Sunteți pe pagina 1din 124

QU

H9tZ

~.
:..~~~:":

Serghei Nikolaevici Lazarev

Descrierea CIP a Bibliotecii Na10nale a României


LAZAREV, SERGEJ NIKOLAEVIC DIAGNOSTICAREA KARMEI
Diagnosticarea karmei: Dialoguri f Serghei Nikolaevici
Lazarev; trad.: Gavrila Henter, Alexandru Sokolov. - Bucure~ti:
Dharana, 2003
256 p.; 20 cm. - (Diagnostiearea karmei; 8)
ISBN 973-86367-0-1
I. Henter, Gavrila (trad.)
Il Sokoloy, Alexandru (trad.)
DIALOGURI
159.951

JIA3APEBC.H.
,Qlo1arHOCTlIIKa KapMbt. KHHra BOCbMas:l.
,Qlo1anor C YIo1TaTenSlMIo1 r Traducere din limba rusa
CaHKT-ne-rep6ypr, 2003 GAVRILA HENTER ~i ALEXANDRU SOKOLOV

~
Copyright (Q 2003 by S.N. Lazarev
Copyright I:J 2003 ROVlMED TRADING S.R.L.
Toate drepturile rezervate pentru România ~i Republica Moldova.
Multipliearea ~iIsau distribuirea prezentului volum sau a unor fragmente
din acesta prin orice mijloace (prezente sau viitoare) este interzisa tara
aceeptul seris ROVIMED TRADING S.R.L.

Editura DHARANA
Tel.: 021 3372424
Fax: 021 644 63 77
e-mail: busuioc@pcnet.ro
Redactor: D. Savopol Edi tura
Coperta eolec1iei: Mihai Marineseu DHARANA
Unie distribuitor: Societatea de Distributie
Bucure~ti, str. Ing. Pandele Taru~anu, Dr. 13
TeUf",,: (01) 222.69.35, 222.69.38
e.mail: procomenzi@yahoo.com
a CArtii Pro-No;

Imprimat la Tipografia Centrala. Comanda Of. 1372


*
Bucure~ti
t
165jÇf-
---~

<=>u ~ .."'"
§~ B-
o:JE-E-1::
~
<c
..-,:
u
-
==--
~
l
-1 .HI/il
r ::-~1,...,1-
)S9,g ....-

L33.
17 GCJ, H[7~ (g)
1
~ ,
\

CUVÂNT ADRESAT
CITITORILOR

Dupa ce au citit cele ~apte caJ1i ale mele, multi Îmi pun
Întrebarea: "Cum sa ma rog ~i ce trebuie sa cer?"
- Faceti Humai un singur lucru, raspund eu. - Învatati sa
parcurgeti just orice situatie traumatizantà.
Învatati sa pàstrati divinul În momentul pierderii umanului.
Dacâ ati simtit cà pàstrati 'iubirea În orice situatie, - rugati-vâ
pentru copiii dumneavoastra, ca ace~tia sa poatà pàstra ~i
retine iubirea În orice Încercàri, nu numai atunci când se
destrama nivelul material ~i spiritual, dar ~i atunci când se
destramâ cel mai important - cel senzorial.
Multa lume mi-a spus ca cel mai u~or mod de a-ti Însu~i
infonnatia este prin Întrebâri ~i râspunsuri. De aceea s-a editat
aceasta carte ~i daca observati vreo repetare, doresc sâ va
previn, n~ este Întâmplâtor.
leri, 18 martie, am avut 0 conferintâ În Sankt-Peterburg.
Dimineata, din birou, am sunat la 0 femeie care a fost la mine
În audientâ de doua ori. Ea are cancer. Nu s-a produs nici 0

7
~
~u
""-.;; ~ -
l
iH~g. c..
CQE-E-..<:: <5 ~
Ü9a-
p-"";-,:?;-:~
~

l
.
"" ,..'" -,.....

ameliorare. Pentru mine, aceasta este 0 situatie interesantâ. ~i


iata, cunoscând-o, privesc câmpul ei. (În plus ea a participat depa~easca nu numai ura ~i supararea dar ~i depresia, Îndoiala
ieri Ja prelegerea mea.) Campul ej este bun. Receptarea situ- ~i frica.
atiei traumatizante este Înalta. Nu va puteti imagina cum poate sa distruga sufletele
Am rugat-o sa-mi spunâ numele copiilor ei. Ea mi le-a noastre frica.
cnumerat ~i, deodatâ, totul mi s-a clarificat. Unul dintre copii Nu degeaba În Biblie se spune ca cel caruia Îi este frica nu
avea În camp posibilitatea este tentat de iubire. În subcon~tient, emotia fricii se ramitica 1
decesului. Acceptarea situatiei
traumatizante s-a Închis. Nu poate Sa pâstreze iubirea În cazul În: renuntare, ura .}i programuJ de distrugere a ceea ce ne
zdruncinarii nivelului senzorial. Autorul este marna care Illi a provoaca frica. Una dintre formele primordiale ale depen-
plltut pâstra iubirea În situatii traumatizante. Fiecare situatie dentei 0 constituie frica. La Început Boi pierdem simtirea ~i
traurnatizanta care a trecut la baiat, În plan subtil a provocat 0 viziunea divinului În aceasta Jume. .Vointa, dorintele noastre
explozie de autodistrugere. La marnâ, acest program se Încep sa umbreasca iubirea divinâ.
transforma În tumora canceroasa. Tocmai atunci apare frica. Mi-e fricâ sa pierd umanuJ de
- Dumneavoastra, ati avut În tinerete accese de lipsa a care am Început sa depind. Dupa fricâ vine Îndoiala În ceea ce
dorintei de a trai, deprimare ~i nemuJtumire de sine, am spus prive~te viitorul tau 11i neÎncrederea În sine. Dupa aceasta
eu. - În interior, ati Înabu~it iubirea fata de sot prin care avea urmeaza nemultumirea de sine, depresia. Apoi apare supa-
loc puriticarea. Trebuie sa Va rugati pentru fiu, sâ-l Învât:ati sâ rarea, iar dupa ele apare ura. Cand ne este fricâ ÎI1permanenta
pastreze iubirea Întotdeauna ~i În orice situatie. pentru viitorul nostru precum ~i de ceea ce a~teptam de la
- Dar cum sa ma mg pentru tiul meu? - ma Întreabâ acesta, atunci deja suntem bolnavi. A~teptarea Înseamn3
femeia. vampirism - consumare ~i dependentà.
- Pai nllmai despre asta am vorbit În lectia mea de ieri. Voi repeta pe scurt: Învd(a(i-vdfiu/ sd-$i pm'treze iuhirea.
- lertati-ma, dar e ceva ce nu Înteleg. Rugati-va ca el sa alunge tot ceea ce poate Împiedica iubirea.
- Aduceti-va aminte de toate momentele cand v-ati dezis Ajutând sufletullui, yeti Însanato~i corpul dumneavoastra.
de iubire. Eu vad Ca ati /ucrat asupra dumneavoastrâ. Nu vad
În sufletul dUl.nneavoastra ura ~i Suparare, dar exista În schimb Vi se pare ca dezicerea de iubire are loc numai prin ura ~i
0 puternica dezicere de iubire manifestata prin deprimare ~i SUparare?
lipsa dorintei de a trai. Este necesar sa iertati nu numai pe altii Nu demult am CUl10scutun barbat care suferea de 0 aritmie
ci ~i pe dumneavoastra, trebuie sa va acceptati soarta ca un dat ce putea duçe pana la oprirea inimii. Cauza era În femeia
de la Dumnezeu. Învatati~va tiul sâ-~i pastreze iubirea, ~i sâ iubitâ. Prima Întrebare pe care i-am pus-o ei a fost:
5a-l pierdeti?" - "Da, rni-e fricâ În permanentâ ca nu"Va e frica
cumva sa

8
r
9 1

1
~ ",,- ----
~ §- c.::-
~ ~
+::::::
!- =--

l
~u iJJf-f-..<:: G

F'-::.._- ., ........
üsa

p-

plece,sa ma paraseasca- a raspuns ea". ~ Fiti atentâ, prin


aceasta il ucideti. Întelegeti cà vointa dumneavoastra, În acest
caz, nu Înseamna nimic. Daca de sus va este dat sa va
despartiti, nu yeti putea face nimic, iar frica este În zadar.
Daca va este dat sa râmâneti impreuna, nu se poate ascunde
LUCRUL CU SINE LE
nicâieri. Dar daca iubirea dumneavoastra se transforma În
ajteptare ji dependen(â ji najte frica ~i depresie, atunei
credeti-ma , aceasta constituie cea mai rea variantâ de a retine
'
omul iubit.
Forme de a se dezice de iubire sunt multe.

lubirea este Întotdeaunalegatâ de 0 boala purificatoare.


Cum sli indeplirtlim plicatele din Irecut prin rugli-
~i daca noi nu dorim sa acceptam 0 boala ~i Încercam sa
ciune ?
fugim de fiinta iubita provocând-o pe ea ~i pe sine la des- r
partire, nesocotind ~i discreditând sentimentul personal, Îneer. Acum 0 lun3 ~ijumatate, la 0 audientâ , 0 femeie mi-a spus
când sa-I dirijam, atunci, pentru salvarea sutletului, noi trebuie urmatoarele: "Eu am Înteles, aeum plee sa ma rog pentru toate
sa pierdef!1tot ceea ce ne-a tacut sa renuntiim la iubirea fata de pacatele mele, iar dupa aceea voi Începe sa ma rog pentru
Dumnezeu. A accepta voillta Divin3, a te supune iubirii, a urma~i".
pastra iubirea În momelltul pierderii a tot eeea ce este uman, a Eu am dus-o În camera unde stâtea Întreaga grupa care a
trai cu acest sentiment ~i a tinde În permanentâ spre el, iatâ venit În audienta ~i am spus:
principalele reguli ale sanatatii ~i ale supravietuirii. - Va rog pe toti sa retineti urmâtoarele:
Este doar un singur pacat: acesta este dezicerea de
Oumnezeu, de iubirea fata de El.
Este 0 singurâ probJemà: sa parcurgem situatia traumati-
zanta prin pastrarea iubirii de Dumnezeu tara a avea pretentii
de la Dumnezeu ~i lume.
Exista un singur tel: sa Învat:âmsa vedem ~i sa simtim din
ce În ce mai clar iubirea de Dumnezeu ~i vointa divina În
propria persoana ~i În lumea Înconjurâtoare.
Cu cât Întelegeti mai bine acest lucru, cu atât mai u~orva fi

Il
.5""'1 -t-::::: ~ '-==:-
-
l
~~~g. <.-:
QU
a::IE-E-.c ~
(]

, , ,,'
''''''''''''''
-~'''~.. ..~
H9LZ

II"

sa depa~iti tot ceea ce sta În calea iubirii. Ajungem la aceasta


În momentul durerii, primul lucru pe care trebuie sa-J
treptat.
facem este aceJa de a ne Îndrepta spre Dumnezeu.
La Început, noi depa~im dorinta de razbunare, de a
AI doilea lucru, trebuie sa acceptam orice deznodamant al
blestema, de ajudeca ~i de a urÎ. unei situatii, bizuindu-ne pe vointa Divina.
Apoi depa~im supararile.
AI trei/ea lucru, la nivelul exterior, sa urmam logica umana
Dupa aceasta urmeaza perioada nemultumirii de sine ~i a
dezvoltand ~i Încercand sa ne facem placuti pentru omul iubit
nemultumirii fata de propria soartâ.
~i sa Încercam sa restabilim relatiile.
Apoi vom Încerca sa depa~im depresia, neÎncrederea În
sine, Îndoiala ~i frica fata de viitor.
Daca noi, adresandu-ne lui Dumnezeu, pastrâm Ilumal
~i cu cat evoluam mai mult În vederea depa~irii agresiunÎi, logica umana, atunci Încercâm sâ folosim Divinul pentru
cu cat mai subtila ~i imperceptibila este forma agresÎunii, cu
scopurile ~i dorintele noastre.
atat mai mare trebuÎe sa fie concentrarea asupra iubirii.
Cand ne rugâm la Dumnezeu, noi patrundem În planuri atat
Cea mai mare fericire a omului vine din viitor. Ea este de subtile, unde printr-un efort obi~nuit al vointei nu reu~im sa
subtilâ ~i imperceptibilâ, la fel ca ~i temerile, Îndoielile ~i ,.
aJungem.
depresiiIe, dar tocmai prin ele incepe dezicerea impercep..
Dar cand ne adresam lui Dumnezeu pentru a ne Îndeplini
tibiliifafii {le Divin.
dorintele noastre umane, atunci, pur ~i simplu, ne Întârim de-
Cele mai ÎnaIte aspecte ale dorintelor con~tÎente se ascund
pendenta de dorinte incomensurabil mai mari decât cele care le
În viitor.
confera invidia ~i supârarea.
Dependentade viitor conduee la distrugere În prezent ~i Omul se roagâ În mod normal pentru sânatatea copiilor lui,
trecut.
pentru ca ace~tia sa aiba 0 soartâ favorabila, ca sa Întoarcâ la ei
De aceea cand este vorba despre viitor, nu uitati de vointa persoana iubita, tara sa ÎllteJeaga ca prin aceasta omul distruge
Divinâ.
~i familia, ~i soarta, precum ~i sanatatea ~i sufletul, ~i nu numai
pe ale sale, ci ~i pe ale celor apropiati.
Va prezint un exemplu: iubitul 0 parase~te, fata se
Dar dacâ atunci cand i se adreseaza lui Dumnezeu omul
adreseaza lui Dumnezeu ~i se roaga ca aceasta sa se Întoarca. spune: "Doamne, eu doresc acest Jucru, dar fie voia ta, iar ceea
Dorintele, soarta~i viata ei sunt Înjosite. Însa ea, cu scopul de ce vei hotafÎ tu eu voi primi cu smerenie ~i iubire", atunci 0
a-I recâ~tiga pe baiat se concentreaza nu asupra iubirii fata de astfel de rugaciulle aparâ deja Într-o mare mâsura de
Dumnezeu, ci asupra dorintei ei de a se uni cu acest flâcau. dependellta viitoare fata de fericirea umana.
Pentru a vi se Îndeplini dorintele nu este necesar sa va

12
13
~
~ -
l
QU "~ "-
!3 ~ :::
.a:U-f-..c u !!!!!!!!!!I!

üga
F :'..:.:.;.-~':-'-' .~...........

ruga~i lui Dumnezeu. Cu cât exista mai putina iubire În


leri am discutat cu fiul meu.
dorinteJe dumneavoastra, cu atât mai pu~ine ~anse vor exista
- Tie nu ~i-a trecut supararea profundà pe femei - i-am
pentru Împlinirea lor ~i dacâ se Împlinesc, atunci atrag dupa
explicat eu Jui.
sine nenorocirea. Dacâ dorintele se refera la placerea sexualâ,
Eu vàd ca simpla cerintà de a se ruga §i de a elimina
la nâzuinta de a apàra ~i de a Îmbunàtàti propria viatâ, cu cat
supararea nu este eficienta. Încep sa explic mai simplu.
va yeti concentra mai mult asupra umanului, cu atât dorintele
Acele sentimente ~i dorinte pe care le are omul determina
vor fi mai Încàrcate de invidie, condamnare, gelozie ~i supâ~
posibilitàtile acestuia precum ~i calitatea fericirii pe care 0
rare ~i cu cat va yeti ruga mai mult pentru Întaptuirea unor
obtine. lata, În ceea ce prive~te broasca, sa spunem cà are 0
asemenea dorin~e, cu atât mai triste vor fi urmàrile acestora.
scara limitata de senti mente ~i dorinte ~i aceasta nu depa§e~te
Multi gândesc astfel: Dumnezeu e mai de~tept decât mine.
granita micii sale lumi. Inseamnâ câ avem posibilitatea sa
El Însu~i hotàrà~te care dintre dorintele me le sa se Îndepli~
obfinem 0 fericire cu atât mai mare cu cât este mai dezvoltat
neascà ~i care nu.
sentimentul nostru. Dar sentimentul se na~te din iubire ~i tara
N ici vorba. Încep sa se Înfiiptuiasca toate dorintele.
aceasta moare.
Ele se destrama Însa Împreuna cu autorullor, atunci când În
Deci cu cât sunt mai mari dorintele, cu atât trebuie sa ,.
plan subtil vor deveni periculoase pentru ]umea inconju-
nâzuim mai mult spre Dumnezeu ~i spre iubire.
râtoare.
Aceasta nu constituie pur ~i simplu doar indemnurile mele;
Cu cât dorintele noastre sunt orientate mai mult inspre
concluziile mele le-am verificat ani de-a rândul În situatii reale
Divin, cu atât exista În noi 0 puternica nazuintâ interioarâ spre
legate de sànâtate. far vederea planurilor subtile a accelerat
iubire, ~i, cu atât orice dorintâ a noastra se Întaptuie~te tara
procesul trecerii teoriei În practica de 0 mie de ori. fn plan
nici 0 rugâciune.
subti l, eu vâd În acela~i timp caracterul tau, sanatatea ta, soarta
Cu cat depâ~im În permaDenta ÎD Doi ata~amentul fata
ta ~i crede-mâ, acolo totul este unitar.
de uman ~i ne ÎDfrânam periodic, ocolind con~tiinta ,i
Ceea ce simti tu acum, mai târziu va fi soarta ta.
dorintele, nazuind spre Divin În momentul distrugerii
Daca vei pâstra În suf1et iubirea,
umanului, În aceea~i masura tot ceea ce dorim ni se va da. - soarta ta va frai ~i se va
dezvolta. Daca În sufletul tau vei tine supararea, condamnarea
Trebuie sa Întelegem ca În fiecare moment noi facem 0
~ ~i depresia, soarta ta se va Îmbolnavi ~i se va destrama. Fara
alegere - fie renuntând la iubire fie acceptând-o.
boala ~i pierdere nu dobândim nimic. Cu cât este mai mare
Rezultatele depind numai de taria nàzuintelor noastre ~i de
iubirea in suf1et, cu atât putem suporta 0 durere mai mare. Cele
luerul permanent asupra propriei persoane.
mai mari dureri vin de la omul iubit. Aceasta Înseamna ca, cu
1 cât Yom fi mai sinceri, mai marinimo~i ~i Yom avea 0 atitudine
1
.~
14
!
15
---~~
<Su ~
"t".::::,

§;.; Ë-
o::If-f-.E
~
i:i:
«(

u
-
--=-
1
F;:,;;;~:~'"
Ü9LZ
1

tara pretentii fata de omul iubit, oricât de dureros ne-ar fi


uneori, cu atM mai mult noi Yom avea dreptul de a fi bogafi, depresiei, supararii ~i condamnarii sa-ti afecteze iubirea.
Convinge-ti mai des sufletul ca iubirea de Dumnezeu este
sanato~i ~i fericiti.
mai presus de fericire ~i destatare.
Apropo, eu am examinat problema bogatiei. Posedarea
Aceasta va vindeea nu numai sufletul tau, ci ~i corpul ~i
iahturilor, caselor de odihna, a apartamenteIor, ma~inilor
soarta ta.
constituie emotia care cuprinde ca dimensiune aproximativ trei
vieti. Jar dragostea adevaratii cuprinde 10-15 vieli. Adica, În
exterior, noi ne putem cOllvinge pe noi În~ine de orice, dar În - În cartile dumneavoastra anterioare ati SpllS ca nu
e voie sa te rogi pentru copii, acum se poate face?
subcon~tientul nostru exista un mod real de apreciere a
Eu am explicat ca pentru a ne putea ruga pentru urma~i este
situatiei. Astfel, nici 0 fericire materiala nu se compara nici pe
necesar sa Învâtâm noi În~ine sa trecem prin situatii trau-
departe cu dragostea obj~nuita.
matizante. Înfrânati reflexele autoapârârii. Formati reflexele
Cât primim În viatâ, atât trebuie sa pierdem. $i cata fericire
pastrarii iubirii. Demonstrati În practicâ trecând real prin
obtinem prin dragoste umanâ, atâta durere trebuic sa primim În
câteva situa1ii.
mod corespullzâtor.
Atunci rugaciunea pentru urma~i va fi eficientâ. Altfel, CUIll
A rezista Ja pierderea dragostei umane se poate numai cu a
singura conditie: atunci când iubirea fatA de Dumnezeu este vor putea Învâta ceva copiii dumneavoastrâ dacâ dUlllnea- .
mai importantâ. Jar atunci prin nâzuinta spre Dumnezeu omul voastrâ ÎIl~iva IlU sunteti În stare s-o faceti?
Dacâ nu reu~iti adresati-va lui Dumnezeu ~i cereti ajutor
prime~te mai multa fericire decât de la dragostea umana.
pentru pàstrarea iubirii. concentrati-va asupra acestui lucru :;;i
Aceasta se obtine de-a lungul aniIor ~i a zecÎJor de ani.
tràiti prin aceasta. Mai devreme sau mai tarziu yeti reu~i.
Potentialul de nedistrus al marinimiei exista de obicei atuncÎ
când În cadrul neamului au existat generatii de credincio~i. Mentionez Înca un moment. Întrucât copiii reprezinta viitorul
nostru, IlU Yom putea sa-i ajutam dacâ simtim agresivitate fata
Dar acest lucru se poate obtine ~i prin autoeducatie. Nu'
de viitor. Fricile, regretele. gândurile Întunecate despre viitor,
deodatâ, bineÎnteles, dar se poate. AstfeJ, daeâ În momentul
nesiguranta ;;i depresia. toate acestea cOllstituie agresiunea fata
Îndrâgostirii simtim durere dar astrâm cu oriee
P ret., iubirea de viitor ~i depcndenta fata de aeesta. Atâta timp cat noi
atunci sentimentul fericirii ' de dimensiunea a zecePvieti nu se
depindem de viitor ne este greu ca În mod real sa-i ajutàm pe
destrama, deci poti avea ~i casa de odihna, iahturi ~i ma~Îni,
urma;;1.
poti sa devii capabil, talentat ~i faimos. Toate acestea nu
a observatie curioasà: eu am scris des pre faptul ca trecutul
dauneazâ Însa sufletului ~i eorpului.
~i viitorul su nt legate Între ele. dar nu mi-am Închipuit cà
Vrei sa fii fcricit? Nu permite fricii, neÎncrederii În sine,
aceastâ legâturâ este a~a de evidenta. Un timp Îndelungat am

Jo
]7
7-6 :;9[jJ- ~ . ~
.~
Qu § 13~~
P:If-!- ..<::
t:
Co.
15
-
---=
~
1
, ".... ;;~~,;.~" -<-~
- L~9a

"
i
i~~ercat sâ eJimin depresia adicâ
viltor, d~r il-am putut sa fac nimic inneincrederea in sine ~i in
legâturâ cu aceasta. Dupâ totul altfeJ. Acestea erau lacrimi de purificare. Dupa aceea a
aceea ml-am adus aminte de concluziile mele. Agresiunea fatâ pomit rugàciunea.
d~ treeut reprezintâ in acela~j timp ~i agresiunea Sâ va spun un lucru. Dacâ omul ~tie cà sàvâr~e~te 0 crimâ
Sa presupunem ca neacceptarea fatâ de viitor. impatriva iubirii ~i cu toate acestea a comite, câinta nu mai are
trecutului ma face plângaref ~i
panlcard. Am revizuit totul, am acceptat ~i am Început sa ma nici a importantâ.
ro~ pentru inlâturarea neplaceriJor În situatii de acest gen, "pacatuiesc ~i apai mâ câiesc" nu
trecutuJui ~i am constatat cu
mlrar~ ca a Început sa se schimbe exista. Câinta presupune schimbarea care nu permite repetarea
atitudinea mea fatâ de viitor.
~xlsta ~n fapt interesant, pe care pana În prezent nu pot sa-J unar mari crime impotriva iubirii. Cu cât mai mult ne orientam
expl.c: un" oameni se raaga un timp indeJungat pentru copii, in gândurile, cuvintele ~i actiunile noastre asupra dorintelor,
ceea ce duce la 0 Îmbunâtatire can~tiintei noastre ~i cu cât mai putin ne orientâm asupra
persoane. Efectul asupra copiilor esteevidenta
invers.asupra
Sau apare
Propriilor
feno- iubirii, cu atât mai mult ne apropiem de boalâ, urâ ~i decâdere.
me~~l ~pus: omul nu se poate aduce În regulâ pe sine, dar la Când omul spune: "Doamne, miluie~te-mâ pe mine. pâcâ-
COpll, dm oarecare motive, se simte 0 ameliorare brusca. Se tosul!" - aceasta Înseamna: Doamne fie-ti milâ de mine,
. poate ca ~c.e~sta ~a depinda de orientarea acordâ-mi iubire, Întrucât eu sunt pàcâtos adicâ din cauza
asupra DlvlllltâtiJ. interioarâ a urma~ilor lipsei de iubire cad in dependentâ de uman, dând na~tere la
Daca energia iubirii este mare, atunci pârintii chiar cu 0 invidie, gelazie supârare ~i ura. ~i când asemenea senti mente
neinsemn~.ta strâdanie, pot ajuta la schimbari de proportii in dirijeazâ comportamentul omului, el va fi Întatdeauna pàcâtos.
cazul copllior lor. ~tiu cu certitudine cà unul dintre cele.
.
mal
per~cuJ~ase programe care ii love~te pe copii, il constituie lipsa Fiul meu sulera de angina incurabilli, de adenoizi ~i
donntel de a trai sau Încercarea de sinucidere, de biilbiiiala. Cine e autorul? Lucrez mult asupra mea,
Întâmpla Îndeosebi la femei. ceea ce se cunosc aproape pe de rost continutul clirtilor dumnea-
~up~rarea pe pârinti poate sa ducâ in generaI la Jipsa de voastra. Va rog sa-mi spuneti in ce consta piedica, de ce
efic./ellta a rugâciunii. Imi aduc .aminte nu pot sa-mi ajut baiatul?
audJentele mele, 0 femeie a cà la una dintre Capacitatea de a traversa 0 situatie traumatizanta, judecând
.
P lans În hohot e . M le ..
nimic, - a spus suspinand ." nU-mI lese dupa scrisul dumneavoastra, pâna În prezent este la nivelul
- . În mintea mea se creeazà un vid
ceva ma Împiedicà in stradania de a ma ruga". ~i numai atunc; minim. Ati depa~it ura, gelozia ~i supârarea. Dar nu yeti dori
~and, dupa câteva ore, am observat ca ea poartà 0 suparare sâ trâiti dacà yeti fi umilità ca femeie. Dacà la femeie apare 0
Ilnensâ fata de tata, ea a Început sa plangâ În hohote, dar cu scânteie de lipsa a dorintei de viatà, ca 0 neplâcere Îngro-
zitaare ~i situatie traumatizantâ, atunci in câteva zile poate
/8

19
-~._-~

6u j::..:.:ii.
3..:::
: 1-
a:: --
IXIE-E-..o:::
...:

u ~
l
"-. - -.-
r , ~,""' ...'- ~
- UlIll

,
1
1 aduce prejudicii serioase nu numai copiilor, dar ~i nepotilor ~i
1
stranepotilor. La copilul
dumneavoastra, În oriee situatie de
- luiDumnezeu
ad resam. ,1. C erem sa se elimine. din sufletul
boaIâ, se cupleau În mod automat nostru agreslUnea fata. - de iubire prin lipsa dorintel de a tral. -'
renuntarea
frica, neÎncrederea În sine, lipsa dorintei de a trai.laÎnseamnâ
iubire prin

1 lata Înca un lucru Important. Atunci când amui nu
1
la ei trebuie Înfrânte atât con!iitiinfacat ~i dorinta. fnfrânarea ~ - fr sin g.uratate, se deconec teaza- de probleme,
mânanca, se a a 111.
~

. .
con~tiintei se face prin bâlbâialâ. Dorinfa se Înfrâneazâ prin rugaclUnea es t e. mal eficlenta,-. lar sc himbârile pâtrund mal
v

.
deformarea fuoctiei inimii ~i a plâmanilor. adânc În subcon~tlent. Dar existâ un mecanism mai putermc de
.
constituie 0 marturie a stârilor de supârare. Repetatele anghine
~
patrundere În su b COIl~f lell,.t la once a d an C 1' lne . Acest mecanislll
.
dra gostilll , atunci subcon~ti-
~ V

Alegeti oriee situatie cu care vâ veti confrunta În curând. se nume~te lUb'Ire. Când 1101ne 111
..
Daca În momentuI neplacerii apare frica, entul se desc h'd1 el."'11profunzlme, lar co m p ortamentul nostru
condamnarea sau v ..
depresia, rugâciunile coreet poate sa ne p.urifice nu numal pe noi , dar ~i pe urllla~11
dumneavoastra pentru copil nu ÎI vor
ajuta. Atâta timp cat exista agresiunea fata de copii, adiea fata . -
- 1 7 10
na~tn pana a ,
.. I;;:i
t ~ invers, desigur. De aceea
15 genera.lI.
" .. .
de viitor, nu veti putea sa-i ajutati. Asta În primuI rand. principale 1e momel 1te dll1 vlata, d umn ea voastra Pe care trebUle
,1
1
În al doi/ea rand: În ultimii ani, eu ma ÎntâJnesc din ce În ce sa le rememorati sunt acelea care sun t legate de momentul
1
Il
mai des cu parinti care au citit cartiJe mele ~i lucrând cu ei Îndragostirii.
În~i~i s-au pus În ordine. Ei au un camp minunat ~i clar. fn
acela~i timp Însâ nu-i pot armoniza pe copii lor. Problema este
'i urmatoarea: pentru a puritica sufletuJ copiilor trebuie sâ ne
l'
l, purificâm la un nive! mult mai subtil. lar pentru ca armonia
110astrasâ patrunda În ace!e straturi, ulleori sunt necesari zecÎ
de alli. Eu am Început sa caut posibilitafi pentru
1
,1
acestui proccs. S-a adeverit câ doua accelerarea
aprilie 'uni pe an - În martie ~i
~

viitorul depinde de noi ~i activitatea


1
În aceastâ perioadâ poate aduce mu!te made. Am noastra serioasâ
mai observat
1

ca programul. de autodistrugere, !ipsa dorintei de a trai, se


desface pe neobservate
~i În consecinfâ, duce la invidie ~i lira
Illult mai puternice decât supararea,
Aceasta maitrebuie
lata de ce subliniez eu ca Îllaintea rugaciunii ales lasafemei.
aibâ
lac, de mai multe ori, mecanismuJ de câintâ atunei când noi ne

20
~
~u ~~;;g.
~
~
;;:
-t
O::U-!--.c: U
-
~
1
.. H9ll
r '
""";::...~....--.
" .'. '

,
pâstrarea iubirii În suflet, cu atât mai repede Începe sa se
'1 schjmbe subcon~tientul IlOstru. Noi Yom putea Întelege mai
1
1
1
PARTIC U LARIT ATI LE rapid ca omul care n.e-a suparat n-are nici 0 vina daca ni-I
inchipuim ca fiind un copi!.
l' LUC RU LUI ASUPRA
Ura, enervarea ~i supararea fatâ de un copil nu are sens. A
PRO PRIEL PERSOANE
educa prin frica, umilintâ ~i invidie este ucigator pentru copil
~i sinuciga~ pentru parinti. Daca noua nu ne place ceva În
comportamentul copilului, trebuie sa ne schimbam nei ~i sa-I
ajutam sa se schimbe ~i el. Copilul poate fi pedepsit, dar
Întotdeauna trebuie iertat ~i iubit. Deseori ni se pun Întrebari
de felul acesta: sa presupunem ca cineva din cuno~tintele
dumneavoastra v-a În~elat, v-a umilit, v-a furat. Acesta trebuie
'"
iertat. Înseamna oare ca relatiile trebuie sa fie la fel ca Înainte?
sa facem tn cazul ln care recunoa§tem ca treb. ...
. :e Deci, iata, ca daca copilul devine huligan, trebuie sa-I iubim ~i
.. . iertam in con§tiinta iar Ulesa
1

terlam omul pen 1ru }lgntre,


'1 , su b con§tienl supararea nu trece. Cum sa sca .. sâ-l iertam. Dar, În acela~i timp, trebuie sa-I Îngradim sau sa-I
Il,
' m
p am d e pedepsim cu scopul de a-i fi mai u~or sa se Îndrepte. Noi
'1 accasla?
suntem Divini În sufIetul nostru dar avem un Înveli~ Liman.
- La Început trebuie sa ÎnteJegem ca supararea
. De aceea noi traim În spiritul unei logici duble - Divina ~i
lin leac ,pentru. saJvarea noastra ~i a copiiJor IlO$tri, cons!"t
1 UJe
1 Apol trebUie sa Întelegem ca În fa+<>
lui D . umana.
1
l,
1 ce. . . \-U UlTInezeu nu eXIsta lata de ce doresc sa subliniez din nou cà cea mai buna
l, '. c:re au dreptate ~I vmovati, nu exista om care ne-a su arat metoda de educare a oamenilor care ne Înconjoara 0 eonstituie
EXIsta. Dlimneze~ care ne vindeca §i ne con duce spre .
Alerta Pe cmeva IIlseamna sa accepti pierdere eVO'~t' autoeducarea noastra,
~
t'e.
umane. 'lenClru a ~ . . .. Mai demult am considerat ca schimbarile noastre profunde
r au 0 influenta reala Ilumai asupra copiilor. Dupa aceea, spre
. ~i da.c~ În aeest moment noi retinem mâcar 0 picatura d
lublre D,vllla Jn/auntruJ Ilostru - pierzand-ope c mirarea mea, am Început sa observ ca schimbarile bellefiee
-
1
acumuJam iubire DivÎnà. ea umana, nOI~ petrecute În sufletul omului ce se afla În audientâ la mine, nu
numai ca ÎI ajutau, dar deseori sai vau viata rudelor, a prie-
1
1 Cu eât dezvoltam mai mul teniJor §i ehiar a cuno~tintelor Îndepartate care aveau legatura
t In nOI capacitatea de a ierta
~

'
adÎcà de a acce pta . cu acesta.
1
Pen tru s"lle vomta D ivina, odata c~
22
23

1
~ =-
~U
CI E.. 't''::::
~:> lU ~
Q. ;;:
~
-<t
-!!!!!!!!!!!I!!!
~E-!-1:: Li
=
1
. Ü9Ll
,-
",''''. ;.~~~~ -. IIu. -~ r---

Apo~ am ÎI~feJescâ ceea ce numim noi emofie constituie 0


struc~ura de camp. Cand Încep sa ma schimb, atunc; În jurul
1
l, n~eu IIlcep S.âse ~chimbe structura
1
cat SUnt mal man schimbâriJe spatiului §i a timpu/ui. Cu
sc ,.Hm b. personale , cu ata t m . ~

a tab/oul JUl11ii a 1 rea 1 se


. Îl1conjurâtoare Se ScJ . - IERTAREA
;'1 nlmentelor, emotllle.. . 11mba desenu 1eVe-
l,
oamenÎlor §i atitudinea lor [a1-;; .
1,1
Cu .ca~t sunt. mal. adanci
~ §i mai pozitive \4 d e mme.
1 m3le este clrcUlnferinta schimbârile. cu atat mai
influentei aSllpra lumii
Astfel se poate Înconjurâtoare
.. schimba soarta
Il1conJoarâ. .i caracterul acelora care m~
Deseori sunt lntrebat:
-~ . Cum sâ-mi ajut ruda?. Cum sâ m~
1,,1 ca sa-I fie mai bine? a mg pentru ea pentru
l, Eu am doi copii mici (de 3 luni §i de 5 an;). Nu demuIt
lar eu râspund am aflat ca sotul meu ma .n§eala, duce 0 viata dubla.
astfe/:
Il
Il
l"
- Doriti sâ-i ajutati pc aJfii? Atunci ajutati-vâ Pentrn mine acest lucru a fost 0 mare zdrnncinare. El s-a
voastrâ În§ivâ. Pe d umnea- cait §i m~a rugat fn genunchi sa-l iert, a spus ca a§a ceva
Inainte. eu nu am În/eles sensul acestei fraze, acum În/ele nu se va mai repeta, ca a Jacut alegerea. Eu fnsa nu pot
..
ca cel ma, greu este sa te Învingi pe tine. Totul parea foart:
sa-i iert acest lucru. fitiu ca am trait tot timpul cu el iar
sllnplu. Tocma, pnn noi În.ine, prin el m-a mintit, a insistat sa avem al doilea copil fn timp
pnn emotl/le noastre foarte adân i '. subcon.t;en!ul nOS!ru,
. . c , no! aJungem la relatii rcale ce avea relatii amoroase cu aItcineva. Nu pot sa
§J Il1terdependentâ
cu de Jumea divortez de el deoarece copiii fi iubesc foarte mult iar
Înconjurâtoare. '
printre aItele, sunt complet singura fn aeest ora§, avand
Schimbându-/le pe /loi schimbâm l muIte probleme financiare. Pe de aIta parte §i eu fi
' umea d I/1Juru 1nostru.
',

iubesc Joarte 1nuIt, de§i nu pot sa iert minciuna. Starea


sanatiitii mele s-a fnrautatit bruse, am devenit isterica,
Dm cu un psihic labil. În plus am copiii pe care trebuie
sa-i cresc §i care au nevoie de 0 mama sanatoasa §i
descllrcareata. Va rog, ajutati-ma. Am mers §i la
biserica, dar nu ma ajuta nimic, sunteti uItima mea
sperallta.

25
.~ Cd
~u ~ii if
QQE-E-..o:::::
.
.-,:
u
-
-
~

F::",~-~,'
- - U9ll

- Începefi cu Întelegerea faptului ca lipsa iertârii va


omoara nu numai pe dumneavoastra, ci ~i pe copii. În cel mai pentru aceasta ea trebuie sa se debaras:ze nu numa~ d~
1l'
d, bun caz, dumneavoastrâ va distrugeti fizic, iar copiilor le dis- material, ci ~i de spiritual $i de nivelul sentimental. Trebule sa
trugeti sanatatea ~i soarta. Daca va pun un diagnostic, 0 sa treceti prin zdruncinarea ~i dezastrul con$tiintei $i dorintei.
sllne În felul urmator: triumful suta la suta al logicii umane. Cu Daca În acest moment mecanismul de pastrare $i de salvare a
0 asemenea atitudine fata de lume, chiar dacâ sotul va sta În iubirii functioneaza, copilul va fi salvat.
genunchi În fata dumneavoastrâ 0 viafa Întreaga, tot nu va avea Comportamentu/ tatli/ui este indreptat in mod intuitiv
1 nici un rezultat. spre sa/varea sujlete/or # vie(ii copU/or. De ce trebuie sa se
l"
Zdruncinarea materiala pentru dumneavoastra, judecând caiasca sotul dumneavoastrâ din moment ce dumneavoastrâ nu
I,'" dupa toate, constituie un eveniment nesemnificativ. lar zdrun- ati reu$it sâ asigurati iubirea $i energia propriilor copii? Pentru
1 1
1
cinarea con~tiintei ~i a fericirii sentimentale este un fenomen faptul -ca el a salvat În mod subcon~tient viata copiilor dum-
imposibil. neavoastra comuni? Cu cât pretindeti mai multa câintâ $i
Corpul nostru adevarat este iubirea, care este ve~nica. Jar autoblamare de la el, cu atât mai putine $anse lâsati copiilor
restul, adica viata, dorintele, con~tiinfa trebuie sa se schimbe dumneavoastra privind sanatatea $i supravietuirea.
periodic. "Lenjeria dumneavoastra intima" s-a lipit de corp Con~tiinta $i sentimentele noastre se dezvoltâ continuu ~i
1 "
pana la coaste, ceea ce nu este admisibil. ~i credeti-ma, se noi devenim mai Întelepti ~i de fiecare data dam 0 noua
l,
rupe, ~i aceastâ situatie Înseamnâ doar Începutul. Chiar daca apreciere celor Întâmplate. De aceea concluziile categorÎce ~i
1 nu va supuneti, nu acceptati, se va rupe Împreuna cu sanatatea unitare precum $i aprecierea pot fi cOllsiderate boalâ. Aceasta
" $i viata. Înseamnâ refuzul dezvoltârii, oprirea acesteia.
1,.

Ati pierdut nOfiunea de iubire. Iubirea a devenit pentru Va repet pentru a mia oara: ceea ce se petrece cu -dumnea-
"
/'I dumneavoastra viata, familia ~i relatiile stabile. Cu cât yeti voastrli este (leterminat de stareadumneavoastrii interioarli
râmâne mai mult În aceasta stare, cu atât mai dureroasa va fi precum # de starea copU/or dumneavoastrli. Dacâ nu vedeti
trecerea la purificare. aceste legaturi, asta nu Înseamna ca ele nu exista.
Am avut paciente cu probJeme similare. Le-am explicat: De ce cea mai grava boaIa apare din cauza cà nu putem
Închipuiti-va ca trebuie sa moara unul dintre copiii dumnea- trece peste pierderea fericirii sentimentale? Tocmai pentru
voastra. Acesta nu are viitor, el a fost ~ters. Nici un cititor În faptul ca aceasta este baza umallului. Întregul univers este 0
ste le, astrolog sau vrajitor nu va putea sa-I salveze ~i nici un creatie sentimentalà.
descantec nu~1va saiVa. Întl1lcât energia viitorului trece prin Timpul este sentiment.
iubire, iar iubirea pentru copil poate s-o dea numai marna. Dar Spatiul este sentiment.
Suhstan(a este sentiment.

26
27
.=
c>u '. § g.
'ii u~
--
IJ:::q-E-,.o:: ~

f"";;Cc';;;:::.
. -~_. Ll9ll

i"
1

luhirea este sentiment.


Dumnezeu este lubire. lubirea a tlat ntqtere trebuie sa distrugem acel ceva de care ne ata~am acul11. Voi
Cu cat evoJuam mai mult, cu atat mai ÎnaJtauniversulu;.
este senzu- v-ati creat un perete de fier-beton din idealuri, morala,
aJitatea noastra, cu atat mai amp/a paleta de dorinte, cu atat stabiJitate familiala. Acel ceva pe care I-ati considerat a fi
, mai mare este posibilitatea de a iubi. fericire a fost de fapt un refuz de a evolua. Dacà noi nu nazuim
,"
Dar orice Înaltimi am atinge În dezvoltarea de bunavoie câtre iubire .<licâtre Dumnezeu, se conecteazà
",'.',.
care de fapt este ~i esenta senzualitatii, mecanismuJ de constrângere.
l
,l,'
" dezvoltarii omului, iubirea pentru
, Dumnezeu va fi mereu mai ampJa. Mise pu ne deseori Întrebarea dacâ eu cred În semne.
,',', Deoarece din acest senti-
ment consta ÎntreguJ Orice eveniment care vi se Întâmpla este deja un semn. În
'.'" Univers. -5i iata paradoxuJ.
i "" ImplllsllJ càtre evolutia fiecare situatie În care sllnteti pu~i exista germcnul viitorului.
, con~tiintei ~i dorinteJor Î1 constituie
" senzualitatea, ceea ce noi numim
1 Caci orice eveniment este ca formarea unor cercuri În apa
" tare. -5i III aceJa~i timp aceasta este evoJutie, desfàtare,
cel mai mare pericol,dezvol-
daca pu ne amprenta ~i pe viitor ~i pe trecllt.
- Î~i
''',
," ea devine 0 va/oare
"r absolutâ. Atunci Situatia cu sotul durnneavoastra este Uil "clopotel" care vâ
,i pierderea excludem destabilizarea
"'
\ .ei. Înehipuiti-va ca un am urca pe 0 scara ,i avertizeaza despre 0 situatie neprielnica serioasa la copii ~i la
,
,','
/,1 dmtr-o data IIltra În paniea ,i Îi este frica de faptul ca mai dumncavoastra În~iva. Puteti schimba situatia numai daca va
,,, ,
departe nu var mai fi trepte, - este Întuneric ,i treptele nu se schimbati dUl11neavoastra ~i pentru a vâ schimba, trebuie sa vâ
1\'
;f' vad. $i cu cat teama ii va fi mai mare, cu atat mai putine ,anse schimbati modul de a judeca evenimentele.
.',1 -5i tocmai acest
va aVea sa ajunga la capatuJ scarii. lucru refuzati sa-I faceti. Nu doriti sa va schirnbati de
l'"
r,l'
Noi aVem un Înveli~ uman, dar În esentâ noi suntem Divini. bunâvoie. $i des pre CUm se schimba oal11enii În mod fortat yeti
(, ln
" planul subtil noi suntem deja Acolo - sus, noi deja am
Întelege poate citind cârtile mele. Vreau sa subliniez Îllca 0
l", obtinut ,i aVem totu/. În plan exterior noi urcam scara data ca iertarea este un proces chinuitor care este imposibiJ
masurand fiecare treapta. $i pentru a sim!i mai bine ,ederea p~ tara a va schimba pe dumneavoastra.
odlhna scarii, /loi trebuie sa ne Împiedicâm de trepte.
vrem sa Îllnoptam pe 0 treaptâ, -5idacâ M-am gândit În felul urmator: dar ce Înseamna iertarea? $i
ferieirea Suprema, atunei vom fi tra,iconsiderând
de urechi ca
pe aceasta este pentru mine am stabilit câteva definitii:
ca sa nu uitâm de predestinarea urmâtoarea, . recunoa~tereavointei Divine În ceea ce s-a Întâmplat;
noastra.
Stabilitatea fericirii umalle este 0 treaptâ comoda pe care adica lira, supararile, pretentiile devin lipsite de sens;
dore.<ltisa Îlllloptezi. . pastrarea iubirii fata de persoana care ne-a supârat;
Acesta este refuzul de a te urca mai
departe, dorinta de a te Întoarce. adica fricHe, depresia, Îndoielile sunt de asemenea tarâ sens;
-5i pentru a pa.<liÎnainte . aceasta este disponibilitatea de a-ti ajuta aproapele sa
2X se schimbe.

29
1

1
~
~u -, :2~'iig:
Q:lE-f-.c
f-
2i:
0
-
1

,
'"r F";;:._,-' ,.. ~;:.~
H9l2"

Ii
Ii
Il
Am observat ca daca omul se leaga de nimicuri ~i nu este
(l'
i'I'11
oprÎt la timp, el va face acest lucru din ce În ce mai mult, deci tatea de a evita bolile ~i moartea În viitor.
, eu trebuie sa iert omul, dar trebuie sâ-l ajut ca pe un copil care 0 cuno~tint:â Îmi povestea odatâ:
l'
l
',"
face gre~eli din ce În ce mai serÎoase. Adicâ iubirea pentru un - Eu am avut multi prieteni - banditi. Trei sferturi din ei
')
'1 copil nu exclude limitâri ~i mas uri drastice atunci când pentru sunt deja În pâmânt. Interesant, de ce oare? Doar nu fiecare
1'1
,~ 1
el dorintele acopera iubirea. $i astfel eu am extras aceste trei dintre ei a ucis.
'1ill
principiÎ. Apoi am avut 0 discutie interesantâ cu un pacient Riispunsul e simplu, Disponibilitatea de a ucide, de a jefui
',II,
l,l, caruia i-am expLisaceste lucruri. ~i Înjosi pe altii de dragul propriilor dorinte Înseamnâ În
- $titi, nu sunt de acord cu punctul trei, - a SpLiSel. - fiecare fractiune de secundâ 0 uria~â cOl1centrareasupra dorin-
III,
l'
1,.1
Oricât m-am chinuit eu sa-Î educ pe oamenÎi care mi-au mcut telor ~i a vietii care spalà iubirea din sutlet. 0 astfel de COI1-
Ii" rau ~i m-au trâdat, IlUa ie~it nimic, a fost chiar mai rau. Dar centrare spre lume omoara nu IlLimaiun bandit, ci ~i copiii ~i
I'i' daca mi-am spus ca acest Jucru e de la Dumnezeu, ei au Înce- nepotii sai.

l"
:,1:1
put sa se schimbe. ~i nu numai fata de mine, ci ~i fata de altii. Noi, comunicând unul cu celalalt, vrem sau nu, ne educam
Eu rn-am gandit, apoi am fost de acord cu el: unul pe altul. lar educatia presupune iubire, ajutor În ev.olutie
- lertarea Înseamnâ acceptarea vointei lui Dumnezeu, ~i limitàri rezonabile.
pastrarea iubirii fata de cel care m-a suparat ~i capacitatea de a
ma schimba pe mine, fapt care constituie cel mai bun mijloc Am 35 de ani. Am crescut intr-o familie de intelec-
de a-i educa pe ceilalti. tuali cu 0 situatie financiara buna, Am facut 0 facu/tate,
Apoi am meditat Îl1delung asupra acestei probleme. Daca Nu m-am preocupat de cariera §i am vrut sa ma marit
omul, de dragul dorintelor sale, se dezice de iubire atunCÎ din dragoste. Dar acest lueru nu mi-a reu§it. Din diverse
vindecarea Jui se va face prin Înjosirea dorintelor adica prin motive m-am despartit de barbati netinand cont ca ei
moarte, distrugerea destil1ului, boli. În societatea umana, ma iubeau (conform spuselor lor), Cu doi ani in urma am
atunci cand un infractor ajunge la Închisoare, aceasta repre- facut 0 operatie de marire a sanilor. Dupa aceasta viata
zintii Ull proces de accelerare a vointei Divine. Adica ni~te mea s-a distrus definitiv. Mi-am pierdut serviciuI, am
masuri drastice fata de omu! la care ambitiile ~i dorintele Îllcep ramas cu 0 gramadii de datorii §i m-am despiirtit de
sa umbreascâ ilibirea ~i care Îi permit sa ocoleasca pe viitor biirbatul cu care triiiam. În a/ara de aceasta, operatia a
bolile ~i rnoartea. fost facuta gre§it §i a trebuit sa 0 iau de la capat in
Astfel, 0 educatie corecta În copilarie Înseamna posibiJi- ianuarie 2002. În uttima vreme am 0 depresie continua,
plang des. Starea mea moralli §i psihica se inriiutiite§te
mereu, am zacut bolnava mult timp iarna. Nu mii parii-
30
]1
.= ~
~U §2§~g.
O:H-!
"".::::,

c:
j:';
;;:
-t
U
--
-
F '. - USll
~..'~. - IIi..
1
Il

l ' se~te sentimentu/ de disperare, pur ~i simp/u parc a ma


1 l,
1 I~I'
,(,
invart in cere ~i nu giisese nid 0 ie~ire. Într-o stare de depresie, suparare ~i parere de rau.
l, repeta cu diverse persoane Evenimentele se Situatia continua sa se Înrautateascâ. Femeia Î~i gase~te un
1 ~i in perioade diferite ~i nu
,
pot inte/ege Clim sa rup acest /ant? Ce gre~esc? Ajuta- amant ~i dacâ comportamentul sotului este Îndreptat intuitiv ,,
i,1;1
"
ti-ma sa inte/eg cauze/e crizei ~i cum sa ma ajut Inspre saJvarea copilului, atunci amantul va avea un singur
l
'\'1'
,;',,",
singura? scop - de a obtine 0 satisfacere maxima. Femeia capâta 0 des-
'\'l, - Atullci când un barbat se Îndragoste~te de 0 femeie se tatare sexuala imensa ~i gânde~te: În sfiÎr~it, Dumnezeu mi-a
,
," subÎnteJege aparitia pe lume a unor copii. Ce Înseamna asta!?! ascultat rugâciunile ~i mi-a dat fericire. lar dupa un anumit
'1' - Cu cât cre~te mai mult În suf1etul femeii concentrarea asupra timp i se Îmbolnâve~te~i Îi moare copilul. ~i mai departe
Il,
iubirii ~i mai putin asupra dorillteJor, cu atât e mai mare ~ansa femeia are 0 deplina neÎncredere În toate, devine depresiva. Jar
l,l' ,
l,
de a aparea pe lume copii fericiti ~i acest iucru atrage barbatul. peste câtiva ani medicii pun diagnosticul
Il' - cancer.
Il' Când sellzuaJitatea cre~te iar dorintele se ampJifica Sâ ne Întoarcem la subieet. Aveti 0 sexualitate crescuta ~i
'I
1,,',1
iubirea, atunci are ioc 0 cre~tere a agresivitâtii ~i umbresc dependentâ de dorinta. Eu va pun un diagnostic dupa scrisuJ
, sperÎe barbatii. Cre~terea sexuaJitatii este foarte periculoasaIucru
~i acest În dumneavoastrâ. În mod corespullzator, aveti 0 agresiune
Il
acest caz. Predilectia femeii catre sex 0 face crescuta fata de barbati ~i Înseamlla cà ~i fata de copii.
",
1"1 copiii ei - bo/navi. Una dintre cauzeJe agresiva ~i pe Dumneavoastra faceti cuno~tinta cu un barbat ~i la Început
"1
1
ÎmboJnavirilor serioase
la copii este urmatoarea. Sâ ne imaginal11ca În subcon~tientul sentimentuJ iubirii Întuneca dorinta iar apoi se desta~oarâ
femeii este formata 0 puternicâ treptat "volantul" senzualitatii. ~i de Îndatâ ce dorinta ~i agre-
dependellta de dorinte - care
putea venÎ din ni~te vieti treclIte, putea fi transmisa de pârinti sivitatea ating lm nivel periculos, barbatul va pârâse~te, Înjo-
sali de sotul care pana la câsàtorie a fost foarte activ sexua/ sind involuntar dorinteJe dumneavoastra, Prin comportamentul
atent ~i tandru Înaintc de concepere, iar În timpul lor bârbatii au lucrat la purificarea ~i salvarea copiilor dumllea-
1 1 sarcinii:
brusc, s-a comportat cu tolul diferit! La situatia nepJâcutâ eare voastra. Atunci când ati rncllt operatia, concelltrarea dumnea~
;' 1 de fapt este 0 purificare voastra asupra senzualitâti i ~i dorintelor a crescut de câteva
~i sa/vare a copi/lilui, femeia reactio~
neazâ supârându-se, ori. Starea viitoriIor copii s-a Înrautatit brusc. Înseamna ca ~i
,1
condamnând ~i invidiind. În sufletul c~pi-
1
lului se strecoara 0 bomba cu efect Îlltârziat ~i trec câtiva ani amploarea purificarii trebuia sa creascâ de câteva ori. Ce
dupa na~terea copiJului. Femeia observa ca sotu! ei s~a n'icit trebuie sa faceti ÎIl aceasta situatie? În primul rând sa pastrati
' pllternic fata de ea În plan sexual. Ea nu ÎnteJege ca puternica iubirea, adica sa nu và fie frica, sa nu va deprimati, sa nu va
~
scâdere a sexualitâtii sotuJui lucreazâ În sensul salvârii copi- para rau, sa nu va suparati pe dumneavoastrâ ~i pe soarta. În al
11I1ui,scâzând dependenta sa de dorinte ~i viatâ. Femeia intra doilea rând. trebuie sa acceptati În totalitate situatia care s-a
conturat. În al treilea rând, trebuie sa ajutati natma. IlU sa va
32
33
.= 0::1
","U
't"~
~~~Ë- c::-=:-
~
1:I:IE-!-1:: C

. - n9a

1
r""'
-
'~""-" -1. --&
::

1 'II
,Ii luptafÎ CUea. 0 dieta severa, Înfranarea dorintelor, eliminarea
raporturilor sexuale, rugaciunea pentru unna~i. În reJatia cu planurilor interioare continua. Astfel priviti amui ca .pe. un
l"
',i" bârbatij orientati-vâ asupra prieteniei §i nu a 3$ternutului. Fiti copil care astâzi nu ~tie sâ iubeascâ, dar peste un anUlTIIttlmp
l' ateota: magazinele din Occident sunt pline Dehi de Jucruri va Învâta.
frumoase, dar toti se Îmbracâ ca ni~te vagabonzi, de ce? Cu cat ~i cel mai bun lucru ÎI constituie eduearea lui, pe care
~
,,' se ata~eazâ mai mult Occidentul de dorinte, cu atat sunt mai Începeti prin propria schimbare; caci schimbându-ne pe nOI
1
1
putine femei frumoase ~i cu atât exista 0 dorintâ mai scazutâ În~ine, schimbâm lumea din jurul nostru ~i pe aceia care stau
de a se Îmbrâca frumas. Încetati S3 va arâtati sexualitatea În alâturi de noi. Întrucât procesul de educare prin propria
vestimentatie. Nu vii rujati strident buzele, nu va fardati la schimbare este destul de Îndelungat, noi putem include un a1
ochi. ~i În nid un caz sa nu vizionati filme porno. jnceti~or $Î doilea aspect al educatiei. Adicâ sa ajutam celalalt om În
constant Începeti sa lucrati asupra dumneavoastra evolutia sa: pe alocuri iertându-I, pe alocuri strunindu-I.
schimbafi. Yeti avea succes. ~i sa va Procesul de educare al altui om, adica de schimbare a lui,
l,
1 este direct legat de propria noastrâ schimbare. Acum pentru
Înteleg ca trebuie sa am ni§te relatii cordiale cu amui mine notiunea de iertare arata astfel:
1 care m-a jignit, dar comportamentul lui imi revine in . acceptarea ~i reeunoa~terea vointei Divine În cele
'l,
petreeute;
~at~ ochilor §i orice sentiment cordial incremene§te. Eu .
lml spun: este bun, trebuie iertat. Dar sentimentele mele . pastrarea iubirii fata de persoana care v-ajignit sau mal
spun: este un ticalos §i un nemernic §i este imposibil de precis: prin intermediul careia vi s-a dat purificarea;
iubit. Ce sa fac? . -
disponibilitatea de a va schimba pe dumneavoastra
- Haidefi sa judecam logic, am propus eu. - În mijlocul În~ivâ ~i de a ajuta alta persoanâ sa se schimbe În mod benefic.
nostru nu au existat niciodatâ persoane ideale ~i nu Vorexista . Doresc sa subliniez Înca 0 data: noi ne suparam pe acea
Dar nai tofi - coeo~afi, surzi, orbi, handicapati fizie persoanà de la care a~teptam ceva. Cu cât a~tept mai multe de
sutlete~te sau spiritual la 0 persoana, cu atât mai puternicâ va fi depresia ~i supârarea
- no; tOfi suntem predesti~a'i s~
qjungem la Dumnezeu. mea daca nu primesc ce doresc. A a~tepta ceva Înseamna
Astazi nI.!~tim ceva - mâine vom Învata. dependenta. Cu cât depindem mai mult de fericirea um.ana, c~
Acela care v-a Înjosit a~tâzi, În drumul sau va deveni atât mai putina iubire va exista În noi ~i va fi mal multa
orieum Divin. lar În plan uman el va fi mai bun, daea nu supârare ~i boala. Deci, cu cât pretentiile ~i a~teptarile va sunt
1 astazi, atunei mâine, daea nu mâine, atunei peste 0 luna. mai mici, cu cât pretindeti mai putin, cu atât mai repede se
',1
Corpul Î~i !nceteaza evolutia ~i se deseompune. Dar evolutia transforma sotul dumneavoastra dintr-un vânzator de la care
1

eereti ceva pentru ca I-ati platit, Într-un copil de la eare


34
l,
35
'1
-~
""u

: -'~-,-
1

-
..:.;i:i,
.. -
~f-of-o.E ~
u

Ll91l
--
Il
r ;..."' ~, ..... C. "..

dumneavoastra nu a$tep tatl. 1111111C


. .
II1telegând c;o;"
H'... ' " " .
a mapolerea Trebuie sa sim~im cà iubirea fatH de Dumnezeu este 0
iubi'.fil, gnJII ~I preocuparii constituie deia 0 fericir
. J e '1111 ensa.~~. yi satisfactie cu mult mai mare decât sexul, alcoolul, comuni-
atull CI'" 111once durere pe care v-a ~.
. provoaca vetl vedea nu carea, Îndeplinirea oricàror dorin~e. )
tical ~$Ia 1".
UI, CI propna dumneavoastra
imperfectiune ~i atunci cand vom sim1i 0 desÎatare ce deriva din faptul ca ,(
~I atullcÎ oriee durere Ile va Îl11pin g '.
. e nu c~tre d Istrugere am devenit mai puri, mai buni la suflet, atunci nu va fi nevoie
adic-a sp.reJUdeeare, sliparare, râzbunare ci spre creare iubire'
. , sii ne eonvingem de faptul cà este timpul sA lucram asupra
lertare ~Ipropria schimbare. '
noastra. Vom face aeest lucru În fiecare secunda.
~,S, A ~rla pe cellitalt Înseamnli sii plistrezi nu numai $i În aceastA activitate asupra noastrà yom Îl1cepe sa vedem
l,
.
luhlrea fa(~ (te el, dar nu un chin de a Înabu~i dorintele, ci 0 bucurie de a nazui catre
# fil(d de line Însu(i. Atata timp cat
1,,1, suntem rab" fericirii um3ne, !loi trebuie sa câJcâm" iubire,
.. 10 plCloare
"
pe cin eVa - file pe al~ll, fie pe 110iÎI1~ine.
Prin eartite dumneavoastra ne-ati ajutat serios, dar
O,~ul- Începe sa luereze efeetiv asupra sa numai problema eonsta În faptul ca de fndata ce eriza urma-
atune. eand este pus la zid. Cum sa '. toare din viata mea este depa§ita, eu Îneep treptat sa ma
este tim ul - - con§tlent.zamca relaxez, sa nit mai luerez asupra sinelui §i dupa 'IU
sa mai a§teptam situatiile
limita? ~pu::t:ncepemJara
~ml, va rog, Serghei Nikolaevici, acel anumit timp observ din nou la mine aeelea§i simptome.
' .
cuv a" nt magICcare sa ne zn .. - Cursul tirnpuluieste asemânâtor celui al apeL
" d emne sa lncepem
" sa lucram
chiar de astiizi, Daca nu Înotàm Într~o singura direc~ie,suntem luati de
-Ieromonahul Serafim ROllse a Sp apa.
l, us'." A ra'"mas mu 1Imlll .
P U,ln
I"" Iimp (tecal credeam noi" ~. În ultima vreme am ajuns la concluzia cà a càuta Divinul
. yi d aca~ pnvlm
'. 111sp t 1
nostru, tara 0 cercetare deosebita vedem - ." aee dinlàuntrul nostru trebuie sa constituie 0 preocupare constantà,
ca omel1lrea se atM \
enza- foarte serioasa . ç;:.
.
"mtr-o ' altfel În loe de Divin apare umanul deformat ~iagresiv.
. )'1 nlel
" un fel de Încercari
extenoare nu vor sehimba situatia. Daeâ
. ne Yom .clorta "111!nod De ce ajung oamenit Într-un mod atat de diferit la
e 1"
1111 UItor - lueramv asupra noastrâ Înseamnâ ca aces~ luer
~a u nu
ne place iubirea Divina?
~I aceasta este deja 0 constrângere.
Trebule sa vede m "1 111ueru 1 asupra noastra nu un chin ci - Unii trebuie sa treaca prin foc ~i apa, altii, prin ciur ~i
-
p 1aeere.
'
0 sitA, iar pentru al~ii- este prea devreme sa treaca prin ceva.
Fiecare are nivelullui.
~n~eti$or, În.fieeare zi, trebuie sa ne schimbam ~i aceasta sa
d eVllla 0 bucune. Important este sa $tii În ce direc~ie sa mergi, spre ce sa te
Îndrepti.
36
37
.= ~
~u §~;;ê-
-OP";:::

o::If-f-.c
1"::
§ -
~
LlSlZ
F"~_-'
~ --.-----
,...

De dit aVem nevoie ca sâ ne ridicâm pe 0 treaptâ


superioara, atât ni se va ~i da.
Noi uitam ca voin{a Divina este Îndreptatii Înspre a ne ". 1

ajuta sa tlobiindim iubirel/ fara de Dumnezeu. f


Ca atare, tot ceea ce ni se Întamplâ are lac În primul rand COPI II
./
nu pentru a Întâri viata, dorintele ~i altele 1

pentru a Întari iubirelL asemânâtoare, ci


Daca Întelegem acest lucru, atunci noua ni se va da tocmai
ceea ce ne trebuie.
1 l'

I" ,i",1 Eu sunt doar la prima


dumneavoastra carte §i sunt
fOl/rte zdrundnata de cele ci/ite. Toate conceptiile, prin-
iii.

"
cipiile mele se naruie, sunt dezorientata. Nu §tiu cum sa - Eu §i sotul meu nu avem copii. leri, dupa vizio-
ii.: ma comport de ac!,m incolo narea casetei dumneavoastra din 02.04.02 in Sankt
# ce sadespre
departe: despre mine, despre oameni, gandesc
tot pe
ceeamai
ce
l"' Peterburg a dat peste noi a ma§ina. Siava cerului ca nu
,Il',1
I

ne inconjoara §i se intampla cu noi. Va rog sa-mi


l'
au fast victime. Eu am citit toate car[ile dumnea-
',1
raspundeti. A§tept lamuririle voastra. Starea dupa lecturare este colosaM! Dar pe
l',', dumneavoastra.
",, - 0 cOllceptie Divinâ asupra lucruri/or presupune mine mit intereseazit de ce not. nu avem copn.
..?
bucurie ~i iubire În sufJet. u~urare,
!",
,'.1 Strâduiti-vâ sâ priviti astfel lumea - Copilul apare din iubire ~i pentru a-i transmite 0 portie
l"
1'1
Înconjurâtoare ~i atuilci veriÎncepe sa vede{i voin{aDivinli În de iubire, În acel moment trebuie pierdut urnanu!.
l',
toate ~i vâ va fi mai u~or sa va schimbati caci noi respectam Cu cat pastrâm iubirea În momentul durerii ~i pierderii ~i
l,"','
Il, Jumea În functie de starea În care ne atlam. mergem În Întâmpinarea ei, cu atât vom avea urma~i mai
l,'l' cOllceptiei despre /ume este uneori foarte Schimbarea
chilluitoare, sanato$i.
"
" chiar morta/a, Îlltrucat
restructurarea
~i uneori Cu cat ne sunt sortiti ni~te copii mai talentati, cu atât mai
tumultuoasa a structurilor
informationale este periculoasa. mare este portia de iubire pe care trebuie sa 0 transmitem.
AstfeJ ca' În fata dumneavoastrâ se atla 0 cale lunga Deci, cu atât mai multe dureri ~i chinuri trebuie sa primim În
Iii multe transformâri ~i cadrul purificârii premergàtoare.
1 ~i pentru aceasta trebuie sa fiti pur ~i
simplu pregâtirâ. PrincipaluJ algoritm de cunoa~tere a Jumii il Faptul cà a dat peste dumneavoastrâ 0 ma~ina constituie 0
constituie vederea iubirii Divine În tot ceea ce se Întamplâ. marturie a faptului cà ati avut parte de putinâ Înjosire a
umanului pana acum ~i posibilitâtile sunt Înca miei.
3H
39
.~ «1 --=
","U ~f-o~j u~ -

r... =..~~- - H9a

~
Cu cat va veti concentra mai muit asupra DivinuJui, cu cat
va yeti schimba mai intens, lucrand asupra dumneavoastra, cu diruire, atunci i se purifica sufletul ~i structurile naturale ale
atat mai repede ~i mai lipsita de dureri va fi pregàtirea pentru câmpului sau, pentru di acesta constituie unul ~i acela~i lucru.
l'
Purificarea sufletului, adica a structurilor celor mai profunde, i
na~terea uilui copi!.
mai devreme sau mai târziu conduce ~i la purificarea struc- 'i
!I
Un ministru rus a povestit unnatoarea istorie: a trait turilor corporale de suprafatà, adica a celor legate de corp.
1"1 impreuna cu sotia cativa ani, dar Dumnezeu nu le-a dat Noi suntemmai mult consumatori ai iubirii umane. Lucram
,
1
nicidecum copii. ~i iata ca 0 biitranica i-a sfatuit: asupra dorintelor noastre, asupra vointei noastre, asupra con~
,1 ,
"1 "Lua[i de pe strada fn familie un catel sarman, nefericit, tinuitâtii ei.
l' , În cazul iubirii Divine noi dâruim. Cu cât exista mai multa
parasit ~i bolnav ~i Dumnezeu vii va trimite feridre". La
i"'1
inceput nu a crezut-o pe biitranica, dar a trecut 0 peri- iubire Divinâ În sentimente le noastre, cu atât mai mare fericire
oada de timp ~i s-a ivit ocazia de a lua tocmai un catel este pentru noi sa daruim nu sa primim.
1 ~i acela care Învata sa daruiasca mai inuit decât prime~te,
!'
fara stapan # nefericit. Ei l-au luat, l-au fngrijit ~i el a
1',1 fnceput sa traiasca fntocmai ca membru al fami/iei. aceluia i se purifica sufletuJ. Întrucât copilul se na~te nu din
Il Dupa aceasta sotia a ramas fnsarcinata. Cand a venit dorintâ ci din iubire, pentru aparitia lui pe lume la femeie
'il trebuie sa fie creat obiceiuJ de a darui iubire ,i energie. Gelo-
III timpul sa nasca, ei s-au gandit ca baietelul ~i cainele nu
'1 se vor acomoda sau vor sta unul fn calea celuilalt ~i au zia, susceptibilitatea, pasiunea pentru dorintele sexuale, ghiftu-
l'i, irea - taate acestea cresc caracterul de consumator ~i priveazâ
l'
dat cainele pe maini bune. Batranica aceea a spus:
'I, de energia necesara pentru aparitia copiilor pe lume. ~i nu
,III "Cum a[i putut sa fnstraina[i cainele care v-a adus
noroc. Nu 0 sa mai ave[i noroc". $i intr-adevar, cand au numai a copiilor lor ci ~i a energiei necesare pentru existent:a ~i
l'
'II adus copilul acasa de la spital fn familie, fn relatfile evolutia familiei. În ultima vreme femeilor sterile a Început sa
dintre ei s-a produs un adevarat haos ~i dupa a anumita Ii se recomande Înfometarea. ~i multe dintre ele dupa un astfel
perioada familia s-a destramat. de tratament au râmas Însarcinate.
1 l'
La nivelul uman, superficial, noi primim energie atunci
- Mai devreme am scris despre urmatorul fapt. Femeia nu
când mâncam, ne bronzâm ~.a.m.d. La nivel Divin - Hai 0
poate sa-nascâ. prime~te În familie un copil oarecare ~j dupa
restituim. ~i daca noi Înfrânam nivelul liman, limitându-ne
aceea na~te. De ce? Pentru cà iubirea Î~i croie~te drumul prin
mâncarea, sexualitatea, dorintele, În special primâvara, când se
scoarta bunâstârii, a dorintelor ~.a.m.d.
formeaza aceste dorinte, noua ne este mai u~or sa percepem
i!
Când omul trâie~te un sentiment permanent de iubire ~i
Divinul ~i sa ne umplem sufletul cu iubire ~i energie, càci
Il energm este 0 functie a timpului, iar timpul - 0 functie a
,1 iubirii.
11\ 40
41

1 f
~
ClU l a:lf-~f
t::
~
-
!!!!!II

,
~-
i
.. - --C. - H9lZ

,1
III
Sa ne Întoarcemla Întrebareade ce oamenii tin animale?
vertiginos pe vechiul taga~ ~i poate chiar se Înrautate~te. Dar
În relatiile umane iubirea dezinteresata se Întâlne§te rar. De
daca femeia traie!?te iubind nu 0 zi, nu doua, nu 0 saptamâna,
obicei ea se manifesta fata de copii sau fatâ de pârinti. De ce?
l', atunci Începe rena~terea interÎoara care purifica la fel ca
Pentru Ca iubirea este umbrita de uman, iar baza fericirii
rugâciunea.
,1 umane 0 cOllstituie dorillta sexuaHi, adica viata §i continuitatea
Emotiile con~tiintei noastre trec În adâncÎme dupa apro-
,1:11 ei. De aceea iubirea fata de parinti ~i copii, acolo unde este
Il'' x:imativ 0 jumâtate de 3n, un an. Omul devine altul. 0 alta
1 blocata atraqia sexualâ, este mai purâ ~i de durata mai lunga.
soarta, 0 alta karma.
De aceea familiile care sunt Întemeiate În primul rând pe
Se pare ca Serafim Sarovski a spus: "Daca Dumnezeu a
prietenie ~i respect, iar apoi pe relatiile sexuale, sunt mai
chemat pe cineva la El, atunci acea persoanâ nu mai are nevoie
fericite ~i rezista mai mult.
l'
de rugâcÎune. Noi ne rugam pentru a simti iubirea Divina În
1
lubirea fata de un animal este asemanatoare cu iubirea fata
sutletul nostru, pentru a ne uni prin interrnediul ei cu
l' de un copi/. În cadrul acesteia exista multa daruire §i preo-
l, Dumnezeu, pentru a ne simti ca fiind 0 parte din El".
1.
cupare §i În acela~i timp lipsâ de pretentii care ucid iubirea. ~i
'1
Deci, atâta timp cât catelul a fost În casa, În sufletul femeii
Iii cum poti sa te superi pe un animal? far animalele de casa au
s-a format mecanismul iubirii, adicà daruirea iubirii, a caldurii
nevoie de 0 atentie mai mare decat un copi/.
':Ii ~i bunatàtii În mod neÎntrerupt, În fiecare secunda. De ce
l",I
Daca animalul ar fi de rasa, Îngrijit, cu un arbore genea-
copilul aparut nu a putut sustine În sufletul femeii acest
logic bun, iubirea fata de el ar putea fi din interes pentru faptul
proces? Pentru ca s-a conectat mecanismul fericjrii umane.
III,
cà este de rasa, frumos, ~.a.m.d. Înseamna ca dâruire ar fi mai
Acesta este copilul ei, parte din ea, este prelungirea vietii ei.
putinâ. Dar cand nu exista nimic din aceasta, dezinteresarea
Deci apar ~i temerile ~i nemu!WmÎrea de sine ~i de ceÎlalti,
este maxima. Jar În iubire cu cat daruim mai mult, cu atat
adica 0 Întreaga explozÎe de dorinte. FemeÎa nu Învatase Înca
primim mai mult. În Biblie se spune: "Iubirea acopera multe
i: sà iubeasca, dar primise deja fericire. Fundamentul era Înca
1 pacate".
slab, dar casa fusese deja cOl1struita.
Eu am observat periodic la pacientii mei un tablou uimitor.
De ce În trecut, atunci cand se na~tea un copi 1se aduceau
Închipuiti-va 0 femeÎe cu 0 stare interioarâ catastrofala. Para-
jertfe, darurÎ din abundentà? Pentru ca !loi ne apropiem de
metrii suntÎngrozitori. Dar se Îndrâgoste~te !ilicauta iubirea,
Dumnezeu nu atunci când primim, ci atunci cand dàruim.
Înlâturând temerile, pretentiile !ililogica ~i imediat toti para-
Daca femeia ar fi aruncat pur ~i simplu câinele În stradà,
metrii se echilibreaza vertiginos, câmpul ei Începe pur ~i
atunci mecanismul iubirii dezinteresate, al daruirii, al preocu-
simplu sa straluceasca. Apoi apar la ea ambitiile, Îndoielile,
parii s-ar fi oprit, noul nascut nu ar fi primit iubirea ~Î energia
bunul simt 0 Îndeaml1a sa Înfrâneze iubirea ~i totul se Întoarce
vitala de la mama În plan subtil ~Î mai mult ca sigur ar fi murit.

42
43
.!::' t: --
ClU ~ ."
1:tIf-<~.E ~ ~
r-,'. :..~~ - lI91Z

~
l'
l'
l Dar Întrucâtau dat câinele pe mâini bune, mecanismulde a ~ti
di' poate spune cu siguranta cà vor apàrea probleme de comunÎ-
sa iubeasca nu s-a distrus, ci s-a infrânat. Energia a ajuns
pentru viata copilului, dar nu a ajuns pentru sustinerea cafe Între copiluIei ~iceilalti copii de vârsta lui.
l',
familiei.
De ce poate fi legatif cruzimea ado/escentilor din ziua
La ~coa/a copilu/ este necajit de cei/a/ti, cum Sa se de azi?
comporte coreet? - Dezvoltarea fizica ~i psihica a copilu/ui se petrece mult
mai rapid decât la maturi. În mod corespunzàtor, caracterul ~i
1
- În primul rând trebuie sa se comporte corect mama sa.
,1 Intuitia copiilor este net superioara celei a adultilor. Ei reacti- concep!ia despre lume se poate schimba destul de repede.
oneaza la agresiunea subcon~tientâ mult mai repede ~j mai dur. Educatia moralà pentrll copil 0 constitllie nu numai conceptia
'"
1 ,} Bâiatul, la exterior foalie lini~tit, Îi poate urÎ incon~tient pe cei despre lume dar ~i despre caraeter ~i destin. Moralitatea
111111' de aceea~i vârsta cu el. Poate fie sa se urasca fie sa se calce În Îndeamna omul sâ-~i Înfrâneze agresiunea fatà de ceilalti,
'1 dezvolta capacitatea de a-~i Învinge dorintele, Îndeamna la
'III,,'
, picioare pe sine, tara sa bânuÎascâ acest lucru.
,1
l ~i intr-un caz ~i În eelalalt el va atrage agresiunea exte-
iubire ~i bunatate. Notiunea de moralitate a fost creatâ de reli-
'III rioarâ, adicâ devine obiectul Înjosirii pentru cei de vârsta lui. gie, fapt care a asigurat societâtii 0 supravietuire strategica.
De aceea el trebuie Invatat ln primu! rand sa fie bun la Societatea sovietica s-a prâbll~it datorita faptului cà
', "
l,l suflet ~i sa nu judece, sa nu fie razbunator. Copi/ul este foarte ideologia, filozofia ~i moralitatea au fost În esentà paguboase,
'.11
'I!' atent la emolii/e parinlilor ~i Ii copiaza. ~i daca parinlii il bazându-se pe prioritâtile bunastârii fizice ~i ale principiului
1

Învatâ În primul rând bunatatea ~i abia pe urmâ sa se apere, nu uman În totalitate. Înainte de fonnarea unui stat, apar triburile,
:1 apoi acestea se unesc În cnezate (principate), care unindu-se la
fac mare tevaturâ din faptul ca el are probleme cu ceilalti copii
de vârsta lui, atunci situatia se eehilibreazâ treptat. Dar aceasta rândul lor, treptat, formau un stat. Cu 10-15 ani În urma, pe
este doar 0 masca de suprafatâ a emotiilor pe care copilul 0 fondul unui stat neputincios au aparut grupuri de banditi care
1l' au purtat Între ele ràzboaie ~i s-au unit, formând ni~te "triburi"
Il' Împrulllutâ mereu de la pârinti. Reaqia din profunzime la
I!fl evenimentele Înconjuratoare se transmite În anii prernergâtori mai mari. Desigur ca din rândul lor au fost ale~i lideri aceia
" na~terii copHului. care au avut 0 experientà mai mare În supravietuire ~i dezvol-
. tarea tribu lui, adicà cei originari din Caucaz.
~i dacà mama a mentinut mereu sentimentul de superio-
ritate fatà de sot sau de alti oameni, daca i-a judecat inuit timp La ora actuala Rusia este 0 tara feudalà cu tendinfa de a se
pe ceilalti, s-a supara.t sau a fost depresiva, nu a vrut sa transforma În monarhie. $i dat fiind faptul ca totu~i exista lin
trâiascà Îllainte de na~tere sau În timpul sarcinii, atunei se stat iar potentialul spiritual acumulat este uria~, aeest proces În
Rusia nu are loe de câteva sute de ani, ci doar de zeci de ani.

44
45
.~
<=>u
l ~;; jj-
~~f-<..<:: ~
-
--=
-=
I!!!!!!!!!!I!

- U9a

F'

~
Dar psihologia tribalol,banditeascâ, pe care tineretul a primit-o
crea 0 nouâ conceptie despre lume ci de a fura meeanie ceva
in locul celei pierdute, nu a putut sol nu se facol resimtitol În
ain Vest nu este ÎI1folosul culturii ruse~ti contemporane.
rândul generatiei contemporane. Frâul liber al dorintelor, per-
Nu demult am aprins televizorul ~i imediat I~am ~i stins
misiunea tuturor lucrurilor, sexualitatea lipsita de scrupule,
deoarece alâturi de mine stateau copiii. Ce am vazut acolo? Pe
Înjosirea celorlalti, cultul banului, tuturor acestor lucruri Ii s-a
tot ecranul, lInul din idolii Hollywoodului, schimonosindll-~i
facut propagandii mai mul!i ani ~i pe stradii ~i pe ecranele
fata tânârâ ~i frumoasol, striga sâlbatic: "Tu ai nevoie de un
televizoarelor. ~i daca În timpul socialismului sutletul omului
membru mare, mare de tot, ~i nimic altceva". Subcon~tientul
a fast silit sa se cladeascâ pe cele mai inalte valori umane,
nostru are particlliaritatile sale. Un cuvânt pe care un tânâr de
atunci dupa crahul acestuia toti au Început sa se roage pentru
douâzeci de ani il poate auzi ~i apoi ÎI uita, asupra unuia de
,\
1' valori de moment.
i Il:,
,(
doisprezece ani poate avea 0 influentâ uria~â pe tot restul vietii
Degradarea con~tiintei conduce la degradarea comporta-
Il sale.
1
1 mentului, iar apoi la degenerarea urma~ilor sau la absenta lor.
Ilrl Astfel În prezent noi Înca suntem eopii ~i Întreaga tara
Acest proces il ~i observolm la multi adolescenti acum. Dar
asimileazâ cu laeomie oriee eonceptie despre lume, Încercând
marea majoritate a adolescentilor - ~i acest lucru este evident
sà-~i creeze un nou sistem de valori. Rolzbunarea, ura, loleomia,
Il - este sânoltoasâ intrucât 1n Uniunea Sovietica majoritatea cruzimea ~i lipsa de principii care cuprind ecranele televi-
oamenilor au fost credincio~i În mod intuitiv. Nazuinta catre
III zoarelor se manifesta la tineret În eomportamentullor iar apoi
1:1 spiritualitate ~i principii morale superioare tarol sporirea iubirii
copiii lor devin criminah - se poate spune genetic.
În sutlet este imposibilâ. ~i cu toate col sistemul soeialist ÎI1
1

1 Aceasta Întrucât orice program, la copii se Întete~te de


sine a fast sortit pieirii, gândirea strategiea ~i acumularea
1

nenumârate ori. Soleredem colva trece timpul ~i cruzimea va fi


iubirii ~i-au taeut treaba. A rezultat un tablou interesant. Pe de
i: data uitarii este 0 naivitate.
a parte - un potential uria~ neÎntrebuintat. Pe de altâ parte - 0
În subcon~tientul nostru nu existolnotiunea de nou ~i vechi. \~
psihologie de stat sâraeol, sau mai bine zis absenta. Sponta-
Odatol, În ziare a aparut 0 Însemnare despre 0 crimol
neitatea ÎI1 eoneeptia despre lume Îi eonduce pe ul1ii catre
sâlbaticâ. 0 batrânicâ pensionarâ, fàrol nici un motiv, ~i-a
religie, pe altii coltrebani.
omorât vecina. Mai târziu, dupol investigatii, a reie~it urmol-
În momentul de fata noi observâm cum se formeazâ noua
toruJ tablou. Boltrâniea a locuit În timpul bloeadei În Leningrad
conceptie a rusului. Banii Încep deja sol nu mai suceascol
~i odatâ, pe fondul unui acces de foamete, a ehemat-o pe
mintile, dar permisiunea tuturor lucrurilor ~i sexualitatea conti-
vecinol, a ornorât-o, i-a tran~at trupul ~i a maneat-o. Au trecut
nua solfie idolii tineretului contemporan. Urmolrile unei astfel
50 de ani, În con~tiintol s-a uÎtat totul, ~i deodatâ la televizor,
de conceptii despre viatolÎ~i var arata coltii. Încercarea de a nu
apare 0 imagine despre blocada din Leningrad. Programul

46
47
'~
","u
Q
FI..il
Cl!:3.,:::
Q:)r-r-..o::
f-
~
u
-
-
1
~ - -.... ~ ----
H911

-- ,...

1
l', crimei S-3 activat În morl automat: batrânica S-3 ridicat, S-3 dus
1 l'
De ce totu~i intentia poate lecui? Acest lucru nu I-am
la vecinâ, a sunat la u~â, a chemat-o la ea În vizitâ, apoi a
Îoteles imediat. Dar atunci când am con~tientizat, am Început
amorat-o, dar n-a dovedit sâ-Î taie capul deoarece a apârut
sA vorbesc cu pacientii În [elul urmâtor: tot ceea ce ati fiicut
satul vecinei. TrÎurnfulstomacului ~i dorintelor asupra iubirii,
cândva În viatâ, În interior, continuati sa faceti ~i acum.
daca se fixeazà În comportament poate supravietui În sub-
[II, Caracterul holografic al Universului În spa!iu denotil cil În
con~tiel1t mai multe generatii.
',."
plan subtil universul reprezintil un punct. Întrucât planul
Eu clInosc nLimai doua dii de invingere a dorintei Înterioare
exterior este legat de cel primordial subtil, orice parte a
de a ucide.
Universului dispune de 0 informa!ie deplinil despre acesta. Se
Prima - destrâmarea sutletului trebuie sa se transforme În
pare cil Universul este holografic ~i În timp, adicil În plan
destrâmarea corpului. 80ala, chinurile personale, moartea
primordial subtil trecutul, prezentul ~i viitorul sunt repre-
rascumpârâ Într-o oarecare mâsurâ faptele anterioare. Aceastâ
zentate ca ni~te puncte.
Il'1
cale e stihinic8.
De aceea, În orice proces care are loc Seascunde informatia
I,I Cea de-a doua cale este cea con~tientâ, iar aceasta
despre trecut, prezent ~i viitor.
Înseamnâ iubire, pocâintâ ~i schimbarea propriei persoane.
Procesele atlate În stingere ln exterior, În plan subtil Î~i
Prin adresarea câtre Dumnezeu noi putem schimba acele
1,1 continuâ existenfa. Evenimentele ce au loc compun con~tiinta
profullzimi ale subcon~tientului nostru despre care nici nu
I, ~i au influentâ asupra sa.
avem bânuialâ. Cu cat este mai serioasâ dorinta noastra de a ne
Dar este posibil ~i procesul invers. COI1~tiil1taformeazâ
schimba, cu atât mai repede apare rezuhatul.
evellimentul ~i are influentâ aSllpra lui.
l' Înainte nu mi-a fost clar un fenomen. Sâ presupunem câ
~j iatâ, dacâ dumneavoastrâ ati stabilit un seop ~i aveti
11"
vâd faptul di tumora canceroasâ a omului este legatâ de
intentia sâ Întreprindeti ceva, În subcon$tient, În fiecare
l', caracterul ~i cOl1ceptiadespre lume a acestuia. Îi explic acestui
secuntll;, Începe{i .fa Îl injiiptui{i.
om legâturile bolii lui cu emotiile profunde pe care le-a trait cu
r" Dacâ omul este gata sâ Înfàptuiascâ un aet de eroism atllnci
douâzeci de ani În urm3.0mul Începe sâ-~i reevalueze propria
1

el Înfâptuie~te acest lucru În interior În fieeare secundâ,


viatâ, Î~i schimbâ atitudinea fatâ de toate evenimentele ~i
vorbind Într-un limbaj simplu: dac/i sunt pregl;tit SI;
tumora canceroasâ trece.
'fi Înfi;ptuiesc ceva, aceasta Înseamnli deja aCflune.
Tumora a trecut. dar eu vâd câ totu~i caracterul lui nu s-a
1 De aceea pentru subcon~tientul omului,conceptia exterioarâ
schimbat. Adicâ lui i s-a dat lin avans din transformârile sale
i despre lume Îllseamnâ În acela~i timp comportamentul sau.
viitoare. lar multi. neÎntelegând acest lucru, Înceteazâ sâ se
I, Întrucât la tineri acest proces este mult mai intens decât ]a
schimbe ~i nedumeriti se Întreabâ de ce a revenit boa la.
vârstnici, conceptia actualâ despre lume a societâtii noastre,

48
49
.!:'
~u :iU!.."R
i:!:If-<f-<~ ~
u
-
~
-
-
l H9lZ
-
r
~ ',,>
-1'"

cafe se forineazâ În mod stihinic sau În mod con~tient, peste care constituje pentru el obstacole de netrecut. El nu poate
un timp va determina cultura sau politiea Rusiei viitoare.
.pastra În momentul purificârij iubirea fata de un ait omo
1
,'1
Înseamnà cà este necesarâ Înfrânarea dezvoltarii con~tiintei
Fiul meu a fmplinit 15 ani. 4 ani a rnstat fn casa
1
sale ~i destabilizarea ei. Atunci va avea 0 ~ansà de a supra- j
fenomenul de "poltergeist". În ace§ti 4 ani "eroa" l-a vietui ~i a avea copii. Având În vedere cà v-ati Îngrijit de el cu 1\
,1
biftut, l-a chinuit, l-a sugrumat pe copi!. Nu i-a permis "
0 asemenea ardoare, sutletele copiilo'r lui sunt bune, fapt
sa mearga la ~coalif (dispareau pantofii, ~i chiar fmbra- pentru care va felicit. Faceti ordine În sutletul dumneavoastrâ,
1
camintea de pe el, dispareau manualele ~i caietele). Ce Învatati copi lui sa se roage ~i totul se va aranja.
'I fnseamna asta ? De cefiul meu are 0 asemenea soarta ?
- Eu am pus diagnosticul bâiatului dumneavoastrâ dupâ Copilului meu fi place sa faca grimase ~i sa spuna
bile/elul pe care mi I-a(i trimis. S-a format urmâtorul tablou. diferite bifdaranii ~i prostii, iar pe deasupra fi place sa-i
Acesta este dublul copilului dumneavoastrà care ii salveazâ dirijeze pe varstnici. Care este cauza acestui fenomen ?
viata. ~coala §i facultatea se identificâ la nai În subcon~tient cu - Grice anomalie. cruzime precum !ii boala apar atunci
0 soartâ binerncâtoare. Ne concentreazâ asupra con~tiintei ~i când nu exista suficienta iubire În suflet fata de Divinitate.
capacitâtilor. Dar dacâ aceastâ dependentapoate ucide, atunci Exista doua tipuri de boli. Primul - când omul are sensi-
copilului ii dispare dorinta de a invâta, iar dacâ trebuie sa bilitate, intelect ~i capacitate peste nivelul mediu, date de la
1
1 aparâ În viata copii atunci sufletul viitoriJor copii sau al lui Cel de Sus. El nu poate sa se descurce cu acestea, iar daca ~i
Il personal vor face totul ca sâ-i salveze viata. Acest proces a parintii ~i predecesorii nu au fost credincio~i, atunci chiar
1
aparut la vârsta de II alli. Acum Închipuiti-va, Începe la el pu- stradaniile con~tiente spre iubire nu permit depa~irea inertiei
bertatea, sufletul fiului dumneavoastra intra În cantact cu sentjmentelor sale. La un asemenea om vor apare probleme cu l
1. viitoarea sotie, marna copiilor sai. ln plan subtil el Începe sa sutletul ~i trupul. Dar, cu toate acestea, se vor intâlni tendinte 1
treaca prin Înjosire, suparare, adica se conecteazâ mecanismul pozitive. Acum, sa ne Închipuim 0 alta situatie. În mod
de purificare a sufletului prin diferite situatii. Nivelul mândriei con~tient, omul renuntâ la iubire ~i se arunca in vârtejul
lui este de opt ori mai mare decât celletal. bunastarii sentimentale ~i materiale ~i chiar prin capacitatile
De ce ? Pentru ca la dumneavoastra. femeilor din neam le-a obi~nuite ~i prin dorinte el va Începe sa decadâ cu intensitate,
placut sa condamne ~i sa critice oamenii, adica puneau ba chiar sutletul degenereazâ mai repede decât trupul ca
con~tiinta mai presus de iubire. Aceasta Înseamna ca fiul urmare a conceptiei gre~ite despre lume. Apoi va avea loc
dumneavoastra nu suporta e~ecul con~tiintei, ceea ce duce la distrugerea, deprecierea fericirii umane ~i in final, ie~irea pe
neplàceri pe linia destinului, insatisfactii, nedreptâti, Înjosiri, prima cale. Toate acestea oeupa mult timp ~i reprezinta

50 51
.~
~u l ~!3~-;
t; -
i:CIf-f-.E ~
u -

r-' ;:;:;;Jf: - Hga

~
numeroase chin uri. Ce este de tac ut? P
. ,
. entru un, ' , expenenta
.
judeca astfel: "Eu nu am comis nici 0 infractiune pentru bani.
negatl~~- este mal. nnportantâ
. '
decât cea pozitivâ. .$i iatâ câ unii
E;u nu am furat, nu am omorât, nu am Înjurat oamenii ~i nu
oame~1 mcearcâ sâ cucereascâ autoritatea ~i sâ se convingâ de
rn-am razbunat pe ei. De ce copilul meu este cu totul altfel?"
pr~~na b~nastare prin dezvoltarea
comunicârii ~i iubirii. lar ad_ca pârintii s-au comportat normal iar la copi 1,nu se ~tie din
~ltlJ - P~1I1Înâbu~irea ~i Înjosirea ceIorlalfi. Când amuI nu
ce motive, aceastii tendintâ degenereazâ. Dar iatà: morala -
'II IUbe~~e~I nu. poate sâ lucreze, nu s-a obi~nuit sa daruiasca,
atuncl el depll1de În cea mai mare masur e~te un comportament care orienteazà omul spre iubire. Dacâ
a- de baza c."".
lenCIrII, I3r pârintii renuntâ la iubire, copi lui renuntà la moralà. Sà
evo~u!ia J~i merge greu. Apare ispita de a nu evoJua,
presupunem cà omul nu a fost În permanentâ muJtumit de
d~pa~lOdu-J pe altii, ci de a-i da Înapoi pe cei care sunt la
l, soarta sa ~i de situatia tinanciarâ. Dar cu toate acestea a fost un
~lveJ~' I~i." Toc~a~ acest modeJ de comportamem a fost am cumsecade ~i un cetâtean politicos iar copiluJ lui Începe sâ
II1cetatenlt 111socl3lJsm. Si un asemenea comportament vor-
jefuiasca ~i sa omoare. Este complicat pentru pàrinte sâ Înte-
1 be~tedespre pericolul crescând pentru copil. Pe de 0 parte la el
1
i'i leagâ ca nemultumirea fata de soartâ ~i existenta unui copil
trebuJe.limltat comportamentullipsit de etica, mergând pâna la
Il uciga~ constituie unuJ ~i acela~i lucru: dezicerea de Dumnezeu
1111 ~edeps'rea fizica, iar pe de alta parte trebuie Învatat sa
timp indeluilgat. Neacceptarea exterioarâ a unui mediu agresiv
l,II' IUbeascâ ~i sâ evolueze. Dar mai bine sa Începeti cu 'dum-
n~te dimilluarea depelldelltei ~i Îlldeamna la actiune. Neac-
'[
,,1
neavoastrâ, Întrucât comportamentul copilului este dat d
ceptarea illterioarâ Înseamnâ dezicerea de iubire ~i de
regul~ de- starea. suf]eteascâ
~i subcon~tienta a Pàrintilor~ Dumnezeu. Permanent, tot ceea ce facem ln exterior trece În
ampllficata de mal multe ori.
1,1
interiorulnostru.
1
1
De aceea logica umana trebuie sa fie Întreruptâ, iar cea
" Noi avem mari probleme cu bi1iatul. Toate [aptele §i
DivÎna - neintrerupta.
triisiiturile lui de
~ar~cter sunt fn flagrantii contradictie latâ deci cà 0 Îndelungatâ Ilemultumire fata de soartà, supâ-
~ll ceea ce am don nOl, pifrin{ii, de la el. Ne-am strifduit
rarea pe oameni, condamnarea Illmii Înconjllrâtoare, depresia,
mtotdeauna si1-i [im un exem p
lu P OZI' t,' v , d ar am gre§tt. lipsa de credintâ În sine, e~ecul ~i Îndoiala În propriul viitor,
undeva. Acum acest lucrn este evident. Ne aflam fn
renuntarea Ja iubirea fata de omul Îndrâgit care vrând-nevrând
p~rma~en{ii. in stare de alarma, cum sa indreptiim
S.tuat.a? Ajutati-ne! ne-a pricilluit durere, toate acestea macinâ pe neobservate
sutletul nostru În plan subtil; la copii devine vizibiJ, iar la
- Gre~ea.lapârintilor, În general, constâ În faptul cà ace~tia
sunt convll1~1 nepoti - catastrofal. Sufletul - tarâ iubire - incepe sa moarà,
.de u.rmâtoruJ fapt copii Î~i Însu~esc compor- dar acest lucru nu se poate observa deodatà. lata de ce este mai
tamentul extcflor ~I nazuintele de suprafatâ ale pârintilor. Ei
bine sà se faca ordine În suflet, nea~teptând manifestârile

52
53
~
","u l ~ .-.:
ggf-~.E
t:
~
u
--
~
!

- H9LZ
r
~ "f

externe. lar atunci, chiar la fiul matur, pot aparea schimbari


revizuindu-ne viata, ne debarasam de logica umana ~i ne
evidente În caracter ~i comportament. În asemenea cazuri, eu
apropiem de logica iubirii .}ia vointei Divine, putem schimba
arat parintilor: cu cât sunt mai puternice emotiile dumnea-
trecutul copiilor no.}triprecum ~i viitorul.
voastra cu atât mai mult se duc ele În viitor ~i ca atare
influenteazâ urma~ii. Cele mai puternice izbucniri de emotii Stimate Serghei Nikolaevici, ce parere aveti despre
Încep În perioada pubertâtii. ~i În acest caz sunt puterni~e
iubirea fata de idoli? Mii de fete ~i Mieti sunt Îndra-
emo!iile de supilrare pe pilrin!i, frica, lipsa de dorintil de a trai, gostiti de starurile renumite ale muzicii pop, de arti~ti,
iar apoi, peste 10 ani, pot aparea probleme serioase. Perioada sportivi etc. Unii capata sentimentul de bucurie ~i de
il!
l' '1 urm~toare 0 constituie prima iubire. Apar chiar ~i gânduri rele, inspiratie, iar altii ajung sa se sinucidif. De ce se Întam-
'II detallnarea omului iubit - ceea ce reprezinta 0 catastrota În pla astfel? Este dauni:itor ca 0 femeie sa viseze la cineva
plan subtil. De regula prima iubire nu este norocoasa ~i
Il de neatins daca are un sot iubitor ~ifamilie?
!,I
provoacâ dureri suflete~ti. La fel ca În timpul na~terii, prin
- Îmi amintesc de 0 Întâmplare petrecutâ Într-o vara, la
durerea sufleteascâ ~i fizica, se purifica iubirea noastra fata de
taril. M-am dus la un fermier sil cumpilr lapte. SOfia lui,
Du~nnezeu ~i urma~ii no~tri au capacitate de viatâ. râzând, mi-a aratat cu degetul: "Vezi gâscanul acela, el este
ln clipele primei iubiri, pentru tânar cea mai pericuJoasâ
eroul nostru. S-a Îndragostit de 0 gâsca .}i nu dâ voie nimânui
l' este condamnarea, iar pentru fata - depresia ~i lipsa dorintei de
sil se apropie de ea. Umblil dupil ea de pareil ar fi legal de
1 a trai. Urmâtoarea izbucnire a sentimentului are loc Înainte de
1 aceasta. 0 mângâie .}Î0 ciupe~te. Ca sa vezi, s-a Îndragostit cu
a face cUllo.}tintacu viitorul sot sau sotie ~i Înainte de a se
adevarat, nu poate trai tara ea."
casatori.
lata 0 alta poveste. Odata, Înotam În Marea Neagra ~i am
Care este esellta frazei: toate câsatoriile au loc În ceruri?
1 vâzut urmatoarea imagine. La câtiva metri În fata mea Înota un
Acea~ta Însearnna ca sotii se cunosc de mult În plan subtil ~i
pe~te destul mic. Era frumos din cale-afara, de culoare albastrâ
"

ace~tla au deja copii comuni care trebuie sa apara. De aceea


l' chiar daca la suprafatâ emotiiJe sunt retinute ~i sub control, În
cu mici pete albe ~i deasupra lui Înota pe~tele-ac, pu!in gillbui.
Il' subcon.}tient, la viitorii soti pot aparea nernultumiri. În acest
Parca era lipit de el. Se vede ca se jucau Împreuna .}i pluteau
printre pietre ca ~i cand ar fi fost lipi!i unul de celillalt. Ce
1'1 caz, pretentiile reciproce .}i suparârile sunt la fel de pericu-
Înseamna toate astea?
loase. Mai exista 0 etapa irnportanta .}ianume comportamentul
Fiecare fiintâ vie are diapazonul sau de percepere a lumii,
parillti.lor În timpul sarcinii. Conceptia lor despre lume, carac-
structura sa informationala. Dezvoltarea Universului este din
terul ~I comportamentul se a.}eaza nu nurnai În suflet ci chiar
ce În ce mai mult diversificata ~i În acela.}i timp nazuie.}te din
.}iÎn corpul fizic .}iÎn gena copilului.
-5iiata ca atunci ~ând noi , ce În ce mai mult spre unitate. Însa diversitatea Înseamna ~i

54
55
---~~
;:Su ~ -
l
~~
IIH ~,g"- u !!!!!!i!ii!

- - ll9lt

"
'-'..

:\,

1,'
destramare. Numai ca unitatea Înseamna osificare. Fiecare J
lit marinimia, capacitatea de a iubi, iar În plan sexual, tot ceea ce
fiintâ, dezvoJtându-se În matca sa, se strâduie~te sa se uneascâ , vedem, adicâ 0 pârticica minuscula. În acest caz, putem obtine
cu lumea Înconjurâtoare. Aceasta este chezâ~ia supravietuirii
nu ceea ce visam.
~i apare sub diferite forme. De exemplu, când ne Îndragostim
Ca atare, cred eu, se poate sâ ai un sot iubit ~i copii, sa
de cineva, ne unim cu aceasta fiintâ ~i u~or Încep sâ treaca spre
visezi la idoli, dar mai bine sâ visezi la prietenie ~i comunicare
noi perceptia sa despre lume, sentimentul sau, capacitatea ~i
1
cu ace~tia decât la sex, Întrucât nu se ~tie niciodata ce sllrprizâ
talentul sau. ~i nu numai asta.
Îi vei aduce sotului.
Odatâ, un profesor mi-a povestit urmâtoarele:
Apropo, la consultatiile me le vin deseori femei foarte
- 0 tânara fata s-a Îndragostit de un negru. Câteva luni au
frumaase. Câlld pleaca Îmi spun: "Eu va iubesc."
fost prieteni. Situatia nu a ajuns pana la pat. S-au sârutat numai
Este clar despre ce este vorba. ln plan subti] noi nu avem
0 singura data. Apoi s-au despârtit. Nu Îmi aduc arninte din ce
sex. Astfel ca notiunea de "iubire" este lipsitâ de frici ~i ata-
motive. Dupa un an ea s-a câsatorit, iar dupa inca un an a
~amente.
nâscut un negri~or Încântator. Putem sa ne Închipuim starea
În ceea ce prive~te tineretul ~i necesitatea acestuia de a
sotului ~i a parintilor. Au trebuit sa invite mai multi profesori
avea idoli este un fenomen complet normal. Dorintele injosite
ca ace~tia sa explice ca acest lucru este posibil. Ca argument a
sunt legate tocmai de trup iar sentimentuI iubirii ~i trans-
fost adus urmâtorul fapt: câtiva ani s-au efectuat experimente
miterea energiei se realizeazâ În mod liber.
În Jegatura cu Încruci~area cailor cu zebre. Dar, de la masculul
Daca nu exista experienta de depâ~ire a dorintelor, atunci
zebra ~i de la iapa nu a aparut nici un urma~, fecundarea nu a
concentrarea asupra idolului canduce la unii la faptul cà
avut loc. lepele au fast fecundate de armâsari ~i dupa aceea,
dorintele incep sâ Înâbu~e iubirea ~i ca atare ~i viata. Acest
dupa un anumit timp, au Început sa fete zebre.
lucru poate sa duca la sinucidere. Dupa pârerea mea, atitudinea
Ce Înseamnâ acest fapt? Acesta vorbe~te despre faptul ca
fa~â de idol trebuie sa fie urmâtoarea: tot ceea ce ne place la
natura Universului este În primul rând informationala.
acesta !loi preluâm, pentru a-i da lui ~i altora cu mult mai mult.
Aduceti-va aminte de EV3nghelia dupâ 103n. La Început a
fost Cuvântul. iar Cuvântul a fost cu Dumnezeu ~i Cuvântul a
fost Dumnezeu. Aceasta este 0 dovada directa referitoare la
baza informationalâ a Universului.
A~adar, idolul nostru devine acea persoanâ care ne ajutâ sâ
ne dezvoltam prin contactul cu ea. Dar În comunicarea prie-
teneasca nai preluâm ceea ce ne-a placut: vointa, bunâtatea ~i

56
:!IIi
~u
-..;;:::::
~~;;ê-
i:Of-f-..<:: u~
--
l U9a
T"";:~~'-
--1"'"
',1

i,
suparam pe soarta. A~adar, sa ÎllteJegem un lucru simplu.
Orice boala pe care ati primit-o de la soartâ constituie zalogul
~ fericirii viitoare. Orice chinuri, daca dumneavoastra va yeti
RELATII PERSONALE
f
'"
Înfrâna sa urâti, sa va suparati, sa va fie frica ~i sa fiti
depresiva, constituie zaloguJ fericirii viitoare.
i,

"'t,
'i':'
''$'0

~.
-1
'Ii
l
!;
1
Am fost parasita de catre omul iubit ~i de atunci nu ;>,'
*,
1

l, ma mai pot indragosti de nimeni.

1.
- Îndragostirea eonstituie 0 fericire mult mai mare deeât i
~.
ri orice bunuri materiale ~i spirituale.
Noi, Înainte de a primi, la Început pierdem. $i cu cat este $
mai mare ferieirea dobândirii, cu atât mai dureroasa ~i mai !
,;,

chinuitoare este pregatirea aeesteia. ~'


,c:
Daea !loi nu ~tim sa pierdem, atunci suntem privati de
posibilitatea de a dobândi.
Cu cât este mai mare supararea, Înjosirea, regretul, lipsa
dorintei de a trai pe care le-ati simtit cu ocazia despartirii, cu
atât aveti mai putine ~anse de a treee prin Încercarea urma-
toare. Atunei iubirea puternica va putea sa se termine În mod
tragic pentru .dumneavoastra precum ~i pentru omul iubit.
Cât ne este dat de sus, tot atât trebuie sa pierdem. Dar când
primim 0 fericire imensa, nu ne uitam În jur ~i nu ne com-
param cu cei care au fost privati de aceasta. Când Încep
pierderile ~i nefericirile, noi ne uitam la altii ~i Începem sa ne

58
.!:,
<::>u ~
~.:::::

~ii.e. ~
~f-f-J:: u
~ --
!!!!I!!!!!!
===
1
H9ll
,...

bani, de lipsà de mi~care, de renume, de putere, de mâncare,


de sex, etc. Dar dacâ toate acestea nu sunt asigurate de 0
explozie de iubire În suflet, atunci ceea ce ieri a fost fericire ~i
RELIGIA desfâtare, azi devine chin ~i Încercare. Invidia, frica, gelozia,
depresia, condamnarea ~i supararea ne Îndepârteazâ de iubire
~i, treptat, fac totul mai nefericit. Fiecare dintre noi tràie~te
-~.~ pentru fericire ~i nâzuie~te la ea. Fenomenele exterioare ale
~ fericirii aratâ altfel la fiecare dintre noi. Astfel, Întotdeauna
'il
~T trebuie sa avem În vedere care este esenta oricarei fericiri.
Atâta timp cât nàzuim spre iubire ~i mârim acest sentiment
În sutletul nostru, Yom fi rnereu fericiti. Tocmai aceasta este
Cu cativa ani {n unna, fn Italia, Dalai Lama, adre- fericirea pe cafe nimeni nu ne-o poate lua. Numai noi vom
sandu-se multimii a lansat chemarea "sa ne petrecem putea renunta la ea.
"'".
viata fntr-a ve§nici'i fericire." Ziari§tii au cerut imediat '"
explicatii: "ce fnseamna feridre pentru fnaltul prelat al Pe mine ma intereseaza unnatoarea problema: Eu
TibetuIui?" Acesta a meditat fndelung, iar apoi a spus: !
"'. prezint spre pomenire sufletul unei rude care a murit
$
"Fericirea este capacitatea de a exclude din cap ase- -.
acum 20 de ani. Ce se fntampla daca sufletul lui, fn
menea lucruri precum gelozia, mandria, ura ~i de a le ~
'~.
aceasta perioada, s-a reincarnat pe Pamant sau {n aite
{nlocui cu iertarea, rabdarea, autocreatia." În car{ile lumi inca 0 data ~i el triiie§te acum undeva? Nu cumva fi
dumneavoastra se vorbe~te de acela~i Iucru. Exista vreD pricinuiesc vreun rau? Este cunoscut faptul ca daca te
diferenta? ragi pentru "odihna" sufletului unui viu este rau. Însa
- Nu existâ nici 0 diferentâ. Oamenii care se aflâ la biserica nu recunoa§te refncarnarea.
poalele muntilor vâd imagini ~i situatii cu totul diferite. Dar
- Cel mai bun ajutor acordat unei rude decedate il
dacâ Î~i ridicâ capul ~i se uitâ spre vârf atunci vad cu totii unul constituie sentimentul dumneavoastrà interior, pâstrarea iubirii
~iacela~i lucru. $i renulltarea la pretentiile fatâ de cei vii ~i cei morti. Eu am
Orice om care poate sa vada planurile subtile, Întelege la observat cât de mult ajutà acest Illeru. Acesta ajutâ sufletul
urma urmei di tara iubire ~i nâzuintâ spre Dumnezeu nu se oricum, indiferent daca acesta se atla În alte lumi sau pe
poate supravietui. Pamant.
Conceptul exterior al fericirii poate fi legat de muncâ, de Care este sensul rugaciunii atullci când ne rugâm pentru

60
61
~

:!:'I
Su ~~ -.:
1:I:IE-~1[ ~
u
-
~
l
f~ ;::~._j
~--"o,.
........
- ll9LZ

l~
cineva? Sensul constà În faptul cà omul a simtit În sinea lui 'H'
,t,
Dumneavoastra spuneti mereu ca trebuie sa ne
Divinul, iubirea fafà de Dumnezeu ca pe 0 realitate superioara. :~\
rugi1m. Spuneti-ne cum anume? Dupa car/ea de rugi1-
Traie~te sau este mort, nu are nici 0 importan1â! Aceasta
Il
,1 pentru cà iubirea pentru Dumnezeu se atlâ dincolo de limitele dune sau pur ~i simplu sa-i ier/i1m pe toti, sa alungam
vietii ~i ale morfii. Aici rugàciunea ajutâ oricum ~i nu are
temerile ~i sa ne revizuim viata? $i inca ceva, cand este
importantà unde se atlâ el, În care lume.
mai bine sa ne ocupam de a§a ceva?
1i
lisus Hristos ne-a dat rugàciunea. Se pare cà a compune
Eu ~i cu prietenul meu mergem la 0 biserica pro- -, rugâciuni dupa el constituie un sacrilegiu. Dar rugâciuni au tot
", apârut. Cum sa apreciem acest lucru? Ca 0 crima fata de ce a
testanta. $i la mine ~i la el se obserua urmi1toarele: ~
inainte de slujba noi spus Hristos, ca 0 crima fata de credinta În Dumnezeu, ca 0
"ne innegrim", ne comportam ca 1.'"
ni~te nehuni, ne infuriem §i pe parcurs, incet, incet, 'i'
renuntare la principalele porunci? De ce oamenii continua sa
"ne ~. compunâ rugâciuni ~i de ce le urmeazâ?
iluminam", ne Iini§tim. Aceasta este cu adevarat puri-
ficare sau este 0 i/uzie? În afara de faptul ca merg la Fac aceasta pentru cà noi trebuie Întotdeauna sâ-L recu-
biserica, nu beau, nu fumez, ma comport ca un om noa~tem pe Dumnezeu. Noi ÎI cautam În permanenta pe
educat, ma rog §i cu toate astea are loc 0 atractie j~ Dumnezeu În sinea noastra ~i diutâm În permanentà acele
cuvinte prin care ÎI putem simti pe Dumnezeu În sinea noastrà.
duIceaga catre orice mar~i1vie (vri1jitorie, destri1balare, ,.~ lata de ce un lucru principal ÎI constituie nu textul rugâciunii,
automutilare, clevetire).
'f ci posibilitatea de a simti În noi iubirea ve~nica, posibilitatea
- La Început, cre~tinismul a aparat cu claritate ~i consec-
1'\
:'
ventà prioritatea iubirii fatâ de toate lucrurile. În toate rami-
, ~. de a depâ~i ata~amentul de fericirea umana, posibilitatea iubirii
ficatiile ~i curentele ulterioare exista din ce În ce mai multa 1
umanului ca pe propriul copi 1,fie cà este viata mea, fie ca este
1
logicâ, gândire umanâ sanatoasa ~i mai putina iubire fata de corpul meu sau lumea mea Înconjuratoare. Fiecare om are un
Divillitate. Iatâ de ce prioritatea invizibila subcon~tienta a timp al sau pentru a se ruga, În generaI, atunci când con~tiinta
moralei ~i principiilor dau deseori un rezultat invers. Cu cât se nu ne Încurca. Asta poate fi dis de dimineata, poate fi atunci
~-
roaga mai mult amui, folosindu-se de curentul dat ~i nu de {' când noi ne-am eliberat de toate ~i am gâsit timpul ~i locul
cre~tinism, ~i allume de 0 ramificatie, traind În aceasta, cu atât potrivit pentru aceasta ~i poate fi când dqrim foarte mult sa 'Ile
mai mult poate aparea reversul dorintelor. De aceea eu cred câ, rugam. De aceea eu nu pot sà determin cu precizie când sa ne
În primul rând trebuie sa cite~ti Biblia ~i sa Întelegi de unde au rugam. Când omul nazuie~te În permanentâ catre Dumnezeu În
aparut celelalte curente. Sa percepi suprematia iubirii asupra sutletul lui, are atunci dreptul sa aleaga unde, când ~i cum sa
tuturor intentiilor, dorintelor ~i a vietii. Poate ca atunci var se roage.
exista mai putine nazuinte nefire~ti.

62
63
::-;. ~..:::::
...
-
~u ~ F..:.;.e.
~~~.E
t:
~ -
uga

bâri. Conceptia noastra despre viatâ, concentrarea noastrâ spre


iubire su nt Încâ infime pentru a putea pâtrunde orice fel de
adevâr care sâ ne permitâ apoi sâ schimbâm cu adevârat lumea
~TIINTA , ~I RE LI GIA Înconjllrâtoare. Astfel, ne Întoarcem din nou la iubire ~i la pro-
priile 110astre schimbâri.

Pot oamen;; care se inbesc nnnl pe altnl - barbatnl §i


femeia -
sa se simta reciproc de la distanta §i sa-§i
trimita semnale invizibile, ceva de gennl telepatiei?
- Toti oamenii apropiati sunt legati unii de altii. Ei efec-
tlleazâ În permanentà un schimb de informatii la nivelul
subcon~tientului. În plan subtil oamenii eomunicâ mult mai
- Ne-ati spns cii daca omnl are 0 imensa energie a
activ clecât În plan extcrior. Eu a.m vàzut de nenumàrate ori
iubirii Divine atunci cu el se pot fntiimpla lucruri uimi-
situatii când un tânâr s-a apropiat, pentru prima data de 0 fata
toare, CIlm ar fi sa fi creasca inapoi 0 parle din corp, sa
~i a meut cuno~tintà cu ea. Daea ea i-a fast hàrazità, atunci
se normalizeze activitatea organelor §i mnlte altele.
dialogul interior dintre ei a avut loc pc parcursul a câtiva ani.
- Daca ~opârlei Îi cre~te la loc coada, Înseamna cà În ~i totul a fost hotarât În plan subtil. Lumea interioarà pe care
natura exista un mecanism de regenerare a pârtilor corpului.
noi nu 0 veclem actioneazâ mult mai activ decât cea exterioarâ.
Problema care se pune este de ce nu functioneazà ~i la altii.
Nu numai oamenii care se iubesc, clar pur ~i simplu rudele ~i
Daca acest lucru ar fi valabil la om, totul ar fi mai simplu.
uneori oamenii necunoscuti fac totu-,?ischimb de informatie.
Invulnerabilitatea corpului nostru, regenerarea tuturor orga-
Tot ce se Întâmplâ cu noi În exterior, a avut loc În plan
nelor Înseamnà oprirea dezvoltarii. Omul Î~i pierde respon-
subtil cu mult Înainte.
sabilitatea fatà de naturà.
Închipuiti-va cà dumneavoastrâ câlâtoriti cu 0 ma~inâ la Dnpa ce am citit cartile dnmneavoastra §i am Incrat
care indiferent ce ati face, nu va avea loc nimic din ce ar putea asnpra propriei persoane sanatatea mea s-a fmbnnatatit
duce la propria moarte. Atunci dumneavoastrâ ati Începe sâ-i simtitor, toata Inna nn m-a parasit sentimentnl caldnrii
omorâti pe cei din jur. Adica 0 aparare impenetrabila Înseamna §i inbirii, nn am avnt regrete §i frica. Dnpa 0 Inna,
oprirca evolutici. Când noi yom Învâta sa evoluàm ~i sa dintr-o data, din mine a inceput sa iasa "negativul";
depâ-,?imcapacÎtatea de apârare, atunci probabil câ lUIyom mai sana-tatea s-a inrautatit !ji au aparut ni!jte rnici dureri
fi atât de vulnerabili. Noi nu suntem pregâtiti pentru schim- pe care inainte nu le-am avut.
65
64
.~
~u
.,.:::::
~§;';Ë-
i:CIf-of-oJ::
~ "-=-
n:
(;
-
..,.,
1

,- $
- 1~9a

- Va repet inca 0 data tuturor:


PENTRU MINE ESTE CHINUlTOR DE DUREROS sA
'.'
RASPUND LA ÎNTREBÀR1INUTILE. .~~
~,
Eu scriu În cartile mele ca purificarea are loc În etape: ati
Ii

"i PROBLEME
parcurs prima etapa, adica dumneavoastra personal, dupa care f
, Il urmeaza copiii dumneavoastra sau vietile anterioare.
Viata este 0 sinusoida, ceea ce este pe deplin natural. Puri-
ficarea nu poate cuprinde toate etapele dintr-odata. Noi nu
i 1
suntem pregatiti pentru a~a ceva.

Care este atitudinea dumneavoastra fata de sistemul


Reiki? Unele situatii ale acestui sistem se aseamana cu
Il Fiica mea era cat pe ce sa fie violata, de ce este legat
informatia pe care 0 dati in car{ile dumneavoastra, cum
acest lucru? .
ar fi imposibi/itatea de a scapa de bo/i fara a schimba
atitudinea fata de viata a bolnavului insu§i. Este ade- - De multe ori punând diagnosticul, am vazut una ~i
aceea~i imagine. Starea sutleteascâ a criminalului ~i a jertfei
varat ca sistemul Reiki permite vindecarea oricarei boU?
sale sunt În mod practic identice. Cu cat este mai mare con-
i - Când am inceput sil lucrez În planurile subtile am 1
centrareafetelor asupra dorintei sexuale În detrimentul iubirii,
1
observat ca la pacientii care au Început sa lucreze cu sistemul
Reiki apar probleme. La Început este destul de bine dar pc
jt cu atât mai tare atrage ea ~i formeaza infractorul din jurul ei.
(mi aduc aminte de 0 femeie care a venit În audienta cu fiica.
parcurs apar probleme. Am diagnosticat 0 femeie cu un camp
Pe fata au Încercat sa 0 violeze. În copilarie a suferit mult timp
extraordillar, care traie~te dupa sistemul Ivanov dar starea
de enurezis. Au Început ~i problemele psihice.
copiilor ei a fost 0 catastrom. Adica omul se pune la punct cu
0 metoda putin fortata, Însa nu are loc 0 schimbare profunda. - ~titi, povestea marna, eu am dus-o la un villdecator, -
lar la copii aceasta are 0 influenta rea. dar dupa aceasta situatia s-a Înrautatit. Acum nu ~tiu ce sa mai
Astfel, diJpa parerea mea, sistemul Reiki nu este lipsit de fac!
l' neajunsuri. Dar acest sistem aduce mult mai putine prejudicii - Dumneavoastra ati citit caftile mele?
decât alte sisteme de lecuire, unde omul pompeaza În mod - Da, am citit toate cele $apte carti.
nemijlocit energie altei persoane de~i nu se ~tie daca Îi face - Ati vizionat ~i videocasetele?
bine sau nu. Câteodata, micile probleme care nu apar la ex- - Da, ultimile.
terior, mai tarziu se transforma În probleme serioase. - Dar ati (ucrat $i asupra sinelui?

66
67
.~ ~§~Ë-
+::::::
~ -
l ~
ClU
I:I:IE-E-J:=: u
=-==
""=

. ....... - --
H9a

, 1
F""~O-;:"~-",
iIt
1.
- Da, sigur ca da, - a dat repede din cap femeia
dar ~
- Întelegeti, cà pentru dumneavoastrâ crice situatie trau-
aceasta nu prea mi-a ajutat. Doresc sa 0 ajutati pe fiica mea, matizantâ constituie salvarea vietii fiicei, acceptati orice boalà
pot sa 0 invit acum?
cu multumire ~i cu iubire de Dumnezeu. Dar, la Îllceput, prin
- Nu va grabiti, - am spus eu, la Început 0 sa vorbesc cu pocâintâ, eliminati toate momentele de nemultumire de sine,
dumneavoastra. Repet Întrebarea: ati Ilicrat asupra sinelui? depresia ~; lipsa dor;n!e; de a tra;. La barba!; programul de
- Desigur, - raspunde femeia. autodistrugere Îi distruge pe ei ÎIl~i$i, iar la femei, acest
- Deci, iata,.., - Încep eu. Vreau sa-i SPUIlmamei 0 fraza program le omoara copii.
dura dar ma abtin.., de fapt nu ati Illerat asupra dUITIneavoastra Enurezisul pe care ÎI are copilul reprezintâ programul de
$i nu trebuie sa ma convingeti despre aeeasta. Esenta luerului autodistrugere transmis de dumlleavoastrà acestuia. Vulnera-
asupra propriei persoane consta În schimbarea dUlTIneavoastra. bilitatea ~i sellsibilitatea mâritâ, În cazul ÎIl care nu ajunge'
Dar eu nu vad aceste schimbari. Nivelul trufiei este de cinci nâzuinta spre iubire, ÎI face pe om fie jertfii, fie infractor. La
i,
ori mai mare decât cel mortaL Adicà orice nedreptate, insucces Început Înlàturati prin pocàintâ toate momentele de dezicere de
l'
1,1 $i neplàceri ale sortii le percepeti cu Înver~unare, dar iubire, iar apoi retràiti-vâ viata, uitând de toate ~i gândindu-và
l' dumneavoastrà cunoa~teti faptul cà trufia apare atunci când numai la iubire, Stati a$a câteva ore, iar dupa aceea va intra
1. totul este umplut de gelozie. Dependenta dumneavoastrà de fiica dumneavoastrâ $i yom vedea ce ~anse avem. Peste câteva
,1'1

'1
dorinte depa~e$te de treisprezece ori nivelul mortal. Adicà sa ore eu discut cu fiica ei. Ea este foarte sfioasà, motiv pentru
1,1 pastrati iubirea pentru Dumnezeu când va su nt umilite care Îmi Întinde 0 notita care cuprinde Întrebàrile.
" sentimentele, feminitatea, când are loc prabu~irea dorintelor ~i Prima Întrebare curioasà: tâmaduitorul a limitat sensibili-
sperantelor - dumneavoastra n-ati vrut ~i acum nici nu puteti. tatea. Ce trebuie fiicut ca sa revina sentimentele?
Unul din principalii parametri dupa care determin eu starea A doua Întrebare: oriee s-ar Întâmpla ~i cu Îllvâtâtura ~i cu
olTIului este capacitatea de a accepta situatia traumatizanta. familia, eu nu dore sc sa traiesc,
Adica de a pastra iubirea de Dumnezeu prin pierderea Întrebarea a treia: fiirà nici 0 cauza, pur ~i simplu din senin
umanului. Eu cred ca la dumneavoastra aceasta capacitate nu ma trezesc noaptea ~i mi se pare cà-mi pierd mintile.
este pe plus. Pot sa va dezamagesc, ea este chiar pe minus, este
~i ultima Întrebare, care este pusa de foarte multi pacienti:
pur ~i simplLi Închisa. Cu alte cuvinte, orice situatie trauma- de ce oamenilor nu le place sa comunice cu mine?
tizanta va provoaca doar 0 singurà emotie - autodistrugerea. .
- latà, - spun eu, - Nu te stradui sa redobânde$ti sensi-
Cum a~ putea sa va ajut fiica, dacâ dumneavoastra În orice bilitatea pentru cà aceasta te va ucide dacà nu Înveti sà iube~ti
secunda 0 omorâti prin modul În care percepeti lumea?
~i sa ierti, iar $coala iubirii nu se dobânde~te imediat. Dacâ
- Dar ce am de meut? - ma Întreabà Îngrijoratâ femeia, Înveti sa iube~ti, sentimentele se Întorc de la sine. Astrel

68 ,
(i)
.~
~ -
l
Qu ~;; jj-
i:Of-oF-<..o:: u !!!!!!!BI!

,-"~~'~>.
"'"--- -,
" - --
.

- ~~
H9lZ

vindeeâtorul nu ti-a meut rau, ci te-a ajutat. Tu nu vrei sa distruga. Eu am seris În cartile me le ca schizofrenia exista la
traie~ti pentru ca de orice te-ai oeupa nu poti sa parcurgi În oamenii care Î~i mascheaza gelozia. Daca ziua tu Înfrânezi
mod just cel mai mic contlict. lar cea mai mica durere conec- .'
cumva dorinta ~i te straduie~ti sa fii marinimoasa, noaptea În 1
teaza la tine programlll sinuciderii care apoi apare În con~tiinta schimb aceasta dependenla ~i agresivitate da pe dinafara ~i de
r
ca lipsii a dorinlei de a trai. aceea se destrama con~tiinta. latâ de ce Înainte de somn trebuie l'
Înrelege un lucru simplu: orice conjlict inseamnii evolulie. sa te pui la punct ~i În loc de 0 cina copioasa, care Înti\re~te
Prive~te, tu ai un corp ~i eu am un corp. Dorintele tale de dependenta de dorinlil, este mai bine sa te rogi.
suprafata sunt legate de corp ~i viatâ. La mine se Întâmplâ În fiecare seara sa mori ca dimineata sa Învii.
acela~i lucru. Dar pentru ca noi avem corpuri diferite, atunci Sa-Ii iei ramas bun de la tot ce-Ii este drag. Dar daca Înainte
dorintele noastre nu vor coincide niciodata. Iata de ce orice de aceasta nu simti iubire, atunci sutletul tau se umple de frica
comunicare Între noi va fi Întotdeauna contlictuala ~i acest ~i depresie.
Il'
lucru este normal. Încercarea de a scapa de conflict, de a ÎI latâ de ce este bine ca la Început sa te rogi, concentrându-te
Il! elimina de la râdacina, Înseamnâ dezÎcere de evolutie. asupra iubirii, iar apoi, când simti iubirea, sa-ti iei ramas bun
! Dacâ nu exista nâzuinta spre iubire, atunci conflictul nu se de la tot ce-Ii este drag. De Îndatâ ce con~tiinla nou formata nu
poate soluliona. Astfel, trebuie sa Înlelegi Înca 0 data ca orice mai este agresiva, În loc de destramare, Începe evolutia.
conflict Înseamna evolutie; orice conflict produce durere ~i În ceea ce prive~te comunicarea, totul este simplu. Comuni-
il!! orice durere constituie un imbold catre iubirea de Dumnezeu. carea - este un nivel sensibil iar daca omul depinde de fericire,
În cazul conflictelor nu trebuie sa Înabu~im dorintele altora sali r În ceea ce prive~te comunicarea el este Întotdeauna agresiv
sa ne punem În situatie de dependentâ fatâ de altii ci trebuie sâ falil de allii sau falil de sine. De aceea, de obicei lui Îi este frid
! sintetizâm dorintele, sa gasim 0 solutie generala pentru ambele de comunicare ~i 0 ocole~te: când ura se refera În mare parte la
!
1

parti. Pentru rezolvarea conflictului este nevoie sa Învâtâm sa sine, oamenii nu doresc sâ comunice cu acesta; iar daca agresi-
1
! ne Înfrânâm dorintele ~i sa nâzuim spee iubire iar tu nu poti vitatea subcon~tienta este Îndreptata catre ei de asemenea nu
,
1
deocamdatâ nici una nici alta. De aceea nu vrei nici sa traie~tÎ. 1,~ doresc sà comunÎce.
'1
Trecem la a treia Întrebare.
1
Când drumul care duce spre iubire devine ca un fir de atâ. Sa nu-ti fie fricà de boala, mergi În Întâmpinarea ei. Daca
atuncÎ pentru salvare este necesarâ oprirea a tot ceea ce ne yom putea pastra iubirea, atunci boala va disparea treptat.
desparte de iubire, adicâ frica, ura, judecata, supararea ~i Dreptul de a fi fericit Îl are numai acela care În fiecare
depresia. Dar Întrucât toate acestea sunt emanate de con~tiintâ, fractiune de secunda este gata sa piarda desrntare ~i sa pàstreze
atunci pentru salvarea sutletului con~tiinta Începe sa se iubirea. Farâ boala nu existâ evolutie.

70 71
.-e-13
~ii g. t:~ --
l
QU
a:lf-q-..o::; u ~

,
- HI/ll
F'" ~::J:::o """"--
.,-~-~

Aceasta boala Însa nu trebuie sa fie neagra sau sumbra, ci ~


t'
.j.~
luminoasa ~i stralucitoare.
\
Sa Întelegi un lucru simplu: oriee boala este chezâ~ia ~

fericirii tale viitoare. Cu cât mai multe boli ~i Încercari Îti oferâ l
#.
soarta, cu atât te a~teapta 0 mai mare fericire În viitor.
1~ IUBIREA
, i
~i eu cat ejti mai mult pregatit pentru a baala sufleteasea ~
Il:1 cu atât mai putine suferinte fiziee vei primi. Dar daca noi, d~
1 1 milioane de ani ne-am obi~nuit sa suportam 0 boala fizica,
Il
',l'
pentru a depa~i 0 boala sufleteasca prin nâzuinta spre iubire
1\ mai avem de Învatat. Aceasta Înseamna ~i ~tiinta ~i arta ~i
l" desmtare.
1'1
1

Du-te ~i Învata!
Se spune: iubirea a fast §i a trecut? Omul a ramas §i
1 iubire nu mai este?
,1

- Ceea ce În plan exterior ni se pare de neclintit ~ive~nic,


,1
În plan subtil este efemer, de scurta durata. ~i invers. 0 u~oara
adiere a sentimentului de iubire care dispare dupa un anumit
'1

l timp tara urma, mai târziu, prin ie~ireaÎn planul subtil, devine
ve~nie. Iata de ce În filozofia indiana, Întreaga lume materiala
e denumita Maya adica iluzie. Daca privim din punctul de
'1
1
vedere al eternitatii, atunci iubirea nu se stinge niciodata ~i nu
I~ trece. Numai noi ne trecem ~i ne stingem.

f
~.
Cwn sa deosebim iubirea de ata§ament?
Î - Cu cat sunteti gata sa va daruiti omului iubit mai mult,
f
sa aveti grija de el, cu cat mai mare este altruismul din
.
atitul!inea fard de el, cu atfÎt mai purin llepinde(i de el. Daca
a~teptati ceva de la omul iubit Înseamna ca dupa un anumit
timp Îl1cepeti sa-i cereti. Daca dupa ce cereti nu primiti, atul1ci
Îllcepeti sa va suparati ~i sa-I condamnati. Cand dumnea-

,
~>
73

i
.="
<=>u § ~;
Q:a-E-.<:::
~ t:
c..
<
U
--
l
UIILl
'--~~"':

Il
voastTli Lua,i - deveniri dependent, vii sim,;,; obliga,i, iar
ctÎnd d"li - vii elibemli. Dependenta n~te frka, Îndoiala,
depresia ~i supararea. Aceasta Înseamna ca sunteti pregatit sa f
f
da!i mul! mai mul! decâ! sa lua!i, daca nu a~!ep!a!i nimic de la EMOTIILE
1 .
omul iubit, de la soarta ~i de la viitor, daca În rela!iile
Il
Il dumneavoastra nu exista temeri, Îndoieli, pretentii ~i suparare,
daea sentimentul Însu~i va face fericit, atunei probabil cà
aeeasta eonstÎtuie iubirea.

Ii

l
,/

Stimate Serghei Nikolaevici! Probabil ca intrebarea


,1: mea 0 sa vi se para interesanta. Problema cons ta in
,1
faptul ca atunci cand am avut cele mai serioase nepla-
1"1
ceri, explozii ale emotiilor negative, acestea s-au intiim-
plat nu 0 data, ci ~i peste 0 luna sau doua. Dumnea-
voastra scrie(i ca cele mai puternice emotii izbucnesc de
la inceput, iar aici este invers: 0 luna -
doua totul e
normal, iar apoi e ca ~i cum m-ar fi acoperit valurile.
Daca in acest caz este ceva deosebit, spre ce trebuie sa ne
indreptam atentia? Va sunt foarte recunoscator pentru
ciirtile dumneavoastrii ~i pentru cercetari!
- În plan exterior, evenimentul a avut loe ~i apoi a
disparut. Realitatea aeestuia s-a transformat Într-un zero mare.
În plan subtil, evenimentul a durat destul de mult dupa ce a
avut loc, astfel ~i evenimentul viitor se afla În mod invizibil În
prezent cu mult Înainte de intaptuirea sa in plan exterior.
Cu cât patrundem mai adânc În plan subtil, cu atât mai mult
este revârsat evenimentul in trecut ~i viitor. Notiunile "ieri" ~i
"mâine" devin identice. ÎI!trucât subcon~tientul nostru are in
75
-~
~u

1
~"ii Ë-
I%IE-E-..;:: 0~ .-.
r,,- -;-~.,/.-
-. , ~.
Ulla:

pril~ul rand 0 structura de câmp, atunci ie~ind În plan uri


s~l.btlle profunde, !loi Î!lcepem sa vedem atât trecutul cât ~i
VII~orUI.lar daca ie~im În cele mai subtile ~i tainice pla!luri, }
nOI vedem ca orice eveniment se dizolvâ În timp ~i la urma
mmei cuprinde tot procesul temporar de evolutie a Univer-
BOLILE SECOLULUI
suJui.
Cu cât pâtru!ldem mai mult În planurile profunde, cu atât
mai mult se sintetizeaza orice eveniment. Adica În plan subtil
are loc IlU activitatea de exterior a actiunii, ci esenta eveni-
mentului.
Astfel: În planul subtil de profunzime tot ceea ce se petrece,
c~ea ce s-a petrecut ~i ce se va petrece În Univers devine un
r!
SIll~U: eveniment, 0 singura situatie. Vorbind Într-un limbaj ,\
~.
De ce considerati homosexualitatea 0 boa la? De la
l11alslmplu, În plan subtil nu exista termene Îndepârtate. Orice aceasta nu se moare, ea nu provoaci'i nid chinuri fizice ~i
Il r
eveniment petrecut continua sa dureze În subcon~tientul fn special sufIete~ti. Ea are infIuenta asupra natalita{ii?
1

nostru, iar noi continuam sa reactionam la acesta. - Concluziile mele pornese de la practica. La toti cei care
Dacâ reactia nu este justâ, are loc 0 aClImulare permanentâ au fost la mine având probleme de homosexualitate am vazut 0
iar apoi 0 expulzare În forma agresivâ de idei, emotii, boli' singurâ imagine. 0 imensa sensibilitate ~i gingâ~ie, iar În ace-
nefericiri, etc. Situatia mârturise~te mai degrabâ despre calcul~ la~i timp un nivel Înalt de agresiune care a fost acoperita de
gre~ite ale conceptiei dumneavoastra despre lume. schimbarea orientârii sexuale. Toti homosexualii, În lâuntrul
Vâ prezint un exemplu simplu. lor, sunt incredibil de gelo~i. Astfel, relatiile normale pentru ei
Omul considera ca 110tiunea moralitate trebuie S3 fie de pot fi sinuciga~e. 0 asemenea dimensiune de dependentâ se
necli~ltit.. $i cu cât se eoneentreaZ3 mai mult asupra stabilitatii elaboreazâ de obieei În decursul câtorva generatii la rând sau
adevarunlor umane, con~tiintei ~i sentimentelor, eu atât mai În câteva vieti trecute. Clim are loe evolutia omului? Cu
l1lult explozia agresivitatii va veni În apararea lor. Ce Înseam- fiecare viatâ amploarea sentimentelor cre~te. Daca nu 0 Învingi
na agresivitatea? $i ura, ~i eondamnarea, ~i supârarea Înseam- prin nazuinta permanentâ spre Dlimnezeu ~i prin acumlliarea
na l1umai autoapârare. Cu cât ne aparâl1l mai dur structura de iubire, În loc de evolutie 0 sâ avem degradare sali pieire.
110a.str3. il1formationalà eu atât mai staticâ este ea. Lipsa
r Sensibilitatea este definitâ de amploarea dorintelor, este fru-
donnteJ de schil1lbare, de progres, contrazice mersul eveni- t l11usetea ~i posibilitatea de a crea. De aeeea un om sensibil,
mentelor Universului. care s-a nascut În familie de atei se simte atras de homo-

76
77
.~
QU ~"ii,e.-
i:tIf-of-o.E 0fi: ~
:=
1
r---
-, .' --&
- Ü9LG"

sexualitate mai mult ca orieine. În oriee soeietate, exista


neatins ~i sa pastreze absolut curate bazele fericirii umane. Pe
Întotdeauna un procent determinat de oameni la care nivelul
de 0 parte avem de-a face cu 0 rena~tere lentâ, iar pe de altâ "1

~ensibilitatii ~i inteleetului depa~e~tecu mult parametrii medii.


parte cu capacitatea de a distruge popoare ~i chiar Întreaga
1
Intr-o societate bine orientata, ace~ti oameni devin salvatorii
omellire daca aceasta intrâ În contradictie cu modelul ideal.
~i-i atrag dupa sine pe ceilalti. Daea În societate umanul Începe
1

0 deplina admiralie a umanului ca ~i ura falii de acesta În


Il' sa umbreascâ din ce in ce mai mult Divinul, iar impulsul de
esentâ este unul ~i acela~i lucru. Esenta e una, iar formele de
depâ~ire a pâcatului originar prin nazuinta spre Dumnezeu
dependenlii sunt diferite. Când namenii se baze.za În general
cade, atullci oamenii Îndeplinesc a functie inversa eum ar fi
pe uman, extremele sunt jnevitabile, jar atunci are lac fie
infectia care trebuie sâ distruga un organism slab. De aceea
divinizarea materialului ~i plncnnirea fala de acesta, fie divi-
cre~terea brllsca a Ilumârului de homosexuali În societate, din
nizarea spiritualului cu dogmatismul ~i Întepenirea sa. Unii, de
punctul meu de vedere, constituie un indice al unei crize
dragul corpului, omoara spiritualitatea, alfii, de dragul spiri-
serioase din care 0 societate va ie~i fie reÎnnoita, Înfiiptuind un
tualitâtii, omoarâ corpul.
salt conceptual de iubire fata de Dumnezeu, fie va merge pe
Cu cât omul nâzuie~te mai mult spre Dumnezeu ~i iubire cu
drumul Sodomei ~i Gomorei. Boala reÎnnoie~te organismul
atât mai pufine extremisme exista În concepfia sa despre lume
puternic ~i il omoarâ pe cel slab. Boala sufletului aratâ În
~i În cnmpnrtament. El Înlelege ca .tât materi.lul cât ~i
exterior inofensiv dar ea are 0 amploare mai mare ~i este mai
spiritualul sunt necesare pentru evolutie ~i fiind atent la ele nu
neerutâtoare iar consecintele sunt mult mai grave.
devi ne robu 1acestora.

Am chit dis de dimineatâ 0 Însemnare ca Îlltr-o tara, musul-


Ce se fntamplli cu cei care nu citesc cartile dumnea-
manii fanatici Îi omoarâ pe cei care din punctullor de vedere
voastra?
Încalcâ legile morale ~i Divine: pe homosexuali, drogati, ferne;
- Noi cunoa~tem lumea În mod intuitiv, În fiecare secunda
care se vopsesc ~i se Îmbracâ frumos.
Încercând sa construim 0 atitudine corecta fata de noi În~ine ~i
Nu demult m-a Întrebat 0 cuno~tintâ:
fata de lumea inconjuratoare. Imaginea inexactâ tactica ~i
- Cum poate fi explicatâ esenta urmâtoarei Fraze: strategica duce la autodistrugere.Cercetiirile mele accelereaza
Dumnezeu ÎIl lucruri mârunte ~i diavolul În extreme.
doar procesul cunoa~terii. Tot ceea ce Înainte a fost haotic,
.$i ÎIl prezent Estul ~i Vestul Î~i demonstreazâ extremele lor.
dupa ce faceti cuno~tintacu cercetarile mele, devine con~tiel1t.
Occidentul tolereazâ multe lucruri femeilor, depravându-Ie pe
acestea ~i distrugâlld familiile, iar OrientuJ este gata sa
Boala apare fntotdeauna ca urmare a unor actiuni
distruga ~i viata ~i dorinta, aici sunt cei care doresc sa faeâ de
(ganduri) ale. omului? Pot oare cdmpurile geo-magnetice
avea influente asupra sanatatii karmice a individului?
n
79
~ ..........
ClU .~
3", - ~ -~
"-
~F-F-1: i5
l
ü9a

- Mi s-a comunicat ca nu demult a fost 0 emisiune la Este bine sa studiem medicinile alternative?
televizor. La Cernobâl, În locurile În care radiatiile au fost mai
- Cititi cu atentie eât1i1emele! Ce Înseamna "este bine sa
puternice, au intrat Într-o casâ de oameni credincio~i Î!l care se
studiem"? Eu ca specialist trebuie sa gâsesc punctele pericu-
gaseau multe icoane, iar În aceasta casâ nivelul radiatiilor era
loase ~i sa le Însernn, Dumneavoastrâ vorbiti astfel: "eu, În
ÎI1 pararnetrii !lormali. Adicâ starea omului poate schimba
general, am studiat indicatoarele drumului, - dar mai bine nu
mediul Îl1conjurâtor, poate schimba continutul mediului Încon- merg pe aeest drum!", Respeetati indicatoarele de drum! Înte-
jurâtor ~i este În stare sa scoata din organism orice substanta lege(i ca este periculos sa lecuiti dar ajutându-i pe altii .i
diiunatoare. De aceea, zona geo-patogena este Într-uil caz manifestand iubire fata de ei, noi ne salvâm pe noi În~ine.
izvorul bolilor ~i moqii, iar În ait caz - izvorul evolutiei. Omul Dupa filosofia orientalâ nu e voie sa ajuti - omul trebuie sa-~i
a Început sa evolueze nu pe latitudini sudice, ci pe cele nordice traiaseâ propria Karma, iar dupa filosofia occidentala - omul
pentru ca acolo conditiile de supravietuire sunt mai compli- trebuie ajutat În oriee eaz. Cartea mea se nume~te "Diagnosti-
cate. Copilul are nevoie de stabilitate, Îngrijire ~i de aparitia a carea Karmei", Înseamna, cà trebuie sa ajutàm, dar trebuie s-o
Înca ceva, ce este conditionat de stabilitate. Dar evolutia facem corect pentru a nu aduce prejudicii propriei persoane ~i
Începe atunci cand se schimbâ conditiile, când confortul se altora.
schimbii În probleme. De aceea, starea noastra interioarâ aflno-
nioasa poate Illl numai sa salveze, dar ~i sa ne oblige la
evolutie pe fondul unor conditii neprielnice, lar daca aceasta
zona geo-patogena este deosebit de periculoasa, atunci pe noi,
ceea ce se nume~te soartà, ne va Îndepàrta din acest loc.
latà de ce eu sunt de acord cu faptul cà trebuie sa '1
descoperim zone le geo-patogene cu scopul de a nu construi
case pe aceste locuri, de asemenea, sunt adeptul ecologiei, ~i a 1

unei alimentatii ecologice, naturale. Totodatà, repet, cà În


primul rand printr-o actiune inversa !loi influentàm mediul,
Însâ asupra Iloastra au influelltâ zone le geo-patogelle. Conform
cercetârilor mele, influentele exterioare sunt secundar~, de~i,
tara Îndoialâ, exista ~i influente inverse.

80
.!:-,
~u ~~~l ~
-
!!!!II!
l
. -
,- c.
~ L).9Jl

~
~
.i:
pra salvarii corpului §i a psihicului (medicina, indus tria
farmaceutica)? Aceasta activitate creatoare nu consti-
1
i ~
II "Ji:
;i; tuie un pacat?
RE LI GIA )i. - Exista doua puncte de vedere cu privire la vindecarea
1
$,
'$;;-
.
bolii.
i Orienta/a - care considera ca boala este karma omului, el
.~
trebuie sa lucreze asupra sa, nu este permis ca boala sa fie
~~ tratata.
'w
Occidentalii - care prevede ca trebuie tratata orice boala ~i
d' orice om.
; .f;
Poate un musulman sa-i iubeasca in acela§i timp t Teoria orientala respinge notiunea de trup, ÎI considera
"drept iluzÎe ~i prevede cà trebuie sà se Îngrijeasca numai
atat pe Dumnezeu cat §i pe Allah? sufletul, ~i atunci boala trece. Teoria occidentala vorbe~te
- Tati oamenii difera În plan exteriar - difera ~i locurile despre faptul ca sufletul este iluiie. Este necesar sa se Îllgri-
unde traiesc, nationalitatea ~i religia. Cu cât patrundem mai
adânc În planurile subtile, cu atât mai putin vedem diferenta
if jeascâ trupul ~i sa se Înlature toate bolile.
Oamenii religio~i spuneau: daca boala este data de
'~:
~
dintre oameni. ~i Înca putin mai departe se pare ca noi suntem
1

1 ~,: Dumnezeu nu este voie sa 0 tratezi. AteÎ~tii spuneau: Întrucât


cu toti unici În plan subtil. ~i acolo nu exista nici nationalitate,
nici religie. Cu cât exista mai putina frica, Îndoiala, invidie,
1 i nu exista Dumnezeu, bolile trebuie tratate. Timpul a arâtat ca
au dreptate ~i unii ~i altii. Trupul se transforma În suflet ~i
condamnare ~i suparare În iubirea noastra, cu atât suntem mai suf1etul se transforma În trup. Când omul tine post, prin
aproape de Dumnezeu. ~i toate imaginile noastre despre Înfometare, solicitari fizice, lucrâlld asupra trupUILli,atunci el
Dumnezeu niciodata nu var fi exacte, Întrucât ele sunt legate aqioneazâ În mod favorabil asupra sufletului sâLl ~i invers.
de corpul ~i con~tiinta noastra. În acest caz cel mai bun model Armonia evolutiei consta ÎIl faptul cà Întotdeauna a existat
al lui Dumllezeu este acela care depa~e~te limitele con~tiintei medicilla care se ocupa de trup; ~tiinta care s-a oCLlpatde spirit
~idorintei. În ultima vreme, tot mai multi oameni, nu numai efi ~i religia care s-a ocupat de suflet. Acurn religia, ~tiinta ~i
Înteleg, dar ~i simt ca Dumnezeu este iubire. medicina se apropie din ce În ce mai mult neopunându-se una
celeilalte, ci ajutându-se. Medicina devine pâguboasa atullci
În ce constii esenta activitatii pentru acei, la care când porne~te de la prioritatea trupului ~i neagà existenta
activitatea profesionala este indreptata in general asu- sufletului. lar medicina sirnptomaticà, al càrei scop este de a

g2 83
.~ §.. Ii- ~-
-
l
QU
u
I:I:1f-of-o..<::

- ~1I9ll
r-"'~~:~~::~
~ ,.
"'"

distrug~ ~i~~tomel: exterioare ale bolii, În prezent Începe sa


~e ~epa~!ta. ln Occident s-a spus: rninte sanatoasa Într-un corp 1
sanatos. Incercarea de a des p .
rinde sutl etul de Ir up sau tnvers
la_~rma urmei, frâneazâ evolutia. Dar Întrucât sufletul nostr~
NARCOMANIA
:ra~e~~en~u.~tmai mult decât trupul, eu consider ca prioritatea
tnsanat.o~lfIIsutletuJui trebuie pastrata, atunci eând este vorba
de boh. Daca omul nu vindeca boala corpului sau, atunei
aee~sta p~a~e sa intluenteze În mod benefic asupra sufletului,
destmulUi ~I a urma~ilor sai. Dar daea amuI nu Î~i vindeca
sutletul, nu poate a~tepta sa aiba loe ceva pozitiv pentru el sau
P~I~truurma~ii sai. Când medicina contemporana Î~i va revizui
v~zlUn.easa asupra omului atunci ajutorul pentru trop va Înceta
sa mal fie un scop În sine ~i poate va aparea cadul medicinii De ce beau gelo$ii?
care ar~ta În care cazuri, În ce masura ~i cât de ÎndeJungat se - Închipuiti-va un om la care În subcon~tient mocnesc
poate ~uta corpul, ~i În ce situatii nu e voie sa faci acest Jucru carbunii geloziei, adica dependenta de dorintele sexuale. Cu
Întrucât acesta poate sa dauneze sufletului. Pentru mine am cât este mai mare amploarea dorintelor, cu atât mai puternica
va fi gelozia, durerea sufleteasca, agresivitatea ~i cu atât mai
hotarât.,~ceasta problema, numind cartea rnea
"Diagnosticarea repede vor apârea boUle. Când omul bea, el nu dore~te nimic.
~Karm:1.. Se poate sau nu se poate ~uta omul care prime~te
Il
1 mcercafl de sus? Se poate ajuta, dar ajutorul trebuie acordat Adicâ are loc discreditarea celor mai mari dorinte, desprin-
1
1 Coreet. derea deacestea. Gelozia se miqoreazâ În mod corespunzator.
1'1

Dacâ dependenta de dorinta sexualâ este foarte puternicâ, iar


gelozia devine un stres de nedepà~it, atunci omul poate ori sa
bea eâteva zile tara Întrerupere ori sâ consume moderat dar În
mod constant bâuturi spirtoase. Într-un asemenea caz are loc
degradarea ~i degenerarea dorintelor. În mod corespunzâtor
are loc ~i degradarea omului. Se poate bea mult tarà a deveni
alcoolic. De Îndatâ ce dependenta de dorintele profunde se
transforma În dependelltà de alcool, Îllcepe distrugerea. Acest
lucru este valabil ~i pentru narcomani. Cu cat cre~te mai
puternic dependenta interioarà de dorinte, cu atât mai dureros

85
.!::, -
C>U c.:: ~;; ê-
aJE-!-<.<::
~
u
-
!!!Eii
1
U9Ll
- ',"

are loe zdruneinarea nivelului simturilor. În mod treptat, orga-


nisl11ulajunge la aeel punet, eand oriee boala da numai un
program de autodistrugere. Oriee situatie de stres, launtrie, i)
'<.'
devine de nedepa~it. ~i daca În momentul bolii omul nu GELOZIA
trâie~te 0 emotie pozitiva, adaneâ, atunci Încep sa se destrame
structurile subtile ale sufletului. Evolutia se transforma În
degradare. Daeâ sentimentul de iubire catre Dumnezeu s-a
pierdut, atunei pentru a supravietui În interior, omul eauta
oriee emotie pozitiva, care sa-I ajute sa Înabu~e boala. Praeti-
carea sportului, schimbarea locului de munca, noi preocupari,
excursiile, toate acestea hotarâsc problema Într-o oarecare
~nâsurâ, daca boala este situata la 0 adancime nu prea mare.
Cand rn-am despiirtit de prietenul meu, fiica mea l-a
Insa daca ea a patruns În straturile subtile, 0 asemenea boala
siirutat pe buze. A fost nepliicut pentru mine acest lucru,
poate fi Înabu~itânumai de alcool sau droguri. Dacâ boala a
patruns mai adânc, atunei În acest caz, nu ajuta nici alcoolul,
ceea ce i-am §i spus. Ce inseamnii asta - gelozie? r

nici drogurile. - Acesta este un comportament incorect al fiicei dumnea-


voastra la care ati reactionat corespunzator. Dacâ nu exista 0 '
Aici exista - doua caio Fie prin iubire fata de Dumnezeu
putem sa Înlaturam dependenta adanca de dorinta de viatâ, fie situatie iar dumneavoastra 0 banuiti, va e frica, sunteti geloasa,
prin eliminarea bolii prin degradarea ~i autodistrugerea perso- atunci este rau. Înseamn3. cà 0 yeti Înfrana pe fiica dumnea-
nalitâtii. Atunci apare homosexualitatea, schizofrenia, starile voastrâ nu prin iubire, ci prin agresivitate. Acest lucru nu da
maniaeale etc. Daca sotia este geloasa, de ce poate sa bea nici un rezultat bun.
sotul? Femeia geloasa ~i suparacioasa ataea În plan subtil ~i Î~i t
,>,.
~.
Cu ce putem stapani omul iubit? El trebuie sa realizeze
alaturi de noi care sunt instinctele sale principale. El trebuie sa
omoara În permanenta sotu!. Cu cat sunt mai echilibrate la om
eon~tijnta ~j dorinta, cu atât mai mult ere~te dependenta de ele. t obtina de la noi iubire, iar noi trebuie sa-I ajutam sa Î~i
Alcoolul oferâ zdruneinarea eon~tiintei ~i a dorintei. În acest dezvolte acest sentiment. Trebuie sa se simtâ bine cu noL Daea
moment, agresivitatea femeii nu poate pâtrunde În interiorul eu nu stau pe loe, atunci evoluez, nâzuiese spre eeva, ma
sotului. Dar daeâ sotul Îneearca sa se protejeze nu printr-un schimb, astfel eu 0 ajut prin aceasta pe partenera mea. Femeia
eomportament coreet ~i autoedueare, ci prin alcool, atunci se simte bine cu barbatul daea el nu este stabil. Stabilitatea
treptat, el va fi nevoit sa mareasea doza. ln continuare fie va ridicata a comportamelltului demonstreazâ dependenta de
deveni alcoolie fie va divorta. con~tiinta ~i dorinte. Un asemenea barbat devine neinteresant

86
87
.~
~u "ii.e.--
i:J::a..., J: u~
1

""" ;:"""""-'.
-
-,' --C. - H9lZ

pentru femeie. Va prezint Încâ un aspect: femeia se simte


femeie atunci când Îi este Înjositafeminitatea. lubirea se I~, acelaJ?i timp daca barbatului nu Îi este fricâ sâ-J?i arate
trezej)te În femeie atunci când ea se simte slabâ ~i neajutoratâ. " slâbiciunea sa, Înjosirea J?ilipsa de apârare, aceasta Înseamna
1

1.1
Daca barbatului Îi place ca femeia care trâie~te alaturi de el sa ca ~i el este gata sa primeascâ ~i sa pastreze iubirea, ~i aceasta
fie mai tare ca el iar el nu Încearca sa 0 supunâ, atunci 0 va .\, atrage de asemenea câtre el femeia. În ce constâ pericolul
~
l'
pierde. situatiei atunci când barbatul se situeazâ În dependentAfatâ de
i.1
t
femeie? Aceasta Înseamnâ cà el va tolera toate dorintele ei.
Il
~: Înseamnâ cà iubirea din sutletul ei se va diminua ~i aceasta
Nu demult am examinat un pacient. El are un camp clar,
minunat, iar sotia a avut 0 explozje de agresiune fatA de el. , duce la degenerarea urma~ilor ei. De aceea, 0 femeie fru-
:/ ,,',.' moasa, sensibila, patima~a, alaluri de un barbai slab dege-
Il
"Nu Îl1teleg nimic, - a spus el. - eu ma rog, eu iert, dar tara
rost, lucrurile merg spre divort. Dumneavoastrâ Îmi spuneti nereazâ. Dorintele vor depa~i iubirea ~i rapid vor Începe sâ dea
1
Îl1saca starea mea de armonie ~i conceptia despre lume trebuie na~tere la agresivitate. Degenerarea va exista nu numai la
t
1/
sa 0 schimbe pe sotia mea. De ce ea nu se schimbâ?" ~' urma~i dar j)iÎn sutletul femeii.
'\'
);.
'L' Omul a apârut asemeni tractului intestinal iar tema dorintei,
0 conceptie armonioasa despre lume consta Într-o atitudine
1
În subcol1j)tientul lui, este strâns'Iegata de tema alimentatiei.
Il corecta fata de sotie. Nu numai dumneavoastra trebuie sa
1
. simtiti iubirea, trebuie sa va ajutati ~i sotia sa simta acela~i latà de ce ghiftuirea nu nllmai cà duce la impotenta omului,
dar cu timpul distruge j)i structurile suf1ete~ti Într-o mâsurà
lucru. De ce lIllei femei ortodoxe nu i se poate permite sà intre
În altar? De ce tocmai femeii i se atribuie faptul ca este Întru- mult mai mare. Apropo, zona gurii este foarte puternic legatà
chiparea pacatuJui? De ce tocmai Eva a pacatuit? Întrucât fe- de dorinte. Dacà În copilàrie copi lui dumneavoastrâ a avut
meia este Întruchiparea dorintelor ~i tocmai dorintele Împie- stomatità, atunci tema geloziei, tema ata~amentului ridicat sunt
dicâ accesulla iubirea Divinâ. prezel1te neapârat. Dacâ fiica dumneavoastrâ se sârutâ cu al~ii,
Înseamnà cà ea nu poate sa-~i Înfrâneze dorintele sale.
Deseori noi nu putem simti Oivinul pâna când nu potolim
Sarutarea buzelor este identicâ cu contactul sexual. latâ de ce
dorintele noastre. Aceste dorinte, câteodata este necesar sâ le
potolim dur, nu numai În propria persoanâ, ci ~i În altiL la 0 Întâlnire normalà ~i la despârtire este dorit sa se sarute pe
Barbatul este- un mascul. $i el trebuie sa demonstreze În obraz. Totodatâ nu merità sa và supârati pe fatà dar cred cà
perrnanenta fernelei independenta sa. Trebuie sâ demonstreze este necesar sâ i se explice cà un asemenea comportament este
ca el este mai puternic decât ea. Dacâ femeia nu va sirnti indezirabil.
slabiciune ~i lipsâ de aparare În fata barbatului, În sutletul ei Ce Înseamnâ bâtrânetea ~i moartea? Aceasta Înseamnâ
nu se va na~te iubirea jar limitarea ~i stoparea dorintelor noastre. Pe de, 0 parte,
descendentii nu vor fi armollio~i. În
Dumnezeu ne dà iubire, iar pe de altà parte limiteaza ~i

H8
89
.r=-!
cu Q<:;~vg.
j%I~f-o.::: ~
-
1
, Ü9Ll
~,-,,-

stopeazâ dorintele noastre. Noi trebuie sa ne asemanarn În


exista. Pe noi ne va impiedica Întotdeauna ceva spre iubirea de
toate lui Dumnezeu. Înseamnâ câ În afara de iubire, noi trebuie
Dumnezeu. Pur ~i simplu, cate unii au nevoie de milioane de 1
sa ne ajutâm reciproc sâ ne Înfrânâm dorintele dacâ ele Încurcâ i~
impulsuri, iar altora le sunt suficiente doar câteva zecÎ. La unii
iubirea. Îmi aduc aminte cà Într-o revistâ am citit 0 poveste pe
trebuie sâ Înfranezi putin dorintele ~i nazuintele iar la altii
care a prezentat-o un militar: el a iubit-o pe sotia s~ la nebunie,
trebuie stopate prin pierderea sânâtâtii sau a vietii. Esenta
Însâ ea era mereu cu bâutura În cap. <5ide Îndatâ ce consuma
evolutiei omului constâ În apropÎerea de Dumnezeu. Dar amui
bâuturi alcoolice. orice bârbat devenea pentru ea sot legitim.
cat ar Încerca sa puna dorinta mai pres us de iubire, el mai
El a rugat-o ~i a implorat-o sâ nu mai bea. Dar nu a ajutat
devreme sau mai tarziu va pierde. $i cu cât va intelege mai
nimic. În cele din urma ei au divof1:at~i el a plecat Într-un ait
repede acest lucm cu atat mai bine.
ora~. Au trecut câtiva ani. Întorcându-se În ora~ul sau a aflat cà
Nu demult 0 femeie mi-a relatat a poveste: "Am 0 prietena
sotia lui s-a recâsâtorit ~i nu mai bea. A Început sa investi-
teribil de batâu~a. De Îndatâ ce 0 contrazici, sare la bâtaie. $i
gheze cauza. A aflat câ actualul ei sot, pentru fiecare pâllârel
dâ cu orice Îi pica În mana. Începe cu tigaia ~i ti-o dâ În cap Cll
de bâuturâ Îi administra 0 bâtaie zdravânâ. "Iubirea mea, - a
elan. Dacâ nu este tigaie Î~i scoate pantofii ~i bate cu tocul in
seris la redactie bârbatul - nu a putut sa 0 schimbe deloc dar 0
cap. Ea a divortat de sol. lar toli concubinii fugeau de ea. Un
simpla bâtaie a transformat-o. Unde e dreptatea?"
concubin, dupa un asemenea contact a ajuns la reanimare. Dar
$i iata ca iubirea Divinâ reala ar fi schimbat-o pe femeie,
iatâ ca nu demult rn-am Întâlnit cu ea, - Îmi poveste~te ferneia
iar ea ar fi Încetat sa mai bea. La acest barbat iubirea a fost
prea strâns legatâ de dorinte, de intangibilitate ~i stabilitate ~i am Întrebat-o cum 0 duce." Se pare ca acum are un bâcbat
cu care traie~te fiind casatorita cu el. ,,~i cum il mai altoie~ti?"
umana. $i cu cât mai mult a purtat-o În brate ~i s-a supârat pe
ea, cu atât mai repede iubirea s-a transformat În dorint:â ~i i-a - s-a interesat ferneia. "Ce vorbe~ti - s-a agitat ea - mi-e ~i
frica sa ma gândesc la a~a ceva". "Dar ce s-a intâmplat?"
distrus pe amândoi, dar bârbatul nu a inteles acest Iucru. "El
e boxer. Eu rn-am aruncat pe el prima data iar el a reactionat
Cel de-al doilea barbat a vazut ca nu poate tolera dorintefe
cu un upercut. Deschid larg ochii, sunt culcatâ pe podea ~i nu
tinerei neveste. Dar daca el ar fi batut-o cu ura, ea nu s-ar fi
schimbat. El a mcut acest lucru mai degraba ca un pàrinte În
Înte!eg nimic. Ma ridic ~i ma arunc asupra lui Înca 0 data. El
scop educativ.
Îmi trage una din nou. Eu poc ~i iara~isunt culcatâ pejas. El
-

este un om bun la suflet dar e boxer, Întelegi, a~a ca acum ne


Este straniu faptul câ iubirea Divinâ a fost mai aproape În
iubim ~i ne Întelegern foarte bine."
cazul al doilea decât in primul caz. Nu trebuie sâ uitâm faptul
În Biblie se spune: comporta-te cu semenul tau a~a cum ai
cà de~i suntem organizati superior, suntem animale. Procesul ~

~t. dori ca el.sa se comporte cu tine. Aceastâ tezâ Înfraneazâ agre-


evolutiei are lac la noi in mod fortat iar con~tiinta deplinà nu
1- siunea fatâ de alti oameni. Ea reflecta legile bioenergeticii sau
~
"
~.

90 t,
91
1l,

S
.="
QU
~b~f ~
--
l H9lZ

---
"..

vorbind Într-un limbaj oriental, legiJe karmei. Ce semeni aceea


sa ne aducem aminte de cuvintele lui Hristos: Daca cineva te-a
~i culegi, se spune În Biblie. Cum te comporti cu oamenii, a~a
lovit peste obraz, intoarce-I ~i pe celâlalt. Asta Înseamna
se vor comporta ~i ei cu tine. Dacà vei urÎ, Înjosi ~i ràzbuna
Înainte de toate ca nu trebuie sa te razbuni pentru jignirea
peste câtva timp vei primi acela~i lucru. Aeesta este un
suferiti'i.
minimum pe care trebuie sà-I ~tie ~i sà-l Îlldeplineascà ariee
am pentru a putea supravietui. Se poate oare dezvolta mai
Nu este voie sa manife~ti 0 Împotrivire launtrica. Aceasta
departe aceasta teza ? Se pare cà da.
este recunoa~terea vointei Divine În oriee situatie.
Închipuiti-va urmatoarea situatie. Dumneavoastrâ va edu-
~i daca eu am fost atacat de 0 altà persoana, atunci cauza se
cati copi luI. Doriti ca el sa aiba grija de dumneavoastra, sa va
afla În primul rând În mine. Înseamnâ ca schimbàrile mele
ajute cu bani la batrânete, sa nu va uite niciodatâ ~i sa va
profunde vor face agresiunea din partea altora - imposibilâ.
Îndeplineasea dorintele. Faceti toate aceste lucruri pentru
Fraza lui Iisus Hristos reflectâ legile ascullse ale Universului.
copil. Trece timpul ~i deodata eopilul nu se mai supune, nu
Principiul non-violentei din Budism nu ~i din religiile orientale
dore~te sa comunice cu dumneavoastra, nu Împârta~e~te cal-
izvorâ~te din cuno~terea acelora~i legi. Totodata Hristos a
dura sufleteascâ. "De ce s-a intâmplat astfel? - Întrebati
spus: "Daca clliva i-a fost seris sa ma tradeze el este
amarât. ~ Eu am fâcut totul pentru el." Prietenii va raspund:
condamnat sa faca acest lucru, dar vai de acela care 0 va face."
"tu ai stricat copilul Îndeplinindu-i toate dorintele. Niciodatâ Îllseamna ca daca se opre~te agresivitateaaltui om, daca
nu I-ai pedepsit pentru faptele sale huliganice. L-ai Învâtat sâ
Înfrânam pornirile sale mâr~ave noi vom putea de asemenea sa
ia -?inu I-ai Învatat sa dea". În concluzie, nivelul afectiunii În
ajutam sufletullui.
relatiile cu alti oameni este redus.
Astfel, ajutam alti oameni prin doua modalitâti. În primul
Cum sa ne cornportâm atunci cu semenul nostru?
rând, umplând sufletul propriu cu iubire ~i schimbându-ne,
Concluzia vine de la sine.
eliminând prin aceasta radacinile problemelor daunatoare. În
al doilea rând, prin înfrânarea altor oameni de a se manifesta
Trebuie sa ne comportam tata de semenul nostru in
Într-uil mod josnic. Eu am observat ca daca omul rn-a tractat În
a§a tel inciU sa-l ajutam sa se apropie de Dumnezeu.
lucruri marunte atunci oricat l-a~ ierta el se va perfectiona În
Înseamn3 cà atitudinea fata de semen - este Întotdeauna
aceasta.
educarea acestuia ~i În acela~i timp autoeducarea ta. Noi 1. Cel mai rau din ceea ce-i putem face acestui om este sa-I
trebuie Întotdeauna sà-I ajutâm sa iubeasca ~i periodic, sa-i
urâm, sa-l condamnam ~i prin urmare sa nu-I ajutam cu nimic.
Înfrânâm dorintele ~i ambitiile. Bine, dar daca omul te-a jignit
Este mai bine daca noi Îl ajutàm sa Înfrâneze procesul pato-
~i te-a tradat, cum sa te compoqi cu el? În primul rand trebuie
lagie, continu and condamnarea? Cel mai bun lucru este daca,
J
92
93 1

1
.~
<=>u ~"iiË- \5~
-=
-
i:tIf--of-1:
1
U9lG"

tara sa manifestam ura, supârare ~i condamnare. ÎI facem sa '.'


Înteleaga ca el nu se comporta bine ~i prin asta sa-i Înfrânam
agresivitatea. Atunci avem de-a face cu un proces educativ. }
Schimbârile pozitive vor avea loc mai repede la celâlalt omo TIMPUL
Ce Înseamnâ legile moralei ~i legile juridice? Începem cu cele
religioase. Dacâ omul rncepe sâ invidieze, sâ condamne, nu se
abtine de la mâncare, de la sex, atunci incepe degenerarea care
se va râsfrânge asupra atitudinii sale fa~ de oameni. Compor-
tamentul agresiv ~i emotional, acumulându-se, il impinge pe el
la nivelul al treilea. Îocepe cu Încâlcarea legilor nevâzute pro-
funde, pe care le descrie religia, iese la nivelul Încâlcarii
vizibile a legilor prescrise de morala ~i eticâ iar apoi Începe sa
De fiecare datif În preajma Anului Nou mi se În-
Încalce legile civile, adicâ incepe sa fure, sâ omoare, sâ trâdeze
tilmplif lucruri neplifcute. De data aceasta l-am pierdut
etc. În general, tradarea este mai degrabâ Încâlcarea legilor
pe sotul meu. L-am gifsit numai dupif 0 sifptifmilnif.
morale. La Început, omul reounta la iubire, apoi invidiazâ, pe
Spuneti-mi de ce este legat acest lucru?
urmâ trâdeazâ ~i omoarâ. Când omul Încalcâ de nenumârate
Timpul nu trece uniform. În momentu] eruperii energiei,
ori legile morale ~i civile, atunci tipul comportamental se
timpul se ingusteaza. La om eruperea energiei are loc atunci
fixeazâ ~i pâtrunde În adâncul subcon~tielltului transformân-
când se na~te, când se indrâgoste~te, când se instaleazâ puber-
du-se ~i revenind sub forma de boalâ ~i moarte. În acest caz,
tatea. când se nasc copiii sâi, in momentul uneÎ mari bucurii ~i
Închisoarea nu Îi mai permite sâ accentueze descompunerea,
În timpul sarhâtorilor. lar noi in astfel de momente creâm un
~i-i salveaza sufletul de degradare. Detentia joaca rolul bolii ~i
tablou al evenimentelor ~i comportamentului pentru multi ani
ca atare, salveazâ sufletul. Astfel, codul civil, moral ~i religios
Înainte, Eu am numit acest lucru, pentru mine, principala
accelereazâ procesul evolufiei arâtând omului acea granitâ
emotie de stres. Sunt deseori' Întrebat: de ce da un efect a~a de
dupâ care el pierde selltimentul iubirii ~i al Divinitâtii În el
puternic de insânâto~ire scâldatul iarna in copcâ. Eu explic
ÎIlSU~i.Trehuie Ilumai sâ cunoa~tem pentru ce exista aceste
aceasta În felul urmâtor. Cu cât este mai puternic stresul, cu
legi. Printr-o atitudine justâ fatâ de umanaceste legi ne ajutâ
1 atât mai adânc se duce acea emotie principala asupra câreia se
sa percepem Divinul.
1
concentreazâ omul. De aceea in timpul puternicului stres omul
i' bine pregâtit se poate purifica in mare masurâ. Vâ aduceti
aminte câ eu am descris un caz În care un om paralizat a fost
1
j

94
95 1

1
~ --
l
~u ..:..;j? t:
alf""'~.E ~
Hga
F--;::......--. -"'"
"'
.r.~ ':.-. . .,
-

tarât de 0 femeie la sauna ~i I-a oparit pânâ la epuizare? Pe de


suntem allcorati În el. În functie de starea sufleteascà cu care
0 parte avem de-a face cu iubire ~i marinimie, emotii pozitive,
am Îlltâmpinat Anul Nou se vor petrece ~i evenimelltele
iar pe de alta parte este vorba de 0 situatie de stres apropiatà de
viitoare. Toatà lumea cUlloa~te proverbul: cum Întâmpini Anul 1
cea mortalâ. În aceste cazuri cOllcentrarea asupra iubirii
NOll a~a ÎI ~i petreci. $i toata lumea Încearca sa aglomereze
purifica mult mai intens. Daca marna simte iubire ~i pJâcere În
masa cu mâncaruri ~i sa se distreze de minune, pentru ca anul
timpulna~terii, atunci durerea pe care 0 simte În acela~j tirnp
1 sà fie fericit. Dar su nt putini aceia care Înteleg cà acest proverb
Iii
,1
Înzestreazâ copilul cu 0 purificare rapida. ~i invers. Oacà
se refera, la starea launtrica ~i Illi la 0 masa plina de mâncaruri.
Înainte de na~tere emotiile principale ale mamei au fost
Anul Nou trebuie Întâmpinat cu sufletul curat ~i nu cu corpul
supàrarea, gelozia, Înjosirea, atunci emotia principalà de stres
Îmbuibat de mancare.
poate fi negativâ ~i distruge sànâtatea copilului precum ~i
Daca ajungem la Anul Nou cu supàràri, cu temeri ascunse
soarta pe mai multi ani. Ce se Întâmplâ În cazul scâldatului În
~i Cl! diferite pretentii atunci vor trebui sa aiba loc acele
apa iarna? În primul rând are loc concentrarea asupra emotiilor
evenimente care elimina din noi aceste emo1ii. Samân1a anului
pozitive. Scaldarea are loc În grup. Toatâ lumea este bine
urmator trebuie sà fie curata. Altfel degeaba strope~ti cu apa,
dispusâ. Nu are nimeni frica, depresie ~i neÎncredere. În
ea nu Încolte~te ~i nu da recoltfi buna. La acest lucru va
acela~i timp, apa rece ca gheata provoaca 0 pierdere imensa de
provoaca situatia cu sotul pierdut. Frica, depresia ~i supararea
energie, de Înjosire a vietii ~i a dorintelor. Întrucât energia
atrag gelozia. ~i Întrucât aceasta are loc nu prima data,
principala provine din iubire, atunci În subcon~tient emotia
dU111neavoastra vâ obi~nuiti din ce În ce mai mult cu situatii
generatà de stres, care nu se poate limita cu nimic, se fixeaza
diferite ~i va este mai u~or sa va concentrati aSLIpra Divinl!lui.
asupra Oivinului. Acceptarea deplina a situatiei de stres,
Acest lucru Înseamna ca omul va fi bun. Astfel, mâncarea pe
pâstreaza mârinimia ~ia iubirea.
masa de Anul NOl! este necesara pentru emotii pozitive. lar
Este natural ca va fi sânâtate ~i va fi Întinerire. Atâta timp
suprasatura~ia ÎIl acest caz poate avea efect contrar. Este mai
cat amui considera acestea ca un impuls spre Divinitate, spre
bine sa ispâ~e~ti rncând 0 baie la copca ~i trecând la dieta decât
schimbàri personale, rezuItatu1 va fi minunat. Daca omul
sa te Îndopi ~i sa te certi cu so~ul. Apropo, eu 3m observat 0
considera scaldatul În Copca drept 0 tableta, ca mijloc de
particularitate curioasà.. 0 puternica influenta asupra viitorului,
obtinere a s~natâtii ~i numai acest lucru, atunci efeetul pozitiv
adica 0 puternicà purificare a urma~ilor are loc Illi numai În
poate sà scada brusc.
aprilie, ci ~i cu trei zile Îllainte de ziua de na~tere, precum ~i În
Sa ne Întoarcem la Anul Nou. În plan subtil, În aceasta
perioada na~terii copiilor. Daca În aceste cazuri te rogi
sârbatoare este cumva inclus Întregul an viitor. Fie cà dorim
schimbar~a va fi mai puternica.
sali nu, În launtrul nostru ne concentrâm asupra viitorului ~i

96
97
.~
-
--=
l
QU ~-ii Ë-
~f-of-o-= ~
U
-=
II!!!!!!!!!!

~
- lI9ll

" r~~,..,'--
-4
Fiicei mele (care are 18 ani) nu-i merge nid un ceas.
~
~-
,.
Ce inseamna acest lucrn? \ un teren foarte bun. Adica v-ati adus În ordine sufletul, v-ati
1i " armonizat cu lumea. Ca ~i un sol useat ce se umple cu apà ~i
4(
- Nivelul fizic este legat de substan!a, cel spiritual - de )
spatiu~ iar cel sentimental de timp. Fiica durnneavoastra este ~. da apoi vlastari a~a ~i sufletul se umple de iubire ~i da vlastari
puternic dependenta de nivelul sentimental. Printre altele, nu e ~~ de dorinte. Astfel dumneavoastra aveti sol, ati sadit samanta
pur ~i sirnplu un nivel de suprafatâ, de dorinta de sexualitate t*
, dorintei pe care 0 stropiti periodie. Adica va Întoarceti cu
Il, i~ gândulla visul dumneavoastrà ~i ÎI Înealziti cu iubire. Dar daca
ci este acel niveJ la care noi ie~im de obicei prin notiunea d~
.Il'''1 ~.
v-ati ata~at de visul dumneavoastra ~i el devine mai import~nt
'I Îndragostire, de iubire urnana. La aeest niveJ au loc interde-
pendente nernijloeite cu nivelurile timpului. Aici vad eu la deeât prezentul, atunci se sehimba mersul evenimentelor. In-
fiica dumneavoastra 0 experienta negativa determinata. Pr~- chipuiti-va ca va duceti În fiecare zi la bueata dumneavoastra
babil ca dumneavoastra sau fliea În vietiJe trecute ati mani- de pamant. 0 sapa!i, a udati ~i plecali. Astfel proceda!; În
festat 0 Jipsa puterniea a dorintei de viatâ În momentul e~e- fiecare zi. Trebuie sa saditi samânta ~i pentru 0 perioada sâ
cului iubirii umane. La niveluri profunde, diferenta Între natu- uitati de ea. Orieât de bine ai cauta sa Îngrije~ti zilnic aceastâ
ra vie ~i cea moarta lipse~te. ProbJema autonimicirii se trans- samânt3, nu vei obtine nici un rezultat. Daca la visurile
mite ceasurilor ~i eie se opresc. Daca un asemenea program se dumneavoastra se amestecà frica, neÎncrederea În sine, de-
c~neeteazâ ~a un grup de oameni 0 rezonanta sirnilara se na~te presia, aceasta este identic cu faptul ca dumneavoastra mergeti
~Jse transmlte pâmântului. lar daea Întreaga ornenire Îneepe sa zilnic la ogor dar rara a-I nda.
1 se dezica de iubire atunci vor avea loc nu catastrofe ~i Este bine sa Întelegeti urmatoarele: nu noi facem, ci prin
clltre~1U.re,ci va muri planeta noastra. Ea poate sa explodeze noi se face. Omul nu poate visa la ceva imposibil.
pur ~I slmplu. Astfel, Înca nu e târziu sa va puneti În ordine Visul este numai atingerea realitatii viitoare. ~i daca el nu
1
atât sutletuJ dumneavoastra cat ~i sutletul fiicei. este construit 'pe situatii exterioare, invidii etc, atunei oriee vis
'1

este realizabil. Adica, atunci când visul este nàseut de


Este diiunator sa speri, sa visezi? con~tiinta noastra, el nu are substrat, este gol. lar dacâ visul
izvora~te din interiorul nostru. În ciuda voinfei # con$tiin(ei
- Sa speri este util ~i necesar, daca 0 faei eorect.
Il
V isul este dorin!a legata de momentele profunde ale noastre, Înseamna cà exista toate ~ansele ca visul sa devina
1
autorealizârilor noastre. A~a curn un copac rode~te anual ~i realitate.
produce seminte, a~a ~i omul are nevoie de un vis. Visul este
samanta pe care 0 sadim În pâmant ~i care pe urma se reali-
zeazâ dupa situatie. Închipuiti-Vâ deci urmâtoarele: ati pregâtit

)
98
99
1
.-e-':I
QU
~~~l ~
-
--=
I-=
!!!!!!
1
~
H9lZ

"
l~
><',

.,'
Ati observat oare ca la suparare vii Îneeati? Glanda tiroidii,
controlând ~i dirijând situatia; ne ajutâ sa ne realizâm dorin-
tele. Cu cât ne Împotrivim mai dur Înjosirii dorintelor noastre,
SANATATEA ~-:
'C1.
cu atat mai puternica este explozia activitatii glandei tiroide. 0
asemenea expulzare necontrolata de energie este periculoasa
pentru organism. Încereând sa rezolvam situatia cu oriee pret,
noi treeem de la dirijarea de suprafata la cea interioarâ.
Nu trebuie sa uitam faptul cà oriee situatie În plan subtil
1
1 constituie 0 parte a Universului. Aiei, orice fortare se soldeazà
cu e~ec. Dar dacà la exterior noi vedem inutilitatea Încercarilor
putem, luptand cu situatia; sa
noastre, atunci la nivel subtilnoi
Eu am probleme cu glanda t' 'd '
!TO' a. ln u/tima vreme
, eliminam 0 asemcnea cantitate de energie; eare poate sa ame-
ganglionii s-au marit ~'. m. s-a pus d.agnosticul: ade-
ninte cu Illoartea nu nUlllai pe noi În:?ine, dar ~i pe copiii ~i
nom. La ne p oata care are 14 ani au d .
,escopent de ase- nepotii no~tri. De asemenea se poate suge energie din vietile
menea ganglioni Pe tiro .'d-'
a. GangllOm are' §l fr atele §i viitoare. Hiperactivitatea tiroidei, dacà devine periculoasà, se
mai' mlCI.. Ce mseamnli
.
sora mea numai ca d e d ImenSlUm ...
" schimba prin Înfranare brusca ~i apare nodului În gat.
asta? De ce?. Ce n u fiacem cum trebuie?
Sa examinàm problellla din ait punet de vedere. În neamul
- Eu am diagnosticatdupa scrisul dumneavoastra starea În
w
dumneavoastra toti au tendinta sa se supere ~i sa fie gelo~i.
. ÎIl ca mpu 1 d umneavoastrà se va. d d01. COpI!.. cu
eare va aflati.
insà~i neacceptarea situatiei
traumatizante determinà boala
..
probleme. Structura 10r splrltua v Neacceptarea situatiei
Ia nu este ~111regula.. La IlIvelul
.
care Înfrâneaza patologia sufletului.
~
campului se vede e
c um d elormarea structu ri1 or d e camp ~i~

explozive, la unii poate duce la cre~terea tensiunii, la altii la


suflete~ti este legata la d umneavoastra- cu tire subtiri de glanda
aparitia Llllorprobleme la glande, la altii; dupa explozia urii
tiroida ~ide avare.
Începe sa slabeasca vederea saLI sa apara hemoragia cerebralâ.
Ce Înseamna aceastâ Imagine? Daca vorbim
la modLl1 Dar esenta tuturor problemelor este una ~i aceea~i.
genera!, atunci
Neacceptarea bolii cOl1stituie e~ecul dorintei În relatiile per-
~eaetia gre~ita la stres În viata personal. a afecteaza COpl1llaI'
.
sonale. Gradul bolii ~i zguduirile pc care noi trcbuie sa le
apol se Îlltoarce la du ml1cavoastra.- De re g uar g 1an da tJroldâ
. . are
. primim sunt determinate de dimensiunea problemelor l1oastre.
de suferit la oamenii cu 0 ge 1oZle .
crescuta ~i 1a cel sLiparâcio~i
- ~i aceasta, practic nu coincide cu perceptia noastra exterioarà
, . ambltle.
care posedâ În acela~i tim p des t LIa ..
~i eu cOlllportamentul nostfU. Sa prcsupunem ca pâna la

100 101
.S-'I
QU
~~~t ~
-
!!!!!!!II!
1
H9ll

~~""

c~nceperea copiilor dumneavoastrâ vi s-au dat douâ-trei


operatie Întrucât ace~ti ganglioni se pot transforma În tumori
sltuatii. Aceasta a creat posibilitatea ca În momentul bolii
1 canceroase. Femeia m-a Întrebat daca se poate Întreprinde
sutlete~ti .Sâ .nâzuiti spre iubirea Divina ~i sâ depâ~iti depen-
ceva.
denta de IUblrea umanâ. ludecând dupa starea dumneavoastra
"Haideti sa judecam logic, - i-am spus eu ei. Dumnea-
energeticâ nu puteti sâ parcurgeti aceastâ situatie În mod
voastrâ nu acceptati deloc situatia traumatizantâ din relatiile
coreet.
persona le, Aceasta destramâ ~i soarta viitorilor copii. Medica-
I!I Cu cât ne ata~âm mai puternic de uman, cu atât mai mulHi
mentul nu va Îmbunatâti caracterul dumneavoastra ~i nu va
l' energie pierdem pentru a-I retine .
schimba atitudinea fa1â de viata. Încerca\i sa Întreprinde\i
1
Soli~i~ârile pe~manente ne duc la degenerarea organului ~i
urmatoarele: Învatati sa acceptati pierderile umane Între-
la apantm noduhlor: schimbârile organice limiteazâ expul-
buintând experien\a dumneavoastra precedenta sau depa~ind
zarea necontrolata a energiei. Sa presupunem câ dumnea-
orice situatie posibila de stres. Creati-va reflexul de pastrare a
voa~t~â ati ~nceput sâ primiti medicamentul
~i situatia s-a iubirii, rugati-va pentru copii. Simtiti-va ca v-ati u~urat
stabill~t. ~Impul trece, copi/ul cre~te ~i se ancoreazâ În
sutletul; v-ati degajat". "Începeti sa diminuati treptat Între-
Il
aceasta r~ahtate ~i dacâ nu va depâ~i situatia care i s-a dat În
i'i buintarea medicamentelor," - "Mergeti la doctor ~i verificati
1 plan subtil, veti raspunde pentru gre~elile lui. La varsta de 3-5
fondul hormonal. Daca funqia tiroidei se restabile~te, atunci
al1l aceasta est~ Încâ tloare la ureche. Dar când Începe
este clar ca nu e nevoie de operatie ~i se poate considera ca
pubertatea reaqla sutleteascâ gre~itâ a copilului fatâ de viitor
1
ganglionii se var absorbi cu timpul."
duc~ la faptul câ evenimentul Începe sâ distruga sutletul
Femeia a Început sa se roage ~i a renuntat treptat la medi-
cop~"lorlui viitori, cu toate consecintele care decurg de aici.
Il: camente. Peste câteva luni s-a dus la control unde a reie~it ca
ln acest caz medicamentele pot sâ nu aibâ nici un efect
fondul hormonal este normal. "Dar sa ~titi ca doctorii insista
\1

d~oarece ~~dicamentele pe care ~i le administreazâ pot sâ nu-I


i: sa ma opereze - mi-a comunicat tânara femeie. Ce am de
vmdece I1ICIpe el ~i nici pe copiii ~i nepotii lui.
mcut?" .
Nu demult mi s-a Întâmplat un eveniment straniu. Pacienta
Ca raspuns am ridicat din umeri: "Eu nu mâ cert cu doctorii
a_hotârât sa-~i faca analizele pentru glanda tiroidâ. S-a dovedit ,
ca fondul hormonal este deteriorat. "Tiroida dumneavoastra i' ~i În asemenea cazuri nu dau sfaturi. În ceea ce ma prive~te,
Însa, daca la mine s-a restabilit functia organelor, nu m-a~
nu sllportâ acel ritm al vietii În care trâiti "- a S "
. . . ' ., p us do ctoru 1 ~I. grabi cu operatia. Dar daca va este frica ~i aveti dubii, Înseam-
I-a .prescn~ medlcamente pe baza de hormoni. Dupa câteva
na ca În sufletul dumneavoastra aveti putina iubire ~i schimba-
~UI1l,a vel1lt la control. "V-au aparut ganglioni pe tiroida, "-
rile profunde var fi nesemnificative. Ce sa faceti? Hotarâti
I-a spus doctorul ~i a avertizat-o ca este necesar sa faca 0
singurâ."

102
103
:='1
QU ~~~1
Q:JE-E-..;:: u~
-
1
. , "::..'-
H9LZ
"'-" --

De la vars ta de 20 de ani sufar de artrita reumatoida.


Am cUit carlile dumneavoastra §i incerc sa lucrez pâstrâm legâtura cu "Eu-I" Divin prin illbire, iar energia 0
asupra propriei persoane. În uItimul timp situatia s-a transmitem la adaptarea spre 0 noua situatie, simtind ca
pierderea energiei datorita temerilor, depresiei !?isupararii este 1
mralliafit: durerile sunt mai puternice, am temperatura
mare. Ajuta{i-ma, va rog, sa descopar cauza boUi. lipsitâ de sens.
III 0 situatie parcursâ coreet dâ un impuls imens pentru
- Noi Ile-am obi~nuit sâ consideram con~tientul nostru ca
Iii fiind activ, iar subcon~tientul aproape tot timpul În stare de evollltie. Exista energie care este generatâ de iubire ~i care se
1
realizeaza ~i se manifesta prin explozia dorintelor. Con~tientlll
Iii semi-somn, Illllnai noaptea activându-se putin. Cercetârile
omului fixeaza urmatoarele: a aparut 0 dorinfâ puternicà În
mele au demonstrat câ aproximativ 70% din viata noastrâ
care nu exista greutate, Îneordare ~i frica. Omul merge dupa
,"I activa se desfii~oara pc seama subcon~tientului, iar noaptea
aceastâ dorinta ~i 0 Îndepline~te u~or.
95-98%. La nivelul structurilor subtile de camp se desfii~oarâ
Dacâ, Însa, În plan subtil situatia evollltiva este parcursa,
II. 0 viatâ intensâ, retlectia caruia 0 constituie con~tientul. Eveni-
1 iar energia a trecut ÎIl gencral la ura!?i suparare, atunci evolutia
il
mentul care se desta~oarâ În timp ~i În spatiu În plan subtil il
omului este frânata. În dorintele lui exista agresiune ~i nu
l',1
constituie emotia. Ceea ce se petrece În plan exterior pe
parcursul zilelor ~i Iuni/or, În pJan subtil se petrece pe exista ellergie, iar omulnu-~i poilte Îndeplini dorintele. Planul
l'
parcursul catorva minute. În plan subtil noi ne Întâlnim, ne subtil are 0 particularitate. Acolo timpul trece În mod liber În
l,
casatorim, dam na~tere copiilor, divortam, În câteva ore. ~i cu doua directii. Vorbilld Într-un limbaj simplu, situatia se poate
l' rejllca ~i se pot coreeta gre~elile. În plan extern Însâ, acest
cat ne cufundam mai adânc În straturile
subcon~tientuJui, adica lucru este imposibil În mod practie. Ceea ce s-a Întâmplat În
În straturile câmpului, cu atiit mai puternic se Îngusteaza
1
acesta. Bolile exista numai Într-un strat determinat, acolo unde
se deformeaza straturile cele mai apropiate de corp ale cam-
t plan exterior se Întoarce În plan subti! sub forma de program
ferm. Are loc un fel de mi~care ciclica. Conceptia incorectâ
pului. Putin mai În profunzime nu sunt permise agresiullea, despre lume da na~tere la aqiuni gre~ite. lar În situatii dure-
roase, omul nu se Îndreaptâ spre evolutie, ci spre degradare.
defonnarea campuriJor ~i Ilici 0 orientare gre~ita. Începând cu
Tipul comportamental al omului se Îndreapta catre planul
0 anumita adâncime !loi SU!ltem cu totii curati ~i lipsiti de
subtil. De Îndatâ ce el intra În stratul urmâtor ~i contrazice
pâcate. Acolo prioritatea iubirii este pentru Hoi absoluta.
structura legatà de armonia Universuilli, are loc deformarea
Sa ne Întoarcem la acel strat În care are loc evenimentul ~i 1 structurii sale de câmp ~i se Întoarce dupa un timp cu
unde are loc Îmbinarca dintre con~tientul uman superior !?i
A

t: deformati i de caracter ~i de soartâ.


illferior. lnchipuiti-va cà se apropie 0 situatie dureroasa. În
plan subtillloi reactionam asupra acesteia În mod corect, adicâ Legea negârii negatiei care este una dinlegile principale ale
dialecticii constituie legea dezvoltârii. Cum aratâ aceastâ lege

]04 f
t lOS

i"
~
-
l
-'
~u ~ ;;;;. --=
i::J:H-f-J:; u~

H9ll
r-

În realitate? Daca faza urmatoare a dezvoltarii 0 neaga pe cea frânarea ~i Întreruperea dorintelor, apar asemenea boli ca
anterioarâ, Înseamna ca a trece de la 0 treapta a dezvoltarii ei arterioseleroza ~i alte tipuri de seleroza, diabet, infarct sau
Il
pe cealalta se poate numai atunci când existenta acesteia pe t
ij';" hemoragie eerebralâ, arteritâ sau probleme cu vederea etc.
1 prima treaptà devine imposibilâ. Legea negarii negatiei vor-
be~te despre caracterul fortat al evolu!;e;. Mergem ma;
departe. Noi trecem la treapta urmâtoare atunci când nu mai
t
(;
~
y,
Daca noi nu dorim ca În mod voluntar sa ne limitam dorintele
legate de eorp, daeâ nazuintele noastre spre iubire slâbesc,
atunei evolutia devine fortata. Meeanismul de frânare ~i
putem exista pe actuala treaptâ. Atitudinea insuficient de justa distrugere este aplicabil atât la un singur om cât ~i la un grup
I
fata de lume duce la acumulareatreptata a deformatiei. Apare
din ce În ce mai multa logica umana, mai multe pretentii ~i mai f de oameni. Civilizatia se Îmbolnave~te !?imoare la fel ca un
singur om.
putinii iubire.
. Acum sa ne Întoarcem la notita. Scrieti cà În ultimul timp
"Dar din cauza Încalcarii multor legi În oameni se race~te starea dumneavoastrâ s-a Înrâutâtit. Au apârut dureri puternice
iubirea." Una dintre earaeteristicile privind imposibilitatea ~i a crescut temperatura. De fapt, situatia dumneavoastra se
existentei la nivelul anterior ÎI eonstituie Îmbolnavirea grava. Îmbunâtâte!?te. Nurnai cà nu 0 judeeati coreet. Daca v-ati
lubirea na~te viata ~i dorinta. La Îneeput exista vlastari limitat neeesitatile ~i ati Început sa va rugati, atunci are loc
minllsculi de dorinte nevinovate ~i nu acopera iubirea. Apoi purificarea. Murdâria din suflet trece În corp. Boala ~i tempe-
'II
1 ele devin din ce În ce mai puternice ~i aeapareazâ din ce În ce ratura demonstreazâ puritatea sufletului copiilor dumnea-
mai multa energie. Apoi aeeste dorinte Întuneca complet voastrâ. Ca sa ne euratâm mai rapid sufletul, suntem supu~i la
iubirea ~i nase 0 eonceptie despre lume ~i un comportament mai multe Încercàri. lar daca frica, depresia ~i panica lipsesc,
nejust. Dorinta lucreazl} din ce În ce mai mult asupra ta ~i cu iar nâzuinta spre iubire ~i Dumnezeu sunt permanente, atunci
atât mai greu este de a 0 piistra. Ea Îneepe sa traiaseii de la sine Îneep schimbarile reale ~i profunde. Însânato~irea trebuie sa 0
~i se comporta agresiv. Pe neobservate, omul devine sclavul eâ~tigi Învatând sa prime~ti boala ~i pastrând prin aceasta
dorintelor sale. Arta iubirii Înseamna pentru el numai sex. Din iubirea. Dar dadi dumneavoastrâ doriti sa Înghititi rugaciunea
ce În ce mai multa energie din suflet treee În corp. lar corpul ca pe 0 tableta ~i sa va Însan3to~iti deodata, mai bine reeititi
neeesita din ce În ce mai multa energie ~i apoi Începe sa se cartile mele. Dacâ nu sunteti gata sa va schimbati, atunci
degradeze"~i sà moara. În eiirtile mele acest proees se nume~te
r
k vindecarea nu va avea loe. Apropo, eu Înainte tot timpul rn-am
ata~ament fata de dorinte. Când, În subcon~tient, la oriee rugat ~i m-am purificat. Apoi ceva a stagnat. Dupa aceea am
situatie dureroasa reactionam cu agresivitate ~i imediat ce Înteles: poti sa te purifiei continuu ~i cu toate astea sa ramâi
tendinta spre iubire seade mai jos de limita periculoasa, se {€ neschimbat. ~i atun"ciam tras urmatoarea concluzie: nu trebuie
eonecteaza rneeanismul salvàrii sufletului, adiea are loe 'f- sa te cureti ca pe un vas murdar, ci pur ~i simplu trebuie sa
i
~.
..
106 ":1< 107

i
.-e-I ::::; ...

---
QU

l .--
:<! E~"-
o:I~~1j ~
u

H9ll

t-"

devii ait om. Am Înteles de asemenea ca oamenii care se duc la atunci rezultatele se vad deodatâ,iar În final va fi 0 pierdere.
mânastire Î~i sehimba numele. Aici intervine
negatiei. Pentru a pâ~i pe a doua treaptâ trebuie sa te depârtezi
legea negarii
t Coroana cre~te repede ~i se dezvolta bine iar radacinile nu
reu~escsa 0 urmeze.
j
~i sa uiti de prima treaptâ. Astfel ~i omenirea noastra În curând Principallli În desfà~urarea exercitiilor este ca dumnea-
va deveni alta. Nu va mai fi a~a ellm exista aeum. Aceasta este voastra sa va Învatati sa pastrati continuu emotia pozitiva
eeea ce religia l1umqte "star;;itullumii". concentrându-va permanent asupra iubirii. Mecanismul trecerii
Sâ ne Îl1toareem din nou la notita. Dumneavoastrâ nu ati
1 de ]a illbire În energie nu se formeaza dintr-o data. Dar atllnci
f1 putut sa treceti peste situatiile traumatizante din viata. Mai ales
'-«
il<
if

1
peste cele care tin de senti mente. Pentru dumneavoastra
rarile provocate de barbati, tradarile, infidelitàtile,
supa-
Înjosirile,
i când se formeaza, oriee suprasolicitàri actioneaza numai spre
binc, adica linia merge nu drept, ci pe traiectoria parabolica.
latà de ce atllnci când Începeti sa exersati, trebuie sa va
i,l
1

nedreptatile au fost Întotdeauna obstacoJe de netrecut. Aveti Înfrânati. Dacâ În sutlet nu exista tendinta de zbor, marinimie
(
nevoie sa Îllvatati sa pastrati legatura cu Eu-I dumneavoastra ~i iubire, opriti-vâ imediat din exercitiu. Astfel, cand ati
Divin prin iubire. Sa pâstrati Divinul când se destrama uma- Îllvâtat sa trecetÎ prin boli fizice, Începeti sa aqionati asupra
nul. Cand 0 sa Învatati sa pastrati iubirea catre Dumnezeu În ..
bolilor suflete~ti. În acest caz concentrarea aSllpra iubirii tre-
. oriee situatie, convingându-vâ singurâ prin cuvinte ~i gânduri, buie sa fie ~i mai mare. Uitati despre logica umana Întrucat
eereti de la Dumnezeu ca acest lucru sa le fie dat ~i copiilor aClll11totul este Divin. În oriee sitllatie, chiar ~i În cea mai
dumneavoastra. Dupa aceea Îneepeti cu situatiile de boala. La minllnata, exista un sens superior. Situatia este mai Înteleapta
Îllceput, aplieati pentru corp un du;; scotian, turnându-vâ pe decât dumneavoastra. Fiecare eveniment constituie un motiv
eorp apa l'eee dis-de-dimineata. Apoi continuati cu Hatha- de a simti illbirea. Orice eveniment te duce câtre Dumnezeu. 1
y oga, dupa aceea faeeti baie ~i exereitii de respiratie. Adica pe
Noi cu totii, fie ca avem dreptate, fie ca suntem vinovati sau
fondul diseonfortului fizic Învâtati sa pastrati emotiile pozi- râtacim, fie di suntem Întelepti - ni s-a hotârât sa ne ducem ]a \
1
tive. Ocupati-va de aceasta eelmai bine dimincata când exista Dumnezeu. În esentâ suntem cu totii Divini. Acest lucru
cnergie. La Început sLlprasolicitarile nu su nt de dorit. Nu trebuie sa-I purtam În !loi.
Încercati sa rezolvati deodatâ toate problemele, ci treptat, pe Fiecare situatie parcllrsâ În mod corect sa 0 Întàriti cu
elape. Ulla din etapele puternice ale disconfortului ÎI constituie rugâciune ~i rugati-vâ ~i pentru copii ~i nepoti. Daca orientarea
Înfometarea sau regimul sever. Acesta constituie Înjosirea ~i capaeitatea dumneavoastrâ se vor schimba ~i nu var fi
bazelol' vietii ~i a dorintelor. trebuie. sa te
~i În acest caz temporare, var atinge treptat acele straturi care În profunzime
comporti deosebit de precaut. Daca orice proces se Începe determina earacterul dumneavoastrâ, sânatatea ~i soarta, iar
direct, tara menajamellte, mârind bru sc, dupa graficul y r schimbârile vor avea loc cu atât mai repede, cu cat dumnea-
= x,
"".
1);:
f,
IOR
i 109

1
~
-
-
l :H..!!. t:
","u IJ:IE-E--<::u~ ~

r
H9LZ
-""-~~'--"-'
....

voastrà yeti deconecta mai bine logica umana. leri un prieten


de-al meu mi-a spus 0 fraza curioasâ: Înfundat nasul ~i am Început sa respir pe gurâ, ~i deodatâ mi-a
,
1
"Eu sunt deseori depri- venit 0 idee: de ce mi s-a Înfundat nasul ca sa-mi fie greu sa
mat pentru cà vreau prea multe". Adicà a~teptàrile, dorintele ~i
depresia sunt strâns legate. Vreti sa va faceti bine. Scapati de respir. Am continuat sa respir pe nas. Trebuia sâ respir Încet,
dorinte ~i de speranta de a va Însanato~i. Schimbati-va, deve- cu sentimentul ca mâ sufoe, dar dupa 5 minute totul a trecut.
niti altcineva ~i acel altcineva se va Însanato~i. Când va Câile respiratarii s-au eurâtat. Ce s-a Întâmplat În plan subtil?
adresati lui Oumnezeu trebuie sa uitati de scopuri, de a~teptari S-a produs Întarirea ata~amentului de uman, ~i atunci se
~i de dorinte. Yeti deveni un ait om ~i se vor schimba ~i copiii conecteazà mecanismul de aparare, adicà devine greu sà
dumneavoastra. Pentru ei, sentimentul iubirii va deveni respiri. Frânarea bruscà a dorintelor umane ~i a vietii armonÎ-
fericirea absoluta. Ei se vor Înfrâna, se vor lini~ti sau vor zeaz3 starea generalà, se elaboreaza orientarea coreetâ ~i treee
arunca tot ceea ce Îi va Împiedica sa iubeasca ceea ce de fapt guturaiul. Înseamnà ea putem sa folosim mecanismul pe care
reprezinta sanatatea. ni I-a dat natura, ereând un guturai artificial.
Important este sa nu 0 facem brusc ~i sa nu ne supraso-
La una din preiegerile dumneavoastra ati vorbit licitàm. Trebuie sa Începem exercitiul dimineata, când avem
despre utilitatea tehnicii de respira{ie. Puteti sa ne mai multâ energie, la Început cu solicitâri minime, numai
explicati mai amanuntit? Ce tehnici se pot folosi, cme pentru plâcere. Sentimentul plâcerii este legat de sentimentul
poate ~i cine nu are voie sa le utilizeze? iubirii. Atât timp cât exista acest lucru, suntem apârati. De
Îndatâ ce dispare, trebuie sa Întrerupi exercitiul. Oadi dumnea-
- Eu nu pot sa recomand ceea ce nu ~tiu. Eu nu rn-am
ocupat de diagnosticarea ace/ora care se Ocupa cu tehnici de voastra aveti deja 0 boala serioasa, aceasta Înseamna ca nu mai
respiratie, dar exista literatura În acest domeniu. puteti treee prin situatii de stres. În acest caz, la Început,
lata Însâ ce pot sa va spun pornind de la experienta proprie. trebuie sa Învatati sa mentine~i emotia pozitiva, pastrând
Reducerea respiratiei este un proces subcon~tient foarte iubirea În arice situatie. Întrucât chiar schimbarea ritmului de
puternic. Omul poate sà se oCLIpede aceste tehnici ~i Ja respiratie este un stres serias, atunci este mai bine sa nu
exterior sa se simta foarte confortabil, dar În interior nu se va Începeti cu tehnica respiratorie. În primul rând, folositi ruga-
petrece acest Il,ICru.Asta este la fel cu faptul ca au avut loc 0 ciunea, concentrarea asupra iubirii de Dumnezeu, iar dupa
serie de nenorociri ~i amuI a dat un impuls programului de aceea acupati-va de celelalte stresuri cum ar fi cele fizice ~i
autodistrugere. Unul din principalii indici ai câii juste ÎI cons- temperatura.
tituie existenta emotiei pozitive, adicâ nu trebuie Întreprins
nimic În mod fortat. Sà mergem mai departe. Odatâ mi s-a

110
III
~
~u 52
+:::::,

§-'-" 8-
a::IF-~..<::
t;
..;
'"
U
-
1
r.
- ~ U9a;

---

Am fost §ocata cand saptamana trecuta, dupa ce au


trecut cdteva zile de la primul contact sexual, barbatul
m-a sunat §i , mi-a spus ca ii provoc dezgust fizic. Am
DIVERSE purtat 0 discutie putin spus neplacuta. Întreaga agresi-
une acumulata !ji supararea pe fntreaga lume s-a nii-
l': pustit asupra mea ca 0 murdarie. Eu m-am simtit ca a
prostituata §i nu gasesc nici 0 explicatie: de ce devin din
nou obiectul agresiunii din partea barbatilor. Care este
cauza? Ajutati-ma.
- Încep sa explic de departe. Pentru mine, mult timp, a
fost de neÎnteles un fapt. Pacientul este gata sâ meargâ la
Din copilarie nu pot sa renunt la obiceiul de a-mi
doctor ~i sa puna pe masa 0 suma mare pentru consultatie. Eu
mu§ca buzele. De ce este legat acest lucru?
Înteleg pe deplin sensul informatiilor ~i experientelor mele.
- Zona gurii este tema dorintelor. Stomatita care apare la Vad acest lucru la bolnavii de cancer care se Însanâto~esc, la
copii, problemele cu dintii, mu~carea buzelor, etc. - toate
schimbarea radicala a caracterului copiilor ~i adultilor, la
acestea demonstreazâ existenta geloziei ~i supârârii ascunse.
schimbarea destinului la cei care au acceptat informatia ~i au
hotârât sa se schimbe. Dar numero~i oameni ~i-au exprimat
Eu va citesc cartile §i sunt de acord cu sistemul
deseori indignarea: de ce trebuie sa plâteascâ pentru bilete la
dumneavoastra, ma straduiesc sa il aplic zilnic, dar nu
prelegerile mele? Am Înteles faptul ca ace~ti pacienti nu
prea reu§esc, mai ales În contactele cu barbatii. Am 42 de i
a~teapta multe de la doctori, dar de la mine a~teaptâ foarte
ani !ji nu am fost niciodata maritata. Nu pot sa gasesc
mult.
raspuns la Întrebarea: de ce provoc 0 asemenea agresiune
A~teptarea Înseamna dependentâ. Dependenta, la randul ei,
la Mrbati. La i"ceput totul este bine, relatiile sunt ar-
na~te agresiullca. Numero~i pârinti Încearcâ din râsputeri sa
monioase dar foarte repede devin obiectul unei crancene
Întareasca dependenta copilului fata de ei, pentru a fi mai u~or
agresiuni psihice care, mi-e teama, ca va putea sa se
sâ-i dirijeze, adica sa-i "educe". Dupa aceasta se mira: de ce
transforme În agresiuni fizice. Eu fncerc sa pastrez
copiii Îi urasc sau nu doresc sa comunice cu ei.
iubirea, delicatetea, armonia fn relatiile cu bifrbatii dar
Atunci cand noi Începel11 sa evoluam noi depindem de
toate acestea provoaca de regulif 0 oarecare fndarjire !ji
izvorul evolutiei. Dar progresul constâ tocmai În faptul cà
riibufniri din ce În ce mai puternice ale acestei agresiuni.
trebuie sa depinzi mai putin de cel tara de care primii no~tri
}
112 "

113

1
.~
<=>u ~-ij Ë-
iJ:IE-E-.E
~
U
-
Eiiii
1
- - U9a
r~ ~
J

pa~i ar fi fost imposibili. La fel, concep!ia noastra despre


Divin, a Început cu Închinarea ~i frica fatA de zei. Apoi s-a
transformat În supunerea În fata reguliloT care ajutau la
1 '\-
.(
:1>.
Pentru aceasta era necesar sâ va Înjoseasca În primul rând În
plan sexual.
':'
" În socialism, am Învâtat mult timp divinizarea omului iubit
stabilirea de legaturi cu Divinul ~i pc urma cu Întelegerea ca :$:

noi suntem parte din Dumnezeu, ÎI purtam În noi ~i, În esenta ~ ~i acum ne mirâm de ce În Rusia barbatii omoarâ 3nual

suntem Divini. § aproximativ 14.000 de femei, iar pe deasupra 36.000 de femei


" sunt agresate. Acest mâcel nu este Întâmplâtor. Cercetâtorii
Închinarea ~i frica s-au transformat la Început În disciplina,
pur ~i simplu nu puteau presupune niciodata ~i nici mâcar prin
apoi În autodisciplina, ~i dupa aceea În necesitatea permanenta
gând nu le putea trece cât de strâns este legatâ conceptia
de dezvoltare a Divinului În sine ~i de transformarea Divinului
noastra despre lume cu sânâtatea, soarta ~i viata. Nu a~teptati
În uman. Întrucât bazele fericirii umane se Îndepârteazâ În
nil11icde la bârbati, purtati-vâ cu ei ca ~i cu ni~te copii. Dozati-
viitor deoarece dorintele sexuale sunt Îndreptate spre conti- . va boala, ea và este necesarà, tara boala nu exista evolutie.
nuarea vietii În viitor, atunci dependenta de viitor conduce la
Având 0 atitudille serioasâ fatâ de ceva, noi ajungem sà
dezicerea de iubire ~i acumulare a agresiunii. y depindem de acel ceva. Nu va comportati cu seriozitate nici
Cu cât a~teptâm mai mult ceva de la viitor, cu atât mai mult
faIA de vialA, nici faIA de sex nici fa!a de barba!i. Asta nu

1
se acumuleaza În suflet frica: daca nu yom primi acel ceva?
Sau depresia: mai degraba acest Iucru nu-I voi obtine. Sau se 1.,
i Înseal11nâcà trebuie sâ vâ comportati superficial ~i neglijent.
Aceasta Înseamnâ cà În viatà sunt multe lucruri mai importante
acumuleazâ ura fata de acela care rn-a privat de ceea ce am decât vÎata. sexul ~i relatiile cu barbatii.
a~teptat. Deci, cu cat a~teptali mai multe de la barba!i, cu atat În primul rand, mai important este zborul sufletului nostru
mal dureros va fi e~ecul dorintelor dumneavoastra.
cafe are loc prin iubirea de Dumnezeu, descoperirea Divinului
1
A~teptarile, temerile ~i depresiile dumneavoastrâ de mai În sinele nostru ~i revarsarea iubirii ~i energiei asupra lumii
multi ani, În subcon~tient, pe neobservate, s-au dezvoltat Într-o .\ inconjuràtoare. Nu uitati niciodatà cà orice boala, prin Înjosire
:>
, ,~
imensâ dependenta. De Îndata ce ati primit ce ati dorit, legâ-
1
umana este În acela~i til11pun pas spre cucerirea Divinului.
tura, din potentiala a devenit realâ. Dupa aceasta a urmat 0 Sufletul Întinerqte În plan subtil prin Îl11bàtrânirea fizicâ.
1
rafalà de agresiune pe care dumneavoastra nu ati perceput-o i~ Pentru ca divinul sa lumineze ~i sâ ne arate calea trebuie
dar cafe putea sa omoare barbatu!. Dar aceastà legâtura În duet aruncat În mod periodic Înveli~uluman de pe el.
cu agresiunea ar fi actionat la orice distantâ. Daca bârbatul ar
fi fost cosmonaut, a doua zi ar fj zburat pe Marte. Dumnea- În fiecare pierdere exista un moment al creatiei. Orice
voastrâ I-ati fi gâsit ~i acolo. latâ de ce pentru a supravietui, situatie te conduc~ la Dumnezeu.
bâcbatul ar fi trebuit sa mic~oreze ata~amentul dumneavoastrâ. Astfel tot ceea ce noi numim viata, sex, mUllca su nt toate
l1i~te situatii.
114
115
.~
<=>u
~~~t ~
---
-=
"""""
1
Ir
.-- - . .-a.., H9ll

,-
F
~

Fiecare situatie este 0 floare din care este necesar sa ~l"


~
Dumnezeu este primordiala. Tocmai de aceea În Biblie ni se
extragem nectarul iubirii. ~i indiferent ce forma sau culoare ar spune despre pâcatul primordial al lui Adam ~i Eva. Aceasta
1
avea floarea, În ea va fi intotdeauna nectar. Înseamna pierderea iubirii de Dumnezeu pentru dorinta de a
1
1

Este necesar mimai sa Învatam sa culegem acest nectar.


~ continua sa tràie~ti, sa ai un om iubit, familie etc. Se pare cà
l sunt dorinte umane, dar dacà ele sunt puse mai presus de
iubirea de Dumnezeu, În ele sunt cuprinse ràdàcinile infrac-
Dacd amuI a tiiIhdrit sau a amoral pe cineva atunci tiunii. Omul care a tradat ~i a omorât este acela În care dupà
prin el acea persoanii se purificit lar prin aceasta el neam ~i mo~tenire, dupa vieti trecute, În conceptia despre lume
fnsu§i se purificii. Întrebarea mea este: dacii vointa a grupurilor anterioare de oameni, state, este deja dezvoltata
omului care a siivar§it aceste injractiunf a fost numaf de tendinta de divinizare a dorintei.
10 - 15%, iar restul a fost vointii Divinii, atunci de ce fn Sodoma !;'i Gomora de exemplu. De ce au fost omorâti
toate religifle aceasta se socote§te a fi piicat? oamel1Î ÎI1Sodoma ~i Gomora? Pel1tru ca ei au creat În sutlet .
- Daca omul a jefuit sau omorat pe cineva, atunci el prin viitorii uciga!;'i~i ràurncàtori. De ce am seris eu ÎI1cartea mea
aceasta nu se purifica. Tocmai asta am seris. Âsta e primul despre faptul ca principal a infractiune nu este uciderea ~i
lucru. 1 tâlharirea, ci dezicerea de iubire? Pentru cà tocmai dio aceasta
În al doilea rand. De ce omul fura sau omoara? Pentru ca la izvorà~te totul.
el dorinta Întuneca totul adica Întulleca cel mai important lucru Il J) Când omul comite 0 infractiune. aceasta Înseamna un
~i anume iubirea din care izvora~te notiunea de morala. Morala 11 mecanism "extins", de dezicere de iubire În favoarea dorin-
constituie legile umane care ne ajuta sa pastram sentimentul 1-
telor. vietii ~i divinizarea acestora. Este foarte important ca
iubirii. Uneori ele contrazic iubirea in plan superior dar alteori omul sa aibà vointà ~i sà-~i Înteleaga propriile aqiuni.
Î
sunt Îndreptate spre pastrarea iubirii. Tocmai de aceea, atunci El va putea depa~i acest lucru. Dacà ou-I depa~e!;'te,atul1ci
1
când dorintele noastre umbresc iubirea suntem gata sa devine responsabil !;'i i se dau anumite probleme. El Î~i va
omorâm, sajefuim, sa talharim. picrde viata ~i dorinta. Oacà la Început se va manifesta voin\l1
Aceasta Îllseamna În primul rand ca cel mai important lucru Divina În faptul ca el a savâr~it acest lucru, mai târziu ea se va
IlUconsta ÎI1ttadare ~ijefuire, ci În faptul ca dorinta noastra se manifesta prin faptul cà omul se Îmbo)nàve~te ~i moare.
Înalta mai presus de iubire. Oaca noi invatiim Sâ' punem mai Vointa Divinâ se manifestii În toate. Dar esenta evolutiei
presus iubirea decat dorinta yom reu~i sa stapânim râdacinile omlll~i constà În faptul ca el se dezvolta În permanentà ca om,
tâlhariei ~i crimei. Primullucru pe care trebuie sa-I facem este cà purificà În el Însll~i Eul Divin ~i clin ce În ce mai mult
S3 Întelegem cà dorinta este secundara iar iubirea de vointa lui se apropie de cea Divinà. Atunci el Învatà sa vadà Îo

] ]6 ] ]7
.-e-1t
QU ~..;;.
alf-of-o~ u~
---=
!I!I!!!!!!I!!
-==:0::
1
H9Ll
-""1 ~.......-.

1
1 el Însu~i pe Dumnezeu, sa-~i pastreze iubirea orice s-ar
mine, s-a oprit un mierobuz. Din el au ie~it trei bàrbati ~i m-au
Întampla, cand el depâ~e~te dependen(a de dorinle, cand cu cat
tras Înauntru. S-au comportat cu mine ca §Î cu 0 oaie care
mai mult se Îndreapta spre Dumnezeu, cu atât mai putin
trebuia sacrifieatâ. Când am ajuns În afara ora§ului, am inteles
tradeaza, fura ~i omaara. În aceasta consta esenta vointei libere
dupa Înfâti!jarea oamenilor care rn-au tinut cà În curând ma vor
a omului. '
ucide. Am inceput sa ma rog: "Dumnezeule, eu inteleg cà În
Daca organismul se comporta gre~it, atunci este necesara 0
Il,1 curând voi fi ucisa, dar În ciuda acestui fapt eu pàstrez iubirea
infectie care trebuie sa distruga acest organism. Comporta-
1
1'1 fatâ de Tine". ~i deodata, unul dintre infractori, cu 0 fala dura,
mentul incorect, furtul, cri ma, lacomia ~i gelozia constituie
mÎ-a spus: "Nu pot sa Înteleg de ce sunt a~a de bun astàzi..O
acea infectie care devine din ce În ce mai activa, pe masura ce
k'. sà-i dàm drumul muierii. Las-o sa tràiasca." "Ei rn-au Împms
iubirea devine pentru !loi mai putin Împortanta ~i deci aceasta
din ma~ina ~i s-au dus."
Înseamna ca este necesara aceasta infectie.
Eu cred cà dumneavoastra Întelegeti ce s-a Întâmplat. "ln
. A~ dori sa subliniez Înca 0 data urmatoarele: În plan situatii critice, con§tientul se Înfrâneaza !ji deschide larg
exterior exista vointa umana.
l,: subcon~tientul nostru. ~i daca Într-o situatie critica ne angajam
În pla.n .mult mai subtil, În afara vointei umane se gase~te ~i
. corect din punct de vedere embtional, În câteva minute ne "
vomta Dlvlna.
putem schimba În a~a fel, cum În situatii obi~nuite ~u ne
În plan ultraadâllc exista numai vointa Divina.
schimbam În 10-t 5 anL Ceea ce se petreee cu nOI este
Daca dumneavoastra doriti sa amestecati deodata toate
determinat de starea noastrâ interioarà subcon~tientâ. Unii sunt
planurile ~i.s~ Încercati sa simtiti unde sa atla voint:a umana ~i
jigniti, iar de ceilalti nu se ating. Cine Î~i atrage .asupra sa
unde cea Dlvllla, s-ar putea pur ~i simplu sa nu Întelegeti.
Înjosirea? Cel care are multa agresiune În subcon~tle~t. Curn
sa determinâm daca aceasta exista aeolo sau nu? AgreslUnea se
Cum trebuie sa se comporte În armattl, atlit În interior ciit
na~te prin dependentâ ridicatà. Înseamnà ca ~aca dumnea~
# În exterior, recrutul tlinlir, atund ciind Î# bat joc de el Îl
voastra Încercati deseori friea, supararea, depresla, condamnatl
bat # il Înjosesc? '
pe cineva pentru a simti superioritatea ~erso~alâ, at~nci
- La Început am sa va relatez 0 istorioara pe care mi-a
problemele sunt inevitabile. De aeeea, cea mat bu~a metoda ~e
povestit-o 0 pacienta.
a lupta cu mediul dur Înconjurator este de fapt schtmbarea luI.
"La noi În Murmansk, de obicei oamenii su nt uci§i pe
Jar noi putern sehimba lumea nurnai atunci când ne
traseu/ Leningradka (a~a se Ilume~te traseul care leaga
schimbâm noi În!jine În interior. Întrucât procesul propriei
Murmansk de Sankt Peterburg). Apoi trupurile sunt Înmor-
transformàri poate _fi Îndelungat, este nevoie de apararea
mantate ÎIl padure, Eu mergeam pe strada §i deodatâ, lânga
exterioarà, dar infâptuirea ei trebuie sà fie corecta. Este

IIR 119
.!:,
~u
'"
~~;;.
~E-~.E
e
~ ~
-
1
uga

important sa cunoa~tem urmatoarele: cu cat suntem mai sinceri daca a fost bandit sau militian. Acest lucru nu este important.
,,1
~i mai marinimo~i, cu atat apararea noastra este mai eficientâ. Este importanta Însà conceptia despre lume a individu lui.
'1 A~ dori sa va prezint un exemplu: acum 0 luna ma Dacâ omul este rabul propriilor dorinte, el, În sinea lui, Îi
apropiam cu ma~ina de casa mea. Trecerea este Îngusta; pe
va omorÎ Întotdeauna pe altii sau pe sine. Dupa aceea acest
partea stânga sunt a~ezate câteva ma~illi. Am observat ca una
lucru va avea loc În realitate.
dilltre Illa~ini a pomit sa parâseasca rândul ~i m-am oprit ca Daca În comportamentul meu nu a existat un raspuns
dupa aceea sa-i ocup locul. Am observat În acela~i timp ca,
agresiv, Înseamna ca la mine dependenta de dorinte s-a mic-
semnalizând din faruri, venea În intâmpinarea mea 0 ma~inâ. ~orat, fapt ce I-am constatat cu plàcere. Apoi I-am diagnosticat
AIll privit Îllapoi, pentru a ceda trecerea, dar am vazut ca În pe flacaul acela: la el au aparut problerne serioase dupa aceasta
spatele meu sta deja un microbuz. L-am semnalizat cu farul pe , , tara sa banuiasca ceva. Rezerva viitorului era la el de
situatie
l,
,
1
cel din ma~ina din fata mea, atrâgându-i atentÎa ca trebuie sa
trei ori mai mare decat nivelul mediu. Armonia interioara i-a
râmâna pe lac. Dar din acea rna~ina a ie~it conducatorul furias permis sa se comporte ca un huligan ~i mitocan ~i totul Î-a
cafe fusese probabil "racket". Eu am deschÎs u~a ~i am auzit
mers. Peste 15-20 de ani conceptia lui ~i comportamentul exte-
urmâtoarele cuvinte: "Hei, tu, oratanie, de ce ai oprit ~i n-ai riar ar fi Început Încet-Încet sa otraveasca armonia interioara ~i
trecut, doar eu ti-am cedat trecerea."
atunci ar fi Început sa se destrame atât sanatatea, cat ~i soarta.
Înainte eu aveam 0 reaqie Îdentica la jignire; sau ura ~i
. data , aceasta a avut loc Într-un minut. Rezerva
În situatia
dorinta de a nimici pe acela care rn-a jignit, sau depresie când
viitorului a devenit minus 80 ca ~i la oamenii gray bolnavi. Eu
nu am putut sa dau replica. Acuma am scos capul din ma~ina
am examinat periodic campullui. Am avut 0 imagine curioasa.
~i i-am spus; "Asculta, te mg foarte mult sa ramâi pe loc,
Înca timp de 4-5 zile m-a urat din inertie. Dar totul s-a Întors
lasâ-I pe acesta sa iasa, eu doresc sâ parchez În locul lui. De
Cll 180 de grade, cu cat mai mult ma ura pe mine, cu atat mai
aceea ln-am oprit." El, ascultâtor, s-a urcat În ma~ina ~i a dat
mult se ucidea, cu toate ca omul În interiorul sau a fost
putin În spate. Eu am ocupat locul În partea stânga ~i am vàzut
armonios. lata de ce cea mai mare parte a programului de
CUIllel a pomit imediat În fatA~i a Încercat sa-I oblige pe omul
autodistrugere a afectat copiii. Apoi, acumuW.ndu-se, a
care a stat la volanul microbllzului sa dea Înapai. Microbuzul a
strapuns apàrarea ~i s-a Întors la el. Dupa 20 de zile iar I-am
paroit Înapoi 'circa 50-70 de metri, iar stâpânul ma~inii mici
examinat. În zona capului campul era perforat. S-ar putea sa
Împingea cu Îndârjire spre ie~ire. Apoi eu am Început sa t' moara din cauza unei leziuni la cap.
analizez situatia. Care este esenta comportamentului agresiv al '1 Ce este curios! El putea sa ma uite demult dar sufletul lui,
conducatorului ma~inii. Absolutizarea dorintei lui. Daca eu În primele 10 zile, a manifestat fatA de mine ura, apoi frica.
doresc, zdrobesc pe cine vreau, daca ma Împiedica. Nu ~tiu Acum eu Îi diagnostichez campu!. Imaginea a ramas În mod

12{)
121
.~ ..g. -
...-.
l
~u
CQ!-;!,s::: ~" Ii!'!!!!!!!

lI9lt:
<foA"
-~- r-
l"

practic aceea~i, adica ~i-a creat multe probleme. Dar la omul


sâ depâ!;le~tidependenta de uman. În oriee armatâ, soldatii trec
marinimos observam 0 stransa unitate cu Dumnezeu ~i cu
printr-o umilire excesivâ ~i nu Întâmplâtor. Cu cât ne agâtâm
di lumea Înconjuratoare iar emofiile agresive ÎI parasesc. Cu cat
mai puternic de viafa noastrâ, cu atât mai mult se va acumula
mai marinimos este omul, cu atM mai periculos este sa te
În sutlet frica, aroganta, ura ~i depresia. Dacâ În cazul unui
superi pe el, nu e voie sa-I superi sau sa-I condamni.
râzboi viata proprie este primordialâ, atunci soldatul nu se
Mai exista un aspect. Am auzit candva 0 expresie: este
subordoneazâ ordinelor superiorului, iar În luptâ trâie~te cu
imposibil sa te superi pe un filozof. De ce? Întrucât cunoa~-
l'"il[/ terea!;li Întelegerea nu sunt posibile tara iubire. Jar prin aceasta
frica ~i ura devenind un soldat de nimic. ~i atitudinea dura fa(a
de soldati are un scop determinat: acela de a diminua depen-
trebuie ca din interior sa te departezi de viata proprie, de
l' denta de viatâ. De aceea, personalitâtile nu sunt iubite În
'II
,1
propriul corp ~i de tot ata~amentul tiiu. Filozoful nu se iden-
armatâ. Un asemenea om poate sa se certe cu superiorul când
tificâ cu corpul sau, cu con~tiinta sa, cu dorintele sale, iar
de fapt de la el se cere 0 supunere oarbâ În momentele critice.
,Ii umilite pot fi numai acestea. Iubirea nu se poate umili. De
[n institutiile militare se Învatâ: dacâ ai dat un ordin gre~it sa
aceea umilinta este uneori folositoare pentru a ne simti
nu ÎI schimbi pentru ca dupâ aceea nu te mai asculta
.,1 adevaratul Eu interior.
subordonatii. Psihologia militarâ, În esenta ei, este Într-o
'Ii' De ce În armata se Împu~ca soldatii? Dacâ În momentul
,:, oarecare masurâ pâguboasâ. De aceea, ministrul aparârii
l 1l' umilintei pastrezi iubirea atunci are loc purificarea. Daca Însa
trebuie sâ fie un civil care judecâ din punct de vedere politic ~i
se na~te ura, cOlldamnarea ~i supararea, atunci ele În primul
il'
nu militar. Schema subordonarii oarbe e râspânditâ nu nllmai
rând atrag urmatoarea umililltâ ~i În al doilea rând se revarsà
1
În armatâ, ci ~i În tarile orientale. Acolo conceptia "umilintei"
Într-o comportare agresiva fata de altii sau fata de sine. Atunci
pur ~i simplu nu exista. Exista Însa supunerea oarba.
,i soldatu! ia pu~ca ~i trage fie În camarazii sai, fie se Împ~~câ el
1 ÎIlSll~i.ln armatà regulile sunt denaturate, dar asemenea reguli
r Un prieten de-al meu mi-a povestit urmâtoarea situatie pe
sunt ~i În statu 1 nostru. În fieeare zi ne umilesc funetionarii,
care a vazut-o În Japonia. Mergea pe coridor directorul unei
j
ballditii, militienii. lar noi tràim totu~i cumva În aceste conditii
Întreprinderi. Toti muncitorii prezenti se Înclina În fata" lui
~i mai mult decât atât: ne Însânâto~im. pâna pleaca la etajul urmator, toti subalternii stau Înclinati ~i
Ne Însânâto~im noi, se Însanato~e~te fara. Treptat aeest
stau a~a cam cinci minute. Eu rn-am mirat: de ce tocmai cinci
fellomen are loc ~i În armatâ. A~ dori sa subliniez din nou:
minute? Interlocutorul mi-a explicat: ca nu ClilTIVacineva sa te
oriee om dore!;ltesa traiascâ. ~i oriee om simte În mod intuitiv 'c toarne la ~ef ca te-ai ridicat primu!.
cà poate sa plâteasca pentru umilirea omului armonios.
latâ de ce, cea mai bunâ apârare este sâ acumulezi iubirea,
Sa ne Întoarcem la armatâ. Ura, supararea, condamnarea,
toate acestea sunt Încercâri de aparare, dar dintre cele mai
122
123

1
QU
H9il 1

~ ...1
r r;.;"",,/
\

negative. Energia trebuie consumatà nu prin aceste forme sinu-


ciga~e de apàrare, ci prin formarea metodelor mai eficiente.
l'
Faptul cà nu demult, soldatii dintr-o unitate s-au unit ~i s-au
STATUL
a~resat procur~turii din cauza umilintei, a Însemnat de fapt
cautarea de nOIforme de apàrare prin conducere ~i schimbarea
situatiei exterioare. Ura interioarà duce la stângàcie exterioarà.
Cu cat este mai mârinimos omul, cu atât este mai neÎnfricat
~i c~ a13t mai mult poate sà creeze metode de apàrare
extenoarà. Dar a~ dari sa subliniez din nou cà cea mai buna
aparare este unirea cu Dumnezeu care are loc În sufletul nostru
prin acumularea iubirii.
Acum În Rusia nu exista bani niei pentru armate nor-
male, nid pentru explorarea cosmosului, nu exista bani
pentfll cultura ~i educatie adica ramiinem in urma din ce
În ce mai mult fata de tari le dezvoltate. Nu demult am
auzit la televizor 0 informatie curioasa. Pre~edintele
Putin a vorbit cu posesorii soeietati/or de gaze. În
Europa, gazul se vinde la un pret scazut. 0 suma as-
eunsa intra in buzunarele oamenilor de afaeeri. Numai
din vanzarea gazlllui se obtine 0 sumii mai mare deeat
bugetul anual al Rusiei. Se pune Întrebarea rezonabi/a:
de ce se aflii in Rusia, in mainile persoanelor particulare,
petrolul, gazul ~i alcoolul? Tiniind cont de gradul de
cOfllptie din Rusia, nu putem sa ne a~tepti:im la bunul
simt ~i la plata impozitelor. Bugetul ar fi crescut de
minimum 10 ori daca statul ar fi reintors aceste cele mai
profitabi/e ramuri la sine. Se cunoa~te ca În U.R.S.S.
40% din buget revenea din impozitul pe alcool. Exista
oare !?ansaea Rusia sa se puna la punct?

J, 125
.~
<=>u ~~ ..~
~f-<~.E C
~
-
~
l lI91l

- Daca vorbim În limbajul cercetarilor mele, Rusia este În idei care i-au unit pe toti. Occidentul a pomit de la responsabi-
procesul de cÎocnire a ideilor dintre Occident ~i Orient. Gân- litatea fiecàruia fatâ de legi: - fiecare trebuia sa râspundâ În
direa colectiva, relatiile dintre oameni, ideologia, au fost rata legii ~i sa depinda de ca ~i de aceea fiecare trebuia sa fie
Întotdeauna 0 priorÎtate. În Occident, deasupra legilor au stat apàrat de aceea~i lege.
Întotdeaulla banii, adicâ gândirea materialâ individualâ. Nu e voie sa atentezi la idee: iatà de ce În Orient orice om
Înainte Rusia a fost 0 tara
, comunistâ. Dacâ aveai relatii, , legat de idei, fie conducàtor sau functionar, a fost infailibil.
atullci puteai Încâlca ~i ocoli orice lege. Dupâ distrugerea Aceasta a ~tirbit drepturile multora dar a Întârit unitatea.
socialismului, Rusia a preluat gândirea occidentalâ. Banii au În Occident orice om poate fi suspectat, criticat ~i aceasta a
1
permis Încâlcarea ~i ocolirea oricârei legi. Ce s-a Întâmplat ca dezbinat oamenii dar a format un mecanism de apârare al
Il rezultat al acestei gândiri: În Rusia deasupra legii stau banii ~i fiecâruia. În Rusia nu existâ acum un mecanism eficient de
relatiile. Pelltru noi, gândirea orientalâ nu a reprezentat Întot- apârare al fiecârui omo În Rusia. În prezent, nu existâ idei care
deauna disciplina .}i pâstrarea statalitâtii, ci oprimarea perso- sâ-i uneascâ pe toti. Rusia a fost mereu 0 tarâ mai mult
[1 nalitâtÎi. În gândirea oc.cidentalâ noi vedem dezmatul relatiilor orientala. Slugarnicia ratà de lar ~i ratà de conlopist a rost
comerciale tara sa observam organizarea minunatâ a produc- naturalâ. De aceea .}i socialismul.s-a Îllcetâtenit mai repede pe
1

tiei ~i elaborarea gânditâ a legilor. a conceptie eronatâ despre pâmântul Rusiei. De fiecare data când Rusia a vrut sâ renunte
lume l1a~te 0 politicâ ~i 0 economie gre~itâ. Ce este demo- pe deplin la gândirea orientalâ ~i sâ treacâ În totalitate la
l"
cratia? Este dictatura legii. Întrucât ideologie, legi pe parcursul gândirea occidentalâ, la noi au Început probleme serioase, Au
zecilor de ani anteriori noi practic nu am avut, ceea ce numim murit ~i tari ~i adeptii reformelor. Soarta face aluzie parcâ de
noi democratie s-a transformat În tâlhârie ~i destrâmarea sus la faptul câ Rusia trebuie sâ uneascâ pe pâmântul ei atât
statului. Orientul a fost Întotdeauna plin de idei .}ide con.}tiint3. ideile orientale cât ~i pe cele occidentale. Daca În Rusia nu
colectiva. Occidelltul a fost Întotdeauna mai putemic prin apare ideea sau ideologia care sa-i uneasca pe toti, atullcÎ
dezvoltarea materialâ ~i con~tiinta individualâ. În Orient, ideea viÎtorul ei va fi imposibil. Dacâ În acela~i timp nu va apârea
a aqiollat pentru unitatea tuturor. În Occident, materialul a responsabilitatea fiecaruia În fata legii ~i apararea drepturilor
actÎonat pelltru bunâstarea fiecaruia. Atunci când oamenii sunt omului atunci se va Întâmpla acela~i lucru. În oriee tara,
unÎti având idei, scopuri comune, ei pot obtine rezultate ului- cOllceptia poporului care trâie~te acolo formeaza cultura ~i
toare. Armata ro~ie flâmânda, nepregatitâ a zdrobit armata politica acestuia ~i În ultima instantâ economia ~i Întreaga
Antantei care a fost pregâtitâ ~i educatâ minunat. Într-o soarta.
perioadâ scurtâ, atât În domeniul ~tiintei cât .}iÎIl cel al tehnicii În prezent În Rusia se formeazâ În mod stihinic 0 noua COIl-
militare, s-au fàcut adevarate minuni. Entuziasmul a nâscut ceptie despre lume"

]26 ]27
~
""u
l
u

IJ:::IE"'~.E
i> ~
u

nsa:
-
-
.........-

1
F'~
~~ ~-
",."~

)
'l'
t
1
:1 Are loe coneetarea ideilor colective cu cele individuale. În
principiu, acest proces are loe În Întreaga lume. Noi percepem omeniri $i anume: depâ$irea dependentei nu numai de ceea ce
'1: din ce În ce mai mult unitatea comuna pe minuseuJa noastra este material clar .}ide ceea ce este spiritual. Sâ puna iubirea
planeta: exista din ce În ce mai multa responsabilitate a mai presus de viitor ~i prezent. De acest lucru depinde nu ,
l'1

fiecaruia $i posibilul pericol din partea fiecâruia pentru soarta numai soarta poporului armean sau izraelian, nu numai a
planetei. Rusiei clar ~i a Întregii lumi. Armenii pur ~i simplu sunt pe
, "I,,
: primul plan În aeest domeniu.
' Renuntarea la gândirea colectivâ este tot atât de pâguboasâ
'I
,If, ca ~i renuntarea la gândirea individuala. Dacâ ne Întoarcem din
',j' 1
nou la Ru.sia,În cadrul ei s-a visat mai mult la viitor. Noi suntem ceceni. În 1995, În timpul razboiului, a
"\':
:11
Viitorul s-a apropiat mai repede de Rusia. ~i tot ceea ce cazut fn mana noastra un articol al dumneavoastra.
Iii Aceasta ne-a permis sa supravietuim. Daca este posibil,
1 trebuie sa parcurga lumea Întreagâ Rusia va parc urge prima.
,il
Nu este mai putin importanta formarea justâ a conceptiei va rugam sa analizati În plan subtil soarta poporului
,
il'I'
',II
1
despre Jume, atitudinea fata de Jume ~i fatâ de sine decât oriee ! nostrn, ce se intampla cu noi !ji pentru ce?
'i i.
transformare economica ~i politica. - În lume, apare din ce În ce mai puternic opozitia dintre
if Problema referitoare la starea spiritualii a Anneniei.
metoda de gândire occidentalà ~i @rientala.
Dacà sunt doi oameni atunci exista doua ideologii ~i doua
.-

1,1 ,
religii. Esenta metodei occidentale este concentrarea asupra
1 - Armenii au fost primii care au trecut la cre$tinism de pe t
1
tot teritoriul fostei Uniuni Sovietke, fiind probabil cei mai 1
! dorintelor. Cu timpul acest lucru te Înfundâ În robia dorintelor
il, ~

cOllsecventi dintre europeni. De aiei provine nivelul deosebit i iar m'ai departe În depravare ~i destramare. Esenta rnetodei
1 orientale 0 constituie concentrarea asupra vointei, conducerii,
de mare al spiritualitâtii armeniJor,lucru observat de câtre toti t
cercetâtorii, dar cand spiritualitatea este pusa mai presus de ideii ~i principiilor. Acest lucru Înseamna agresiunea, consoli-
iubire, atunei, Întrucât 0 asemenea fericire este mai mare decât darea, provocarea conflictelor din ce În ce mai mari ~i apoi
tot ceea ce este materiaL atunci ~i pericolul este mult mai sinuciderea colectiva.
mare. Concentrarea aSlipra spiritualitâtii Înseamllâ concelltra- Între Cecenia ~i Rusia este un conflict care existâ ~i În
rea asupra viitorului, de aceea cand omul este ata$at de Israel. Acel contlict care a existat ~i În lugoslavia, acel conflict
care exista acum Între tarile asiatice .!?iAmerica, Între ~tiinta ~i
spiritualitate, el pierde Împreuna cu acestea viitorul sau $i
chiar $i viata. religie. Aici nu este vorba despre Cecenia ~i Rusia, ci de.spre.
faptul ca nu pot fi depâ~ite contradiqiile ~i, ca atare, confllctul
latâ de ce poparul armean trebuieÎn
primul rând sâ va cre~te.
depâ$easca problema principalâ care stâ
În fata Întregii Daca vorbim În mod concret despre Rusia ~i Cecenia,
Rusia a mers pe drumul occidental neavând 0 culturâ, legi ~i
128
129

~ ,
.-e-!iJ
-
l
QU
~~~i ~ !!&

H91.l
,'" ~'_.
,...

conceptii dezvoltate. De aceea tema dorintei a crescut atât de


mare incât a d~s la destramari impetuoase a democrafiei §i a Oamenii de §tiinta au observat eà popoarele care locuiesc in
moralei insa§i. Jnseamnaca trebuie sa apara 0 forta capabila sa campii se dezvoltà În permanentâ datorita sehimburilor cult~l-
se concentreze din ce in ce mai mult asupra vointei, conducerii raie. Popoarele care trâiesc În munti incep sa ramânâ putermc
1
1
§i principiilor. Vointa, conducerea,principiile eonstituie ideo- În urma in ceea ce prive§te dezvoltarea lor Întrucât se ingus-
, Ii
Il logia ~i religia. În Rusia teaza contactul cu lurnea exterioara. Tocmai În asemenea
1 "democratica" toate acestea s-au
III
situat. pe planul doi §i trei §i de aceea, in aeeasta situatie, conditii s-a nascut obiceiul de ospitalitate, Înealearea caruia se
Il', trebuIe sa apara asemenea eurente unde un anume popor sau pedepsea cu' moartea În Caucaz. Pâra acest obicei n~ ~ra
1
un g~p de oameni legat de un anumit partid sau religie, posibila eomunicarea cu lurnea exterioarâ. Adicâ obleelUl
trebUl~ sa se contrapuna destramarii generale. in acest plan, ospitalitâtii Înseamna dorinta de a se deschide cât de eât pentru
cee.enns-au eontrapus Rusiei atat În ceea ce prive§te aspectuJ alte eulturi pentru a obtine informatii noi.
".
natIOnal cat §Î cel religios, iar În unele momente ehiar În Ca urmare ne 1ntoarcem la popoarele caucaziene. ln pflmul
aspectul ideologic. Fara aceasta conflictuJ nu ar fi rezistat mult rând, pentru a supravietui este necesar sa se eon"centrez~ În
timp. În primuJ rand, lipsa ideologiei, a principiilor, a morali- permanentâ aSLIpraapârarii, asupra artei militare. ln al..dOl~e~
.-
tâtii la nivel de stat În Rusia a favorizat aparitia conflictului rând are loc Înfrânarea posibilitâtilor de dezvoltare a ~tllntel §I
cecen. De c.e toemai În Caueaz? Poporul care trâie§te la §es, a ee~nomiei. În al treilea rând, lipsa anumitor zdruncinâri la
este deseofl supus nâvaJirilor §i cueeririlor. Aceasta este scarâ mare. În al patrulea rând, Caucazul detine mult petrol ~i
Înjosirea sortii. Poporul care trâie§te În munti nu este numeras minereu de fier etc., ceea ce poate sa Întareaseâ concentrarea
i' asupra sortii fericite ~i sâ mâreaseâ mândria.
motiv pentru care eucerirea poate sâ ducâ la disparitia lui. Dar:
cu toate acestea, supravietuie~te mai u§or Întrucat este aparat Ne sunt eunoseute din istorie urmâtoarele: un stat care
de munti. Înceteazâ sa produeâ agrieultori, constructori, educatori ~i
_pe de 0 parte muntii ii ajutâ sâ supravietuiasea, iar pe de .~; creeazâ numai luptatori, un asemeneastat deci, este condam-
alta parte muntii taie câile de comunicare cu alte popoare §i Îi >-
nat la stagnarea dezvoltârii §i este posibilâ În continuare des-
i #
apârâ de ineercari serioase. lata de ce nivelul mândriei este trâmarea lui a~a cum s-a Îlltâmplat cu mongolii, spartanii ete.
mai mare la popoareledin munti §i totodatâ este mai Înalta §i Ce se Întâmpla cu Cecenia?
eoncentrarea asupra prapriei aparari, asupra unei sorti ferieite. Apararea creseutâ pe care 0 asigurâ muntii con~erâ ~i 0
Pe de alta parte, pentru a supravietui, un popor mic trebuie sa mândrie crescutâ. Diminuarea sehimbului informatlOnal cu
se orienteze mai mult spre agricultura §i nu spre educatie alte popoare duce de asemenea la cre~terea mândriei. Exi~tenta
precum §i spre propria aparare. ~i aeeasta,intr-o titeiului care permi.te cu un efort mai mie sa se ob~mâ.0
masura bunastare mai rapidâ Înseamnâ de asemenea 0 mandfle
determinatâ, se reflectii asupra dezvoltârii adica 0 Îneetine§te.
1

130 !
131

. -
.-e-1t
QU § ~~
.aH-E-<.E
!i2
(]
-
~
1
H9lG'
p~-'-;..~.-,,:
-, r

1
crescuta care atrage Însa probleme,
- Din punctul meu de vedere, statul trebuie sa fie condus
~ÎI~~od corespunzator, aceste probleme trebuie sa conduca de lege, Aceasta este adoptata de un grup de lideri care ~i-au
la I~oslrea sortii, Cecenia a primit nu Înjosirea sortii ci dim-
demonstrat competen1a dar este creatâ ~i cizelatà de opinia
potn~a: 0 .mai p~ternica Întarire a propriei sale in:portante
publica, adica de reprezentantii culturii, ~tiintei, artei, ~i de
III daton ta eXlstentel petrolului, luptâtorilor pe care i-a educat
Ii ideologia, filozofia ~i religia statului. Întrucât cunoa~terea ~
~ecenia, i~~.ologi.ei ~i religiei, care au unit poporul ~I cu
,1',11" lumii este neÎntreruptà, pentru supravie~uirea strategica este
1." aJutorul sprlJlnulUIopiniei internationale.
nevoie de dezvoltarea permanentâ ~Î revizuirea legilor. În
De fapt, acest lucru a dus la pierdere. A dus la 0 mai
Il''' timpul socialismului, eu am auzit doar un singur punet de
puterfllcâ dorintâ de a pune miza pe razboi, pe forta <;:i
,
s-amun-
UJ't a t vedere: legea ma conduce Înainte, legea este mai Înteleaptâ
c a t re b u.le munclt, trebuie Învatat. Tineretul a uitat sa
~
,'f
'
'l"
i',
decât mine, eu trebuie sa ma supun legii tara a cârti. Mai
c~asca ~I sa Învete, a Început sa se gândeascâ numai la razboi
'l, târziu, am auzit cu uimire ~i 0 informatie contrara, ~i anume:
,'11,1 ~I aceastâ psihoJogie militarâ a Început sa se transforme În
legea Întâre~te doar relatiÎle deja aparute ~icreate.
banditism.
Apoi am Înteles ca exista legi referitoare la strategie care se
1'1/
ProbJema Ceceniei constÎtuie un model al feluluÎ eUm un
orienteazâ mai mult pe sufletul omului, care se referà la .-
1 s!a,t.s~ concentreazâ asupra fortei, principiilor, idei/or, stabili-
conceptii religioase, morale ~i constitutionale. Exista ~i legi
tatll ~I bunastàrii ~i ajunge la un rezuJtat invers. Ceea ce se
'11 tactice care se schimba mult mai repede. Dar oricât de gândite
1 petre~e aycumÎIl.Cecenia cOllstituie
~
" recunoa~terea faptului cà ~i Întelepte ar fi legile, ele nu reflectâ nieiodata Întregu! tablou
trebule sa creezl nu militari, ci oameni de ~tiinta, muncitori
al lumii. Ceea ce Înseamna ca nu traseaza 0 linie absolut
c~nstru~tori, trebuie sa comullici În continuare cu aJte popoar~
corecta de comportament.
~JatullCItara se va dezvoJta ~Înu va pieri,
Orice situatie va fi Întotdeauna mai Înteleapta decât noL
De aceea eu cred cà În primul rând legile trebuie sa
Timp ~e zeci de ani ne-au bagat in cap ca poporul *:
trebllle sa cond~ca statul. Acum s-a adeverit ca poporrtl ~, conduca statu l, ~i pe fiecare om În parte trebuie sâ-I conducà
, A'
nu a condus mczodata statul. Statul a fost Întotdeauna
f' iubirea, deoarece este singura lege care ofera 0 imagine clara
despre Iume,
condus de un ()' . de al 'n - .
""'IP "e~1 . / n u 1ttma vreme a apifrut
0 formulare noua. Statul trebuie sa fie condus de fiecare
§I nu de popor: d~ci de fiecare dintre noi, oricine am fi. Aveti informatii noi despre regulile de circulatie?
- Exista ni~te observatii curioase. Eu am scris cà orice
L~ urm~ urmel, CIne trebuie sa conducif statul? Poporul,
eveniment se repetâ În timp de mai multe ori cu sHibirea
olzgarhza sau pre~edintele?
intensitatii. Adicà ceea ce noi numim "sem ne" sau indicatori
j
132
133
--
-~
~ +:::::
§-'-" 8- ~
~u
l
52
a)!-~.E u

F'.~~../,
Ü9lZ
J""
constituie un model pentru evenimentul viitor ~i care În mod T
real .~~evin pericoful. Este adevarat ca e nevoie sa tragi con- tau te grabe§ti. Încerci sa accelerezi timpul.
cluzl!. JlIste. D~ca omul nu se schimba, atunci atentionarea nu Timpul poate fi accelerat §i Încetinit fizic prin schimbarea
propriei stari, adica dirijându-I dinauntru. 0 fortare exterioarà l
f~nct~on~aza. !ntr-a zi eu am zburat Într-o intersecfie, În plina "
vlteza, ~I am II1trat Într-un a timpului dâ na§tere programului de auto-nimicire. De mufte
1 "KamAZ". Cu 0 zi Înainte eu am
" primit câteva "avertis mente". Aluzia a fost destul de clara. Eu ori am observat dupâ aceea cà atunci când Începi sa te
1'1
1
l, mergeam acasa cu ma~ina pe faleza Fântânilor. grabe§ti, irnaginea reala a lumii din jurul tâu "Înoata". Cu cât j
Aveam 60-70
1
km pe ara ~i În fata mea era a ma~ina. Lumina te grabe§ti mai mult, cu atât mai mult se deformeaza. De
semaforului era
verde. Era 0 distantâ suficienta pentru a trece intersecfia. cunoa~terea acestor legi se folosesc ~arlatanii.
Maresc viteza pana la 80-90 km Când amui se grabe~te, el devine robul dorinlelor sale, El
pe ora-. P ' m
l'
~', flama~lI1a
lI~ce~m~~te la II1tersectie, atunci când semaforul
' - pierde complet controlul asupra situatiei ~i atunci poti sa-I
"
sa palpale. Eu apas pe accelerator pentru a traversaverde Îllcepe
intersectia dirijezi cum vrei. Înseamna ca trebuie sà-I obligi pe om sa se
pe galbel~, Deodata, eu vad ca ma~ina din fala se opre~te, in gràbeascâ. Atunci când el Încalca legile superioare, În~elarea
l' Rusla, cand se aprinde lui de catre ~rlatani este permisa cumva de câtre Dumnezeu.
l': semaforul ro~u nu toata lumea
1.1
Încetine~te la intersectie . Dar ca sa Se poate trage 0 concluzie simplâ. Daca dumneavoast;a ~a ,.
Pui frâ na- pe cul oarea ver de.
1
Il

a~aceva eu nu am mai vazut. Eu am Început sâ frânez, dar am grabiti undeva, deja ati Întârziat. Ati Întârziat În esentâ. lntar-

"
Întelesca nu iesenimic. Am reu§it sa trag volanul În dreapta §i zie acela care se grabe~te, Se poate face totul repede dar fara
1 cu toate ca aVeam ABS am zbura sa te gràbe~ti. Pe traseu puteti sa conduceti ma~jna repede.
t aproa pe .. ocu
m mlJ
~

'
IIltersectiei. 1 1 Daca Însa În interiorul dumneavoastra va apucà graba pot
Dupa aceea am condus mai departe §i ma gândeam de ce a apàrea probleme serioase.
1
1
III putut sa se Întâmple acest lucru. Eu simt Întotdeauna Va prezint 0 alta observatie. De Îndata ce la dumneavoastra
l"~ ce se va apare sentimentul de superioritate fatâ de altii În momentul
1; ~ntâmpJa. Î~ fata. Desenul mi§carii
Il ma§inii prezinta 0
IIlformatle. IIlvizibila ochiului .
y~i dac
conducerii ma§inii. a~teptati-va ca În scurt timp sa apara 0
a tu te ail J' ~111r-o
~

normala, atunci nemaivorbind de t stare situatie de avarie. Pe ~osea, ambitiile sunt mult mai peri cu-
comportamentul extrasen-
zorial, când emotiile ~oferuJui ti se tran loase decât În mod obi~nuit.
. sm,.t ,JarCil ' ln mo d ~

Apropo, atunci când mergeam sa cumpar 0 casa ~i rn-am


normal pot trage concJuzii corecte. În acest caz situatia a fast
stupida ~i periculoasa. Pâna sa apara aceasta lovit de KamAz eu ma grabeam. Acolo ma a§tepta un
situatie
mea interioara prevedea aparitia ei. Ce putea sa fie starea
aces; lucru? vânzator, iar noi eram În Întârziere cu 0 jumatate de ara.
Am Înteles repede. Acesta a Însemnat graba. Când În interiorul Atunci când te grabe~ti, nu numai cà pierzi realitatea lumii. dar
mice situatie Începe sa se contureze În cel mai negativ mod.

134
135
~
~u iH3
o::n-E-.E u~
---=
1
H9/.l
... 1
I!'"

Aceastâ casa a fost renovatâ, dar nu am stat În ea niciodatâ.


nevasta. Astfel, daca tineti in suflet supararea pentru omul
Dupa aceea am vândut-o la un pre! mult mai mic decât cel cu
iubit sau ln mernorie se lnvârt pretentiile, mai bine nu va
care am cumpârat-o.
a~ezati la volan. 1
Am vazut câ "n-o sa meargâ", dar totu~i am hotârât, În
Pentru 0 Întelegere mai clara, vâ mai prezint un eveniment
ciuda sortii, sa cumpar casa. Însâ eu nu am demonstrat nimic 1
petrecut recent. Dimineata când am ajuns la birou, al11 avut 0
sortii. Astfel, nu demonstrati nimic propriei sorti. Dacâ actiu- 1
stare de surescÎtare. Am examinat despre ce este vorba. Am
nile dumneavoastrâ pornesc din dorinta de a va demonstra
depistat un program de dorinta multipla de moarte a femeilor
superioritatea, de a va sustine supârarea, de a va sustine
din cauza injosirii idealurilor, a dorintelor ~i, corespUllzàtor, a
dreptatea. atunci credeti-ma, nu va veti alege cu nimic din
celor mai mari dorinte adicâ a iubirii umane. "Diseara va tre-
aceasta, iar pe ~osea cu atât mai mult. Când am pus diag-
bui sa ma rog" - lU-am gândit eu. M-am Întors din birou,
nosticul stârii mele Înainte de accident sau În situatii de
rn-am a~ezatÎn ma~inâ,trec printr-o mica bâltoaca ~i deodata,
accident, am observat Întotdeauna ca exista 0 legâturâ intre
mata din dreapta, cu un zgomot, se Împiedicâ lntr-o gura de
problemele serioase ~i agresiunea profunda fata de femei.
canal acoperitâ de apa. Merg mai departe Încruntat ~i ma
Valorile de baza dau cele mai mari agresiuni ~i duc la cel
gândesc ca probabil am stricat Ceva. Dar probabil ca am oprit il'

mai mare stres, iar aceasta are loc prin zdruncinarea fericirii
agresiunea prin asta. Dispozitia nu s-a 1mbunatâtit. Am
senzuale ~i daca nu treci prin aceasta În mod just. atunci
colindat prin ora~, apoi m~am dus acasa. La intrarea În Nevski
provoacâ probleme ~i În domeniul sanâtatii.
Prospect efa ambuteiaj. Când sufletul e bine, nu te grâbe~ti
Îmi aduc aminte de 0 Întâmplare despre modul de verificare
nicaieri, dar acum nu prea este bine ~i a mai aparut ~i ambu-
al ~oferilor profesioni~ti. Trebuia sa fie selectionati câtiva
teiajul. Am trecut cu ma~ina pe contrasens ca sa ajung la
pentru 0 activitate serioasâ. Daca ~oferul este dependent, intra
Începutul coloanei ~i sa pot demara când apare lumina verde a
În panicâ, se framânta peste masura, nu poti sa te bazezi pe el.
semaforului. Din partea opusa mai vin ma~ini. Fârà sâ vreau,
Pc ~oferi i-au Înzestrat cu senzori ~i le-au dat drumul pe un
Împiedic mi~carealor. Trec În maqarier pentru a acorda loc de
traseu. simulând diferite probleme ~i neplaceri. Unul a parcurs
trecere ~i ma uit cllm trec ma~inile Încet, pe lânga mine. "Ar fi
tot traseul foarte lini~tit; nici avariile, nici exploziile ~i "ici
trebuit sa dau Înapoi Înca vreun metru", - ma gândesc eu, ceea
efectele luminoase nu I-au putut deranja. ~i deodata senzorii
ce am ~i mcut. Dintr-o data ceva ma impiedica. Ma uit Înapoi
au indicat 0 expJozie a stârii lui interioare ~i 0 reactie care
~i observ ca am intrat Într-un BMW care statea În Spate.Din
depâ~ea limita la stres cu toate ca ~oferul rula pe lin drum
ma~ina iese 0 femeie tânara ~i desfigurata de mânie, incepând
drept tara nici un obstacol. Dupa aceasta s-a constatat
"a: sa ma injure ~i explicându-mi ca am gre~it. "Nu e de ajuns ca
~oferul ~i-a adus aminte cum cu trei zile În urmâ s-a certat cu
am lovit 0 ma~inà,. mai trebuia sa fie ~i 0 femeie la volanul
i
136
137

.
.~ ~§;.;.e.t
c -+::::::::

'" ~-
--
l
QU
1:Q!-<f-.c<5

L~9a

acesteia" - ma gândesc eu. A~a Îti trebuie - nu ai mcut


rugaciunea, nu ai iertat la timp. Ceea ce s-a Întâmplat mai
departe, cititorul Î~i va putea Închipui cu aproximatie. Nu va
voi obosi rnintea cu detalii inutile. Dar va smtuiesc ca daca În CRIMA
1. cOI1~tiintâapar deodata pretentii fata de apropiati este mai bine
sa stati În ma~ina, sa vâ rugati ~i sâ iertati de 10 ori, iar abia
1
1 dupa aceea sa porniti spre treaba.
I! Va prezint Înca 0 posibilitate:
Daca În con~tiinta dumneavoastra apare 0 oarecare
i
imagine, pâna când ea nu este Întarità de dorinte, ramâne pur ~i
simplu imagine, da, daca imaginea este Înta,itii de do,in(e
ag,esive, atund ea Începe sa p,indii via(ii.
1

Fiica mea de 17 ani Jura din casa sume mari de bani.


Închipuiti-va ca În fata dumneavoastra apare deodatâ un
Mlisurile Juate nu dau nid un rezultat, nid mlicar nu se
pieton, Încâlcând toate regulile de circulatie. Daca v-ati fi
. . caie~te. Ajutati-ne!
gândit: "te-a~ fi calcat ~i nu mi s-ar fi intâmplat nimic", dum-
neavoastra ati fi creat deja 0 situatie neplacutâ În viitor. Orice - Cum se formeaza personalitatea infractorului? Savanti
din lumea Întreaga Încearca sa solutioneze aceasta problema
imagine de râzbunare, de nimicire fata de altcineva, daca este
serioasa dar, deocamdata, tara nici un rezultat.
Întaritâ prin emotie, constituie deja 0 aqiune care, cu timpul,
Vnde este acea limita, dupa care dorintele normale devin
se va rasfrânge asupra altora sau asupra dumneavoastra. De
patologice? Nu se bucura de mare trecere nici Încercarea de a
aceea daca ceva nu va place pe ~osea, considerati-o drept
da vina pe caracteristicile mo~tenite ~i pe influenta mediului.
propria imperfectiune ~i un motiv pentru evolutie. Cea mai
Un infractor se poate l1a~te Într-o familie perfect echilibrata
neplacutâ situatie, daca este prognozatâ ~i este Înmagazinata În
dar e valabila ~i varianta inversa. Domni~oara de 17 ani Î~i
Închipuirea noastrâ nu duce Ja agresiune. Agresiunea apare
creeaza Înclinatiile patologice. Care sa fie cauza?
atunci când !loi, În interior, nu reu~im sa controlàrn situatia,
Daca i-a~ fi pus diagnosticul cu câtiva ani În urma, le-a~ fi
când nu 0 Îr1te'legem,când situatia nu este prognozatâ ~i nici
spus parintilor: fiica dumnea\foastra are 0 foarte mare agresi-
luatâ În calcul. Înseamnâ cà aceasta demonstreazà Îngustimea
vitate subcon~tienta fata de oameni În planul banilor ~i al unui
perceptiei noastre iar apàrarea interioara agresiva duce la
destin favorabil.
degradare ~i nu la evolutie. tf Dependenta de ace~ti factori este atat de puternica Încat fata
'.
nu poate accepta În nid un caz pierderea banilor sau insuc-

138 139

1
.~
c>u ~..;;. -
l t:I:n <:: ~
u

H9/.Z
!!!151

.1 cesele În viata. Suf1etul sau este atât de dependentde aceste


1 Dumnezeu? Nici viata ei nu a fost u~oara iar feciorul sau este
notiuni Încat ea, fizie, nu se poate controla În acest caz. latâ de
1.11 un eriminal tara pereche."
ce ea va face oriee ea sa obtinâ bani ~i bunastare. $i eu cat
'l' De fieeare data când ne dezicem de iubire În favoarea urii,
aceastâ tendinta se va dezvolta În timp, cu atât mai mult ea va
suparârii ~i a depresiei noi zâmislim În sutletul. nostru l~n
ti capabila de oriee infraqiune pelltru a-~i atinge seopul. Într-o
,1 criminal - În noi sau În urma~ii no~tri - care ultenor va fi ln
mare mastlra, aeeastadependenta i-a venit de la pârinti.
1 stare de orice crimâ pentru bani sau bunastare.
Încâ Înainte de a fi conceputâ sau În perioada sarcinii se
I-a~ sfâtui pe pârillti sà-~i retrâiasea viata ~i sa .accept~ de
puteau Întâmpla urmâtoarele lueruri: cineva a Împrumutat de
nenumarate ori Înjosirile sortii ~i pierderea ballllor, sa se
la dumneavoastra bani ~i nu vi i-a returnat. Sau ati depus
dezicâ de logica umalla. a dreptâtii, râzbunarii ~i blamàrii.
undeva 0 sumâ mare de bani ~i i-ati pierdut, sau duceati lipsâ
Ilibirea ~i acceptarea absoluta a oricarei situatii În momel~-
de bani ~i va certati din aceasta cauza. Sau, poate a~teptati sa
tul durerii, fie ea durere trupeasca, spirituala sau sutleteasca,
câ~tigati 0 sllma mare de bani Însa vi s-a spulberat oriee
va pâstra tendinta cAtre Dumnezeu ~i iubire.
sperantâ, ori sotul a pierdut banii, i-a dat altcuiva ~.a.m.d.~i
Orice durere Înseamnâ 0 despal1ire de ceea ce este
daeà În aceste situatii iubirea ~i logica divinà nu au fost
omenese.
respeetate iar con~tiinta va sugera lira, blamàri, suparari ~i ne
Pentru a ne ridica la cel de-al doilea nivel trebuie s~
depresii atunci Înseamna cà tiica dumneavoastra a fost
despartim de primul. Fara durere nu exista dezvoltare. Insa
predestinata problemelor Înca Înainte de na~tere.
dacâ iubirea noastra fata de Dumnezeu nu este dest~l..d~
0 situatie observata În timpul eOllsultatiilor: În tinerete 0
puternica atllnci s-ar putea sâ nu rezistâm dllrerii. d~sp~rtlfll ~I
mama nu vroia sa mai traiasca atunci când avea neplàeeri pe
implicit yom alulleca spre frica, depresie, sllparan ~l ma. .
linia destinului iar În prezent tiul ei sta la Închisoare. Ea nu a
Cel care nu vrea ~i nu poate sa accepte suferinta sufletulul
putut accepta Înjosirea destinului ~i n-a putut pastra iubirea
trebuie sâ aecepte suferinta trupului.
pentru Dumnezeu. Depresia ei !?i lipsa dorintei de viatâ i-au
Cu cat parintii tind mai mult spre Dlimnezeu, În clipele d~
creat copilului 0 foarte mare dependentâ de un destin favo-
suferÎnta sufleteascâ, cu atât mai rnult copiii lor nu vor mal
rabil. El, launtric, este gata sa ueida pe orieine ar atenta la
avea nevoie de suferinta trupeasca.
bunastarea lui. Dorinta de a se sinueide el 0 transfera În
Volumul sufletului este çu rouit mai mare deeât cel al
dorinta de a-i ucide pe altii. ~i este sortit pieirii. El nu trebuie
corpului. ~i suferintele sufletului purifica mult mai mult decât
sa aibâ un destin favorabil !?i Îl1chisoarea ii salveazà, de fapt,
suferintele fiziee.
viata. $i privindu-I toatâ lumea-i uimita. viata ~i, câÎndu-se, se
"Mai ca-sa este 0 A~adar, parintii Î~i retraiese
femeie de treaba, buna !?i ordonatâ, de ce oare 0 pedepse~te ,
1\.
elibereaza de agresÎunea fata de iubire ~i accepta durerea

140 141

t
.!:-,
~u

l ~f-~l ~

HQLZ
-
----=
=

Il

,/'

1 Il, pierderii ca pe 0 salvare ~i ca pe ceva ce duce la dezvoltare. Dependenta de dorintele fundamentale genereaza depen-
ill Mai apoi se roaga lui Dumnezeu ~i-i cer ca urma~ul lor sa den ta de dorintele superficiale. Îmi amintesc, cât de uimit am
Il
poatà pastra iubirea, sa accepte voia divina În clipele de fost când am observat pe planul fin ca invidia, gelozia ~i
1 pierderea bunastàrii,În timpul mortii, al bolilor ~i Înjosirilor. lâcomia reprezinta de fapt unul ~i acela~i lucru. Ulterior am
. l,1 Dacâ parintii vor putea crea În sufletul lor un' reflex, un perceput cà toate decurg una din cealaltâ. Atitudinea fatA de
'II automatisl11de pàstrare a iubirii ei Î~i vor salva copi luI. viata se schimbâ când omul pierde viziunea vointei omene~ti ~i
1'1
Deci, cu ceva timp În urmâ m-a~ fi limitat la 0 astfel de senzatia de viziune a iubirii divine.
1 l'
explicatie ~i ea v-ar fi ajutat. Acul11, Însâ, Înteleg ca trebuie Daca În trecut amui gândea astfel despre cel bogat:
mers mai departe. Pentru aceasta trebuie sa ràspundem la "Bogâtia Îi este datâ de la Dumnezeu, nu-I pot invidia ~inu ma
urmatoarea Întrebare: de ce parintii nu au putut accepta pot gândi CUI11sa i-o iau, mai bine sa Încerc sa mâ imbogâtesc
pierderea banilor? De ce nivelul trufiei la copil depa~e~te de
~i eu. Pentru aceasta Însâ trebuie sa tind ~i maÎ mult spre
15 ori nivelul monal provocându-i astfel boli, distrugerea Dumnezeu." În acest caz energia era orientatâ nu spre distru-
destinului sau moarte. Astfel trecem de la dependenta gere ci spre zidire. Când Însâ Logica Divinâ era pierdutâ ~i
exterioarâ, exprimatâ prin bunastare ~i bani la 0 dependentâ ramânea doar logica superficialâ, omeneascâ, atunci apârea
Ii!
interioarâ: de la valorile trupului trecem la cele ale spiritului ~i invidia. El are de toate. iar eu nu - nici a~a nu-i drept. Daca
1
sufletului. femeia iubita pleacâ la altul apare ura ~i invidia. 0 persoanâ
Odatâ am fâcut urmâtoarea socotealâ: iaht, vile, palate, invidioasâ va deveni geloasâ, mai devreme sau mai târziu. Pe
ma~ini, 0 sumâ mare de bani - toate acestea sunt percepute de timpuri, procesul acesta decurgea lent: bunicul era invidios,
subcon~tient ca un nivel de confort ~i placere echivalent cu 30 tatâl - gelos, iar fiul ~ lacom. În prezent Însâ invidia defor-
de unitâti. meaza sufletul uman mult mai repede.
Iubirea urnana, elementara, depâ~e~te doua sute de Mi-am amintit una din cele 10 porunci ale Vechiului
unitâti. Testament: "Sa nu pofte~ti nimic din ce este al apropelui tau".
Fericirea sut1eteasca sta la baza fericirii materiale. .')i daca 0 singurâ fraza tarâ de care Însà civilizatia contemporanà
!loi nu putem pastra iubirea atunci când pierdem fericirea ar fi imposibilâ.
s~nzllalâ, iar atunci când persoana iubitâ ne provoacâ supârari Chintesenta pâcatului primo,rdial al lui Adam ~i al Evei este
~I durere noi ii râspundem nu cu iertare ci cu agresiune, atunci, divinizarea dorintelor. Acestea sunt legate de viata ~i de
cu timpul, dependenta de dorintele fundamentale. profund continuÜatea eL Capacitatea de a te opri la timp, de a nu
legate de iubirea umall8, de viata ~i continuarea ei, se trans- l' deveni robul dorintelor a pus temelia viitoarei civilizatii.
forma intr-o dependentà crescândâ de bUllàstarea materialâ. Trebuiau sa se abtina de la atractia sexualà, adica de la

142 143
.!:-,
""U

p-;.,.~
1
~~~f

H9U
r
-
---
§ --==

,II
, 1
1

1.
t~n,dinta ~e continuitate a vietii. Trebuiau sa-~i Înfrâneze por-
1 i va schimbati, rezultatul va veni, dar nu a!;'a curn v-ati
IlInle de Imbogâtire adicâ tendinta de a apara ~i Întâri viata. t~: imaginat dumneavoastra: acolo, sus, sunt alte legi ~i reguli.
Depa~Înd invidia ~i trufia !loi transformam tot ce e lII~an În
1 Atunci eând reflexul de pastrare a iubirii se va activa nu
divin.
"umai În timpul durerilor fiziee dar ~i a eelei suflete~ti
De aceea eu i-a~ statui pe parintii fetei cu probleme de
~ Înseamna ca ati meut primul pas pe calea depa~irii ferieirii
comportament sa nu se opreasca la prima etapa: cu cât avem
'l'
1 senzuale.
,1 ~nai multa fericire cu atM mai dureroasâ e pierderea acesteia, La Început, starea sufletului nostru se transforma În
If'.
'"
l', ln cat_egori.a~alorilor urnane fericirea suprema este repre- (,:}
"
1 l'
1
starea fizica !;'iÎn destinul copiilor no~tri. Dupâ un timp,
1 zentata de IUblrea omel1eascâ. Dar dacâ nu tindem În perma- l, situatia se sehimba: sanatatea noastrâ ~i bunastarea depind de
nenta câtre Dumnezeu cu cat iubirea umanâ este mai mare cu gradul de armonie al spiritului urma;;ilor no~tri,
l',''
'1 atât mai repede ea se transforma Într-o patimâ Înrobitoare. Cu
i ,', cât depindem mai mult de dorintele noastre suprerne cu atât Majoritatea paeientilor mei 0 reprezinta bolnavii de cancer,
1
avel11~ mai ~utine ~allse sa depà~im durerea despârtirii de ele; ~i carora eu le explie: trebuie, la Îneeput sa và ereati un reflex de
1
Ii
Il
c~ atat m.al multâ agresiune ~i dezicere de iubire vom genera pâstrare a iubirii În suflet, ulterior~trebuie sa treeeti prin câteva .'
Il cand sentlll1entele ~i dorintele noastre vor e~lIa.
situatii reale pentru a va confirma realitatea tendintei dumnea-
La .consultatii eu le explic pacientilor: cea mai puternicâ voastra. Numai dupa aeeasta yeti putea sa va influcntati eopiii,
-
rabuflllre a sentimentelor are loc ÎI1perioada maturizârii sexu-
sa le transmiteti, prin rugaciuni, rcflexul pastrarii iubirii.
ale,. a primei iubiri, a pregàtirii pentru casâtorie. Înjosirea Tumoarea caneeroasa este sufletul deformat al copilului dum-
l, donntelor noastre, adicâ purificarea iubirii noastre pentru neavoastra. Purifieati-i sufletul prin sine. Orientati-i coreet
Dumnezeu, În aceste perioade, poate avea loc În diferite sufletul ~iatunci yeti putea fi sànatos. Va repet din nou eeea ce
,1 m:duri,:. ne putem supara nemotivat pe pàrinti, ne pot trada am mai seris În prima mea carte.
Il pf/etenn, putem avea parte de pierderi ~i bolL Pierderile din
1 Cea mai mare crima este dezicerea de Iubirea Divina.
domel1iul material ~i spiritual se accepta cu greu tara 0 De aici porne~te lantul eelorlalte infraqiuni.
pregâtir~ prealabiJà. Atunci când Însa Începi sâ Întelegi, lucrul Omul care nu se Îngrije~te de sufletul sau nu poate avea un
asupra smelui decurge destul de u~or. spirit ~i un eorp normale.
Nivelul sufletesc este Însa mult mai complicat. Aici, chiar f Sufletul sepurificâ prin lubirea Divina ~i prin durerea
daea Întelegi totu!. nu-ti prea iese nimie din prima. E nevoie de omeneasca. ~i atunci cand În clipele de durere noi tindem
eforturi multiple ~i sustinute. Nu a~teptati un rezultat ime- catre EI!;'i ne gandim la El noi ne salvâm nu numai sufletul
diat; daca v-ati indreptat câtre Durnnezeu ~i ati Început sa nostru ci !;'isufletele urma~ilor no!;'tri !;'iale celor care ne
Înconjoarâ.
144 145
.~
QU

l ~~~t ~

H9lZ
-
-
=

'1
1

l,
'

Nu demult am vazut la televizor 0 statistica a celor La 0 asemenea dependent3 omul devine rob al propriilor do-
',[ care au ie§it din casele de copii. 50% dintre ace§tia sunt rinte. Dacâ aceastâ dependentâ iese la nivelul exterior omul
'I" vagabonzi, aproximativ 30% stau in inchisori, 18% sunt devine infractor. Dacâ va coborÎ În interior, atunci omul va
'1 sinuciga§i §i doar 2% au familii §i duc un mod normal de avea parte de boala grea. Cu un astfel de nivel mortal de
Il!
viata. Se pare ca statistica respectiva nu depinde de ce dependentâ vin la mine pacienti bolnavi de cancer, sida,
sume de bani au fost alocate pentru educatia copiilor În diabet, sterilitate sau homosexuali.
1
1
orfelinate. Care sa fie cauza? !ji, În genere, care este La fiica dumneavoastrâ adoptiva supunerea senzualâ este
karma copiilor abandonati sau rama§i fara parinti? fundamentatâ genetic. Iatâ de ce ea nu se poate controla. ~i În
leri s-a prezentat la consultatie 0 femeie care a Înfiat 0 acest caz este sortita inchisorii, sârâciei, bolilor, mortii, lipsei
fetita. copiilor. Dar, fiindca informatia esentialà este continutâ În
Ii "E 0 istorie ciudata,
- mi-a povestit ea, - toate rude le care structura biocâmpului iar genotipul biocâmpului este primar,
au Încercat 5-0 ajute au murit una câte una. Eu am acceptat-o daca dumneavoastrâ 0 yeti ajuta sâ-~i schimbe radical sutletul,
1;,'
din tot sufletul ~i simt ca ma duc ~i eu. A Început sa ma doara se vor schimba ~i toate celelalte: caracterul, obiceiurile ~i
inima ~i cu fiecare zi ma simt tot mai rau. Am mers atunci cu destinul. Ea a fost fiica dumneavoastrâ Într-una din vie1ile
l,
fata Înfiata la 0 manastire ~i la Întoarcere era cât pe ce sa precedente. Tabloul dezvoltârii dumneavoastrâ era urmâtorul:
III
murim. Parca am inceput sa ma simt mai bine. M-am deta~at fericirea senzualâ s-a dovedit a fi a fi mult mai mare decât
putin de fata ~i durerile mi-au trecut. La ea Însa a Început sa fie rezervele dumneavoastrâ de iubire. ~i când a Început puri-
tot mai pronun1atâ agresivitatea. Ve~nic are nevoie de ceva. ficarea nu ati ales iubirea, ci gelozia, suparârile ~i blamarea.
Daca nu-i place ceva, sparge vesela. A Început nu demult sa ~i Spulberarea dorintelor a devenit pentru dumneavoastra un chin
mintâ. Mâ scoate permanent din sârite. Ma face sa racnesc sa insuportabil, deoarece se miqora cantitatea de iubire. Ca sa
devin isterica ~i dupa ce obtine ce vrea se calmeazà. Înai'nte diminua1i durerea ati Început sâ transferati totul din straturile
Îmi aducea singura cureaua ~i-mi zicea Ma ma-, bate -m a, - nu de profunzime În cele de suprafatâ. Bunastarea material30deve-
mai pot sa ma cOlltrolez. Nu demult mi-a" spus: dacâ nu yom , !lise pentru dumneavoastr3o fericirea suprema. Toate acestea i
avea parte de bunastare eu voi muri". ~
." s-au transmis ~i fiicei. În viata trecuta nu v-ati mai Întâlnit. În
De aceea am ~i plecat dintr-un post bine platit: banii ~i viata de acum v-ati n30scutdeja cu 0 mentalitate de infractor.
bunastarea ii fac rau fetei. Din na~tere, banii erau pentru dumneavoastra 0 fericire
- Oricât ar pàrea de straniu, - i-am spus eu, - dumnea- abso\utâ ~i toat3oviata ati pierdut ~i v-a1i distrus destinul ~i
voastrâ semânati mult cu fiica adoptivâ. Dependenta de dorinte sânâtatea. Ati acceptat toate aceste pierderi ~i puteti accepta
e la dumneavoastrâ de 13-14 ori mai mare decât nivelul criti~. lini~tita orice pierdere materiala. Însâ spulberarea iubirii

146
147
.~ ..'. t:: --
l
c>u
aH..~f ~ !&I
H9U
1 ---,....
Il
'1

omelle~ti, a dorilltelor ~i relatiilor constituie Înca 0 problemâ profunzime. Dadàceala aiei nu are nici un efect. În acest caz ~Î
ii
ce nu 0 puteti rezolva. De aceea ati avut dintotdeauna buna- dumneavoastra trebuie sa va schimbati la nivelul reflexelor. În
!
stare dar n-ati avut copii. ~i vi s-a u~LJrat situatia: relatia primul rând, Îllvàtati-va sa tindeti catre Dumnezeu :?i sa
iil
sexuala amplifica brusc dependenta de nivelul senzual. Iata de pastrati iubirea ÎIl clipele de spulberare a dorintelor §i a vietii.
ce Încercarii cu barbatii nu i-ati mcut fata. Apropo, aceastâ stare de lucruri va :?i este prezentata prin
La fiica adoptivà instinctul sexual, adica de continuare a intermediul fetei dumneavoastra.
neamu]ui, este Închis, ceea ce va ofera 0 ~ansa de a transforma - Ce-ar trehui sa fac când ma enerveaza la culme?
dorinta În iubire ~i nieidecum invers. Însa dependenta - Rugati-va, pâstrati iubirea, iertati.
~
dumneavoastra de dorinte a Început sa và ucida fata. SuntetÎ cu Când ea Întrece orice masura puteti s-o opriti, dar primul
1 ca Într-un raport de rezonantâ ~i va deplasati nu Înspre iubi;e ci 1 impuls trebuie sa fie unul de iubire ~i apoi sa luati masuri de
1
spre dorinta. De aeeea v-ati Îmbo]navit, de aceea, de altfel, pedepsire mai dure. Spuneti-i ca 0 iubiti dar ca sunteti nevoita
mureau ~i rudele fiicei dumneavoastra. s-o pedepsiti ~i sa-i reduceti din drepturi.
'1'1 ~u v-ati ~ândit niciodata de ce În Biblie serie: când ajuti pe - Apropo, de ce ma Illinte? - s-a interesat femeia.
~ltcll1eva, mana dreapta nu trebuie sa ~tie ce face stânga. Asta În modul acesta ea va controleaza. Când omul este ata~at de
IIlsemna cà nu trebuie sa te concentrezi pe ajutorul acordat dorinte el trebuie sa tinda spre indeplinirea oricareia dintre ele.
a~tu~. am.' amp]ificându-i dorinta lui de cOl1centrare asupra Pentru aceasta trebuie sa ti-i supui pc cei din jurul tau. Omul
vle~lI. AJutoru1 trebuic sa fie ncobscrvat, tara ata~ament. Cel care va crede minci unile depinde de dUlllneavoastra. De aceea
~llal mare ajutor ~i cca mai mare grija e sa-] Înveti pc am sa el Încearca prin isterie, intilllidare, prin minciuna, prin nenu-
IUbeascâ ;;i sa ierte, sa dea .<,;inu sa ia. Dlimneavoastra Însa ati If -,,<, Illarate cai sa va manipuleze ~i sa va supuna dorintelor lui.
Început s-o Învâtati Îllvers. A Începllt sa và doara il1illl~. -~-
~.
, - Ce-; de Tacut?
J
Puteau Însa sa va doarà articulatiile, sa va pierdeti vederea sa - Sa tindeti spre Dumnezeu ~i sa limitati ceea ce este
avcti a congestie, cancer mamar ~i, În cele din ur~â, sa ITIur'iti. omenesc. 0 silllpla lilllitare (chiar daca e dura) nu da nici un
- Eu sumr de cancer, - adauga femeia. ' rezultat. La limitari artificiale omul devine mai de~tept §i mai
Ridic din umeri: subtil. Apropo, dupa 0 astfel de schema are loc "educarea" in
- B.inein!eles.~i daca dllmneavoastranu ati fi avut expe- Închisorile ruse~ti.
.
nenta Plcrderi]or ~i macar 0 fragilà tendinta catre iubire ati fi Daca Însa ati Învatat sa iubiti ~I sa tindeti spre Dumnezeu
mu:it.. AClllll, Însa, daca va yeti Învata fiica sa iubeasca ;i 0 atunci orice limitare dura a dorintelor ~i vietii se va solda cu
vetl 3Juta sa simta care este sensul vietii, atunci veti fi fericite. Înf10rire :?idezvoltare ~i nicidecum cu degradare :?idistrugere.
Retineti, Însa, ca e vorba de lin nivel emotional de mare În primul rand Însa trebuie sa va schimbati dumneavoastra
În.<,;iva.

14K 149
.!:-,
~u
l
CQ~~f ~
-
---=
I!I!!!!!!!I!
-==:II:

ll9LZ

Il
"1
." , ~-' r--...
1
i
.1
.1.1
- Eu sunt cu totul altfel acum? biine~ti care se delapideazâ ~i la lozincile despre grija falii de
'!'Iiill
Ijll',i -
laulltflc.acolo unde d
. -
-.Va vedeti cu privirea exterioara TrebUie .
sa va schllnbati
'
- . copii. În casele de copii este nevoie, dupa parerea mea, de 0
umlleavoastra '
~.1 fi'Ilca d umneavoastra re- educatie religioasa, pe de 0 parte, ~i de un mod auster de viatâ,
Il, prezentati un tot.
1 ca În mànàstiri sau cazarme, pe de alta parte.
'Id
1 - Eu am Încerc a,t d ar ""'-
lara vreun rezultat. În procesul educativ nu trebuie sa tolerezi dorintele, ci sa le
'I
.1 A
Tlmp de cateva vieti ati fug it d . . .
-'
1 e IUblTe,lar acum doriti educi. Cred cà aceste timpuri nu sunt prea departe: principiul
ca În câteva luni sa recupe ra,1
' . A
.
t totu l. ln n1ed'le, aceste schlmbari va fi aplicat În case le de copii, În Închisori ~i În societatea
, 1 va- vor lua de la 3 la 7 . d - .
'II a~l, aca vetl lucra la modul real. noastra care mult timp a fost structurata dupa principiile unei
Uitându-ma la fiemele, am adâugat:
. Închisori. Avem nevoie, ca de aer, de iubire ~i de grija fata de
'1 "Inamte
" pentru aceasta nu erau de aJuns . 10-13 VIet!.
Il,
" " Nu sutlet. Însa daca toate acestea nu VOl'fi Întiparite În viziunea
1 d Isperati
" ~i nu a~te p tati, vreun rezultat el v
Il a ven!" oflcum, daca asupra lumii ~i În structurile respective ale societâtii noi vom
dumneavoastrâ '
v-ati, Îndre ptat ca-tre D umnezeu".
III" Încetini dezvoltarea ~i 0 yom transforma din bucurie În chin.
,'1
Noi suntem sortiti iubirii ~i yom ajunge la ea, yom ajunge la 0
Vorbese cu 0 doamnâ ~i vâd cât d ".
i'll, e greu JI este. Con~tiinta viziune normala asupra lumii ~i la 0 educatie corectâ. Depinde
1
nu fUl1ctioneazâtara
, . . '
'1,1 0 sllstmere suflet easca.- La J1Jvelurile de de noi cât de repede se VOTÎntâmpla toate acestea.
l,Ii, suprafatâ femeia ma mte ege, "- A

II1sa, numa' 1 ce a duc vorba


d espre planurile de rofi"unzllne, atll1g ni~t
"

P De ce În Rusia infractiunile minore sunt pedepsite cu


l'l"
.
femela devine refracta - "e
puncte dureroase ~i
ra" E a rn-ar fi Ill]e 1es d"mtr-odatâ ~i al' fi termene de detentie mari, pe cand În Occident e cu totul
acceptat totul daca ln su Il etul meu ar fi fi .
" ost mal multa iubire ~i altfel?
concentratia de iubire ar fi1 fost mal. mare N' .
. ICI eu nu am - În Est amui este educat prin metode religioase morale,
'

"11
-
"IIlvatat "Inca aeest luen 1. D"lagnostlcarea . .
m ea, VIZlunea ~i Înte- adica prin metode psihologice, pe când În vest - prin metode
.- .
legerea sllnt superioare capacltatdor
11
d' . . mele . T oate acestea fac ' economice. ChiaI' ~i 0 detentie de 0 luna are un impact atât de
.'
actlvltatea mea destul de penculoasa Însa- Iml . IInpun
.
1
A
sa-mi puternic asupra serviciului, modului de viatfL ~i a situatiei
dezvolt tot mai activ s' t . .
, 1
IS emu ~I atunci nu mal tratez eu ci financiare Încât il aduce pe om pentru mult timp pe calea cea
slstemul de cercetari care oJera
4:
-"0 IIltele
. '. . gere corecta -.. a lumu ~i bunâ, Fiindcà În Rusia nu era recunoscuta proprietatea privatà
poslblhtatea de schimbare.
au fost marite, În locul amenzilor, termenele de detentie. ~i,
Apropo de orfelinate. Nu Întâm p lato r, un copll. ajunge fiindca În Rusia În prezent nu exista notiuni morale pronuntate
acolo, ProbJema de baza- trebule. sa fi .
le aJutorul acordat ~i nici nu este stabilit un mecanism economic, sistemul de
. se redue la donatiile
sufletului copilului Înça toate b'mefacenle pedepsire actioneazâ haotic, ceea ce Înseamna ca este
neeficient.
/50 15/
.!:,
~u --
l ~~ê-<:
IXIE-E
~
u

H9l~
1
l'I,ill

Nu demult am auzit de urmatoarea Întâmplare. Doi adoles-


1 infractiuni cu atat mai drastice trebuie sâ fie masurile luate.
,1 centi au mers sâ parcheze ma~ina În garaj. Pe alaturi treceau
Deocamdatâ În Rusia nu exista 0 profilaxie a infraqiunilor.
cillci illdivizi bauti care, gâsind un pretext oarecare, au Început
l, sâ-i injure pe baieti iar apoi sâ-i ~i bata. Vâzând câ nu-i de
Filozofia marxistâ n-a mcut fatâ problemei, iar ~tiintei ~i
religiei nu Ii s-a permis sâ Încerce. Nu demult am aflat 0 istorie
glul11a unul din baieti a reu~it sa scapc ~i ~i-a sunat pe mobil
a formarii unui infractor - un barbat tanar, inteligent, bine
tatal ;;i militia. Taica-sau a luat pu;;ca
1
Il ~i a venit sa-~i salveze educat, dar care nu vroia sa Învete.
tiu!. Vazându-I, cei einci s-au aruncat asupra lui. Acesta a tras
1"'1 Tatal sau Încercase de mai multe ori sâ-I scoatâ din diferite
un foc În direqia picioarelor agresorilor, dar tara nici un efect.
l'!
tovara~ii rau famate dar mrâ prea mult sucees. Fiul a Încep~t
Atunei el a tras În pieptuJ unuia dintre agresori. În acest timp a
sâ fure ~i declara destul de des: "Eu vreau sa ajung În Închl-
'l,
Il
1 venit ~i militia ~i tatal a fost retinut. Huliganul rànit a ramas În
soare". Acum e la Închisoare. I-am cercetat biocâmpul. Nivelul
Il
viatâ, iar tatalui i-a fost intentat un proces - tentativâ de omor
, trufiei este de 5-6 ori mai mare decât nivelul eritic, dependenta
1 - care este pedepsità cu opt ani. Rudelor revoltate avocatul
1 de dorinte este de 13-14 ari mai mare. Moartea este prezenta
le-a explicat ca e mai bine sa nu ajullgi la militie spre sfâr~itul
1
În struct~lrile biocâmpului, adicâ ar fi sortit pieirii dacâ ar duce
a~ullii. La militie se Întocmesc rapoartele pelltru sfâr~it de an
!!
l'
~] acestea trebuie sa arate bine, iar În acte le procuraturii lipsea
0 viata normala.ÎI poate salva doar 0 serie deÎnjosiri, de aceea .'
~i vroia sa ajungâ În Închisoare. Când toate acestea var t~ece În
!' tocmai 0 tentativa de Ol11or, descoperitâ ~i pedepsitol. De aceea
nivelurile de profunzime el se va Îmbolnâvi ~i va mUfi. Sau,
militienii depun toate eforturile ca sa prezinte cazul nu ca pe 0
cel putin, se va ÎmbolnavÎ de 0 boala incurabilâ. Dacâ nu va da
Il' apârare a vietii cuiva ci ca pc 0 tentativâ de omar. Sistemu/
-1 frau liber patologiei sale va ajunge la boala ~i moarte. Daca nu
juridic trebuie sâ aibâ functii educative; acesta trebuie sol
se va Întâmpla a~a atunci va avea parte de furturi, tâlharii,
1 sustinâ ce e mai bine la om ~i sol Învingâ pornirile negative,
Înehisoare, posibil, pe viatâ.
Reprezentantii ~tiintei, eulturii ~i religiei trebuie sa se gân-
',i La uncle persoane se degradeazâ corpul, la altele - struc-
deascâ Împreunâ cum poate fi ajutat un om care a comis 0
turile sllfletului. ~i Într-un caz ~i În celalalt la Îneeput sufera
:1/,
infractiulle. Educatia tara iubire se transformol În nimicire. Însa
sufletul.
pentru a educa trebuie sa ~tim ce vrem de la omul respectiv, .. . ~ ')-
M-am interesat: care era situatia În familla acestUl tanar.
CUI11vrem sa ,fie acesta. Fiindca În Rusia În prezent nu exista
Conform diagnosticului meu reie,~ea cà un mare "merit" În
niei 0 ideologie, organele responsabile cu reeducarea se trans-
1

faptul ca tânarul a devenit infractor Îi revenea mamei. .D_lIpâ


formol În organe de represiune. Am spus deja ca gardianul care
toate probabilitâtile, ea i-a transmis 0 dependelltâ pu.t~rl1lca ~~
pedepse~te devine cu timpul uciga~. Cu cat mai tarziu se
dorinte, ~i disponibilitatea de a face orice pentru a-;;1IIldeplllll
activeazâ sistemuJ care sa-/ opreaseol de la comiterea unel
dorintele. S-a dovedit câ maicâ-sa divortase de foarte mult
{
).
152 153

1
-_.~
--=
~-
Su
l /J::H~"ii.e.
E ~
U

H91~
l' -
""
1
'j:
1
timp de taicâ-sâu. Caracteristica fundamentalâ a mamei lui era
salvat 750 de oameni, au pierit 1500, nu a supravietuit
sexualitatea nesatisfiicutâ. A distrus câteva familii. Se Îndrâ-
nici un pasager de la c/asa a I-a. Au pierit ~i vip - urile.
gostea, fermeca barbatul, il despiirtea de familie ~i-apoi il
Ace!jtia s-au conformat comenzii capitanului: fn barci
abandona. Tatâl femeii statea la Închisoare pentru un omor din
urca doar doamnele §i copiii. Cei bogati, persoanele
culpâ. Chiar dacâ e un omor din culpâ, Înseamnâ ca În acest
instarite s-au dovedit a fi patura cea mai buna a so-
caz concentrarea catre bunâstare ~i nivelul trufiei erau imense. cietatii. Noua, fnsa, din copiliirie ni se spunea prin
Când sutletul este saturat de dependenta de valorile umane ~i intermediul pove§tilor, romanelor, presei unul §i acela§i
Începe sâ se intoxice cu agresivitate, omul devine infractor
lucnt: ce cana/ii sunt toti bogata§ii §i cM de de§tepti §i
având de cele mai multe ori un singur scop - sâ-~i distruga nobili sunt saracii. Saracul insa se fmbogate§te daca are
destinul, sanâtatea ~i viata, pentru a stopa procesul de minte, talent, daca ii place munca ~i este ordonat. !?i
,>
1
Il dezintegrare a sutletului. ~i cu cât mai degraba societatea ÎI va majoritatea miliardarilor, daca e sa dam crezare statis-
11 opri, pe de 0 parte, ~i ii va da posibilitatea de a se schimba ticilor, sunt oameni cu 0 fnalta tinuta morali:i !ji cumse-
Il. radical, pe de alta parte, cu atât mai putin sinistre vor fi cade. Ce sa fie asta: invidia saracilor fata de cei bogati?
' ' forme le pe care le va capâta criminalitatea. Am gasit nu De ce fnsa nu numai socialismul dar !ji societatea
1l 1

demult În ziare 0 cifra care vorbe~te despre multe - În fiecare occidentalil contribuie la mentinerea unei asemenea
Il an În Rusia 14000 de femei sunt ucise de catre bârbatii lor. În conceptii?
il Rusia continua râzboiul de autodistrugere. De ce? De ce În
1 La prima vedere situatia pare Într-adevar ciudata. Dupa
fiecare an În Rusia populatia ullui orâ~el moare din certuri
cum bine observase 0 scriitoare, În Rusia, toti Îi urâsc pe cei
cotidiene, banale? Pentru ca noi nu avem nici criterii ideo-
bogati ~i totodata toti vor sa fie bogati. În principiu, e vorba
logice, nici morale ~i nici economice, criterii care ar putea
despre toat3 lumea. Daca ne amintim de Vechiul Testament
stopa criminalitatea ~i i-ar ajuta infractorului sa se redreseze. E
una din poruncile lui preconizeazà excluderea invidiei ~i urii
timpul, probabil, ca, de data asta, savantii, psihiatrii ~i
fa1â de cei mai boga(i. Socialismul a fost fondat pe alte
medicina sa explice poporului ca marlania, Înjosirea, scarile principii, iar noi am putut evalua consecintele. Se poate spune
1 murdare de bloc sunt Într-o interdependentâ nu numai cu
cà religia ~i-a pierdut din puteri ~i În om au Început sa pre-
nivelulnostru de trai ci ~i cu sanâtatea noastrâ.;;:i
Y. de asemenea , domine Însu~irile negative: lascivitatea, invidia ~i lacomia. De
1,1 cu caracterul ~i destinele copiilor no~tri.
ce Însa s-a mentinut atâta vreme ideea unei comuniuni
economice ~i a egalitatii - 0 idee care, de altfel, s-a nascut În
Am viizut recent la televizor 0 emisiune despre scu-
Occident, Într-un sistem capitalist. Deci societatea occidentalâ
fundarea Titanicului. Unele date rn-au riivii~it: s-au
a generat ideea de ura fata de cei bogati ~i de egalitate

154 155

i ,
~
"'u --
-!!!!B
1. ......
l ~'i1.e.
1J::n-
~:c i5~

H9l~

-~
economica Între cel prost ~i cel de§tept. ~i daca toate acestea l
reala spre umanitate a fost reprezentatà În con~tiinta oeei-
s-au Întâmplat a§a, Înseamna ca exista un sens suprem.
dentalà, În primul rand, de masurile economice.
Sa anal izam unnatoarea ipostazâ. Orice orgal1ism exista
atâta timp cât este unitar. Dacà este distrlls nucleul unei celule
De ce În cele mai grele conditii statul sovietie a supravietuit ,
moare §i celula. Dacâ organismului nu i se asigurà Îl1telegerea
tara ca, practic, sa aibâ speciali§ti? Din cauzà ca unitatea .}i t
finalitatea s-au dovedit a fi mult mai efieiente decât avantajul
"'l' .?i unitatea el nu mai poate supravie!ui. Acela.?i lucru se ÎI1-
ecol1omic al Occidelltului. În continuare Însa se Întâmpla ceva
tamplà .?i cu fiintele vii. Cu cat este mai ÎnaJt nivelul de
ciudat. Lenin ataca plin de ura inteligenta. Kirov evacueaza
'i' dezvoltare a societàtii cu atât mai Înalt trebuie sà fie gradul de
l '1 10000 de persoane din apartamentele lor din Leningrad ,i le
1 III'1 umal1itate al membrilor acestei societâti ;;i cu atat mai bun
'III:
cazeazà În baraci unde acestea mor. De ce? Pentru ca mun-
trebuie sà fie nivelul de conducere. Religiile universale au
1 Ii citorii aveau nevoie de apartamente, iar de intelectuali nu prea
'1
permis sa fie ridicat cu mult gradul de dezvoltare a societâtii.
avea nevoie nimeni.
Il', Acest nivel a fost conditionat de legile morale §i ideologice.
,',11
A;;a Îl1cepe un proces de decimare nu a bogatilor ci a
Esenta capitalisl11ului consta În faptul cà legile economice sunt
l " ',111 mai importante decât cele morale.
persoanelor inteligente, cultivate. Despre ce ne -vorbe~te acest
.'
,.I!
I!jl
fapt? Capitalisl11ul nu a putut as"iguraunitatea societatii. Banii
Ii,
Acest fapt duce la ruperea legàturilor fine care asigurà
~i legile economice S-3Usituat mai presus de moralitate. Nici
III' unitatea societatii. Se deregleazà relatiile de familie §i ulterior
socialismul nu i-a putut asigura societatii unitatea. Viitoarea
l' se deregleazà ~i se dezintegreaza treptat .?i societatea. Iar
bunàstare materialà ~i ideile care se reduceau la câ~tigarea unei
'II atunci când componentele unui organism Înceteaza sâ mai
bucàti de pâine s-au dovedit a fi mai preslls de moralitate.
functioneze ca un Întreg apare boala care, sub amenintarea
'1 Practie, socialismul §i-a Însu~it toate notiunile morale din
mortii, impune organismului sà-~i restabileascâ unitatea
cre§tinism. lata de ce a rezistat destul de mult, chiar dacà e
tuturor organelor. 0 astfel de boa là, la niveJul societàtii, poate
vorba de biruinta valorilor morale. SocialislTIul,de fapt, a fast
Il fi considerat râzboiul. La un nivel Înalt de dezvoltare carac-
0 Încercare de a restaura crc§tinismul În conditiile contem-
tend dur.?i obligatoriu al impulsurilor evolutioniste devine mai
porane.
putin eficient dar mult mai periculos. În societatea occidentalâ
l, De ce, totu.'}i, În ultimele câteva secole au fast nimiciti cei
nu existà O' idee care sà-i fi unit pe toti ;;i sà fi contribuit la
l' mai blini? Exista oare un Îllteles.mai adanc? Dadi e sa gândim
supravietuirea strategica a societatii. Daea nu exista 0 idee
logic, nimicirea celor mai buni reprezcntanti ai unei societâtÎ
care sà-i uneasca pe saraci, bogati §i oriee membru al soeietâ!ii
1 ne vorbe§te despre 0 criza serioasà a civilizatiei. Putem oare
'1
Într-o strategie generalà de dezvoltare ~i supravietuire atunci
toti ace§tia trebuie sâ se uneascà altfel. ~i aeeastâ tendinta
,f gâsi un sens profund ;;i dreptate În nimicirea celei mai hune
parti din populatie? Poate fi Întemeiata, din punctul de vedere
1

156
f
Ir 157
i.
l'
I!
..
.~
-~-
l
QU ~.. §'
I:OF-F-.<:: u~

H9LZ

al Jogicii divine, ura fata de cei bogati ~i taJentati?


psihice. E tot mai mare numarul de talente carora nu le este
"Tot ce este lagie - este adevârat - zicea Hegel.
- Tot ce straina perversiunea. Totodatà, Însa, iau avant tendintele sana-
este adevârat - este lagie." Adicâ, daca ceva exista, oricât de 1
absurd ar pârea, Înseamnâ cà În existenta acestui ceva exista
toase. Oamenii Încep sa tatoneze situatia - de la goana dupa i
un sens suprern ~i 0 dreptate supremâ. Sâ ne imaginâm acum bani ei trec la cercetarile spirituale. Se Întorc În permanentà la :!
cà oamenii bogati, inteligenti ~i talentati alcâtuiesc coroana notiunile morale. De la notiunile de moralitate care permit
l' 1 unui arbore. Poparul este trunchiul acestui arbore. Cantitatea
pâstrarea iubirii vor trece treptat la gândirea religioasa ~i Înte-
legerea sensu lui poruncilor religioase. Nu ne va ramâne decât
., de iubire În sutlet care-Î permite omului sa fie religios, moral,
"
1
sa se simta pârticica a lumii ~i alâturi de ceilalti oameni sâ Întarim suprematia absolutâ a iubirii fatâ de orice valori
.1'I~, '1

aceastâ c31ltitate de iubire reprezintâ râdâcinile arborelui. ~;


umane, sâ Întelegem iubirea ~i tendinta catre Dumnezeu ca pe
'li
daca arborele poate muri din cauza activitâtii insuficiente a 0 chezâ~ie a fericiri supreme, a unitâtii ~i a supravietuirii În
i'
râdâcinilor, se va rari. În primul rand coroana lui. conditiile contemporane.
l'
1
Cu cât sunt mai mari senzualitatea, dorinta ~i intelectul cu
! ' atat mai periculoase devin daca nu sunt asigurate cu iubire. Un
!?tim cu toti ca e pacat sa ucizi. Ce se fntampla atunci
cand omul ucide fn timpul razboiului? Ce se fntllmpla cu
criminal va lua viat:a a zeci de persoane pentru a se Îmbogati.
sufletul lui dupa moarte, luand fn considerare ~i acest
'1 1 Un ide%g va râpune viata a milioane de oameni. În ultimele
lapt? Cum se ras frange acest lucru asupra karmei lui?
decenii am uitat ca trebuie sa cheltuim mai multâ energie
pentru a acumula iubire ~i a tinde spre Dumnezeu. Toate Am mai spus cà foarte importantâ este motivatia. Osta~ul În
lupta Î~i face datoria. Elnu vrea sa ucidâ. Daca el se razbuna,
fortel~ au fost irosite pentru plâceri, dezvoltarea senzuaJitatii, a
capacltâtilor ~i a intelectului. În prezent sLintem martorii unui
vrea sa ucida, atunci e vorba de un uciga~. Atunci cand În
timpul celui de-al Doilea Râzboi Mondial guvernul chema
p~roces În care arta tara de iubire ne omoara sufletele, orien-
tandu-Je spre sex, dorinta ~i agresivitate. poporul ~i armata sa se razbune pe du~mani, atunci, cred, Ii s-a
Observâm cum :;tiinta tara iubire ne ucide viitorul, sfidand rncut un mare rau nu numai osta~ilorci ~icopiilor ~inepotilor
lor. Daca moartea cuiva iti provoaca placere atunci poti fi
b~,~ul sil~t cu experimentele sale. Observam cum complexul
ITIllltar ~I organele de justitie, orientandu-se spre necesitâtile clasat drept uciga~. Uneori sunt Întrebat: "Daca ucidem pe
lor, ucid ~i nenorocesc tot mai muJti ~i mai multi oamenÎ. . cineva tara suparare ~i ura Înseamnâ ca nu se va il1tampla
Cu cat acest proces va continua mai mult cu atat mai putin nimic?" Va repet inca odata: daca eu-I nostru se activeazâ ~i
se vor Ila~te oameni ta/entati, frumo~i, sensibili. Nu Întam- cineva moare din aceasta cauzâ noi vom râspunde pentru
plator, În prezent se nasc foarte mu/fi copii cu deficiente aceasta, mai devreme sau mai tarziu.
Ma puteti intreba atunci cum râmane cu cei care Î-au

]5X
]59
~ .
Ir
:s-1I
~u

p-.~.-
1
ccn-~f
.. E:::
G

H9ll
-
-
=

. -~.
-r-
1
,1

i nimicit pe evrei ~i au organizat lagarele de exterminare? Ca sa


1
genereazà actiunile criminale. Oricât de etic al' fi compor-
1 va raspund la aceasta Întrebare ar trebui sa-i studiez pe ace~ti
'1 tamentulnostru, dacà sensul suprem al vietii pentru noi constâ
oameni. Diagnosticându-I pe Hitler dupa filmele documentare
În stabilitatea unei bunâstâri ~i Împlinirea dorintelor noastre,
am stabilit În biocâmpul sau moartea urma~ilor pana la a ; legate În primul rând de necesitâtile corpului, mai devreme sali
treisprezecea generatie. Dependenta de dorinte 0 depa~e~te pe
mai târziu concentratia pentru 0 viatà Îndestulatà va deveni
cea mortala de 27 de ori, iar hieroglifa mortii se dubleaza În
mlilt mai importanta decât 0 persoanâ, doua sau chiar mai
,l', blocâmp de 18 ori. Adicâ, oricare ar fi ideologia, este impor-
l11ulte.fn continuare ideea care justificâ crima va atrage asupra
tanta atitudinea fiecâruia fata de via!a ~i l11oarte. Dzerjinski ~i
Il sa tot mai multe mOJ1:i~i se va transforma Într-un program de
'III, Tro!ki erau autorii ideii lagarelor de concentrare; Lenin a
autonimicire. Mi se parea 0 grozàvie faptul ca pâna la revo-
1/1 introdus notiunea de capturare a ostaticiJor, iar Într-un biletel
lutie În armata activam fetele biserice~ti. Soldatul este ucis iar
putea scrie tara nici 0 retillere:
Il
III "e bine sa fie Împu~cate 100- parintele Îi vorbe~te de iubire. Mai târziu am Înteles: prezenta
) 150 de prostituate pentru a ridica disciplina trupelor"; Altadata
Il pârintelui frâna procesul de transformare a soldatului În uciga~
,1 Î~i instruia subordonatii:" Trebuie sa ucideti cat mai multe Fete
,II ~i, deci, avea 0 influentâ benefica asupra societatii În general.
1,1
biserice~ti, solutionâlld astfel doua probleme: scâpam de
il
opozitie ~i luâm imensele bogâtii adunate de biserica pravos-
,II
lavnicâ" - ei bine dacâ e sâ vorbim de ace~ti oameni ei nu au
l'
fost executori ci autori. Ei Jucrau conform principiuJui -
"scoplll sCllzâ mij/oacele".
Scopul trebuie sâ defilleascâ mijloacele ~i dacâ acest scop
perm ite uciderea altora Înseamnâ cà deja este un scop
1 pâgubos.
1
Cu dit mai mult depindem de dorintele noastre cu atat mai
puternic realizarea loI' atrage moartea. DorinteJe Însa sunt
legate de bunâstarea În viata, de Însâ~i viata, de apàrarea ~i !I
continuitateaei. latà de ce, oricine al' fi un individ
- comunist,
national-socialist, adicà fascist. sau un simplu 0111pentru cafe
dorilltele sale sunt mai preslls de viata altuia
- toate acestea
sunt ràdacini ale criminalitâtii. 0 viziune incorectà asupra
lumii genereazâ 0 gândire criminalâ iar aceasta, la rândul ei,

]60
.~
,:cE-<~1i~-
..:..;i:i.
-
c>u
l u
H9lZ
lIi!!i!!i

- ---..r
r .".....

pacientei, - cu douazeci de ani În urma ace~tia s-au luptat


pentru titlul de campion mondial În boxul profesionist. Unul
,'1
1
,II' din ei avea 0 forta de invidiat. Chiar ~i cu manu~i spârgea un
~ 1i'
AFECTIUNILE sac pentru antrenament umplut cu nisip ~i rumegw,'. AI doilea
cra mai abil ~i mult mai puternic psihic, ~i s-a decis sa profite
de factorul psihologic. Aflându-se pe ring, el s-a adresat celor
din sala ~i le-a strigat: "Ajutati-ma, strigati cu totii Împreuna
"Ucide-I". $i a câjligat. A pierdul Însii liiunlrie. S-a Îmbolniivil
de boala lui Parkinson. Când avem un nivel Înalt al trufiei ~i
1
'II
gelozÎei nenorocirea e doar pe jumatate. Problemele serioase
Încep atunci când ne mentinem cu fermitate dependenta de
1
Medicina nu cunoa§te deocamdatif ce anume provoa- ceea ce e omenesc. Cruzimea ~i evaluarea În termeni eatego-
ca boala lui Parkinson! Cum vii explicati acesI lucru?
~

,1
,1
riei a unor persoane reprezinta deja 0 faza a bolii. Exclude1i
l" din lexicul dUl11neavoastracuvintele ~i expresiile "niciodatâ",
Il
1 - Nu demult rn-a vizitat 0 pacienta cu 0 astfel de pro
- "Întotdeauna", "cu oriee pret". Prin intermediul internetului 0
.
- Pnmul
bl e.ma. lucru pe care I-am observat a fost nivelul foarte dOl11ni~oaral11aÎntreaba: "CUI11pot sa-I iert pe baiatul care Ill-a
1
.
ndlcat de trufie, irascibilitate dorinta ferm a de a IrIJa w . .. tradat?" Pentru Început ar trebui sa Înlocuiti expresia "m-a
. '. d
..
personal lucrunle. Neacce ptarea ur Ctemlllll1a . v . .
a oncarel Sltu-
W

trada!" cu "m-a dus de nas. $i-am mai adaugat : rn-a indus În


l, .. P
, -
atH, slipararea launtrica ~i permanenta e sol IOcapacltatea
.
eroare din cauza slabiciunilor suflete~ti. ~i atunci fapta lui nu
. P'
.' de
a ac~ep.ta Plerderea ~i Înjosirea ~i senzatia launtrica de va genera ura ~i blamare ci compatimire.
"

supenontate asupra celorlalti.


,1

Pentru dumneavoastra problema Înfrâllgerii trufiei ~i a


"Trebuie sa terminati cu toate acestea cât se oae1 dere- geloziei, adica refuzul dependentei de eon~tiinta ~i dorinte,
. P
pe d"e -
l.-a~ expiicat pacientei. Când s-a prezentat la cea de-a este doar un prim pas. Învatati-va sa vâ deeonectati eon~tiinta
doua ~edll1ta nu am mai vazut nici un fel de amb - .
1!Il 1auntnce.
' " ~i dorilltele. Cel de-al doilea Pfls va fi ordinea În ceea ce tine
- II1sa- altele mai profunde: ata~amentul fata de
A u. aparut A

de urma~i. Eforturile vor fi eOllsiderabile. $i va trebuie sa


donnte, subordonarea altora fata. de dorin !el e propfll, .. . . lucrati mult mai mult, gravitatea bolilor este definita de
IIlcapacl-
tatea de a-~I'. strul1l pornirile ~i ura fata de cei care 1. ~. . daullele care le-au fost meute urma~ilor. 1cterul, diabetul,
. t -a u II1JOSlt
d onntele. Toate acestea le avea din bel<;:ug N u emu t am scleroza ~i boala lui Parkinson toate acestea se datoreaza
d
~

'i ." 1
-
vazut un film des pre doi Pug ili«ti A
- .
problemelor nerezolvate ale urma~ilor.
- a m IOceput sa-1 povestesc
'i

162 163
."!i'1o
=>u ~.. ;;. ~ --=
CClF-<F-<-= w --=
1
H9a
"

În uItimul an a Început sa-mi cada masiv parul ~i la


arice ematie, ariciit de mica ar fi ma umplu taata de pete
ra~jj ~i prurit. Care sa fie cauza? $i În afara de acestea,
ln fiecare an am probleme cu vasele sangvine §i, pri1nii- DIVERSE
,II
vara, 0 alergie puternicii.
S-au apropiat de dumneavoastrâ sufletele viitorilor copii ~i
trài~iacum emotiile lor. Dacâ acestea sunt agresive trebuie sa
suferiti pentru a ajuta la purificarea sufletelor copiilor dumnea-
voastrâ. Dacâ va cade paru 1Însemnâ cà În copii S-3 activat un
puternic program de autonimicire. Oacâ va acoperiti cu pete
1
ro!lii Însemnâ cà la orice situatie problematica copiii reactio-
neaza prin bJamare. Primâvara ies la suprafatâ dorintele
Ati seris undeva ca rechinii ii devareaza pe cei gela~i.
Iloastre ~i se fortificâ legâtura cu viitorul, adica legâtura cu
Exista vrea infarmatie noua În acest caz? .
copiii ~i dacâ aveti alergie sau guturai Însemnâ cà urma~ii
La Început nu Întelegeam de ce anume Pe cel gelo~l? Am
dumneavoastrâ au nevoie de 0 Înfrânare a dorintelor. Conclu- - t Întâmplator Într-un ziar fotografia unui barbat pe care UI~
vazu
1
1
1 zia este clara: trebuie sa rezolvati problema cu urma~ii. În caz A A . faara 5a-1 fârâmiteze.
~

ApOl
rechin ÎI Înghitise 111I11treglme, '..
1 contrar s-ar putea ca urma$ii sa vi se nasca bolnavi - ~i . ~ t
- resp ins <.::i
1 1a
rec 11111U s-a fâcut nevazu t . Am dmgnostlca.
dumneavoastra yeti raspunde ulterior de aeest lucru sau s-ar . .
'{
- f: C de
aceasta- situa \ le. Ge lozia <.::ja g resivitatea barbatu 1UI a,a
putea sa nu se nasea deloe. În astfel de cazuri foarte multe .
'{
A h.(t
femel erau Imense.
' ln momentu\ când reehinul I-a Ing. 1,1
depind de dUl11neavoastra. brusc ~l 5-a
arbatul ~i-a luat ramas bun de la viata atât d~
~eta~at de toate Îneât gelozia a disparut, iar reeh1l1ul a aruncat
~~
'. .
Gelozl3 nu e mml' e altceva decât ata~al11entul fatâ de re 1atH,
. . A
~. A
I?
de dorl11te ~I, 111cele din urmâ, de viata 1I1sa~1. .
Ce este sexu .
.
ii sale .
E s te 0 Continuitate a sa În viitor, este prelunglrea vlet. .
." lUi hranel
C u ca t ne concentrâm launtric asupra vletll, sexu .'
A

. .
A ~
't
A
~I ne
atât mai gelo~i devenim, Imbatranlm mal ac IV
ale
~~sPârtim . mai repede de viatâ. ln presâ apar peAri~dicAPoze
A
unor persoane care 111câteva luni au Îmbâtranlt cat pentru

165
.-~-
~u el!

l ~vË-
j%)~F-<.E
t:
~
U9LZ
-
-..........

-""=Z

1
1
câtiva zeci de anÎ. Le pUll diagnosticul ~i vàd peste tot uilui ~i
acela~i lucru. Se Ila~te sau trebuie sà se nascà Uil copil ~i
gelozia acestuia, adicà ata~amentul fatâ de viatâ, este imensà.
Copi luI Il-are ~anse de viatà. Chiar dacâ un pârinte va muri RELATII
situatia copilului nu se va Îmbullàtàti cu mult. Oeci, pàrintele
trebuie sa tràiascà, Însa Înjosilldu-se, reprimându-~i sexuali-
ill tatea ~i dorintele.
1

, Il Cincva divorteazà, altcineva sufera de impotentâ iar al


" treilea Îmbàtrâne~te prematur. De fapt, noi putem sà aratàm
l' destul de bine ~i la adânci batrâneti. Acest lucru Îllsà e
i periculos pentru suflet; cu cât trâim mai mult cu atât mai mult
cre~te În subcon~tielltul nostru concentratia asupra vietii, .
Cum sa convietulesc cu un 50 t p e care nu-l iubesc?
1

.
1
sexualitatii -?i dorintelor - toate acestea Încep sà dàuneze Dumneavoastra vorbiti peste tot numai despre cel care
sufletului. Apropo, orice animal reactioneazà la frica interioara
se iubesc...
apàrutà la om ~i Începe sâ se comporte agresiv. De altfel,
Il
teama launtricà e cea care ne marturise~te despre ata~amentul
Il La multe popoare, În vechime, fetele se maritau ~râ S_â:~
exacerbat fata de viatâ.
cunoasc. alesul (sau Îi cuno~teau foarte putin). Fata -~t~ c: .
nu-~i poate dezaproba alesul, ca trebuie .sa 1se ~upuna.. r~ ~Ia
~

-' câ~tige iubirea :;;iatentia prin capacltatea el de a-llUbl ~1a


;~ ~inevoitoare. Îngrijindu-se de el, indiferent curn se ~rezenta
~.
acesta, ea I~Iacce pta În totalitate destinul. De aceea. onentare~
. A . -
el era 111pm,nul rând IlU spre atractia sexua 1.a ~I d0 rin le , CI
'.
spre vOll1ta " là . Sentimentul de prietenie :;;1ca-Id ura- sutle -
. d IVII . .
- vis a
teasca- era mai presus de sexualitate. .Imagmatl-va ca v -.
- Ull COpi"1hârâzit de soart3. Oncum ar fi1. acest copll.
nascut
- . . -
--1 În g nJltl ~1 sa-I educat!. V-a p unetl
dumlleavoastra tre b ule sa.
speralltele ÎIl faptul ca- aces t COpi"1va va raspunde 1a &: Ad v a
le l call
' .
cre:;;te, sunte 11 ~en 'citi. cà Îi puteti oferi iubirea voastra ~I 1
- . ~I

. ~ 'P CU cat dumneavastrà' sunte!l .' mal b un:;; i aveti,


pute!1 I11gnJL

167

.
.!O!io
ClU "i<
~f-<~..<:: 6"
-
E!!i!
1
H9lZ
..,-.~..,,,,
.....

parte de mai putine suparâri ~i temeri pentru viitor cu atât


copilul dumneavoastrâ va fi mai bun
Încerca(i sa ave(i aceea~i atitudil;e ~i fa(a de so(ul
ni.u- lUb.'. . Pe ca re
I~I. C LIatat mai mult cu cât exista foarte des situatii În GENERALE
ÎNTREBÀRI
care. ata~amentul subcon~tient ~i pretentiile blocheazâ total
sent.lI~entul iubirii. Femeia Întelege cà a iubit doar atunci când
[31111]13s-a destrâmat deja.

'1
Il

Il

/ M-am schimbat muIt §i dupa cum marturisesc cei din


1/, jurnl meu rn-am schimbat inspre bine. Mi-a ramas fusa 0
singura problema pe care ii-o pot solutiona singura.
Tubesc 0 femeie. În principiu, mie imi plac Mrbatii, fe-
1
meile nu m-au interesat niciodata. S-a intamplat insa ca
ne-am fndriigostit ~i suntem impreunii de cinci ani. Îmi
dau bine seama ca nu e bine cefac. Am incercat de multe
ori sa ma despart de prietena mea dar cineva de acolo,
de sus, nu-mi permite sa fac acest lucru. Gratie relatiilor
noastre eu am fnvatat sa iert, sa am incredere !ji sa
iubesc fara suparari §i pretentii. Ma simt fericita, dar
ma macina un gand: prin relatia pe care 0 am vai diiuna
eu oare sufletului meu §i sufletelor copiilor me;' Cred ca
intr-un fel sau altul, voi avea copii. Am 24 de ani, am
ci/it cartile dumneavoastra §i lucrez asupra mea.
Le facem rau urma~ilor no~tri atunci când ne dezicem de

j iubire. latâ ce va pot spune despre situatia pe care mi-ati des-


cris-a: dumneavaastra, În subcon~tient, nu puteti nicidecum

169
.-n ..,...:::::
;;:
~ -
===:....

l iB..ij-
QU
aJE-<f-..c l:5

H9lt
f="""~

1
accepta partea durcroasa clin relatiile personale. Dragostea fata
etc. Eu Însa consider cà una din cauzele longevitatii este lipsa
de un barbat se conjugâ cu un ata;;ament atât de Îllcredibil
desfrânàrii scxuale. Obiceiurile severe, care reglementau cu
Încat nu puteti accepta durerea purificârii clin partea bârbatului
;;i aceasta vâ va ucide ;;i pc dumneavoastrâ, ;;i pc urma~ii
strictete atitudinea fatA de femeie ~i educatia corectà a femeii
Îllsâ;;i, educatie ce excludea gelozia, supararile ~i pretentiile
f
dUIl111cavoastrâ. Din cauzà cà baza fericirii omene~ti este viata
fata de sot alcatuiau un fond genetic sanatos. Atunci Însa când
~i cOlltinuitatea acesteia, adica atractia sexualà, iubirea pentru
femeia este geloasa, Î~i critica În permanenta sotul, ;;i e
0 femeie În cazul unei frânàri (in subcon;;tient) a atractiei
nemultumita de acesta, atunci ea amplifica brusc În propria
sexuaJe Încetjne~te aculTIularea de agresivitate. Nu e cazul sa
pcrsoanâ ;;i În copiii sai posibilitatea aparitiei unor afectiuni.
va temeti de acest sentiment dar Ilici nu trebuie sa va mâlldriti
Deoarece dorintele ~i vi3ta sunt interdependente, gelozia ;;i
cu aceastâ legâturâ. OricliITI, mai devreme sau mai târziu, va
supararea unei femei genereazâ tocmai acele afeqiuni care ne
trebuÎ sa solutionati ;;i aceastâ problemâ. Cu. cat vâ yeti orienta
scurteaza viata, apropiind bâtrânetea.
mai mu]t În relatiile dtimneavoastrâ spre iubire, prietenie ~i
mai putin Îllspre sexualitate, cu atât yeti menti ne În urma~ii
De 4 ani lucrez asupra sinelui. La 15 ani, dupa ce-am
dumncavoastrâ 0 cale de a se dezvolta ~i nu una spre
suferit de otita, am un vajait În urechi - În prezent
degradare.
acesta se amplificit Dupa ce am fost În~elata de sot nu
am putut sa citesc nici un rand cu ochiul stang. Nu
Ce vrea sa fnsemne arteroscleroza vaselor sangvine
demult am Început sa vad cu acest ochi - multumesc.
ale creierului - fmbatranire sau pacafe? Care sunt
Fiul cel mare sufera, din na~tere, de astenie. A suferit 0
cauzele?
trauma acum trei ani iar in prezent sutera de 0 dis'locare
Pe mâsura ce omuI trâie~te ~i se cufundâ tot mai adanc În
a vertebrelor. Fiului cel mic i-a fost extirpat jumatate
dorinte se decIan~eazâ mecanisll1ul opus eliberârii. E vorba de
din intestin. Care este cauza acestor probleme ale
afectiuni, bâtrânete, adicâ de stingerea treptatâ a functiilor
copiilor?
noastrc - e ~i acesta lin mecanism care ne salveaza sutletuJ de
Daca dumneavoastra În realitate ati perceput atât de dureros
degradarc. Deci, cu cat mai mult ne restriqionam În ceea ce
situatiile limita Înseamna ca În perioada maturizarii sexuale, a
tine de plâcerile IUl11e~ti,mai ales primavara, cu atat suntem
primei iubiri, cand sufletele copiilor s-au apropiat de dumnea-
1
mai buni unii tata de altii ~i fatA de sine, ~i cu atM mai mult
voastra Illi ati putut face fata (În planul fin) acestor situatii.
Yom face fatâ bolilor ~i Îmbatrânirii. De altfel, exista foarte
f1 Daca ati blamat sau v-ati suparat, atunci e vorba de un pro-
multe ipoteze care expIica longevitatea vietii În Caucaz. Unii
gram de autonimicire care ulterior v-a afectat capuJ sau intes-
cred cà e vorba de caracteristicile hranei, ale apei de munte
tinul. Daca v-ati inhibat supârârile pot fi afectate inima, plâ-

170
~ 171

1
."!i"'1o
ClU ~ ~ if
«11'-1'-<..0::
l-
ii:
i5
-
~
l
r - Ll9lZ

mânii sau gâtul. La copiii dumneavoastrâ S-3 amplificat


$i de aceea este mentinuta boala ca unie mijloe de
tendinta de a blama, de a fi deprimat sau de a se supâra.
salvare. "
~allsele lor de a depâ~i situatiile dureroase s-au redus. Însemnâ
- De ]a care din pàrinti putea sa vina 0 asemenea
cà În momentul Încercàrii ei IlU ~i-au ucis agresivitatea În sine
percep(ie?
~i În copiii lor. Aceastâ agresivitate este franatâ acum prin
L-am rugat sa-mi spuna numele mamei. Mi I-a spus.
boalà. Sânatatea copi ilor dumneavoastrâ depinde de curn vii
- În biocâmpul femeii e 0 posibilà moarte a sotului, Î-am
veti putea retrai viata ~i cum yeti putea schimba ceea ce
spus eu, Ce Însemna asta? Înseamna ca gelozia, supâràrile ~i
trebuia schimbat. ~i inca un detaliu: aceastâ retraire În gând va
pretentiile ]a aceasta femeie sunt atât de profunde lllcât sotul
deveni realâ dacâ a yeti proiecta de 200 de ori. Alegeti câteva
poate muri sau se poate Îmbolnavi gray.
situatii dureroase ~i lucrati asupra lor. Scopul este simplu:
- Da, marna fetitei Într-adevar e foarte exigentà - mi-a
dUl1llleavoastrâ trebuie sâ va schimbati. Reaqia dumnea-
spus interlocutorul meu. Mâ uit pe geam la copacii de pe
voastrâ la oriee evenÎment trebuie sa fie cu totul alta.
marginea drumullii ~i continui:
- În mod practic, toate femei]e inteligente, exigente ~i cu
Ce reprezinta "paralizia cerebrala infantilii"?
0 mare vointà au copii nefericiti:
0 sa va vorbesc la Început despre 0 anumita situatie. Ma
- $i ce-i de meut, daca ea s-a nâscut a~a?
atlam În ma~ina unui prieten ~i am Început sà discutàm despre
- Dacà ea la serviciu este exigenta ~i principialà, iar cu
paralizia cerebrala illfantilà.
omul iubit este ginga~à ~i neajutoratâ atunci totu-i În regulâ.
- Sofia mea a stat, la rugàmintea vecinei, cu fiica acesteia
Ea va trece de pllrificare iar copiii vor fi normali. Dacâ Însâ ea
care su fera de aceastà boalà. Caracterul fetitei era greoi,
va fi durâ, exigentâ ~i principia]â În viata particularâ atunci e
complex.
mai bine pentru ea sâ nu aibâ copii. Dacà nu vrea sà accepte
- BineÎnte]es, I-am sustinut eu, paralizia cerebralà repre-
suferintele din partea sotului le va primi pe cele din partea
zinta blocarea lInui imens program de autodistrugere. Când;
copi lu lui.
]àuntrie, e~ti gata sa faci presiuni asupra oricui doar pentru a-ti
satisfaee dorintele ~i acumulezi În sutlet tot mai multe - Mà nelini~tesc pentru sotul ei - mi-a spus companÎonul
meu. Ce .se va Întâmpla cu el, va muri?
pretentii, blamâri ~i suparàri, atunei cu din ce În ce mai multà
- Spune-mi numele lui, - I-am rugat, ~i peste câteva
putere Îllcepi sa te distrugi ~i unica modalitate de a te salva
secunde i-am spus: Totu-i bine, barbatul e bun la suflet, sâritor
poate fi doar 0 boala ineurabilâ. Daca În fiecare secundà
la nevoie, ~i femeia nu-i va putea face rau.
sutletul urâ~te ~i blameazâ lumea Înconjurâtoare atunci În
- Reiese cà ceea ce trebuia sà-I ucidâ pe sot trece aSLIpra
fiecare fractiune de secunda omul se autodistruge...
copilului?

172
173

. .
.-
18-
CIl
~ --= -
~u
l ~~~f u ~

L>9l~
-=
r-

- Da, Îi raspund, programul deja s-a declan~at. Daca - Î11vietile antcrioare el ~i-a fiicut sotia geloasâ. 0 control a
femeia are anllmite pretentii asupra tatalui peste care nu poate ~i 0 tinea. din scurt in a$a masurâ Încat cu timpul a devenit
trece, atunci acest program se declan$eaza $i Îi ucide sotu!. ~i Îngrozitor de geloasâ ~i supàràcioasà iar divinizarea subcon$ti-
fiindcà ace~ti copii sunt ~i ai sotului mecanismul de nimicire entà a iubirii lui umane, a relatiilor ~i dorintelor lui din aceastâ
se transfera $i asupra lor. viatà este injosità prin caracterul femeii $i prin boala fiicei
- Sa zicem ca mama Î~i ucide incon~tiellt fiica, fiica, Îllsa, sale.
ce vina poarta? - AculTI mi-e clar, a concluzionat $oferul uitându-se la
- În trei vieti anterioare ea era gata sa suprime pe oricine traseu, de cc Însà ace$tia s-au Îmbolnâvit, iar altii - nu?
pentru a-$i satisfacc dorintele. Sufletul ei a Început sa piarda - La Început noi pierdem senzatia de continuitate a
iubire, ceea ce Înseamna ca pentru a-~i sai va sufletul În aceastâ Divinului $i a iubirii fatâ de tot ce se Întâmplâ. Noi uitâm cà
viata va trebui sa i se naruiasca mereu toate dorintele. ~i iata suntel11divini În esenta noastrâ ~i Înccpem sà iubim cu teama
ce obtinem: cel mai mult se ocupa de ea mama, ~i fata trebuie ~i Îndoialà, iar mai apoi cu melancolie ~i lipsà de Încredere În
sa-i dea În schimb iubire ~i caldura sufleteasca. Recuno~tinta $i sine. Ulterior nu mai suntem multumiti de noi În~ine, apar
iubirea permit echilibrarea oricaror pierderi din partea altei suparàrile pc cei dragi $i pc toatâ. lumea, mai târziu colcàim de .-

persoane. Deci, mama Î~i iube~te copi lui ~i totodata ÎI va ucide ura ~i suntem gata sa nimicim pc oricine nu ni se supune $i ne
1,1
tara sa vrea. Fetei nu-i ramane decât sa-~i iubeasca marna, sta În cale. Fiecare dintre noi alege pe ce treapta trebuie sâ se
acceptând Înjosirea dorintelor ei prin agresivitatea rnamei. opreascà. Dacâ mecanismul de pàstrare a iubirii este dezvoltat,
1
Il
Sufletlll Învatà, Încet $i chinuitor, sa iubeasca chiar ~i atunci atunci amui se opre$te de la primele trepte ale càderii in pâcat.
cand are loc Înfrânarea dorintelor: Cu cât acest proces va Cu cât acest proces dureazâ mai mult cu atât afectiunile care
decurge mai repede ~i cu cât lTIai lTIulta iubire va fi În sufletul Încearcâ sà-I opreasca S\ll1t mai serioase. ln acest caz are 0
fetitei cu atât mai mica va fi concentrarea asupra dorintelor iar mare importantà educatia religioasâ ~iconceptia asupra lumii.
lllama va Înceta sa Încerce sa-i sparga zidul de aparare al tiicei. - De altfel, ce sunt credinta, speranta $i iubirea? De ce
Fetita are 0 singurâ ~ansà de supravietuire - sâ râspunda prin aceste notiuni stlnt Icgate Între ele?
iubire la agresivitate. latâ de ce a fost lipsitâ de toate formele - Sa Începem cu speranta; noi avem dorinte superficiale
de apârare, cu exceptia iubirii $i a caldurii suflete~ti. care tin de corp ;;i dorinte care vin din iubire. Primele trebuie
- Ei bine, eu Însâ nu Î11teleg un lucru. Pentru parinti este 0 Înfrânte, celelalte trebuie sllstinute. Daca dorinta nu cantine
mare suferintâ sà-$i Îngrijeasdi acest copil bolnav. inteleg de , agresivitate ca deja este ca $i Împlinitâ. Atunci Însâ când
ce sufe..a marna $Î fiica, Însa de ce trebuie sa sufere $i tatal, fiidind pc plac propriei con;;tiinte noi suntem Încercati de fricâ,
dacâ el este un 0111bun $i 11Uare nie! macar 0 --.agresivitate dubii, neÎncredere noi ne distrugem viitorul ~i câlcâm În
interioarâ?
175
]74
.!:l'-;
~u

l
CQf-o~! ~

H9lZ
--
=

- ,...

picioare dorintele noastre. Speranta Însemnâ pâstrarea dorin-


telor În acel moment În care con~tiinta se dârâmâ. Speranta
il'
1 I,
este dorinta care existâ În potida temerilor, dubiilor, Înjosirilor,
.
1

regretelor ~i neplâcerilor. 0 astfel de dorinta poate supravietui DIVERSE


doar atunci cand concentrarea asupra iubirii este cu mult mai
mare decât concentrarea asupra con~tiintei.
l,

- ~m Înteles, Îmi râspunde interlocutorul meu. Speranta


1
este pnmul pas càtre cunoa~terea Divinului. Care-i cel de-al
doilea?
,1 ' - Credinta este tendinta câtre iubire atunci când Speranta
1
ITIoare.Adicâ, dacâ noi tindem spre iubire depâ~ind limitele
con~tiintei atunci e vorba de sperantâ, dacâ Însâ continuâm sa
Ii 1 Ati seris ca daca omul ura~te sau adora pe cineva
tindem spre iubire ~itrecem de limitele con~tiintei ~i dorintelor atunci, in planul subtil, aceste lucruri arata la fel. Daca
- atuilci e vorba de Credinta. '
eu iubesc nebune§te pe cineva oare acest sentiment este
- Mi-a ramas sa mai Întreb ce Înseamna Iubirea? similar cu cel al urii? Sau adoratia, ata~amentul puter-
-
zâmbe~te interlocutorul meu. -
nic fata de cineva oare aceasta nu este iubi~e? S: pr~a
- Nu demuit savantii au stabilit ca doar În partea vizibilâ a poate ca acesta sa fie motivul pentru care ~l eXIsta zn
Universului se afla circa 150 miliarde de galaxii. În tiecare via ta 0 expresie at/if de raspandita ca ,,0 iubire
galaxie se atla câteva miliarde de stele ~i toate acestea nefericita". .
reprezinta doar 0 parte intima din ceea ce noi numim lubire.
0 iubire adevaratâ este Întotdeauna fericitâ. Avetl
Ne-am continuat, În tacere, drumul pe autostrada Înza- dreptate. Din punctul de vedere pamântesc iubire Înseamnâ re-
pezita. Ma gândeam ca reteta esentiala a sânatatii este sà nu ciprocitate, stabilitate a fericirii umane, aparitia copiilor, Înde-
uitam niciodata de iubire, chiar ~i atunci când s-ar parea cà plinirea dorintelor etc. Expresia "iubire nefericità'" Înseamnà 0
toate sunt Îlllpotriva ei. lar aici tiecare om Î~i alege calea lui. iubire din punctul de vedere al dorintelor omene~ti. E vorba
mai degraba de 0 dorinla, decâ! de iubire. Dorintele pot fi
nefericite,iubirea Însa - niciodata.
Sà gândim Împreunà. Ce este fericirea umanà? Este posi.
bilitatea de Împlinire a dorintelor. Imaginati-và cà aveti parte
de 0 fericire imensà. Ajungeti pâna la 0 anumità limita. Dupa

176 177
~
~u ..
t:Of-of-o.E
-
..:.;i:i, f-
a::
6 -
---=
;;;;:;;B
1
Ü9ll

aceasta limita fericirea pentru dumneavoastra va Însemna ne- Motivul real pentru a face ceva pentru eternitate este
fericire. De ce? Pentru ea dumneavoastra simtiti ca ati atins un sa fii cointeresat personal in aceasta eternitate. În acest
asemenea nivel pe care nu-I yeti putea menti ne. În eontinuare caz un individ ar trebui sa traiasca ve§nic, altfel nu pu-
aceasta fericire va va sufoea. tem vorbi despre cointeresarea lui. Ce credeti despre
Sau - 0 alta varianta: obtinând aceastâ fericire Înc~peti sa acest Iucru?
~
mtelegeti ca mai devreme sau mai târziu 0 yeti pierde, acest
- Ce este 0 generalizare? Existâ diferite situatii.
lucru fâcându-va nefericit. ~i cu cât aveti acum mai multa Despre fiecare situatie În parte exista 0 anumitâ infonnatie
, Il
fericire cu atât mai nefericit sunteti pelltru ca ~titi ca 0 yeti care se generalizeaza. 0 situatie generalizatâ este deja alta dar
pierde. ~i atunci, cu cât barbatul iube~te mai inuit 0 femeie cu
1
! totodata aceasta contine datele despre cele laite situatii.
atât mai mult se terne de În~elare, de moarte sau impotenta. În Exista mai mult de 70 de mii de afectiuni. Depistam la
l' acest caz fericirea se transforma În suferintâ, În chin ~i-apoi Îneeput sute de cauze, apoi zeei ~i În sfâr~it - una singurâ.
1
Începe degradarea. .
Dez.icerea de lubirea divinâ genereaza toate problemele.
'1
1
De ce? Pentru ca 0 astfel de ferieire se concentreaza nu Acela~i lucru se Întâmplâ ~i cu oamenii. Exista un numar
Il
1 a~u~~a izvoarelor, asupra iubirii Însa;\Ï, ci asupra dorintelor ~i Îmcns de oameni. Fiecare Î~i are individualitatea sa; când Însa r
VICtll. Aeea explozie de iubire În care accentul nu cade pe
l '
Divin ci pe dorintele omene~ti este totodata ~i 0 explozie de
trecem la planuri mai fine individualitatea Îneepe sa se
I, destrame ~i ramâne doar ceva general iar În cele din urmâ
ura ~i teama. ramâne doar Divinul, ve~nicul.
Sau eu urase femeia de care m-am Îlldragostit sau ma urasc În afara de Dumnezeu nimic nu este ve~nic. latâ de ce tot
pe mine Însumi ~i nu mai vreau sa traiese fiindcâ ea ma va 1 ce e divin În dumneavoastra este ve~nic. La acest nivel Însa
;1 abandona. Toate depind de un singur lucru: spre ce tindem !loi simptomele noastre individuale Î~i pierd importanta. Ele au
atullei când iubim. Daca noi YI iubim pe Dumnezeu În toate I~ pondere doar atunci când ne aflam În Înveli~ul nostru fizie.
1

atunci tot ce facem reprezinta pentru noi doar un mijloc (~i nu


1
?
Atunci dind patrundem Într-un plan divin comportamentul ~i
"

un tel) ~i suntem tot mai fericiti. Daca Însa noi ne concentram J., caracterul nostru nu au nici un sens. De aceea ~i notiunea de
asupra dorintelor (fie ca e vorba de copii, de continuitatea "cointeresare personalâ" (atunci când e vorba de planul Divi-
vietii, dere-latia cu fiinta Îndrâgita) atunci cu cât sentimentul nu lui) este un non-sens. Când Înaintam spre iubire notiunea de
Ilostru este mai puternic cu atât mai multe suferinte se ascund "cointeresare" trebuie sa dispara.
III spatele sau - la Îllceput În subcon~tient, ulterior ~i În Iubirea de Dumnezeu este posibilitatea de a fi Întotdeauna
realitate. fericit.
Ce ne mai trebuie pentru a fi fericiti?
Noi trebuic sa simtim iubirea pentru Dumnezeu. Este 0
]78 ]79
.~
QU
aH-~l ~
-
!!Eiii!
1
H9lZ

'1
""
Il

Împrejurare de circumstante În care daca nu yom sesiza divinul pot avea drept scop numai sanatatea fizicà sau succesul În
din noi nu yom putea supravietui. afaceri permit utilizarea acestora tara nici un fel de probleme.
Il

Cam atât despre cointeresarea personala. În fond, daca e sa Când ne modificam În prezent, ne modificâm ~i În trecut ~Î
Il,
ne gândim bine omul solutioneaza 0 singura problema - În viitor pentru cà timpul este unie. Patrunderea În viitor repre-
l', pastrarea iubirii pentru Dumnezeu sau refuzul acesteia. De aiei zintâ 0 concentrare ridicatâ asupra viitorului - e vorba de
, 'ill, ni se trag toate. În acest plan toti suntem egali. Într-un plan fin tehnici speciale care ulterior pot da un efeet negativ.
l' il sufletele noastre reprezintâ un Întreg. Ideea esentialâ e cea pe care se bazeazà 0 anumita tehnica.
1
1
Cointeresarea personalâ este 0 notiune ce tine de un plan de Tehnicile indiene au la bazâ ideea unui Dumnezeu unie ~i a
il suprafatâ, de mare anvergura. eomuniunii cu Acesta. Acest lucru ii ajutà sà-~i dezvolte
Diferentele sunt cu atât mai neglijabile cu cât ne apropiem capacitàtile dacà lâuntric ei nu s-au dezis de acea filozofie care
mai mult de Divin. Va spun Încâ 0 data: nu are sens sa vorbim stà la baza acestor tehnici.
despre ceva personal atunci când e vorba de planul divin. Tehnicile moderne, de regula, nu au la bazà nici un fel de
Dumnezeu este personalitatea absolutâ ~i impersonalitatea filozofie de aceea pot fi nocjve.
'l'I
absolu!..
Se poate determina ~i fara diagnosticare daca 0
Nu reprezinta oare anumite tehnici (yoga, respiratia persoana manifesta agresivitate fata de iubire sau nu?
controlata, anumite tipuri de meditatie, dianetica, retra-
- Daca În cazul agresivitatii din partea altûr persoane la
1 irea anumitor situatii etc.) un tel de patrundere ln viitor dumlleavoastrà nu apare necesitatea de a ràspunde printr-un
§i nu este oaTe acest lucru 0 fncalcare a anumitor legi?
1
sentiment de agresivitate, de a va apàra emotional, Înseamna
-Yoga, tehnicile de respiratie, tipurile de meditatie,
ca sunteti În regula.
~I

,1 retrâirea anumitor situatii nu sunt decât ni~te forme de lucru


1
asupra sinelui care ne ajutà sâ ne modificâm starea làuntrica, If
De ce Începi sa-i iube~ti pe toti numai dupa ce ai fost
sa ne schimbam atitudinea fatà de lume - toate acestea ne ajuta
"lovit", adica injosit, ofensat sau numai dupa ce s-a in-
sa ne tratam. tamplat un lucru neplacut? De ce simti dorinta de a
lese În fata, din punctul meu de vedere, dianetica: aici merge benevol catre iubire dar aceasta do~inta nu se ~ea-
accentul se pune nu pe rnodificârile pe care le suportàrn ci pe lizeaza? Prin ce se explica acest lucru: pnn faptul ca nu
aspeetele tehniee ale chirurgiei biocâmpului.
e~ti pregatit sau prin lene elementara? . 1
Am seris În càl1ile mele cà la Început dianetica are efect, Dumneavoastra uitati ca noi continuàm sa ràmânem al1l-
ulterior Însà apar tot mai multe probleme. Iatà de ce 0 atitudine
male ~i atât timp cât Divinul din noi nu a devenit 0 realitate,
corecta fata de tehnici ~i con~tientizarea faptului ca acestea nu
]8] (
]RQ

1
--
l
."5"11
QU ~~ê-
t:rIE-<E-<..r::
~
u ~
U91l
r" :;...~;-" ~, r-'-

independentâ de tot ce e omenesc, !loi râmânem ni~te animale


sentimentele, trec În informatie, adicâ În gandire ~i viceversa.
dezvoltate, adicâ !loi depindem de ceva, !loi lenevim, nu vrem
l'
Informatia reprezintâ Începutul, masculinul, iar energia -
sa facem anumite lucruri iar procesul dezvoltàrii noastre este
,1 femininul. În planul superficial existâ 0 diferenta vizibila Între
Il unu/ fortat. Daca este fortat, atunci, !loi sesizâm Divinul doar
aceste doua Începuturi. ÎIl straturile de profunzime energia ~i
l' cand pierdem omenescul, iar pierderea a tot ce e omenesc 0
'i informatia sunt idelltice. Dacâ illdividul are contact cu aceste
"' simtim atunci când suntern loviti, injositi, ofensati. Iata de ce
1
straturi, atunci orice cuvant spus de el se poate transforma În
, ,II
"

de multe ori un barbat poartâ 0 femeie pe brate, Îi dàruie~te


i fapta. 0 fraza rostita se realizeaza ca 0 situatie. Cu cat
,III bani, i se Închin3, iar aceasta fuge la altul, care Îi ia banii, 0
'II con~tiinta noastra este mai mare ~i cu cat mai mare e aco-
Înjose~te -?iastfel toti sunt multumiti -?Îfericiti. Pentru cà unul
perirea ei În timp cu atat mai adânc pâtrunde ea În structurile
',1 pierde banii, clar dobânde~te iubirea pentru Dumnezeu, altul ia
. l', fine ale Universului. Ce Înseamna sa asculti sfatul unui Înte-
! l,II
acqtj bani, ajutându-i pe ceilalti sa simta iubirea pentru
lept? Sau sfatul unui calugàr - sihastru? Primul are 0 experi-
Dumnezeu.
1" enta impunatoare, generalizând mii de situatii de viatâ. Cel
,
,1
Trebuie sa Întelegem ca atât timp cat noi nu ne Întoarcem la
Il
de-al doilea nu are experienta, Îllsa rugâciunea lui este 0 lim-
1 Dumnezeu $i nu suntem ulla cu Dumnezeu sau mâcar nu
II
1,1
pezire intuitiva. S-ar parea ca $unt dou.à persoane diametral
I
simtim prioritatea Divinului din noi atunci În noi factorul
I)l'i opuse Însa ambele Îti pot da acela~i sfat .
uman va fi foarte puternic; $Î dependentele, $i lenea ~d
'1 Vorba e ca informatia din mii de situatii de suprafata ~i din
lâncezeala.
Il'1''
1
zeci de situatii de profunzime pateu fi aceea~i. Cunoa~terea
intuitivà e totdeauna Înaintea experientei. La Început noi acu-
Omul se deosebe~te de animale prin faptul cii are
',1 mulam informatia cu ajutorul sentimentelor, dupà care ea se
ratlune. Tocmai ratiunea ne permite sa ne educam senti-
transforma În experienta ~i con~tiinta. În stratul se suprafata
,'II mentele. În filozofia indiana insa se spune ca cel mai
sentimentele genereazà gandirea iar energia se transforma l'Il
mare du~man al omului este cort!jtffnta. În Biblie se
informatie. În planurile de profunzime informatia genereazâ
1
1
spune: cuno~tintele muIte inmultesc durerea. Cui ar tre-
energie. În planuri ~i mai fine energia ~i informatia sunt
1
l' bui sa ne Încredintam totu§i, c01l§tiintei sau sentimen-
identice ~i se prezintà ca manifestarea unuia ~i aceluia~i
telar noastre?
Început.
- În timpul cercetârilor mele rn-am convins de urmatorul i1 Cu cât mai mult ne apropiem de bazele existentei cu atât
~ucru; dacâ senti mente le mor. stagneazâ $i con$tiinta. Con$ti-
mai mult gandurile ~i senti mente le noastre se umplu cu iubire.
II1tanoastrâ este, de fapt, un sentiment generalizat. Ca infor-
~i dacâ sentimentul dumneavoastra de iubire este tara de
matia sâ se realizeze este nevoie de energie. E_nergia, adicâ
teamâ, lâncezealâ, suparari ~i ofense atunci gândurile ~i senti-

182 183
-=-=-=
~ --
l
~u
~zn...~f u I!!!!!!!I!
-==-
usa
r

mentele vii vor arâta calea cea drcaptA. Atuilci puteti sa vii
Esentialul este ca daca ati depfujit faza negativa Învatati sa
Îllcredintati gândurilor ~i sentimentelor dumneavoastrâ.
traiti ~i sa gânditi pozitiv, adica sa mâriti cantitatea de iubire
din suflet, sa percepeti Divinul În orice manifestare a lui.
Daca afectiunile oamenilor sunt provocate de
Tot ce-a fast mai greu a ramas În urma, nu va râmâne decât
dereglari cronice atunci rom se explica imbolnavirile
sa perseverati!
animalelor? Daca dumneavoastra sunteti la curent ro
sistemul propus de Vere§ciaghin spuneti-ne rom se
Spuneti-ne au oare animalele suflet: daca da, atunci
comporta acest sistem vizavi de propriul dumnea-
de la cine au trecut la ele aceste suflete?
voastra sistem? Ne-ati sugerat la lectiile dumnea-
Sa Încercâm sa ne c1arificam: ce Întelegem prin sufiet?
voastra sa ni-i amintim pe toti cei pe care suntem
Notiunea de "suflet" presupune individualitate. Eu, de
suparati §i sa-i iertam dar eu am constatat ro uimire ca
exemplu, sunt 0 persoanâ individualâ, deci am un suflet.
vechile ofense nu ma deranjeaza ca ~i cum toate acestea
Illdividualitatea mea este determinata de cumulul dintre com-
1111 nu mi s-au intamplat mie. Mai nou, nu am nici un leI de
portamentul rneu ~i atitudinea mea fatA de lume. Cu cat sunt
suparari. Cum Sa lucrez atunci asupra mea?
1:1
mai multe situatiile de viatâ cu atât mai ~are e experienta mea
Il'1 ,
Animalele simt ~i ele teama, au regrete, urase, sunt geloase,
Il ~i cu atât mai puternic ma edific eu ca personalitate.
l,II cad ÎIl apatie. Griee fiintâ vie este Încercatâ de emotii. Am
'l,
Daca eu am doar 2-3 reactii În anumite situatii Înseamna ca
! Încercat sa pUll diagnosticul Soarelui ~i unul din programele
III sufletul meu e primitivo De exemplu, amibele sau microbii au
Ii acestuia este deprimarea din cauza imbâtrânirii. Dacâ pana ~i
doua variante de lucru cu lumea Înconjuratoare, variante care
natura moartâ este Încercatâ de emotii, ata~amente !;Iisupârari,
lill le ajuta amibelor ~i microbilor sa supravietuiascâ; Însa mo-
atunci ce sa mai vorbim despre fiilltele vii? Nu-mi este
,,1 delullor de comportament este extrem de limitat.
cunoscut sistemullui Vere~ciaghin. Daca supararile (ofensele)
III!,
Animalele au mai multe variante de a reactiona la diferite
nu va deranjeaza acest lucru Înca nu Înseamna ca launtric
situatii; deci, putem vorbi despre intelectul animalului ~i
sunteti curat; am avut momente când am crezut ca este
despre un anumit tip de suflet.
imposibil sa fiu ofensat sau iritat de ceva ~i doar peste 0
Omul este 0 fiinta sociala. Societatea presupune legaturi
jumatate de ara ma convingeam de contrariu. E deja foarte
bine defillite Între membrii colectivului iar prezenta unor
bine daca nu aveti senzatia unor suparari pe care sa le tineti În
launtrul dumneavoastra. Curn sa lucrati asupra sinelui?
.\
f
legaturi stabile ~i diversificate presupune diferite situatii În
care se poate afla un individ. Daca exista situatii diferite exista
Credeti-ma yeti fi ajutat. Daca yeti alege calea cea buna
~i diverse reactii la acestea.
ajutorul nu va Întârzia sa vina.
În cele din urma diversitatea tipurilor de comunicare ~i a

IM4 185

1
il
.!:l'
QU

l
..:.:i:i.
alE-~.E ~
u
'--=
~
-
H911

_.
j"-

situatiilor creeazâ ceea ce !loi numim experienta de viata, cele din urmâ, diversitatea situatiilor poate fi epuizata ~i atunci
illtelect, vÎziune asupra lumii ~i cand toate acestea se sedi- ne Întoarcem, la Creator, la cel Care ne-a dat viatâ, asta
menteazà se cOlltureazâ sutletul. Însemnând câ noi ne-am cunoscut pe noi În~ine ~i totodata am
Oriee fiintii vie are suflet, care se dezvoltà prin experienta cunoscut Universul.
reactiilor noastre fatâ de lumea Înconjurâtoare.Profunzimea ~i
plenitudinea reactiilor se definesc prin diversitatea nivelelor de
comunicare. Omul n-ar fi existat tarâ 0 gândire colectiva. lata
de ce dezvoltarea gândirii colective, profunzimea acesteia ~i
volul11ulreactiilor umane genereazâ 0 diversitate de situatii.
Diversitatea situatiilor genereazâ experienta, cmotiile, ~i
define~te sufletul nostru. În principiu nu exista nici 0 diferentâ
Între am ~i microb. Sufletul nostru reprezintâ diversitatea
experientei Iloastre sellzuale, experientei actiunilor ~i gându-
rilor l1oastre; toate acestea se desprilld din gândirea colectivâ. r
ÎIl sutletulnostru se gâse~te 0 sâmântâ divinâ care e ve~nicâ ~i
e prezentâ la orice fiilltà vie acolo unde noi toti suntem În
comuniune, unde suntem un Întreg viu.
Nu ne deosebim cu nimic de animale ~i microbi În struc-
turile vitale, la nivelul râdâcinilor de profunzime ~i ne
deosebim semnificativ la acel nivel În care avem posibilitatea
sa comunicâm multilateral ~i sâ cream structuri rezistente de
inter-relatii. În acest plan chiar ~i oamenii diferâ mult unii de
altii. lubirea, bunâtatea, nobletea ~i responsabilitatea ne ajutâ
sa dezvoItâm comunicarea. Toate acestea ne fac sufletul mai
bogat.
.\ N-ar trebui sa câutam diferente. Diferenta esentiala consta
În diversitatea experientei senzoriale. În fine, cu cât mai diver-
sificate sunt senzatiile ~i comportamentul nostr.u cu atât mai
J
mult !loi cunoa~tem Universul prin sistemul de inter-relatii. În
!

z
j
186
,1

':1,
.-Qur---
ca
~~
aH-~f1
0- ~
u
---
I!!!I!!!!!!!!I!
1
0. H9Ll
-

1
1"'"
1

niciodatâ. Deosebirea dintre cântecele ruse~ti ~i cele occiden-


1 tale cOllstâ exact În ceea ce Pu~kin numea "tristete luminatà".
,II Adicâ pastrarea iubirii În suflet chiar ~i atunci când suntem
'I: ARTA tri~ti. În Occident omul ori se distreazà, ori e trist, de~i muzica
l'
j' latino-americanâ are acela~i dualism ca ~i piesele ruse~ti ~i
Il ucrainene. Bocetul n-a fost niciodata artà pe când Încercarea
1111 de a pastra iubirea În timpul plânsului ~i chinurile aferente sunt
j:! 0 arta. Dupa cate Înleleg toate hiturile occidentale au la baza
i ideea satisfactiei sexuale. Cântecele ruse~ti Însâ pornesc de la

',1
I l' ideea pastràrii iubirii chiar ~i În clipele Înjosirii sexuale.
Il
lubirea care razbate printre tristete, durere !;'i pierdere este
Il'1
Damenii de creatie - poetii, pictorii, etc. - pentrn a da iubirea În care ceea ce tine de Divin e tot maÎ mult, pentru cà
Il'
na§tere unei opere sunt nevoiti s-o faca intr-o anumita ea exista În clipa pierderii umanului. Vocatia artei este de a
1

'
111'1
11

.
stare
Eu scriu
de spirit care nu fntotdeauna
poezii §i uneori trebuie sa ma afIu
este una optimista.
un timp
trata sufletele umane. Deocamdatâ Însâ arta ne otrave~te tot
mai mult transformând iubirea În sex, agresivitate ~i depri-
.

indelungat fn astfel de stari. Depresie, teama. Ce-i de mare. Procesul de cadere economicâ a Rusiei a incetat, dar cel
1/
facut? E evident ca nu pot sa scriu poezii pe 0 nota opti- de dezintegrare spiritualâ continua Înca. În acest plan Rusia
!'I imita cu sucees Occidentul. Cred Însa cà toate acestea vor
mis ta, atunci cand de fapt vreau sa redau cu totul
altceva?! trece destul de repede.

1 - Depresia ~Î teama ucid iubirea ~i contravin creatiei.


Daca dumneavoastra va aflati Într-o astfel de stare atunci când
,1
creati atunci eu cred ca e mai bine sa nu aratati nimanui
I~
il operele dumneavoastra.
Arta e che mata sa vâ Învete a iubi ~i a Întelege procesul 'f
1 \
1,1
l'
l1a~terii ei. c'ântecul În care se simte tristetea, melancolia, pier-
derea va fi artâ atâta timp cât În aceastâ tristete se pastreazâ ~i
,
1 sentimentu] de iubire. Dacâ pierderea ~i tristetea cantate
sugereazâ teamâ ~i deceptie atunci e vorba de 0 sinucidere
lenta, iar demonstrarea ullei sinucideri nu va fi cOllsideratâ artà

188
.S""'I
QU
~~
===
l
H9LZ
r- --

Serghei Nikolaevici, fncercati sa ne convingeti fn


u!timui timp ca omui f§i ia toate fortele §i energia nu-
mai din lubirea Divina iar hrana nu are nid 0 impor-
AL1MENTAREA 91 FOAMEA tanta. Cum se poate trai fara hrana?
Nu dellluit am citit un articol ~i am V3zut fotografia unei
femei care nu manânca de 7 ani. l-am pus diagnosticul ~i am 1
constatat ca s-ar putea sa aibâ probleme. Exista plante care se
hranesc cu energia soarelui ~i Î~i iau hrana din aer. Exista
animale care se hranesc cu plante. Exista animale carnivore
care se hranesc cu animale ierbivore. Nici -intelectul ~i nici
apropierea lar fata de Dumnezeu nu este determinatà de natura
Cum se face corect foamea? Trebuie oare sa exc/udem alimentatiei lor. Omul poate exista ca 0 plantâ, Î~i poate lua (
toate alimentele atunci cand facem foamea? Eu nu pot energia de la soare sau din aer. Aceasta Însa nu va fi acea
rezista În astfel de conditii. energie pc care el 0 ia din iubi.re. Subliniez mereu ca alimen- ri
Trebuie sa Întelegem de ce facem foamea. Daca facem tatia ~i vestimentatia Îi oferâ omului ceea ce noi numim civi-
foamea pentru a ne dezice de toate momentele ce tin de lizatie, evolutie. Pentru Început toate acestea sunt necesare.
omenesc atunci cel mai bine este dupa parerea mca, sa tinem Hrana Îi ofera omului nu numai energie ci ~i un schimb infor-
post Înainte de a face foamea, adica sa consumam hrana matianal cu lumea Încanjurâtoare, vestimentatia ~i case le sunt
nedivcrsificata ~i, de regula, de natura vegetala. E bine sa doar ni~te posibilitâli de a lega relalii.
eliminam stresul. Daca nu va puteti debarasa de stres ~i Din timpuri stravechi se ~tie ca amui poate supravietui ~i la
Începeti S3 faceti foamea acest lucru ar putea sa va dauneze. temperaturi foarte scâzute.
Trebuie sa va deziceti ÎIl primul rând nu de hrana ci de În Tibet sfântul este determinat prin raza cercului de zapadâ
problemc[c de ordin spiritual: stres, teamâ, regrete, suparari, topitâ din jurul sau. Se a~eaza pc zâpadâ zece pretendenti la
insatisfactii. Rezolvati aceste probleme, treceti apoi la un postul de staret ~i cel În jurul caruia s-a topit mai multa zâpada
regilll cuhran3 de acela~i fel ~i doar apoi Îllcepeti sa faceti este ales. Totul este foarte simplu. Nu exista nici un fel de
foalllea. Esentialul atât În cazul posturilor cât ~i al foamei este intrigi de culise cum e la modâ În religiile noastre. De la
nu absenta hranei ci deziccrca de ata~alTlentul illterior fata de Început totu-i clar: cine poseda mai multa bunatate acela are ~i
lumea Îllconjurâtoare. mai multa energie.
Mentionez Încâ 0 data ca tara energia iubirii este illlposibii
sa traie~ti. Toate celelalte sunt doar pretexte. Deci, nu sugerâm
]90 ]9]
11
!
~Qu
~ -
-=0:

l
..:..:s.
,:Qf-o~:C u EE

H91l

..

ca oamenii sa nu se alimenteze. Avem nevoie de hrana nu atât


kannica atunci când e vorba de un mijloc ci doar atunci eând e
pentru energie cât pentru informatie, pentru a comunica unii
vorba de un scop. Dumneavoastrâ depindeti de acest tel ;;i
cu altii, a lega relatii, a fi oameni. Trebuie doar sa Întelegemca
nicidecum de mijloace\e de atingere a acestui tel. lata de ce,
toate sunt interdependente.
dacâ mâncarea este un scop pentru dumneavoastra atunci yeti
Planul fin ~i cel de suprafata se inf1uenteaza reciproc. Ceea 1

lua murdarie informationala chiar ~i de la cel mai curat omo


ce Înseamnà cà trebuie sà facem mi~care fizica, sa ne Îngrijim
Daca Însa mâncarea e doar un mijloc iar scopul este acela de a
,
Il':; corpul, sa ne spalam pe dinti, etc. - toate acestea ~unt lucruri
, ,j sim~i iubirea fata de Dumnezeu prin intermediu\ mâncarii,
fire~ti. 0 atitudine rezonabila fala de propriul eorp ne purifiea
atunci puteti sa nu va temeti de nimic!
,
,'i"
l, ~i gândurile. Exista 0 legatura strânsâ Între trecut ~i viitor,
Il!I
toate forme le timpului sunt interdependente. La fel su nt ~i
1
1
Am 24 de ani, 1,68m ~i 35 de kg (distrafie muscularil).
planurile de suprafala ~i cele interioare. Nu putem neglija pla-
l'
Mil simt complexat - merg uneari pe stradif §i simt cil
l1urile interioare sustinând ca totul depinde doar de planurile
Il;, locul meu nu e printre oameni.
de suprafala.
':'1'1
Putem aborda orice problemà ca pe ceva sensibil ~i foarte
, 'l, Trebuie sa trâim În armonie, atât spiritual cât ~i fizic. de aici provin
ceva ce trebuie Înlaturat<cu orice pret
~

dureros,
111"1' toate "complexele"~ putem Însa aborda a problema ca pe un
,,, Putem consuma mancare preparatif de 0 persoanif
factor constant care ne face sa ne schimbam ~i sa Învingem
1

care a suferit de cancer (operatii, chimioterapie)sau de 0


ata~al11entulfata de dorinlele legate de eorp.
persaanif balnavif de cancer dacif aceastif persoanif este
Am urmarit la TV În Germania, câteva interviuri cu inva-
,1 a rudif aprapiatif (mama) ~i face acest lucru, dupif spu-
lizi. Ace~tia spuneau di ÎI1 perioada de Început a invaliditatii
,1 sele ei cu dragaste? Panif la ce varstif se paate ape/a la
lor au fast Încercati de deceptii, tristete, disperare, regrete per-
sistemul dumneavoastrii?
'l' manente,chinuri suflete~ti ~i toate acestea pâna În clipa În care
,1 Cu câtiva ani În urma m-a sunat 0 doamnâ care Îmi multu-
trebuiau sa se decida: ce va urma? Silluciderea sau schimbarea
mea pentru faptul cà s-a schimbat atitudinea ei fatà de oameni,
viziullii asupra lumii? ~i-atunci Începeau sa se bucure. Timpul
caracterul, viziunea ei asupra Jumii, Într-un cuvânt, s-au
trecea ~i ei Începeau sa iubeasca viata ~i sa se bucure cu
schimbat toate! Aceastâ doamnâ avea 82 de ani.
adevarat de aceasta doar dupa ce au devenit invalizi. Oeci, nu
Apropo de mâncare. Griee fel de mâncare conti ne murdarie
e vorba de 0 problemâ ci de atitudinea corecta fata de aceasta.
informationala. Oacâ vedeti În toate Voia DOlTInului, daca-i
Il multumiti ~i-L iubiti ~i daca-i cedati lui Dumnezel,l plâcerea
,

' Cl/m pl/teti explica dil! pl/netul de vedere al biaener-


produsâ de mancare atunci alimentatia nu este un scop pentru geticii faptul ca unU oameni consuma me~al~, sti~la: gaz
dumneavoastrâ ci un mijloe. Nu va puteti Încàrca cu murdàrie lampant etc? Mil tem fngrazitar de §erp!, Vlerm! §! alte
/92 /93

l'i
Il
.~
Qu ~.. ii.
alf-~.Ë
t:
~
-
l
H9lG"

T' -

vermiculare. Cum se explica acest fapt?


fenomen. Dar poate oare acest experiment sa fie explicat
Prin intermediul intestinului noi primim foarte multa infor-
~tiintific?
matie ~i, probabil, oamenii care se alimenteaza atipic simt
- Din punctul de vedere al cercetârilof mele totul pare
nevoia de a-~i zdruncina structurile informationale ~i de a
foarte simplu. ~tiinta a considerat Întotdeauna ca emotiile ~i
primi astfel alte straturi informationale. ~erpii ~i viermii ne
con~tiinta sunt secundare, corpul uman fiind primar. Un obiect
provoaca În subcon$tient senzatia de pericol pentru cà
material creeaza un biocâmp În jurul sau, secundar În raport cu
stramo~ii no~tri tràiau prin paduri ~i nu se puteau apara de
Însu~i obiectul. Pentru straturile de suprafatâ aceasta este 0
mu~càturile ~erpilor care le puteau fi fatale; esentialul Însa e
viziune corecta, Însâ În cazul straturilor de profunzime situatia
faptLlIca $arpele nu se vede - e vorba de un pericol care te ia
prin surprindere. ~arpele e simbolul unui pericol nea~teptat, e alta. Aici con~tiinta ~i emotia sunt primare, iar corpul e
secundar.
acesta fiind mult mai dureros decât celelalte tipuri de pericol.
Biocâmpul creeaza obiectul materia!. Stratul de suprafa(â
respecta legile materialismului, iar cel de profunzime - legile
Am vrea sa afIiim care este atitudinea dumnea-
voastra fata de tratarea persoanelor drogate prin indu- idealismului. Gmul poseda structuri ale biocâmpului care
r
cerea acestora a starii de cornil? depind de corpul ~i organe le sale. Mai existâ ~i structurile de
profunzime eare definesc starea ~i funetionalitatea org~nelor.
- Gmul are posibilitatea sa piarda tot ~i eu toate astea sa-~i
simta biologie, evolutionist, radâcinile dar are ~i posibilitatea Deoarece aceste straturi tree periodic unu} În altul nOi avem
posibilitatea sa percepem curn sunt Încalcate legile existentei
sa-~i simta radacinile tara a pierde nimic altceva. Prima
metodâ fUl1qioneaza atunci când noi nu putem sau nu dorim sa materiale.
schimbâm ceva În mod real ~i daca nu se produc modificari BineÎnteles ca ~tiinta nu explica astfel de fenornene. Noi nu
reale atunci Încercam variante tot mai riscante ~i mai riscante. vedem cu ochii ~i nici mâcar cu creierul (savantii spun ca ochii
La un moment dat aceastâ metoda da rateuri de aceea eu sunt sunt doar 0 parte a creierului, scoasa În afara). Noi vedem cu
,
'1 adeptul unui tratament În cafe sa nu se Îndeparteze ceva ci sa simturile de aceea avem câteva niveluri ale vàzului. Unul din
'1 1
se Înfrânga dependenta de ceva anume. ele 'este 'cel obi~nuit pentru noi (ochii) În care biostructura
senzoriala depinde de structura fizica. Totodata, putern sa
Într-un articol relativ recent se vorbea despre desco- vedem Ctl biocâmpul ~i sa obtinem informatia tara ajutorul
1. ochilor. Ne Întrebam atunci: de ce aceastâ a doua vedere a
Il
perirea la copii a unor capacitati fenomenale. Se pare cli
1 orice persoanli poate fi Învlitatli sli vada cu ochii Închi~i, noastra ne este Închisâ? Râspunsul este sirnplu: a!tfel, ar
chiar §i printr-un perete. Savantii care au asistat la stagna evolutia.
aceste experimente nu au fost ln stare sa explice acest De ce ? fiindcà incon~tientul Ilostru reprezintà biostruc-

194
195
Il,

'1Jli
.~ --
l
Qu
CQE-~j ~
u .....
-
aga
r-

,
turile de un nivel mai fin care sunt dublate de corp ~i creier. gust În cazul clarviziunii ~i În prima etapa noi perce-
Universul fiind holografic În timp, pe planurile cele mai fine
pe~. ~~~e~~1. simultan
.
din toate partile. În cea de-a doua etapa
trecutul, prezentul ~i viitorul sunt comprimate Într-un singur
nOI seslzam mteflor ul obiectului ascuns sub Înveli~
. de vederea
.
. v"
punct, În care e depozitatâ toatâ informatia Universului. Altfel extenoara. ln cea de-a treia etapa noi vedem obtectu 1 1a once
spus, subcon~tientul nostru detine toatâ informatia. Noi ~tim ce
distanta, ÎIl a patra etapa
-- vedem obiectul În trecut sau În
,'Iii
a fost În Univers, ce este ~i tot ce va fi În viitor. De aceea, dacâ viitor etc.
Id vazul nostru lâuntric nu va fi Închis atunci con~tiinta se va .
Amintiti-vâ
. de statUla lUI' B u ddha sau a siha~trilor
.
indieni,
sparge ca un balon de sâpun iar creierul ni se va atrofia. Împietriti În mcdltatle,"
Y!u arilor izolatl de lume, "111
sali a ca g .
lata de ce vâzul nostru depinde de material ~i este limitat i m~canism: inac-
l,
c hT 1 Ille lor Peste tot e vorba de uilui ~Iacela~ 1

11'1
substantial de structura acestuia. În cazul unei cunoa~teri '. ..
tivitatea Înveh~ulUi fiZIC, a strat urilor de suprafatà
.
ale con~tl-
lâuntrice absolute noi ne dezvoltâm treptat, forma tinde ~i se . .. atij , la 0 nouâ
I11tel ~I e motiilor
. Are loc bran~area 1a nOI senz ~ .
1
apropie de continut. Ceea ce reprezintâ un ~oc pentru .. 'v .. -
Il, YIZUme, la 0 noua con~ t 1111 ta . U rmeazâ Întoarcerea la corp ~1
..'.
~

somitâtile ~tiintifice de astâzi era un lucru cunoscut de foarte . t Esentialul constâ ln


'II reallzarea "racticà
111P a nOI1 con~tlln.e" .
multa vreme ~i câruia nu i s-a prea acordat atentie. . . t"
nor mecal1lsme restnc" we, la intrarea În structunle
Il'11:,
Am citit cândva despre un astfel de experiment: cu acorduJ ~~~:r:~e :ubcoll~tjentuilli. Toate acestea sunt lucruri destul de
"I
Il lor, câtorva studenti Ii se legau mâinile, Ii se propunea sa stea
simple.
',1 culcati, mra mi~care, câteva zile. Prime le ore erau chinuitoare, ..
Ne punem mtreb area. de ce aceste lucruri au . .deyenit
A

trcceau greu, dupa care starea acestora se schimba radical. v - d


'ti atent literatura II1dlan& e
pOSI.bl1e acum? . Daca yom CI . .
Energia care era cheltuitâ pentru Îl1veli~ulfizic ~i concentrarea specialitate yom gasl v' 10 ayertismente serioase YIZaVI de
~c~
pe necesitâtile fizice trecea În cazul inactivitatii fizice asupra
stimularea supra-capac.lt~t,11 or~ Fârà a fi În comuniune cu
biostructurilor spirituale, se Îmhunàtâtea simtitor starea gene- - lucreze pe cont propriu
Dumnezeu supra-capacltatlle II1cep .sa
d '''vohsm sali moarte. latà de ce
~
ralà a sânâtâtii ~i perceptia. 0 persoanâ atlatâ În experiment
-. ~i toate acestea sfâr~esc 111 Iq. .-
putea,sâ sesizeze mirosul de sapun ~i sa descrie sapunul, de~i .' s a fàcut dintotdeauna 0 trlere severa a
În sectele mdlene - .,
acesta se afla În camera alâturatâ, Nici 0 1110leculâde miros nu . ~

candtdatl ' 1or. T 0 t de aceea 111cre~tm15m


s-a subliniat mereu
.C t l
pàtrundea ÎI1camerâ, Îllsa participantii la experiment vedeau esitatea de a Închide supra-capaci ale daca acestea
clar ~i descriau sâpunul din camera vecinâ. Acela~i lucru se n
::~travin rugâciunii, iubirii ~i tendintei câtre DUl n:z
Îl1tâmpla ~icu vederea.
Daca e sa apelâm la literatura orientalà atunci vom putea
t -
A
.
ce a Îl1ceput msa nu mal poa te fi stopat:
1 t
.
procesu l d p
l
e~~e~:~~
toata
V

evidentà a supra-capacltàtllor a ua ~1va lua amp oare "111


1
.'

descoperi chiar clasificari ale clarviziunii. cu variante ~i pentru lumea. 1.

196 197

,'1
J,!
~
Qu
u
-
!!III
1
Ll9lZ

r--

În matematica exista un concept: demonstra~ia de la 0 forma noua 0 neaga pe cea veche, Însa continutul evolueaza,
contrar. Deci, un continut care evolueazâ este chezà~ia unei noi forme
',1 ~i În viata cotidiana experienta negativa po at e fi1 mai de dezvoltare. Fiecare eopil este negarea parintelui sau, dar
, ,i importanta deeât eea pozitiva.'
l ' este ~i continuatorul esentei lui.
1111 Un~ _din legile evolutiei este negarea negatiei. În viata Pentru a putea trece cantitatea În calitate, pentru ca sa apara
0 b.l~nUlta, aeest lucru arata cam a a' e - ~
,ll
i
,l'
l
'
treapta a evolu~iei trebuie sa de~i~a ai:1::S~~~~~1~~;e
noua 0 noua forma care s-o nege pe cea veche, este necesar un pas
:1 nou În evolutia launtricâ a omenirii. Universul nu este altceva
a pe
l,II treapta aetualâ, decât 0 forma, dragostea care ne une~te cu Dumnezeu este
, .,
Imposibilitatea existen~ei În eonditii, d'c.
Iiente ~I plelrea chintesenta ~i continutul Universului. Continutul este ceea ce
sig u~a f;~rt
~

ea~ org~nismul sâ iasa la alte eonditii de viat~


\U, da na~tere formei ~i În ce se va transforma ulterior aceasta,
mo d 1f Ican
' du-se contmuu. Adica, forma ~i continutut sunt unul ~i acela~i fenomen În
Astâzi În lume se acumuleaza tot mal repe de factom care
'
" diferite perioade ale timpului. Forma nu este nimic altceva
fae i1n P~SI'bT1a ~upravie~uirea omenirii În eadrul unei g d. , decât continutul desfii~urat În straturile exterioare ale timpului.
â n Ir!
bana e ~I a unel la ~e 1 de banale viziuni asupra lumii Î
,
~
'
Juratoare, Forma actuala va fi distrusâ -
ncol1- Dezvoltarea formei Însemna dezvoltare ~i tendintâ catre
aparea alte for,m~ contin ut.
~e gândire, ~tiinta ~i religia se vor COI~t:O~
pl. Se vor contopl ~I le~im din lubirea Divinâ ~i tindem spre Ea, ~i cu cât
,
tlpurile de gâ nd'Ire onental ~I" occidentaL Valorile '
,
suntem mai plini de iubire cu atât mai posibila e evolutia ~i
~atenale ~I
morale vor Înceta sâ lupte Între ele ~
')'1sa file antagoniste,
0;:'
existenta În viitor,
S-
1
III
- sa- comparâm legile dialecticii ~i sa le aplicâm
~

mom:~~~~r~am
UI prezent. Legea unitâtii ~i 1.
, 'II
" Dumneavoastrli scrieti Cncea de-a ~asea carte: "Cand
t~Ptel lC~I~trarlllo,r
re-
III
prezintâ, În primul rând, douâ torente a~ UI mtruchlpate te rogi nu trebuie sa te a§tepti la nimic. Speranta este
,1\
de Orientul spiritual ~i Occidentul materia~mfun prezent are IQc deja un scop. Spuneti-mi, aceasta se refera numai la ru-
1 , ,

Iii 0 acutizare a acestor doua ~mc~~utufl ~I a' aplicârii ~i com- gaciune sau §i la viata? Daca e a§a, atunci cum se poate
1
, binarii lor Leg ea negaru negatlel: dacâ lupt a d'mtre contramu
~"
sa traie§ti fara speranta?
~ ' ,
!'II 1111pingeconflictul la cI.e mal malt I1Ivel atunci forma actuafâ
~
Puteti spera, Nu putem trai tara sperantâ tot a~a cum nu
, , ,
treb ule' arul1cata - ~I trebuie cautata alta' putem trai tara viitor ~i spiritualitate.
~I atuncl, sau pler
polaritâtile, se nimicesc reci proc, sau se ' combin - ~ Pur ~i simplu, atunci când ne rugam noi ne adresam lubirii
l, a generan d 0
l' noua structura, Divine, Aceasta Însâ este mai presus de viitor ~i de
1 De ce depinde pieirea s au t rans f;ormarea Într-o noua forma?
il spiritualitate, E bine, când ne rugam trebuie sa ne debarasâm
{
]98 199

Il
III ~
.~ - -
l ~E-~f ~
Qu
u !!!!I
H\lLl

r--

de toate ata~amentele. Când mergem spre Dumnezeu, când ne


Pentru mine tema reÎncarnarii e doar un fapt care ma ajutâ
rugam, sa nu Illam cu noi casa cu toate problemele, supârarile,
sà Înteleg ~i, ca diagnostician, sà vâd multe lucruri.
sperantele ~i regretele.
1 Nu rn-am lasat de practica de tarnâduitor Însa cu cat mai
:1, Când ne adresam lui Dumnezeu trebuie sa luam cu noi doar
profunde sunt planurile pe care le depistez cu atât mai peri-
ceea ce ne ajutâ sa comunicàm cu El. E vorba de iubire. Toate am nevoie de 0 reor-
culoasa e actiunea de coordonare ~

celelalte pot fi làsate În urmâ. Trebuie sa Întelegeti cà exista


ganizare la cel mai Înalt nivel. Con sider cà pentru a-i ajuta ~i
diferite niveluri - la un nivel dumneavoastrâ aveti dreptul sa
mai mult pe unii oameni eu nu am nici caracterul, nici
sperati, la altul - nu. Nu le amestecati pe toate laolalta. Daca
viziunea necesara; În primul rând trebuie sâ rezolv problemele
IlUreu~iti, traiti periodic când Într-un niveJ când În altul. Dupa
mele; consultatiile me le continua, dar ma straduiesc sa nu sar
ce ati trait În nivelul Divin, treceti la cel uman. Dar retineti:
peste cal.
daca nu yeti putea trai În nivelul Divin, se va dezintegra ~i cel
omenesc. Astfel se trâia pe timpuri. În prezent traim vremuri Spuneti-ne, de ce sutanele calugarilor sunt lungi (~i /a
ÎIl care s-a acumulat atâta iubire Încât ne permitem sa traim În
femei ~i la barbati), care-i sensul acestor haine? Cum
câteva niveluri.
Îllcercati! Se prea poate sa reu~iti!
poate vestimentatia -
prin forma, cu/oare, tesatura -
influenta omul?
~ Cred ca la calugari vestimentatia e destinata, În primul
Vorbifi in cartile dumneavoastra despre karma, rein-
rând, Înfrângerii momentelor esen~iale ale fericirii omene~ti ~i,
carnare etc. Cand raspundeti intrebarilor le sugerati
În primul rând, a dorintelor. Culoarea neagra Înseamna refllzul
oamenilor sa caute raspunsuri in Biblie ca prim izvor.
ceva", hainele IUl1gi - acopera corpul, adica Închid dorin-
Eu citesc Biblia ~i nu gasesc aceste fapte. "a
III
tele, hainele largi semnifica acela~i lucru. Hainele preotului
- Tipul oriental de gândirerecunoa~te reÎncarnarea fiindca (câlugarului) Îi ajutâ sa se deconecteze de la aspectele umane,
I(
se dezvolta pe planuri fine, tipul occidental de gândire Însâ a
Ii ~i sa lucreze mai u~or cu Divinul; hainele Însa trebuie sa scoata
refuzat Întotdeauna ideea de reÎncarnare, acest tip de gândire
1
În evidentâ ~i frumusetea ol11ului~i senzualitatea lui, pentru ca
1
concentrându-se asupra partii exterioare, materiale. Negarea tara un avant al dorintelor noi nu ne putem dezyolta. Trebuie
,1 reÎncarnàrii se bazeazà pe faptul cà, În esentâ, cre~tinismul a sa sustinem avantul dorintelor dar totodata sa-I putem ~i
1 apàrut În partea europeanâ a planetei, deci aici avem de a face .1 Înfrâna, daca Însa nu avem puteri sa-I Înfrânam atunci trebuie
Il!
,
!:, mai mult cu tipul occidental de gândire. Am auzit cà În textele sa Îmbrâcal11alte haine.
1

,1
initiale ale Bibliei, care nu au fost supuse diferitelor redactâri,
1

exista notiullea de reÎncarnare. Ce este Iubirea Divinif? Este Energie Divina plus
Informatie Divina sau mai e ~i altceva?
200
201
.-
...:-
~u el!
u
-
!!iii!!
l H9l~
r.~

- lubirea exista În afara con~tiinfei de aceea atunci când Începe sa ripostati dur din interior atunci se va degrada sufletul
Încercam s-o tran~am. s-o analizâm, sa-i gâsim plusurile ~i dumneavoastra. Racirea relatiilor cu alte persoane vorbe~te
minusurÎle - toate acestea amintesc, În p~incipiu. de diavolism. mai degraba despre faptul cà aveti 0 foarte mare agresivitate
De aceea cred cà nu e bine sa Întrebati ce e Iubirea Divina. launtricâ.
1 Oacâ eu nu opun rezistentà altei persoane acest fapt poate fi
Cum a~ putea sa ma schimb liiuntric; pot sa con~ti- perceput ca 0 lips30de tarie sau fricâ, pe când dacâ un calugar
1l'
entizez orice, Însa cum a~ putea sa ma schimb fara efor-
,1 nu opune rezistent30 acest lucru este perceput ca 0 fapta eroica.
1
turile mintii? lata de ce dacâ vâ rugati ?i arâtati ca nu ati cedat din cauza
- La Început trebuie sa con~tientizati totul. Dupa aceasta fricii ci pentru ca ati urmat principiile biblice, atunci nu yeti fi
Înlàturafi rafiunea ~i con~tiinfa. Încetafi sa mai analizati ~i sa Înjosit, dici este imposibil sa Înjose~ti un om care a depa~it
evaluati situatiile?i dati frâu liber sentimentelor. limitele omenescului ~i ~i-a gasit un punct de sprijin În Divin.
În cadrul unor lectii am spus ca gândurile trebuie sa se Pe timpuri se spunea ca este imposibil s3o-1Înjose~ti sau 530-1
transforme În sentimente, iar toate sentimentele - Într-unsin- ofensezi pe un Întelept. Cred ca se Întelege de ce.
1
gur sentiment de iubire!
1
Mult sucees! Dupa ce am fost În~elata de barbatul iubit eu Încer-
1
1

, cam sa ma conving ca trebuie sa-l iert, insa nu m-am


Spuneti ca esentialulla un om e starea lui launtrica, putut debarasa de suparare niciodata. ~i, deodata,Într-o
1
ca amuI trebuie in orice condilii, la orice pierderi, de- luna am imbatranit cat pentru zece ani. Am continuat sa
l' ceptii etc. sa-~i pastreze cu orice pret sentimentul iubirii, lucrez asupra mea, sa-mi pastrez bunatatea ~i se pare ca
rezistalld În plan exterior rom va putea. Explicati-ne procesul de imbatranire s-a oprit, luand-o in sens opus.
acest lucru.
E posibil acest lucm sau doar a~a mi se pare mie?
- Cu cât În suflet e mai multà armonie interioara ?i iubire Am analizat În cartile me le cauzele Îmbatrânirii. E vorba de
cu atât mai putin trebuie sa titi duri În planul exterior, caci concentrarea asupra dorintelor, vietii, e tema geloziei. Preten-
'1 starea noastra interioara detine~te situatia exterioarâ. 0 reactie
1 tii le fatâ de cei apropiati, gelozia ~i blamarea grâbesc procesul
dura pe plan exterior presupune 0 insuficienta iubire În su flet
de Îmbatrânire deci, În cazul dumneavoastrâ procesul de
1
~i În acest caz persoanei Îi este necesar30 0 ap3orare, asemeni Îmbâtranire s-a amplificat În mod real ~i, de asemenea, ati fost
.,
cârjelor unui om care nu poate merge, !nsà atunci când omul În stare sa-i schimbati directia. Va felicit!
va putea merge nu va mai avea nevoie de cârje.
1
Daca nu puteti sà ripostati cu duritate la exterior, Înseamnà Ce piirere aveIi despre visele con~tientizate?
cà sub masca bunâtatii aveti 0 imensà agresivitate ~i dacâ yeti
1:
- Noi trebuie sa simtim VoÎnta Divina ~i sa Încercam sâ
202 203
.~
Qu
u
-
lIiiiII!I
l
H91G"

ne Înfrânâm propria vointa. În aeest caz, visul ne ajuta. Yom omul acorda 0 mai mare atentie tehnicii, uitând de intelegerea .~
avea mari probleme daca vom Începe sà comandâm ~i În somn. fiJozoficâ a credintei, cu atât aceasta creangâ se usea mai ,1
1-'
Aeeastà tehnicà de con~tientizare a viselor este accesibilâ ullui repede.
Ilumâr mic de persoane. Sa nu uitam. Carlos Castaneda, care ~i fiindcà În aeest caz e vorba de eoncentrarea pe capa-
era Ullbun discipol, a avut parte În cele din urmâ de cancer la eitâti, ceea ce duee la trufie, a fost de ~teptat sa se produdi
fieat ~i moarte. dezintegrarea capacÎtâtilor. Mai ales la noii veniti În breaslâ,
care nu sunt pregatiti din punct de vedere genetie. De aeeea,
Ati citit cartile lui Carlos Castadeda, sunteti la m- zvonurile precum cà autorul, Carlos Castaneda, a deeedat În
rent cu metoda acestuia? N-ati putea sa ne spuneti cat lIfma unuÎ cancer la ficat, adica nu a putut depâ~i ceea ce În
de adevarata este informatia despre moartea lui? cre~tinism se cheamâ trufie, dupâ pârerea mea pot fi adevârate.
- Sa nu Încurcam lucrurile. Carlos Castaneda n-a avut nici
0 metodâ. Aceasta apartinea magilor mexicani ~i Castaneda a Am observat ca daca Îmi Împarta§esc cuiva emotiile
adus-o la cuno~tinta cititorilor. El a fost doar Ull diseipol, n-a ma si1nt mlilt mai bine. Credeti cil fmpartii!jind cuiva
adàugat nimic nou. Daca e sa vorbim despre metoda pro- emofiile mele nl/-i fac rau arelei persoane?
prill-zisa sau despre tehnicile deserise În eârtile lui eu cred, cà - Cand vorbim euÎva despre problemele noastre noi ne
acestea sunt destul de lirnitate: se pune accentul pe scoaterea Îndcpàrtâm de ele. Îndepàrtarea de problema este primul pas
brutalà a omului din sistemul sàu de ata~amente - acest lucru pentru depa~irea acesteia.
permite afi~area eapacitâtilor dar ÎI lipse~te pe individ de Dcci ne putem Împarta~i problemele. Nu e nÎmic rau În
perspectiva strategicâ. Individul se ÎncâJce~te În propriile forte asta. Esentialul e ca atunei când vorbiti despre problemele ;;i 1
~i capaeitâti. cl110tiiledumlleavoastrâ sa nu contati pe mila. compati miri ;;Î
Din punetul meu de vedere este vorba despre un fragment sa nu va lransformati Într-un vampir. \
\
din acea ~tiintâ care a ajllns aeolo din India ~i s-a transformat i

Într-un mod original În religiile popoarelor nord-americane ~i Daca populatia planetei cre§te atl/nci de unde se iau
1. În practicile mistice. sl/fletele noi? De pe aIte planete? $i, În genere numarul
Am citit 'cârtile lui Carlos Castaneda ~i ele mi-au fast de un de suflete din Univers este limitat sau nu?
real ~jutor În Întelegerea lumii ~i revizuirea stereotipurilor În timpul contactului dintre femeie ;;i barbat are loc ;;i
obi~nuite. Consider ca aceste carti sunt utile pentru toti dar formarea sufletului copilului, apar anumite straturi. ~i un
subliniez Încà 0 data faptul cà el spunea cà ace~ti clarvàzâtori suflet se na~te lot a~a ca un copi 1- unele suflete dau na~tere
care au alcàtuit tabloul Jumii au pierit ~i euno~tintele lor S-6U altora. nivelul slIperior reprezentând ceea ce e ve~nic În fiecare
pierdut. Castaneda era ultima ramura eare mai ardea; cu cât

204 205
.!,
1
.!:-,
Qu
l ~~~t ~

H9il
-
-

l
~

suflet. Dupa cercetarile mele, sutletul este alcatuit din mai


nu poate fi vorba de un raspuns univoc - toate depind aici de
multe straturi. Acea consistenta a straturilor pe care 0 luam de
personalitatea oamenilor ~i de capacitatea lor de a incerca
la Spiritul Divin este În fiecare suflet, iar restul se creeazâ.
lubirea Divinâ ~i perceperea Divinului in toate. ~i cu cât omul
Exista suflete ~i pe alte planete, În alte galaxii ~i lumi ~i aceste
e mai aproape de perfectiune În acest plan cu atât mai putin
suflete urmeazâ un cie/u, se mi~ca, pentru a evita uzura. Cred
trebuie 5a-1intereseze consecintele.
ca numaru/ de suflete este foarte mare. Vreau sa repet inca 0 data: cu cât suntem maÎ perfecti in
iubirea fatA de Dumnezeu, in a-i ierta pe altH, in a ne debarasa
Spuneti-ne, daca un cuplu tanar are parte doar de de agresivitatea fata de iubire, cu cât mai putin ne temem,
iubire fizica §i fata ramane Însarcinata, ea trebuie sa
regretâm sau didem prada deceptiei cu atât mai mult
nascli? sentirnentele noastre ne vor calâuzi ~i noi ne putern increde lor.
- Voi parafraza Întrebarea dumneavoastra; "Trebuie oare
sa pastram viata acelui Dm?" Daca omul e caJau atullci IlUva În u/timul timp, iubitul meu are parte doar de ghi-
sta În dubii, În celelalte cazuri ar trebui sa se mai gândeasca. nion: neplifceri la serviciu, În casa toate merg alandala.
El Încearca sa se tina bine dar ciiteodata vad ce emot;;
Spuneti-mi, va rog frumos, ce credeti dumneavoastra are. Cum a§ putea sa-l ajut? Cu iubirea mea?
'I despre dragostea dintre un veri§or §i 0 veri§oara. Cu
- Bârbatul pica in situatii complicate. Î~i riscâ viata, trece
toate consecintele care decurg de aici (sex, clisittorie,
printr-un ~ir de illcercâri prilejuite de rnediul Înconjurâtor,
cap;;)?
pierde, i se naruiesc diferite planuri ~i teluri, de aceea bârbatii
- În principiu, copiii, casatoria ~i urma~ii În cazul se orienteaza spre realizare, iar femeile - spre acurnulare. Cu
veri~oriJor reprezintii 0 Îllgustare a programului informational'
. , cât femeia are În suflet mai multâ gillga~ie, câldurâ, bunatate ~i
lioi cunoa~tem Divinul prin atingerea haosului. Este vorba de 0 iubire cu atât barbatului Îi va fi mai u~or sa treacâ peste
multitudille de grade ale libertatii, de situatii imprevizibile - În neplâceri.
cazul veri~orilor sau a rudelor apropiate aceste alternative se
Il
A~a cà trebuie sa va ajutati iubitul nu prin iubirea fata de
1 illgusteaza fiind posibile doua variante: Ori iubirea Divina acesta, ci prin iubirea pentru Dumnezeu ~i0 bunâtate stabila.
trebuie sa depa~easca cu mult tot ce e omenesc ~i atllnci prin
aceasta iubire vom avea parte de 0 astfel de cunoa~tere care va Vorbesc deseori de unul singur, cu voce tare. Este oare
Închide genotipul limitat, ori dependenta de dorinte, famifie, acest lucm a Înciflcare a regulilor?
de persoana iubita, de copii a devenit atât de puternica incât ii
- Când ma gândesc la anumite lucruri am emotii negative
une~te pe cei doi doar pelltru a le pline capat neamului. Deci, care, totu~i, Îmi trec repede. Însa tot ce spun cu voce tare Îmi

206
207
:=11
Qu ~ --=
j:Qf-~f u iii
1
Ü9/l

amplifica emotiile de câteva ori. latâ de ce trebuie sa avem 0 1110dalitatede a ne dezvolta. Trebuie sa ne concentrâm nu asu-
,l' atitudine mai responsabila fatâ de gândurile spuse cu voce pra greutatii ci asupra posibilitâ1ii de a ne schimba pe care
Il
1 \ tare. ne-o oferâ aceastâ sarcinà.
i
Oacà ne vom gâlldi cât de grea e aceastâ povara, atuilci !loi
"

Spuneti~ne, este oare 0 inca Icare a legilor karmice vom fi În mizerie, iar dacâ ne vom concentra asupra iubirii ~i
1
1:

rugamintea de a lua asupra sa pedeapsa sau boala a/tui asupra faptului ca aceasta povarâ este posibilitatea de a te
i ,l, OIni cum se poate purijka un om obi§l1uit dupa un ase- depa~i pe tine ~i de a percepe iubirea, atunci nu ne yom maÎ
menea transler? gândi cat de grea sau u:}oarâeste ea.
l,' ~

Dumneavoastrâ transferafi asupra dumneavoastra nu 0 Esen1ialul: exista iubirea fata de Dumnezeu ~i exista tot ce
1
pedeapsà ci Încercarea de a opri pe cineva sâ-~i ucida iubirea. e În afara acestei iubiri. Însa iubirea trebuie sâ fie cea mai
,

Boala blocheazâ refuzul iubirii, ea Înjose~te tot ce e omenesc importantâ. ~i necesitatile, ~i dorintele trebuie dezvoltate Însa
Il ~i va ajutà sâ sesizafi iubirea. E posibil sa transferati asupra nu trebuie sa depindem de ele.
, ,i
voastrâ boala altui om, Însa În acest fel ucideti iubirea din Pentru a clasifica un lucru anume trebuie sa ne deta~am de
,1
sufletul acelui om ~i acesta se va râzbuna iar dumneavoastrâ el, iar deta~area are loc doar prin,chin. Pentru a ne deta~a prin
,'II
nu yeti Întelege de ce. chin, trebuie sa fim pregàtiti pentru aceasta, iar pentru a fi
,
Am vorbit cu 0 femeie cafe avea un copil gray bolnav; s-a pregâtit sa Înfrunti chinuri trebuie sa ai ceva maÎ tare decât
"i' 1

Ii
~ugat ca boala sa treaca la ea - copilul a supravietuit ~i a suferinta - iubirea.
! 1
II1ceputs-o urasca ~i sâ-~i batâjoc de ea. ~i În clipa În care aveti parte de iubire suferinta dumnea-
voastrâ Înceteazà de a mai fi suferin1a ~i devine posibilitatea
1
Ce trebuie Jacut ca sa simtiti diJerenta fntre dorinta de a munci; lumea pe care dumneavoastrà 0 detestati se trans-
,1 . forma Într-un copi! pe care trebuie sà-I iubiti ~i sa-I educati.
i, !il necesltate? Eu nu mai inteleg ce e bine §i ce e rau. A§
Încercati sa vedeti astfellucrurile.
v~e~ sa m~ debarasez de toate, numai ca nu-mi ajung
,

mCI putenle, nid intelegerea. Cu cat mai mult fucrez


l' asupra mea cu atat mai muIte probleme se isca, sau
ii Cum sa fncep sa ma schimb daca fmi este Joarte greu
f
poate am fnceput sa percep toate lucrurile Joarte bol- 1 sa Jac asta?
niivicios.
1
- Notiunea de "greutate" este una a dependentei de timp :}i
,
~

Conceptia despre 0 sarcina prea grea genereazâ dorinta de omenesc.


de a 0 face mai u~oara. Oacâ veti trâi prin iubire, va yeti concentra asupra iubirii ~i
Sarcina nu este nici grea nici u~oara - ea este doar 0 yeti Învata sa vedeti Divinul În toate, cu timpul totul va fi mai
1 lI~Or.
1 209
,
20~ !
~
Qu ~.. S. -..

l cca...~~ ~ -
~-
H9LZ
,.

Cu cât amului ii este mai greu sà inceapà sà lucreze cu atât entizarea lui Krishna - Con~tientizarea lui Dumnezeu -
el, in cele din urmà, paate abfine mai mult; a~a suntem
cu traditiile ~i nilzuintele ei nobile.
structurati incât pentru a obtine ceva trebuie sà ne depà~im -Am citit "Bhagavat-Ghita" ~i pot sa và spun ca este 0
neajunsurile. Iar când totul e bine noi suntem foarte lini~titi. lucrare extraordinarà care mÎ-a dat mult; ceea ce se spune În
aceastà lucrare a aparut ulterior ~i În alte religii mondiale:
Spuneti-ne, ce credeti; daca .cineva are 0 atitudine
l' f filozafia indiana a creat acel strat cultural, unul calosal, de
incorecta fata de ceilalti, trebuie sa gandim: "Dumnezeu
1
care s-au folosit ulterior multe alte religii. Existà Însa ~i Biblia,
Îl va pedepsi" # sa nu Întreprindem nimic sau trebuie
exista cre~tinismul, cre~tinismul care s-a divÎzat În doua
sa-l "pedepsim"?
ramuri diferÎte.
- Toti suntem copiii lui Dumnezeu. Mai exista ~i un numar foarte mare de secte, curente etc. ~i
Imaginati-và cà un copil e pus pe ~otii, noi trebuie oare sà apar În continuare noi ~i noÎ secte care afirmà ca ele descind
credem cà ÎI va pedepsi Dumnezeu? direct din Biblie .i aceste secte au .i ele multe probleme. Iatâ
Sau sà-I pedepsim ~i sà-I blamàm? Noi trebuie sà-I educàm de ce când amuI afirmà ca descinde din Biblie sau din
'II a~a cum ii educàm pe toti: pe sine ~i pe cei care sunt alàturi de Bha gavat-Ghita" acest lucru nu ,garanteaza nicidecum faptul
nai, prin iubire ~i limitari. "ca amui respectiv a Înteles calea pe care trebuie s-o urmeze.
Eu cred cà aceasta este atitudinea bunà iar dacà un am este La una din cansultatiile mele s-a prezentat un kri~nat
un ticàlos, un nemernic, atunci sutletullui e bolnav. caruia, conform diagnosticului meu i-a mai ramas pufin de
Da~à insà amui e invalid ce trebuie sà credem despre el? trait - dragostea pentru Dumnezeu a trecut pe neobservate ln
l' TrebUies3-1Hisàm În plata Damnului, ari sà-I ajutam?
Il
concentrare asupra spiritualitatii. Spiritualitatea Înseamna
El are nevaie de ajutar.
, viitorul. Dependenta de spiritualitate Înseamna dependen-
Il
Uneari ajutoru1 Înseamnà Încercarea, alteari
- 0 restrictie ta
. de viitor, agresivitate fata de viitor ~i pierderea acestuia.
durà, Însâ Întotdeauna ajutoruI Înseamna IUBIRE.
",
lata de ce con sider ca purificarea trebuie sa se faca prin
Întoarcerea la izvoare. Vorba e ca iubirea pentru Dumnezeu
.Ma Î~tristeaza mu/t faptul ca apeland la filozofia genereazâ dorintà, volumul dorintei genereazà Întreaga activi~
onentala- dumneavoastra nu vreti sa-l recunoa~teti pe tate umana, iar când omul zice cà el va repeta daar numele lUi
Krishna ca pe un reprezentant suprem al lui Dumnezeu. 1
Dumnezeu ~i-I va iubi numai pe El, dezicându-se de toate
Visul meu de aur este ca dumneavoastra sa cititi
cele laite acest lucru este echivalat cu darinta de a-ti pastra
"Bhagavat-Ghita", "Nectaml credinteiU ~i sa le comen- doar capul ~i a Înlàtura restul carpului care nu-ti mai e de
tati revigorand aceasta mi~care extraordinara Con§ti- rolos. Exista Însa cap, creier, intestine care digera hrana,

210 211
l,
Il
.!:-,
Qu
l
~H..~f ~

U9lZ
-
-
====

r-

mâini, picioare, existâ diferite trepte de dezvoltare ~i existentâ Când cineva Î~i face un idol din mine eu nu cred ca e vorba
doar
~i a le tâia pe cele secundare În favoarea celor primare În- de scopul suprem al acelei persoane, eaci eu Însumi sun~
seamnâ a fi aidoma unei mame care se dezice de copiii ei. un Învatâcel, gre~ese deseori ~i scriu despre aeeste lucrufl,
Într-o oarecare mâsurâ kri~naismul ajuta la sollltionarea lata de ce cred ca este imposibil sa ma idolatrizeze eineva.
anumitor probleme, ulterior Însâ are loc schimbarea unor E vorba de faptul cà cercetârile mele Îi ajuta pe oameni sâ
forme superficiale ~i lipsa unor modificâri lâuntrice cu toate simtâ Divinul din ei ~i În acest plan eu nu sunt un scop, ci doar
consecintele lor. 0 !reap!a pe care pa,e,!e omu\.

Ce credeti despre faptul ca multi dintre adeptii teoriei CM timp va mai dura aceasta stare de lucruri fn care
dumneavoastra va percep ca pe un idol? Mi se pare ca reprezentantii a~a-ziselor religii "traditionale" ~u ~ad
pentru un om sa-§i taca un idol fnseamna sa se fnjo- ~i nu fnteleg nimic? Sunt oare utile rezult~tele ~ct1Untlor
seasca pe sine fnsu§i. lor mecanice, oarbe? Dumneavoastra scnetl ca §1comu-
- "A-ti face un idol" Înseamna a-ti marca un obiectiv spre nismul este un sistem Jara legatura inversai nu se in-
care tinzi. tampla oare acela~i lueru ~i, cu re/igiile? Oare poporul r

La Început pentru fiecare elev Învâtâtorul este un idol, pe nostru n-a meritat ni~te fete Biserice~ti care sa nu ne fI
care elevul Îlurrneazâ, se supune ~i il ascultâ. lasat fn mila materiali~tilor la cea mai mica situatie
De ce
Esentialul e sa nu pierdeti mornentul când trebuie sâ va conflictuala recllnoscandll-~i astfel incompet~n!a?
gasiti un ait scop ~i sa mergeti mai departe, Întotdeallna se va metoda dumneavoastra ~i alte metode asemanatoare nu
gasi ceva care sâ fie idolulnostru - e vorba de telul suprern. pot cuprinde mase mai mari de oameni? ".
Când noi credern câ scopul suprem ~i sensul vietii e sâ fim - Conform Îndatoririlor sale, oriee preot este un om care Il
asemenea cui va, acest lucru este deja periculos. Dio punctul a.utâ pe oameni sa gaseascâ Divinul. Aceasta este voeatia
durnneavoastra de vedere a-ti crea un idol Însearnnâ a te Înjosi, ~reotlilui. $i fiecare clin noi, cei care trâim. pe~Pâmâ~t ne ave~
I~
a-ti caIca În pieioare personalitatea; da, atunei se poate ea unii problemele ~i Ileajllnsurile noastre. Atunc1 cand nOI vedem
sa ramâna mairnute, sa stea În copaei, ~i sâ nu Învete de la t fieeare religie doar parti le negative este ca ~i cum un coptl
nimeni. Eu ered ca acordati 0 atentie exagerata propriei inde- ;" ~i-ar Învinui parintii sau ar Îneerca sa se dezi,eâ de e~. Cu.lt~,ra
1< ,
pendente. Trebuie sa Întelegeti ca scopul suprem este eornuni- l,
,
~ civilizatia eontemporanâ n-ar fi putut exista mra rehgllie'\
'
ullea eu DUlTIllezeu~i atllilci idolii no~tri devin Îllvâtâtorii universale caei acestea ne-au meut sa Întelegem adevârufl e
1:
no~tri ~i aeeasta iubire oeupa 0 perioadâ importantâ din viata supreme. $i fiindcâ nu au existat prea l11ultioame~1icare s-a~
noastra. atÎns de aeeste adevaruri supreme a luat na~tere slstemul mra

213
1 212
,1
-~
QU
-r--- ~ ..."""
E.=..:i:i.
.:D~~,g
"'<
!;:
iJ

H9LZ
-
-=-==

f- :~~.
~
legâturâ inversa. Initial Însâ inforrnatia Cfa imensâ ~j chiar ~i tâti). Când a intdes ca ceva nu e in regula cu psihk~1 sau,
Il
tara conexiunea inversa sistemul funqiona strâlucit ~i functi- atunci a recitit introducerea ~i a vàzut ca acolo scrie:"Inainte
oneazâ ~iÎn prezent. de a citi cartea trebuie sa-i iertati pe toti!" a incercat sa-i ierte
1
ii
Cel mai mare pericol al unui sistem tara conexiune inversa pe toti ~i numai dupa aceasta a citit cartea. Inforlllatia mea este
I.1 este generarea acestuÎ sistem de ditre tot ce e omenesc. obtinutâ prin suferintâ ~i eu raspund pentru fiecare cuvânt de
Divionl nu suCera atunci când nu exista legâtura inver- aceea ~i actiunea va fi cea scontata. Daca eu scriu ca trebuie sa
Iii

sa. SuCera urnanul.


1
1
va spovediti, sa-i iertati ~i sa simtiti (inainte de citirea car1;ii)ca
Adevârurile divine supravietuiesc tarâ legâtura inversa, iubirea pentru Dumnezeu este fericirea supremâ atunci e vorba
cele urnane - pier. de 0 parola care va va ajuta sa obtineti cat mai multa
În atitudinea dUffineavoastrâ Încercati sa vii apropiati de informatie.
peeot nu din punctul de vedere al logicii umane, câutându-Î Daca n-ati putut sa iertati pe cineva, atunci veti primi doar
1
1. minutios neajunsurile lui ~i ale religiei sale. Încercati sa simtiti procente1 Dacâ Însa n-ati vrut sa iertati pe cineva atunci veti
Ii
ce roi. i~ens ajucat religia În salvarea fiecârui am ~i a Întregii primi ceea ce meritati!
omenm. Acela~i peeat, oricum ar fi, va ajutâ sa simtiti iubirea Esen!ialul e sa nuva pierde!i cu firea! Totul va fi bine!
!II

,1 fata de Dumnezeu, va ajuta sa iertati, caci el infàptuie~te


poruncile biblice. ~i daca el gre~e~te undeva sau ca Ica strâmb Este uimitor §i extraordinar ca aproape toti cei care
Il nu acesta e lucrulcel mai rau.
~

va citesc cartile se adreseaza lui Dumnezeu. În toate


ill ~el mai ràu e atunci când yeti acorda prea multa atentie ciir[ile se intalnesc expresii ca, "semnul mortii", "hiero-
1
neaJunsurilor lui ~i yeti uita de functia sa esentiala - de a glifa mortii". Undeva este amintit un romb. Explica-
Il!
transmite perceptia iubirii ~i a iertarii care provine de la Cel ti-ne, va rog, cum arata acest simbol, chiar daca e 0 per-
1

1
care a fondat cre~tinismul ceptie subiectiva.
A veuit timpul când trebuie sa ne unim În iubire ~i nu În Cred ca nu e nimk uimitor in faptul ca oamenii se Întorc
pretentii. Cred ca va este destul de greu sa treceti de la spre Dumnezeu dupa citirea cârt:ilor mele; pe timpuri, credinta
Învinuiri, blamari la iubire. lncercati! În Dumnezeu era doar apanajul celor ale~i ~i omul nu ~tia de
1
1

ce trebuie sa se roage lui Dumnezeu: cartile Illele nu numai cà


Informatia dumneavoastrii in mare parte nu este re- explicâ ci ~i delllonstreazà ca tara iubirea lui Dumnezeu nu
ceptionata §i inteleasa. exista viata ~i dezvoltare mai ales când e vorba de treptele
,
- Un barbat din România mi-a spus cà a Încercat sa superioare. .
,,' citeasca volumele Illele ~i nu a rell~it (a absolvit doua facul- Autorii care În trecut au scris pe aceastâ temâ au illlparta~tt
1

1 214
215
1

Il,1
.~ ~-
-
l
Qu
alE-~t u E5!

tl9LZ

r-

experienta, dar eu, cu cercetarile mele, am putut dovedi ceea Lcnea se declan~eaza. ca un salvator mecanism de apa.rare. În lI
ce spun. Adicâ, daca Înainte omul putea sa aleaga, acum, dupa ultimii zece ani nici eu ~i nici copiii mei l1-amfost bolnavi Îl1sa
parerea mea, nu exista alegere, exista doar 0 singura cale: nu demult, la vila, am stat putin pe zâpada, dupâ baie, ~i rn-am
iubirea pentru Dumnezeu. Restu) e distrugere ~i dezagre- Îmbolnavit de gripâ. Era ceva asemâna.tor cu gripa, dar fàrâ
gare. ~i a corpului, ~i a sufletului. Nu are nici 0 importanta temperatura. Am profitat de aceastâ ocazie ca sa stau tolanit
cum aratâ simbolulmortii, nu are importantâ pentru ca atunci cateva zile. S-a dovedit câ gripa este un minunat medicament.
cand omul deja merge spre Dumnezeu, eu cred ca putem Când e~ti bolnav de gripâ Îti Îllfrânczi dorintele pe multe
sa nu ne interesâm curn arata neplâcerile care ni se lliveluri dar e destul de periculos sa faci eforturi pentru a-ti
Întampla. Acestea sunt doar detalii. dori ceva. Trebllie sa ajuti natura, nu sa lupti Împotriva ei. Eu
am Înteles de ce cele mai multe cazurÎ de gripa. sunt În
Sunt corecte oare comparatiile dintre mass media - februarie. Martie ~Î aprilie sunt lunile cand apar ~i iall am-
IInei tari §i con§tiinta, dintre drclllatia monetara §i sis- ploare dorintele ~i pentru ca ele sa fie curate, Înainte de aceasta
temul sanguin? e nevoie sâ te dezici de tot ce este omenesc ~i sa tinzi spre
- Am observat ca statul se poate Îmbolnavi exact ca un iubire. De acea În februarie tr..ebllie sâ leneve~ti ~i sâ !lu-ti r
om ~i cauzele sunt acelea~i . De aceea comparatia e valabila În dore~ti nimic, iar gripa este un bun ajutor În acest caz. Prima
mare, de~i e prea dur ~i incorect, cred eu, sa compari anumite senzatie pe care 0 ai atunci când te Îlnbolnave~ti de gripa este
simturi ale organismului cu sistemele statului. lipsa tuturor dorintelor. Nu-ti dore~ti nimic. Dorintele sunt
Eu cred ca e vorba de dorintâ, vointa, con~tiinta. În acest principalul cOllcurent al iubirii, ambele sunt legate de actiune.
plan, din punctul meu de vedere sunt periculoase reu~itele tata de ce lenea ~i lipsa dorilltelor ne ajuta sa aClImulâm iubire,
$tiintei care ne orienteaza nu spre propria schimbare ci spre 0 tara. chiar sa.ne dam seama. Aici Î~i are sursa dezicerea de cele
tot mai mare imixiune În structura corpului uman ~i a lume~ti ~i lipsa de activitate a sfilltilor din Orient. Dupa ce am
psihicului. balit de gripa mi-am dat seama care e sensul celei mai mari
Pentru mine Dumnezeu Înseamna iubire. În Biblie se sârbatori evreie~ti - Sabatul, Sâmbâta sfântâ. Principal a
spune acela~i lucru. cOllditie este lipsa oricarei activitati. Nici un tel, nid 0 afacere,
nid a dorintâ. lar rugâciunea adresata lui Dumnezeu Începe sâ
Ajlltati-ma sa scap de lene!ce este, de tapt, lenea? functioneze În mad real. Dorintele ~i aqiunile noastre sunt cu
- Lenea Înseamnâ stoparea dorintelor. Daca dorintele atât mai curate cu cat noi ne putem dezice de cie În favoarea
launtrice Încep sa fie Însotite de teamâ ~i deceptie, realizarea iubirii. Sufletul nostru se umple de iubire ~i, respectiv, de
unci astfel de dorinte se poate solda cu Îmbolnàviri grave. energie. Energia genereaza. darintele ~i actiunea.

217
2 ]6
.!:-,
-
~

l
QU ~"i12-
CQE-E-1:: ~ .
Ei!iii!
'-'

lI9LZ

r-

1
tablou nu prea placut pentru mine. L-am sunat ~i i-am spus ca
are probleme ~i ca În 2-3 saptàmâni s-ar putea sà moara.
- Din ce cauzà? - s-a interesat acesta.
FAMILIA - Cauza este destinul favorabil, probabil e vorba de 0
moarte accidentalà ~i nicidecum de boa la.
- Situatia mai poate fi corectata? -m-a Întrebat. 1
- Cu cât e mai putin timp, cu atât mai greu poate fi redre-
sata 0 situatie, - i-am raspuns. - Aminte~te-ti de toate momen-
tele când nu ai acceptat neplacerile destinului, n-ai renuntat la
supararile fata de cei prin care a fost Înjosit destinul tau,
aminte~te-ti de rnomentele În care tu ai distrus destinele altor
Probabil di fiecare a observat cii ln relatiile cu apro- oameni ~i cere iertare pentru toate astea, schimbându-te astfe!.
piatii (rude, iubiti) care ne iarta toate gre~elile, noi - Eu nu am distrus destinul nimânui - s-a amuzat amicul
suntem deseori duri, red ~i egoi~ti, iar strainilor (la meu.
serviciu sau persoane mai severe) noi le zambim amabiI. - Înseamnâ cà trebuie sa renunti la suparari ~i la de-
Cum sa ne luptam cu aceasta ~i de ce se Intampla a~a? pnmare.
- No; nu În(elegem pâna la capat esenta Cre~tinismului. Peste 10 zile, 0 "Volga", Încalcând toate regulile posibile,
TOli În(elegem fraza lui Hristos "iube~te-li aproapele ca pe tine i-a lovit frontal "Mercedes"-ul. A ramas viu ca prin minune.
insuti" -?ifinem cont de ea. Jar când El zicea cà cei mai mari Dupa accident I-am Întâlnit din nou.
l' 1 du~mani ai omului sunt apropiatii lui de-acasâ ~i cà El a venit - Cred ca am Înteles cauza a ceea ce s-a Întâmplat cu
1'1
1

s3-1 despartâ pe Frate de sora etc. aceastâ fraza nu este Înte- mine, - mi-a spus. - M-am decis sa-mi cumpàr un apartament
leasa de nimeni. De ce un apropiat poate deveni du~man? frumos ~i, probabil, În subcon~tient mi-am dorit foarte mult
Tocmai pentru cà apropiatii no.';trisunt acei care ne tolereaza acest lucru.
toate dorintele ~i care deseori ne creeazâ conditii exagerate de Cauza fusese gasitâ ~i eu uitasem deja de acest caz. Mai
1
Il
confort. P6n aceasta ei ne fac sa ne Întoarcem sutlete~te de la exista ce-Î drept un semn de Întrebare. A fast cam dur ffanat de
Dumnezeu ~i iubire. sus pentru asta. Nu se pedepse~te cu viata dorirea unui
0 sa vii povestesc 0 Întâmplare care a avut loe nu demult. apartament. Soli, neplâceri, asta da, dar În cazul de fatA mai
Eu cercetez periodic, de la distanta, unele persoane care ma era ceva la care nu puteam ajunge.
intereseazâ. Cercetând biocâmpul unui cunoscut am vazut un De abia peste un an am aflat despfe ce era vorba. Discutam

218 219
.~
Cu
l ~~~t ~

lI9LZ
--
1
1
~1 ---
""

despre problemele lui. stlbcon~tientafata de mine ~i-a schimbat sensul, În bine.


- E 0 situatie stranie, - mi se plângea el - curn vreau Mai târziu am Îllteles despre ce era vorba. Acestui om nu i
sa-mi ajut rude le, cum Încep problemele cu banii. se permitea sa aiba sume mari de bani. Cu ajutorul meu el ar fi
- Cu ce surne ÎÎ ajutati - rn-am illteresat . putut face ace~ti bani iar sufletul lui m-ar fi urât pentru acest
S-a dovedit ca ajutorul lui financiar era mai Illare decât lucru. Unui sugar i se poate oferi iubire, multa atentie ~i Îngri-
oriee salariu. jire. Unui copil În cre~tereÎi trebuie iubire, atentie ~i Îngrijire.
Il Adolescentului Îi trebuie iubire ~i atentie. Unui tânar Îi trebuie
- Dumneavoastra va depravati astfel rudele - i-am spus.
Am vazut dupa privirea sa ca nu m-a Înteles. iubire.
- a sa va povestesc câteva cazuri. Dacâ Îi oferim u!lui om prea multe, acestuia i se atrofiazâ
Aveam 0 pacienta care locuie~te În Germania. Ea Îi trirnitea motivatia pentru 0 activitate independentâ. amui Începe sâ
regulat mamei sale În Ucraina câte 0 suma nu prea mare de depinda de noi, a~teaptâ de la !loi tot ce-i trebuie ~i Începe sâ
bani. Se apropia ziua ei de na~tere. Fiind bine dispusa Îi trirnite ne urascâ dacâ nu primqte ce vrea.
mamei sale 0 suma de câteva ori mai mare. ,,~i ~titi ce s-a lata de ce ajutorulnu trebuie sa fie continuu ~i sà-l punà pe
Întâmplat? - Îmi povestea ea. - Pentru prima data În viata om În situatia de dependelltà fa~ de durnneavoastrâ. Ajutàrn .-

mama nu rn-a sunat ~i nu rn-a felicitat cu ocazia zilei rnele de un om cu 0 bucata de pâine, nu ~i cu unt.
na~tere." a Întreb dupa aceea: "Marna, ce s-a Întâmplat de ce Va amintiti ca În Biblie serie: când ajuti pe cineva, mâna
nu m-ai felicitat?" - "Nu Înteleg ce s-a Întâmplat. Parca mi-a dreapta nu trebuie sa ~tie ce face stânga. Adica ajutorul trebuie
luat cineva memoria" Îmi raspunde mama.
~
sa treaca pe neobservate.
Nu trebuie sa-i asfixiem pe oameni, mai ales pe cei apro- - Va mai amintiti de disensiunea noastra eând ati spus câ
piati, printr-o grijà excesiva. nu ati distrus destinul nimanui? În realitate, Însa, ati meut-o.
Un ait caz mi s-a Întâmplat mie. Am hotarât Îrnpreuna cu 0 Printr-un ajutor exagerat puteti distruge destinul unui om
persoana sa facem 0 miea afacere. Am schitat un plan general mai repede decât prin Înjosire ~i minciunâ. Daca distrugeti
~i am Început sa disclItam detaliile. Pentru oriee eventllalitate destinele altor oameni atunci trebuie sa fie distrus ~i destinul
rn-am uitat În planul fin care este atitudinea aeestei persoane dumneavoastra. lata de ce 0 femeie adorata ÎI ealcâ În picioare
fata de mine ~i am vazut ca-mi dore~te moartea. "Da - ln-am pe barbatul care i se Închina câci acesta Îi eorupesufletul prin
gândit eu, - e cazul sa uit de afacere." La 0 alta Întâlnire i-arn sllpllnerea exageratâ.
spus ca am probleme cu banii ~i cred di nu 0 sa iasa nimic cu Dependenta de viatà ~i de dorinte are loc nu numai atunci
afacerea noastra. Credeam ca atitudinea lui va fi ~i mai când ne temem, ne supârâm sau urâm. Acest lucru se Întâmpla
negativâ. ~i am vazut un tablou care ln-a uimit: atitudinea lui În primul rând atunei când noi toleràm toate dorintele cuiva,

221
220
.=-==
Qu hg. ~ --
l t:rIF-f-<..o::: u

Ll91Z
,--..

când ne ploconim ~i ne slugarnicim În fata persoanei adorate.


Ne-am obi~nuit sa credem cà daca iube~ti atunci trebuie
~a-i. intri În. voie ~ sa-i Îndepline~titoate dorintele persoanei
IUblte. NOl sesizam Oivinul doar atunci când Înfrânam DIVERSE
pornirile omene~ti. Ura fata de viata ~i slugamicia În fata ei
1
Il; sunt doua fete ale uneia ~i aceleia~i medalii.
lubirea nu doar dâruie, dar ~i ia. Cu cât mai mult tindem
spre comuniunea cu Oumnezeu cu atât mai u~or ne e sa
sesizam acel moment, În care, ajutând corpul noi trebuie sa ne
oprim pentru a nu-i dauna sufletuluÎ.

Este utila ascultarea muzicii clasice? in general, mu-


zica influenfeaza caracternl $i subcon$tientul omului?
- Ar trebui sa cercetez o.'persoana ascultând muzica r
clasica ~i sà evaluez rezultatele influentei - n-a~ vrea sa ras-
pund la Întâmplare. Muzica "frâneaza" con~tiinta, de aceea e
mai u~or sa-ti simti fundamentul, sa te Întorci la izvoare. Nu
Întâmplator În bisericile anumitor confesiuni se interpreteazâ ~i
se asculta muzica.
Muzica este un instrument de lue ru cu subcon~tientul,
cu suf1etul. Muzica Îti poate transmite acea informatie pe
care con~tiinta 0-0 recepteazi.
$i fiindca informatia de baza nu este una verbalâ noi
primim prin intermediul muzjcii tara a ne da seama - foarte
muta informatie. La fel ca ~i pictura, muzica este posibilitatea
de a te conecta la 0 informatie noua, total necunoscuta. Muzica
este un instrument de cunoa~tere a lumii.

1 Mi-am dat seama În ultimul timp ca am fard lie copU un


'1 sentiment apropillt de grea(li, de dezgust, mai ales la(ii (le cei
223
:=11
~ii g. --
l
Cu
t:I:lf-of-o..o:: ~ ~
H9ll

r-

mid. Care ar putea fi cauza unei miemenea agresivitii{i În


de un mecallism aetiv al memoriei ~i unul de generalizare. Cu
sufletul meu?
cat amui e mai evoluat cu atât mai multâ informatie poate
La baza dezgustlllui ~i a gretii se aflâ tearna. Va este teamâ
generaliza. Nivelul posibilitâtii de generalizare se define~te
de copiii rnici. Probabil, În planul fin avetiproblerne cu copiii;
prin posibilitatea de pâstrare a iubirii. Întelepeiunea consta, În
trageti concluziile necesare.
primul rand, În a pastra iubirea ~Î-n timpul suferintelor. Dacâ
iubirea e insuficientâ atunci informatia nouâ nu poate fi
Nu ~tiu daâi barbatii au glande mamare dar la sotul
catalogatâ, e dificil de a 0 generaliza ~i de aceea ea nu se me-
meu sanul stang este cu mult mai mare decat cel drept.
moreaza. Acest proces devine posibil ulterior, dupa 0 anumita
Spuneti-mi, care este cauza?
perioada de timp. Eu ma strâduiesc sa cataloghez cele mai
- Din cauza supârârilor mari, de profunzime, femeile se
diversificate blocuri informationale ~i de~i lucrez În regimuri
Îlllbolnâvesc de cancer. Bârbatii fac icter sau cancer pulrnonar.
maxime acest lucru nu-mi reu$e$te Întotdeauna. Deseori cata-
Organismul reactioneaza diferit la problerna ernotionala care
loghez informatia nouâ Încercând s-o generalizez $i s-o me-
deformeazâ biocâmpllJ: uneori se deregleaza functiile, alteori
morez ÎIl timp de 0 lunâ, doua sau jumatate de an. ~i
sc modificâ partea organica. ,.
duml1eavoastrâ vi se Îl1tâmpla atela$i lucru dar sunteti mai
Sânul stâng e În legâturâ cu zona cordului. Probabil, supâ-
putin pregâtitâ pentru acest proces. Orice informatie nu