Sunteți pe pagina 1din 178

1 ,,

~ ,J

II
!I
DIAGNOSTICAREA KARMEI IJ.

Cartea a sasea
,
.
! iI I
I
/
TREPTE CATRE '"
DIVINITATE

I
I

I!

,I

Editura
DHARANA
Bucure~ti

~
tJ

-
,.
I

,
---

II
!.

,1

,,inainte de lectura acestei carti ar fi bine sa liisap


deoparte orice supiirare pe Dumnezeu, pe parinp, pe
lumea inconjuratoare, pe dumneavoastrii in~ivii ~i pe
destin"

S. N. Lazarev
i ~
1---' ~. ..-J
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale
LAZAREV, SERGHEJ NICOLAEVIC
Diagnosticarea karmei: Trepte dUre divinitate I Serghei Nikolaevici
Lazarev ; trad.: Viorica Odainic ~i Dorin Onofrei. - Bucu~ti :
Dharana, ZOO I
Serghei Nikolaevici Lazarev I
II
p. ; em. - (Diagnosticarea karmei; 6)
!.
ISBN 973-85007-7-x
l. Odainic. Viorica (trad.)
II. Onofrei, Dorin (trOO.)
159.961
DIAGNOSTICAREA KARMEI
JlA3APEB C. H.
):\HarHoeTHKa KaPMbI.
KHHra meeTa..CryneHH
CaHKT-fieTepGypr 2000
K GOJICeCTBeHHoMY. TREPTE
Copyright @ 1999 by S. N. Lazarev
CATRE .A I

Copyright @ 2000 by ROVIMED TRADING S.R.L.


Toate drepturile rezervate pentru Romania ~i Republica Moldova. DIVINITATE
Multipliearea ~i/ sau distribuirea prezentului volum sau a unor
fragmente din acesta prin orice mijloace (prezente sau viitoare) este
interzisa tarn aeeeptul seris ROVIMED TRADING S.R.L.
Drepturile de distributie In sWinatate apartin In exclusivitate.
Copyright @ 2000 by ROVIMED TRADING S.R.L. Traducere din limba rosa
VIORICAODAINIC ~i DORIN ONOFREI

Editura DHARANA Bueuresti


Departament distributie: Tel: 01-337 24 24;
Fax: 01-6446377
e-mail: busuioe@pcnet.ro

.
Redactor: Dorin Onofrei
Coperta colectiei: Mihai Marinescu
Ilustralie coperta I : Andrei Rublev - Fragment icoan! sec. XV Editura
-
Tehnoredactare : Marian lrimia Editura Kannat Press
Tel: 044-110139, 095-Q74395 e-mail: mi@fx.ro

DHARANA
Bucure~ti

.:............. -
1
~

,~ , ,.. ..-J

INTRODUCERE
\
I.

In 1997, cand am terminat de scris cea de-a patra carte, ,I ,


eram convins ca procesul descrierii valorilor umane a ajuns la
final. Cu cat ma orientez mai bine in tot ceea ce se cheama
fericire umana, cu atat imi este mai u~or sa identific valorile pe
care am inceput sa Ie divinizez, de care am inceput sa depind,
ca, in fine, sa inlatur aceasta dependentii. Clasificarea era pe
deplin incheiata. A~adar, gata cu cramponarile. De acum
inainte pot asigura atat propria-mi sanatate cat ~i pe cea a
copiilor mei. Cu alte cuvinte, puteam pune punct cercetiirilor
mele in domeniul karmei. Oricine putea fi vindecat. Era
suficient sa se cerceteze cat mai amanun\it ce lIimpiedica sa
scape de rela\ia de dependentii ~i sa se stabileasca modal itatea
optima de ac\iune care sa-I ajute sa-~i schimbe caracterul.
A~adar, am terminat cu partea teoretica, ramanea doar cea
practica. Sim\eam ca interesul meu fa\a de acest subiect incepe
sa scada. in primul rand, totul era deja limpede, in al doilea
rand, nu banuisem niciodata ca procesul de gandire poate
provoca dezgust ~i chiar suferintii fizica. Eram domic sa simt,

-
1 ~

~ ~ ", . .""'" .~
.
-
l- .
sa revin din nou la pictura. Ceva mai tarziu intentionam sa ma Cand insa se ajunge la ~ocuri puternice, cum ar fi, de exemplu,
ocup de problema imbatranirii. moartea persoanei iubite, aceia~i psihologi ~i psihoterapeuti se
In to!i ace~ti ani a trebuit sa lucrez neintrerupt la propria arata a fi ei in~i~i depa~iti de situatie. $i doar intoarcerea la
mea armonizare, de aceea caracterul ~i starea fizica mi s-au Dumnezeu ii scoate din impasul tara nici 0 sperantil. Cu cat
\
schimbat mult. Totu~i n-am constatat 0 revigorare, 0 intinerire este mai puternica in noi necesitatea iubirii Divine, cu atat mai I.
a organismului. Lucrurile au evoluat mai curand in directia mica ne este dependenta de iubirea umana ~i distrugerea sau
opusa. Cu cat ma concentram mai mult asupra procesului zdruncinarea acesteia nu se mai transforma pentru noi intr-o
mental, asupra in!elegerii ~i a generalizarii, cu atat resimteam tragedie. In viziunea mea, omul are in total doua functii de
mai dureros orice stres ~i cu atat mai activ se desta~urau bazil: perpetuarea speciei ~i autoconservarea. Ele se inscriu in
procesele de imbatranire. Am hotarat sa ma retrag din tema relatiilor. Pe de alta parte, necesitatea individului de a se
activitatea de cercetator ~i vindecator, pentru a ma ocupa dezvolta, de a-~i largi posibilitatile ~i de a stapani lumea
indeaproape de propria-mi persoana, deoarece, pana atunci, nu inconjuratoare ne trimite la tema aptitudinilor ~i a intelectului. ,;1',
dispusesem de timpul necesar pentru aceasta. Intregul lant al Toate acestea sunt absolut necesare vietii. Atunci insa cand
valorilor umane fusese redus la cateva verigi. Valorile devin un scop in sine, ele dau na~tere dependentei, apoi
materiale alcatuiau prima veriga; in ceea ce Ie prive~te, totul agresivitatii, ca, in final, totul sa se dezintegreze ~i sa se
este clar. Apoi urmau straturile ce tin de valorile spirituale. prabu~easca. A~adar, valorile umane alcatuiesc un ansamblu al
Toate valorile spirituale se imparteau in doua ramuri. De 0 materialului ~i spiritualului.
parte se situau rela(iile interumane. Dependenta de ele dadea Imi propusesem sa obtin 0 eliberare cat mai rapida de
na~tere geloziei. De cealalta parte se aflau aptitudinile ~i valorile matel'iale ~i spirituale. Cu cat ma concentram mai mult
intelectul. Dependenta de ele genera trufia. Sa zicem ca asupra acestui obiectiv, cu atat mai mult se accelera scurgerea
descopar la pacient 0 puternica dependenta de planul spiritual, timpului ~i, la 0 anum ita etapa a acestei accelerari, am obser-
mai exact, de acea zona care tine de relatii. Atunci ii explic ca, vat cum dependenta de valoarea "X" se converte~te in depen-
pentru a inlatura aceasta dependenta, nu i se cere decat sa-~i denta de valoarea "Y". Spre exemplu, omul aparent obsedat de
gaseasca un alt punct de sprijin. Psihologia moderna ii reco- bani, pragmatic ~i materialist este, in realitate, motivat de un
manda individului sa-~i largeasca sfera de interese. In acest fel, teribil idealism launtric, iar intensificarea ulterioara a depen-
e~ecul suferit intr-un anumit domeniu provoaca mai putine dentei de aspectele spirituale i-ar putea fi fatala. Apoi am
traume, individul putiindu-~i indrepta interesul spre alte zone. constatat ca individul care ~i-a invins gelozia i~i deplaseaza, in
Totu~i aceasta schema functioneazil doar la un nivel subcon~tient, punctul de sprijin pe aptitudini ~i intelect, ~i
superficial, cum este cazul contlictelor, supararilor, tradarilor. nicidecum pe iubirea de Dumnezeu, astfel incat in locul

8 :'1 9

~ --
1
~

~ "-'---"~-'~""-'--
, ,.... .~
geloziei iese la suprafatii trufia. La un moment dat am realizat vor permite, 0 perioada oarecare, sa continue 0 viatii spirituala.
ca, pe langa aceste trepte ~i straturi ale umanului, mai existii ~i Atunci de ce se lntampla de atiltea ori ca urm~ii sa renunte
altele, mult mai ample ~i mai profunde, pentru ca, In cele din la spiritualitate ~i noblete? Fiindca divinizarea viitorului da
urma, sa descopar acest nou filon reprezentat de categoria na~tere dependentei de el, fapt ce duce la pierderea acestui
idealurilor, spiritualitatii, nobletii. Ele alcatuiau un strat mult viitor. Dar, cu un viitor lnchis, pe om 11pa~te primejdia unei
\i
mai subtil ~i mai amplu, care se situa la baza relatiilor ~i a boli incurabi!e sau moartea. A~adar, cu cat este mai elevata
aptitudinilor. Dependenta de acest strat provoca, de obicei, fie spiritual itatea, cu atat mai puternica este tentatia de a i se
0 dependentii de relatii, fie una de aptitudini. insa, atunci ciind lnchina ~i de a depinde de ea.
dependenta era deosebit de puternica, gelozia ~i trufia izbuc- Prirnele simptome ale dependentei se manifesta prin
neau simultan. Aceasta noua tema a spiritualitiitii, nobletii, aparitia unui sentiment de frica pentru propriul viitor ~i pentru
idealurilor ~i sperantelor era, In acel~i timp, ~i tema con- viitorul persoanelor apropiate, proiectele ~i visurile devin 0
tactu!ui cu viitorul. Cu cat este mai ridicat nivelul spiritual al adevarata obsesie. Apoi neacceptarea dureroasa a tluctuatiilor ,4
individului, cu cat este mai nobil ~i mai elevat, cu cat mai mult viitorului, cand proiectele ~i sperantele nu se realizeazii, iar
viseazii, cu atat mai mari Ii sunt posibilitiitile de a stiipani tablou! imaginar al lumii nu se suprapune cu realitatea, scoate
viitorul care i se dezvaluie. Trecutul este material, pe cand la iveala incapacitatea de a accepta prabu~irea idealurilor ~i
viitorul este spiritual. Cu cat mai mult viitor este cuprins In destramarea planurilor ~i a sperantelor. Tradarea ~i nedreptatea
sutletul nostru, cu atilt mai pline ne sunt prezentul ~i trecutul. venite din partea semenilor ~i a societatii sunt un indiciu al
La un individ, aptitudinile ~i intelectul se manifesta cu atilt mai puternicei dependente de vi itor. Drept urmare, este grav afec-
activ, cu cat el este mai nobil ~i mai spiritualizat. Se poate tata sanatatea, iar destinul poate e~ua complet.
lntilmpla ca aceste calitiiti sa se manifeste abia la nepotii lui. De fiecare datii cand examinam persoane bolnave de cancer
Aceea~i corelatie existii ~i lntre gradul de spiritualizare ~i sau afectate de sterilitate, constatam invariabil ca dependenta
relatii, acestea devenind mai variate ~i mai armonioase. Tot ce lor de idealuri ~i de viitor depa~ea de mai multe ori pragul
avem ne vine din viitor ~i se materializeazii In prezent, de fata!.
aceea gradul spiritualiziirii noastre interioare da masura posibi- A~adar, planul material tine de trecut, eel spiritual - de
litatilor noastre In prezent. Cu cat mai muM spiritualizare ~i viitor, iar rntre ele vom a~eza, deo parte, relatiile umane ~i, de
noblete sala~luie~te In sutletul omului, cu atat mai mare va fi cealalta parte, aptitudinile ~i intelectu!. E important sa retraim,
tezaurul, nu numai spiritual, ci ~i material, atlat In posesia episod cu episod, lntreaga viata, acceptilnd umilirea tuturor
urma~ilor lui. Astfel, chiar ~i In cazulln care copiii ~i nepotii acestor valori ca pe 0 modalitate de purificare. Trebuie sa ne
lnceteazii a mai fi spirituali ~i nobili, rezervele lor interioare Ie eliberiim de regretele pentru trecut ~i de temerile pentru viitor.
,
10
11

-
7
~
.~
. -"" .'" -'_.w ~

II cunoa~tem pe Dumnezeu prin sentimentul de iubire, care nu destinul, Ii spun doamnei.


depinde de nimic. In acel~i timp, orice forma de agresivitate Toate necazurile enumerate de dumneavoastra pot disparea
fatA de iubire ne Indeparteazil de Dumnezeu ~i ne cufunda, ~i ca un fum. Vise cere insa sa lucrati serios cu propriul
dumneavoastra suflet. Fiul dumneavoastra s-a a~at de I
mai mult, In cele umane. De aceea, primul \ucrn care se cere II
lacut, atunci cand ne analizam retrospectiv viata, este sa idealuri. Inchiderea viitorului depa~e~te la el de 5 ori pragul !.
inlaturam orice manifestare de agresivitate la adresa iubirii, fatal. In mare masura aceasta este consecinta propriei dumnea-
care se putea exprima printr-un refuz al vietii, prin nemul- voastra atitudini fatA de viata, caci nu v-ati lasat calauzita de
tumire de sine ~i de propria soartJi, prin blamarea semenilor ~i iubirea Divina, ei de idealuri, spiritualitate ~i noblete. Ii
suparari legate de ei. Aceasta schema, conceputa pentru a-i dispretuiati pe oamenii saraci cu duhul, adica pe cei lipsiti de
ajuta pe oameni, functiona irepro~abil, astfellncat acele neno- aptitudini ~i pe cei nerozi, pe indivizii lara scrupule ~i pe cei
roeiri ~i tragedii, care se abiiteau asupra lor, acele situatii necinstiti. lar atunci cand va erau calcate in picioare idealurile,
complicate, pe care speciali~tii se cazneau sa Ie solutioneze ani cand erati tradata sau victima a unei atitudini nedrepte, fi
in ~ir, i~i gaseau rezolvarea, u~or ~i tiresc, in doar cateva ore. simteati dorinta de a va pune capiit vietii. Pentru a Ie asigura
lata, spre exemplu, cazul unei paciente, care imi povestea: viitorilor copii 0 cantitate cat mai mare de iubire Divina, este
- Vad cum tiului meu i se intiimpla lucruri teribile ~i nu necesar ca, inainte de concepere, femeia sa se de~eze de
sunt in stare sa fac nimic ca sa-I ajut. A avut 0 iubita, dar, cu toate cele umane. Dar, cu cat mai putemica este ata~area de
putin timp in urma, s-a despartit de ea. A suportat foarte greu valorile umane, cu atiit mai dureroasa este aceasta ruptura.
aceasta ruptura. In momentul de fatA, toate proiectele ~i Deta~area se poate produce prin intermediul unor nedreptati
sperantele legate de serviciu, de afaceri ~i de viata personala i venite din partea oamenilor sau, daca nu suntem in stare sa Ie
s-au dus de rapa. A pierdut absolut orice control asupra situ- acceptam, prin intermediul bolilor, nenorocirilor ori chiar al
atiei. Mai mult chiar, tiul meu este maestru In arte martiale ~i mortii. Daca nu ne dam seama ca jignirea venita din partea
iata ca, in ultimele luni, a fost atacat de cateva ori in plina altei persoane este, de fapt, 0 favoare oferita de Dumnezeu,
strada, dar n-a fost in stare nici macar sa se apere cum trebuie, problemele urmeaza sa tie transferate deja copiilor no~tri, care
de parca era legat, nu alta. EI simte ca a ajuns Intr-un punct vor fi supu~i tratamentului prin boli ~i nenorociri. A~adar,
mort ~i s-a apucat de bautura. Luneca tot mai mult in prapastie, retraiti-va de la capat intreaga viatA ~i patrundeti-va de
iar eu sunt incapabila sa-I ajut cu ceva. sentimentul ca cele mai stinte valori spirituale nu inseamna
lmi sunt suticiente doar cateva secunde pentru a vedea In nimic in comparatie cu iubirea fatA de Dumnezeu. Acceptati
plan subtil intreaga situatie. orice umilire sau nedreptate ca pe 0 ~ansa de a va salva
- Va sta In puteri sa-i schimbati in numai ciiteva ore copilul, ca pe 0 posibilitate de a realiza 0 schimbare launtrica

12 13

............... -
1
~

. _..----- ..". '._~-- ".~.. ..-J

prin indepartarea de uman ~i prin aspiratia catre Divin. ~i - Ori incepi realmente sa te schimbi ~i-ti convingi pro-
trebuie sa va rugati nu numai pentru fiu, ci ~i pentru nepoti. in priul suflet ca Divinul este mai important decat umanul ~i ca
plan subtil vi'id0 pata intunecata lipiti'i de fiul dumneavoastra. orice fericire umana nu este decat 0 modalitate de a acumula
iubire pentru Dumnezeu, ori copilul tau se va imbolnavi ~i va I
Este viitorul lui copil. Dar, pentru ca sortii sa-i fie favorabili, If
sufletullui trebuie sa se purifice. in acest moment, purificarea muri, ~i asta in timpul cel mai apropiat. !.
se realizeazi'i prin umilirea idealurilor ~i a spiritualitatii la tati'il Un timp oarecare, ea n-a schitat nici 0 mi~care, apoi a zis:
lui. Daca yeti reu~i sa acceptati de bunavoie purificarea - Bine, am sa incerc.
retroactiva a sufletului pentru ca, transformandu-va dumnea- Seara, ea m-a sunat, dar la inceput nu a putut scoate nici un
voastra in~iva, sa obtineti armonizarea Jauntrica a fiului ~i a cuvant, vocea ii era gatuiti'i de lacrimi. Am crezut ca s-a
nepotilor, procedura de purificare fortati'i va deveni inutila. Cu intiimplat cine ~tie ce nenorocire.
cat mai putin depinde sufletul nostru de valorile umane, cu atiit - ~tii, spunea ea plangand, cu 0 jumatate de ora in urma,
mai putin necesari'i ii este purificarea data sub forma de fiul meu s-a apropiat de mine cu cartea ta in mana ~i m-a rugat IfI
necazuri ~i nenorociri. lar cand parintii reu~esc sa-~i schimbe sa-i citesc din ea.
real mente atitudinea falii de trecut ~i prezent, ei pot asista la 0 - Atunci de ce plangi? - m-am mirat eu.
transformare nu mai putin reala a prezentului ~i a viitorului, - Fiindca ma simt fericita.
atat in propria lor soartA, cat ~i in cea a urma~ilor. A~adar, cercetarile meIe au inceput Sa se contureze. Cu
Nu ma mai mir deloc cand, in doar cateva ore, firea ~i toate acestea, multe dintre afectiunile grave se vindecau ane-
soarta copilului se schimbi'i. imi amintesc cum 0 avertizasem voie. Sincer sa fiu, nu inlelegeam de ceo 0 explicatie accep-
in repetate randuri pe 0 cuno~tinlii de-a mea ca fiul ei cel mai tabila in cazul pacienlilor gray bolnavi ar putea fi urmatoarea:
mare poate muri. Ea a inceput Sa se roage, sa lucreze la in vietile precedente, amploarea agresivitalii falii de iubire ~i
desavar~irea propriei persoane, insa nimic nu se schimba. amploarea nesocotirii legilor supreme a atins cote uria~e. De
- ~tii, imi spunea ea, am incercat sa-I familiarizez cum va aceea schimbarile de caracter se produceau foarte lent. 0 a
cu toate astea. Dar, imediat ce-i puneam caseta video cu doua cauzii 0 constituia, dupa cat se pare, faptul ci'i, pe langa
conferinlele tale, el 0 ~tergea din camera, lipand in gura mare, nivelul idealurilor ~i al spiritualitatii, mai existau ~i altele, mult
iar cand incercam sa-i citesc cartile tale, el refuza in ruptul mai profunde ~i mai ample. Mai tiirziu, dupa ce am analizat in
capului sa asculte. repetate riinduri zeci ~i sute de variante posibile, am ajuns la
- Nu vreau sa fii suparata pe mine maitiirziu, i-am zis, dar concluzia ca dupa idealuri urmeazi'i nivelul vointei, iar dupa
fiul tau are tot mai puline ~anse sa supravietuiasca. acesta cel al vielii ins~i.
lar la intrebarea muta din ochii ei am ri'ispuns: A~adar, lantul valorilor umane se prezenta in felul urmator.

14 15

.............. -
~
~
.~

I.
~=:"l--'
La inceput veneau valorile materiale, dupa ele - relatiile ~i -mA ..00; ';00~ P""~ 0 -"'- ""
aptitudinile, apoi - spiritualitatea, nobletea, idealurile, iar ceva
"niveluri ale iubirii umane ci la urmatoarele,
mult mai ample. '
mai incolo - vointa, destinul ~i viata. Daca ma eliberez de Pornind de la sistem, nu mi-a ramas dedit sa-mi pun intr-o '
ata~area de via\ii, atunci, ca intr-o reactie in lant mi se ordine perfecta sufletul. Ca sa fiu sincer, nu incercam senti- ,
\
diminueazii ~i dependenta de celelalte valori: de vointii, de mentul satisfactiei depline. Totu~i ~edintele mele cu pacientii I.
idealuri etc. Prin urrnare, rugaciunea poate fi forrnulatii astfel: continuau sa-mi furnizeze, cu fiecare caz mai complicat, noi
- Doamne, intreaga mea via\ii ~i orice fericire umana este date pentru meditatie, precum ~i posibilitatea de a merge mai
0 modalitate de a acumula iubire pentru Tine. departe cu cercetarile. Apropo, prietenii m-au intrebat odat'i:
Det~area periodica de toate bucuriile vietii diminueazii, de - Dar sufletul omului poate fi divinizat?
asemenea, dependenta de cele umane ~i conf~ rugaciunii 0 - Sincer vorbind, nu ~iu, Ie-am raspuns. Totu~i, daca e sa
mai mare greutate. Deci pot fi calculati parametrii a~iirii de judecam logic, cea mai mare parte din sufletul nostru, mai
fiecare valoare in parte, dar cele mai importante raman viata, exact, cea care nu dainuie ve~nic, se afla in spatiu ~i timp, deci /
~i
soarta, vointa. De ele depind toate celelalte valori. Am.inteles poate deveni obiect de divinizare.
ca diagnosticul care mi-a fost stabilit in 1991 ~i pregatirea Sistemu\ meu insa nu continea notiunea in cauzii, astfel
pentru moarte nu au fost intamplatoare. incat nu-mi ramanea decat sa ridic din umeri.
in noiembrie '91 m-am intalnit cu viitorul redactor ~i editor Mai remarcam in cercetiirile mele ~i prezenta unui alt
al primei mele carti, pe care am finalizat-o in iunie 1993. Era aspect ciudat. EI era legat de viitor. In mod inexplicabil, para-
necesar ca textul sa fie pur, intrucat in carte se vorbea despre metrul viitorului se arata a fi instabil. in principiu, daca a fost
Divin, iar informatia pe care 0 ofeream era de mare forta ~i deja inlaturata dependenta de via\ii, destin fericit ~i voin\ii, cu
gravitate. Astfel incat trairea experientei de plecare din via\ii, atat mai mult n-ar fi trebuit sa existe cramponari de viitor
despiirtirea de tot ce mi-a fost drag ~i, in ultima instan\ii, de (adica de principii, visuri, idealuri) ~i de celelalte verigi (relatii
viata ins~i mi-au perrnis sa-mi pun in ordine ~i sa-mi purific sau aptitudini), tara a mai vorbi de valorile materiale. Cu toate
sufletul. acestea, ma confruntam periodic cu cazuri problematice, cand
A~adar, ciclul valorilor umane a fost descris, iar sistemul toti parametrii pacientului erau normali, cu exceptia para-
putea fi considerat finalizat. in concluzie, cauzele oricarei metrului viitorului. A~adar, mai exista ~i altceva in legatura cu
afectiuni puteau fi inlaturate, daca se obtinea eliberarea de . tema viitorului, ceva ce 0 alimenta intr-ascuns. Daca nu voi fi
intregul lant al dependentelor de valorile umane. lubirea in stare sa inteleg de unde provine destabilizarea acestui
umana poate avea diferite grade de amploare. Ceea ce ni se parametru, inseamna ca nu voi reu~i sa vad nici alte cauze
cere este sa inva\iim sa ne piistriim iubirea de Dumnezeu mai profunde care pot sta la originea afectiunii ~i, in cazuri grave,
,

16 17

..:............ ....
1
~
, -~.-"-..""".~","."I~. .~
ma pot dovedi neputincios. Eram con~tient de acest lucru, dar, bolilor este inchinarea la cele pamiinte~ti, ml!teriale. Oar s-a
oricat am incercat sa sondez terenul, n-am reu~it sa giisesc dovedit ca problema de capatiii a lumii moderne 0 constituie,
vreo explicatie pentru aceste situatii. ~i, ca sa fiu sincer, de fapt, divinizarea laturii spirituale a vietii. ~i, fiindca prima i
ajunsesem deja la capatul puterilor. Caci toate variatiile pe mea carte (precum, de altfel, ~i urmatoarele) s-a bazat pe pro- If
care Ie vad in deformarea structurilor de camp nu inseamna, in priile meIe cercetiiri ~i pe concluzii confirmate de nenumarate !
sine, nimic. Importantii este sintetizarea informatiei ~i arti.- ori in practica, efectul ei asupra cititorilor s-a dovedit a fi
cularea ei intr-un sistem coerent. Acest lucru cere foarte multii foarte puternic. Actiunea cea mai importanta a fost insa
energie subtila. in cazul dat, popularitatea mea ~i sporirea impulsul desprinderii de cele materiale. lar prin cea de-a doua
bunastarii materiale ma expuneau unui pericol din ce in ce mai carte am incereat sa echilibrez mecanismulinvingerii valorilor
mare. Nu banuisem inainte cata energie iti rapesc cumpa- umane. in alte circumstante a~ fi scris fiecare carte in 5-7 ani.
raturile, treburile gospodariei etc. Toate acestea necesitii un Eram insa con~tient de faptul ca 0 informatie neechilibrata
control permanent al situatiei. Nu mai lucrasem niciodatii piina A'
putea fi periculoasa, ~i acest lucru ma indemna sa-mi continuu
atunci intr-un asemenea regim. Era, evident, 0 suprasolicitare. cautarile febrile.
De fapt, chiar ~i cartile, fiecare in parte, au fost scrise cu Oupa t~rminarea celei de-a doua carti intentionam sa fac 0
intentia de a indrepta situatii de acest gen. Prima carte a aparut pauza de ciitiva ani. Oar, la un moment dat, am realizat ca mai
ca 0 con~tientizare a faptului ca felulin care triiim ~i atitudinea exista ~i un alt aspect, foarte important, care permitea
noastra unii fata de altii sunt absolut gre~ite. Caci nimeni nu explicarea multor probleme. Era yorba de divinizarea iubirii
~tia cu exactitate care este sensu I vietii, care este originea pentru 0 altii persoana. Capacitatea de a pastra iubirea de
bolilor, in ce fel comportamentul piirintilor se rasfriinge asupra Oumnezeu ~i de a nu cauta vinovati, atunci ciind este umilit cel
sanatatii ~i a destinului copiilor. Acum acest subiect a devenit - -
mai inalt nivel al fericirii umane iubirea umana reprezintii
0 moda ~i au aparut 0 multime de autori care il abordeazii. Pe capacitatea de a ignora atractia umanului.
atunci insa era yorba de ceva nou, de 0 descoperire. Ciind am
~i iata-ma lucriind deja cu pacienti care mi-au citit toate
terminat de scris prima carte, am realizat brusc ca sursa cele trei carti. Constat insa la ace~tia un lucru ciudat: de~i
principala a bolii trebuie cautata altundeva deciit in divinizarea restul parametrilor au fost stabiIizati la cote normale, depen-
laturii materiale a vietii. 0 cauza mult mai serioasa 0 putea denta de aspectele spirituale superioare ~i de con~tiintii depa-
constitui tendinta de a face din familie ~i din relatiile cu
~e~te cu mult pragul critic, ceea ce duce frecvent la aparitia
persoanele apropiate, pe de 0 parte, ~i din aptitudini ~i intelect, sterilitiitii ~i a holilor canceroase. A~adar, informatia s-a
pc de alta parte, scopul ~i sensu I vietii. dovedit a fi incompletii ~i, in anumite puncte esentiale, sis-
A~adar, in prima carte scrisesem ca sursa principala a temul meu nu Ie putea veni in ajutor suferinzilor. Atunci s-a

18
19

~ ..............
J
(
~
,- .."-""--".''''~''

conturat subiectul pentru cea de-a patra carte. De obicei, ~i spiritual. Mai exist,! insa ~i un al treilea concept valorile
1ufl
inainte de a ma a~eza sa scriu 0 carte ~i dupa finalizarea ei ma sufletului. Am constatat ca toate valorile umane se reduc, in
confrunt cu necazuri de proportii. Cu cat mai pretioasa este ultima instan(ii, la insa~i notiunea de om, adicii la trup, spirit ~i
I
informatia pe care vreau s-o ofer, cu atiit mai puternice sunt suflet. Astfel, divinizarea persoanei iubite creeaza 0 depen- II
zdruncinarile la care sunt supus, pentru a se putea obtine 0 denta de suflet, spirit ~i trup, care, la randul ei, determina L
armonizare interioara a cartii. Caci, aidoma unui prunc, cartea cramponarea de toate celelalte valori umane. De aceea, per-
poarta in sine informatia despre autor. A~a cum parintii soana iubitii nu trebuie perceputa ca .? sursa de fericire. Se
raspund ~i ispa~esc pentru copiii lor, atunci cand nu reu~esc sa cuvine sa vedem in ea un aliat, care ne ajuta sa ne apropiem de
Ie educe corect simturile, tot ~a ~i eu dau socoteala pentru Dumnezeu ~i sa acumulam iubire Divina. Cu cat mai puternica
fiecare carte scrisa. este dependenta de fiinta iubita, cu atat mai numeroase sunt
Fiindca dupa terminarea celei de-a patra carti n-am fost pretentiile noastre fata de ea. Prin urmare, cu cat mai iertatori
,1
supus unor purificari insemnate, am inteles ca acum, de bine, ~i mai toleranti suntem cu persoana iubita, cu atat mai putin
de rau, lucrurile au intrat pe un fiiga~ normal. Deci ma puteam ata~ati yom fi de idealuri ~i moralitate, de aptitudini ~i relatii,
odihni ~i ma puteam ocupa ~i de altceva. Cu toate acestea, mai precum ~i de valorile materiale.
ofeream, din cand in cand, consultatii, lucrul cu pacientii Aveam de-a face cu 0 informatie noua ~i n-o puteam
ramanand sursa mea principala de informatii. in plus, tineam dezvalui decM dupa ce aplicarea ei practica ~i efectele benefice
sa ma conving pe viu de eficienta noHor descoperiri. asupra pacientilor i-ar fi demonstrat veridicitatea.
inaintand incet ~i chinuitor, confruntiind datele ~i diagnos- A~adar, trebuia sa-mi revin ~i sa-mi continuu cercetarile.
ticand, am ajuns la concluzia ca tema viitorului, a principii lor lata ciiteva cazuri reprezentative pentru felul in care lucram
~i idealurilor are dedesubt un alt strat amplu, care este mult cu noua informatie.
mai subtil. EI ne trimite la notiunile de moralitate, iubire M-am intalnit la Moscova cu 0 cuno~tinta care mi-a
umana, la conceptia religioasa ~i, in mod paradoxal, la pro- povestit 0 intiimplare ciudata:
cesele de imbiitranire. in cele din urma, am ajuns sa inteleg ca - Ma intorceam cu ma~ina de la vila. Pe ~osea nici tipenie
acest strat reprezinta de fapt sufletul omului. de om, a~a incat am inceput sa accelerez. Deodata, ca din
N-am sa povestesc aici pe larg despre felul cum am ajuns la senin, vad cum zboara in parbriz un pietroi zdravan, direct
acest nivel. Pe acest subiect s-ar putea scrie 0 intreaga carte. spre capul meu. Doar printr-un miracol am reu~it sa virez putin
Ma voi limita doar la 0 descriere aproximativa ~i sumara a la dreapta. Geamul a fost facut zob, dar eu am reu~it sa scap
drumului parcurs. Mi-am dat seama ca in cartile scrise pana teafar. Poti sa-mi explici ce-a fost asta?
acum am redus toate valorile umane la doua aspecte: material Timp de ciiteva secunde stau cu ochii inchi~i. reconstituind

20 21

............... ---
1 ~
.~ .,-..I~" .~

Intreaga situatie, apoi Ii zic:


- Ai 0 amantiitanara de care e~tiindragostit. Te simti insa de propriul tau exterior, dar sa te la~i stapiinit de tot felul de
complexat din cauza diferentei de varsta. Dar, cu cat mai complexe, ca e~ti sarac, sau urat, sau batran, este inadmisibil.
multe griji ili faei, cu atat mai intens ~i mai rapid se deruleaza
programul de autodistrugere. In prima faza, programul este Alt caz I-am avut cu 0 pacienta din Israel. I/
blocat in regiunea capului. La tine insa el s-a declan~at cu 0 - ~tili, sotul meu se poartiiuneori ca un posedat, de parca !.
viteza atat de mare, incat, in loc de rinita alergica sau migrene, intra un demon in el. II pot ajuta cu ceva?
te-ai ales cu pericolul unui traumatism cranian gray. - Sigur ca da, i-am zis eu. Ati incercat vreodatii senti-
El ma prive~te uluit. mente de disprel ~i de dezaprobare falii de evreii ortodoc~i?
Ea ~i-a mi~cat abia perceptibil umarul:
- Este absolut adevarat tot ce spui. Dar de ce a fost nevoie
de 0 avertizare atat de dura, cat pe-aei sa ma trimita pe lumea - Nu, niciodatii.
cealalta? Ridic din umeri:
;1'
- Fiindca in campul vostru apare un copil com un. Mo- - Va mai intreb 0 data: a existat sau nu vreo nemullumire?
mentan, n-a~ putea sa-Ii spun daca el va veni pe lume acum Femeia cade pe ganduri.
sau in urmatoarea viala, dar in clipa de falii are loc formarea - Cum sa va spun, 0 atitudine critica a existat intotdeauna,
lui la nivelul campului. lar un comportament gre~it, mai cu mi-a raspuns ea, cat despre sotul meu, el nu este credincios.
seama pe plan emolional, este periculos pentru el. - In viala anterioara, sotul dumneavoastra a fost credin-
EI tot nu-~i poate stapani mirarea: cios ortodox, am inceput sa-i explic eu, religia i-a permis sa
- Nu pot sa inleleg, cum de-ai reu~it sa-ti dai seama ~i sa atinga un nivel moral ~i spiritual inalt, iar dumneavoastra ati
vezi toate lucrurile astea? inceput sa divinizali, la el ~i la dumneavoastra, manifestiirile
superioare ale sufletului uman. In ce masura divinizam ceva la
- Nimic mistic la mijloc, i-am raspuns, programul de
autodistrugere se apropie la tine de 500 de unitali. EI apare in persoana iubita, in aceea~i masura ea urmeaza sa piarda lucrul
legatura cu 0 feme ie, dar alta decat sOlia ta. In plus, e~ti mereu respectiv. Ce este un om sarac la punga ~tim cu totii. Sarac la
linta propriului dispret ~i asta se leaga de tema sufletului, la trup zicem ca este infirmul sau cel cu 0 constitulie astenica.
care am ajuns nu demult, mai precis, de acea parte a ei care Sarac cu duhul este individullimitat, prost ~i incapabil. Sarac
line de batranele. lata toata mistica! la suflet este ticalosul, nemernicul sau uciga~ul, sau cel ce
- ~i cum sa ma comport de acum incolo? refuza sa creada in Dumnezeu, sau, cum ii zicem noi,
- Cand e yorba de dragoste, uita de varsta ei ~i de felul posedatul de diavol.
cum arata ea. Vreau sa zic ca trebuie, desigur, sa te ingrije~ti ~i Cu cat mai mult va inchinati sufletului uman, cu atat mai
mutt ~i-I pierde sotul dumneavoastra. Dezvoltarea sufletului ,
22
23

............... --
'p - 1
.' ,..-,...

nelmpacatii, orientata cu precizie, atunci ~i programul de auto-


nostru este, Intr-o masura foarte mare, conditionata de distrugere soar fi Intors tintind cu precizie. Gelozia v-ar fi
preceptele ~i de conceptia despre lume date de religie. De provocat 0 congestie cerebrala sau probleme cu pancreasul,
aceea blamarea oricarei religii sau a practicantilor unui cult izbucnirea de ura 'i-ar fi afectat vederea, supararea Indelung \
religios intensifica ata~area de suflet, ce ne atrage, noua ~i -
rumegata inima ~i plamanii, obi~nuinta de a critica ~i de a
!.
apropiatilor no~tri, tot felul de nenorociri. Prin urmare, de la dezaproba de pe pozitiile logicii - ficatul. Supararea dumnea-
dumneavoastra se cere sa va revedeti de la capat Intreaga vialii, voastra Insa a fost Indreptatii Impotriva unor grupuri mari de
InlMurand toate pretentiile launtrice pe care le-ati avut falii de oameni ~i chiar Impotriva lumii Intregi. De aceea, programul
vreo religie. Rugati-va Sa vi se ierte intoleranta falii de cei ce de autodistrugere s-a extins pe 0 scara uria~a, blocandu-va,
v-au jignit sentimentele religioase. Nu se cuvine sa facem din Incetul eu Incetul, nu numai trupul ~i spiritul, ci ~i sufletul.
respectarea preceptelor religioase un scop In vialii. Ca ~i toate
Daca dorili sa traiti din nou bucuria sentimentelor, eliberati-va ,1
celelalte lueruri, ele ne sunt date ca mijloace de acumulare a retroactiv de orice resentiment falii de lume In general, falii de
iubirii de Dumnezeu. Nu este Intiimplator ca Moise a spart stat ~i fata de grupuri de oameni.
tablitele din piatra pe care fusesera sapate cele zece porunci.
Daca yeti reu~i sa Invingeti tendinta de a diviniza tot ce tine de
religie, precum ~i manifestiirile superioare ale propriului suflet,
dadi veli reu~i sa va sustrageti dependentei de aceste valori,
sOlul dumneavoastra I~i va recapata din nou sufletul.

Imi amintesc de un alt caz curios. 0 femeie tiinara a venit la


mine cu 0 singura problema:
- Nu mai vreau nimic, a zis ea, parea mi-au disparut toate
sentimentele. M-am abrutizat complet, pe toatii linia.
- Sentimentele sunt legate de suflet, i-am zis, daca aveti
senzatia ca va pierdeli sufletul, atunci, probabil, v-ali cram-
ponat rau de tot de el. lar cauza este urmiitoarea: n-ati Incetat
niciodatii sa blamati societatea ~i statuI.
- De ce atunci n-am fost afectatii de vreo boala? De ce
trebuie sa surar In felul acesta?
- Daca v-ati fi suparat pe cineva de 0 manierii dura,

24
'~

i ~
.~
in perioada de adolescentii. Multi dintre tineri vor fi chemati
sa-~i satisfacii stagiul militar in armatii, unde volumul
solicitiirilor fizice ~i psihice II dep~e~te cu mult pecel cu care
CUM LE PUTEM ACORDA s-au obi~nuit in viata civilii. A~dar, sintetiziind multitudinea
SPRIJIN PSIHOLOGIC problemelor care stau in fata elevilor din cursul superior,
ELEVILOR DIN putem spune cii semnificatia schimbiirilor la care sunt supu~i
CLASELE SUPERIOARE ace~tia este urmiitoarea: primii pa~i fiicuti in viata indepen-
dentii presupun deopotrivii posibilitiiti mult mai mari, dar ~i
solicitari psihice pe miisura. Capacitatea tiiniirului de a se
realiza in viitor depinde de felul in care el percepe lumea
inconjuriitoare ~i reactioneazii la ea, de echilibrul siiu emo-
, }'
tional. Prin urmare, este necesar sa clarificiim care este con- !

ditia principalii pentru formarea unei reactii corecte la lumea


inconjuratoare, cum trebuie sii fim, pentru a nu depinde de
Pentru inceput, sa trecem in revistii acele probleme care pot situatie ~i pentru a avea posibilitatea de a depii~i problemele ~i
aparea in fata elevilor din clasele superioare. a ne atinge obiectivele propuse?
Pentru a putea solutiona 0 anum ita problema, trebuie sa Sa apeliim la cercetiirile asupra sensibilitiitii ca atare. Care
~tim cum sa stiipiinim situatia. Cu ciit mai puternicii este este natura emotiilor? Ce sunt simturile noastre?
dependenta individului de situatie, cu atiit mai red use ii sunt Este sau nu sensibilitatea 0 particularitate exclusivii a
posibilitiitile de a se realiza ~i de a-~i rezolva chestiunile de organismelor vii? Existii. zeci de teorii asupra originii
importan(ii vitalii. Elevul din cursul superior nu s-a desprins sensibilitiitii ~i tentative de a-i explica natura. Sa ne formiim
incii din mediul familial, deci ii este necesarii ~i abilitatea de a acum 0 noua idee despre natura sensibilitiitii, pomind de la
solutiona acele probleme de comunicare care apar in familie. cele mai importante descoperiri fiicute de savanti in ultimele
In pragul absolvirii, tinerii ~i tinerele se pregiitesc pentru 0 secole.
activitate independentii sau pentru 0 continuare a studiilor. In ultim,ii ciitiva ani, omenirea a fost pusa in fata unei grave
A~adar, gama posibilitiitilor se diversificii mult, dar, in acela~i probleme de etica ~tiintificii. Este yorba de clonarea omului ~i,
timp, cresc ~i responsabilitatile. Prima iubire, stabilirea unor in general, a oricarei fiinte vii. Voi ream inti cum a fost
relatii profunde cu persoane de sex opus, toate acestea, privite descoperit mecanismul clonarii. La 0 celulii obi~nuita, spirala
sub aspect emotional, sunt triiite la cote mult mai inalte deciit geneticii dublii nu se separii. Acest proces poate avea loc doar

26 27

IIiio. -
1
~

. -".,~ ~
~ .~
in celulele sexuale. Cromozomul din celula sexuaJa are posi- apropie de noi, liniile spectrului se deplaseaza spre zona
bilitatea de a se divide. Savantii au separat cromozomii din violeta. Cand obiectul se indeparteazii, liniile spectrale se
celula sexual a ~i au introdus in locullu; un cromozom luat de deplaseazii spre zona ro~ie a spectrului. In ) 930, astronomul
la 0 celula obi~nuita. Lichidul intracelular a fragmentat cro- Doppler a descoperit efectul deplasarii spectrale ro~ii. S-a
mozomul, determinandu-I sa functioneze in regim de constatat ca, observat de pe pamant, orice obiect cosmic se
inmultire. Prin urmare, orice celula din organism poate indeparteaza de noi cu 0 viteza mare. Totodata, nu exista un
produce un nou organism. Inainte se credea cii toate procesele punct ,qi;ntralde la care Universul incepe sa se dilate. Dilatarea
care au loc in celula sunt conditionate de programul stocat in este uniforma in toate punctele acestuia. Curios lucru, cu
codul genetic al acesteia. Felul in care a actionat lichidul cateva decenii inainte de aceasta descoperire, poetul american
intracelular asupra cromozomului dovede~te insa existenta Walt Whitman a scris un poem, care se rezuma la urinatoarele
unui program de inmultire pe langa informatia genetica. idei:
rf
Savantii n-au reu~it deocamdata sa explice rostul acestui "Privesc prin geam ~i viid cerul, vad stele Ie ~i Galaxiile,
mecamsm. care 0 iau la fuga, risipindu-se ~i departiindu-se tot mai mult ~i
Mai departe. La inceputul secolului a fost descoperit a~a- mai nmlt de mine".
numitul paradox Einstein-Podolski-Rosen. lata despre ce este Acel~i Walt Whitman a zis odata:
yorba. S-a constatat ca doi fotoni care pornesc din acela~i "A~a cum sunt, intreg, nu ma cuprinde spatiul dintre
punct pastreaza 0 anumita legatura reciproca. Actionand pantofi ~i palarie".
asupra unuia dintre ei,. constatam ca reactioneazii ~i celalalt. Toata viata lui, el a fost un reporter de mana a doua, care
Altfel spus, se produce 0 conditionare energetica reciproca in nu compusese niciodata versuri. ~i iata ca a venit 0 zi, in care
spatiu ~i timp. Paradoxul propriu-zis consta in faptul ca el a devenit poet, poet genial. Aceasta metamorfozii el 0
aceasta conexiune este instantanee. Viteza acestui impuls descrie astfel:
poate depa~i de mii ~i milioane de ori viteza luminii. Singura "Intr-o buna zi m-am intins pe iarba, mi-am desfiicut
explicatie posibila la care au ajuns savantii este urmatoarea: bratele ~i am privit cerul. ~i dintr-o data m-am patruns de
viteza infinita de interactiune a celor 2 fotoni se poate explica sentimentul ca sensu I existentei intregului Univers este
printr-un singur lucru: departiindu-se unul de celalalt in plan iubirea" .
fizic, ei i~i piistreazii unitatea in plan subtil, informational, In acest fel, prin intermediul simturilor noastre, noi putem
unde notiunea de spatiu ~i timp dispare sau, mai bine zis, se primi informatii despre procesele care au loc in Univers,
transforma intr-un punct, adica in ceva cu totul diferit. despre evenimentele trecute ~iviitoare.
Urmatoarea descoperire. Atunci cand un obiect cosmic se Vom ma; reveni la acest subiect.

28 29

-
1
~
r
.. . l""- ~

incepiind cu anii "30, Universul a capatat pentru savanti 0


inTati~are complet diferitii. in locul tabloului static ~i imuabil Oar sa revenim la sensibilitate. Cum poate fi raportata ea la I"
aJ lumii a aparut modelul Universului in mi~care, al Univer- originea Universului ~i la procesele care au loc aici? Emotia
sului care pulseaza. Oamenii de ~tiinra au ajuns la concluzia ca oricarei fiinte vii reprezintii un program care se reveleaza in
timp ~i spatiu. Cu ciit este mai mare amploarea emotiilor, cu I
Universul s-a nascut dintr-un punct. Acest proces a capatat I
denumirea de Big-Bang, "marea explozie". atiit mai mari sunt posibilitiitile de care dispune obiectul de a
!
Oar acest model ii era deja c~moscut omenirii cu ciiteva mii schimba evenimentele din jur ~i de a se adapta lumii incon-
de ani in urma, fiind reprezentat in filozofia indiana veche. juratoare. Fiecare situatie concretii ia n~tere dintr-un punct,
A~adar, inainte de aparitia Universului, spatul, timpul ~i dintr-un germen, desr~uriindu-se apai in timp ~i spatiu. ~i
materia erau comprimate intr-un singur punct, posediind 0 indiferent de scara la care evolueaza, ea i~i pastreaza unitatea
natura complet diferita. originara. Cu alte cuvinte, pentru fiecare evenimentexistii
Fiecare noua descoperire din ultima suta de ani a discreditat ceva asemeni unui embrion, in care este depozitat programul
mitul despre imuabilitatea reprezentiirilor noastre asupra lumii. evolutiei ulterioare. Pentru a dirija un eveniment oarecare, 0 .IfI
Pe la inceputul secolului, fizicienii erau de parere ca descrierea situatie, trebuie mai intiii sa Ie modelam.
tabloului fizic al lumii este, in principiu, incheiatii ~i poate fi Modelarea poate fi realizata pe doua cdi. Prima - con-
completatii door cu detalii minore. Aparitia mai tiirziu a fizicii fruntarea evenimentelor, care au loe in planul fizic exterior, ~i
cuantice a dat peste cap intreaga imagine a lumii. S-a generalizarea lor treptata, comprimarea intr-un singur punct
descoperit ca orice particula este, in acel~i timp, ~i 0 unda. lar informational. Cu alte cuvinte, rostul giindirii abstracte al
in 1906, cu ciitiva ani ,nainte de descoperirea teoriei rela- sintetiziirii este de a intoarce evenimentul, dilatat in timp ~i
tivitiitii, Minkowski a ~uns la concluzia ca spatiul, timpul ~i spatiu, la punctul initial. A doua cale de cuno~tere este cea
materia alcatuiesc un continuum unitar ~i, intrucat formeaza un senzoriala. Ea reprezinta 0 interactiune nemij locitii cu ger-
intreg, ele pot trece ~i se pot transforma unul in celiUalt. menu I informational primordial. in cazul dat, con~tiinta,
Ciiteva decenii mai tiirziu a fost descoperitii notiunea de analiza, aprecierea nu joaca nici un rol, dimpotriva, ele pot fi 0
particula virtuala. Vidul da na~ere unor particule, care existii piedica in calea cunoa~terii. A~adar, in fiecare dintre noi au Joe
ciiteva miliardimi de secunda, dupa care se intore inapoi in in permanenta doua procese opuse. Ratiunea, con~tiinta com-
prima spatiul, timpul ~i materia, tinzand sa Ie reduca la un
nefiinra. Fizicienii ~i-au schimbat punctul de vedere asupra
materiei, substantei. A aparut 0 altii definitie a substantei. Ceea punct. Simturile, la riindul lor, dau n~ere spatiului, timpului
ce numeam mai inainte materie s-a dovedit a fi spatiu ~i materiei, dilatiindu-Ie tot mai mult. Proeesul de pulsare se
structurat intr-un anumit fel. constatii la toate obiectele din Univers. Intruciit Universul este
holografic nu numai in spatiu, ci ~i in timp, rezultii cd in

30
31
1
~

." "-T"'" ..-J

fiecare secunda este incifrat intreg procesul de aparitie ~i lor, mai intai de toate, ni~te structuri de camp. Prin urmare, pe
disparitie a Universului. langa genotipul fizic, al cromozomilor materiali, trebuie sa
A~adar, cu cat mai ample ~i mai profunde sunt simturile mai existe ~i un genotip al structurilor de camp. Doar in felul
noastre, cu amt mai vasta este intinderea de spatiu ~i timp pe acesta poate fi explicata posibilitatea clonarii, cand lichidul
care 0 cuprind acestea. Densitatea informationala a sentimen- intracelular indepline~te un anum it program, ai carui exponenti
tului poate cre~te ~i poate ajunge, in ultima instant1\, Sa materiali nu sunt prezen(i. Or, daca existil un genotip al
cuprindii ca amploare intregul Univers. Daca fiecare particula campului ~i 0 sensibilitate la nivelul campului, atunci putem
este deopotriva ~i 0 uncia, altfe\ spus, spatiu, atunci putem admite posibilitatea perpetuarii personalita(ii umane dupa
afirma ca orice obiect din Univers are 0 natura ondulatorie. distrugerea completa a inveli~ului fizic. A~adar, mitul despre
Prin urmare, orice obiect ocupa ca volum, in plan subtil, sufletele celor mor(i devine 0 realitate. Vorbim despre am-
intregul Univers. Astfel, toate obiectele din Univers, deose- ploarea emotiilor umane, care cuprinde ~i dirijeazil un anum it
bindu-se in mod esential unul de celalalt in exterior, sunt volum de spa(iu ~i timp. I
indisolubillegate intre ele in plan ondulatoriu, alcatuind un tot Dintre toate emotiile, cea mai ampla este sentimentul de
unitar absolut in planul informational primordial. iubire. EI este in cea mai mica masura legat de inmmplarile de
Rezulta cii fiecare obiect contine 0 informatie completil moment ~i are 0 dependen(il minima fa(il de lumea incon-
asupra intregului Univers ~i asupra evenimentelor care au loc jllratoare. Cu cat mai inaltil este sensibilitatea omului, cu atat
in el. intrucat omul este, totodati\, ~i 0 structura de camp, mai amplu ii este sentimentul de iubire ~i cu atiit mai mare este
spatiala, ocupand, in plan subtil, intregul Univers, putem volumlll de spatiu ~i timp pe care-I modeleazil ~i stapane~te,
presupune cii principalele programe informationale (dupa ni- dirijandu-I. $i, respectiv, cu amt mai mare poate fi amploarea
velul informational primordial unitar) sunt stocate, in primul posibilitiitilor lui intelectuale ~i spirituale.
rand, in structurile lui de camp ~i, abia dupa aceea, in Agresivitatea este 0 forma de aparare. Ea apare atunci cand
structurile lui fizice. fiinta vie nu este in stare sa controleze situa(ia in care a fost
Existii mii ~i mii de miirturii care dovedesc ca sensibilitatea antrenata. Prin urmare, cu cat este mai mare amploarea iubirii
omului ~i interactiunea lui informationala cu lumea incon- in sufletul omului, cu atat mai pu(ine emotii agresive ii sunt
juriitoare continua ~i dupa incetarea functiilor fiziologice, necesare pentru a dirija situatia. Daca, in plan subtil, orice
adica in timpul mortii clinice. <:;apacitatea de a vedea, obiect ocupa tot Universul, rezulta ca trebuie sa existe un
semnalata la indivizi care au orbit, sau comunicarea, atunci sentiment de iubire absolut, care sa cuprinda ca amploare
cand s-a produs 0 dezintegrare a functiilor creierului etc., intregul Univers ~i sa dea na~tere la tot ce este in Univers.
dovedesc ca sensibilitatea ~i emotiile noastre sunt, prin natura Fiecare obiect din Univers poartii in sine acest sentiment ca pe

32 33

~ -
1
I
~
"..
.~ '_e- ,..p". .
-

un program absolut. Prin urmare, atat natura vie, cat ~i cea Conceptia despre lume poate fi rezumata la cateva principii
moarta poseda sensibilitate. De vreme ce natura moarta are de baza:
sensibilitate, rezulta ca putem admite la ea prezenta unor in ce consta sensul vielii?
anumite forme de con~tiintA, intelegand desigur ca amt Ce este fericirea? II
sensibilitatea, cat ~i con~tiinta se manifesta, la obiectele Cum safii fericit? !.
inanimate, la nivelul campului. Cum sa te comporli corect in societate ~i infamilie?
Universul s-a nascut dintr-un punct ~i, in pofida noilor Cum sa oblii mai multe in viala?
forme de spatiu ~i timp, care se nasc permanent, el i~i Cum sa devii mai bun?
pastreaza caracterul unitar. Cu cat fiecare om i~i va mari Cand adolescentul identifica sensu I vietii cu valorile
posibilitatile de a pastra ~i de a spori sentimentul de iubire, cu materiale, sfera lui emotional a se ingusteaza, la fel ~i posi-
atat mai putin acest sentiment va depinde de circumstantele bilitatile de cuno~tere. EI are din start 0 adaptabilitate scazuta
exterioare, cu atat mai apropiat va fi omul de cuno~terea la lumea inconjuratoare ~i, la orice situatie ie~ita din comun, ;f
primordiala, ~i cu amt mai mult vor spori posibilitatile lui de a raspunde cu ganduri ~i actiuni agresive.
stapani lumea inconjuratoare ~i de a se dezvolta armonios. Cand elevul din cursul superior vede scopul ~i sensul vietii
Elevii din cursul superior se pregatesc pentru 0 noua viatA, in dezvoltarea aptitudinilor ~i a intelectului, spectrul lui
care va evolua la 0 scara mult mai larga decat cea de pana emotional devine mult mai larg. De aceea, posibilitatile de a se
acum. Pe cat de bine vor reu~i ei sa modeleze evenimentele, sa dezvolta ~i de a se adapta la lumea inconjuratoare, precum ~i
Ie inteleaga, pe atat de bine vor izbuti sa Ie dirijeze. Adaptarea nivelul fericirii se situeazii la el cu 0 treapta mai sus. Pierzand
lor va decurge mult mai u~or dacii profesorul ii va ajuta in pentru moment in fata celui dinmi, el, rara indoiala, va obtine
dezvoltarea metodei de cunoa~tere con~tient-senzoriala. mai multe in viitor.
Cunoa~terea se realizeaza, in primul rand, pe cale senzo- Cu toate acestea, intelectul uman, aptitudinile, logica,
rialii, emotionala. In miisura in care profesorul va reu~i sa-i indiferent de anvergura lor, sunt legate de stiipanirea ~i
convingii pe elevi cii buniitatea sufleteascii ~i sentimentul dirijarea unui volum redus de spatiu ~itimp. De aceea, in cazul
iubirii sunt principalele conditii de adaptare la viata incon- unor procese ample, capacitatea de adaptare a acestui individ
juriitoare, in acea masurii vor izbuti tinerii Sa depa~eascii in nu poate fi mare ~i el este condamnat sii incerce, fatii de
viitor situatiile dureroase ~i dificile. 0 conceptie eronatii oameni ~i fatA de lumea inconjuriitoare, emotii agresive de
despre lume da na~tere unui caracter gre~it. Un caracter gre~it lungii durata, care decurg lent ~i inexpresiv. Respectiv si
duce la actiuni gre~ite. Actiunile gre~ite provoacii boli, neno- amploarea actiunilor agresive este mai mare, iar consecintele
rociri ~ideterminii inchiderea perspectivelor ~i a posibilitatilor. acestora sunt ~i mai grave. Astfel de persoane se pot alege cu

34
35
1 ~

.".--"'.-- '_"'A" .~
afectiuni cronice incurabile ~i cu 0 serie neintreruptA de Cu cat mai ample sunt emotiile iubirii, cu atilt mai sporitA
necazuri ~i nenorociri. Orice emotie agresiva se va desfii~ura este densitatea informationala a acesteia ~i cu atilt mai subtil
dupa aceea in spatiu ~i timp ca un program de distrugere ~i de este planul la care accede iubirea, apropiindu-se tot mai mult
nimicire a lumii inconjuratoare. Cu cat se mentine mai mult de planul informalional primordial. \
emotia agresiva, cu atAt mai mare ii este amploarea in timp ~i A~adar, dupa distrugerea inveli~ului fizic al omului, sen- !.
spatiu ~i cu atilt mai sporita ii este densitatea informationala. timentul iubirii continua sa existe. Spre deosebire de aceasta,
Ajungand la saturatie, programul trece de la obiectul fizic la valorile materiale ~i spirituale se pierd 0 data cu imbatriinirea
structura lui de camp. ~i moartea. De aceea, dorinta de a face din acumularea
Unitatea existentil la nivelul campului face ca programul de valorilor materiale sau spirituale scopul suprem al vietii poartil
distrugere, adica emotia agresiva indreptata impotriva unei alte in sine, de la bun inceput, premisele unor traume psihice ~i ale
persoane, sa se intoarca cu 1800 ~i sa inceapa sa-~i distruga unui stres imposibil de dep~it.
;f
propria sursa, cu alte cuvinte, supararea indelung dospita, ura, in concluzie, dinamica valorilor noastre materiale ~i
blamarea, dorinta de razbunare se transforma, mai devreme spirituale, cum sunt bunastarea materiala, aptitudinile, coe-
sau mai tiirziu, intr-un program de autodistrugere, intr-o ficientul intelectual, potenlialul spiritual ~i abilitatea de a dirija
anihilare fizica lentil sau rapida. lumea inconjuratoare, este conditionata de proporliile sensi-
A~adar, 0 conceptie despre lume care se axeaza pe valorile bilitAlii noastre ~i, in primul rand, de capacitatea noastra de a
materiale sau spirituale poarta in sine inca din f~ germenii simli iubirea.
agresivitAtii ~i ai viitoarelor probleme. Cu cat este mai mare dependenta iubirii de aspectele
Chiar ~i atunci cand individul i~i propune ca scop principal materiale ~i spirituale, de situaliile de moment, cu atilt este mai
aspectele spirituale cele mai elevate. cum sunt idealurile, redus volumul de spaliu ~i timp pe care ea 11poate cuprinde,
moralitatea, etica, iubirea pentru aproape sau pentru 0 indepartiindu-se, in consecinli\, tot mai mult de cauza pri-
comunitate de oameni, cunoa~terea emotionala a Universului ii mordiala. Dimpotriva, cand omul se axeaza pe iubire ~i
ramane limitata, deci presupune agresivitate. blandete ~i nicidecum pe emotiile negative, eliberandu-se
in masura in care tanarul va intelege ca scopul ~i sensu I . treptat de dependenta falil de lumea inconjuratoare, el se
vietii constau, in primul rand, in atingerea acelui nivel de apropie de cauza primordiala, capatand astfel posibilitatea de a
iubire din care a luat na~tere Universul, celelalte obiective se dezvolta armonios. Prin urmare, cel ce inabu~a iubirea din
secundare se vor putea conecta la scopul principal, iar considerente materiale sau din cauza principiilor ~i idealurilor,
capacitatea lui de adaptare ~i de cunoa~tere a lumii va putea sau chiar dintr-un scrupul moral ~i etic, subordoneaza formele
atinge cote maxirne. strategice de cunoa~tere a lumii celor tactice. De aceea, mai

36 37

............. -
1
~
I

r-
. ¥-..
- .." .~.
. ....

devreme sau mai tarziu, el va e~ua.


A~adar, sentimentul de iubire, care ne umple sutletul,
reprezintii 0 valoare in sine ~i reprimarea lui nu poate fi
justificatii prin nimic. SITUATIA
, DE STRES IN
Individul razbunator ~i susceptibil incearca sa stiipaneasca VIATA ADOLESCENTULUI.
lumea inconjuratoare pornind de la propriile sale principii, de DEFINITIE ~I TlPOLOGIE
la etica ~i moralitatea sa. Amploarea emotiilor lui se restrange,
iar adaptarea la mediu scade. In consecin\li, urmeaza un nou
val de emotii agresive. Insa, daca va renunta con~tient la
dorinta de a se razbuna, de a condamna ~i de a se supara, el va
constata ca posibilitiitile lui de cuno~tere ~i de stapiinire a
mediului inconjurator devin tot mai mari. ;i
A~adar, in masura in care elevul din cursul superior tinde
sa cultive bunatatea sutleteasca ~i se concentreaza asupra Parintele conceptului de ,,sIres", Hans Selye, afirmase
sporirii sentimentului de iubire, vor spori ~i posibilitatile lui de candva: "Stresul Inseamna moarte". Insa, dupa mai multi ani
a controla situatia ~i de a dep~i dificultatile cu care se de investigatii, el a ajuf!s la 0 definitie total opusa celei dintiii:
confrunta, indiferent de anvergura activitatilor sale ulterioare. "Stresul Inseamna viata".. Prin urmare, nu mecanismul
stresului ca atare prezinta un pericol, ci atitudinea gre~ita fata
de ceea ce numim noi stres. Daca un eveniment oarecare
amen inta sa ne puna In pericol, apare 0 stare de stres, care
elibereaza rezervele interioare ale organismului, ajutandu-I sa
supravietuiasca. Mai Intai de toate, stresullndeamna la actiuni
energice, la transformari exterioare sau launtrice. Actiunile
energice Intreprinse In plan exterior ne ajuta sa supravietuim
pentru moment. Ele reprezinta conditia unei supravietuiri
tact ice. Schimbarile launtrice Insa lucreaza In contul
Supravieluirii strategice, de perspectiva.
Studiind coloniile de microorganisme, biologii au observat
un fenomen interesant. Intr-o colonie, mutanlii constituie In

39
1
~

. ., .. ."v~- ~ .~.. .~

medie 2-3% din numarul total. Oe regula, ei prezinta 0 urletul sirenei, declan~at brusc. Cuprinse de panic!, ele 0 rup
capacitate vitala scazuta. Mai Inainte, ei erau considerati 0 la fuga. insa una dintre maimute este legatii ~i imobilizata.
abatere de la programul genetic al comunitiitii. Oar, atunci A~adar, ea nu poate nici sa fuga, nici sa faca vreo mi~care.
cand conditiile devin pregnant nefavorabile, numarul mutan- Orept urmare, maimu(a sufera un infarct.
tilor cre~te pana la 30%. Apar specimene care manifesta Ce s-a intamplat in primul caz?
capacitiiti complet diferite de ale celorlalte microorganisme. Stresul elibereazii potentialul de apiirare ~i trece organismul
Jar cu ajutorullor colonia reu~e~te sa supravietuiasca. pe un regim fOr(at. insa, cand stresul dureazii prea mult, se
Acela~i mecanism poate fi aplicat destul de simplu ~i produce 0 epuizare energetica nervoasa, care poate duce la
omului. 0 destabilizare periodica a planului exterior ~i launtric boala sau moarte. Prin urmare, capacitatea de a ne deconecta
este necesara pentru adaptarea la mediul Inconjurator. Cer- la timp Intr-o stare de stres ne permite sa ne piistriim sanatatea
cetarile antropologilor arata ca, In lipsa schimbarilor negative, ~i forte Ie 1recesare dezvoltiirii ulterioare. Oricat ar piirea de ;I
care se produc periodic pe intinsul planetei, omul n-ar fi ciudat, omul trece prin asemenea situatii mereu, atat doar ca
evoluat. Dadi olnul ar inceta sa se hraneasca, ar muri, tnSa, lupul, ca sa zic a~a, se afla la 0 distantii ceva mai mare.
abtinandu-se periodic de la mancare, el I~i prelunge~te durata Fiecare dintre noi trece prin situatii care amenintii direct
med ie de viata. A~adar, stresul este necesar nu numai sau indirect viata, sanatatea, cariera, bunastarea noastrii. Oaca
adaptarii individului la mediul Inconjurator, ci ~i evolutiei lui. yom schimba periodic ritrnul vietii, al situatiei in care ne
Ramane de vazut doar cand stresul este periculos ~i cand este aflam, stresul va Inceta sa mai fie continuu, devenind dozat, ~i
benefic. din periculos se va transforma in benefic. Cei care sunt
Exista 3 tipuri de stres. Stresul ca situatie neplacuta In pasionati de mar~uri turistice, de plimbari in sanulnaturii, de
prezent. Stresul ca neacceptare sau regretare a trecutului. sport Invatii, In primul rand, cum sa se deconecteze de la
Stresul ca teama de viitor. Sa analiziim primul tip de stres. starile de stres, de la evenimentele neplacute, legate de familie
in evul mediul, Invatatul Ibn-Sina a efectuat urmiitorul
~i de locul de munca. Cu alte cuvinte, stresul poate fi dirijat,
experiment. EI a legat 0 oaie sanatoasa ~i bine hranita la 0 transformand veninuJ in medicament.
distanta de 5 metri de un lup. Peste trei zile, oaia a pierit. Sa presupunem 0 altii situatie: lupul este legat ~i imobilizat,
AI~exemplu. Oaia fata un mielut mort. Organismul Ii este iar oaia este pusa deasupra lui sau este chiar legatii de el.
infectat ~i nimic n-o mai poate salva. Atunci i se aduce un miel Stresul va trece mult mai repede ~i oaia va supravietui, caci
nou-nascut de la 0 alta oaie. Ea Incepe sa-I hraneasca, se pune lupul va fi pentru ea nu doar un simbol al mortii, ci ~i 0 fiintii
pe picioare ~i supravietuie~te. vie, cu blana, miros, mi~cari. La inceput, stresul va fi atat de
AI treilea exemplu. 0 turma de maim ute este speriata de puternic, Incat cuno~tinta i se va deconecta sau I~i va incetini ,

40
41

~ -
"
i f

. - '""M-.'- ~. .~

activitatea. Pe urma insa atitudinea fata de sursa de pericol se suprafala. Cu alte cuvinte, ati incercat sa stiipaniti situatia de
va schimba. Prin urmare, se poate realiza 0 schimbare de stres. La fel §i in cazul oii ingrozite: daca aceasta ar fi behait
atitudine fata de stres §i 0 discreditare a importantei lui. mereu, ar fi putut ramane in viala. 0 permanentii apreciere
,
Daca omul §i-a format 0 atitudine unilaterala fata de stres, negativa a situatiei poate duce la aparitia unor afectiuni grave
socotind ca trebuie sa evadeze sau sa-I anihileze cu orice pret, §i la scaderea potentialului creator. Altfel spus, omul poate !.
0 atare abordare a situatiei poate genera probleme. vedea lupul chiar §i acolo unde acesta nu exista. in concluzie ,
.
Imaginati-va ca aveti la serviciu un coleg care va este rigiditatea in aprecieri, fie ca este vorba de oameni sau de
nespus de antipatic. Nu va puteti da demisia, dar nici nu-i mai lumea inconjuratoare, fixarea pe aspectele negative ale vietii
puteti suporta prezenta. Daca aceasta situatie va continua mult, se pot solda cu 0 stare de stres permanenta la nivelul sub-
ea risca sa va afecteze sanatatea §i starea psihica. Sa pre- con§tientului, iar mai mrziu cu afectiuni fizice §i cu dimi-
supunem acum ca v-ati decis sa abordati problegia in felul nuarea capacitiitilor spirituale.
urmator: stabiliti ce anume va displace la acest om, apoi va Sa trecem la cea de-a doua situatie. Organismul animalelor /
apropiati §i intrati cu el in vorba. Incercati sa aflati cat mai este slabit dupa 0 na§tere dificila. EI este infectat cu toxine §i
multe des pre el §i despre familia lui. Continuati in felul acesta istovit de sarcina. Se produce 0 destabilizare, nu atilt a planului
pana dnd veti simti ca in sufletul dumneavoastra ia na§tere un exterior, cat a starii lui interioare. Organismul viu reprezintii,
sentiment cald. Inchipuiti-va cum era el mic copi!. Ce nu i-au de fapt, 0 colonie de celule, in care au loc permanent procese
putut oferi parintii? Imediat ce acest sentiment de caldura distructive §i modificari, insa aceste modificari sunt tinute sub
sufleteasca va deveni stabil, stresul va disparea. Prin urmare, control, fiind grupate dupa anumite functii. Atunci cand
pastrarea bunatatii suflete§ti, capacitatea de a intreziiri la orice proportiile destabilizarii depii§esc capacitatea acestor functii,
individ §i calitiiti pozitive ne ajuta sa ne schimbam atitudinea organismul se imbolnave§te sau moare. In cazul dat, oaia era
fata de stres §i sa-I diminuam. sortitii pieirii, caci nivelul modificiirilor care s-au produs in
Dar sa presupunem ca lucrurile au evoluat altfel: incercarea organismul ei a depa§it limitele admisibile, sau, folosind
dumneavoastra de a stabili un contact cu persoana respectiva a terminologia noastra, a depii§it normele admisibile. Oii i se
determinat-o sa reactioneze brutal §i chiar sa va injure. Atunci, aduce un mielut abia filtat, ceea ce determina 0 poten(are
oricat ar parea de ciudat, veti constata ca sufletul va este bruscii a mecanismului iubirii §i a afectiunii pentru 0 altii tiinta
cuprins de un sentiment de blandete §i de seninatate, astfel vie. Drept urmare, proportiile stresului devin surmontabile. De
incat, a doua zi, veti putea trece deja cu mai mult calm pe aici tragem concluzia ca rezervele suflete§ti de blandete
langa ea. De ce s-a intamplat a§a? Explicatia este urmatoarea: interioara, de iubire §i caldura determina capacitatea noastra de
v-ati transferat pretentiile de la nivelul de profunzime la cel de a invinge stresu!.
,
42 43

~ -
~
~
. .. .".' fA~ .~
Persoanele inraite, inveninate, care au mereu tendinta de schimbari benefice de profunzime. Aplicand acest mecanism,
a-~i inabu~i sentimentele calde, prietenoase, W mic~oreazA parintii i~i pot ajuta copiii, sporindu-Ie considerabil capacitatea
posibilitatile de adaptare ~i de cuno~tere a lumii incon- de depa~ire a situatiilor de stres. ~i nu numai atal. Am asistat
jurntoare. Mai devreme ori mai mrziu, agresivitatea interioara, de multe ori la vindeearea copiilor bolnavi fizic sau psihic,
reprimarea iubirii ~i bunatatii suflete~ti Ie va afecta nu numai drept urmare a efortului de armonizare interioara fiicut de
sanatatea fizica, ci ~i pe cea psihica, diminuandu-Ie aptitu- parintii lor.
dinile ~i potentialul creator. in lagarele de concentrare, unde in cazul unui stres de nedep~it, boala functioneazA ca un
oamenii erau supu~i unui stres permanent, primii care piereau adjuvant. Afectiunea fizica sau psihica destabilizeazA echi-
erau criminal ii, dar ~i oamenii inraiti ~i disperati. Ultimii librul organismului. Un anumit tip de stres elimina alt tip de
mureau aristocratii ~i credincio~ii, adica acei oameni, pentru Sires. Deei se produce 0 inlocuire a unui tip de stres cu altul.
care bunatatea sufleteasca, pastrarea rezervelor interioare de Pe fondul bolii, orice stres dispare, fiind dep~it de mai mull.
;f
iubire constituiau un principiu de bazA. A~adar, capacitatea de a invinge orice stres, sporirea bunatatii
In decursul mai multor ani, oamenii de ~tiinta americani suflete~ti, disponibilitatea de a oferi celor din jur caldura
s-au zbatut sa elucideze cauzele durerilor acute in zona abdo- sufleteasca - prin vorbe, comportament, grija fata de ei - toate
menului la copiii mici de numai cativa ani. Au fost examinate acestea, acumulandu-se in subcon~tient, ne modeleazii carac-
cateva mii de cazuri. S-a constatat ca, in perioada sarcinii ~i in terul, ajut8ndu-ne ulterior sa scapam de multe boli.
cea premergatoare ei, viitorii parinti au manifestat nervozitate Sa trecem la eel de-al treilea caz. Fiinta vie se deosebe~te
~i ingrijorare excesiva. Cu alte cuvinte, emotiile negative, de obieetul inanimat prin reactia pe care 0 are fata de mediul
stresul pe care nu au putut sa-I dep~easca parintii in intervalul inconjurator. Orice schimbare a mediului inconjurator ne pro-
de timp mai sus mentionat se transmit copiilor lor, ampli- voaca emotii, fie pozitive, fie negative. A~adar, rasuna urletul
ficandu-se la ace~tia. sirenei. Acesta destabilizeaza starea psihica a maimutei,
Cercetarile intreprinse de autorul lucrarii de fata au amenintiind ~i cu 0 destabilizare in plan fizic. Pentru a piistra
demonstrat pe baza a sute de exemple ca pana ~i starile de starea de confort interior, maimutele 0 iau la fuga. insa, daca
stres din copilarie ~i adolescentii, care n-au fost dep~ite, pot maimuta nu poate face nici 0 mi~care, stresul continuu ii
influenta negativ caracterul, sanatatea ~i soarta urma~ilor. A provoacii emotii de frica, urn ~i dorinta de a evada din viatii.
fost descoperit un nou mecanism de autoreglare: daca indi- Aceste emotii agresive, negative au provocat infarctul.
vidul se concentreaza asupra sentimentelor de iubire ~i Cum stau lucrurile intr-un mediu uman?
blandete, retraind imaginar de zeci de ori toate situatiile de Sa presupunem ca doi indivizi au fost jigniti pe nedrepl.
stres, atat in sufletul lui, cat ~i in eel al copilului se produc Primul i~i expune obieetiile, incercand sii modifice starea

44 45

~ ----
1
f
.~
lucrurilor. Cu cat mai numeroase Ii vor fi tentative Ie ~i cu cat
Vom fi pregati!i din timp sa Infruntam 0 situa!ie de stres ~i
mai energic va cauta el sa stabileasca motivele celor
sa 0 ~~pa~im, dadl 0 yom include In existenta noastra ca pe 0
Intiimplate, cu atat mai putine emotii negative se vor isca In
condl!le necesara dezvoltiirii.
sufletul lui. Celalalt nu face decat sa se supere, refuzand sa
Atunci cand, la Paris, solda!ii lui Petru I, Infierbanta!i dupa \
actioneze, cu alte cuvinte, Incremene~te In aceasta stare. in L
0 'baie de aburi, s-au aruncat In apa prin sparturile Tacute In
consecinta, el se poate alege cu 0 afectiune fizica. A~adar,
ghea!ii, parizienii au crezut ca ei vor sa se sinucida. Pe fondul
depa~irea stresului depinde de cat de energici suntem, de
unei stari suflete~ti de seniniitate ~i bucurie, apa rece ca gheata,
capacitatea noastra de a transforma emotia negativa In actiune.
aparent periculoasa, actiona ca un leac. in Rusia, 0 tradi!ie
Cercetarile de ultima ora ale oamenilor de ~tiinta americani In
bll1e statornicita interzice certurile~i Injuraturile In sauna,
problema longevitiitii au aratat ca exista doi factori care se
Intrunesc la indivizii cu 0 durata exceptionala a vietii: Dac~ ~mul vine sa faca baie de aburi Intr-o dispozi!ie proasta,
Irasclbtla, el se poate Imbolnavi:' ;f
bunatatea sufleteasca ~i activitatea intensa. Tocmai acestea
Cu un secol In urma, naufragia!ii nu supravietuiau mai mult
sunt calitatile necesare depa~irii cu succes a starilor de sIres.
de cateva zile, iar autopsia ulterioara ariita ca ei au murit de
Emotia agresiva, supararea este 0 Incercare de autoaparare.
foame. Astiizi, cand oamenii au aflat ca abstinenta alimentara
E ca 0 dorinta de a anihila obiectul stresului. Daca individul va
poate fi benefica ~i ca existii metode speciale p~ntru !inerea
fi Invatat cum sa se apere, supararea ~i urmarile unui sIres
unel cure de foame, s-a constatat ca 20, 40, 50, 70 de zile de
nedep~it Ii vor afecta Intr-o miisura mai mica sufletul. Sa
abstinen!ii nu provoaca 0 epuizare excesiva. S-a' remarcat
presupunem ca, Incercand sii-mi cum par un apartament, am
u~l11atorullucru: daca, In timpul curei de foame, omul Incepe
fost tras pe sfoara. Daca nu voi ~ti cum sa actionez, ma voi
sa se enerveze sau sa se Ingrijoreze, cura trebuie Intrerupta
umple de necaz ~i ura. Dar daca ma familiarizez cu legislatia,
neintarziat, Intruciit ea devine daunatoare sanatatii.
consult un jurist, apelez la prieteni, ca sa aflu cum se
Incapacitatea de a depa~i 0 stare de stres are un efect de
procedeazii Inasemenea cazuri, apararea mea se transforma
rezonan!ii asupra tuturor celorlalte situa!ii de stres. Multe
Intr-un sistem de actiuni judicioase. Ea Inceteazii sa mai fie 0
p~rsoane, ciocnindu-se de 0 situatie insurmontabilii ~i Ineer-
emotie agresiva periculoasa. Mai exista ~i un alt aspect
cand emo!ii agresive (iar, pentru adaptarea noastra la mediu
important. Dad voi lua In calcul din timp toate variantele
acestea sunt du~manul numarul unu), Tara sa-~i dea maca;
dezagreabile posibile, atunci, chiar ~i In cazul aparitiei unei
seama de acest lucru, Incep sa manifeste emo!ii similare In
situatii neprevazute, voi reu~i sa dep~esc mult mai u~or starea
orice altii situa!ie.
de stres. A~adar, una dintre premisele depa~irii stresului este
pregatirea pentru el! Astfel, dacii cineva, de piIda, ~i-ajudecat aspru parin!ii, va
mal1lfesta acee~i atitudine ~i fa!ii de alti oameni. Deseori

46
47

............... -
I ~
r
. _..~. ~_.~.-. ~ ..."..~
-

sursa de stres 0 reprezin!! conceptia noastra despre lume. Oaca invingem tendinta receptarii unilaterale a lumii ~i a situaliilor.
ne aflam mereu in cautare de vinovati, fiira indoiala ca yom fi Ceea ce credem acum ca ar fi daunator, maine se poate dovedi
cople~iti tot timpul de emotii agresive, fapt ce ne va diminua benefic. 0 atare abordare ne ajuta sa punem capat emoliilor
adaptabilitatea. in epoca abolirii cultului personali!!tii, negative ~i sa pastram in orice situalie blandelea sufleteascii.,
oamenii au capatat acces la adevarul despre evenimentele atat de necesara dep~irii starilor de stres.
dramatice din trecut. intreaga tara se afla intr-o stare de stres. Omul se deosebe~te de animal prin capacitatea sa de a
Orept reactie, s-a incercat aruncarea tuturor vinilor asupra unui giindi abstract. Memoria ne permite ca, analizii!ld eveni-
singur conducator al statului: Stalin. Au izbucnit emotiile mentele trecutului ~i urmarile lor prezente, sa facem gene-
agresive, dispretul, blamarea, ura. Mai tArziu, aceas!! stare de raliziiri, care ne dezvolta conceptia despre lume ~i sporesc
stres, care nu a putut fi dep~itA, a atras dupa sine urmari adaptabilitatea noastra la ea. Imaginatia ne permite sa
negative. insa cei mai putin miopi dintre istorici afirmau ca modelam viitorul. Cu cat mai activ lucreazii imaginatia
Stalin nu poam nici 0 vina. Caci, spre exemplu, unul dintre noastra, cu cat cream mai multe modele imaginare. cu aliit mai ;f
liderii posibili, Trotki, fusese un om mult mai crud. lar Stalin, bine ne orien!!m in timpul prezent ~i cu atat suntem mai
dupa cum s-a dovedit, nu s-a abatut intru nimic de la pregatili pentru viitor. Oar stresul poate fi generat nu numai de
principiile elaborate de Lenin. Atunci a pomit un val de intamplarile prezente. Uneori, el se poate ascunde ~i in spateIe
invinuiri la adresa lui Lenin. Informatia despre acesta s-a trecutului sau in viitor.
dovedit a fi ~i mai ~ocanta. Apoi s-a constatat ca Lenin, in in cazul in care trecem printr-o situalie neplacutii in
principiu, a actionat in conformitate cu programul trasat de prezent, putem totu~i sa incercam s-o modificam sau sa ne
Marx ~i Engels in operele lor. Abia in zilele noastre, multi schimbam atitudinea fata de ea. insii, daca aceastii situatie
incep sa inteleaga ca nu imperfectiunea unui individ sau a unui apartine trecutului, ne este deja imposibil sii mai schimbam
grup anum it de oameni este responsabiJa de nenorocirile prin ceva ~i atunci nu ne ramane altceva decat sa revenim asupra
care a trecut (ara. Cauza rezida in imperfectiunea doctrinei atitudinii noastre fata de ea. Dacii ne menlinem emotiile,
comuniste insa~i, deci ~i a reprezentarilor noastre despre lume stiiruind in dorinla de a schimba situatia, ~i regretam trecutul,
~ioameni. neacceptandu-I, apare 0 suprasolicitare psihica. Atunci ciind
"Nu exista oameni, exista idei " - spuneau vechii indieni. omul munce~te mult timp in conditii de suprasolicitare fizicii
A~adar, 0 conceptie coree!! despre lumea inconjuratoare ~i sau psihicii, beneficiind totodatii de foarte puline emolii
impulsul sustinut de a cunoa~te lumea constituie premisele pozitive, stresul rezultat se poate dovedi imposibil de depa~it,
depa~irii starilor de stres care se produc la scara mare. putand duce la urmari grave. Fixarea unui obiectiv imposibil
Studierea inceputurilor filozofiei ~i religiei ne ajuta sa de realizat ~i dorinta aprigii de a-I atinge due la distrugere

48
49
4
f
. -, n'~"'-_..~- ~. .~
fizica sau spirituala. Suprasolicitarile psihice sunt mult mai tresar de parca ar pipai fetele celor apropiati sau orice alt
periculoase dedit cele fizice. De~i se acumuleaz! pe obiect pe care 11 prive~e el. Aceste concluzii, ca ~i ideea
neobservate, efectele lor sunt resimtite 0 perioada mult mai acestui experiment, au aparut dupa ce a fost observat
indelungata de timp ~i se pot prelungi pentru ani ~i zeci de ani urmatorul fenomen.
de zile. in timpul celui de-al Doilea Ruboi Mondial, in spitalele
Pana la Sigmund Freud se credea ca emotiile dispar tara din spatele frontuIui erau adu~i geni~ii raniti. De regula,
urma, atunci cand dispare factorul care Ie-a provocat. ace~tia i~i pierdeau in urma exploziei mainile ~i vederea. De~i
Cercetarile efectuate de Freud, lung ~i de altii au aratat ca starea lor psihica era normal!, iar creierul nu Ie era afectat de
emotiile umane au 0 structura complex! cu mai multe niveluri. traumatisme, dupa cateva zile la geni~ii raniti erau semnalate
Exista emotii de suprafat!, care reactioneaz! la evenimentele tulburari ale vorbirii. Aceste tulburari erau destul de per-
din jurul nostru, ~i existii emotii de profunzime, a caror sistente. Dar, daca pacientului i se modela din oasele radiale ;f
existent! n~i macar nu 0 banuim, de~i importanta lor poate fi un fel de cle~te, cu ajutorul cilruia sa poata simula mi~carile
mult mai mare decat a celor de suprafat!. Freud a descoperit din degete ~i pipai obiectele, vorbirea i se restabilea destul de
ca emotiile noastre au 0 inertie colosala. Disparand la repede.
suprafata, ele continua sa existe ani in ~ir in subcon~tientul Din cele expuse mai sus se poate trage urmatoarea
nostru. Inertia emotiilor este necesara functionarii meca- concluzie: mecanismul de baz! al memoriei se afla in
nismului memoriei. lar tara 0 memorie dezvoltatii este sentimentele ~i emotiile noastre. Memoria rationala nu se
imposibil mecanismul gandirii. La baza gandirii sta meca- poate dezvolta tara 0 memorie emotionala. Toate emotiile
nismul compararii a doua sau mai multe marimi in spatiu ~i noastre sunt legate de lumea inconjuratoare, permi(iindu-ne
timp. Cand nu suntem in stare sa evaluam situatia, sa 0 adaptarea la ea. in ultima instanta, ele se rezuma la emotiile
analiziim ~i sa 0 comparam, are loc franarea proeesului de care stau la baza instinctelor noastre. Amploarea acestor
gandire. emotii depa~e~te cu mult 0 singura viat!. Ele se transmit din
Psihologii din Uniunea Sovietica au efectuat urmatorul generatie in generatie, iar volumul de spatiu ~i timp pe care 11
experiment. Mainile unui voluntar au fost cufundate in ghips, cuprind depa~e~te cu mult amploarea emotiilor de moment.
care a fost lasat sa se intiireasca, apoi prin fata lui au trecut Fara astfel de emotii de amploare ~i de foarte lunga duratii este
prietenii ~i rude Ie. Omul n-a fost in stare sa-i recunoasca. S-a imposibila adaptarea, atat de necesara, la mediul inconjurator,
constatat ca procesul de recuno~tere, de sintetizare, adica caci procesele momentane sunt 0 reflectare a proceselor de
procesul gandirii, este indisolubillegat de proeesul emotional. lunga durata. Prin urmare, pentru ca orice entitate vie sa se
Cand are loe procesul recunoa~terii, degeteIe mainilor omului poata adapta, este necesar ca straturile care stau la baza

50 51

~ ---
,~
1 ~
.~
memoriei emotionale sa reactioneze la Intregul Univers. tras concluzia ca, la om ~i la celelalte fiinte vii, principalul
Trebuie sa existe. 0 emotie prin intermediul careia orice instinct este cel al agresiunii. in realitate, agresivitatea este 0
entitate vie poate sa primeasca informatiaprivitoare la toate modalitate de adaptare prin procese rapide, de scurta duratii. in
procesele care au loc In Univers. De la aparitia tuturor masura In care omul se axeazii pe un astfel de mecanism, el i~i II
forme lor vii ~i pana In prezent, aceasta emotie trebuie sa fie blocheazii accesul la adaptarea strategica. Cu alte cuvinte, !.
continua, iar activarea ei maxima trebuie sa aiba loc In priviti din perspectiva unei ample desfii~uriiri temporale,
momentul constituirii structurilor informationale ~i fizice ale indivizii care manifestii un grad sporit de agresivitate ~i lipsa
entitatii vii. Aceasta emotie nu poate fi alta decat sentimentul de bunavoin(ii sunt neviabili. Atunci cand persistii prea mult
iubirii. timp, emoti ile agresive Incep sa disloce ~i sa distruga
in viata oricarui organism viu existii doua perioade de sentimentul iubirii. in felul acesta, se produce 0 Intrernpere a
manifestare a acestei emotii. Prima, cand are loc formarea contactului cu procesele informationale din Univers, iar acest
;1'
structurilor informationale ale viitoarei entitati, ~i a doua, cand lucrn duce la boala ~i la moarte. Cu alte cuvinte, daca
se formeazii structurile fizice ale acesteia. La animale, peri- sentimentul de bliindete ~i iubire trebuie sa aiba 0 inertie
oadele respective poarta denumirea de jocuri nuptiale, urmate maxima, sentimentul de iritare, agresivitatea, comportamentul
apoi de Imperechere. Cu dit omul resimte mai profund iubirea, dur trebuie sa aiba 0 inertie cat mai mica. Atunci ~i adaptarea
cu cat 0 cultiva ~i 0 pastreazii mai mult, marindu-i inertia, cu la lumea Inconjuratoare decurge In mod firesc.
atiit mai mari Ii sunt posibilitiitile de a cunoa~te ~i de a se Sa revenim la trecut. Daca individul apreciazii negativ
dezvolta In aceasta lume. situatia care se deruleaza In prezent, avem de-a face cu 0
Cu alte cuvinte, sentirnentul iubirii poate fi numit prin- emotie agresiva de scurta durata, ciici orice apreciere negativii
cipala sursa informationala pentru toate fiintele din Univers. conecteazii mecanismul agresivitatii. Aprecierea critica agre-
Evenimentele se produc pe toate planurile: In Univers, In siva a unei situatii de moment reprezinta un pericol, totu~i unul
Metagalaxie, in galaxia noastra, dar ~i injurul nostru, pe 0 razii nu prea mare. Dacii apreciem negativ un grup de oameni,
de numai ciitiva metri. i;)i toate sun!, in egala miisura, statui sau Intreaga omenire, chiar ~i 0 scurta conectare a
importante. Se deosebesc doar prin intervalele de timp diferite. mecanismului agresivitatii poate fi periculoasa pentru
Pentru a-~i asigura supravietuirea inveli~ului fizic sau pentru siinatatea psihica ~i fizica. insa, daca apreciem emotional
a-~i apiira teritoriul vital, fiinta vie este pusa periodic in negativ evenimentele trecutului, adica dispre(uim, condam-
situatia de a se comporta agresiv. Oamenii de ~tiin(ii au niim, regretam, agresivitatea fata de iubire cre~te de sute ~i mii
constatat un fapt paradoxa\. Dintre toate emotiile instinctuale, de ori. Respectiv scad ~i posibilitiitile noastre de adaptare ~i
cele agresive se potolesc cel mai greu. De aici, psihologii au atunci orice stres devine imposibil de depa~it.

52 53

.:............. ...-
1
~
I

r . - .. ,
-" " '''.''A''

De aceea emotiile negative legate de evenimentele tre- schimbarea brusca a situatiei la facultate sau la locul de
cutului, in cazul in care nu ne schimbam atitudinea fat1i de munca. Majoritatea tinerilor urmeaza sa faca armata, unde
respectivele situatii, poate sa ne diminueze considerabil suprasolicitarile fizice ~i morale sunt inevitabile. La ace~i
capacitatea de adaptare in prezent. Sentimentele de frica, varstA de 15 - 18 ani are loc, de obicei, ~i prima intiilnire cu
neincredere provoaca stresul care de regula este legat de dragostea. Elevul din cursul superior se pregate~te pentru 0
evenimentele ~i situatiile din viitor. Influenteaza oare aceste viata de sine st1itAtoare,el va trebui sa-~i apere ~i sa-~i sustina
emotii starea noastra fizica ~i psihica? propriile interese, sa depuna efort pentru a-~i atinge scopul
Sa luam ~i sa analizam separat sentimentul fricii. De propus, iar, in unele cazuri, el va trebui sa faca fat1i ~i
regula, acest sentiment este legat de amenintarea directa a conflictelor.
vietii, adica, ea tine de procesele rapide ~i de scurt1i durata. Primii care-i pot veni in ajutor in aceast1i perioada sunt
Leopardul se napuste~te asupra maimutei ca s-o s~ie ~i s-o parinti i. Daca parintii adopt1i 0 pozitie corect1i, ajutiindu-~i
copilul, dezvoltand nu numai relatii parinte~ti, ci ~i de prie- ;I
devoreze. La maimuta apare sentimentul fricii. Aceasta este
indisolubil legata de sentimentul urii ~i de dorinta de a nimici tenie, apropiindu-se de el ca de un egal, atunci, in orice situatie
leopardul. In principiu, orice sentiment de frica ascunde in sine de stres, acesta Ie va simti sprijinul, ceea ce-i va .intAri sistemul
ura ~i dorinta de a nimici obiectul care a provocat frica. De nervos ~i-i va largi posibilitatile. Insa, daca p1irintii incearca sa
aceea, ingrijorarea sporitA, teama de viitor sunt sentimente inabu~e cu asprime orice Ii se pare gre~it in comportamentul
copilului, crezand ca in felul acesta instituie ordinea, ei nu fac
agresive instantanee, care au crescut in proportii de 1000 de
dedit sa-i aduca acestuia un prejudiciu, caci ii restrang
ori. Individul care se teme de viitor se distruge pe sine nu mai
considerabil capacitatea de adaptare, oferindu-i doar un singur
putin activ dedit cel care regreta ~i blestema propriul trecut.
model de comportarnent, care, in acceptiunea lor, este corect.
A~adar, una dintre conditiile principale pentru de~irea
Pedagogia inseamna efort permanent, picatura cu picatura,
stresului 0 reprezint1i atitudinea corect1i, din punct de vedere
nicidecum 0 galeat1i dintr-o data. Cand parintele cauta sa inte-
emotional, fata de lumea inconjuratoare, fat1i de evenimentele
leaga care sunt, de fapt, necesit1itile copilului, aceasta com-
trecutului ~i ale viitorului.
pasiune ~i participare efectiva (care nu exclude catu~i de putin
Organismul elevului din cursu I superior se pregate~te
critica actiunilor gre~ite) se dovede~te a fi cu mul! mai salutar1i
pentru 0 schimbare deplina a ritmului de viat1i. Este posibila
dedit orice predica rostita pe un ton moralizator. Cand
despartirea de parinti, in vederea continuarii studiilor intr-o
piirintele nu dore~te sa inteleaga ce i se intiimpla copilului,
institutie de invat1imant superior sau a satisfacerii serviciului
multumindu-se doar sa ridice intre ei doi un zid de exigente,
militar. EI i~i ia ramas bun de la mediul ~colar. Regimului
el iI cufunda pe acesta intr-o stare de sires greu de depa~it.
destul de calm ~i de masurat al vietii de ~colar ii ia locul

54 55
i
f
.~
Copilul ineeteaza sa mai fie ghidat de sentimentul de iubire ~i
prietenie falii de parinti, dimpotriva, elcauta un punet de
sprijin doar in sine insu~i. Acest lueru du.ce Ie egoism ~i la
eruzime falii de eeilalti oameni. Cand parintele line sa-~i
demonstreze in toate situatiile superioritate a fata de eopil, el ii CONTROLUL ASUPRA
suprima aeestuia eea mai eficienta dintre posibilitalile de SITUATIEI
,
invingere a starii de stres, care consta in rnentinerea bliindetii
~i a iubirii in sutlet. Umilirea copilului, afi~area propriei supe-
rioritati nu sunt nici proeedee pedagogi~, nici metode de
educatie, ele nu reprezinta altceva decat 0() axare gre~ita pe
propria foqa, inteligenta ~i importanta. Cu cat copilul este mai
;f
protejat launtric fata de stres, avand 0 mar:e inertie a iubirii ~i
blandetii, cu atiit este mai greu de dirij at. Nu-i mai poti
porunci, trebuie deja sa tratezi cu el ca de 18 egalla egal. Multi in ultima vreme mi se intiimpla ceva ciudat: imi este
parinti vor sa vada in propriul lor copil no un prieten, caruia zadarnicita orice tentativii de a dirija mersul evenimentelor.
trebuie sa-i arati consideratie, ci un sclav obligat sa depinda de Dupa 0 scurta analiza mi-am dat seama cii acest lucru nu
ei. in loe de iubire ~i blandete, ei se aleg eu senzalia propriei poate fi decat salutar pentru mine. Caci, imediat ce ma
superioritati ~i importante. ~i atunci tot pr~sul educational se angajam in eeva, dorinta de a tine intreaga situalie sub control
rezuma exclusiv la intarirea dependentei copilului fata de cre~tea ca 0 avalan~ii. Urma neintarziat 0 explozie de iritare,
parinti, precum ~i la dorinta de a face din el copia exacta a iscata din orice fleac. Pacientii imi miirturiseau deseori dorinta
propriei personalitati. Oar, pentru a se ob~:ine acest lucru, in venita ca din senin de a lovi sau chiar de a baga cutitul in
sufletul lui trebuie distrus obstacolul cel TImi mare, care este cineva (daca se intiimpla sa-I tinii in mana in acel moment).
sentimentul iubirii ~i al bliindelii. Fiecare parinte simte dorinta Am trecut ~i eu prin asemenea stari. Acum inteleg cii este
de a-I face pe copil Sa depinda de el. in masura in care va yorba de dorinla exageratii de a-i dirija pe allii ~i de a nimici
rezista acestei tentatii, tara a-i fi tearna Sa apara in oehii pe oricine nu se supune. Atund cand te axezi pe propria ta
copilului, in anumite momente, slab ~i vu I nerabil, el va reu~i voinlii ~i dorinlii, uili de vointa Divina. latii de ce in budism
sa-i cultive copilului, in loe de frica ~i i nveninare, iubire ~i una dintre eonditiile obligatorii pentru obtinerea iluminarii este
blandele, care-I vor ajuta mai tiirziu sa tina piept incercarilor ~i renuntarea la dorinte. Prin urmare, eeea ee se cuvine sa
sa oblina cat mai multe in vialii. dezvoltiim in noi este capacitatea de a ne simti secundari ~i

56 57

~
1
~
r,
. ~ ,¥-- ,.¥ ~

vulnerabili, ~i nu puterea de a stApani lumea. Le explic adesea


niveluri, ~i nicidecum de 0 interactiune. Pe cand, in cazul
pacientilor mei ca dorinta de a dirija mersul evenimentelor in
interactiunii nemijlocite, energetice, e~ti antrenat intr-un
planul exterior stimuleazi'i dezvoltarea ~i largirea posibi-
proces asemanator celui in care, in loe de 0 rubia, te alegi cu
litatilor, pe cand dorinta de a conduce lumea in plan subtil,
un milion. Nici nu realizezi ca nivelul trufiei tale a explodat,
launtric provoaca boli ~i moarte.
transfonnandu-se imediat intr-un program de autodistrugere.
Discutam nu demult cu 0 cuno~tintii despre problemele cu
Omul nu reu~e~te sa controleze dorinta de a-i strivi pe
care se confrunta un amic de-al nostru comun.
ceilalli sau de a se nimici pe sine. Mai tiirziu el i~i pune capat
- I-a crescut nivelul trufiei, a fost parerea mea, i s-a creat
zilelor sau se stinge de vreo boala grea, tara a mai apuca sa
impresia ca Ie este superior celorlalti. Aceasta va duce, mai
deslu~easca motivele celor intamplate. Mi-am dat seama ca am
devreme sau mai tiirziu, la un e~ec pe toatA linia. Pentru
la dispozitie putin timp. Unica ie~ire din situatie este sa fug, sa
acuratetea eXperimentului, propun sa alcatuim 0 listAde patru
ma tiirasc in continuare spre Divin, simtindu-i tot mai mult
persoane, inclusiv noi doi, ~i sa Ie examinam pe rand nivelul
prezenta in propriul meu suflet. ;1
trufiei.
Daca voi invata sa renunt pana la capat la detinerea oricarui
- Primul, am zis, la acesta, totul pare sa fie in regula.
control asupra situatiei, daca ma voi lepiida de dorinle,
La al doilea era evident un nivel sporit al trufiei.
proiecte ~i sperante, voi ca~tiga timp suplimentar ~i voi reu~i
- AI treilea ? - m-a intrebat amicul meu.
sa supravietuiesc.
- La acesta se anuntii un deznodamant fatal, am zis.
Nivelul trufiei nu-i Iasa nici 0 ~sa de supravieluire.
L-am examinat ~i pe al patrulea. Parametrul trufiei se afla,
de bine, de rau, la cote acceptabile. Numarul doi era amicul
nostru comun care avea 0 multime de probleme. tar numarul
trei m-am dovedit a fi chiar eu. [mediat am in(eles cum stau
lucrurile. Incepusem sa abordez in subcon~tient palierele care
tineau de alte lumi ~i care erau mult mai ample. Un an intreg
m-am tot rugat, pentru a ma elibera de cramponarile de
spiritualitate, aparute in unna contactului cu patru lumi.
Uneori, in timpul diagnosticarii se strecurau programe de
nivelurile 7 - J3, cu toate ci\ nu era yorba decat de 0 diagnos-
ticare superficiala, de 0 citire a infonnatiei de la aceste

i
58
.~
~
r .
. ~ ~
'''-1''''''

nou tot mersul prelegerii ~i imi amintesc momentele - cheie de


la care a lnceput totul. AI treisprezecelea nivel de desta-
bilizare. In cazul meu, aceasta tema este in desla~urare de
ERORI DE multa vreme ~i programul de autodistrugere se accelereaza.
I
DIAGNOSTICARE Problemele legate de vedere ~i de sistemul urogenital se
L
amplifica, iar eu, ca ~i pana acum, nu pot face nimic. Imi vin
In minte frazeJe pe care Ie-am rostit la conferinlii.
- Dacii v-ajignit 0 persoana apropiata, iubita, iar dumnea-
voastra incercati falii de ea senti mente de gelozie, ura sau
dispret, toate acestea se transforma, cu timpul, intr-un program
de autodistrugere ~i sunt blocate in zona capului. Daca traiti
lntr-o societate cople~ita de probleme, identificarea vinovatilor I
este un lucru mai dificil. Nemultumirea nu izbucne~te, ci moc-
La 27 noiembrie ma trezesc lent ~i privesc prin geam.
Astiizi e timp frumos, sunt 10° sub zero. Crengile copacilor ~i ne~te mereu; in acest caz, programul de autodistrugere este
stopat la nivelul intestinelor. Daca insa constantele noastre se
peretii caselor sunt ro~ii de lumina soarelui. la~i am un acces
naruie nu din cauza unei anumite persoane sau a unui grup de
de tuse. Am lacut guturai ~i bron~ita intr-o forma severa indata
persoane, ci din cauza modificarii energeticii Pamantului sau a
dupa lansarea celui de-al cincilea vol urn. Nu m-am simtit rau
Soarelui, programul de autodistrugere care a izbucnit este
niciodata inaintea vreunei prelegeri, de aceasta data insa, cu 0
blocat in zona I-ei chakre, adica prin dereglarea functiilor
ora inainte de lansarea care a avut loc la 21 noiembrie, mi s-a
sistemului urogenital. san ale rectului, prin tumori sau leziuni
lacut rau, sa-mi vina grealii, nu alta. Totul plutea. Simteam ca
In aceasta zona, prin impotenta sau sterilitate.
amploarea informatiei pe care vreau s-o ofer depa~~te
Cu alte "cuvinte, omul nu banuie~te ca a lnceput
posibilitatile mele de mentinere a situatiei sub control.
destabilizarea valorilor lui spirituale de profunzime. far
- Toate sunt in voia Domnului, ma gandesc 'eu, daca are
organismul poate provoca in subcon~tient 0 explozie de
sa mi se mai dea vreun semn, am sa contramandez lansarea
agresivitate, de nemultumire, apoi programul de autodistrugere
cartii.
Ii va nimici I-a chakra, care adaposte~te principalul centru de
Dar, inainte de inceputul prelegerii, totul pare a se domoli.
dirijare informationala.
La sfii~itul prezentarii insa vocea mi-e deja ragu~it8, iar a
Un fapt interesant: iertarea, adica pastrarea iubirii, sau
doua zi ma simt bolnav. Ceva s-a umit din loe la prima
iritarea, ca agresiune impotriva iubirii, se declan~eazii inde-
conferinlii, s-au pus in mi~care straturi importante. Derulez din

60 61
~
~ ~
~~~.
-
,..." ,._* .~

pendent de vointa ~i con~tiinta noastra, dar sunt determinate de s-a Indragostit pentru prima oara ~i a Incercat un sentiment de
experienta noastra anterioara. Ai reu~it sa ierti persoana iubitii, iubire de proportii uria~e fata de 0 fata. Drept raspuns, aceasta
care te-a ofensat - vei reu~i sa pastrezi iubirea ~i sa supra- I-a tradat, I-ajignit ~i a plecat cu altul. in pofida umilirii iubirii
vietuie~ti In pofida influentelor destabilizatoare care acti- umane, el a reu~it s-o pastreze pe cea Divina, In primul rand,
onem la cea mai mare adancime. Daca ai fost gelos, ai urat ~i fiindca avea mai multa iubire Divina, atoate-iertatoare, absolut
ai dispretuit, agresivitatea ~i, mai apoi, programul de auto- independenta, decat iubire umana, dependenta, timorata ~i
distrugere te ucid In mod automat, iar tu nici nu banuie~ti susceptibila. Acest tiinar va putea supravietui cataclismelor
macar lucrul acesta. "Energetica noastra coincide tot mai putin viitoare, sociale ~i planetare. Daca Insa cineva a cedat de la
cu energetica Pamantului ~i a Soarelui, explic eu, iar revenirea prima iubire, va ceda In acela~i mod In orice situatie viitoare,
la armonie se va produce prin destabilizarea valorilor umane Taraa banui macar lucrul acesta.
~i, respectiv, prin cre~terea cantitatii de iubire la scara Intregii Dat fiind specificul muncii mele, eu analizez structurile
omeniri," subtile In care sunt ascunse evenimentele viitoare. Mie mi se ;f
Azi omenirea poate pastra iubirea Divina In conditiiJe Intampla acum ceea ce Ii se poate Intiimpla altora In viitor.
osciliirii valorilor de pana la al cincilea nivel, adica a valorilor Oscilarea celor treisprezece niveluri ale mele are loe chiar
care cuprind cinci lumi. In viitorul cel mai apropiat, structurile acum. Se amplifica programul de autodistrugere, iar eu nu pot
spirituale pot fi destabilizate pana la al treisprezecelea nivel, face nimic. Comit erori de diagnosticare, atunci ciind sunt
adica pana la un nivel care dep~e~te de trei ori posibilitiitile interesat de rezultate. Cu cat sunt mai interesat, cu atat mai
noastre. In aceastii Imprejurare este posibil sa nu survina mici sunt ~ansele de a obtine informatia exacta ~i esentiala. In
catastrofe cu caracter global. Pur ~i simplu va fi blocatii functia cel mai bun caz Imi parvine informatie de mana a treia,
de reproducere ~i femeile vor Inceta sa aduca pe lume copii. nelnsemnata. De aceea, atunci cand am un necaz sau 0
Este adevarat ca programul de autodistrugere poate ie~i la nenorocire mare, nu vad ~i nu Inteleg nimic. Am un singur
suprafa(ii, inclusiv prin catastrofe ~i riizboaie. In acest caz vor obiectiv: sa pastrez iubirea ~i sa nu caut vinovati. Capacitatea
supravietui cei care au Invatat sa pastreze iubirea In conditiile mea de a vedea informatia esentiala ~i de a Incadra totul Intr-
unei destabiliziiri de proportii. un sistem depinde tocmai de masura In care izbutesc sa faca
De pilda: e~ecul total pe linia destinului, prabu~irea fata acestei Incercari.
financiarii au drept rezultat oscilatii pana la al treisprezecelea Mai Inainte credeam ca metoda ~i conceptia mea ma vor
nivel. Jignirea primei iubiri, 0 Indragostire nefericitii provoaca face invulnerabil. Apoi am Inteles ca dorinta de a fi invul-
-
destabilizare pana la nivelurile nouiisprezece douiizeci ~i unu. nerabil reprezenta pentru mine principalul pericol. Credeam ca
Sa prezentiim toate acestea Intr-un limbaj simplu. Un tiinar iau informatia, s-a dovedit Insa ca Imi este oferita. Am fost pus

62 63

~ -
')
i ~
..-J
In fata ciitorva situatii. Eram absolut lipsit de aparare, nimic nu sunt totu~i cauza.
functiona, totul s-a prabu~it. Din nou trebuia sa ma agat de Imi amintesc de anul 1971, cand mi se prabu~isera toate
sentimentul iubirii - singura constanta, iar prin intermediul ei planurile ~i sperantele de a avea 0 cariera reu~ita. Socoteam ca
mi se restabileau capacitatea de a vedea, de a analiza ~i am acceptat acest lucru cu un calm desavar~it. Se pare Insa ca I
I
Intregul meu sistem. suparari pe toata lumea ~i lipsa dorintei de vialii au existat, ~i I.
~i iata-ma iar~i Intins In pat ~i privind cerul matinal. Inca Intr-un grad destul de Inalt. Nu ~tiu de ce, acele emotii
Hlrlitul din pieptul meu nu mai contene~te. ~tiu ca bron~ita profunde Incep acum sa iasa la suprafalii cu 0 vitezii ~i 0
aceasta poate trece In doua zile, Tara vreun medicament, amploare ameninliitoare. Incepe 0 perioada foarte periculoasa.
problema Insa nu va disparea. Nu pot ajunge la 0 Intelegere Cativa ani In urma, Intr-o buna zi, am zis In gluma:
clara a fenomenului destabiliziirii de la primul pana la al - Odinioara, noi Ii dispretuiam ~i Ii uram pe cei care ne
treisprezecelea nivel. El este legat de trufie, de un destin ofensau ~i ne Injoseau, acum Invaliim sa-i iertam pe cei care
fericit. Este yorba ~i de lipsa dorintei de vialii, manifestata ,1
ne-au calcat In picioare sentimentele cele mai sfinte. Va veni
atunci cand totul se prabu~ea, transmisa copiilor ~i nepotilor. odata ~i vremea cand Yom visa sa ne jigneasca cineva, dar
Dar eu am trecut deja de atatea ori prin toate situatiile dificile lucrul acesta nu se va Intiimpla. Atunci Yom plati pentru lipsa
. , Inlaturand nemultumirea, pastrand iubirea. Atunci de
ale vietii noastra de perfectiune, cu boli ~i moarte. Pentru mine, dupa cat
ce au intervenit acestea din nou cu 0 asemenea fortii? In se pare, a ~i venit vremea aceea.
ultimele doua zile am Incercat de cateva sute de ori sa analizez Fara motive vizibi Ie, eu Incep sa ma dezintegrez. Neca-
ce se Intampla, dar tot n-am obtinut 0 claritate deplina. zurile care s-au abatut, In ultimul timp, ca 0 avalan~a asupra
Deocamdata, una dintre principalele cauze este maturizarea mea, In mod evident, nu sunt de ajuns ca sa ma aduca la
copiilor mei ~i problemele lor viitoare, pe care soar putea sa nu normal.
fie In stare sa Ie depa~easca. Fiica mea tu~e~te de mai bine de Imi amintesc discutia cu un contactor. Privind concentrat
doua luni. Acest fapt se afla In legatura cu sup1irarile din viitor drept Inaintea sa, el spunea:
falii de barbati. Pentru mine, situatia este extrem de simplii. - Am fost proprietarul unei firme cu capital mix!. Capi-
- Vei avea suparari legate de alti oameni, Ii spun, nu talul fix se afla In Occident, pentru a facilita activitatea. Cred
rell~e~ti sa Ie faci fata de pe acum. Aceasta Ii poate lovi pe ca va dati seama, statui rus s-a comportat ~i se comportii ca un
copii tai, de aici ~i tllsea, adica stoparea supararii pana la escroc ordinar. Ei bine, eu nu numai ca am condus aceasta
aparitia ei. Poarta-te corect, schimba-te. TlIsea trebllie sa firma, ci am ~i format oameni de afaceri serio~i. Fiecare dintre
treaca. ei ruleazii mari sume de bani. ~i, deodata, Incep sa se ocupe de
Dar aceasta, din cine ~tie ce motive, nu trece. Probabil, eu mine baietii a~tia din Cosmos. Ei mi-au interzis In general sa

64
65

......
, ~

.- .-"'~'- ~ .~

este posibil nici un ajutor direct din partea altor civilizatii. Noi
fac afaceri. Atunci ciind am Intrebat cu ce sa ma ocup, am avem sisteme imunitare nu numai In corpul fizic, ci ~i In cel
prim it un raspuns simplu: "Du-te la ~coala sa lucrezi ca informational. Informatia straina poate, pur ~i simplu, sa ucida
profesor de educatie fizica". N-am avut incotro, m-am dus ~i Intreaga civilizatie, chiar daca la Inceput se va produce 0
am lucrat acolo doi ani. Uneori 0 duceam greu, rabdiind de vizibila ameliorare exterioara a situatiei. Informatia necesara \
foame cu toata familia. Mai mult, fiicei me Ie i s-a interzis sa-~i pentru salvarea civilizatiei trebuie filtrata prin reprezentantii I.
continue studiile la liceu, de~i avea numai note de "zece". acesteia, trebuie adaptata ~i, digerata Intr-o astfel de forma nu
Ciind i-am Intrebat: ,,$i ce sa faca acum?" - raspunsul a fost de este periculoasa.
aceea~i natura: "Sa piece la tara ~i sa stea acolo, Tara a face Ei bine, cele trei facultati pe care le-ati absolvit sunt un fir
nimic". inteleg ca s-au pus de-a binelea pe capul meu ~i al de prafin comparatie cu acea informatie pe care ati primit-o in
sotiei mele. Spuneti-mi totu~i, de ce au aparut asemenea ultimii trei ani. Afacerile durnneavoastra ~i alte treburi con-
cerinte ~i dad e coree! lucrul acesta din punct de vedere sumau 0 cantitate uria~ de energie subtila. Pentru a va pastra
if
Divin? Ei m-au avertizat ca, In curand, va trebui sa accept un viata, vi s-a interzis sa va jrositi energia ~i v-au fost reduse la
alt serviciu ~i sa muncesc foarte temeinic. M-a zapacit cu totul minimum contactele cu oamenii.
dandanaua asta. $i Inca un detaliu. Nivelul con~tiintei noastre indica gradul
Am examinat Intreaga situatie in plan subtil ~i i-am spus: contactului cu alte lumi. Daca nivelul contactului se ridica
- Gandirea functioneazii pe baza compararii obiectelor ~i rapid, depa~ind rezervele de iubire din suflet, dependenta de
a proceselor In timp ~i spatiu. Cu cat este mai mare scara la nivelurile spirituale superioare cre~te brusc. in viata cotidiana,
care suntem in stare sa facem conexiuni Intre cauza ~i efect, cu dependenta de valorile umane da na~tere mai Intai fricii, apoi
atat mai mari sunt posibilitiitile gandirii noastre. supararilor, apoi bolii. Daca e Sa reprezentiim acest lant cu mai
Acum pe Pamant Incep procese ale caror proportii nu pot fi multa precizie, mai inmi apare divinizarea umanului, apoi
estimate la nivelul actual al giindirii. Cu alte cuvinte, noi nu ne aroganta ca manifestare a dorintei de a 0 apara, apoi frica de a
imaginam consecintele activitatii noastre din prezent. Se 0 pierde, apoi supariirile Impotriva Intregii lumi, apoi supa-
declan~eaza procese spontane, necontrolate, iar noi nu ne dam rarile pe sine, apoi proiectarea programului de autodistrugere
seama intotdeauna de acest lucru. Daca pe Pamant nu vor asupra urma~ilor, apoi blocarea tuturor acestora prin neno-
aparea oameni cu giindire de amploare, peste un timp oarecare rociri, boli ~i moarte. Dar, atunci ciind intram in contact cu
ne vom ciocni de procese pe care nu Ie vom mai putea nivelurile superioare ale altor lumi, tot lantul acesta se perinda
controla. Aceasta se va intiimpla oricum, problema care se vertiginos prin subcon~tientul nostru ~i noi vedem doar ultima
pune acum este cea a procentajului. Daca procentul unor astfel veriga, boala noastra ~i moartea copiilor no~tri. De aceea, In
de oameni nu va cre~te, poate pieri intreaga civilizatie. $i nu

67
66

.............. -
1
~

. _.~...-'-' ..H<'''''' .~
-'

mod obi~nuit, contactorii de nivel inalt sunt sterili sau Ie mor


copiii.
- Ei bine, ii spun eu contactorului, ati inceput sa primiti
informatie ~i nivelul trufiei dumneavoastra a ureat brusc de
PERSONALITATEA
\
zeci, daca nu chiar de sute de ori, iar dumneavoastra nici !.
macar nu simtiti lucrul acesta. Nici chiar extratere~trii n-ar fi
in stare sa va salveze de la moarte, nici pe dumneavoastril, nici
pe fiica dumneavoastra. Daca Insa, In acest moment, yeti fi
desprins de grij ile omene~ti ~i vi se va deconecta logica
umana, yeti putea prelucra prin intermediul logicii Divine
toatil informatia necesara noilor forme de gandire. Aceasta va
va permite sa Intreprindeti actiuni orientate, In ultima instantil, Stau Intins In pat ~i privesc cerulazuriu al diminetii. Cand, 11'
nu spre nimicirea, ci spre salvarea oamenilor. cu 0 jumiltate de an in urma, am Inceput sa ma interesez de
tema personalimtii, au aparut semnele unei primejdii serioase,
care ajungeau pana la aluzii mistice. Dimensiunea perso-
nalitatii este determinata de amploarea perceptiei altor lumi.
Prin urmare, daca Incep sa lucrez la aceasm tema, imi cre~te,
in mod inevitabil, raza de cuprindere ~i s-ar putea sa nu fac
.
fatiicre~teriinecontrolatea trufiei.
Privesc mole~it pe geam ~i ma gandesc ce a~ putea face.
Mai intai de toate, In ce ma prive~te, degradarea) a inceput cu
mai bine de un an In urma. Depuneri masive de saruri in tot
corpu!. Prind a ma durea genunchii, ~i Inca atat de tare, incat
uneori nu pot merge. Noptile Imi amortesc degetele de la
maini. Desigur, a~ putea sa nu manaqc un timp oarecare, sa
eli!TIinsarurile, dar m-am uitat ~i am vazut deja ce va urma
dupa aceasta. Trupul meu va deveni bland ~i ascultator, in
schimb poate ceda capul, adicablocarea trufiei se poate
deplasa de la corp spre functiile creierului. in ultimii treizeci

69

............... --
i
'~

~
~ - ..-"
¥.. - .~_.. "''"'~. .-.J
de ani, eu gandesc dou8zeci ~i patru de ore din douiizeci ~i daca ma apuca vreun carcella picior, Imi pastram calmul, caci
patru. in prezent sunt supus unor suprasolicitAri mari ~i capul ~tiam ca ma voi tine la suprafalil In orice situatie. De aceea,
Imi este mai necesar ca oricand. Acum trebuie sa fac falil atunci cand un amic mi-a spus ca tocmai eu fusesem ultimul,
trufiei necontrolate. Primele ei sernne sunt deja vizibile. in m-a cuprins 0 stare de ziipacealii. intelegeam ca am comis 0
ultima jumatate de an, daca macar ceva difera de procesul gre~eala In relatia mea cu marea, ~i asta In ultimele dou8zeci ~i
planificat de mine, tie ~i In aspecte neesentiale, se produce patru de ore. Care a fost oare acea gre~eala? Deodatii mi-am
imediat 0 puternica explozie de iritare ~i manie. Urmeazii des- amintit.
fii~urarea programului de autodistrugere ~i d durere de cap in golful Gurzuf, In apropiere de muntele Ursul, se Inaltii
acutii. Mai Inainte a~ ti zis ca sufilr de tulburiiri nervoase ~i de din mare doua stanci, care se numesc Adalar. Adancimea apei
neurastenie. Acum Imi dau seama ca trebuie sa fac acel~i Intre ele nu este prea mare, vreo 10-12 metri. Oar dincolo de
lucru ca ~i contactorul aceta. Sa-mi Intrerup conferintele, cea de-a doua dintre stanci noi am miisurat adancimea cu tirul
calatoriile, adica sa uit de toote pentru un timp. Pe de altii cu plumb ~i am numarat 28 de metri. Mai demult puteam ;1'
parte, odatii ce sunt pus Intr-o asemenea situatie, reiese ca am plonja filra labe de Inot pana la 0 adancime de aproximativ 20
~anse sa supravietuiesc. Existii Insa semne rele. imi amintesc 0 de metri, binelnteles, fua costum de scafandru ~i buteliile de
m~apte de august In Crimeea. Noi stiiteam pe 0 stanca langa un oxigen. in acest an plonjasem pana la 20 de metri, dar cu labe
foc de tabara, iar jos plescaie Marea Neagrii. de Inot. Aproape de fund, apa era deja rece ~i de 0 puritate
- Baieti, vreti sa aflati ce atitudine are marea falil de cristal ina.
tiecare dintre noi? - am Intrebat eu. - Baieti, am sa Incere sa plonjez cat de adanc voi putea,
inviorati, toti ~i-au atintit privirile asupra mea. amzis.
- Pe omul acesta marea 11 iube~e, am zis, pe acesta II in ziua aceea ma durea capul ~i nasul Imi era nitel Infundat.
trateazii cu 0 u~ra desconsiderare, el se teme de ea. Falii de La adancimi mai marl de 10 metri, lucrot acesta se poote
acela are 0 atitudine po~itiva. Dar iatii omului acesta marea Ii dovedi periculos. Ei bine, cand am plonjat, m-am gandit ca ~
dore~te moartea. EI are 0 atitudine absolut incorectii falil de putea ramane la fund, daca voi Incerca sa cobor la adancimea
mare. Scaldatul este periculos pentru el. Cine dintre noi a fost maxima. Oeodatii, In cap mi s-a iscat un gand lini~tit, limpede:
ultimul? "Cu atat mai bine, In s~it vor dispiirea toate problemele."
~tiam ca nu puteam ti eu acela. Pana atunci ma uitasem de Oupa asta m-am lasat la fund. in august 1998, apa avea la
multe ori, ca sa v/ld ce atitudine are marea falii de mine, ~i de suprafatii 0 temperatura de +27"C, mult mai ridicatii decat In
tiecare datii vazusem blandete ~i iubire. Puteam sa Inot In mare anii precedenti. Se spune ca 0 asemenea temperatura nici nu
ore Intregi, pe orice timp, ~i nu ma temeam niciodatii. Chiar s-a mai pomenit In ultimii 0 sutii de ani. La adancimea de 10-

70 71

-
1
~
I

r - -
. ~

15metri, apa era deja'destul de rece, iar mai jos de 20 de metri persoane pe care 0 va indica omul ce va depune banii la banca.
am intrat Intr-un adevarat frigider. Intuneric, frig, nici 0 Doream foarte mult sa-I ajut ~i am Inceput sa dau telefoane
placere. Am Inotat repede In sus, spre soare. In plus, mi-a tuturor euno~tintelor. Era totu~i vorba de 0 suma destul de
plesnit un vas capilar din nas, ~i sangele nu era Intunecat, ci mare ~i nimeni nu putea face transferul. L-am sunat pe
ro~u-aprins. Daca a~ fi ramas mai mult sub apil, a~ fi putut solicitant. i
avea probleme. De-abia acum am priceput ca, In ziua aceea, eu L
- ~titi, probabil nu vom mai reu~i, a spus el. Daca, peste
Incercasem, de fapt, sa-mi pun capat zilelor, dar In a~ fel Incat doua zile, suma nu va fi transferatii, nu mai are nici un rost.
nimeni sa nu banuiasea lucrul acesta. Chiar ~i pentru doi A~a ca va multumese pentru ajutor ~i sa uitiim de discutia
Inotatori cu experien(A este, practic, imposibil sa seoata la noastra.
suprafa(A un om care zace la fund, la 0 adancime mai mare de Eu Insa nu aveam lini~te din cauza acestei situatii. Cum
20 de metri. Am Inteles atunci ca, In ultimul timp, In sub- ~a, am dorit eeva ~i - na-ti-{) buna! - n-am fost In stare sa
con~tientul meu se amplifica, foarte subtil ~i pe neobservate, obtin? ~i, din nou, mai fae ciiteva Ineercari. Pe~e 0 zi ma If
un program de autodistrugere. Asta vara Insa eu socoteam ea Intiilnesc eu eel care ma rugase.
I~i spun cuvantul oboseala ~i suprasolicitiirile nervoase mari.
- Ati avut noroc, zie, am gas it 0 persoanA care va transfera
S-a dovedit ca este vorba, In primulrand, de atingerea unor noi banii. Am sa va fac 0 vizitii peste douAzile.
niveluri ale con~tiintei ~i de interactiunea cu noile surse
- Minunat, da el din cap a aprobare.
informationale. Mi-a devenit clar de ce, In ultima vreme, toate DupAdoua zile ne Inmlnim ~i Ii spun:
initiativele meIe comerciale ~i planurile de anvergura "au
Inceput sa fie Inabu~ite cu blandete". Am vazut cu absolut alti
- Astilzi a sosit 0 ruda a persoanei care v-a transferat
banii. Trebuie sa-i dati lui aceastii suma.
ochi acele situatii In care m-am pomenit asta vara. Una dintre Fostul meu solieitator zambe~te larg:
ele a fost atat de absurda, Incat m-a ajutat sa Incep sa ma
- N-am bani, ziee. II privesc eu mirare ~i Incere sa ma
adun. lata In ce a constat aceasta. dumiresc.
Cuno~team (, persoana, care ma ajutase In cateva - Dar ati spus ea Ii veti Inapoia?
Imprejurari, ~i Inca dezinteresat. Emu doar mici servicii, totu~i
era un lucru placut.
- Aveam In vedere cii Ii voi da peste un timp oarecare.
Altfel m-~ fi descurcat ~i tara dumneavoastrA.
- ~titi, a~ vrea ~i eu sa va rog sa-mi faceti un serviciu, a - Dine. Cand veti putea Inapoia banii?
zis el. Trebuie sa transfer 0 anum ita suma de bani Intr-un cont
dintr-o banca din Occident. Eu am sa va Inmanez aici aceea~i
- Am sa ma striiduiesc s-{) fae cat mai euriind, dar
tennenul real este peste trei luni.
suma de bani, iar dumneavoastra 0 veti transmite acelei ~
- Dine,Ii raspund,vom a~tepta.

72
73
1
I
~
r .-
~

Seara dau un telefon in America ~i incere sa ma justific in


fata persoanei care a riscat sa se increada in mine: Peste ciiteva zile luam legatura prin telefon.
- Ceva am sa imprumut, ceva am sa vand, ceva am sa
- Am Incheiat 0 Intelegere In legatura cu un Imprumut ~i,
cii~tig, ii spun, dar am sa incep sa inapoiez banii in timpul cel peste doua saptamiini, am sa va inapoiez suma necesara, zice
mai apropiat. Va inapoia omul acela banii sau nu, eu unul ma
el.
oblig sa~i restitui treptat.
- Peste 0 saptiimiina plec In Crimeea, spun eu. La
Povestea continua. Dupa trei luni vin la persoana care
dumneavoastra are sa vina 0 ruda Indepartatii de-a mea, in
ceruse bani. inainte de aceasta II sunam In fiecare siimbata ~i el care, binelnteles, am incredere. EI Ie va trimite banii celor
I~i confirma promisiunea. carora Ie sunt destinati.
- Sunteti gata sa Inapoiati banii? - II Intreb. Peste doua saptamiini telefonez din Crimeea la Peterburg.
EI ziimbe~te iar:
Simt ca trebuie sa apara probleme in legatura cu banii. Fire~te,
- ~titi, eu n-am bani. starea mea e de vina, dar, nu ~tiu de ce, nu sunt In stare sa ma
;1
- Bine. Ciind mi-i yeti putea da ? calmez. "Va fi un lucru foarte ciudat, m-am giindit, daca ruda
- Nu mai Inaintede trei luni, zice. . mea va prirni banii".
Stau ~i privesc In tacere podeaua. Ce-i de facut? Sa Incere Acest eveniment ciudat s-a Intiimplat cu adevarat. Banii au
sa rezolv problema prin procedeul, obi~nuit pentru Rusia, de fost restituiti toti, dar iatii ca a doua zi s-au confirmat
restabilire a dreptiitii? Sau sa incerc sa recurg la posibilitiitile presimtirile mele. Fiindca ruda mea a fost un gura-casca,
care-mi mai stau Inca la dispozitie? in aceastii situatie ma Intreaga suma i-a fost furata din servieta. Am Inteles ca sunt
bucura foarte mult un singur lucru: nu simt nici un pic de supus unui tratament, ~i Inca unuia cu mijloace destul de
suparare sau ura falii de omul asta. Numai pentru aceasta, ~i tot radicale, ~i m-am lini~tit Indata. lar peste Inca 0 luna, In august
merita sa pierzi orice suma de bani. Ma schimb In mai bine, ~i 1998, s-a prabu~it sistemul bancar, apoi economia Rusiei ~i, 0
acest fapt reprezintii 0 adevarata fericire. Toate celelalte sunt data cu ea, toate afacerile mele. Atunci sufletul mi s-a lini~tit
lipsite de importanlii. cu totul.
- Haideti sa procedam In [elul urmator, propun eu p~nic. Am observat ca e destul sa visez un pic la ceva, nu numai
De azi, suma Incepe sa creasca, pentru Inceput - cu 10 % pe In giind, ci impliciind ~i senti mente Ie, ~i totul se destrama
luna. Peste trei luni ea va fi mult mai mare ca acum. Dacii Insii, imediat. Potentialul sentimental de baza trebuie totu~i orientat
in decursul acestei luni, restituiti suma, 0 puteti da flira mereu nu in exterior, ci in interior, nu spre uman, ci spre
dobiinda. Ati Imprumutat suma asta de la mine? Ati Impru- Divin, mai cu seama acum, In ace~ti doi ani.
mutat-o. Prin urmare, puteti Imprumuta ~i de la altcineva. Derulez flim graba evenimentele viitoare. Peste zece zile
Imi lansez cartea a cincia la Moscova. Voi fi din nou Intrebat:
74

75
1
~
, ."....-.. ~

ce se Intampla cu Rusia? De ce oamenii care se afla la putere Sa judecam logic. Materia consta din spatiu, adicii, potrivit
savar~esc fapte absurde, ilogice, daunand atat altora, cat ~i lor fizicii moderne, este spatiu curbat Intr-un anum it mod.
In~i~i? ~i la mijloc nu e pur ~i simplu coruptia, cand statui Materiei ~i spatiului Ie da na~tere timpul. Pentru a Intelege 0
sarace~te, iar demnitarul se Imbogate~te, cand se saboteazii situatie, a 0 tine sub control, trebuie sa ne deta~am de situatie
intentionat adoptarea unor legi normale. Se creeazii impresia ~i sa ne ridicam deasupra ei. Orice eveniment se produce In
ca oamenii din tara s-au dezvatat sa gandeasca ~i sa conduca. timp. Deta~rea de situatie este, totodata, deta~are de timp. Cu
intr-o oarecare masura, lucrul acesta poate fi explicat prin cat mai mult ne deta~am de 0 situatie temporala concretii, cu
faptul ca In perioada socialismului a triumfat lipsa de profe- atilt mai mari sunt dimensiunile timpului pe care II cuprindem
sionalism. Un om de treaba nu putea fi la putere. Oameni ~icu atat mai lent Incepe timpul sa curga.
lipsiti de principii ~i de moralitate primeau bani ~i putere, Daca am putea privi, In acela~i timp, tot Universul, am
fiindca sistemul idolatriza omul. Jar omul nu-i atat trup, cat vedea ca el este aproape nemi~cat. Toate valorile umane, de
spirit ~i suflet, adica scopuri ~i principii, etica ~i moralitate. ~i asemenea, constau din timp. Cu cat suntem mai at~ati de 11
noi, pana In prezent, purtam In subcon~tientuJ nostru aceasta principii ~i idealuri, de etica ~i moralitate, de bani ~i cariera, cu
orientare. atat mai putin yom fi In stare ~i sajudecam normal.
Cu cdt este mai puternicii in sufletul jieciiruia dorin/a de intr-o situatie noua ~i nea~teptatii, gradul de deta~are, de
a-i dispre/ui, a-i uri # a-i blama pe demnitarii puterii, pe sine, abstragere al omului trebuie sa fie cu cateva diviziuni mai
propriul destin, cu cdt mai multii energie se risipe~te pen/ru Inalt, altfel el nu va fi In stare sa Inteleaga noua situatie ~i sa
ciiutarea celor vinova/i # pentru urafa/ii de ei, # cu atdt mai pastreze controlul asupra ei.
pu/inii energie riimdne pentru in/elegerea situa/iei ~i pen/ru indelungata perioada de stabilitate economica ~i politica
aC/iunile corecte care ar permite schimbarea acesteia schimba pe neobservate gandirea oamenilor care locuiesc In
Pentru a Intelege istoria ~i a aprecia just evenimentele care Occident, de aceea lor Ie este tot mai greu sa creeze noi forme
se Intampla, trebuie sa repetlim de zeci de ori: de gandire. in Rusia a fost distrusa ideologia, adica spiri-
- Nu trebuie sa cautam vinovati. Nu exista vinovati. tualitatea ~i moralitatea, ~i toti s-au aruncat de la valorile
Atunci energia distructiva se va transforma Intr-o energie spirituale spre cele materiale. "Vitelul de aur", la randul lui,
creatoare ~i comprehensiva. ~i totu~i de ce deputatii, s-a prabu~it. Rusia, Incet ~i chinuitor, Invatii sa gandeasca. Se
demnitarii ~i politicienii no~i nu sunt deloc In stare sa formeazii 0 noua ideologie, are loc revizuirea vechilor valori.
gandeasca ~i sa conducii? Ceva nu-i In ordine In relatiile lor cu Logica umana functioneazii In Rusia foarte prost. Toti sunt
timpul. Ei nu pot face legatura dintre cauza ~i efect. 0 nevoiti, cate putin, sa se orienteze tot mai mult spre cea
uluitoare lipsa de perspicacitate. Divina. Dintr-o astfel de logica se vor forma mai apoi 0

76
77
'!\
i ~
.~
cultura, 0 ideologie, 0 constitutie ~i legi noi. arnic.
Diagnostichez Rusia anului 1917, inainte de revolutie. - inchipuili-va, mi-a spus el, deschid un cont intr-o banca
Ata~area de spirit, suflet ~i personalitate este enorma, cu mult din Berlin. Depun acolo 10.000 de marci, apoi transfer din
peste nivelul mortal. lata de ce trebuie sa invinga bol~evicii, America in contul meu 20.000 de dolari, ceea ce inseamna mai
\
iata de ce trebuie sa fie injositii personalitatea (iirii ~i a fiecarui bine de 30.000 de marci. in total - circa 43.000 de marci.
i
locuitor al ei, trebuie sa fie injosit sufletul (iirii, altfel spus, Vroiam sa-mi cumpar 0 ma~ina in Frankfurt. M-am dus la
cultura, ideologia, etica ~i moralitatea ei, trebuie sa fie injosit filiala bancii, am spus numarul contului ~i am primit 7.000 de
spiritul tarii, adica legile ei. Acum inteleg de ce, .in perioada marci. Aceasta suma nu-mi ajungea ca sa cumpar ma~ina.
socialista, au triumfat minciuna ~i lipsa de principii, la~itatea ~i A~adar, in cont trebuiau sa mai ramana 35.000 de marci.
tradarea. M-am gandit sa-mi scot 0 carte de credit, ca sa nu alerg de
Diagnostichez Rusia inaintea crizei care a survenit in fiecare data la banca. Ma duc cu traducatoarea la banca ~i-mi
august 1998 ~i dupa aceasta. Lucru de mirare: dupa crizii, exprim dorinta de a primi 0 carte de credit. Ei bine, nemtoaica 11'

energetica (iirii a devenit mult mai curatA. Mai bine zis, nu din fata computerului imi spune ca ei nu-mi pot elibera 0 carte
purificarea este cea care ma mira - este un lucru absolut firesc de credit, deoarece eu am in cont doar 3.000 de marci.
- ci amploarea purificarii. S-a modificat radical dependenta de Eu fac ochii mari.
valorile umane, atat cele materiale, cat ~i cele spirituale. Daca - Vreti sa spuneli ca nu am mai multi bani in cont?
e sa judecam dupa aceastA dinamica, Rusia este eliberata - Da, nu aveti mai multi bani.
foarte temeinic de toate cramponarile. Cu alte cuvinte, exista - ~i ce-i de Tacut?
speranta ca-~i va face aparitia noua giindire de anvergura. - Clarificati la oficiul central al bancii din Berlin, ridica ea
Ma uit la alte (iiri ~i se dovede~te ca situatia nu e prea buna. din umeri.
S.V.A., de pilda, aveau mai inainte ni~te parametri exce- Ma duc la Berlin, intru la oficiul central ~i incerc sa ma
lenti, acum insa energetica lor seamana tot mai mult cu lamuresc. Un functionar al bancii cerceteazii totul ~i ma anunta
energetica Rusiei inainte de revolutie. Altfel spus, con- calm ca nu am bani in cont. imi dau seama ca am pierdut. Ei
centrarea asupra principiilor, eticii ~i moralitAtii devine tot mai poftim! ~i cica nemtii sunt ordonati ~i punctuali.
puternica. Fiindca veni yorba, continua el, mi s-a povestit cum un
Germania e intr-o situatie de impas, concentrarea asupra cuplu a adus la 0 banca germana 0 mare suma de bani, a
valorilor spiritului este uria~. Olanda stA ~i mai prost. Acum e inmanat-o operatoarei, ca aceasta s-o depuna in contul lor, ~i
clar unde sunt bazele narcotnaniei, ale homosexualitAtii. nici prin gand nu le-a trecut sa ceara vreun act care sa
incep sa inteleg intamplarea pe care mi-a povestit-o un confirme faptul ca au transmis banii. lar operatoarea a declarat

78 79

-
'-}

i ~

. ~~"'--" "'~. ..~

apoi ca n-a luat banii. Atunci ciind au mers sa se pliinga - Nu-i nimic, I-am lini~tit, Rusia ii echilibreazii pe toti. in
directorului bancii, acesta le-a spus ca 0 cunoa~te pe acea situatii obi~nuite, creierul nu ne functioneazii, in schimb in
doamna de mult ~i ca ~a ceva pur ~i simplu nu se poate situatii critice ~i atipice - de unde vin oare? - ne apare ~i
inmmpla. Oar eu am mai facut transferuri de bani ~i prin alte logica, ~i mintea, ~i perspicacitatea.
banci. imi trece prin minte ca trebuie sa ma duc in America ~i imi vine in minte aceastii discutie. in tara i~i fac aparitia 0
sa incerc sa gasesc documente care sa dovedeasca transferul conceptie despre lume corectii ~i legi normale, iar tara se
bani lor in banca germana. Deocamdatii insa, pentru orice transforma dintr-un de~ert intr-o gradina intloritoare. Din zi in
eventualitate, I-am delegat prin procura sa-mi administreze
zi , ideile devin tot mai materiale. lar intlorirea sau degradarea
contul pe un prieten care locuie~te in Berlin, ca acesta sa rapida a omului depinde de modul de gandire cu care i~i va
incerce sa obtina vreo informatie noua. Peste doua saptamiini, face el intrarea in mileniul al treilea.
el m-a sunat. :;Iice crezi ca mi-a spus? Ma ridic din pat ~i ma due la baie. Las la 0 parte toate
Ridic din umeri: ;f
gandurile cu caracter general ~i ma gandesc la ziua pe care 0
- Nu pot nici macar sa-mi inchipui. am in fa(ii. Timp de cateva zile am sa stau, pur ~i simplu,
- Ei bine, s-a dovedit ca in contul meu sunt depuse doar culcat acasa ~i, pentru prima oarii in ultimii ciitiva ani, n-am sa
3.000 de marci, iar in contul in dolari, ca mai inainte, se atlau fac nimic. Azi am treaba - trebuie sa vizitez 0 bolnava de
20.000 de dolari. Probabil, ei pur ~i simplu nu considera cancer. Boala ei a ajuns la al patrulea stadiu, ea nu se mai
dolarii drept bani. Adica, atunci cand i-am intrebat: "Am eu poate ridica din pat.
bani in cont?", ei, din cine ~tie ce motive, se refereau doar la Daca a~ fi plecat in Crimeea, dupa cum imi planuisem, n-a~
marci. in unele banci, valuta straina incasata este convertita pe fi reu~it sa merg la ea. :;Iidaca e pe-~a, se vede ca asta este
loc in cea locala. in Rusia mi s-ar fi spus: soarta. imi fac din nou socoteala: pot oare s-o vindee? Dupa
- Aveti putini bani in contul in ruble; daca doriti, puteti toate probabilitiitile - pot. Pot oare acum sa-i stabilesc diag-
vira banii din contul in valutii ~i primiti carte de credit. nosticul de la distan(ii? Nu se poate. Prin urmare, ~i eu prezint
in Germania insa lucrul acesta este imposibil. Acolo rotita disfunetii asemaniitoare ~i, in procesul diagnostiearii, se poate
se opre~te intr-o singura pozitie. Clac! - ~i punct, altfel nu e isca 0 rezonan(ii periculoasii pentru noi amandoi. Oare in ee
posibil. :;Itii, e ceva de-a-ndoaselea in capul lor in ultima moment n-am faeut fa(ii probei?
vreme. Te uiti, omul pare inteligent, normal, dar e de ajuns sa Ma deconectez in interior de la toate ~i incep sa-mi
se ciocneasca de 0 situatie atipica ~i mecanismul nu se mai examinez evenimentele de pe parcursul vietii. in fiecare
pune in functiune. in ca" e vacuum. Daca pe pilmant se va eveniment observ ace~i disfunctie. Trufie sporitii, ambitii
schimba radical situatia, ei toti vor dispiirea ca mamutii. sporite ~i eoncentrarea asupra propriului eu uman.

80 81

-
'I ~

"
,.~.. ~
Nu mai sunt In eauzii banii ~i un destin ferieit. Situatia se de a simti realitatea propriului eu Divin. A~adar, Ii putem
extinde pe 0 seara mult mai larga ~i este mult mai perieuloasa, spune unui eopil:
iar eonseeintele sunt mult mai grave. Rinita mea aeutii de - Sufietul tiiu ~i trupul tau se pregatese de iubire ~i tu 0
aeum ~i bron~ita sunt, de asemenea, legate de aeeasta. Este vei Ineerea In eurand, dar eea mai minunatii ~i mai luminoasa
prima iubire. Este yorba de exploziile de Indragostire ale prima iubire va fj Intotdeauna doar un mijloc de ae~m.ulare
~
tineretii noastre. Se pare ea, la prima iubire, amploarea Divinului Inlauntrul tau. $i, In masura In care vel slmtl ea
euprinderii valorilor umane ere~te de sute de ori, iar un iubirea umana este doar un mijloe pentru iubirea Divinii,
comportament corect este aici de sute de ori mai important eunoa~terea oriciirei fericiri umane nu-ti va aduce dependenta,
dedit In alte situatii. frica ~i suparari.
De zeci ~i zeci de ori parcurg aeea situatie dind mi-a fost
ofensatii iubirea, dar, ea ~i pana acum, Imi este interzis s-o
diagnostiehez pe paeienta mea. Na-ti-o buna, niei nu banuiam if
cata nemultumire de sine, lipsa a dorintei de viatii, renuntare la
iubire am acumulat cand mi-au fost umilite sentimentele
luminoase.
Ciit de interesant este oranduita viata, ma gandesc, peste
"
un an m-a~ fj putut alege eu un cancer pulmonar ~i n-a~ fj
izbutit sa-i depistez eauza. Dar, cand vreau sa ajut pe
altcineva, Imi este mult mai u~or Sa ma deta~ez de situatie ~i
Imi apare 0 Intelegere eoreetii, care mai apoi Imi permite sa ma
salvez ~i pe mine".
Atunei eand ne Indragostim pentru prima oara, se produce
0 atingere a nivelurilor eelor mai Inalte ale valorilor spirituale.
In eazul emotiilor noastre obi~nuite putem euprinde 0 lume -
doua, dar, dnd izbuene~te iubirea, se poate Intiimpla sa
euprindem toate eele treizeei ~i trei de lumi, adiea Intreg .

Universul. $i daea, atunei eand prima iubire ne-a fost umilita,


nll eautam vinovati, iertam ~i ne pastram iubirea de
Dumnezeu, avem ~ansa de a nu depinde de Intregul Univers ~i

82

~ -
1
~

,-" .~.. -:-

bioenergetica poate fi considerata 0 ~tiinti\, am apucat-o din


nou pe aceea~i cale, fiindca eu unul nu pot trai rara 0
ATITUDINEA FATA t
dezvoltare continua. Nu era yorba doar de dezvoltarea aptitu-
DE PRACTICA DE dinilor, ci de posibilitatea de a-mi aprofunda conceptia despre
VINDECATOR lume. Apoi am intrat la cooperativa de pe langa Institutul de
medicina N°I ~i, din nou, filozofia ~i aptitudinile mele au prins
sa serveasca tot mai mult la ca~tigarea banilor. Atunci dorinta
de a-mi continua activitatea de vindecator a Inceput sa dispara.
Ma ciocnisem de un zid.
in martie 1990 am descoperit pentru prima oara ceea ce
mai tarziu am numit "Structuri karmice". Am ajuns pana la un
nivel de extrema adancime, unde nu mai patrunsese nimeni. La I
acest nivel, medicina, psihologia, pedagogia, fizica, filozofia
2 decembrie 1998. In seara asta plec la Moscova. Acolo va
s-au dovedit a alcatui un tot indivizibil.
trebui sa Intalnesc ~i sa ofer consultatii catorva persoane care
S-au deschis perspective uria~e pentru cunoa~terea lumii.
au probleme de rezolvat. Apoi voi tine 0 prelegere.
Pentru mine, lucrul acesta era ca un narcotic. Mai apoi, totul a
Zambind, Imi amintesc cum a evoluat atitudinea mea fata
Inceput, din nou, sa fie franat. La un moment dat, ~i-a racut loe
de consultatii, ~edinte de tratament. Primul meu impuls, cum e
Intelegerea: "Eu nu trebuie sa-i vindec pe oameni, eu trebuie
~i firesc, este dorinta de a-I ajuta pe pacient. AI doilea meu
sa-i ajut sa se vindece. Pentru aceasta Insa ei trebuie sa se
impuls Insa oscila, se schimba mereu. La Inceput a fost
schimbe. Prin urmare, trebuie sa gasesc posibilitati ~i moduri
contemplarea minunii. Era de ajuns numai sa vreau ~i
de schimbare in profunzime a caracterului omului".
pacientul se Insanato~ea. imi treceam de cateva ori palmele
in cautarea unor astfel de schimbari am analizat logic
deasupra locului afectat de erizipel ~i, a doua zi, intlamatia
chestiunea ~i am ajuns la singura solutie posibila: pentru a ne
disparea. Apoi a urmat concentrarea asupra aptitudinilor, posi-
schimba pe noi In~ine, caracterul nostru, este necesar sa
bilitatea de a ma perfectiona ~i de a merge mai departe. Un
transcendem limitele propriului eu. ~tiinta nu ne poate oferi
timp oarecare, singura mea sursa de venit au constituit-o
mijloace adecvate In acest sens. Toate tehnicile de inriiurire
consultatiile. Treptat, totul a Inceput sa se transforme Intr-o
psihica ~i fizica, inclusiv substantele chimice, n-au reu~it sa
necontenita c~tigare a banilor. Atunci m-am dedicat picturii ~i
obtina decat 0 deta~are de scurta durata. Ele n-au fost In stare
sutletul meu se odihnea. Peste cativa ani, cand am V3zut ca
sa produca in caracterul individului schimbari de profunzime,

84
.85
~
I
~

r -. ~,.' e- ~.. .
-

stabile, pe cand deta~area de cele omene~ti, acumularea iubirii


de Dumnezeu face ea acest lucru sa devina posibil. ~edintele ~i diminuand pas eu pas dependenta de eu-I uman.
mele cu pacientii s-au transformat Intr-o cautare a unei moda- Nu demult, In timp ee ma pregateam de 0 ~edin\A, aeor-
litati de schimbare a fiintei umane, a personalitatii ~i a con- dandu-mi fortele la 0 noua zi de munea grea ~i chinuitoare
ceptiei despre lume. Un aspect foarte important: m-am convins Intru ajutorarea paeientilor, m-a striifulgerat gandul: Inainte Ie
ca lozinca nu funC\ioneaza daea autorullnsu~i nu Indepline~te spuneam oamenilor: "Va rugati nu pentru a ee~i ~i a obtine
acel lucru spre care Indeamna. Soarta ma obi iga sa "rodez" pe ceva, ei, ea prin rugaeiune ~i iubire de Dumnezeu, sa va
propria-mi piele unele dintre solutii, punandu-ma In fata unor sehimbati voi In~iva". Cu alte euvinte, ma rugam pentru
situatii Tara ie~ire. ~i doar atunci cand, agatiindu-ma de logica mantuirea eu-Iui uman, pe eand menirea rugaeiunii este de a
Divina, reu~eam sa Ie fae fata, Imi era permis sa Ie aduc la salva eeea ee este Divin In noi. In masura In care ne axam
cuno~tinta ~i altora. Aceasta maniera de lucru Ie permite viata pe pastrarea ~i sporirea Divinului din sutletele noastre,
pacientilor mei sa obtina 0 schimbare reala ~i sa supra- Ineepe sa Intloreasea ~i sa se dezvolte umanul. Mi-am zis
;!
vietuiasca situatiilor critice. In ceea ce ma prive~te, ~edintele atunei:
Cll pacientii Imi ofereau posibilitatea de a ma autoperfectiona - Ii inviti pe oameni la ~edintele tale pentru a-i ajuta sa
~i ~ansa de a ma salva pe mine ~i pe copiii mei, caei am deseopere ~i sa simtii realitatea propriului eu Divin. Pentru tine
constatat ca am 0 mo~tenire ereditara nu prea buna. In ultimul Insa ~edintele Inseamna aeeea~i posibilitate de a-ti spori
timp Insa ~edintele au devenit grele ~i istovitoare, iar, mai nou, Divinul din sutle\.
de cand au Inceput sa mi se duca de rapa ~i sanatatea fizica, ~i
toate treburile, simt 0 oarecare jena sa mai ofer consultatii.
Dar iata ca, de curand am reu~it s-o scot la capat cu "tema
personalitiitii" ~i lumea a devenit din nou frumoasa In ochii
mei. Am Inteles ca este necesar un grad mult mai mare de
deta~are de eu-ILIman.
Cramponarile astea se vor strecura la nesfii~it, atiita timp
cat nu vad In mine decat 0 fiintii umana. De fapt, eu deseind
din eauza primara, sunt conectat la ea, 0 port In mine ~i eu-I
meu adevarat este eel Divin. EI este euprins In Dumnezell ~i In
iubire. Intre eu-I uman ~i eel Divin exista trepte intermediare.
Trebuie sa Ie ure, pereepand tot mai clar realitatea eu-lui Divin

86
i ,
.. . .~. .~

raului Neva. Vremea era frumoasa ~i raul sciinteia sub crusta


de gheatii.
- Auzi, tu nici de dragul copiilor liii n-ai vrea sa pleci din
PURl Fl CAREA Rusia?
Am ramas un timp liicut, cu ochii atintiti spre geam,
dincolo de care se perinda peisajul urban.
- De fapt, in primul rand, tocmai de dragul copiilor nu
vreau sa plec de aici, am riispuns eu intr-un tarziu. In urma cu
doua zile m-am intors de la Berlin. Mai toti acei care au
emigrat in Germania au faeut-o de dragul copiilor ~i aproape
80 % din copiii lor au devenit narcomani. Aici, in tara asia, ei
;I
Stau la birou ~i privesc cadranul ceasului. La 11.00 trebuia au fost umiliti in fericirea lor umana, dar , stabilindu-se acolo,
sa ma sune 0 pacienta, careia ii promisesem 0 consultatie ei au inceput sa se inchine acestei ferieiri ~i sa triiiasca numai
telefonicii. Acum e 11.15, dar telefonul nu suna. Afara, din- pentru ea, astfel incat axarea pe con~tiinta ~i pe eu-I uman Ii
colo de geam, se face simtita primavara, de~i nu e dedit 19 s-a intensificat de cateva ori. ~i uite ~a, pentru a supravietui,
februarie. Straluce~te un soare cu adevarat primavaratic, peste copiii lor sunt nevoiti sa devina narcomani.
tot se a~terne zapada. Recentele ninsori au dat la inceput - ~i ce ne ramane de facut, sa sliim ~i mai departe in
farmec ora~ului, apoi troienele albe s-au topit ~i s-au mizerie ~i sa preamarim iubirea de Dumnezeu? - zambe~te
transformat intr-o masa lichida de culoare bruna. Ora~ul a interlocutorul meu.
revenit la aspectul sau dintotdeauna: mizerie, ~osele proaste, - Ce sa-ti spun? Ca ne-am trezit cu totii in mizerie nu este
semafoare defecte. "Tara semafoarelor defecte" - m-amgan- deloc intamplator, cat despre iubirea de Dumnezeu, ea trebuie
dit. Oar imediat pun capat tentatiei de a duce mai departe preamarilii oricand. ~i apoi, eu nu incerc acum sa propo-
aceste ganduri. Pur ~i simplu, moralitatea, onestitatea, iubirea viiduiesc ceva, nu fac decat sa constat faptele a~a cum sunt ele.
umana sunt calcate aici in picioare ~i tara sufera. Ne-am Am avut 0 pacienta tiinara, armeandi de origine. Cand revenea
inchinat la cele omene~ti, deci urmeaza sa fim vindecati prin pentru cateva luni in Armenia., fata slabea, se simtea minunat,
suferinta de aceasta tendinta. lar goana dupa vinovati nu poate sufletul i se umplea de bucurie. Cum se intorcea in Germania,
decat sa agraveze situatia. Imi amintesc ziimbind intamplarea imediat adauga in greutate, incepea sa-i cada parul, iar
de ieri. simturile i se toceau. Toate aceste indicii vorbesc despre
Ne deplasam cu ma~ina unui amic spre Ermitaj de-a lungul intensificarea brusca a programului de autodistrugere. Nemtii

88 89

............... .....
\ ~

. .
. ~

care locuiesc pe teritoriul Germaniei poseda un fel de imu-


cu situatia in care starea interioara este mult mai importanta
nitate la bunastarea materiala sporita. Multi dintre ei, dupa
decat cea exterioara. Prin foame sunt vindecate multe boiL
cum am constatat, ~i-au trait vietile anterioare in Africa de
Insa 0 infometare permanenta duce la epuizare ~i la moarte.
Sud, unde idolatrizarea iubirii umane ~i saracia lucie fac casa
Astiizi Rusia sufera, in primul rand, de 0 foame de ordin
comuna. In Germania, dimpotriva, ceea ce conteaza este buna- I
spiritual ~i moral, foame de iubire umana. Daca transformarile
starea ~i intelectul. Dar, pe seama reminiscentelor africane, !.
interioare se vor produce, urmeaza ca ~i toate celelalte aspecte,
severa ~i pedanta Germanie reu~ea sa se echilibreze interior.
inclusiv cele exterioare, sa se schimbe in mai bine.
Acum insa, pe tot cuprinsul globului, opozitiile se atenueaza ~i
La 0 analiza de suprafatA, lucrurile se prezintli astfel:
se anunta probleme serioase. Mai inainte, gelosul se arunca in
democratia nu este posibila tara un sistem legislativ bine
cealalta extrema, dedicandu-se carierei ~i dezvoltandu-~i
gandit, tara libertatea presei, tara exercitarea controlului
aptitudinile ~i intelectul, iar trufa~ul traia cu problemele de
asupra functionarilor de orice rang ~i destituirea acestora,
familie sau evada in arta, in poezie. Acum insa ambele
atunci cand nu sunt in stare sa se achite de indatoririle lor sau If
extreme au ajuns la 0 stare de suprasaturatie, de aceea
cand, prin actiunile lor, prejudiciaza societatea ~i statuI.
pendularea de la 0 valoare umana la alta nu mai este de nici un
Ne continuam drumul. Putin extenuat privesc prin geamul
folos. In momentul de fatA trebuie Sa dam la 0 parte toate cele
ma~inii la cladirile luminate de soare ~i la ora~ul sclipind sub
umane ~i sa ne indreptlim pa~ii spre Dumnezeu. Or noi nu
albul zapezii. Insotitorul meu observa cu raceala:
suntem obi~nuiti cu ~a ceva ~i nici nu ne pricepem cum s-o
- Cand Rusia se va insanato~i, eu cu tine Yom fi demult pe
facem.
lumea cealalta. ~i totu~i, spune-mi, chiar iti place sa-ti duci
Barbatul conduce m~ina de-a lungul cheiului, doar pe
zilele in tot balamucul acesta?
jumatate atent la ce-i spun.
- In primul rand, nu ma plictisesc, ii raspund, iar, in al
- Nu ti se pare ca, in curand, toti oamenii cu mintea doilea rand, sa ~tii ca absurditatea asta generalizata nu-mi face
intreaga vor parasi aceasta tara? Bine, sa zicem ca in Rusia
catu~i de putin placere. Dar n-ai ce-i face, ordinea se vindeca
energetica interioara este destul de buna, continua el, ceea ce
prin haos. In tara asta este inutil Sa speri intr-o logica umana.
se rasfrange pozitiv asupra copiilor tai: sufletullor devine mai
In schimb, este minunat Sa traie~ti dupa cea Divina.
cura!. Dar cine ii va instrui ~i ce pot invata ei aici? Structurile
de baza ale societati i au fost demolate. Din cultura s-a ales - Cu 0 saptamana in urma, in Germania, am avut un caz
curios, am continuat eu. 0 doamna s-a inscris la mine pentru 0
praful. Potentialul intelectual i-a fost distrus. Sa fie asta
consultatie. Ca sa ajunga la destinatie, ea a trebuit sa se
garantia infloririi in viitor a Rusiei?
deplaseze mai intai cu trenul, apoi sa coboare ~i sa mai
- Parerea mea este ca, in momentul de fatA, ne confruntlim
parcurga cateva striizi pe jos. ~i, acum, imagineaza-ti cum sta

90
91
1
~

-..~-"... .. .
. ..." -

ea pe peron in Germania, tara in care pana ~i notiunea de


biidaranie" este de neconceput. i)i iata ca se apropie de ea 0 apasii pe acceleratie ~i, cu 0 smucitura, ma~ina 0 ia din loc.
"alta doamna ~i-i arde una zdravana cu piciorul, apoi 0 prive~te Deodata, ne apare brusc In falii 0 alta ma~ina, circuland pe
naucita, i~i cere scuze ~i pleaca. Parca 0 vad ~i acum cum sta ro~u.
in fata mea ~i-mi poveste~te acest incident, iar pe chipul ei i)oferul Incearca sa franeze, dar este prea mrziu: ne izbim
cu putere de m~ina care zbura pe langa noi. Aceasta 0 tine I
frumos se cite~te stupoarea ~i confuzia. I.
Intr-o goana nebuna mai departe, rasucindu-se din mers la
- Spuneti-mi, ce-a fost asta? - ma intreaba ea uluita.
Ii fac u~or semn cu mana. 180°, love~te In piin 0 alta ma~ina, parcata langii trotuar, ~i, cu
bara de protectie f1icutazob, mai parcurge Inca vreo 10 metri,
- Vi s-a dat de inteles de sus ca ~edinta a ~i inceput.
dupa care, In sfiir~it, se opre~te. Coboram din ma~ina ~i
- Cum a~a? - nu se dumire~te ea.
examinam pagubele produse de accident. "Mercedes"-ului
- Pretentiile dumneavoastrn launtrice falii de semeni, in
ceea ce prive~te idealurile, moralitatea, etica ~i iubirea umana, nostru i-a fost retezata bara din fatii, in rest ma~ina n-a avut de
suferit. ;(
sunt enorme. De obicei, acest tip de agresivitate se degaja lent,
in doze mici, generand disconfort in relatiile cu oamenii, Un domn de vreo 30 de ani se apropie de noi ~i ne Intinde
probleme de sanatate ~i necazuri in vialii. Dumneavoastra cartea lui de vizitii.
veniti la ~edinlii ~i toate procesele se accelereaza fulgerator. - Am fost martor cii ati trecut pe verde ~i pot s-o confirm,
Agresivitatea indreptata Impotriva celor din jur vi se amplifica daca e nevoie, zice el. Acum insa, vii rog sa ma scuzati, mii
de sute ~i sute de ori. Victima atrage criminalul. Vreau sa vii griibesc ~itrebuie sa plec.
felicit: de~i cu chiu cu vai, ati reu~it totu~i sa acceptati aceasta Din ma~ina accidentatii coboara f1iragraba un individ mnar,
situatie earn 50 %. cu IIn aer u~or banditesc.
- lar acum sa revenim, a~a u~urel, la problemele noastre, - Deci a~a, zice el, sa fie clar: eu am trecut pe verde, voi -
pe ro~lI.
mii adresez amicului meu. Aici, spre deosebire de Germania,
vei gasi de mii de ori mai multe posibilitati de acest gen care - Imediat vor sosi ~icei de la politia rutiera, cu ei vom sta
sa te purifice. Rusia bate toate recordurile nu numai in materie de yorba, riispunde Insotitorul meu.
de coruptie, ci ~i in biidiiranie. Daca vrem intr-adevar sa Cat timp se poarta aceasta discutie, nu pot decat sii ridic din
lilneri. La urma urmelor, ne aflam in Rusia. Dacii fIacaul asta
instauriim ordinea in societate, sa ne punem mai Inmi ordine In
are pile pe unde trebuie, n-o sa mii surprinda cand, cu trei
suflete.
martori In favoarea noastra, se va constata ca, de fapt, noi am
Ne apropiem de intersectie ~i oprim la semafor. A~teptiim
fost cei care all trecut pe ro~u.
pana se aprinde lumina verde ~i 0 luiim din loc. Amicul meu
- Asculta, Ii zic amicului meII, am cam Inghetat, hai sa
92
93
'.,

~ ~
~.. ,-' ,...~ .~
percepe lumea s-au prod us schimbari considerabile. Dar
mergem sa stiim in m~ina.
problemele nu i-au disparut cu totul ~i ea dorea sa afle ce n-a
Ne ocupiim locurile in ma~inii, iar pe mine ma apuea rilsu\.
reu~it sa inteleaga ~i sa duca pana la capat. Cu atat mai mult cu
EI se uitii mirat la mine:
cat aeum era gravida ~i se punea problema na~terii prin
- Care-i treaba?
cezariana. I-am examinat campul ~i am Inceput sa-i explic:
- Pai, ee erezi ea s-a intiimplat? Ne plimbam a~a, vajniei,
ea boierii , eu ma<ina ~i injuram Rusia... Incercasem sa-mi - Campul primului dumneavoastrii copil, pe care I-ati
'f
A nascut eu eativa ani in urma, nu arata rau. in precedenta sa
inving cumva propriile pretentii fatil de Rusia. [n exterior am
viata, el a reu~it sa treaca de probele care-i puneau la incereare
reu~it, dar nu ~i in colturile cele mai ascunse ale sufletului. lata
iubirea, astfel incat urma~ii lui aratii destul de armonio~i.
de ce ni s-a dat de inteles de sus ca, deocamdata, n-o ducem
Tocmai de aeeea, el beneficiazii de protectie suplimentara.
chiar ~a de rau, ca situatia ar fi putut sa fie cu mult mai
Campul ~i parametrii ii sunt suficient de armonio~i.
catastrofala. Daca am fi ajuns in intersectie cu 0 jumatate de
Copilul pe care-I purtati acum are a situatie mai com- ;I
secunda mai devreme, cealaltii ma~ina ne-ar fi izbit in'lateral,
plicata. in el zace de pe aeum aeea educatie gre~ita, pe care
exact in locul unde ~edeam eu. M-ar fi filcut ~nitel, dar nici tu
i-ati altoit-o in precedenta viatil~ De aceea, chinurile indurate
n-ai fi aratat prea grozav.
de dumneavoastra la na~tere i-ar putea coreeta Intrucatva
Ma umfla din nou rasul:
structurile spirituale. Suferintele ne imping spre iubirea
- Ei, ce zici, n-o ducem ehiar ~a de rau, nu?
Divina. Pe masura ce ne concentram asupra aeestei iubiri,
Amicul meu riide in hohote:
'r'" suferintele devin tot mai putin necesare indreptarii noastre
- Traim intr-o tara de vis ~i zau daca n-o ducem minunat!
interioare. Renuntand periodic ~i de buna voie la logica
- exclama el printre sughituri.
umana, la tot ce ne este drag, pentru a trai exclusiv prin iubire
~i logica Divina, reu~im sa avem parte de 0 dezvoltare
Toate acestea mi Ie amintesc acum, stiind in biroul meu ~i
armonioasa, pe masura efortului. Daca refuzam sa indeplinim
privind pe geam.
de bunavoie principala lege din Univers, ni se impune in mod
Azi e frumos afara. A~ putea ie~i la iarba verde, dar e mai
fortat sa 0 facem: prin situatii jignitoare ~i conflictuale, prin
bine sa ma ocup de cartea a ~asea. Intr-o zi cu soare lucrul
nedreptatiri ~i tradari. Daca nu suntem in stare sa Ie acceptam
merge mai cu spor.
niei pe aeestea, atunci ne sunt trimise In ajutor bolile ~i
Privesc la ceas, e [1.20. Telefonul tace. Deci pot sa plec.
nenorocirile. Daca refuzam sa Ie acceptiim ~i pe acestea, in
Ma ridic de la birou ~i, in acee~i clipa, aud suniind telefonu!.
ajutor ne vine moartea. Oricand ~i oriunde, este yorba doar de
Doamna de la eelalalt eapat (ma suna din altii tarn) mi-a
ajutor. Dumnezeu nu pedepse~te niciodata. Multe din cate se
studiat destul de atent cartile. In caracterul ei ~i in felul de a

95
94

-
1
~

. -,,,, "'N-""- .-.J

ruptura in relatii. Socot ca trufia ~i gelozia sunt pentru mine


abat asupra noastra ni se par 0 pedeapsa, ~i asta fiindca in viata
ni~te teme deja "inchise".
ne conducem doar dupa logica umana. Cand sutletul inceteazii
- V-ati pus, de bine, de rau, in ordine straturile superioare
sa se mai "hraneasca" din iubire, ajungand sa depinda in
ale emotiilor, cat despre cele de profunzime, acolo unde intre
totalitate de eu-I omenesc, se poate produce 0 dezintegrare a \
emotiile dumneavoastra ~icele ale copiilor ~i nepotilor exista 0
structllrilor subtile care sunt responsabile de viitorii no~tri
comuniune, lipsa de armonie inca mai persista. i.
lIrma~i ~i de existentele viitoare. Oar nu numai ace~tia pot fi
- Ciudat, zice doamna, dar am impresia ca nu mi-a mai
goliti de energie. Prin aceste structuri poate fi pompata iubirea
ramas nici un dram de trufie.
din intreaga omen ire. lar, cand sutletul nu se mai hrane~te cu
- Trufia se na~te din gelozie, ii zic eu.
iubire, pierzand contactul cu eu-I superior, avansarea continua
- Scuzati-ma, dar m-am incurcat de-a binelea, spune
a acestui proces devine tot mai periculoasa pentru toti
femeia.
locllitorii Pamantului. Oaca tot veni yorba, la un nivel mult
mai subtil, noi suntem conectati la toate civilizatiile din
- La baza trufiei sta axarea pe spirit. Acest gen de axare A
cauzeazii cramponarea de voin\ii, principii, scopuri, intelect,
Univers. Oeci Ie pot fi aduse prejudicii ~i acestora.
aptitudini. Aici, de bine, de rau, ati reu~it sa va invingeti
Intervine un moment de tacere. Apoi ii aud vocea
dependenta. Oar notiunea de "sutlet" este mult mai ampla
nedumerita in receptor:
decat cea de "spirit". Sutletul da n~tere spiritului. De aceea
- Nu va sllparati, dar nu inteleg, ce legatura au toate cramponarea de sutlet genereaza in mod automat ~i 0
lucrurile astea Cllmine ~i cu copilul meu?
cramponare de spirit. Ce cuprinde sutletul? Iubire de oameni,
Atunci Ii explic mai departe:
etica, moralitate, noblete, idealuri, relatii interumane. Oumnea-
- La copilul dumneavoastra prevaleazii insemnatatea
voastra ati reu~it sa puneti in ordine straturile superioare.
eu-Iui uman: el i~i percepe eu-I uman ca fiind mai real decat
Imediat am sa testez cat de puternic v-ati cramponat de
cel Divin. Pentru a indrepta aceasta situatie, este necesar ca, in
diversele niveluri ale sutletului ~i 0 sa intelegeti mai bine ce
timpul na~terii, sa va fie pus in ordine sutletul prin umilirea
vreau sa spun. A~adar, yeti izbuti, in proportie de 80-90%, sa
eu-Iui lIman. Ma refer aici la cezariana ~i la problemele pe care
treceti peste certuri ~i despartiri, pastrandu-va totodata iubirea
Ie puteti avea dupa na~tere (poate aparea din senin 0 infectie
de Dumnezeu, ceea ce e foarte bine. La baza relatiilor stau
grava, etc.). Cli alte cuvinte, in straturile de profunzime ale
idealurile, spiritualitatea, nobletea. Prabu~irea acestor idealuri,
sutletlilui mai sunteti inca cramponata de valorile umane.
nedreptatea Ie yeti putea accepta insa numai in proportie de
- Cer SCllze,spune ea incurcata, dar am muncit mult ca sa ;
20%. Cat despre tradare ~i ofensarea eticii ~i moralitiitii,
ma indrept. in clipa de fa\ii a~ fi in stare sa accept orice e~ec,
parametrii dumneavoastra coboara mult sub zero: aproximativ
orice spulberare a proiectelor ~i sperantelor, orice conflict ~i

97
96

--
.~ - 1
,"'1-.
.-

minus 500. lar jignirea iubirii omene~ti n-o veti putea accepta
- Ati citit cu atentie cartile mele?
- Sigur ca da, raspunde ea miram.
sub nici 0 forma. Nu numai ca nu veti reu~i sa pastrati iubirea,
dumneavoastra veti Incepe cbiar sa ucideti iubirea Divina. De
- Va aduceti aminte, eu scriam acolo ca, pana la varsta de
I
doua luni, sexul tatulu; se poate schimba? i.
aceea trebuie sa va traiti viata, acceptand ca 0 purificare a
eu-Iui Divin ~i a iubirii Divine orice umilire a relatiilor ~i
- A~a este, Imi amintesc.
- Ei bine, acum zece zile plecam cu avionulln Germania
prabu~irea idealurilor. Trebuie sa acceptati, de asemenea,
~i mi-am cumparat un ziar, sa am ce citi In timpul calatoriei.
jignirea moralitatii ~i umilirea iubirii umane. Primiti-Ie ca pe 0
Am gasit In el un articol despre 0 descoperire senzationala
~ansa de a va salva copiii ~i pe dumneavoastra In~iva. Indi-
tacuta de medici. S-a constatat ca, In primele zile ~i saptamani,
ferent de nivelul la care s-ar produce, destabilizarea eu-Iui
orice embrion se dezvolta ca 0 fiinta de sex feminin. Sexul
uman trebuie acceptata nu numai pasttind iubirea de
copilului Incepe sa se defineasca abia dupa doua sapmmani, I
Dumnezeu, ci concentnindu-va la maximum asupra acestei
cand fetita se poate transforma In baiat sau poate ramane fetita.
iubiri, asupra propriului eu Divin. Trebuie sa va ridicati
Savantii au explicat acest mecanism In felul urmator.
deasupra umanului, sa va diminuati dependenta de acesta, tari
La Inceput, pe pamant au existat doar femele, iar Inmultirea
Insa a va dezice de el. Iubirea omeneasca este materia prima
se tacea prin autofecundare. Masculii au aparut abia mai
pentru iubirea Divina. Cu cat mai iubitori ~i mai bliinzi am fost
tarziu. Vazuti In plan subtil, masculul ~i femela sunt unitari, pe
In copilarie, cu atat mai multe ni se vor dezvalui In procesul de
cand exterior sunt opu~i. Filozofia chineza Imparte tot ceea ce
cuno~tere a iubirii Divine.
exista in natura in "Yang" ~i "Yin", cele doua contrarii:
- Acum se pare ci Incep sa Inteleg, spune doamna. L-ati
masculin ~i feminin. Ei bine, sa ~iti ca In fiecare dintre noi
putea examina ~i pe sotul meu? De ce are dureri de inima?
este prezent atat principiul masculin, cat ~i cel feminin, spiritul
- La el s-au acumulat multe suparari la adresa femeilor,
~i sufletu!. Dar, fiindca principiul feminin este primordial,
zic eu. Cat despre eticA, iubire umana, el este cramponat mai ;
reiese ca starea launtrica a femeii determina In considerabila
tare decat dumneavoastrr..
masura nu numai sanatatea ~i caracterul copiilor ei, ci ~i pe
- N-ati putea sa stati de vorba cu ella telefon? cele ale barbatului. Mai Inainte, daca e sa revenim la termi-
-Sigur ca a~ putea sta de vorba, exista Insa 0 solutie mult
nologia mea de inceput, descriam acest proces In felul
mai eficienta: scbimbiindu-va In profunzime, Indreptand :
dumneavoastrr. Ii puteti acorda urmator: iubirea de Dumnezeu da na~tere iubirii fata de
situatia copiilor ~; a nepotilor,
oameni ~i fala de lumea Inconjuratoare. Din iubirea de oameni
un ajutor mult mai mare decat i-a~ putea oferi eu.
se na~te etica ~i moralitatea. Moralitatea di na~tere spiri-
- !>i totu~i lamuriti-ma, va rog, de ce sanitatea ~i
tualitatii, spiritualitatea - intelectului ~i aptitudinilor. Acestea,
caracterul barbatului depind de starea launtrica a femeii?
99
98
i ~

.
, ~ .~
-' '"

la randul lor, contribuie la dezvoltarea bunastiirii materiale. nobila ~i sa va cultivati latura spirituala, dependenta de bani ~i
Axarea pe prima veriga asigurii existenta fericitii ~i evolutia aptitudini scade brusc ~i atunci va este permis sa Ie aveti. Ei
favorabila a intregului ~ir. Dar, cu cat ne axam mai mult pe bine, imaginati-va ca idealurile vi s-au prabu~it, ca ati fost
una dintre verigile secundare, cu atilt mai iminentii este nedreptiititii, iar planurile vi s-au risipit ca fumul. Atunci,
dezintegrarea Intregului lant. pentru a supravietui, mergeti mai departe. Moralitatea, iubirea
de oameni devin sensul vietii dumneavoastra. Aveti deja bani,
- Spuneti-mi, va rog, de ce, muncind atilt de mult, n-am
reu~it totu~i sa obtin 0 purificare In profunzime? - Intreaba aptitudini, intelect ~i spiritualitate, va bucurati de ele, va
pacienta. scaldati in ele ~i detinerea lor nu mai reprezintii un pericol
pentru dumneavoastra. Nici macar nu mai depindeti de ele,
- Uitati-va ~i dumneavoastrii, Ii explic, sa zicem ca puneti
accentul pe bani. Ei reprezintii pentru dumneavoastrii princi- caci sensu I vietii II vedeti In iubirea umana, care se situeazii
pala sursii de supravietuire ~i stabilitate. Aveti multi bani ~i mai presus de toate acestea. ~i iatii ca sunteti cuprinsa de un
sentiment de iubire pentru 0 altii persoana. lar aceasta per- ,1
sunteti fericitii. Dar pe urma Incercati de 2-3 ori - tara succes-
sa investiti ace~ti bani, sau cadeti victima unei escrocherii, sau soana va tradeazii iubirea, 0 Injose~te ~i 0 calca tara scrupule
da faliment banca In care v-ati depus banii ~i, Intr-o buna zi, va in picioare. Atunci va simtiti eu-I uman umilit In toate aspec-
treziti ca ati pierdut totul. Daca banii reprezintii pentru dum- tele lui. Daca nu yeti izbuti sa gasiti un nou punct de sprijin, 0
neavoastra unicul punct de sprijin, atunci 0 sa va ie~iti din sa va Imbolnaviti ~i 0 sa muriti. Mai Inainte omul, blestemand
minti sau 0 sa va sinucideti. Dumneavoastrii Insa ati reu~it totul, se lepada de valorile spirituale ~i se arunca spre cele
Intre timp sa Intelegeti ca aptitudinile oferii 0 mai mare materiale, zicand ca nu'mai crede In nimic, ca, de acum incolo,
stabilitate ~i fericire decat banii. Unde sunt aptitudini, acolo pentru el conteaza doar banii ~i bunastarea materiala, ceea ce
sunt ~i bani. Dar iatii ca ati trecut printr-o serie de e~ecuri salva, Intr-o masura oarecare, situatia. Acum Insa acest
neprevazute ~i nu mai sunteti In stare sa stiipaniti situatia, sau mecanism nu mai functioneaza. Ne ramane doar 0 singura
simtiti ca ati Imbatranit ~i ca potentialul intelectual nu mai este solutie: sa renuntam la a ne mai sprijini pe eu-l uman ~i pe
cel de altiidatii, ~i atunci va dati seama ca spiritualitatea ~i iubirea umana ~i sa Incercam a ne simti eu-l Divin ca fiind mai
nobletea aduc 0 fericire ~i 0 stabilitate mai mare decat real dedit eel uman.
aptitudinile ~i intelectul. Pentru a putea simti mai profund iubirea Divina, trebuie sa
Cand punctul de sprijin it reprezentau exclusiv resursele incetinim pentru 0 perioada de timp activitatea eu-Iui uman.
bane~ti ~i aptitudinile, triiati mereu cu griji ~i cu frica de a nu Inhibarea functiilor con~tiintei se obtine prin eliberarea de
Ie pierde. Dar, cu cat mai mult va este frica, cu atilt mai curiind regretele trecutului, prin Inlaturarea fricii de viitor ~i a
nemultumirii de prezent.
Ie pierdeti. Ciind scopul dumneavoastrii principal este sa fiti ,

100 101

iio. --
\
~

, ..~.. ~

Acceptati-va trecutul cu iubire In sutlet ~i tot cu iubire traiti


clipa prezenta. priviti cu iubire In viitor. Di~inea(a ~i sear~
purificarea prin suferinte fizice ~i nenorociri. Al treilea -
capacitatea de a accepta purificarea prin moarte. In ceea ce
repetati: "in toate ma bizui pe voin(a Divina". In acest fel vetl
prive~te purificarea prin moarte, disponibilitatea dumnea-
bloca procesul de evaluare ~i control al situatiei, care voastra este apreciabila - 90%, prin suferinte fizice - circa
reprezintii una dintre functiile principale ale con~tiintei:
-
80%, iar prin necazuri venite din partea semenilor minus 100
Practicati pentru Inceput acest exercitiu. Prin aceasta vet'
de unitati. Prin urmare, In mod automat, copilul dumnea-
acorda copilului dumneavoastra un ajutor considerabil.
voastra va trebui vindecat prin boaJa: daca propria lui mama
De ce munca depusa pana acum nu v-a adus rezultate
nu este In stare sa accepte purificarea prin supiirari din partea
deosebite? Fiindca dumneavoastra ati Inlaturat dependenta de
semenilor, atunci ce sa mai vorbim de el? Trebuie sa va
straturile exterioare ale eu-Iui uman, Impingand totul In
aduceti aminte toate acele situatii In care ati fost jignita sau ati
interior ~i sporindu-va In felul acesta dependen(a de straturile
avut necazuri din cauza altora ~i sa Ie acceptati ca pe cea mai
de profunzime. Din pacate, trebuie sa recunosc ca 0 asemenea ,1
indulgentii forma de purificare. Le yeti accepta cu sentimentul
evolutie nu venea In contradictie cu sistemul meu, caci, In de recuno~tintii ~i iubire fata de Dumnezeu. In felul acesta,
mare masura, acesta servea eu-I uman. Mai Inainte ma rugam
suferintele fizice ~i nenorocirile din timpul na~terii ~i dupa
pentru salvarea eu-Iui meu uman, acum ma rog pentru salvarea
aceasta nu vor mai fi necesare.
celui Divin, mai exact, pentru a-I atla ~i a-i percepe realitatea
Doamna Imi multume~te ~i Inchide.
ca fiind cea adevaratii. Mai Inainte ma rugam sa am parte de
Imi mut Incet privirea spre geam. De afara riizbate aceea~i
mai multi bani, talente, fericire. Acum ma rog pentru a stralucire de Inceput de primavara. Cred ca trebuie sa merg ~i
cunoa~te ~i mai mult iubirea Divina ~i pentru a depinde cat mai sa fixez acum aceasta conversatie ~i comentariile mele, pentru
putin de fericirea umana. a Ie putea include mai apoi In cea de-a ~asea carte.
Daca yeti simti aceastii diferenta, yeti reu~i, Intr-adevar, sa
va schimbati.
Timida, femeia ma Intreaba din nou:
- Nu va suparati, dar ce anume, foarte exact, trebuie sa fac
ca sa-mi ajut copilul?
- Ei bine, fiti atenta aici, 0 sa va fac un bilant conform
celor trei parametri. Primul - capacitatea de a accepta
purificarea iubirii Divine prin umilinte ~i jigniri venite din
partea semenilor. AI doilea - capacitatea de a accepta

102
i!..

\ ~
~ .-.j

ea, yom constat~5~pu mai suntem prizonierii fericirii ~i ca


Dumnezeiescul n-a parasit sufletele noastre. A~adar, una dintre
conditiile principale ale purificarii karmei este educarea
eorecta a sufletului nostru in iubire pentru tot ce este Divin.
PURIFICAREA KARMEI
Este important sa-i explicam copilului nostru ca principalul
scop in viatii 11constituie acumularea Divinului in suflet ~i ca
toate actiunile noastre se subordoneaza acestui obiectiv, de a
cultiva ~i de a pastra iubirea in suflet. Orice alta ratiune ar sta
la baza actiunilor noastre n-ar fi dedit agresiva.
lmi amintesc de un pacient pc cate I-am "ghidat" 0
perioada destul de lunga de timp. Acesta imi urma riguros
sfaturile, infrunta cu mult curaj incercarile la care era supus, se A"
Iubirea eterna este dincolo de limitele spatiului ~i ale ruga mult. ~i, pentru un timp oarecare, starea lui se ameliora,
timpului. Atunci cand gandurile, sentimentele" ~i actiunile dar imediat dupa aceea urma "prabu~irea". Analizam sute de
noastre izvorasc din aceasta iubire, traim un sentiment de ipoteze ~i earn un an ~i jumiitate am lucrat asupra acestei
unitate cu toti cei din jur, fie ca unii dintre ei se situeaza la probleme. Nimic nu parea sa-i fie de ajutor. A~ fi fost in stare
limita de jos' a existentei, iar altii au ajuns, dupa standardele sa-mi continuu cercetarile ~i IS, ~i ISO de ani de acum incolo.
noastre umane, in varful piramidei. Aruncati in prapastie, . in toata viata mea n-a existat nici macar 0 singura intrebare in
departe de fericirea umana, noi incercam doua senti mente' fata careia eu sa fi batut in retragere, marturisindu-mi nepu-
diametral opuse: ingrijorare in legatura cu situatia noastra tinta. Dar una e tenacitatea ~i alta e necesitatea de a accelera
disperata, dar ~i bucuria de a avea, in conditii de maxima solutionarea unei probleme. Mai tarziu am inteles ca, atunci
umilire a umanului, 0 posibiIitate incomparabil mai mare de a cand 0 problema nu-~i gase~te rezolvarea la un anumit nivel,
ne apropia de cele Divine, in timp ce iubirii dezinteresate ii raspunsul trebuie cautat in straturile mai ample, aflate la un
este mult mai u~or sa-~i croiasca drum spre inimile noastre. nivel mai profund. Atat doar ca nu trebuie sa ma opresc, ci sa
Atunci ciind posedam 0 multitudine de bogatii umane, nu merg mai departe. Solutia a venit pc nea~teptate ~i intr-o
numai materiale, ci ~i spirjtuale, traim 0 bucurie pur orne. maniera eleganta. Am hotarat sa-i sondez subcon~tientul,
neasca ~i 0 senzatie de fericire, dar suntem in acela~i timp pentru a vedea care-i sunt scopurile ~i sensul vietii la acest
ingrijorati ca aceaSla fericire, care ne inunda, poate sa inchid~ . nivel, ~i s-au dovedit a fi banii ~i un destin fericit. Dintr-o data
calea spre Divin. Daca insa, in acel moment, yom impartl mi-a devenit limpede intreaga situatie.
bucuro~i fericirea noastraell cei care, intr-adevar, au Ilevoie de

105
104
I - lata cum stau lucrurile:te rogi, ineerci sa te eliberezi de de-a lungul insulei Vasilievski.
ata~amente ~i sa treci peste incercari, i-am zis, dar in anii in fata inea era un ,jeep" nou ~i foarte luxos, care mergea
precedenti ti-ai concentrat eforturile ~i ai visat sa ajungi cu 0 viteza destul de redusa. Am hotarat sa-I dep~esc, insa,
celebru ~i prosper. Visai sa-i intreci pe altii in aptitudini ~i pentru asta, trebuia s-o iau peste liniile de tramvai. Dar liniile
talente. Chiar ~i acum, c8nd I te adresezi lui Dumnezeu ~i te de tramvai din Peterburg sunt Intr-o stare groaznica. intre ~ine
ragi cu gandul la iubire, tu, In adancul sufletului, continui, de poti da peste gropi adanci de 30-40 cm. Aici Insa segmentul pe
fapt, sa te rogi pentru cele lume~ti ~i sa vezi In ele scopul care-I aveam de parcurs parea a fi mai suportabil. Am apasat
principal al vietii. Daca vei reu~i sa-ti convingi sufletul ~i pe acceleratie ~i am Incercat sa-I depa~esc. Ma~ina mea s-a
sentimentele care tin de straturile cele mai profunde ca sensul dovedit Insa a fi insuficient de puternica, a~ ca am ramas In
vietii tale consta In cultivarea eu-Iui Divin, fericirea umana nu urma ,jeep"-ului. "Asta e", m-am resemnat, continuandu-mi
va mai prezenta un pericol pentru tine. Astfel, atune; cand vei drumulla vreo 30 m di.~!~ntade cealalta ma~ina, care a Inceput
traversa perioade de mari succese, nu vei mai fi tentat sa sa mearga pe dreapta, foarte aproape de trotuar. "Probabil.ca
Elispretuie~ti~i sa afi~ezi 0 atitudine de superioritate fatii de vrea sa ma lase sa trec", m-am gandit ~i am Inceput sa-I
oamenii care se afla pe 0 treapta inferioara tie. lar cand vei depa~esc. Dar, cu totul pe nea~teptate, cand aproape ca
avea parte de e~ecuri ~i caderi, nu vei mai fi cuprins de invidie ajunsesem In dreptul lui, ,jeep"-ul a Inceput sa vireze spre
fatii de altii ~i nu te vei dispretui pe tine insuti. Atunci nu va stanga, blocandu-mi calea. Nu-mi ramanea altceva de facut
mai trebui sa stai in defensiva In fata iubiri i umane. Vei putea decat sa virez, la randul meu, spre stanga, peste liniile de
fi deschis ~i sincer ca un copil. in adevarata iubire nu exista tramvai. Dar, toemai aici, portiunea de drum era foarte proasta.
notiunile de "sus" ~i ,jos". cum nu exista nici victorii ~i nici Ma~ina mea a intrat cu viteza Intr-un hop, continuandu-~i
Infrangeri, iar cei ce se iubesc devin, unul pentru celalalt, aliati drumul cu scra~nete ~i scartaituri. La un moment dat am crezut
care se ajuta reciproc sa descopere iubirea Divina. Atunci ~i ca rolile Ii vor ramane blocate Intre liniile de tramvai. Am
/ pierderile, ~i ca~tigurile devin doar mijloace de acumulare a reu~it totu~i sa parcurg In felul acesta 0 distanta de
'1(1'
Dumnezeiescului In suflet, iar orice actiune ne spore~te ~i ne aproximativ 50 m, dupa care am reu~it sa trec, In sfiir~it, pe
consolideaza impulsul initial. 0 orientare gre~ita, In ceea ce carosabil. "Jeep"-ul ~i-a redus din nou viteza, a~a ca I-am lasat
prive~te valorile, poate agrava considerabil consecintele In urma mea. Mi-am continuat drumul pe splaiul Nevei, apoi
comportamentului nostru ~i viceversa: obiectivele corecte peste podul Palatului, Incercand sa analizez cele petrecute.
determina un eomportament corec!. Apoi am citit gandurile ~i emotiile celui care se afla la
Am sa dau cateva exemple. volanul ,jeep"-ului ~i am Inleles despre ce era yorba. La
intr-o seara de iarna, acum 0 luna, ma deplasam cu ma~ina aceasta persoana era In derulare un gand de moarte, amplificat

106 107

~~

r ~ '\
de trei ori, la adresa mea din cauza idolatriei ~i a aptitudinilor. eomportament grosolan ~i nu se injosese unii pc altii.
Imboldit de curiozitate, am vrut sa atlu care este sensu I vietii Suntem eu totii obsedati sa ne prelungim durata vietii,
lui. Am constatat la el multiple ganduri de moarte adresate tinem tot felul de regimuri alimentare, bem apa proven ita din
semenilor pe motiv de idolatrie ~i aptitudini. topirea zapezii ~i nu ne dam seama ea exista 0 solutie mult mai
Traducand cele spuse Intr-un limbaj mai accesibil, pozitia efieientii: nu trebuie deeat sa fim amabili unii eu altii ~i sa nu
lui In viata era urmatoarea: "Trebuie sa fiu 0 persoana ne mai jignim ~i umilim semenii din dorinta de a ne simti
voluntara, capabila, inteligenta, trebuie sa fiu mai presus de superiori. Cu sigurantii ca un astfel de comportament ne va
toata lumea. $i voi anihila pc oricine mi se va pune In cale." EI adauga 20-30 de ani de via\ii, ca sa nu mai vorbim de sanatatea
a hotarat, nici mai mult, nici mai putin, sa-mi dea 0 lectie, sa-~i ~i viata copiilor ~i nepotilor no~tri.
bata joc de mine pentru tentativa mea de a-I depa~i. Am Va voi da inca un exemplu.
hotarat sa-i examinez starea interioara Inainte de Intamplarea in ianuarie ma intorceam acasa din Crimeea. Trenul a oprit
cu pricina ~i dupa. De obicei, evaluez nivelul trufiei in functie in statia Oriol. Mi se racuse foame ~i mi-am zis: "Sa risc ~i a
de patru parametri: treia oara". Cand calatoream spre lalla, imi venise pofta de
1- banii; pateuri cu varza. La statia Kursk, daca nu ma in~el, in compar-
II - destinul fericit; timentul nostru a dat buzna 0 biitranica foarte agera, care
III - aptitudinile ~i intelectul; vindea pateuri. Cand am intrebat-o daca are ~i Cllvarza, ea mi-
IV - principii Ie ~i idealurile. a pus rara zabava pe masa doua pateuri, dupa care a incercat
Cramponarea de destin, aptitudini ~i idealuri depa~ea la el sa-mi mai yanda inca vreo cinci, apoi a disparut. Ei bine, nu
de doua ori pragul periculos. in campul lui se profila era nici urma de varza in ele. Dad stau sa ma gandesc mai
yI
eventualitatea mortii. in urma incidentului, nivelul crampo- bine, pateurile erall Cll cartofi, dar, fiindca bucatarul se
narii depa~ea deja nu de doua ori, ci de ~ase-~apte ori pragul zgarcise cu lImpllitura, n-am reu~it sa inteleg bine cu ce erau.
fatal, iar In campul lui se configura nu numai propria lui Langa bazarul din lalta am cumparat de la 0 tarabii pateuri cu
moarte, ci ~i moartea copiilor ~i a nepotilor sai. in numai 5 varza. Dupa ce m-am instalat in compartimentul mell, am
minute, omul s-a distrus pe sine ~i a naruit saniitatea ~i soa~a incercat sa Ie mananc. Erall intr-adevar Cll varza, dar exact cu
copiilor ~i a nepotilor sai. atata cat sa-Ii dea de inteles ca nu sllnt cu altceva. $i iata-ma in
Campul meu functioneaza ca un catalizator, ceea ce, statia Oriol, scot capul pe geam ~i arunc 0 privire pe peron, dar
probabil, i-a accelerat procesele negative. Oar asta nu schimba nu vad decat 0 femeie care vinde chefir. $i, vai, cat de mult
miezul chestiunii. Am realizat deodata de ce japonezii sunt Imi doream patellri! Asta e, nll am noroc. lar sa regreti
natiunea cea mai longeviva de pe Paman!: ei nu afi~eaza un treclltlll, dllpa cllm ~tim, nu este perm is.

108
109

r J ~
~ f
~
J
}'

- Cat costa 0 punga de chefir? - 0 intreb pe vanziitoare. fiecare micro-situatie sa reflecte Intreaga noastra viata. Nu mai
- 15 ruble. este un secret pentru noi ca Universul este holografic, cu alte
Cu gandul inca la pateuri, ii intind ban ii, imi iau chefirul ~i cuvinte, fiecare particica de spatiu contine informatia despre
urc in compartimen!. Nu apuc bine sa pun punga pe masa, intreg Universul. insa Universul este holografic nu numai In
cand aud strigate de pe peron: spatiu, ci ~i In timp, astfel Incat orice Intiimplare minora
- Mai repede, chemati-l inapoi pe barbatul acela tanar, contine in plan subtil istoria intregului Univers. Acum, ciind
care a cumparat adineaori chefir! Grabiti-va, ca trenul porne~te pacientii ma Intreaba: "Cum sa fac totu~i ca sa ma schimb,
dintr-o clipa-n alta! caci nu sunt In stare sa-mi aduc aminte absolut toate
Am crezut ca, din neatentie, i-am dat mai putini bani decat evenimentele marunte din viata mea?", eu Ie riispund:
se cuvenea. in~fac banii ce mi-au mai ramas ~i alerg pe peron. - Alegeti doua-trei situatii mai importante din viata
Acolo stii vanziitoarea de chefir, iar alaturi de ea a mai dumneavoastra ~i parcurgeti-Ie de sute de ori, astfel Incat,
;f
aparut 0 alta femeie. incetul cu Incetul, umanul sa dispara din ele, ramanand doar
- Mi-ai dat 20 de ruble In loc de 15 , zice ea, n-am nevoie ceea ce este Divin. Uneori, cateva clipe din viata noastra ne
de banii dumnitale. la-ti Inapoi cele cinci ruble. pot ajuta mai mult decat ani Indelungati de efort continuu.
Cu mintea inca naucitii, Intind mana ~i iau cele cinci ruble. Sunt curios daca In ciimpul femeii care a renuntat la bani
- Spune-mi "multumesc", imi cere ea autoritara. s-au produs schimbari. Privind absent prin geam, culeg
- Va multumesc foarte mull, ii zic. mecanic informatia pentru momentul ciind am viizut-o prima
- Alo, dragutule, se Invioreazii femeia de alaturi. la ~i data.
ni~te pateuri. Trei bucati fac exact cinci ruble. Tractul intestinal nu este in regula, deci avem de-a face cu
Cumpar pateurile, Ii multumesc ~i ma intorc In compar- un program de autodistrugere, cu suparari pe sine ~i pe propria
timen!. Trenul 0 ia Incet din loc. "In primul caz, din pateuri soarta. in acel loc poate aparea 0 afectiune grava, cu atat mai
aproape ca lipsea umplutura de cartofi, ma gandesc. in al mult cu cat, la nivelul subcon~tientului, agresivitatea fata de
doilea, lipsea varza. Sa vedem cum 0 fi de data asta". Din sine este de 300 de unitati. De asemenea, pot aparea probleme
acestea Insa lipsea aluatul. Tineam in mana ni~te pateuri de cu inima! Multiple suparari pe barbati, pe sine, pe soarta.
cartofi, care, in plus, aveau 0 excelenta umplutura de varzii. Multe regrete legate de trecut. Toate acestea Ii pot provoca
Gustoase foc, ele, pur ~i simplu, mi se topeau in gura. ~edeam hipertensiune. Rinichiul stang nu este in regula, deci idealurile
cu fata numai zambet: "impotriva sortii n-am cracnit, proba compromise au facut-o sa-i dispretuiasca pe barbati. Sa vedem
am trecut-o, deci acum pot sa primesc ceea ce mi-am dorit". cei patru parametri ai trufiei: sectorul banilor - curat; destinul
Stand a~a, am ciizut pe ganduri: iatii cum se Intiimpla ca fericit - pragul critic dep~it de trei ori.

110 III
, f
~, J
~>

A~a stilteau lucrurile cu 0 jumiltate de oril In urmil. - Fantastic, i-am zis, dumneata ai Inchis interior karma
!nteresant, cum 0 fi starea ei acum? Agresivitatea din negativa a neamului.
subcon~tient - 300 de unitilti, intestinul curat, inima - curatil, Pun mana pe pix ~i incep sa desenez campurile infor-
se observa doar 0 micil patil palida, care indicil supiirari mationale.
indreptate Impotriva propriei persoane. Rinichiul stang este - In 1987, la dumneata s-au produs mari schimbari inte-
absolut cural. rioare, iar in cei patru ani care au urmat, pana In 199t,
Trec In revistil cei patru parametri. dumneata ai trecut cu succes prin toate Incercarile care ti-au
Crampon area de bani - la fel de curat ca mai inainte , fost date.
cramponarea de destinul fericit - zero, recuperarea este depli- EI ma prive~te ziimbind:
nil. Sil vedem cum starn cu idealurile. In locul celor 200%, - in 1987 mi-am zis: "De acum Inainte Imi interzic sa mai
indiciu ce depa~ea de douil ori pragul critic, au rilmas doar vorbesc cu asprime sau cu intransigentil despre oameni sau sa
fi
20-30%, care se Incadreaza In normal. judec pe cineva". Apoi au urmat multe situatii dificile. Am
Privesc Ingandurat prin geam. Deseori, In cateva ore de trecut prin toate, oarecum, fiiril zdruncinari.
~edintil, pacientii mei obtin mai putine rezultate decat a reu~it Ma gandeam la aceasta discutie, stand In bucataria din
aceasta femeie In numai cinci minute. In plan fizic ~i subtil, apartamentullui berlinez dupa Incheierea orelor de consultatie.
orice actiune se repeta de cateva zeci ~i sute, daca nu chiar Bucataria era cufundatil in semiintuneric. Prin fereastra mare ~i
mii, de ori. Daca admitem cil Universul, sub aspect temporal, patratil urmaream luminile Inziipezite ale Berlinului mocnind
este holografic, atunci orice actiune, In plan subtil, se In amurg. Intre timp, amicul meu trebaluia langa ma~ina de
rasfrange asupra tuturor urma~ilor no~tri ~i asupra Intregului gatit.
Univers. Ca sa fiu mai exact, nu atat actiunea, cat ceea ce a - I-ai ajutat sa-~i refaca sanatatea, acum este timpul sa te
stat la baza ei, cauza din care a decurs aceasta actiune. Ingrije~ti ~i de tine. Propun sa bem cate un pahar de vin ro~u
Imi amintesc de recenta mea vizita la Berlin. Bilrbatul sec.
despre care va fi yorba aici a venit la mine sa-mi cearil un sfat. - Excelenta idee, I-am sustinut eu. Am turnat vinul In
Sotia ~i copii lui aveau unele probleme, dar campul lui arata pahare ~i am Inchinat. In timp ce el se ocupa de friptura, eu
minunat. "Nu se poate sa aiba un neam atat de curat , m-am stateam la geam cu paharul in mana ~i priveam Berlinul,
gandit atunci. In zilele noastre, a~a ceva este 0 raritate." L-am peste care se lasa noaptea.
rugat sa-mi dea numele rudelor lui ~i am ramas frapat: la toti Mi-am adus aminte de 0 alia discu(ie, pe care am avut-o In
cei din neamul lui, campul arata foarte rau, asta ca sa ma Israel.
exprim in termeni mai bliinzi. Situatia era urmatoarea. 0 cuno~tintil de-a mea a Inceput sa

112 113
\ \

f
coboram pe pamant. Totu~i, daca vrei sa ramanem la sublim,
tu~easca cu eliminari de siinge. S-a prezentat la control ~i
poftim. Sa bem pentru ca Increderea In om sa nu se transforme
medicii i-au gasit la plamani 0 tumora canceroasa destul de
In credinta.
mare. Urma sa fie operat peste doua saptamani.
~i Inchinam paharele.
- Ce ati simtit atunci? -I-am Intrebat.
EI a cilzut pe giinduri ~i mi-a raspuns: - Genial, Ii zic, obiectlll credintei este infailibil. Ceea In
ce crezi nu poate fi pus la Indoiala ~i nici verificat. Noi ne-am
- in primul rand, nu mi-a mai fost frica. Le-am spus
Inchinat omului, am crezut In partid, In guvern. EI trebuia sa
medicilor: "Daca tot trebuie sa taiati In carne vie, dati-i
ne conduca spre comunism. De aceea conducerea tarii s-a
drumul, taiati". Dar ei nu Taceau decat sa ridice din umeri.
aflat, de la bun Inceput, in afara oricarui control. Puteau fi
- Am Incercat sa citesc cartile dumneavoastra, mi-a mar-
exterminati milioane de oameni, iar tara putea fi ruinata ~i
turisit el sincer, dar n-a mers. Nu puteam citi ~i basta. Atunci
adusa la sapa de lemn, Tara ca cineva sa poarte vreo ras- ;!
sotia mi-a spus: "Ia casetele video". ~i, Intr-adevar, casetele au
pundere. Cel In care crezi nu poate gre~i. Cand nu credem In
mers. Am stat vreo cinci zile ~i Ie-am urmarit Incontinuu,
Dumnezeu, Incepem sa credem In om, fiindca sta In firea
deconectandu-ma de la lumea Inconjuratoare ~i uitand de toate,
noastra sa credem In ceva, sa mergem spre ceva. Dar, cu cat
iar peste cateva zile m-am prezentat la operatie. Medicii au
credem mai mult In ceva uman, cu atat mai mult Incepem sa
Tacut toate pregatirile necesare, mi-au Tacut radiografia de
depindem de el ~i cu atat mai dezastruoase sunt consecintele.
verificare, m-au palpat, m-au examinat ~i, cand colo, Imi spun
Aceasta credintfi In om ramane, pana si acum, Inradacinata In
ca tllmora a disparut.
sufletele noastre. ~i, atiita timp cat tinem sa credem In cineva
- Nu mai Intelegem nimic, mi-au spus ei. Veniti peste 0
saptamana sa va examinam Inca 0 data. ~i sa depindem de cineva, umanul din noi trebuie sa fie In
permanenta umili!. De aceea nu pot aparea nici legi care sa ne
Vin peste 0 saptamana. Plamanii sunt absolut cllrati. Ei
permita sa ne protejam demnitatea, averea ~i fericirea umana.
bine, schimbarea cea mai importanta dupa vizionarea casetelor
a fost ca am Inceput sa privesc cu mai mull calm la tot ce a - Mai am un toast, zice interlocutorul meu, hai sa hem
pentru ca nimic In viata asta sa nu fie luat de noi prea in serios.
fost ~i ce se Intampla acum cu mine.
Sa privim la toate cu 0 dOz3 de umor.
Stall inca la geam, cu paharul de vin In mana. Imediat apare
- De acord, zic, serio~i trebuie sa fim doar In fata lui
~i amicul mell cllintrebarea:
Dumnezeu.
- Cum toastam? 1ar In memorie Imi revine un episod legat de 0 cuno~tinta
Cad pe ganduri, Incercand sa-i dau 0 forma de gand emotiei
de-a mea. Aceasta femeie asistase nu 0 singura data la
care m-a cuprins. Elma prive~te cu atentie.
prelegerile mele, Imi citise toate cartile ~i totu~i era mereu
- Inca e~ti acolo, ~i arata cu degetul In sus. Hai sa
115
114
, f
~
j
~'

necajita din cauza insucceselor sale .n afaceri. Apoi a cazut la


umilirea.
pat ~i i s-a stabilit diagnosticul: cancer. Atunci, .nchizandu-se
- Dar traim .n America, .mi aminte~te ea cu prudenta.
.n casa, ea a reluat lectura cartilor mele ~i vizionarea casetelor.
Daca va avea 0 atitudine nepasatoare, nu va mai re.u~i sa
Dupa un timp, diagnosticul i-a fost anulat.
obtina nimic .n viata asta.
- Le-am spus medicilor ca sunt 0 persoana blanda. lar
- in exterior, desigur, lumea trebuie abordata cu
omul bland nu poate avea cancer. Ce puteau sa-mi raspunda
seriozitate. Oar, .n sufletul nostru, nu se cuvine s-o luam .n
medicii? imi zambeau ~i atat. Dar au ramas stupefiati, cand a
serios. AtUllCj cand esenta noastra umana, ~i nu cea Divinii,
trebuit, .ntr-adevar, sa-mi anuleze diagnosticu!.
constituie punctul de sprijin ~i scopul nostru .n viata, .ncepem
- Cu toate acestea, nu ati avut suficientii bunavointa falii
sa depindem de tot ce este uman ~i, ca urmare, sa-I luam .n
de sine ~i falii de propria soartii. Acum .nsa stati mult mai bine,
serios. indemnati-va fiica sa se roage cat mai des ~i sa-~i
i-am zis.
repete mereu ca fericirea suprema ~i sensu I vietii este If
Dar schimbarea cea mai importanta a urmat abia dupa
acumularea Divinului .n suflet. lar tot ce este uman serve~te
aceea. Ea m-a sunat de cateva ori .n decufSul ultimei jumatati
doar drept mijloc pentru aceasta sporire interioara. Ar fi bine,
de an. Era vocea unei persoane complet transformate. Nici
pentru .nceput, sa caute sa se deta~eze de tot ce-i este mai drag
urma de deprimare, regrete sau insatisfactie. Ea a reu~it sa se
~i mai apropiat. Sa repete mereu: "Iubirea pentru 0 alta
elibereze definitiv din captivitatea grijilor umane, iar acum nu
persoana ~i orice fericire terestra sunt pentru mine un mijloc
tacea decat sa-~i mentina mereu in suflet senzatia de iubire ~i
de a spori Divinul din suflet".
seninatate.
Am din nou New York-ul ~i am ramas placut
vizitat
Ma aflam deja .n avionul care ma ducea de la Berlin .napoi
surprins cand, stand de yorba cu doamna, am examinat campul
la Peterburg, cand mi-am amintit de un alt caz, cu 0 doamna
fetei.
din New York, pe care 0 cuno~team de mull timp. De fiecare
- Felicitarile mele, i-am spus, campul fiicei dumnitale nu
data cand soseam .n America, ea ma ruga s-o examinez pe
numai ca s-a purificat, ci .ncepe sa capete, putin cate putin,
fiica-sa ~i, de fiecare data, citeam .n campul acesteia 0 moarte
stralucire.
posibila.
- $tii, nu demult am .ntrebat-o ce parere are .n legatura cu
- Nu mai .nteleg nimic, .mi spunea ea tulburata, doar ma
problemele ~i necazurile de la ~coala?
rog tot timpul ~i lucrez mereu ca sa ma armonizez!
- Mi-am schimbat complet atitudinea fata de ele, mi-a
- Nu ~tiu, .i raspundeam,nu se vi\d schimbari launtrice ~i
raspuns fata. Am .nceput sa am senzatia ca plutesc parca
nu .nteleg de ceoFata ia prea .n serios tot ce se .ntampla. Ea nu
deasupra lor.
este capabila sa accepte sub nici 0 forma e~ecul, jignirea,
Medicii de la un centru de cercetari de langa San Francisco

) 16
117
f
~

~
~'

au examinat cateva mii de cazuri de vindecare spontana la nostru. Dar, inainte de a pa~i in Divin, se cuvine sa lasam in
bolnavii de cancer. Ei au vrut sa vada daca existil ceva comun urma tot ce tine de uman. Sa ne deta~am de toate acele lucruri
tuturor acestor cazuri ~i sa descopere mecanismul prin care de care ne agatiim, de obicei, in viata ~i, in primul rand, de
boala a fost invinsa. S-a dovedit ca cei vindecati au avut in ace lea care ne sunt, in cel mai inalt grad, dragi ~i apropiate.
comun un singur lucru: schimbari radicale survenite in destin. Apoi trebuie sa ne eliberam de toate supararile.
Se intampla deseori ca, in situatii critice, omul sa se roage ~i De curand m-am convins inca 0 data cum refuzul de a ne
sa-~i revada intreaga viat/i, dar, cu toate acestea, schimbarile desparti de eu-I uman blocheaza calea Divinului spre sufletele
benefice sa nu se produca. Caci, in adancul sufletului, ca ~i noastre. Mi-am dat seama ca, atunci cand te rogi, este interzis
pana acum, el nu se poate deta~a de ceea ce-i este drag, iar, in sa speri la ceva. Caci speranta in sine reprezinta deja un scop.
aceste conditii, structura lui interioara ramane neschimbatil. Ea traie~te in spatiu ~i in timp. ~i, daca ne rugam sperand la
Dar vreau sa ma intorc la evenimentele din 1991. Mi se ceva, ne rugam, de fapt, pentru cele umane. Daca, in timp ce
.A
stabilise diagnosticul: cancer cu metastaze. Daca, in acel ne rugam, continuam, in adancul sufletului, sa ne regretilm
moment, fratele meu, care este chirurg, mi-ar fi spus ca exista trecutul sau sa tremuram in fata viitorului, nu facem decat sa
totu~i 0 ~ansa de cinci la suta sa supravietuiesc, probabil, a~ fi agitam in van aerul. Caci nu yom fi lasati sa starn nici macar la
murit. A~ fi tremurat tot timpul pentru viitorul meu, mi-a~ fi portile celor Divine. De ce totu~i tindem spre Dumnezeu ~i
pus toate sperantele in el, m-a~ fi agatat cu disperare de spre iubire? Fiindca este 0 fericire incomparabil mai mare
ultimele procente, concentrandu-ma tot mai mult asupra eu-Iui decat orice fericire umana.
meu uman ~i lasandu-mi tot mai putine ~anse de a supravietui.
- Ai la dispozitie opt luni, mi-a spus el atunci, nu ai nici 0
~ansa sa supravietuie~ti.
Timp de trei zile mi-am luat ramas bun, 0 datil pentru
totdeauna, de la tot ce mi-a fost mai drag. Apoi am inceput sa
citesc Biblia. Acolo am dat peste cuvintele "Dumnezeu" ~i
"iubire" ~i, din clipa aceea, am inceput sa traiesc doar cu
aceste notiuni. 0 luna mai tarziu, medicii mi-au stabilit un
diagnostic complet diferit de cel initial. A~adar, in masura in
care suntem capabili sa ne deta~am de eu-I uman, percepand
realitatea ell-Iui nostru Divin, alcatuit din iubire eterna, devin
posibile schimbarile benefice ample in corpul ~i sufletul

118
~ f
J

cu gandul, de a vorbi de rau ~i de a blama erau puternic


accentuate. De aceea, procedura de purificare a fost indeplinita
doar in proportie de 10-15 la sum, minima acceptabila fiind de
STAREA LAuNTRICA SOia sum. Automat, s-a produs un transfer asupra copilului,
problema coborand deci in straturile mult mai profunde ale
sufletului. Acum va trebui sa se roage, sa depuna eforturi de
armonizare, sa-~i revada de multiple ori viata ~i, atunci,
schimbarile benefice nu vor intarzia sa apara. Dar, pentru ca
aeeste schimbari sa mearga mai departe, in profunzime, ~i sa
ineeapa purificarea sufletului copilului, ea va avea nevoie, date
fiind condiliile, de un an ~i jumatate de eforturi, pe cand
tabloul general aram ca ea ar mai avea doar 0 jumatate de an. ;'
De dimineata sunt scuturat de accese violente de tuse. Ma
Se poate, desigur, imbina rugaciunea pentru copii ~i nepoti cu
ocupam de sortarea bilelelelor, cand am dat, in unul din ele, cu
efortul de armonizare interioara, eu toate acestea, daca nu se
ochii de diagnosticul deja familiar.
inregistreaz!i schimbari de profunzime, ruga pentru urm~i nu
Bilelelul venea din partea unei tinere, care scria ca mama ei
are cancer la plamani, adenocarcinom. Grafia ma ajuta sa are niei un efect.
ajung la biocampul mamei. Acolo se cite~te 0 posibila moarte M-am convins de acest lucru in timpul orelor de consul-
a fiului ei. Tema - axarea pe idealuri, a~adar, gelozie ~i trufie. tatie. Mai inainte, confruntandu-ma cu un astfel de caz, m-~
In subcon~tientul acelei femei, agresivitatea indreptata fi multumit sa zic: "Aici totul e clar! 0 prea puternica axare pe
impotriva oamenilor se ridica la 900 de unita!i. Inchiderea eu-I uman, prea multe suparari ~i pretentii acumulate in suflet.
viitorului este de 600 de unitali. Intrucat fetele sunt orientate Deosebit de nefavorabil copiilor ~i nepotilor. Faceti un efort,
Cll precadere spre aspectul material, in perioada conceperii ~i sehimbati-va, ~i atunci yeti fi sanatos."
na~terii lor se produc zdruncinari ale planului material. Pentru Totodata imi dau seama ea informatia oferim de mine poate
ca un baiat sanatos sa vina pe lume, este necesara 0 armoniza eu succes structurile launtrice ale omului, viata lui
destabilizare a aspectelor spirituale, adica pierderea controlului trecum ~i pe urm~ii lui. Insa, cand emotiile agresive cuprind
asupra situaliei, prabu~irea idealurilor ~i a speranlelor, ne- doua sau trei vieti precedente, transformarile de profunzime
dreptatea etc. avanseaz!i foarte lent ~i chinuitor. Aceastil munca poate dura
Aceasta femeie avea un caracter dur, iar aspectlll circa cinci ani. Sistemul meu nu are 0 asemenea anvergura
intelectual-volitiv era destlll de pronunlat. Tendinla de a jigni incat sa permita obtinerea armonizarii intr-un termen mai

120 121
, f

-
---~ ,."" - J

scurt. De aici rezulta ca nu voi fi In stare sa Ie salvez viata pentru prima data. Am avut deseori bron~itii. Tin minte cum,
unora dintre pacientii mei gray bolnavi. Daca ace~tia au la fiind elev la colegiul militar "Suvorov", am zacut doua luni cu
dispozitie mai putin de un an, iar amploarea emotiilor agresive bron~itii, iar tratamentul nu dadea nici un rezultat. "N-ai ce-i
din subcon~tient este imensa, sistemul meu nu este suficient face, dragutule, Imi spunea ~eful dispensarului medical, e
pentru a-i ajuta sa-~i Invinga inertia emotiilor agresive. timpul sa te cauti de tuberculozii". Analizele n-au relevat
Speram totu~i sa descopar mecanismul depa~irii emotiilor nimic ~i am fost external. Mi s-a spus: "Daca situatia se
de proporti i. Inrautate~te, te yom reforma pe motiv de boala".
imi amintesc cum a venit la consultatie 0 doamna care avea Atunci m-am Imbarbatat, mi-am mai descretit fruntea, am
cancer la san. inceput sa ma mi~c ~i, peste cateva zile, totul a dispiirut tara
- Vreau sa va spun ca am Inceput sa simt cu un an Inainte urma. Cand lucram pe un ~antier de constructii din Leningrad,
ca ceva nu e In regula. De ciiteva ori am mers pe la medici sa ,..
am fost bolnav de pneumonie de trei ori Intr-un singur an. Nu
ma vada. insa ace~tia Imi zambeau ~i-mi spuneau ca am
reu~eam nicidecum sa-mi inving nemultumirea falii de lumea
inventat totul, ca starea mea fizica este normala. Le-am dat inconjuriitoare. Daca tot veni yorba, probabil, datoritii
crezare ~i m-am lini~tit. Dar dind au Inceput adevaratele . ~antierului am ramas in vialii, caci aveam obiceiul de a ma liisa
probleme ~i m-am adresat speciali~tilor, s-a dovedit a fi prea absorbit de lumea idei lor ~i a con~tiintei pana intr-atat, incat
tarziu. A trebuit sa ma opereze ~isa-mi extirpe un san. .

incepusera sa ma paraseasca simturile. Pe ~antier insa nu


Din nou ma duc cu gandul la vechile mele probleme. in aveam timp de giindit. De~i urmam 0 facultate la seral, cea mai
ultimul timp nu ma lasa ni~te dureri sacaitoare In partea mare parte a timpului ma mi~cam ~i luptam pentru
dreapta a pieptului. Viitoarea tumoare, ca de altfel orice altii supravietuire, caci, cu felul meu de a fi, era destul de dificil sa
afectiune, se formeazii mai Intai la nivelul campului. Partial, evit accidentele sau sa n-o patese ~i mai rau, mai ales ca
problema este proiectata asupra straturilor de suprafalii. lucram pe un ~ntier.
Afectiunea fizica nici nu existii Inca, cu toate acestea In Ei bine, pe la mijlocul anilor 'SO- eram deja casatorit ~i
regiunea respectiva Incep deja sa apara dureri surde, care pot aveam ~i 0 fiica - or~ul era bantuit de 0 epidemie de gripa.
reveni periodic In decursul mai multor ani. Ele sunt ca ni~te Atunci am cazut ~i eu la pat. Temperatura mi se ridicase pana
semnale care ne avertizeazii ca ceva nu e In regula. ~i, daca In aproape de 41"C. Totu~i nu era un caz de gripa. Tusea, sputa,
acest rastimp nu se produc schimbari launtrice, atunci urmeazii senzatia de strangere In piept, toate aceste simptome imi erau
sa se declan~eze adevarata boala. deja familiare. Pe atunci insii nu aveam de unde sa ~tiu cii nu
Aceste dureri, revenind din cand In cand, ma tin a~a de riiceala era capul rautiitilor, ci idealismul nelmpiicat pe care-I
aproape 15 ani. imi amintesc bine momentul cand au aparut
proiectam asupra celor apropiati ~i asupra lumii inconjurii-

122
123

l~
~ f
4
_J
~,

toare. Am Incercat sa ma vindec de unul singur, purtandu-mi sub\ire, Incat nu reu~eam nicidecum sa ma Incalzesc. Mi-am
palmele deasupra corpului. Peste doua zile, febra a scazut la Imbracat din nou pijamaua ~i m-am Invelit iar cu plapuma ~i,
37"C, de~i n-am luat nici un medicament. Am hotariit totu~i cu toate ca peste noapte geamul a fost Inchis, am tremurat de
sa-mi iau masuri de precau\ie ~i sa chern mediculla domiciliu, frig pana In zori. Dimineata, din cauza frigului, am Tacut
cu atilt mai mult cu cat aveam nevoie ~i de un certificat guturai. M-am apropiat de infirmiera de garda:
medical. A venit 0 cucoana, care m-a privit cu indiferen\a ~i - ~tili, am pneumonie, m;-e tare frig, n-ali putea sa-mi
mi-a spus: mai dali 0 patura?
- E un caz tipic de gripa. Nu e bine sa sta\i In aceelliji - Nu va putem da nimic Tara acordul medicilor, mi-a
Incapere cu un copil mic. Chern imediat ambulanta sa va raspuns ea, Incercali luni, cand vin medicii.
ducem la spitalul "Botkin", la sec\ia de boli infec\ioase. M-am Intors In salon. La fiecare 2-3 ore venea infirmiera
M-am Imbracat supus, iar peste 0 jumatate de ora a sosit ~i-mi Tacea injectii cu antibiotice. Dar, fiindca suferearn de
;!
ambulan\a. ~i iatii-ma ~ezand In camera de garda a spitalului frig, starea mea nu Tacea decat sa se Inrautaleasca. Sambata
"Botkin", care ocupa un Intreg ~ir de barnci. in Incapere era seara m-am trezit In fa\a unei alegeri dificile. Daca voi Inceta
cam frig. Aveam 0 u~oara stare febrila. Peste 0 jumatate de ora sa mai iau antibiotice, organismul I~i va mobiliza propriile
a aparut infirmiera, care mi-a dat un termometru. Ceva mai resurse. Pe de alta parte, daca a~ ajunge Intr-o stare critica, 0
tarziu a venit ~i medicul. Febra a crescut din nou, Imi era frig doza sporitii de antibiotice m-ar putea salva. Acum Insa, In
~i nu ma sim\eam In apele mele. acest salon prost Incalzit, starea mea se Inrautalea cu toate
Medicul m-a examinat In tacere, apOl ml-a luat antibioticele. Ma Indoiam daca, Intr-o situalie critica, cineva
termometrul: Imi va mai putea veni In ajutor. De aceea, seara, cand a aparut
- Oho, 41°C! infirmiera, i-am spus ca renunl la tratament. Duminica am
- Tanarul asta are pneumonie, i-a zis el infirmierei, nici Incercat din nou sa ma tratez singur ~i am ajuns la concluzia ca
pomeneala de gripa. Duce\i-l Intr-un salon cu bolnavi nein- acasa, la cald, am mai multe ~anse s-o scot la capat. Luni, cand
fec\io~i ~i Incepe\i sa-i administra\i antibiotice. medicul m-a chemat la el, dorind sa afle motivele refuzului
Era In seara zilei de vineri. M-au instalat Intr-un salon, In meu, nu m-am putut abline ~i i-am spus:
care se mai aflau vreo 10-15 pacien\i, mai to\i baie\i tineri, - Aveli 0 atitudine inumana falii de bolnavi. Mai bine stau
care se chinuiau cu probleme stomacale. Baie\ii deschideau acasa.
din cand In cand geamul, ca sa Improspateze aerul din Medicul m-a privit fix prin lentilele ochelarilor ~i mi-a
Incapere. Eram In luna februarie. La Inceput mi-am scos spus:
pijarnaua ~i m-am bagat sub plapuma. Aceasta Insa era atilt de - Cum dori\i! De fapt, externarile la no; se fac In alte zile.

124 125
\ f
~
j
;i
Hainele dumneavoastra au fost depozitate in alt bloc. Va trebui sechele ale bolii. Acum imi dau seama ca de vina erau
sa mergeli singur sa vi Ie luali. supararile mele pe oameni ~i pe soarta. Cel mai mult ma afecta
Mi s-a dat un fel de scufie ~i 0 scurteica zdrenluita. Am atitudinea imorala a oamenilor, indiferen(a lor falii de sufe-
a~teptat pana cand s-a imbracat infirmiera ~i am urmat-o prin rintele ~i moartea semenilor. Astazi am ajuns sa inteleg ca in
curtea inghelata. Sa tot fi fost cam 15°C sub zero, sufia un vant sufletele lor ~i in sufletul meu au avut loc procese similare.
rece ~i patrunziitor. Crezusem ca avem de parcurs doar vreo Simlurile incepusera sa Ii se atrofieze, fiindca ideile, scopurile
150 de metri, dupa care yom intra intr-o incapere incalzita. ~i planurile s-au dovedit a fi pentru ei mai importante decat
Am constatat insa ca baracile spitalului "Botkin" sunt orice altceva. Cu totii am fost, deopotriva, victime ~i calai. La
raspandite pe un teritoriu foarte intins. Pana la blocul cu aceste persoane, umanul eclipsase Divinul, incepand cu timpul
pricina am mers ~i am tot mers, sa fi racut cam un sfert de ora sa se destrame, cum era ~i de a~teptat.
pana acolo. A~a ca, atunci cand, imbracat deja, am ajuns la Pe atunci nu-mi dadeam seama ca ceea ce mi se intampla
pOr(ilespitalului, unde ma a~tepta sOlia, i-am spus: este condilionat de starea mea interioara. Nici nu-mi trecea ;!
- Se pare ca n-am s-o mai intind prea mult. prin minte ca, prin aceste vicisitudini, se urmarea vindecarea
Cand ne apropiam de casa, I-am ziirit pe fratele meu. sufletului meu, mai exact, a eu-Iui meu Divin. Ma calauzisem
- Arati jalnic, a remarcat el. Am sa trec chiar acum pe la in via(a asta dupa tot ce era mai sfant, dar srant la scara umana.
farmacie, sa-Ii iau vibramicina. E un antibiotic bun. incepi sa Nu banuisem ca orice forma de fericire omeneasca nu este
Ii-I administrezi imediat. lar, pana atunci - ceai fierbinte cu decat materie prima pentru edificarea Divinului in suflet.
dulcealii de zmeura ~i comprese pe piept, etc.
Peste doua zile am chemat din nou mediculla domiciliu, ca
sa-mi prelungeasca buletinul.
- in certificatul care v-a fost eliberat la spital scrie ca
dumneavoastra ali dat dovada de un comportament agresiv ~i
ca ati refuzat tratamentul. De aceea n-o sa va prelungesc
buletinul medical, mi-a spus doctorita ~i a plecat.
Am stat la pat inca trei zile, dupa care am mers la lucru.
Eram angajat ca pictor-decorator ~i aveam un program mai
mult sau mai pulin lejer, de aceea n-am fost concediat. in
decursul urmiitoarelor doua luni nu m-au lasat durerile din
partea dreapta a cutiei toracice. Credeam ca nu sunt decat

126
'\ 'I
_Jf J
,,'

s-a transform at pe nea~teptate In durere. Ea se accentuase


treptat, iar noaptea a ajuns sa fie insuportabila. In interiorul
urechii drepte Incepuse un proces inflamator ~i s-a format un
EDUCAREA burelet, din pricina caruia nu eram In stare nici macar sa strang
SENTIMENTELOR din maxilare. lnflamalia progresa atat de rapid, Incat, pentru
orice eventualitate, m-am pregatit pentru un deznodamant
tragic. Stateam Intins In pat, deconectandu-ma de la lumea
Inconjuratoare, lasand totulln urma, ~i H:larugam, de asta data
a~a cum trebuie, nu cum 0 Iacusem Inainte. Spre diminealii au
disparut ~i intlamalia, ~i durerea. M-am bucurat ~i in scurt
timp am dat uitiirii aceastii Intamplare. Peste 0 saptiimana a If
aparut din nou senzalia de mancarime In urechi, la Inceput mai
pulin pronuntatii, apoi tot mai sacaitoare. Incepusem sa ma
In una din cartile precedente povesteam cum am avut de
cam satur de toatii povestea asta. Mi-a fost recomandat un
furca cu mancarimea din urechi. Abia dupa ce am ajuns In
specialist bun, am mers deci la el. Medicul n-a descoperit
de~ert, unde energetica spatiului nu este alterata de emotiile
nimic gray ~i mi-a prescris un medicament, pe care I-am
umane, aceasta problema a disparut. De aici se poate trage 0
cumparat de la farmacie. Vrma sa mi-I administrez de 2-3 ori
concluzie simpla: la nivelul subcon~tientului, al emoliilor,
pe zi, sub forma de picaturi In urechi. Dupa 0 siiptamana de
legiitura mea cu lumea Inconjuriitoare este prea puternica.
tratament, mancarimea ~i durerea din urechi au disparut.
Probabil, ar trebui schimbat ceva In ritmul meu de viala.
- Ciudat, ma giindeam eu, un an de zile m-am rugat ~i nu
Socoteam Insa ca rugaciunea ~i reexaminarea propriei meIe
am oblinut nici un rezultat, dar acum, poftim, In doar cateva
vieli vor fi de ajuns pentru a scapa de aceasta problema.
zile s-a rezolvat totul. Ceva Inca nu este clar In cercetiirile
Urechile Inseamna gelozie. Concomitent, din subcon~tientul
mele. Sau poate problema sunt eu?
meu ie~ea la suprafala ~i agresivitatea falii de femei. De fiecare
N-am observat vreun efect negativ, adica 0 migrare a
data, eu Incercam sa descopar In propria mea existenlii
problemei spre altii zona. Urechile mi s-au vindecat. In rest, nu
anumite situalii ~i sa iert, sa ma eliberez de pretenlii. Pentru 0
ma supara nimic. Dar iatii ca, la Inceputul verii, au aparut
vreme, situalia se ameliora, dupa aceea Insa totul pornea de la
probleme de ordin emolional. Nu mai palisem ~a ceva pana
capat. lar treburile ~i grijile curente nu-mi permiteau sa ma
atunci.
ocup mai serios de problemele mele.
Imi diideam seama ca am de-a face fie cu 0 continuare a
Primavara trecuta Insa senzalia de mancarime din urechi

129
128
, f
..,.,4. _J
~.

bolii, fie cu un avertisment ca felul meu de a privi lumea Exista ~i 0 alta cale: det~area partiala de spiritualitate. Ma
trebuie revizuit temeinic. Insa, pentru a realiza 0 schimbare, refer aici la alcoolism ~i narcomanie, dar ~i la alte variante,
trebuie sa te deta~ezi de realitate, sa rupi toate legaturile care cum ar fi renuntarea la activitatea care aduce faima, sau izo-
te atrag spre ritmul obi~nuit al vietii. Pentru astfel de larea completa ~i refuzul comunicarii cu semenii, sau pierderea
transformari trebuie sa acumulezi energie. Eu insa nu reu~am treptata a aptitudinilor, sau bolile incurabile, invizibile exte-
nicidecum sa ma desprind din ritmul vietii mele, din ce in ce rior, dar care otravesc, in mod constant, existenta, e~ecul total
mai tensionat. Cu fiecare nou caz complieat, dind incercam in viata personala, homosexualitatea etc.
din rasputeri sa-I scot pe pacient la mal, pierdeam 0 mare Acum cativa ani am simtit cum atentia sporita a celor ce
cantitate de energie. mi-au citit ciirtile incepe, putin cate putin, sa ma apese la
Dar exista ~i un alt factor, foarte important. Atunci cand pamant. in primii ani ma salvau numero~ii impostori ~i barfele
divinizam persoana iubita ~i ne ata~am de ea fara rezerve, ne care roiau in jurul persoanei mele, fapt ce Ie mai taia din ;!
focalizam, in primul rand, asupra aspectelor spirituale entuziasm admiratorilor mei, lasandu-mi ceva timp in rezerva
supreme, nu asupra fizicului acesteia. Drept urmare, ne putem pentru a supravietui. Insa in ultimii 2-3 ani situatia s-a agravat
imbolnavi sau c'hiar muri. Exista ~i 0 alta cale: sa ne lepadam brusc.
de valorile spirituale, in conditiile in care dependenta de ele Cu timpul, falsurile au disparut de pe pialii, iar cartile meIe
incepe sa creasca progresiv. Am inteles ce vrea sa spuna s-au raspandit nu numai in Rusia, ci ~i in fostele liiri socialiste.
vechea zicala: "a nu trece proba trambitelor de arama".' Faima Se facea simtita atentia launtrica ~i devotamentul unui numar
este adorarea ~i ata~amentul din partea unei mari multimi de tot mai mare de cititori. Eram con~tient ca am devenit mai
oameni, nu numai din partea unei singure persoane. Efectul ei irascibil, ca risc tot mai mult in timpul ~edintelor cu pacientii,
uciga~, de~i greu de sesizat, este sigur. Individul devine josnic, lipsindu-ma treptat de aparare. Era, in principiu, cea mai
lacom, arogant, lipsit de corectitudine, irascibil etc. Pentru a sigura cale spre mormant, totu~i evitam sa-mi pun aceasta
supravietui, el cauta barem 0 modalitate de a contrabalansa problema. Am observat ca, din punct de vedere energetic, ma
situatia, intensificandu-~i concentrarea asupra intereselor simt mult mai bine atunci cand plec din Rusia.
materiale. Multi oameni talentati ~i celebri s-au prapadit Mi-am adus aminte cat de nedumerit am fost, cand toate
fiindca, ajun~i la apogeul gloriei, au ales sa-~i pastreze tentativele mele de a edita cartea in strainatate au suferit un
onestitatea ~i nobletea. fiasco. Am realizat subit ca editarea car(ii me Ie intr-o tara
occidentala m-ar fi impins ~i mai mult spre marginea
. Proverbrusesc. Forma lui integrala este, in traducere literala-: ,,8 treee
prapastiei. N-a~ fi reu~it sa rezist cre~terii bru~te a interesului
prin foc, prin apA ~i prin tevile/trimbitele de aramJi". Echivalentul romanesc falii de persoana mea. Pe de alta parte, nici unul dintre
al acestui proverb este: ,,3 fi trecut prin ciur ~i prin dfumon."

130 131
~ f
-.-J
procedeele de blocare a popularitatii crescande, enumerate mai alte cuvinte, rezerva mea abia imi ajungea pentru a ma putea
sus, nu m-ar fi salvat, 0 ~tiam. Informatia continuta in carti era mentine in vialii. N ici nu se punea problema sa pot tine piept
prea serioasa ~i prea importanta. A~ fi fost condamnat la cea faimei. Nu-mi ra!11aneadecat 0 singura cale de scapare: sa ma
mai periculoasa forma a faimei: neobservata, dar foarte indepartez cat mai curand de eu-I uman, avantandu-ma spre
profunda. cel Divin. Imediat ce eu-I Divin va fi devenit mai real decat cel
Mai inainte eram sigur ca oamenii vor remarca cercetiirile uman, celebritatea nu-mi va mai fi fatala.
mele abia dupa moartea mea. Cand am inceput sa-mi scriu U~or de zis, mai greu de realizat. Judecand dupa starea mea
cartile, credeam ca popularitatea va veni peste vreo 10-I5 ani. emotionala, nu reu~eam sa fac fata. Situatia se inrautatea ~i
lnsa mijloacele de informare in masa au grabit considerabil inca destul de rapid. Ma confruntam din nou cu dilema: sa-mi
aces! proces. continui ~edintele cu pacientii sau sa renunt. Simteam ca
0 doamna mi-a povestit odata cum cei de la conducerea aceste ~edinte devin tot mai periculoase pentru mine. Pe de
,If
hidrocentralei de la Bratsk au avut de rezolvat 0 situatie mai alta parte insa salvarea imi putea veni numai prill intermediul
putin obi~nuita. De doua ori pe luna, intr-o solidaritate deplina, lor ~i imediat voi explica de ceo
tot colectivul se imbolnavea. Efectiv, nu mai avea cine sa Este imposibil sa avansezi, sa intelegi ~i sa schimbi lumea,
munceasca. Au apelat la medici ~i la psihologi. S-a constatat tara a obtine 0 noua portie de iubire de la Dumnezeu. Dar,
ca toate concediile medicale coincideau cu orele in care era pentru a primi, trebuie, la randul tau, sa-ti oferi iubirea
difuzata emisiunea "Bumerang", pe care 0 urmareau cu totii ~i omeneasca. Toate sintezele de proportii ~i ideile noi imi
in care se vorbea despre cercetarile mele. Administratia a veneau ca urmare a dorintei de a-i ajuta pe altii ~i de a ma
dispus sa fie instalat un televizor la locul de munca ~i, in felul sacrifica in numele iubirii pentru semeni. lar cartile veneau in
acesta, s-a pus capat imbolnavirilor colective. continuarea celor spuse la ~edinte. Nici dieta riguroasa, nici
Exista totu~i ~i personalitati renumite ~i respectate care nu postul, nici macar abstinenta alimentara totala nu-mi ofereau
au de suferit de pe urma atentiei ~i a interesului statomic falii atata iubire, catii izvora din dorinta de a-i ajuta ~i a-i salva pe
de ei. lntr-adevar, exista astfel de oameni, pe care natura i-a altii. A~adar, pe cat de periculoase erau ~edintele, pe amt erau
inzestrat cu 0 puritate profunda ~i care au acumulat in vietile de necesare. Am reu~it totu~i sa gasesc 0 solutie de compro-
anterioare rezerve de iubire, de~andu-se de cele umane. mis: sa lucrez cu pacientii dincolo de hotarele Rusiei ~i sa ofer
Acest potential Ie este de ajuns pentru 5-10 ani de celebritate, consultatii 2-3 zile, pentru a-i ajuta pe cei suferinzi ~i a primi
altfel spus, el acopera cele mai periculoase perioade de apogeu informatia necesara scrierii celei de-a ~asea carti.
al gloriei, ceea ce, din nou, nu e cazul meu, caci in copilarie in noiembrie 1998 am sosi! cu avionul la New York.
am fost mai tot timpul bolnav ~i mi-am riscat mereu viata. Cu America este tara in care m-am ciocnit de cele mai dificile

132 133
\ f
j

'i
cazuri. Obiceiul de a se folosi de al(ii ~i refuzul de a se sim(i eliberarea de aceastii dependen(a este sa gasim un alt punct de
de importan(ii secundara ii costa scump pe locuitorii Americii. sprijin. A~a procedau oamenii mai inainte. Cand ii erau umilite
Nu intamplator fiecare al doilea sufera aici de depresii psihice, iubirea ~i dorin(a de a intemeia 0 familie, individul se dedica
iar schizofrenia nu mai este consideratii 0 boala. Con~tiinta cu trup ~i su£let muncii sale, carierei, valorificarii talentelor.
in(epene~te, a~a incat informa(ia de amploare patrunde la ea Oar, cu cat mai mult inaintam, cu atat mai mult se gene-
extrem de anevoios. Este foarte greu sa lucrezi cu asemenea ralizeazii dorin(ele noastre, iar noi incepem sa observam ca, in
pacien(i, in schimb (i se ofera posibilitatea de a investiga noi aspectul lor de profunzime, acestea sunt legate intre ele ~i
posibilitii(i de convingere ~i inraurire. izvorasc din iubirea umana. In cele din urma, migrarea noastra
Imi amintesc cum erau selecta(i cei mai buni riizboinici. de la un sentiment la altul ne aduce intr-un punct mort, ~i
Oupa trei zile, in care ace~tia efectuasera un mar~ fOr(at prin atunci in(elegem ca nici un transfer de la 0 dorin(ii la alta nu ne
pustiu, rara sa primeasca un strop de apa, Ii se oferea posi- mai poate diminua dependen(a de sentimente ~i ca ne
bilitatea de a.~i potoli setea la rau. Ooar aceia dintre ei care 0 cufundam tot mai mult in uman. Orept urmare, acesta incepe A
raceau cu demnitate ~i calm erau ale~i ca fii!1d cei mai buni. sa se dezintegreze. Nu intarzie sa apara necazurile, bolile, sau
Ace~tia nu depindeau de dorin(e, nu deveneau sclavii lor. putem luneca pe panta alcoolismului, narcomaniei ~i a
Sim(urile sunt cele care ne conecteazii la realitatea incon- dorin(elor perverse etc.
juratoare. De aceea, pe masura ce ne lasam prin~i in servitutea Dar iata ca, in procesul acestor cautari, remarcam un fapt
sim(urilor, devenim, din ce in ce mai mult, sclavii situa(iilor curios. Sa zicem ca trecem printr-o situa(ie umilitoare, iar noua
exterioare, depinziind in totalitate de ele. Nu ne mai stii in ni se cere sa ne pastram bunavointa ~i sa nu staruim asupra
putere sa Ie stapanim ~i sa Ie dirijam. Unicul lucru de care supararii. Atunci observam ca aceasta suparare devine
suntem capabili este sa ne suparam ~i sa ne umplem de ura, superficiala ~i, in curand, dispare. Reu~im chiar sa ob(inem
care ne va macina treptat su£letul, destinul ~i trupul. Ciind mult mai multe, cand in su£let nu ne-a mai ramas nici urma de
riizboinicul nu este sclavul propriilor sim(uri, el este capabil sa necaz. Alte situa(ii ne fac sa regretam pierderea unui lucru
controleze din subcon~tient mersul luptei, ~i asta nu numai oarecare, dar pentru noi este important sa ne men(inem
intr-o confruntare deschisa, ci ~i din £lancuri, din spate, seniniitatea. Atunci descoperim ca ne este oferit, in schimb,
manevrand in cateva ITac(iuni de secunda in ~a fel, incat sa-~i ceva nou, pe care-I ob(inem cu atat mai u~or, cu cat regretam
salveze viata. Apare capacitatea de a-I domina pe adversar pur mai pu(in pierderea. Astfel, pas Cll pas, ne dam seama ca,
energetic ~i de a materializa propriile dorin(e. Caci se impli- sprijinindu-ne pe blande(ea su£leteasca, reu~im sa ne eliberam
nesc doar acele dorin(e de care nu depindem. de orice dependen(a emo(ionala. Cat despre dorin(ele noastre,
Prima ~i cea mai importantii condi(ie pentru a obtine ele devin mai u~oare, mai luminoase. ~i, intrucat nu mai

134 135
, f
-.4 .J
~'
depindem de ele, acestea se implinesc u~or. anterioare. lar eu , in cel mai bun caz, pot face falii vietii
Citisem undeva ca razboinicul cel mai puternic este bland actuale ~i celei precedente. Imi dau seama ca, actionand
la suflet. Simteam ca este adevarat, dar nu-mi puteam explica corect, voi reu~i in 1O,20, 50 de ani sa depa~esc acest aspect
mecanismul. Acum 11inteleg. negativ. Totu~i, daca se va intiimpla ca aceste emotii sa iasa la
Mergem mai departe. Blandetea sufleteasca statomica ~i suprafata concomitent, sau daca vreo situatie oarecare ma va
profunda ne aduce sanatate ~i fericire. Ne dam deci seama di cufunda ~i mai mult in uman, ma voi vedea nevoit sa pornesc
este 0 mare fericire sa fii bun la suflet ~i socotim ca la baza in calatoria mea spre alte lumi mai devreme decat mi-a~ fi
acestui sentiment sta iubirea de oameni. Dar iata ca iubirea ne dorit. Prin urmare, ar trebui sa ma eliberez de atractia
este batjocorita ~itradata. Prin urmare, 0 data cu ea ar trebui sa exercitata de emotiile de supra-profunzime. lar acest lucru,
piara ~i blandetea noastra. ~i, intr-adevar, cineva i~i va renega deocamdata, nu-mi reu~e~te. N-am ce face, va trebui sa
bunatatea sufleteasca, dispretuindu-~i ~i urandu-~i semenii. muncesc ~i sa acumulez material in continuare.
;1"'
Altul va incerca sa-~i pastreze blandetea fata de oameni, dar va Incep sa-mi amintesc ~i sa analize.l toate cazurile in care
incepe sa se urasca ~i sa se macine pe sine, cu alte cuvinte, va emotiile neechilibrate au stat la originea unor probleme.
comite un act de tradare mascata falii de blandete. lar un al Intamplarea urmatoare a avut loc inca pe timpul puterii
treilea i~i va pastra caldura sufleteasca, blandetea ~i bunatatea, sovietice. Persoana despre care va fi yorba aici se saturase sa
atunci cand ii este umilita iubirea umana. In acel moment ne se tot bucure de "progresele" socialismului ~i a hotarat sa
dam seama ca blandetea nu este de sorginte umana. Ea emigreze in Occident. Cu banii agonisiti, el a cumparat un
izvora~te din iubirea Divina. ~i, atunci, incercam sa intreziirim pumn de diamante mari ~i le-a ascuns in tocurile pantofilor. La
in toate situatiile, in tot ce ne inconjoara 0 manifestare a aeroport 11ducea cu ma~ina fiul sau. Deodata, tatal azis:
Divinului, concentrandu-ne asupra stratului Divin al senti- - Gata, fiule, opre~te ma~ina! Nu mai pot! Hai sa ne
mentelor noastre. Oridt de mult ar oscila umanul din noi, schimbiim pantofii.
fericirea suprema ~i scopul nostru principal vor ramane totu~i
- Lini~te~te-te, tata, i-a spus fiul. In ultimul timp, n-am
pastrarea ~i sporirea iubirii Divine ~i a blandetii. mai auzit sa-i cerceteze cuiva tocurile de la pantofi. Nici n-o
Ei bine, aceasta trecere de la uman la Divin, deocamdata, sa-i treaca prin minte cuiva ca acolo ai diamante.
nu-mi reu~e~te. Mai mult chiar, periodic imi cre~te agre- Dar, cu putin inainte de a ajunge la aeroport, tatall-a rugat
sivitatea din subcon~tient. les la suprafalii straturile de din nou sa opreascii:
profunzime ale emotiilor subcon~tiente, carora nu reu~esc sa Ie
- Nu pot ~i basta, a zis el, voi merge in pantofii tai.
fac falii. Viid cum ies la suprafalii momente de gelozie ~i Fiul a monnait ceva, dar s-a supus. Ei bine, partea cea mai
suparare, echivalente ca profunzime ~i amploare cu ~apte vieti frumoasa urmeaza abia acum. De tata s-a apropiat un vame~ in

136
137
~ _J

comitetului executiv ora~enesc, In care se mentiona cii a fost


varstii, I-a privit cu blandete drept In ochi ~i I-a batut pe umar: adoptatii 0 hotarare, potrivit careia pensionarilor nu Ii se
- Scoateti-vii pantofii. acorda vizii de re~edintii In Soci, de aceea stabilirea domi-
Pentru Inceput, i-au cercetat pe toate partile. Apoi au scos ciliului In acest ora~ nu este posibila. Acest refuz oficial,
branturile, dupa care au smuls tocurile, pe urma liilpile, apoi, anexat propriei ei scrisori, ea I-a expediat la redactia ziarului
centimetru cu centimetru, au taiat pielea pantofilor cu cutitul. "Pravda", In acele vremuri, organul de presA cu cea mai mare
- ~i cum credeti cii 0 sa merg mai departe? autoritate. Raspunsul primit era cat se poate de interesant.
intrebarea era cat se poate de rezonabila. , ,
"Ceea ce dumneavoastrii considera ti a fi un refuz scria acolo
- imprumutati Inciiltiiminte de la rudele dumneavoastra, In realitate, nu poate fi socotit drept un refuz, Intrucat nu se
i-a aruncat vame~ul iritat. face referire la nici 0 lege. Un riispuns oficial ar trebui sa sune
- Feciora~ule, a zis taliil, ia da Incoace pantofii liii. Ce sa astfel: "in baza legii cutare, actionand conform paragrafului If
fac? Va trebui sa zbor In ei. cutare, suntem nevoiti sa dam un raspuns negativ cererii
Fiul i-a cedat pantofii cu placere. lar diamantele, Impreuna dumneavoastra etc".
cu posesorullor, au luat drumul Belgiei. Biitranica a expediat administratiei ora~ului Soci raspunsul
Cu cat depindem mai putin de emotiile noastre, cu aliit mai primit de la redactia ziarului ~i, peste doua luni, schimbul s-a
ascutilii ne este intuitia ~i avem astfel posibilitatea de a dirija Tacut Tariiprobleme.
situatia, atilt strategic, cat ~i clipa de clipa. Cel care-~i
pastreazii blandetea launtrica nu se da batut de la prima Protagonistul celei de-a doua situatii am fost chiar eu.
Incercare, atunci cand situatia pare a-i fi potrivnicii. Cu cat el La Inceputul anilor '70 am plecat din Soci la Leningrad.
va depinde mai putin de situatie, cu atilt mai multe Incerciiri va Cativa ani am locuit Intr-un camin de constructori. Lucram pe
Intreprinde pentru a 0 schimba. un ~antier ~i eram student la seral la facultatea de arhitecturii.
Vii voi da alte doua exemple. Maica-mea ramiisese la Soci, Intr-un apartament cu douii
camere. Exista Insii pericolul de a pierde acest apartament,
Sora bunicii me1e avea cam 70 de ani, ciind a hotiiriit sa se Intrucat In cartea de imobil figura 0 singurii persoanii. Aveam
mute de la Leningrad la Soci. Era pe la sfiil1itul anilor '70. nevoie de 0 adeverintii care sii demonstreze cii sunt student la
Toate Incerciirile ei de a gasi vreo posibilitate de schimb de facultate, la sectia de zi, adicii de 0 dovada cii ma pot Intoarce
apartamente Leningrad -Soci nu au dat nici un rezultat. La oricand la vechiulloc de trai. Mii duc la rectorat. in perete erau
biroul respectiv i s-a spus cii pensionarilor nu Ii se acorda vizii douii sau trei ghi~e, In spatele carora stiiteau ni~te dudui care
de re~dintii In Soci ~i ca schimbul cu Soci este interzis. I-a se ocupau de hartii. Mii aplec spre una dintre ferestruici ~i dau
venit chiar ~i un riispuns oficial cu semnatura pre~intelui
139
138
, f
,-, ,..
j

~'
cu ochii de 0 domni~oara drilgutJi. ferestruicii. Insa un grup de studenti galagio~i, adunati in
- $titi, am nevoie de 0 adeverintJi ca sunt student la facul- dreapta ghi~eului, mil impiedicil sa ma concentrez. Alaturi se
tate, la sectia de zi. aflil intrarea in biroul rectorului. Studentii au de rezolvat 0
- Da, nici 0 problema, zice fata, dati-mi carnetul dumnea- problema ~i discuta ceva cu insufletire, pe un ton ridicat.
voastril de student. Cineva a intrat deja in biroul rectorului ~i dinauntru se aude
Incepuse deja sa completeze adeverinta, cand deodatii se zarva.
opre~te ~i ma intreaba miratii: Pe nea~teptate, in mintea mea incepe sa se contureze
- Dar dumneavoastra invatat; la seral, de ce imi cereti 0 solutia. Mii apropii de gbi~eu, arborand acela~i zambet cordial:
adeverintJi pentru sectia de zi? - Domni~oara, tot eu sunt.
Fac ochii mari ~i-mi desfac bratele: - Ce doriti? - ma intreabil ea cu asprime.
- Dar, in(elegeti, am nevoie de 0 asemenea adeverintJi. - Daca rectorul ar veni personal ~i ar dispune sa-mi elibe-
Privirea ei devine dintr-o datii circumspectii: rati 0 adeverinta ca sunt student la sectia de zi, ati face-o? I'
- N-o sa va eliberez nici 0 adeverintJi. Poftim carnetul Ea ridica din umeri:
dumneavoastra. - A~ face-o.
Imi iau carnetul ~i mil retrag din fata ghi~ului. Am nevoie Ma reped spre biroul rectorului.
de aceastii adeverintJi. Am foarte mare nevoie de ea. Strilbat II in~fac din fuga de manecil pe un student:
coridorul, gandindu-ma ce-a~ putea face. Mil hotiiriisc sil ~tept - Cum il cheama pe rector?
pauza de priinz. Viid cum iese respectiva domni~ara, mil - Igor Sergheevici.
apropii de ea, ziimbindu-i cat mai prietenos: - Bun, zic ~i ma strecor iniluntru. Intre timp, rectorul, cu 0
voce obosita, il1cearca sa explice ceva unui grup de studenti.
- Domni~ari\, am foarte mare nevoie de adeverintJi. Pot
sil vii pliltesc pentru ea 100 de ruble. - Igor Sergheevici, ii strig din u~a,ea nu vrea sa-mi elibe-
Asta insemna pe atunci cam un salariu mediu. Fata se reze 0 adeverintJi.
indepilrteazii de mine, speriatii: - Cine nu vrea? - intreaba el mirat.
- N-o sa v-o eliberez nici pentru un milion, mi-o taie ea - Pai, duduia de la cancelarie. Eu ii arat carnetul de stu-
categoric ~i pleaca. dent ~i-i spun: "Dati-mi 0 adeverinta ca sunt student la zi", ea
Mil scarpin la ceata. Situa(ia se agraveazil vilziind cu ochii. insa se opune. Zice: "Numai cu acordul rectorului".
$i e musai sa obtin certificatul cu pricina. Strilbat coridoarele, Trei secunde mai tiirziu, rectorul apare langa ghi~eul
frilmantat in continuare de giinduri. Intre timp, fata a revenit. cancelariei.
Ma indrept intr-acolo ~i-i zaresc din nou chipul in spate Ie - Elibereaza-i imediat 0 adeverintJi ca este student la zi, ii

140 141
\ f
.. .., ,-- J

arunca el iritat. variata ~i plina de Intelesuri. Pentru un batran, semnificatia


Fata da din cap supusa. Peste cateva minute tin In mana launtrica de profunzime a lumii este enorma, de aceea, In
adeverinta mult ravnita. exterior, lumea Ii apare ca fiind opaca ~i incolora.
- Sa minti nu e un lucru frumos, zice fata. - Ce Inseamna iubire Oivina? - ma Intrebase, pentru a nu
- Oar nu I-am minti!, zambesc eu, i-am spus numal 0 ~tiu cata oara, una dintre paciente.
parte din adevar. - lubire Oivina este atunci cand, In adancul sutletului,
"Lumea e a~a cum 0 retlecta senti mente Ie noastre, meditam sentimentul de iubire este mai important decat omul iubit.
eu mai tarziu. Lumea este variata ~i minunata, atunci cand Atunci, daca omul iubit va va trada, jigni, parasi sau va
sentimentele noastre sunt variate ~i minunate. Oar, pe masura Imbatrani, sau va muri, dumneavoastra yeti reu~i sa pastrati
ce sentimentele ne Ingheatii ~i Intepenesc, lumea din jurul sentimentul de iubire. lubirea umana nu este decat un sprijin
nostru devine ~iea banala ~i monotona." pentru dezvoltarea sentimentului de iubire Divina, care a
In copiliirie, lumea este aidoma unui caleidoscop compus
fi
sala~luit In sutletele noastre dintotdeauna. Ea a existat In noi
din mii de cioburi multicolore scanteind de nuante. La pana a fi fost conceputi ~i va dainui dincolo de moarte. Ne-am
batranete, rostogolim un singur ciob cenu~iu dintr-o compo- obi~nuit sa ne calauzim In viata asta dupa logica umana,
zitie In alta. ~i cand te gande~ti ca diferenta consta doar In inclusiv cea ~tiintifica. ~tiinta ~i logica umana postuleaza
punctul de sprijin. Exista veriga A, din care I~i trage izvorul urmatoarele: "Sentimentele nu pot constitui 0 cauza, ele pot fi
iubirea. Exista veriga B, reprezentata de simturile noastre. ~i doar 0 consecintii". La Inceput apare situatia, abia dupa aceea
exista veriga C - reprezentata prin obiectele ~i evenimentele noi reactionam prin senti mente. A~adar, sentimentele depind
din lumea Inconjuratoare. Pe masura ce sutletul se axeaza tot dintru Inceput de lumea Inconjuratoare ~i sunt legate de ea.
mai mult pe iubire, lumea capata stralucire, sclipind In toate Ne in~eala sotia - devenim gelo~i. Ne tradeaza un prieten-
culorile. Oar, cu cat ne concentram mai mult atentia asupra suntem cuprin~i de amaraciune. Bagam mana in apa clocotita
lumii Inconjuratoare, cu cat mai mult ne depind dorintele de - simtim durere, locul se acopera cu ba~ici ~i arsuri. Aceasta
ea, cu atat mai mult palesc sentimentele noastre. Atunci cand pare a fi ordinea fireasca a lucrurilor, dar nu este decat logica
ne axam pe prima veriga, orice situatie dificila este perceputa umana. Exista insa ~i logica Oivina, potrivit careia senti-
de noi ca 0 ocazie de a lucra la propria arn10nizare interioara, ment~le sunt primare, iar situatiile concrete - secundare.
ca 0 posibilitate de a ne deschide spre iubire. Cand cre~te Astfel, emotiile noastre de profunzime determina evenimentele
importanta celei de-a treia verigi, orice situatie nepliicuta ne viitoare. De aceea, dirijandu-ne sentimentele de profunzime,
provoaca iritare, agresivitate sau ne deprima. Semnificatia ne putem schimba atat pe noi in~ine, cat ~i lumea incon-
launtrica a lumii este infima, de aceea, In exterior, ea este j uratoare ~i evenimentele din ea.

142 143
}
-".-. ...,--

ce se intampla in realitate. La nivelul straturilor de profunzime


$tiinta n-a reu~it pana acum sa se lamureasca deplin ~i sa
va atla\i in conexiune emotional a cu propriii dumneavoastra
explice ce este hipnoza. Caci acolo sim\urile merg inaintea
copii ~i cu urma~ii acestora. in felul acesta Ie transmite\i
evenimentelor. Individul atlat sub hipnoza i~i inchipuie ca
copiilor atitudinea gre~ita fata de lume, care a fost fixata in
mana ii este cufundata in apa clocotita ~i pe piele ii apar arsuri
emotiile dumneavoastra agresive. Vreme este sa arunci
~i b~ici. Organismul reactioneaza mai puternic la simturi
pietrele ~i vreme sa Ie aduni. Aceste emotii se intorc pe urma
decat la obiectul rea\. Ba mai mult chiar, exista tehnici
la dumneavoastra, ~i nu neaparat numai din viata actuala, ele
speciale, cu ajutorul carora se poate obtine ca realitatea
pot proveni ~i din vietile anterioare. Sentimentul de ura care se
simturilor sa fie mai importanta decat realitatea obiectului fizic
manifesta la nivelul straturilor de suprafata ale con~tiintei este,
~i, atunci, dispare dependenta de obiectele lumii materiale ~i
practic, inofensiv pentru cei din jur. Patruns mai adanc insa el
apare posibilitatea de a Ie manevra dupa bunul plac: individul ;I'
devine periculos. $i mai adanc, poate deveni fata\. Ce se
W poate turna pe corp acid sulfuric, lara a-~i provoca vreo intiimpla in cazul dumneavoastra? Copilul dumneavoastra
vatamare fizica, poate materializa obiectele ~i modifica
trece acum prin perioada maturizarii sexuale. De aceea, in plan
structura materiei, se poate teleporta prin spatiu, etc. Oar am
subtil, ies la suprafata situatiile cu care va trebui sa se
intrat deja in subiectul unei alte discutii...
confrunte in viitor, iese sentimentul de gelozie. Acesta va este
Sa revenim la sentimentele noastre.
transmis dumneavoastra. Daca yeti depune eforturi sa nu
depindeti de acest sentiment, yeti reu~i treptat sa-l depa~i\i ~i,
0 avertizasem candva pe 0 doamna, care venise sa ma
in felul acesta, ii yeti vindeca pe copii, pe viitorii nepo\i, pe
consulte, ca atitudinea ei fata de sot Ie poate crea probleme,
sine ~i pe sot. Daca, dimpotriva, 0 sa va lasa\i cuprinsa ~i
atat lui, cat ~i ei.
calauzita de gelozie, inabu~ind blandetea launtrica, yeti aduce
- Nu mai fi\i atat de geloasa, i-am spus. Femeia taoea,
un mare prejudiciu, atiit dumneavoastra, cat ~i celor care sunt
privirea ramanandu-i mult timp atintita in alta parte. Apoi s-a
legati de dumneavoastra.
intors spre mine ~i m-a privit cu aten\ie.
Fiecare dintre emotiile noastre contine 0 reactie la even i-
- Nu mai tin minte unde am citit, a inceput ea rar, CR,daca
mente Ie trecutului, prezentului ~i viitorului concomitent. De
apare un sentiment de gelozie, inseamna ca sotul m-a in~lat
aceea, sentimentele care tin de nivelurile profunde ne intluen-
deja sau are de giind s-o faca. $i ca, sacaindu-I cu gelozia mea,
\eaza deopotriva trecutu\ ~i viitoru\. Nu banuiam ca emotiile
~ putea opri acest proces. pot exercita 0 inraurire asupra trecutului. intotdeauna am
- Va inteleg, i-am spus, nu e fum tara foc. Daca senti-
socotit ca regretarea trecutului, neacceptarea \ui duce la boaIa
mentul a aparut, inseamna ca evenimentul s-a produs deja. Va
~i moarte. $i acum constat ca trecutu\ poate fi schimbat, dar
este greu sa credeti ca lucrurile pot sta tocmai invers. Uitati-va
145
144
, f
J
T""
~~
numai atunci cand ne schimbiim atitudinea fatii de el, adicii incepe sa vi se schimbe trecutul, prezentul ~i viitorul.
actioniim asupra lui prin noi in~ine. Schimbandu-vii, dumneavoastra purificati nu numai karma
Stau de vorbii cu un pacient ~i ii explic: urma~ilor, ci ~i pe cea a striimo~ilor. Sentimentul iubirii Divine
- Ca sii mii intelegeti mai bine, 0 sii desenez diagrama dii na~tere tuturor celorlalte sentimente. Sentimentele deter-
evolutiei neamului dumneavoastrii. lata linia dreaptii, in mina structura spatiului, spatiul da na~tere materiei. Dezvol-
centrul ciireia se aflii celula dumneavoastrii. La stanga sunt tandu-se, lumea materialii produce idei. Ideile, acumulandu-se,
piirintii, la dreapta - copiii, nepotii, striinepotii. Tot ce se generaliziindu-se, se condenseazii ~i devin sentimente. Senti-
situeazii deasupra acestei linii este pozitiv, tot ce coboarii sub mente Ie se contopesc treptat ~i se transforma in izvorul
ea este negative primordial, iubirea Divinii. Universul respirii, primind mereu
Desenez 0 altii linie cu 5-7 centimetri mai jos. iubire ~i intorcand-o inapoi. Iubirea devine spirit, apoi materie.
- Aceastii linie indicii pragul fatal. Sii vedem acum care Materia se spiritualizeazii tot mai mult ~i tinde spre iubire.
era situatia parintilor pana a veni dumneavoastra la ~edinlii. Sentimentele dau na~tere situatiei ~i se nasc din situatie. Noi ;I'
Tot ce au acumulat ei se situeazii undeva pe linia dreaptii. descindem din iubire ~i plecam in iubire. Universul este
Curba care indicii situatia dumneavoastrii coboarii sub zero, holografic nu numai in spatiu, ci ~i in timp. Purtiim in noi
adica mai jos de acest nivel. lar situatia copiilor dumnea- evolutia completii a Universului, de la aparitia acestuia panii la
voastra se prezinta deja ca 0 parabolii care coboara mult mai clipa in care-~i va fi incheiat existenta.
jos, sub pragul mortal. Cat despre nepoti, na~terea lor nici ~i, in miisura in care ne piitrundem de inceputul ~i
macar nu este previizuta, adica avem in falii toate semnele sffu1;itul a toata fiinta, simtind de unde izvoriise toate ~i
stingerii neamului. ineotro se due, dorintele noastre de suprafatii eapiitii
Sa vedem ce schimbari s-au produs in urma ~edintei. puterea de a ne aduee inflorirea ~i dezvoltarea.
incep sii diagnostichez ~i observ cu surprindere cum se
modificiitabIouI initial: .
- Punctul care indicii nivelul la care se aflii parintii s-a
deplasat in sus, in jumatatea "pozitiva". Indicii dumnea-
voastra,de asemenea,urea. Din zona "negativa", ei se ridica
deasupra liniei drepte. Indicii copiilor ajung aproximativ la
nivelul dumneavoastrii. Situatia nepotilor este inca grava, dar
Ii s-a oferit deja ~ansa de a veni pe lume. Cu alte cuvinte, ati
inceput sii va schimbati in profunzime ~i, in acela~i timp,

146
, f
,-- J

v
laina pe care 0 Imbraca aceasta idee eorespunde mentalitatii
lcelor timpuri. Iisus Hristos spune, de fapt, acela~i lucru: se
:uvine sa-I iubim pe Dumnezeu mai mult decat pe mama,
LOGICA :atal, sotia, fratele ~i sora noastra.
Doua mii de ani In urma, Hristos a dat lumii rugaciunea
,Tatal nostru, Care e~ti In ceruri". Astazi ne dam seama ca
~iditorul nu poate fi localizat undeva cu exactitate. Atunci
nsa, prin aeeasta formula, Hristos a vrut sa se Inteleaga ca
)umnezeu se afla dincolo de limitele eon~tiin!ei ~i ale
:apacitati i noastre de a vedea.
Odata m-a sunat un jucator de hochei pe care-I cuno~team.
If
- Nu pot Intelege nicidecum un pasaj din Biblie, 1m - Am trecut printr-o Intamplare ciudata ~i te-a~ ruga sa
ni-o explici, a zis el. Eram In plin meci ~i totul se desIa~ura
marturise~te 0 pacientii. 0 viid cum sta concentratii, cu privire
lestul de bine. Eu marcasem un gol ~i echipa condueea cu
atintita Inainte. Dumneavoastra spuneti ca nu se cuvine s
ucidem iubirea sau sa ne lepadam de ea, pe cand Avraarr
-
:corul 3 0, cand deodata m-a cuprins 0 stare ciudata, un fel
Ie mole~eala. Ceva nu mergea. Dupa aceea, echipa adversa s-a
daca-mi aduc bine aminte, a fost cat pe-aci sa-~i ucida propriu
nobilizat ~i, Intr-un interval de numai cateva minute, a reu~it
fiu, pentru a-I sacrifica lui Dumnezeu. Eu n-a~ fi In stare sa-m
a marcheze de cinci ori ~i am pierdut meciul cu 3 - 5. Ma
omor fiulln numele Domului.
ntereseaza ce a putut sa se Inmmple oare?
- Vedeti dumneavoastra cum stau lucrurile, Ii spun, conti
Cercetez situatia In plan subtil ~i Incep sa Inteleg ce s-a
nutul ramane acela~i, pe cand forma se schimbii mereu. Ia
felul In care este oferita informatia depinde de treapta d,
evolutie la care au ajuns oamenii. in Vechiul Testament scri,
ca ghicitoarele ~i astrologii trebuie ar~i pe rug, iar astiiz
spunem: "Cunoa~terea viitorului poate fi periculoasa", cae
astfel am Incerca sa ne dirijam soarta apeland la con~tiintii ~
nu la iubire. Mai Inainte, conceptul de "sacrificiu" simboliz:
renuntarea la tot ce este mai drag ~i mai apropiat. Ideea acestu
episod biblic este ca, In numele iubirii de Dumnezeu, omu
n()~tp ("_pn~ c;;:i~~rrifi('~ nri,..p nan;; ci III,..rlll ,..~I rno:1l;
" n",

1..1'
, f
~
J
liderului energetic. Profesionalismullnseamna, In primul rand, pardi i-ar tii~ni sage\i din cap ~i, In aceastii zona, campul se
men\inerea unei stari interioare corecte. 0 echipa c~tiga, mai deformeazii. Cand se supara, sagetile ies din piept. Ciind urii~te
Intili, In plan subtil, abia dupa aceea victoria se produce ~i este necajit din cauza iubirii umilite, sagetile tii~nesc din
efectiv, In plan fizic. In cazulln care impulsul spirituallauntric prima ceakra. Cand dore~te moarte, sagetile pomesc de la baza
se destrama, echipa pierde, chiar daca are 0 componentii picioarelor!
stralucita. Cand e~ti bine echilibrat launtric, posibilita\ile Cand sagetile tii~nesc de peste tot, se produce 0 prabu~ire
energetice ale echipei cresc de cateva ori, Intrucat tu e~ti totala. Ei bine, am ramas ~ocat, cand am remarcat pentru prima
liderul din umbra al echipei. ~i nu numai atilt, po\i, de data ca agresivitatea generalizatii, extinsa la scara cea mai
exemplu, sa fii accidentat ~i sa stai acasa ~i, cu toate acestea, larga, arata, din punct de vedere energetic, absolut identic cu
sa continui sa-\i sus\ii echipa In plan energetic. lar daca vei ata~mentul putemic fatii de ceva.
Incepe, In acel~i timp, sa lucrezi la armonizarea ta interioara, Sa zicem ca 0 femeie te ura~te. Aceasta ura te va strapunge
ajutorul pe care-l vei oferi din umbra echipei tale va fi de doar In cazul In care e~ti purtiitorul unui program similar ;I
cateva ori mai mare, Intrucat fortele nu-ti sunt consumate Indreptat Impotriva ei, adica daca simti ura, suparare, gelozie
nemijlocit In cadrul jocului. AstfeJ, echipa poate evoJua, 0 etc. In consecintii, te-ai putea Imbolnavi ~i muri. Dar, daca
perioada oarecare de timp, cu mai mult succes In absenta ta femeia te adora la nebunie, ea te distruge cu 0 fortii ~i mai
decat cu participarea ta directii. Insa, daca e~ti daramat mare ~i, iara~i, e~ti amenintat de nenorociri ~i boli. Insa, ~i Intr-
launtric, poti provoca prin aceasta e~ecul Intregii echipe. Un un caz, ~i In celalalt, .vei fi protejat, daca nu vei avea supiiriiri
.
jucator slab launtric, chiar daca joaca putin, este In stare sa launtricela adresa femeilor.
absoarba toatii energia din echipa. Acest lucru se Intilmpla Mergem mai departe. Daca 0 femeie este nebuna dupa
atunci cand echipa nu are un lider energetic putemic. tine, primul lucru pe care trebuie sa-I faci este sa te Indrepti
- Bine, zice hocheistul dupa un riistimp de gandire, acum spre Dumnezeu. Este unica modalitate de a te salva. Insa,
Inteleg ce s-a Intilmplat cu echipa. A~ vrea totu~i sa ~tiu de ce pentru a te putea apropia de Dumnezeu, este necesar sa te
au luat lucrurile 0 asemenea Intorsatura. eliberezi pana ~i de cele mai mici pretentii fatii de EI.
- 0, dar e foarte simplu, Ii zic. Ai Inceput sa joci foarte Bun, cu femeile ne-am lamurit. Acum sa revenim la echipa.
bine ~i echipa a recut din tine un "idol", altfel spus, s-a Anul trecut ai avut 0 evolu\ie mai pu\in reu~itii ~i baie\ii din
"cramponat" de tine. Asta te-a daramat. echipa ziceau cii au pierdut din cauza ta. Ai trecut atunci
- Nu Inteleg. .
printr-o perioada In care ai fost supiirat pe toatii echipa, te-ai
- Ei bine, sa Ie luam pe rand. Remarcasem mai demult dispretuit pe tine Insuti, ai fost necajit pe soartii ~i, In adancul
urmatorul fenomen: atunci cand individul este cuprins de ura, sutletului, nu ti-ai mai dorit sa traie~ti. Prin urmare, daca

\50 15\
\ ~.

...,.. ,-. ~

echipa va incepe acum sa te idolatrizeze, vei fi strapuns ca


intr-o relalie cu 0 femeie care te adora. In consecinla, ori vei tale pe teren sa fie diminuat, iar numarul goluri!or marcate de
incepe sa joci mai prost, ori vei suferi traumatisme, ori te vei tine sa fie redus. Foarte mulli oameni talentali s-au Imbolnavit
imbolnavi sau chiar vei muri. ~i au murit din cauzi! ca, In adancul sutJetului lor, au fost
- Atunci cum sa procedez? nemullumili de lara In care s-au nilscut ~i au devenit celebri.
-Sa inlaturi retroactiv pretenliile falil de toate echipele in EI mi-a mullumit ~i a inchis. Mi-am inchipuit cum a~ fi
care ai jucat, de asemenea pretenliile fala de sine ~i fala de procedat eu, daca mi s-ar fi Incredintat 0 echipa de hochei ~i
propria soarta, care au aparut in legatura cu echipa. mi s-ar fi cerut s-o pun In ordine sub aspectul structurilor
- A-a, foarte bine, a rasutJat el u~urat, cred ca acum karmice. Le-a~ fi spus:
lucrurile pot £i indreptate.
- Baieli, primul lucru pe care trebuie sa-I faceli este Sa
- Nici pe departe, ii zic. In viitorul tau se vede un perico! Invatali Sa fili binevoitori in orice situalie, nu numai fala de
de moarte. allii, ci ~i fala de sine. In caz contrar, nu veli reu~i sa oblineli
-In legatura cu ce anume? nimic sau veli fi nevoili sa platili fiecare succes. ;1
- Cum adica, in legatura cu ce? In legatura cu activitatea In aceea~i clipa m-a stri\fulgerat un gand ciudat: tot ce am
ta. Cu potenlialul tau, ai putea ajunge celebru in intreaga lara. spus pana acum ma prive~te, in egala masurii, ~i pe mine. Imi
- $i ce e rau In asta? pare ca acum incep Sa inleleg de ce orice posibilitate de a-mi
- Pai, uite, cel mai mic sentiment de iritare falil de allii publica carlile In Occident era imediat ~i in mod inexplicabil
sau fala de sine te pune intr-o relalie de dependenla falil de blocata. Am vrut sa atJu care sunt IiIrile fala de care am pastrat
obiectul iritarii. Daca e~ti mereu obsedat sa marchezi ~i te inca pretenlii launtrice sporite. Agresivitatea falil de intreaga
enervezi pe allii, atunci cand e~ti impiedicat Sa 0 faci, daca te omen ire mi se trage din patru vieli precedente, iar fali! de Italia
dispreluie~ti pe tine, atunci cand nu reu~e~ti - toate acestea IIi ~i Israel - din doua vieli precedente. Am Inleles de ce, atilt in
sporesc brusc dependenla fala de golul marcat. In masura In Israel, ciit ~i in Italia, am avut probleme. Adevarul e ca la
care depinzi de ceva, acest lucru ili este luat. Roma m-am atJat la un pas de demenla ~i asta fiindca Italia
- $i atunci ce-i de mcut? este ata~ata de aptitudini, intelect ~i spiritualitate. Totodata,
-Inlatura retroactiv orice dezaprobare, orice nemullumire, supararile de profunzime m-au expus ~i m-au mcut dependent.
pana ~i pe cea mai mica, fala de IiIrile in care ai trait ~i, mai In aceste condilii s-a produs 0 rezonanli! cu propriile mele
ales, falil de Rusia, unde te-ai nascut ~i ai crescut. Altfel,
ata~ari ~i, daca n-a~ fi inceput la timp Sa ma rog, cine ~tie cu ce
celebritatea te va ucide. Sau, in cel mai bun caz, subcon~tientul s-ar fi terminat Intreaga poveste. Din motive pe care nu Ie
va activa un program de blocare, prin care nivelul evoluliei cunosc , am manifestat In viata anterioara pretenlii sporite fali!
de America, mai ales cu privire la moralitate ~i etica. Acum
152

153
~ f
.J
"""'--'
f'"
lmi amintesc cu bucurie de dragii mei americani de la
noi doi In sala.
consulat, de la care, cu doua saptamani In urma, Incercam sa
- Cei de acolo au trecut, probabil, la cafele, iar de noi se
obtin 0 villi pentru America. Nu ma pot abtine sa nu povestesc pare ca au ~i uitat.
mai pe larg Intreaga Intiimplare.
Mai trece un timp oarecare pana cand sunt strigat pe nume.
Viza deschisa pentru trei ani expira, a~a ca ne-am prezentat,
Ma apropii de ghi~eu, in spatele caruia sta un barbat tanar, care
~i eu, ~i sotia, la consulat, pentru a obtine alta. Am stat la vorbe~te 0 rusa putin mai buna decat engleza mea.
coada obi~nuitele cateva ore, dupa care am depus dosaru!.
- Va cer scuze ca v-am retinut, spune e!.
Oupa un alt interval de a~teptare, am fost chemati la ghi~eu.
Ii zambesc:
- Va lipsesc din dosar adeverinta de la locul de munca,
- Nu face nimic.
statutul firmei dumneavoastra ~i alte cateva hartii, mi-a spus
- A aparut 0 problema, spune el, Intorcandu-mi zambetu!.
cu raceala cucoana de la ghi~eu. Veniti alta data.
Ooamna care s-a ocupat de dumneavoastra data trecuta vrea sa
Am venit peste cateva zile. Oe~i am stat 0 ora ~ijumatate in ;f'
va vorbeasca.
strada, de abia ajunsesem undeva pe la mijlocul randului. Am
Bine macar ca nu consulii", mi-am zis ~i, ziimbindu-i in
luat toate actele posibile. ~i iata-ne deci stand la coada ~i "
continuare, Ii raspund:
a~teptiind sa ne ajunga randu!. Dupa ce am depus actele, m-am
- Nici 0 problema. Sunt gata sa discut cu dansa.
vanturat timp de vreo ora pe coridor ~i prin camera destinata
- Oar, vedeti, doamna lipse~te In momentul de fa(ii, Imi
vizitatorilor. Apoi am revenit langa sotie. spune politicos tanarul, va rugam sa veniti alta data.
- Punem rama~ag ca yom fi chemati ultimii ~i ca nu Yom Ii zambesc ~i dau din cap:
obtine vizele?
- Sigur. Sunteti foarte amabi!.
- Imposibil, a zis ea, ne-ar fi respins de la bun inceput Oupa care ies afara, unde ma a~teapta sotia.
dosaru!. Oar a~a, sa ne accepte actele ~i inca sa ne lase la
- Procesul de inlaturare a cramponarilor de etica ~i
urma... e cu totullipsit de sens.
moralitate continua, ii zic. Baietii de la ghi~eu ~i-au dat toata
Trece 0 ora, trec doua. Randul nostru a trecut demult. In
silinta. Acum putem merge acasa cu con~tiinta Impacata.
sala au mai ramas doar cateva persoane. Sotia ma prive~te
Mi-am dat seama ca toate aceste situatii sunt, de fapt,
intrebator. semnale de alarma, care ma avertizeaza ca inca sunt dependent
- Nu pierde timpul degeaba, ii zic, ni se ofera 0 ~nsii de valorile umane supreme. In mod inexplicabil, inca din
splendida de a ne pune la punct in ceea ce prive~te pretentiile
copilarie imi era frica de celebritate. Nu mi-o doream. In
fa(ii de un alt stat.
realitate, era yorba de dorinta exprimata indirect, pe cale
Oar iata ca au plecat ~i ultimii solicitanti. Am ramas doar intuitiva, de a ma mantui. Intelegeam destul de profund modul

154
155
, ~
,'..'.'-- J

(
in care poate fi distrus caracterul, destinul ~i saniltatea, atunci totodatii, se deconecteazii cea umana, este practic imposibil sa
cand cantitatea de fericire ~i celebritate depa~e~te cu mult duci 0 viatii dupa tiparele normale. Trebuie sa incerci sa
rezerva de iubire din suflet. traie~ti in doua regimuri diferite, adicii, pe de 0 parte, sa fii
Sunt surprins ca pacientul care sta acum in fata mea are absolut iubitor ~i sa nu ai nici 0 pretentie, iar pe de alta parte,
campul curat. Nu vad la el probleme deosebite. Curios lucru, sa fii aspru, cand situatia 0 cere.
ce I-a determinat sa apeleze la mine? Am sa va povestesc ce mi s-a intiimplat odatii. M-am dus la
- Am doar 0 singura problema, zice el, dupa ce am citit bazin, am inotat ~i, dupa ce am tacut un du~, am mers la
cea de-a doua carte, starea launtrica mi s-a schimbat complet. vestiar. Langa dulapul in care imi lasasem hainele era 0 banca
A aparut 0 senzatie de puritate ~i sfintenie interioara. Mi-au nu prea lunga, pe care un biirbat 0 ocupase In intregime cu
trecut toate bolile. Inainte ma chinuia, mai cu seama, hernia de genti ~i pachete. Mi-am scos din dulap geanta ~i m-am gandi!:
disc. Acum, totul a revenit la normal. Problema mea insa este "Unde oare s-o mai pun ~i pe asta?" Apoi, reflex, am procedat
a~a cum procedasem ~i alteori. Mi-am pus geanta alaturi, pC: ;r
urmatoarea: cand ies din aceasta stare, Imi vine greu sa
comunic cu lumea inconjuratoare. Simt ca devin iara~i irascibil podea, enervat in sinea mea ca individul ocupase toatii banca,
~i intolerant. Cum sa impac una cu alta, deta~area de lume ~i tara a se sinchisi de necesitiitile altora. Am incercat sa lupt cu
prezen(a efectiva in ea? sentimentul tot mai accentuat de iritare, dar nu reu~am
- Este yorba de capacitatea de a lucra concomitent in doua nicidecum sa-I inving. lar 0 emotie inabu~itii in prezent
regimuri logice distincte, logica Divina ~i logica umana. inseamna 0 boala in viitor. Trebuia fie Sa renunt la logica
Dumneavoastra ati reu~it sa va armonizati launtric, dar umana, traind doar cu cea Divina ~i acceptiind tot ce mi se
situatia urma~ilor ramane inca nefavorabila. Logica umana se intilmpla, fie sa incerc, in paralel, sa conectez logica umana.
manifesta in exterior, pe cand cea Divina in interior. lar in M-am decis sa pastrez ~i logica umana. $i, fiindca nu e bine sa
interior, la nivelul celor mai profunde straturi, emotiile noastre reprimi iritarea, trebuie s-o traduci in actiuni concrete. A~ ca
sunt conectate la emotiile urma~ilor no~tri. De aceea, cand mi-am ridicat in tacere geanta de pe podea ~i am inceput sa
ace~tia sunt nearmonio~i, nu e deloc u~or sa fim blanzi ~i imping bagajele barbatului, fiicand loc pentru lucrurile mele.
iubitori in interior. Prin urmare, se cere sa munciti in EI n-a spus nimic. Am inceput sa ma imbrac lini~tit. Simteam
continuare la propria armonizare interioara, sa va rugati pentru totu~i ca ma deranjeazii ceva. Cu putin timp in urma eu am fost
generatiile viitoare, astfel incat iubirea de Dumnezeu ~i eel umilit, acurn este urnilit el.
blandetea sa patrunda tot mai adanc In straturile de E mult mai periculos sa-i umile~ti pe altii decat sa fii tu
profunzime. insuti umilit. $i nu atilt faptul ca i-am mutat gentile era
Logica Divina se poate manifesta <i in exterior ",dar daca umilitor, cat felulin care am actionat, lara a scoate macar un
'f

156 157
\ f
- T J
i
cuvant. Am Tacut deci a a treia Incercare de a controIa situalia proprietarul mi-a marit chiria de 1,5 ori. Am fast de acord.
~i m-am adresat barbatului: Individul era amabil ~i plin de solicitudine. A doua zi, dis-de-
- Scuzali, nu v-ati suparat ca v-am mutat bagajele? dimineala, el mi-a Tacut a noua vizita.
- Vai de mine, sigur ca nu, a raspuns barbatul. Trebuie sa - Chiar nu va mustra con~tiinta sa-mi platiti atat de putin?
aveti ~i dumneavoastra unde va pune lucrurile, nu-i a~a? - m-a Intrebat el.
Abia dupa aceasta am simtit cum mi se face lini~te ~i pace Eu am ridicat din umeri:
In sutlet. Pare-mi-se ca Incep sa InteIeg ce Inseamna sa Imbini - Catu~i de putin. Doar am convenit asupra pretului, nu?
logica umana cu cea Divina. Logica umana esle capacilalea - Atunci sa stam de yorba ca doi oameni de afaceri, a zis
de a-Ii apara dreplurile, cea Divina esle paslrarea iubirii # a el. Sunt de parere ca ar trebui sa primesc de cinci ori mai mult.
bIonde/ii. A~adar, daca ma voi gandi, In primul rand, la - Daca tot dorili sa discutam ca doi oameni de afaceri, sa
celalalt, transmi(iindu-i un impuls de iubire ~i bunavoin(ii, voi ~titi ca nu va Inteleg delac. Una dintre reguliIe de bazii In
reu~i sa-i reprezint mai bine interesele ~i sentimentele. Ii voi afaceri este sanu schimbi niciodatii conditiile jocului. /
arata ca-I respect ~i ca tin cant de interesele lui, dar ca, - Tin la reputatia mea, a spus el, a~a ca puteli sta lini~tit,
totodatii, doresc sa-mi apar interesele proprii. pe viitor n-am sa mai schimb conditiile.
In aceste conditii, comportamentuI meu aspru nu-i va smrni - Asta mai lipse~te! - i-am replicat.
un sentiment de ura, Intrucat In sutletul meu nu exista ura. EI a ramas In expectativa, privindu-ma.
Scopul principal al oricarui om esle sa-# paslreze in sujlel - Nu ne va fi de lac u~or sa cadem la Invoiala, i-am zis, ~i
iubirea ~i blonde/ea. A~a ca, ajutandu-I sa-~i urmeze acest asta fiindca ati porn it de la pretentii ~i ofense. Din vorbele
scop, yom reu~i sa ne Intelegem Tara probleme ~i la nivelul dumneavoastra Inleleg ca ma considerati Tarascrupule. A~a nu
logicii umane. Acest principiu functioneazii, In egala masura, se procedeazii nici In afaceri, nici In relatiile dintre oameni. Va
Intr-o situatie minora ( cum a fast cea cu banca prea scurta), In rag sa a~teptati 10 minute. Am sa va comunic hotararea mea.
afaceri, In relatiile dintre state, dar ~i dintre civilizatiile din Peste 10 minute I-am chemat In camera alaturatii, ca paci-
Univers. De aceea, orice situatie trebuie abordatii la Inceput enlii sa nu asiste la disculia noastra. Am remarcat ca proprie-
din perspectiva logicii Divine ~i nu a celei umane, adica sa tarul nu e tocmai In apele lui ~i ca Incearca sa ghiceascii dupa
dam dovada, In primul rand, de iubire ~i respect, abia dupa InTati~areamea ce hotarare am luat. I-am Intins mana ~i i-am
aceea sa ne Inaintam pretentiile. multumit.
In una din (iirile pe care Ie-am vizitat am trecut printr-o - Va multumesc foarte mult ca ati binevoit sa-mi puneli
Inmmplare foarte amuzanta. Negociasem Inchirierea unui ieri la dispozitie aceasta Incapere ~i ca ati fast atat de amabil.
cabinet pentru consultatii. Cu a zi Inainte de prima ~edinta, Cat despre ziua de azi, iata hotiirarea mea: ori acceptati pentru

158 159
J

ea suma stabilitii initial, ori imi intrerup imediat consultatiile ~i


plec impreunii cu pacienti i. Apropo, mi s-a intamplat sii-mi tin
~edintele ~i intr-un pare. ~edeam pe 0 bancii, iar pacientii se EGIPTUL
apropiau pe rand, apoi se plimbau prin pare ~i se rugau.
Din privirea mea, biirbatul a inteles cii sunt hotiirat sa
actionez a~a cum am prom is.
- Bine, s-a grab it el sa-mi spuna, pentru ziua de azi este
valabila intelegerea anterioarii. De maine insa yeti inchiria la
pretul pe care I-am spus astiizi.
Cand mi-am incheiat ~edintele, m-am apropiat de el ~i i-am
dat banii. Apoi am mai adaugat inca pe amt. I
Mai inainte Ie spuneam pacientilor:
- lata 0 primii pentru dumneavoastra, i-am spus.
- ~i de ce, ma rog, i-ai oferit 0 prima? - m-au intrebat - Sunteti cramponati de bani, de serviciu, de familie.
prietenii. Doar n-ai de gand sa riimai ~i maine aici, nu? Apoi toate valorile lumii inconjuriitoare s-au redus, in
ultima instanlii, la omul insu~i ~i la componentele de bazii ale
- Este mai bine sii promiti putin ~i apoi sii mai adaugi
decat sa promiti mult ~i sa dai mai putin, Ie-am riispuns eu. eu-Iui uman. De fapt, dependenta sporita falii de corp, spirit,
Dar, ca sii fiu sinceI', cauza eram, in primul rand, chiar eu. suflet, falii de personalitatea umanii ca ansamblu al tuturor
Eu am atras acest comportarnent din partea proprietarului. Prin acestor componente duce treptat la dependenta de valorile
urmare, sunt ata~at launtric de eticii, de moralitate, de impli- lumii inconjuriitoare.
nirea favorabila a destinului. lar faptul ca i-am oferit bani in Am porn it de la divinizarea laturii materiale. apoi am trecut
plus era important nu atat pentru el, cat pentru mine. la divinizarea aspectelor spirituale. Pas cu pas, am ajuns la
ceea ce alciituie~te temelia tuturor acestora: divinizarea omului
insu~i, altfe! spus, a inveli~ului siiu fizic ~i spiritual. lar cand,
pe la finele verii lui 1998, s-au conturat ciaI' notiunile de eu
Divin ~i eu uman, am crezut cii sistemul meu a ciipiitat, in
sTar~it,0 forma inchegatii, definitivii.
Eliberandu-se de agresivitatea fatii de iubire, individul
illvillgc lreplat forta de atractie exercitatii de trup, spirit ~i
.lIllct. percepandu-~i tot mai distinct eu-! Divin. Eu-I uman,

16\
~ f
_1
-
~'
de~i l~i piistreaza In continuare caracterul real, devine sutleteasca. Omul munce~te, In primul rand, pentru a acumula
transparent ~i imponderabil. La Inceput am verificat aceasta energie subtila, caci ea Ii asigura viitorul, sanatatea urma~ilor,
informalie pe mine Insumi, abia dupa aCeea am introdus-o In 0 condilie fizica buna ~i un destin favorabil. Cand bucuria
lucrul meu cu pacienlii. Aplicat pacienlilor, sistemul funcliona launtrica este reprimata, Inabu~ita dintr-un siml exagerat al I
rara gre~, pe cand, In cazul meu, blocajul era total. Dupa atalia datoriei sau din raliuni de cariera etc., atunci un salt apreciabil f !
ani de cercetare am devenit cu totul alt om. Totu~i ceea ce sta In plan exterior poate fi urmat de 0 cadere nervoasa, depre-
la baza sentimentelor ~i retlexelor mele, practic, nu s-a siune, probleme grave de sanatate, sraramarea destinului. In
schimbat. Nici pana In momentul de falii nu am reu~it sa ma perioada sovietica, antrenorii au remarcat ca, atunci cand
debarasez de atitudinea critica falii de oameni, de obiceiul de tinerii sportivi sunt pu~i pe glume ~i rad In timpul antre-
a-i judeca. Oare care sa fie cauzele? Prima ar fi ca am avansat namentelor, rezultatele lor nu mai sunt atat de bune. Drept
pe calea cunoa~terii ~i Inlelegerii, dar nu am confirmat efectiv, urmare, Ii s-a interzis sa se bucure, sa rada ~i sa glumeasca. ~i,
prin aCliuni ~i comportament, aceste schimbari. Este mai u~'or Intr-adevar, rezultatele au crescut, dar nimeni nu ~i-a dat /
sa dai sfaturi decat sa Ie urmezi. osteneala sa observe cum s-au rasfrant toate acestea asupra
A doua ar fi ca am adoptat un regim de munca supra- sanatalii ~i destinului sportivilor, de fapt, nimeni nici nu-~i
solicitant. Mi-am dat seama de acest lucru cand ajutam 0 batea capul cu asemenea probleme.
cuno~tinla de-a mea, sportiv de performanla. Ideologia comunista aborda viata individului ca pe un
- Nu ~tii sa chiule~ti, i-am zis, tot timpul munce~ti din subiect de importanla secundara. Pe primul plan erau puse
greu. scopurile ~i rezultatele. De aceea, tinerele sportive erau
- Ce vrei sa spui? - m-a Intrebat el mirat. constranse sa ramana gravide, pentru a putea obline rezultate
- Divinizarea aptitudinilor, a muncii ~i a carierei Ii se Inalte, Intrucat, In primele luni de sarcina, organismul l~i
trage pe linia neamului. Te antrenezi chiar ~i atunci cand ar elibereaza rezervele interioare. Cand totul se sfiir~ea, fetele
trebui sa te odihne~ti. Performanlele se oblin cu ajutorul trebuiau sa avorteze. Suprimarea iubirii ~i a vielii In numele
energiei subtile, care line de spirit ~i de iubire, ~i nu prin unui scop suprem era postulatul de bazii al ideologiei
sporirea densitalii energiei exterioare. Energia comprimata se comuniste. Insa urmarile divinizarii valorilor spirituale s-au
acumuleaza prin disciplina, eforturi volitive continue, prin dovedit a fi Intotdeauna mult mai funeste decat cele ale
respectarea regimului ~i a logicii umane. Pe Cea subtila Insa 0 Inchinarii la valorile materiale.
sporim atunci cand ne neglijam Indatoririle, cand nesocotim Ei bine, expliciindu-i sportivului meu cauzele insucceselor,
regimul ~i urmarirea unui leI. Acest tip de energie 11percepem am real izat deodata ca toate cele spuse se refera, In primul
ca pe 0 senzalie de bucurie launtrica, fericire ~i seninatate rand, la propria mea persoana. ~i eu care credeam ca fac un

162 163
\ ~
.. ,-.-- ~, J

bine muncind pe branci ca sa-i ajut pe oameni... Oar s-a treilea - iubirea Oivina.
dovedit ca lucrurile nu stau tocmai a~a. Daca, ajutandu-i pe Atunci cand, in dorinta de a ne piistra iubirea Oivina din
allii, ili reprimi eu-I Divin, iubirea ~i bunatatea sujleteasca, sufiet, ne neglijam indatoririle umane, este yorba exact de acel
acest ajutor al tau va atrage, mai devreme sau mai tarziu, 0 tip de egoism care ne este necesar. Ne urmam sentimentele ~i
nenorocire. Sesizarea acestei diferente vine uneori prea tarziu. r II
ele nu se in~eala. Faptul in sine nu inseamna nicidecum renun-
inainte se credea cii egoismul este 0 triisatura prin excelen(ii tarea la cele umane. Acestea devin, pur ~i simplu, secundare.
negativa, ca trebuie sa dam la 0 parte propriile interese, sa ne insa, atunci cand la baza egoismului nostru sta fericirea
Invingem ego-ul, sa-I Inabu~im. Este un punct de vedere materiala ~i spirituala, nu ne mai pasa nici cat negru sub
specific Orientului. Ideologia comunista ~i I-a Insu~it, folo- unghie de iubirea ~i viata altor oameni. in acest caz, de~i ne
sindu-I ca pe 0 arma. Apoi oamenii ~i-au dat seama ca, Intr-o ofem senzatia de fericire ~i bucurie, sentimentele, de fapt, ne
anumitii proportie, egoismul este totu~i necesar. Ciici, pentru a in~eala. ;f
putea oleri ceva, este necesar, mai intai, sa ai tu insuli. Este
Toata viata mea, citind carti, vizionand filme, m-am
un punct de vedere occidental ~i, la ora actuala, este Imparta~it
autoeducat in spiritul ideii ca la originea fericirii ~i a bucuriei
de cea mai mare parte a omenirii. incotro sa ne Indreptam, cu
sta fie principiul material, fie cel spiritual. inca din copilarie
cine sa ne identificam, cum sa determinam exact proportia
am manifestat dorinta de a avansa mereu, din aceasta cauza
sanatoasa a egoismului?
inertia sentimentelor meIe, care ma ata~au de cele umane, s-a
Sa analizam cateva situatii.
dovedit a fi mult mai mare decat nivelul mediu. Credeam ca
Prima variantii: individul dore~te sa pastreze In sufiet
m-am eliberat de atractia exercitatii de eu-l uman. Un singur
senzatia de fericire ~i bucurie ~i, pentru a nu 0 ~tirbi, refuza lucru ma stiinjenea: dependenta de verigile intermediare. Este
sa-~i ajute vecinul muritor de foame. yorba de verigile care unesc eu-I uman cu cel Divin. Prima
A doua variantii: Incercand sa-~i pastreze sentimentul de veriga ~i treaptii., pe care nu reu~eam s-o depa~esc, era tocmai
bucurie ~i fericire, individul cauta sa se razbune pe cel ce I-a inertia sentimentelor mele, dependenta de ele. intrucat
tras pe sfoara, I-a tradat sau I-a jignit, cu alte cuvinte, i-a sentimente Ie sunt legate nemijlocit de intiimplarile vietii, de
prejudiciat fericirea launtrica.
ritmul ei, era necesar sa-mi modific regimul obi~nuit de via(ii.
A treia varianta: in dorinta de a-~i pastra sentimentul de
Emotiile noastre sunt legate, in primul rand, de cele trei
bucurie ~i fericire, individul se sacrifica, murind pentru
functii vitale: respiratia, hrana ~i sexul. Cu cat mai mult ne
salvarea aproapelui.
deta~am de ele, cu atat reu~im mai bine sa ne stiipanim
In primul caz, sursa bucuriei 0 constituie bunastarea
sentimentele. Pentru Inceput, am hotarat sa ma abtin 0 vreme
materiala, in cel de-al doi lea - principiile spirituale, iar In al
de la hrana ~i sa plec undeva In altii parte, Intr-un alt cJimat

164
165
, f
.0-. ..,.,-. . j

~'
emotional, care sa ma scuteasca de obi~nuitele declan~ari ale percepi caracterul real al eu-Iui Divin, este 0 etapa sine qua
emotiilor. impreuna cu prietenii, am ales ca tinta a calatoriei non in evolutia individuala. Atunci cand individul se margi-
Egiptul.
ne~te la a-~i lnsu~i arta stiipanirii sentimentelor ~i a sub-
Dimineata ma trezesc din cauza acceselor de tuse cu care con~tientului, fara a se concentra asupra celor Divine, ci ,
m-am obi~nuit deja. Accesele lncep In timp ce Inca dorm. I
dimpotriva, continuand sa urmareasca scopuri ce tin de sfera I I
A~adar, l~i fac simtita prezenta emotiile agresive de profun- umanului, lncepe sa se produca 0 dezintegrare, lentii sau
zime. Ele depa~esc ca amploare cadrul con~tiintei me Ie ~i rapida, a con~tiintei ~i a emotiilor. Multe persoane au sf'ar~itIn I
cadrul actualei mele vieti. Raman lntins In pat cu ochii lnchi~i
clinicile de psihiatrie sau au murit, dupa ce au trecut de la yoga
~i ma rog, iertandu-i pe toti cei ce m-au necaj it, In special pe trupului la yoga spiritului. Pentru a putea experimenta ce line
femei. in ultima vreme lnsa aceasta nu ma ajuta. lar ~i iar, de uman. trebuie mai inttii sa acumulezi in tine ceea ce este
lncerc sa descopar cauza tusei ~i a supararilor mele. in Divin. Deocamdatii lnsa trebuie sa urmiiresc de~at orice
con~tiinta mea toropita de somn se perinda din nou franturi de manifestare a emotiilor, sprijinindu-ma totodatii pe sentimentul I
programe: suparari pe femei, pe parinti, pe sine ~i pe propria de iubire Divina. Deosebit de fructuoasa In acest sens este
soarta. Schema lnsa nu functioneaza ~i nu-mi pot explica de de~area de emotiile agresive, de suparare. Nu este un lucru
ceoTusea ma sufoca, dar continuu, pe jumatate adormit, sa-mi lntiimplator ca vechii greci considerau tragedia drept 0 culme a
rostesc rugaciunile, lncercand sa sondez terenul In cautarea artei dramatice. Aici, proportia dintre agresivitatea, furia ~i
sursei. disperarea din planul exterior, pe de 0 parte, ~i seniniitatea ~i
~i iata ca, In acea dimineatii, nefiind Inca pe deplin treaz, fericirea launtrica, pe de altii parte, atinge cote maxime.
mi-am dat seama ca nu are rost sa scormonesc dupa episoade Pentru a nu depinde de senti mente ~i emotii, pentru a nu
disparate. Problema se cere solutionata lntr-o maniera
luneca In sclavia lor, trebuie sa ne lnva(iirn sa traim permanent
tran~anta: ori da, ori ba, ori continuu sa-i judec pe oameni,
In doua dimensiuni emotionale diferite: In iubirea Divina, care
dand apa la moara gandirii negative, ori renunt definitiv la
este liberii de orice servituti, ~i In iubirea, fericirea ~i bucuria
atitudinea critica. Mi-am reluat rugaciunea:
umana, care oscileazii In functie de stari Ie concrete ale
- Doamne, ma voi striidui sa nu-i mai judec niciodata pe umanului.
oameni ~i sa nu gandesc despre ei In termeni negativi.
A~ cum mi-am pliinuit-o, ciilatoria In Egipt ar fi trebuit sa-
in aceea~i clipa, tusea a disparut subit ~i n-a mai revenit,
mi fumizeze numai emotii pozitive. in orice caz, ea lmi oferea
niei In ziua aceea, nici In urmatoarea. Am reu~it sa ma
posibilitatea de a ma sustrage tensiunii pennanente In care ma
desprind de sentimentul de desconsiderare ~i superioritate fata
tinea activitatea mea ~i de a lnvinge inertia sentimentului cii
de alti oameni. Staptinirea sentimentelor. ctind incepi sa
hrana lnseamna viatii: cu cat este mai multii hrana ~i mai

166
167
\\ ~
~ ~
J

aleasil, cu atiit mai multil viatil ar da. Pur ralional, am inleles hotilriit sil filmez toate acestea. Cum era ~i firesc, n-am putut
demult ca viala nu inseamna hrana §i nici macar cunoO§tere, scilpa de sentimentul de dezgust ~i insatisfactie falil de cele din
ci iubire eliberata de orice servitute. Speram sa-mi diminuez jur. A~a cil m-am trezit cu aparatul de filmat defect. Obiectele
in timpul acestei cilliltorii dependenta falil de sentimentele care neinsufletite i~i intensificil sensibilitatea, in contact cu
mil tineau legat de eu-I uman in manifestilrile lui materiale ~i oamenii. intregul Univers s-a nilscut din iubire, de aceea
spirituale. Am sosit la AI-Ghurdaqah impreunil cu doi prieteni. sensibil itatea este 0 insu~ire comuna tuturor obiectelor, atiit
Am luat cu noi bicicletele, asta ca sil nu ne stricilm dispozitia, insufletite, ciit ~i neinsufletite. in timp ce in con~tiinlil noi
alergiind dupil taximetri~ti ~i tocmindu-ne cu ei la tot pasul. separam cu precizie notiuni ca spatiul, timpul, materia, senti-
Preturile aici cre~teau absolut incontrolabil ~i aceastil mente Ie, in sentimentele noastre aceste trei notiuni formeazil
nesfiir~itii galopare era obositoare. Cu bicicletele insil ne-am un intreg, mai cu seamil in sentimentul iubirii. Totodatil,
putea deplasa dupil voia inimii. in plus, ar fi ~i un exercitiu senti mente Ie noastre nasc permanent materie, spatiu ~i timp.
I
fizic excelent. Am ales un hotel ceva mai ieftin, nu pe litoral. Giindul este ~i el 0 totalitate de spatiu, timp ~i materie, dar
Tot din considerente de economie am renuntat la asigurarea cu 0 dinamicil mai sporitii a componentei spatiu. in sentimente
medicalil, lucru pe care aveam sil-I regret mai tiirziu. Eram este mai activ timpul. Pe milsura dilatiirii Universului cre~te
con~tient de faptul cil hotelul nu va fi tocmai unul de lux, tendinta revenirii lui la un singur punct, cu alte cuvinte,
realitatea insil mi-a intrecut toate a~teptilrile. Ca sil nu mai spatiul, timpul ~i materia manifestii 0 tendintil sporitii de a se
spun cil oril~elul arilta cam dilrilpilnat. Pe aproape 0 treime din contopi. Universul devine tot mai senzitiv. Obiectele neinsu-
teritoriul lui se in~iruiau carcase de beton Iilsate de izbeli~te. fletite incep tot mai mult sil semene cu cele vii. imi amintesc
Hotelul nostru se afla parcil pe un ~antier. De jur imprejur, de intiimplarea cuiva care introducea in calculator 0 listii cu
numai noroi ~i grilmezi de gunoaie, nici urmil de asfalt. Ne-am persoane decedate. Unul dintre nume Ii scapa mereu.
Iilsat bicicletele in camera hotelului ~i am mers sil vedem Calculatorul refuza sil-I afi~eze. Mai tarziu s-a constatat cil
marea. persoana in cauza era in viatil.
Data trecutii am tras la un hotel destul de curat, situat in in timpul ~ederii mele in Germania nu am reu~it, din
apropierea milrii. Acum insil aveam impresia cil ne-am pilcate, sil stau de vorbil cu un personaj foarte interesant. Este
cufundat intr-o adevilrata cloacil. Am luat cu mine aparatul de yorba despre un domn, care practicase in mod strillucit
filmat, ca sil imortalizez primele impresii. Dupil ce am avocatura ~i cii~tigase 0 avere frumoasil. Mai nou, el se dedi-
traversat strada principalil a ora~ului, care era ~i asfaltatil, a case universului cunoa~terii energiilor ~i lucrului cu infor-
trebuit sil cotim, pe liingil maghemite co~covite, pe 0 potecil matia.
neingrij itil ~i intesatii de gunoaie, care ducea spre mare. Am Cu timpul, el a inceput sil comunice cu obiectele neinsu-

169
168
\ ~
- ~
j
~'
fletite. ::;iiata ce i s-a lnrnmplat odata. s-au vindecat multa vreme dupa aceea, ~i asta deoarece coralii
Ma~ina lui ramanea mereu In pana. Acest lucru se lntampla, secreta 0 substan(ii mucoasa otravitoare. Eram deci indispus,
cu regularitate, tocmai atunci cand ma~ina ajungea la fiindca nu reu~isem sa fotografiez bancurile de pe~ti, pe
intersectii. Mecanicii nu reu~eau nicidecum sa gaseasca sursa deasupra, eram lngrijorat In legatura cu ceea ce mi s-ar fi putut
acestor defectiuni. Atunci, el a hotarat sa lntrebe ma~ina care lntampla acolo, printre corali. Dupa aceasta patanie, aparatul
sunt cauzele. Raspunsul care i-a venit a fost "Vreau sa-mi pui de fotografiat n-a mai functionat, de~i beculetele continuau
un nume". Dupa ce i-a ales ~i i-a pus un nume, ma~ina nu i-a sa-i palpaie, iar dispozitivul de derulare a peliculei mergea ca
mai creat probleme. Lumea inanimata reactioneazii cu intensi- ceasul. La scurt timp a cedat ~i dictafonul.
tate tot mai mare la emotiile oamenilor. M-am obi~nuit demult Cat despre exercitiile de stapanire a emotiilor, Egiptul lmi
cu aceste manifestiiri. Dezamagirea ~i iritarea pe care Ie-am oferea un cadru excelent. M-am dus lntr-o zi la statia
lncercat in Egipt eu Ie-am transmis camerei de luat vederi, telefonica sa fac comanda pentru 0 convorbire cu Rusia.
tilmand ceea ce-mi provocase dezgust. ::;i ea s-a defectat - Cat costa un minut de convorbire? /I
imediat. A urmat aparatul de fotografiat subacvatic, in care, de - Trei dolari.
altfel, lmi pusesem mari sperante. Totul s-a lntamplat In timpul - Foarte bine, zic ~i, lasand numarul de telefon, intru In
unei furtuni pe mare, cand lncercam sa ma deplasez de-a cabina telefonica. Vorbesc 0 jumatate de minut, dupa care ies
lungul recifului cu intentia de a efectua 0 scufundare. Valurile din cabina ~i ma apropii de tejghea. in spatele ei sta 0
ma aruncau lnapoi spre recif. Situatia In care m-am pomenit egipteana masiva cu 0 mina imperturbabila ~i privirea grea.-
devenea din ce In ce mai dificila. Apele furioase mi-au smuls Va costa ~asedolari, ma anunta ea. - Cum a~a? - nu-mi pot
de pe piciorul stang sandaua de plastic. Am incercat s-o stapani nedumerirea. Ea ridica din umeri. - Va costa ~ase
recuperez, dar un nou val, izbindu-ma, mi-a smuls-o ~i pe dolari. Mai tarziu mi s-a explicat ca trebuia sa vorbesc cel
cealalta. Am lnteles imediat ca, daca-mi va fi smulsa ~i masca putin doua minute. A doua zi m-am apropiat de receptionerul
pentru scufundari, nu voi mai fi In stare sa vad sub apa coralii hotelului In care eram cazat. - Cat costa un minut de
ascutiti ca briciul. Izbiturile de corali amenintau sa ma lase cu convorbire cu Rusia? - Patru dolari, dar trebuie sa vorbiti cel
pantecele sfiirtecat, dupa care n-a~ mai fi avut nici 0 ~ansa sa putin trei minute. Atunci m-am gandit sa-i trag pe sfoara pe
supravietuiesc. in ciuda acestui fapt, lmi Iaceam mai multe toti. Am mers la un hotel de lux, unde serviciile oferite sunt
griji pentru aparatul de fotografiat, ca nu cumva sa-mi lunece net superioare ca nivel. Mi s-a spus ca minutul costa patru
~i sa fie dus de ape. Am reu~it totu~i sa ma strecor printre dolari ~i ca se poate vorbi un minut. Am stat la telefon doar
corali ~i sa ajung la un loc mai putin adanc. E adevarat ca, mai patruzeci de secunde. - Va costa opt dolari, mi-a spus calm
tarziu, lntorcandu-ma la mal, m-am ranit la picioare. Ranile nu individul de la receptie, privindu-ma ca pe 0 insecta.

170 171
\
f
~

- Cum a~a? - Ati vorbit un minut ~i zece secunde, mi-a


sa va informati din timp ~i cat mai temeinic asupra masurilor
raspuns el, trebuie deci sa platiti pentru doua minute. lata
de protectie personala ~i sa fiti pregatit pentru orice surpriza. E
computerul, adauga el, lacand semn spre calculatorul inchis.
de preferat totu~i sa va bizuiti mai mult pe fOr/ele proprii.
Nu avea nici un rost sa-I contrazic. Ba mai mult chiar, discu-
In Egipt, aceste nesfiir~ite escrocherii ~i lipsa de respect m-
tiile de acest gen pot aduce numai necazuri. Am auzit ca, in
au ajutat sa-mi revin. Caci ordinea se vindeca prin haos.
Thailanda, taximetri~tii, in loe de cinci minute, Va plimba cu
Am parasit Egiptul inaintea prietenilor mei. Ei au mers sa
taxiul un ceas, dupa care va pretind 0 suma fabuloasa. Daca
ma conduca pana la aeroport cu bicicletele. La intrarea In zona
yeti incerca sa protestati, va puteti trezi la sectia de politie. lar
aeroportului, cei de la postul de politie i-au oprit ~i Ie-au cerut
politi~tii din partea locului nu ~tiu nici 0 boaba de engleza. Jar
dad! yeti fi aruncat intr-o inchisoare thailandeza, ati putea sa-~i lase bicicletele acolo. Ei ~i-au continuat drumul pe jos.
Apoi m-au ajutat sa-mi duc bagajele pana Ia punctul de
foarte bine sa nu mai ie~iti viu de acolo. ~i, credeti-ma pe
control.
cuvant, patria n-o Sa Va deplanga absenta ~i nici n-o Sa va ia
- N u va temeti c-o sa va fure cineva bicicletele? I'(
apararea. Turi~tii ru~i sunt tratati peste hotare cu 0 totala !ipsa - m-am
aratat eu curios.
de consideratie. Pe de 0 parte, de vina e nivelul sciizut al
culturii comunicarii ~i comportamentului compatriotilor no~tri, - Pai, n-ar prea avea cum, au zis ei, sta un ofiter de politie
pe de allii parte, toti ~tiu ca turistul rus este complet lipsit de aeoIo.
aparare. Intr-adevar, au avut mare bafta: bicicletele nu Ie-au fost
furate.
Mi s-a povestit cum, In Tunisia, un calator, inchiriind 0
ma~ina, a lovit din intamplare 0 camila. Se pare ca nici macar
Ce-i drept, Ie-au disparut farurile de import. Unul dintre ele
n-a putut fi de~urubat ~i hotii au fost nevoiti sa-I taie cu cutitul.
nu era vina lui, cu toate acestea, i-a fost fixata 0 amendA de
cateva sute de mii de dolari, dupa care omul a fost bagat la Inainte de imbarcare,am intalnit 0 vechecuno~tinta.
inchisoare. ~i ar fi zacut acolo mult ~i bine, pana la slar~itul - Am stat cu sotia la un hotel de cinci stele, povestea el cu
.

0 mina sumbra.
zilelor sale, daca nu i-ar fi sarit in ajutor un prieten, care a
cumparat in Asia Mijlocie 0 camila la pret redus ~i a Inainte de plecare trebuia sa-mi duc bagajele la ma~ina. Au
venit hamalii, care au pretins un pret exagerat. N-am avut
expediat-o cu avionuI in Tunisia.
incotro ~i Ie-am dat suma cerulii. Aia au pus mana pe bani, au
Astiizi, Rusia e intesata de tot soiul de agentii de turism cu
plecat dupa bag:ye ~i du~i au fost. A trebuit sa-mi car singur
existenta efemera, care, in plus, sunt prea putin preocupate de
soarta calatorilor care apelem la serviciile lor. De aceea, daca
bag:yelepana la autobuz. Nu, hotarat lucru, babuinii a~tia n-o
sa ma mai vada pe aici, a incheiat el pe un ton categoric.
v-ati decis sa vizitati 0 tara mai putin civilizata, este mai bine
0 parte din sentimentele mele erau intru totul de aeord eu el,

172
173
~

contribuind la sporirea pretentiilor, cealaltA, mai sanatoasa, nu


lua lucrurile in serios, receptiind informatia cu mai mult calm. La numarul unu am constatat 30 de unitAti, la doi -
Am incercat sa-i transmit ~i lui aceastA a doua parte a aproximativ 200, iar la numarul trei - 300 de unitati. Acest
sentimentelor mele: - ~tii, cred ca nu are rost sa ne pripim cu ultim numar eram chiar eu. lncredibil, omul se poate atla
concluziile. Nu vezi ca, pana in ziua de azi, ei i~i duc traiul in intr-o stare de stres maxim ~i nici macar sa nu-~i dea seama.
corturi? ~i, pe urmii, hamalii te-au fentat de cinci dolari, pe Reactia cmotionala care a urmat acestei descoperiri m-a
cand demnitarii ru~i te-au pagubit de 0 mie de ori mai mull. impiedicat sa intrevad imediat cauzele. Banuiesc totu~i ca ele
Am citit prin ziare ca Rusia, de fapt, nu avea nevoie de acel sunt legate de activitatea mea. Durata medie a vietii unui
credit de mai multe milioane care i-a fost acordat in 1998. chirurg cardiolog este de aproximativ 42 de ani, ~i nu
Ziarele scriu ca din orice imprumut raman doar 15%. lar, cand intamplator: de el depinde daca ~i cat va trai pacientul. Insa,
e yorba de intors datoriile, nu tot din buzunarul nostm se ia? In oricum ar evolua situatia, el Ie poate spune rudelor cu
schimb, hamalii no~tri sunt ni~te tipi de treaba... EI a oftat: - con~tiinta impacatA: - Am folosit tehnologiile de ultima ora ~i
am urmat cu strictete toate instructiunile. Nu m-am abatut
A~a este. Nimic nu e sigur in lumea asta plina de pacate. Am
cAzut pe ganduri: "Rusia e cufundatA In haos ~i acest fapt intm nimic de la ele. /
ameninlii sa-i ruineze economia ~i sa distruga Intreaga tara. ~i Cat despre mine, nu am la dispozitie nici un fel de
cand te gande~ti ca, pana nu demult, ea era oranduita prea instructiuni ~i unicullucru pe care-I pot spune in apararea mea
riguros, dar deznodamantul a fost acel~i". In cadrul oricarui este: "Am mcut tot ce mi-a stat in putere". La mine vin
pacienti la care medicii au renuntat. Foarte multi dintre ei
.sistem trebuie sa existe ~i elemente de autodistrugere, altfel
sistemul nu poate supravietni. Inainte de a parasi Egiptul, sufera de cancer ~i nu fiecaruia dintre ei ii pot da 0 mana de
mi-am amintit de 0 Intamplare interesantA. ~edeam cu totii In ajutor. Deseori constat ca nivelul meu nu este suficient pentru
camera de hotel ~i, fiindca tot n-aveam ce face, ne amuzam cu a-I scoate pe pacient la liman. Pe de 0 parte, asemenea cazuri
un joe. Prietenii Imi numeau, rand pe rand, cifre conven- ma impulsioneaza sa-mi continuu cautarile, pe de altA parte
insa cre~te nivelul suprasolicitarilor
tionale, care ascundeau diverse persoane. Aceasta codare Imi nervoase la care sunt
permitea sa citesc informatia In forma ei cea mai purii, Intrucat supus. lar, intrucat sunt inca puternic dependent de eu-I meu
uman, toate acestea se acumuleazi'i ~i, in scurt timp, incep
excludea orice atitudine emotionala.
sa-mi macine organismul. Totu~i orice informatie sau situatie
- Haideti sa verificAm starea de stres a fiecAruia, Ie-am
propus. Starea normala are 0 limita de aproximativ 20 de dezagreabila Imi ofera ~ansa de a merge inainte.
-
unitati, limita periculoasa este de 100, iar cea fatala de 200 De la aceste meditatii ma abate tusea chinuitA care-I scutura
pe unul dintre prietenii mei. La Petersburg, el 0 punea pe
de unitati.
seama climei, dar acum ne atlam in Egipt. Afara e canicula, iar

174

175
\ f
- _J
~'
accesele is-au intensificat. despre lume...
II privesc ganditor cum se chinuie sa tu~easca. ~i povestea De aici putem trage 0 concIuzie, pe cat.de simpla, pe atat
se repetii in fiecare zi, mai cu seama diminetile. de logica: atitudinea ~i comportamentul pe care Ie ai fata de
- Mi-ai citit cea de-a cincia carte? - il intreb. persoana iubitii aratil cum te vei comporta ~i fata de ceilalti
- Citit. Cu atentie, horcaie el. oameni. Astfel, daca 0 tratezi pe femeia iubitii cu superioritate,
- ~i? Ai lucrat la armonizarea ta dupa aceea? daca 0 folose~ti ca pe 0 unealta, vei proceda la feJ ~i cu toti
EI ridica din umeri. ceilalti oameni, ~i cu lumea inconjuratoare in general.
- Ai in camp semnele unei posibile morti, ii zic, ceea ce Parintii no~tri sunt primii oameni pe care ii iubim. De
inseamna fie cancer la pJamani, fie tuberculozii, fie astm. aceea, cu cat mai mult ne iubim ~j respectiim parintii, oricum
Nivelul cramponarii de suflet, adica de iubirea de oameni, de ar fi ace~tia, cu atat mai armonip~i launtric suntem in
moralitate ~i idealuri, depa~e~te la tine de cateva ori pragul raporturile noastre cu lumea inconjuratoare: La ora actuala,
fatal. Dar ce sa mai vorbim? - dau a lehamite din mana. Fa japonezii sunt cea mai longeviva natiune de pe glob. Locuitorii /
cum ~tii, te prive~te. muntilor Caucaz, de .asemenea, se bucura de .0 durata
La care el bombane~e ragu~it: exceptionala a vietii. Savantii n-au reu~it inca sa gaseasca
- Ai face mai bine sa ma examinezi in plan subtil. explicatia acestui fenomen. Insa atat japonezii, cat ~i cauca-
Informatia s-a dovedit a fi absolut surprinziitoare. Planul zienii sunt deosebit de respectuo~i ~i de binevoitori falii de
subtil dezvaluia la suferindul nostru un potential sexual parinti. A~adar, individul care-~i respecta parintii ~i da dovada
remarcabil. Capacitatea de a atrage 0 femeie ~i de a 0 cuceri de noblew in relatia cu femeia iubita se poate a~tepta la 0 vialii
era ie~itiidin comun. lunga.
- ~tii de ce ai avut probleme in relatiile cu femeile? - in dimineata urmatQare nu puteam intelege: de unde vine
I-am intrebat. Fiindca, in vietile precedente, femeile iti cadeau senzatia asta ciudata, de parca mi-ar lipsi ceva?
la picioare. Aveai obiceiul- nici mai mult, nici mai putin - de Apoi mi-am dat seama: nu se mai auzea tusea matinala a
a te folosi de ele. ~i in viata actuala continui, in subcon~tient, amicului nostru. Accesele i-au disparut cu desavar~ire ~i n-au
sa calci in picioare orice femeie care-ti iese in cale. Faci acest mai revenit nici pe parcursul zilelor urmatoare. Astmul,
lucru incon~tient, tara sa-ti dai seama. Din relatia cu 0 femeie, cancerul pulmonar au disparut din campul lui tara sa se fi
tu extragi maximum de placeri senzuale. Dar, cu cat mai manifestat in exterior.
aproape de iubirea Divina este emotia pe care 0 traie~ti, cu aliit La un sentiment care nu are nimic ie~it din comun, omul
mai adanc patrunde aceasta in subcon~tient, iar 0 datil cu ea se reactioneazii printr-un comportament obi~nuit. Dar, pe masura
inradacineazii ~i un anumit tip de comportament ~i conceptia ta ce se apropie de Dumnezeu, el trebuie sa se asemene tot mai

176 177
.J

mult unui Inger. Caci, cu cat simtim mai multa iubire, cu atat
trebuie sa fim mai blanzi ~i mai genero~i sullete~te, cu atat mai
deschi~i iertarii ~i compasiuni i trebuie sa ne aratam fa(ii de
TREAPTA A PATRA
semeni, ~i asta tara a cantiiri, analiza sau evalua.

/'
Ma allu intr-un avion care se intoarce din Egipt, zborul
pana In Rusia dureaza cinci ore. Mai Inainte nu-mi placeau
zborurile lungi, apoi mi-am dat seama ca, In timpul zborului,
imi pot Indrepta atentia ~i eforturile asupra propriei persoane.
Yisul meu este sa petrec In Intuneric In subsolul vilei cateva
zile, ca sa revin la starea mea normala. Avionul este ca 0
celula mobila. Stau In fotoliu ~i imi amintesc 0 pilda sufista.
Odata un inva(iitor a venit Impreuna cu discipolii sai intr-un
sat, unde insa nu Ii s-a dat nici de mancare, nici nu I-au cazat.
~i iata-i noaptea in de~ertul rece, iar in jurul lor urla ~acalii.
Inva(iitorul Incepe sa se roage:
- Allah, Iti multumesc pentru faptul ca mi-ai oferit aceasta
situatie.
Discipolii comenteaza:
- Dumnezeu nu ne-a dat nici adapost, nici paine. Pentru
ce ii multume~ti?
- Eu ~tiu una, raspunde Invatiitorlll, In acest moment, ~i
mie, ~i vOlla Dumnezeu ne-a dat tocmai ceea de ce aveal11

179
\
~
'\

nevoie. amorteasca degetele mici de la maini. Nu se ~tie de ce au prins


Noi toti pornim din Dumnezeu ~i 11purtam in noi. Cu cat a se ridica la suprafatii valuri de frica 1n fata viitorului -
mai mult se dezvolta umanul, cu atilt mai mult trebuie sa probabil, vin de acolo, din a patra viatii.
nazuim la Divin ~i sa sporim legatura cu Dumnezeu in sufletul Ma uit sa vad de ce ma ata~asem acolo. Curios lucru,
nostru. lar atunci cand proportiile umanului vor atinge 0 capacitatea de acceptare a umilirii trupului, spiritului,
anumita limita, pentru a 0 depa~i, va trebui sa ne intoarcem la sufletului era foarte 1nalta, altfel spus, dependenta de eu-l
Divin. uman era minima. De unde vin atunci 0 asemenea rigiditate ~i
Cu totii am ie~it din Dumnezeu ~i in El ne yom intoarce, ~i ambitiile? incep sa analizez cu atentie eu-l uman 1n plan subtil,
orice situatie, oricum ne-ar parea ea noua, ne impinge apoi trec treptat la verigile ce duc spre Divin. Prima veriga e 1n
1ntotdeauna spre Divin. Daca incepem sa simtim acest lucru, ordine. A doua ~i a treia - de asemenea. A patra. Stop. Aici eo
judecatile noastre nu mai au acela~i caracter categoric. Ceea ce oprire. Ce fel de veriga e aceasta? Cum se nume~te? De ce
astiizi consideram ca este fericire, maine se poate dovedi tocmai aici e 0 asemenea concentrare? Nu ~tiu. Nu ~tiu nici
/
nefericirea noastra. Ceea ce socoteam mai ieri bogatie, astiizi cum sa numesc aceastii structura. N-am deciit sa a~tept.
s-a dovedit a fi saracie. Treptat, tottll se va limpezi.
indata ce liirgim hotarele temporale ale existentei noastre, Suriid cand 1mi amintesc cum, cu cateva luni in urma,
multe valori ~i situatii au cu totul alt aspect. Cu fiecare noua dibuisem 0 structura ~i nu reu~eam nicidecum sa-i gasesc 0
amplificare a capacitatii de cuprindere a realitatii se schimba denumire. "De ce sa ma striiduiesc tara rost?" - m-am gandit.
sistemul nostru de conceptii despre lume. De aceea, concep- in mod obi~nuit, eu vad modificarea campului, situatiile care
tiile noastre despre lumea 1nconjuratoare n-au fost nicicand ~i se creem 1n plan subtil, apoi, vreme 1ndelungata, ma dau de
nici nu pot fi exacte. Yom cunoa~te aceastii lume atunci cand ceasul mortii, 1ncercand sa patrund, sa clasific ~i sa a~ez totul
ea se va comprima pentru noi pana la dimensiunile unui punct, 1ntr-un sistem unic. Treptat se precizeazii denumirea ~i
iar timpul se va opri, adica atunci cand aceastii lume se va interconexiunile dintre diferite elemente. in 1mprejurari critice
pierde 1n Divin. informa!ia mi se transmite sub forma de text. Am incercat ~i
"Lucru curios, ma gandesc eu, toate ambitiile me Ie, de aceasta data sa ob!in informatia: cum sa numesc aceasta
aroganta ~i problemele legate de caracter 1mi vin din a patra entitate. Informa!ia a porn it spre mine. incep sa conturez
mea viatii. Locuisem in Egipt, dar nu reu~eam nicidecum sa literele. "L-e-n-e-~-i-i n-u t-r-e-b-u-i-e s-a ~-t-i-e I-u-c-r-u-I
ob!in 0 informatie concreta: care a fost ocupatia mea. Abia a-c-e-s-t-a."
acum am realizat cii fusesem preot. Fiindca veni yorba, pentru Oenumirea am gasit-o singur, mai tarziu. Curios, eredeam
prima oara 1n ultima jumatate de an au 1ncetat sa-mi ca, daea ma aflu 1n contact eu anumite entita!i, acestea

181
180
\ ~

~'
urmeazii sa ma sustina mereu din spate ~i aproape ca trebuie sa ziar - un ~ir de intrebari pe care vor sa mi Ie puna ziari~tii.
ma duca de mana. Da de unde, nici pe departe! 0 conectare Intrebarile difera de cele care mi se pun de obicei in timpul
directa este un lucru extrem de rar, in general imi vin sugestii conferintelor.
indirecte. - Va considerati cumva un ales?
Am inteles ca astfel este ghidat fiecare dintre noi. Numai ca - Este adevarat ca sunteti un om toarte aspru, care nu-~i
putini vad ~iinteleg lucrul acesta. crulii pacientii?
Avionul incepe sa vibreze puternic. Cercetez, pentru orice - Va este oare cunoscut sentimentul milei? I
eventualitate, campul avionului, dar totul pare a fi in ordine. "Ar fi interesant sa aflu, ma gandesc, daca ei mi-au citit
"Vant lateral puternic, anunlii comandantul aeronavei, cu 0 cartile". La conferintii va trebui sa raspund la aceste intrebiiri.
II~
vitezii de aproximativ 170 km/ora. De aceea, viteza noastra de Intrebarea referitoare la calitatea mea de ales este ridicola. I
ii
zbor este acum nu de 900, ci de 220 km/ora". Asprimea mea falii de pacienti e cu totul alta discutie. I se .
poate oare repro~a chirurgului ca este aspru pentru faptul ca /'
- Cu a~a vitezii zboara avioanele ce stropesc campurile,
bombane~te cineva de langa mine. lucreaza cu scalpelul? M-am convins ca alintarile ~i conso-
"Dupa toate probabilitatile, yom ajunge la Peterburg cu larile nu numai ca nu aduc nimic bun, ci pot fi chiar
intarziere, ma gandesc. Avionul W schimba altitudinea ~i periculoase. Cu 0 jumatate de an in urma m-am confruntat cu
trepidatia inceteazii treptaL Imediat dupa aterizare eu simt, in 0 situatie care a demonstrat inca 0 data lucrul acesta.
interior, 0 greutate insuportabila: este fie bionergia Rusiei, fie Intr-un ora~, eu am oferit consultatii catorva persoane. La
a mea. Chiar in seara sosirii incep sa primesc apeluri telefonice consultatii am fost intrucatva ajutat de 0 anumita persoana.
de la cuno~tinte ~i pacienti. Observ ca starea mea de impacare . Dupa cum am aflat mai apoi, concursul domnului in cauzii s-a
dispare undeva ~i apare 0 stare de irascibilitate ~i nervozitate, datorat dorintei de a-~i face publicitate lui ~i cursurilor sale.
pe care nu pot nicidecum s-o depa~esc. Mi-am contramandat Individul se credea clarviiziitor ~i pretindea ca intelege Biblia
toate conferintele ~i orele de consultatii. Singura exceptie a in esenta ei. Oamenii nu se aratau prea dornici sa vina la el ~i
constituit-o ora~ul Peterburg, unde, in fiecare toamna ~i atunci el a hotarat sa profite de conferinta ~i consultatiile mele.
primavara, prezint un fel de dare de seama asupra rezultatelor lata in fata mea 0 femeie cu lacrimi in ochi.
cercetarilor. La 3 aprilie urmeaza sa tin 0 prelegere. Eu nu-mi - Fiica mea s-a sinucis; ajutati-ma sa inteleg, ce s-a
alcatuiesc niciodata un plan al discursului ~i nu folosesc un intamplat?
text dinainte scris, totu~i imi notez unele momente importante, - Un nivel uria~ al trufiei, i-am spus; fiica dumneavoastra
ca sa nu Ie trec cu vederea in decursul conferintei. nu ~tia sa accepte situa!iile traumatiz<1nte. Parin!ii nu vor, iar
Am in fata mea un chestionar expediat prin fax de la un copiii nu mai sunt in stare, ~i situa!ia se agraveazii progresiv.

182 183
\ ~

Fiica dumneavoastra putea ti salvata de sinucidere printr-o


stare sa rezisl. M-a chinuit vreo doua ore ~i, In cele din urma, a
boala grea sau prin necazuri ~i nenorociri necontenite. Intrucat
exclamat dezamagita:
lucrul acesta nu s-a Intiimplat, situatia a avut un deznodamant
tragic. insii arice prace.') fnceput din exterior continua in - Am venit la dumneavoastra ca sa ma eliberez de
rautatea ~i agresivitatea pe care Ie-am acumulat; eu Ie arunc
interior, in plunul subti!. Sufletul tiicei dumneavoastra nu
asupra dumneavoastra, iar dumneavoastrii mi Ie Intoarceti
poate intra In lumea de dincolo ~i continua sa se chinuiasca,
Inapoi.
tiindca dumneavoastrii va framantati, regretati ~i va Invino-
Atunci am Inteles de ce Imi punea ea Intrebarile. In
vatiti prea mull. In timp ce, la nivelul exterior, multe eve-
America, oamenii s-au obi~nuit sa foloseasca totulln scopurile
nimente se produc In mod ireversibil, In plan subti] multe pot
lor personale. 0 astfel de atitudine consumista intra In sange ~i
ti schimbate. Daca va veti Invinge disperarea, i-am spus
da na~tere mai apoi unor probleme serioase. Daca 0 asemenea
femeii, ~i veti renun!a la autoflagelare, veti ajuta In felul acesta
persoana nu-~i schimbii atitudinea falii de lume, este
~i sufletul fiicei, ~i propriul dumneavoastra suflel. lar daca veti
incurabila. $i In momentul de falii Imi dau seama ca aceasta
Incepe sa lucrati la armonizarea propriei persoane, va veti /
femeie ~i-a pierdut ti ica ~i ca are nevoie de compasiune, Insa,
puritica nu numai dumneavoastra, ci ~i sufletul tiicei.
pur ~i simplu, vad ce se va Intiimpla pe urma. De aceea sunt
Acceptarea noii informatii este ceva complicat pentru oamenii
nevoit sa spun adevarul.
ce au un nivel sporit al trutiei. Pentru aceasta ei ar trebui sa se
schimbe, dar tocmai acesta este lucrul pe care ei nu vor sa-I - Moartea fiecarui om este determinata de sus. Pe urma,
ea este determinatii de karma personala, caracterul ~i soarta
faca, fiindca aceasta Inseamna lipsa de aparare.
tiecarui om. Abia In al treilea rand ea este determinatii de
Ochii femeii exprima lipsa de Intelegere. Ea a~tepta cu totul
caracterul ~i comportamentul altor oameni. Pe acest plan,
altceva din partea mea. Tipul acesta de oameni Imi este
conceptia incorecta despre lume, comportamentul ~i caracterul
cunoscul. Candva am avut la New York 0 pacientii, care Imi
dumneavoastra au influen!at, Intr-o anum ita masura, soarta
punea Intrebari neesentiale, uneori absurde.
tiicei ~i continua s-o influenteze ~i acum. Daca nu va
- Logica dumneavoastra va blocheazii posibilitatea de a
schimbati atitudinea falii de cele Intiimplate, peste vreun an ~i
recepta informatia care vine de la mine, i-am zis. - Lucrurile
jumatate v-ati putea Imbolnavi de cancer. Nu va veti ajuta nici
pe care Ie spun eu trebuie, In primul rand, sa Ie simtiti.
tiica ~i nici dumneavoastra nu va veti putea salva. Duceti-va ~i
Dumneavoastra Insa nu doriti sa va schimbati, ci Incercati sa
reflectati 0 vreme.
va folositi de mine. Nu veti obtine nimic cu Intrebarile
Peste un timp oarecare, doamna revine. Pentru ca omul sa
dumneavoastra.
ajunga la Dumnezeu ~i sa se sprijine pe eu-I sau Divin, trebuie
Ea a insistat ~i eu am consimtit: eram curios daca voi fi In
sii i se arate cum Ii fuge umanul de sub picioare, cum se naruie

184
185
\ 1

....... J

~i dispare. Daca, in acest moment, omul ~tie incotro sa mearga, agresivitate nu asupra lui, ci asupra mea.
el izbute~te sa traverseze aceasta etapa grea. Vedeam dupa lmaginati-va urmatoarea situatie. Un staret, care vede cat
ochii femeii ca este pregatita. ~i iatii ca 0 iau de mana, ii de greu ii vine unui calugar sa se roage ~i cat de istovit este
examinez campul ~i vad ca situatia e mult mai grava. Nu mai acesta din cauza postului, ii aduce in chi lie muzicanti, chel-
inteleg nimic. Agresivitatea subcon~tientii fata de barbati, nerii ii aduc de la restaurant 0 cina copioasa, iar la caderea
aparuta cine ~tie de pe unde, depa~e~te de trei ori nivelul noptii staretul ii aduce cateva femei.
mortal. Ea a lacut ceva absolut incorect ~i i s-a intamplat ceva ~ Prietene, e~ti atat de obosit, odihne~te-te putin, ii zice
staretul calugarului.
"Ce mai ~edintii! - ma gandesc eu, trebuie s-o readuc macar
Din punctul meu de vedere, tanarul a lacut acela~i lucru,
la starea initiala." numai ca nu-~i dadea seama de asta. Cand dau consultatii, eu
incerc din nou sa-i explic ceva ~i cred ca am reu~it oarecum ma straduiesc sa ma "acopar" in fata pacientilor, ca ei sa vada
/
s-o redresez. in mine 0 treapta catre Divinitate, 0 u~a care se deschide
Dar gre~eam. Ea a venit a doua zi impreuna cu sora ei, care pentru ca omul sa intre in alta lume. Daca omul s-a incle~tat de
a inceput sa strige ca sunt un ~arlatan ~i sa ceara sa fie u~a, nu va mai intra deloc. Faptul ca pe durata ~edintelor ma
restabilitii dreptatea. Eram curios sa ~tiu ce anume i s-a cuprinde uneori 0 stare de irascibilitate, determinata de
intiimplat in decursul ~edintei ~i am aflat urmatoarele lucruri. pacienti, este 0 alta problema. Pentru mine, lucrul acesta este
Doamna a ie~it de la mine cu ochii scaldati in lacrimi. De ea s- periculos, deoarece imi strapunge apararea. Aceasta dovede~te
a apropiat in graba tanarul pe care I-am mentionat mai sus. dependentii ~i ata~are sporita fatii de unele aspecte ale
Poate ca era compasiune umana, poate dorinta de a produce 0 umanului.
impresie buna, pentru ca oamenii sa vina la cursurile lui. EI a invartesc in maini foaia, citesc intrebarea cu privire la
inceput s-o lini~teasca: calitatea mea de ales. "N-au alta treaba a~tia decat sa caute
- Nu va framantati, totul se va aranja, nu dati prea multii ale~i", ma gandesc eu agasat. Dad ar avea informatii complete
importantii celor ce v-au fost spuse. despre mine, despre felul in care s-a rUuit soarta cu mine, nu
~i subcon~tientul doamnei s-a aruncat iar de la Divin spre mi-ar pune asemenea intrebari. in cartile mele insa eu comunic
uman. Nivelul trufiei, de doua ori peste nivelullimitii pana in numai lucrurile care nu I-ar ~oea pe cititor ~i care ofera 0
acel moment, il depa~ea acum de ~apte ori. Ea sea agatat imagine a cercetarilor mele. Probabil, va trebui sa dau un
interior de acest tanar ca de 0 portitii de scapare ~i, cu cat raspuns in concordantii cu realitatea. in anii de copilarie ~i de
depindea mai mult de el, cu atat mai violent izbucnea, pe loe, tinerete am fost mereu urmarit de sentimentul ca sunt un ales.
agresivitatea ei fata de barbati. Numai ca ea varsa aceastii De-abia in ultimul timp, de cand mi-am inceput cercetiirile, ma

186
187
\ f
- j
~'
consider un om normal. - Bani, zic eu, bunastare, afacerile merg bine, au apilrut
A fi "ales" este 0 astfel de situatie In care te afli parca planuri de viitor. A crescut posibilitatea Imbunatiltirii situatiei
deasupra 101oror.Mult mai adesea eu sunt nu mai sus, ci mai atat In ceea ce prive~te banii, ciit ~i soarta. Caracterul a Inceput
jos de nivelul situatiei. Am 0 multitudine de probleme pe care Indata sa se deformeze. i~i face loc un sentiment de
nu Ie pot solutiona ~i ci\rora nu Ie pot face fati!. Ce fel de ales superioritate In raport cu oamenii. Ca sa faci aprecieri dure ~i
mai sunt ~i eu? sa critici, trebuie sa te simti mai presus fata de ceilalli.
Telefonul ma distrage de la gandurile mele: ma suna 0 Desconsiderarea ~i asprimea fata de oameni se afla,
cuno~tintil din alt or~. deocamdata, la nivelul subcon~tientului, dar ficatul
- Va mai amintiti, v-am telefonat cu 0 jumatate de an In reactioneazil deja la acestea. Se produce 0 disfunctie a vezicii
urma ~i v-am Intrebat de ce Imi amortesc mainile - Imi spune biliare ~i acest fapt este resimtit, la Inceput, ca un gust amar In
ea rwnd. - Ei bine, la catva timp dupa aceasta gura.
i-am imprumutat unei prietene cinci mii de dolari. Aceasta ;("
- Ei bine, dar care este cauza durerilor care au aparut In
i-a investit Intr-o afacere care a e~uat, cu alte cuvinte, eu, de zona inghinala?
fapt, am pierdut banii ace~tia. in interiorul meu am acceptat - Acestea sunt legate de 0 femeie. Ea Incepe sa te preseze.
toate acestea. imi imaginam ci\ hoinaresc, ce~ind cu mana - Prietena mea vrei sa zici?
Intinsil, ca nu voi mai fi In stare sa Imi revin, ~i iatil ciI, de
- Nu, e yorba de altcineva, tu Inca n-o cuno~ti.
curand, am aflat ci\ persoanele care mi-au In~elat prietena nu - N-am Inteles, ~i-atunci ce treaba are ea cu asta?
se eschiveaza de la plata datoriei ~i prom it sa restituie banii, ba
- Cu ea vei avea, probabil, 0 relatie mai serioasa decat cu
chiar platesc ~i dobanda. Puteti descrie aceastil Intamplare In actuala ta prietena, de aceea ea este prima care reactioneazil la
cartea dumneavoastril, riide ea, iar mainile nu-mi mai starea ta interioara periculoasa. Durerea din zona inghinala IIi
amortesc. umile~te trufia ~i, Intr-o oarecare miisura, te echilibreaza. A~a
Eu suriid: ca ~i Intr-un caz, ~i In celalalt cauza 0 reprezintil starea ta
- Bine, 0 voi introduce In carte. interioara nu prea strillucitil.
Apoi cad pe ganduri ~i privesc 0 vreme drept Inainte.
- Bine, ~i ce sa fac?
Amortirea mainilor Inseamna teama de viitor. - Bunurile pe care Ie poti dobiindi In viitor, pe cat se pare,
lar suna telefonul. 0 cuno~tinti! de-a mea se intereseaza de dep~esc puterea ta de rezistentil. Nu ai suficientil inertie a
starea sa. iubirii, pentru a putea suporta 0 dozil mare de fericire umana.
- in ultimele zile simt In gura un gust amar care nu A~a ca pune osulla treaba.
dispare, spune el, care ar putea fi cauza? Ne luam ramas bun ~i Incerc sa-mi amintesc la ce ma

188 189
\ f
j

oprisem. Aha, zdruncinarea treptei a patra. De care aspect ar La prima veriga, cramponarea depa~e~te de cateva on
putea ti totu~i legata aceasta entitate? Deodatii, ceva se nivelul mortal. La asta chiar nu m-am a~teptat. Este in
schimba ~i eu Incep, ca prin cealii, sa vad ~i sa simt ceva. desIa~urare un program de autodistrugere din cauza umilirii in
Aceastii entitate se leaga cumva de destinul meu. Intre ea ~i domeniul banilor, destinului, idealurilor. Mi-am amintit de
destinul meu mai sunt trei verigi. Acum, pare-mi-se, Incep sa anul 1971, cand imi Iaceam studiile la Academia de medicina
Inteleg despre ce este yorba. lau pixul ~i Incep sa desenez. militara. lmi exprimasem nedumerirea in legiitura cu atirmatia
Destinul meu se leaga de corpul meu ~i de corpurile copiilor ca sistemul socialist ar ti de multe ori mai bun ~i mai eticient
mei, alcatuind 0 formatiune unitara. Mai Intai e destinul meu decat cel capitalist. Tin minte bine ce s-a intamplat mai apoi.
~i, In acela~i timp, al unor mari grupuri de oameni: poporul, Imi aparusera, probabil, supiirari la adresa regimului ~i a
societatea, statuI. In cazul dat este yorba de Rusia. Aceasta intregi i liiri, ~i Inca unele destul de mari. latii de ce cea 0
este prima veriga a lantului pe care I-am viizut. A doua veriga celebritate cat de mica ma afecteazii atilt de mult. Lucrul eel
constii din destinul meu ~i, totodatii, destinul emisferei de est a mai curios este ca eu ma ocupasem de inlaturarea pretentiilor i/
Pamantului. Estul, care reprezintii principiul spiritual, este la adresa liirii. Insa, daca nu descoperi sursa profunda din care
unitar. Vestul este fariimitat In cateva Parti: Africa, Europa, au aparut acestea, dispare doar stratul de suprafalii al
America de Nord ~i America de Sud. A treia veriga 0 supararilor.
reprezintii destinul meu, legat de Intreaga omenire ~i de Inca Mai departe. A~amentul de veriga a treia. Aceasta
doua civilizatii Inrudite din Galaxie. A patra veriga este inseamna pretentii la adresa intregii omeniri. Ele vin, cu
destinul meu, legat de centrul Galaxiei ~i de 0 jumatate a preponderenlii, din viata a. doua. Atunci mi-am dorit, in
acesteia. repetate randuri, moartea din cauza umilirii idealurilor ~i a
Mi se pare ca Incep sa Inteleg despre ce este yorba. 0 moralitiitii. Ofensa, din cine ~tie ce motive, este provocata
celula a ticatului este, totodatii, 0 celula a organismului, cu alte parca de intreaga omen ire. Probabil, nivelul meu spiritual era
cuvinte, eu-I nostru uman este inclus In formatiuni tot mai destul de Inalt ~i tiecare om era perceput de mine nu ca
ample. Cu cat sunt mai mari proportiile umanului, cu atilt individ, ci ca un reprezentant al intregii omeniri.
subcon~tientul functioneazii mai activ ~i la 0 scam tot mai La veriga a patra, situatia nu e mai buna. Este prezentii 0
mare. Vreau sa aftu In ce masura sunt ata~at de aceste patru multipla dorinlii de moarte adresatii oamenilor din jur ~i altor
niveluri. In privinta destinului, at~area este de 20 %. Dispret lumi, cauza tiind idolatrizarea contactului cu centro I Galaxiei.
de sine din cauza umilirii In raport cu banii ~i cu soarta. Na-ti- Probabil ca acolo se afta civilizatiile sau entitatea
0 buna! Inseamna ca destinul meu este Inca imbibat cu toate informationala care a servit drept sursa a aparitiei vietii In
astea. Galaxia noastra.

190 191
1
~

Privesc cu melancolie foita cu rezultatele diagnosticarii. ~'


Curios lucru, totu~i cum am fost in stare sa fac cercetare,
avand parametrii atilt de ingrijoratori? Scuturarea constanta
careia i-am fost supus de-a lungul intregii meIe vieti, in mod DIAGNOSTICAREA
evident, n-a fost suficientil ca sa ma puna in ordine. Acum
inteleg de unde se trag stresul enorm din subcon~tient, teama
de viitor ~i parestezia (amortirea mainilor).

Ca sa pot stabili diagnostice ~i sa-i ajut pe oameni, era


necesara participarea activa a verigilor superioare ale eu-Iui
/
uman, mai cu seama a nivelului patm. Fiecare om are 0
anumita predestinare, cu alte cuvinte, un eu uman des~urat in
timp. S-a dovedit ca toate insuccesele ~i e~urile mele in
diagnosticarea ~i tratarea bolilor imi amplificau dependenta de
verigile superioare ale predestinarii umane, 0 data ce nu eram
in stare sa Ie dep~esc. Orice insucces sau neplacere legata de
persoanele apropiate era perceputa de mine ca un e~ al
muncii me Ie ~i, cu cat erau mai importante cercetarile mele ~i
'\iutoml acordat oamenilor, cu atilt mai periculoasa devenea
dependenta de predestinarea ~i munca mea. SentimentuJ ca efti
ales in Jata lui Dumnezeu indica atQiarea de nivelurile inalte
ale predestinarii. Pentru mine, acest sentiment putea fi mortal.
Ceea ce ma salva era faptul ca acest sentiment, chiar daca
aparea numai in subcon~ient, ducea imediat la e~ecuri atilt in
tratarea bolilor, cat ~i in cercetiiri, precum ~i la mari necazuri
in viata personala.

193
J
De curand am fost rugat sa cercetez daca vasectomia la
La una dintre conferin\ele meIe am primit un bile\el barbali ~i ligatura trompelor uterine la femei este 0 Incalcare a
interesant. Cel care I-a trimis scria ca mama lui suferise de 0 legilor. S-a dovedit ca este 0 incalcare. In plan subtil, aceasta
boala grea ~i hotarase sa piece de bunavoie din aceasta lume. reprezinta un program de distrugere a viitorilor copii. in cazul
Ea a fost ajutata sa-~i realizeze dorinta, acum Insa el se In care copiii mentin acest program, ei sau nepo\ii pot fi deja
confrunta in mod periodic cu 0 lipsa acuta a dorin\ei de viata, loviti de sterilitate. 0 doamna mi-a relatat un caz foarte curios.
careia Ii face fata cu greu. Barbatul Intreba daca exista vreo - ~ti\i, mi-a spus ea, eu Incepusem sa scriu versuri, ~i
legatura Intre starea lui ~imoartea mamei. destul de bune. In plus, ele Imi veneau u~or, ca un cantec, ~i
Diagnosticul a aratat ca exista. Dorinta de a muri a marnei erau considerate pline de talent. Deoarece nu mai voiam sa
s-a extins ~i asupra copiilor, nepo\ilor ~i stranepo\ilor. De ce nasc, mi-am pus sterilet ~i, deodata, am simtit cu uimire ca nu
nu s-a limitat la propria persoana? De ce au primit lovitura ~i mai sunt In stare sa compun versuri. Nu mai aveam nici /'
urma~ii? La un nivel mai profund, emo\iile noastre sunt una dorinta, nici inspiratie. Totul s-a destramat ca fumul. Pe atunci
cu emo\iile copiilor, iar ~i mai In profunzime - cu ale nepo\ilor nici macar n-am Iacut legatura Intre aceste doua fapte, acum
~i stranepo\ilor. Cu cat este mai mare inertia emo\iilor noastre, Insa inleleg ca, punandu-mi steriletul e ca ~i cum a~ fi renuntat
cu atat mai putemic Ii influenteaza acestea pe urma~i. Daca un la iubirea fa\a de viitorii mei copii, prin urmare, la sentimentul
om s-a decis, in mod con~tient, sa-~i puna cap!it zilelor, atunci, iubirii in general.
cu cat se concentreaza mai mult asupra acestei dorin\e, cu atat "Adesea nu observam, m-am gandit eu, cum planurile,
mai profund patrunde ea, distrugand mai apoi sanatatea ~i scopurile, gandurile noastre'ne storc pe neobservate iubirea din
destinul urma~ilor. suflet."
Aici insa este yorba despre un caz izolat, despre tragedia 0 doamna care venise pentru consultatie m-a rugat sa ma
unei singure persoane. In momentul de fata, multa lume lupta uit ~i sa vad ce Ii s-a Intamplat unor prieteni de-ai ei. Ace~tia
pentru legalizarea eutanasiei, adica a mortii de bunavoie. Daca se decisesera sa aduca pe lume un copil. Cu cateva luni
morala ~i legile statului vor permite aceasta, mecanismul de Inainte de a-I concepe, ei s-au lasat de fumat ~i tineau 0 dieta
autodistrugere se va pune In mi~care la nivelul societa\ii Insa~i riguroasa.
~i va ac\iona In interiorul omului independent de con~tiinta In timpul sarcinii, ei au urmat toate recomandarile
acestuia. Lucl1ll acesta poate duce la deprimare, sterilitate, medicilor. Copilul s-a nascut cu 0 grava afec\iune cardiaca ~i,
afec\iuni psihice ~i sinucideri. Programul de autodistrugere la dupa noua zile, a murit. Am diagnosticat copilul. A~area lui
scara societa\ii poate duce la catastrofe ecologice, cutremure de idealuri era de circa 900 de unitati, adica dep~ea cota
de pamant, degradare economica ~i politica etc. A~ stau mortala de noua ori. Cauza 0 constituiau parintii ~i bunica pe
lucrurile In ceea ce prive~te eutanasia.
195
194
\, 1

~
, J

linie materna. Mama femeii,judecand dupa energetica ei, ~i-a - Cu alte cuvinte, va inabu~iti sentimentele cu principiile
trait intreaga vialA conform unor principii ~i idealuri rigide. ~i logica dumneavoastra ~i, vindecandu-va de 0 maladie
Fiica ei a mentinut aceastii tendinta ~i copilul i s-a nascut tara u~oara, de scurta durata, capatati 0 boala grea ~i indelungata.
~anse de supravietuire. - Atunci reiese, a rostit cu prudenlA femeia, ca toate
Odata a venit la mine pentru consultatie 0 femeie cu sistemele de tratament ~i purificarile sunt periculoase?
probleme serioase de sanatate. Am viizut ca cei doi fii ai ei ar Eu ridic din umeri:
putea muri. - Fire~te. Purificarea fizica tara purificare spirituala este
- La dumneavoastra sentimenteIe mor - i-am spus eu - la fel ca 0 pastila: ili acorda 0 pasuire, apoi insa poate fi ~i mai
incetati sa mai ganditi. Din ce cauza procentul sinuciderilor la rau. Omul nu este ca 0 galeata murdara, pe care 0 poli spala ca
nordici este mult mai ridicat? Fiindca ei sunt mai putin emotivi sa fie curata. Organismul se curalA dezintoxica singur incon-
tinuu. Acumularea reziduurilor este un rezultat al dizarmoniei I ,
decat meridionalii ~i i~i inabu~a mai repede sentimentele.
/
incetati sa analizati situatia, nu mai faceti aprecieri, interioare. Cu cat ne yom curata organismul mai energic, cu
comparatii. Fredonati un cantec - aceasta inhiba con~tiinta. atat mai mare va fi lipsa armoniei interioare. Din acest punct
Mergeti mai mult pe jos. De ce iubim femeile capricioase? de vedere, terapia prin infometare se deosebe~te in mod
Fiindca ele traiesc prin sentimente ~i sunt mai aproape de avantajos de purificarile obi~nuite, dar are ~i ea 0 parti-
iubire decat cele care traiesc prin con~tiinta. Munca fizica, cularitate interesanta. Daca scopul terapia prin infometare este
petrecerea timpului in sanul naturii, scaldatul, du~urile - toate numai insanato~irea fizica, daca, in timpul curei, omul
acestea inhiba con~tiinta. gande~te intens ~i se agitii, i~i regreta trecutul sau se teme de
- Eu fac du~uri reci in fiecare zi, a spus femeia cu 0 voce viitor, 0 astfel de cura ii poate dauna, cu alte cuvinte, deta~area
domoala. de problemele trupului trebuie sa fie insolitii de 0 deta~are de
- Dar nici nu trebuie sa faceti du~ rece chiar in fiecare zi, problemele spiritului. Atunci este mai u~or sa invingi atraclia
i-am spus, deoarece va antrenati ~i va fortificati, in primul eu-Iui uman ~i sa te concentrezi asupra Divinului.
rand, trupul. Boala trupului este 0 incercare de a va ajuta sa va
schimbati atitudinea incorecta falA de lume. Daca insa,
calindu-va trupul, yeti inlatura bolile, dar nu va yeti schimba
in interior, i~i pot face aparitia boli fizice sau psihice ~i mai
grave, incurabile.
- Pai este exact cazul meu, a spus femeia. De multe ori
nici nu vreau sa fac du~ rece, dar ma fortez.

196
\ f
,.. ,.. ~ J

Piramidele egiptene semanau mai curand cu un bazar. De


obicei, ele sunt fotografiate atunci cand in jurul lor nu este
nimeni, iar cand vezi forfota, vacannul, larma ~i un mare
EGIPTUL. KALA WI numar de oameni, se produce 0 prabu~ire dureroasa a iluziei.
Apoi te obi~nuie~ti ~i incepi sa tii cont de realitate. M-am
convins personal de urm1itorul lucru: daca dore~i sa simti
frumusetea unui edificiu sau a unui loc, nu se poate sa te
apropii de el cu ma~ina. Trebuie sa ajungi la el pe jos, lasand
ma~ina in departare, ~i atunci ai 0 perceptie absolut diferita.
intelegi de ce pelerinii mergeau pe jos la locurile sfinte. Cu cat
te apropii mai incet de un loe sfiint, cu atat mai profunde sunt
in timpul primei calatorii in Egipt, noi am loeuit intr-un sentimentele pe care Ie incerci. Cand te afli in autoear, tot ce /
hotel nou. Plaja de langa el fusese amenajata de curand. vezi dincolo de geamuri este doar un tablou care a capatat
Buldozerele nivelasera ~i impinseserii in mare monnane uria~e viata. Cand mergi intr-un autoturism, ai 0 perceptie total
de nisip, acoperind astfel insulitele de corali. Pe~tii despre care diferita. Poti deschide geamul, poti opri ma~ina ca sa ie~i
citisem atat de mult ~i pe care ii admirasem pe cartile po~tale afara. Contactul emotional este mult mai profund.
nu i-am vazut in zona acestei plaje. in afara de mare, la Ca sa ajungi la Cairo, trebuie sa mergi prin de~ert cinci ore.
AI-Ghurdaqah nu era nimic deosebit ~i noi am hotarat sa Nu se ziire~te nici un porn, doar de~ert ~i munti, cand de 0
facem 0 excursie la Cairo ~i la Luxor. Excursia la Cairo costa culoare aproape neagra, cand de un ro~u-caramiziu, cand de un
10 de dolari de persoana. Am incercat sa gasesc alte galben aprins. Aceste cinci ore in care te apropii lent de tinta
posibilitati. Un taximetrist egiptean s-a invoit sa mearga pentru iti creeazii 0 dispozitie sufleteasca ie~ita din comun ~i, atunci
0 zi intreaga in schimbul sumei de 200 de dolari. intrucat cand am intrat in muzeul din Cairo, intensitatea ~i profunzimea
taxiul avea ~ase locuri, intr-un astfel de grup calatoria il costa impresiilor pe care mi le-a produs acelloc au fost comparabile
pe tiecare cam 30 de dolan. In plus, taxiul poate fi oprit doar cu cele din frageda copiliirie. Spre deosebire de piramide,
oriunde, Tara teama de a intarzia. Lucrul acesta iti oferii 0 constructiile ciclopice de la Luxor ~i de la Karnak m-au
placere mult mai mare fata de 0 excursie cu autocarul. Am impresionat cu adeviirat. Locuind in apartamente modeme, noi
porn it la ora cinci dimineata in componenta unei coloane de ne obi~nuim eu faptul ca orice cliidire are functii pur utilitare.
autocare ~i autoturisme. in fruntea coloanei se afla un Loc de trai, loc de luat masa, loc de distractie. Aliit arhitectura,
automobil blindat, cu 0 mitraliera in partea de sus a caroseriei. cat ~i energetica unor astfel de incaperi ne ancoreazii in

198 199
\
J

starc~ albi nu prea mari. in negura roz-violeta se Inaltau


functiile umane, Tacand sa ne creasca dependenta de ele. \I1suh(e de palmieri salbatici. 0 inexplicabila lumina auriu-
Atunci cand intri Intr-o biserica, starea interioarii ti se tranda~rie radia, patrunziind totul In jur. 0 lume enigmatica,
amelioreazii datorita simplului fapt ca spatiul ~i energetica fan~s!lca, Impacata adormea lin sub ochii no~tri.
laca~ului nu sunt concepute de noi ca functii utilitare. Cand ne In Rusia, cand circuli pe autostrada ~i vezi la distanta de
pomenim Intr-un alt mediu, noi ne schimbam mai u~or ~i 1-1,5 km 0 ma~ina care vine din sens opus, stingi luminile de
cunoa~tem lumea mai In profunzime. lar atu'lci cand vezi nu departare. ~oferul nostru era foarte bine educat ~i stingea de
un singur edificiu, ci un complex Intreg de constructii, unite tot orice lumina. Acela~i lucru 11 Tacea ~i conducatorul
Intre ele prin anumite functii supreme, ~i Intelegi ca au fost automobilului care ne venea In Intampinare. In felul acesta
Inaltate cu cateva mii de ani In urma, lucrul acesta te goneam cam un kilometru prin de~ertul noctum Intr-o bezn~
impresioneaza putemic. totala. La Inceput ne-a fost teamma, apoi Insii ne-am obi~nuit
imi aminteam de cocioabele de piatra In care multi egipteni ~i chiar a Inceput sa ne placa. Aveam senza(ia dispari(iei a tot /
locuiesc pana In prezent, ~i, deodatii, iata acest neverosimil ce este pamantesc ~i a unui zbor nea~teptat In cosmos.
avant spre Inalt, dincolo de hotarele a tot ce este pamantesc, Etemitatea ne acoperea periodic cu aripa sa ~i numai conturul
ajuns pana la noi din milenii apuse. Propria noastrii membrana mun(ilor pe fundalul cerului ~i panglica drumului ne
fizica, Impreuna cu problemele ei de supravietuire ~i confort, despar(eau de ea.
Incepe treptat sa ne izoleze de lumea Inconjuratoare, de - la ascultii, de ce nu ne-ai canta un cantec? - mi-a propus
posibilitatea de a-i Intelege maretia ~i frumusetea. Simtul pe nea~teptate unul dintre prieteni.
clipei este necesar pentru supravietuirea unui singur om. Am Inceput sa cant ~i ne-am cufundat In infinit. Atunci
Pentru supravietuirea unei civilizatii este necesar simtul cand rasuna 0 voce solitara, iar In jur nu e nimeni sunetul
etemitatii. Plimbandu-ma printre coloanele uria~e de la Luxor, devine un mijloc de cOl11unicarecu alte lumi ~i cu'intreaga
am avut deodata senzatia uimitoare ca trupul meu, mai Intai, fiiptura. Cantam un cantec popular, iar automobilul nos!rlv
parca s-ar fi mic~orat ~i ar fi devenit insignifiant, cu plutea domol printre stele prin de~ertul nemargini!. Mai apoi,
problemele lui cu to!. Dupa aceasta am avut sentimentul ca p~ste lu~i ~i ani, ne aduceam aminte de aceasta noapte ~i
trupul Imi dispare, ca eu-I meu nu mai este fizic, ci spatial, ~i tralam dm nou senza(ia unei lumi infinite ~i a eu-Iui nostru
ca Imi apare 0 reala perceptie a cosmosului ~i a etemita(ii. Eu-( con top it cu ea.

meu uman nu disparuse, ci a(ipise, adormise, ~i eu am vazut Peste cateva zile dupa intoarcerea de la Luxor, m-am
. .
lumea In cu totul alte culori. La Intoarcere, noi mergeam de-a lIl(eles Intr-o engleza stiiJcita cu ~oferul taxiului In privinta
lungul unui canal de irigare. Soarele asfin(ea Incet, cufundand altei calatorii.
localitatea toropita Intr-o pacla ro~iatica. Prin aer pluteau lene~
201
200
_J

- Am nevoie de un loc absolut salbatic, Ii explicam eu, acvariul local, care e, totodatii, ~i muzeu. Un muzeu destul de
Intelegi, absolut salbatic, sa nu fie oameni deloc, no people, sarac. Vreo zece acvarii. in unul dintre ele se afla 0 morena
Intelegi? No people. slabanoaga, iar In celelalte Inoata niscaiva pe~ti~ori pestriti.
Taximetristul da din cap cu Intelegere: Dupa ce am examinat totul, ie~im dinmuzeu.
- Yes, no people. - Exista undeva pe aici vreun loc frumos cu recifuri ~i Tara
Apoi Imi spune ca ~tie un loc la vreo 50 de kilometri spre oameni? - 0 Intreb pe ghida.
nord de AI-Ghurdaqah. Eu dau din cap aprobator: - Exista, raspunde ea, Kalawi, ~ida din mana spre sud.
- OK, totul e In regula. ~oferul, care tocmai se apropiase, se Invioreazii:
A doua zi diminea(a ne adunam un grup nu prea mare ~i - in zilele de odihna, eu merg acolo la pescuit Impreuna
pomim spre locul jinduit. cu familia, explica el.
- Baieti, imaginati-va, In curand yom ajunge Intr-un loc Fie ce-o fi, ne decidem noi, trebuie sa mai Incercam 0 data. ;'
absolut salbatic, spun eu visator, insule de corali, 0 cantitate A doua zi diminea(a pomim din nou la drum ~i, peste 0 ora,
uria~a de pe~ti ~i nici un om prin preajma. ajungem Intr-un loc nou. Un golf nn prea mare la 0 oarecare
Mergem 40-50 de minute spre nord, apoi ~oferul pariise~te departare de drum, dune de jur Imprejur ~i, Intr-adevar, nu sunt
autostrada. Trecem pe langa gramezi de gunoi ~i pietri~. Ne oameni prin preajma. Cand am intrat In apa, am Inteles de ce
apropiem de 0 enorma carcasa de beton In parasire. Totul este domni~oara ne-a trimis aici. Diversitatea pe~tilor ~i a coralilor
semanat cu stide de plastic ~i pungi de polietilena. Dam ocol era, pur ~i simplu, fantastica. Am petrecut acolo toatii ziua ~i,
darapanaturi i de beton ~i ne oprim langa un morman de gunoi In ceea ce prive~te puterea impresiilor, aceasta a fost, probabil,
de vreo douazeci de metri. in stanga se zare~te marea. Peisajul una dintre cele mai memorabile zile din viata mea. in anul
parca ar fi In urma unui riizboi nuclear. Nici pomeneala de 1999, noi am hotarat sa ajungem iara~i acolo. E drept ca, In
'~orali pe aici. Ma uit nedumerit la taximetrist: anul acesta, pentru prima oara In ultimii ani, apa era rece, mai
- Unde ne-ai adus? - 11Intreb eu ruse~te. rece decat In ianuarie, fiindca dinspre nord batea un vant
EI ridica din umeri ~i-~idesface mainile: putemic. Dupa socotelile mele Insa Kalawi se afla cu vreo
- No people. 70-80 de kilometri mai spre sud ~i apa ar fi trebuit sa fie mai
- Are dreptate, conchide sumbru cineva din grupnl nostru, calda. Dupa ce am parcurs distan(a cuvenitii, n-am mai vazut
aici, intr-adevar, nu sunt oameni. golful nostru. ~oferul arata cu degetul:
Eu dau din mana Tara a mai zice ceva ~i ne Indreptiim spre
- Kalawi este aici.
ma~ina; apoi pomim Incet In directia opusa. Dar acesta nn era golfnlnostru.
Dupa vreo doi kilometri 11rugam pe ~ofer sa opreasca langa N-am mai gasit locul nostru. La vreun kilometru de locul

202 203

~..
~\ f
~
j
zi inertia acestui sentiment, proportiile lui, ~i atunci poate fi
acesta, am gasit un golfulet asemanator, dar frumusetea nu mai
calificat drept comportament incorect tot ce Impiedica
era aceea~i. Apa era cam tulbure ~i rece.
amplificarea acestui sentiment.
"Cand mergi undeva pentru prima oara ~i Inca Intr-o
Un comportament corect contribuie la cre~terea inertiei
companie placuta, 80 la suta din frumusetea locului este data
iubirii In sutletele noastre ~i In sutletele altor oameni, iar una
de starea ta interioara", - m-am gandit eu. Perceptia interioara
dintre conditiile de bazii ale tranzitiei de la eu-I uman spre cel
a unu i loc rareori se repeta. Nu In degeaba se spune ca nu
Divin consta tocmai In cre~terea inertiei sentimentului iubirii.
merita sa te Intorci acolo unde ti-a fost bine.
Sa trecem acum la ceea ce este mai important. Tot timpul
cat am hoinarit pe tarmurile celor doua golfuri Imi spuneam
ca, In cele din urma, marile vor disparea, pe~tii ~i coralii vor
pieri, Pamantulnostru va muri, Soarele se va stinge, dar scopul
suprem nu este ca ele sa existe ve~nic, ci ca noi sa /
transformam, In adancul fiintei noaste, clipele trecatoare de
ferieire umana In eternul Divin. Pentru prima oara In viata
izbuteam sa ma deta~ez de senti mente Ie triste, de senzatia ca
ne atlam Intr-o situatie Taraie~ire.
"Fie ca pe~tii ~i coralii ace~tia vor trai mai mult sau mai
putin, sentimentul iubirii din sutlet trebuie sa creasca mereu",
ma gandeam eu ~i, pentru prima oara In ultimii ani, am simtit
ceea ce mai tarziu am numit inertia iubirii. La suprafatii,
sentimentele pe care Ie aveam erau tristetea ~ijalea, In sutletul
meu domnea totu~i un sentiment de fericire, care nu se
diminua din aceasta cauza catu~i de putin.
[mediat mi s-a limpezit totu\. Mai Inainte ziceam:
- Sa nu renunti la iubire, sa n-o Inabu~i.
Acest sentiment al iubirii era plapand, lipsit de aparare,
imponderabil ~i, dad Incetam sa-I sustin, disparea Indata.
Acum Insa, cand am simtit realitatea ~i materialitatea
sentimentului iubirii, am Inteles ca trebuie sa marim In fiecare

204
.,
j
sus\;nem schimbarile intervenite In corp prin schimbari
launtrice, spirituale, ne Intiparim In memorie senza\ia de
lumina ~i puritate din sutlet ~i ne straduim s-o men(inem, Ii
sA FII SANATOS E iertam pe to\i ~i ne rugam, atunci purificarea fizica exercita
UN LUCRU SIMPLU asupra noastra 0 intluenlii benefica. Daca Inss ne cura\am
numai truplll, continuand sa ne framantam, sa regretiim, sa ne
sllparam, ~i, pe deasupra, ne mi~cam pu\in, atunci purificarea
are, la Inceput, un efect pozitiv, mai apoi Insa ne agraveaza
atitudinea incoreclii falii de lume ~i, cu ciit perseveram mai
mult In a n~ cura\a corpul, cu aliit mai repede ne putem alege
cu vreo boala. If
Organismlll se Imbacse~te necontenit ~i, concomitent,
in ultimul timp, daca nu calatoresc, eu ma straduiesc sa func\ioneaza In regim de purificare, iar gradul de purificare
merg cat mai des la un bazin de Inot. Nervii se odihnesc, este determinat de starea interioara a fiecarui om.
mu~chii lucreaza. inviorarea de care are parte organismul se NlI demult am avut 0 pacienta interesanta, care mi-a relatat
men\ine, din inertie, catva timp. Cel mai bun sistem de un caz extrem de curios. inainte de a 0 concepe pe fiica-sa au
purificare este totu~i terapia prin Infometare, sport ~i 0 Inceput sa i se formeze pietre la rinichi. Cand i-a consllitat pe
atitudine corectii fa\a de lumea Inconjuratoare. Cand Incepem speciali~ti, a atlat ca are calcllii de forma coralica. Astfel de
sa depindem de ceva, imediat Incepe supraconsumul de pietre nu pot fi eliminate ~i, de regula, totul se termina Cll
energie. Daca suprasolicita\i un mu~chi, el Inceteaza sa mai extirparea rinichiului sall Cll moartea. Ea a ramas Insarcinata,
raspunda. In ciuda tuturor avertismentelor medicilor, a nascut cu bine,
Suprasolicitarea psihica duce la diminuarea func\iilor iar, peste catva timp, pietrele au Inceput sa se resoarba tara
glandelor ~i Incepe Imbacsirea organismului cu reziduuri, ajutorul vreunui medicament. Acum rinichii ei sunt absolut
acumularea de saruri, diminuarea func\iilor tuturor organelor cura\i.
~i, tire~te, ale creierului. Nu degeaba, mai demult, creierul era Doamna s-a interesat ce s-a Intamplat de fapt. indata ce am
numit glanda principala a omului. Atunci cand ne curiiliim vazllt-o, mi-a fost clar ca totul este legat de copiii ei. Dupa ce
organismul recurgand la diverse procedee, organismul ajunge am cercetat-o cu mai multa aten\ie, ca sa vad cum stau
la 0 stare care corespunde unei concep\ii corecte despre lume, lllcrurile, am Inceput sa-i explic:
lInlli caracter integru, unui comportament corect. Daca - inainte de conceperea fiicei era necesar sa va fie

206 207
~ J
Am inteles dintr-o data un adevar simplu: de la copii nu
imblanzit caracterul ~i sa fiti impinsa nitel spre iubirea Divina. trebuie sa pretinzi niciodata nimic, ei pot fi doar ajutati sa-~i
Este putin probabil ca ati fi obtinut 0 asemenea purificare pan a formeze 0 atitudine corecta fata de lume, sa se roage in fiecare
la nivelul cuvenit prin intermediul oamenilor, de aceea vi s-a zi, sa aiba 0 atitudine blanda fata de sine ~i falii de oameni.
dat 0 purificare prin boala. Daca ati fi intrat in panica ~i v-ati fi Logica lImana cere, logica Divina ajllta.
inver~unat impotriva propriei persoane ~i impotriva altora, va Copilul trebuie tratal ca 0 fiinta Divina. Orice iritare ~i
dati seama cu ce s-ar fi soldat totu\. Dumneavoastra ati pro- nemultllmire fata de copil este lIn indicill al atitlldinii noastre
cedat corect, ati lasat la 0 parte toate problemele, ati devenit incorecte fata de Ilime. Edllcam prin iubire ~i ajlltor, nll prin
mai blanda, ati inceput a va concentra asupra iubirii ~i ati ordine ~i exigente.
reu~it sa va pllrificati nu numai propriul sullet, ci ~i pc cel al Pedagogia, la randlll ei, incepe de la autoedllcarea
fiicei. Daca sulletul s-a purificat, cel ce urmeaza este corpul, pedagogului ~i a parintelui. /
de aceea, dupa na~terea fiicei, organismul dumneavoastra inainte dc a pleca la bazin. ma apropii de telefon ~i slln in
s-a purificat rapid. Inainte de concepere, sulletul omlilui, alt ora~, ca sa claritic Ullele detali i referitoare la cartea a ~asea.
allandu-se vreme indelungata intr-o stare de deta~are, Alid ca cineva a ridicat receptorlll, il saillt, ~i incep
acumuleaza 0 mare cantitate de iubire. Copilul traie~te din convorbirea:
senti mente ~i iubire, de aceea posibilitatile \ui de purificare
- Vreall sa va sp"n ca rlldele mele all citit despre
sunt mult mai mari decat cele ale unui adult. Pe masura ce se experimentele psihologllilli A.N.Leontiev. Nli mi-a\i plltea
formeaza con~tiinta ~i apare aspiratia spre valorile umane, 0 spune titllli car\ii?
data cu trecerea anilor, cre~te, tot mai mult, dependenta de Mi se comllnica titllli cartii pe care vreall s-o eitesc, apoi
ceea ce este uman, ~i avem posibilitati tot mai mici de interloclltorlll mell continlla:
purificare, iar biitranetea se face simtita din ce in ce mai
- ~tiati ca, pentrll a recllnoa~te pe cineva, omlll pipaie
repede. De aceea, cu cat mai mult Ie aplicam copiilor nu logica conturllrile fetei Cll mainile? De aceea, daca ne pierdem
umana, ci logica Divina, cu cat tindem mai mult sa Ie mainile sall daca ele ne sllnt imobilizate, proceslll de
dezvoltam sentimentele ~i nll gandurile, cu atat mai lent vor recunoa~tere se intrerllpe pentrll un timp oarecare, apoi
decurge la ei procesele de ofilire.
fllnctiile mainilor incep sa fie preillate de cap: clatinandll-I
Multi parinti sunt framantati de inceperea tarzie a vorbirii
Intr-o parte ~i in alta, recllnoa~tem mai lI~or oamenii ~i
la copiii lor, in pofida istetimii ~i a marii lor sensibilitati. obiectele cllnoscllte. Daca este imobilizat capll!. incepem parca
De fapt, franarea con~tiintei este un bine pentru copil, sa pipaim Cll tot Corpll\. Cli alte cllvinte, la proceslll gandirii
permi(iindu-i sa se concentreze mai indelung asupra iubirii ~i a participa tot corpll\.
cunoa~terii senzoriale a lumii.
209
208
\ f
~
- Prin urmare, cand corpul imbiitrane~te, se zbarce~te, sotiei, sperand sa Ie poata trece de vama. NarcoticeJe au fost
functioneaza mai prost, lucrul acesta se rasfrange ~i asupra gasite ~i femeia s-a pomenit la Inchisoare. Apoi a ie~it din
gandirii? - intreb eu. Inchisoare ~i a tacut cancer la san. Cand a fost convinsa ca
- Aveti perfecta dreptate, incuviinteazii interlocutorul trebuie sa-~i ierte sotul, cancerul a disparut. AI doilea caz: 0
meu, de aceea mi~carea activa, solicitarile fizice ne ajuta sa ne femeie ~i-a alungat fiica de acasa. Aceasta a crescut, apoi s-a
pastram mai multa vreme limpezimea gandirii ~i sa diminuam Imbolnavit de astm, care nu putea fi tratat eu nici un
pierderea capacitatilor la biitranete. medicament. Cand a reu~it sa-~i ierte mama, astmul i-a trecut.
In prim," rand, este yorba de starea hormonala, m-am - Cat este de simplu sa fii sanatos, m-am gandit eu,
gandit eu. Daca functiile glandelor se reduc de cateva ori, trebuie sa-ti cultivi In sullet bunatatea ~i sa vezi In toate vointa
sportulnu mai e de mare ajutor". Divina.
Ne luam ramas bun, pun receptorul In furca, ies din
apartament ~i merg sa-mi iau ma~ina. De~i e deja] 8 mai,
La semafor s-a aprins semnalul ro~u ~i ~uvoiul de ma~ini s-
a oprit Ineet. Am ajuns deja la Ineeputul bulevardului Nevei.
/
racirea timpului din aceastii primavara Inca se resimte. Mai departe va urma Podul Palatului, apoi insula Vasilievski.
Pe bulevardul Nevei se formeaza periodic ambuteiaje. Eu Se aprinde lumina verde ~i, Ineet, ma~inile pornesc.
Insa nu sunt prea grabit. Bazinul se alla pe insula Vasilievski Ma~inile merg Ineet, In ordine ~i iata-ma aproape de Podul
~i, Intr-o jumatate de ora, reu~esc sa ajung acolo. Palatului. Totu~i, In ciuda tuturor vitregiilor, ora~ul a ramas
imi amintesc de 0 discutie cu un profesor de la institutul frumos. Ma gandesc ca trebuie sa ma oeup In mod serios de
Behterev. Eu II Intrebam daca n-a auzit cumva despre alte educarea emotiilor mele. in eeea ee ma prive~te, logica umana
cercetiiri asemanatoare cu ale mele. 0 depa~e~te pe eea Divina ~i eu simt aeest lucru. Trebuie sa
- ~titi, la mine la institut a venit un american, care a dat renunt la toata agitatia ~i sa aeumulez energie pentru a reu~i sa
peste acela~i lucru ca ~i dumneavoastra ~i dorea sa faca ma ridic la un nou nive!. Prima regula a aeumularii energiei
experimente la institutul nostru. Dar, dupa cat se pare, el n-a este Sa Inveti Sa n-o irose~ti. Pana la varsta de treizeei de ani,
reu~it sa Inteleaga sensul acestui fenomen, apoi a plecat. eu m-am all at Intr-o stare de singuratate interioara deplina, iar
- Care era ideea cercetarilor lui? potentialulmeu ereator era, probabil, de vreo cineisprezece ori
- Aceea ca, iertiind un om, ne putem vindeca de 0 boala ~ mai mare. Aeum Insa nu sunt In stare niei macar sa tin 0
grava. EI a mentionat doua cazuri. Primul: 0 femeie care s-a terapie prin Infometare, deoareee ma confrunt eu prea multe
vindecat de un cancer la san. Ei plecasera cu avionul din suprasolicitari.
America sa-~i petreaca vacanta In Brazilia. Sotul a cumparat
pe ascuns narcotice ~i tot pe ascuns le-a strecurat In val iza Imi adue aminte eum un paeient Imi povestea despre

210 211
\ f
~
f

problemele sale: pentru aparitia lui. Chiar daca 0 femeie este indragostita de
- Din carlile dumneavoastra am inleles ca am un ata~a- dumneavoastra, ea se comporta nu a~a cum ati dori, ci a~a cum
ment puternic fala de con~tiinla ~i falii de femei. E de ajuns sa este necesar pentru maxima purificare a viitorilor copii. Daca
visez la ceva ~i, imediat, totul se destrama, incep sa am nu vedeti in comportamentul ei 0 semnificatie suprema, faptul
incredere in oameni ~i, imediat, sunt tradat. Daca situalia mea acesta are consecinle deplorabile ~i pentru copii, ~i pentru
devine un pic mai buna decat a altora, imediat i~i fac aparilia dumneavoastra. Dumneavoastra de-abia ali facut fala acestei
ambiliile. Daca vad 0 femeie frumoasa, uit de toate. Nu demult incercari cu 50%. ~ansele de na~tere ale copilului erau, de
m-am indragostit. Ea este tanara ~i dragulii ~i a inceput prima asemenea, SOia 50. De aceea, el a plecat in viala urmatoare ~i
sa-mi acorde atenlie. Parca a~ fi simlit ceva ~i, la inceput, n-am nimeni n-a avut de suferit in mod deosebit. A~a ca puteti
reaclionat. Apoi insa mi-am luat avant ~i nu ma mai puteam socoti ca ati avut noroc.
opri. Indata ce a inleles ca sunt in puterea ei, a inceput, cu Intru pe bulevardul Bol~oi al insulei Vasilievski ~i ma
gandesc: "Oare in ce mod voi fi eu chemat la ordine? Poate ca ./
multa iscusinta, sa ma umileasca. In plus, ea simlea cu
exactitate ce este cel mai dureros pentru mine ~i lovea drept la e mai bine sa nu a~tept ~i sa-mi concentrez din timp eforturile
linta. In cele din urma am hotarat sa nu mai indur aceste asupra mea?"

ba1jocuri rafinate. Dar, indata ce am luat decizia sa ma despart La interseclia bulevardului Bol~oi cu alta strada am
de ea, m-am trezit cu 0 hemoragie. Ma ridic de pe scaunul observat silueta unui amic. Acesta nu are ma~ina, de aceea trec
closetului ~i vad ca e plin de sange. Peste cinci minute ma pe la el atunci cand mergem la bazin.
dccid sa continuu relatia cu ea, ma duc ~i ma a~ez inadins la - Salut, zice el, luand loc in ma~ina. Cum mai stai cu
closet - nici 0 picatura. Peste 0 ora iau hotararea sa ne cartea?
desparlim ~i, din nou, am 0 hemoragie abundenta. Merg la ea, - Bine. Mi-au mai ramas 2-3 capitole. Dupa bazin am sa
ne intalnim ~i ma ciocnesc de 0 ~i mai mare ba1jocura. Am mai lucrez.
hotarat sa rabd cu orice prel ~i astfel a durat inca jumatate de Pornim, continuand sa inaintam pe bulevardul Bol~oi.
an. Apoi ea s-a maritat cu altul ~i i-a nascut un copi!. Mi-ali - ~tii ceva? - ii zic eu, pacienlii mei incep deja sa
putea expl ica ce s-a intamplat de fapt? gaseasca singuri raspunsuri la intrebarile lor. leri, 0 cuno~tinta
- Pur ~i simplu, in viitor va a~teapta 0 mare iubire, i-am de-a mea imi spune: "Uite, oamenii intreaba adesea: "S-a
spus, dar dumneavoastra n-ali fi supravieluit, daca ali fi maritat din dragoste, apoi a divortat. Ce se intampla?" Eu una
incercat-o. De aceea a trebuit sa fili pregatit in felul acesta. De am inleles. Fiindca, atunci cand s-a maritat, il iubea pentru
altfel. in campul dumneavoastra ~i al acestei doamne exista un ceva anume, apoi aceasta calitate se duce ~i iubirea se duce 0
copil comun. Dumneavoastra insa nu sunteli destul de pur data cu ea. A divorlat de unul, s-a casatorit cu altu!. Al doilea

2t2 213
\ f
j

f
are ceva ce nu avea primul. A trait un timp cu al doilea ~i s"a aseara:
dovedit ca acestuia ii lipsesc multe in comparatie cu cel dintai. "Doar cedand ~i renuntiind
Dar, ciind te mariti pur ~i simplu pentru ca iube~ti, rara a te te poti schimba,
gandi ~i rara a tine seama de nimic, atunci, in loc sa"i repro~ezi Doar bland fiind ~i ingaduitor
toate cele, it vei ajuta la toate ~i"1 vei ierta mai u~or ~i vei ti poti reu~i ."
fericita mereu." Mai intai trebuie sa simti bazele formarii ~i dezvoltarii
Eu ziimbesc, intorcandu"ma spre insotitorul meu: lumii deta~andu-te de materie, spatiu ~i timp, ~i abia mai apoi
- in curand nu va mai ti nevoie sa scriu carti. Yoi aduna sa incepi sa cugeti.
scrisorile de la cititori, intrebarile ~i raspunsurile lor ~i Ie voi Daca un filozof incepe procesul cuno~terii de la ganduri,
tipari. din el poate ie~i un doctor in filozofie, dar nu un filozof.
Probabil, ar ti trebuit sa ma ocup nu de problema bolilor, ci "Cei intelepti nu sunt invatati, cei invatati nu sunt intelepti"
- zicea Lao Zi. : ;'
de problema imbatranirii, de~i, in principiu, batranetea e ca 0
boala. Cauza ei este dependenta, din ce in ce mai mare, de imi amintesc versetele lui, pe care Ie-am citit aseara:
con~tiinta ~i de lumea inconjuratoare. Am citit adesea despre "Am trei lucruri de mare pret,
cazuri cand unii oameni au cazut intr-un somn letargic. Ei au Dupa care ma conduc ~i pe care Ie pastrez cu grija:
continuat sa manance in somn, sa traiasca , dar con~tiinta lor Primul este "sentimentul iubirii" profunde,
dormea ~i ei nu imbatraneau de loc. Atunci cand se trezeau , care de nimic nu depinde.
incepeau sa imbatraneasca rapid ~i traversau 0 perioada de Al doilea il reprezinta "increderea".
douazeci de ani in ciiteva luni. Prin urmare , .mecanismul AI treilea se nume~te "Iipsa
imbatranirii este legat intr-o masura considerabila de niizuintei de a fi lider".
con~tiintii. Pentru a invinge dependenta de con~tiintii, trebuie Sunt plin de iubire ~i pot, de aceea,
sa gase~ti un alt punct de sprijin ~i sa te deta~ezi de toate actiona cu barbatia unui adevarat o~tean.
lucrurile de care ne leaga con~tiinta. Sunt strangator ~i, de aceea, puterea-mi pot sa 0 sporesc.
Pe mormantul unui grec din antichitate sunt gravate Nu nazuiesc in Lumea de sub Cer sa fiu primul,
cuvintcle: "Am trait 0 viata lunga, tiindca am mancat ~i am de aceea pot atinge suprema pliniitate a guvernarii
baut CLImaslIrii"."Fericirea umana, ma gandesc ell, daca i te esentei lucrurilor.
inchini multa vreme, devine nefericire". Cel care azi pentru razboi lasa iubirea,
inot prin apa azurie ~i. treptat, toate lucrurile neinsemnate care se leapada de cumpatare pentru bel~ugul fastuos,
se dau la 0 parte. Imi vine in minte 0 poezie, pe care am citit-o care refuza ocarmuitor sa fie

214 215
\ f

~ _J

doar pentru a ajunge cel mai important, foame, izolare, evitarea atractiei sexuale, tehnici respiratorii.
inevitabil va pieri! Cu alte cuvinte, trebuie sa limitezi cantitatea de energie pe
Oar cel ce plin e de iubire, care 0 consuma corpul ~i s-o Indrepti spre activarea structurilor
ce lupm ~i Invinge, spiritual-spatiale. Acestea au 0 viata mult mai lunga ~i de
stapanire dobandind asupra simturilor sale, aceea procesul de Imbatranire, brusc, devine mult mai lenl.
devine mai putemic. lata de ce actorii, pictorii, oamenii de creatie Imbatranesc mai
Cerulli vine In ajutor, grijindu-se de el Incel. Noi vedem, gandim ~i simtim cu ochii, creierul ~i corpul
cu rabdare ~i iubire." nostru, adicii cu materia. Totodata, noi vedem, gandim ~i
Continuam sa inot In apa racoroasa ~i toate cuvintele ~i simtim cu campul, adica cu spatiul. In acela~i timp, noi vedem,
gandurile se estompau treptal. Plonjez, las toate probl~mele, gandim ~i simtim cu timpul. Cu dt este mai sporita activitatea
apoi ies la suprafalii ~i Inot alene de-a lungul bazmulUl. corpului nostru temporal ~i spatial, cu atiit mai Incet
Undeva, In adancul con~tiintei, se stinge un dicton de-al lui /
Imbatrane~te corpul fizic.
LaoZi: - ~i ce sa fac? - Intreaba interlocutorul meu.
Riizboinicul adevarat nu e riizboinic,
"Maestrullupmtor nu este crud." - Sa vorbe~ti, sa comunici mai putin, sa gande~ti mai
putin, sa te rogi mai mull.
Toate acestea au fost spuse cu mii de ani In urma, dar ideile
- ~i daca eu gandesc chiar ~i atunci dnd ma rog?
noastre, pana In clipa de falii, n-au depa~it limitele celor spuse
- Un pacient de-al meu era puternic ata~at de ratiune ~i
de acest om. femei. Pot sa-ti dau acela~i sfat ca ~i lui. 11rogi pe un prieten
Nu mai Inotam, pentru azi ne e de ajuns. Amicul Imi face sa-ti stranga degetul cu patentul, apoi Incepi sa te rogi. Cu
cu mana ~i eu plonjez spre scara, ca sa ies din bazin. Ne siguranta, nu vei avea nici un gand In cap. Pe urma Iti pui un
Indreptam spre du~uri, apoi ne Imbracam. El I~i prive~te mirat film porno ~i repeti ca, pentru tine, orice placere umana,
mana, strangand ~idesIacand pumnul. inclusiv cea sexual a, este un mijloc de acumulare a iubirii de
- ~tii ceva, mai Inainte Imi amortea degetul mic, iar acum Dumnezeu.
Incepe sa-mi amorteascii aproape toam palma. Care ar fi
- ~i degetul In cle~te, ~i filmul porno sa fie In acela~i
remediul pentru aceasta? timp?
- Din punct de vedere karmic, aceasta Inseamna - Nu, separat, Ii spun. Daca vei Invata sa te rogi cand te
dependenlii sporita falii de tot ce este uman, transmisa copiilor : doare, atunci ~i In restul timpului, rugandu-te, te vei elibera
~i nepotilor. Aici ar trebui pus In functiune mecanismul u~or de toate. Atunci dnd calugarii erau cople~iti de imaginile
det~arii de tot ce ne tine legati: aceasta Inseamna cura de sexuale plasmuite de mintea lor, ei simteau acela~i lucru ca ~i

216
217
\
_J

omul ce prive~te un film porno. Dadi, in acest moment, te


rogi, energia sexuala care a izbucnit se transforma in energie
Divina, iar dependenta ta de fericirea umana se diminueazii. $T11NTA $1 REL1G1A
le~im de la bazin ~i coboram pe scari. Apoi urcam in
ma~ina ~i plecam acasa.
Azi e 0 zi cam posomorata, dar dispozitia mea sutleteasca
este buna. E aproape unsprezece dimineata ~i, pana seara, pot
sa ma ocup in voie de scrierea cartii.

/
~tiinta s-a desprins din perceptia religioasa ~i mistica a
lumii. Pentru a putea compara, analiza ~i trage concluzii,
trebuie sa dispui, pentru inceput, de un model senzorial. ~tiinla
apeleaza la gandire, religia se adreseazii sentimentelor. Pe
masura ce lumea simte tot mai mult necesitatea iubirii Divine,
intre ~tiinla ~i religie incepe sa se lege un dialog. Aidoma
fiului risipitor, ~tiinla se intoarce inapoi la Dumnezeu. lubirea
Divina da na~tere sentimentelor, acestea, la randul lor, stau la
originea ideilor. Insa, pentru a nu se dezintegra ~i a nu involua,
ideile trebuie sa se intoarca in sfera sentimentelor, tinzand spre
Divinitate.
Atunci ciind individul se roaga, cuvintele ~i con~tiinta ii
servesc drept mijloace pentru a accede la Dumnezeu. Regre-
tarea trecutului, frica de viitor, resentimentele, problemele
materiale ~i spirituale, preocuparea de a pastra controlul asupra
situaliei, nemullumirea de sine, toate acestea, daca nu sunt
date la 0 parte, intensifica activitatea con~tiinlei, anuland
eficacitatea rugaciunii. ~i nu numai atat. Atunci cand ne

219
~
\ f
J
adresam Domnului, se produce 0 accelerare a tuturor pro-
ceselor, de aceea, daca nu este st1ivilit1iactivitatea con~tiintei, nimeni, face doar ce vrea el, latra la toatil lumea. Am impresia
dependenta noastra de ea se intensifica brusc, ceea ce ne poate ca aceasta izbucnire are legatura cu stapiinii lui anteriori. Aia
provoca necazuri, boli ~inenorociri. erau ni~te oameni foarte duri de felul lor. Dar iatil de ce va
sun: acum tinem cainele inch is in balcon, chiar ~i numele i
- M-am adresat lui Dumnezeu, mi-a marturisit 0 feme ie,
~ide atunci au inceput toate necazurile mele. Am pierdut tot ce I-am schimbat ~i nu ~tim cum sil procedilm mai departe.
aveam. - S-a intamplat ceva in ultimele ciiteva zile?
Alta doamna mi-a povestit cum hotarase sa se boteze. Dar, - Credeti ca acest lueru se putea rasfriinge asupra
chiar in ajunul botezului, patul in care se odihnea a luat foc. comportamentului lui?
Numai printr-un miracol, femeia a reu~it sa scape cu viat1i. - Nu e deloc exclus. Ata~area de idealuri ~i con~tiint1ii-a
Aha mi-a relatat cum fiica-sa, care absolvise ~coala cu cele creseut de aproximativ 10 ori. Respectiv, i s-a accentuat ~i
mai inalte calificative ~i urma cu mult succes 0 facultate, a fost ego-u!. De la fo~tii lui stilpani i s-a transmis axarea sporita pe
/
dusa la ospiciu cu tulburari psihice extrem de grave, dupa ce con~tiinlil, scopuri, principii ~i idealuri. Tendinta aceasta zace
vizitase 0 biserica. Dupa externare, fata n-a mai fost in stare in el ca 0 bombil cu efect intarziat. Dumneavoastril ati inceput
sa-~i continue studiile. Ramas lara radacini, copacul se usuca. sa faceti ceva in ultimele cateva zile, ceva ce i-a declan~t
La fel ~i omul care ~i-a pierdut legatura interioaril cu Divinul mecanismul ascuns.
este condamnat sa piara. Cu cat mai adanc lunecam in sclavia Femeia a cazut pe giinduri:
valorilor umane, cu atat mai putine ~anse de supravietuire Ie - Nu-mi amintesc sa fi filcut ceva deosebit, doar ca m-am
raman urma~ilor no~tri ~i cu atat mai dureros este procesul de rugat intens, atata tot.
revenire la Dumnezeu. Am inteles imediat cum stau lucrurile.
Tin sa subliniez inca 0 data: noi ne rugam nu pentru - Sunteti cramponatil de idealuri ~i aceasta cramponare a
descoperirea umanului ~i sporirea lui, ci pentru a ne elibera de atins, in momentul de falil, cota de 600 de unitati. Dar sil vii
uman, pentru a-i diminua valoarea ~i a-i invinge forta de explic despre ce este vorba. Atunci cand va rugati numai
atractie. ocazional, gandurile adresate Domnului se transforma treptat
in senti mente, de aceea procesul de revenire la Divin este
Nu demult am fost solicitat sa solutionez doua cazuri mai armonios. Oar, din moment ce ati inceput sa practicati
putin obi~nuite. rugilciunea intensa, este obligatoriu sa se produca ~i 0 blocare
Primu!. M-a sunat 0 cuno~tinta: puternicil a activitiltii con~tiintei, iar pentru aceasta se cere sa
- ~titi, cainele nostru parca a capiat, nu mai asculta de inliiturati tot ce se opune acestui proces. Vitati-va cum
procedau calugarii, adica acei oameni care au p~it pe calea

220
221
\ f
_J

rugaciunii intense. Intamplare la vreo doi-trei amici... E ciudat Insa ca m-a sunat
I) anihilarea sentimentului propriei importante; din nou, de~i problemele lui au Inceput 0 data cu vizionarea
2) renuntarea la bunurile materia Ie; casetelor mele.
3) refuzul obligatiilor socia Ie; - Oare nu v-am avertizat, i-am spus, ca, dupa Incheierea
4) renuntarea la vestimentatia luxoasa, la bucatele alese ~i ~edintei, timp de cateva zile, trebuie sa evitati orice activitate
la placerile sexuale. mentala. orice evaluare sau analiza? Informatia oferita In
Cu alte cuvinte, pentm a dinamiza eu-I Oivin, este necesar cadrul ~cdintelor este mult mai densa deciit cea imprimata pe
sa blocati pentru un timp oarecare ego-ul personal ~i pe cel casetc. lar dumneavoastra ce-ati Tacut? Sunteti doctor In
social. in cazulln care Incepeti sa va rugati intens, rara Insa a ~tiinlc. v-ali obi~nuit sa cerneli totul prin sita con~tiinlei. in
va ajuta con~ti inta sa se transforme In sentimente, dependenta timpul ~edinlei, la dumneavoastra s-au prod us anumite restruc-
de valorile umane cre~te exploziv. turari launtrice, au demarat procesele de transformare In pro-
funzime. lar dumneavoastra v-ati Intors acasa ~i, In loc sa I
Cel de-a I doilea telefon era din Germania. Ma suna un fost continuali acest proces, ati pus caseta ~i v-ali apucat sa
pacient. Cu vreo trei sau patru ani In urma, 0 conversatie de cantarili ~i sa analizati totul. Informatia conlinuta In carti ~i
acest gen m-ar fi dat gata. Acum Insa Incep sa mai Inteleg cate casete este sa ? pereche de carje. Cand ali Invalat sa mergeli,
ceva. Barbatull~i deapana povestea cu 0 voce chinuita: dali-Ie la 0 parte ~i uitali de ele. Oaca vedeti ca ali Inceput
- V-am citit cartile ~i am Inceput sa cred In Oumnezeu. iara~i sa ~chiopatali, apelati din nou la ele. Oar dumneavoastra
Dupa ce am fost la dumneavoastra la consultatie, am Tacut rost ce-ali obtinut? Ali Invins dependenla de con~tiinla, v-ali
de Inregistrarile video ale seminarului dumneavoastra de cinci activat sentimentele ~i ali pa~it prin ele spre Oumnezeu, apoi
zile. Oar, de dind am Inceput sa Ie vizionez ~i, In para lei, sa ali Tacut un salt Inapoi, spre con~tiin!ii. Oar tocmai axarea pe
lucrez la armonizarea mea, sunt asaltat de un singur gand: Ulnan, pe con~tiinla ne determina sa renuntam la ~ivino
"Dumnezeu nu exisHi, Dumnezeu nu exisrn". Simt ca-mi ies A doua zi cei doi m-au sunat ~i mi-au confirmat ca situalia
din minti. Cu adevarat Ingrozitor Insa este altceva: nu ma simt lor s-a ameliorat. Mi-am amintit de disculia pe care am avut-o
deloc In stare sa remediez aceastii situatie ~i nici sa ma rog nu acum un an cu un profesor de la institutul "Behterev". II
mai pot. contactasem In legatura cu un articol pe care mi-I adusesera
Tac ~i Incerc sa Inteleg ce s-a Intamplat. Curioasa pacienlii mei ~i In care scria ca doi savanli din Petersburg au
rasturnare de situatie. Daca mi-ar fi aruncat casetele la gunoi descoperi! 0 noua stare a con~tienlei.
din convingerea ca Lazarev este un ~arlatan, acest om soar fi in S.U A., la Universitatea Arizona ~i-a desTa~urat lucrarile
simtit acum mult mai bine. Apoi le-ar fi povestit aceastii 0 conferinla internationala cu tema: "Realizarile de ultima ora

222 223
\ f
_J
~'
ale $tiin{ei in domeniul con$tien{ei". Potrivit celor expuse la reala, ceea ce duce la distrugerea conexiunilor patologice.
conferinta, in lume au fost intreprinse nu 0 singura data Evadand din lume, de la imaginile patologiei, individul con-
cercetari asupra activitatii creierului in stare de veghe ~i de tribuie la propria vindecare. Coordonatorul acestui experiment
somn, precum ~i in timpul meditatiei. De altfel, meditatia s-a a numit cea de a patra stare "calea spre armonie". Apropo,
dovedit a fi destul de eficienta in vindecarea nevrozelor. savanlii au constatat ca deprimarea, muzica rock 11 inde-
Cercetatorii de la Institutul "Behterev" au examinat encefa- parteazii pe individ de .Ia starea de annonie, suscitiind la
logramele subiectilor cufundati in meditatie ~i au constatat ca, nivelul cortexului impulsuri electrice similare celor ce insolesc
la nivelul scoartei cerebrale, la ace~tia se declan~eazii crizele epileptice.
mecanismele excitatiei, mai exact, la inceput subiectul parca Deoarece rezultatele experimentelor oamenilor de ~tiintii au
adoanne, toate procesele sunt incetinite, apoi urmeazii faza de coincis Intru totul cu propriile mele cercetiiri ~i cu felul meu de
activare. Adeptii diferitelor ~coli de yoga sunt de parere ca a percepe lumea, m-am gandit sa-I contactez pe profesorul de
meditatia echivaleaza cu rugaciunea, ca ~i ea inseamna la Institutul "Behterev". Am stabilit sa ne Intalnim a doua zi. !
comunicare cu Dumnezeu. ~i iata ca intr-o buna zi savantii Profesorul s-a dovedit a fi 0 persoana foarte inteligenta ~i plina
~i-au pus intrebarea: "Ce procese au loc in creier in timpul de farmec. Am Intrelinut 0 disculie deosebit de interesantii.
rugaciunii?" - Impulsului electric cerebral Ii sunt caracteristice trei
Pentru acuratetea experimentului a fost invitat un calugar, ritmuri, Imi explica interlocutorul meu. Ritmul D (delta) ne
care era staret la 0 manastire ortodoxa, ~i i s-a Iacut 0 trimite la starea fiziologica, de profunzime a individului.
encefalografie in timp ce se ruga. Rezultatul i-a uluit pe
cercetiitori. Encefalograma calugarului cufundat in rugaciune,
.
Ritmul Q(theta) este ego-ul individului, personalitatea lui.
Acest ritm tine de relaliile intrafamiliale. Abia la varsta de 5-6
dar pe deplin con~tient, arata 0 deconectare completa a ani apare ~i ritmul A alfa), legat de ego-ul social. Atunci se
scoartei cerebrale. Omul sta ~i se ruga, dar impulsul electric activeazii stratul social. Ei bine, atunci cand calugarul se
care ar fi trebuit sa dovedeasca existenta unei activitati la , roaga, ritmurile theta ~i alfa dispar.
nivelul scoartei cerebrale lipsea cu desavar~ire. - Din punctul meu de vedere, am intervenit eu, singura
Savantii au numit acest fenomen "a patra stare a subiectului explicatie posibila este urmatoarea: con~tiinla ~i sentimentele
uman". Pana in acel moment erau cunoscute doar trei stari ale noastre nu sunt de natura fizica, ele i~i au originea in campul
con~tientei: starea de veghe, starea de somn prelungit ~i starea nostru, altfel spus, vedem, gandim ~i simtim, mai Intai de
de somn rapid, care se deosebesc intre ele prin impulsuri toate, cu structurile de camp, spatiale ~i, abia dupa aceea, cu
electrice specifice la nivelul scoartei cerebrale. trupul, materia. Adresandu-se lui Dumnezeu, omul se
In timpul adevaratei rugaciuni are loc 0 evadare din lumea desprinde ~i se Inalla deasupra materiei ~i a spatiului, de aceea

224 225
\ f
~

trecerea con~tien\ei de la regimul trupului la regimul campului Inregistrat descarcari electrice caracteristice crizelor de
se realizeazii u~or ~i rara suferin\e. in situa\ii obi~nuite, epilepsie. Am fost nevoi\i sa Intrerupem experimentul. Ruga-
fenomene similare se produc In timpul mOr\ii sau In urma unui ciunea nu i-a adus pacea interioara, intrand, dupa cat se pare,
traumatism gray, iar uneori ~i In urma administrarii unor In contradiclie cu altceva. II ;
substan\e halucinogene etc. ! I
Profesorul a tacut 0 vreme, lasandu-se purtat de ganduri.
- Se prea poate, a zis profesorul ~i a continuat: apropo, Era primavara lui 1998. De la fereastra se zareau acoperi~urile
calugarul nu a fost singurul care a luat parte la experiment. Cu troienite ale caselor, pe care ziipada Incepuse deja sa se
aceasta ocazie a ie~it la iveala un fapt curios. De piIda, la un topeasca. Omatul se a~temea peste tot. Cu toate acestea, In aer
seminarist, inhibarea func\iilor con~tiin\ei In timpul rugaciunii se sim(ea adierea primaverii.
este mai puternica decat la dascalul lui. A~adar, cu cat mai - Ritmurile alfa ~i theta, ~i-a reluat savantul expunerea, ne
profund se implica 0 falii bisericeasca In activita\i intelectuale, trimit la doua dintre nivelurile con~ienlei. Acestea sunt
In func\ii administrative sau In probleme de politica, cu atilt responsabile de dezvoltarea personalita\ii ~i de existenta ei In ./
mai mult Ii slabe~te puterea rugaciunii. De altfel, la preotul cadrul societalii. Totu~i 0 dezvoltare armonioasa se realizeaza
catolic pe care I-am invitat, de asemenea, sa participe la atunci cand sunt active toate palierele con~tien(ei. lar eel mai
experimentul nostru n-am constatat 0 deconectare totala a important nivel este acela pe care-I putem observa in timpul
scoar\ei cerebrale, de~i, In mare, tendinta se pastrase. Cand rugaciunii, cand se deconecteazii ego-ul social ~i eel personal.
i-am adus la cuno~tin\a acest fapt, el a replicat: "De ce nu Gandirea ira\ionala este mult mai ampla decat cea ra(ionala.
invita\i un preot american, sa vede\i ce surprize va a~teapta Cultura occidentala a ajuns astazi In pragul unei crize extrem
acolo?" Totu~i a recunoscu( ca ortodoqii sunt mai asidui In de grave, ~i asta pentru ca filozofia ~i psihologia omului
rugaciuni. Ortodoxia este singura care a piistrat tradi\ia occidental lasa din ce In ce mai pu\in loc gandirii ira\ionale ~i
monahala a rugaciunii nelntrerupte catre Hristos. sentimentelor, fiind tot mai mult secatuita de logica. Daca
- Ce rugaciuni a\i folosit In cadrul experimentului? - I-am odinioara, Intr-o casnicie, so\ii se sprijineau reciproc, iubirea
Intrebat. fiindu-Ie liantul pl:incipal, ~i Incercau sa-~i rezolve problemele
- "Ta/lil nos/ru" ~i "Rugliciunea lui lsus ", mi-a raspuns el ~i conflictele prin bunavoinlii, astazi contractu I matrimonial a
~i a urmat: a venit ~i un domn care practica de mul(i ani yoga Inlocuit sentimentele. Totul este negociat, stabilit ~i pus la
~i era vindecator ~i guru cu cercullui de discipoli. EI a vrut sa punct. A disparut dorin\a de a-I In\elege ~i a-I ierta pc
vada cum Ii va reac(iona creierul, daca, In loc de medita\ie, se partenerlll care se comporta jignitor. Dimpotriva, se apeleazii
va cufunda In rugaciune. inainte de experiment, el a ziibovit -imediat la poli(ie. in loc sa depllna efort, sa Incerce 0
mult timp, rugiindu-se. Dar, de la bun Inceput, aparatul a schimbare In bine, pentru ca via\a de familie sa rell~easca, se

226 227
\ f
j

recurge imediat la divorl. pomenit fala-n fa!a cu 0 doamna de varsta a treia, cu 0


Primul ~i celmai important strat al con~tiinlei, cel iralional, cautatura severa in spatele ochelarilor.
practic, nu mai funclioneazii. Cel de-al doilea, responsabi I de - Am dori sa inchiriem un Opel Omega.
viala de familie ~i de formarea personalitalii, este pe jumatate - Nu avem a~a ceva, raspunse ea imperturbabila. Ne-am
distrus. In Occident, structurile fundamentale ale familiei sunt, \
uitat surprin~i unulla altul. I I
efectiv, compromise. Iar dnd structurile de adancime ale - Scuzali, spuse atunci prietenul meu, ariitand cu degetul
ego-ului individual sunt deformate, nu mai poate fi vorba de spre fereastra, dar ce lineli acolo in parcare?
un ego social sanatos. lata de ce, procentul cel mai ridicat al - Ma~ina aceea a fost de curand returnata ~i n-a fost inca
copiilor cu probleme psihice este inregistrat in Suedia ~i in spa lata, ne-a replicat ea cu asprime.
Elvelia, ~i situalia continua sa se agraveze. Fascinate de - Nici o'problema, putem a~tepta.
propria coroana luxurianta, statele dezvoltate nu observa cum - Daca-i a~a, venili peste 20 de minute, atunci 0 veli putea
i~i pierd radacinile. lua in primire. /
- Oar cel mai mult ma surprinde altceva, a continuat A~a am ~i filcu!.
profesorul, revistele ~i ziarele refuzii sa publice aceasta Mi-am adus aminte ce-mi povestea un amic de-al meu, care
informalie. Am apelat la reprezentanlii bisericii, dar ~i acolo evolueaza in America, in liga nalionala de hochei:
m-am ciocnit de 0 totala lipsa de interes. Omul se agala de - In America filcusem cuno~tinla cu 0 tipa. Eram cu un
propriile stereotipuri ~i ar prefera mai curand sa-~i piarda banii jeep mare ~i splendid. Ei bine, cand mi-a vazut lna~ina, tipa
dedt sa se lipseasca de ele. ~i cand te gande~ti ca a dat fuga la ea ~i, ignorandu-ma total, a tot pipait-o ~i
sensibilizarea oamenilor de ~tiinla din intreaga lume in aceasta examinat-o pe toate partile timp de 0 jumatate de ora. Iar cand
problema ne-ar putea salva copiii ~i lumea in general. i-am spus ca sunt hocheist, ea a lasat balta ma~ina ~i a dat
- Spuneli-mi, va rog, I-am intrebat, a~ putea sa particip ~i buzna peste mine. Urmatoarea jumatate de ora eu am fost cel
eu la experimentul dumneavoastra? pipait ~i exam;na!. I se parea absolut firesc sa se comporte a~a.
- Cum sa nu, a raspuns el. Venili pe la noi ~i va vom Mi-am amintit din nou de barbatul care practica yoga. Ce ;
supune testului. se intamplase de fapt? Probabil, urmatorul lucru. Rugaciunile
Ma intorceam acasa cu ma~ina ~i ma gandeam la ceea ce mi cre~tine poarta in ele informalia ca pe Dumnezeu 11cunoa~tem
s-a intamplat in Germania. Am vrut sa inchiriem 0 ma~ina, dar prin iubire, deta~andu-ne treptat de toate cele umane.
una mai mare, care sa aiba un portbagaj cat mai incapMor. In Cre~tinismul acorda mai pulina importan(1i aspectelor tehnice
parcarea din fala biroului de inchirieri am remarcat un pick-up ale deta~arii de uman, axandu-se pe sentimentul viu al iubirii
Opel Omega. Exact ce ne trebuia. Am intrat in birou ~i ne-am de Dumnezeu, pe blandele ~i pe iertare. Imediat ce aspectele

228 229
I, ~

tehnice ale auto-armoniziirii, remodelarea con~tiintei, dezvol-


el. in acest caz, mult mai salutara ar fi cultivarea unei atitudini
tarea aptitudinilor, intarirea sanaliitii devin un scop in sine,
binevoitoare, munca fizica ~i pocainta.
religia dispare, locul ei fiind ocupat de magie ~i ocultism.
Am stabilit cu profesorul sa ne intalnim peste 0 saptamana.
Yoga il ajuta pe individ Sa se deta~eze de con~tiintii ~i de
insa, in ziua respectiva, dansul n-a fost disponibil. Dupa aceea,
ata~amentele umane. Initial, in cadrul acestui sistem, aspiratia I '

catre Creator, catre cauza primara avea 0 pondere mai mare


eu am fost ocupat cu scrierea celei de-a cincia carti, a~a ca I I

dadusem la 0 parte toate celelalte preocupari. Acum insa ! !


dedit axarea pe diverse tehnici. Cat despre adevarata medi-
mi-am amintit de discutia noastra ~i ii dau un telefon la
tatie, mai intai de toate este necesara formarea unei aspiratii
institut.
statornice catre Creator. Doar in aceste conditii, scara ce duce
- Buna ziua, ii spun, dupa ce-i aud vocea in receptor, Va
spre Divin nu se va prabu~i. La prima treapta se obtine
deranjeazii Lazarev, daca va mai amintiti de mine.
imobilitatea fizica, suspendarea tensiunii musculare, a vederii
- Sigur ca-mi amintesc, raspunde el, unde ati disparut?
~i a gandirii. La cea de-a doua - oprirea respiratiei ~i a inimii,
la a treia - sioparea metabolismului. insa, dupa urcarea acestor
- Vedeti care-i problema, imediat ce am terminat de scris I
volumul cinci, I-am inceput pe al ~aselea. Informatia cu care
trepte, este destul de greu sa te intorci inapoi. De aceea, occi-
lucrez acum s-a dovedit a fi atat de importanta, inciit nu voiam
dentalii care practica meditatia relaxandu-se, inchiziind ochii ~i
s-o lungesc prea mult cu punerea ei pe hartie. Jar atunci cand
eliberandu-se de ganduri obtin deconectarea primului nivel al
lucrez la 0 carte, nu mai am nici timp, nici forte sa ma implic
con~tiintei. in consecinta, se produce 0 axare pe nivelurile
in altceva. Eu zic sa ne intelegem in felul urmator. Acum e
spirituale superioare. Cu cateva mii de ani in urma, acest lucru
sIar~itul lui mai. in septembrie urmeaza sa scot volumul ~ase,
era vilzut ca 0 binecuvantare, ca 0 cre~tere a nivelului spiritual.
dupa care sunt liber ca pasarea cerului. ~i atunci, daca se
insa, cand individul este cramponat de spiritualitate, meditatia
poate, ne yom intalni ~i vom demara experimentul nostru
poate fi periculoasa pentru el, caci, in realitate, ea 11inde-
cornun.
parteaza de Divinitate. Prin urmare, cu ciit individul este mai
putin cramponat de aspectele spirituale superioare, cu aliit mai
- De acord, mi-a raspuns profesorul.
- Apropo, m-am interesat eu, exista, din partea oamenilor
benefica pentru el este meditatia. Dar, daca individul scoate
de ~tiinta, reactii la cercetarile dumneavoastra?
mereu la iveala defectele celor din jur ~i are numai pareri
negative despre oameni, daca este nemultumit de sine ~i de
- Ce sa zic, deocamdata nici una. Se pare insa ca gheata a
fost sparta. Cateva reviste de specialitate s-au aratat interesate
propria soarta sau este gelos ~i se supara pe cei apropiati, Yom
de informatiile noastre ~i, daca am inteles eu bine, sunt de
spune despre el ca este cramponat de aspectele spirituale
acord sa Ie publice.
superioare ~i, de aceea, meditatia poate fi periculoasa pentru
- Siava Domnului! - rostesc eu.

230
231
.. ,.. J
'
iI
~I
i'j
"
va incepe sa se schimbe conceptia despre lume la nivelul I
Ne luam ramas bun, iar eu ma gandesc la cele ce se intregii omeniri. Din 2024 va aparea 0 generatie de copii de tip ,II
intiimpla astiizi cu lumea. Ca omenirea va supravietui, nu e nou, iar lncepand cu 2030 se va putea vorbi despre a noua
nici 0 indoiala. Am avut odinioara 0 perioada in care am lucrat omen ire, cu 0 energetica ~i a can~tiinta calitativ naua. Apropa,
mai mult cu IIna dintre cauzele care stau la originea afec- dupa toate semnele, peste aproximativ zece ani vor incepe
tiunilor fizice. Este yorba de nepotrivirea energeticii indivi- brusc sa se accelereze toate procesele karmice. Vor supra-
dului cu societatea viitorului. La nivelul campului exista vietui, probabil, doar cei ce vor gasi calea cea buna. Pe la
matrita omului din viitor. Oaca matrita noastra interioara nu-i sfiir~itul ani lor '80 am auzit de la cIarvazatori urmiitoarea
corespunde, noi intram in contlict cu matrita viitorului. Atunci previziune: incepand cu anul 2000, arice medicament i~i va
matrita noastra incepe sa se dezintegreze. Apoi aceasta tema pierde efectul. Ca sa fiu sincer, am tratat acest pronostic cu
mi-a disparut din vizor, iar eu m-am lasat absorbit de alte scepticism, ca pe un basm de adonnit copiii. Nu demult insa, ;(
probleme. exact acela~i lucru mi I-au spus ~i medicii de la un laborator
Ei bine, in ultima jumatate din an, pentru a ma redresa, ma dotat cu aparatura de diagnosticare de ultima ora. in ultimii
rog permanent, ~i nu numai pentru a-mi ispa~i acele gre~eli 2-3 ani, medicamentele, chiar ~i cele mai puternice (inclusiv
care pot fi transmise copiilor ~i nepotilor mei, ci ~i pentru preparatele hormonale) inceteaza sa mai actioneze asupra
acelea care pot afecta societatea viitorului. Atunci ciind incerc bolnavilor. intrucat medicamentele nu vindeca boala, ci doar 0
sa descopar de unde vine un element negativ, mi se intampla imping inauntru, putem presupune. ca s-a produs 0 supra-
uneori sa vad coconii structurilor de camp ale copiilor mei, incarcare cu de~euri karmice a structurilor noastre spirituale de
alteori un singur cocon luminos, sclipitor, avand la suprafata importanta vitala, ~i procesul de autointoxicare se blocheaza.
pete murdare. Petele sunt rezultatul comportamentului ~i al Nu ma indoiesc ca fiecare dintre noi are un viitor. Atat doar ca
atitudinii noastre gre~ite fata de lume. Ele semnaleaza mi-a~ dori sa pa~im in acest viitor lnconjurati de 0 natura
existenta unui program de agresiune indreptat impotriva nealteratii, de rauri, de mari, dar ~i de copiii no~tri.
iubirii. in linii mari, este yorba de atitudinile de dispret ~i de
dezaprobare fata de oameni, de nemultumirea de sine ~i de
rcspingerea vietii.
Scriam in cartile anterioare ca actuala viata a omenirii a
inceput cu doua mii de ani in urma ~i va lua sflir~it in anul
2000. Acestea sunt datele de care dispun personal. Urmiitoarea
viata, cea mai intensa, va dura aproximativ 300 de ani.
Con~tiinta se va ridica pe 0 treapta superioara. Din anul 2001

232
~ J
,"
I"
i

informatiei. De ce totu~i avem senzatia de zbor, atunci cand


adoptam un comportament corect? De ce Serafim Sorovski se
desprindea de pamant in timpul rugaciunii ~i levita? Probabil,
«LA INCEPUT A FOST fiindca gravitatia interactioneazii cu timpul, ~a cum, de
CUV ANTUL. asemenea, ~i sentimente Ie noastre interactioneazii cu timpul ~i
sunt alcatuite din timp. Timpul este intermediarul dintre
aceasta lume ~i Creator, a~a cum, de asemenea, este ~i inter-
mediarul dintre eu-l uman ~i cel Divin. Cu cat mai mult
depindem de propriile sentimente, cu atat mai mult depindem
de spirit ~i de trup. Dependenta de sentimente da na~tere
dependentei de timp ~i, astfel, gravitatia terestra ne transforma /
in sclavi. in masura in care ne axam pe iubirea Divina, logica
umana se apropie de cea Divina. in consecin\i\ se schimba ~i
E diminea\i\. Stau intins in pat ~i nu am nici cea mai mica modul nostru de a percepe lumea, ~i comportamentul nostru,
dorinta de a ma ridica. imi simt fata umflata ~i trupul amortit. orientandu-se in directia corecta. Sufletu\ este primul care
Sa fie oare semnele imbatranirii? De~i, daca stau sa ma invinge forta gravita\iei terestre, dupa aceea urmeazii trupul.
gandesc mai bine, nu e a~. Sunt zile in care ma trezesc cu Unde oare am gre~it din nou? De unde vine senza\ia
senzatia zborului ~i a propriei imponderabilitati. in principiu, e aceasta de sfiir~eala? Probabil, m-am apropiat de un nou prag,
foarte u~or sa determini daca te comporti corect ori nu. Atunci in fata caruia trebuie, din nou, sa dispara filozofia aplicarii
cand atitudinea fata de lume ~i comportamentul iti sunt gre~ite, puterilor ~i a voin\ei. imi aduc aminte cat de dureros a fost sa
ai sen:z.1tiaca ceva te apasa spre paman!. Simti 0 greutate pe renun\ pentru prima data la aplicarea puterilor mele, la
suflet ~i in trup. Forta de atractie a pamantului actioneaza nu pomparea energiei cu ajutoruI mainilor. Doar cautarea cau-
numai asupra corpului, ci ~i asupra sufletului. Daca, dimpo- zelor bolii ~i rugaciunea, nimic mai mul!. lar menirea ruga-
triva, atitudinea iti este corecta, simti cum iti apare in suflet ciunii este transformarea propriei persoane prin comunicarea
senzatia zborului, trupul iti devine u~or, iar dependenta de cu Dumnezeu, ~i nu solicitarea unei sanatati infloritoare.
forta de gravitatie dispare treptat. Transformiirile trebuie sa vizeze concep\ia despre lume,
Gare de ce? Con~tiin\3 inca nu ~i-a revenit pe deplin din caracterul ~i comportamentu\ individu\ui. Pe atunci insa se
starea de somn. Dar ea nici nu-mi este prea necesara in acest credea ca firea omului nu poate fi schimbata. Acest obiectiv
moment, caci, in realitate, judecam cu sentimentele ~i nu cu parea de neatins. Credeam ca toate incercarile mele de a
gandurilc. Acestea nu fac decat sa faciliteze transmiterea
235
234
, f
_4. j
P'
r"

proces se amplifica din ce In ce mai mult. Cu toate ca , Practic ,


vindeca sunt sortite e~ecului. Eram convins ca cele mai
Imi Intrerupsesem ~edinlele, situatia nu se schimba. Am
importante transformari se pot realiza exclusiv prin aplicarea
constatat doar 0 u~oara Incetinire a procesului, nimic mai mult.
puterilor. Luasem chiar ~i 0 decizie: «Fie ce-o fi, toate sunt in
Din punctul meu de vedere, n-ar fi fost corect sa nu-i explic
mainile Domnului. Unul cate unul, toti pacientii vor pleca, voi
nimic pacientului. Pe de alta parte, concentrarea asupra
da uimrii tot ce a fost ~ima voi ocupa de altceva».
gandurilor ~i a con~tiintei In timpul ~edintelor prezenta pentru
Dar lucrurile au evoluat exact invers. lubirea s-a dovedit a
mine un pericol tot mai mare.
fi mult mai puternica ~i mai eficienm decat orice alta putere.
Situatia parea tara ie~ire. insa tocmai impasul este cel care
Pentru a ajunge la straturile mai subtile, care determina starea
ne determina sa ne ridiciim la un nou nive!. Gandurile noastre
fizica ~i destinul, trebuia sa renunt la actiunea energetica. Un
se sprijina pe obiectele lumii materiale. in timpul ~edinlelor se
singur pas tacut in plan subtil echivaleazii cu mii de pa~i in
accelereaza de mii de ori toate procesele, atat cele corecte, cat
planul exterior, energetic. Mai inainte socoteam ca, pe masura ;f"
~i cele gre~ite. in timp ce Ie vorbeam pacientilor mei despre
ce ne apropiem de Durnnezeu, suntem mai aproape de paradis.
Divin, nu Incetam sa gandesc, sa analizez, sa explic. A~a ca,
in realitate, cu cat suntem mai aproape de Dumnezeu, cu atilt
referindu-ma la Dumnezeu, Imi Indreptam, de fapt, pacientii
mai aspru suntem "Ioviti" pentru fiecare gre~eala comisa.
spre con~tiinta. 0 atare situatie nu mai putea dura prea mult.
Pentru a nu gre~i, trebuie sa ne axam .pe propria vulne-
lubirea de Dumnezeu da na~tere iubirii pentru aceasta lume
rabilitate,~i nu pe forta.
~i Intregului spectru al sentimentelor noastre. Sentimente Ie dau
in ultimul timp remarcasem 0 particularitate ciudata. imi
na~tere gandurilor. Gandurile trebuie sa se condenseze din nou
era din ce in ce mai greu sa-mi tin ~edintele cu pacientii. Nu
In senti mente, ca apoi sa se transforme In iubire Divina. De
taceam nimic altceva decat sa-i ofer omului din fata mea
aceea e bine sa vorbesc cat mai putin In timpul ~edintelor. in
explicatii care sa-i indice cauzele ce au dus la aparitia
acest scop, am nevoie de 0 maxima condensare a ,ntregului
problemelor, ~i 0 taceam cat mai amanuntit, pentru a fi mai
volum de informatie obtinut In ultimul timp. La un anumit
bine Inteles. Cu toate acestea, energia mi se consuma uimitor
stadiu al acestui proces de condensare, gandul va Incepe sa se
de repede. Dupa cat se pare, con~tiinciozitatea mea Incepuse sa
transforme In sentiment ~i, atunci, explicatiile nil vor mai fi
se transforme In stupiditate. in acela~i timp, Incepusera sa
necesare. Asta tine de uman, asta tine de Divin. Da pentru un
apara simptome curioase, care demonstrau preocuparea mea
timp la 0 parte umanul ~i dedica-te Divinului. incearca sa simti
pentru aspectele verbale ale tratamentului. Din cand In cand
ceea ce este Divin In tine ~i pastreaza mereu acest sentiment In
Imi mi~cam gre~it mandibula ~i Imi mu~cam dureros limba.
sllfletul tau, tara sa dai uitarii cele omene~ti. A~adar, ar trebui
Chiar ~i noaptea, In timpul somnului, mi se Intiimpla sa
sa acord cercemrilor ~i scrierii cartilor mai mult timp decM
scra~nesc din dinti, mu~ci\ndu-mi limba pana la sange. Acest

237
236
1 f
- .J
~edinlelor cu pacienlii. Situalia .nsa~i ma .mpinge .nainte pe afectali de radialie, dar, .n acela~i timp, nu exercita 0 acliune
calea cunoa~terii.
toxica asupra celulelor.
Aud sunand teJefonul. In al treilea rand: stopeaza diviziunea celulelor canceroase.
Ma ridic ~i merg sa raspund. E un amic de-a I meu din In al patrulea rand: mare~te permeabilitatea membranelor
Moscova.
cefulare. Drept urmare, toate procesele chimice care au loc .n
- Sa ~tii ca ai avut dreplate, .ncepe el pe un ton vioi, soar interiorul celulei se accelereaza, determinand astfel .ntinerirea
cuveni sa luam .n serios toasturile.
eJ.
- Care toasturi? - nu pricep eu. Asta .n ceea ce prive~te preparatul. Acum, referitor la
- Pai, toasturile, ~tii tu... Zic ca bine taceai ca luai medicina informalionala. In ultimul timp, medicina fofose~te
toasturile .n serios. Tot ce spunem se transmite vinufui,
pe scara tot mai larga diagnosticarea cu ajutorul calculatorului.
aClionand chiar ~i asupra cromozomilor.
Ea se bazeaza pe metoda lui Fohl. ;I
- Carecromozomi?- ma frec eu la ochi. Ce Ii-a venit? Pe corp se fixeaza ni~te senzori speciali, cu ajutorul carora
- Oar viid ca .nca nu te-ai trezit, .mi zice el. De fapt, poate fi citita informalia referitoare fa biocampul individului.
voiam sa-Ii spun ceva ce cred ca te-ar putea interesa. De aceea
Apoi informalia este introdusa .n memoria calculatorului ~i
te-am ~i suna!. Mai bine revin mai tarziu.
confruntata cu anumite date standard, pentru a evalua starea
- Lasa, casc eu, zi-i acum. sanatalii celui examina!. Procesul poate fi inversat ~i, atunci,
- Am efectuat 0 serie de experimente .mpreuna cu coi de eu ajutorul sistemului de senzori, se corecteaza biocampul
la fnstitutul de genetica. Ei bine, a~tia au ramas ~ocali. Ei spun
individului. Prin aeela~i procedeu poate fi oblinuta informalia
ca, de acum .ncolo, ar trebui modificate radical toate
referitoare la structurile de camp ale preparatelor medicale, ea,
reprezentarile noastre asupra lumii.
mai apoi, aceasta informalie sa fie transferata asupra unui
Eu taco Incerc sa prind fin,l. Apoi .i zic:
purtator potrivit, eum este, de exemplu, apa, luica sau
- Hai sa Ie fuam pe rand. granulele homeopatiee. Un astfel de produs se nume~te copie
- Bun. ~tii ca, .n urma cu caliva ani, eu am reu~it sa
informalional-energetica a medicamentului ~i este .ntr-atat de
sintetizez un preparat medical. EI conIine doar J0-12 din
efieient, .ncat nu rareori .~i .ntrece originaJul. In S.U.A. ~i
substanla de baza, dar aCliunea pe care 0 exercita este extrem
Europa Occidentala, aeestecopii informalionale au tot mai
de puternica.
mare cautare (.n S.U.A., numai .n ultimul an, volumld vanza-
In primld rand: el.mpiedica diviziunea celulelor deformate,
rilor a crescut mai mult de 3 ori). Nu .ncape nici 0 .ndoiala ca
favorizand .nmullirea cefulelor sanatoase.
aceste copii sunt de mare perspectiva: pe langa cheltuielile
In al doilea rand: contribuie la regenerarea cromozomilor
relativ mici, necesare prepararii lor, ma; exista ~ialte avantaje.

238
239
1\ f
,-- _J
I"

purii, ceea ce inseamnii ca 0 simpla informatie poate actiona


Informatia despre medicament poate fi transferaUi ~i partial,
asupra genotipului mult mai puternic decat radiatiile ~i
selectandu-se doar acele componente care ii sunt necesare
substantele chimice. Este exact ceea ce scriai in ciirtile tale.
organismului dat ~i eviUindu-se cele care au efecte secundare.
- Cu alte cuvinte, dorinta noastra ne formeazli genotipul,
Diagnosticarea dupa metoda lui Fohl folose~te traditia acu-
spun eu.
puncturii. Acupunctura chineza clasica are la bazli ideea
- De acord, raspunde interlocutorol meu.
prioritatii structurilor energetice in raport cu cele fizice:
- AceasUi informatie, continuu eu, ar fi extrem de utilii
structura spatial-temporala 0 determina pe cea fizicii. Dar ~i
multor savanti geneticieni, care leaga procesul, de evolutie
actiunea inversa este posibila.
exclusiv de selectia naturala. Teoria selectiei naturale nu este
Sa-ti spun acum lucrul cel mai important. Pui pe un taler al
in stare sa explice 0 serie intreaga de fenomene care tin de
balantei preparatul, iar pe celalalt drajeurile pe care urmeazli
lumea animalii ~i de cea vegetala. Multe procese se deruleazli
sa Ie ia pacientul. Pacientul inghite copia informationala, iar
de mii de ori mai rapid decat este posibil in cazul unei selectii ;'
efectul este acela~i. TotodaUi, calculatorul cite~te informatia de
accidentale, mecanice. A~dar, obiectivele valorice ale indivi-
pe medicamentul initial ~i 0 stocheazli in memorie. In curfutd,
dului ii intluenteazli nu numai starea sanaUitii ~i destinul, ci ~i
industria farmaceutica se va limita sa produca pastile il1tr-un
copiii. Genotipul campului este legat de cel fizic. Prin unnare,
singur exemplar, ca mai apoi sa expedieze copia ei informa-
spre ceea ce tindem, aceea suntem.
tionala in toate colturile lumii prin Internet. Ape~i tasta
- Deci, cand ridicam paharul ~i rostim un toast, aceasta se
calculatorului, obtii medicamentul, dai peste cap un pahar cu
rasfrange ~i asupra genotipului nostro, conchide el.
apa ~i gata, poti sa-ti vezi de treaba.
- Am inteles, zic eu, in viitor vom fi mai precauti cu
Ce parere are despre toate acestea medicina traditionala? . toasturile. .
Medicii nu pot oferi nici 0 explicatie, de aceea sustin
urmiitorul punct de vedere: este vorba de efectul placebo, 0
simpla autosugestie. Insa, daca un om reu~e~te sa se convinga
pe sine insu~i cii are de-a face cu un medicament, un astfel de
preparat nu va actiona asupra celulelor luate separat sau asupra
unei culturi de tesuturi. Cu toate acestea, atunci cand copia
informational aa preparatului meu, scoasii la calculator, a fost
folosita in locnl preparatului propriu-zis, nu s-a constatat nici 0
deosebire. Preparatul actioneaza asupra cromozomilor din
celula. Acela~i efect asupra cromozomilor il are ~i informatia

240
1
\ f
,.. ~
,.

astfel incat orice comportament sau atitudine incorectA falii de


altii I-ar fi putut darama.
Situatia este foarte grava. Ii impa~esc mamei acestuia
DIVINIZAREA
opinia mea. Cramponarea de idealuri, de viitor era de 500 de
SENTIMENTELOR UMANE
unitali, acum s-a ridicat la aproximativ 2000 de unitAli. Asis-
tam la 0 intensificare exploziva a dependenlei de idealuri.
- Voi incerca acum sa citesc informalia referitoare la
sursa acestei agravari, ii spun doamnei. Starea lui actuala este
legata de dublul energetic al destinului fiului sau. Acestuia ii
este adus In acest moment un imens prejudiciu. Autorul este
tatAl copilului, adica pacientul insu~i. Din cauza umilirii idea-
lurilor ~i a sentimentelor care stau la baza acestora, el este
;1'
Cat de simplu aratii aceste cuvinte a~temute pe hiirtie: urmarit mereu de dorinta de a muri. A existat cumva vreun
«divinizarea sentimentelor umane», dar cat de multe se ascund -
factor traumatizant? 0 intreb.
In spatele lor.
- ExistA ~i acum, raspunde ea. II suna intruna 0 tipii, care
Cateva minute in urma vorbeam cu mama unuia dintre pretinde ca este indragostitii de el. Insa interesul ei este mai
pacientii mei. El sufera de un cancer al ganglionilor limfatici. curand de ordin material decat spiritual. Nici refuzul pe un ton
Parea ca totul merge spre bine, lucrurile evoluau multumitor, civilizat, nici injuriile n-au folosit la nimic, ea este atrasa de el
insa, cu doua zile in urmii, s-a produs 0 agravare fulgeratoare. in mod irezistibil. De fiecare data cand it suna se jura ca-I
Ganglionii limfatici s-au marit de cateva ori. Configuratiile iube~te ~i-i cere s-o ia de nevastA.
campului erau, pur ~i simplu, catastrofale.
- Victima atrage criminalul, zic eu.
Privesc foaia de hartie din fata mea, incercand sa calculez
parametrii ~i sa inteleg ce s-a intamplat. Prima explicatie
- A~a soar piirea, cade de acord doamna. EI a fugit in alt
ora~, la fosta lui solie. Are un fiu cu ea. Ei bine, tipa a inceput
posibila: s-a produs 0 descarcare dinspre urma~i. A doua , sa-I sune ~iacolo.
variantii: pacientul a lucrat la armonizarea sa doar la nivelul
gandurilor ~i s-a rugat Tara a inceta nici un moment sa
- Acum am inteles totul, spun eu. EI se confi'unta cu 0
putemica stare de stres legatA de umilirea sentimentelor ~i
gandeasca ~i sa analizeze sau, pur ~i simplu, nu s-a rugat cum acest stres vine simultan din doua pArti. Cand i-am explicat
trebuie. A treia variantii: intrucat m-a consultat de cateva ori la originea problemelor lui, i-am spus ca dependenta de idealuri,
telefon, s-a produs 0 accelerare putemica a tuturor proceselor, de moralitate, de iubirea de oameni este la el foarte sporitii, cu

242
243
1
f
~
J

alte cuvinte, ca este cramponat de spirit ~i de suflet. Treptat, Oare chiar nu poate fi ajutata in nici un fel?
ace~ti indici au Inceput sa revina la normal. Cu 0 saptiimana In - Oricat ar parea de ciudat, i-am spus, fiica dumnea-
urma, eu am ajuns la concluzia ca unul dintre principalii voastra nu incalca legile supreme, pe cand dumneavoastra Ie
intermediari intre eu-I Divin ~i eel uman sunt sentimentele incalcali. in acest moment sunteli stapanita de un disprel
noastre. Astfel, incapacitatea de a pastra iubirea de Dumnezeu teribil fala de acest individ.
~i de a nu cauta vinovati, atunci cand ne sunt umilite senti- - ~i ce-mi propuneti, plangea ea, sa stau ~i sa privesc
mente Ie, ne spore~te dependenta de verigile urmatoare ale lini~tita cum Imi piere copilul?
umanului. Dependenta fiului dumneavoastrii de sentimente era - in primul rand, haremul ar putea fi pentru ea unica ~ansa
extrem de putemica ~ieu i-am spus acest lucru. Oar, dupa cum de a-~i salva viala, i-am spus. in al doilea rand, ori de cate ori
vad, situatia a Inceput sa-i dep~easca posibilitatile. va erau umilite sentimentele ~i iubirea, dumneavoastra va
- ~i cu femeia aceea cum ramane, 11va lasa In pace ori lasati cople~ita de disprel fala de barbali ~i Ii condamnati cu ;I'
nu? - ma Intreaba doamna, Ingrijorata. atata asprime, incat, la fiica dumneavoastra, acest mecanism a
- Comportamentul ei este determinat de starea lui laun- ajuns sa depa~easca de cateva ori pragul fatal. in imprejurari
trica, spun eu. Oar ~i de a dumneavoastra. obi~nuite, ea nu mai are, practic, nici 0 ~ansa sa aiba un sol ~i
Cu jumatate de an In urma am avut de rezolvat un caz copii: ar muri fie sotul ~i copiii, fie ea, fie toti impreuna.
ciudat. M-a sunat 0 femeie din Ucraina, care ma implora, cu - Atunci cum sa procedez? - m-a intrebat ea, suspinand.
vocea sugrumata de lacrimi, s-o ajut. Situatia era, intr-adeviir, - Sa va impacali cu aceasta situatie. Tot ce se intampla cu
ie~ita din comun. Fiica-sa se Indragostise de un arab. Acesta fiica dumneavoastra este conceput conform legilor Divine. De
s-a jurat ca 0 iube~te ~i a rugat-o sa se miirite cu el. Ea a fost aceea, incercarea de a schimba situalia recurgand la logica
de acord. Mai tiirziu, maica-sa a aflat ca, 0 saptamana mai umana nu va duce la nimic. Mersul evenimentelor poate fi
devreme, arabul rostise acele~i juraminte ~i 0 ceruse in schimbat numai ape land la logica Divina.
casatorie ~i pe prietena fetei. Apoi, ea a aflat motivele purtarii - Cum adica? - nu se dumere~te ea.
acestuia. - Retraili de mai multe ori acele momente din viata dum-
- EI vrea sa se Insoare cu tine numai ca sa te yanda dupa neavoastra in care barbalii v-au umilit sentimentele, iubirea,
aceea intr-un harem, Ii explica ea fiieei, plangand in hohote. ~i idealurile, ~i asta Tara a construi din emolii un zid de aparare
niei macar nu e~ti prima careia Ii cere mana. pentru a va proteja eu-I uman. Acceptali umilinta ca pe 0
- Sa faca ce vrea cu mine, i-a raspuns fiica. il iubesc ~i-I posibilitate de a va apropia de Dumnezeu. Convingeli-va
voi urma oriunde ar vrea sa ma duca. propriul suflet ca in tot ce se Intampla nu exista vinovati.
- imi spune inima ca se va priipadi acolo, suspina femeia. Rugali-va sa va fie iertate chiar ~i cele mai mici pretentii la

244 245
1
f

_J

adresa barbatilor ~i obtineti, prin purificarea propriului suflet,


purificarea fiicei ~i a nepotilor. Atunci, probabil, Ii se va
permite ~i nepotilor dumneavoastra sa se nasca intr-o familie
normala ~i nu intr-un harem.
CONEXIUNILE
Peste un timp oarecare, situatia s-a rezolvat favorabil. I-am
povestit toate acestea doamnei al carei fiu era bolnav de
cancer, sratuind-o sa-~i reinvie in memorie situatii similare de
violare a sentimentelor prin care a trecut ea. Daca parintii nu
vor sa solutioneze 0 anumita problema, aceasta Ie este
transmisa copiilor, care adesea nu sunt in stare s-o rezolve. In
trecutul nostru nu exista logica umana, de aceea trecutul poate ;(
fi revizuit doar de pe pozitiile logicii Divine, adica rara cea In decembrie 1998 am hotanit sa fac 0 calatorie in America.
mai mica umbra de condamnare, nemultumire sau tentative de In mare masura, eram motivat de dorinta de a ma rupe de
a-I indrepta. toate. In America, timpul ~i energetica difera de cele din Rusia
~i trecerea la alt regim de viata se realizeaza u~or. Speram sa
gasesc acolo raspunsul la una din intrebarile cele mai
importante pentru mine: din ce cauza mi s-a inrautatit starea
sanatatii? Sa fie oare la mijloc gre~elile comise in vindecare
sau concluziile eronate provenite dintr-o reprezentare inexacta
a lumii, sau de vina sunt schimbarile inerente varstei, care se
suprapun suprasolicitiirilor permanente? Intrebarile erau
numeroase. Ma aflam in cautare de raspunsuri.
In linii mari, schema arata in felul urmator. Pana in vara lui
1998, eu m-am ocupat de inlaturarea cramponarilor. In cele
din urma am ajuns sa realizez 0 sinteza a tuturor tipurilor de
dependentii. Dependenta de spirit alimenta trufia, dependenta
de suflet dadea na~tere geloziei. Spirit inseamna aptitudini,
intelect, scopuri, principii, vointa. Este aspectul ce tine de
logica. Suflet inseamna relatii interumane, idealuri, etica,

247
1

Apar boli,. care afecteazii cateva generatii. Gelozia cres-


moralitate, iubire pentru lume ~i oameni. Acest aspect tine de
canda, transmisa din generatie In generatie, duce la homo-
sentimente. Trebuie Inlaturata dependenta de spirit ~i de suflet
sexualitate, trans-sexualitate, narcomanie ~i la Intreruperea
~i, atunci, putem fi fericiti. insa modul meu de abordare s-a
relatiilor umane fire~ti, cum sunt cele de prietenie ~i cele
dovedit a fi unul mecanicist, caci, nu se ~tie de ce, eliberarea
familiale.
deplina de aceste dependente nu putea fi obtinutii. Omul
in Biblie, acest fenomen este reprezentat prin istoria
Inlatura dependenta de spirit, dar i se intensifica brusc axarea
ora~elor Sodoma ~i Gomora. Judecand dupa toate semnele,
pe suflet. Spiritul ~i sufletul s-au dovedit a fi ca doua vase
omenirea se afla astiizi Intr-o situatie similara. Cu cat este mai
comunicante. Cand unul dintre vase se umplea pana la refuz, 0
putemica dependenta de fericirea umana, cu aliit mai defi-
anumita cantitate era deversata In celiilalt vas ~iomul I~i gasea,
ciente devin filozofia, ideologia, politica ~i economia statului.
pentru un timp oarecare, echilibrul. Acest principiu de
Pe masura ce individul se cramponeazii, din ce In ce mai mult
functionare era valabil, deopotriva, pentru medicamente ~i I
de eu-I sau uman, con~tiinta ~i sentimentele Incep sa-I In~ele.
pentru actiunea energetica. Cand ambele vase se umpleau,
lar el, fiind convins sutii la suta ca p~e~te pe calea evolutiei,
revarsarea nu mai putea fi de nici un ajutor. Unica portilii de
luneca, In realitate, pe panta degradarii ~i a autodistrugerii.
salvare era .cea deschisa spre Dumnezeu. in principiu,
Mi-am Inceput activitatea de cercetiitor cu ani In urma. De
civilizatia umana a urmat In evolutia sa aceea~i schema. Dupa
atunci nu m-am oprit niciodatii din drumul meu, am mers
un numar de relncamari In Orient, unde, drept urmare a axarii
mereu Inainte, pentru ca, In final, sa ma ciocnesc de eu-l uman
Indelungate pe spirit, Ii era potentat principiul masculin,
ca de un zid insurmontabil. Oricat de mult ma rugam ~i
individul se na~tea In Occident, pentru a se cufunda In senzual,
Incercam sa-mi revizuiesc conceptiile, dependenta de spirit ~i
dezvoltiindu-~i principiul ferninin, material. in felul acesta,
de suflet nu se diminua. in cele din urma am Inteles ca existii 0
dependenta de valorile umane era, periodic, diminuata, iar
singura cale de a-ti Invinge dependenta de eu-l uman: sa ajungi
societatea se putea dezvolta armonios ~i dispunea de
sa-ti simti eu-I Divin ca mnd mai real decat cel uman. ~i dacii,
perspective de viitor. Au existat totu~i ~i exceptii. Se Inliimpla
mai Inainte, era vorba de pastrarea iubirii falii de un Dumnezeu
uneori ca mecanismul de autoreglare spontana sa nu functi-
prealnalt, Indepartat ~i inaccesibil, acum se putea vorbi de
oneze. Sau se Intampla ca ambele vase sa se umple prea
Dumnezeu care sala~luie~te In noi, In fiecare om ~i In tot ce ne
repede. in acest caz, dependenta de fericirea umana cre~tea
Inconjoara.
vertiginos. Dupa iubirea de Dumnezeu, cea mai mare fericire
Acum se putea vorbi despre 0 conexiune tot mai striinsa ~i
este iubirea pentru 0 alta fiinlii umana. Intensificarea brusca a
despre caracterul din ce In ce mai real al eu-lui Divin, care se
dependentei de iubirea umana duce la pierderea ~i dezin-
afla In sufletul nostru ~i In jurul nostru. Pana la urma, s-a
tegrarea acesteia.

249
248
f
~
1

dovedit ca, adresandu-ne lui Dumnezeu, ne adresam, In acela~i tamentul ei este determinat de Dumnezeu ~i este orientat spre
timp, noua In~ine. Oar, pentru a ne putea patrunde de acest eu salvarea eu-Iui dumneavoastra Divin.
suprem, ar trebui sa pastram iubirea chiar ~i atunci cand se Toate aceste lucruri Ie-am In(eles demult, dar, cu toate
clatina ~i se prabu~e~te eu-I uman In oricare dintre mani- acestea, n-am reu~it nici pana acum sa-mi Inving inertia
festarile sale. emo(iilor negative fa(a de femei.
in to(i ace~ti ani, ajutiindu-i pe oameni, m-am straduit sa Ie incerc sa evaluez amploarea preten(iilor acumulate In
salvez eu-I uman, cand soar fi cuvenit, In primul rand, sa fie straturile de profunzime ale sufletului. Ea cuprinde ~apte vie(i,
salvat eu-I Divin. Mai bine zis, nici nu eu, ci caracterullimitat pe cand puterea mea de Inraurire se limiteaza, eel mult, la
~i nedesavar~it al cercetarilor me Ie nu le-a permis multora patm. in consecin(ii, emo(ia agresiva Imi Intrece de doua ori
dintre pacien(ii mei sa treaca de la eu-I uman la eel Divin. posibilita(ile, ceea ce Inseamna, cel pu(in, 0 boala grava.
In decursul ultimei luni mi-am verificat, la anumite Ramane deci de vazut ce deznodamant va avea aceastii
intervale de timp, nivelul agresivitatii din subcon~tient, care situa(ie. Poate ca In America ma a~teapta un caz complicat ~i, ;1'
s-a dovedit a fi de aproximativ 300 de unitii(i. Aceasta ajutand pe cineva, voi reu~i sa ma ajut pc mine. Acum, In timp
agresivitate era Indreptata Impotriva femeilor. Se ridicau din ce dictez aceste randuri, aud telefonul sunand. Ma suna 0
profunzime ~i ie~eau la suprafa(a straturi de suparari ~i tanara doamna din Israel. Am avut cu ea 0 ~edintii acum 0
preten(ii, care (ineau, mai ales, de moralitate, idealuri, iubire jumatate de an. Ea sufera de cancer pulmonar. in momentul de
umana. Totodata, via(a m-a pus In fata unor situatii In care, din fa(ii, boala s-a extins, exista deja metastaze ~i dureri In tot
cine ~tie ce motive, tocmai femeile au fost cele care m-au lovit corpul.
In punctul eel mai vulnerabil. Acum Imi dau seama ca prima ~i - Am citit toate car(ile, spune ea, acolo scrie ca to(i
cea mai blanda modalitate de purificare vine prin mijlocirea pacien(ii se Insanato~esc. De ce atunci eu nu reu~esc sa ma
altei persoane ~i ca purificarea ce se realizeaza prin vindec?
intermediul unei femei este cu mult mai ampla decat ii examinez campul. Constat posibilitatea mortii copiilor ~i
purificarea prin boala sau moarte. Cu toate acestea, ne nepo(ilor. Autorul este chiar ea. Programul de autodistrugere
Incapatiinam sa nu acceptam aceasta purificare completa ~i este imens. Comportamentul gre~it al unui barbat se Intoarce ~i
plina de Indurare. Respectiv, este valabila ~i situatia inversa. 11love~te, In primul rand, pe acesta, astfellncat barbatul este
Am elaborat deja 0 formula verbala, pe care 0 repet tuturor primul care ispa~e~te. Femeia Insa I~i arunca mai Intai toate
pacien(ilor: problemele. asupra copiilor ~i a nepo(ilor. in schimb, dupa
- Perso~na iubita nu trebuie condamnatii In nici un caz, aceea Ii este mai dificil sa iasa dinlncurcatura.
oricum ar fi procedat ea fa(a de dumneavoastra. Compor-
- Dependenta dumneavoastra de trup ~i de spirit este

250
251
~
\ f
... ~ _J
I'

relativ mica, ii spun, in schimb, ata~area de sufiet este foarte putea oare eu sa incerc sa-i lamuresc ce are de tacut?
puternica. Asta inseamna ca nici pana acum nu ati reu~it sa va Ii explic:
impacati, in adancul sutletului, cu jignirea iubirii umane, cu - Uitati pentru moment de notiuni ca: sufiet, spirit, trup,
necazurile aduse de destin, cu umilirea simtului moral ~i a cramponare etc. Primullucru care ar fi de spus este ca ea inca
sentimentelor dumneavoastra. Toate acestea vi Ie-am spus ~i n-a depa~it supararile la adresa barbatilor ~i, in special, la
data trecuta, totu~i, nu se ~tie de ce, schimbarile sunt destul de adresa sotului sau, acumulate in adancul sufietului ei. Intrucat
neinsemnate. energetica mea este masculina, supararile neiertate se
- Pai, ce trebuie sa fac? - ma intreaba ea. Sa ma rog indreapta spre mine, dar sunt respinse inapoi. In aceste
pentru a inlatura cramponarea de moralitate ~i de idealuri? conditii, sustinerea din partea mea se diminueazii considerabil,
Poate imi recomandati altceva? Chimioterapia ~i iradierea nu a~a ca ei ii este mult mai greu sa inteleaga ~i sa simtii ceea ce-i
dau nici un rezultat. spun. De aceea este necesar ca ea sa-~i ierte tatal ~i sotul ~i sa
- Faceti ce v-am spus. lertati-i pe cei ce v-au tacut sa restabileasca, falii de ei, sentimentul de iubire pe care I-a /
suferiti. Rugati-va pentru a isp~i in dumneavoastra, in copii ~i reprimat vreme indelungatii. In al doilea rand, in decursul
in nepoti refuzul de a trai. vietii, ea a fost mereu nemultumita de sine ~i de situatie. Orice
- Cum a~a,sa ma rog ~i atat? - ma intreaba ea din nou. suparare sau necaz ii provoca deprimare, 0 tacea sa nu mai
- Vi se cere sa realizati prin aceste rugaciuni 0 transfor- vrea sa traiasca. Problema e ca procesele rapide gene m-au
mare interioara,ii raspund. Dumneavoastrava rugati tara a va jignit, m-au imbrancit, m-au tradat, au 0 intindere temporala
schimba atitudinea faliide lume, refuzand, totodata, sa va de 2-3%. In aceste cazuri, avem de-a face nemijlocit cu cel ce
schimbati ~i dumneavoastra in~iva. ne-a ranit sau jignit ~i, astfel, ne este destul de u~or sa-I iertam
- Bine, spune ea, voi incerca. ~i sa inlaturam supararea. Pe cand, in cazul proceselor lente ~i
Inchid telefonul ~i-mi dau seama ca cele spuse de mine de durata, de regula, nu reu~im sa detectam vinovatii. De
n-au gasit calea spre inima ei. Unii pacienti nu numai ca aceea, nemultumirea de sine, refuzul vietii au 0 amploare de
inteleg, dar ~i simt ceea ce Ie spun. Ace~tia inving orice boala. 30-40 de ori mai mare decat supararile pe altii. Ele patrund
In cazul acestei femei insa nu putea fi yorba nici de receptare mai adanc in campurile copiilor ~i ale nepotilor. Ea trebuie sa-i
emotiva, nici macar de intelegere. Banuiesc ca explicatia ierte pe altii ~i sa se ierte pe sine. Chiar ~i acum, cand vorbea
trebuie cautatii atat in firea ei, cat ~i in mine. «Tangoul se cu mine la telefon, ea nu inceta sa fie nemultumita de sine ~i
danseazii in doi» - spusese candva 0 doamna. Cateva minute de propria soarta, iar asta nu este altceva decat 0 continua
mai tarziu ma suna 0 cuno~tinlii de-a pacientei: agresivitate falii de Dumnezeu. Ea ar trebui sa se schimbe, la
- ~titi, ea n-a inteles nimic, imi comunica ea indispusa, ~ un moment dat, ~i atunci se vor putea schimba ~i toate

252 253
I

lelalte. I zis, in schimb pot aparea prom erne pe lima U"':SlIllUIUI.


Am incheiat convorbirea. Ea a inchis telefonul, iar eu am teti puternic axat pe aptitudini, deci nu sunt excluse
mas sa-mi duc gandul mai departe. nite e~ecuri ~i necazuri.
Exista trei categorii de pacienti. Unii, simtind de la bun - Oar ce-ati zice, daca, la randul meu, v-a~ diagnostica? -
ceput care este directia, inainteazA rapid, lilsiind in urma opus el.
stemu\. Acesta nu Ie mai este necesar. Altii urmeazA sistemul - Cu placere, am acceptat eu.
J rigurozitate, ca pe ni~te instructiuni, totu~i, in situatii mai - Metodele noastre de lucru sunt, intrucatva, asemana-
Jmplicate, ace~tia nu intotdeauna reu~esc sa-~i dep~eascii 'e, a zis e\. Oumneavoastra cititi informatia prin mi~carea
roblemele. Pe cei din a treia categorie ii impiedica sa se nii, pe cand eu 0 obtin determinand gradul de incordare a
:himbe cu adevarat ~i sa iasii din impas inertia agresivitiitii etelor. Luati in mana un obiect oarecare, iar degetele
ItAde iubire. :ilalte maini Ie uniti consecutiv a~a incat sa formeze un
Oar sa revenim la America. Prietenii mei din New York :, la inceput degetul mare cu indexul, apoi cu cel mijlociu,
I-au asigurat ca exista posibilitatea sa dau, timp de cateva Oaca obiectul este benefic pentru dumneavoastra, degetele
ile, consultatii pacientilor de acolo. in plus, mi se punea gratis vor desface cu greu ~i invers, daca este nociv, se vor
1dispozitie un spatiu pentru aceasta. Pe la mijlocullui decem- face cu u~urinta. intrucat avem cinci degete, evaluarea
,rie am luat, impreuna cu sotia, avionul spre New York. dului de utilitate sau nocivitate se poate face dupa sistemul
:imteam ca aceastii calatorie imi va aduce ceva nou in ceea ce cinci puncte. in afara de aceasta, pot fi puse intrebiiri ~i
Irive~te informatia. Cu cat sunt mai dificile situatiile pe care Ie ;inute informatii prin raspunsurile «da» sau «nu». intrucat
raversez, cu atat mai importante se dovedesc a fi descoperirile sunt medic oncolog, ma ocup de localizarea tumorilor
Ie care Ie fac. Oe aceastii data, intr-adeviir, am descoperit ceva Iceroase, cu alte cuvinte, metoda mea serve~te la detectarea
IOU,numai ca acest lucru nu s-a intiimplat in timpul ~edintelor. norilor canceroase existente sau care se afUi doar intr-un
pacientii veneau cu diverse probleme. Mi-am notat cateva diu incipient. A~adar, sa incepem.
>bservatii ~i concluzii care mi se paruserii mai interesante. in Pentru inceput, sa vedem daca exista vreo tumoare in plan
!eneral insa lucrurile se desfii~urau ~a cum ma obi~nuisem btil sau fizic. Judecand dupa informatii, exista 0 tumoare sau
Jeja. Spre sfiir~itul celei de-a doua zile a venit ~i stiipanul stare precanceroasa. Acum yom imparti corpul dumnea-
)iroului care-mi fusese pus la dispozitie. Am inceput sa dis- ,astra in patru sectoare ~i yom determina in care dintre ele se
:utiim ~i el m-a intrebat care ar fi problemele cu care soar la posibila tumoare.
putea confrunta el in viitor? - ~tiu ~i singur unde se afla, am zis, mijlocul plamanului
- in ceea ce prive~te sanatatea, nu intrevad nimic gray, ept.

254 ....
I f
j
Medicullmi zambe~te, ochelarii Ii sclipesc: Apoi mii testeazii cu celelalte eprubete. Rezultatele nu sunt
~'

- Nu vii amestecati, vreau sii verific totul singur. A~adar, mai Imbucuriitoare.
zice el peste cateva minute, afectiunea se aflii, Intr-adeviir, In - A~adar, cea de-a doua etapii a examenului a ariitat cii
jumiitatea de sus a corpului, In partea dreaptii. Acum Yom starea dumneavoastra este departe de a fi satisfaciitoare, spune
aplica pe pieptul dumneavoastrii 0 foaie de staniol, ca sii el. Sa identificam acum tumoarea propriu-zisa.
determiniim In care zonii se aflii tumoarea, de sus sau de jos. . EI apropie de pieptul meu eprubete care contin mostre de
Informatia care vine ne spune cii In cea de jos. Indoim foia ~i tesuturi prelevate din diverse tipuri de tumori. La cea de-a
ne uitiim care zonii este mai activii, cea din stanga sau cea din doua eprubetii se opre~te.
dreapta? Mai activii e cea din dreapta. - Ayeti un adenocarcinom pulmonar localizat In partea
In felul acesta, Impiiturind staniolul, se restrange treptat dreapta, roste~te el pe un ton solemn, este 0 tumoare care va
raza ciiutiirilor. In cele din urmii, de pieptul meu riimane lipit afecteazii alveolele pulmonare. ~i sii ~titi ca, In materie de
un piitrat nu prea mare de staniol. Apoi el deseneazii In locul diagnosticiiri, nu gre~esc niciodatii. Cu tratamentul Insa stau ;1'
acela cu 0 carioca un oval de acelea~i dimensiuni. mult mai prost. ~i cand te gande~ti ca metoda de tratare pare
- A~adar, mii anun(ii el multumit, am ~i localizat tumoa- atat de simp Iii ~i, totodatii, subtilii. Cu mult Inaintea formiirii
rea, fie ea posibilii sau realii. Sii trecem acum la cea de-a doua tumorii cre~te cantitatea de substante nocive din pieIe. Rezultii
etapii a cercetiirilor noastre. In tesuturile care Inconjoarii cii, prin Inliiturarea acestora, poate fi prevenitii aparitia tumorii.
tumoarea, inclusiv In cele de la nivelul pielii, concentratia de S-a constatat Insii un fapt ciudat. Cu ajutorul antibioticelor,
mercur, toxine, viru~i ~i microbi nocivi 0 depii~e~tecu mult pe viru~ii din zona respectivii sunt distru~i, indicii de concentratie
cea din alte seetoare ale organismului. In aceste mici eprubete, a metalelor grele sunt normalizati, dar, peste 0 perioadii
Imi explicii el, pe care Ie-am procurat din Japonia, se aflii, In oarecare de timp, tabloul initial se restabile~te. Deocamdatii,
diverse grade de concentratie, substantele ~i microorganismele nu pot explica acest Jucru. Dumneavoastrii ati putea?
de care v-am vorbit. Dacii indicele normal al concentratiei este - Explicatia e simplii, Ii spun, conform schemei dumnea-
depii~it de douii-trei ori, avem de-a face cu 0 stare precan- voastra, cauzele aparitiei tumorii canceroase se aflii la nivelul
ceroasii. Cand indicele este de patru sau chiar de cinci ori mai Inveli~urilor epiteliale. Dacii acestea sunt readuse la normal,
ridicat, putem vorbi deja de un proces avansat. A~adar, sii tumoarea nu apare. In realitate Insii cauza nu se aflii nici
vedem care este concentratia mercurului la dumneavoastrii. In interiorul organismului, nici la suprafata lui, ci In campul
EI apropie, una cate una, eprubetele de pieptul meu. La cea care-llnconjoarii pe om. De~i emotiile noastre sunt nemijlocit
de-a cincia ofteazii nemultumit: legate de trup, ele au totu~i 0 origine spatialii, de camp. Adica
- De cinci ori mai mare dedit e normal. se Imbolniivesc mai Intiii sentimentele noastre, emotiile. In

256 257
\\ f
j
acela~i timp are loc 0 deformare a structurilor de camp. Acolo toate conditiile pentru a examina amanuntit situatia creata.
unde acestea se apropie de corp, incep sa se produca Inca in timpul discutiei mele cu oncologul simtisem ca
modificari ale inveli~urilor epiteliale. Dupa asta, peste un timp problema imi vine din viitor ~i nu din trecut. Starea mea
oarecare, tumoarea poate apiirea deja in interior. De aceea, precanceroasa era 0 reactie la evenimentele care urmau sa se
deformarea epiteliului protejeaza, intr-o oarecare masura, inmmple peste doi ani. Inca nu eram pregatit sa fac falii
organismul de imbolnavire. Cu alte cuvinte, daca omul are in viitoarelor incercari ~i, in straturile de profunzime, incepusem
locul respectiv 0 rana sau 0 eczema, lucrul acesta reduce deja sa mi se depoziteze suparari pe toata lumea ~i pe mine
intruditva deformarea structurilor lui de camp. insumi. Am constatat ca viata mea evolueaza pe 0 traiectorie
Am auzit ca medicii au stabilit deja 0 conexiune intre strict ciclica. La fiecare zece ani se produc schimbari bru~te in
urmatoarele fapte. Omul sufera, de exemplu, un accident destinul meu. Schimbarile vizeaza, de asemenea, planul
vascular cerebral. In dreptullocului respectiv, medicii executa spiritual ~i pe eel afectiv. Prima schimbare radicala a
0 craniotomie ~i boala se vindeca mult mai repede. Un altul destinului a avut loc in 1971. Atunci am trait ~i experienta /
are la picior 0 boala de piele incurabila. Dupa ce omul sufera 0 primei iubiri nefericite. A doua oara s-a intamplat in 1981 ~i
fractum la picior, boala ii trece. din nou mi-au fost rav~ite destinul ~i sentimentele.
In ] 99 J. revista <<$/iinlii# religie» mi-a publicat un artico1
- Pai, atunci poate ca e mai bine sa vi se faca ~i dumnea-
voastra acolo vreo incizie, ceva? se intereseaza interlocutorul despre structurile karmice. Inca 0 data, am fost zguduit emoti-
meu. onal, dupa care a urmat un diagnostic implacabil. Urmatoarea
destabilizare a eu-Iui meu uman va surveni in 200] ~i, ca
- Cred ca nu va folosi la nimic, ii explic. In cazul meu,
schimbiirile fizice sunt insuflCiente. Am 0 singura ie~ire din amploare, ar trebui sa depa~asca mult zdruncinarile ante-
situatie: sa ma schimb cu adevarat in ceea ce prive~te rioare.
sentimentele. Nu va fi 0 destabilizare a planului material ~i spiritual. Imi
A doua zi am zburat cu prietenii la Miami. Presupun ca in vor fi zguduite sufletul ~i sentimentele.
vietile anterioare n-am dus-o rau, caei in actuala, ori de cate Eram sigur ca voi depa~i aceasta problema tot amt de u~or
ori imi propun sa ma odihnesc, neapiirat intervine ceva ~i, in ca ~i pe cele dinainte. Dar m-am convins ca viitorul este mai
loc de odihna, ma vad antrenat in tot soiul de harababuri. greu de abordat'decat trecutul. In ciuda eforturilor depuse, nu
Exact a~ s-a inmmplat ~i acum. Odihna s-a transformat in inregistram nici 0 schimbare pozitiva. Cu atat mai mult cu cat,
munca. Totodatii, daca mai inainte intuiam vag originea lucru ciudat, nu obi~nuiesc sa ma uit in viitor, de~i, daca mi-a~
problemelor mele, fiind mereu impiedicat de tot felul de fi propus, a~ fi putut vedea multe. ~tiam deja prin cine urma sa
treburi, suprasolicitari energetice, iata ca acum aveam intrunite se produca jignirea sentimentelor meIe, jignire care viza

258 259
I
1
\ f
~ -.I

Atunci vanzatorul a dat disperat din mana ~i s-a bagat sa


purificarea mea la 0 scara mult mai ampla. Acum ~tiu in ce an,
cotrobaiasca pe sub un dulap. A scos doua trabucuri ~i mi le-a
in ce luna ~i in ce ora~ urmeazii sa se inmmple totul. Cu toate
dat sa Ie miros. Ambele miroseau ~a cum trebuie. Unul avea
acestea, nimic nu se schimba. La Miami am hotiirat sa ma
un parfum imbatator, cu 0 notii ceva mai suava, celalalt avea
expun cat mai mult la soare, pentru a determina aparitia ~i
un mlros aspru, mai pregnant, dar la fel de minunat. S-au
evolutia tumorii canceroase. In situatii critice este mai u~or sa
dovedit a fi havane de contrabanda de sorturile cele mai bune:
lucrezi, te la~i mai putin distras de treburile cotidiene. Insa
«Cajiba» ~i «Romeo ~i Julieta». Amicul meu ~i-a cumparat 0
vremea s-a inrautiitit brusc. Vantul ~i-a schimbat directia,
IMita intreaga din astea, dupa care ne-am dus sa cautiim 0
sufland acum dinspre nord, astfel incat temperatura aerului a
easeta speciala pentru pastrarea lor. Multi ru~i care au vizitat
sciizut de la 25-300C la 100C. Nu-mi ramanea decat sa ma
Cuba ~i-au adus de acolo havane, dar, dupa vreo cateva luni,
vantur prin or~ ~i sa case gura la curiozitiitile locale. .
au constatat ca s-a ales praful de ele.
Cateva zile mai tarziu ne aflam in centro I statiunii Miami
- Trabucurile trebuie pastrate la 0 umiditate de 75% ~i la ;f
Beach. Amicului meu i-a venit cheful sa-~i cumpere trabucuri.
temperatura de 600 Fahrenheit, imi explica prietenul meu pe un
Ayea slabiciune pentru ele. Am intrat la 0 tutungerie.
ton povatuitor, in plus, caseta trebuie sa fie din lemn bun.
Vanzatorul a inceput sa-~i etaleze marfa, propunandu-ne zeci
Atunci, 0 data cu trecerea timpului, calitatea trabucului cre~te
de varietati de trabucuri bune.
la fel ca la vinurile bune. Dupa ce facem rost de caseta aia,
- Cele mai bune se considera trabucurile cubaneze, mi-a putem merge la un magazin de vinuri sa ne luam 0 tequila pe
spus insotitorul meu, dar vanzarea lor pe teritoriul S.U.A. este
cinste. Cea mai buna tequila are 0 aroma care aduce putin cu a
interzisa. De aceea, trabucurile care se gasesc in vanzare sunt
trabucurilor. Pe fundul stidei vei vedea un viermi~or ceva mai
fie de productie locala, fie de orice altii provenientii decat
deosebit. Acest viermi~or vietuie~te in cactusul din care se
cubaneza. Vrei sa ma ajuti sa aleg sorturile cele mai bune? -
obtine tequila.
mi-a propus el.
Acestea imi erau momentele de destindere, in rest incercam
- Hai sa procedam in felul urmator, am zis, eu inchid
din rasputeri sa inteleg de ce, timp de atatia ani in care am
ochii, miros fiecare trabuc ~i-ti comunic impresiile mele.
lucrat la armonizarea mea, n-am reu~it sa-mi pun in ordine
Am inceput sa miros pe rand trabucurile pe care mi Ie
lumea interioara, de ce m-am pomenit complet nepregatit
intindea el, dar nici unul dintre ele nu avea aroma cautata.
pentru ceea ce urmeazii sa mi se intiimple. Schema generala
Treizeci de ani in urma mirosisem trabucuri cubaneze
arata earn in felul urmator.
veritabile ~iaroma lor mi se inti parise foarte bine in memorie.
De~i manifestasem inca din copilarie 0 atractie deosebit de
Ei bine, vanzatorul mi le-a dat sa Ie miros pe toate; dar eu
puternica pentru cunoa~tere, este putin probabil ca a~ fi reu~it
tot nu mi-am putut opri alegerea asupra vreunuia dintre ele.

26]
260
\ f

_J

sa rezist pe drumul pe care I-am parcurs. De aceea mi-au fost aceasta tentativa este una falsa, intrucat eu-I uman poate fi
date sarcini din ce in ce mai grele. Totodatii, nu-mi puteam aparat doar in plan fizic. Cat prive~te planul emotional,
permite sa ma relaxez, fiindca imi diideam seama ca mi-ar fi supararea, ura, dezaprobarea nu reprezintii nicidecum un mod
ramas pu(ine ~anse sa supravie(uiesc. lata ca ~i acum ~tiam di de aparare. Nu se poate sa recurgem la ele. Aici apiirarea vine
nu am dedit aproximativ un an in rezerva. Eram con~tient de de la Dumnezeu. Am constatat ca este extrem de dificil sa
inerlia emo(iilor agresive, pe care inca nu Ie puteam depa~i in invat sa nu ma apar emotional. Totodata, eram con~tient de
acel moment. Aveam de-a face fie cu un nou nivel, ~i atunci se faptul ca trebuia s-o fac. Cea mai accesibila varianta este
explica de ce nu putea fi remediatii cu mijloace vechi situa(ia inlocuirea emotiei agresive cu 0 energica actiune de apiirare.
prin care treceam, fie era yorba de problemele pe care, pana Un alt aspect foarte important mi s-a revelat cu totul pe
acum, Ie ignorasem ~i care s-au acumulat. Intrucat noul nivel nea~teptate. Candva ma consultase 0 doamna, care, dupa
imi crea dificultiiti, am incercat sa ma ocup de analiza aceea, mi-a citit toate carlile ~i mi-a vizionat ~i conferintele
eventualelor probleme. Imediat a ie~it la iveala unul dintre cele video. Dar situatia ramanea neschimbata ~i dansa era complet ;1
mai alarmante indicii: irascibilitatea mea. lubirea Divina e dezorientata.
dincolo de limitele spatiului ~i ale timpului. Acolo alcatuim cu - ~titi, cu cat mai mult lucrez la armonizarea mea, cu atilt
toti i un intreg. De aceea, daca pornim de la iubirea Divina, nu mai rau imi merge, mi-a marturisit femeia.
yom fi cople~i(i niciodata de dispret, nici fata de noi in~ine, Am examinat atent inca 0 data campul ei ~i pe cel al
nici fata de al(ii, oriciit de jos am ciidea sau oricat de sus am copiilor ei. Ace~tia tocmai implinisera 13 ~i 15 ani. La nivelul
ajunge. Or, imediat ce acordam prioritate umanului fata de dimpului avea loc formarea viitorilor lor copii. Dar, intrucat
Divin, apare conceptul de sus ~ijos. Apare numaidecat ~i do- mama lucra doar la armonizarea sa, acest efort se dovedea a fi
rin(a de a 1\iungecat mai sus, caci acolo ne vedem la adapost ~i insuficient. Mai tiirziu, cercetilnd problemele care puteau
invulnerabili. Dar, cu cat mai increzuti ne simtim, crezandu-ne aparea la propriii mei copii, am realizat cii, ocupandu-ma de
superiori celorlalti, cu atat mai u~or cedam tentatiei de a-i copiii altora, uitasem de ai mei. lar semnalele de alarma
judeca ~i dispre(ui pe altii. ~i invers, cu cat mai mult incepusera deja sa-mi parvina intr-un mod explicit. Inca in
dispre(uim ~i dezaprobam, cu atat mai mult se accentueaza martie, anul curent, in Egipt imi apilruse din senin 0 problema
sentimentul propriei superioritati ~i importante, cu alte cuvinte, la articulatia umarului. Simteam cum, la orice efort fizic, ceva
ne simtim mai in siguranta. Prin urmare, pentru foarte multi' in umarul drept trosnea ~i mi se disloca. Aceste disfunc(ii ma
oameni, permanenta dispozitie critica ~i tendinta de a vedea in avertizau asupra unor eventuale necazuri cu copiii, cu toate
lumea inconjuratoare doar neajunsuri nu este altceva decat 0 acestea, nu Ie-am dat prea mare aten(ie. Intr-una din seri,
tentativa de aparare ~i de redobandire a increderii in sine. Insa umarul a inceput sa ma doara rau de tot. Cea mai mica mi~care

262 263
\
1
\ f

~J. -.I

a mainii drepte imi provoca 0 durere insuportabila.


Am cercetat cauzele ~i am descoperit ca la unul dintre copii
se prefigura posibilitatea mortii. Atunci mi-am mobilizat VIITORUL $1 NOI
intreaga familie ~i am inceput cu totii sa ne rugam. Insa, daca
mai inainte Ie spuneam exact pentru ce sa se roage, acum ne
rugam doar ca orice fericire umana sa nu fie decat un mij loc
de acumulare a iubirii de Dumnezeu, ca, in tot ce se intampla,
sa vedem vointa Divina, Taraa cauta vinovati.
Catre seara, durerea s-a mai potolit, iar dimineata, cand m-
am trezit, nici nu mi-am amintit la inceput ca ma duruse
umarul. Curios lucru, ~iarticulatia incetase sa se mai stram ute,
La batranete, personalitatea ~i organismul nostru sunt tot /'
cu alte cuvinte, toate au revenit la normal. Atunci am inteles ca
mai putin expuse schimbarilor permanente, dar au parte ~i de
fiecare om trebuie, din cand in cand, sa-~i lase la 0 parte grijile
mai putina iubire. Cu cat suntern mai aproape de Dumnezeu,
curente, pentru a se adresa lui Dumnezeu, pentru a comunica
cu atat este mai intens procesul de schimbare.
cu EI. Dupa aceasta, situatia s-a mai ameliorat. Capacitatea de
Interesant, in cine este mai mult Divinul, in soare sau in
a ierta este capacitatea de a vedea in toate vointa Divina. A~a
om? Presupun ca in soare.
ca acum nu Taceam decat sa zambesc celor care ma tratau cu
Toate cartile mele vorbesc despre ceea ce nu trebuie Tacut.
lipsa de onestitate, sau majefuiau, sau imi pricinuiau necazuri.
Presupun ca, atunci ciind va fi delimitata definitiv sfera
Cu toate acestea, sentimentele meIe n-au incetat Sa se
umanului, ne yom putea pune intrebarea ce trebuie sa facem
impotriveasca in ascuns. Era totu~i yorba de ceva nou, ceva
pentru a invinge atractia umanului.
ce-mi scapa. Ori de cate ori ma testam, rezultatele aratau ca
In Rusia, axarea pe moralitate ~i idealuri a avut drept
pot sa accept umilirea iubirii, moralitiitii ~i idealurilor umane,
consecinta conservatorismul rigid ~i frica de orice inovatie
adica umilirea sutletului uman. Mai erau insa ~i alte
reformatoare. Apoi, totul a explodat, provocand demolarea
sentimente ascunse in straturile mai profunde ale sutletului,
moralitiitii, iubirii umane ~i a vietii ins~i.
sentimente de care continuam inca sa depind, de aceea nu
Apropo de via(ii. Pe langa cele doua puncte de stabilitate,
eram in stare sa accept umilirea.
am inceput sa intrevad inca doua. Cat timp sunt inca in faza de
elaborare, eu Ie numesc conventional viala ~i imbiitranire. Ele
figurasera ~i mai inainte in cadrul cercetiirilor mele, fiind

265
264
~
\ f
_J

dispuse In alta ordine In arhitectura sistemului. Notiunea de superioare ce tin de fericirea umana. Este necesar sa acceptati
destin se Incadreaza deocamdatii In conceptul de via/ii. destabilizarea acestora ca pe 0 modalitate de eliberare a eu-lui
Imi Intrerup reflectiile, fiindca u~a se deschide ~i intra Divin.»
urmatorul pacient. L-am rugat sa treaca pe la mine pentru verificare peste 0
- Ce probleme aveti ,1IIntreb. saptiimana. Cand a venit, am constatat ca arata mult mai bine.
- Cred ca am SlDA, el cade pe ganduri, privind In gol, In decursul acestei saptiimani nu mai avuse accese de astm.
apoi continua: ~titi, a trecut un an de cand v-am citit cartile ~i Pe masura ce Inaintez In cercetarile meIe, apar tot mai
am Inceput sa lucrez dupa sistemul dumneavoastra, dar n-am multe posibilitati de a Invinge atractia exercitata de uman, de~i
Inregistrat nici un fel de progrese. continuu sa ma exprim cu acelea~i cuvinte ca ~i pana acum.
- Bun, zic, haideti sa Ie luam pe rand. Cu 0 luna In urma "Casulii mica, ora~ mare" - atat in primul caz, cat ~i in al
am avut un pacient pe care 11adusese pana aici prietenul lui, doilea, ideea este redatii printr-un grup de doua cuvinte. Cu
fiindca, suferind de astm Intr-o forma grava, nu se putea toate acestea, una dintre notiuni este mai ampla decat cealalta. ./
deplasa de unul singur. EI mi-a spus cii mai fusese la mine cu Ce ~tiu eu In momentul de falii? Omul este un sistem ordonat.
0 jumatate de an in urma. De fapt, In plan fizic nu s-a schimbat Pentru ca acest sistem sa-~i sporeasca amploarea, trebuie sa se
nimic, dar i s-a mai luat povara de pe suflet. Mai Inainte, eu produca mai Intai 0 destabilizare, urmata apoi de restabilire.
consideram cii astmul semnificii 0 dependenlii sporitii falii de Destabilizarea atinge fundamentele spatiale, materiale ~i
aptitudini, intelect, idealuri, a~a-zisa tema a trufiei. A~a ca temporale. Cand se produc schimbari In structurile materiale,
pacientul a Inceput sa-~i reexamineze Intreaga viata, elibe- matricea informationalii se poate conserva In interiorul
randu-se de pretentiile pe care Ie ridicase falii de altii ~i fata de structurilor de camp, asigurand astfel regenerarea ulterioara.
sin~, atunci cand era vindecat prin umilirea idealurilor ~i a Cand sunt distruse structurile materiale ~i spatiale, informatia
aptitudinilor. Acum Insa izbutisem sa Intrevad alte cauze, mult necesara reconstituirii se poate pastra In cadrul structurilor
mai profunde, care stau la originea problemelor lui. temporale. Daca schimbarile ating ~i structurile temporale,
<<IubireaDivina nu cunoa~te nici dorinte, nici scopuri, nici rezultatul poate fi: distrugerea completa, sau, refacerea lor va
certitudini, ii explicam, ceea ce nu se poate spune despre fi posibila prin ceea ce se afla dincolo de limitele spatiului,
iubirea umana. In vietile anterioare ati divinizat iubirea umana, timpului ~i materiei.
adica sentimentele ~i dorintele personale, ati divinizat, de Sa ne imaginam acum urmatoarea situatie. Exista 0 matrice
asemenea, ~i moralitatea umana, cu tot ce implica ea, adici informationala a viitorului. In cadrul acesteia, cantitatea de
principii, scopuri, idealuri. De aceea se cere sa va parcurgeti iubire Divina ~i gradul de ordonare a omului considerat ca
din nou viata, Inlaturand dependenta de aceste aspecte sistem constituie, sa zicem, 100%. In plan subtil, noi

266
267
,1
\ f
-. J
interactionam de pe acum cu societatea viitorului. Daca Insa Sa trecem la postulate.
capacitatea noastra este de 4-5 ori mai sciizuta dedit cea Ce avem aici? Avem fiinta vie care se nume~te om. Ca
necesara, va trebui sa fim stimulati, pentru a putea suplini fiintii vie, el are doua valori: viata ~i tineretea. Tineretea
aceasta deficientii, prin boli, nenorociri sau moarte. Uitati-va Inseamna iubire ~i destabilizare. Batranelea Inseamna sporirea
cum vine treaba, capacitatea dumneavoastra este, de pilda, de ordinii ~i diminuarea iubirii.
20%. Pentru a va putea integra In societatea viitorului, aveli Cand regretam ca Imbiitranim, cand uram pe cel care ne
nevoie de 0 capacitate de ] 00%. Virusul SIDA stimuleaza 0 ucide, cand ne pare rau ca viala n-a fost a~a cum ne-am
cre~tere a capacitiilii de pana la 90%. A~adar, pentru a va putea dorit-o, ne cramponam de tinerete ~i de viatii. Ne axam pe
integra In lumea viitorului, este necesar sa va induceti 0 astfel ordine, Intorcand spatele Divinului. Cand nu gasim In noi
de stare, care sa va permita, totodata, sa va vindecati de SIDA. puterea de a accepta umilirea iubirii ~i moralitalii umane,
De ce aveli 0 capacitate mai scazuta decat cea normala? Incepem, de asemenea, a diviniza stabilitatea umana ~i atunci
Fiindca, In aceasta viatii, ca ~i In cele anterioare, v-ati axat pe ne sunt trimise In ajutor jignirile, bolile ~i nenorocirile. ;f
ordine ~i stabilitate. La Inceput, Divinul se manifestii ca haos intelegeti odata ca or ice Intamplare din viata dumneavoastra
~i distrugere. Abia dupa aceea observam ca s-a instaurat 0 are menirea de a va ajuta sa va Intoarceti cu fata spre
ordine superioara. Va aduceli aminte, vine un om care sfideaza Dumnezeu. De va este bine - pa~ili spre iubire, de va este rau
brutal toate canoanele ~i obiceiurile, morala societatii, se - cu atat mai mult, avantati-va spre iubire.
Incurca cu holii ~i cu prostituatele ~i toate acestea In numele inainte Ii multumeam lui Dumnezeu pentru ceea ce este pe
iubirii? Recitili Evanghelia, yeti gasi acolo tot ce vreau sa va masa. Am renuntat Insa la formulele uzuale de exprimare a
spun acum. recuno~tintei, caci, adresandu-ma lui Dumnezeu, se cuvine
Ei bine, iubirea Divina reprezintii, de fapt, ordinea supe- sa-! aduc In dar iubirea mea, nicidecum urarea de viatii lunga
rioara din Univers. Cu cat mai mult ne axam pe ea, resimtind-o "La multi ani!'" De aceea am Inceput sa zic In felul urmator:
In noi, cu atilt mai putin yom depinde de sentimentele ~i "Doamne, Iii aduc In dar iubirea, fericirea ~i desratarea pe care
dorintele noastre, de scopuri ~i de principii. Atunci, ceea ce a mi Ie ofera viata".
fost candva distrugere se transforma In creatie. in masura In Odata, la Incheierea mesei, am zis: "Doamne, Iti aduc In
care yeti reu~i sa pastrati iubirea, atunci cand se naruie dar toata placerea ~i desratarea prilejuite de aceste bucate".
temeliile umanului, In aceea~i masura va putea cre~te In Am simtit imediat 0 durere acuta In stomac ~i mi-am dat
dumneavoastra capacitatea umanului. De aceea este necesar sa
. in acest -
pasaj am incercat, prin relatia etimologica: (La) mull; ani a
va retraiti viata ~i sa acceptati zdruncinarea postulatelor umane
mulfani, a mullumi. sa redAmin romana retlectiile etimoJogice ale autorului
ca pe 0 ~ansa de a dobandi ~i de a simti iubirea Divina. pc marginea formulelor de multumire ruse~ti: blagodariu - "darniesc
binele" ~i spasibo, spasi Bog - ., man/uielte, Doamne".

268 269
\
1\
f
.J
seama ca nu se cuvine sa-[ dai chiar totul, ceva trebui~ sa la~i aceastii ura falii de femei. Cea mai neinsemnata jignire venita
~i pentru tine. De atunci am lnceput a spune: "Doamne, lti din partea unei femei treze~te la dumneavoastra un reflex de
aduc In dar placerea ~i desfiitarea prilejuite de aceastii masa", ura. De obicei, in astfel de cazuri, biirbatii devin homosexuali,
~i totul a revenit la normal. narcomani sau alcoolici.
- Atunci cand simtiti Divinul In toate, ma adresez eu EI ma prive~te cu 0 expresie chinuitii pe chipul lui
pacientului,orice zdruncinarea planului uman nu face decat sa pamiintiu.
sporeascii iubirea din sufletul dumneavoastrii. lar acum, cat - Atunci ce sa fac? - ma lntreaba el.
inca va aflati in contact cu mine, mergeti ~i incercati sa va - Trebuie sa va schimbati reflexele.
depa~iti problemele. - Dar cum? - nu pricepe el.
Pacientul pleaca. - Va aduceti aminte de experimentul lui Pavlov: suna
Urmatorul este un domn de varsta a treia. EI are cancer la soneria, ciiinele prime~te 0 bucatii de carne ~i lncepe sa
plamani. In exterior, biirbatul afi~eazii un calm ~i 0 blandete saliveze. Daca procedura este repetata de zeci de ori, ciiinele
/
desavar~ite. Se pare ca ~i-a reprimat indelung supararile, fiira a ajunge sa saliveze doar la auzul soneriei. Ce este reflexul? Un
liisa sa se vada ceva din toate acestea. Axarea lui pe sentiment. lar sentimentul lnseamna spatiu, timp ~i materie
principalele puncte ale stabilitiitii umane este imensa. Ii explic stranse lntr-un singur nod. Cu alte cuvinte, experimentul lui
care sunt cauzele bolii lui. Pavlov demonstreazii ca simturile pot fi dirijate. Pot fi
Peste un timp oarecare revine pacientul bolnav de SIDA. cultivate sentimente noi ~i pot fi create noi forme de
Intr-adevar, se vad ceva schimbiiri, cu toate acestea, campul sensibilitate.
lui aratii,in continuare,nesatisfacator. ' De exemplu, vreti sa va deprindeti odrasla sa-~i striinga
- Uitati-va, ii zic. Ata~area dumneavoastra de relatii se singura patul. Daca uitii s-o faca, puteti recurge la metodele
ridica la cifra de 1300 de unitiiti. Cam tot atat de ridicatii era ~i obi~nuite: ridicati vocea, 11 fortati, 11 pedepsiti. Dar puteti
cramponarea de idealuri, moralitate, iubire umana. Cu cat mai proceda ~i altfel, ajutandu-I sa-~i formeze un nou obicei. Dupa
mult lunecati In servitutea valorilor umane, oricare ar fi aceasta nu mai e nevoie sa va dirijati copilul, noua deprindere
acestea, cu atat mai dependenta devine ~i iubirea dumnea- 0 va face In locul dumneavoastra. Cu alte cuvinte, daca yeti
voastra pentru femeie. ~i atunci nu mai vedeti in ea un aliat in ajuta copilul sa-~i formeze un sistem corect de deprinderi, yeti
dobandirea iubirii Divine. Ea se transforma pentru dumnea- irosi, la inceput, 0 mare cantitate de energie, yeti ca~tiga in
voastra in izvorul principal de fericire ~i desfiitare. In vietile schimb de sute de ori mai mult dupa aceea. Ei bine, trebuie sa
dumneavoastra anterioare ati idolatrizat femeia iubita ~i, In va formati deprinderea de a privi cu respect ~i bunavoinlii
"
acela~i timp, ati urat-o. Intreaga fiinlii va este impregnatii de femeile, precum ~i obi~nuinta de a Ie ierta ~i de a Ie trata cu

270 271
,.. ..-J
".-

marinimie, indiferent de ce fac ele. Concentrandu-va asupra


acestui obiectiv, In decursul catorva luni puteti acumula iubire,
nu pretentii. Cautati sa atrageti, prin comportamentul dumnea- CELE DouA REPERE ALE
voastra, anumite situatii, In care sa va puteti manifesta efectiv FERICIRII CON STANTE
noua atitudine fatii de femei. in plus, parcurgeti mental acele
situatii In care v-ati ridicat In apararea umanului ~i nu a
Divinului. Femeia este mult mai haotica decat barbatul, fiindca
aspiratia ei spre iubire este mai mare. De aceea, a-i cere femeii
sa se supuna ~i sa respecte ordinea poate fi periculos pentru
saniitate. I
A~adar, redirectionati-va reflexele, exersati ~i rezultatele nu
se vor lasa a~teptate.
Sfiir~it de mai, anul 1999. Azi am program de ~edinte cu
EI pleaca, iar eu raman cu privirea ratacind dincolo de
pacientii. Lucrurile au luat 0 Intorsatura ciudata. Pacientii mei
geam, unde verdeata Inca frageda de iunie se Infioara sub
se descurca din ce In ce mai bine, pe cand problemele mele nu
adierile de vanl. "lata unde se poate vedea cel mai bine ce
fac dedit sa se Inmulteasca. Trec Inca 0 data In revista ~i
Inseamna instabilitatea umanului, Imi zic eu, aici, la noi, In
analizez Tara graba toate variantele posibile care mi-ar permite
Rusia. Din perspectiva logicii umane, viata In Rusia este grea,
sa ma lamuresc In situatia creata.
daca nu chiar imposibila. Totu~i procesele menite sa
Prima varianta ar fi urmiitoarea: prea m-am lasat antrenat In
pregateasca omenirea pentru 0 noua logica, cea Divina, se fac
problemele lume~ti, iar acestea ma storc de puteri.
deja simtite In Intreaga lume. Cele mai reu~ite productii
A doua varianta: am neglijat sa ma ocup de mine. Cand
cinematografice occidentale de astazi nu mai sunt pove~ti
~arpele I~i schimba pielea, el ramane cu desavar~ire lipsit de
despre putere, ura ~i razbunare, ele vorbesc, mai curand,
aparare. Acela~i lucru se poate spune ~i despre lastarii tineri ~i
despre iubire, iertare, Intelegere. Cu totii ne pregatim sa pa~im
copiii mici: toate fortele lor se consuma In procesele de
In ziua de maine ~i depinde de noi cum va fi aceasta, si cum
transformare interioara. in cazul meu, transformarea este
yom fi noi, acolo".
necesara ori de dite ori sose~te un flux informational nou. Ca
sa fiu pregiitit sa-I primesc, trebuie sa ma deta~ez de toate ~i sa
ma concentrez asupra mea, altfel ceea ce vine ma poate
darama.

273
1
f
j
~
r'"
A treia varianta: starea mea fizica §i spirituala ne- fericirea ramane de neclintit §i formeaza baza valorilor umane.
satisTacatoare ar trebui privitii In primul rand nu ca 0 Tot ce transformam In scop devine, In ochii no§tri, de neclintit.
Scopul creeazii Intotdeauna un raport de dependenlii, iar I
consecinlii a ratiirilor mele, ci ca 0 pregatire pentru 0 etapa §i 0
stare cu desavar§ire noi. Atunci cand Incerci sa te apropii de dependenta da na§tere agresivitatii. ~i iata-ne straduindu-ne sa
cele Divine, 0 atitudine gre§ita falii de lume §i un urcam treptele ce duc spre Dumnezeu, carand In sutletele
comportament incorect devin mult mai dureroase §i mai noastre povara urii, supariirii §i a dezgustului de vialii. Oar
periculoase. cum putem merge spre Dumnezeu urand iubirea? De aceea §i
0 femeie Imi povestea cum hotarase sa primeasca botezul osci/eazii fericirea noastra umana. lar noi 0 percepem ca pe 0
§i cum, In ajunul evenimentului, s-a atlat la un pas de moarte. pedeapsa §i Incepem sa ne macinam In interior, In loc sa
- Ciudat, spunea ea. Vreau sa ma apropii de Dumnezeu §i tindem §i mai mult catre iubire.
iata ca sunt pedepsita pentru aceasta. Cu fiecare carte scrisa, ar trebui sa depind tot mai putin de
- Oar §titi cum erau botezati oamenii mai Inainte? - am valorile umane. Acest lucru va deveni posibi/ doar atunci dind ;f
Intrebat-o. Se proceda In felul urmator. Dupa ce-§i Inalta voi Incepe sa-mi percep eu-I Divin tot mai real.
rugile catre Dumnezeu, omul era cufundat In apa §i tinut a§a Pacientilor mei Ie spun:
pana Incepea sa se sufoce. Apoi era scos la suprafalii §i readus - Deta§ati-va de tot ce este uman. incercati sa simtiti In
la vialii. in cadrul acestui ritual, individull§i lua ramas bun de interior eu-I Divin ca pe 0 nesecata iubire Divina §i traversati
la vialii §i de la toate valorile umane, Indreptiindu-se neabatut toate momentele dificile din viata pastrand nealterat acest
spre Dumnezeu. ~i se Intampla ca unii sa nu supravietuiasca. sentiment. Imaginati-va toate pierderile posibile §i imposibile
Mai tarziu, aceasta procedurii a fost Inlocuita cu simpla ale umanului §i mentineti sentimentul de iubire.
cufundare In apa sau cu stropirea cu apa. ~i totu§i, cum arata acest eu Divin? Ce n-ar trebui sa
Cu cat suntem mai adanc cufundafi in cele umane, cu atat contina el? Cum sa identificam componentele umane care se
mai dureros decurge revenirea la Creator. cuvin Inlaturate, strat cu strat, Inainte de a ajunge sa simtim
0 alta femeie mi-a marturisit: Divinul din noi?
- Am Inceput sa cred In Dumnezeu, mi-am Indreptat Ce sa zic? Raman deocamdata cufundat pana peste cap In
rugaciunile spre EI, iar EI mi-a luat tot ce aveam. cele umane. Am, periodic, dureri in dreapta stemului, ma dor
- Noi nici macar nu banuim ce se Intampla In adancul genunchii, Incheieturile Imi trosnesc.
sutletului nostru, i-am spus. ~i deseori ne Indreptam spre Totu§i ceva esentiallmi scapa. Dupa iubirea de Dumnezeu,
Dumnezeu doar cu partea con§tienta a fiintei noastre, crezand cea care se identifica cu fericirea suprema este iubirea de
ca yom gasi astfel fericirea, iar In subcon§tientul nostru, oameni. Oar nu mai sunt cramponat de ea. Ar trebui deci sa

274 275
,
1 f
,-. ~J. _J
I""

fiu IiOOr ~ide toate celelalte cramponari. De ce atunci, peste un


reu~it. Am inceput aceastii ~edinta colectiva cu 0 mica
an ~ijumatate, urmeaza sa se inmmple un eveniment care-mi prelegere improvizata.
va of ensa simtul etic ~i moral? Nu voi reu~i sa-i tin piept.
- Pentru ca la aceasta ~edintii sa reu~iti sa va invingeti,
inseamna oare asta ca moralitatea nu rezulta din iubirea
este necesar sa intelegeti cateva lucruri - am inceput eu. in
umana?
primul rand, cand cineva ne jigne~te, aceastii jignire este un
Mi-am amintit ce s-a intamplat pe cand finisam cea de-a
dar de la Dumnezeu. Daca n-o acceptiim, urmeaza ca
patra carte. Parametrul viitorului, care urmeaza dupa vointii ~i
purificarea sa se infiiptuiasca prin boli ~i nenorociri, iar daca
viata, s-a dovedit a fi, in mod inexplicabil, instabil. Era evident
nu suntem pregiititi nici pentru aceasta, ea vine prin moarte. in
ca mai depindea ~i de altceva. Abia mai tarziu am realizat,
al doilea rand, forma maxima de purificare ne este data prin
dupa framantari dureroase~ ca toate cele patru carti trateaza
II1termedml celor apropiati, de aceea in masura in care reu~im
tema trupului ~i a spiritului, in timp ce tema divinizarii
sa-i iertam, in aceea~i masura sunt posibile schimbari
sutletului uman n-a fost atinsa deloc. ;I"
interioare de profunzime. 0 astfel de purificare 0 depa~e~te ca
A~a ca am inceput sa explorez aceastii tema, care este grad pe cea care ne este data prin moarte. Totodatii, se cuvine
alcatuitii din mai multe coordonate, cum ar fi imbatranirea ,
sa iertam nu numai in gand, ci ~i in sutlet. Nu numai sa
morala religioasa ~i iubirea de oameni. Era necesar sa gasesc
intelegem, ci ~i sa simtim ca am iertat. Gandul se transforma in
prima veriga, cea care sta la baza tuturor celorlalte. Am reu~it
e~otie, retlex, sentiment atunci ciind este repetat de multiple
s-o identific in iubirea de oameni. Din nou am trait un moment
~rl. De ac~ea, concentrandu-va asupra iubirii ~i, in acela~i
de euforie: in sfar~it, sistemul era definitivat! Apoi, dupa lImp, deruland de sute de ori situatiile cele mai traumalizante
cercetarile legate de trup, spirit ~i sutlet au urmat cele din
trebuie sa va formati deprinderi, retlexe de iertare ~i blandete. '
domeniul instinctelor. Instinctul orientiirii, instinctul de con-
Mai departe. Toate procesele rapide (sa zicem, cand cineva
servare ~i de perpetuare a speciei. Pornind de la instincte, am
ne jigne~te, ne Imbrance~te sau ne tradeaza) au 0 durata
ajuns la domeniul personalitatii ca un ansamblu al eu-Iui
temporala de 2-3%. Pe cand cele lente (suntem nemultumiti de
uman, atat in lumea aceasta, cat ~i in alte lumi. Apoi m-am
soarta, munca nu ne of era nici 0 satisfactie sau viata In
intors la tema iubirii umane ~i a sentimentelor umane. Toate
ansambl.u ni se pare un e~ec) sunt de zeci de ori mai ample.
sentimentele trebuiau sa se comprime in unul singur, ceea ce
E.ste e.vldent ca, in asemenea cazuri, nu putem da vina pe
nu se producea nicidecum in cazul moralitatii, eticii ~i al
I1Im~l1I.De aceea incepe sa-~i faca loc nemultumirea de sine ~i
idealurilor. Ma confruntam cu 0 enigma irezolvabila.
depnmarea, care nu esle altceva decat 0 forma ascunsa de
Am hotarat sa programez cativa pacienti deodatii. Cine ~tie,
respingere a vietii, altfel spus, pretentii fata de Dumnezeu sub
poate voi reu~i sa strapung bariera necunoscutului. ~i am
forma pretentiilor fata de sine. Tocmai de aceea, nemultumirea

276
277
\
1
f
-.
j
de sine ~i de soarta, pierderea increderii in sine, deprimarea ~i proces de transformare a formei in scopuri lipsite de forma ~i
refuzul vietii trebuiesc ispa~ite prin rugaciuni de 30-40 de ori de transformare a scopuri lor ~i dorintelor in opusul lor are loc
mai indelungate decat in cazul supararilor pe altii. in masura in permanent, la anumite intervale de timp. ~i, cu cat mai multa
care ne eliberam de orice forma de agresivitate fa(ii de iubire, iubire Divina avem in noi, iubire ce nu cunoa~te dorinte,
in aceea~i masura va avea efect rugaciunea. De la eu-l uman la scopuri ~i ordine, cu atat mai intens ni se realizeaza dorintele,
cel Divin se poate ajunge doar prin iubire. De aceea, inainte de scopurile ~i forme Ie.
rugaciune trebuie sa ne purificam sufletul. Cu cat yom percepe Ce sunt dorintele noastre? Ele sunt iubirea pe care 0 purtam
mai real eu-I nostru Divin, cu atat mai putin yom depinde de cuiva. Dorintele deservesc mecanismul de perpetuare a
eu-I uman, ~i cu atilt mai mult vor deveni posibile schimbarile speciei: ele ne determina sa cautam hrana, sa ne inmultim ~i sa
benefice. Nu putem cunoa~te vointa Divina ~i nu putem luptam pentru supravietuire. Scopurile noastre reprezinta etica,
prezice ce va cere de la noi iubirea. De aceea, cand incepem sa moralitatea, principiile ~i idealurile noastre. Cat despre forma,
ea reprezinta corpul nostru fizic, incluzand aici ~i structurile de ;!
percepem iubirea Divina, avem impresia ca suntem aruncati in
haos, ca este distrusa ordinea pe care se sprijina intreaga camp.
noastra existen(ii. Or, in masura in care divinizam ordinea ~i Fiecare individ are 0 componenta de bazii a fericirii umane.
respingem haosul, in aceea~i masura, in interiorul nostru Acestea sunt doua la numar: fericirea personaJa a individului
pierdem legatura cu Divinul. ca fiinta vie ~i fericirea lui ca fiin(ii sociaJa, reprezentant al
Ce n-ar Irebui sa aiM eu-/ nostru Divin? E/ n-ar trebui sa unei colectivitati. in lipsa organizarii sociale, omul ar fi ramas
aiM fiJrma, inlrucal forma reprezinla un camp/ex a/caluil din la stadiul de animal. De aceea, pentru individ, fericirea ego-
spa{iu, limp ~i malerie. ului colectiv este, deseori, mult mai importanta decat fericirea
Omul percepe eu-I Divin ca pe ceva cu desavar~ire amorf ego-ului personal. Fericirea personala inseamna iubirea pe
~i haotic. Eu-Iui Divin trebuie, de asemenea, sa-i fie straine care 0 traim alaturi de 0 alta persoana, inseamna stabilitate ~i
scopurile, caci scopul presupune realizarea lui in spatiu sau siguranta a vietii ~i a destinului. Fericirea colectiva se reali-
timp. Lui trebuie sa-i lipseasca ~i dorintele, fiindca dorinta are zeaza prin etica, moralitatea, idealurile, stabilitatea societatii.
legatura cu notiunea de timp. Pe masura ce omul se dezvolta, La baza oricarei societati stau notiunile de etica ~i moralitate,
dorintele ~i scopurile lui capata 0 anvergura tot mai mare, iar rara de care este de neconceput dezvoltarea unei societati. Cu
forma tinde tot mai mult spre perfectiune. in manifestarile lor cat este mai ridicat nivelul moralitatii, cu atilt mai mari sunt
supreme, ele urmeaza sa se contopeasca intr-un tot, ~i se vor perspectivele de dezvoltare ~i de supravietuire a societatii. 0
pierde in Divinitate. societate imorala este lipsita de suport vital ~i, ca atare, este
Totu~i, intrucat Universul este holografic in timp, acest condamnata la disparitie. Dar etica ~i moralitatea umana

278 279
I f
.J
izvorasc din religie.
Predictibilitatea absoluta ~i Intelegerea deplina a lumii
Civilizatia occidentala, care, la ora actuala, tinde sa Inseamna sistematizare absoluta. Universul nu poate fi patruns
cuprinda Intreaga omen ire, se sprijina pe cele zece porunci
cu puterea mintii. De aceea, 0 data cu Imbatranirea ~i moartea,
revelate lui Moise. Moralitatea, onestitatea, ordinea sunt nece- judecata ~icon~tiinta ne sunt supuse, periodic, distrugerii.
sare bunului mers al societatii. insa, pentru dezvoltare, ea are in Orient s-a Incercat apropierea de eu-I Divin prin
nevoie de iubire ~i, atunci, moralitatea se transforma adesea
renuntarea la dorinte, la scopuri ~i la manifestarile tuturor
Intr-o cama~a de forjii pentru iubire. Atunci cand moralitatea functiilor vitale. Acest fapt a determinat un puternic avant al
se ridica deasupra iubirii, apare inchizitia ~i orice forma de spiritualitatii ~i a dat un imbold dezvoltarii unei forme fizice
exterminare a semenilor devine ceva normal. in curand, lumea
desavar~ite. insa acestei orientari Ii era sortit sa ajunga Intr-un
va pa~i Intr-o noua fm a dezvoltarii sale ~i Yom primi cu totii punct mort. Civilizatia occidentala a ales directia opusa:
0 cantitate mult mai mare de iubire Divina. Tocmai de aceea, cultivarea unui spirit Intreprinzator ~i axarea pe scopuri,
trebuiesc zdruncinate structurile fundamentale ale fericirii dorinte ~i dezvoltarea formei. Ea a reu~it sa avanseze atat de ;:
umane. ~i, In masura In care suntem capabili, In acest moment, mult datorita iudaismului ~i cre~tinismului, care stau la baza
sa ne deschidem sufletele spre Dumnezeu ~i iubire, In aceea~i acestei civilizatii ~i In care exprimarea energica a scopurilor ~i
masura are loc relnnoirea scopurilor, dorintelor ~i formelor a dorintelor alterna cu abstinenta ~i privatiunea. insa, daca In
noastre. iudaism accentul era pus pe un sistem minutios elaborat ~i
lubirea Divina reprezinta ordinea suprema din Univers, ramificat de restrictii ~i interdictii, In cre~tinism, mai cu seama
incomensurabil mai presus de ceea ce Inseamna fiinta umana. In cel timpuriu, principala conditie a eliberarii din sclavia
De aceea, mentinerea In suflet a sentimentului iubirii, atunci scopurilor ~i a dorintelor 0 constituie sporirea nelntrerupta a
cand asistam la prabu~irea dorintelor, scopurilor ~i a formei, iubirii de Dumnezeu. Totu~i In primele secole ale erei noastre
permite eu-Iui nostfu uman sa se apropie de Divinitate. Lumea
n-au existat suficiente rezerve de iubire necesare depa~irii
este imprevizibila. lubirea pune In mi~care Universul. Aceasta eu-Iui uman. Drept urmare, cre~tinismul s-a divizat In doua
formula scoate In evidenta primordialitatea iubirii ~i caracterul ramuri: catolicismul, ca expresie a dependentei sporite falii de
secundar al con~tiintei. Este imposibil sa prezicem In totalitate iubirea umana, falii de sentimente ~i dorinte, ~i ortodoxia, cu
evolutia lumii. Pentru aceasta trebuie sa ne Intoarcem la accentul pc moralitate, principii ~i idealuri. Oar, Intrucat
Dumnezeu ~i sa devenim Dumnezeu. Imediat ce apare senzatia teritoriul ocupat de ramura occidentala a cre~tinismului s-a
Intelegerii ~i stapanirii depline a lumii, putem fi siguri ca este dovedit a fi mult mai vast decat cel al ortodoxiei, drept
yorba de 0 biruinlii a con~tiintei asupra iubirii, care Insa are contrapondere a ramurii occidentale a api'irut islamul, cu
drept rezultat dezintegrarea con~tiintei. puternica lui orientare spre etica, moralitate, principii ~i

280
281
~
f
~. .J
idealuri. sa lua\i Joe. Lasa\i la 0 parte toate grijile. Daca va trece prin
Contlictul dintre cele doua principii, dintre cele doua minte macar 0 umbra de gand, inseamna ca nu a\i reu~it sa va
sisteme religioase morale poote fi depa~it ~a cum a fost el deta~a\i deplin. Am sa las sa treaca ceva timp, dupa care am sa
depa~it de cre~inismul timpuriu, cand iubirea a fost pusa mai Incep sa va invit pe rand la mine pentru ~edin\e individuale. lar
presus de sutlet, spirit ~i trup. Oar, pentru Infiiptuirea acestui acum nu este de dorit sa comunica\i, sa vorbi\i sau sa gandi\i.
lucru, este necesar sa fie acceptata orice forma de destabilizare Ma retrag in camera de alaturi ~i, timp de 10-15 minute, ma
a temeiurilor fericiri i umane, pastrand intacta In sutlet iubirea redresez. Cu cat mai mult 11fac pe pacient sa a~tepte, cu atilt
' mai mult i se inhiba con~tiinta. Din aceastii cauza am ales sa
de Dumnezeu. in prezent, civilizatia occidentala depinde de
dorinte, iar cea orientala de scopuri. Daca aceasta dependenta alternez ~edin\ele individuale cu cele colective: timp de 2-3
se va accentua ~i In continuare, nu yom reu~i sa acumulam In ore, pacientul, atlat in stare de a~teptare, lucreazii la armo-
sutlet suficienta iubire Divina. mzarea sa.
Imi amintesc de 0 discu\ie recenta, pe care am avut-o cu 0 ,If
- Ei bine, ma adresez eu auditoriului, mai Inainte, eu Ii
explicam pe larg ~i Indelung fieciirui pacient care au fost cuno~tinta de-a mea.
cauzele ce au stat la originea problemelor lui. Ii enumeram - ~tii ceva? Nu demult am stat de yorba cu 0 femeie, care
cramponarile ~i Ii calculam parametrii. Acum Insa yom lasa la
0 parte toate acestea. Voi lua In calcul doar doi parametri:
. sufera de 0 forma grava de diabet. Analizele au dat ni~te
rezultate de speriat. Am Inceput sa-i explic ideile de bazii din
dependenta de scopuri ~i dependenta de dorinte. Cu cat mai cartile tale. I-am vorbit pe Indelete ~i tara sa fortez prea tare
mult vorbesc In timpul ~edin\ei, cu atat mai pregnant mi se nota. ~i ce crezi, peste cateva zile a mai fiicut 0 serie de
contureazii dorinta de a va ajuta ~i scopul de a va vindeca. in analize ~i i-a ie~it totul curat. Nu ~tiu ce-or fi crezut medicii
felul acesta se amplifica dependenta de eu-l uman, fapt care despre asta, dar zau daca nu arata ca 0 minune! Dupa aceea
ma expune unui pericol din ce In ce mai mare. Prin urmare, cu insa au inceput supararile ~i enervarile ~i rezultatele analizelor
cat mai rapid se deruleaza toate procesele In timpul ~edin\elor, au luat-o iara~i razna. Dar, oricum, nu mai e atilt de gray ca
cu atilt mai pu\in ar trebui sa vorbesc. in ceea ce va prive~te, inainte.
voi ave\i un singur obiectiv: sa va pastra\i iubirea de - Nu-i u~or sa-Ii Invingi inertia sentimentelor, i-am zis.
Dumnezeu, sa va concentra\i asupra eu-lui vostru Oivin in Semaiintamplasateiavalul~isanulefacifata.chiar daca
momentul destabilizarii sau distrugerii dorin\elor, scopurilor ~i ~tii ca nu e bine. In orice caz, are rost sa continui, sa
a formei, adica a timpului, spa\iului ~i materiei. Rolul meu se perseverezi ~i, Intr-o buna zi, rezultatele se vor face sim\ite.
va rezuma la a va ajuta sa atinge\i acest obiectiv, \inand sub
observa\ie transformarile care se produc in voi. Acum va rog Cu pu\in timp in urma am primit un telefon de la 0 doamna:

282 283
~
f
, ,.. -4-
_J

aduc cartile dumneavoastra ~i a inceput sa Ie reciteasca.


- Fiica-mea afost de curiind la dumneavoastra la consul- - Foarte bine, am incuviintat eu.
ta\ie, mi-a spus ea ~i mi-a dat numele ~i prenumele fetei. Am sunat-o peste 20 de zile. in vocea ei nu mai strabatea
Mi-am amintit despre cine era yorba. Fata era deosebit de disperarea:
puternic cramponata de iubirea umana ~i de moralitate. -
Maica-sa a izbucnit in plans: .?oct~rul a ramas surprins. "Parca a\i fi ni~te extra-
tere~trn, a ZISel. Fractura s-a vindecat in numai 20 de zil e,"
.
- Fiica-mea s-a aruncat sub tren. Spune\i-mi ceva, ml-a comunicat femeia.
ajuta\i-ma macar cu yorba. - ~Iava Domnului, important este sa nu te opre~ti, sa nu
- Fiica dumneavoastraa murit?- am intrebat-o. renun\l, I-am spus.
- Nu, a reu~it sa scape cu via\a. Mainile, picioarele i-au inca nu-i simt pregati\i pe pacien\ii care ~teapta in camera
ramas intregi, s-a ales doar cu doua vertebre fracturate. ~Iatura~, ,~a ca imi continuu ~irul gandurilor. Mi se pare ca
- Spune\i-mi, ea avusese vreun necaz mai recent? mcep sa m(eleg de unde provine irascibilitatea mea ~i de ce ;f
- Oa, aflase ca iubitul 0 in~elase cu prietena ei. apa~ aceastii dispozi\ie in timpul ~edin\elor. La baza con~ti-
- Va explic imediat cum stau lucrurile. Acum e primavara I~\el cole:ti:e sta moralitatea. inca de pe cand eram copil, eu
~i in campul ei a intrat sufletul viitorului ei copil, dar ~ansele visam sa-I aJut pe oameni, visam la 0 lume guvernatii de cele
lui de a fi sanatos ~i de a supravie(ui sunt infime. Unica . mai frumoase sentimente umane. Doream ca fiecare om de pe
modalitate de a-I purifica este de a 0 pune pe viitoarea lui pamant sa fie inzestrat cu ele. De aceea, axarea mea pe ordine
mama intr-o situa\ie care sa-i umileasca in mod considerabil moralitate ~i idealuri era deosebit de putemica. Nu-mi er~
moralitatea ~i iubirea umana. Dupa ~edin\a, ea a avut pentru , deloc u~or sa comunic cu semenii. Pana ~i cea mai mica
scurt timp iluzia ca iubirea ei de Oumnezeu va rezista in fata abat~re de la idealuri, etica ~i moralitate ma ranea profund.
umilirii umanului. Or numai cu cele ramase de pe urma A,POIdurerea s-a preschimbat in nemul(umire ~i intoleran\il. lar
~edin(ei nu te po\i a~tepta ca aceasta pelicula pura de la cand d:venit mai putemic, a aparut ~i dorinta de a distruge
suprafa(a con~tiin(ei sa piitrunda in straturile de profunzime ~i ~~
pe oflcme mcalca brutal, in viziunea mea, legile nestriimutate
sa inceapa sa purifice sentimentele. Se cere 0 munca interioara ale eticii ~i moralitii\ii. inainte credeam ca la baza trufiei stii
constanta. Spune\i-i sa se roage in continuare, ~i nu numai' axarea. aptitudini ~i intelect. Apoi am descoperit ca
pentru ea, ci ~i pentru copiii ~i nepo\ii ei. in orice caz, dac ~
ap~ltudmlle au la temelie un strat mult mai subtil, cel al
fata a reu~it sa supravie(uiasca tentativei de sinucidere splritualita\ii ~i noble\ii. lar acum constat ca idealurile
inseamna ca acumulase deja 0 anum ita rezerva de iubire. spiritualitatea ~i noble\ea se intemeiazil pe no\iunea d~
- Sa va mai spun ceva, a spus femeia, cand, dupa tot moralitate.
s-a intamplat, m-am dus la spital s-o vad, ea m-a rugat sa

285
284

l
~
\ f
,.. ~
I"

Societatea moderna, in totalitatea ei, se sprijina pe cele mai nou am incercat sa vin in atingere cu cele Divine, piistriind
importante postulate religioase. Acestea constituie structurile ve§mintele umanului.
de temelie care reglementeazii existenta societiitii umane. !nsa "Ar fi interesant de viizut daca existii vreo abatere in a
divinizarea acestor structuri duce la anchilozarea §i pieirea §asea mea carte, m-am gandi!. Ciudat, constat 0 teribila
societatii, Oar iatii ca apare iubirea Divina §i omul 0 urmeazii, autoidolatrizare §i divinizarea propriei meIe persoane".
sfidand toate canoanele umane. Daca societatea este oarba la Din nou schitez cu pixul scheme pe hartie, incerciind sa
aceasta iubire §i-I condamna pe cel ce a incalcat legile umane, inteleg ce se intampla. La originea autodiviniziirii se afla
distrugerea temeliilor societiitii se produce deja ca 0 dispretul accentuat falii de sine, manifestat in giinduri §i in
consecinta a scopurilor §i dorintelor umane. Omul poate cuvinte. Mi se pare ca incep deja sa inteleg in ce constii
renunta la moralitate de dragul banilor, al buniistarii sau al problema.
gloriei, dar 0 poate face §i in numele unor principii sau idei Scriind aceastii carte, am recurs adesea la un ton dis-
plasmuite. Cand noi incercam sa dirijam iubirea, bazandu-ne pretuitor, atunci cand m-am referit la propria mea persoana. /
pe moralitate, asta inseamna ca noi incercam sa-l dirijam pe Aroganlii afi§atii falii de altii §i falii de sine - acesta §i este
Dumnezeu prin poruncile Divine. Am inteles de ce, dupa indiciul divinizarii eu-Iui uman. Caci, cu cat mai mult
aparitia fiecarei ciir\i, ma confruntam cu atatea probleme. dispretuim cele umane, cu atat mai mult depindem de ele. Ar
Lasasem sa trans para clar ideea ca ne putem dirija destinul, trebui scoase din carte toate expresiile de tipul "mi-a venit
bazandu-ne pe dorintele noastre umane, dar 0 asemenea idee gandul". Oar, de fapt, de ce a§ face-o? E suficient ca am
tine deja de magie. ~i, dupa cat se pare, aceasta dorintii a mea constatat acest lucru. Ba chiar e mai bine a§a. Oar cred ca a
de a dirija destinele altor oameni §i propriul meu destin, sosit momentul sa ma ocup de pacientii mei. !ncep sa-i chern
sprijinindu-ma pe resursele eu-Iui uman, inca n-a di~parut cu pe rand la mine.
totul.
Este imposibil sa de{ii un control absolut asupra propriului Primul pacient este 0 doamna in etate, care are probleme cu
destin, indata ce-mi aparea sentimentul unei absolute fiul ei. 0 rog sa-mi dea numele acestuia §i incep diagnos-
invulnerabilitafi. securitap §i al unui control deplin asupra ticarea. Ciimpullui nu aratii bine deloc.
lumii fnconjuratoare, fncepea un proces de dezintegrare'. - Ce probleme are fiul dumneavoastrii? - 0 intreb.
totala. 0 urmaresc cu coada ochiului. Are un chip sever §i
Azi dimineatii m-a sunat 0 cuno§tintii §i mi-a spus ca in autoritar. Da, astfel de marne obi§nuiesc sa planifice riguros
ora§ a inceput din nou sa circule zvonul ca a§ fi muri!. A§adar, cand urmeazii sa vina pe lume copilul, ce sex sa aiba acesta §i
dorinta mea de ordine iar a incercat s-o ia inaintea iubirii. Din ce dietii sa adopte ele in perioada sarcinii. Ele n-au de unde sa

286 287
\. f
~

~tie dl un copil se na~te in haos ~i nu in ordine. lar mai tiirziu


copiii lor platesc scump aceasta obsesie a stabilitatii umane. prevestitoare de moarte, care se dovede~te a fi campul fiicei
lui. Barbatul imi spune numele ei ~i eu incep s-o diagnos-
Ma uit cat de cramponat de moralitate ~i corectitudine este fiul
tichez. Observ in campul ei aceea~i hieroglim a mortii ca ~i la
ei. Rau de tot, este depa~it de 5 ori nivelul mortal. Sa vedem
tatal ei. in zona pieptului ~i a sistemului urogenital, structurile I
cum starn cu sufletul ~i cu iubirea de oameni. Nici aici situatia
energetice sunt complet distruse. Agresivitatea falii de sine la . i
nu e rozii, pragul fatal este depa~it de 3 ori. Cu asemenea I
nivelul subcon~tientului se ridica la circa 1000 de unitati.
parametri, e limpede ca nu va reu~i sa se descurce de unul
singur. incep sa-i explic mamei lui: - Spuneti-mi, ce probleme are fiica dumneavoastra in
..
- Trebuie sa va parcurgeti viata din nou, retramd chpele
momentu I de fata? - il intreb.

de maxima fericire ~i placere ~i repetandu-va ca toate acestea - Cu cateva luni in urma, ea s-a imbolnavit de bron~itii,
care a trecut dupa aceea in pneumonie. S-a vindecat de
nu sunt decat mijloace de acumulare a iubirii de Dumnezeu.
pneumonie, dar s-a imbolnavit imediat de astm. Starea ei se
Repetati-va acest lucru pana cand iI yeti simti ca pe 0
agrava. Am fost sa-i controlam sistemul imunitar ~i s-au A
certitudine. Pe urma va trebui sa retraiti toate momentele de
suparare ~i toate necazurile aduse de soarta ~i sa constatat asemanari cu SIDA. Medicii ne-au recomandat sa
~eaccep~ti. c~ facem testul de depistare a virusului HIV, dar rezultatul a fost
pe 0 purificare a eu-Iui Divin, pastrand totodata.lUblrea Dlvma
negativ. Fata n-a mai vrut sa se atinga de mancare. Nu mai
~i eliberandu-va de orice pretentii. Deoseblt profund
d~. ~tiam ce sa facem. Cand ~ansele ei au ajuns aproape de zero,
trebuiesc prelucrate situatiile in care v-au fost umlhte mora-
ne-am decis sa apelam la cartile dumneavoastra ca la un ultim
Iitatea, etica, idealurile, dar ~i iubirea umana. Staruiti mai cu
remediu. I-am pus casetele video ~i starea i s-a ameliorat
seama asupra perioadeipremergatoare conceperii ~i a celei de
simtitor. A inceput din nou sa manance. ~i iata ca am venit
sarcina.
acum la dumneavoastra ca sa aflu ce-i de mcut mai departe.
Femeia da din cap in semn de aprobare ~i pleaca.
- Ce meserie aveti? - I-am intrebat, cantarindu-i din ochi
Intra urmatorul pacient, un barbat inalt, bine cladit. EI a
fizicul robust.
venit pentru problemele fiicei sale. - Am practicat multa vreme artele martiale, mi-a raspuns
el. Oar ~i serviciul meu actual are legatura cu acestea.
incep prin a examina parametrii lui.ln campullui se cite~te
0 posibila moarte. Indicele de inchidere a viitorului este de 900 - A~adar, ati petrecut mult timp concentrandu-va sa obti-
de unitati.ln regiunea pieptului, acolo unde se situeazii centrul neti 0 stapanire perfecta a situatiei. Axarea dumneavoastra pe
energetic imunitar, campul prezinta deformari puternice ~i, ordine, vointa, scopuri ~i principii este enonna. V-ati dezvoltat
~o~ vointa, nu iubirea. lar atunci cand s-a incercat vindecarea
acolo, aproape de piept, se vede 0 pata cu deforman
dumneavoastra prin tradare ~i atitudine imorala, n-ati fost in

288
289
I
1
f
~ .J
stare sa acceptati un asemenea ajutor. Dimpotriva, i-ati dis- vorbesc pacientilor mei despre parametri. "De fapt, cine ~tie
pretuit ~i i-ati condamnat pe altii ~i pe sine. lar, la copilul daca nu cumva m-am bagat unde nu trebuia? - mi-a stra-
dumneavoastra, aceasta dorinta de a dirija lumea prin inter- fulgerat dintr-o data prin minte. Poate ca a venit timpul s-o
mediul unor situatii ~i persoane diverse este ~i mai mare. Insa sfar~esc cu clasificarile ~i cu tot sistemul asta al meu? Daca
lumea nu i se supune. De aici provine iritarea ~i nemultumirea problema ma depa~e~te, ce rost are sa ma dau cu capul de
falii de lumea Inconjuratoare, care se transforma Intr-un pro- pereti?" Imi vin In minte versurile lui Esenin:
gram de autodistrugere. In consecinta, apar bolile ~i sciiderea Facula-i bucuria penlru brule,
imunitatii. Duiosu/ui-; revine cntristarea.
Barbatul clatina din cap. Pana pe la varsta de doisprezece ani, eu am fost un copil
- Sotia. mea , de asemenea, este maestru In sport. Are 0 fire incredibil de dinamic ~i de activo Apoi parca mi s-a pus 0
foarte intransigenta. povara pe sutlet, iar tristetea a devenit tovara~ul meu de
- Ambii aveti de depus 0 munca serioasa, Ii zic. Acum fiecare zi. Individul imoral ~i insolent este, de regula, vesel ~i ;"
plecati ~i apucati-va imediat de treaba. plin de vialii. Cel onest ~i inteligent este trist ~i abatut. Dar,
EI pleaca, iar eu cad pe ganduri. lata ca, din nou, descopar pare-mi-se, am cam exagerat cu generaliziirile. Formula e
la pacientii mei similitudini cu propria mea situatie. Daca Imi valabila atunci cand lipse~te iubirea. Dar, cand iubirea exista,
propuneam ceva, pentru mine nu mai exista notiunea timpului. puritatea morala ~i onestitatea nu-Ilmping pe om spre tristete.
Nu conta cati ani ar fi trecut pana sa-mi ating scopul: 10,20,
50 sau 100. N-am renuntat niciodata la scopuri. De cand m-am Se aude 0 bataie In u~a ~i intra urmatoarea pacientii.
dedicat activitatii de vindecator, am remarcat ca toate calitiitile Campul ei arata mult mai bine decat al celorlalti pacienti,
umane mi s-au amplificat brusc, dar, In aceea~i masura, a totu~i tema idealurilor ~i a moralitatii Inca nu e dep~ita.
crescut ~i dependenta mea de ele. Dupa cum se vede, viteza de - Sa ~titi ca am mai fost la dumneavoastra cu 0 jumatate
depa~ire a umanului ramane In urma celei de cufundare In de an In urma, Imi declara ea pe nea~teptate.
uman. Am constatat cu surprindere ca, In ultimul timp, - A~a? ~i s-au produs ceva schimbari de atunci? - 0
rugaciunea a devenit pentru mine un mijloc de redresare a Intreb.
starii sanatatii. Altfel spus, ma confrunt cu aceea~i tema. - Da, s-a produs 0 ameliorare. Acum, probabil, nu va mai
Apelez la Divin, pentru a obtine cat mai mult din ceea ce tine aduceti aminte, dar atunci va Intrebasem daca-i pot ajuta pe
de uman. fratii mei, care aveau probleme. lar dumneavoastra mi-ati spus
Mi-am dat seama ca trebuie sa renunt la a ma sa ma rog pentru mine ~i pentru copiii mei ~i ati mai spus ca,
autodiagnostica Inainte de rugaciune. ~i ar fi bine sa nu Ie mai daca In cetate exista macar un singur srant, el poate salva

290 291
1,
f
,.. ~ _J
I"

intreaga cetate. altcumva?


- $i cum a fost? - 0 intreb. La ce va referiti, de fapt? - Cum adica? Ce inseamna "ajutat ~ialtcumva"?
- Fratii mei aveau probleme cu drogurile. Ajunsesera sa-~i - Pai, dumneavoastra personal II puteti ajuta ~i cu altceva,
administreze cate 5-6 doze pe zi. Oar a trecut deja 0 jumiitate pe langa faptul ca eu stau ~i ma rog?
de an de cand ei nu se mai drogheazii deloc. - Poate ca nu va dati seama, dar aici, in timpul ~edintelor,
- Siava Oomnului, Ii zic. Acum duceti-va ~i continuati sa eu fac maximum din ce-mi sta in puteri. Spuneti-mi, cate din
lucrati la propria armonizare. cartile mele ati citit?
- Pe toate, raspunde ea.
Urmatoarea pacienta are 0 singura intrebare: - Ei bine, aflati ca propriile dumneavoastra schimbari in
profunzime II pot ajuta incomparabil mai mult decat orice aim
- $titi, ma simt atrasa de un barbat, dar elnu este suficient
de instarit. Mai exista un pretendent, care e mult mai bogat. $i metoda de tratament.
iam la ce ma gandesc: copilul meu va avea totu~i nevoie de Ea da plictisita din mana: /
bani, ca sa-~i faca studiile, sa se dezvolte... Atunci, poate ca e - Bine, atunci mai repetati-mi 0 data ce trebuie sa fac.
mai bine sa ma marit cu cel bogat? Ma las obosit pe spatarul scaunului:
- Oumneavoastra nu aveti, deocamdata, nici un copil, Ii - N-o sa va repet nimic, ii raspund.
zic. $i, in orice caz, viitorul dumneavoastra copil va avea - Cum a~a ? - ma prive~te ea uluim.
nevoie ?e iubire ~i nu de bani. Banii are sa ~i-i ca~tige el ~i - Pai, uite ~a, ii zic. V-am explicat deja de doua ori ce
singur. In schimb, daca din sufletullui va lipsi iubirea, nici un trebuie sa faceti, in timpul prelegerii ~i la prima ~edint3. N-am
fel de bogatie nu-i va putea aduce fericirea. de gand sa vii explic ~i a treia oara.
- Sa ma marit deci cu cel de care ma simt atrasa? Ea se uita la mine ~i i~i da seama ca trebuie sa aleaga: ori
Ridic din umeri ~i ma intorc spre geam. Tiinara i~i da pleaca, ori face un efort ~i i~i infrange firea. $i, atunci cand
seama ca ~edinta a luat sfiir~it ~i se retrage tacuta. revine pentru a treia oara, constat schimbari considerabile , atilt
la ea, cat ~i la fiul ei.
Pacientii revin pe rand pentru 0 a doua ~edint3. In fata mea In scurt timp trebuie sa intre urmatorul pacient. Piina atunci
sta, din nou, doamna al carei fiu sufera de cancer la plamani. incerc sa-mi revin ~i sa fac 0 sinteza a cuno~tintelor de care
Schimbarile sunt destul de neinsemnate. E limpede ca procesul dispun.
de transformare interioara este dificil pentru ea. Prima A~adar, fericirea umana are doua puncte de stabilitate
intrebare pe care mi-o adreseazii este: suprema. Fericirea eu-Iui personal, care se realizeazii in cadrul
raporturilor interumane ~i in iubirea pe care 0 simtim pentru
- Spuneti-mi, va rog, fiul meu mai poate fi ajutat ~i

292 293
(
\ 1
_J

cineva, ~i fericirea eu-Iui coleetiv, care inseamna moralitate,


idealuri, intelect ~i aptitudini. Destabilizarea tuturor acestor
valori ne apropie de Dumnezeu, desigur, in cazul in care avem
0 orientare corecta. PERCEPTIA VUMII
Ci e/. rebe/u/, cautd furtund.
Ii sunt furtunile limon?'
in opinia generala, umanu\ inseamna stabilitate, pc cand
Divinul este adesea perceput ca haos. Daca omu\ viseazii
mereu la siguran(ii ~i stabilitate, el se inchide in fata Divinului.
in adolescen(ii, organismul nostru este supus incontinuu
schimbarilor, de aceea iubirea se revarsa neeontenit in A'
sufletele noastre. E sTar~itul verii, mij\ocul lui august. De vreo doua zi\e,
aeru\ a inceput sa miroasa a toamna. Vor fi oare anul acesta
ciuperci sau nu?
imi amintesc de lunile care au trecut ~i incerc 0 senzatie de
vioiciune ~i pace sufleteasca. Perceptia lumii se modifica lent,
in schimb ce delectare e sa vezi lumea intr-o lumina noua. Mai
inainte visam sa cumpar un lot de pamant ~i sa-mi construiesc
0 casa, sau sa am un cont rotunjor in banca, sau sa-mi cumpar
un iaht. Priveam inapoi ~i ma bucuram de fiecare cumparatura
care imi consolida pozitia, imi sporea siguranta. Regretam,
daca ceva nu-mi ie~ea bjne, daca ceea ce imi adusese bucurie
~i placere trecea. intreaga mea via(ii am considerat ca placerea
suprema este bucuria alaturi de persoana iubitii, venirea pe
lume a copiilor ~i continuarea neamului, stabilitatea ~i
siguranta vietii. Atunci cand am ajuns la concluzia ca iubirea
de Dumnezeu reprezinta 0 bucurie ~i 0 fericire mult mai mare,
simturile mele refuzau sa creada in aceasta. Acum insa privesc
.. in urma ~i nu vad nici pierderi, nici achizilii. Mai bine zis,
Acestea suot ultimele douA versuri din poezia Vela a poetului ros M. l.
Lermontov (1814- 1841).

294 295
I
"'.
\ f
~.1 _J

.
toate acestea parca ar fi un fundal cetos, 0 pacla. Lucrul cel
La inceput, noi invatiim cu mare chin sa ne reducem
mai important sunt incercarile mele de a simti din ce in ce mai
dependenta de fericirea materiala. Apoi, cand socotim ca am
mult realitatea propriului eu Divin.
invins lumea inconjuratoare ~i pe noi in~ine, ne dam treptat
Incetul cu incetul, lucrul acesta incepe sa-mi reu~easca.
seama ca trebuie sa invingem dependenta de spiritul nostru ~i
Orice situatie nu devine un scop, ci 0 ocazie de a simti Divinul
intelegem ca lucrul acesta necesitii mai multa iubire dedit pana
in sutletul meu. Educarea sentimentelor se desfli~oara
acum. Este destul de u~or sa inveti sa nu te identifici cu banii,
intotdeauna intr-un mod chinuitor. Atunci insa cand ~tii
cu casa ta ~i cu pozitia ta in societate. Mult mai greu este sa nu
incotro sa mergi, alaturi de chin W face aparitia desflitarea,
te identifici cu aptitudinile, intelectul, planurile ~i sperantele
care 11eclipseaza treptat. Explicatiile pe care Ie dau pacientilor
tale. Inca mai greu este sa nu te identifici cu planurile ~i cu
in legatura cu esenta problemei sunt deja intrucatva diferite de
sentimentele. Eu-I adevarat este Divin. EI este compus numai
cele de mai inainte.
din iubire. Atunci cand se naruie sentimentele ~i dorintele, el
- lata, zic eu, toate valorile se reduc la omul insu~i. Ce continua sa existe. Cand se naruie aptitudinile, intelectul, If
este omul? Este corp, spirit ~i sutlet. De corp se leaga aspectul
planurile, sperantele, cand se niiruie con~tiinta, lucrul acesta nu
material, relatiile, aptitudinile, intelectu!. Dependenta de relatii
ne poate intluenta iubirea. Sa-ti pastrezi iubirea cand ai pierdut
da na~tere geloziei, dependenta de aptitudini ~i de intelect da
bani este destul de greu. Sa-ti pastrezi iubirea dnd ti s-au
na~tere trufiei.
ruinat sperantele, s-au risipit idealurile este mult mai greu.
Spatiul da n~tere materiei. Spiritul da n~tere corpului.
Sa-ti pastrezi iubirea cand ti-au fost jignite ~i umilite
Viitorul copil se formeaza la nivel de camp in decursul mai
sentimentele este posibil atunci dnd niizuie~ti cu adevarat spre
multor vieti. Principiile, visurile, sperantele ~i idealurile ne
Divin. Atunci rostul vietii omului nu mai sunt banii, visurile
leaga de viitor. Stratul spiritual este mai subtil ~i mai amplu ~i
sau principiile, ci iubirea.
determina starea fizica. Timpul da na~tere spatiului tot ~a
Mai inainte nu-mi imaginam cat de dureros se produce
cum spatiul da na~tere materiei. Sutletul este mai subtil ~i mai
deta~area de cele omene~ti, atunci cand nazuie~ti spre Divin.
amplu decat spiritu!. Sutletul inseamna sentimentele, dorintele
Tesiitura care s-a prins de rana nu-ti provoaca durere. Durerea
noastre. Intrucat materia ~i spatiul sunt functii ale timpului,
vine mai apoi, in momentul desprinderii. Ceea ce noi numim
componente ale acestuia, atunci corpul ~i spiritul, de ase-
deprinderi sunt, de [apt, sentimentele noastre. Trecand prin
menea, sunt parti ale sutletului. Omul inseamna, in primul
viata, noi ne obi~nuim sa ne suparam ~i sa uram, sa regretam
rand, sentimente. Procesul de abstractizare a evolutiei este un
trecutul ~i sa ne temem de viitor. Ne obi~nuim sa consideram
proces chinuitor de desprindere senzoriala de lucrurile de care
ca principala fericire ne vine prin intermediul corpului. lar,
suntem at~ati.
atunci ciind incercam sa ne schimbam deprinderile, lucrul

296 297
J

~i cel spiritual, mai adanc, noi avem la nivelul principal, eel


acesta se dovede~te a fi peste puterile multora dintre noi. mai profund, trei puncte de sprijin. Primul este fericirea
Numai cei care au inteles ca nu existii cale de intoarcere incep noastra ca fiinte vii. Noi 0 numim via(ii. AI doilea este feri-
sa-~i formeze noi deprinderi ~i, treptat, apare obi~nuinta de a cirea fiintei vii numite om; aceasta constii din dorintele
ierta, obi~nuinta de a nu cauta razbunare, obi~nuinta de a nu noastre, iubirea noastra fata de altii persoan1\. AI treilea este
regreta ~i a nu te teme, obi~nuinta de a iubi neconditionat, fericirea noastr1\ ca entitate colectiv1\. F1\r1I0 con~tiint1\colee-
obi~nuinta de a trai pentru iubire. Ciind mergi spre Dumnezeu, tiv1\, omul ar fi fost un animal. Con~tiintei colective Ii d1\
nu exista cale de mijloc. n~tere societatea. La baza existentei oric1lrei societAti, prin
Multi se gandesc: "Am sa ma rog, am sa ma insanato~esc ~i urmare, ~i a con~tiintei colective, se afla etica ~i moralitatea.
voi putea din nou sa traiesc ca mai inainte". ~i nu inteleg de ee Aceste trei principale puncte de sprijin ale fericirii noastre nu
nimic nu se schimba. pot exista far1I iubire. In m1\sura In care pastr1lm sentimentul /,
Ori mergi spre iubire, ori te Indepartezi de ea, nu existii 0 iubirii atunci cand se naruie ideile noastre despre etica ~i
altii posibilitate. Schimbari reale Incep sa se produca la cei moralitate, In m1\sura In care pastr1\m iubirea atunci cand ne
sentimentele, in m1\sura In care
care Wspun: sunt umilite dorintele ~i
- Din clipa aceasta nu voi mai fi nicicand eel dinainte. De pastram iubirea atunci cand ne este umilitii viata, In aceea~i
acum Inainte, fericirea ~i desfatarea suprema va fi pentru mine masura se intensific1\ relatia cu eu-I nostru Divin, ~i atunci
mereu nazuinta spre Dumnezeu, acumularea iubirii fata de EI. inflore~te ~i se dezvolta umanul.
Oricum soar zdruncina ~i soar nami fericirea mea umana, Ce Inseamna umilirea vietii?
corpul meu, con~tiinta mea, sentimentele mele, viata mea, Dac1\ va l1\sati prada tristetii din cauza faptului ca
iubirea mea fata de Dumnezeu doar va spori. Zdruncinarea imbatraniti, este deja un indiciu periculos. Daca sunteti mahnit
eu-Iui uman reprezintii 0 posibilitate de a-ti simti mai bine eu-I ~i nu doriti sa traiti, atunci cand sunteti bolnav, acest fapt va
Divin. amplifica dependenta de via(ii. Daca 11 urati pe cel care va
Ii explic unuia dintre pacientii mei: ucide, acest fapt v1\ amplifica dependenta de viata. Daca 11
- Omul inseamna corp, spirit ~i sufle!. ~titi ce este corpul dispretuiti pe cel care v-a otravit viata, iar1\~iva cufundati In
~i ce este spiritul. Sa vedem ee este sufletul. omenesc. Intruciit noi imb1\tranim ~i murim, simbolul
Intregul Univers s-a n1\scut din iubirea Divina, cu alte conservarii vietii este, pentru noi, continuarea vietii prin copiii
cuvinte, Universul este, In primul rand, 0 formatiune no~tri. Atunci cand iubiti 0 feme ie, doriti In subcon~tient sa
senzoriala. Din senti mente se n~te timpul, spatiul ~i materia. aveti cu ea copii ~i, prin aceasta, sa va prelungiti viata. Daca ea
Sufletul include urmatoarele notiuni: via(1l, dorinte ~i va parase~te, lucrul acesta reprezinta parca 0 amenintare
con~tiin(ii. Cu alte cuvinte, in afar1lde nivelul material exterior

298
~\ f

~ J

pentru supravieluirea dumneavoastra, 0 umilire a vielii dum- - ~titi ca trutia Inseamna neacceptarea unei situatii trau-
neavoastra. Daca, in acest moment, vedeli In cele intamplate matizante, prin urmare, cautarea vinovatilor, adica, in ultima
voinla Divina ~i pastrati iubirea Divina, iubindu-I pe instantii, a celor care pot fi nimiciti. Mai Inainte socoteam ca la
Dumnezeu in fiecare om ~i in propria dumneavoastra baza trufiei sta dependenta de aptitudini ~i intelect. Pe urma
persoana, acest fapt va permite sa reduceti brusc dependenta am vazut ca ea este alimentata de un strat ~i mai subtil:
de tot ce este uman ~i sa va simtiti mai clar propriul eu Divin. principiile, idealurile, spiritualitatea. Apoi s-a dovedit ca exista
Atunci cand citim in Biblie despre rastignirea lui Isus Hristos, un strat ~i mai profund: etica ~i moralitatea. 0 societate
chiar daca nu Intelegem nimic, noi parcurgem in subcon~tient evoluata are la baza eticii ~i a moralitatii ideile religioase. Insa
aceasLi cale Impreuna cu EI, Invatiind sa pastram iubirea cand divinizarea eticii ~i moralitatii religioase ~i umane duce la
suntem uci~i, cand ni se destrama viata, dorintele ~i con~tiinta. distrugerea treptata a sutletului nostru ~i al urma~ilor no~tri.
Imi amintesc cum, nu demult, vorbeam cu 0 doamna: De aceea nu trebuie sa uitam niciodata ca iubirea este mai
- La dumneavoastra nu s-a schimbat nimic, am anuntat-o. presus de toate. 1/
Amintiti-va urmatorul episod biblic. 0 tanara femeie a fost
- ~tili, nici pana acum n-o pot ierta pe soacra-mea, a
raspuns ea. dovedita vinovata de adulter. Legile morale ale acelei epoci
prevedeau pentru aceasta pedeapsa cu moartea: uciderea eu
"E 0 situatie complicata, ma gandesc eu. Cartile ~i casetele
meIe video n-au convins-o. Trebuie sa Incerc sa fac lucrul pietre. S-a adunat 0 gloata, care voia sa aduca la Indeplinire
acesta acum, in diteva secunde." sentinta. Era Insa In pregat ire un omor ~i mai Ingrozitor. Ace~ti
- Imaginati-va ca trebuie sa urcati In ma~ina ~i sa plecali oameni ucideau In sutletul lor iubirea, fiindca nu vedeau In
undeva, Ii spun. Primul pas: va apropiati de ma~ina ~i va aceasta femeie Divinul. Ei 0 vedeau doar pe criminala care
a~ezati la volan. AI doilea pas: apasati pe pedala ambreiajului. trebuia dispretuita ~i condamnata. De unde aparuse posibi-
AI treilea pas: rasuciti cheia ~i porniti motorul. AI patrulea pas: litatea de a 0 dispretui? Ei considerau ca ea nu are absolut
priviti In parti, ca sa nu creali impedimente altora ~i deloc dreptate, iar ei au absoluta dreptate. Numai iubirea
dumneavoastra. AI cincilea pas: puneti ma~ina In viteza, poate fi absoluta ~i depIina. Umanul n-a fost ~i nu va fi
ambreiati lent, apasati pe accelerator ~i demarati. Acum sa nicicand absolut, stabil, perfect. Ciind de aces! grup s-a
facem bilantul, zic. - inainte de a demara, trebuie sa efectuati apropiat Isus Hristos, el 0 salva nu numai pe neferici!a femeie,
cinci actiuni. Dumneavoastra ati Indeplinit patru dintre ele ~i ci ~i sutletele acestor oameni. Siguranta suta la suta ca ai
n-ati efectuat doar una - prima dintre acestea: nu v-ati urcat In dreptate, - tocmai aceasta este divinizarea con~tiintei, eticii ~i
ma~ina. 1l10ralitatii.Atunci cand Hristos a propus sa arunce piatra cel
Ma uit In ochii ei ~i continuu: Tara de pacat, toti au simlit caracterul relativ al dreptalii lor.

300 301
I\
\ f

....-- _J

Zdruncinand omenescul, Hristos i-a ajutat pe toti sa simta la ruinarea ulterioara a sanatatii ~i a destinului. Organismul
Divinul din sufletele lor. Pot condamna pe cineva atonci cand dumneavoastra este deja format, de aceea distrugerea nu va
sunt sigur ca am absoluta dreptate. Prin urmare, condamnarea ameninlii pe dumneavoastra in primul rand, ci pe copilul
emotionala interioara a unei alte persoane, incapacitatea de a 0 dumneavoastra. Cu cat mai multe necazuri aveti in legatura cu
ierta duce la cre~terea dependentei de con~tiin\A, dorinte ~i copiii dumneavoastra, cu atat mai inalt este nivelul purificarii
viata ~i duce la destramarea lor ulterioara. careia ii sunteti supusa, dandu-vi-se umilirea fericirii umane
- Dumneavoastra nu va puteti ierta soacra, pentru di prin intermediul altor oameni. Aveti doar doua optiuni. Prima:
sunteti sigura ca ea nu are dreptate, iar dumneavoastra aveti, iertati persoana care v-a nedreptatit, intelegand ca aceasta nu
i-am spus eu doamnei. Siguranta v-a extrageti din logica poarta nici 0 vina, intelegand ca, prin intermediul ei, vi s-a
umana. Daca un om incalca normele general umane, el este oferit posibilitatea de a-i salva viata copilului dumneavoastra.
pasibil de pedeapsa, dar nu de dispret ~i de blamare. Daca A doua: n-o iertati, apoi priviti cum copilul dumneavoastra
pedeapsa este, pentru noi, mai importanta decat iubirea, ne sufera din cauza bolilor. 11'
transformam noi in~ine in criminali, mai intai in fata lui Ea pleaca sa lucreze la propria sa armonizare.
Dumnezeu, apoi ~i in fata oamenilor.
0 mai privesc 0 data pe doamna. intrucat etica ~i Imi aduc aminte cum a venit la mine la consultatie 0
moralitatea sunt produse ale societatii, societatea trebuie sa doamna care, de asemenea, nu ajungea la nici un rezultat,
aplice pedepse pentru incalcari prin intermediul aparatului oricat s-ar fi straduit.
judiciar. Pentru noi, supararea inseamna, intr-un fel, sete de - Nu inteleg de ce, i-am zis, dar, in ceea ce va prive~te,
riizbunare, dorinta de a restabili echitatea suprema. Insa, in schimbarile sunt egale cu zero.
afara de morala umana, mai exista ~i morala Divina. De Ea s-a indispus ~i a Inceput sa-mi demonstreze cu staruinlii
judecata lui Dumnezeu nu te poti ascunde. Nu luati asupra ca ea depune eforturi spre a se schimba in mai bine.
dumneavoastra rolul judecatorului supremo Este periculos. Noi
- L-am citit ~i pe autorul acesta, i~i indoia ea degetele, ~i
avem dreptul sa ne aparam numai in exterior. In interior, noi pe acesta, ~i cartile dumneavoastrii Ie-am citit, am recurs ~i la
ne aparam nu de oameni, ci de Dumnezeu ~i, atunci, ura ~i aceasta metoda de tratament, ~i la aceasta. Atonci de ce oare
supararile noastre se Indreapta nu spre oameni, ci spre nu mi-a reu~it nimic?
Dumnezeu.
- Imaginati-va cii aveti in falii noua u~i deschise ~i vreti sa
Cad pe ganduri ~iIi mai examinez 0 data campu!. intrati pe toate simultan. A~a yeti ~i ramane, in camera, i-am
- ~i inca ceva, ii zic, atitudinea dumneavoastra incorectii spus. Ca sa mergi spre Dumnezeu, trebuie sa uiti de toate ~i sa
faliide lume incepe sa distruga structurile subtile ~ipoate duce te deta~ezi de toate. Dumneavoastrii insa nu va ganditi la nimic

302 303
I
\\ ~
J

~'
pe parcursul vietii, trebuie sa ne rugam pentru iertarea
altceva dedit la metode, remedii, etc.
miihnirii, a lipsei dorintei de viatA, a nemultumirii de sine ~i de
Atunci ciind ea a Inteles despre ce este yorba, lucrurile au
propriul destin.
Inceput, Intr-adevar, sa se amelioreze. De multe ori am viizut
Eu-I nostru uman trebuie tratat ca un copil, trebuie iubit,
cum oamenii se roaga ma~inal, ceriind ceva, ~i nimic nu se
oriciite defecte ar avea, trebuie educat ~i ajutat sa se dezvolte.
schimba. Apoi Insa, la un moment dat, ei simt ~i Inteleg ca nu
Daca parintele Indepline~te toate capriciile copilului ~i Incepe
trebuie sa-i prive~ti pe altii cu superioritate, ca nu se poate sa
sa depinda de acesta, copilul se transforma Intr-un tiran ~i
te dispretuie~ti ~i sa giinde~ti uriit despre tine. Atunci totul se
poate muri. De aceea, atunci ciind devenim dependenti de
schimba. Daca ai Inteles ca nu trebuie sa te dai cu capul de
sentimentele, scopurile, con~tiinta noastra, eu-I nostru uman,
pereti, ca lucrul acesta e lipsit de rost, n-ai sa-I mai faci.
de asemenea, se Imbolnave~te ~i incepe sa se dezintegreze. Din
In sinea mea, eu ma oprisem la urmatoarea formula:
acest motiv, In fiecare zi trebuie sa educ!im In noi nlizuinta
Intelegerea este mai presus de rugaciune. Abia nu demult
spre iubire ~i sentimentele, giindurile ~i comportamentul I"
mi-am dat seama ca tocmai rugaciunea este cea care,
nostru.
educiindu-ne sentimentele, duce la Intelegere.
Dupa expresia fetei femeii, dupa aura ei vad ca acum ea se
Dupa 0 vreme, pacienta mea a revenit ~i am viizut Indata ca
poate ajuta ~i pe sine, ~i pe fiul sau. Ne putem lua ramas bun.
a reu~it sa-~i Invinga supararea.
- Nu mai vad nici 0 amenintare pentru viata copilului,
Stau In biroul meu ~i privesc Ingiindurat prin geam. Mai
i-am spus, cu alte cuvinte, ati reu~it sa va puneti la punct. Dar,
Inainte, eu socoteam, In conformitate cu traditia clasica
daca doriti nu numai sa-i protejati sanatatea fiului, ci ~i sa-i
indiana, ca boala este 0 rasp lata pentru pacatele din trecut.
oferiti posibilitatea sa dobiindeasca fericirea omeneasca, trans
Reiese atunci ca infirmul, omul gray bolnav a fost In trecut un
formarile din persoana dumneavoastra trebuie sa fie mai
criminal ~i, drept urmare, In loc de compasiune, Incercam un
profunde ~i mai stabile. Profunzimea transformarii eu-lui
sentiment de ostilitate fatA de el. Deoarece simteam ca un
dumneavoastra uman depinde de masura In care va yeti deta~a
asemenea mod de tratare a problemei este incorect, eu
de el. De~area de eu-\ uman se poate produce atunci ciind
avansam tot mai departe pe calea Intelegerii adevaratelor
simti tot mai mult realitatea Divinului. Ca sa-ti simti eu-l
cauze ale bolii. La Inceput, orice e~ec se transforma pentru
Divin, trebuie sa dispara cea mai mica urma de agresivitate
mine Intr-o etapa de pregatire pentru 0 situatie viitoare, caci
falii de el, adica falii de iubire. Cea mai periculoasa agresiune
orice pierdere este un avans pentru 0 achizitie viitoare. Suntem
Impotriva lui Dumnezeu se produce prin nemultumirea de
sortiti la sporirea, cu fiecare viata, a proportiilor valorilor
sine, dispretul de sine, lipsa Increderii In sine, nelntelegerea
umane. Chiar daca 0 civilizatie dispare, dezvoltarea ei
faptului ca eu-l nostru superior este parte din Divin. De aceea,

305
304
~\ f

4 j

continua, dar deja in alte locuri. Tot ce a purees din Dumnezeu


se va intoaree in Dumnezeu. Atunci cand sufletul nostru - ~i ce se poate face?
presimte dobiindirea unei mai mari fericiri in viitor, el se - In primul rand, sa va puneti dumneavoastra in ordine §i,
prin intermediul dumneavoastra, sa va ajutati fiul. Mi-a venit
pregate§te de aceasta prin pierderi, boli §i nenorociri. Toate
in cap un gand interesant. Am sa diagnostichez acum gradul de
aceste pierderi sunt, de fapt, deta§ari de scurta durata de eu-I
nocivitate al jocurilor la calculator pentru fiul dumneavoastra
uman, in vederea dobandirii unei portii mai mari de iubire. Cu
in doua momente diferite: azi dimineata, adica inainte de
cat este mai multa iubire, cu atat mai putine sunt pierderile §i
pre legere, §i in clipa de fata. Intrucat asprimea §i ostilitatea
nenorocirile. Cu cat mai activ ne pregatim de evenimentele
dumneavoastra falii de cei apropiati s-au diminuat in mod
viitoare, umplandu-ne sufletul cu iubire, cu atat mai mult ni se
considerabil, se poate presupune ca §i dependenta fiului
echilibreazii destinul.
dumneavoastra falii de con§tiinlii a scazut. Prin urmare,
Am Iacut odatii in Finlanda 0 observatie interesantii. Dupa
0 prelegere nu prea lunga, tinuta pentru cei care se interesau de
pericoIullegat de jocurile la calculator, de asemenea, poate fi ,j.!
mai mic. A§adar, azi diminealii gradul de nocivitate era de ,/',
cartile me Ie, s-a ridicat in picioare 0 doamna §i m-a intrebat:
aproximativ 300 de unitati, dar ceea ce depa§e§te cota de 70 de
- In ce masura este daunator computerul pentru fiul meu?
unitati este deja periculos. In clipa de falii sunt doar vreo 10
Pur §i simplu, nu se poate desprinde de el, ca de un narcotic.
unitiiti. Prin urmare, principala problema 0 constituie nu
- Computerul dezvolta con§tiin(a omului, am raspuns eu,
computerul, ci starea persoanei care lucreazii cu el. Realitatea
§i, daca nu sunteti ata§ata de temeiurile con§tiintei, cum ar fi
virtuala, cu care ne permit computerele sa lucram in prezent,
etica, moralitatea, vointa, principiile, scopurile, relatia
poate accelera procesele de instruire §i de dezvoltare a
copilului dumneavoastra cu computerul nu va fi periculoasa.
aptitudinilor de zeci §i mii de ori. Noi toti insa suferim de pe
- Spuneti-mi, de ce persoanele care lucreazii cu compu-
urma deficitului de iubire. Pur §i simplu, nu suntem pregatiti
terul au dureri in zona pieptului? - a intrebat doamna.
pentru acele posibilitiiti care sunt din ce in ce mai aproape de
- Fiindca din axarea pe con§tiinlii rezultii trufia. In ultimul
noi. Poate incepe prabu§irea sistemului imunitar la scara
timp, trufia este blocatii prin scaderea generala a imunitatii.
intregii omeniri, a sistemului imunitar aI spiritului nostru, al
Centrul imunitar se afla, la nivelul campului, in zona pieptului.
sufletului nostru. lar, atunci cand sufletul 0 ia razna, nu mai
Deformarea structurilor campului in apropierea corpului
este yorba de boala - aceasta este pieirea. Pentru a se schimba,
provoaca mai intai durerea fizica a corpului insu§i §i, abia mai
sufletul are nevoie de mai multa iubire decat spiritul §i corpul.
apoi, patrunzand mai adanc, poate duce la diverse boli, de
A§a cum a spus un preot: "A ramas mult mai putin timp decat
pilda, slabirea vederii, a memoriei, diminuarea aptitudinilor
credem noi". A§a ca este mai bine sa incepem sa lucram la
etc.
armonizarea noastra chiar acum, din acest moment.

306
307
, f
""',u !

~.
Privesc prin geam verdeata de august a verii. Boala tradatorii. Ei bine, e mult mai bine sa ai un corp infirm decat
Inseamna pregatire pentru viitor. ~i trecutullnsa are aici rolul un sutlet infirm. Cel bolnav fizic vrea sa fie sanatos. Cel
sau. Daca, prin purtarea dumneavoastra din trecut, nu v-ati natang ~i lipsit de principii vrea sa fie de~tept ~i principia!.
pregatit Intr-o masura suficientil sau daca fericirea viitoare este Tradatorii, nemernicii ~i uciga~ii vor sa fie blanzi ~i afectuo~i.
prea mare, pregatirea noastra este efectuata prin mijloace mai Oar este mai greu sa schimbi sutletul decat corpul ~i, cu cat
aspre. Apropo, mai Inainte eu consideram batranetea drept depindem mai mult de fericirea umana, cu atat mai greu se
uzura a organismului. Acum insa am Inteles ca batranetea desfil~oara procesele de schimbare.
Inseamna pregatire pentru 0 viata noua. Prin urmare, daca Ma Intorc cu gandul la problemele mele. Credeam ca
vrem sa Invingem batranetea, trebuie sa ne pregatim nu fiind zguduirile mele de vreun an Incoace, atat In ceea ce priv~te
constran~i, ci de bunavoie. starea fizica, cat ~i pe plan moral, sunt semne ale apropierii
adata 0 doamna mi-a spus: batranetii, consecinte ale suprasolicitarilor ~i ale marilor
/1.
- Incep sa ma supar ~i, imediat, Incep sa Imbatranesc cu gre~eli din trecut. Dar, nu demult, cand i-am cercetat serios pe
rapiditate. Nici nu-mi imaginam macar cat de legate intre ele copiii ~i pe nepotii mei, am Inteles ca nu este yorba de trecut ci
sunt toate acestea. de viitor, caci sutletele viitorilor mei nepoti se atlau Intr-o
Cu cat triiim 0 via(ii mai Indelungata, cu aliit mai adanc ne stare cu totul deplorabila. Afara de asta, va trebui sa mai fac
cufundam In con~tiin(ii. destul de multe In viitor ~i, probabil, lucrul cel mai important
Exista aici un aspect caracteristic. este ca, In apropierea Divinului, umanul nu se lini~e~te ~i nu
a cuno~tinta de-a mea zice: se retrage, ci se revoltii, se Impotrive~te ~i doare. Ceea ce,
- Pot ierta orice, afara de tradare. aried! m-a~ striidui, nu anterior, parea 0 bagatela nevinovatii devine 0 amenintare ~i
sunt In stare sa-mi Inlatur dispretul fata de lichele ~i nemernici. un perieol pentru via(ii. Mai Inainte Imi aminteam mereu
- lmagineazii-ti, i-am spus, un om bolnav fizic, un infirm, zicala: "Triiie~e ca In sanul lui Dumnezeu". S-a dovedit ca
II vei dispretui? dobandirea eu-Iui Divin este un proces foarte chinuitor ~i poate
EI a ridicat din umeri a nedumerire: duce la moarte, daca e~ti nepregatit.
- Binelnteles ca nu. Am urmiirit ce schimbari interesante se petrec In starea ta,
- lar acum imagineazii-ti un om naliing, incapabil, lipsit atunci cand Incepi sa-ti simti eu-I Divin. Mai Intai Incep sa se
de principii. II vei dispretui? estompeze formele ~i sa-~i piarda importanta dimensiunile
- Trebuie sa ma mai gandesc, a raspuns el domo!. apartamentului in care loCuie~ti, inceteazi\ sa te mai preocupe
- ~i e yorba doar de un om cu spiritul bolnav, am zis eu. vilele ~i ma~inile. Toate acestea devin, la inceput, ca de
Exista ~i oameni cu sutletul bolnav. Lichelele, nemernicii, jucarie, apoi semitransparente. Pe urma i~i pierd importanta

308 309
1
\ ~
~

toate planurile ~i scopurile. Nu Ii se pare important daca Ii se Daca puteti ajuta 0 persoana apropiatii in detrimentul
vor implini dorintele sau nu, important e ceea ce ti se intiimpla dumneavoastrii, tara a a~tepta mai apoi 0 riisplata ~i avand
acum in suflet. ::Oi,atunci cand, in interiorul tau, incepe sa drept motivalie doar sentimentul iubirii ~i dorinta de a-I pune
dispara importanta sentimentelor ~i a dorinlelor, incepe parca in valoare, atunci iubirea pe care ati dobandit-o va face fericit.
sa apara 0 lumina, ce se intensifica. ::Oi,pe masura ce se Omul calculat ~i lacom este intotdeauna nefericit in dragoste.
mic~reaza dependenta de lumea inconjuratoare, lumea Prin urmare, in masura in care ii invatiim pe copiii no~tri sa
inceteaza sa-Ii mai para brutala ~i cruda. Ea devine tot mai of ere, Ie educam altruismul, capacitatea ~i dorinta de a avea
ging~a ~i mai Iipsitii de aparare. Deocamdatii insa, pentru grija de altii, noi ii pregatim sa simta iubirea Divina, care nu
mine, lumea aceasta este totu~i mai reala deeM eu-l meu Divin. depinde de nimic ~i doar ofera.
Deocamdatii, eu ma pot afla doar in una dintre cele doua stari: - ::Oitotu~i, intreaba doamna, de ce sunt atat de periculoase
fie ruperea deplina de lume, fie cufundarea in ea ~i sporirea computerele?
dependentei. Unor pacienli lucrul acesta Ie reu~e~te mai bine, 'f,'
- In prezent, omenirea se contope~te intr-o singura inteli- I
adica ei sunt in stare sa pastreze 0 anumitii perioada pereeplia genta colectiva, raspund eu, internetul, po~ta electronica,
eu-Iui Divin ca pe singura realitate. Atunci se ~i intiimpla acele radioul, televiziunea, cunoa~terea limbilor straine - toate
lucruri pe care medicina Ie nume~te miracole. Eu insa, acestea fac sa apara noi forme de con~tiintii colectiva. Fiira
deocamdata, incere sa-i ajut pe allii, gasind cu greu legitiitile societate, omul n-ar fi putut exista. Intrucat acum ia na~tere 0
tranzitiei de la uman la Divin. societate absolut noua, peste 20-30 de ani este de ~teptat
::Oiiatii ca, a cata oara deja, sunt intrebat: "Cum poate fi aparitia unor oameni de un tip absolut nou. Daca omul trebuie
simtita iubirea Divina? Ce trebuie sa faci ca iubirea omeneasca sa primeasca in viitor 0 suma imensa de bani, pregatirea pentru
sa nu duca la tragedi i?" aceasta incepe in planul subtil din timp. Dar, daca in prezent
Incerc sa explic: banii inseamna prea mult pentru acest om ~i, chiar din cauza
- Cu cat sunteti mai legat de lumea inconjuratoare prin unei sume neinsemnate, el incepe sa dea dovada de frica,
sentimentele ~i con~tiinta dumneavoastra, cu atat 0 mai mare invidie, ura ~i regret, 0 suma mare 11va ucide. EI poate sa
tortura pentru dumneavoastra va fi sentimentul iubirii. Atunci moara. chiar inainte de a-i primi sau, in cel mai bun caz, nu-i
ciind incercati sa acumulati bunuri, Ie luati in mainile dumnea- va primi sau ii va pierde. Acel~i lucru este valabil ~i in ceea
voastra, dependenta cre~te. Ciind oferiti, dependenta scade. ce prive~te valorile spirituale. Dacii 0 persoana cu un grad
Daca exersati in fiecare zi oferirea iubirii $i a caldurii suflete~ti sporit al trufiei este inzestratii cu mari aptitudini, ea se va
~i aveli grija de allii, dependenta interioara de valorile umane imbolnavi ~i va muri, tara sa-~i dea seama ca ceea ce considera
scade. drept fericire se transforma pentru ea in moarte. Piina sa avem

310 311
~. f
,",",.. J
parte de fericire umana ~i stabilitate, avem mai intiii parte de scopurilor ~i a dorintelor.
zdruncinarea ~i distrugerea lor. In masura in care, in decursul - In decursul tratamentului nu se poate sa-i dore~ti sana-
vietii noastre, am visat la fericirea umana ca la stabilitate, tate pacientului, i-am spus, nu se poate sa-ti propui ca scop
protectie, invulnerabilitate, noi nu putem face fatll pregatirii vindecarea lui. Nu tu e~ti cel care decide, decizia vine de sus.
pentru fericirea viitoare. Cu ciit simtim mai real eu-I Divin, Trebuie sa te concentrezi nu asupra scopurilor ~i a dorintelor,
care este absolut imprevizibil, haotic, cu atiit mai putin ci asupra iubirii din suflet. Atunci, ajutiindu-i pe altii, nu te vei
depindem de forma, scopuri ~i dorinte ~i, atunci, ne asemanam ucide pe tine.
nu cu un batran care ~hioapata la deal, ci cu un copil care Imi amintesc de 0 situatie despre care mi-a povestit 0
alearga cu bucurie pe 0 poteca de munte, iar dobiindirea vindecatoare:
fericirii omene~ti nu duce la tragedie, ci la armonie. - Metoda mea de vindecare cuprinde ~i rugaciunea, ~i
ierburile, ~i conversatiile cu pacientii. La pacientele mele care
Acum trebuie sa intre in biroul meu urmatorul pacient. Imi aveau chisturi ovariene, chisturile se resorbeau In ciiteva zile. /',.
amintesc de problemele mele. Mi se pare ca am inteles de Primeam pacienti intr-o incapere micutll ~i veneau foarte
unde imi vine iritarea in timpul ~dintelor. Eu vreau foarte multi. Am hotiiriit sa trec la alt nivel. Am beneficiat de spri-
mult sa-i ajut pe oameni ~i imi propun ca scop sa vindec pe jinulunor sponsori ~i am capatat un cabinet mare, spatios. Am
oricine. Dar in timpul consultatiilor are loc 0 puternica absolvit la Moscova cursurile superioare pentru vindecatori.
accelerare. Eu incep sa ma cramponez de viatll, de dorinte, de Am obtinut toate certificate Ie posibile ~i acum stau cu
scopuri ~i, ajutiindu-i pe pacienti, Incep sa-mi daunez mie. Se diplomele Intr-un cabinet luxos, dar oamenii nu vin. Ceva s-a
produce 0 cre~tere a dependentei de punctele esentiale ale pierdut. Chiar daca ~tiu ca pot Sa vindec la fer de bine ca
fericirii omene~ti. Prin urmare, pentru a-mi salva viata, trebuie Inainte.
sa uit in timpul consultatiilor de tot ce este uman. - Dumneavoastrii in~ivii, In subcon~tient, va alungati
Am un amic medic. L-am Intillnit nu demult ~i am vazut cu pacientii, i-am zis, ca sa va salvati viata. Pentru dumnea-
uimire ca situatia lui se apropie de indicele mortal. ~i doar voastra, principiul omenesc II acoperii pe cel Divin. Cu ciit
mi-a citit toate cartile ~i a depus efort pentru a se armoniza! aveti mai multi bani, faima ~i dip lome, cu ciit mai stabila ~i
Din cine ~tie ce motive a sporit brusc axarea pe con~iintll: mai confortabila este viata dumneavoastrii, cu atiit mai intens
etica, moralitate, vointll, scopuri. Trebuia descoperit factorul trebuie sa lucrati pentru a dep~i fericirea omeneasca ~i a va
care a generat aceastii situatie. Totul s-a dovedit a fi foarte concentra asupra Divinului din dumneavoastra. Multi
simplu. EI folosea diverse metode de tratare a pacientilor, vindecatori i~i folosesc darul primit de la natura ~i, pentru a-~i
Incepuse sa aiba succes ~i i-a sporit brusc concentrarea asupra pastra capacitiitile, aleg pentru sine, in subcon~ient, 0 cale

312 313
,
1
\ f
"",
I~.
_J

oameni ca vindecatoare ~i ob\ineam rezultate stralucite. Soacra


plina de privatiuni ~i de pierderi, renun(&nd la mari pOr(iuni de
mea practica magia tiiraneasca. Descanta, racea farmece etc.,
fericire omeneasca. Uneori iti este oferita de sus posibilitatea
apoi a inceput sa manifeste simptome de nebunie, a prins a
de a te desprinde de importanta umanului. Atunci vindecatorul
alerga pe strilzi cu mintea ratiicita. Am hotarat s-o vindec ~i am
se imbolnave~te sau poate muri. Foarte mult depinde de modul
vindecat-o. Peste catva timp insa a inceput brusc sa-mi
in care va trece el prin aceastii purificare.
slabeasca memoria, nu tineam minte nici numarul meu de
La mine la consultatie a venit 0 vindecatoare, care mi-a
telefon, iar so\ul ~i fiica mea au inceput sa se confrunte cu
spus povestea ei:
prableme de sanatate psihica ~i fizica. Atunci am pus capat
- Trebuia sa plecam din Kazahstan in Germania ~i, cu
activitatii de vindecator. Nu mai practic nici macar presu-
doua zile inainte de aceasta, in casa noastra au patruns noaptea
punctura, de~i, atunci dnd in ora~ul nostru au venit in vizitil
ni~te tineri jefuitori, ne-au amenintat cu un pistol ~i au cerut sa
cativa speciali§ti din Orient, ei m-au rugat chiar sa continuu sa
Ie dam toate lucrurile de pret. Simteam ca vor sa ne ucida, ca
sa nu ramana martori, ~i am inceput sa ma rag: "Doamne, daca
ma ocup cu aceasta. ,;('I
ei ne vor ucide acum, i~i vor pierde sutletele. Doamne, - Cu cat este mai inalt nivelul vindecatorului, am spus eu,
cu atat sunt mai periculoase pentru el gre§elile lui, precum §i
salveaza-Ie sutletele, nu lasa sa se verse sange!" ::;i ceva s-a
intamplat, ei au plecat. ~efectele caracterului ~i ale concep\iei sale despre lume.
Incepeti cu concepti a despre lume §i cu caracterul dumnea-
Ei bine, ei au fost re\inu\i in aceea~i zi ~i s-a atlat ca ei au
voastra. V-ati impovarat in a§a milsura eu-I dumneavoastra
tras cu pistolul in noi de patru ori ~i de toate cele patru ori
uman, incat, pentru a invinge fOrla lui de atractie, aveti nevoie
arma n-a luat foc. Apoi m-am stabilit in Germania, lucrez
de mult mai multa nilzuinlil spre Divin decat orice altii
acolo ca sora de caritate ~i ii tratez pe oameni ca vindecatoare.
persoana. Mai intai revedeti-va viata ~i rugati-va pentru
"Celui care, in clipa mortii, se gande~te numai la iubire i se
iertarea celei mai mici nemul\umiri de sine ~i de destinul
poate elibera diploma de vindecator, m-am gandit eu. Atat ca
dumneavoastra. Orice suparare din partea sotului, orice
nu se ~tie daca are nevoie de a~a ceva".
neplacere scoasa in cale de destin reprezinta 0 posibilitate de a
va deta~a de uman, de a simti mai intens Divinul, cu alte
Mi-am amintit istoria altei doamne.
cuvinte, inlaturati de la inceput cele mai mici pretentii falil de
- Lucram ca asistentii a unuia dintre cei mai renumiti
parinti, fata de sot, falil de sine, falil de copii. lertati intreaga
medici din Uniunea Sovietica. Cu timpul am inceput sa vad ce
lume ~i iertati-va pe dumneavoastra in§iva. Lasa\i sa se stinga
~i unde ii doare pe oameni ~i sa simt ce medicament trebuie
toate regretele in legatura cu trecutul, teama de viitor §i
prescris. Profesorullasa chiar in foile de observatie clinica ale
nemul\umirea falil de prezent. Opri\i cu totullogica omeneasca
bolnavilor loc pentru avizul meu, eu am inceput sa-i tratez pe

315
314
~
\ ~
J

pentru un timp. Nu va ganditi, nu faceti aprecieri, nu visati. durata Indelungata, ~i atunci rugaciunea va deveni mai
- Spuneti-mi, ce este mai bine, sA-ti aminte~ti necazurile eficienta. Se poate renunta la hrana pentru 0 vreme. Este mai
din trecut sau sA ti Ie imaginezi in viitor ~i sA Ie strAbati greu, dar eficienta rugaciunii cre~te. Sa renunti la respiratie,
pastrand iubirea? chiar pentru un timp scurt, este dificil. In schimb, rugaciunea
- Pentru a-ti Invinge ~i a-ti educa un sentiment, este poate avea un efect de amploare In profunzime. De aceea, daca
necesar ca acesta sA ia amploare ~i sa fie activ, am spus eu. poste~ti cateva zile, apoi te rogi Intr-un regim de respiratie
Daca va rugati, pur ~i simplu, ca supArArile pe oameni ~i minimala, poti depa~i multe probleme. Nu demult, cand eu
divinizarea umanului sA piece din sutletul dumneavoastrn, insumi am Inceput sa ma confrunt cu probleme de sanatate, am
efectul poate fi minimal, dar efortul e foarte mare. Senti- Incercat sa descopiir ceea ce face ca rugaciunea sa fie mai
mentele sunt ascunse, nu functioneaza. DacA vA imaginati eficienta.
suparari ~i pierderi posibile ~i vArugati pentru pAstrarea iubirii, Conform datelor mele, pe care am sa Ie mai verific, rezulta
va fi ceva mai bine. Dar sentimentele reactioneazii putin la urmatoarele: trei luni pe an se produce 0 accelerare a tuturor ,/(,.
"
situatiile imaginare. Atunci insA cand vA amintiti evenimente proceselor la nivel subtil ~i cre~te responsabilitatea noastra
reale din trecut ~i Ie parcurgeti de zeci ~i sute de ori, pentru sentimentele, gandurile ~i comportamentulnostru. Este
det~andu-va de uman ~i avantandu-va spre Divin, schimbArile yorba de prima jumatate a lui februarie, prima jumatate a lui
reale pot Incepe destul de repede. Exista insa IncA un remediu, aprilie, prima jumatate a lui august. Deosebit de importanta
mult mai eficient: sA lucrezi cu sentimentele in momentul este prima jumatate a lunii aprilie. in aceasta perioada sunt
izbucnirii lor. In clipa in care ati fost ofensat, trMat, In clipa in recomandabile un efort maxim indreptat spre propria armo-
care ati pierdut ceva. In acest moment, concentrarea asupra nizare ~i 0 minima orientare spre placerile omene~ti. ~ase luni
pastrarii ~i sporirii iubirii, deta~area de uman ~i avantarea spre pe an, omul se poate cufunda In placeri, iar 0 jumatate de an se
Divin va pot transforma In cateva zile. poate deta~a de ele. Din cele ~ase luni de det~are, trei luni
- Ce v-ar mai putea ajuta in efortul de armonizare a sunt caracterizate printr-o de~are profunda, mai radicala.
propriei persoane, continuu eu. Tradarea, of ens a, umilinta. Este yorba de lunile februarie, aprilie ~i august. Ianuarie,
Toate acestea Inseamna pierderea temporara a fericirii martie ~i mai sunt luni cu un grad mediu de de~are.
omene~ti. Cu cat mai adanc suntem cufundati In ea, cu atat mai Cufundarea In plAceri se produce In lunile iunie, iulie,
dureroasa pentru noi este pierderea ei. Care sunt lucrurile care septembrie, octombrie, noiembrie ~i decembrie. Afarn de
ne leaga de viata? Respiratia, hrana, plAcerea sexuala. Pe langa aceasta, fiecare om are regimul sAu,cand el simte In ce directie
acestea, con~tiinta noastra, adica vointa, scopurile, plus este mai bine sa meargii. Totu~i, in primul rand, trebuie puse In
dorintele noastre. Se poate renunta la placerile sexuale pe 0 ordine conceptia despre lume ~i sentimentele ~i, atunci, toate

316 317
1
\ ~
J
~

celelalte vor merge mai u~r. compara cu data la care ati Inceput sa practicati vindecarile.
Mi-am amintit de aceasta discutie, In timp ce ma gandeam Examenul a aratat ca modificarile periculoase au Inecput cu
la problemele mele. Daca examinezi orice situatie complicata trei ani In urma, dar 0 tendintii negativa generala.exista deja de
ca pe 0 posibilitate de a te Invinge pe tine Insuti, ca pe 0 opt ani.
treapta spre Divin, ca pe un prilej pentru 0 mai putemica - Cu opt ani In unna a Inceput activitatea mea de vinde-
nazuintii spre iubire, atunci ~i pierderile, ~i achizitiile catoare, a zis doamna Ingandurata, iar cu trei ani In unna am
reprezinm un mijloc de acumulare a iubirii Divine. Inceput sa-i tratez pe pacienti dupa sistemul Reiki. Nu demult
mi s-a propus sa tree prima treapm de initiere, dar eu am
Se aude 0 bataie la u~a ~i intra 0 doamna. refuza!. Inainte de a Incepe sa practic sistj:mul Reiki, eu nu
- Care sunt problemele dumneavoastra? - 0 Intreb, dupa . acceptam sa-i tratez pe bolnavii de cancer ~i de psoriazis.
ce a luat locoVoi confrunta ceea ce are sa-mi povesteasca ea Acestea sunt boli karmice ~i este mai bine sa te tii la distantii /,.,
de ele. Mi s-a spus Insa ca eu sunt doar un intermediar ~i ca ,,
cu ceea ce am vazut dintr-o privire. Apoi yom cauta Impreuna
0 ie~ire din situatia creata. vindecarile nu se datoreazii energiei mele, ~i atunci am prins
La prima vedere, situatia ei nu e prea strnlucita. Primul a-i accepta pe toti bolnavii.
copil ar putea sa nu aiba urma~i, al doilea copil ar putea muri. - Pai, poti spune orice, am zis eu; daca de dumneavoastra
De~i campul exterior al femeii Insa~i e Intr-o stare destul de n-ar depinde nimic. atunci oricine ar pulea deveni maestru
buna, concentrarea asupra aptitudinilor, con~tiintei ~i vietii Reiki. Pur ~i simplu, atunci ciind va giinditi ca aceasta nu este
depa~~te de cateva ori cota mortaJa. Mai cu seama asupra energia dumneavoastra, va este mai u~or sa va de~ti de
vietii. Ciudat lucru, de unde i-ar putea veni 0 atilt de puternica scopuri, dorinte, de eu-J uman, iar lucrul acesta face ca energia
dependentii? La un moment dat, ea a pus viata - a ei sau a dumneavoastra sa fie mai purn.
altcuiva - mai presus de iubire. De vindecat Insa vindecati totu~i cu energia dumnea-
Femeia Incepe sa povesteasca despre sine. voastra, ~i aici exism doar doua posibilitati: vindecati ori cu
- Fiul meu are probleme legate de capacitalea de ajutorul eu-lui Divin, ori cu ajulorul eu-Iui uman.
procreare. In plus, ma chinuie~e teama pennanenta pentru Eu-I Divin nici nu se maculeazii, nici nu se epuizeazii, dar
viata fiicei mele. Am impresia ca exista 0 legatura cu faptul ca tratamentul prin eu-I Divin actioneazii numai atunci ciind
m-am ocupat cu vindecarile. vindecatorul este pregatit sa-I simta In interiorul saU. Daca insa
- Sa facem unnatorul lucru, Ii propun, am sa examinez nu simtiti eu-I Divin ~i va apucati de vindecat bolnavii cu eu-I
vietile copiilor dumneavoastra ~i am sa mentionez perioadele uman, incepeti rapid sa-I epuizati, lipsind de energie ~i iubire
In care se produceau agravari ale starii lor. Apoi Ie yom vietile dumneavoastra viitoare ~i pe urma~ii dumneavoastra.

318 319
~
\ ~

~ !

Adevarata vindecare se produce astfel: mai intai, pacientul i~i


dependentei de ete. In general insa vindeditorul este 0
schimba atitudinea falii de lume ~i falii de sine ~i renunlii
persoana care ia multe asupra sa ~i, pentru a rezista mai apoi
pentru totdeauna la agresivitatea impotriva iubirii in sufletul
acestei poveri, trebuie sa faca mult mai multe ca sii-~i salyeze
sau. Apoi, el invalii sa-~i pastreze iubirea, atunci cand se
sufletul. Bagandu-se de bunavoie intr-o situatie dificili!,
naruie fericirea omeneasca ~i se zguduie temeiurile eu-Iui
vindecatorul se apropie de momentul in care nu mai are nici 0
uman, adica viata, dorinta, con~tiinta. ~i iata ca, la a treia
scapare, dad nu va simti eu-I sau Diyin mai real decat pe cel
etapa, vindecatorul 11poate ajuta pe un astfel de om, rara a
uman.
aduce vreun prejudiciu deosebit sie~i ~i pacientului. De fapt,
- Duceti-va sa lucrati la propria armonizare, ma adresez
atunci cand ati inceput sa va ocupati de vindecari, soar putea sa
eu doamnei, peste 0 ora vom vedea ce perspective aveti.
va fi fost date situaiii care sa va ajute sa simtiti mai intens eu-I
Femeia iese din camera, inchiziind u~ain urma sa.
dumneavoastra Divin.
Ma gandesc la faptul ca toti ne apropiem de un anumit
- Am primit un astfel de semn, a zis femeia. Indati! ce am
moment, ciind nu Yom mai fi in stare sa supravietuim, dad!. nu ,If"":
inceput sa tratez ca vindecatoare, sotul meu a inceput sa se
simtim eu-I nostru Divin. "Toti oamenii yor fi precum ingerii"
poarte cu mine mult mai rau ca inainte, ~i-a abandonat
serviciul. Eu nu intelegeam ca aceasta de fapt era purificarea - p~rca 1jIiazice Biblia. Diavolul apare atunci ciind uitam de
originea noastra Divina ~i incepem sa consideram drept valori
mea ~i ma suparam.
supreme viata, dorintele ~i con~tiinta noastra. "Apropo, ma
- Spuneti-mi cum ati inceput sa vindecati, cu ajutorul
giindesc eu, trebuie sa pun 0 capatana de usturoi pe computerul
mainilor? - 0 intreb.
fiului meu". Usturoiul umile~te con~tiinta ~i friineaza cre~terea
- Dupa ce am racut cursuri de bioenergetica, mi-au aparut
trufiei, reduciind astfel actiunea nociva a computerului.
in vis ni~te entitati ~i mi-au spus ca-i vor vindeca pe oameni
Ma giindesc inca 0 data cat este de important sa intelegi
prin intermediul meu. In timpul ~edintelor, eu nu raceam
sensul vietii. Ciind trecusem deja de douazeci de ani ~i
nimic, doar ma rugam ~i urmaream cu deta~are ce fac ei in
spuneam c~ inca n-am inteles care este sensul vietii, cei din jur
plamd subtil. Rezultatele vindecarii erau excelente. Doream sa
clatinau din cap cu compatimire.
continuu, sa ma perfectionez in acest domeniu, de aceea, peste
- In general, cautarea sensului vietii ar trebui sa ia sfiir~it
cativa ani, am mers la 0 ~coala Reiki.
pe la 18-19 ani, la tine insa procesul acesta treneaza periculos.
- Ati inceput sa va perfectionati latura umana ~i ati prins a
- Cum vine asta: treneaza periculos?
uita de latura Divina.
Timp de vreo douazeci ~i cinci de ani dupa aceasta am tot
Pentru un vindecator, esentialul il reprezintii nu tehnicile de
Incercat sa inteleg pentru ce traiesc, de aceea nu m-am ata~at
vindecare variate, ci educarea sentimentelor sale, invingerea
de nici 0 forma a fericirii omene~ti ~i ea nu l11i-abarat calea

320
321
1, f
_1

spre Divin, Abia acum iAcep sa in(eleg ca orice fericire sau


nefericire omeneasca nu este altceva dedit inca un pas spre
descoperirea in sine a Divinului,
Pacienta mea revine, Starea ei e mult mai buna, ,dar la PERSONALlTATEA
copiii ei nu se observa practic nici 0 schimbare, $11NST1NCTELE
- Spune(i-mi, intreaba ea, ce trebuie sa fac pentro a
mic~ora dependen(a copiilor mei de mine?
- Daca se vor ruga ~i vor tinde spre Divin, comporta-
mentul dumneavoastra incorect va va afecta doar pe dumnea-
voastra, Oar, mai intai, inlatura(i ceea ce le-a(i dat pana la
concepere, in timpul sarcinii ~i in copilarie. Atunci Ie va fi mai
u~or sa simta ~i sa pastreze iubirea din sufie!. ,1("
I
Ma uit inca 0 data la campul femeii ~i al urma~ilor ei.
Ca sa suprimi toate ata~arile, trebuie sa inlaturi dependenta,
- De fapt, dupa cat se pare, dumneavoastra a(i ajuns deja
la limita, Este pu(in probabil sa-i ajuta(i in mod real pe copiii sa- te e IIberezl de Ceea ce sta la baza fericirii ,-omene~tl. Pentru
' '

dumneavoastra ~i pe viitorii nepo(i, rara 0 schimbare cardinala aceasta trebuie sa te ridici deasupra eu-Iul uman. ,~ceasta
a propriei persoane: incerca(i sa sim(i(i ca, din acest moment, deta~are este pOSt' b I' la- atunci cand punctul
. ,
de spnJII1 este
. '-'
tot ce yeti inraptui in viata dumneavoastra ~i spre ce yeti tinde I t S pre Divin. Pentru a ajunge la Dlvll1, trebule sa treci
depasa
I'd
01, sa lI1~e( I
va avea un singur sens: sim(irea tot mai profunda a iubirii din printr-un proces dureros de desprindere ,a ~ma~u
sufiet, descoperirea propriului eu Divin ~i con~tientizarea
-
g- pastrezi iubirea cand se clatina temelUnle el. Pentru mll1e
. ~
eu-Iui Divin ca singura realitate, ~ l l' mp ede ca omul reprezinta suma a trel componel '

corpu I,Spirt" mal" eXIste ~I'~ a e


" tul 0'1 sutletul Nu se putea sa ,
- - cauze Ie
component e. Daca , in decurs de ciiteva IUI1l,cautand
" .
I
bolii nu voi da peste nimic nou, pot socoti ca Ststemu ~ste
de fi~itiv ,oi ceea ce-mi ramane este doar practica", Nu ~tla~
-
cat de naiva era convingerea mea ca a~ putea lI1,e~g
- tie 111

totalitate lumea inconjuratoare, La inceputul secolulUl XX,


fizicienii erau siguri ca tabloul lumii va ra~ane eter~ -~~,d~
nec 111 t I' t A poi a a parut fizica cuantica, teona
, relatlvlta(n ~I
" ' '- - - - d
Iumea a deve nit tluctuanta ~i imprevizlblla, ramanan,

323
1
\ ~

~
j

totodata, aparent stabila. decat sufletul?" Trebuia sa cercetez cateva zeci de situalii In
Indata ce mi-a aparut certitudinea ca am inleles totul, au care aparea aceasta entitate, apoi s-o cataloghez ~i sa-i giisesc
Inceput necazurile ~i zguduirile. Situalia era agravata de faptul un nume.
ca, dobandind 0 Incredere absoluta In mine, In sistemul meu, De data aceasta, totul s-a petrecut mult mai repede.
nu catadicseam sa am 0 atitudine mai serioasa fala de Intr-o buna zi am mers Impreuna cu prietenii la tara. Acolo
pronosticurile meIe. ~i ma convingeam de fiecare data ca am hotiirat sa gatim un pilaf. Am umplut un ceaun cu carne,
lumea este imprevizibila, iar lucrul acesta se Intampla, In legume ~i orez. Era a~itii ~i In jurul ceaunului roiau nori de
primul rand, datorita e~ecurilor meIe In diagnosticare. mu~te atrase de mirosul carnii. Fluturam furios 0 carps, Incer-
Imi amintesc de un caz. De obicei, atunci cand cand sa Ie alung, dar nu folosea la nimic. Cu cat mai mult
diagnostichez campul unei persoane, un camp luminos este depindem de lumea Inconjuratoare, cu atat mai pulin vedem
semnul unei mari armonii interioare. Am viizut astfel de cauza unei situatii nefavorabile ~i ducem 0 luptii zadarnica
oameni. ,If'i
Impotriva efectului.
Ei se distingeau printr-o sanatate de invidiat a corpului, Ar fi trebuit sa ma ocup de pregatirea carnii mai departe de
sufletului ~i destinului. Odata am diagnosticat campul unei locul unde gateam pilaful, sa strang ambalajele ~i gunoiul ~i sa
femei ~i am vazut In aura ei 0 pata lucitoare. Era viitorul ei curat totul cu apa. Eu Insa m-am enervat alungand mu~tele
copil. Apoi ea a ramas Insarcinata, dar copilul s-a nascut cu care ma impiedicau la gatit ~i Incercand sa Ie plesnesc. Apoi
deficiente fizice. Campurile multor infirmi lumineaza precum am viizut ca 0 multime de mu~te intrasera in pachetulln care
campurile celor mai armonio~i oameni. Prin boala corpului se pana atunci se aflase carnea. Am Inchis pachetul ~i I-am
purifica sufletul. aruncat In foe. Lucru ciudat, de atatea ori ucisesem mu~e mai
Fiind de la bun Inceput umilit In latura lui umana, un infirm Inainte ~i nu Incercam nici 0 senzatie de disconfort. De aceasta
dispune de mari posibilitali de aflare a Divinului. Reiese ca am data Insa ~i-a tacut aparitia un sentiment neplacut. Peste un
viizut straturile de suprafala ale sufletului. Daca vederea mea timp oarecare am simtit In corp 0 durere fizica pulsatiHi. M-am
ar fi avut cuprinderemailarga.a~fipututvedeanuefectul.ci examinat ~i am viizut ca Ie-am provocat mari daune copiilor,
cauza. Cu alte cuvinte, puteam repeta oricat de mult: "Corpul, nepolilor ~i stranepotilor. Cauza 0 constituia ata~area de
spiritul ~i sufletul", dar, cat timp deta~area mea de eu-I uman aceea~i entitate enigmatica care se afla dincolo de suflet. Cat
era insuficienta, amploarea viziunii mele era limitata. timp programul nu fusese Inca absorbit de subcon~tient,
Dupa vreo doua luni, pe cand diagnosticam problemele trebuia sa-mi dau seama ce am tacut incorect. Cu cat mai
unei persoane, am dat peste 0 entitate dincolo de suflet. profund Intelegi ce nu trebuie sa faci, cu atat mai rapid se
"Ciudat lucru, m-am gandit, oare poate fi ceva ~i mai vast produce purificarea.

324 325
.
\ ~

-.-J

.'
Prima jumatate de ora n-a adus nici un rezultat. Am Inteles
Nu voi descrie acum In detaliu aceste investigatii. Cred ca
~tuncl ca, atiita timp cat mai pastrez rama~ite de iritare ~i ura
Impotfl:a ,~u~telo~, nu va surveni Intelegerea. Oupa un timp nu e necesar. Mai apoi, cercetand notiunea de "om", am fost
nevoit sa fonnulez notiunea de "personalitate". Exista "eu" ca
n~-am slmtlt mal bme, ceva Insa ma mai stingherea. Ca sa nu
personalitate care este fonnata din corpul meu fizic, cu toata
s~mt~ura fata de un alt om, trebuie sa te pui In locul lui ~i sa
complexitatea comportamentului sau In spatiu ~i timp. Exista
sllntl acele motive care II fac sa actioneze. Cand simti ca e~ti
personalitatea mea ca parte a societatii In care traiese:
UI~acu el, agresivitatea interioara dispare. Ce Ie punea In
ml~care pe mu~te atunci cand roiau In jurul meu? Instinctul nationala, religioasa, sociala. Totodata, exista personalitatea ca
parte a Intregii omeniri. Existii personalitatea ca totalitate a
perpetu.arii vietii, perpetuiirii speciei. Oaca am simtit ura ~i
IfItare, mseamna ca ata~area mea de acest instinct a crescut. La civilizatiilor din galaxia noastrii, apoi din lumea noastra, din
baza geloziei se afla ata~area de instinctul perpetuarii vietii ~i alte lumi etc. in cele din unna, ajungem la Univers, care, la
specIe!. randul sau, este 0 personalitate. /'"
Oaca 11 educam pe copil Invatiindu-I sa se limiteze la
incerc.a~d cu aceasta ocazie un sentiment de ura ~i dorinta
de a mmlCI 0 fim(ii vie, eu raceam sa sporeasca de multe ori propriile lui interese, comunicarea lui informationala se
sentimentul de gelozie la urma~ii mei ~i Ii lipseam de vitalitate. restrange brusc ~i dezvoltarea lui se Incetine~e. Oaca nu ~tie
Pana la acest moment, Intregul sistem se rezuma numai la sa modeleze lumea Inconjuratoare ~i n-o Intelege, copilul va
valorile umane. Oar omul este, In primul rand, un animal ~i, In simti, din ce In ce mai des, frica, iritare, suparare ~i ura.
general, 0 fim(ii vie. lar valorile oricarei fiinte vii se reduc Atunci, ori survine 0 Intrerupere In dezvoltarea lui ~i 0
restrangere brusca a intereselor, ori dezvoltarea lui este Insotita
cum am Inteles eu, doar la trei instincte. Primul este instinctu;
aparitiei ~i mentinerii vietii. Oe el se leaga cele doua de un mare numar de boli ~i necazuri.
Oaca 11Inva(iim pe copil sa tina cont In actiunile sale de
urmatoare. Al doilea este instinctul perpetuarii vietii. EI este
legat de respiratie, hrana, sex. EI sta la baza familiei, a iubirii interesele altor oameni ~i Ii atragem atentia la problemele de
ordin general uman, eJ se conecteaza la campul infonnational
omene~tl ~i a relatiilor. AI treilea instinct este instinctul
conducerii. Oaca al doilea este legat de creare, al treilea este al omenirii, iar posibilitiitile lui de modelare a lumii Incon-
legat juratoare cresc brusc. Etica ~i moralitatea personala sunt destul
~e. dist~ugere. EI sta la baza vointei, intelectului ~i de limitate. Morala sociala este mult mai ampla. Morala
aptltudmJlor. In masura In care omul, cople~it de toate trei
II1stmctele,I~i pastreaza iubirea fata de Oumnezeu, In acee~i general umana, In mod proportional, este ~i mai ampla. Daca
masura, razbatand prin animal ~i uman, Incepe sa iasa la iveala orientam copilul mai mult spre moralitate decat spre aptitudini,
proportiile personalitatii lui crese brusc ~i el poate realiza
Oivinu\.
multe In via(ii. Oaca Insa yom uita ca iubirea fa(ii de

326
327
~\ f
,., ..~ _J
Dumnezeu este mai presus de oriee personalitate ~i oriee spiritualitatea, nobletea, visurile, sperantele, idealurile. Apoi
moralitate, poate avea loe 0 ere~tere a dependentei de aeestea are loe prabu~irea idealurilor ~i a speran(elor. Atunei deplasam
~i, ulterior, dezintegrarea lor. punetul nostru de sprijin ~i mai adane. SensuI vietii noastre il
in general, dependenta omului se realizeaza prin eonstituie deja etiea, moralitatea, iubirea de oameni ea
divinizarea valorilor personale sau sociale, de aeeea ridiearea suprema eomponenta a eu-Iui nostru uman. Apoi eu-I nostru
deasupra lor duee, prin eontaetul eu nivelurile superioare, la uman este umilit, iar noi ineercam sa gasim un ultim punet de
I !
armonie. lar orientarea spre Dumnezeu permite pastrarea sprijin in eomponentele superioare ale personalitiitii noastre:
aeestei armonii. eea socialii, eea general umana etc. Dorinta de a salva
Eu am deseoperit un remediu exeelent pentru a-ti pune in omenirea, de a-i ajuta pe toti oamenii de pe pamant inseamna
ordine propria persoana. Daea stai noaptea 0 ora eulcat pe eoneetarea personalitatii la nivelul omenirii. ~i iatA cii eu-l
spate ~i prive~ti eerul instelat, are loe 0 purifieare rapida a uman este umilit sub toate aspeetele sale. In aeest moment
sufletului. Apoi poti ineepe sa te rogi. survine fie 0 explozie de agresivitate ea ultima tentativa de I(
Dupa aeeste investigatii, explieatiile pe care Ie diideam , aparare, urmata de dezintegrare, fie treeerea de la eu-l uman la
paeientilor eu privire la esenta evenimentelor erau deja eu-I Divin. AeeastA trecere reprezintii procesul eel mai difieil
intrueatva diferite de eele anterioare. ~i mai dureros. Noi simtim eu-I nostru Divin nu atunci eand
Ce inseamna pentru noi ferieirea omeneasea? Stabilitate ~i pierdem banii sau suferim e~eeuri, ei atunei cand ne pastriim
siguran(a. Banii ne ofera posibilitatea sa maneam, sa avem 0 iubirea in eonditiile injosirii eelor mai sfinte ~i mai
loeuin(ii.~i noi ne fixam pe ei punetul de sprijin. ineepem sa ne fundamenta1e valori umane. ~i, eu cat este mai dezvoltat
inehinam banilor, ii transformam, ea sursa de siguran(ii. ~i prineipalul nostru instinct, eel al transform!rii umanului in
stabilitate, intr-un seop. Deodata, banii dispar, iar noi inte- Divin, eu atat ne este mai u~or sa invingem instinetele
legem ea aeesta este un punet de sprijin prea ~ubred ~i omene~ti.
observam ea banii vin atunei eand ai aptitudini. Daea vei avea ~
minte ~i aptitudini, vei avea bani. Atunei ineepem sa '
aeumulam ~i sa dezvoltam, in primul rand, aptitudinile ~i
inteleetul. Daea banii ne pot fi luati, aptitudinile noastre raman
.
mereu eu noi. Deodatii insa treburile noastre se fae praf ~i
pulbere, suferim e~eeuri, suntem in~ela(i ~i ne dam seama ea
niei aeestea nu sunt ve~niee. Atunei ne avantam intuitiv spre
luerurile care stau la baza aptitudinilor. Aeestea sunt

328
\
\
I

Inleles de ce, mai Inainte, nu-mi puteam Invinge irascibilitatea.


La mij loc nu e nimic altceva decat neacceptarea intransigenta
a evenimentelor Intamplate.
irascibil"
iNCHEIERE Ca sa vezi, nici nu-mi imaginasem macar ca "om
~i "om care regreta trecutul" Inseamna acel~i lucru ~i ca, In
felul acesta, te poli ata~a de eu-I uman mult mai strans decat
concentrandu-te asupra spiritualului ~i a materialului. Mai
departe, nemullumirea falii de prezent, falii de situalia In care
te atli Inseamna, In acel~i timp, nemullumire falii de trecut ~i
fala de viitor. ~i a~a ceva am avut, destul de mult. Pe urma,
teama de viitor, disprejul falii de cei care mi-au distrus
planurile de viitor ~i idealurile duc, de asemenea, la cre~terea .J("I
Acum, cand dictez aceste randuri, mi se pare ca Incep sa
dependenlei de timp. Mai Inainte nu puteam Inlelege de ce
dibui acel element nou tara de care nu voi putea soluliona
tema viitorului, care aparea sub forma de visuri, planuri,
problema dependenlei de senti mente. Cartile mele anterioare
speranle ~i idealuri, era, In ceea ce ma prive~te, imprevizibilii.
tratau tema Invingerii dependenjei de valorile materiale ~i
Parametrul viitorului era instabil. AIMuri de el era mereu
spirituale. Corpul este legat de materie. Spiritul este legat de
prezenta 0 informalie noua. Nu puteam Inlelege nicidecum
spaliu. Sulletul, adica sentimentele, se leaga de timp.
cauza aces!ei instabilitali. Acum am Inleles. Pentru mine,
Dependenla mea de sentimente ~i incapacitatea de a depa~i
acesta era doar un parametru spiritual, In realitate Insa el era,
inertia emoliilor agresive aratii ca dependenla mea de timp era
foarte sporita. Cu caliva ani In urma, eu am suspendat In primul rand, un parametru temporal. Atunci cand am
Inceput sa scriu prima carte, modelul lumii, pentru mine, era
experimentele asupra timpului, fiindca am simlit ca este un
lucru periculos. Acum Insa Invingerea dependenlei de timp unul material, pamantesc, iar dependenla de aceasta lume
devine 0 condilie a supravieluirii mele. A~adar, deocamdata, bloca posibilitatea de a ajunge la Dumnezeu. in cartile a doua
eu nu sunt In stare sa accept destabilizarea valorilor umane ~i a patra, modelului lumii materiale i s-a substituit modelul
legate de timp. 0 data ce sunt dependent de timp, rezulta ca lumii spirituale. Acum a venit timpul cand modelul lumii a
Inceput sa se transforme In unul temporal. Nu ~tiu de ce, nu
am multe pretenlii falii de el ~i, cat timp nu Ie voi Inliitura,
aceasta dependenla nu se va diminua. Ne uitam deci care este am senzalia ca Invingerea timpului ar putea epuiza definitiv
prima: este regretul pentru trecut. Dorinta repetata de a muri tema eu-Iui uman ~i a valorilor umane. Am ni~te senzalii vagi
din cauza neacceptarii evenimentelor Intamplate In trecut. Am In legatura cu existenla unui Univers paralel, In care timpul

331
330
j

curge invers. Prin urmare, mai exista trepte. Am vrut acum sa


rostesc: "Toate la timpullor", ~i am zambit In sinea mea.
Cum va fi lumea, daca timpul se va opri? :" RAsPUNSURI
LA iNTREBARI

J("
,,

Dumneavoastra ati scris ca exista straturi informationale,


cu alte cuvinte, filmele viizute, cartile citite, educatia se
stratifica In noi. Toate acestea Impreuna formeaza caracterul ~i
conceptia noastra despre lume ~i ne influenteazii caracterul ~i
destinuL

Ce fel de carti este mai bine sa citeasca copiii no~tri?

Eu cred ca, Inca Inainte de a eiti carti, eopilul trebuie sa


aiba idee despre lumea Ineonjuriitoare ~i despre legile Divine,
despre faptul ea sensu I vietii noastre 1\reprezinta apropierea de
Dumnezeu, ea lucrul eel mai important este sa vada vointa
Divina In toate ~i salnteleaga ea In fata lui Dumnezeu nu
exista vinovati. Ca prillcipalul semll al purerii IlU este
llljosirea $i oprimarea cuiva, ci pastrarea iubirii $i bliillde{ii
atullci ciind e$li oprimat $i llljosit.
Copiilor trebuie sa Ii se aminteasea mai des ea se euvine

333
~
\ ~
j
ill dragoste, apoi pe plan spiritual, eand propriul lui eehipaj i~i
sa-I iubeasea pe Dumnezeu mai mult decat pe parinti, ea parase~te eapitanul rara vreo urma de regret. Dupa aeeasta
suseeptibilitatea duee la boli, ea nu se poate sa gandeasea
urmeazii ~i illfriingerea fiziea deplina, eand boala ii
mereu urat despre oameni ~i despre lumea ineonjuriitoare, ea imobilizeaza eorpJlI ~i mistuie lent ceea ce a mai ramas din el.
Dumnezeu e in toate ~i ca in fiecare clipa trebuie sa eaute un
Mai apoi am eitit romanul Martin Eden. Aici nu mai erau
prilej pentru iubire ~i blandete, ~i nu pentru supariiri ~i
oameni frumo~i sub razele soarelui stralueitor, nici fapte
pretentii. Cel mai bine este sa ineeapa de la eartile sfinte
eroice. Un om obi~nuit, ce-i drept, foarte inzestrat ~i cu voin(A
fiindea, dupa lectura lor, eopilul va fi protejat impotriv~
puternica. EI traie~te deja nu pentru sine, ci pentru fericirea
orientiirii gre~ite pe care ar putea s-o intiilneasea in alte eiirti.
altora, partieipa la aetivitati revolutionare. $i el insa, nu se ~tie
Existii multi autori talentati, dar eartile lor amplifiea
de ee, sufera un e~ec pe plan spiritual. EI nu vrea sa traiasca,
dependenta de uman, n-o diminueazii. Imperfeetiunea interi-
de~i treburile ii merg bine ~i se bucura de 0 sanatate de fier. EI
oara a autorului trece la eititor. Cu cat este mai talentat un
se sinucide, fortiindu-se sa se cufunde in adancul marii. A"
seriitor, eu atat mai perieuloase sunt riitiieirile lui.
Aceasta sinucidere nu contine nici 0 sciinteie de speran(A. Din
In tinerete ma eaptivau serierile lui Jack London. Oameni
ce cauza eroii lui Jack London au tendinte depresive ~i
putemiei, frumo~i, mari meridionale, situatii limita. Omul
sinueiga~e? Din ce cauza ~i Jack London insu~i a trait 0 viata
poate totul. Aparea 0 senzatie de ineredere imensa in sine, in
asemanatoare? Om de 0 extrema cutezan(A, el a cutreierat toata
eapaeitatea de a sava~i minuni. Unele aspecte nu Ie
America.
intelegeam. De ee, pentru a se riizbuna, doi oameni i~i risca
Imi amintese cum m-a frapat 0 intamplare din viata lui.
viata ~i urmarese pe eineva mai multe zile prin de~rtul de
Odata, cand nu aveau bani, el ~i prietenii sai calatoreau agata\i
gheatii? Apoi il ueid totu~i ~i se intore aeasii satisfacuti ~i
sub un vagon. Insotitori i de vagon, suparati, au aruneat pe ~ine
fericiti. De ee un barbat, pe care eandva I-a piiriisit 0 femeie
0 vergea de fier, care, saltand, ii ucidea sau ii sehilodea pe cei
atunci eiind, din intiimplare, 0 intiilne~te iar, nu-i aeeep~
ce incercau sa calatoreasca astfel. EI insa a avut noroc. Daca
iubirea, ei, dimpotriva, eautii s-o ofenseze ~i s-o umileasea la
seriitorul nu trece prin preajma mortii, ii este greu sa descrie
maximum? Oamenii putemiei, frumo~i se dovedeau a fi adesea
bucuria vietii. Jack London a riscat in repetate riinduri ~i
destul de aroganti ~i riizbunatori. Apoi am eitit romanul Lupul
povestirile lui stralucesc de vitalitate. Mai apoi au venit
de mare. Soar ziee ea i\ reprezintii pe barbatul ideal: 0 fortii
celebritatea, gloria, ban ii, pe care i-a cheltuit ca sa-~i cumpere
neverosimila, 0 minte elevatii, 0 vointii de fier ~i 0 eulturii
un iaht ~i sa piece intr-o calatorie. Oar acest vis frumos, nu se
striilueitii. lar alaturi de el - al doilea erou al romanului
. ' ~tie de ce, s-a naruit in mod inexplicabil. Au urmat
nehotiiriit ~Islab. Oar, din cine ~tie ee motive, femeia i\ iube~te
depresiunea, doze tot mai mari de somnifere ~i moartea.
tocmai pe al doilea. $i supermanul suferii 0 infriingere deplina

335
334
\ f
-.A _J

De-abia acum am descoperit secretul operelor acestui om considerat pe sine mai presus de iubire. Aceasm fOr(ii, la
talentat. Amta timp cat scriitoruI a trait cu prezentul ~i se inceput, slabe~te, apoi este cuprinsa de deprimare, in srar~it se
simtea slab ~i necunoscut, sentimentele lui clocoteau ~i prin dezintegreaza ~i moare. Tablourile ~i operele pictorilor reflecta
pacla umanului se intrezarea Divinul. Apoi vine faima, parca intr-o singura clipa intreaga lor via(ii. Cu cat este mai
sentimentul puterii ~i al sigurantei, umanul acopera Divinul ~i mare talentul pictorului, cu atat mai clar vede el ceea ce este
acesta incepe sa se destrame. De la divinizarea frumusetii ~i inaccesibil unui ochi obi~nuit ~iintelegerii obi~nuite. in creatia
puterii umane, autorul a ajuns, in mod firesc, la distrugerea lor. sa, el zugrave~te calea pe care omenirea de abia incepe sa
EI a incercat sa-~i invinga ratacirea, amt in carti, cat ~i in via(ii, pa~easca. Tara, ca un singur organism, se dezvolta dupa
~i in ambele cazuri finalul a fost tragic, fiindca este imposibil acelea~i legi.
sa invingi umanul rara ajutorul Divinului. La inceputul secolului XX, S.U.A. erau 0 tara cu oameni
in legendele Greciei ant ice se spune ca primul dintre zei, energici, inteligenti, in care clocotea viata. Nimeni nici nu se
Cronos, i~i devora copiii, dar un oracol gliisuia ca fiullui il va gandea macar la 0 depresie. Acolo se adunau cei mai inte- ;(
invinge. Apropo, atunci cand m-am uitat cum arata timpul in ligenti, mai energici ~i mai plini de viata oameni. A luat
plan subtil, aceasm entitate mi-a aparut ca 0 pasare na~tere cultul omului puternic, idolatrizarea frumusetii, mintii
neobi~nuita, asemanatoare unui vultur. Din cine ~tie ce motive, ~i puterii omene~ti. Filmele de actiune americane, care au
subcon~tientul percepe timpul ca pe 0 pasare. Zeus, care I-a inundat intreaga lume in ultimii patruzeci de ani, de asemenea,
invins pe Cronos, a adus pe lume neamul omenesc. impuneau admirarea ~i venerarea oamenilor puternici ~i
Daca e sa folosim un limbaj mai simplu, omul trebuie sa frumo~i. Dar, in ultimii zece ani, arta americana a inceput sa se
invinga timpul. Timpul oricarui om talentat este mai schimbe din punct de vedere calitativ. ~i iam ca in film femeia
comprimat decat al celorlalti. Cu cat mai mult se dezvolta 11parase~te pe miliardarul puternic, inteligent, plin de vointa ~i
omul, cu atat mai puternic comprima el timpul, concentrandu-I se reintoarce la cel pe care-I parasise fiindca nu avea bani, dar
intr-un singur punct impreuna cu spatiul ~i materia. Din acest care, in schimb, este capabil de mai multa iubire. lar cu actorii
motiv, spatiul ~i timpul la pictorii ~i scriitorii talentati au care joaca in filme rolurile unor superman-i ~i ale unor
caracteristici diferite de cele obi~nuite. Nivelul de generalizare personalitati puternice incep sa se inmmple lucruri ciudate. Ei
a lumii inconjuratoare este la ei cu 0 treapm mai sus. De aceea devin aIcoolici ~i incep sa consume droguri, se imbolnavesc ~i
pe tablourile lui Vrubel este reprezentat demonul intristat, mor, ajung infirmi, adesea au de suferit copiii lor. Din ce
demonul suferind, demonul cazut. Sentimentele profunde ale cauza? Fiindca America se afla intr-o stare de depresie, caci
pictorului divinizau umanul, adica forta, puterea, mintea. Dar divinizarea indelungata a umanului nu trece rara urma.
diavolul, demonul sunt tocmai forta ~i con~tiinta care s-au in politica intregii (iiri ~i in gandirea majoritatii america-

336 337
~\ ~

.~~..- ~ J

nilor mai e inca prezent cultul fortei, dar depresia, care a luat aceasta cu boli ~i necazuri. AI treilea, Tara sa urmeze
amploare, se transforma tot mai adesea intr-un program de intotdeauna calea logica, va obtine ce dore~te Tara sa aiba
autodistrugere, puniindu-I pe liderul comunitatii mondiale pe probleme mai tiirziu. Nu e un lucru intiimplator ca, in pove~ti,
aceea~i treapta pe care a stat unul dintre eroii filmului cel care ii invinge pe toti este Priislea cel prostut. in ochii
Apocalipsa. Momentul-cheie al filmului iI reprezinta caracteri- tuturor, el apare ca un prostu\, deoarece nu este insufletit nici
zarea omului care se crede Dumnezeu printre oameni. Corpul de principii, nici de ideea de buniistare. Viata ne pune la
~i mintea acestui om sunt absolut sanatoase. Cel care a incercare in fiecare clipa ~i noi suntem nevoiti sa pa~im mereu,
innebunit este sufletullui. fie in intiimpinarea iubirii, fie indepartiindu-ne de ea.
Pentru ca omenirea sa nu simta pe propria piele faza de
depresie ~i autodistrugere care se apropie, fiecare om trebuie Pot fi oare banii purtiitorii nnei informatii negative?
acum sa invete cum se face trecerea de la uman la Divin.
If'"
Atunci civilizatia umana va ajunge.la Dumnezeu nu treciind Imi amintesc de un telefon curios, pe care I-am primit In
prin destramarea ~i pieirea umanului, ci prin invingerea lui. Germania a doua zi dupa consultatii.
in masura in care depindem de sentimetUele noastre de Suna 0 tiinara doamna ~i imi comunica tulburat1i:
moment, ce ne leaga de evenimentele cele mai recente, in acea , - Am acum In fata mea 0 bancnotii de 0 suta de marci.
masura orice imperfectiune a lumii se depune in sufletul Tremur toata ~i sunt cuprinsa de ameteala.
nostru, inabu~indu-I ~i impiediciindu-i dezvoltarea. Daca la . Ma mobilizez la maximum ~i incerc sa Inteleg ce s-a
baza impulsului nostru se afla iubirea, orice am face, facem intiimpla!. Structurile ei energetice vorbesc despre 0 cre~tere
corec!. Daca la baza impulsului nostru se afla speranta, sau brusca a at~arii de bani ~i de bunastare. Ce au a face banii ~i
supararea, sau principiile, sentimentele noastre ne pot in~ela ~i bunastarea? Nu Inteleg nimic. Doamna Imi poveste~te singura
obtinem altceva deciit am dori!. totul:
Trei oameni incearca stiiruitor sa-~i indeplineasca scopul. - Nu ~tiu de ce, mi-a venit ideea sa-mi fac 0 pieptiinatura
Primul se bizuie doar pe principii ~i logica, al doilea pe ca a femei i de pe bancnotii. indatii ce am Tacut acest lucru, am
sperante ~i visuri, determinate de sentimentul de fericire ~i fost cuprinsa de frisoane ~i de convulsii ~i, imediat, v-am dat
bunastare, ~i numai al treilea este motivat de mentinerea ~i telefon.
sporirea sentimentului iubirii. Testez bancnota ~itotul devine limpede.
Primul se va friinge imediat, in caz contrar se va imbolnavi - V-am spus ca, dupa consultatie, timp de ciiteva zile, se
sau va avea necazuri, dar nu-~i va atinge scopul. AI doilea i~i produce 0 puternica accelerare a proceselor, comportamentul
poate realiza scopul, pe urma insa va trebui sa plateasca pentru incorect devine periculos, se amplifica nu numai plusurile, ci

338 339
~
\ ~
, ..,..,.. ~ ~ J

F
~i minusurile. Hartia de 0 sutii de miirci poartii in sine un Biletul de banca rusesc cu valoarea de cinci sute de ruble
program de ata~are sporitii de bani ~i de un destin fericit ~i, s-a dovedit a fi ~i mai rau. Agresivitatea subcon~tientii
respectiv, 0 agresivitate sporitii falii de oameni. Din aceastii continutii este de 300 de unitiiti, in plus, 0 dorinlii de moarte
cauzii, atunci cand ati inceput sii vii asemiinati cu chipul tipiirit, amplificatii de trei ori impotriva oamenilor, din acelea~i
ati inceput sii vii contopiti in plan subtil cu informatia pe care 0 motive: principii, scopuri ~i idealuri.
poartii bancnota. V-a sporit agresivitatea falii de oameni, Cel care prive~te banii cu aviditate absoarbe in el toatii
ata~area de bani ~i de buniistare. De aceea ati ~i fost scuturatii murdiiria energetica, apoi se imbolnave~te sau prime~te
astfel. lovituri din partea destinului, rara sa-~i imagineze macar de ce
- indatii ce mi-ati explicat, totul a trecut, a spus femeia sunt legate acestea.
miratii.
Dupii aceastii discutie am cuut pe ganduri: "Ar fi S.N., in cartea a patra, dumneavoastra scrieti ca te poti f."
interesant sii viid ce informatie poarta dolarul american." S-a ruga pentru urm~i numai atunci cand tu ins uti te-a; ,/ ,
dovedit cii bancnota de 0 suta de dolari care a circulat mai purificat. Cum pot; determina dadi purificarea e deplini?
inainte purta in sine 0 agresivitate sporitii. Ea continea 0
dorinlii de moarte amplificatii de douii ori, impotriva oamenilor Imaginati-vii cii ati convenit sa va intalniti cu cineva ~i cii
~i unor grupuri de oameni, din cauza idolatriziirii idealurilor. pentru dumneavoastra este foarte important ca aceastii
Agresivitatea subcon~tientii continutii era de circa] 00 de persoana sa vina la timp, ea insa a intarziat cu 0 jumatate de
unitati. in schimb, hartia de 0 sutii de dolari care circul1i acum ora. Daca v-ati pastrat blandetea interioara, este un semn ci ati
s-a dovedit a fi nea~teptat de curatii, cu un nivel de agresivitate incepu!, cat de cat, sa va puneti la punct. Imaginati-viicii v-a
zero. N-am descoperit la ea nici un fel de ata~iiri. necajit ~i v-a ofensat pe nedrept 0 persoana apropiatii, ca v-ati
Mi s-a trezit interesul ~i a~ vrea sii ~tiu ce energeticii au pierdut 0 mana sau un picior. Imaginati-va ca v-a murit 0 ruda
banii sovietici cu imaginea lui Lenin. Ace~tia nu mai circula, apropiatii. inchipuiti-va ca tot ce ati sperat ~i la ce ati visat s-a
dar eu sunt curios. Agresivitatea subcon~tientii continutii - niruit dintr-o data. Daca va pastrati in continuare iubirea fat1i
circa 360 de unitiiti, 0 dorinlii de lnoarte amplificatii de patru de Dumnezeu ~i acest sentiment al iubirii luminoase ~i
ori impotriva oamenilor ~i intregii omeniri din cauza nesfiir~ite n-a fost zdruncinat in sufletul dumneavoastra,
idolatriziirii idealurilor, scopurilor ~i principii lor. Agresivitatea inseamna ca v-ati pus in ordine ~i va puteti ruga pentru urma~i.
subcon~tientii continutii de bancnota de 0 sutii de ruble care e
acum in circulatie s-a dovedit a fi de 200 de unitiiti, aceea~i Din ce cauza toti barbatii pe care i-am iubit au ajuns
cauza: principiile ~i idealurile. peste catva timp impotenti?

340 341
\ f

Odata a venit la mine la consulta(ie un tank in jurul lui,


campul incepuse sa se contorsioneze. Este un semn mai rau M-au examinat to(i medicii ~i au zis ca nu vad nici 0 patologie
chiar decat hieroglifa mor(ii. in astfel de situa(ii, in aproape ~i ca ar trebui sa fiu sanatos. Eu ii intreb: ,,~i de ce atunci nu
toate cazurile, omul moare. Posibilitatea de a ramiine in vialii mi se mi~ca nimic mai jos de briiu?", iar ei door i~i desfac
este oferita numai printr-o boala incurabilii sau prin bra(ele a neputinlii. Am scuipat pe medici ~i m-am apucat
~u
infirmitate. La el e in desfii~urare un program de umilire a de treaM. Oupa 0 jumatate de an m-am pus pe picioore. In
sinelui din cauza diviniziirii femeii iubite, cu alte cuvinte, fiecare zi fiiceam exercilii fizice, pe eare singur Ie inventam.
placerea sexuala, idealurile, iubirea omeneasca au devenit Dar impotenta a~ a riimas. De curand am divor(at. Am
pentru el scopuri in sine. Sufletul lui a incetat parca sa-I mai, depistat cum ~i cand l11ain~eala nevasta. Ei bine, un lucru ma
auda pe Dumnezeu ~i aude doar poruncile femeii iubite. intereseazii: pot oare sa-mi recapat potenta?
intrucat, pentru so(ia Jui, umanul este mult mai important decat Pe atunci simteam ca nu pot descurca pana la capat aceastii
Divinul, acest program se amplifica la el de zece ori ~i nu-i situa(ie. Vedeam ca a~ea de idealuri atinge la el 700 de I
lasa ~anse de supravie(uire. unitiili, adicii viitorul este pe eale sa se inchida. Vedeam ca I If '(.-
I
- ~i ce sa fac? - intreaba descumpiinit tiinarul. agresivitatea falii de sine din subcon~tient ajunge la el la circa
- Sentimentul iubirii trebuie sa fie pentru dumneavoastra 900 de unita(i, ~i aceastii agresivitate este rezultatul ata~-
mai important decat femeia iubitii. Este necesar sa renunta(i, mentului sporit falii de cele umane.
din cand in ciind, in sinea dumneavoastra la ceea ce va este - In primul rand, sa nu regreta(i cele intiimplate, sa nu Ie II
scump, repetand ~i induplecandu-va mereu sufletul ca iubirea percepe(i ea pe 0 nenorocire. Nu trebuie sa va impotrivili
I
falii de Dumnezeu este mai importantii decat pJacerea sexuala naturii, ci s-o ajuta(i. Sufletul dumneavoastrii a acumulat prea
~i iubirea omeneasca. Prin intermediuJ respira(iei, hranei ~i multii energie in ata~mentul lui falii de tot ce este uman.
sexului, noi ne ata~am foarte mult de fericirea umana, de aceea ; Incerea(i sa-I invinge(i.
0 ab(inere periodica de la toate acestea este foarte folositoare. I Oar el nu citise ciirJile mele ~i nu ma prea inlelegea. Mai
apoi, eu i-am diagnosticat ~i segmentul de via(a anterior.
Odata m-a consultat un fost taximetrist. Ata~area extrem de putemicii de idealuri er~ rezultatul
- ~ti(i, am avut mai multe femei decat fire de par in cap, a diviniziirii placerilor sexuale ~i a iubirii omene~ti. Inainte de a
spus el. Odata, dupa ce imi schimbasem serviciul ~i primi inca 0 portie de fericire umana, noi trebuie sa renunliim
conduceam un autocar, ridicandu-ma de la volan, m-am sucit in giind la ea, sa acceptam eventuala ei pierdere, repetiind ca,
cam neindemanatic ~i mi-a pocnit ceva in spate. Dupa aceasta pentru noi, orice fericire umana este un mij loc de acumulare a
mi-au paralizat picioarele ~i mi-a disparut complet potenta. iubirii falii de Oumnezeu. Ca iubirea falii de Dumnezeu este
pentru noi scopul suprem ~i fericirea suprema.
342
343
~
\ 1

Atunci cand primim 0 portie din aceastii fericire, trebuie sa cura de foame, deoarece, in aceastii perioadli, dependenta de
cedam 0 parte din ea. intr-o buna zi, cuprins de curiozitate, am eu-I nostru uman se diminueaza.
hotarat sa calculez cate procente trebuie sa cedezi de bunavoie, Odata a venit la mine un cuplu de soli, care m-au rugat sa
ca, de pilda, 0 mare suma de bani sa nu-li facii rau. Noi trebuie Ie diagnostichez locuinta.
sa cedam intotdeauna ceva din fericirea umana, sa pierdem 0 - Camera aceasta e curatli, am zis, indicand spre cea mai
parte din ea. in ceea ce prive~te iubirea omeneasca ~i placerile mare Inclipere de pe planul din fata mea. Planul fusese desenat
sexuale, acest proces arata in felul urmator: daca ai prim it de sOlie, de aceea ea reacliona mai rapid.
fericire umana datorita relaliei cu 0 feme ie, iart1\ dinainte - Acoloe salonul, a spus ea.
eventualele infidelitiili, ofense, nedreptiili din partea femeilor. - in camera asta se aflli suplirarile dumneavoastra reci-
Daca vei reu~i sa cedezi de bunavoie 10-15 % din fericirea proce, am zis eU.
umana, nu-li vor fi luate toate cele 100 de procente, impreuna - inleleg, a spus femeia. Acesta este dormitorul copiilor. I'"~
cu sanatatea ~i cu viala. Fostul taximetrist nu ~tia de acest - Prin urmare, In sufletele lor mai raman Inca suplirari
mecanism. El se plictisea de 0 femeie ~i i~i punea in gand sa care a~teaptil sa fie iertate. lar In camera de colo energetica e
cucereasca alta. Atunci cand iubirea Divina a inceput sa se ingrozitoare, am continuat eu, campul de acolo coniine 0
stinga in sufletullui, a inceput salvarea lui prin umilirea eu-lui multiplicatli dorintS de moarte adresatli oamenilor, din cauza
uman. Principala lui problema consta in faptul ca el n-a inleles divinizArii corpului omenesc. E dormitorul dumneavoastril?
ca e yorba de salvare. El pusese deja capat aventurilor sale ~i - Nu, e buciltaria noastra.
incetase sa se mai gandeasca la ele, dar sufletul lui continua, - Oho, am zis, aveti 0 atitudine serioasa fatS de mancare.
cu 0 acceleralie din ce in ce mai mare, sa se prinda de tot ce e - Este Dare cu putintS ca toate acestea sa fie din cauza
omenesc. inainte de a-Ii realiza orice dorinlil, trebuie sa te faptului ca nu mil rugam Inainte sa ptese? - a Intrebat doamna
opre~ti in fala ei ~i sa te gande~ti la iubirea falil de Dumnezeu. uimitA.
Atunci, din zece dorinle, cinci-~apte pot disparea ~i vor ramane - Nu numai atat. DacA aveti 0 dispozitie proasta, nici nu
trei, care ne sunt cu adevarat necesare. Fara sa ~tim acest se poate sa gAtiti. Altminteri mancarea, pur ~i simplu, devine
lucru, noi ne aruncam spre dorinlele noastre, ne contopim cu otravil.
ele, depindem de ele ~i, in cele din urmii, ne transformam Nu demult, 0 pacientli mi-a povestit ca gAtise 0 supli ~i
definitiv in sclavi ai dorinlelor noastre. Atunci incepe tocirea pusese In ea zarzavat. Maica-sa a Inceput pe toc sa bomba-
tuturor sentimentelor, bolile ~i dezintegrarea corpului. neascii nemultumitil. Ambele sunt ni~te firi foarte tran~ante,
Fiecare om a observat ca, in timpul bolii, toate simlurile intransigente. Fiica s-a suparat, cat pe-aci sa ajungA la
devin mai asculite; acel~i lucru se intampla cand Iii post sau blesteme. Supli era multi\, jumatate i-au dat-o unei vecine de fa

345
344
\ ~

.'. ~
]"
etajul de sus. Aceasta s-a chinuit toatii noaptea din cauza care Ii iubim, ci, dimpotriva, Ii ajutiim. I
durerilor de burta.
Ciind omul maniinca hrana cu liicomie, nu se roaga lnainte Sotul meu are 40 de ani. In rJeCare zi gAsese, in divene
~e ~~sa, nu line post ~i nu face foame, el nu numai ca poate ascunzifuri, literaturi ,i easete video super-erotiee ,i
mgh'.!1t~xme energetice prin intermediul miincarii, ci ~i l~i pornografiee noi. Triim de parcii am fi frate ,i sori. Nu
amphfica ata~area de valorile umane. avem relatii intime. Nu avem eopii. Cisnieia noastri
Pe urma, dupa un timp oarecare, el manifestii, rara nici un dureazA de nouB ani. Conform aetelor suntem divortati. Se
~otiv, ~ccese de gelozie, 0 lacomie inexplicabila sau aroganlii va sehimba oare starea noastri, dad yom legaliza din nou
~', da:a ~mul a devenit deja sclavul emo!iilor sale, el nu-~i relatia noastri ,i voi purta numele sotului?
poat~ '~~~nge ata~amentul sporit ~i lncep schimbari patologice, . leri am fost la eonferinta dumneavoastri, iar astizi
mal mta, 111caracterullui, apoi In sanatate ~i destin.
sotul meu s-a imholnBvit ,i nu s-a dus la servieiu,
Sa ne lntoarcem la autorul bile!eluJui.
De obicei, barbatul iubit de 0 femeie pierde ceea ce aceasta
At~area dumneavoastrade iubirea mnani, idealuri ,i ;"'
adora la el. Daca ei Ii aduce 0 adeviiratii desratare faptul ca
relatii de~e"e de ~pte ori' cota mortala, Daca sotul
~cesta este bogat, drept rezultat, el poate fie sa moara, fie sa se dumneavoastra soar aprinde de dorinli sexuala ,i de iubire
Imbo~naveasca, fie sa piarda banii. Daca, In subcon~tientul ei, omeneaseA fali de dumneavoastrii, lntr-o situa!ie obi,nuitA, el,
prlnc'pala fericire pe care i-o aduce un barbat constii In probabil, ar muri. Atunci ciind un om se a~eazi de valorile
placerea sexuala, barbatul foarte dependent de emo!iile sale fie spirituale superioare, el are doua cAide salvare: fie sa renunte
moare, fie sufera de 0 boala grea, fie devine impotent. Daca el la valorile spirituale ,i sa se arunee spre cele materia Ie, ceea ce
~epmde mai pu!in de sentimentele sale, atunci, din partea lui, echilibreazA situatia pentru 0 vreme, lipsind de energie
'~I fac apari!ia infidelita!ile, bolile venerice, barbatullncepe sa structurile spirituale, cu alte cuvinte, calea celui sarae cu
se p~arte ca un huligan, s-o napastuiasca ~j s-o lnjoseasca pe duhul, fie sa inceree sa lnvinga aliit valorile spirituale, cat ,i pe
feme,e, sa se lntiilneasca mai rar cu ea, salviindu-se astfel pe
cele materiale, Invingiind sentimentele omene,ti in nAzuinta sa
sme ~I pe ea. Daca dependenta barbatului de ce/e umane este spre Divin.
mica, cea care se poate 1mbolnavi ~i muri este femeia care se
Acum. campul dumneavoastra e lntr-o stare mult mai buna
agalii de el.
ca lnainte. Axarea mortalA pe iubirea omeneascii a dispiirut.
Prin descoperirea Divinului In sufietele noastre, noi
. Ati pomi! pe calea Divina ,i, imediat, au ,i Inceput sehimbiiri.
'~,qoram dependenta de emotiile noastre, de fericirea umana benefice In emo!iile de profunzimeale sotului dumneavoastrii.
~', atunci, prin starea noastrii interioara, nu Ii ucidem pe cei pe EI nu mai trebuie sa renun!e la manifestArilespirituale ale

346
347
.,
f
J
iubirii omene~ti~i sa se arunce spre manifestiirileei materiale. ~'

A inceput dorintele mele eu.lui meu Divin, cu atiit mai mari sunt
inchiderea orientarii lui spre placerile trupe~ti, de
aceea el s-a imbolnavit. in masura In care yeti continua sa posibilitiitile care se deschid In fata eu-Iui meu uman. £u-I
avansali pe calea spre Oumnezeu, va yeti pune treptat la punct uman poate fi condus numai la nivelul cel mai superficial.
pe Aceasta tendin(ii nu humai ca nu este periculoasii, ci, dim-
dumneavoastrii ~i pe sotul dumneavoastrii, apoi pe copii ~i
pe nepoli. potriva, este 0 necesitate. Oaca, In procesul conducerii, simtiti
Atunci vor fi posibile atat 0 ciisnicie armonioasa, cat
~i venirea pe lume a copiilor. nemultumire, iritare sau sunteti tentat sii condamnati, este un
semn ca Incercati sa conduceti nu numai din exterior, ci ~i In
Sunt boloavi de psoriazis de la varsta de 22 de ani. interior.
Cind eram studeoti la medicioi, ou voiam oici mai mult, Cu cat mai mult loc ocupii Oivinul In dorintele dumnea-
oici mai voastrii, cu atat mai u~or ~i fira efort se realizeazii ele. Cu ciit
putin decat sa ajuog mioistrul ocrotirii sanitipi.
Acum Ou ma mai frimanta asemeoea gaoduri. Psoriazisul este mai mare concentrarea asupra umanului In sentimentele
iosi oU'mi trece. Ce si fac? If"'"
dumneavoastrii, cu atat mai greu ~i mai chinuitor se realizeazii
ele in via(ii ~i cu aliit mai mari sunt Indarjirea ~i problemele cu
in sUbcon~tient, agresivitatea dumneavoastrii fa(ii de oa- care se confrunta omul mai apoi.
meni este de circa 800 de unitiiti. Concentrarea spre un destin Noi conducem lumea, In primul rand, prin starea noastra
fericit, principii ~i idealuri depa~e~te de zece ori nivelul interioarii. Concentriindu-ne asupra iubirii Divine, ne vom
periculos. Luati aminte: erati studentii la medicina, dar visati realiza u~or tOate dorintele. Oaca umanul acoperii Divinul,
sa ajungeti orice dorin(ii de-a noastra i~i va croi drum prin ura ~i sange.
~i medic ~i functionar, cu alte cuvinte, sa conduceti
oamenii, sii vii realizati, prin intermediul lor, scopurile, ca sa incercati sa renuntati 0 vreme la toate formele de conducere
simtiti ~i mai mult importanta eu-Iui dumneavoastrii uman. a altor oameni. incercati, pentru Inceput, sa respectati 0 regula
Oumneavoastrii Incercati sii controlati orice situatie mult mai simpla: nu va justificati niciodatii in fata nimanui ~i niciodatii
mult decat nu invinuiti pe nimeni de nimic. Cat timp nu apar senti mente
este admisibil. intelegeti odatii cii este imposibil
sa-i conduci pe oameni. Pe planul interior, Incercand sa noi, Incercati sa conduceti lumea numai prin iubire. Schim-
conduceti un om, dumneavoastrii Incercati sa conduceti bati-va interior ~i se va schimb,a situatia ~i lumea In jurul
Universul ~i pe Oumnezeu. Aceasta Inseamna boli ~i moarte, dumneavoastra. incepeti cu lucruri marunte ~i Incercati sa Ie
ca franare faceti fa(ii.
a unui proces nefiresc. Nu conducem noi, ei se
conduce Prin noi. Nu facem noi. ci se face prin noi. Cu cat mai Nu demult m-a sunat un prieten.
mult Oivin
este cuprins in mine ~i cu cat mai mult corespund - ~tii ceva, ieri a fost cat pe-aei sa-mi pierd viata, a spus
el. Am suferit 0 leziune grava. am fost fira cuno~tintii 0 ora
348

349
!
\. f
~. J J
jurul nostru sa fie minunate.
intreagiL Inca 0 data mi-ai salvat viata. Daca nu m-ai fi sunat
cu cateva ziIe in urma ~i nu mi-ai fi spus care sunt problemele
Cum sa iubesc, daca nu-L simt ~i nu-L inteleg pe
meIe, n-a~ fi inceput sa lucrez la propria mea armonizare ~i
Dumnezeu, de~i vreau?
puteam fi acum infirm sau mort.
- Tu nu intelegi un lucru, i-am spus. Te rogi, ii ierti pe
Toti iI purtam in noi pe Dumnezeu. Eu-I nostru Divin este
toti, e~ti gata in orice moment Sa dai ce ai, dar, in acela~i timp,
etem, el este cuprins in Dumnezeu ~i in iubire. Intre eu-I uman
incerci, in profunzime, sa-i conduci pe alti oameni. Ai in
subordine cateva mii de oameni ~i vrei sa-i refaci dupa chipul ~i eu-I Divin exista verigi intermediare ~i, pe parcursul vietii,
noi incercam mereu sa ajungem pe aceste verigi ~i trepte de la
~i asemanarea ta, chipurile, dorindu-Ie binele. Cand lucrul
eu-I uman la eu-I Divin. Pe masura ce ne deta~am de uman,
acesta nu-ti reu~e~te, te simti intotdeauna iritat ~i nemultumit
logica umana slabe~te, iar importan!a treburilor noastre
de "actiunile lor incorecte ~i proste~ti". Starea interioara a
cotidiene scade. Con~tiinta trece pe locul al doilea. Pe masura /
conducatorului este mult mai importanta deciit orice actiuni ale
ce ne mi~cam mai departe, importanta tuturor emotiilor ~i
lui. Orice actiune este 0 parghie, iar starea interioara a omului
sentimentelor noastre scade ~i noi incetam treptat sa depindem
decide daca aceasta parghie iI va strivi sau iI va ajuta sa urce
nu numai de con~tiinta, ci ~i de emotiile noastre. Prin urmare,
mal sus.
in masura in care, periodic, blocam logica umana, adicil
- ~i ce sa fac atunci? - m-a intrebat el. Sa nu-i conduc pe
evaluarea ~i analiza situatiilor, In masura in care incetilm sa
oameni?
regretilm trecutul ~i sa ne facem griji in legatura cu yiitorul, in
- Sa-i conduci, dar s-o faci corect. In primul rand, sa-ti
masura in care ne straduin1 sa avem 0 atitudine mai lejera fa(i\
ameliorezi starea interioara. Pe om iI poti conduce din exterior,
in interior insa nu se poate. Conducand, nu trebuie sa-i faci pe de oricare dintre problemele noastre, sprijinindu-ne pe iubire ~i
blandete, in aceea~i masura ne este mai u~or sa transformam
oameni dependenti de tine. Atiirna-ti pe perete trei lozinci.
iubirea omeneasca in iubire Divina.
- A~a, a~a, aud in receptor, mai rar, vreau sa notez.
Odata i-am spus unei paciente:
- Prima: fiecare om are dreptul sa nu-mi fie asemanator.
A doua: fiecare om are destinul sau. A treia: fiecare om este - Daca ati dat de necaz, fixati timpul ~i nu dati nici 0
apreciere situatiei macar in primele trei ore. Indata ce vi se
condus de Dumnezeu.
isca vreun gand, repetati: "Doamne, toate sunt dupil voia Ta",
Umanul evolueazii atiita timp cat prin el transpare Divinul.
pastrand iubirea ~i Tarila cauta vinovati. In masura in care yeti
In masura in care actiunile noastre sunt determinate, in primul
considera orice necaz drept 0 posibilitate de autoarmonizare,
rand, de iubirea fa(i\ de Dumnezeu, de nilzuin(a de a spori
vii va fi mai u~or sa va deta~ati de importanta eu-Iui uman.
aceasta iubire, noi facem corpul nostru, situatia ~i lumea din

351
350
\ f
,. J
Imaginati-va cele mai mari suparari pe care Ie puteti avea
lucruri omene~ti care Ii sunt apropiate. ~i, pentru a Ie avea in
in vialii ~i imaginati-va ca sunteti un nou-nascut. in acest
proprietatea sa, el este gata sa comita crime.
moment sunteti alcatuit numai din iubire, sunteti lipsit de