Sunteți pe pagina 1din 3

Thomas Morus, n englez Thomas More, (n. 7 februarie 1478, Londra - d.

6 iulie 1535, Londra) a fost un avocat, scriitor i om de statenglez. Pe durata vieii sale i-a ctigat reputaia de important erudit umanist, ocupnd mai multe posturi publice, incluzndu-l pe acela deLord Cancelar, din 1529 pn n 1532. Morus a introdus termenul de utopie (greac niciun loc, dar similar cu eu topos - loc fericit), numele dat de el unei naiuni insulare ideale, imaginare, a crui sistem politic a fost descris n cartea lui, publicat n 1516. Este cunoscut n special pentru refuzul su de a-l recunoate pe Henric al VIII-lea drept cap al Bisericii Angliei, nefiind dispus s renune la principiile sale i la religia sa catolic, acel refuz avnd drept consecine terminarea carierei sale politice, nchiderea sa n Turnul Londrei, i apoi executarea lui pentru nalt trdare. Utopia n 1515 Morus a scris cea mai faimoas i controversat oper a sa, Utopia, un roman n care un cltor imaginar, Raphael Hythloday (al crui prenume este o aluzie la Arhanghelul Rafael, purttorul adevrului, i al crui nume nseamn cel care vorbete fr sens n greac), descrie organizarea politic a unei naiuni insulare imaginare, Utopia (joc de cuvinte ntre grecul ou-topos, niciun loc, i eu-topos, loc bun) siei i lui Peter Giles. n aceast carte, oraul Amaurote este prezentat, printre altele, ca fiind Cel mai valoros i mai demn. "Utopia" lui More a fost scrisa in latina si este compusa din doua parti, cea de-a doua parte descriind locul [plecind de la doua cuvinte din limba greaca "tinutulcare nu exista", dar care prin analogie inseamna si "un tinut fericit"] sau Nusquama, dupa cum a numit-o in scrisorile sale -'Nicaieri'), a fost scrisa probabil catre 1515; partea introductiva e scrisa la inceputul anului 1516. Carteaa fost tiparita prima data la Lovain, in Flandra, in 1516, sub redactia lui Erasmus,Peter Giles si alti citiva prieteni ai lui More. A fost apoi revizuita de More [careulterior va avea suficient timp sa regrete, ca si prietenul sau Erasmus dealtfel,atitudinea ingaduitoare fata de protestanti, fiind un sustinator inflacarat al unitati Crestinatatii si intrind intr-o apriga polemica cu Martin Luther in apararea luiHenric al VIII-lea. n.t.] si tiparita de Frobenius, la Basel, in Noiembrie 1518. Afost retiparita la Paris si Viena, insa nu va cunoaste lumina tiparului in Anglia petimpul vietii lui More. Prima publicare in tara sa a fost dupa o traducere in limbaEngleza, in timpul domniei lui Eduard al VI-lea(1551), efectuata de RalphRobinson. A fost apoi tradusa intr-o forma literara de Gilbert Burnet, in 1684,imediat dupa ce acesta a condus apararea prietenului sau, Lordul WilliamRussell, a participat la executia sa, aparindu-i memoria si a fost dat afara decatre James al II-lea in mod premeditat din postul de asistent la St.Clement,.Burnet a fost atras spre traducerea "Utopiei" cel mai probabil fiind minat deaceleasi sentimente puternice de revolta in fata injustitiei, ce trebuie sa-l fideterminat pe Thomas More sa scrie aceasta carte. Traducerea lui Burnet a dat in volum si numele cartii, ce a fost luat de la un adjectiv din limba Engleza Utopie prin care este definit un tip de organizare sociala si politica extrem degeneroasa, dar care din cauza anumitor conditii ale prezentului ramine inca irealizabila. Intentionat fantastica prin sugerarea detaliilor, "Utopia" este opera unui invatatcare a citit "Republica" lui Platon, a carui fantezie este impulsionata dupa lecturaistoriilor lui Plutarch despre viata Spartanilor sub legislatia lui Lycurg. Sub mascaunui ideal comunitarist [si in niciun caz unul comunist, asa cum sustin in moderonat cei mai multi exegeti marxisti, atribuindu-i lui More meritul de-a fi unprecursor al comunismului, ori este bine cunoscut ca primii socialisti utopici vor apare abia in sec. XVIII-lea! SaintSimone, Charles Fourier si Robert Owen, alecaror idei au contribuit la conceperea operei lui Marx! In

vreme ce Platon siPlutah, cei care l-au inspirat pe More, nu pot fi in niciun chip consideratiprecursori ai socialismului utopic! n.t.], unde au fost introduse abil citevaexcentricitati spirituale, se afla ascunse argumentele nobilimii Engleze. UneoriMore pune problema Frantei, sub a carei aparenta sint ascunse de fapt problemele Angliei. Alteori sint aduse laude ironice bunei-credinte a capetelor incoronate ce domnesc peste lumea crestina, ca o modalitate de-a feri cartea derigorile cenzurii si ca un atac politic indreptat impotriva metodelor absolutiste deguvernare ale lui Henric al VIII-lea. Erasmus din Rotterdam i-a scris unui prietenin 1517, ca ar dori sa-i trimita "Utopia" lui Thomas More, daca n-a citit-o inca si"isi doreste sa vada " adevarata sursa a tuturor relelor politice ". Iar catre ThomasMore, Erasmus va scrie: " Un Primar din Antwerp este atit de incintat de ea, incit o cunoaste in intregime pe de rost".

n opera sa, Morus contrasteaz viaa social contenioas a statelor europene, cu aranjamentele sociale ordonate i rezonabile ale Utopiei i ale inuturilor din jurul ei (Tallstoria, Nolandia, i Aircastle). n Utopia, proprietatea privat nu exist, i se practic o toleran religioas aproape absolut. Mesajul principal al operei este necesitatea n primul rnd de ordine i disciplin, mai degrab dect libertate. Societatea descris este aproape totalitar, i foarte diferit de ceea ce nelegem astzi prin libertate. Este o lume n care ncercrile de discutare a politicilor publice n afara forumurilor oficiale se poate pedepsi cu moartea. Exist o asemnare cu statul comunist imaginat de Karl Marx mai trziu, n ceea ce privete lipsa proprietii private, dar n Utopia nu exist ateismul considerat de Marx necesar. Mai mult, n Utopia exist toleran pentru diferite practici religioase, dar nu pentru ateism. Asta deoarece Morus considera c dac un om nu credea n Dumnezeu sau ntr-un tip de via dup moarte, nu i se putea acorda ncredere c va accepta pe cale logic vreo autoritate sau principii care s nu derive din propria persoan. Este posibil c Morus a ales calea literaturii pentru a descrie o naiune imaginar, pentru a putea discuta liber probleme politice controversate. Propria lui atitudine privind organizarea descris n carte a fost o tem ndelung dezbtut. Dei pare greu de crezut c Morus, un credincios catolic, ar fi considerat Utopia un model concret de reformare politic, unii critici au speculat c Morus i-a bazat cartea pe comunalismul monahal bazat pe comunalismul biblic descris n Faptele Apostolilor. Datorit nsi naturii scrierilor lui Morus, este dificil uneori de fcut diferena ntre pasajele n care autorul este satiric fa de societate, de cele n care chiar descrie soluii care corespund viziunii sale. Utopia este considerat premergtoarea speciei utopiei literare, n care diferite societi ideale sau orae perfecte sunt descrise mai mult sau mai puin amnunit de autor. Dei a fost o micare tipic Renaterii, bazat pe redescoperirea conceptelor clasice de societate perfect, precum n operele lui Platon i Aristotel, i combinat cu

fineea retoric a oratoriei epidictice a luiCicero sau Quintilian, utopianismul a continuat i dup intrarea n Epoca Luminilor. Ediia original includea detalii ale unui alfabet simetric inventat de Morus, numit desigur alfabetul utopic. Acel alfabet a fost omis n ediiile posterioare, dei rmne o ncercare timpurie de criptografiere, i este posibil s fi influenat dezvoltarea stenografiei. Polemici religioase Utopia dovedete c pentru Morus obinerea armoniei i o ordine strict ierarhizat erau foarte importante. Toate provocrile la adresa uniformizrii i ierarhizrii erau considerate periculoase; n termeni practici cel mai mare pericol, din punctul lui de vedere, era cel pe care l presupuneau ereticii pentru credina stabilit. Pentru Morus cel mai important lucru era meninerea unitiicretintii. Reforma luteran, care presupunea pericolul fragmentrii i discordiei, a fost pentru Morus ceva de temut. Contraatacul su personal a fost declanat ntr-o manier tipic pentru un scriitor. L-a asistat pe regele Henric al VIII-lea la scrierea Aprrii celor apte Taine, un rspuns polemic la scrierea luiLuther Despre captivitatea babilonian a Bisericii. Cnd Luther a replicat cu Contra Henricum Regem Anglie, Morus a primit responsabilitatea de a formula o contra-replic, ceea ce a i fcut nResponsio ad Lutherum. Aceste schimburi de replici mai degrab violente l-au determinat pe Morus s se apropie de formele de ordine i disciplin descrise n Utopia.

S-ar putea să vă placă și