Sunteți pe pagina 1din 148
Bruce H. Lipton, Ph.D. Biologia eredint@i Elibgrarga puterii constiinigi, a materigi $i a miracolglor ee ae Gol ri) »Aceasta este o carte curajoasa i vizionara, care ofera dovezi| pea Ubueles Rete Meu Ue Re UCM cutie tt genetic — gi, implicit, al victimizari, Dr. Bruce Lipton propune o perspectival Stintificd solid, care nu numai ca informeaza cititorul, daril si transforma gif a puterea sa inteleaga ca credinfele noastre sunt cele care creeaza fiecare| aspect al realitatii personale. O lectura provocatoare si antrenanta!” See dale Al ees su UMS eR uke uy Autor al lucraiior Miracole $/ alte realitat si Dincolo de hipnozé . {storia va inregistra Biologia credinjei ca pe una dintre cele mai importante scrieri ale timpurilor noasire. Bruce Lipton fumizeaza aici veriga lips dintre modul in care era in{eleas& biomedicina in trecut si bazele Ne UN oma eae Reuter cy Intr-o forma usor de inteles, cu un stil care se potriveste omului de stiinta si PO TRE ee UE Medel meses CM cca) sndtate, de bund-starea speciei si de vitorul vietii omenesti, Biologia credintei este o lectura obligatorie. Implicatiile perspectivelor subliniate au potentialul de a schimba lumea, asa cum o cunoastem noi. Coneluziile lui ee ue ee Suu eee ee uel 1) SE ele aR Ae KO eco mee Te Re Moon Te eT RLC M9 Aceasta sinteza profunda a celor mai recente si mai serioase Poo OCR eae acc eee Mc ce Ca CDE ee Cnt eich ue mest ey ceneschimbam modul de agar Le ORO intemational, pentru faptul ca face o punte intre Seascale CUE TUNES me mE Me oe eee MU CUCME MT ssi ele de De CU eee nee Re eT ee merece) medicind, a Universitatii Stanford. E! este invitatla nenumarate talk-show-uri Tc Cerca n Rc? oll Ul Sao el CRE Mc liies mee cet MS a eee ee or aeRO Pre LeeLee DAO CUR Ly USL REST ee eee ec Po hoe kek er meee iy stiintfice uluitoare, legate de efectele biochimice ale funciilor creierului, arat cA celulele din corp sunt afeclate de gandurile noastre, Autorul - un renumit biolog in cercetarea functionérii celulei — descrie traseele moleculare precise prin care se intémpla acest lucru. Autorul foloseste un limbaj simplu, imagini, exemple cotidiene si mult umor, pentru a demonstra cum noua stiinta a Epigeneticii revolutioneazé felul in care intelegem legatura dintre minte si materie, dar si profundul efect pe care tl are asupra vietilor PSN SORES OC moles sa R Meme Implicatiile acestei cercetari modifica in mod radical intelegerea asupra viefi, Ni se demonstreaza cd genele si ADN-ul nu ne controleazii corpu| biologic, ci cd ADN-ul este controlat de semnale din afara celulei, inclusiv de mesajele energetice ce emana din gAndurile noastre pozitive si negative. pee mst eM el CMCC 7401-1 Nor R Euston ecu ae a a profunzime ce nu poate fi pusa in cuvinte - 0 incantare pentru orice cititor. Ea sintetizeazd o enciclopedie de informatii noi si esentiale intr-un pachet pe cat de simplu, pe atat de extraordinar. Aceste pagini contin o adevarata revolutie a modului de a gandi si de a Pn cee erieEeCie le Mnecleue ea LL} pene ROU eugene Autor al lucrarilor Copilul magic si Starsitul evolutiei eee eM Mc Con el maiestrie de Bruce Lipton, este un antidot demult asteptat la materialismul cu susul in jos al societatii de astazi. \deea cé ADN-ul codifica tot procesul de dezvoltare a vietii este folosita cu succes in Cen cise WUE BUu mC eI ec devin si ele evidente. Biologia credintei rece in revista un sfert de ee Cr ice MMM im eC ia Cece MCR AS ese ue Bec Murcer Ue eu nc ums eo A Cree ee te InGu ne ate ec epee} ee rae e nn} Greece ue eM as ec RS) Beceem ee) accesibil si plin de inteles, Dr. Bruce Lipton ne oferd nici mai mult, Rene ne eM CNT ke RE Sa la cele mai vechi intrebari si rezolvare pentru cele mai adanci mistere din trecutul nostru. Nu am nicio indoiala ca Biologia credinfeiva devenio carte de referin{a pentru stiinta noului mileniu. ee Ecc Autorul bestseller-urllor Codul lui Dumnezeu eee Me ed Tee Pe) Ter injnwiays % . * az ens t se anon ee fers Ps eee acest J eee ti " ms Sours ican Prey Fy ee ace Ta Ro oe) tt ances) cr ns i yew J) ara uo a Eri c f IN hay PN Ren i Test cy emer a ite coeur yeu eat en eT > al pea eee f ert 4 orem Pere) imei TOS ‘ ea] SM aM ie) c fi rea) 7 Mey Teac te] perenne iu Neer P ava anetce eee eis tiatrit: Mee eee c ae s0a1e08p ‘ejul Teen pore) Mere oem stt a Cocos ane eae} Ue etme ott ee Lemna rent attt. aun ues I ee c Bruce H. Lipton, Ph.D Bjologja credjnte; Eliberarea puterii consgtiinfei, a materiei gi a miracolelor “Ft original The Biology of Belief, Unleashing the Power of ‘Consciousness, Matter and Miracles Copyright © 2008, Editura For You Desereres CIP Beet Naina « Romie "LIPTON, BRUCE F. Dlclogie credit! -Bruce Lipton, PLD- Bicureyt: For You, 2008 SEN 9789731701394 “el ine. 021/6656223; 0311001455, ‘ce pane 0744352963; 0724212690: Crna movcaisan@bastlr;edtucdnyor@b.sralo ‘ebste: pinned fareu Printed Boras SBN 9TETSATOLIOA Bruce H. Lipton, PhD Bjologja credjnte; Elivera ; rea puteril constinfel, a materiel sia miracolelor Traducere Editura For You Cress Lipton este rerumatul hotirator al aint biologi sa tt ce Implicd aceasta. Este o hucrare agate, de o profunzime ce ma poate i pus cue magritantare pentru orice cititor. Ea sintetizeazi o enc, ‘Aopeate de informatt nol sesentale intrun pace Fe cae simplu, pe att de extraordinar, Aceste pagin| com fine adevdratdrevolutieamodulul dea gindl sl de 0" (ege nna att de radeal, nett poate schimbe lumes Joseph Chilton Pearce, Ph.D. autor at uertsilr Copal magie si Sfrsitul evolutet acantitoarea carte Biologia credinje,scrist cu miles ncaa Bruce Lipton, este un antidot demult agteptat ‘putenlismal cu susul in jos al societitil de ast, Test TADNl codifik tot procesul de dezvoltare viel ese 2 ADhy eu succes in ngineria genetic. In acelag timp, de fRacneleacestelsbordirt devin ele evidente,Biolagre dace rece in revstt un sfert de secol de enutate Ge Grangardd in comenial epigenetic - un domeniy Ps ce The ‘Wall Sieet Science Journal il dedart, 1a junatsies rae T7004 ea ind nou st important. ull persona) ano serisho transform intro leturk usoard gi plat Karl H,Pribram, MD. Ph.D. (on.Multi) professor Emeritus, Universitates Stan Diver eniu ~ descoperitile sale extraord Fhe dau ureltele cu care st ne rectigim stip hirea asupra proprie| noastre viet. ree and aceast carte, orcul este pregiit i dispus fiasume responssblltates delind pentru sine st penira destinul planetei noastre. eVer Burton, actor si regizor sruce Lipton ofera noi perspective si o inyel Bis cca ce pve tera altre orgs : 7 jologice si mediu, dar st influenta gindului, a ce conte hei ne eet fond cane eal ssa soils ‘si exemplele bine documentate recomanda oa ee ‘ca pe o lectura obligatorie pentru oricine Si rset oe ciatosi efesetre an to sige out pdetl pene pelt Carl Cleveland IM, D.C. Presedinte, Colegiul de Chiropractic Cleveland satiate ie 8a Conse eee . efi sd infelegefi cele mai profund ‘vietii, aceasta este una dintre: importa fl care le veri citi vreodatl. = oo uae Co-fondator, The Master's Circle LE aceasti carte, care spulbert orice ; aad Tips sete Ye Biolog, un teh Dn usta in og avin ca dreapta in edn lop atonal oar oka de al ft seals 1 oe mi cuore espe an doen pen ene O eas oh Ralph Abraham, Ph.D. Profesor de matematc, Universitatea California ; Autor al luedet Haos, Gai, Bros rernica! Elegant Simpla!Intvun stl deopotri oe lia de ineles, Dr, Bruce Lipton ne oer = ie mal malt lel mal putin erga IP inure vlad cl og Asti, lal rspuns a cele a veh eke ue eae pent cele mal adn mister din rece Dan fru Na am nici indolald cd Biologia credit tal ost rte de referinf2 pentru stina noulu mien Gregg Braden avtorul lor Codul ui Dumnezen 3 fect Isa 1m terminat de clit aceast carte, cu acelast sent ere respect profund, pe care iam atuncl cing Scat en Brace Lipton ~acela cham fost prvilegit sno Areontact eu un adevir revolutionar. Bruce Lipton ese te tng losof deopotsvl; om de etlint,deoarere est ele cu cae sf ne modifickncongtiys culture Siilosf, pentru cl ne zdruncind eedincle despre insist saps realttl pe care o percepem. Astfel, ne ajutt si ne CD>E) nar putea nici micar si ne apropie de un mod de a injelege exact cum funcjioneaz boala. In timp ce fizica cuantic’ implicit existenja unor astfel de cai informayionale interconec 133 Brace H. Lipton, PhD tate, cercetirile recente si uluitoare in domeniul carto- gnifierit interacyiunilor proteine-proteine in cadrul celu- lei, demonstreazi acum si prezenta fizicd a acestor cli in- formationale complexe gi holistice. Hustratia de la pagina 130 arati interactiunile dintre cateva proteine intro celula de drosofila. Liniile de legiturd reprezint’ interac. fiunile proteineproteine. Proteine de legare aARNalul Harta de interactiunt intre o serie foarte mic: de proteine celulare (ecrcurile umbrite st numero. tate) dintro celult de Drosophila. Cele inal multe Proteine sunt asociate cu siateza si metabollomul Ioleculcior de ARN, Proteincle inconjurate cu ovale Sunt grupate dupt fancillespecifice pe clile reapes. five, Linitle de legaturs indict interactuie proces ‘neproteine. Interconexiunile dintre proteine de pe 134 hd Biologia credinje Ai diferite aratl cum modificarea unei proteine te avea ,efecte secundare* profunde asupra ce- Jorlalte cai. ;Bfectele secundare* gi mai extinse pot fi generate atunei cand 0 protein’ comun’ este folo- Sith in functii complet diferite. De exemplu, aceeagi protein’ Rbp1 (sigeata) este folositi la metabolis- mul ARN-ului, dar si pe cli asociate cu determinarea sexului. Retiparita cu permisiune, din revista Sci- ence 302:1727-1736. Copyright 2003 AAAS. in mod clar, disfunctiile biologice pot si rezulte dintro eroare de comunicare, aparuti in orice punct pe aceste cai atit de complexe. Atunci cand schimbam pa- rametrii unei proteine intrun punct dintro astfel de cale complex’, in mod inevitabil vom modifica si para. metrii aor proteine, in nenumirate puncte din cadrul retelei. In plus, privifi cele sapte cercuri din ifustratia dinainte, care grupea7i proteinele dupa funcpille lor fi Ziologice. Observati c& proteinele din cadrul unui grup functional - cum ar fi cele care sunt responsabile de de- terminarea sexului (sigeata) - influenteazi si proteine cu functii complet diferite, cum ar fi sinteza ARN-ului (adici, helicaza ARN). Cercetitorii de tip .newtonian® ‘nuau apreciat pe deplin vastele interconexiuni din reye- Iele informagionale biologice ale celulel. ‘Cartografierea acestor ci informayionale in retea subliniazi pericolele medicamentelor prescrise. Acum putem si ne dim seama de ce medicamentele farmaceu- tice vin cu prospecte care enumiri liste lungi de efecte secundare, de la iritante la mortale. Atunci cand un me- dicament este introdus in corp, pentru a trata proasta functionare a unei proteine, medicamentul respectiv in- teracjioneazi in mod inevitabil cu cel putin una si, post bil, cu multe alte proteine. 135 Brace I. Lipton, PAD _ = Faptul c& sistemele biologice sunt redundante com- plici si mai mult chestiunea efectelor secundare ale me- dicamentelor, Aceleasi semnale sau molecule de prote:- ne pot si fie folosite simultan in diferite organe $i fesu- turi, unde si asigure functii comportamentale complet diferite. De exemplu, atunci cAnd se prescric un medi- ‘cament pentru a corecta o disfunctie pe o cale de sem- nalizare a inimii, medicamentul respect este transpor- tat de sange, in intregul organism. In mod neintentionat, acest medicament ,pentru inim" poate si tulbure func. fionarea sistemului nervos, dact gi creierul foloseste ‘componente ale caii de semnalizare pe care o fintegte el. Aceasti redundanfa, desi complic’ efectele medicamen- telor recomandate de medic, este un alt rezultat remar- ato de ae eee cmofiz De asemenea, mintea congtienti de sine are ac- ces mai multe dintre datele stocate in banca fossil de ainIAEA pe tetiien lung: AGeasta este o carac- teristic extrem de importanti, care ne da posibilitatea Stanalizinistora vif nonstre,atunc cand ne plant im vitor in mod constient Inzestrati cu capacitatea de a fi autoreflexivi, rmintea constienti de sine este extrem de puternici. Ea poate observa orice comportament programat in care stintem angajati i poate evalua sf poate decide, in mod ‘constient, si modifice programul. Putem sa alegem, in mod constructiv, cunr ST Hispundem la majoritatea sem- nalelor din mediu gi daci vrem si reactionim sau nu. Capacttsten minglcongicme de a anula. comport. ws Bruce H. Lipton PRD. ‘mentele preprogramate ale mintii subconstiente este \ furidamentu! liberulisi arbitei ‘o> =x toate acestea; darul nostru deosebit vine si cu o | | capcanttdeosebitt. In imp ce aprozpe toate organis- | mele trebuie si experimenteze efectiv stimuli vieqi, la prima mind, capacitatea creierului omenesc de a ,in | ‘vata" perceptii este atat de avansati, incit, practic, pur tem si dobandim perceptii indirect, de la invipivorit nostri. Odati ce acceptim percepyille altora ca yadevi- cableaziin creietul nosteu gi de- rule" noasive. $i aici apare problema: dar daci perceptile invatitorilor nostri sunt inexacte? In astfel de cazuri, creierele noastre descarca programele ‘unor percepfiiinexacte. Mintea subconstienta este doar un dispozitiv de redare, care functioneazii pe bazi de sti ‘mul gi reactie la stimu nu exist niciun fel de fantom" in partea aceea a ,maginii, care sk analizeze consecinte- ss termen lung ale programelor pe care le rulim. Sub- ngtientul Iucreeza doar in acum", Ca urmare, peroep- fille inexacte programate in mintea noastri subconstien- | ‘8inu sunt deloc ,monitorizate” si ne vor angaja, din cau- za rutin la comportamente inadecvate gi restive. Daci la acest capitol a5 ft inclus tin bonus, sub forma unui sarpe care si sari din pagind chiar acum, cei ‘mai mul inte vo afi fi luato la gonna gi aif aruncat cartea, undeva in afara casei. Persoana care v-a ,facut ccunosting2* cu primul sarpe se post si se fi comportat inteun mod atit de socant, incit si dea mini voastre impresionabile o lectie de viati aparent importanta: Uite,sarpele..garpe, egroaznic Sistema de memorie al ringi subcongtiente © foarte partnitor cind vorba despre descircarea rapid scoaterea in evidentita per ™ a teen ceptillor cu privire la lucrurile din mediu care va ame- ninfa viata gi integritatea, Daci ati fost invatati ca serpit sunt periculosi, de fiecare dat cind in apropierea voas- tri apare un garpe, in mod reflex (inconstient) veti avea © reactie de protejare. Dar daci cel care citeste cartea este un savant care studiazi reptilele - si dintre pagini ar Siri un sarpe? Fark indoiala, un astfel de savant ar fi nu numai curios, ct chiar incdntat de bonusul oferit odati cu cartea. Sau, cel ppufin, ar fi incintat cand siar da seama ca garpele din carte nu este periculos. Atunci Far hua in mana gi tar ste dia comportamentele, cu incintare. Ar zice ci reactia voastrd pre programati este irationala, pentru ci mu tori ‘serpii sunt periculogi. Apoi sar intrista, pentru ci exist atitia oameni care nu pot avea parte de plicerea dea stu- dia creaturi att de interesante. Acelasi sarpe, acelagisti- ‘mul, insi reactii foarte diferite. Intradevas, reactille noastre la stimuli din mediu unt Controlate de percepfii - ins mu toate perceptiile Jeam invatarsunt corécte. Nu tofi serpii sunt pe- ‘Ficulogi! Da, perceptia ,controleaza sistemele biologice ~ inst, aga cum am Vizut, aceste perceptii pot fi ade- ‘rate'sau false. Astfel, ar i mai exact si ne referim ta aceste perceprii ca la niste credinge. / ~~ Gredingele controleazitsistemrele biologicel ~~ ‘Cump®initi importanfa acestei informagi. Avem ca- pacitatea de a ne evalua, in mod constient, reactile la sti- lit ein miedit’ gi de a modirica reagille vechi, oricind dorim... dati. ce am rezolvat cu puiernica minte sub- constient3, despre are voi discuta mai in profunzime, in Capitolul 7. Nu suntem legati pe vecie de genele sat ‘comportamentele noastre de autoaparare! us _Bruce H Lipton, PRD. Cum controleaza mintea, corpul Revelatiile mele despre modul in care credingele controleazi sistemele biologice se bazeazi pe studille pe care leam ficut asupra celulelor endoteliale clonate - celulele care ciptusesc vasele de singe. Celulele endo- teliale pe care le-am crescut in culturi igi monitorizeazi indeaproape lumea $i isi modifica comportamentul, pe baza informatiilor pe care le primesc din mediu, Atunci cand le dadeam hrani, celulele gravitau citre substan- fele nutritive, cu ceea ce ar fi echivalentul celular al ,bra- {elor deschise”. Atunci cind cream un mediu toxic, cehu- lele din culturi se retrageau din apropierea stimulului, inteun efort de a se proteja de agentii daunatori. Cerce- tarile mele sau concentrat pe comutatoarele de per- ceptie de la nivetul membranei, care controleaza trece- rea de la un comportament la altul Principatul comutator pe care il studiam are 0 pro- teint receptor care reactioneazi la histamina - 0 mole- cul pe care corpul 0 foloseste intrun mod care este echivalent cu o alarma de urgenfi locala. Am descoperit ci existi dowd varietiti de comutatoare, HI si H2, care reacfionewt Ia acelasi semnal histaminic. Cand sunt activate, comutatoarele care au receptori de histamin’ Hi produc o reacfie de protege - tipul de comporta- ment pe care il prezinti celulele in vase de culturi ce contin toxine. Comutatoarele care congin receptorii de histamind H2 produc o reacfie de crestere la histamin’, similari comportamentului culturilor de celule care se isesc in prezenfa substantelor nutritive. In continuare, am aflat ci adrenalina - care este semnalul de reactie de urgent dat de intregul corp - are 16 Pokogia credint! —_ sia comutatoare dotate cu doui tipuri de receptori de adrenalin, mumiti alfa si beta, Receptorii de adrenalin’ provoaci exact aceleasi comportamente celulare ca si ccele provocate de histaming. Atunci cind comutatorul ‘nei proteine integrale de membrana contine receptorul de adrenalin’ alfa, acesta provoaci o reactie de protectiec Ia perceperea adrenalinei. Atunci cand comutatorul con- fine un receptor beta, acelasi semnal - adrenalina ~ acti ‘veazi o reactie de crestere. [Lipton, etal, 1992] ‘Toate acestea erau interesante, ins& cea mai in tanta constatare a fost atunci cand am introdus simultan att histamind, cit si adrenalin’, in culturile mele de fe- suturi, Am descoperit ci semnalele de adrenalin’, eliber- ate de sistemul nervos central, anuleazi influenfa sem nalelor de histamini, care sunt produsc local. Aici inter- vine acea politic a comunitifii despre care vorbeam mai devreme. Sa zicem ci lucrati la 0 banca. Directorul filial vi dun ordin. Directorul executiv intra $i va da un ordin opus. Pe care il veti urma? Daci vrefi si vi pas- tratilocul de munca, vetisiri si executati ordinul direc torului executiv. Acclasitip de prioritate este incorporat siin sistemul nostru biologic, care e cere celulelor si ur ‘meze instructiunile de fa nivelul capului in tot sistermul nervos ~ chiar daca acele semnale sunt in conflict cu stimulii locali. \ Eram bucuros de experimentele mele, deoarece credeam cX ele dezviluiau, la nivel unicelular, un adevir valabil pentru organismele pluricelulare - anume, ci mintea (adic’, cea care actioneazi prin intermediul adre- nalinei din sistemul nervos central) anuleaa corpul (care acjioneaz prin semnalul local de histamin&.) Am ‘rut si expun implicaile experimentelor mele in | = Bite Lipton, Pi portul de cercetare, dar colegii mei aproape cit au mutt de apoplexic, fa ideea de a introduce legitura minte- corp, intso fuerare despre biologia celulard. Aga ci am incius un comentariu criptic despre infelegerea insem- ‘XLigi acestui studiu, inst nu am putut si spun care era soeastt insemnitate. Colegii mei nu voiau ca ev $8 ine clud aceste implicatit alc cercetirilor mele, pentru c& mintea nu este un concept biologic acceptabil. Oamenii de stiingi din domeniul biologiei sunt newtonieni con- ving ~ dac& mu e materie...nu 0 lui in seama. ,.Mintea* este 0 energie nelocalizati - ca urmare ea nu are rele- ‘van(d pentru biologia materialist. Din pacate, perceptia aceasta este 0 credinf care sa dovedit clara fi incoree- 1, inten univers al mecanicii cuantice! Placebo: Efectul credinga ‘Tori studengii la medicina afi, cel pufin in trecere, a mintea poate afecta corpul. Et invafa c& cxisti oameni ‘cate se fac bine atunci cind cred (in mod fal) ci Ii se administreaza un medicament. Atunci cind pacienfii se fac bine prin ingerarea unei pastile de zahir, medicina defineste aceasta ca fiind efectul placebo. Prietenul meu Rob Williams, fondator al PSYCH-K, un sistem de tratament psihologic bazat pe energie, su. ‘gereazi cA ar fi mai corect s& il numim efectul perceptie. Eu il numesc efectul credinfa, ca si subliniez faptul c& Perceptile noastre, fie ci sunt corecte sau incorecte, au {in acceasi masuri un impact asupra comportamentului, at siasupra corpului nostra. __ Astfel cl salut efectul credingi, ca peo marturie uk mitoare a capacititii de vindecare a corpului/mintii, Cu we Biologia creintei__ _ toate acestea, medicina traditional legat efectul place- bo - ,totul e in mintea lor* ~ in cel mai riu caz de em- pirism, sau, in cel mai bun caz, de sugestibilitatea si slibi- ciunea pacientilor. La facultatea de medicin se trece repede peste efectul placebo, pentru ca studentii si ‘Poati si ajungi la adevaratele instrumente ale medicinii moderne, cum ar fi medicamentele si chirurgia. Aceasta este 0 greseali uriasi. Efectul placebo ar trebui si fie o tem majori de studiu, la facultatea de medicinal. Cred ca ar fi indicat ca accasta facultate si formeze medici care sii recunoasci puterea resurselor noastre interne. Ar fi bine ca doctorii si nu neglijeze put- ‘erea minfi, ca find ceva inferior puterii chimicalelor sau a bisturiului, Ar trebui sisi depiseascé convingerea ‘ch organismul nostru gi parle sale sunt esentialmente neghioabe si ci avem nevoie de o interventie extern’, pentru a ne intretine sinatatea Efectul placebo ar putea si fie subiectul unor efor. * turi de cercetare majore si bine finanfate. Daca ceroet- torli in domeniul medical s-ar da seama care sunt par- ghiile efectului placebo, ei lear da doctorilor un instru- ment eficient, pe baz de energie gi firi efecte secun- dare, cu care si trateze boala. Vindecitorii cu energie spun ci ei deja au astfel de instrumente, inst eu sunt om de stiinga si cred ci, cu cit cunoastem mai multe despre stiinta efectului placebo, cu atat vom fi mai capabili si 0 folosim in sivuati clinice. (Cred ci motivul pentru care mintea a fost dati la 0 parte atat de neglijent in medicini nu ¢ doar rezultatul tunel gandiri dogmatice, ci ial unor considerente finan iar. Dac puterea minjii voastre poate vindeca un corp bolnav;de ce 8% mietgeti la doctor si - mat important ~ m Broce 1 Lipton, PRD___ — de ce si mai cumpirati medicamente? De fapt, ma intr stat si aflu de curfind ci firmele de medicamente stud az pacientii care reactioneaza la pastilele placebo, de zahar, cu scopul de ai elfmina din testele clinice iniiale. in mod inevitabil, producitorii din industria farmaceu- ticd sunt tulburati de faptul ci, in cele mai multe teste linice ale lor, placeboxurile, medicamentele , false", se dovedesc a fi a fel de eficiente ca si cocktailurile lor chi- mice, atit de atent prelucrate. Desi companiile de medicamente insist ci nu incearca st faciliteze aprobarea unor medicamente ine- ficiente, este clar ci eficienta pastilelor placebo este o ameningare pentru industria farmaceuticd. Mesajul com- ‘Paniilor de medicamente imi este clar: daci nu poti si |} depisesti concurenta pastilelor placebo prin metode aparent fri niciun control - astfel c& rau suprapo- pulat mediul, Au inceput si se ciocneasc& uncle de altele sisi se intrebe: ,O si fie destul si pentru mine?" Trebuie Cia fost un moment absolut inspaimantitor! In aceasta situatie de inghesuialt impusi, dar si din cauza schiny biitlor de mediu, au inceput si caute un sispuns ficient fa constrangerile impuse asupra lor, Aceste c 28 Bruce , Lipton, Ph.D _ sitios isa asicaats cic an | Saeacat torent nc cpa » Pluricelulare-altruiste, Rezultatul final au fost oamenii, in Eee in mod asemianator, cred ci stresul generat de po- pulaiaurantincepers eek ch ee PO Said epee coke Calera impinge unel comunitati globale. Membrii acelei comunitati ‘inate vor recunoaste. ci suntem ficuti duy Yichipul.me- diului nostru si anume, cA suntem Divini a trebuie sa functionam, dar nu in genul supraviequieste cel mai bine adap: eras es gra cet aes Supraviefuirea celor mai iubitori Poate 3 acceptati cuvintele Ini Rumi des 251 ub, cand noble, dace pon st nn ete ele se potrivese acestor vremuri tulburi, cind pare mai Potriviti expresia supraviepuieste cel mai bine adapta. Care nu are Darwin dreptate, cand spune ci violenta este esenta vieti? Oare nu violenfa este modul de exis {engi al lumii naturale? Ce ziceti despre toate documen. tarele cu animale care umes alte animale, animate in. tinzind curse altor animale, animale ucigind alte ani male? Oare oamenii nu au 0 iaclinatie inniiscuti catre violenfa? Logica e urmitoarea: animalele sunt violente, ‘camenii sunt animale ~ ca urmare, oamenil sunt violent? Nu! Oamenii nu sau ,cépatuit® pe vecie cu un cx ‘icter competitv inniscut ~ la fel cum nu suntem cpt: {uit pe vecie nici cu gene care ne fac bolnavi sau violent, Cimpanzeti, cei mai apropiagi de oameni, din punct de 264 Hiologie ering —_ vedere genetic, ofer dovezi ci violenta nu este 0 parte necesara din sistemul nostru biologic. O specie de cim- ppanzei - bonobo - creeazii comunittti pasnice, conduse «de masculi si femele care conduc impreunii Spre deose- bire de alti cimpanzei, comunititile de cimpanzei bo- nobo nu functioneazi dupa o etica bazata pe violent, ci Pe 0 etic’ ce poate fi descris prin expresia .faceti dra- goste, nu rizboi". Cand devin agitay, ei nu se angajeazitin lupte sangeroase, ci isi epuizeazd energia negativa, fi cand dragoste. Studii recente efectuate de biologii Robert M. Su polsky si Lisa]. Share, de la Universitatea Stanford, au des- coperit ci pana gi babuinii silbatici, care se afl printre cele mai agresive animale de pe aceasti planet, nu sunt obligate genetic sifie violente. . Intrun grup de babuini, studiat foarte bine, masculii agresivi au murit de Ia car- ‘nea contaminati pe care au furato dinteo groapa de gu- ‘noi pentru turisti. In urma mori acestora, structura so- ‘ial a grupului a fost reinventatt. Cercetitile sugereazi Gi femelele au ajutat masculiirimagi, mai pufin agresivi, si dezvolte comportamente mai cooperante, care au dus Jao comunitate foarte pasnici. Intrun editorial publicat {in Public Library of Science Biology, unde sa publicat studiul de la Stanford, Frans B. M. De Waal, cercetitor de la Universitatea Emory, specializat in studiul cimpan- zeilor, a scris..chiar gi cele mai fioroase primate nu att nevoie si rimAnd asa, pentru totdeauna, {in plus, indiferent cit de multe documentare afi vi- zut pe National Geographic, u exist niciun fel de im: pperativ de genul lupul il mananci pe lup, care si fie obli- gatoriu pentru oameni, Noi ne aflim int @rful langulut trofic. Supraviefuirea noastra depinde de consumarea 8 Bruce Upton, PAD. ~ lunor organisme inferioare in ierarhie, ins nu suntem ‘mincati de alte organisme, superioare in lanl trofc. Fini priditori natural, oamenii sunt scifi si dev- ind ,pradt* lucru care i scuteste si de tout’ violenta pe ccare o implict acest termen. Bineingeles cd asta nu in- seamna 4 oamenii sunt in afara legilor Naturi, pentru 4, in cele din urmi, si noi os fim mancagi Suntem muri- ‘or, iar dup ce murim - sperim ci dup4 o via’ lang’ si lipsitk de violent ~rmisipele noastre plimiiatesti vor fi consumate si recictate in mediul inconjuritor. Ca un sarpe care sc devoreaza pe sine insusi, oamenii afta in vicful piramidei trofice vor fi devorafi, in cele din urm, ‘de organismele situate cel mai jos ~ bactcrille Dar inainte ca sarpele si se devoreze, ¢ posibil si ‘nu trim o vial faré violent. In ciuda pozitiel noastre confortabile in lanful trofic, noi suntem cci mai ri dug- ‘mani ai nostri. Mai mult decit orice alt animal, noi ne in- toarcem impotriva nostri. Animalele de nivel inferior s¢ intore uneori impotriva lor insee, dar intlnirile cele ‘mai agresive dintre membril aceleiagi speci se limiteazt Iatitudini, sunete si mirosuri ameninfitoare, si nu pro- voaci moartea. In populatile sociale ~ altele decit cele ‘umane - cauza principal’ a violenfei in cadrul specie’ ste fie pentru procurarea aerului, a apei sia hranei ne- ccesare supravicpuiti fie cand e vorba de selectarea par- tenerilor pentru perpetuarea specici. Prin contrast, violenta intre oameni, atunci cind are legiturl directi cu asigurarea supraviefuiil sau cu selectia partenerului, este relativ redusi. Cel mai adesea, violenga umana este asociat cu achizitia de posesiuni materiale care depiigesc necesarul pentru supraviequire, sau cu distribuirea si achizitionarea de medicamente, 265 + Biologia credit pentru a scapa de lumea de cosmat pe care am creato, \ ‘stu Cu maltratarea copiilor si partenerilor de vial - comportamente transmise din generafic in generatie. Poate cl cea mai rispanditi si mai insidioast forma de viotenrumant éste controlul ideologic. Dea is. toriel, mIsCriIE Teligioase si guvernele sau indemnat igre alepttorit a agresiune si violenpl, pentsu ai elt ‘Be riecredinciosi sau pe cei care au alte pareri. Violenifa uifanid rin € nici necesara, nici nu o aptitu- dine ,animalict* de supravieyuire, genetick si inniiscuti. ‘Aver capacitatea = sicred ci a, din pune tal de Vedere al evolutici ~ si. oprim violenga. Cel mal bun, mod pentru a opri violenfa este si ne dim seama, dup im am subliniat in iltimul capitol, ch inte spi rituale, care ait nevoie de iubire, in aceeagi nvisurit in care T av nievoie de hran’ Dai au vor: ajanige in noua evolufici, doar gandindw-ne la asta, la fel cam nu putem | schimba viaga copiilor nostri si pe a noastri, doar citind niste clrfi, Akiturati-va unor ameni care gindesc ca si voi si care Iucreazi pentru progresul civilizatiei ome- nest, infelegind ci Supraviefuirea Celor mai Iubitori esc singura atitudine etic ce poate si asigure nu numa Via personal sinatoasi, ci gio planeti sinatoasi. ‘Vi amintifi de studentii nepregatii si subapreciagi, ccare $u unit, la fel ca celulele pe eare le studiau la cur- suri, casi formeze o comunitate de student buni? Luagii ‘ca model s vet reusi si le asiguragi un final fesicit eutur- ‘or celor pringi in crédinge prin c i dar si pentru aceasti planet. Folositi inteligenta celu- Ielor, pentrua propulsa omenizea cu teeapei mal sus pe scar evolutiei, acolo unde cei mai iubitori fac mai mult decit doar si supravietuiasca - ei prosper’. 2 + Broce H. ipo PD _ ANEXA Silinga dezvatuitt in aceasti carte defineste modul in care credinfele ne contsoleaz’ comportamentele $a. “aitaten genetici ~ 9, prin urmare, desfisurarea vieglor ‘fiastre” Capitolul despre @ fi parinte constient descric ont in care cei mai mulfi dintre noi am dobandit, in inevitabil,credingelimizaive sau care ne sabotcaal ss pe care leam indus in mintea noastra subconstient, pe ‘Gat rain opi. wend Dupi cin mentionam in acel capitol, existd vari tate de tehnici psthologice ,energetice, care exploateaza cele mai recente cercetari in domeniul legiturit mintecorp, pentru a accesa rapid si a reprograma acele ‘Programe Subconstiente inainte de a ne despirt ay vrea i vorbesc porin despre una dintre aceste tehnicl de pst heleie eneretic, mumith YSYCHEKT', pentyl am experimentato personal si am incredere in integrtates, simplitatea gi efcienta ei “Lam cunoscut pe Rob Williams, cel care a iniiat PSYC a Jao confering’, in 1990, unde eram amandoi printre vorbitori Ca de obice, a sfrgiul prezentirii mele Fam spus publicului eX, dact isi schimba credinfle, oate schimba viafa. Era o incheiere familiar, iar reactia partcipangilor era si ea familiar: ,Fi bine, Bruce, ¢ min. lunat ce spui, dar cum si facem asta" va PeNTEMHAcey,nm usem seamsa pe deplin de rolul esengial pe cae il joacd mintea subconstienta in cesulde schimbare baa cel mai mul peincercarea 268 - Biologia rein de a schimba comportamentele negative, folosind gandi- rea pozitiv si puterea voinfei. Ini stiam cA succesal meu fuasese limitat in ceca ce priveste objinerea nor schimbari in viaga mea personala. Mai stiam sic, atunci cind ofer- eam aceasti solic, nivel de energie din incapere se dducea in jos, ca un balon de plumb. Se pare Ca fel ca gi mine, publicul meu sofisticat incercase deja voinfa $i sandicea pocitva ~ gi fick prea molt succes! Soarta a ficut 8 ma intorc la locul meu, Hl ascult pe prezentatorul care urma = era psiboterapeutul Rob Wi Iams. Remarcile de deschidere ale li Rob au ads repede publicul intro stare de maxim’ atentie. In introducere, Rob a spus ci PSYCH-K ™ poate si schimbe, in cAteva minute, credinge de lung& drat imitative "Apoi, Rob a intrebat dai era cineva in public care dorea si fie abordatto chestiune care il tulburk O femeie ‘atras atitatentia Tui Rob, cit i pe a mea. $a rdicat mana intro doar, apoi a Wsato jos ga ridicato din now. Tim sitatea et era aproape palpabila. Cind Rob a intrebato ce problemi avea, sa inrosit la fj sia datun rispuns caren ‘4 putt auzi deloc. Rob a trebuit si coboare de pe pod tum git discute cu ea fey fn fay, apoi sh informeze pub- licul cf ea avea o problema cu .vorbital in public” Rob revenit pe scenf, lar femela ka urmat cu ezitare, Rob cert séi spunt publiculi, format din aproximativ 0 sti de persoane, despre frica el. Din nou, femeia abia a putut Sivorbeasci. TRob a lucrat cu en timp de sproximativ zece minute, folosind una dintre tehnicile de schimbare PSYCH-K ™. ‘Apoi, fa cerut din now s8i spuna publiculai ce simea in legituri cu exprimarea in public. Schimbarea era wim toare. Nunumai ci femeis era viibil ma relaxat, dar chiar ‘a inceput si vorbeasci cu 0 voce emofionat’, dar plin’ de 28 Bruce H. Lipton, PLD __ incredere. Ochii publicului sau ficut ct farfurille si tutur- or lea cizut fafa, Vizind cum femela a vorbit incontinu, ‘timp de cinci minute. Se ambalase aga de mult, neat Rob a trebuit si 0 roage sa revind la locul ei, ca sigi poatl termi- nna prezentareal Pentru cl femeia aceasta participa regulat a o confer- {nfl anual, jar eu eram unul dintre vorbitoril frecvengi, in lurmiétoril cAfiva ani am fost martor la wimitoarea el trans- formare. Nu numai ci isi depajgise teama de a vorbi in pub- lig, cl reusise chiar of organizeze evenimente in comuni tatea ci, In cele din urma, a devenit o vorbitoare care a ‘captigat multe prem! Viata acestei femei a fost transfor- ‘mati cu adevirat, in numai citeva minute. In cei cincis- rezece ani de cind asistasem la transformarea ei rapid, ‘am mal vizut gi alte persoane care giau imbundtigle cu sepeziciune respectul de sine $i gtat schimbat relatile, situafia financiara si starea de sinatate, folosind PSYCH-K ™ Procesul PSYCH-K ™ este simplu, direct gi poate fl verificat. El foloseste interfaja minte/corp a testiri rmug- chilor PES erisein PA {n cabinetul tmproviait al studentului chiropractician din Caraibe, pentru a accesa ,fisicrele" autolimitative din mintea subBcongenty. De 2 a, foloseste tehnici de tegrare a pli Grepte ga pari stingi a creierului, pen- Wu induce modificir! rapide 1 de durati tn plus, PSYCH-K ™ integreazl Spiritul in procesul de schimbare - 4a fel cum si eu am integrat Spiriul in feful meu de a injelege Stiinga. Folosind testarea muschilor, PSYCHEK ™ scceseazs ceea ce Rob numeste .mintea supracongtientz*, Pentru a se asigura ca obicctivele declarate ale persoanel sunt sigure gi potrivite. Aceste protectil integrate fac ca Acest sistem de schimbare personali si post fi predat 7 y Biologia erent i sale ‘oricui este interesat st preia controlul asupra propriei vei, si pariseasci frica gl si pitrund® in iubire. a folosese PSYCHLK ™ in viata mea. PSYCHK TM ajutat simi anvler eredinjele autolimitative, printre Care pe acca ek mu Sunt in sare simi termi carte. Faptl ci fineti in mind aceasta carte este un indicia despre putes aceste metede. De aemenea, in multe prelegeri impreun cu Rob. lar la sfarstul prelegerilor Inele, in loc sh ofer solufa gandirt poritive $a vointi, Sunt fercit has public pe mine i Rob, Aceasta ete © carte despre Noua Biologie, inst cred ci PSYCH-K reprezint tn pas important citre Noua Psihologie a sec- oul al 21-ea, si mai departe. Putei gst mai multe infor matii despre PSYCH-K ™, pe pagina Iul Rob de internet: ‘wwrwpsych Kicom. entra actualiziri stingifice si informagii suplimentare, vizitapiwwve:brucelipton.com “Articole si referinye care pot fi descreate gratuit (Cini, casete video si DVD uri Programul de seminar sattere Linkuri citre alte pagini valoroase ; ‘Va puteti bucura de impactul deplin al stiinget uimitor de clare dz. Lipton side still lui dinamic de prezentare, sur- prinse pe video. Aceste hucriri de miestrie, opere ale unui profesor care. primit multe premii,facdin stiingd cevasimpla $id evlutia nostri ca oamenl~ evala care putem Pers Priviti cum prind viatl conceptele prezentate in Bt log create, Selene puter consetinge, Mert $ minundle in teei prezentici live remarcabile. Acum puteti ‘avefi biblioteca video care pune laolalti Stinga si Spiritl, {ntr.un fel pe care nu bap! mai Vizut niciodat m Broce H Lipton, PhD v y Bibliografic wronsrnt Sey meme iiagecnt utes OSB 97 ap ee cetiee EEEILGD le yet eat oe nr oer, eet oe ce nn Se weanane SE Sens ett se nn Se sates cit tae Slee el. cenptin sister Screen gence Sine as ace en Rasen eea tas nnn Si chee SUBS Ci pe ee meee eeemrnce Seer yee mam mcnate Om eee i ao a iar oem geage pa ane aa ar tie ony sie i rae es hard Te fore ee Sa om ammuresone ses Xs ty ee sarang merinne wes ee ae emaner Be Gina Seceecat Saat nC ee nm Cogaren J. (2003). .Gene Transfer: Gene Swapping Crate Resches Bukaryotex” Current Biology IERS3-RSA, Haygood, RAR eset. 2008). Consequences of recurent gene flow fiom rope to wid relatives.” Luerrie Sole Regle dn Lona, eis 2 “inp bolopce 2701527 1879-1886, Hesitage, J. (2004). The fe of uansgees inthe human gut” Nawe Biotechnology BOI. Jondaova, LJ. (1984), Lamarck Oxford, Oxford University Press Lamarck, 1-3, de M, Chevalier de (1608). Phioxephie zoologine, ou exposion des consideration elaives a hsteirenaele des ann: Lamar 1B, de M, Chevalier de (1914). Zoological Philosphy: an exposition with regard to the nara istry of enimal. Leno, Mace Lamarck, 1-B, de M, Chevalier de (1963), Zoological philosophy (init leipici din 1914). New York, Baer Publishing Co. ‘Lenton, TB. (1998) Cals snd natural selection.” Natre 394:439-447 LLY, HLL etal. 2003), X-ray snapshots of he maturation ofen ntibody ‘esponte ta protein entige.” Nate Stuetural Blog) 10(6)- Lovell, J. (2008). Fresh Sauder Support New Mars Extinction Theor Rewer. London. ‘Mayr, E (1976). Evalition and the Diversity of Lif: selected esis (Cambridge, Mas, The Belknap Press, Harvard University Pres ‘flu, S. 2003) ,When Genes Escape: Dos itmater to crop nd weeds Sclnce Nes 164: 232+. ‘Netherwood, $.. Martin Orv, (200). ,Assessng the survival of transgenic plant DNA in the human gastrointestinal tract” Notre Bictechnalogy 2(2)204+. ‘itz, NC. Gomes, el (200..Heriable Iteration of DNA Mincircle Sequences ffom Trypanosoma crzi ito the Avian Genome: Insight ito ium Chagas Disease." Cell 1175-186. ‘Peo E. 2001). Sequences Reveal Boroved Genes” Science 294: Penis, E. (2008) Researchers Trae insights About Gene Swapping” Science 305334-335 Ruby, E, B. Henderson ta. (200). ,We Get By witha Lite Help from (ur Lite Friends” Sfene 303: 1305-1307 ‘Ryan F. (2002). Darwin’ Blind Spot: Evolsion beyond natural selection. [New York, Houghton Min, Spencer, L.J."1A. A. Stow (2001). Fecundity of transgenic wilberop Ibis of Cucurbita pepo (Cveubitcea) implications fr cep-o-wild gene mn race H Lipton PRD. flow” Heredity 86.694-702. ‘Stele, EJ,R.A. Lindley tl. (1998). Lamarck Signatre: how rto- _gnes ore changing Darwin’ naturel selection paradigm. St. Leonards NSW ‘Ausra, Abea&Unwin. Stevens C1, N.B. Die ea. (2008) Impact of Nizogen Deposition’ en he Species Ricines of Graslanda” Senco 30818761879. ‘Therma, J.A, M. G. Telit, eal. (2008), .Comparaive Loses of British ‘Busters, Bids, and Pts end th Global Etncon Crisis” Science ‘Waddington, C.H, (1979) The Evohton ofan Boon Corel, ace, Wetr LS. EH. Les eal (2008), Evidence fr lanscapelevel, pollen related gene ow fom geetaly modified creeping bentgras with CPS EPSPS osu marke=” Proc National Acadeny of Sciences 1010) 14533, ‘Wa x, J, Feng, et al (200). .Jmmunoplebulin Somssie Hypermetaton: ‘DoubleStrand DNA Brees, AIDS and Erar-Prone DNA Rept” lowral of Chnicel hmmurcegy 2348) ‘CAPITOLUL2 ‘Avery, O.T, C. M. MarLeod ta (1944). ,Shies onthe chemical name oft sbstant inducing tansfomation ofraeuraeneal ype. Induction of ‘wensformtion by a deonyritenuclec acid faction isolated from Peumososes Type IIL” Joumal of perimental Medicine 79:137-158. ‘Batimere,D. 2001. ,Our genome unveiled”. Nae 409314-816, Baylin, S-B. (1997). ,DNA METHYLATION: Trying Ill Together: Ep- gratis, Gentes, Call Cycle, and Cancer” Science 775334) 1948-1949, ‘lace, M. (2003). Two woes are bet than one." Nae 426395396, Bray, D. (200). .Molleclar Prodigality’ Science 299:189.1190. (Genes, §. E, D. A. Whee, eal. 200). Finishing a whole genome stotgun: Release 3 ofthe Drosophila melanogaster euchromatic genome sequence" Genome Biology 312:0079..0079.14 Chater, A. 1, Litle (203). .Natre, mtre end human dense.” Nanae 1812-414 Darwin FE, (188 Cherles Darwin Lied eters. Lond, Murry. Dennis, C (2008). .Ahered states" Nanre 421686688. Goodman, L. 2013). . Making a Geosweep: I's Oficial!" Blo World $iblocka, F. 4M. Lamb (1995) EpigenricIkertonce and Evolution: The Lamarckan Dimension Oxferd, Oxford Univerity Pres. ‘oes, PA. 2001). Death nd methylation” Nature 494141-144 ‘ing, 5 @005), .Pat the Ble on Methylation.” The Scents 7-28, Lederberg J. (1954), Honeing Avery, McLeod, And McCarty: The Tear ma Biologia credit ‘That Taafomed Gene Te Sint 1. Lipton, B. H., KG. Beni ea. (1991). .Microvesel Endo Cl “Trnaifereninon: Phenotypic Chamero” Dien 62117 Nifout HF (1980. .Maphos ed the Role of Gees in Dvelopnest™ Biosys 1293:41-44, eanee IL, Gents ply he nantes game i vain” Mate 23576, Peni. Law Nunber Wns the GeneSweep Poo” Scone 3001484, Penis, E2030). -Cene Courter Sirus (© Get te Rigi Answer” Selene 30110404104 Fry, LA. 0, ,Epignetcc Genome, Met Your Enviromest” The Scotia 82. Rei, W. “J. Wailer (2001). .Cenomic printing: Parental Infuence on he Genome” Neture Reviews Gents 221+ Schick, D, J. €. Clemens et (200). .Drospila Dam san Acca ‘Gudance Receptor Exhibiting Eaodinary Molecular iver.” Sepp. N 200), Silencing the BRCAI gene spel trouble” Sconce Nous Silvera, FH. 2004) etikng Genet Deteminis: With aly 3,000 2c, wats it tht rakes unas be?” The Scions 32-3. Sera, M.A. C001 of grime isction dough erigreteisbeittce”Nanre s14122*, “Tong TY. (9). .Decpbeng the Imguage of eels” Tena i Blochenca Scenes 1952. Wateind RAR. L, Sie QO0).Thasposble Elements: Tres for "ly Nuon! Efe on Epler Coe Regulaon” Molecular end Call lly 231575295300. Wien, J.D, F- H.C, Cri (1983. . Moles Sructue of Nose Acid [A Stet fr Dexyribse Nos i" Notre 171.737-738, Wilt, WC. 2002) Belong LifeStyle cod Genomics Resech for Dizase Prevention” Science 9695-58. ‘CAPITOLULS, ‘Cmmel B.A, V. LB. Bach Malay al (1997). .A Binet tat ses ion hand switches” None 387580585. “Thong, T. ¥. (158, Dciptrng the lnguage of celle” end Blecher Scone 148952. ‘CAPITOLUL4 Andeson C,H. L. Ju etal 2003), ets of Estrogen hs Progestin on Gynecologic Cancers snd Asclated Diagnostic Procaiues: The Womens” Healt Iniative Randomized Ti” Journal of the American 2 Brace Hi. Lipton, PRD. ea sce 293)79-18, ara, fy SB (1989, Evie ret etc seston it ston” Fd fon Sots neal Day 00, Blank 59) Nak cin akan et fil AS s'est Fens of Armin Snes apt Big, 2a, dean, Grp Cad 1.A Rin a G0 te open Ps Pope en "tot rs nt bon ine Dy Te Wore Pl tie Nendmied Tal" down! of aera hadel Aegcn ity. Gag M. 8, BBs, ea (199, Opies an etownery wi Recta Psat Rss Lates oR GS, eos ont No 520 vi Bie eal.) rat tn ap of Dil melanogaster.” Science 302:1727+. Men Gorin 1M Ba 0D) dag io Hesremapete eacton esha” Jamal of ear Pg 931632 icemaly Ly 8. Utne @OD, ve Nae of ‘eres ad Fertile” sta Roe eta SSO att 0 crs apt son ean i eno 88 eh 00, Bsig Atty Fr te Outi a” See amen Janen RF. Yo oa C00) KL ngayon, Iced acwompsrte Felsina Ding Neopat Treaeraon” Kubler Ross Flizbeth (1997) On Deh and Dying, New Yor, Serine. i, S..C. M.Amsrong et (200, A Map of the Iteractore Network ofthe Metazoan C elegans.” Science 303:540°, ‘Libof,A. R200). Toward an Blecromagnetc Paradigm fx Biology and Meticine” Journal of ltermatve and Complementary Medicine W\I)41-47. Lion, B. H., KG. Bench, etal. (1981), .Microvesel Entei Cell ‘iansdferataton: Phenrypic Charseteration” Difrentiation 46 MeClar,C.W.F (197). .Resonanoe in Bioenergetics,” Annals of he New ark Aca of Sences 277491. [Null G. PAD. C. Dean, MD, ND etal. (2008) Death by Medicine New ‘York, Nuttin Insts of America. 2% — Biologia credits ‘Ose, JL 2000. Chapter 9: Vibains Medtine. Ee Maine: The ceric Bai. burg, Bescourt Publishers: 12-137 Pagel H.R. (1982), The Comic Cade: Quan Ppsics As the Lagu fare Ne Yok, SinBScnste. oc (195). .Cathing te Atom Wave” Sconce 268:11291130. Pophis, V- "1. Goodran (20). ,Hyperconjsgation et tei epson leads the agard suse of ethane” Narre 41:565-568 Roses A.D. 1952). Mepci ld infuene en ecevcblie lease atth sexier jan” America Jouve of Plytlogy-CellPpscogy Rumbles 6. 2001), ht us ow th hea.” Nae 08572573. ‘Shuma, S.A. C” Legale (2008. .Esrogen Pls Progestin and th Incierce of Dente and Mild Copitive ngaimen in Pesos ‘ren The Wor Hea nave Memory Stal: A Randomized O- trl Til” Joel oféercan Mecca section 2890202682602. ‘Siva, L. Calls prolife n magrete Gels" Sconce News 138195 Siac B Cells prliert in magnate eld.” Since News 185198 Sink B GO00 US Health Realy th Betin he Wedd? deural of ‘he Aria Meal Asciation 7844) 43-485, See-Gyerg A. 190) Iroducon to a Succ Biology ‘ong TY. (1989), Deciphering the language of cells Trond br lolol Scenes W8952. Waser Sole, SS, L Hens ta. (200), et of Estrogen Phas Progen on Stoke in Posmenopausel Wore: The Woren's Hea n= stv A Random Ta” Journal ofthe American Model Asacaton 29 ‘Werk F. 200), Ane st onmoleular spe" Nur 453834. ersten, B.A, W-F Paton, ta: (1988). dota! Cell Repose to Pulsed Elesromagoetic Fes: Simulation of Growth Rate and “Angiogenesis in Vito” Journ of Calida Poly 1343746. “akas,G. (1979). The Dancing Wi Li Masters: An Overew ofthe New Piss New York, Basta. ‘CAPITOLULS Brown, W.A. (1998). The Pesto Eect Siould doco be pesating sg li” Scone dimeric 781). 9098, ‘i, VJ 200) ,Genomis Happens” Science 28914881489. Discovery (203) Pace: Mind Over Maden? Medial Mysteries Ser Syring, MD, Dovey Heath Change. CGrecibere,G. 200) Js Prozac? Or Pace" Mather Joes: 7681. Horgan (0999) Cj 4: Prac and Oe Placebos. The Unica a Broce H. Lipton, PhD. ‘Minds How the Human Broin Defies Replication, Medication and Explanation New Werk, The Free Press 102-136. Leuchiey AF, LA. Cook, etal. (2002) .Changes in Bin Function of Depressed Subjects During Teetnent with Plcebo American Journal of Poehiatry 15112219. Lipton, B. HL, K. C. Bench, etal (1992). Histamine: Modulated ‘Transiffereniation of Dermal Microvaselar” Endothelial Cells” Experimental Call esearch 1992279191. ‘Mason A.A. (1952. A Cas of Congenital lebtnyositorm Erythroderiaof| ‘Boog Tested by Hypnosis” Briish Medica Jounal 3042-483, ‘Mostey, J.-B K. O'Malley, et al. (2002). A Contoled Tal of -Anthoscopie Surgery for Ostenartrts of the Knee.” New Ergland Journal of Medicine 3472)8188. Pex, Candace (1987), Molecules of Emon: The Science Behind Mind- ‘Boy Medicine, New Vor, Seriex Ryle, G. (1945). The Cncep of Mind Chicago, Univesity of Chicago Pres. The Coc of Mind Chega University of Cig ‘Aste A. FT." F § Goldman Ruki (198. ,Noise Stes Inpuia Prefortal Corte! Cogntve Function in Monkeys: Brdence for a Hyper. ‘opumineyc Mechanism.” Aches of General Pach 55.362 368 Golds LE, A. M Reason, el (199 Role ofthe Anya in tte Coortsation of Behavior, Newoendoaing) and Prefntal Cota! Monoamine Responses to Prychologial Stes in the Ral” Journal of Newescience 16. 5:47874798 Peli (0, Fone Eihesng x eso Teme" Scns : McBven, B.S. T. Seeman (1999), Protective snd Damaging Ect of Mediators of Stes: Elaborting and Tesing the Concepts of Alstasis tod ‘AllostatiLond.” Annals ofthe New York Academy of Sconcer zm Sd Biologia erent - CUPRINS Capitotul 1: ° Lecfi din vasul Petri: Cu veneratie pentru celulele inteligente si pentru studenti inteligenti Capitotul 2: {Este mediul, prostule® enn 64 Capitolul 3 14 Capitotul mannose ferm.. in aer.. Capitotul 5 Biologia $i credinf. on Capitotul 6 Dervoltare si protectic. Capitolul 7 Cum si fim paring constient: ; print ~ specialist in inginerie genetict Epilog Spiritul si stiinga. Brice Upton PhD Bilin ceding, CARTI PUBLICATE DE EDITURA FOR YOU pentru evolute planetara 3,001 Moria Vian , ‘Suzanne Ward “7 eto opi deinviare x gramaticinbienglee 6501.81 Mate vortestemt despre rl . [eri de gramatc engl vol 530181 ela pentru o nou ea 75018 Teri de ramateenglert ol 750181 Tiumini pentru o nowt ert Neale Donald Walsch Yoel taierslut 1400181 Conversa cu Dumnezeu, volumul I 65018 ‘Eraiuminartt 6 0OLa Conversafil cu Dumnezeu, volumul IL 650LEt ‘Jasmuheen Conversasii cu Dumnezeu, volumul III 8,00 LET Tn rezonanti 12,00 Let Pretene co Dunmnezeu 00181 lege uti 180 Let (Comunione ex Dunnezea 60181 Bicedmpuristexaz 1800181 Momente de grate 6001E Radianfa Divint 18,00L8 Grice aduclmina 300181 Vindecateaarmonioast wom Conversa cu Dunne ptr stp 00 LT p ate Reegt reeiaitn Egat 1800121 Dumnezel de mine 2000181 Ken Keyes gl Penny Keyes ‘Acas ca Dumnezen 15,00 LEE Rejete pentru | 3,00 LET Pau! Ferrini ‘Russ Michael Tubire fra conditii, ‘Sufletul pereche te cheami 6,00 LEI Reflect ale Mini Christice 3501 ‘Tom Kenyon si Virpiia Essene nia nimi, GooLe InvigituraHathor Miracolulubiri, 5,018 Mesije de lao civilizaie indy. 650 LE Intoarcerea in grain, 5,00 LET Deepak Chopra ‘Cuvinte de injelepciune pentru fiecare zi 7,00 LEL ‘Vindecarea sufletulul de frica s1 sufering& 6,00 Let ‘Amour sans condtions (franca). {0.00181 Galea spre bie 1200 Let Lele Dragostel S001, ntinerete sf trieste mal mult 12,0018 Putere Dragoste 500181 Via dupa ncarte 100 LET Tobira exe Eranghela mea S001 Ram Dass Cums cei o reap spat 1011 andar pentru sflet 450181 Chrstulcel vie 150181 Shieley MacLaine Debbie Ford Camino ‘850LEI Parteainaneeatiaciuttonlordeming «60011 Lee Carroll sian Tober Inirebipotrite 50 tet Copitindigo 900 ‘Secretul umbrei 12,00 LEL James F. Twyman JohaJ.Falone ‘Emisarii luminit 9,00 LET Frecvenja Genin, 090 Enid bic 790181 “ Bruce Davis F101 Manual cosmic ou instruc aca spl suet 5.5018 250 Bruce H. Lipton, PRD. Mandstire fr zduri ‘Marianne Williamson Iubire magi (Graia de Riecare xt Dr. Doreen Virtue CCopt indigo: cum si hrdnim sstingrjion Copii de cristal Magia Divina ‘Terdmurile ingeilor pimanteni ‘Sri Vasudeva Voi sunt! lumina Divinitates Fauntrich Sotirios Grotos cenicul Tiss Histes Anthony de Mello Constienta ‘Toblas Seria Creatorulut Sera inalpri Sera aria Gregg Krech ‘Stuart Wilde Fora Certtudin: bold Alsaseeasing Carlos Warter Reintoarcerea la sacra Gregg Braden fetal sala Codul lui Dumnezeu ‘Treciea la punctal ero Pasind ine hum atricea Divind Brian Tracy ‘Succes in via Beata Bishop ‘Vremea vindectit 282 7.50181 750181 9}00 11 8001 3,50LEL 1600181 10,0018 5S0La 550Le 700181 550LEL 140011 22,0011 30,00 LE 79081 5,00 LEI 1800 LEE 18,0181 1ogoL 12001 100 LET 220018 3000181 23,0018 18.00 LE 1500181 | Bicep cent Dianne Lancaster Coping ela mnie ube 50181 Lisette Larkins De vrbt cx extrateresti 180011 ‘Dr. Max Gerson (terapenaturaaefienta pentru tratarea cancers ator bol grave (cuDVDinds) 300121 Soria Telimbest ‘attr tnd igen 500181 ‘Drunvalo Melchizedek Spaji seca nimi 800LEt ‘Joan Borysenko Vira nefnvaf, ubrea ne vindeed 1800181 ‘Carmen Harra Decodiiatea destnul 1000 LE Serine, seree gf simbolul 600181 Straai a trer nvelur 160018 (de 11 Princip Dine 250011 Kostas Danaos Maga din ava 1600181 Robert Rabbin Pune sflet in eeace fac 120011 ‘Tristan lepsidraca past 1900181 RAMTHA carten Iba 24,00 tet James Twyman, Gregg Braden, Doreen Virtue cea laatech 6001 ‘Steve Rother ‘Bun vent aca Noua planeta Pamnt 1800 181 Erik Pearl Reconectarea 1600 LBL Daphne Rose Kingma Iubetetpe tine insu 700LE ‘Kenneth Wapnick Introvcere generalilaCursulemiecole 7001 ‘Gloria Wendroff Scaso din cer 130011 293 Bre Lipton PRD — tog cine, Maurentios wm 500 Buss eo Ji tucker Aurea LoviseJones Vaaindnt devia ‘sou ‘Taos aL lst 3300181 Paul der ena Ci Erik Berglund ‘cual inger 1001 Temp schinbi 200181 ‘any Forester Solin Perkins ‘cum dev fatasti de bogs, schinbaea deforne woo. inel mal scart inp 15001R ‘Deva Bannann Brunke Gay Hendricks, Debbie DeVoe Voce animale 2g001n Pere unt sigur gid Sooust elyaPugua Bruce. Schneider Dela Pat 10018 Reset ert 18,001 ‘gusto Jon Pitney, oso assnag tau Dervhifes spi Odseetsupranatini 25,001 Daniel NeuroisGhaudan Robert Monroe Bate arice 00. (torn afar coral 27901 Gln aimes nitevea 20018 Michio Kashi Stephen Bauer Fra ang ncnvntion 1001 (aea macrobiotic 2300181 Michael Dawson james Van Prangh Vindcare cant ss00ua ai! Pindae 1g00un ena oon ‘Timothy Wile Brian Weiss Deny ET ting 901 Attala 1500181 “bert Viloldo ni vl ul ae 1000181 ‘Sireparim treo st vinden vi Meat dea ast 001 prinrcuperaea soe 001 ‘agen errigl im 7aNin aad trge acd 700181 Semen any Werner Ron Baker Mieke pout ‘Oba ines de videcse 500181 Robert Schwartz ‘arrieart sufletecurjoae n290un Qualonevriete 2600. ‘Willa Gamal ‘aroine Myss peauines Soot Decenune vide scum putemsiofacem? 2400121 THO ANGART IL Atwater LD. Sineimbunatjimvedereyinmod natal 2000181 Copiteineiseaperendedinpresja oq 2800181 Gy. calleman Jonette Crowley Calendarul Mayas 30,00 Vu Conto 250018 Bruce Lipton ‘Wolfgang Wallner F Biologia credingei 30,00 let 284