Sunteți pe pagina 1din 29

Capitolul 4

MA SINA SINCRONA

Masina sincrona este tipul de masina electrica rotativa de curent alternativ care, pentru o tensiune la borne de frecventa data, functioneaza cu o turatie riguros constanta. Regimul de baza n functionarea masinii sincrone este regimul de generator electric, la fel cum regimul de motor este cel de baza pentru masina asincrona. Masina sincrona n regim de generator reprezinta baza economica a producerii energiei electrice n toate centralele electrice actuale. n acest regim de functionare masinile sincrone ating cele mai mari puteri nominale fiind cele mai mari masini electrice construite de om. Consideratii economice pledeaza pentru cresterea nencetata a puterii nominale a generatoarelor sincrone (scad investitiile specifice n lei/kW, creste randamentul). Cele mai mari masini sincrone actuale au atins puteri de 1200MW ca turbogeneratoare si 700MW ca hidrogeneratoare. Regimul de motor sincron se foloseste mai cu seama datorita avantajelor fata de motoarele asincrone (randament mai ridicat, factor de putere mergnd pna la unitate, cuplu invariabil cu turatia, ntrefier mai mare). Lucrul acesta a fost cu putinta numai dupa ce tehnica a putut rezolva cu succes doua deficiente grave ale motorului sincron: absenta cuplului de pornire si posibilitatea de pendulare cu pericolul desprinderii din sincronism (pierderea stabilitatii). n acest regim de functionare masina sincrona se foloseste n toate actionarile ce necesita o turatie constanta (compresoare, mori cu bile, pompe de irigatii, etc.) nlocuind din ce n ce mai mult motoarele asincrone (n special la puteri mari unde primeaza considerentele economice: randament, factor de putere). Un alt regim de functionare particular masinii sincrone este compensatorul sincron, regim n care axul masinii se nvrte n gol masina servind la mbunatatirea factorului de putere al retelei, compensnd energia reactiva consumata n special de motoarele asincrone alimentate din retea. Regimul de frna este mai rar ntlnit la masina sincrona.

124

Masina sincrona

4.1 Elemente constructive ale masinii sincrone


n constructia uzuala, masina sincrona se compune din doua parti principale: statorul, reprezentat de partea fixa, exterioara; rotorul, asezat concentric n interiorul statorului si care constituie partea mobila. Statorul la masina sincrona de constructie obisnuita reprezinta indusul masinii si este format dintr- un miez feromagnetic care poarta n crestaturi o nfasurare de curent alternativ trifazat fiind foarte asemanator din punct de vedere constructiv cu statorul masinii asincrone trifazate. Miezul feromagnetic se realizeaza din tole sau segmente de tole stantate din otel electrotehnic de 0,5 mm grosime izolate ntre ele cu lac izolant sau oxizi ceramici mpachetate n pachete de cca. 5 cm grosime, ntre pachete prevazndu-se canale radiale de racire (figura 4.1). Miezul se consolideaza cu tole marginale de (1 3)mm grosime si se preseaza cu ajutorul unor placi frontale pentru a evita aparitia vibratiilor n timpul functionarii. nfasurarea statorica este repartizata

(q > 1)

si se conecteaza la reteaua trifazata de c.a.

nfasurarea se realizeaza din conductor (bare) de cupru izolat cu fibre de sticla, micanita sau rasini sintetice n functie de clasa de izolatie si de tensiunea nominala. La masina sincrona trifazata, nfasurarea statorului se conecteaza n stea pentru a se evita nchiderea armonicilor curentului de ordinul 3 si multipli de 3, precum si aparitia unor armonici de acelasi ordin n curba tensiunii de faza. Carcasa masinii se realizeaza din otel turnat (la masinile mici) sau din tabla sudata de otel (la masinile de puteri mari si foarte mari) si poarta dispozitivele de fixare pe fundatie (talpi), inelele de ridicare, cutia de borne a indusului si a inductorului, placuta indicatoare si scuturile frontale (figura 4.1). La masinile mijlocii scuturile pe lnga rolul de protectie sunt prevazute si cu lagare, iar unul dintre scuturi sustine port-periile cu periile de contact (figura 4.1). Placuta indicatoare contine de obicei principalele date nominale ale masinii: puterea nominala aparenta (kVA sau MVA) si activa (kW sau MW), factorul de putere nominal (cos n ), tensiunea si curentul nominal de linie (V; kV; A; kA), tensiunea si curentul nominal de excitatie (V; A), randamentul nominal n , turatia nominala (rot/min), frecventa nominala (Hz), numarul de faze si conexiunea lor. Rotorul masinii sincrone cuprinde miezul feromagnetic rotoric, nfasurarea rotorica, inelele colectoare, ventilatorul (figura 4.1).

Masina sincrona

125

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Ansamblu rotor; Ansamblu nfasurare stator; Borne stator; Cutia de borne stat or; Ansamblu miez magnetic rotor; nfasurarea rotorului;

7. Inele colectoare; 8. Port perii; 9. Ventilator; 10. Capatul interior parte tractiune; 11. Capatul exterior parte tractiune; 12. Inel regulator vaselina;

13. Scut parte tractiune; 14. Capacel interior parte inele; 15. Capac; 16. Rulment parte tractiune; 17. Rulment parte opusa tractiune; 18. Scut parte opusa tractiune.

Sectiune longitudinala printr-o masina asincrona cu poli aparenti Figura 4.1

126

Masina sincrona

Figura 4.2

Figura 4.3

Miezul rotoric are doua variante constructive: cu poli aparenti (figura 4.2); cu poli necati (figura 4.3). Miezul cu poli aparenti este format dintr-o serie de poli (piese polare) fixati la periferia unei roti polare solidare cu arborele masinii. Polii poseda nfasurari de excitatie n curent continuu. Bobinele de excitatie ale polilor se leaga n serie sau paralel, n asa fel nct polaritatea polilor sa alterneze la periferia rotorului. Alimentarea bobinelor se face prin intermediul inelelor de contact solidare cu arborele (inele izolate ntre ele si fata de masa si la care se leaga capetele nfasurarii de excitatie ) si a doua perii fixe care freaca pe inelele de contact. La periferia interioara a statorului, n aceasta varianta, ntrefierul este neuniform, de grosime relativ mica sub piesele polare si foarte mare n zonele dintre poli. Miezul cu poli necati (figura 4.3) este o constructie cilindrica masiva din otel de mare rezistenta. La periferia rotorului se taie o serie de crestaturi n care se plaseaza spirele bobinelor de excitatie n c.c. a polilor. nfasurarea unui pol acopera, de obicei, doua treimi din deschiderea unui pol, n mijlocul polului ramnnd o zona de aproximativ o treime din deschiderea polului n care nu sunt practicate crestaturi. Aceasta zona se mai numeste dinte mare, spre deosebire de ceilalti dinti cu deschidere mult mai mica care separa crestaturile. Capetele frontale ale bobinelor sunt puternic strnse prin bandaje masive pentru a face fata solicitarilor centrifuge. Aceasta varianta constructiva conduce la un ntrefier constant, la periferia interioara a statorului. Generatoarele electrice de turatii mari (1000 3000 rot/min) actionate de turbine cu aburi numite turbogeneratoare se construiesc cu poli necati datorita rezistentei mai mari la solicitarile mecanice centrifuge. Generatoarele electrice de turatii mici (sute de rot/min) ant renate de turbine hidraulice se mai numesc si hidrogeneratoare si se construiesc cu poli aparenti deoarece prezinta o mai mare

Masina sincrona

127

simplitate tehnologica. Hidrogeneratoarele se construiesc, de obicei, cu axa de rotatie verticala. Generatoarele sincrone de puteri sub 100kW se mai construiesc si n constructie inversa, cu poli aparenti de excitatie pe stator si nfasurarea trifazata cu inele de contact pe rotor. Tipuri de sisteme de excitatie: cu masina excitatoare, de fapt un generator de curent continuu cu excitatie separata sau

derivatie (autoexcitatie) cuplat pe acelasi ax cu generatorul sincron (figura 4.4). Avantajul metodei consta n faptul ca tensiunea de excitatie rezulta constanta nedepinznd de tensiunea retelei. Probleme deosebite apar la turatii mici (hidrogeneratoare) care au gabarit mai mare a excitatiilor si la turatii mari (turbogeneratoare) unde apar limitari datorita comutatiei (apar scnteieri la perii). Aceste considerente limiteaza puterea excitatoarelor de curent continuu la cca. 500 kW;

Figura 4.4

Figura 4.5

cu excitatie statica (figura 4.5), de fapt o punte redresoare monofazata care redreseaza o faza

statorica de c.a., rotorul fiind alimentat de la acest redresor prin intermediul periilor. Se elimina astfel dezavantajul folosirii masinilor electrice, cu inertiile maselor n miscare si uzura n timp. Sistemele de excitatie statice sunt simple, performante, cu ntretinere minima si cu siguranta n exploatare. cu masini excitatoare fara perii (figura 4.6). Generatorul sincron de excitatie este de

constructie inversata. Rotorul generatorului principal GS si rotorul generatorului sincron de excitatie GS e sunt realizate n continuare, iar pe rotorul comun se dispun montate pe doua discuri diodele ce alcatuiesc redresorul rotitor. Legaturile redresorului cu nfasurarea de excitatie devin fixe disparnd astfel sistemul de perii.

Figura 4.6

128

Masina sincrona

4.2 Generatorul sincron


Generatorul sincron trifazat prezinta caracteristici extrem de convenabile pentru producerea energiei electrice de curent alternativ si reprezinta unica solutie general acceptata de constructorii de centrale electrice si de sisteme electro-energetice. Ansamblul format din motorul primar si generatorul sincron poarta denumirea de grup electrogen. Dupa natura masinii primare care furnizeaza energie mecanica ntlnim: dieselgeneratoarele, turbogeneratoare, hidrogeneratoare.

4.2.1 Principiul de functionare al generatorului sincron cu poli necati n regim de generator masina sincrona transforma energia mecanica primita pe la ax de la un motor primar n energie electrica debitata prin stator ntr-o retea de curent alternativ. Sa presupunem o masina sincrona cu poli necati (figura 4.3) al carei rotor este excitat cu un curent continuu I1 , si este rotit din exterior cu viteza unghiulara 1. Se obtine astfel un cmp magnetic nvrtitor inductor (vezi subcap. 2.1.2) pe cale mecanica, al carei armonica fundamentala are expresia:
B1 = B1m cos (p 1 t ); Bm = 0 N 1 k f I1

(4.1)

unde pulsatia cmpului nvrtitor 1 = p 1, indicele 1 referindu-se la faptul ca desi este produs n rotor acest cmp nvrtitor are functie de cmp inductor . Fata de nfasurarea statorica acest cmp nvrtitor va produce sistemul trifazat simetric de fluxuri: 0 U = 0m cos 1 t 2 0V = 0m cos 1 t 3 4 0 W = 0m cos 1 t . 3 simetric de t.e.m.: e 0U = E 0m sin 1 t 2 e 0V = Eom sin 1 t 3 4 e 0W = E om sin 1 t . 3 (4.3) (4.2)

Sistemul trifazat simetric de fluxuri (4.2) va induce n nfasurarea statorica un sistem trifazat

Masina sincrona

129

Daca nfasurarea statorica este conectata pe o retea trifazata echilibrata sau pe un consumator trifazat echilibrat, atunci sistemul de t.e.m. (4.3) va produce un sistem simetric de curenti: i 2 U = I 2 m sin ( 1 t ) 2 i 2 V = I 2m sin 1 t 3 4 i 2 W = I 2 m sin 1 t . 3 nvrtitor de reactie al carei fundamentala (armonica de ordinul 1) va avea expresia:
Br = Brm cos p 1 t . 2

(4.4)

Sistemul de curenti trifazati simetrici (4.4) va produce la rndul sau un cmp magnetic

(4.5)

Comparnd relatia (4.1) cu (4.5) se constata ca cele doua cmpuri nvrtitoare (inductor si de reactie) au aceeasi pulsatie si viteza unghiulara 1 = denumirea de masina sincrona. Cele doua cmpuri, de excitatie si de reactie se compun pentru a produce cmpul magnetic nvrtitor rezultant al masinii, care este cmpul util, prin intermediul lui avnd loc cuplajul magnetic al celor doua armaturi. Cmpul nvrtitor de reactie Br exprimat prin relatia (4.5) va produce la rndul sau fata de nfasurarea statorica un sistem trifazat simetric de fluxuri: , deci se rotesc sincron, de unde si p

rU = r m cos 1 t 2 2 rV = r m cos 1 t 2 3 4 rW = r m cos 1 t . 2 3


care va induce n stator sistemul trifazat de t.e.m.:

(4.6)

e r U = Er m sin 1 t 2 2 e r V = Er m sin 1 t 2 3 4 e r W = E r m sin 1 t . 2 3


n realitate, n masina sincrona nu exista doua cmpuri nvrtitoare

(4.7)

(B1 , Br ), doua

fluxuri (0 , r ) sau doua t.e.m. (e 0 , e r ) ci aceste marimi se compun ntr-o singura marime.

130

Masina sincrona

Astfel, n figura 4.7 se reprezinta compunerea fazoriala a acestor marimi considernd


reteaua pe care debiteaza generatorul inductiva: 0, . 2

Figura 4.7

Dupa cum se vede din figura 4.7, a cmpul rezultant Bm pe care l gasim n ntrefierul masinii face unghiul fata de axa cmpului inductor B1 ; acelasi unghi l face si fluxul rezultant

m fata de fluxul inductor 0 ca si t.e.m. rezultanta E m fata de E 0 . Unghiul electric este numit si
unghi intern al masinii.

4.2.2 Ecuatiile de functionare ale generatorului sincron cu poli necati

Vom considera o masina sincrona trifazata n urmatoarele ipoteze simplificatoare: circuitul magnetic al masinii este liniar (nu se satureaza si nu prezinta fenomenul de histerezis); pierderile n fier sunt neglijate (ulterior vom face corectia necesara); masina are o simetrie perfecta constructiva, magnetica si electrica, ceea ce include ipoteza unui ntrefier constant la periferia rotorului, adica se considera o masina cu poli necati; nu vom lua n consideratie dect armonicele fundamentale ale cmpurilor de excitatie si de reactie; nfasurarea statorica este conectata la o retea trifazata echilibrata cu caracter inductiv; rotorul masinii este rotit din exterior cu turatia constanta
n1 = 60 1 [rot / min ] ; nfasurarea de excitatie este alimentata la tensiunea constanta nominala Uen . 2

De asemenea, n cele ce urmeaza, vom considera doar regimul stationar de functionare, regim n care viteza unghiulara a rotorului 1 si tensiunea de excitatie ramn constante. Procednd n mod analog ca la masina asincrona (sau ca la transformator), vom introduce asa-numitul curent de magnetizare, care are toate atributele cmpului rezultant Bm .

Masina sincrona

131

n ceea ce priveste cmpul de excitatie, vom nlocui rotorul real cu un rotor fictiv imobil, posednd o nfasurare trifazata simetrica, cu acelasi numar de spire pe faza si acelasi coeficient de nfasurare ca si statorul masinii. Valoarea efectiva I' 1 a curentului ce va strabate aceasta nfasurare rotorica trifazata fictiva rezulta din egalitatea amplitudinii cmpului magnetic de excitatie real, produs pe cale mecanica de nfasurarea monofazata, si a amplitudinii cmpului magnetic nvrtitor obtinut pe cale electrica de nfasurarea fictiva: (conform subcap. 2.1.2 relatiile 2.25 si 2.32):

3 0 N2 k N2 I' 1 p
de unde rezulta:

k f 0 N1 I1

'=I I1 1

p N1 k f . 3 N 2 k N2

Curentul I' 1 se numeste curent de excitatie raportat la stator. Prin acest artificiu de calcul c ompunerea fazoriala a celor doua cmpuri nvrtitoare (de excitatie si de reactie) din figura 4.7, a se poate nlocui prin compunerea curentilor din figura 4.9, curenti avnd aceeasi pulsatie si defazaje reciproce cu cmpurile. Se obtine astfel prima ecuatie functionala n regim stationar a generatorului sincron:

'=I I 2 + I1 m
ecuatie pusa n evidenta n diagrama de fazori din figura 4.10.

(4.10)

Daca se iau n consideratie si pierderile n fierul statoric, atunci ecuatia 4.10 sufera o corectie uzuala folosita si la transformator si la motorul asincron:

'=I I 2 + I1 0 I0 = Im + Ia
curentului rezultant I 0 numit si curent de mers n gol.

(4.11)

I m fiind componenta de magnetizare, iar I a componenta corespunzatoare pierderilor n fier ale

Pentru gasirea celei de-a doua ecuatii (de tensiuni) a generatorului sincron vom aplica cea de-a doua teorema a lui Kirchhoff pe un ochi de circuit ce cuprinde o faza statorica ce se nchide prin nul (figura 4.8):

132

Masina sincrona

Figura 4.8

Figura 4.9

e m + e 2d = R 2 i 2 + u 2 n care:

(4.12)

e m - t.e.m. rezultanta indusa n stator;


e 2d = L 2d di 2 dt

- t.e.m. indusa de fluxul statoric de dispersie, L 2d fiind

inductivitatea statorica de dispersie;

R2 i2 u2

- este rezistenta de faza a nfasurarii statorice; - este curentul de faza statoric; - este tensiunea de faza la bornele nfasurarii statorice.

Ecuatia (4.12) scrisa n complex devine: E m = U2 + R 2 I 2 + j X2 d I 2 unde X 2d = 1 L 2d este reactanta de dispersie statorica. (4.13)

Figura 4.10

Figura 4.11

n figurile 4.10, 4.11 s-au reprezentat dia grama de fazori, respectiv, schema echivalenta a generatorului sincron n regim permanent. T.e.m. rezultanta E m indusa n stator de cmpul util rezultant Bm va avea expresia:

Masina sincrona

133

E m = jX m I m
Introducnd expresia curentului I m din relatia (4.10) n relatia (4.14) obtinem:
' E m = j X m I1 + I 2 = j X m I 2 + E 0

' reprezinta chiar t.e.m. indusa n stator de cmpul nvrtitor de n care marimea E 0 = j Xm I1
excitatie, iar marimea E r = j Xm I 2 este t.e.m. indusa n stator de cmpul nvrtitor de reactie. nlocuind pe E m n relatia (4.13) obtinem o noua forma a ecuatiei de tensiuni a generatorului sincron: E 0 = U2 + R 2 I 2 + j ( X2 d + X m ) I 2 sau daca se noteaza X ' s = X 2 d + X m numita reactanta sincrona : E 0 = U2 + R 2 I 2 + j X s I 2 dintre t.e.m. E m si E 0 este chiar unghiul intern al masinii. (4.17) (4.16)

ecuatie pusa n evidenta de diagrama de fazori din figura 4.12, a unde se poate observa ca unghiul

a) Figura 4.12

b) Figura 4.13

De multe ori datorita valorii foarte mici a rezistentei R 2 se poate neglija termenul R 2 I 2 n raport cu U2 diagrama de fazori capatnd forma simplificata din figura 4.12, b cu schema echivalenta 4.13. Ecuatia curentilor (4.11) mpreuna cu ecuatia tensiunilor (4.17) si cu ecuatia (4.14) formeaza sistemul ecuatiilor de functionare a generatorului sincron trifazat cu poli necati n regim stationar.

134

Masina sincrona

4.2.3 Expresia cuplului electromagnetic la masina sincrona

Pentru a deduce expresia cuplului electromagnetic la o masina sincrona vom porni de la relatia generala a cuplului electromagnetic la masinile de curent alternativ (vezi subcap. 2.4 rel. 2.6, a):
M= 3 I 2 E0 cos ( E0 , I 2 ) . 1 2

(4.18)

Dar, cum viteza unghiulara a indusului (statorului) este 2 = 0 si cum unghiul

(E 0 , I2 ) = + (conform diagramei din figura 4.12) relatia (4.18) se poate scrie: 3 I 2 E0 cos ( + ) M= .
1

(4.19)

Tot din figura 4.12 se poate scrie urmatoarea identitate trigonometrica:


AB = U 2 sin = X 2 I 2 sin = X s I 2 cos ( + ). 2

nlocuind termenul I 2 cos ( + ) n relatia (4.19) obtinem:


M= 3 E 0 U 2 sin X s 1

(4.20)

relatie ce reprezinta expresia cuplului electromagnetic dezvoltat de o masina sincrona cu poli necati n regim stationar de functionare. n ceea ce priveste semnul cuplului electromagnetic, trebuie remarcat faptul ca n relatia (4.18) este explicitat cuplul exercitat de armatura inductoare asupra armaturii induse. n cazul masinii sincrone cuplul exercitat asupra rotorului care este armatura inductoare va avea semnul schimbat. Dar cum sin > 0 pentru orice unghi intern (0, ) rezulta cuplul electromagnetic din relatia (4.20), care se exercita asupra rotorului antrenat din exterior (cazul generatorului), are sens opus sensului de miscare si reprezinta un cuplu rezistent. n acelasi timp asupra rotorului se mai exercita si cuplul rezistent de frecari mecanice M m .

4.2.4 Caracteristicile generatorului sincron

n scopul aprecierii performantelor generatoarelor electrice se traseaza grafic pe baza ncercarilor experimentale la bancul de proba curbe numite caracteristicile generatorului. Ele reprezinta dependenta a doua marimi considerndu-le pe celelalte constante. De obicei la generatoarele sincrone se traseaza caracteristicile urmatoare:

Masina sincrona

135

caracteristica de mers n gol: U20 = f ( I1 )I 2 =0 ; caracteristica externa: U2 = f (I 2 )I1 =ct . ; caracteristica de reglaj: I1 = f ( I 2 )U2 =ct . . Caracteristica de mers n gol , reprezinta dependenta dintre tensiunea la bornele statorului si curentul de excitatie, cnd curentul debitat de stator este nul (mers n gol), viteza rotorului mentinndu-se, de asemenea, constanta. Aceasta caracteristica are forma unei curbe de saturatie care nu porneste din origine (figura 4.14). Valoarea U2 r este tensiunea la bornele statorului atunci cnd curentul de excitatie este nul si se datoreaza cmpului inductor remanent din rotor (care ramne de la o functionare anterioara). Se observa ca pe portiunea AB (masina nesaturata magnetic) practic exista o relatie liniara ntre tensiunea U20 si curentul continuu de excitatie I 1. Pe aceasta portiune este posibil sa se regleze tensiunea actionnd asupra curentului rotoric. Evident, la cresterea curentului de excitatie I1 , curba nu va coincide cu cea de la micsorarea acestuia datorita fenomenului de histerezis magnetic.

Figura 4.14

Figura 4.15

Caracteristica externa, reprezinta dependenta dintre tensiunea de la bornele statorului U2 si curentul debitat pe retea (consumatori) I 2 de catre masina cnd curentul de excitatie I1 se mentine constant ca si turatia rotorului. n figura 4.15 s-au trasat trei caracteristici externe pentru sarcina rezistiva (1), sarcina inductiva (2), si sarcina capacitiva (3). Dupa cum rezulta din figura 4.15 n cazul sarcinii rezistive si inductive caracteristicile sunt usor cazatoare, iar n cazul sarcinii capacitive caracteristica este crescatoare. Explicatia formelor (2) si (3) din figura 4.15 se poate da cu ajutorul diagramei de fazori.
Astfel, n figura 4.16, a este trasata caracteristica externa pentru sarcina inductiva 0, , iar n 2 figura 4.16, b la sarcina capacitiva , . 2

136

Masina sincrona

a) Figura 4.16

b)

n aceste diagrame fazorul t.e.m. induse de fluxul de excitatie E 0 depinznd de curentul de excitatie I1 , ramne constant. Odata cu variatia curentului de sarcina I 2 variaza fazorul j Xs I 2 . Mentinndu-se = ct . (nu se modifica caracterul sarcinii), atunci si = +
= ct.. Ca 2

urmare, locul geometric al punctului de functionare B va fi un arc de cerc capabil de unghiul . Punctul A va corespunde mersului n gol (I 2 = 0 ), iar punctul C va corespunde functionarii n scurtcircuit (U 2 = 0). La sarcina inductiva se observa ca la cresterea curentului I 2 tensiunea la borne U2 scade (curba(2) din figura 4.15), iar la sarcina capacitiva odata cu cresterea curentului I 2 creste si U2 (curba (3) din figura 4.15). Variatia tensiunii la borne de la mersul n gol (U 2 ) la mersul n sarcina nominala se defineste ca:
u[%] = U 20 U 2n 100 U 2n

(4.21)

si pentru a considera tensiunea de la bornele generatorului constanta aceasta variatie de tensiune nu trebuie sa depaseasca 10% (u < 10%). Caracteristica de reglaj, reprezinta dependenta dintre curentul de excitatie I1 si curentul debitat n retea de catre stator I 2 , atunci cnd tensiunea la borne si turatia rotorului se mentin constante U2 = ct ., 1 = ct., caracterul sarcinii mentinndu-se de asemenea constant cos = ct .. Caracteristica ne arata cum sa reglam curentul de excitatie I1 n asa fel nct la orice curent debitat I 2 tensiunea la bornele generatorului sa nu se modifice.

Masina sincrona

137

Alura acestor caracteristici pentru trei tipuri de sarcina: (1)- rezistiva; (2)- inductiva; (3)capacitiva s-a reprezentat n figura 4.17.

Figura 4.17

4.2.5 Teoria generatorului sincron cu poli aparenti

La aceasta masina ntrefierul variaza de-a lungul periferiei rotorului si statorului. Astfel, sub piesa polara este mult mai mic fata de restul polului (figura 4.2). Putem afirma ca de-a lungul axei longitudinale a polului avem o reluctanta mica, iar de-a lungul axei transversale aceasta este foarte mare. Altfel spus reactanta fluxului de reactie dupa axa longitudinala este mult mai mare dect dupa axa transversala (X rl > X rt ). Fluxul inductiei magnetice de reactie poate fi descompus dupa cele doua axe:
r = r l + r t (vezi diagrama din figura 4.18).

Figura 4.18

Cele doua componente ale fluxului de reactie induc tensiunile electromotoare:


E r l = j X r l I l ; Er t = j X r t I t

I1 si I t sunt componentele curentului din indus;

138

Masina sincrona

Cu aceste precizari putem scrie:


E = E0 + E r = E 0 + E r l + E r t .

Iar ecuatia de tensiuni devine: U = E R I j Xd I = E R I j Xd (I l + I t ) = E0 R I j Xl I l j Xt I t unde s-a notat:


X l = Xr l + X d ; X t = X r t + X d

care se pot numi respectiv reactanta longitudinala si reactanta transversala. Diagrama de fazori a ecuatiei de tensiuni este reprezentata n figura 4.19:

Figura 4.19

4.2.6 Functionarea n paralel a generatoarelor sincrone

Pe o retea de transport si distributie a energiei electrice functioneaza la un moment dat mai multe generatoare sincrone conectate la aceeasi tensiune, deci, n paralel. Functionarea a doua sau mai multe generatoare sincrone n paralel pe aceleasi bare de distribuire a energiei electrice impune o circulatie a curentilor de la generatoare spre retea sau invers dar niciodata ntre generatoare (curent de circulatie). Existenta unui curent de circulatie de la un generator la altul conduce la o ncarcare suplimentara a nfasurarilor uneia dintre ele cu efecte termice neplacute ducnd la perturbarea functionarii acestuia. Pentru a nu exista acest curent de circulatie se impune ndeplinirea unor conditii numite conditii de functionare n paralel si care sunt: egalitatea tensiunilor la borne ca marime si ca faza; egalitatea frecventelor tensiunilor de la borne; aceeasi succesiune a fazelor.

Masina sincrona

139

Pentru a arata aparitia curentilor de circulatie n cazul nendeplinirii uneia dintre aceste conditii sa consideram circuitul din figura 4.20 si scriem ecuatia tensiunilor pe conturul ce include doua faze omoloage statorice si se nchide prin nul. Aceasta ecuatie pentru faza R va avea forma:

Uf R 1 Uf R 2 = U fR .

(4.22)

Presupunnd ca cele doua tensiuni nu sunt egale ca modul sau ca faza (figura 4.21, a, b) din diferenta lor va rezulta o tensiune U f R care va genera un curent de circulatie prin acest circuit. Tensiunea U f R va fi nula numai atunci cnd toate cele trei conditii de functionare n paralel vor fi ndeplinite.

a) Figura 4.20 Figura 4.21

b)

nainte de a nchide ntrerupatorul K 2 trebuie sa ne asiguram ca sunt ndeplinite toate conditiile de functionare n paralel. Acest lucru se poate realiza cu ajutorul aparatelor de masura corespunzatoare care, de regula, se integreaza ntr- un singur aparat numit sincronoscop. Sincronoscoapele moderne pot realiza o conectare automata n paralel, n sensul ca pot lua decizii n functie de ndeplinirea conditiilor de functionare n paralel, decizii cum ar fi cuplarea si reglarea curentului de excitatie, cuplarea ntrerupatorului de punere n paralel, reglarea turatiei motorului primar de antrenare, etc.

140

Masina sincrona

4.3 Motorul sincron


n regim de motor masina sincrona primeste energie electrica de la reteaua de c.a. trifazata prin stator pe care o transforma n energie mecanica furnizata axului motorului.

4.3.1 Ecuatiile de functionare ale motorului sincron

Procednd n mod analog ca n cazul regimului de generator (vezi subcap. 4.2.2) ecuatia tensiunilor pe o faza statorica corespunzator circuitului din figura 4.22 va avea forma: e m + e 2d = R 2 i 2 u 2 . (4.23)

Figura 4.22

Ecuatia tensiunilor (4.23) scrisa n complex si tinnd cont de expresia reactantei de dispersie statorice va deveni: U 2 = E m + R 2 I 2 + j X 2 d I 2 sau n functie de t.e.m. indusa de fluxul de excitatie ecuatia (4.24) devine: U 2 = E0 + R 2 I 2 + j X s I 2 n care: X s = X 2d + X m - reactanta sincrona. Ecuatia curentilor va avea aceeasi forma ca la generator: (4.25) (4.24)

'=I I 2 + I1 m
n care s-au neglijat pierderile n fier (I a = 0 ), iar I' 1 este curentul de excitatie raportat la stator (vezi rel. 4.9). Diagrama de fazori a motorului sincron n regim stationar s-a reprezentat n figura 4.23, a si forma simplificata (R 2 I 2 0 ) n figura 4.23, b.

Masina sincrona

141

Figura 4.23

4.3.2 Pornirea motorului sincron

Deoarece masina sincrona nu poate functiona dect la sincronism, evident la pornire cnd

1 = 0 (viteza rotorului este nula) nefiind ndeplinita conditia de sincronism, motorul sincron nu
poate dezvolta cuplu electromagnetic. ntr-adevar daca 2 este viteza unghiulara a cmpului nvrtitor statoric obtinut prin curentii trifazati absorbiti de la retea, curenti de forma: i 2 U = I 2 m sin (2 t ) 2 i 2 V = I 2m sin 2 t 3 4 i 2 W = I 2 m sin 2 t 3 (4.26)

iar daca 1 este viteza rotorului considerata diferita de 2 , atunci sistemul trifazat de fluxuri produse de cmpul inductor din rotor fata de stator va avea forma: 2 A = 2m cos 1t 2 2 B = 2 m cos 1t 3 4 2 W = 2 m cos 1t 3 W2U = i 2U 2U = I 2m 2m cos ( p ) sin (2 t ) unde s-a notat: = 1 t = 1 t - coordonata unghiulara a rotorului fata de o axa de referinta statorica. p (4.27)

Energia de interactiune dintre fluxul inductor 2 U si curentul de pe faza U va avea expresia:

142

Masina sincrona

Cuplul electromagnetic dezvoltat de faza U a nfasurarii statorice si transmis rotorului se poate afla aplicnd teorema fortelor generalizate:
dW2U m 2U = d i 2 ( ) = ct.. = p I 2 m 2m sin (1t ) sin (2 t ) i2 = ct .

Procednd analog pentru fazele V si W se obtine pentru cuplul electromagnetic instantaneu total dezvoltat asupra rotorului:
m 2 = m 2 U + m 2V + m 2W = 3 p I 2 m 2m cos (1 t 2 t ). 2

Cuplul mediu dezvoltat pe o perioada T va fi:

1 1 3 M 2 = m2dt = p I 2m 2 m cos (1 t 2 t )dt. T 0 T 02

(4.28)

Examinnd expresia (4.28) se constata ca pe un numar oarecare de perioade ale functiei


2k sinusoidale T = cuplul electromagnetic mediu n timp este nul exceptnd cazul 1 = 2 .

Deci motorul sincron nu poate dezvolta cuplu electromagnetic dect daca este ndeplinita conditia de sincronism 1 = 2 . Pentru a putea porni motorul sincron se poate aplica una din metodele: pornirea cu ajutorul unui motor auxiliar; pornirea n asincron. Pornirea cu ajutorul unui motor auxiliar, mai rar folosita n practica, consta n antrenarea cu ajutorul unui motor auxiliar a rotorului motorului sincron pna la turatia de sincronism, moment n care se conecteaza statorul la retea. Motorul sincron v a dezvolta cuplu electromagnetic si deci motorul auxiliar se poate decupla. Metoda este neeconomica deoarece mai necesita un motor, care, chiar daca este de putere mai mica (pornirea este recomandabil sa se faca n gol) ridica totusi pretul instalatiei. Pornirea n asincron, este posibila numai atunci cnd polii rotorici sunt prevazuti cu o nfasurare suplimentara n scurtcircuit care joaca rolul coliviei la motorul asincron. Barele coliviei sunt plasate n crestaturi practicate n piesele polare (figura 4.2) si sunt din alama sau aluminiu. n aceste bare se induc curenti atunci cnd cmpul nvrtitor al statorului are o anumita viteza relativa fata de rotor, asa cum este cazul la pornire. Interactiunea dintre acesti curenti si fluxul inductor va da nastere unui cuplu electromagnetic asincron de pornire. Dupa ce motorul a pornit (nfasurarea de excitatie fiind scurtcircuitata la perii pentru a ajuta pornirea) motorul se tureaza atingnd turatia subsincrona de regim stationar. n acest moment se

Masina sincrona

143

injecteaza curent continuu n nfasurarea de excitatie, obtinndu-se un cmp nvrtitor care initial are aceeasi turatie subsincrona, dar care, apoi, ntr-un proces tranzitoriu capata viteza de sincronism. Si aceasta metoda este dificila continnd multe manevre. n general se poate afirma ca motorul sincron are o pornire dificila.

4.3.3 Caracteristicile motorului sincron

Pentru aprecierea performantelor motorului sincron de obicei se traseaza experimental la bancul de proba urmatoarele caracteristici: caracteris tica mecanica: n 1 = f (M ); caracteristica unghiulara: M = f () ; caracteristica n V: I 2 = f (I1 ).

Caracteristica mecanica ntruct motorul sincron nu poate functiona dect la sincronism, caracteristica mecanica

n 1 = f (M ) va fi o dreapta paralela cu axa cuplului (figura 4.24). Cuplul electromagnetic poate creste
pna la valoarea M C (cuplul critic) dupa care masina se opreste. Caracteristica mecanica ne poate arata ca n domeniul M (0, M C ) motorul sincron dezvolta o viteza riguros constanta. Pentru acest motiv se utilizeaza la actionarea masinilor de lucru care trebuie sa aiba o viteza constanta odata cu cresterea cuplului rezistent (de ex. actionarea compresoarelor n industria frigului).

Figura 4.24

Figura 4.25

144

Masina sincrona

Caracteristica unghiulara Reprezinta dependenta dintre cuplul electromagnetic M si unghiul intern , si se traseaza la

U2 = ct ., I1 = ct.. Din expresia cuplului electromagnetic:


M= 3 E0 U 2 sin = M C sin Xs

(4.29)

unde M C =

3 E0 U 2 este cuplul maxim (critic) dezvoltat de motor rezulta forma acestei Xs


si care, 2

caracteristici reprezentata n figura 4.25. Punctul nominal de functionare se afla pe portiunea OA pentru care: 0 < <

reprezinta portiunea stabila de functionare a motorului. ntr-adevar, pe aceasta portiune orice crestere a cuplului rezistent la axul motorului nu poate duce la micsorarea vitezei ci la cresterea unghiului intern , ceea ce nseamna o crestere a cuplului electromagnetic dezvoltat care va putea prelua cresterea cuplului rezistent. O crestere a cuplului rezistent peste valoarea M C conduce la cresterea valorii lui peste
, deci, la scaderea cuplului dezvoltat ducnd la oprirea motorului. 2

Portiunea AB este considerata deci o portiune instabila de functionare. Caracteristica n V Reprezinta dependenta dintre curentul absorbit de la retea n stator I 2 si curentul de excitatie din rotor I1 n situatia mentinerii constante a tensiunii la borne U2 = ct . si a cuplului rezistent

M = ct ..
Din expresia:
M= 3 E 0 U2 sin = ct . Xs

rezulta:

E 0 sin = ct ..

(4.30)

Expresia (4.30) ne arata ca locul geometric al punctului de functionare A (din diagrama de fazori din figura 4.26) este o dreapta paralela cu fazorul U2 . n figura 4.26 sunt reprezentate trei pozitii ale punctului de functionare: A1 cnd motorul se comporta fata de retea ca un receptor rezistiv inductiv; A 2 cnd motorul se comporta fata de retea ca un receptor pur rezistiv; A3 cnd motorul se comporta fata de retea ca un receptor rezistiv - capacitiv.

Masina sincrona

145

Din aceste trei pozitii rezulta forma caracteristicii I 2 = f (I 1 ) (t.e.m. E 0 fiind direct proportionala cu curentul de excitatie I1 ), care se prezinta sub forma de V.

Figura 4.26

Figura 4.27

Din examinarea acestei caracteristici rezulta ca atunci cnd curentul de excitatie I1 creste, curentul absorbit de la retea I 2 scade (scade fazorul j Xs I 2 ) att timp ct motorul se comporta ca un receptor rezistiv inductiv (curentul I 2 se afla n urma tensiunii U2 ), adica pna n punctul

A 2 caruia i corespunde curentul de excitatie I1 optim (curent de excitatie optim) cnd motorul se
comporta ca un receptor pur rezistiv (curentul I 2 se afla n faza cu tensiunea U2 ). Continund sa crestem curentul de excitatie I1 peste valoarea I1 optim , curentul I 2 va creste (punctul A3 ), motorul comportndu-se ca un receptor rezistiv capacitiv (curentul I 2 se afla naintea tensiunii U2 ). Cnd I1 < I1optim se spune ca motorul functioneaza subexcitat , iar cnd I1 > I1optim se spune ca motorul functioneaza supraexcitat . Rezulta de aici clar ca, reglnd curentul de excitatie, se poate ajusta factorul de putere,
cos , al motorului. n figura 4.26 pe lnga variatia curentului absorbit I 2 functie de I1 s-a

reprezentat (cu linie punctata) si variatia factorului de putere cos fata de curentul de excitatie I 1. Astfel, desi motorul sincron poate avea ntrefierul relativ mare (ca n cazul rotorului cu poli aparenti) el poate functiona cu factor de putere foarte bun (chiar capacitiv daca se doreste) fiind preferat n actionarile de putere mare si foarte mare cu turatie constanta (statii de pompare, propulsia electrica a navei) unde motoarele asincrone datorita factorului de putere mai prost nu sunt acceptate. Functionarea n regim supraexcitat este utilizata la compensarea energiei reactive a retelelor inductive n vederea mbunatatirii factorului de putere, nlocuind cu succes bateriile de condensatoare care la puteri mari devin foarte voluminoase.

146

Masina sincrona

Folosit la mbunatatirea factorului de putere n retele inductive (ca mo tor n gol supraexcitat) motorul sincron poarta denumirea de compensator sincron.

4.4 Aplicatii
1. Un motor sincron trifazat cu poli necati are urmatoarele date nominale: Pn = 2000kW ,

U1 = 6000 V, f = 50 Hz, cos n = 0,9 , conexiunea stea.


Rezistenta nfasur arilor statorice de faza este neglijabila, iar reactanta sincrona este X s = 1,0u.r. (unitati relative). Motorul are pierderi n fier si pierderi mecanice neglijabile. El functioneaza n sarcina, absorbind o putere activa P = 1500kW si are o tensiune electromotoare indusa de excitatie E 0 = 4682V pe faza, tensiunea de alimentare fiind cea nominala. a) Sa se determine unghiul intern , curentul absorbit I 2 si factorul de putere cos n regimul de sarcina de mai sus; b) Pentru aceeasi putere activa absorbita si aceeasi tensiune la borne, exista vreo alta valoare a t.e.m. E 0 care conduce la aceeasi valoare a curentului absorbit ? Daca da, care este aceasta valoare si unghiul intern respectiv ? c) Care din cele doua valori precedente ale lui E 0 este de dorit si din ce motiv ?

REZOLVARE a) Pentru nceput, trebuie calculata valoarea absorbita Xs a reactantei sincrone, cunoscnd valoarea relativa egala cu unitatea. Marimea de referinta n cazul reactantelor este asa-numita impedanta nominala Zn =
Un , Un si In fiind respectiv valorile nominale ale tensiunii de faza si ale In

curentului absorbit. Tensiunea nominala pe faza a motorului este data, conexiunea fiind stea si cunoscnd tensiunea de linie U1 = 6000V a retelei: Uf = U1 6000 = = 3464,1 V. 3 3

Curentul nominal se obtine din puterea nominala activa absorbita, egala cu puterea utila de 2000 kW (deoarece pierderile de orice fel s-au neglijat) si din factorul de putere nominal: I2 = Pn 2 106 = = 213,83A. 3 U f cos n 3 3464,1 0,9

Impedanta nominala va fi deci:

Masina sincrona

147

Zn =

U f 3464,1 = = 16, 2 I2 213,83

iar reactanta sincrona rezulta: X s = Z n = 16,2. Pentru a determina marimile cerute, vom apela la ecuatia (4.25) n care se omite termenul

R 2 I 2 (neglijabil),
U = E0 + j X s I 2

'

t.e.m. indusa de excitatie E ' 0 = 4682V fiind mai mare dect tensiunea Uf de faza, situatie pentru care este valabila diagrama fazoriala din figura 4.28, a:

a) Figura 4.28

b)

Sa notam cu ' unghiul intern si cu cu ' unghiul de defazaj dintre tensiunea Uf si curentul

I 2 . Defazajul ' corespunde unei functionari n regim capacitiv. Pe baza acestei diagrame se pot
scrie urmatoarele doua ecuatii:

' X s I 2 cos ' = E' 0 sin ;


X s I 2 sin ' = E'0 cos ' Uf . n acest sistem de ecuatii, necunoscutele sunt: I 2 , ', ', fiind necesara nca o ecuatie. ntradevar, n enunt se mai precizeaza puterea absorbita de motor n acest caz, deci:

3 Uf I 2 cos ' = P.
Din aceasta ultima ecuatie rezulta componenta activa a curentului absorbit:

I 2 cos ' =

P 1,5 10 6 = = 144,38A 3 U 3 3464,1


= 16,2 144,38 = 0 ,5 . 4682

(1)

iar apoi:

sin =

'

X s I 2 cos ' E'0

Prin urmare, unghiul intern este ' = 300. Ridicnd la patrat relatiile (1) si (2), se gaseste:

148

Masina sincrona

I 2 sin ' =
si apoi factorul de putere:

' E' 4682 0,866 3464,1 0 cos U f = = 36, 46A Xs 16,2


I 2 cos ' 144,38 = = 0,67(capacitiv ). I2 213,83

(2)

cos ' =

b) Pentru aceeasi putere activa absorbita si aceeasi tensiune la borne, deci pentru aceeasi valoare a componentei active I 2 cos ' a curentului si pentru acelasi curent I 2 absorbit, mai este posibil un punct de functionare asa cum se vede n figura 4.25, b. De data aceasta regimul de

' functionare este inductiv si t.e.m. indusa de excitatie are alta valoare. Sa o notam E ' 0 , noul unghi
intern fiind '', ambele marimi fiind necunoscute. n vederea determinarii acestor necunoscute, diagrama fazoriala furnizeaza urmatoarele relatii:

" ' E" 0 sin = X s I 2 cos = 16,2 144,38 = 2338,96V ;


U E" cos " + E" sin 2 " = X2 I 2 . f 0 2 0 s
Din a doua relatie se deduce:
2 2

" 2 2 " " E" 0 cos = U f X s I 2 E 0 sin = 3464,1


n consecinta,

(16,2 148,91)2 2338,632

= 3873,63V.

E" 2338,96 2 + 2873,632 = 3705,2V 0 = tg" = 0,813; " = 39,14o. c) Este preferabila functionarea cu un factor de putere capacitiv, adica cu E ' 0 = 4682V , deoarece n acest caz motorul sincron poate pune la dispozitia retelei o anumita putere reactiva,

Q = 3 Uf I 2 sin = 3 3464,1 148,91 0,243 = 376,3kVAR


care poate fi utilizat pentru mbunatatirea factorului de putere al ntregii instalatii. n plus, functionarea cu t.e.m. de excitatie mai mare asigura o mai buna stabilitate dinamica, cuplul electromagnetic maxim,
M0 = 3 E 0 Uf Xs

fiind mai mare n cazul a) n comparatie cu cazul b) cu 26,4%.

Masina sincrona

149

2. Puterea aparenta nominala a unui motor asincron trifazat cu poli necati este

Sn = 400 kVA, tensiunea de faza fiind Un = 3470V, reactanta sincrona X s = 50, f1 = 50Hz , 2 p = 6 poli.

R 2 0,

a) Sa se determine curentul absorbit, daca motorul functioneaza la puterea nominala sub factor de putere unitar. b) Care este cuplul electromagnetic dezvoltat n acest caz ? c) Daca cuplul electromagnetic ramne acelasi, dar dorim ca motorul sa functioneze cu factorul de putere cos = 0,9 capacitiv, care este curentul absorbit si t.e.m. E 0 ?

REZOLVARE a) Curentul absorbit pe fiecare faza rezulta imediat: I 2n = Sn 4 105 = = 38,42A. 3 U n cos 3 3470 1

b) Deoarece R 2 0, se pot neglija pierderile Joule ale motorului. Neglijnd si pierderile n fier si cele mecanice, puterea activa absorbita este egala cu puterea electromagnetica,

P = M = 3 U n I 2 cos
fiind viteza unghiulara de sincronism, = Deci: 2 3,14 50 = = 104,72rad / s. p 3

M=

3 Un I 2 cos 4 105 = = 3819,7 N m. 104,72

Pentru determinarea t.e.m. E 0 induse de cmpul nvrtitor de excitatie, vom observa ca triunghiul format de fazorii U, j X s I 2 , E0 este dreptunghic, deoarece curentul I 2 este n faza cu U si prin urmare,
2 E 0 = U 2 + X2 3470 2 + (50 38,42) = 3966,2 V. s I = 2

' c) Sa notam noul curent absorbit I ' 2 si noua t.e.m. E 0 . ntruct tensiunea pe faza si cuplul
electromagnetic dezvoltat ramn acelasi, rezulta:

' I' 2 cos = I 2 = 38,42A


si deci I' 2 = 38,42 = 42,69 A. 0,9

Pe de alta parte, din diagrama de fazori (vezi figura 4.25, a) rezulta:

150

Masina sincrona

' ' ' E' 0 sin = X s I 2 cos ' ' ' E' 0 cos = X s I 2 sin + U
ceea ce conduce la urmatoarea expresie a t.e.m. E ' 0

U + X I' sin ' + X I ' cos ' . E' s 2 0 = s 2


Numeric,

E '0 =

(3470 + 50 42,69 0,435 )2 + (50 42,69 0,9)2

= 4799,7V.

Pentru a trece motorul n regim capacitiv este deci necesara supraexcitarea masinii.

3. Un motor sincron trifazat cu poli necati functioneaza n gol. Pierderile sale de orice natura sunt neglijabile. Se cunosc reactanta X m de magnetizare si reactanta sincrona, precum si

' tensiunea U pe faza. Sa se determine expresia analitica a caracteristicii n V I 2 = f I1 , I 2 fiind


curentul absorbit, iar I' 1 curentul de excitatie raportat la stator.

REZOLVARE Deoarece cuplul electromagnetic este nul,


M= 3 E0 U =0 Xs

rezulta = 0, n care caz fazorii: U, E 0 si j X s I 2 se suprapun, iar fazorul I 2 este n cvadratura de faza cu tensiunea U, ceea ce nseamna cos = 0. n cazul cnd E 0 > U este valabila situatia din figura 4.29, a masina functionnd capacitiv, ntre marimile functionale existnd relatia

E 0 U = X s I2 .
Cum E 0 = X m I' 1 , se obtine, deci, urmatoarea dependenta ntre curentul absorbit si curentul de excitatie raportat:
I2 = Xm ' U I1 . Xs Xs

(1)

n cazul cnd E 0 < U, masina functioneaza inductiv, diagrama corespunzatoare fazoriala fiind data n figura 4.29, b, din care rezulta:

U E0 = X s I 2

Masina sincrona

151

adica

Xm ' U I 2 = X I1 + X . s s
Cnd E = U , evident I 2 = 0.

(2)

Caracteristica n V rezulta pe baza expresiilor analitice (1) si (2) este prezentata n figura 4.29, c. Variindu-se curentul de excitatie, motorul sincron functionnd n gol poate fi trecut din regim inductiv n regim capacitiv. n acest ultim regim el este utilizat n sistemele electroenergetice pentru o mbunatatire a factorului de putere. Caracteristica din figura 4.29, c nu tine seama de fenomenul de saturatie, caci s-a presupus ca t.e.m. E 0 este proportionala cu curentul de excitatie.

a)

b) Figura 4.29

c)