuni. pentruconretizarea proesului: Denumira |o|izrii lor este utilizat (e inludehipohondriuI dreptgi stng9i propriu zis regiuna epigastral (e in|ude regiuneaperiombilial, f|anulrile epigastrati), mezogastri (suprapubian, ilia dreapt9i |atera|e st6ng 9i drept)9i hipogastri stAng). ! abdomina| Loalizareainilili durerii.Cand Tn avitata |iber brus nimeregte aid gastri(npfoialie d uIerstomaa|), snge (n (Tn ntrerupt ngraviditate tubar) sau al puroiului extrauterin ruptur de . durerea din start este pereputpe tot abdomenul. piosa|pinx), Dar, maximala dureriin debut este simliti de bolnavn etaju| intensitata superior (Tn primul caz) 9i Tn patea inferioara| abdomenuluin urmtoare|e dou cazuri. este aeasta o Durerea,generat din intestinul sublire, indiferent oli simpl sau un obstao|u dezvoltareaoIuzieiintestina|e sau este inilialIocalizat nepigastriu sau nregiunea ntotdeauna strangulrii, periombiIia|. nhipogastru olonului inilia|este loalizat Durereade la patologiile zonei afetate. sau orespunztor poateaprea|a o hernie inghina| inghinal sau Durera in rgiunea femuraI strangu|at. paientul dup |ovitur sau traum Deplasareadurerii. Da imediat iar pesteun interval de timp(itevaore) are durerinumainloultraumei, este nesarde suspetat ruptur de nhipogastriu estedep|asat durerea intestinI in avitatea mi. d onlinut bazinului u revrsare intestin

t t
I I i I i
I

t
i I I

s
il i I I

Deplasarea pesteteva dureri|or ore de |a debutul autdin epigastriu nregiunea i|ioinghinal dreaptmrturisgte dspreapendiit aut 9i reprezint simptomul lasiKoher. Cnd dureri|e intensive au inputTn rgiuneatorai,iar apoi se deplaseaz in avitatea abdomina| este neesarde suspetat o posibll aneurism diseant al aortei. craterul durerii adese este de folos pentru stabilireaoriginii maladiei.Durereasub form de ,,lovitur de pumna|'' este arateristi pentru peforat u|cerul al stomaului sau al duodenului; durerepermanent - pentrupanreatita hinuitore aut; durereaautnrampi e impune - pentru bolnavul la stoprespirator olihepati (biliar) durere 9i renal; - naneurismul extensive diseant al aotei; durerea nrampperiodi - nmajoritatea ?noluziaintestinal; durere in ontinue intensiv azurilor pentru - npielonefrit. apendiita aut; durereoarbpermanent lradiere durerii poate avea o va]oareinformativ prelioas.n deosebi,aeastaeste arateristi pentru olii,nare durereairadiazn rgiunea nervilor ce ineveazsegmentul afetat: n olia biliar (hepati) durereairadiazn regiuneaunghiului inferior al omoplatului drept,iar olia renalnorganele genitale externegi noaps pe patea afetat. nmultepatologii ale regiunii superioare a|eabdomenului durerea este refltati Tn regiunea supraIaviular al regiunii afectate.Aeasta se datoregte exitriidiafragmei u proesul patotogi Tn coleistita aut, perforat gastroduodenal, u|erul sau u sAnge|e aumulat ntr.o ruptur de lin. Durerea npanreatita autare o iradiere tipi- nregiunea |ombar din dreapt 9i stnga sau are un carater de ,,entur''. Durerile in patologiile uterului sau a retu|uiiradiazn mij|ou| osuluisaru. Aentuarea durerii l migare si respiralie. ntotdeauna este importantde aflat de |a paient da durerile nu se aentueazla

I 3 1
EI

g d

t t

t
t t t
I I I I

i A

aentuat |a inspirul respiratie. Durerea de obieiestemaximal in p|eurit profund, sau n timpulpauzei respiraliei |a inetinirea 9i se migoreaz espiratorii. Inflamarea veziii biliarpoat mi9orarefletor exursiiIe profund la espiralie iar durereaaentuinduse fo(at. D diafragmei, |a inspirn multeazurid asemeneadurreapoates se aentuze peritonit, intraabdominale sau pneumatoze intestinale abeselor dinauza o|uziei intestinale. gi se n deubitdorsal al bolnavului Durereae se aentueaz are origine retoperitonea|i, migoreazn pozilie ortostati ca de - panratita aut.La paienlii u apendiita autdurerease exemp|u Tndeosebi mregte ntimpu| mersului, lind pe piiorul drept. acuzprezentat de un pacient hirurgia| este voma. La Urmtoarea paienlii u patologii hirurgial autevomaeste ondilionat de una din urmtoarele auze: (1) exitarexesival terminaliuni|or nevoasa|e peritoneului gi mezoului; (2)oluzie intestina| meani; 9i (3)ref|etar la obstrulionareaformaliunilortubu|are (ilor bi|iare, ureterului, intestinuIui, apendielui). Frevenla vomei. Voma de o singurdat la debutulbolii este arateristipentru apendiitaaut. Voma freventpe parursul eva|urii |inide apendiit aut vorbegtedespre a|ipirea tablou|ui 9i progresarea peritonitei. noluziaintestin a|, cauzatde obstruclionarea inalta intestinu|ui sublireeste asoiatcu vom frevent 9i abundent. estevomaTn cazuloleistitei aute, De asemenea.frevent 9i ndeosebi npanreatita dureri|e Tngastroenterite aut.Voma de obieiantiipeaz gi toxioinfeclii. abdominale n are vom este rr sau Dar, exist multe patologii provote intraabdomina|e de o extrauterin hiar tipsegte. in hemoragiile gi voma|ipses. De asemenea voma ntrerupt de |iengrelurile sau ruptur pforlieiuleruIuigastroduodenal. n oluzia nu este arateristi

I I

:. ifl

joas (la nive|u| voma este un simptomar iar da intestinal olonu|ui) pare,aparetirziu.
:,

craterul vomei. n gastritaaut, are Tn cazuri grave poate provoao simptomati pronunfat, abdomina| voma este cu ontinut stomaa| bil.noliilehepatie vometsunt,de obiei, 9i nensemnat pentru bilioase'De asemenea,vomafrevnti, biIioas este carateristi aut. oleistita aut9i panreatita intstina|e voma ste foartefrevent, nazu|torsionrii dar sra gi dezvoltrii duponlinut. nazul autizrii maladiei uIeroase stenozei pilorie vome]e sunt u onlinut de staz,adeseau nuan!hemoragi, darfronlinut bi|ios. notuziaintestinal araterul maselorvomitive treptat se modifi. De la ineputsunt cu onlinut stomaal, apoi - bilioase. Cu progresarea o|uziei devinverzui, maselevomitive afenii' Voma 9i nsfrgit,,fealoide''. pentruoluzia intestinal este arateristi obstaolul fiind la ,,faloid'' nivelu|intestinului sublire,9i rar se ntlnegte n oluzia intstinal u gros. obstaolul la nive|ul intestinului misi de gaze gi materie. Lipsa emisiei de gaze gi fale pe parursul ndeosebi a tova zi|eeste un semn gravnoluziaintestinal, da se asoiazcu durerigi balonarea abdomenului. $i, vie verso,in (|anivelu! o|uzia intestinal Tnalt intestinului sublire), emisiade gaze gi pe un anumit fealepoates fie pstrat interval de Iadebutul bo|ii. gastroenterita Diareeaeste tipipentru aut9i poates fie ntlnit pelvian aute. ntr.o loa|izare a apendiitei retaleeste un n eliminrile Prezenla singeIui 9i a muozitlilor intestina|e. simptom lasial invaginaliei Tn multe Setea gi usiiune in guri (xerostomie)se Tntilnegte pronunlat patologii da Tndeosebi n peritonita hirurgiale abdominale' - patologii panreatit intestinat e se asoiazcu avansat, 9i TnoIuzia profunde hidro.slin. dereg|ri Tnehi]ibrul

t t
t
I

I I

t
il i I il

I
l,'

I I
ll

t t t t t
I

g J

bolnavul lstori bolii. ste neesarde interogat despreantiidentle peritonite, pneumonie, (operalii apendiit, suportate, supotate ol|itiazei d baz adresatpaintu|ui et.).Unul din ntrebrile este 9i uro|itiazei situa{ie? A mai fost indv asemenea urmtoru|: da dbutu| ste neesar de onrtizat bo|iinu ste ore|atU e aparedupfo|osirea Durerea minriigi se menline 2.3 ore, alimentele. duodenal. La dureripermanente mturisegte despreun uIer nepigastriu, are se intensifidup folosireaalimente|or se suspet un aner Durerea nhipohondriul sau ulerronigastri. drept orelat stomaa| u minareavorbegte ole|itiazei. despreprzenla XAMENULLlNl lnspelia generaI. Este nesar'ntotdeauna, a iteva minute pentruo observalieasupra bolnavului. poate xpimarea felei bolnavului ndelungat. mturisi despreo suferin! Simp|aobservare a disomfortului pe fala bo|navului poateindiahirurgului sau a grimasei de duere repetat despre prezenla durriIor oliative. Fala palid sau sur a bolnavu|ui, aoperit u transpiraliirei poate vorbi despre un uler peforat, panreatit a intestinului. aut sau strangulare Fala extrmpa|id a unei ntrerupt. femeipoatevorbidespreo extrauterin Culoarea su.pmintie a pie|ii,orbiteleTnfundate, nuan!asulita aoperiteu transpiralii tegumentele felei, ochii slipitori, rei a|tuies exprimarealasi a ,,fe!ei|ui Hiporate''sau a ,,fetiabdominale'', pentru peritonita avansati. arateristi6 Pozili bolnavuluiin pat este un semn Iinidiferenlial sup|imentar. paienliinu.gipot gsi loul,areideosebesde Tntooli puterni paienliiu peritonit, nerali are sunt nemigafi. s.i propuneli unui paientu ulcerpeforat latera| s se ?ntoar 9i veli observau e greutfi lui. ln peritonit generalizat piiore|e gi atenlievor fi asoiatemigrile de obiei,sunt flexaten genunhipentrua re|axa bo|navului, defansul al abdomenu|ui. musular

t
I

I
I i I I

t
i

li-

n rupturde lien sa fiat paienliise afl n poziliefo(at . dubit nerara de a adu lateral,9i se onstatsimptomu| ,,hopamiti'': dorsaI se asoiazcu intensifiarea npoziliedeubit dureri|or, bo|navul 9i - deubit pozilia inilial 9i reapta |ateral imediat sau gez6nd. bolnavii - est un simptom pu|sului frevenlei onstant Pulsul. Ac|erarea prezent Tn peritonitagenera|izat 9i a hemoragiei intraabdominale. pulsuluidup traumaabdomenului observareaatentasuprafrevenlei poate pune n eviden! natura 9i gravitatea lezrilor organie 9i a intraabdominale. hemoragiei ! ntr-operitonitavansat pulsu|este frevent (n aga fel ste imposibi| de palpat. Aga puls de numrat) 9i slab uneorieste imposibi| mturisegte despre starea terminala paientului9i este un semn pronosti negativ. tensiuniiateriale Tensiunea arterial. Msurarea adesea ajut la Migorarea indii|or in abdomen. TA poateindiala o diagnostia dureilor goc sau |ao insufiient irulatorie a rezultat hemoragie intraabdominal, avansate. al oluziei intestina|e frevenleirespiralii este important Frevenla respirafiei. Stabilirea pato|ogiilor bolii toraie sau abdominale. Da la debutuI la diferenlierea posibilste de douori de la norm,atuni este mrit frecvenla respiraliei pato|ogie torai. peitonit generaIizat asoiatcu sau oIuzieintestinal Dar, Tnt-o respiralia,de balonare abdominal,sau hemoragieintraabdominal poatedevenifrevent. asemenea, pot fi hirurgiale aute aIe abdomenu|ui Temperatur. Pato|ogii|e de sau ridiat. oatetrei fe|uri sizut, norma| asoiateu temperatur pot fi Tntilnite n una 9i aeiagi patoIogie dar Tn diferittimp. temperaturi nstri|e de 9o.n Temperatur szut(35-6.)poates se ntilneas prin strangulare, aute,oluziei intestinale faza inipient al panreatitei grave. abdominale perforat uleru|ui sau a uneihemoragii

It I

J I

E I

orpuluide obiei este La dbutul apendiiteiaute temperatura adresrii normal, iar u timpul(niteva ore),|a momentu| dup ajutor (37,3-37,5.). medial ea devine subfebril peritonit La peforra aut sau ntr-o apendixu|ui n apendiita progresiv poate ifIe de 38"C. temperatura orpuIui ajunge Da paientul u durere nabdomen de |a debutare temperatura de p|mAnilor 4041o,atuniauzeleprobabi|e aI boliieste pato|ogia sau a pentru pato|ogii rinihi|or. nalt absolutnu este aracteristi emperatur hirurgia]e auteale abdomenului. lnspelia abdomenului. La inspeliavizual a abdomenului se prezenlabalonrii atrageatnliela dimensiunile lui,simetrismul, loalegi generale. pot servi simetrie ndimensiuni Cauza mririi a abdomenului sau balonarea obezitatea, asitanirozahepati, abdomnului. Mrirea asimetri ndimensiuni a abdomenului s ntlnegte in oluzia intestinal, nd ansa sau ansele intestina|e ba|onate se ontureazprin peretele peretele mare e deformeaz abdomina| tumoarede dimensiuni 9i Tntr.o abdominal. igoraean volum a| abdomenu|ui se intilnegte n agexii, ondilionate de Un. proes patologi C?, de exemp|u stenoz piloroduodena| sau de o tumoare deompensat ma|ign. s fie examinate ste ob|igatoriu a Tntotdeauna toatelouri|e hernia|, unde|a paienlii obezie posibil analului femural, de a Tndeosebiregiunea mii.Hernii|e inghinale e mai de dimensiuni nu observao herniefemural a bolnavului, atuniind viseele bine de examinat npozilieortostati ptrund gi herniaprolabeaz exterior. in saul hernial pote fi util Pentru depistareaherniilorpostoperatorii 9i ombi|ile ar este re|axat n poziliedeubitdorza| manevr:paientu| urmtoarea se este rugat s ridie apu|.n aest moment mughiiabdominale presiuneaintraabdominal ontrateaz 9i se mregte 9i herniedevine vizibil.
10

t t t
I

t
I I i I

ila

Guloareategumentelor in majoritatea zurilor de patologie aut a abdomenu|ui nu se modifi. Dar,iteriitatea adesea aparenoleistita aut, olangit9i panreatita aut, paliditatea apare n hemoragii (extrauterin intraabdomlnale nterupt' ruptur de Iien, aneurism), ianoza- ntromboza vaselormezenterie. n afar de aesta, la inspelia abdomenuluise poate obseva dilatareavenelor subutanateperiobilicale n ciroza hepati,prezenla petelorviolete periombilial lateralen paneatita aut, 9i pe flanuri|e sau esorialiigi hemoimbibilii |a o traum, bont a abdomenului. De postoperatorii. asemena, giatriiilor se trageatenliela przenla Partiiparea bdomenului in .atul de respirafie. netinirea migriIor respiratorii ale perete|ui abdominaI este un semn important n pato|ogia hirurgial aut a abdomenului. n ulerul peforattot gi nu patiip abdomenul pe tnd n devinenemigat natulde respiralie, apendiita acutu peritonit loal, adesease limiteaz de patiipare n respiralie numai regiunea inghinal dreapt. n o|eistitaaut se gi al regiunii diminuiaz migrile respiratorii ale diafragmei epigastrale. Palparea. Palpareaabdomenului se efetueaz npoziliede deubit dorsal.Capul paientului se sprigin |iberpe pern,miiniIede-a lungul genunhilo. orpu|ui, iar piioarele flexateleger Tn atiu|aliil Aeast pozilie permite re|axareamaxim al peretelui abdominal anterior 9i palparea. Palpareaurmeaza fi efetuat failiteaz din parteadreapta bolnavului: MiiniIe examinatorului trebuie s fie alde, iar palparea abdomenului se efetueazu patru degete a miinii drepte.Palparea tenti 9i leger sunt ondilii nesare aestei manevre.Palparea pentrupaientdar brutaI 9i dureroasnu numaia este insupotabil poaterea imaginegregit. se iniliaz din loul mai pulin dureros al Palparea ntotdeauna la suspiiunea abdomenului. De exemplu: apendiitei se va acutepalparea nepe din regiuneailiasting, iar Tn co|eistita aut- din regiunile
ll

fl

A A A

t
t

t
I i

rt
*il

il

c
l
inferioare rspindirea9i ale abdomenu|ui. La palpaliese va determina intensivitatea nordrii musulare,loul maxim dureros,zone|e de hiperestezie, simptomul de iritarea pritoneu|ui a areva si si prezenla prolabri (hernii). Defansulmusular(rigiditatea musulat5, rezistenlamusular) ref|etori este o ontratare a mughilor abdomina]i a realiede rspuns peritoneului. la inflamalie 9i iritarea poatefi foatepronunlat, DefansulmusuIar onstant, 9i spinditpe altuind toat suprafalaabdomenuIui aga numitul de Iemn'', ,,abdomen pentruulerulpeforat. arateristi Dar, mai des, defansulmusularse toatizeaz cu o anumit regiune: n hipohondriul drept- n oleistita - npanreatita - n aut;Tnepigastriu aut;nregiuneai]iadreapt aut 9i boa|a Chron. Rigiditatea apendiita musularpoate lipsi n pelviana proeselor loa|izarea inflamatorii, slab pronunlat 9i greu de pentru nhemoragii intraabdominale, depistat o|uzia 9i nu e arateristic intestinal. poatefi determinat Defansu| musular extraabdominale: 9i npatologii p|europneumonii, de oasteinferjoare, fraturi olirenalet.elt. Existi situaliilinie, ind defansul musular este slab pronunlat hiar gros gi Tnperitonite (1)la obeziu un pereteanterior avansate: abdomina| gi |ax,(2) |a bo|navi sunt atenuate u toxemiiuremie, nd reflexurile 9i diminuate, virstnii. 9i (3)|a paienlii |oalizrii durerii maximeeste un semn Doloritatdi. Determinarea prinipal diagnozi. |ini la stabiIirea e ontribuie prin migri supefiia|, HiperesteziategumenteIor. Se determin n dorsa| a dejetelor. Hiperestezie utanat atentealunendu suprafa! acuti. Dar,la general, regiuneai|iadreaptpoateindia|a apendicit are o va|oare diagriosti szut. hiperestezia utanat lasi de iritarea peritoneului este lritarea peritoneului.Simptomul nfe|ulurmtor: atent simptomul Blumberg, are se determin degete|e
12

A 3 l I I I I T I

t t t
i i

t
,d

t
I I
se afundprofund regiuniirespetive, abdomenului iar apoi n!suturile peritoneului busm6nase n|tur. in inflamarea aeastaprovoa dureri puternie, e se obseviprinrealiapaientu|ui. Determinrearigiditlii mughiului iliopsoas. Des n inflamatii retroperitoneale Tnproesse impli doar plia posterioar a peritoneu|ui. F|exia membruluiinferiorTntinsn artiulaliaoxofemura| provoa psoas pozitiv.SimptomulCope apariliadureriloraute - simptomul extensia membruluiinferiorntinsTn atiulaliaoxofemural provoa aparilia durerilor. ! Palparearegiuniilombarese efetuiaz cu ambelemAni. o mnse pe peretele afl pe lomb,iar e|la|t anterior al abdomenului. Palpind bimanua| na9a fel se poateobservaorigieprolabare sau formaliune, se prezenlapio-sau hidronefrozei gi a abesuluiretroperitonea|. determin Doloritatea prin lovireaugoaru regiunii date se poate determina pumnu| Tn regiunealombar.Prezenla dureriipoate fi n olii renale, pieIonefrit et.alt. Perculia abdomenului prmite dpistareasunetuluitimpani n gi sunetulmat in aumulrilibere de lihide,de balonareaintestinelor gi de stabilit dimensiunile stabilit stomau|ui matitatea fiatuIui.

t
I I I I I I

T I

Matitateafiatului. Da la peruliematitatea fiatului |ipsegte atuni este vorba despre prezenla aerului liber n avitatea abdomin| (pneumopritoneum), ceia e poatefi nperforare de stomasau intestin. poatefi !i no|uzia Disparilia mhilt1ii fiatu|ui intestinal, atunci6nd ansa balonat intestinalse interaleazntre fiat 9i peretele anterior abdominal. peritoneal poatefi reprezentat Lihidul liber navitatea de puroi, bil,snge,urinsau poatefi d arater sros.Pentrustabilirea lichidu|ui liberintraperitoneal se peruteaz unuliinflanurile abdominale, mai Tntii Tnpoziliedeubitdorsal,iar apoi dubitlateraI. Da, are lo shimbarea

13

t I t
i
I

perutor nuantei sunetu|ui de la el mat la timpani atunise vorbegte abdomina|. despreprezenla lihidu|ui Iiber navitatea mturisegte abdomnu| Ausulta[ia.Aforismahirurgial mut pe nd e| u pristalti ae|erat despre vorbegtedspre peritonit intestinaI se ausu|tn regiunea oluzie intestinal.PeristaltismuI periombilia| mzogastral dindreapta 9i stnga. poatesi fie nu numainperitonit, Lipsa sunetelor intestinale dar gi patologieretroperitoneal (panratit, f|gmon trauma abdomenuIui, retroperitoneal), nintoxicalii. ! n afar de peristaltismul aeleratn oluzia intestinal se poate

t
I I

gi ,,simptomu| lopotajului''. La peusia abdomenului ausulta in para|eI u lui sunetullopotajului se perped asupraanseiafetate ausu|tarea e lihid TnvoIum mare9i gaz. conline pe linia este ausultat Tn regiunea Aotaabdominal hipoombilial se perepe un zgomot median. n aneurismu|aoti ausu|tativ permanent, e se amplifi odati u undapulsativ. hirurgiale npatologii|e auteale abdomenului xaminarearetal. gi informativ. Pentruexaminarra tugeuIrectalare o valoareimportant deubitdorsal sau |atral. Mediuldup dat paientuleste pozilionat sau a|t ei u g|ierin mnugiide auiu 9i prelurarea mbrarea degetuI indienret. La tugeul remediu oleios|egergi atentva introdue fiind cauza reta|se poat9 depista o tumoare,e obtureazlumenu|, Tn intestinal. sau se palpeazapexuIinvaginatului oluzieiintestina|e, poatefi |iber9i ampu|areta| de originetumoroas oluzia intestina| peretelui dureri anterior al rtu|ui se poateaprecia di|atat. La ompresia peIvienesau umu|rea de lihid aute, e poate fi n peritonite|e pato|ogiTn spaliul Doug|as.La femei de asemenea se efetuiaz vaginal. examinare e se asoiazcu tabloul Eminareautiei toraie. npato|ogii|e aut e neesar de a eftua si o examinare lini a bdomenu|ui p/'tl^Y*9*+ ]a./,'; ,rni^,.l,7|oq4a .c 4{*j::||/:Y,''!'''Y*,.::ot{, ""/ *uii! i^oio',a:.,:'i4 , u oot /pi*{a'4:;* f. *ox&,a,.{,ra""'^,; f ,;Ii,d,"" Js/Pl4 , ar."-{at .., r#,,,-",+$h _ /"" E,,."; ' T:;' . ^ "tv,n iu,lz-, ^,,

t
i I I I I I I

E T
J