Sunteți pe pagina 1din 9

Modelul conceptual al Virginiei Henderson

Astzi procesul de nursing a cptat valene noi, rolul asistentului medical a devenit mai complex, n sensul lrgirii sferei de activitate, una dintre ndatoriri fiind aceea "de a diagnostica i stabili atitudinea terapeutic adecvat pentru rspunsul individului fa de o problem de sntate actual sau potenial. n centrul ngrijirilor de sntate se afl pacientul, dar el nu mai este perceput simplist doar ca un individ ce sufer de o anumita boal, ci este apreciat holistic ca o persoan cu necesiti fizice, emoionale, psihologice, intelectuale, sociale i spirituale. Aceste necesiti inter-relaioneaz, sunt interdependente, de egal importan i reprezint fundamentul interveniilor asistentului medical ce va trebui s se adapteze la o infinitate de reacii, manifestri, triri, relaii interpersonale, generate de unicitatea profilului psihic al protagonitilor implicai i de specificul situaiei concrete n care i desfoar activitatea. Este important ca asistentul medical s fie familiarizat cu aspectul complex al naturii psihice umane, s neleag c indivizi diferii au reacii diferite fa de aceeai problem urmare a structurii lor unice de personalitate. Exist mai multe accepiuni ale conceptului de personalitate, dar cea mai folosit este aceea ce definete personalitatea ca fiind "organizarea mai mult sau mai puin durabil a caracterului, temperamentului, inteligenei i fizicului unei persoane; organizare ce determin adaptarea sa unic la mediu , (Eysenck). Conceptul holistic de apreciere a individului poate fi rezumat n cteva idei principale ce stau la baza susinerii tiinifice a desfurrii procesului de nursing: individul este un tot unitar caracterizat prin integritate i el reprezint mai mult dect suma prilor sale componente; individul este n permanent interaciune cu mediul nconjurtor, schimbnd materie i energie cu acesta; evoluia fiziologic a individului este ireversibil i unidirecional n timp i spaiu; individul uman se caracterizeaz prin capacitate de abstracie, imaginaie, senzaii, emoii. Toate aceste aprecieri subliniaz evoluia conceptului "ngrijirilor de sntate" de-a lungul timpului i adaptarea acestuia la principiile de organizare actual a sistemului sanitar, urmrind n principal rolul asistentului medical: asistentul medical reprezint un element important al echipei medicale; asistentul medical desfoar o activitate autonom, cu competene bine stabilite; activitatea medical nu vizeaz doar tratarea eficient a mbolnvirilor, n prezent accentul se pune pe prevenirea bolilor i promovarea strii de sntate; rolul asistentului medical intervine att n ngrijirea individului ct i a comunitii (promovarea sntii, educaia pentru sntate). Organizarea datelor culese n vederea ntocmirii planului de ngrijire se poate face conform unui model conceptual. Conceptele sunt necesare n nursing pentru a lega teoria de practic, iar pentru a fi complete trebuie s conin elemente critice severe precum procesul de nursing, un scop anume, un raionament, o specificare a rolului profesional, o descriere a clientului i a aezrii clinice. I. Modelul conceptual al Virginiei Henderson Precizarea conceptelor cheie ale acestui model : Individul bolnav sau sanatoseste vazut ca fiind un tot unitar caracterizat prin nevoi fiziologice i aspiraii denumite generic nevoi fundamentale pe care trebuie sa si le satisfaca. Scopul ingrijirilor este de a pastra sau a restabili independent individului in satisfacerea acestor nevoi. Rolul asistentei este suplinirea a ceea ce el nu poate sa faca singur. Un model conceptual pentru o profesie reprezinta o imagine mentala a profesiei, o conceptie a ceea c ear putea sau ar trebui sa fie. Componentele esentiale ale unui model conceptual sunt urmatoarele :. 1

o Postulate : sunt suportul teoretic si stiintific al modelului conceptual. Ele sunt recunoscute si acceptate.Acestea sunt: - Orice fiinta umana tinde spre independent si o doreste o Individual formeaza un tot caracterizat prin nevoi fundamentale o Cand una din nevoi ramane nesatisfacuta individual nu este complet, intreg, independent. - Valori: - Asistenta poseda functii care sunt proprii Cand asistenta preia rolul medicului, ea cedeaza o parte din functiile sale unui personal necalificat Societatea asteapta un serviciu din partea asistentelor pe care nu poate sa-l primeasca de la nici un alt personal. Elemente: a) scopul profesiei b)telul activitatii (beneficiarul) c)rolul activitatii d)dificultati intalnite de pacient (sursa de dificultate) e)interventia acordata f)consecintele. a) Scopul profesiei este : - De a ajuta pacientul sa-si conserve sau sa-si restabileasca independent sa, in asa fel ca el sa-si satisfaca nevoile prin el insusi o De a favoriza vindecarea o De a asista muribundul spre un sfarsit demn b) Obiectivul activitatii profesionale este beneficiarul adica persoana sau grupul de personae spre care este indreptata activitatea. In atingerea obiectivului se tine cont de faptul ca individual formeaza un tot cu nevoi commune tuturor fiintelor umane, dar si de faptul ca manifestarea nevoilor este diferita de la un individ la altul. c) Rolul profesiei este de suplinire a dependentei ( a ceea ce nu poate sa faca persoana), de a incerca sa inlocuiasca necesitatea a.i. persoana sa-si satisfaca cerintele mai usor si fara handicap. d) Sursa de dificultate: dificultatile intalnite la pacient, care fac ca persoana sa nu poata raspunde la una din nevoile sale, sunt cauzate de o lipsa (de forta, de vointa, de cunostinte) e) Interventia aplicata persoanei va fi orientate asupra lipsei si consta in a creste independent persoanei f) Consecintele sunt rezultatele obtinute (ameliorarea dependentei/ castigarea independentei=atingerea scopului) Nevoile fundamentale sunt: 1. A respira respiraia este procesul fiziologic prin care oxigenul din aerul atmosferic ajunge pn la nivelul celulelor, unde este folosit in reaciile de oxido-reducere, dioxidul de carbon rezultat fiind eliminat din organism prin expiraie; o respiraie eficient presupune i o bun circulaie deoarece sngele joac rolul de transportor pentru gazele respiratorii; disfuncia respiratorie atrage dup sine o perturbare a ntregului orgamsm att la nivel fiziologic i fiziopatologie (hipoxie tisular, hipercapnie) ct i psihologic (senzaie de sufocare, anxietate, team). 2. A se alimenta si hidrata Apa reprezint aproximativ 60% din greutatea organismului adult, ea avnd un rol deosebit de important n buna desfurare a proceselor fiziologice ale organismului. Un individ poate supravieui cu: 15% din funcia normal a ficatului 25% din funcia normal a rinichilor 35% din numrul total de hematii 45% din suprafaa de hematoz pulmonar 2

70% din volumul plasmatic. Reducerea volemiei cu mai mult de 30% este critic pentru supravieuire. (Volemia reprezinta volumul sanguin total, circulant si imobilizat in rezervele sanguine, plasmatic si globular. In mod normal, volemia globala este, in medie, de 76 ml/kg, la barbat si de 66 m/kg la femeie. Volemia plasmatica este de 46ml/kg la barbat si 43 ml/kg la femeie. Volemia globulara este de 30 ml/kg la barbati, iar la femei este de 23 ml/kg.) aprecierea statusului volemic al pacientului se poate face pe baza examenului clinic i a investigaiilor paraclinice dar cel mai simplu prin stabilirea bilanului hidric aport - pierderi (intrri - ieiri); deficitul de ap al organismului va fi corectat prin hidratare per os sau la nevoie prin administrare de soluii perfuzabile coloidale sau cristaloide; excesul de ap al organismului impune restricionarea aportului i administrarea de diuretice; principalul mecanism fiziologic de reglare a cantitii de ap din organism este reflexul de sete. La vrstnici acest reflex diminu astfel c n mod obinuit acetia prezint un anumit grad de deshidratare; o alimentaie sntoas vizeaz mai multe aspecte: cantitatea alimentelor, calitatea acestora, ritmul de administrare; o diet adecvat trebuie s asigure un aport suficient de nutrieni, vitamine, ap i sruri minerale, aport adaptat necesitilor organismului. 3. Nevoia de a elimina organismul este un sistem deschis n permanent interaciune cu mediul nconjurtor, schimbnd cu acesta materie i energie; eliminarea satisface nevoia organismului de a ndeprta anumite substane nefolositoare rezultate din metabolism sau digestie; fiziologic eliminarea are loc la nivelul tegumentelor (transpiraie), respiraiei (expiraie), aparatului renal (diurez), aparatului digestiv (scaun), aparatului genital feminin (menstruaie ); n anumite condiii patologice se produc modificri ale modalitilor de eliminare ale organismului: transpiraii abundente (coma hipoglicemic) hemoptizie (neoplasm pulmonar) vrsturi bilioase (colecistit) vrsturi explozive n jet, neprecedate de grea (tumori cerebrale) hematemez {vrsturi cu aspect de za de cafea ce apar n hemoragia digestiv superioar) hematurie (urin cu snge) tulburri ale tranzitului intestinal cu alternana constipaie / diaree (tumori de colon) melen (tumor de colon) amenoree (lipsa menstruaiei - ovar polichistic). 4. Nevoia de a se mica i a avea o bun postur nevoia de a te mica i a avea o bun postur reprezint un aspect esenial al mecanismului de integrare a individului n mediul nconjurtor i orice disfuncionalitate legat de aceast nevoie fundamental are repercursiuni n plan fizic, psihic i social; meninerea independenei de micare i a unei bune posturi presupun integritatea structural i funcional a sistemului osos, sistemului muscular, sistemului nervos, aparatului vestibular; Putem ntlni: paralizie - absena complet a forei musculare, urmare a pierderii contractilitii musculaturii striate datorit ntreruperii uneia sau mai multor ci motorii cortico- musculare; pareza - uoar slbire a forei musculare; hemiplegia - paralizia unei jumti de corp; monoplegie - paralizia unui singur membru; paraplegia - paralizia jumtii inferioare a corpului; tetraplegia - paralizia celor patru membre. apariia deficitelor motorii atrage dup sine o serie de alte modificri: tendina de limitare a folosirii prii afectate; 3

nesigurana echilibrului; mersul cu pai mici; diminuarea ncrederii n sine; teama de a nu cdea; nervozitate, nelinite. 5. Nevoia de a dormi i a se odihni somnul reprezint o extindere a procesului de inhibiie la nivelul scoarei cerebrale, expresia somatic a unei decuplri temporale a individului fa de mediul exterior. Necesarul fiziologic de somn difer dup vrst: la copii 12-14 ore la adul 7-9 ore la vrstnici 5-7 ore; odihna i somnul n bune condiii i timp suficient sunt indispensabile unei bune funcionri a organismului la randament maxim; oboseala se definete ca fiind acea stare temporar a organismului care apare n urma unui efort excesiv sau de prea lung durat i care se anuleaz ca urmare a unei perioade de odihn; numeroase observaii i experimente au demonstrat c oboseala nu este un element periferic, legat de organele efectoare (sistemul muscular) ci un fenomen central, nervos, legat fie de consumarea substanei excitative a neuronilor, fie de cauze fiziopsihice mai complexe (tipul de sistem nervos, experiena de adaptare la mediu a individului); asistentul medical va trebui s diferenieze: oboseala patologic - care este parte a tabloului clinic al anumitor boli (hepatit, tuberculoz, diabet) oboseala fiziologic - normal; remediul cel mai bun al oboselii nu este ntotdeauna odihna neleas ca i stare de inactivitate absolut, simpla ntrerupere a activitii i ateptarea pasiv a refacerii energiei cheltuite; nu orice fel de repaus, indiferent de moment i condiii este reconfortant odihna cea mai eficace const n alternare a raional a unei activiti cu alta. Acest mod de odihn a fost numit odihn activ i a cptat o larg rspndire dup fundamentarea sa tiinific (de ctre LM. Secenov). Principiile odihnei active: a). una i aceeai activitate, de aceeai intensitate trebuie s se adreseze, alternativ unor organe simetrice; b). activitile bazate n mod predominant, pe primul sistem de semnalizare (mimica, gestica) trebuie s fie alternate cu cele bazate, n mod predominant pe cel de-al doilea sistem de semnalizare (limbajul); c). s nu se treac la introducerea activitii de variaie mai nainte de a semnala oboseala n activitatea principal, avndu-se ns grij ca alternare a activitii s nu se fac prea trziu; d). activitatea secundar s nu fie mai obositoare dect cea principal. 6. Nevoia de a se mbrca i dezbrca omul este o fiin social. Integrarea n grup se ace pe baza unor comportamente nvate, a unor valori asumate. mbrcmintea are valoare practic (protejeaz corpul de variaiile climei) dar i valoare de simbol (exprim personalitatea i unicitatea individului); dificultatea sau imposibilitatea de a se mbrca, dezbrca, de a purta mbrcminte adecvat este perceput de ctre individ ca o lezare a libertii sale cu implicaii n percepia sentimentului de demnitate i autorespect. 7. Nevoia de a menine temperatura corpului n limite normale meninerea constant a temperaturi corpului, n ciuda variaii lor termice exogene I a diverselor activiti ale organismului, implic intervenia adecvat a unor modificri funcionale complexe (metabolice, circulatorii, musculare, hidroelectrolitice, endocrine, etc.) coordonat prin mecanismul de termoreglare, 4

controlat de centrii hipotalamici, ce menin permanent i dinamic echilibrul ntre producerea i pierderea de cldur din organism; temperatura corpului este meninut constant, n condiiile unor mari modificri ale temperaturii mediului. Fiind influenat de o serie de factori fiziologici (starea de somn sau de veghe, digestie, activitatea fizic, etc.) temperatura corpului prezint variaii ciclice, avnd valori minime ntre orele 4-6 dimineaa i atingnd valori maxime, care n general nu difer cu mult de 0,50 C fa de cele matinale, ntre orele 16-17 dupamiaza; perturbrile mecanismului de termoreglare conduc la apariia a dou situaii cu particulariti distincte: hipotermia, hipertermia. 8. Nevoia de a fi curat, a-si proteja tegumentele i mucoasele definiia complet a strii de sntate este aceea ce o apreciaz ca fiind starea de bine bio-psiho-social; 3 starea de bine biologic presupune integritatea funcional a structurilor organismului i la aceasta contribuie i protejarea tegumentelor i mucoaselor, prin meninerea cureniei i igienei personale; nevoia de a fi curat i ngrijit, presupune un comportament nvat, reflect o anumit trstur de personalitate i indic un anumit nivel de nelegere i respect al individului; deficitul n satisfacerea acestei nevoi fundamentale, necesit implicarea activ a asistentului medical att n suplinirea msurilor elementare de igien ct mai ales n nsuirea de ctre pacient a anumitor deprinderi. 9. Nevoia de a comunica comunicarea reprezint una dintre trebuinele fundamentale, de ordin spiritual a oamenilor, fiind o modalitate esenial de interaciune psihosocial, un schimb de mesaje ntre interlocutori, menit s realizeze o relaie interuman durabil determinnd meninerea ori modificarea comportamentului individual sau de grup; comunicarea interuman se realizeaz cu ajutorul limbajului verbal sau nonverbal prin care se schimb mesaje (informaii, simboluri, semnificaii, idei, sentimente, intenii, etc.) pentru a influena, mai ales calitativ, comportamentul celuilalt; a comunica eficient i expresiv cu ceilali nseamn: s convingi, s poi dezvolta gndirea, afectivitatea, personalitatea, s informezi inteligibil i s nelegi corect semnificaia mesajului, s sesizezi i s contientizezi reaciile, atitudinile i modificrile comportamentale ale interlocutorului; n cadrul procesului de nursing comUnIcarea are un rol esenial, ea fiind o unealt de influenare i modificare a comportamentului pacientului, n sensul nlturrii sentimentului de team i nesiguran, urmrind creterea ncrederii n sine, urmare a nelegerii corecte a situaiei sale; este important ca n procesul de comunicare asistenta s foloseasc un limbaj adecvat i accesibil pacientului. 10. Nevoia de a evita pericolele individul sntos este capabil s reacioneze adecvat la variaiile continue ale parametrilor mediului exterior prin mecanisme de adaptare dezvoltate ontogenetic i filogenetic, ceea ce i asigur meninerea homeostaziei mediului intern i a echilibrului psihic, conferindu-i sentimentul de siguran; prezena bolii este de fapt o ameninare a "strii de bine bio-psiho-social", ce vizeaz integritatea funcional a structurilor organismului i sentimentul ncrederii n propriile fore; pacientul se simte vulnerabil, nesigur, expus pericolelor, chiar dac uneori nu-i exteriorizeaz sentimentele; n aceste condiii este important asigurarea unui climat de ncredere, nelegere i suport din partea echipei de ngrijire, n concordan cu caracteristicile pacientului: vrsta, inteligena, stilul de via, credine le i valorile sale, experienele anterioare.

11. Nevoia de a aciona dupa credinte i valori, de a practica religia nevoia de a aciona conform propriilor convingeri i valori exprim necesitatea individului de a-i afirma apartenena la un anumit grup social ceea ce n esen i confer sentimentul de siguran; valorile sunt calitile pe care le capt pentru om elementele realitii (obiecte, procese, aciuni) privite prin prisma unei atitudini (politice, juridice, morale, estetice, religioase) a unei colectiviti umane (categorie social, naiune); numeroase cercetri au evideniat c practicarea religiei contribuie la meninerea echilibrului psihic al individului, acionnd prin mai multe mecanisme: credina (care ncurajeaz serenitatea), sentimentul de apartenen la un grup care te susine, valorizarea obinuinelor unei viei regulate (care ncurajeaz mulumirea); este evident faptul c asistentul medical trebuie s dea dovad de disponibilitate, compasiune i toleran fa de pacienii care au stiluri de via, atitudini i sisteme de valori diferite de ale sale. Ea va trebui s-i supravegheze i s-i controleze comportamentul propriu astfel nct binele pacientului s rmn principala motivaie a aciunii sale, tot timpul. 12. Nevoia de realizare a fi preocupat n vederea realizrii personale reprezint o nevoie fundamental de ordin superior a individului ce implic atingerea potenialului su maxim prin valorizarea configuraiei unice a personalitii, creativitii, proceselor cognitive, structurilor afective i volitive; cnd aceast nevoie nu este satisfcut apare sentimentul de frustrare (imposibilitatea de a-i ndeplini o dorin sau a-i exercita un drept) cu reperrcursiuni asupra sentimentului de stim i ncredere n sine; se poate spune c nevoia de realizare i autorealizare corespunde unei trebuine intrinseci de interaciune cu realitatea nconjurtoare i se exprim n mod diferit n funcie de vrst, sex i condiiile socio culturale n care se dezvolt individul. 13. Nevoia de a se recreea activitile recreative i ludice sunt parte important a vieii individului, eseniale n meninerea echilibrului sau interior asigurnd relaxarea fizic i psihic; jocul i activitile agreabile n general au implicaii benefice certe n desfurarea proceselor afectiv emoionale (sentimentul de mulumire, bucurie, plcere) asigurnd condiii proprice de afirmare a personalitii, facilitnd interrelaionarea cu indivizi cu preocupri asemntoare. 14. Nevoia de a nvta fiina uman, se afl n permanent interaciune cu ambiana social i material, cu semenii, cu natura, cu situaiile pe care le stpnete, provoac, anticipeaz, rezolv, precum i cu sine nsui; nvarea este modalitatea de asimilare a cunotinelor i de formare intelectual, emoional i voliional, de elaborare a deprinderilor, a contiinei i a comportamentului social cult; prin nvare personalitatea uman se construiete, se menine i se regenereaz permanent. Implicat n educaia pentru sntate a individului i a comunitii, asistentul medical contribuie activ la acumularea de cunotine, atitudini i deprinderi n scopul meninerii sau redobndirii sntii. Modelul conceptual al Virginiei Henderson permite o apreciere global a individului ca un tot unitar ce reprezint mai mult dect suma prilor sale componente, avnd particulariti ce i confer unicitate. II. Modelul conceptual al lui Abraham Maslow Psihologul american Abraham Maslow afirm c individul uman este rezultatul interaciunii dintre nevoile sale fundamentale i realitatea mediului nconjurtor. Nevoile fundamentale pot fi ierarhizate n ordinea prioritilor pe cinci niveluri diferite interconectate ntre ele: 6

1. Nevoi fiziologice: asigur meninerea homeostaziei mediului intern includ trebuine organice (respiraia, nutriia, excreia, meninerea temperaturii organismului) dar i nevoi psihologice (nevoia de odihn i somn, evitarea durerii) nevoile sexuale sunt importante pentru individ dar nu indispensabile. Sexul este esenial pentru supravieuirea speciei nu a individului. 2. Nevoia de siguran i securitate include sigurana i securitatea fizic (aprare, adpost, locuin) i psihic (confort, protecie) . 3. Nevoia de apartenen i afectivitate, nevoi sociale apartenen la un grup social (familie, prieteni, colegi de munc) integrare i acceptare iubire i nelegere. 4. Nevoia de recunoastere sociala recunoatere i apreciere consideraie recunotin valorizare. 5. Nevoia de realizare a tii, a nelege a rezolva a crea. Ierarhizarea trebuinelor individului permite aprecierea sa pe ansamblu i se dovedete a fi extrem de util n organizarea procesului de nursing permind adaptarea interveniilor asistentului medical la nevoile pacientului. Evoluia spre o nevoie superioar se poate realiza doar atunci cnd nevoia inferioar este pe deplin satisfcut, de aceea aceast ierarhizare mai este cunoscut sub denumirea de "piramida sau spirala trebuinelor individului uman".

Nevoia si homeostazia
- Satisfacerea in ansamblu a nevoilor uneipersoane permite conservarea in stare deechilibru a diverselor sale procese fiziologice si psihologice - Nevoia - stare care cere un aport , o usurare , lipsa unui lucru de necesitate , de dorinta, de utilitate. 7

- Homeostazia este o stare de ehilibru si de autoreglare care se instaleaza intre diverse procese fiziologice ale persoanei - Nesatisfacerea unei nevoi fie de ordin fiziologic sau psihologic este susceptibila de a avea repercursiuni la una sau mai multe nevoi la una sau mai multe nevoi - Exemplu de autoreglare (transpiratia in febra), o eliminare insuficienta a acidului uric poate provoca un oarecare grad de acidoza metabolica pe care nevoia de a respire va incerca sa o compenseze printr-o respiratie rapida si profunda, antrenind astfel o mai mare eliminare de CO2 si o restabilire posibila a echilibrului acidobazic. - Exemplu mai putin favorabil in procesul de autoreglare o persoana care nu se poate misca, va avea apetitul scazut, capacitatea pulmonara redusa, motilitatea intestinala incetinita , tonusul psihologic scazut Independenta si dependenta in satisfacerea nevoilor fundamentale independenta la adult atingerea unui nivel acceptabil in satisfacerea nevoilor prin actiuni pe care le indeplineste individul insusi, fara ajutorul altei persoane. pentru copii independenta se considera si atunci cind nevoile sunt indeplinite cu ajutorul altora in functie de faza de crestere si de dezvoltare a copilului. Independenta este deci satisfacerea uneia sau mai multor nevoi prin actiuni proprii, indeplinite de persoana insasi. dependenta o incapacitatea persoanei de a adopta comportamente sau de a indeplini singur, fara ajutorul unei alte persoane, actiuni care sa-i permita un nivel acceptabil in satisfacerea nevoilor astfel incit sa fie independent o exemplu o persoana este independenta daca foloseste intr-un mod adecvat, fara ajutorul altei persoane , un aparat, un dispozitiv, o proteza fapt care ii permite sa-si manifeste o stare de bine. o dependenta apare din momentul in care persoana trebuie sa recurga la altcineva pentru a utiliza un aparat manifestarea de dependenta atunci cind nevoia fundamentala nu este satisfacuta din cauza unei surse de dificultate o exemplu incapacitatea unei persoane sa-si protejeze tegumentele , poate duce la roseata sau la leziune este o manifestare de dependenta fata de aceasta nevoie

Tipuri de dependenta si nivelul de interventie Dependenta poate sa intereseze aspectul biologic, psihologic, social, cultural si spiritual al fiintei umane. pacientul poate sa prezinte patru forme de dependenta : a) potentiala o este posibil sa apara din cauza anumitor predispozitii (stare de dependenta potentiala) o trebuie planificata o interventie in acest caz o exemplu la un pacient subalimentat, imobilizat, poate usor sa apara roseata sau rani prin presiune escara o actiune preventiva poate evita aceasta problema de dependent. b) Actuala o daca problema este prezenta dependenta este actual o actiunile vor fi corective c) descrescinda cind dependenta pacientului se reduce, este in descrestere, rolul asistentei in acest caz este de a sustine acest progres si de a ajuta pacientul sa isi regaseasca gradul optimal de autonomie d) permanenta daca in ciuda ingrijirilor primite din partea asistentei problema nu poate fi corectata, dependenta este atunci permanenta sau cronica paraplegie ; rolul asistentei este in acest caz de suplinirea a ceea ce el nu poate face independent si de a-l ajuta sa se adapteze la aceste limite

SURSE DE DIFICULTATE Sursele de dificultate se definesc ca fiind cauza dependentei orice obstacol major care impiedica satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale constituie o sursa de dificultate Pot fi cauzate de factori: de ordin fizic cuprind toate obstacolele fizice de natura intriseca sau extriseca ce influenteaza negativ satisfacerea uneia sau mai multor nevoi sursele intrinsece provin de la individ insasi o problema articulara, o paralizie, o problema metabolica, o infectie; sursele extrinseci cuprind agenti exteriori care in contact cu organismul uman impiedica functionarea normala (o sonda nazo-gastrica,vezicala, pansament compresiv, o imobilizare) de ordin psihologic cuprind sentimente si emotii - pe scurt starile sufletesti si intelectuale care pot influenta satisfacerea unor nevoi tulburari de gindire, anxietate , stres pot afecta toate nevoile hipoventilatie, anorexie, diaree, perturbarea capacitatii de comunicare. de ordin social cuprind problemele generate persoanei in raport cu anturajul sau. Asistenta nu poate intotdeauna sa influenteze direct problemele generate de aceste surse, ea trebuie sa stie sa le recunoasca si sa ajute pacientul. Acestea pot afecta calitatea vietii. de ordin spiritual este vorba de aspiratiile spirituale, revolta persoanei asupra sensului vietii, intrebari religioase, filozofice, limite in practicarea religiei care dau persoanei insatisfactii. Au repercursiuni asupra persoanelor in virsta si la muribunzi legati de insuficiente cunostinte asistenta poate ajuta pacientul in castigarea unor cunostinte care sunt necesare pentru a-l ajuta in satisfacerea nevoilor. Sunt necesare informatii pentru cunoasterea de sine, cunostinte despre sanatate si boala si cunoasterea mediului social.