Sunteți pe pagina 1din 147

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei Serghei Nikolaevici Lazarev

LAZAREV, SERGEJ NIKOLAEVICÛ


Diagnosticarea karmei : Îndrumar de supravietuire 1
Serghei Nikolaevici Lazarev ; trad. : Gavrilà Henter. - Bucure~ti :
Dharana, 2004 DIAGNOSTICAREA KARMEI
ISBN 973-86367-2-8

1. Henter, Gavrilà (trad.)

159.961
ÎNDRUMAR DE
JTA3APEB C. H.
)J;HarHocTHKa KapMl.1.
SUPRA VIETUIRE
,
KHHra BOCbM3}/. )],Ha.nor C l{HT<:ITeJl}/MH.
CaHKT-nerep6ypr,2oo3

Copyright @ 2003 by S, N, Lazarev


Copy~ight @ 2003 by ROVIMED TRADING S.R.L.
Traducere dln limba rusa
Toate drepturile rezervate pentru Romania ~iRepublica Moldova. GAVRILA HENTER
Multiplicarea ~i / sau distribuirea prezentului volum sau a unor
fragmente din acesta prin orice mijloace (prezente sau viitoare)
este interzisa rara acceptul seris ROVIMED TRADING S.R.L.
Drepturile de distributie În strainatate apartin În exclusivitate.

EDITURA DHARANA Bucuresti


O.P. 53, c.P. 52
Tel: 021-3372424;
~
e-mail: busuioc@Dcnet.ro
(!:
CopeTta coleetiei: Mihai Marinescu
Edltura DHARANA
Tipàrit la Combinatul Poligrafic. Bucure~tI
('omanda nr. 415H2

-:'\'
CUPRINS

CONSULTATIE
Consultatie ... ... 7
Lucrul asupra propriei persoane 13
~tiinta ~i religia 22
Îmbatrânirea civilizatiei 30
Occidentul ~i Orientul 37
Diverse "'" 41

Sanatatea .. ... ... 48 25 martie 2003. Afara este 0 zi minunata, soarele stralu-
~~~~~~~ ~ ce~te. Eu ma aflu În birou tinându-ma de cap. Îl simt greu ca
Relatii , 66 plumbul. Mai Înainte Îmi spuneam: nu trebuie sa primesc paci-
cnti individuali. Ma conectez ca pentru 0 Întreaga grupa, fara
Lucrul asupra propriei persoane 69
nici 0 pregatire. Schema e aceea~i. 0 pacienta bolnava de can-
Diverse 71 cer, mi s-a facut mila de ea, am hotarât sa 0 consult. Care este
Momente de lucru 84 rezultatul? Firesc: ea nu a Înteles deloc ce i-am spus. Acum Îmi
crapa capul ~iÎncerc sa trag concluzii.
Cugetare 110
Îmi aduc aminte de telefonul de la Moscova. 0 femeie a
Consultatie 124 diutat telefonul meu ~i rn-a rugat insistent sa 0 consult. Fiica ei
Iunie 2003 190 moare de cancer. Receptorul I-a ridicat 0 cuno~tinta de-a mea
care mi s-a adresat:
"Noul parametru" 247
- Îi spui ceva?
Consultatie """"'"'''''''''''''''''''''''' 282 Sentimentele nu-mi permit sa raspund. Eu dau din cap În
Ghid de utilizare a casetelor , 249 mod negativ. Cuno~tintei mele i se ridica sprâncenele.

7
;,
- Poate totu~i Îi spui eeva, Îi moare fiica. - Bine, ascultati-mii cu atentie. Tot eeea ee 0 sii viid, am sii
- Nu am sa-i spun nimic acestei femei. vii spun. În câmpul dumneavoastrii exista moartea a doi copii.
Iar dincolo, femeia plânge În hohote ~i continua sa ma roa- Din cauza aeeasta aveti probleme puternice În domeniul gine-
ge suspinând. Cuno~tinta mea continua sa tina reeeptorui adre- cologic. Neaceeptare totala a situatiei traumatizante. Zdrunci-
sându-mi 0 Întrebare tacuta. Iar eu cedez. Primesc informatia narea nivelului material ~i spiritual 0 depii~iti lini~tita, piistrând
dupa voce ~i ie~ind În câmpul femeii, Într-o fractiune de secun- iubirea. Înjosirea vietii, a dorinlelor, a sperantelor pentru dum-
da totul devine clar. Este vorba despre 0 ura salbatica fata de neavoastrii deocamdatii constituie obstacole de netrecut. V-ati
barbali. De ce, când? Pot sa nici nu ma uit. dezis de iubirea fatii de sot prin care vi s-au dat supiiriiri ~i Înjo-
- Transmite femeii, - spun eu, - ca pentru Îneeput sa siri. V-ati dezis de iubirea fatii de sot pentru cii el nu a cores-
elimine pretentiile fala de barbati. puns idealurilor ~i sperantelor dumneavoastra. Dumneavoastra
El Îi transmite ei cuvintele mele. Apoi face ochii mari ~i ati simlit depresie, nemultumire fata de soarta ~i lipsa de dorin-
pune receptorul Înapoi. la de a triii. Aveli copii?
- ~tii ee mÎ-araspuns? - Da, am un copil.
- ÎmiÎnchipuÎ- raspund eu. Eu am dat din umeri: poate veni ~i al doilea.
t

- Ea a spus: de ce sa iertam aceste lepadaturi ~i ticalo~i? - Nu ati Înviitat copilul sii Î~i pastreze iubirea. Pentru el
- Acum mii Întelegi de ce nu am vrut sii vorbesc cu ea? oriee zdruncinare este mortalii. Se va dezice de iubire atât fata
Din piicate, la numeroase persoane, toatii energia se de sine cât ~i fa\ii de al\ii. De aceea sunte\i bolnavii. A\i În\eles
consumii pentru a cere, revendica ~i implora. Salvarea se afla În totul?
jurul nostru. Ea existii pretutindeni. Dar noi nu vrem s-o În loc de riispuns - tiicere. Eu am a~teptat un timp, apoi am
acceptiim, noi eerem ca sii ni se dea, iar când ni se da 0 repetat Întrebarea. În loc de raspuns - 0 pauza Îndelungatii.
aruncam la 0 parte ~icerem ceva nou, eeva "eficient". - A~a, ee am de Iacut, - În sfâr~it s-a Încumetat sii
Mii Întorc la telefonul de azi. raspunda femeia, - sa mii rog?
- Ali fost dumneavoastrii la consultalie? - 0 Întreb pe - Dumneavoastrii În\elege\i oare ce Înseamna rugiiciunea?
femeie. Aeeasta nu este cer~irea siinatiltii de la Dumnezeu. Aceasta
- Am fost, dar aeeasta a fost 0 consultatie la telefon. Am :1 inseanma nazuinla câtre Dumnezeu ~i unirea cu El. Înseamna
.
pastrarea legaturii cu Dumnezeu atunci când se rupe legatura
citit ciirtile ~i m-am uitat la casete. ~ cu umanul. Înseamnii piistrarea iubirii În oriee situa\ie de boalii.

8 \ ,".
9
Înva!a!i-va acest lucru iar apoi, prin rugaciune Înva!a!i-i ~i pe poate face acest lucru. Încerca!i s-o ajuta!i. Nu va framanta!i
copiii dumneavoastra. pcntru viala ei, elimina!i temerile. Nu va rugali pentru sana-
- Am cancer uterin, - raspunde femeia, - mi s-a propus tatea ei, pentru viala ei. Acest lucru poate numai sa dauneze.
chimioterapie, dar nu prea am Încredere În ea. Ruga!i-va ca ea ~i copiii dumneavoastra sa pastreze iubirea de
- Chimioterapia Înseamna Înjosirea vie!ii ~i a dorin!elor. Dumnezeu atunci cand pierd sanatatea ~i viala. Elibera!i tot
Daca nu sim!i!i teama ~i depresie În timpul tratamentului, ea da ceea ce va leaga de nivelul sentimental, - supararile fa!a de
rezultate minunate. Dar, În cazul dumneavoastra, Întrucat femei, nemullumirea de sine ~.a.m.d. Sa ~tili sa simli!i Divinul
problemele nu rezida În dumneavoastra ci În copii, efectul va fi care va va Însoli ~i va va Îndrepta.
mai degraba slab. Închid telefonul. Ma doare capul. Am un gol În suflet. Se
- Eu simt acest lucru, - spune femeia. - Totu~i, spune!i-mi, pare ca trebuie sa ~tii nu numai sa ajuli dar sa ~i primqti ajutor.
ce am de facut? Nu este voie sa-I aju!i pe acela care nu este pregatit pentru
Acum tac eu. Deodata am auzit glasu! ei În surdina: aceasta. Ajutorul pentru el trebuie sa fie minim altminteri
- A!i putea sa-i spune!i so!ului meu ce mi-a!i spus ~i mie? pentru problemele lor 0 sa platesc eu. Nu pot sa scap de obice-
Eu am priceput de ce rn-a rugat acest lucru. Ea nu rn-a iul de a da omului tot ceea ce ~tiu eu. Omului trebuie sa-i dai
În!eles pe mine 'de la bun Început ~i nu ma În!elege nici acum. atat cat poate primi. Trebuia sa-i spun ei: Dumneavoastra a!i
Îmi iau inima În din!i ~i sunt de acord. renunlat la iubire, a!i Înabu~it-o. Dumneavoastra nu ali Înva(at
- Bine. Da!i-i receptorul so!ului. - Auzind glasul lui Încep copilul sa iubeasca. Retrai!i-va viala, Înva(ali-va singura ~i
sa explic: - SOfia dumneavoastra acum nu ma aude ~i nu În!e- Înva(a!i ~i copi luI. La Dumnezeu nu trebuie sa renun!i nicio-
lege. Ea este plina de terneri ~i framantari. Pentru a ne adresa data. [ndiferent la ce nivel s-au rupt legaturile cu lumea, cu
lui Dumnezeu este nevoie sa eliminam tot ceea ce este uman. viata, cu [ericirea umana, legâtura cu Dumnezeu trebuie sa
Trebuie sa ne eliberam de frica, sa eliminam framantarile ~i sa existe În permanen!a.
uitam de regrete. Trebuie acceptat tot ceea ce s-a Întamplat ~i Continuu sa ma lin de cap, ma uit la curtea interioara
tot ce se va putea Întampla. Trebuie sa va eliberali de ata~a- invadata de soare: pretutindeni baltoace murdare, gheala,
mentul pentru cei apropia!i, membrii familiei, pentru sine ~i zapada În curs de topire. Mi se adreseaza colaboratoarea.
viala proprie ~i sa ramai În singuratate interioara completa. - La dumneavoastra la consultalie vrea sa vina 0 femeie al
Pentru a ne uni cu Dumnezeu, trebuie sa Întrerupem toate lega- carei copil mic are 0 tumoare canceroasa, neuroblastom Între
turile, macar pentru 0 perioada scurta. SOfia dumneavoastra nu rinichi ~i ficat.

10 Il
.~'
- Cum 0 cheama pe femeie - Întreb eu. Colaboratoarea mi-
a comunjcat.
Eu vad În câmpul acestei femei moartea copilului ei.
Autoarea - marna. Dependenta ei de nivelurile superioare de
dorinte este imensa. Este 0 idealista incorigibila. Critica În LUCRUL ASUPRA PROPRIEI
permanenta oamenii ~i mediul Înconjurator. PERSOANE
- Transmite pacientei, - 0 rog eu uitându-ma pe fereastra, -
sa elimine judecarea oamenilor. Toti oamenii sunt copii. Noi
toti ne Împiedicam ~i Învatam sa mergem. Pentru a pastra iubi-
rea trebuie sa Înveti sa iube~ti imperfectiunea. Restul afla la
consultatie.

Înainte eu, percepând problema, rn-am straduit s-o rezolv


deodata ~i am Încercat mintal s-o cuprind În Întregime. În plan
subtil a aparut 0 suprasolicitare imensa, care cu timpul putea sa
se transfonne Într-o Îmbolnavire grava. Organismul de Îndatii a
dat 0 reactie de aparare - a aparut apatia ~ilipsa dorintei de a se
mai ocupa de aceasta problema. Ceea ce Însearnna pierderea
oricarui curaj. A trecut un timp. Situa\ia rn-a Împins din nou
spre problema. Fara sa vreau, eu rezolvam 0 mica parte, apoi 0
alta parte, apoi putin mai mult deja pe masura fortelor mele.
Dupa aceea, fara nici 0 Încordare ~i graM, eu am rezolvat toata
problema. Literalmente la fiecare expunere oamenii Îmi spun
unul ~i acela~i lucru: "Am citit toate cartile, am vizionat casete-
le video - fara nici un rezultat". Înainte eu raspundeam: -
Exista suficiente informatii. Daca altii rezolva cele mai grele
probleme, de ce nu pute(i s-o faceti ~i dumneavoastra?

12 ,~. 13
Apoi mi-am spus: Daca omul nu poate lnseamna ca el nu pentru 0 secunda atunci pute!i sa trece!i la dialog ~i educa!ie.
dorqte launtric. Daca el subcon~tient nu dorqte sa lucreze Pentru multe femei acest lucru se prezinta ln felul urmator: "Eu
lnseamna ca nu ln!elege ceva, are 0 atitud;ne ;ncorecta fa!a de nu vreau ca el sa bea ~j el nu trebuie sa faca acest lucru". Adica
sine ~i fa!a de lume. Eu trebuie sa-I ajut. Acum eu Ii sfatuiesc dorinta ei este de neclintit ~i iata ca so!ul trebuie sa se schimbe.
altfel: lncepe!i sa va depa~i!i pe dumneavoastra ln~iva ln mod Educa!ia lnseamna ajutor acordat altuia. Daca sotul bea
treptat. Lua!i 0 anume sarcina. De exemplu: azi nu voi gandi lnseamna ca lui Ii este l'au. Deci, trebuie sa te schimbi tu lnsuti
l'au despre nimeni. Voi vedea ln toate voin!a Div;na. ~i sa aju!i sa se schimbe ~i el. Multe femei nici nu-~i lnchipuie
ChiaI' daca procesul dureaza 0 frac!iune de secunda, ln dit de u~or este sa schimbi 0 alta persoana dacâ te schimbi ln
aceasta exista un lnceput, dezvoltare ~i finalizare. În plan subtil profunzime pc tine. Trebuie sa faci numai primul pas spre
În acesta este inclus trecutul, prezentul ~i vi;torul lntregului schimbare. Pasul nu spre preten!ii ci spre iubire. În univers nu
univers. Daca or;ce proces are un lnceput ~i un sfâr~it lnseamna exista nici motiv n;ci cauza care al' putea sa justifice dezicerea
ca ~i universul are un lnceput, dezvoltare ~i relntoarcere la de iubire. Noi le cream singuri pentru noi supunandu-ne În fa!a
punctul de pornire, adicâ are sfâr~it. În fiecare pas al omului se con~tiintei ~i dorintelor.
ascunde Întreg~l drum pe care I-a parc urs ~i trebuie sa-I par- Înainte, cand ln sufletul meu s-a nascut frica, eu am creat
curga. Înva!a!i sa face!i un pas ~i atunci yeti parcurge lntregul situa!ii mai accentuate. Cu dit rn-a cuprins mai puternic senti-
drum. "Ochii se lngrozesc iar mainile lnTaptuiesc" - spuneau mentul fricii, au atat mai mult mi-am lnchipuit situa!ii mai
lnainta~ii no~tri. ,,Frica are ochii mari." Ochii, altfel spus groaznice, de co~mar.
con~tiin!a noastra poseda 0 energie prea mica. Pentru Cum judecâ un sol gelos? La mine a aparut sentimentul
rezolvarea oricarei sarcini este necesar ca pentru un anumit geloziei, lnseamna ca soria mea ma ln~eala. ~i cu cat este mai
timp sa franam con~tiin!a ~i sa ne cuplam la ira!ionalism. A~a putemic ln mine acest sentiment cu atat mai incorect se com-
cum spun pictorii, 0 pictura trebuie lnceputa cu sentiment, porta soria mea. Acesta este principiul gandirii occidentale.
intui!ie ~i terminata cu con~tiin!a ~i pricepere. Întrucat con~tiin!a este secundara, lnseamna ca daca a aparut 0
Eu sTatuiesc femeia care nu poate sa accepte comporta- oarecare idee sau sentiment atunci acestea sunt nascute de
mentul so(ului ei urmatoarele: cvenimente petrecute. În Orient exista 0 alta atitudine fa!a de
- La lnceput sa rezolva!i numai 0 sarcina. Înva!a!i sa va con~tiin!a lntrucat acolo ea este primordiala. Dacâ omul are În
privi!i so!ul ca pe un copil indiferent ce al' fi Tacut el. Dacâ sinea lui 0 oarecare Idee sau un sentiment lnseamna ca neaparat
iubirea dumneavoastra nu se lnfraneaza ~i nu se clatina nici trebuie sa aiba loc un eveniment analog. Daca privim aceasta

14 .~';,. 15
situatie În mod Îngust atunci nu este posibil sa Întelegem daca - -
Ce sii fac? Întreabii marna. - Analizele sunt pur ~i
au dreptate unii sau altii. În plan subtil primordiala este simplu Îngrozitoare.
con~tiinta, În plan exterior - situatia. Sentimentul ~i con~tiinta - Câmpul copilului este normal, - spun eu, - ~i existii 0
constituie situatia. Aici se poate pune semnul egalitatii cu Îmbuniitiltire evidentii, are loc pur ~i simplu 0 purificare
adilugarea unui anumit coeficient. Sentimentul devine situatie a
obi~nuitii. asemenea purificare are loc atunci când oamenii
iar situatia se transformil În sentiment. Când ne aflam Într-o citesc cilrtile mele sau vizioneazA videocasetele.. De~i eu vii
situatie nefavorabila care provoaca fricii sau suparare iar prin consult prin telefon, credeli-mii, existii suficiente informalii
iubire pilstram unitatea cu Dumnezeu atunci Încetam sa fim pentru a vii aduce În ordine pe dumneavoastrii ~ipe copil.
robii situatiei. Când În suflet apare neÎncrederea În sine, 0 frica -:- De fapt enurezisul i-a trecut, - spune cu glas aprobator
incon~tienta, Îndoiala ~i depresia, noi, nazuind ciitre Dumnezeu femeia.
~i pastrând iubirea, Încetilm sil depindem de ideile ~i senti- - Vedeli dumneavoastril, noi doi conversam de aproxi-
mentele noastre. În aceasta constil esenta dezvoltilrii. În fiecare mativ cinci minute iar enurc7isul a tcecut. Starea exterioara a
secunda, noi depil~im dependenta de lumea Înconjuratoare, de copilului s-a Îmbuniltillit. ~i de faptul ca va avea Iex:purificarea
dorintele n\>astre, de con~tiinta noastra. Dar facem acest lucru eu v-am prevenit. În legiitura cu analizele, va repet Încil 0 datil,
nu printr-un salt gigantic ci pas cu pas. "Calea este Învinsa de nu meritil sa intrali În panicil. Continuali sa lucrali asupra
cel care pil~e~tepe ea", - spuneau anticii. Important este sa nu dumneavoastril, vorbiti cu medicii iar peste un timp repetali
se opreascil. analizele.
Acum, Însa, con~tiinta mea trece la probleme zilnice. Intru Ea ÎmÎ multume~te ~i pune receptorul În furca. Peste câteva
În birou ~i mil interesez de probleme actuale. zile sunil 0 cuno~tin(à de-a ei ~i Îmi spune ca rezultatele
A sunat 0 femeie. La copilul ei se Înrautate~te brusc situatia. analizelor repetate sunt pur ~i simplu minunate.
~i tocmai dupa consultatie. Ba este Îngrozita. Crede ca nu a - M-a mai sunatcineva? - 0 Întreb pe colaboratoare.
Tacutce trebuia. - A sunat marna fetitei care era sa fie violatii. Starea fetitei
Ma a~ez lânga birou ~i formez numiirul de telefon. Aud
glasul femeii care Îmi poveste~te despre faptul ca rezultatele
.
s-a Înrilutiltit brusc, se comportii În mod agresiv.
- Ce dore~te marna, - mil minunez eu - ca dintr-o datii,
analizelor copilului sunt mult mai rele. Doctorii insista sa-I fara chinuri, sa disparii tcate problemele? Pe aceasta femeie 0
intemeze imediat ~i sil Înceapa un tratament activ. Eu Îmi aduc deranjeazil propriile sale stereotipuri. A venit la consultatie la
aminte: copilul sufera de 0 dezvoltare patologica a rinichilor. vindeciltor, aplatit banii iar vindeciltorul trebuie sa 0 lecuiascil

16 -{\' 17
Într-o clipa. Dupa ~edin\a trebuie sa aiba loc 0 Îmbunatatire
se poate ajunge la distrugerea partii mai mici. Întrucât
clara ~i sustinuta ~i eliminarea problemelor. Ea uita ceea ce a
con~tiinta este secundara iar corpul este primordial, noi, orice
citit În caqile mele: la consultatie pacientul prime~te 0 Îndru-
s-ar Întâmpla, trebuie sa salvam corpul, iar dupa aceea salvam
mare, la consultatie are loc accelerarea tuturor proceselor, la
con~tiinta. Pentru un chirurg acest rationament este pe deplin
consultatie Întreaga murdarie din profunzime se ridica la
acceptabil. Cu cât se va sim\i mai bine corpul, cu cât i se vor
suprafata.
satisface mai mult necesitatile, cu atât mai bine va fi pentru
Cu cât dore~te omul mai mult sa se schimbe cu atât mai
con~tiinta ~i sufletul omului.
repede ~i mai u~or se desÎa~oara Însanato~irea. La Început noi
Experienta istorica arata Însa pu\in mai diferi!. Corpul ~i
purificam sufletul iar În acest caz pot sa aibii loc suferinte
sulletuI sunt legate dar ele se mi~câ În directii diferite. Daca
fizice. Când noi dorim sa vindecam numai corpul atunci mai
ridicam 0 ~coalâ, Îmbracam copilul În uniforma ~colara, gasim
bine sa ne adresam unui chirurg. Deci, cum putem sa condam-
pedagogi buni aceasta va duce la dezvoltarea lui. Dar daca nu
nam un pacient caruia În decurs de 0 suta de ani medicii i-au
oferim copilului bazele moralitatii care se ob\ine În primul rând
confirmat: ,,Eu Îti dau 0 tabletii, praf, plante ~i va avea loc 0
prin limitarea dorintelor sale, daca nu-I Învatam sa aiba grija de
minune, te ~ei vindeca"! ~i cu cât mai mult se dezvolta medici-
altii prejudiciindu-se pe sine, atunci principiul fizic, transfe-
na, cu atât mai vehement ea convinge despre faptul ca trebuie
randu-se asupra celui sufletesc, nu da crea\ie ci distrugere.
sa depuna din ce În ce mai putin efort pentru vindecare.
Daca omul pa!e~te 0 nenorocire, daca el este bolnav acestea
Medicina a tratat Întotdeauna numai corpul fara sa Înteleaga
sunt Iegate nemijlocit de starea sufletului sau. Cu boala se
ca prin corp noi influentam ~i sufletul. Religia a tratat sufletul
poate lupta actionand asupra corpului ~i actionând asupra
~i prin aceasta a influen\at corpul. Înainte religia, pentru a ajuta
sulletului. Sanatatea sufleteasca - mai devreme sau mai tarziu
sufletul, a permis 0 atitudine Îngrozitoare fata de corp Înfrâ-
Înseamna sanatate fizica. Sanatatea fizica nu Înseamna nici pe
nând necesitatile acestuia ~i câteodata chiar distrugându-l. Azi
departe Întotdeauna un suflet sanatos. Acestea Înseamna
medicina, pentru a ajuta corpul, patrunde din ce În ce mai activ
urmatorul lucru: pentru a depa~i boala este necesar În primul
În structurile suflete~ti, distrugându-Ie. Cre~te pragmatismul iar
rand sa ajutam sufletul omului ~i abia apoi corpul sau.
medicina devine din ce În ce mai mult fara sufle!. Corpul este
Sufletul se purifica prin iubire, prin care noi ne unim cu
Însa legat de suflet iar sufletul de corp. În medicina occidentala
Dumnezeu ~i prin durerea renuntarii la uman. Atâta timp cât
corpul se situeaza de câteva ori mai presus de ceea ce se
ajutorul dat corpului nu dauneaza sufletului, medicina ajuta.
nume~te suflet ~i con~tiinta. De dragul sanatatii partii mai mari
Însâ daca pentru pacient interesele corpului se situeaza pe prim

18 "'4\'
19
plan - medicina, fie este neputincioasa, fie dauneaza sufletului.
arunca. Ele Încep sa Încurce. La fel ~i noi. La Început Întelegem
Multi, chiar ~i acum, se roaga pentru sànatate sau sa-~i
ca iubirea de Dumnezeu ne da sanatate, bunastare ~i dezvoltare.
Îmbunatateasca propria soartà. Atunci se na~te frica pentru Noi nazuim spre Dumnezeu din dorinta de a fi sanato~i, fericiti
propriul corp, pentru propria viatà, apar Îndoielile ~i depresia. iar dupa aceea trebuie sa Înceteze sa ne framânte sanatatea ~i
Prica ~i a~teptarea sunt strâns legate. Cu cât este mai putemic bunastarea noastra.
omul, uitând de suflet, concentrat asupra bunastarii fizice, cu Trebuie sa simtim ca unirea cu Dumnezeu Înseamna
atât mai putemic a~teaptii el Însanato~irea grabnica, cu atât mai fericirea suprema. De dragul acestei fericiri nazuim catre El.
mult Încercarea de a se Însanato~i este zadamica. Prica este Pentru a pa~i pe treapta urmatoare noi trebuie sa renuntàm la
indicatorul necredintei În Dumnezeu ~i al dezicerii de iubire.
trecul. Omul Începe sa 1 se adreseze lui Dumnezeu la Început
Eu le explic pacientilor În felul urmator: pentru a-~i salva corpul sau iar apoi pentru a-~i salva sutletul
Dumneavoastra va yeti putea schimba numai prin renun- sau ~i numai dupa aceea dezvoltarea unitiitii cu Dumnezeu
tarea la uman ~i trecerea sprijinului la Divin. Adresându-va lui devine 0 necesitate permanenta ~i fericire. leri am fâcut primul
Dumnezeu, dumneavoastra trebuie sa va atlati Într-o stare de pas spre aceasta, azi yom face al doilea, iar mâine al treilea.
singuratate ,interioara absoluta. Lânga dumneavoastra nu
trebuie Sa se atle nimeni din cei apropiati. Nu trebuie sa fie
nimic din ceea ce va bucura sau din ceea ce va Întristeaza. De
aceea, Înainte de a va adresa lui Dumnezeu renuntati la toate,
atât cu corpul cât ~i cu sutletul ~i cu spiritul. Când a~teptati un
oaspete, arllnjati camera În a~a fel Încât aceasta sa corespunda
gusturilor ~i dorintelor acestuia pentru ca el sa poata locui
acolo. Sufletul dumneavoastra este 0 camera. ~i pentru ca sa
intre Divinul acolo trebuie sa existe iubire. Înseamna ca daca
noi dorim Sa ne adresam lui Dumnezeu, În suflet trebuie sa
existe sentimentul iubirii. Daca În el domne~te frica, depresia,
regretul, contactul nu are loc. Dumneavoastra ati vazut cum se
lanseazà 0 racheta? Ea nu poate fi lansata fua combustibil. lar
apoi când ea se Înalta pe orbitâ, rezervoarele de combustibil se

20
';" 21
- Curios - constata interlocutorul meu. - Dori(i sa afla(i
mai Illulte despre viatâ?
- Cu placere.
$TIINTA $1 RELIG1A - Aici În torpedou am 0 carte intitulata "Dianetica". Eu v-a
pot vinde imediat.
- ;>ide fapt ce este a~a de deosebit În aceasta carte?
- Ciind 0 yeti citi, 0 sa va deschida capacita(ile dumnea-
voastra ascunse. Yeti putea sa realiza(i liber toate dorintele
dumneavoastra. lata ca dumneavoastra merge(i la baie pentru
ce? Pentru a obtine 0 placere, nu-i a~a?
- FOaJ1e corect, - zambesc eu.
- latii, creatorul dianeticii, Habbard, a Întrebat: "Care este
Prin ce se deosebesc sectele tota/itare de religiile
cscn(a fericirii umane"? ;>i tot el a raspuns la aceasta Întrebare:
mondiale? Se pare ca dupa comunicarea cu martorii lui
Sa simti 0 mica paJ1ede extaz". Iata, În felul acesta, daca yeti
lehova l cu mi/itantii, din secta oamenii lui Muna, Pentru "
citi aceasta carte. yeti trai În permanen(a un extaz Întrucat yeti
a ne restabili, este nevoie de un an ~i jumiftate, atM de
obline u~or tot ceea ce yeti dori.
puternice sunt influente/e negative. De ce oamenii permit
- 0 sa am mai mul(i bani? - arunc 0 privire nevinovata
sa lefie omordt sufletul? Cine ajunge in asemenea secte?
câtre el.
- Vor fi Tara doar ~i poate, - ziimbqte interlocutorul meu.
Cu cateva zile În urma, la Moscova, am oprit ma~ina pentru
- V oi deveni mai de~tept? - Întreb intrigat.
a putea ajunge În centrul ora~ului. ;>oferul a fost un om
- Natura!. Toate posibilita(ile dumneavoastra latente vor fi
comunicativ ~iamabi!.
deschise.
- Dumneavoastra unde merge(i? - rn-a Întrebat cu
- ;>i0 sa fiu mai sanatos?
curiozitate el.
- Obligatoriu. - raspunde el convingator. - Vede(i, eu
- La baie, - am raspuns eu. - De obicei tot ceea ce
vorbesc cu dumneavoastra În timp ce scot din torpedou cartea
consideram noi placere, dauneaza sanata(ii dar baia În acest
~i În acela~i timp conduc ma~ina cu viteza mare. Eu pot sa
context este 0 excep\ie: este ~ipliicuta ~i utila.

22
-,'" 23
conduc ma~inazilnic doisprezece - cincisprezece ore fàril sil mecanism, - am rilspuns eu. - Ea ÎÎ ademene~te pe ace~tia cu
obosesc. Toate acestea demonstreazil silniltate. banii. Sufletul lor Începe sil depindil de ea. Deci se poate
Eu privesc istovit prin geamul ma~inii Moscova primil- vampiriza nu numai sliniltatea ~i soarta ci ~i psihicu\ ~i capaci-
vilraticil. ln acest moment triliesc 0 frânturil de extaz. Intreaga tatea." ,,$i cum. Dumnezeu nu 0 pedepse~te pentru cil ea omoa-
situatie Îmi aminte~te de 0 anecdotil cunoscutil. Când la un rus ril oamenii?" "Dacil existil acela care este gata sil-~i vândil
"nou" Întristat vine În zbor necuratul ~i spune: sufletul Înseamnil cil se gilse~te unul care este gata sil-l
- "Ce,ti-e raUU? cumpere", 'am rilspuns eu.
-Nu, mult mai rilu, - rilspunderusul "nou". - Afacerea nu ln interior omul poate fi deschis pe deplin numai lui
merge, ma~ina zdrilngilne ~inu e nici 0 perspectivil. Dumnezeu. Despre acest \ucru se vorbe~te În Vechiul ~i Noul
- Am pentru tine 0 veste plilcutil, - Îi comunicil necuratul. Testament. \ubirea de Dumnezeu este mai presus de toate. A te
Poti sil prime~ti 0 vilil la Miami, zece milioane de verzi~ori În Închina unui om dacil el are bani, dacil e istet ~i talentat, dacil e
Elvetia ~i 0 ma~inilnouil Mercedes 600 sub fereastril. -
frumos, dacil este rudil, dacil are grijil de tine asta Înseamnil
- A~a-a~a, - se Învioreazil "noul" rus. - N-ai Început rilu. deja, Într-o oarecare milsuril, vânzarea sufletului tilu. Inseamnil
$i ce trebuie sil-ti dau În schimb? cil acest \ucru va fi Înfrânat prin nenorociri, boli ~i altele.
Necuratul dil din umeri: $oferul ma~inii mil sustrage de la aceste idei.
- ln schimb sil-mi dai sufletul tilu nemuritor. - Vedeti dumneavoastril, pe bord am fixate ni~te foi. Vil
Rusul "nou" se uitil chiorâ~ ~i suspicios la el ~i se scarpinil dilruiesc 0 foaie. Pe ea gilsiti adresa ~i puteti intra În centrul
la ceaf1i: nostru: yeti fi supus unui test ~i vi se va pune un diagnostic. -
- Simt cil vrei sil mil tragi pe sfoaril, care e problema? Nu Caracterul dumneavoastril se va schimba În bine. Ayeti
pot sil Înteleg." probleme cu caracterul? Deci, sil zicem cil nu vil place propria
ln primele douil cilr(i ale meJe am descris situatia legatil de persoanil.
vampiri. Imi amintesc, un prieten mi-a povestit 0 istorie despre
-
- Desigur cil am. ln primul rând mil irit, rilspund eu.
0 femeie care Î~i ia periodic parteneri de afaceri numai bilrbati.
- ln acest caz eu am pentru dumneavoastril 0 noutate
Le plilte~te bani serio~i, mult mai mult decât se a~teptau plilcutil, - reactioneazil vioi interlocutorul meu. - Datoritil
ace~tia. Dupil un timp, partenerii de muncil se Îmbolnilvesc ~i acestei cilrti dumneavoastril, Într-o perioadil scurtil, yeti putea
mor. ,,Muierea are un temperament turbat, - a observat schimba caracterul dumneavoastril ~i sil deveniti un aIt om. Eu
prietenu\ meu, - bilrbatii nu rezistil". ,,Aici are loc un ait

24 '!\' 25
Însumi am fost teribil de iritabiJ, aproape ca ma apuca furia capul Înteleg totul dar sufletul alearga topaind dupa acest om
dintr-odata. Acum eu sunt cu totul ait om, lini~til ~i rabdator. care mÎ-a promis bani, sanâtate,capacitate ~i sucees".
- Interesant, - spun eu rasfoind cartea, - foarte inleresant. Aceasta situatie mi-a permis sa Înteleg cu ce di fera secta de
- Curnramane. cumpâra!i sau nu cartea? - se intereseaza religie. Divinul În am nu se poate distinge, el intra În contra-
voios ~oferu!. dictie cu umanul atunci cand are loc Închinarea În fata con~ti-
- E cam complical, ~titi dumneavoastra. Eu ieri am muncit intei ~i a dorintei, cand esenta vietii devine fericirea prin
mult, ma doare capu!, a~ dori numai sa ajung pana la baie. Înfâptuirea dorin!elor.
- Ei bine, cum doriti, - raspunde fara grija ~oferul conti- Eu Îmi amintesc bine de momentul cand un examinator m-a
nuand sa conduca. Întrcbat la optsprezece ani: "Ce Înseamna pentru dumnea-
"Interesanl cum arata campul lui", - ma gandesc eu. ÎI voastrà fericirea?" Mi-am adus aminte cà spunea cineva ca
diagnostichez ~i viid 0 imagine curioasa. Coconul encrgetic fericirea Înseamna sa te scarpini cand te mânanca, jar eu am
general nu e rau, nivelul energiei este Înalt. Dar iata ca proferat un adevar: "Esen ta vie!ii constâ În satisfacerea
structurile subtile ale viitorului arata de parca ar fi arate cu dorin!elor". El s-a uitat la mine slraniu dar nu mi-a zis nimic.
tractoru!. Adica acest om bun, placut, traiqte cu iluzii. Acum Înteleg de ce. Pentru a percepe Divinul trebuie sa renun!i
Transforma~ile proprii, schimbarile au loc la nivelul de la con~tiinta ~i dorinta. Religia Înva!a sa depa~e~ti dependen!a
suprafata. Are loc arderea resurselor stralegice. Iudecând dupa de con~tiinta ~i dorinta. Secta, dimpotriva, merge În Întampi-
toate, va rezista un timp oarecare ~i Într-adevar Îi VOl'mcrge narea dorintei. Cine intra În secta? Oamenii care au 0 depen-
bine afacerile, dar apoi, daca nu va gasi elevi care sa arunce denta puternica de uman. Unii au 0 dorinta imensa de a-~i simti
asupra lui rezervele strategice ale sufletelor loI', alunci 0 sa-i fie superioritatea asupra altora iar În viala ei sunt În permanenta
l'au. Daca omul Înceteaza sa praduca ~i doar consuma. el este Înjositi. Un ascmenea om se straduie~te sa ajunga fie la 0
condamnat indiferent cata energie al' fi acumulat. ~coala oculta fie la un cerc al contactorilor sau În secta unde el
Cel mai curios lucru este faptul ca deja În ma~ina a Început se simte mai În!elept, mai patrunzator decat altii: ,,Eu sunt
sa ma doara gingia puternic. $i acest lucru a continuat Înca un initiat. eu ~tiu, iar dumneavoastra nu". În loc de depa~irea
timp chiaI' dupa ce rn-am despartit de ~ofer. M-am examinat ~i dependen!ei de con~tiin!a are lac amplificarea acestei
rn-am minunat: asta Îmi trebuia mie? explozia dorintelor, dependente. Natural, cu timpul psihicul ~i destinul se destrama.
concentrarea asupra lor. "Sa te gande~ti numai cat de greu este Omul devine În Întregime prizonierul complexelor sale.
sa depa~e~ti delasarea, neglijenta din noi - zâmbesc eu. - Cu

26 27
.-"':~.
Ce ÎnseamnA compIexul? ÎnseamnA 0 imensA ~i ascunsA .
ne uitâm În jur atunci privirea interioarA poate capta 0 imensA
dependen(A de dorinte ~i con~tiin(A. Unuia Îi este fricA de toate,
cantitate de oameni gata sâ-~i vândA sufletul adicA gata sA se
altul se atU În permanen(A În depresii, al treilea nu este .
Închine banilor, mintii, frumusetii, slavei, renumelui dar nu ~I
multumit de nimic, al patrulea se supArApe toti, al cincilea este iubirii.
gelos, al ~aselea condamnA. ~i cu cât mai mult se adâncesc
complexele cu atât mai greu trece situatia lraumatizantA. Se
acumuleazA din ce În ce mai mult emotii negative În suflet. 0
asemenea situa(ie e de nesuportat, ea poate fi opritA prin boalA,
prin alcoolism ~i narcomanie.
Când omul intrA În sectA nu are emotii negative. Lui i se
promit numai emotii pozitive. Omul ÎncearcA acest narcotic ~i
se deconecteazA de lume. Se intâmpIA 0 minune, nu mai existA
durere, nu mai existA conflicte. Are loc 0 fericire, veselie ~i
bucurie neÎncetaUi. ~i omuI nu observA ceea ce se distruge În
el, - În structurile subtile, se Închid canalele iubirii. El ~tie un
singur Iucru, ca trebuie sA pAstreze sentimentul fericirii.
Emotiile pozitive nu se ~tie de ce dispar iar energia este din ce
În ce mai diminuatA. ~i iatAcAatunci când el recruteazâ ucenici
noi atunci sentimentul de amplificare a fericirii izbucne~te din
nou. ,.Acest lucru se Întâmplâ deoarece eu fac 0 faptâ bunâ", -
se gânde~te omul. Se lArge~te cercul unor asemenea oameni
fericiti, dar omul poate sâ nu ghiceascA faptuI cA el absoarbe
energia din sufietuI lor. Ca rezultat, membrii sectei pot fi
Împâr(iji În douAgrupe: un numAr mie de vampiri ~i 0 cantitate
imensA de donatori. În economie acest lucru se nume~te
principiul de piramidA financiarâ. A~ cum vedem, el actio-
neazA stmlucit nu numai În economie. Dacâ ie~im În stradA ~i

28 -:"i.' 29
provoacâ a trepidatie impereeptibila a limbii. Limba este legata
de emotiile gusturilor. Copilul palpeaza eu mana, atinge juearia
eu limba iar emotia se transforma În idee. Fundamentul dezvol-
ÎMBÀTRÂNIREA CIVILIZATIEI tiirii umane ÎI eonstituie energia sexuala. Ea, la randul ei, provi-
ne din unificarea eu eauza primordiala.
Cum are loe procesul de dezvoltare a eivilizatiei? Dacâ
tribul traie$te În padure nu Înseamna eivilizatie. Dar atunei
cand apare la trib conceptia de lume Înconjuratoare, Întelegerea
legilor acesteia, regulile de comportament legate de aceasta
conceptie, atunci este vorba deja de 0 anumita eultura $i
civiliza(ie. La Început eiviliza(ia prime$te 0 portie de iubire
Di vina. $i cineva, percepand unitatea cu Creatorul, Î$i expune
Runa ziua stimate Serghei Nikolaevici!
conceptia sa despre lume. A$a se na$te religia. Religia arata
În cre~tinism incestul este considerat pacat. Nu
cum sa te comporti pentru a mentine În timp unitatea cu
demult eu 'm-am conectat la Internet ~i am descoperit 0
Creatorul. În primul rand prin Înfranarea umanului În propria
multime de pagini tocmai cu asemenea continut. Gare
dczvoltare. Nu trebuie sa existe irosirea portiei cuvenite din
oamenii nu-~i dau seama ce vorbesc, oare ei nu inteleg ca
iubirea Divina. Fieeare conceptie religioasa este asemanatoare
acest lucru este un pacat?
cu 0 conductii de apa de un anumit diametru. Consumul nu
trebuie sa depa$easca acumularea. Pe masura dezvoltarii
Rezervele strategice principale ale energiei omului preeum
civilizatiei, rezervorul de apa se mare$te iar diametrul condue-
$i a oricarei alte fiinte vii sunt Îndreptate spre continuarea vietii
tei se miqoreaza. lar atunei cand eontactul cu Divinul se
adica energia principal a este cea sexuala. Eu am scris despre
miqoreaza pana la un anumit minim Înseamna ca a sosit
faptul ca În plan subtil sexul $i manearea arata la fel. Daca
timpul sa moara civilizatia.
omul nu are 0 con$tiinta dezvoltata atunci fericirea materiala va
Concurentul principal al Divinului Î] constituie bazele
fi pentru el inaccesibila. Daca omului i se opresc toate simturile
fericirii umane. Acesta nu este un nive] material, În el exista
atunci el nu poate sa gândeasca. Eu am amintit de un fapt cu
prea putina energie $i nu spirituala. ei sentimentala. Tocmai
privire la Înghitirea limbii de catre yoghini. Orice idee
Închinarea În fata aspectului sentimental sexual poate duce la

30
"":~' 31
accelerarea dezvoltArii iar apoi la 0 stingere subita. De aceea
toate religiile mondiale care au pus bazele civilizatiei au indicat. Parabolele biblice sun! pline de idei colosale ~i de intelegere
infrânarea dorintelor sexuale. Aceasta a diminuat dependenta corecta. În om sunt foarte strans legate sentimentul iubirii ~i
faIAde fericirea umanA ~i a intArit contactul cu Divinul, adicA a rabufnirea atractiei sexuale. În plan subtil, se pare di se poate
mArit longevitatea civilizatiei. Nu inAbu~irea,ci tocmai infrâna- vedea 0 imagine uluitoare. Noi simtim atractie sexuala fata de
rea atracfiei sexuale, a permis transformarea ei, a ceea ce noi orice ne place foarte mult, chiar ~i fata de obiectele neÎnsufle-
numim dezvoltarea sentimentelor ~i con~tiintei. Energia care nu tite. Dar tocmai factorii Înfranarii ca peretii vaselor nu permit
se consumA prin sex se indreaptA spre spiritualitate, prin capa- energiei sexuale sa se Împra~tie, ci sa se ridice În sus, transfor-
citAti~i lucreazii pentru dezvoltarea omului. mandu-se În sentimente Înalte ~i con~tiinta dezvoltata. Cu cât
Atunci când exista iubire ~i concomitent infrânarea omul nu leaga sentimentul iubirii de sexualitate cu atat mai
sentimentu!ui sexual, are loc transformarea umanului În Divin. u~or umanul se transforma În Divin. De ce În cre~tinism se
Noi provenim din Dumnezeu, noi niizuim catre El ~i descope- vorbe~te În permanenta despre iubirea fra(easca? Deoarece
rim in nai Divinul, noi ne intoarcem la Dumnezeu ~i devenim dragostea fata de tata, marna, fa(â de frate ~i sora Înseamna pe
una cu El. În fiecare fractjune de secunda Divinul din noi se de 0 parte deschiderea maxima a sentimentului iubirii ~i
transformA În uman. lar umanul, În mod corespunziitor, trece in transmiterea acestuia, iar pe de alta parte Înfranarea senti-
Divin. Pentru aceasta, Însa, niizuinta ditre Dumnezeu trebuie sa mentului sexuaI. Cu cat mai Înalt este nivelul dezvoltarii
fie mai mare decât niizuinta catre uman, catre bazele acestuia, omului, cu atât mai amplu devine sufletul acestuia ~i cu atat
adica spre sexualitate. mai multa energie conti ne.
În Biblie, pacatul originar se nume~te tocmai sexualitate. Închipuiti-va omul care are 0 atitudine incorecta fa(â de
Aceasta este riidAcina fericirii umane, este un simbol. lubirea lume. Lui i se diminueaza rezerva iubirii ~i a energiei. Corpul
DivinA se transforma in cea umana ~i apare sexualitatea. lata de Începe sa se destrame. Situatia Împinge omul catre un compor-
ce s-au ru~inat Adam ~i Eva cu goliciunea lor. lar ~arpele din tament just ~i Întarirea contactelor cu Dumnezeu. Cu dt mai
povestirea biblica este ales sa ispiteascA pentru ca din timpurile repede se Îmbolnave~te corpul, cu atât mai repede omul Încear-
imemoriale ~arpele este simbolul pericolului ~i vicleniei: adica ca sa schimbe ceva in relatiile sale cu lumea. Daca omul va
procesul de pierdere a Divinului ~i Închinarea În fata umanului practica exercitii fizice, se va scalda În apa rece, va folosi
are loc pe neobservate. vitamine, va trece prin cursuri de tratament profilactic ~i de
Însanato~ire, corpul poate sa se mentina, dar Întrucat nu exista
energle Începe sa se destrame sufletul, poate sa slabeasca

32
," 33
memoria, se pot stinge capacitatile etc. Cea mai mare amploare muribunde I-a constituit neabtjnerea sexualâ, adicâ sex cu
energetica 0 detine sufletul nostru, emotiile noastre. Daca omul rudele, copiii minori, homosexualitate, Împerecherea cu
Î~i va antrena În permanenta mintea, Î~i va dezvolta capacita- animalele. Contactul cu Divinul s-a pierdut. Nu exista iubire.
tile, Î~i va dUi trupul fara sa aiba 0 atitudine corecta fata de Nu exista energie noua. Începe autodistrugerea.
lume, poate sa Înceapa destramarea sufletului lui, adica Începe Eu Îmi aduc aminte din nou de 0 fraza din Biblie: ,,~i Înca
sa piarda rezervele strategice ~i nu cele tactice. Daca Însa Jin cauza Încalcarii multor legi, În oameni se race~te iubirea".
corpul este legat numai de un singur om, atunci sufletul ca Aceasta corespunde pe deplin timpurilor noastre. Îmi aduc
notiune strategica este legat de Întreaga civilizatie. aminte de filmul "Apocalipsa" care a starnit val va. Esenta
În cazul destramarii sufletului se poate trai destul de mult, acestuia se rezuma la 0 singura fraza: "Acest om din punct de
având 0 sanatate exceptionala ~i chiar 0 soarta buna. Deosebit ycdere psi hic este complet sanatos, lui i-a luat-o razna
de multa energie se poate obtine prin destramarea barierelor sufletul". Daea Înceream sa Întelegem despre ce este vorba În
sexuale. Închipuiti-va 0 asemenea situatie: un om s-a Îmbolna- capitolul de Încheiere a Bibliei se deschide urmatorul tablou.
vit, iar al doilea are 0 sanatate de fier dar acesta a Început sa Curn va arâta civilizatia pierzand unitatea cu Dumnezeu,
Înjure, sa tradeze, sa aiba un comportament imoral. AI treilea privandu-se de iubire, energie ~i În acela~i timp acumuland
are 0 sanatate minunata, el nu Înjura pe nimeni, nu tradeaza pe posibilitâti imense? Cum va arâta civilizatia al carei suflet a
nimeni, dar este amestecat În activitati sexuale, pe deasupra cu [uat-o razna? Ce se va Întampla cu ea? Se deschide un tablou
elemente patologice. Dar iata ca atunci ciind oamenii din cat se poate de clar: va avea loc autodistrugerea. Cand
aceasta a treia categorie se Înmultesc acest lucru arata faptul ca procesele de acest fel decurg În mod anarhic. atunei putem
i-a ramas putina energie civilizatiei ~i atunci Începe stoarcerea vorbi de Începutul erizei civilizatiei eontemporane. Daca aceste
rezervelor strategice. Când sentimentul iubirii viziteaza sufletul procese sunt sustinute de arta, morala, Învatatura, internet, se
nostru, are lac transformarea acestuia În energie. Iubirea ~i poate vorbi de un proces mult mai profund ~i serios. În
energia se afla atât de aproape una de cealalta Încât perceperea consecinta, Într-un timp apropiat se poate a~tepta 0 criza ~i
fericirii apare ~i atunci când În suflet exista 0 scânteie de destramarea acelor fenomene care pot recuceri Divinul din noi.
energie. Aceasta scânteie poate sa aiba loc nu numai atunci Aeeasta perioada de trecere la 0 noua civilizatie prin
când noi ne atingem de iubire, ci ~i atunci când noi distrugem imposibilitatea de a exista În vechile tipare se observa chiar
structura noastra, când se degradeaza sufletul, spiritul ~i corpul. acum.
În Sodoma ~i Gomora unul din semnele unei civilizatii

34 A 35
Cum va arata aceasta trecere, care va fi nivelul de decadere
al corpului, al sufletului ~i al spiritului, cu cat vor dep~i
procesele crearii procesele de decadere va depinde de fiecare
dintre noi.
OCC1DENTUL $1 OR1ENTUL

Am citit numai prima ~i a cincia carte a


dumneavoastrii. Acum 0 studiez pe a doua. Mii atrage
filozofia chinezeascii ~i in special Dao De Jing (Tao Te
Ching) ~i Feng Shui. Nu este un tribut al modei ~i
Îlltr-adeviir este interesantii filozofia ~i atrage. ln
legiiturii cu aceasta vii pun 0 intrebare: cum trebuie
Îlltelese urmiitoarele: "Inteleptul desiivar~it niizuie~te
ciitre inactiune?" Cum sa Întelegem in mod practic
"inactiunea"?

Eu am povestit deja 0 istorie despre faptul ca la un monah a


venir ucenicul sau ~i a spus ca este gata sa Îndeplineasca once
activitate. La Început monahul i-a propus acestuia sa sadeasca
morcovi cu frunzele În jos. Se spune ca Serafim Sarovski a
mutat dintr-un loc În altul zilnic 0 stiva de lemne. În !ndia acest

36
>!\' 37
lucru se nume~te deta~area de rezultatele muncii. În tinerete eu nemul!umire, suparare, el a fost scos din rândul candida!ilor
am Întocmit lista problemelor urgente pe care trebuia sa le pentru un loc de raspundere.
Îndeplinesc a doua zi. Lista mea cre~tea treptat ~i se umplea. Cel care se enerveaza, se grabqte, se framanta, nu poate sa
Când am ajuns la punctul 40 am observat ca am Început sa indeplineasca 0 sarcina serioasa. La vikingi, Înainte de lupta,
obosesc ~i sa cad În depresie temându-ma ca nu voi reu~i osta~ilor Ii se dadea sa bea 0 fiertura de burete pestri!. Con~ti-
nimic. Atunci eu am aruncat toate listele hotarând sa vad ce se in\<!lor ramânea curata iar frica ~i framantarile treeeau Întrucât
va Întampla. Nu s-a schimbat nimic. Ceea ce nu trebuia sa fac disparea dependen!a de dorin(e. În India, in con!inutul Muturii
nici nu mi-am amintit, iar restul rn-a obligat sa rezolv situatia. sfinte "soma", În afara de lapte se gasea fiertura de burete
În conceptia mea acti vitatea este legata de dorinte, de scop pestri!. Înainte de lupta Ii se spunea !uptatorilor: "Tu ai murit
adica de con~tiinta care se Întoaree În permanenta la scop. Cu deja de aeeea lie nu mai poate sa-Ii fie frica, nu mai poli sim!i
cât exista mai multa dependenta de rezultatul final, cu atât mai ura ~i nu te poti framanta. Du-te ~iindeplinqte-!i datoria". S-au
puternic ne temem, ne framântam, ne suparam pe cei care ne franat straturile con~tiin!ei ~i dorin!elor exterioare legate de
Împiedica sa actionam, cadem În depresie daca nu reu~im. De corp, dar s-au deschis cele interioare, mult mai ample.
aceea, peptru educarea ueenicilor Ii s-a propus la Început sa Pentru a te ocupa de filozofie este necesar sa vezi unitatea
Îndeplineasca actiuni fara scop. Aceasta Înlatura dependenta de ascunsa a tot eeea ce se petrece În lumea Înconjuratoare. Pentru
dorin!e. Daca ac!iunea se savâr~qte fâra ata~ament ea nu a percepe unitatea cu aceasta este neeesar sa ie~i În plan subtil
dauneaza sufletului ~i se poate numi activitate adica ac!iune dezicilndu-te de cele exterioare. De aceea, filozofia adevarata
care se Înfâptuiqte din exterior ~i nu are loc În interior. s-a unit Întotdeauna strans cu mistica ~ireligia. Pentru omul din
Aeeasta permite sa te ocupi de oriee activitate ~i sa pastrezi Occident important este organu! care na~te func(ia. Pentru
sentimentul Divinu!ui În suflet. omul din Orient func(ia importanta este aceea care creeaza
Îmi aduc aminte de un fapt curios. În ~coala iezui!ilor, se organu!. De aeeea, pentru filozoful din Occident este interesant
pare ca a existat urmatorul test pentru alegerea celor mai buni felul cum este alcatuit organul, iar pentru cel din Orient cum
ucenici. Unui monah tânar i-au stabilit 0 convorbire, sa zicem lucreaza aeesta ~i cum este legat de celelalte organe. De aceea,
la ora noua. El a venit din timp ~i a a~teptat. Au trecut cinci, medicina din Occident trateaza numai organul iar cea din
zeee minute dar el nu a fost chemat. A trecut 0 ora, apoi doua, Orient se strâduie~te sa echilibreze func(iile Întregului orga-
trei. $i În tot aeest timp, pe neobservate, cineva I-a urmarit pe nism, ale tuturor organelor sale. De~i meritele medicinii
acest monah. Daca a manifestat cel mai mie semn de occidentale ~i orientale precum ~i ale filozofiei sunt de

38 '~ 39
necontestat, cu cat ne dezvoltam mai mult, cu atat mai mult
Întelegem ca pentru a vedea unitatea a tot ceea ce se petrece,
pentru a trata organismul ca un tot este de mai mare perspec-
tiva decat sa ramanem la studiul unor organe separate.
Apropo, problema referitoare la ce este primordial functia DIVERSE
sau organul, Într-o oarecare masura deja a fost stabilita de
psihologul sovietic, Leontiev. În lucrarile sale el a descris
urmatorul fapt: daca organismul nimere~te În conditii noi,
atunci cateva organe pot sa creeze Împreuna 0 functie noua. ~i
ca urmare a acesteia Începe sa se formeze noul organ. Astfel, se
poate spune ca sunt corecte ambele expresii. Functia creeaza
organul, apoi organul Îndepline~te func!ia. Pentru mine, filozo-
fia orientala, strategia ei de În!elegere a lumii, se prezinta ca
Cum se poate Înviita metoda dumneavoastrii?
func!ie, ia,r filozofia ~i medicina occidental a se prezinta ca
organ care functioneaza ca ceva ajutator. Principiul inactivita!ii
Esenta metodei mele consta În dezvoltarea gândirii. Înainte
permite deconectarea func!iei secundare ~i Întoarcerea la cea
am crezut În mod naiv ca se poate gasi cartea sacra sau se poate
primara adica la aceea care a existat pana la organ, pâna la
iIltra În contact cu 0 oarecare fiin!a extraterestra care Îmi
lumea materiala, acolo unde lumea a fost un punct unit,
deschide toate tainele universului. Apoi am În!eles cu uimire ca
stralucitor.
a cunoa~te tainele este jumatatea problemei, trebuie Însa Înteles
ce allume ai descoperit. Toate tainele universului sunt dezvalu-
ite În jurul nostru. Pur ~i simplu noi nu le observam ~i nu
illtelegem esen!a lor. Eu m-am sculat de diminea!a ~i mi-am
tumat ceaiul. Am mâncat un sandvi~ ~i am coborât În strada,
am eumparat ziarul, am pleeat la lucru. În aceasta situa!ie, ea ~i
În orice situa!ie. cel mai neÎnsemnat eveniment de!ine Întreaga
taina a universului. Taina se dezvaluie pe masura dezvoltarii
noastre.

40 ,{>.. 41
Întelegerea evenimentului Înseamna cuprinderea În accla~i corecta despre lume nu exista 0 gandire justa. Fara 0 gandire
timp a trecutului, prezentului ~i viitorului. A prevedea viitorul corectâ nu se var na~te emotii corecte. Emotjile incorecte duc
nu Înseamna Însa ~i Întelegerea esentei celor Întamplate. Pentru la un comporta ment incorect iar apoi la distrugerea destinului,
cuprinderea concomitenta a trecutului, prezentului ~i viitorului psihicului ~i saniitatii. 0 adevarata descoperire pentru mine a
este nevoie de energie. Cu cat posedam mai multa energie devenit Întelegerea faptului ca emotiile noastre ~i structurile de
psihica, cu atat mai amplu putem sa gandim. Energia psihica se camp sunt unul ~i acela~i lucru. Însa sentimentele noastre se
stinge daca nu este alimentata de iubire. Înseamna ca este Împart În doua straturi; de suprafata, care depind de corp ~i de
imposibila cunoa~terea lumii fiira amplificarea iubirii În sullet. profunzime de care depinde nu numai corpul,ci ~i psihicul ~i
Ne Întoarcem la diagnosticarea mea. Eu viid deformarea destinul.
structurilor de camp. Cruciulitele, romburile, cateva zeci de Eu trebuia sà analizez câteva zeci de mii de situatii diferite
situatii. Facand observatii cu privire la deformarile de camp se pentru a crea 0 asemenea viziune. Urmàtoarea descoperire
pot trage concluzii; În cutare ~i cutare situatii are lac deforma- pentru mine a fost urmàtoarea; se poate trata dandu-i omului
rea campului care poate duce la Îmbolnavire. Daca se anali- În(elegerea corectà a lumii. Se pare ca ampla schimbare a
zeaza cateva mii de situatii, se poate compune schita comporta- viziunii asupra lumii poate trata ~i asemenea boli precum
mentului ~i atitudinii corecte fata de lume. Esenta descoperirii cancerul. Ca atare, conceptia incorecta despre lume poate duce
mele consta În faptul ca dupa multi ani de cautari concentrate la cele mai grave boli. Cultura occidentalà s-a obi~nuit sà se
Într-o anumita directie eu am vazut structuri de camp primordi- orienteze spre dezvoltarea materialà. În primul rand 0 locuin!à
ale fata de relatia cu obiectul, de~i ~tiinta a afirmat Întotdeauna
~i hranà apoi gandirea ~i ideile. Cultura ràsàriteanà, invers, a
categoric ca structura de camp este secundara. Descoperind vorbit despre prioritatea con~tiintei. Gandurile corecte sunt mai
structurile de camp primordiale, eu am observat cu uimire ca importante decat lacuinta ~i bucata de paine. Lumea oriental à a
deformarea acestora duce nu numai la Îmbolnaviri, ci ~i la nàscut idei ~i unele din imensa loI' cantitate, treptat, au devenit
distrugerea destinului, a caracterului ~ia psihicului. putere materiala.
Eu am Înteles ca nu organul trebuie tratat ~i nici chiaI' Nu demult un om mi-a spus; "Noi, pe plan international,
Întregul organism a~a cum este la moda acum În medicina. În\elegem cà ne Îndreptàm spre catastrofii. Noi avem totul;
Trebuie tratat destinul omului, psihicul, caracterul ~i corpul bani, tehnologie, putere. dar nu avem idei. Nu ne Închipuim
acestuia. Veriga principala În toate acestea s-a dovedit a fi deloc ce se poate face pentru a schimba situatia". Dar lipsa de
caracterul ~i conceptia despre lume a omului. Fara 0 conceptie idei nu constituie principalul pericol pentru omenire.

42 4;
43
Principalul pericol se ascunde În conceptia incorecta despre cu totii cu sfintenie ca democratia Înseamna lipsa asupririi rara
lume ~i ne~tiinta de a gândi. Acum 0 suta de ani resursa princi- sa Înteleaga ca democratia poate sa existe numai În conditiile
pala a bogatiei a fost materia prima. Apoi, dupa câtva timp, 0 celei mai severe discipline ~i a dictaturii legii. În Occident
asemenea bogatie au devenit tehnologiile. Cu douàzeci-treizeci democratia s-a nascut pentru apararea proprietatii private iar În
de ani În urma Întreaga lume a observat cu stupoare ca bogatia Rusia, dupa 1917, pur ~i simplu nu exista proprietate privata,
principala devine informatia. Japonia a aratat clar lumii ca ceea ce Înseamna ca nu exista nici apararea drepturilor omului.
ideile se pot vinde ~i cumpara. Noile idei au devenit 0 resursa De aceea, În Rusia postsovietidi nu putea exista democratie. ~i
de Îmbogatire rapida ~i reala. ceea ce s-a numit democratie de fapt a devenit 0 lipsa a legilor.
În acela~i timp lumea a Înteles cu uimire ca ideile pot omorÎ În asemenea cazuri, se Întorc cu totii la mecanismul primitiv, În
~i pot distruge mai putemic decât orice anna. ldeile au devenit care cei mai puternici Îi omoara pe cei slabi sau Î~i Însu~esc
0 for(à materiala. ,,Eu doresc ca baioneta sa fie consideratà averea lor. ~i aparitia unui grup de oameni bogati care au
egala cu pana", - a scris Maiakovski. În Rusia ideile au navalit acaparat aproape Întreaga bogatie a tarii constituie un rezultat
cu for(à Înca Înainte de revolutie ~i experienta bol~evismului logic al neÎntelegerii a ceea ce Înseamna 0 democratie adeva-
este marturia ~cestui lucru. Cele spuse marturisesc ~i urmatoa- rata, de ce a aparut socialismul, ce se petrece azi În lume ~i ce
rele: cea mai teribila ~i vicioasa idee este nimica toata În trebuie Tacut pentru ca 0 parte a liderilor care s-a Îmbulzit În
compara(ie cu 0 idee frumoasa ~i neperfectionata ale carei fata sa nu-i distruga pe cei rama~i În urma ~i Împreuna cu
defecte nu se vad. Bol~evicii au demonstrat tuturor ca pentru ace~tia pe ei În~i~i.
fericirea generala trebuie distrus statul ca organ al reprimarii. Conceptia corecta despre lume ~i Întelegerea devin acum
Dar când statul a fost distrus ei au fost nevoi(i sa creeze un mult mai importante decât locuinta ~i bucata de pâine. lar În
aparat represiv mult mai crunl. ldeile neperfec(ionate, neÎntele- cautarea unei asemenea Întelegeri noi ne Întoarcem din nou la
gerea legilor mondiale au distrus destinul ~i sanatatea statu lui adevaruri sfinte. Într-un sens nou suna fraza biblica obi~nuita:
iar aparatul represiv a devenit din ce În ce mai mult panaceul "Nu numai cu pâine traie~te omul". Din ce În ce mai mult
putemic salvând organismul de la pieire. ideile se umplu de for(à iar prin lipsa Întelegerii corecte,
La unna urmei, socialismul s-a prabu~il. Au Învatat oamenii creatorii lor sunt Împin~i din ce În ce mai aproape de prapastie.
sa gândeasca? Urmatoarea experien(à vorbe~te despre contra- La Începutul secolului trecut, un lucrator necunoscut al biroului
riu!. Statul a fost distrus din nou. Însa distrugerea repetata a de brevetare a scos fonnula: E = mc'. Au trecut aproape
avut loc nu numai la nivelul fizic ci ~i la cel spiritua!. Au crezut treizeci de ani. În principiu, 0 perioada neÎnsemnata ~i a urmat

44 :~.
45
explozia bombei atomice. Explozie care a proclamat ca pana la
Într-un fel. un profesor a zis: "Eu nu urmaresc sa dau
sinuciderea colectiva a ramas destul de pu!in timp. Dupa circa
cuno~tin!e studenlilor. Peste ca!iva ani toate acestea se VOl'
treizeci de ani, au aparut submarinele atomice, fiecare dintre schimba. Eu Îi Înva! sa lucreze cu aceste cuno~tin!e, Îi ÎnVa! sa
ele poate distruge Întreaga omenire. S-a schimbat oare prin judece corect". Noi nu am fost mult timp studen!i ~i profesori
aceasta con~tiin!a ~i concep!ia noastra despre lume? Nu, ea buni. Acum ma uit la televizor ~i vad cum Înva!am sa gandim.
ramane În urma din ce În ce mai mult fa!a de posibilita!ile
~i de la repro~uri superficiale, ura ~i Învinuire care au drept
noastre. Daca noi nu ne yom schimba, yom muri. Acum, acest
scop Înlaturarea problemelor care ne deranjeaza, noi trecem la
lucru Începe sa-I În!eleaga fiecare. Din timpuri stravechi, În
În(elegerea legaturii dintre evenimentele care se petree. Nu
Orient s-a subliniat faptul: schimba-te ~i vei putea schimba
trebuie sa cautam vinova!i pentru a revarsa asupra loI'
Întreaga lume.
supararea, ci trebuie sa ne dezvoltam ~i sa ne schimbam noi
Pentru a te schimba trebuie sa ai idei juste, un
În~ine. Aceasta va fi cea mai buna aparare de repetarea
comportament just; trebuie sa În!elegi legile dupa care traie~te grqelilor trecutu!ui.
universul, trebuie sa educi sentimentele tale pornind din iubire Diagnosticand structurile de camp, eu am Înva!at sa
~i bunatate, Omul cu un suflet nedesavar~it nu poate sa se gandesc. Se pare ca organismu! minuscul ~i uria~ul stat traiesc
atinga de tainele existen!ei. El piere pur ~i simplu. Medicul cu dupa legi comune. Astfel, daca va cuprinde dorin!a sa va
un suflet nedesavar~it nu aduce foloase pacientului, savantul cu
Însu~i!i metoda mea, În primul rand Începe!i sa gandi!i.
un suflet nedesavar~it va face descoperiri care vor duce la
pieirea oamenilor. În ultimii 0 suta de ani omenirea a nazuit sa
consume ~i nu sa acumuleze. Faimoasa bucata de paine devine
din ce În ce mai importanta. Pentru În!elegerea lumii se
consuma din ce În ce mai multa for!a decat pentru ob!inerea
painii. Lumea s-a dezva!at sa gandeasca. Filozofii ~i În!elep!ii
au disparut. Nimeni nu vrea sa dea, to!i VOl'sa consume.
A devenit simptomatica nu numai medicina ci ~i economia,
politica ~i filozofia. Daca a aparut 0 problema, ea trebuie
Îndepartata. Nu ne-am obi~nuit sa ne Întrebam de ce a aparut
problema ~ide ce apari!ia ei este legica.

46 ,'-'!>' 47
acest lucru a luat 0 Întorsatura de nesuportat. Parerea ei
este de necontestat, hotdriirile ei sunt definitive ~i
indiswtabile. Cine este de vina, În cine rezida cauza, În
mine sau În ea? În linii generale este ortodoxa care
SANATATEA pretin de sa aibd lin statut de religie unica ~i corecta. Va
rog sa ne ajutati, numai ciiteva riinduri ne pot ardta
calea co recta.

Dumneavoastrà probabil cà a\i observat cà simptomele


paranoide apar la personalità\ile ie~ite din comun. De unde apar
ele? Problema constà În faptul cà dorin\ele noastre sunt emo\ii
care cuprind trecutul, prezentul ~i viitorul. Cu cât sunt mai
ample sentimentele noastre, cu atât mai mult trec În viitor ~i
Eu sunt programator care de la sine Înseamna
aceasta Înseamnà cà intui\iile, viziunile spontane, influen\a
diagnosticare. Problemele mele le cunosc mai mult sau
asupra lumii Înconjuràtoare se pot dezvolta cu atât mai puter-
mai putin, mtr-un fel sau altul ma desCllrc cu ele, chiar
nic. Cu cât sunt mai ample dorin\ele, sentimentele omului, cu
daca nu suta la sutd. Dar nu este vorba despre mine ci
atat mai Înalt este nivelul energiei ~i cu atât mai mult poate
despre sotia mea iubitd. Cu mai mult de un an În urma
obtine mai mult de la viaiâ. Închipui\i-và un om de~tept,
cuscrului i s-a ÎnUimplat 0 nenorocire: s-a Îmbolnavit
capabil, talentat dar În acela~i timp pasiv, timid ~j fricos iar
grav de rinichi ~i splina. Cuscrul este militar ~i nu este
langà el un om mediocru care este neÎnfricat, energic, plin de
Înclinat spre giindire religioasa, dar sotia mea, cu atiit
voin\à, cu mândrie excesivà, cu dorin\e amplificate. Dumnea-
mai mult, a hotariit sa-I "salveze" În felul ei. A trecut un
voastrà yeti Întelege care din ei va ocupa un post de conducere.
an de ciind cuscrul tine toate posturile ~i se roaga În
Cel de~tept, În cel mai bun caz, va fi adjunctul sau ad interim.
fiecare dimineata. El s-a restabilit, slava lui Dumnezeu,
Cu cat este mai puternic contactul omului cu viitorul, cu atât
defapt e deja sanatos. Dar s-a schimbat caracterul sotiei
mai puternic influenteazà prezentul ~i ÎI dirijeazâ. Multi
mele. Vai de mine, nu spre bine. A aparut Încrederea
vindecàtori tocmai a~a (rateazâ. Ei sunt În contact cu planurile
nestramutatd În justetea proprie. Aproape un an nu am
subtile pe care le folosesc. Dumneavoastrà Întelegeti cà un
acordat acestui fapt 0 importanta deosebita dar acum
<-,
48 ,'; 49
asemenea tratament ajuta corpul dar dauneaza sufletului.
~i pe~teri. Cand s-a primit portia de Divin, cand aceasta s-a
Întrucat scopul acestui tratament cons ta nu În cunoa~terea lumii
rcvarsat În uman ~i cand s-a elaborat mecanismul depa~irii
~i schimbarea deplina a omului, ci numai În Îmbunatatirea
dcpendentei de fericirea dobandita, atunci aceasta informatie
parametrilor fizici.
poate fi primita de altii rara pericolul de a pieri.
Cand omul 1 se adreseaza lui Dumnezeu prin intermediul
Paranoia a aparut la omul care vede chipurile 0 imagine
iubirii, el mare~te sensibil amploarea sentimentelor sale umane.
clara. El Întelege mai bine ce este de racut, el are 0 intuitie mai
Atunci poate sa apara posibilitatea de a trata, de a vedea
buna, el calculeaza orice situatie ~i se obi~nuie~te treptat cu
viitorul, pot sa se deschida supracapacitatile. Daca nu exista 0
faptul ca el are Întotdeauna dreptate, uitand ca adevarata ~i
prioritate dura a iubirii Divine asupra a tot ceea ce este uman,
absoluta cunoa~tere se ascunde În sufletul fiecarui omo Întele-
atunci omul atrage pe neobservate supunerea fata de dorinte!e
gerea corecta ~i clarvazatoare a lumii va ceda Întotdeauna În
sale, falii de viitor ~i de spiritualitate etc. Un asemenea
fata adevarului Divin, se va contrazice totdeauna cu logica
mecanism este destul de raspandit.
Divina Într-o oarecare masura ~i niciodata nu va fi desavar~ita.
lata de unde provine pilda despre Îngerul-diavol care a fost
Prin adresarea catre Dumnezeu, ata~amentul ulterior spre
mult mai ,apropiat de Dumnezeu ~i care, tocmai de aceea, a
uman poate fi amplificat sau diminuaI. Daca ne adresam lui
primit 0 explozie mult mai mare a capacitatilor ~i senti mente-
Dumnezeu pierzand propria dorinta ~i telul, daca am lepadat
lor. El a pierdut legatura cu Dumnezeu, a Încetat sa simta În
con~tiinta ~i am simtit lipsa de aparare, atunci Divinul se
sine prioritatea Divina ~i s-a renascut În necuratul. Îmi aduc
transforma În uman În mod natural ~i lini~tit. Un uman de acest
aminte de momentul cand 0 femeie mi-a spus urmatoarele:
"Cu gen continua sa contina În launtrul sau iubirea simtind În
cat ma rog mai mult, cu atat mai mult vreau sa Înjur ca un
permanenta propriul sau caracter secundar. Însa daca noi ne
birjar". Ea era ~ocata ~i se considera pierduta. Eu i-am explicat
adresam lui Dumnezeu cu dorinte ~i teluri ascunse, aceasta
cà acesta este un proces natural. Cu cat nazuim mai puternic
Înseamna, ca În subcon~tientul nostru umanul este totu~i
spre Dumnezeu, cu atat mai mari eforturi ne sunt necesare
primordial ~i, ca atare, acesta va Încerca Întotdeauna sa Înabu~e
pentru a depa~i umanul. Nu oricine are putere sa reziste la
Divinul ~i sa devina diabolic.
aceasta. De aceea, pentru a supravietui ~i a nu decadea sufle-
La sotia dumneavoastra, adresarea catre Dumnezeu a fost
te~te, oamenii care nazuiesc rara cale de Întoarcere catre
un mijloc de Înraptuire a dorintelor sale. Scopul a fost viata,
Dumnezeu ~i-au u~urat sarcina prin renuntarea la bani, la sex,
sanatatea, dorinta de a-I ajuta pe omul apropiat. Atunci cand ea
la mancare Îmbel~ugata, la comunicare, s-au retras În manastiri
1 s-a adresat lui Dumnezeu, amploarea posibilitatilor sale a

50 ','< 51
devenit mult mai mare dar lacomia subcon~tienta a Învins
Îlltiimpla, boala ei s-a transferat la mine? Mama nu a
iubirea. Salvand sanatatea tatalui sau, ea, Într-o oarecare
citit cartile dumneavoastra. Ea numai tipa: "parase~te-l"
masura, a daunat propriului suflet. De aceea trebuie sa
pc flacaul tau ~i nu 0 sa mai ai probleme cu vezica
Întelegeti ca nu pot exista pretentii la Ortodoxie. Eu consider ca
Jlrinara!" Eu nu pot sa-mi dau seama despre ce este
pentru Început sotiei trebuie sa i se explice faptul ca sentimen-
vorba. Am Încercat de toate, dar boala nu trece. În rest eu
tul de dreptate proprie absoluta constituie tocmai diavolismul.
SUNT UN DM FERICIT! Îmi canta sufletull Eu iubesc ~i
Dreptatea absoluta presupune cunoa~terea absoluta ceea ce nu SJllltiubitiJ.,am 0 activitate Îndragita. Eu am absolvit ce
Îi este accesibil omului. Numai Creatorul poseda acest lucru.
am VTllt. Am 0 multime de prietelli. Eu Îl iubesc pe
lritarea, condamnarea, incontestabilitatea parerii, duritatea falii
Dll1llllezeu, iubesc Creatia Lui. Dar aceasta fericire
de oameni, toate acestea constituie pierderea Divinului ~i
deseori este ÎlltreTllpta de dureri illsuportabile care
triumful umanului. Întorcandu-ne la ortodoxie, va spun: Întru-
dureaza ore Îlltregi. Puteti sa-mi dati vrelln sfat?
cat umilinta este una din principalele binefaceri, dumneavoas-
tra va yeti putea ajuta sotia nu numai cu vorbe ci ~i prin
De~i marna dumneavoastra nu a citit cartile mele, ea a
comportament. Daca În aceste momente dumneavoastra puteti
reu~it sa capteze legatura dintre boala ~i situa(ie. Vezica
pastra sentimentul iubirii, eu cred ca, cu timpul, sotia se va face
urinara, ginecologia este 0 tema a iubirii umane ~i a relatiilor
bine.
persona le. Cu cat mai puternic ne Înclinam noi În fata
umanului, cu atat mai activ se cupleaza mecanismul fricii,
Diagnosticul meu este cistitiJ. cronica. În ultimul timp supararii, geloziei. Daca marna dumneavoastra nu a primit
are loc 0 Înrautatire frecventiJ., pur ~i simplu ma urc pe
purificarea În tinerete, atunci ~i dumneavoastra e putin probabil
pereti de durere. Timp de doua-trei ore urlu de durere,
ca 0 yeti primi prin omul iubit ~i atunci se Îmbolnave~te sau
apoi Încet-Încet Înceteaza. Prima criza a avut loc la 14
moare copiluI dumneavoastra. În subcon~tientul dumneavoastra
ani. Acum eu am 19 ani. fii mama mea a suferit de aceas-
e putin probabil ca yeti putea primi durerea de la omul iubit, de
ta boala. Dar dupa divortul de tatal meu, acum patru ani
aceea, dumneavoastra vi se da durere pentru a trata boala.
~i jumatate, ea nu a mai avut crize. Cand am fost
Puteti sa va despartiti de omul iubit ~i atunci cistita va treee,
externata din spitallinde am fost tratata cu un medica-
dar daca acest om v-a fost harazit, atunci despartindu-va, puteti
ment puternic, mama iar a facut 0 criza. Efectul medica-
muri. De aceea este mai bine sa rezolvati problema prin
mentului a trecut iar eu sunt din nou bolnava. Ce se
schimbarea propriei persoane.

52 '.,
"'''":~. 53
Nu demult a venit la mine 0 pacienta a carei fiica a avut 0
Fiira distrugere nu exista dezvoltare. Orice supàrare este
problema serioasa - insuficien!a cardiaca. Au Tacut opera!ia. zalogul dezvoltarii daca dumneavoastra pastra!i iubirea În
Totul s-a desTa~uratminunat. Fiica nu a avut nici 0 complica!ie,
suflet. Daca nu acceptati supararea ~i Începe!i sà va supara!i din
iar marna a fost fericita. Dupa doua luni, ea a sim!it 0 umflatura
ce În ce mai tare, aceasta Înseamna ca nu dori!i sà và schimba!i,
În pieptul ei. Ea s-a adresat medicilor ~i a aflat diagnosticul
- nu vre\i sa và apropia!i de Dumnezeu. A~adar Înva!a!i-và sà
cancer. I-au Tacut 0 opera!ie, dar aceasta nu a ajutat-o. Astfel,
ier!a!i jignirea, iar pentru aceasta Înva\a!i sa accepta!i Înjosirea
tumora a trecut În metastaza. Au trecut la chimioterapie.
dorin!elor, pàstrând iubirea de Dumnezeu. Noi avem douà
Metastaza s-a extins. Cu aceasta problema marna a venit la tipur; principale de dorin!e: una este legatâ de continuarea
mine. Eu i-am explicat ca totul este foarte simplu. Iata ce i-am
vielii. aceasta este dorinp sexuala, cealalta este legatà de
spus.
apararea vie!ii ~i de dezvoltarea ei ceea ce este impulsul de
Durnneavoastra a!i avut 0 imensa inertie de suparare ~i 0
voin!à ~i de gândire. Repeta!i În permanen!a În sinea dumnea-
inertie mica de iubire. Iner!ia iubirii s-a diminuat, iar inertia
voastra ca va ve!i supune voin!ei Divine, cà voin!a este
supararii s-a marit pentru ca dumneavoastra v-a!; suparat mult
secundara. Repeta!i ca atrac!ia sexuala este pentru dumnea-
~i Îndelungat. No!iunea de a 0 ierta pe fiica dumneavoastra nu voastra secundara iar !elul suprem ÎI constituie iubirea de
va este cunoscuta. Când vi s-a Tacut opera!ia, "dându-va
Dumnezeu. Limita!i-va periodic voinp, scopurile ~i dorin!ele
suparare", boala a fost Înlaturata. În iubire, chiar ~i În cele mai
dumneavoastra sexuale. Învà!a!i sà primi!i orice Înjosire drept
neÎnsemnate situa!ii, noi expunem Întregul spectru de rela!ii 1
salvarea oferita de Dumnezeu. Atunci, orice boalà va constitui
fa(â de lume ~i univers. La fiica dumneavoastra, În cea mai
posibilitatea de a percepe slàbiciunea umanului, caracterul sau
nevinovata situa!ie, a Început sa se dezvolte intens neaccep-
secundar ~i primordialitatea iubirii Divinului. În loc de chinuri,
tarea lumii. Orice mi~care În univers constituie un conflict al
de distrugere va fi 0 durere Îmbucuratoare de crea!ie.
prezentului ~i viitorului. Cea mai lini~tita ~i echilibrata situa!ie
Un pacient rn-a Întrebat: "De ce Dumnezeu Îmi da
are la baza un conflict. Incapacitatea de a depa~i corect conflic-
asemenea neplaceri? Oare eu sunt a~ade rau?"
tuI Însearnnâ renun!area la dezvoltare. Dumneavoastra v-a!i
"Nu de ce ci pentru ce, - I-am corectat eu. - Neplàcerile vi
privat fiica de posibilitatea de a trece printr-o situa!ie traumati-
s-au dat nu pentru faptul ca sunte!i ràu, ci pentru ca il
zanta. Aceasta situa!ie s-a nascut la dumneavoastra. !
dumneavoastrà sà deveni!i mai bun." Pentru a supravie!ui unei
În!elege!i pentru Început ca orice suparare Însearnna
pierderi umane, trebuie sà vedem În orice iubirea Divinà. Când
oprimarea dorin!ei dumneavoastrà, distrugere de suprafa(â.
Începi sa În!eJegi prin ce fire invizibile este legata lumea, cum

54 .:::.~'\' 55
un lucru provine din eelalalt, atunci Întelegi ca nu exista frica, sa nu cadeti În depresie. Dumnezeu nu va propune drept
vinovati. Dacâ nu existâ vinovati, atunci nu exista nici cei cafe sarcina un lucru care nu are rezolvare. În fata dumneavoastra
au dreptate. Daca nu exista cei care te-au suparat, atunci nu vor sta 0 sarcina ~i esenta aeestei sarcini nu consta În faptul de a
fi nici cei care sa se supere. Îndepartati prin pocainta toate dobândi sanatatea ci În faptul ca prin boala sa simtiti În
supararile pe femei, Învatati Sa pastrati iubirea În momentele dumneavoastra Divinul. Aceasta sarcina poate fi rezolvata. ~i
când pierdeti ceva, mariti În permanenta inertia iubirii. ~i mai devreme sau mai târziu, 0 yeti rezolva. Puteti sa nu va
atunci când yeti Învata sa nu va suparati, Învatati-o ~i pe fiica Îndoiti cà boala va treee.
dumneavoastra sa se roage ~i sa comunice cu Dumnezeu iar
atunci boala nu va mai fi neeesara.
Ne Întoarcem la autorul notitei. Regiunea pieptului
Înseamna suparare, partea de jos a burtii Înseamna dezicere de
iubire, lipsa de dorinta de a trai. În cazul În care au apiirut
aceste probleme la 14 ani, tocmai În timpul pubertatii,
Înseamna ciaproblemele vor exista ~i la viitorii dumneavoastra
copii. Încercati sa va purtati cu omul iubit precum cu un
prieten, sa uitati pentru un timp de sex. Învatati sa acceptati
durerea de la alti oameni drept purificare a sufletului dumnea-
voastra. Prin ce suntem legati de lume? Prin sex, mâncare,
respiratie ~i con~tiin!ii. Exista tehnici diferite de depa~ire a
acestei dependente care pot fi folosite.
Vreau sa amintesc Înca 0 data: În sistemul meu se ascunde
un mare pericol. Acesta este 0 atitudine pragmatica fata de
rugaciune. 1ubirea de Dumnezeu ofera sanatate ~i fericire, dar
adresându-ne lui Dumnezeu, noi trebuie Sa uitam de sanatatea
~i fericirea noastra, altfel noi rezolviim problemele apropiate,
tactice dar cream pentru noi probleme strategiee ~i mult mai
ample. Chiar daca nu va trece deodata durerea, sa nu va fie

,.~.-
56 '.-!\'
57
voastra, confirmate pe deasupra de destine umane
concrete.
Întrebarea este urmatoarea: ce fel de influenta are
~TIINTA ~I RELIGIA asupra und asemenea judecati a dumneavoastra
(aratata mai sus) parerea (subcon$tienta) a biirbatilor de
pe Pamant? Multumesc pentru carti; le citesc, ma
straduiesc sa ma descurc. Sunt foarte perseverent. Cel
mai interesant lucru este ca mi-am schimbat pu ternie
parerea despre ce inseamna a fi fericit. La drept vorbind,
vechile conceptii s-au dus, cele noi inca nu s-au
inradacinat clar, dar este sigur ca ele vor fi deja altele.

v -ati gândit vreodata de ce tocmai femeile au zburat "pe


Se spun~ ca Dumnezeu nu da incercari peste puterile miitura" În Evul Mediu? De ce inchizitia a omorât sute de
tale. Nu ma indoiesc de faptul ca primul biirbat $i prima femei? De ce cazurile de levitatie spontana au existat tocmai la
femeie au fost 0 creatie desavar$ita a Domnului. De femei? Femeile deseori au recunoscut În fata lui Dumnezeu ca
aceea postulatul referitor la pacatul originar al femeii nu au zburat ~i au fost arse pe rug. 0 permanenta nazuin(ii spre
este adevarat. Cu cM sunt mai perfecte creatiile, cu atat Dumnezeu, mai devreme sau mai târziu, duce la imense capaci-
mai mari incercari trebuie Sa suporte. Ceea ce s-a intam- tati. Nu fiecare poate sa se descurce cu fericirea care ÎI invadea-
plat cu Adam $i Eva constituie tocmai aceste incercari. zii subit. În problema originii omului, eu În general sunt adeptul
Prima incercare a fost cea de a trai viata teoriei lui Darwin. Pur ~i simplu trebuie sa ai 0 atitudine
. Paman teasca. -
Exista ceva ~om~n $i exista ceva diferit pentru biirbat $i corecta fata de Biblie. Marile adevaruri nu pot veni prin orice
pentru femete. ln scriptura se spune: explicatie. Atunci când apare la noi ceva nou, noi Încercam sa.1
"Nu judecati".
Rezulta ca de la inceput femeia a primit 0 senti~ta recunoa~tem pornind de la evenimente vechi schimbând numai
definitiva. Eu inteleg ca dumneavoastra scrieti desp~e legaturile obi~nuite dintre ele.
ceea ce arata in momentul dat cercetarile dumnea- În Biblie se spune ca la Început va apare Antihrist ~i numai
dupa aceea Iisus Hristos. El ÎI va Înfiera pe Antihrist pentru 0

58 : :". ,
59
1
mie de ani. Sa Încercam sa ne Închipuim, pornind de la
pe altii sa condamne sa se Închine În fata frumusetii ~i sexuali-
Apocalipsa, ce poate sa Însemne acest lucru? Mai degraba, În
ta(ii. Se pune problema: cum poate oare ea sa atraga dupa sine
viata reala, aceasta va arata În felul urmiitor: În decursul
masele de oameni? Ea poate sa fie sotia sau amanta unui politi-
câtorva secole va exista prioritatea de necontestat a iubirii
cian renumit, de care depinde soarta omenirii. $i cu cât ea ÎI
Divine fata de pasiunile ~i dorintele umane nu numai În
leaga pe el mai puternic de fericirea umana, cu atât mai sinuci-
con~tiintii, ci ~i În senti mente. Cum poate arata un spirit male-
ga~e trebuie sa fie hotarârile lui politice. Vi se pare chipul lui
fic? Acesta a fost cel mai de~tept ~i mai frumos dintre Îngeri.
sufieient de convingator? Sa Încercam sa cautam 0 alta aetivita-
Prin el trebuie cel mai clar exprimata esenta umanului. Motiv
te. Cum se poate influenta un grup mare de oameni, obligându-
pentru care el s-a dezis de Divinul din sine. Toate valorile se
i pe neobservate sa se Închine În fata eapaeitatilor ~i a sexua-
rezuma la con~tiinta ~i dorinta. Astfel, ne Închipuim un om
litatii? Riispunsul este simplu: arta. Ea exercita cea mai
orbitor de frumos, natural, tânar, din cale afara de de~tept ~i
puternica influenta tocmai asupra subcon~tientului.
incredibil de sensibil. ,.Diavolismul reprezinta genialitatea rara
Nu demult am avut un caz curios. Pacientei, a carei stare a
iubire". Dar iata Ca sensibilitatea spiritului malefic ~i creierul
fost destul de buna, i s-au Îmbolnavit copiii ~i nepotH ~i a ie~it
sunt atât de imense, Încât au devenit pentru el mai importante
la suprafata programul de autodistrugere.
decât iubirea Divina.
- Pe dumneavoastra, cu câteva zile În urma, v-a jignit ~i v-
De minte deja am vorbit, sa trecem la sensibilitate. La femei
a Înjosit omul iubit. Dumneavoastra nu ati putut sa suportati
sensibilitatea este incomparabil mai Înalta decât la barbati.
deloc acest lucru, - i-am explicat eu ei.
Pentru a na~te, femeia trebuie sa se concentreze asupra vietii ~i
- Nimic asemaniitor, totul a fost normal.
continuarii ei, ceea ce Înseamna sexualitate ~i sensibilitate. Eu nu am Înteles nicicum de unde a apiirut acest puternic
~
lnseamna Ca spiritul malefic trebuie Sa fie femeie. Apropo,
val negativ. lar apoi, din Întâmplare, În timpul convorbirH, a
culoarea neagra produce asociatii Întunecate, Înseamna ca
devenit clar ca ea s-a uitat la 0 transmisie În care i-a placut
spiritul malefic trebuie sa fie blond. În mod cert, necasatorit.
foarte mult 0 cântareatii. Eu am modelat situatia ~i am ramas
Rezulta - Antihrist cu chip de femeie. 0 blondina, tânara,
uluit. Închinarea launtricii În fata Întelepciunii, frumusetii ~i
frumoasa, cu sensibilitate imensii, dar dacii exista dependentii
sensibilitatii il ata~eaza puternic pe om de baza dorintelor ~i
de con~tiinta ~i dorinte atunci trebuie sa existe neÎnfrânarea
practic, deodata, rabufne~te programul de autonimicire. Mi-am
sexuala, condamnarea deschisa sau ascunsa a altor oameni. Ea
adus aminte deodata de porunca biblica: sii nu-ti faci idoli.
poate sa nu condamne În mod deschis dar poate sa-i provoace

60
.'" ~. 61
l',1
Deci, sa ti-I Închipui pe Antierist În chip de blondina sexualitatea? În nici un caz, acesta este daunator pentru
!
frumoasa, necasatorita ~i sensibi/a, este complicat. Pentru mine sanatatea dumneavoastra. "Uitati-va, cat suntem de frumo~i ~i
este complicat sa-mi Închipui ca va veni Hristos, se va a~eza pe sexi, - trambiteaza din toate parti le reprezentantii artei. - Priviti
tran ~i va j udeca pe fiecare. Pentru mine este compl icat sa-mi dit de multi bani avem. Noi va Îndeplinim toate dorintele." ~i
Închipui spiritul malefic cu coada ~i copite. Dar daca renuntâm nu numaÎ reprezentantii artei. Un preot american, Înecându-se
la forme ~i Încercam sa Întelegem continutul, atunci tablou! va de fericire, comunica faptul ca 1 s-a adresat lui Hristos, i-a
arata oarecum altfel. Hristos a ~tiut ca El va fi rastignit ~i va ccrut un "mercedes" ~idupa un timp oarecare acest "mercedes"
trece prin moarte. De aceea, atunci cand El a spus i-a aparut. Atitudinea de lacomie fata de iubire ~i fata de
"Eu" este
putin prababil ca s-a identificat cu corpu! sau a~a cum facem Dumnezeu conduce la germenii diavolismului. Cu cat ne
noi de obicei. ,,Eu-I" lui se poate identifica prin sentimentul concentram mai mult asupra sexualitatii, capacitatilor ~i
iubirii cu CreatOrul, a acelei iubiri care continua sa existe dupa banilor, cu atat mai lacomi devenim În iubire. De aceea eu cred
degradarea corpului, dupa degradarea sufletului. Cand El a ca Antihrist este tocmai sexualitatea neÎnfrânata, tipatoare, a
spus: ,,Eu ma Întorc", mie mi se pare ca El a subÎnteles ca se reprezentantilor artei, Îndeosebi a femeilor. Arta trebuie sa
Întoarce sentimentul iubirii la toti oamenii, iubire care este mult Iccuiascii, dar deocamdata, În majoritatea cazurilor, ea ajuta sa
mai importanta decat sentimentalismul, capacitatea, intelectu! Il
murim. Daca Înainte medicul trata cauzand durere ~i convin- '1
~i bunastarea materiala. gandu-te sa 0 accepti, acum el se apleaca politieos În fata ii
Pentru a percepe prioritatea iubirii, trebuie sa ne convingem pacientului: - Va este rau? Nu vreti sa traiti? Poftim va rog ,!
de imposibilitatea existentei noastre În regimul de Închinare ,,~treangul". Numai sa platiti bâni~orul. "Gestul Înseamna
fata de sexualitate, capacitati ~i bani. Legea negarii negatiei. mi~carea sufletului", - a spus ~aliapin.
Pentru a trece În cel de-al doilea nivel trebuie sa se nasca Arta constituie demonstrarea frumusetii suflete~ti prin corp.
imposibilitatea existentei În primul nivel sau con~tientizarea Sufletul se purifica prin iubire Divinâ ~iprin durere.
acesteia ~i nâzuinta catre cel de-al doi/ea. Cu cat este mai De ce În Grecia antica adorau tragedia, În care a existat
puternica nazuinta con~tienta cu atat mai stihinie ~i mai putin neaparat atât iubire, cât ~i pierderi? 0 asemenea arta a purificat
dureras va fi procesul trecerii. sufletul ~i a condus la catarsis. Arta actuala demonstreaza nu
Dar atat timp cat noi ne adancim În divinizare, arta lucreaza sufletul, ci corpul. În loc de catarsis, spectatorii obtin satisfactia
dupa principiul rnalefic: doriti sa obtineti placerea sentimentu- sexuala. Noi nu putem trai tara bani ~i tara valori materiale.
lui sexua!? Paftiti. Dumneavoastra doriti sa va Înfranati Dar nai nu 0 sa avem niciodatâ materialul dacâ nu vom avea

, ,~
62 .{o;. 63
capacitati, intelect, legi dezvoltate, adica valori spiritual
Valorile spirituale vor degenera rara un potential senti men ,
-nseamna moarte. Daca omul nu e gata sa moara, el niciodata
adica dezvollarea sentimentului ~i a dorintelor duc la Înflorirea nu d evine un filozot adevarat. Teza cu privire la pacatul
. A .
con~tiintei ~i bunastarii materiale. Dar sentimentalismul originar al temeii constituie Într-adevar vaccmarea Impotnva
~i
dorinta noastra se usuca ~i degenereaza daca nu exista unirea Închinarii În tata principiului teminin, adica a sensl.'bTt'!" a Il.
'.'
cu Divinul. Daca volumul iubirii din suflet se diminueaza, dacA' Pacatuirea presupune sa lucrezi imens asupra propnel tale
noi trânam iubirea prin temeri, depresie, suparari, incapacitate persaane. Întrucât temeia este mai putemic legata de viata,
de abtinere, dorintele noastre vor deveni stapânii no~tri, iar noi atunci ~i torta pentru a depa~i dependenta de sexuahtate,
robii lor. Robul tericirii sentimentale va ti robul tericirii darinta ~i viata trebuie sa fie de câteva ori mai mare. Pentru
spirituale ~i materiale. Daca privim esenta dezvoltarii umane, aducerea pe lume a copiilor, natura i-a dat temeii Înjosirea care
noi ajungem din nou la un conflict ~i 0 contradictie rara de care a ajuta sa perceapa Divinul din propria persoan~. ~ic~u~ I~nar
dezvoltarea este imposibila. constituie distrugerea periodica a vietii, a donntel, mJoslrea
Impulsul cel mai mare de dezvoltare trece prin iubirea ta(A . sentimentului sexual. Înainte de ciclul lunar ~i În timpul
de temeie În care exista Întotdeauna sexualitate. Dar, În acela~i acestuia, multe temei se simt toarte rau ~i fizic ~i moral. Cu cât
timp, cel mai mare pericol apare atunci când sexualitatea este mai mare dependenta.de dorinta ~i de viata, alltel spus
devine mai importanta decât iubirea. Femeia trebuie sa aduca cancentrarea asupra pàcatului originar, cu atât mai riiu se simte
pe lume copii ~i de aceea ea nu trebuie sa moara. Barbatul, femeia. Iar atât timp cât femeia na~te, alttel spus continua viata
invers, pentru a-~i salva copiii, deseori trebuie sa-~i ri~te viata, si se concentreaza asupra ei, eu cred, ca ele vor avea În
de aceea În subcon~tient, barbatul se concentreaza mai putin permanentà probleme pentru a saiva iubirea Divin~ din pr~p.riul
asupra vietii, asupra dorintelor, ~i de aceea lui Îi este mai u~or suflet ~i probleme pentru depà~irea dependentel de tenclrea
sa perceapa logica Divina. Aceasta nu este 0 superioritate ~i nu umanii.
este daunator barbatului ~i temeii, aceasta Înseamna diviziunea
muncii. Femeia se dezvolta prin continuarea vietii, iar biirbatul
prin pierderea ei. De aceea, barbatul are un Început intormatio-
nal puternic iar temeia are sensibilitatea.
De ce temeile nu devin filozofi? Pentru a abstractiza trebuie
sa te deta~ezi de toate. Deta~area de con~tiinta, dorinte ~i via(A

64

:~.,... 65
. ener g ia dorintelor de a action a asupra
coOlUniC al 'e , adica ,
.
-
dezvoIta rl i . Daca omul nu se va abtine, nazuind spre sentImen-
'

-.
te Ina Ite , În care rezida iubire mai mare: el se transforma În
RELATII .
.
anima.1 Nu de mult 0 fata mi-a scris 0 notim: "Eu doresc sa
-tnVat arta iubirii ~i ma Întreb: cine ar putea sa ma Învete mai
,

bine, un barbat sau 0 femeie?" Probabil ca a avut În vedere


sexul. Sexul ~i mancarea, din punct de vedere energetic,
constituie unul ~i acela~i lucru. În acest caz regulile sunt destul
de simple: sa nu transformam acest lucru În scop ~i sa nu ne
grabim. Când comparam sexul cu mâncarea putem sa ne
Închipuim urmâtorul tablou. Este foarte important un bucatar
bun, adicâ amploarea ~i adâncimea sentimentelor noastre. Are
Dragoste nâmparta§ita!!! Cum sa ma comport?
importanta amenajarea restaurantului În care noi mânc!m,.ceea
De ciitiva ani iubesc un barbat Însurat. El nu §tie
acest lucru §i este indiferent fata de mine. Procedez oare cc Înseamna raporturile noastre de reciprocitate, mgnJlrea
just renuntiind la relatii/e cu el continuand totu§i sa-l reciproca. Este importanta atmosfera În care mâncati. lar apoi
iubesc? Unde se afla granita dintre smerenie §i renunta- cum introduceti În gura Iingura este ultimul lucru. Important În
rea la dOrinte? Judecand dupa faptul ca sanatatea me~ s- aeest caz este sa nu ne grâbim, sa nu ne sâturâm peste mâsurâ
a Înrdutatit pu ternie (În zilele acestea am suportat 0 ~i sa ne gândim cine este alaturi.
Deci, abtinerea de la dorintele ~i sentimentele noastre
operatie), eu nu ma Îndrept catre Dumnezeu. Care este
animalice ne face pe noi oameni dar iubirea Înseamna de
gre§eala mea În situatia
,
data?.
asemenea sentiment pe care nu este de dorit sa-I Înfrânam sau
sa ne abtinem de la el. Nu este permis sa le conducem pe
Închipuiti-va un animal care a mancat. apoi a Început sa se
OCupede aClul sexual. Apoi sa ne Închipuim pe noi, omul, care acestea ~i sa Încercam sa ni le supunem. De aceea, dacâ
am facut acela~i lucru. Care este diferenta? În principiu, este dumneavoastra iubiti ~i recunoa~teti acest lucru fata de omul
unul ~i acela~i lucru. Dar la om, În afara de tema dorintelor ~i a iubit, Încercati sa va Întâlniti cu el. Daca refuzâ, suferiti. Pur ~i
simplu câteodata un refuz al unei actiuni care ajuta sa
satisfacerii imediate, se conecteaza ~i notiunea de frumusete,
dezvaluiti sentimentele dumneavoastra constituie de fapt

66 '.,
'.'o!<." 67
Înabu~irea sentimentelor de iubire. Nu trebuie sa ne fie frica de
sentimentul iubirii ~i sa avem complexe din cauza acestuia.
Daca omul iubit nu va devine amant, Încercati sa fiti pur ~i
simplu prietena cu el. Prietenia Înseamna dragoste tara sex. De LUCRUL ASUPRA PRO PRIEl
aceea vreau sa subliniez din nou - sa nu va fie ru~inede senti- PERSOANE
mentele dumneavoastra ~i sa nu va fie frica de ele. Urmati-le ~i
supuneti-va lor. Daca veti fi Înjosita, credeti-ma ca aceasta va
trece numai prin dorintele durnneavoastra tara sa se reflecte
asupra iubirii.
Este imposibil sa Înjose~ti, sa superi iubirea.

Eu am primit raspuns de la dumneavoastra la notitele


mele: "Sa nu condamnam niciodatd, sa nu ne fie frica de
viitor, sa lucram un an de zile asupra propriei persoane".
Ca rezu/tat, sotul s-a intors la mine, dar totul mi-a
devenit intrucatva indiferent. Am primit 0 munca foarte
bine plittitd, dar nu am nici cea mai mica dorinta sa
ritstorn muntii pentru aceasta. Sunt complet indiferenta
fata de tot. Mi se pare ca acesta este rezu/tatul
activitittii dupa sistemul dumneavoastra.

Cred ca aveti dreptate. La dumneavoastra iubirea a fost


foarte mult legata de dorinte. De aceea, când ati Început sa va
deziceti de ata~ament, În acela~i timp v-ati dezis ~i de dragoste.
Tema renuntiirii totale la omenire a avut lac deja În lndia

68 ,,:* 69
'"'
antica. La Început, renuntam la toate, apoi În aceasta pustietate
Începem sa percepem ce va muIt mai important deciit fericirea
anterioara. Pe urma nai Întelegem cà renuntarea Înseamnà
mijlocul de a percepe unitatea cu Creatorul. Procesul de
renun(are s-a realizat, a Început procesul de nazuinta ~i
percepere a iubirii În suflet. lar apoi noi, treptat, ne Întoarcem
la fericirea umana, continuând sa pastram unitatea cu
Creatorul, sustinând În permanenta sentimentul iubirii. A~adar,
nu va framântati În mod deosebit. Procesul de "tocire" al
sentimentelor constituie un fenomen legic ~i se manifesta la
multi, ~i anume la cei care sunt prea ata~ati de uman. Repetati
În sinea dumneavoastra ca pastrati iubirea de Dumnezeu În
momentul pierderii umanului. lar când v-ati pregatit pentru
acest sentiment, el va veni la dumneavoastra.

70
sau. lar apoi, când vad acela~i fenomen la pacient, eu descriu
cincisprezece vieti. În consecin(a, trebuiau sa Înceapa probleme
cautarile mele de mai multe luni precum ~i problemele În
cU sanâtatea. lar ele au Început ~i continua ~i În ziua de azi.
câteva fraze. lata de ce, pentru a vorbi cu convingere despre
Daca Înainte Încheieturile genunchilor au scâr(âit, acum ele
rezultatele diagnosticarii, eu trebuie pe de 0 parte sa prelucrez
padie ~itrosnesc.
sute de variante, iar pe de alta parte sa fiu Într-o stare
În acest caz am avut mai multe variante. Prima explica(ie:
determinata.
ccrcetarile mele nu sunt juste ~i sunt periculoase. În al doilea
Apropo, azi am probleme pe care nu le pot Înca rezolva. Eu
rand: ceva nu e corect În cercetarile mele, iar oamenii Îmi
am seris despre faptul ca rn-au durut rinichii. Nu ~tiu din ce
citesc cartile, acest lucru are influen(a asupra lor ~i eu trebuie
motive aceasta a fost legata de tema dorin(elor, de~i problemele
sa raspund pentru tot. În al treilea rând: la copiii mei Începe
cu rinichii la mine au fost Întotdeauna legate de nemul(umirea
perioada Îndragostirii, relatii de dragoste, ~i toate momentele
de destin. Mai multe luni eu am Încercat sa În(eJeg ca ceea ce
fricii ~i depresiei mele din tinerete acum apar În subcon~tientul
eu am considerat mândrie s-a dovedit a fi gelozie. ~i totul nu a
lor, iar eu trebuie sa Închid toate negativele pe care le transmit
dat nici un rezultat atunci când. eu am Încercat sa captez
copiilor, nepo(ilor ~i stranepo(ilor. În al patrulea rând: modul
problemele programate cu rinkhii. Întotdeauna am ajuns la
incorect de viala. Eu rn-am obi~nuit sa manânc peste masura.
ultimele trei vie(i. ~i deodata s-a nascut un mode!. DestinuJ este
Apropo, atunci când am plecat la odihna În mod special, la
dorinta de ampJoarea mai multor vieIL Treptat, a Început sa
sanatoriul militar din Kislovodsk, acolo unde se face tratament
patrunda În(elegerea situa(iei. Eu am putut sa pastrez sentimen-
cu namol, mie mi s-au Tacut tot felul de analize. Rezultatele -
tul iubirii În condi(iile oricarei zdruncinari, dar se pare ca
ca la un prune. Hemoglobina 160, tensiunea 120/80, numai
aceasta s-a referit la emo(ia de Ja dimensiunea unei singure
colesterolul este deosebit de crescut, dar aceasta este legata de
vie(i. Când a Început zdruncinarea la dimensiunea câtorva vie(i,
tema dorintelor. Baile de namol ~i terebentina nu rn-au ajutat
a Început renuntarea la iubire, agresiune ~i depresie. Însa cu
deloc, chiar mi-au Tacut rau. În legatura cu aceasta a aparut
mintea am În(eles acest lucru, dar cu sentimenteJe nu am putut
urmatorul mode!: mi-au ridicat ~tacheta pentru ca informa(iile
sa ma descurc, adica atunci când mi-au dat 0 zdruncinare
mele sa dea mai multe posibilita(i pentru purificare. Eu am
puternica a bazelor mele din profunzime, eu rn-am prabu~it
Încercat sa modelez, pentru a afla În ce dimensiune se va ivi
imediat. Când am În(eles acest lucru, durerea de rinichi a
zdruncinarea emotiilor În viitorii douazeci-treizeci de ani, adica
trecut. Un anumit timp rn-am sim(it normal, iar apoi am
În perioada de tranzitie la 0 noua situatie. Am reu~it sa ob!in 0
observat ca se pun În mi~care straturi cu dimensiunea a zece-
scuturare posibila În dimensiunea a cincisprezece vie!i. Pe

72
.::~~..fJ.~ 73
oricine am examinat În mod seleetiv, În medie, la om, În legatura cu aceasta a aparut Înca un mode!. Eu nu conduc
posibiIitatea maxima de a accepta destabilizarea emotiilor are 0 coreet eonsultatia, Înseamna ca apararea mea se perforeaza, iar
dimensiune de zece vieti. Ca atare, se poate presupune ca acest eu iau asupra mea problemele pacientilor. Întrucât ]ucrez la un
proces la scara Întregii omeniri va avea loc destuI de dureros. nivel deosebit de profund, problemele pacientilor se transfera
A~a cum ma diagnostichez eu, pastrarea sentimentelor de la mine cu esenta lor cu tot, aceasta fiind concentrarea asupra
iubire poate sa dureze În cazul clatinarii dorintelor cu amplifi- dorintelor. Înseamna ca În mine se amplifica tema geloziei În
care pâna la douazeci de vieti. Poate ca aceasta este mai mult 0 mod subcon~tient, ceca ce afecteaza problema Încheieturilor.
autosugestie ~i eu exagerez putin din dorinta de a vedea ceva Poate ca vorbesc prea mult În timpul consultatiilor? Poate se
mai bun? Dar starea mea psihologica s-a Îmbunatâtit sigur. A recomanda sa pun diagnosticul de doua ori, la Începutul ~i la
Început sa apara senzatia de zbor de durata care Înainte nu a sfâr~itul consultatiei? Poate ca eu În general nu mai am voie sa
existat. primesc pacienti?
Înca 0 explicatie posibila: la seminarul din 2000 ml s-a Înca un mode!. Redactarea unei carti este mai importanta
Tacut rau. Eu a~ fi putut sa nu stabilesc diagnosticul acelora decât 0 consultatie Întrucât În acest caz eu pot ajuta un numar
care au participat la seminar dar mi-a fost incomod, Întrucât mult mai mare de oameni. Trebuie sa Încetez sa mai primesc
oamenii aveau sperante. În comparatie cu alti clarvazatori, oamenii la consultatie, sa Încep sa scriu carti, ceea ce ~i fac În
diagnosticarea Îmi absoarbe multa forta ~i câteodata apar principiu. Mai este 0 varianta. Peste câtva timp pot deveni
suprasolicitari aproape de limita. celebru ~i 0 data cu aceasta bunastarea materiala pentru care eu
Pe de alta parte explozia cardinala În dezvoltare are Ioc nu sunt pregatit. ~i aceasta Într-un mod adecvat va avea
tocmai prin supraÎncarcari mortale, cu conditia ca acumularea influenta asupra sanatatii mele. Mai este 0 Idee curioasa. Pe
energiei iubirii sa fie suficient de mare Încât sa-ti permita sa masura ce eu Încerc sa ating Divinul, gradul de renuntare la
supra vietuie~ti acestora. Dupa prima zi de seminar, eu rn-am uman În etapa respectiva trebuie sa fie mult mai mare, pe când
trezit noaptea cu sentimentul ca mor. Câteva ore rn-am rugat ~i eu ma gândesc la reparatia vi lei, schimbarea locuintei etc. Iata
mi s-a parut ca rn-a lasat. A doua zi i-am examinat totu~i pe 0 varianta buna: eu Îi sfatuiesc pe toti cum sa se comporte
toti. Eu am supravietuit dar sentimentul de extenuare a ramas. corcct ~i cum sa lucreze asupra propriilor persoane, iar eu
Pericolul Încarcarii psihice consta În faptul ca acesta are Însumi acord acestui lucru 0 atentie ~i un timp minime. d

1
influenta chiar ~i peste mai multi ani. Am scurtat consultatia Se pot enumera Înca zeci de ipoteze, dar nu doresc sa
Întrucât spre sfâr~itu] ei a aparut 0 durere fizica. obosesc cititoru!. Principalul lucru este ca sufletul este mai

74 ,: ~::~~- 75
u~or, sentimentul iubirii a devenit 0 realitate mai mare decât i'
Înainte. Eu sper ca va treee timpul ~i problemele noastre de zi care permit sa emitem zeci ~i sute de modele. Launtric, eu nu
cu zi var gasi 0 rezolvare frumoasa ~i eleganta. Pâna atunci ma am dreptul la Îndoieli. Aeestea nasc frica, nesiguranta În 1

propria persoana ~i pierderea energiei. Atunci când eu lucrez În l'


straduiesc sa-mi revizuiesc relatiile cu lumea Înconjuratoare, cu
oamenii ~icu mine Însumi. Ma pregatesc pentru un nou mod de acela~i timp pe doua nivele, adica În interior asupra Divinului,
viata. iar În exterior asupra umanului, atunci se na~te Întelegerea.
Apropo, iata Înca ceva. Se poate sa fie 0 explicatie curioasa.
Când am Început sa scriu cartea, mi-au conectat reportofonul. Ce este indiferenta umanii? Dacii aceasta este un
S-au a~ezat lânga mine câtiva oameni ~i eu am Început sa le program periculos, atunci ce loc ocupii in sistemul
povestesc despre informatiile pe care le primesc. Deodata, am dumneavoastrii?
observat cu uimire cum câmpul loI' a Început sa se deformeze
În mod periculos. Atunci eu am ~ters din memoria loI' tot ce am Iubirea ofera sentimentul unitatii. În cadrul Divinului, noi
spus, Întelegând ca ei nu pot fi conectati În mod direct la suntem uniti În mod absolu!. În plan subtil, noi suntem la
sursele deinformatie. La Început eu trebuie sa prelucrez tot Îneeput uniti cu natura vie ~i moarta, ne ridicam pe un plan
ceea ee am aflat singur ~i numai dupa aceea sa transmit altora mult mai grosier ~i simtim 0 unitate absoluta a tot ce este viu.
informatiile adecvate. Noi am ie~it dintr-un punct ~i ne Întoarcem la el. $i cu cât
În ultima vreme mi-a aparut sentimentul ca a transmite suta deschidem mai mult individualitatea fiecarui om, cu atât mai
la suta informatia pe care 0 obtin este deosebit de periculos. puternic el trebuie sa nazuiasca spre con~tiinta colectiva, spre
Oamenii nu pot suporta purificarea care este necesara prin unitate. De Îndata ce caracterul individual precumpane~te În
obtinerea aeesteia. Astfel informatia trebuie data voalat pentru mod deosebit nivelul unitatii. Începe decaderea personalitatii.
Iata de ce educarea con~tiintei colective la copii ~i la societate i
ca omul nepregatit sa poata primi 0 mica parte ~i sa 0 prelucre-
l'
ze cu sucees. Cu cât este mai mare pregatirea noastra de a constituie problema sanatatii fiziee ~i supravietuirea individului
Il
rezolva 0 sarcina, cu atât mai mica este Îndoiala, nesiguranta În societate În perspectiva.
l,
care Împiedica descoperirea iubirii, ~i cu atât mai mare este Daca macar 0 data omul a trait sentimentul iubirii, simte În
aceasta stare unitatea cu Întreaga lume. În acest moment el 1
Încrederea În faptul ca vor fi exacte ~icorecte concluziile.
Generalizam: eu trebuie sa am andoieli atunci când realizez simte ca dorintele personale, nazuintele, scopurile ~i valorile,
diagnosticarea. La exterior acest lucru na~te mai multe variante pot deveni periculoase când se lupta cu dragostea ~i se dezic de
unitate. Principiul unitatii permite atragerea celor slabi catre cei

76 ,:.:;.{t.'
77
putemici. Fara aceasta, dezvoltarea civilizatiei este imposibila. atunci adevarul nu se afla Între doua contradic(ii ci deasupra
Con~tiinta individuala se na~te din cea colectiva. Indiferenta lor. Daca Încercam sa unim gândirea orientala ~i cea
Înseamna dezicerea de iubire ~i de sentimentul uniunii cu altii. occidentala, un nou punct de vedere, probabil, va arata În felul
Acest lucru se poate numi boala. unnàtor: boala, problemele, nenorocirile omului constituie
Exista doua puncte de vedere În legatura cu modul În care rezuItatul starii sale interioare ~i a sufletului imperfect. Dar
trebuie sa ne comportam fata de omul suferind. În conformitate trebuie ajutat. Însa ajutorul trebuie sa fie corect. În primul rând
cu punctul de vedere oriental, aceasta este karma lui, omul a trebuie sa acordam ajutor sufletului omului, ajutor pentru
meritat acest lucru ~i el nu trebuie ajutat. Se pare ca din acest formarea caracterului sau, a conceptiei sale iar apoi a corpului
motiv În India saracilor nu Ii se da nimic. În conformitate cu sau.
punctul de vedere occidental care, Într-o mai mare masura Pentru a deveni indiferent trebuie sa omorâm iubirea din
izvora~te din bazele cre~tinismului, cel care sufera trebuie suflet. Dar deseori indiferenta constituie rezultatul compasiunii
ajutat. ~i Într-o opinie ~i În cealalta exista probleme, dar În
~i a grijii exagerate fata de altii. Atunci când noi nu ajutam
acela~i timp În ambele punte de vedere exista un adevar. sufletul, adica nazuinta lui spre Divin, când pentru noi ajutorul
Compatimindu-se ~i ajutându-se unii pe altii, oamenii se reprezinta numai desTatarea dorintelor ~i bunastarii umane,
dezvolta rapid ~i se realizeaza un schimb de informatii. Dar a(unci Încep sa se razbune pe noi pentru ajutor iar compasiunea
compatimirea interioara duce la faptul ca omul ia problemele nu 0 data se transforma În indiferenta.
bolnavului asupra sa. Daca suferintele ~i neplacerile omului Concluzia e simpla: pentru a nu deveni indiferenti trebuie sa
sunt determinate de gre~elile pri vind conceptia despre lume ~i avem capacitatea sa vedem Divinul În fiecare om ~i sa ajutam
de un caracter urât, atunci cu cât prime~te mai amplu ajutorul, În primul rând acest Divin. Atunci noi yom fi În stare sa vedem
cu atât mai rau devine caracterul lui ~i mai gre~ite conceptiile când este nevoie sa ajutam Înveli~ul omului, când e permis
despre lume. Punctul de vedere oriental care este izbavit de
ajutorul ~icând e interzis. Pentru a vedea Divinul În celalalt om
sentimentele launtrice contribuie la aparitia separarii ~i trebuie sa Învatam sa vedem Divinul din noi, pentru aceasta În
frâneaza dezvoltarea. Nu Întâmplator În India, au existat un
orice conditie a situatiei de viata nu este permis sa ne dezicem
timp atât de Îndelungat castele. Tu e~ti sarac, aceasta este
de iubire, sa 0 subapreciem ~i sa Încercam sa 0 dirijam.
soarta ta. Trebuie s-o Întelegi ~i sa nu invidiezi pe cei bogati,
nu Încerca sa schimbi statutul tau. A~a cum se obi~nuie~te sa se
spuna, adevarul este la mijloc. Daca ne exprimam mai exact,

78 .::;,;fJ.'
79
În manitstiri se obi~nuie~te sit dormi nu mai mult de Trebuie sa eliberezi toate problemele, sa-i ier(i pe to(i, sa
cinci ore. Eu incerc dar nu prea reu~esc. Meritit oare sa accepti vointa Divina În toate ~i sa te predispui la iubire, -
continuu incercarea? E util sa dormi pupin? atunci somnul va fi mult mai u~or. Când omul nu doarme
suficient atunci la el are loc un proces de oprimare a dorintelor,
Somnul este 0 pHicere ca ~i mâncarea. Ghiftuirea Întare~te ceea ce accelereaza procesul Îmbatrânirii. De aceea, nu este
impetuos dependenta noastra de dorinte. Însa daca omul nevoie sa te for(ezi În acest plan. Alta data privarea de somn
manânca sau practica sexul rara 0 anumita dorinta el provoaca pentru a te ruga mai mult poate fi mult mai folositoare decât
0 pierdere putemica propriei energetici ~i Î~i distruge sanatatea. somnul Însu~i. Dar daca dumneavoastra În permanenta nu
a data am hotarât sa diagnostichez cum se schimba câmpul dormiti suficient ~i nu acumulati emo(ii pozitive, aceasta poate
meu daca stau În pat câteva ore În plus. $i am vazut un tablou sa aduca prejudicii mari. De ce dorm putin batrânii? La ei este
uluitor. Dependenta de dorinte a sarit la un nivel care a dep~it cuplat mecanismul oprimarii dorintelor. Întrucât la femeie
de patru ori nivelul periculos. Câmpul din jurul primei chakre concentrarea biologica asupra dorintei este mai inalta, limitarea
s-a deformat. S-a cuplat programul de autodistrugere. dura a mâncarii ~i a somnului nu este necesara. rar pentru
Concluzia e simpla: cu cât este mai moale ~i mai cornod patul barbati eu consider ca asemenea limitari sunt periodic necesare.
cu atât mai mult dormiti, dependen(a de dorinte este cu atât mai
puternica ~i cu atât mai mare este prejudiciul pe care ÎI aduce(i Omul care folose~te narcotice se afla in permanentif
sufletului. rata de ce acum sunt populare saltelele tari. rata de stare de iubire atotcuprinzatoare faPa de Dumnezeu, de
,
ce este de preferat sa folosim 0 pema-sul sub cap În loc de 1
lume ~i de oameni. Dorinpele ~i supitrarile trec... De ce
pema, un covora~ pe podea În loc de 0 saltea de puf, cear~af În trebuie sa plate~ti pentru asta?
loc de 0 patura groasa ~i calda. Un asemenea pat nu numai ca
armonizeaza starea sufletului, dar permite ~i vindecarea multor Nu demult am citit un roman politist În care un detectiv Î~i
boli. Pur ~i simplu trebuie Însa sa te obi~nuie~ti cu a~a ceva. Împarta~~te experien(a sa: "Când interoghez un occidental, - a
Dependenta de dorinte este un lucru deosebit de inert iar spus el, - informatia poate fi obtinutii prin durere. Amenin(area
printr-un salt catre aceasta poti numai sa daunezi. Primavara, cu pedeapsa, boala fizica, ac(ioneaza eficient. La oriental este 1
1
când În suflet exista multa iubire ~i ca atare multe posibilita(i invers. Este insensibilla durere dar este mult mai mult legat de
de depa~ire a dorintelor, un somn scurt se poate suporta u~or. rude. Daca amenintiim rudele putem obtine multe de la el".
BineÎnteles, ca Înainte de somn trebuie sa pui În ordine sufletul.

80 ~:\{4' 81
În acest caz sunt evidentiate
particularitâtile con~tiintei dcpa~irea stresului este necesara 0 energie iar la el cantitatea de
individuale ~i colective. Savantii au observat câ asupra
orientalului alcooJul are 0 intJuentâ negativâ. Dar narcoticele energie este În continua scâdere.
nu sunt pentru el atat de periculoase. Pentru occidental este În Orient exista 0 cantitate imensa de energie cuprinsa În
invers, suportâ lini~tit alcoolul ~i se distruge folosind narcotice. valori spirituale, con~tiin(e colective, În Occident
- În
Conform ~tiintei, alcoolul intJuenteazâ negativ neuronii, iar realizarile materiale. Este necesar sa renun(am la spiritual ~i
drogurile legâtura Între neuroni, adicâ alcoolul sugrumâ con~ti- mate rial pentru a sim(i DivinuI. Dar tot ce este mare( În aceasta
inta individualâ, iar narcoticele pe cea colectivâ. Întrucat În viatâ se obtine printr-o munca asiduâ. Noi ne apropiem de
Occident concentrarea are loc asupra Dumnezeu prin iubirea care nu depinde de nimic ~i prin durere,
con~tiintei individuale, prin ruperea de uman. Omul care nu dore~te sa accepte durerea
alcoolul, diminuand aceastâ concentrare
~i frânand-o echili- nu poate traversa situa(ia de stres; el Încearca sa perceapa
breazâ situatia. În Orient, narcoticele
diminueazâ În mod Divinul prin alcool ~i narcotice. Se pare ca durerea chipurile a
corespunzator dependenta de con~tiinta colectivâ.
Ce se Întampla În cazul consumului de droguri? trecut pe plan secundar. Dar apoi aceasta se Întoarce cu 0 fortâ
zarea legaturilor dintre neuroni. În acela~i timp se DestabiJi-
destrama dubla. În Caucaz exista 0 zicala:
"Trebuie sa bei vin, dar vinul
firele energ!'tice care ne leaga de lume, adica Într-un anumit nu trebuie sa te bea pe tine". Dependenta putemica de alcool ~i
moment dispare ata~amentuJ fata de lume ~i dependenta de de narcotice se na~te atunci cand omul Încearca prin aceasta sa-
aceasta. Atunci cand nu exista dependenta de lume este mai ~i ridice buna dispozitie. Atunci se na~te dependenta brusca ~i
u~or sâ percepi sentimentul iubirii. Dar pentru ca acest Începe degradarea subita a omului.
sentiment de eliberare ~i de iubire se atinge nu prin nâzuinta Doresc sa subliniez Înca 0 data; realitatea Divinâ nu apare
câtre Dumnezeu ci prin autodistrugere, prin euforie alcoolica ~i narcotica. Ea vine În momentul durerii
atunci efectul nu poate ~i pierderii, cand noi, indiferent de orice, pastram iubirea ~i
fi stabi!. Nazuind În pertnanenta câtre iubire ~i Dumnezeu,
trecand prin situa(ii traumatizante, noi marim niveJul nostru nâzuinta câtre Dumnezeu.
energetic ducand la dezvoltarea structurilor subtile spirituale.
La narcoman aceasta are lac În detrimentul distrugerii acelora~i
structuri, de aceea, de fiecare data, amplitudinea
distrugerii
trebuie sa fie din ce În ce mai mare iar narcomanul poate trece
prin situa(ii de Îmbolnâvire din ce În ce mai greu. Jar pentru

82
.:.~~~:
83
constituie dirijarea situatiei, care nu necesita agresiune. Omul
care poate sa dirijeze situatia, sa 0 stapâneasca, nu este agresiv.
În general se irita ~i se supara cel caruia Îi este frica sa
MO MENTE DE LUCRU
actioneze În mod activ. Exista un nivel mult mai Înalt de
control asupra situatiei. Acesta este controlarea evenimentului
În starea sa incipienta, adica posibilitatea controlârii prezentu-
lui prin viitor. Mai exista un nivel ~i mai Înalt de conducere ~i
anume influentarea ~i conducerea viitorului prin iubire. Cu cât
ne concentram mai puternic ~i permanent asupra pastrarii ~i
amplificarii iubirii, cu atât se formeaza mai clar la noi toate
nivelurile ulterioare de conducere, iar agresiunea devine
În ultimul timp, În activitatea mea au aparut poticniri atavism, adica un fenomen total inuti!.
ciudate. De obicei lucrurile se petrec În felul unnator: se Astfel, ne Întoarcem la problema. Eu am observat ca uneori
apropie un anumit eveniment ~i acesta provoaca in mine 0 0 simpla Întelegere a ceea ce se petrece pune situatia În ordine.
reactie emotionala incorectâ. În plan subtil eu vad 0 defonnare, Fiecare notiune ascunde iubire Întrucât aceasta confera energia
Înseamna ca nu am destula iubire. Încerc sa Înteleg de ce am necesara pentru crearea unor legaturi care unesc diferite situatii
actionat incorect in viitor. Esenta, desigur, este tot aceea~i - În timp ~i spatiu pentru crearea unui tablou inteligibii.
insuficienta iubire. Înseamna ca eu trebuie sa ma rog mai mult, "Talentul este energie", - a spus un renumit sculptor sovietic.
sa maresc cantitatea de iubire ~i sa Întâresc comuniunea cu Când recuno~ti, ~i Întelegi ca nu te-ai comportat bine ~i nu te
Dumnezeu. Acest nivel nou trebuie sa se deschida prin vei mai comporta astfel niciodata apare orientarea spre iubire,
Întelegerea noua ~i comportamentul corect. Sa presupunem ca sufletul se Încalze~te cu ea ~i are loc dezvoltarea ulterioara.
În mine a izbucnit agresiunea fatâ de femei. Asta Înseamna ca lubirea da na~tere la Întelegere. Întelegerea contribuie la
În curând, fie la mine, fie la copiii mei vor fi probleme În descoperirea iubirii din suflet. Totul este simplu ~i clar pâna la
planul sentimental persona!. Nivelul de depa~ire a situatiei nu 0 anumita limita.
este suficient, nu exista suficientâ iubire, agresiunea izbucne~te Acum Îmi lipse~te Însa perceperea corecta a lucrurilor dar
ca cea mai primitiva aparare. Apararea cea mai Înalta 0 exista sentimentul ca rn-a strivit cineva cu 0 placa. Situatia nu
este controlabila. Are loc explozia urii fatâ de femei provocând

84 ..,.'4<.
85
În mine condamnarea lor. Eu Îmi aduc aminte de cele mai vindecatorul care se ocupâ de bolile de cancer, dacâ el nu e
neÎnsemnate Întâmplari similare, iert $i ma rog. Dupa câteva ~arlatan, moare destul de repede. Dar ceea ce e mai râu este câ
ore apare 0 durere puternicâ În gât care Încet -Încet trece În el poate sa ia asupra sa boala nu numai pentru el dar sa 0 $i
josul stomacului. lese la suprafa(â programul de fricâ $i panicâ transmita atât copiilor cât $i nepo(ilor. Dacâ eu a$ fi observat
În fala viitorului. În plus amplitudinea e foarte mare. Sunt acest praces la mine atunci a$ fi terminat imediat cu activitatea
atinse mai multe genera(ii de urma$i. Eu Îmi reexaminez din de vindecâtor. Dar problema constâ În faptul câ eu vâd nivelele
nou Întreaga mea via(â $i continuu sa mâ rog. Trec câteva ore de suprafa(â iar apararea mea poate pâtrunde la niveluri mult
iar În gât apare un asemenea sentiment ca $i CUmcine va mi se
mai subtile. De ce tocmai bâtrânele se ocupâ de vindecâri?
aga(â cu ghearele de gât. La pierderea bruscâ a energiei primul
Pentru femei, Îmbatrânirea este un traumatism mult mai mare
care reac(ioneazâ este gâtu!. Apoi partea de jos a stomacului decât pentru bârba(i. De aceea, la bâtrâne(e, ele sunt mai pu(in
Întrucât via(a $i energia pornesc de acolo. Asemenea momente legate de via(â $i de dorin(e. Cu toate acestea ele mor destul de
constituie un semn foarte râu. Situa(ia nu este stralucitâ. Eu nu des atunci când dau de 0 pacientâ cu probleme serioase. lar un
În(eleg deloc ce se Întâmplâ cu mine, dar ceva se Întâmplâ $i, vindecâtor tânâr este un pic sinuciga$ daca la el nu este Închisâ
printre altele,"ceva foarte periculos. Eu Încerc din nou sa mâ te ma dependen(ei de via(ii.
pun În ordine. Pentru 0 oarecare perioadâ totul se rezolva iar
Pentru mine neplâcerile de diferite amplori servesc drept
apoi se prâbu$e$te din nou. Niciodatâ În via(â nu am luat
apârare ~i nu pot sâ vorbesc despre tot În câr(ile mele.
tablete $i nu am sâ fac acest lucru nici acum, cu atât mai mult
Principala aparare a fost În(elegerea $i nâzuin(a câtre
cu cât tabletele nu mâ ajutâ. Ma cuprinde un sentiment ciudat:
Dumnezeu. Dar supraÎncârcârile $i frâmântarile pe care mi le-
tot corpul se destramâ parcâ, gâtul vibreazâ, se Învârte capu!. În
am permis nu puteau sâ treacâ farâ urmâri. Când se ive$te 0
asemenea momente râmâne un singur lucru: sâ pâstrez problemâ eu, de obicei, mâ rog $i Încerc sa pâtrund În esenla ei.
sentimentul iubirii. Chiar dacâ nu te descurci În asemenea Atunci când gâsesc esen(a problemei intervine U$urarea. Acest
situatie, creezi totu$i 0 anumitâ dinamicâ fie pozitivâ, fie lucru acum nu exista. Eu continuu sâ mâ rog $i sâ În$ir toate
negativâ. Deocamdatâ, la fiecare sentiment de fricâ, con$tiinla variantele posibile. ~tiu un singur lucru: dacâ depâ$e$ti frica,
scoate la suprafa(â evenimentul care a generat frica. lipsa de Încredere În tine $i pâstrezi nâzuin(a câtre Dumnezeu,
Sâ Încercâm sâ detaliem problema. Eu am luerat timp de se poate rezolva orice problemâ. Trebuie sâ te lup(i pânâ la
zece ani ca vindecâtor. Toti pacien(ii au fost fie gray bolnavi
ultima suflare. Înainte eu consideram câ moartea opre$te
sau În mod deosebit cei bolnavi de cancer. De obicei,
aspira(ia. Dar când În 1991 am fost condamnat la moarte din

:;:-!f.'
86
87
cauza cancerului, eu am continuat sa lupt deja nu pentru corpul
meu ci pentru sufletul meu. Deci, Tara iubire ~i aspiralie catre semnalizase stânga. Era imposibil sa ma urc pe bordura Întrucât
Dumnezeu nu se poate salva sufletul. $i atunci eu, pentru prima În stânga era 0 panta ~i copaci. Pâna la camion a ramas 0
data, am vâzut din proprie experienla cât de impetuos se distanla mica. Am apasat putemic pe frâna. Ma~ina a Încetinit.
Însanato~e~te corpul prin purificarea sufletului. Ce se Întâmpla Rolile au Înlepenit iar noi, ca pe 0 sanie, am zburat spre
acum cu sufletul meu daca se descompune corpul vazând cu camion. În asemenea situalii, de obicei, omul Întepene~te ~i
ochii? Deocamdata, este adeviirat, acesta este nivelul energetic Înceteaza sa mai reaclioneze În vreun fel. Mi-au ramas câteva
subtil, la corp ajunge mai târziu. În principiu sursa e cunoscuta. secunde. Am luat piciorul de pe frâna, am apasat pe acceleralie,
Riidacinile fericirii umane provoaca 0 explozie a agresiunii, am Întors volanul spre dreapta. Rotile au Început sa se Învârta
impulsiva ~i foarte putemica. Viata, sexualitatea, dorinlele, ~i simlind contactul cu drumul, ma~ina se putea conduce din
dragostea umana, viitorul - când explodeaza toate acestea, apar nou. Ca Într-un film cu Încetinitorul, am vazut În partea de jos
problemele. Jar eu, din pacate, nu pot face nimic. Acum eu 0 furgoneta care venea catre noi. Într-o fracliune de secunda la
Înteleg ce simt pacienlii. Viziunea mea nu-mi ofera acum zece centimetri În stânga ma~inii a zburat 0 masa Întunecatâ.
nimic. Stresul da energie. Aceasta energie se poate Îndrepta Din fericire, ma~ina nu s-a rasturnat iar noi am plecat mai
spre frica ~i depresie adica spre autodistrugere, dar se poate departe. Acum eu ma comport fala de camioanele ruse~ti cu 0
continua pastrarea iubirii ~i calcula variantele. Fraza deosebita atentie. În Rusia trebuie sa te gânde~ti nu numai la
lupta tine dar ~i la cei care circula În jurul tau, ghicind din timp ~i
pâna la ultima suflare" cred ca nu este corecta. Ultima"asuflare
nu exista. De luptat trebuie luptat În permanenla. Chiar daca au calculând aCliunile lor, Întrucât acestea pot fi imprevizibile.
mai ramas de trait numai câteva secunde. Trebuie sa continuam În cercetarile mele nu se poate avansa !ara a line cont de 0
sa ne gândim la suflet ~i sa continuam nazuinla catre multitudine de variante ~i Tara a prelucra În permanentâ
Dumnezeu. versiunile. Cu cât depinzi mai pulin de situalie, cu atât mai
Înca 0 data În memorie Îmi apare 0 situatie. Noi calatorim multe ipoteze pOli sa creezi. Ca sa controlezi procesul trebuie
spre vila. Drumul este Îngust ~i asfaltat. În fata noastra este un sa ie~i dincolo de granilele acestuia. Am observat ca pentru 0
camion. Eu doresc sa-I depa~esc accelerând pâna la 120-130 noua rezolvare am nevoie, printre altele, de 0 situalie de
kilometri pe ora. Prietenul care sta lânga mine În dreapta striga: moarte. Eu puteam sa mor Într-un accident de ma~ina sau
,,El face stânga". Semnalizatorul de direqie al camionului, nu puteau sa ma omoare atunci când eu patinam ~i nu puteam sa
~tiu din ce cauzii, nu se afla jos ci sus, ~i eu n-am observat ca ies la un nivel nou. Ce se petrece acum cu mine? Platesc pentru
vechile pacate sau pentru ie~irea spre un nivel nou? În general,

88 .::;~'
89
1

dacajudecam drept, vechile pacate ne ajuta sa ie~im la un nivel


fie ca eu ma prabu~esc, fie ca e mai bine sa uit de informatiile
nou. Pentru a pa~i În ziua de mâine este imposibil sa traie~ti cu
sub forma de tex!. Pe mine ma surprinde faptul ca apar diferite
ziua de azi. E posibil ca acesta sa fie pur ~i simplu un semn ca e
programe. Înseamna ca acesta nu este legat de evenimente
timpul sa Închei cu cercetarile? Eu sunt gata sa fac acest lucru
concrete. Ce sa fac, cum sa ma rog? Continuu sa ma ocup de
În orice secunda, - responsabilitatea este deosebit de mare.
treburile curente, dar con~tiinta ca Întotdeauna calculeaza
Mi se spune periodic: ,,De ce scrieti ca este sistemul
variantele. În realitate ~i chiar În vis, acest proces are loc În
dumneavoastra? Gre~elile le opriti pentru dumneavoastra, iar
permanenta. Dar noaptea trebuie cautate stari similare. Daca eu
sistemul ÎI cedati lui Dumnezeu" daca a~ ~ti suta la sutii unde
adun câteva asemenea momente, ele pot fi comparate ~i reiese
este adevarul ~i unde este gre~eala, a~a a~ proceda. Eu cercetez,
ceva. Astfel, Îmi aduc aminte: cu 0 luna În urma, Înainte de 0
Împarta~esc experienta, patrund În ceva, de aceea iau asupra
prelegere În Piter (Sankt Peterburg), rn-a sunat un prieten. El a
mea responsabilitatea. În general, nu-i corect sa te ascunzi,
avut 0 stare complicata.
tocmai de aceea nu mi-am luat un pseudonim când am seris
prima carte. - ~tii ceva? Sunt gata sa ma prabu~esc, - a spus el. - Ma
rog dar nu ajuta la nimic. Pur ~i simplu ma sting. Se pare ca de
lar simt dl!rerea În partea de jos a stomacului. lese dispretul,
data aceasta e real. Doamne, cât de u~or este sa dai sfaturi
critica oamenilor din cauza fricii de viitor. Din nou mi se
altuia când lui Îi este rau ~i tie (i-e bine!
Învârte capu!. Ar trebui sa 0 consider ca pe 0 aluzie fina ca
trebuie Sa termin ~i sa ma ocup de alte lucruri! Înainte, În - Starea ta nu este legata de 0 anumita situatie, - Îi explic
eu lui. - Tu ai peste cincizeci de ani ~i ai un copil mie. ~tii de
situatii critice, am avut posibilitatea de a primi informatia sub
ce la parintii batrâni pot exista copii bolnavi? Savantii explica
forma de tex!. În general, 0 asemenea informatie venea când
acest lucru prin acumularea gre~elilor În gene. De fapt, se
comportamentul ~i conceptia rn-au privat de posibilitatea de a
acumuleaza nu gre~elile, ci supararile. La omul credincios ~i
supravietui. Se pare ca ultimul text a fost cam a~a. Timp de
bun la suflet se va acumula iubire ~i nazuinta spre Dumnezeu.
câteva luni rn-am luptat cu 0 problema ~i nu am putut nicicum
Sa 0 rezolv. Am Încercat sa iau 0 informatie sub forma de text Urma~ii lui vor fi talentati. La omul suparacios, ranchiunos ~i
descurajat la aceea~i vârsta copiii ~i nepotii pot fi gray bolnavi.
~i am primit un raspuns: "gândqte singur". De obicei,
Copiii sunt lupa parintilor. Astfel, iata, - anticipez eu riposta
informatia sub forma de text este oferita de destinul unui aIt om
lui, - tu nu e~ti suparacios, ranchiunos dar tu ai fost mereu
sau al meu. Dar În ultimul timp aceasta a fost din ce În ce mai
mult 0 dezinformare ~i printre altele, Îara explicatii. Înseamna ata~at de relatiile de dragoste umana, de dorinte superioare.
Copilul tau e talenta!. Amploarea dorintelor sale este mare, dar

90 :.\".
91
tu i-ai transmis lui 0 mare dependen!a de aspectele umane Este 0 idee interesantii Întrucat la mine, În perioada Pa~telui,
superioare. Cu cat este mai ampla fericirea noastra sentimen- , aU loc stari similare. În principiu, ele au loc la fiecare, dar pur
tala, cu atat mai ample trebuie sa fie ~i zdruncinarile. În medie ' ~i simplu eu le simt mai accentuat. Iata un tablou curios:
tu pOli sa supor!i zdruncinari emotive cu 0 amploare a treizec; emoliile lui Iisus Hristos ni se transmit noua ~i noi, cu to!ii,
il
de vie!i, iar pentru copilul tau zdruncinarile vor ajunge la ortodoqii, catolicii, musulmanii, iudeii ~i budi~tii, În 1
~aptezeci de vie!i. Cui i s-a dat mult, de la acela se ~i cere mult. subcon~tientul nostru, traversam pregatirea pentru decaderea ~i
Acum tu prelucrezi problemele lui viitoare, posibilele situapi naruirea tuturor valorilor vielii. Însa, la 0 scara deosebit de
traumatizante de netrecut. profunda. Daca din acest moment noi suntem orientali spre
- Ce am de tacut? - ma Întreaba prietenu!. iubire, gata sa renunlam la tot, atunci În fiecare an elaboram
- ~tii ceva, va sosi timpul cand eu voi vedea, voi În(elege, mecanismul de salvare al sufietUlui ~i al corpului.
dar purin voi putea schimba. Înainte a fost mai simplu: ai Încerc sa diagnostichez amploarea zdruncinarii ~i ma
pacatuit, te-ai spovedit ~i boala a trecut. Acum viid cum te trage minunez. 0 oscilalie de amploarea a zece-douazeci de viep.
viitorul În jos. Vad zdrunciniiri ample ~i nu pot sa dau nici 0 Pentru mine, no!iunea de emolii de amploarea a trei sau zece
re(eta. Pot sa 'pun numai sa continui sa te rogi pentru tine ~i vieli constituie 0 scala care Îmi permite sa ma orientez În
pentru copii. Sa te concentrezi mai mult asupra iubirii ~i cercetari. Eu spun la lec!ii:"Pentru a supravielui În urmatorii
co~uniunii cu Dumnezeu. Pentru un anumit timp renun(ii la ani, omul trebuie sa pastreze unitatea cu Dumnezeu prin
tot. Inchide total frica, neÎncrederea În tine ~i depresia. Îndepar- destabilizarea emo!iilor cu 0 amploare a 50 de vie(i". Se
teaza dependen!a de viitor ~i Înlatura orice framantari. Întampla ca informalia transmisa prin Noul Testament permite
I-am reJatat parabola biblica despre fetele neÎn!elepte care pastrarea iubirii Într-o masura mult mai mare În caz de
nereu~ind sa umple cu ulei cande]ele lor au Întarziat la Întalni- destabilizare cu 0 rezerva a iubirii la puterea a zecea, Întrucât
rea cu Mirele Ceresc. Hristos a indicat ca va sosi perioada noua amploare a viitorului se apropie din ce În ce mai mult,
pentru care trebuie sa ne pregatim din timp. ~i iata ca cel ce s-a zdruncinarea are loc tot mai intensiv. Deocamdata, aceasta are
pregatit În permanenla va suporta Încercarea. Vleiul din loc la nivelul subcon~tientului. Mulli oameili nici macar nu
candela Înseamna iubirea din sufletul nostru. Pentru a strabate Înleleg ~i nu simt ca În sufletul lor, se acumuleaza În
ziua de maine, noi trebuie sa posedam 0 cantitate minima de permanen!a emolii ale fricii, urii ~i supararii. E posibil oare ca
iubire ~i niizuin(ii con~tienta ciitre Dumnezeu. Pentru aceasta tocmai aceasta sa fie judecata suprema despre care alegoric a
este nevoie nunumai de 0 luna sau de un an. vorbit Hristos? Pentru cel care niizuie~te ciitre iubire ~i catre

92 '''l,
'.-1<'
93
Dumnezeu Încercarea viitoare va trece pe neobservate, iar cel Il
Acum noi intram În perioada când subcon~tientul nostru se 1
caruia Îi este frica, Înraindu-se ~i regretând, Închide pentru el
deschide, când gandurile noastre, sentimentele ~i aC(iunile
aceasta posibilitate. Il
devin mai importante de zeci de ori. Dar chiar aceasta perioada
Nu demult, discutând cu 0 pacienta, i-am spus glumind:
Încordata are cul mile sale asupra carora se concentreaza
- Va aminti(i parabola despre judecata suprema? lata, noi
trecutul, prezentul ~i viitorul. ~Î 0 asemenea sfera stralucitoare
ne aflam cu to(ii În coridor.
a constituie saptamâna Patimilor Înainte de Pa~ti. Stralucitoare
- ~ti(i ceva, - a raspuns ea. - Mi se pare Ca eu deja sunt ID
nu nu mai pentru ca are loc cel mai intensiv salt În planurile
sala de judecata.
subtile, dar ~i pentru ca se confera mecanismul de supravie(uire
Îmi aduc aminte cum i-am sfatuit pe pacien(i;" În vialâ
În aceasta perioada. Mecanismul de salvare, adica nazuin(a
apare 0 situa(ie când ni se deschide subcon~tientul ~i fiecare
câtre Dumnezeu care În permanen(a nu depinde de nimic,
fraza a noastra, fiecare aC(iune a noastra devin de 0 mie de ori
expusa detaliat cu 2000 de ani În urma.
mai importante". Batrânele vrajitoare din Karelia mi-au spus Ca
În cele douazeci ~i patru de ore exista doua minute când orice
Azi este 23 aprilie 2003. Au mai ramas câteva zile pâna la
cuvânt exprimat se Îndepline~te, de aceea este mai bine sa-Ii (ii
Pa~ti. În ultimele câteva zile a fast a vreme minunata. Ma uit
gura atunci când vrei sa dore~ti raul cui va. Astfel, daca la copiii
pe fereastra la ramurile copacilor ce se leagana. Este
no~tri are loc explozia sentimentelor, acestea sunt tocmai acele
primavara. Este mai u~or sa percep iubirea În aceasta perioada.
doua minute, dar Întinse În timp. Atunci când copilul are 13-15
Diminea(a am auzit prin fereastra deschisa trilui pasarilor.
ani sau când se Îndragoste~te pentru prima data la 16-18 ani,
Trebuie sa pas tram acest sentiment de iubire cât se poate de
când copiii se casatoresc apoi trec prin perioada de sarcina ~i
mult ~i sa Îndepartam tot ceea ce ÎI Împiedica.
apare pe lume un copil, În acel moment sunt solicita(i imens.
În univers nu exista, nu a fost ~i nici nu va fi niciodata
Pentru accentuarea concentrarii asupra iubirii se zdruncina
motiv pentru renun(area la iubire daca nu-I Yom inventa
esenta umana pâna la cele mai profunde niveluri. Copiii se
singuri.
conecteaza În mod intuitiv la parin(i. Daca piirintele În acest
moment nu se ab(ine, este În stare de frica ~i agresiune, el, rara
voia lui, dauneaza copiilor ~i nepo(ilor sai. lar distrugerea
a vecina mi-a povestit 0 istorioara interesanta. De
planurilor lor subtile se Întoarce apoi la piirinte prin boala ~i
nenumarate ori, la ea in spalatorie au incercat sa creasca
flori, dar din cauza ca atmosfera nu este cea mai buna,
moarte.
pretutindeni particule de detergenti depuse etc., florile nu

94 ,!_~:4t'
95
!:

au supravietuit. Odata ea a adunat floriie aproape


ofilite, aruncate in groapa de gunoi de clitre iocuitorii universului trece peste linia ro~ie, are loc distrugerea
casei. Le-a ingrijit cu dragoste in spaiatorie ' structurilor de suprafatâ de dragul salvarii celor profunde. De
~i Spre
marea uimire a iucriitoriior, pianteie au inflorit in indatâ ce agresiunea subcon~tienta fatâ de sentimentul de iubire
aceasta atmosjera. De ce floriie scoase din "gunoi" au la bivol a depa~it linia ro~ie, el a Început treptat sa caute
trait mai muit deciit in conditii domestice? '< situatia În care putea sâ moarâ. Daca el nu ar fi fost sfâ~iat de
'
lei, atunei ar fi putut sâ-~i rupa piciorul, sâ se Îmbolnâveascâ
Voi descrie la Început câteva situatii. Eu rn-am uitat pe etc. Animalul de prada simte Întotdeauna jertfa care este
postul ,,Animal Planet". Acolo a fost prezentatâ 0 cireadâ de hârâzitâ sâ moara.
bivoli dintre care unul era debil ~i pe care l-au atacat leii. Un ait exemplu. Savantii au Tacut un experiment dând
Câteva leoaice au Înconjurat animalul, s-au aruncat asupra lui ciorilor 0 sârmulita Îndoita. Adicâ un mijloc de muncâ pe care
~i l-au doborât. în mod mecanic eu am diagnosticat parametrii acestea I-au folosit pentru obtinerea hranei. Uneia dintre eiori i-
lui: programul de autodistrugere au dat 0 sârmulitâ dreapta. Pasarea s-a Îndepârtat de ea, s-a
depâ~~te de cel putin ~apte
ori pe cel al m°rtii. Capacitatea de a accepta situatia traumati. gândit apoi a Îndoit sârma ~i a Început sa dobândeasca
zantâ era pe:minus. Nivelul mândriei de ~apte-opt ori mai mare mâncarea cu ea. Aceasta n-a Însemnat doar folosirea ei ~i
decât cel critic. Se pare câ atunei când ie~i În planurile subtile crearea instrumentului muncii ceea ce constituie unul din
nu are importantâ pe eine diagnostichezi, un om, un animal sau principalele particularitati ale intelectului. Ce trebuie avut ca sa
0 plantâ. Ce Înseamnâ dorinta? Aceasta este un impuls energe- apara instrumentul muncii? Trebuie avutâ 0 gândire abstracta.
tic care conecteazâ cauza cu efectul. Aceasta este 0 eliminare A face abstractie de prezent ~i sa prive~ti În viitor adicâ sa-ti
de energie ~i 0 Îngustare a timpului. Ba este programul În care Închipui cum va lucra În viitor obiectul creat. Daca noi yom
este codificat mersul evenimentelor. Fiecare fiintâ vie se cerceta lucrurile atunei Yom vedea câ toate fiintele vii pot
dezvoltâ dupâ un anumit program, adicâ are dorinte ~i forme modela viitorul.
ineipiente de con~tiintâ. întrucât ~i natura moartâ are un eiclu în acela~i program televizat eu am vâzut cum În America de
de dezvoltare În timp cu un coefieient determinat, noi putem sâ Sud pe~tii din apele fluviale sar din apa ~i depun icrele pe
judecâm ~i natura moartâ. Programul de dezvo]tare al universu- frunze de plante pentru a nu fi Înghitite de alti pe~ti. Acest
lui este codificat În sentimentul iubirii. Dacâ Propriul program, fenomen demonstreaza de asemenea gândirea abstractâ. Când
care se aflâ Întotdeauna În conflict cu programul prineipal al '! pe aripile fluturilor apar desene colorate care amintesc 0 privire
fixâ care sperie pâsarile, aceasta de asemenea constituie
96
.:,:\ff 97
modelarea situatiei viitoare. Numai ca la insecte un asemenea
proces dureaza sute de mii de ani, iar la pe~ti ~i animale are loc : de emotii umane. Chiar ~i obiectele naturii moarte Încep brusc
mult mai repede. Cu cât este mai mare orizontul trecutului, sa manifeste 0 sensibilitate activa. Oridit ni s-ar parea de
prezentului ~i viitorului, cu atât mai mu!! observam dezvoltarea straniu, are loc un proces de educatie. Planta care este aruncata
gândirii. la gunoi recunoa~te ca ea va pieri. Viata ei se destrama. În
De curând 0 femeie mi-a povestit urmatoarele: când a murit momentul destramarii planului fizic are loc activarea planurilor
soacra ei, s-a Îmbolnavit gray pisoiul, i-au cedat rinichii. subtile, se poate spune ca se purifica sufletul florii. Ea a fost
Stapânii au reu~it sa-I puna pe picioare. aruncata la gunoi pentru ca mai degraba ea s-a dezvoltat rau.
Planta a avut un stapân ale carui probleme ea le-a luat asupra
- ~titi dumneavoastra, când noi ne rugam, pisoiul se
apropie de noi ~i ne linge mâna, mai cu seama so(ului. Da, de sa. În spalatorie, de~i acolo nu exista un destin favorabil, planta
fapt, când noi punem caseta cu expunerea dumneavoastra, nu avea un stapan anume. Deci, energetica buna este deseori
pisoiul vine la noi, se culca lânga noi ~i se uita la caseta mai importanta decât un mediu bun. În plus, floarea simte
Împreuna cu noi. intuitiv: se ofile~te ~i este aruncata. ~i oridit ar parea de ciudat,
floarea reac(ioneaza. Mul(i au observat ca la un stapan plantele
-Faptul ca va linge pe mâna Înseamna pur ~i simplu
multumire. Când a murit soacra, sotului dumneavoastra au se simt minunat iar la altul se ofilesc. Cine este prea gelos spre
Început sa-i apara probleme serioase Întrucât s-a terminat exemplu ~i este ata~at de viata, la acesta În locuin(a se simt
asigurarea, - am explicat eu. - Pisoiul a luat asupra sa proble- bine liane]e. amui care are 0 mândrie crescuta este mai bine sa
mele, de aceea i-au cedat rinichii. Când vii ruga(i, Îi face bine !ina cactu~i. Ei, cu energetica loI', diminueaza concentrarea
iar el vii mul(ume~te pentru asta. Cu cât este mai serioasa asupra destinului favorabi!. Orice fiin!ii vie traie~te Într-un
informatia, cu cât este mai densii, cu atât ea piitrunde la un mediu fizic ~i spiritual adica Într-un mediu informa(ional-
nivel mai profund. Acolo nu exista cuvinte, nu exista energetic. Pentru adaptare ~i dezvoltare sunt importante
diferentierea verbalii. Iatii de ce oricât de ciudat ar parea, ambele: la un interval scurt, mai important este mediul fizic, la
pisoiul prime~te acea informa(ie care are loc În timpul un interval mai mare mai important este timpul ~i spiritu!.
expuneflI ~iaceasta Îi ajuta precum unui omo Când are loc Înrauta!irea mediului fizic, pentru a supravie-
Ne Întoarcem la plante. În planurile subtile noi suntem uniti tui
.' fiinta
. vie activeaza mediul spiritual, adica structura sa de
- omul, animalul ~i plantele. Mai mult decât atât, tot ceea c~ camp. Cu cat este mai rau mediul fizic, cu atât mai purin
intrii În contact cu omul accelereazii dezvoltarea sa ~i se umple trebuie sa depinzi de el pentru a supravie!ui. Are loc trecerea
punctului de sprijin de la structurile fizice la cele spirituale ~i

98 ...,.
'"':.
99
conectarea la programul
universal al UniversUlui,
sentimentul iubirii pentru a primi energia necesara. Energia se Pllteti sa descrieti ce incalcare Cilce boalit este legatit?
poate ob!ine În detrimentul reacliilor chimice ~i se poate obline
din vid nemijlocit. Daca se slabe~te un canal, are loc activarea Eu am vrut Întotdeauna sa fac acest lucru dar ceva rn-a
celuilaJt canal. Plan urile subtife Înseamna viitorul nostru. .
opnt me reu , Acum Înteleg despre ce este vorba. Daca
~e:unem
Activarea acestora mare~te rezerva viitorului, adica vitalitatea pe ra' ftu1ele, ce pacat con d uce 1a ce boala , atunci rehgla mcepe
.,
urma~ilor. Daca omul va fi permanent sa dlspara
' '-m t p reuna cu IUb.rea, Omul este Întotdeauna
supraalimentat, i se vor ..
Îndeplini toate dorin(ele, la el va avea loc degradarea planurilor predispus som a bl a un avantaJ atuncl c ând 1 se adreseaza lui
'

subtile ~i el nu va na~te copii sanato~i. Daca noi exarninam .


Dumneze u dar În acest caz, tre b me sa'existe 0 anumitâ limita.
societatea occidentala care a Învatat sa nu se limiteze, atunci . - d noi facem un scop m,
Atuncl ca,n d' Divin atunci acesta se
, ,
vedem sterilitate ~isemne de degradare. transforma cu IImpu 1În uman. Însa cand noi facem un scop dm
Nu demult rn-am uitat la 0 emisiune despre China. Un ~ofer uman, acesta cu, timpul se tranSlorma'În
, malefic ~i se
,
lucreaza 12 ore transportand pasagerii, iar partenerul de munca, ' 0 mul poate sa judece astfel: "De ce sa ma rog daca
destrama"
În acest timp doarme În portbag.y, Asta se Întampla luni Întregi, eu sunt sanatos.? C-and ma Îmbolnavesc 0 sa aflu cu ce pacat
Imensa capllcitate de munca a chinezilor este determinata de este legata boala, atunc.'0 sa ma rog cat trebuie ~i 0 sa ma
condi!iile extrem de grele de vialâ ~i de suprapopulare. Cu cat Însanato~esc", $tllnta
" nu trebuie sa supuna re 1Igla.
" Pur ~i
lucreaza mai mult omul, cu atat mai pulin depinde de mediul . - . X
simplu trebme m pe rmanenlâ nhUlt Cat re Dumnezeu ~i dUre
fizic. În ceea ce prive~te munca, eu am În vedere nu atat .
iubire ~i trebuie depa~lta -m perrna nenlâ dependenta de fericiri
consumul fizic, cat cel al energiei nervoase. De aceea, cea mai .
lume~tl. Aceasta este principala parte componen ta a ceea ce
buna condi!ie de dezvoltare are loc atunci cand confortul fizic ,- - ,
numim fericire adevarata. ln. ~rspec t'va
1: acest lucru confera
se schimbâ cu Înfranarea supravieluire, sanatate ~i fenctre de once gen - spirituala,
~i condi!ii exterioare dure. Atunci se
dezvolta nu numai structurile fizice, dar ~i cele spirituale. sufleteasca~imateriala,
Daca vorbim despre omenire În totalitatea sa, atunci tocmai .
R ugaclU
" nea este un mlJ " 1oc de unire cu Dumnezeu ~J de
,
oamenii, renunlând de buna voie la mediul fizic confortabil, au percepere a iubirii . Daca 0 transformam -m mlJ
"Joc de solutiona-
devenit siha~tri, filozofi, sfin!i, completand În mi~care, dar
ale omenirii, tarâ de care nu poate exista rezervele strategice
supravietuire ::Ii:~::Z: c~r:~l::~~~:::~i:a:en:~ ~::~en~
ulterioara. de suprafa!a se -md ep arteaza iar de cele subtile ~I pd:o~:::::

100
.:.~,"~.
101
Întare~te. De aceea, nu merita sa legam prea strans sufletul de
.
corp. Mul(i judeca astfel: sJOucida . Fiecare din ei va avea propria boala. Daca emo(iile
"M-am rugat iar boala nu a trecul. . .
Atunci pentru ce mai am nevoie de credin(â În Dumnezeu?" agresive se transmit la urma~l, mal dep arte de cea de-a trem
. ..
generalie, atuncl poate fi1 vorba de Îmbolnavm de nelecUlI.
.
Daca te adresezi iubirii ~i lui Dumnezeu, aceasta Întotdeauna
. .
Toate aceste boli se lecuiesc Într-un smgur ~od. sa accep (i
vindeca dar, În primul rand, sanatatea noastra strategica,
. .. -
viitorul nostru. Cateodata aceasta adresare ajunge impetuos În pler derea umanului ~i sa vezi În aceasta vomta Dlvma, sa
. .. ...
prezent ~i atunci are loc un miracol: cele mai grave boli se pâstrezI D Ivmu1 -10 momentul dlstrugern, sa- Întele. g i ca nu
. . - w
exista vmovatl, ca- faara boala nu exista dezvoltare, sa percepl
.
vindeca repede. Dar acest lucru are loc nu cu fiecare ~i nu
Întotdeauna. De aceea este mai bine de folosit medicamente, aceasta cu Întreaga fiin(a, adica sa vindeci sufletul.
. -'
Mai devreme sau mal tarzlU,corp ul va aJunge sufletu 1.
În(elegand ca ele nu duc la Însânato~ire adevarata, dar u~ureaza
situalia. Este adevarat, ca În ultimul timp, În legatura cu
N uemu
d It m -a m uitat la 0 emisiune de televiziune: un
accelerarea impetuoasa a tuturor proceselor,
un efect din ce În ce mai mic, iar schimbarea medicamentele au
spirituala este din
-
om ln v,,a- rsta a l'ost total
..
impotent. Au trecut catwa. am,
. .
.
ce În ce mai, mare. Doresc sa subliniez Înca 0 data: bolile sunt el a Jacut cuno§tinta cu 0 Jemeie tanara
"" §t a d emt un
ev.?
cu miiJe iar cauza este una singura: insuficienta iubire de biirbat normal. Gare atat de mult depinde de Jemete.
Dumnezeu. De Îndata ce Încetam sa nazuim catre Divin, noi ne
. d Sa- vedem de ce femeia are
Haide(i sa examinam pe ran.
cufundam În uman ~i Începem sa depindem de acesta, adica de
. . . ..
viala, desfatare sexuala, energellca mal putermca- decât bârbatul? Probabll eXIsta
- un
respiralie, mancare, dorinle ~i singur raspuns: COplll.F emeia trebuie sa nasca.- Conceperea,
...
con~tiin(â. Cu cat depindem mai mult de acestea, cu cat este
.- um
mai mare agresiunea pe care 0 simlim fala de Dumnezeu ~i de formarea fatului ~i na~terea, toate acestea neceslta u~ cons
iubire, cu atat mai grea este Îmbolnavirea. Un om a iertat-o pe i antic de energie. De aceeaeste pe dep lin eVldent ca natura a
femeia iubita care I-a parasit, dar a regretat acest lucru. AI ~n:estratfemeia cu 0 structuraexterioara firava, cu d~penden:-
doilea om nu a put ut sa ierte, a linut mult timp supararea. AI - etc.. d~r ei i-a dat rezerve Imense e
social a ~ifizica de barbat
treilea nu numai ca a ramas cu supararile, dar a continuat În energie În planurile subtile. Pana- -m secolul al XVIII-lea,
. . . - d
permanen(â sa fie gelos. AI patrulea a fost cuprins de ura. AI biserica le-a mterzls femeilor sa primeasca educa(le. Can
cincilea a fost cuprins de ura ~i a Înjurat În permanenla. AI
. .
femeia Începe sa Îndeplineasca funclii ale barbatului, atun~1 I~I
.
~aselea nu a vrut sa mai traiasca. AI ~apteJea a Încercat sa se Poate pierde rezervele sale principale. Destul de d~s ;nv~s c
.
tabloul când se Îmbolnavesc seno s copiii daca ,emel le
102 ,:,~~;~,
103
consuma multa forta pentru Învatamântul superiar pentru
disertatie, pentru conducere etc. Astfel, de Ia"natura, femeia are La multe popoare din lume, iar În lndia pâna În zilele
0 energetica suficient de puternica. Gândul, cufundarea În naastre a existat un obicei crunt: daca moare solul, sOlia este
subcon~tient devin ac(iune. Cu cât femeia este mai corect trimisa la moarte dupa el. În consecinlii, femeia era extrem de
educata, cu atât mai sanato~i ~i mai fericiti sunt solul ~i copiii cointeresata ca sotul sa-~i continue viata. lar atunci când
ei. Dumneavoastra probabil ca ali auzit de metodele destul de tradilia se menline timp de mii de ani, atunci aceasta deja intra
raspândite de Întinerire. Un om În vârsta a dormit cu fete tinere În gene. Energetica femeii lucreaza nu pentru distrugere ci
~i a Întinerit vizibil prin aceasta. Aiei avem de-a face cu 0 mica pentru Întarirea barbatului indiferent cum ar fi el. Apropo,
nuanlii, data de orientarea interioara a energeticii femeii. patru femei la un singur musulman dau un efect complicat.
lmaginali-va urmatoarea situalie: 0 fata tânara se Îndragos- Când omul are câteva neveste, fiecare dintre ele se straduie~te
te~te de un barbat În vârsta. El Îi spune: ,.Eu nU-Ii las nimic sa fie mai atractiva decât cealalta ~i Îi transmite intuitiv
dupa moarte. Noua ne este bine acum ~i Yom trai cu acest energie, concentrându-se asupra dragostei. Transmiterea
moment". În subcon§tientul ei iese programul: permanenta de energie dezvolta femeia ~i 0 face mai apta
Cu cât va !rai pentru a na~te copii, iar biirbatul rezolva acele sarcini pe care
mai mult el, eu atât mai bine se va simli ~i cu atât
" mai bine Îmi
va fi mie". lar barbatul devine sanatos, Începe sa Întinereasca nu le-ar fi putut rezolva singur. Evident ca pentru aceasta a
viizând cu ochii. AI doilea Spune: ,.Eu te iubesc cu disperare ~i existat obiceiul de a avea haremuri mari. Visând la Întâlnirea
tat ceea ce am Îli las lie dupa moarte prin testament". În cu stapânul, femeile au Întarit energetica lor, Întarindu-se În
subcon~tientul fetei se transmite un program: consecinlii energetica §i bunastarea statului În Întregime.
mai mult cu atât mai multe ~anse exista ca "Cuel sacâtschimbe
va trai Daca barbatul cheltuie aceasta energie mai mult pe el,
testamentul ~i eu sa pierd totul". Este greu ca acest barbat sa devenind vampir, pot apare probleme a~a cum s-a Întâmplat cu
conteze pe 0 vialii lunga. Nu demult un englez a Tacut un conducator din Orient pe care I-au sfâ~iat sotiile. Oricât de
urmiitorul anunl: ,.Doresc sa mor În pat cu 0 femeie frumoasa con~tient ar fi omul, În el rezida Întotdeauna principiul
care sa mi se diiruiasca plina de pasiune. Ea va primi 0 sumii animalic. Daca Înainte femeia depindea de barbat, atunci În
frumu~ica". El trebuia sa publice În ziare fotografia sa. Ar fi launtrul ei ea a fost cainteresatii de sanatatea, supravietuirea
primit atâta energie de la femei Încât el ar fi dus-o Înca vreo lui, motiv pentru care se Înfrânau În permanenlii pretentiile,
douiizeci-treizeci de ani. Este adeviirat ca pentru aceasta trebuia pastrând iubirea prin Înjosirea umanului. Daruind dragostea
sa se limiteze numai la un singur anunl. sotului
. , femeia a daruit-o ~i copiilor. Ura fala de sot conecteau
programul de distrugere a propriilor copii. Daca femeia nu are

104 :::~.
105
un motiv pentru Înfrânarea agresiunii ~i a preten(iilor, ea se
cre~te impetuos, iar slujbele barba(ilor sunt ocupate de femei.
dezva(a sa daruiasca dragostea so(ului. Ea Înceteaza sa le-o
De ce este legat acest lucru?
transmita ~i copiilor iar mai departe urmeaza degradarea.
În (arile europene viala ~i continuarea acesteia au devenit 0 - Se pot presupune urmatoarele, - am raspuns eu. - Biolo-
aic
Ci femeia este concentrata mai puternic asupra vie(ii ~i
valoare absoluta. Legea apara cu stra~nicie În primul rând '
dorin(elor. Acest lucru este necesar pentru a na~te copii. Când
femeia ~i copilul ei. În Rusia toata lumea În(elege no(iunea de
conducatorul este barbat atunci viala ~i dorin(ele devin
"casatorie fictiva". În Elve(ia este mai mult raspândita expresia
secundare ~i societatea se dezvolta normal. Când femeia
"divor( fictiv". Femeia divor(ata 0 duce mai bine din punct de
conduce totul atunci la Întreaga societate cre~te subcon~tient
vedere financiar decât cea casatorita. Barbatul nu numai Ca
concentrarea asupra vie(ii ~i dorin(elor. Toate femeile dintr-o
devine pur ~i simplu inutil, dar chiar deranjeaza. Oare unui
asemenea societate, Tara sa vrea, Întaresc concentrarea lor
asemenea barbat femeia Îi va darui dragostea ~i se va ab(ine de
asupra sexualita(ii, dorin(elor ~i sentimentelor. Aceasta duce nu
la preten(ii? Pentru aceasta este nevoie de un nivel Înalt de
numai la sterilitate ~i apari(ia pe lume a copiilor bolnavi, dar
autoeduca(ie, care pur ~i simplu nu exista În lume. De aceea,
devierea brusca spre sentimente formeaza Înclinarea spre
Europa se' degradeaza ~i popula(ia se completeaza din
homosexualitate la barba(i ~i la copii.
musulmani cu mul(i copii. Eu nu chem la distrugerea femeii.
Eu Încerc pur ~i simplu sa ma descurc cu ceea ce se petrece. - ~ti(i ceva, - rn-a Întrerupt el pe mine, - În Japonia, cu
treizeci de ani În urma s-a introdus un experiment. Au fost
Femeile ~i barba(ii devin egali În drepturi. Dar cand femeia
selec(ionate cele mai de~tepte femei, pline de voin(a ~i energie.
Începe sa se ocupe de bodybuilding, afaceri, ob(ine 0
Nivelul de disciplina a fost mai Înalt decat la barba(ii care se
~colarizare superioara, nu mai depune efort sa se autoeduce
ocupau de afaceri. Aceste femei au condus 0 firma puternica
ceea ce Îi trebuie mult mai mult decât barbatului ~i atunci
dar dupa cateva luni totul s-a prabu~it.
pierde energia dedicata apari(iei copiilor.
- E totul În regula, - am explicat eu. - Pentru a conduce,
Nu demult la consulta(ie, un om rn-a provocat la 0
trebuie sa te deta~ezi de dorin(e. Din femei pot ie~i buni
asemenea tema curioasa:
conducatori daca ele launtric renun!ii la funqia de a da na~tere
- Cu douazeci de ani În urma, cand pentru prima data am copiilor. Asta Înseamna, fie sa fie sterila, fie sa fie În varsta.
ajuns la Berlin, n-am Întâlnit acolo nici un homosexual. Acest
Apropo, În Întreaga lume au aparut acum multe femei-condu-
cuvânt constituia 0 jignire. Acum numarul homosexualilor
cator. Judecând dupa toate, acesta este semnul de Îmbatrânire a
civiliza(iei noastre. ~ti!i ceva, eu am Încercat cumva sa

106 _:.:::~.
107
1
ii

",1
Il'
. i
diagnostichez modul În care se miqoreaza interactiunea 1
profunzimea subcon~tlentu lui ~i atinge lumea Înconjuratoare
principiului masculin ~i feminin la0111. La om acesta are lac În . l,
amplificând tendmta de dezieere de Dumnezeu <i , de iubire. 0
felul urmator: pâna la cincizeci
de ani exista prioritatea - . -
asemenea ce 1u ra ca nceroasa, bmemte 1e s, universul 0 distruge.
1

principiului masculin, de la cincizeci ., .. . Il


1- de oblcel -m natura.
- Întruchiparea vietn ~I
de ani pâna la ~aptezeci A~a se -mtamp
- a
este perioada amestecata, dupa
~aptezecide ani este perioada
. .
contmuarea el, -mtruchiparea dezvolt am - .. ,<i a frumusetii a 1
. . .-
prioritalii principiului feminin, deci 0 Îmbâtrânire activa ~i .
devenit femela, dar -nchinarea
1 În fata pnnclpl'ului feminm ne ,II
1
degradarea organismului. La cei care traiesc mult, prioritatea . - .. .
obliga sa Ultam DlVlnu1. Barbatul este pnnc ip iul informational
Il
1
principiului masculin se extinde În til11p.El poate sa ajunga la 0 . .' 1 energetlc . Bar - batul este mai putemic
iar femeia pnnclplU '.
suta sau mai mulli ani. Cu cât dureaza mai mult, cu atât mai . . .
strateglc ~I mai slab tactic. Femela cre,eaza iar barbatul
., .. . .
mult se extind În timp perioadele
de principii amestecate ~i -
co nduce. Aceste doua Pnnclpn ~I 1nterac tiunea lor .
penmt'- sa
feminine. Informatia na~te energie. . . .. 1
Energia na~te materia. 1 Pentru lUb1' re .
slmtlm pentru c e sunt creati oamenn, a d'ca
Materia se destrama, transformându-se
În principiu informa-
tional. Dupa aceasta schema se dezvoltâ orice praces În
univers. Astfel se dezvolta ~i orice
civilizatie. Sa luam Grecia
antiea. La Început a avut lac 0 expansiune spirituala putemiea,
contacte cu India, cu filozofia
acesteia ~i cu imensa cultura
antiea. Apare religia ~i filozofia adica principiul masculin care
confera Înflorirea culturii perioadei mixte. Cultura se
transforma În civilizatie. Apare
perioada feminina. Cultul
principiului feminin duce la decaderea
moralei, la homosexua-
litate, la degradarea civilizaliei
Greciei antice. În Pompei,
stratul putemic de cultura a Început sa decada prin divinizarea
dorintei ~i vietii. Aiei chiar ~i obiectele de uz casnie au fost
transformate În erotica.
Uneori civilizatia piere ca stat.
Uneori atât statul cât ~i
poporulluate Împreuna. Aceasta depinde probabil de masura În
care Închinarea În fata vielii ~i a dorintelor se duce În

108 109
_:.~~~.
care nu mai putea fi opritâ. Întreaga America este cuprinsa de
frid ~i aceastii tendinta este foarte periculoasa. Rusia face pa~i
serio~i În Întelegerea a ceea ce se petrece În lume, multi
CUGETARE conduciitori de stat analizeaza bine situatia. Întregul popor
analizeaza, pentru toti e interesant ce se va Întâmpla de fapt În
Jume. Unii lideri ai culturii, artei ~i politicieni justifica actiunile
Americii. Motivul e simplu: banii ~i avantajele. Reprezentantii
intelectualitiitii ruse, În special cei ai culturii ~i artei au fost
Întotdeauna ocupati cu cautarea sensului vietii. Acum ei sunt
ocupati cu goana dupa bani. Pentru ei nu iese a~a de rau.
Înainte, În filme ~i pe scene suferea, cauta ~i se purifica
Acest capital eu a< . d .t sufletuJ, iar acum se Încovoiazii corpul luând cele mai diferite
A. 'J:fi art sa-
" 1 numesc
"consultatie" ,
dar gandurtle mele au deviat §i l-am numit altfel. '
pozitii.
Astfel, America a Învins. Totul a piirut a fi logic, Saddam
Dupa Pa~ti, imensa zdruncinare . Husein Într-adevar este vampir ~itiran. El a Înciilcat Într-adevar
, S-a opnt d eodata.
Interesant,
cand 0 sa se repete d' toate legile ~i normele internationale. De ce se revoltâ unele
. - m nou.? C on~tllnla
.. continua
mecarnc sa enumere variantele p os,.b!le. e ce oare totu~i În tari? Curios cii tocmai cei care au trecut prin faza de socialism
. D '

acest an punficarea a luat 0 asemenea am ~i fascism. Tocmai ei cunosc bine În primul rând doctrina
- P1oare.? l poteza este
urmatoarea: acest lucru poate fi le g
. -
at d e raz bO'u . .
1 dm Irak pe
principala a socialismului ~i fascismului: de dragul fericirii se
care Amenca I-a '.mchetat victorioa" ', . poate comite orice crima. Pentru unii aceasta Înseamna crearea
. sa. v 1ctona extenoarâ
Judecand" dupa toate, s-a transfonnat Într- ..' de bunuri pentru toti orapsitii. Pentru altii Înseamna crearea de
. , o 'mŒangere
<
' mtenoa-
ra.-' ln pnmul rand, ceea ce cer eu la toat bunuri pentru un singur pOpOT.Deci constituie interesele unui
. e e xpunen . 1e este: nu
condamnaI! SUA. Aceasta lara a Tacut cee . singur grup de oameni care se pune mai presus de iubire,
. a ce tre bUla tacut.
'"
Urncul mod de a ie~i din criz" [
a a ost mtanrea pozitiilor
morala, viala altor oameni.
. '-'
'
extenore. Inca putin ~i dolarul , -', . Sunt Întrebat deseori de ce Întreaga lume este literalmente
carma am mcetat sâ-i mai
~" mcredere, ' trecând la euro ticsitii de clanuri mafiote? De ce mafia nu poate fi stârpitii? De
acordam ,
-
, P ut ea sa mceapa 0 cadere
ce ea a paralizat mai multe state printre care ~i Rusia? În Orient

110
:,.~~~. 111
se spune: "nu exista oameni, exista idei". Comportament
iubire Într-o dimensiune mai mare. Ciocnirea a douA dorinte
Americii ne aminte~te puternic Uniunea Sovietica din ani.
Înseamna lupta contrariilor.
1920. Schema este una ~i aceea~i: ideologia noastra este cea
Existenta materiei, a timpului ~i a spatiului presupune ~i
mai buna de pe planeta. Noi trebuie sa 0 raspândim În Întreaga"
conflict. Dacâ eu am un corp, atunci dorintele legate de acesta
lume. Noi trebuie sa Înabu~im ~i sa distrugem opozantii. Noi
niciodata nu coincid pe deplin cu dorintele ~i corpul altei
salvam lumea de rau.
persoane. Conflictul Înseamna 0 lupta permanentA ~iÎnjosirea a
Înainte un astfel de rau a l'ost Uniunea Sovietica. DupA.
doua dorinte contradictorii. La urma urmei, orice contlict
aceea lumea islamului. Sentimentul de superioritate a unei
: trebuie sa creasca pâna la cele douA jumatati ale universului
anumite idei sau a unui anumit popor asupra altora, mai
care lupta una cu cealalta. În aceasta luptA Învinge iubirea,
devreme sau mai târziu duce la tragedie. Este lipsit de sens sA
adica Întoarcerea la Dumnezeu. Dezvoltarea are loc prin
lupti cu legile dupa care este condus universu!. Legea supremil
amplificarea conflictelor. Dimensiunea dorintelor care
a dezvoltArii 0 constituie legea unitatii ~i a luptei contrariilor.
concureaza este din ce În ce mai mare. Dezvoltarea impulsului
Sa Încercam sa privim mai departe ca sa vedem ce sta la baza
iubirii este din ce În ce mai mare. Contradictia suprema a
acestei legi. Noi provenim din iubire. Nazuim catre ea ~i ne
universului rezida În structura timpului. Dorintele care merg
Întoarcem la iubire. Legea dezvoltarii universului este
spre viitor concureaza cu dorintele care exista În prezent.
acumularea Divinului În toate ~i Întoarcerea la Dumnezeu.
Conflictul Întregului univers se poate vedea În relatiile dintre
Iubirea este acel program suprem pe baza caruia se dezvoltâ
bârbat ~i femeie. Principiul masculin ~i feminin sunt legate de
universu!. Din iubire se nasc dorintele. Ele se identifica ~i
structura timpului. Sentimentalismul feminin luptA cu
c~ncureaza cu iubirea. Dezvoltarea universului consta În faptul
rationamentul masculin, astfel atingând Divinu!. Când una din
ca donntele, dezvoltându-se, se umplu tot mai mult cu iubire
contradictii 0 Învinge pe cealaltâ sau Încearcâ s-o distruga, sA
a~emuindu-se cu aceasta, se contopesc cu ea ~i atunci timpul
frâneazâ sau se Încheie dezvoltarea. Toate civilizatiile care au
dlspare. Cauza ~i efectul devin identice. Cielul de dezvoltare al
existat pe Pamânt s-au dezvoltat ~i au pierit tarâ sa cunoasca
uni~ers~IUise desavâr~e~te. Pentru ca dorinta sa nazuiasca spre
legea principala a dezvoltarii. Energetica Pamântului este
lublre ~I sa mareasca dimensiunea sa, ea trebuie sAÎnceteze sa
se dezvolte cielic ~i de aceea ea trebuie sa treaca periodic Împartita În doi curenti ai timpului: oriental, principiul
J masculin, adresarea catre viitor ~i occidental, principiul
print~-o perioada de destabilizare, distrugere ~i Înjosire. Dorinta
! feminin legat de prezent.
se d.struge, nazuie~te catre iubire, se autorestabile~te prin

112
;..:~~.
113
~
.~
Pentru a intra În contact cu alte civilizatii, omenirea trebuie
sa devina un tot unitar, În caz contrar ea piere, Pentru a deveni - .
-
gan d lnd u- ma câ 0 sâ stau În Închisoare. Depresia a dispârut ca
. ~

un tot unitar populatia planetei trebuie Sa se Împarta În doua luatâ cu mâna, A trebUit sa con tinuu"
lagare, adica În reprezentanti ai gândirii orientale ~i occiden- Atât statul dit ~I mdlvldul se s up ~n uneia ~i aceleia~i legi a
. ... .
tale, Conllictele dintre state, Împletindu-se, trebuie sa se universulUl,Amenca JefUle~te alte târi pentru a se IZb-aVI' de
largeasca ~i sa cuprindâ Întreaga planetâ, ceea ce observâm depresle,' C'an d socialismul s-a pra- b U~!,
't r olul celui de-al doilea
.
deja În momentul de fatâ. Dacâ Înainte, la Întrebarea cum sâ ne pol I-a luat asupra sa islamul, unde este eVIdentâ prioritatea
. , ,. ..
raportâm la cutare ~i cutare eveniment, eu am avut douâ princlplU1Ui
" mascuhn
"
asup,ra pnnclplUlUI' femmm. Acesta
râspunsuri: - bine sau râu, acum Însâ, am 0 altâ atitudine, pentru un an~ml 't timp a egahzat energe l'Ica Pâmântului,
Evenimentul are loc, eu Îi accept ~i Încerc sâ Înteleg de ce a Conform IOglcII, dup â victoria asupra lumii islamice, principiul
,

avut loc, Nu demult, pe planeta existau doua blocuri antago- feml'nin american, pentru dezvoltarea sa pe ma! departe trebuie
niste: sistemul socialist, condus de Uniunea Sovieticâ ~i - -
sa ga seascâ un nou oponent. D'n
'
1 pâcate , aproape ca nu a ramas - -
. .
sistemul capitalist, condus de SUA. Socialismul S-a prabu~it. pe Pâmânt pnnclplUl
" mascu rm, Toate (iirile orientale, Chma,
Pentru un anumit timp a aparut 0 energeticâ unipolarâ a 'e p neobservate,
Indla" ~I Japont~, au trecut 1a modelul
Pâmântului, Ce se Întâmplâ cu dorin(a daca aceasta nu se occidental de gan d Ire cu Prioritatea principiului feminin,
Înfrâneazâ? Ea se dezvoltâ impetuos, orientându-se din ce În ce material.
mai putin spre iubire ~i dezvoltare. Cu cât este mai mare '" cu 0 m trebare'.. ':De ce.. principalele
0 cuno~tintâ rn-a Ulmlt
concentrarea asupra dorintei ~i a vietii, cu atât mai repede apar rezerve de petrolul ale lumii se alla m malnlÏ e '''rilor ,...
frica ~i depresia. Pentru a egaliza aceasta stare, omul tinde spre musu 1mane.?" Eu am Încercat sâ pun dlagnostlcu 1 ~i am dat
"

- ,
conllict ~iatunci programul de autodistrugere cade, urmâtorul raspuns. ,,Este 0 mare concentrare asupra
,"
, .
În Italia a fost arestat un jefuitor de bânci care avea la activ spirituahtâtll, asupra de pendentei de pnnclplU 1 spm 't ual De
"
'
.
28 de jafuri reu~ite, Când el a fost Întrebat de ce a jefuit târa aici brutalitatea Izbucntrn"f un damenta lIsmu
' ' 1u l' , Pentru a nivela
oprire, Întrucât avea bani destui, el a ridicat din umeri: ata~amentul de spiritualitate se dau bunun" 1 " Acum
mate:::n;rea
"Întelegeti, aceasta este tratamentul meu. Cândva am avut 0 Ipoteza sa.
' - schimbat Întrucâtva. Pentru ca sâ
.
depresie putemica, ' ' - trebule sa-' eXiste mode lul de gândire blpolara.-
supravJetulasca,
Vroiam sa-mi pun capât zilelor prin
sinucidere, dar am observat câ atunci când apar neplâcerile Îmi
. -
Pentru ca omul sâ poatâ medlta, sa se ocupe
de filozofie, sâ se
,. , , ,
este mai U~or sâ trâiesc. Am hotârât sâ jefuiesc 0 bancâ, -1" el are ne voie de stabilltate ~i
con centreze asupra spmtua l Ita,lI,
,
Îndestulare. De aceea, Dumn ezeu Îi ajutâ pe cel care acum se
114
.:,.:\,: 115
pot afJa În opozi(ie În America, pe cei al caror principiu spiri-
tuai este mai important decât cel material. Când În Rusia a A Învins principiul ferninin. În plan subtil are loc explozia
Început ceea ce noi În mod naiv consideram a fi democralie, concentrarii asupra vielii ~i dorin(elor. Peste un timp trebuie sa
adica prioritatea deplina a banilor, nu Întâmplator s-a nascut 81b a loc izbucnirea programului de autodistrugere ~i amploarea
'

.
probJema Ceceniei, care a opus unitatea, principiile ~i reJigia acestuia este mult mai mare decât Înainte de cutremurul dm
sa. Armenia. Eu nu ~tiu cum va reacliona Pamântulla un aseme-
Destinul Rusiei este curios prin faptul ca aici, În compara(ie nea program de autodistrugere. Se va aru~ca. În aer sau va
cu America, se formeaza modelul bipolar de gândire. Principiul Încerca sa scape de infec(ia care ÎI distruge? lnamte, eu vedeam
masculin traie~te În buna În(eJegere cu cel feminin. Rusia nu Întregul Pamânt În plan subtil: s-a luminat clar una din zone~e
poote supravie(ui tara idei care sa-i uneasca pe tO(i. lar În de nenorocire, adica acele (iiri unde traie~te popula(la
acela~i timp, - tara 0 economie dezvoltata ~i principii musulmana. Eu mi-am explicat acest lucru În felul urmator: În
economice. Destramarea Uniunii Sovietice a absolvit Rusia de cadrul islamului exista prioritatea imensa a principiului
responsabilitatea pentru opozi(ia fa(a de America. În Rusia a masculin. Exista un program de Înjosire a femeii. Pamântul are
Început sa se formeze 0 gândire bipolara tara de care nu poate a energetica feminina. Energetica islamului este agresiva fa(ii
sa supravie(uiasca nu numai ea, ci ~i Întreaga omenire. Cele de Pamânt. lata de ce, În aceasta zona pot sa apara probleme.
doua contradic(ii care ar fi putut sa distruga civilizalia În Rusia, Dupa razboiul din Irak situa(ia s-a schimbat. lmensele
Într-o perioada apropiata trebuie sa se uneasca Într-o noua deforma(ii au parasit teritoriile (iirilor islamice. Totul s-a
calitate. Dar pâna atunci lumea trebuie sa se convinga de faptul concentrat Însa Într-o varianta mult mai rea pe teritoriul SUA.
ca un mode! curat occidentaJ Înseamna sinucidere. America, În Acum America, pentru a echilibra situa(ia, trebuie sa devina
momentul de fa(ii a ramas rara oponen(i. Lumea islamica tace. bipolara.
Europa a urmat America ascuJtator. Tarile orientale Împarta- Haideti sa examinam cum s-a petree ut acest lucru -m
~esc modelul de gândire occidental. În sfâr~it, America a Învins Uniunea Sovietica. La Început a ac(ionat prioritatea principiului
Întreaga lume. Pentru a exista În mod normal, orice (ara trebuie feminin, Poporului i s-a promis pamânt, bunastare materialli,
sa se asemuiasca ei ~i sa nu intre În confJict cu ea. Dar, deseori, Întaptuirea tuturor dorin(elor. Nu a ie~it nirnic. Apoi a ven~~
tocmai momentele de Înal(are ~i sentimentul victoriei, adica perioada comunismului militar. lara~i n-a ie~it nimic. Oame~n
unipolaritatea, poarta În sine sâmburele Înfrângerii. mureau cu milioanele. ldeea a Început sa omoare oamenn. Dm
nou un zigzag spre stânga, Începe noua politica econornica. 0
ÎnfJorire impetuoasa a materialului ~i 0 nu mai pu(in
116 ~-,~~~.
117
impetuoasa degradare a spiritualului. Principiul masculin trece la putere Gorbaciov. Încep reformele ~i posibilitatea de
pe primul plan. El este din ce Î11ce mai agresiv ~i din nou, ca Î11 supravieluire economica a tarii. Sub presiunea perestroiciii
perioada comunismului militar, Începe distrugerea unui Începe sa se distrugâ ideologia, morala ~i cultura. Are loc un
gigantic numar de oameni. recullegic spre dreapta - puciul din 1991. Daca puci~tii ar fi
Dupa moartea lui Stalin, iese din nou În fala principiul propus cumva 0 oarecare idee noua, daca ar fi venit cu reforme
feminin, Încep reformele. Se dezvolta impetuos economia ~i ale concepliei socialiste, Rusia s-ar fi Îndreptat spre dreapta.
cultura. Aceasta perioada este unica În sensul ca s-a pastrat Dar spiritul a degenerat. Ideologia socialista s-a epuizat, idei
ideologia ~i În acela~i timp a avut loc liberalizarea economiei. noi nu au mai existaI. A avut loc un total ~i legic recul spre
Echilibrul principiilor feminin ~i masculin a dat un avânt stânga. Pentru ca democralia sa existe este insuficienta numai
iubirii. Ceva asemanator putea fi observat la Începutul anilor prioritatea principiului feminin. Trebuie sa existe un nivel
1920. Atât atunci, cât ~i la Începutul anilor 1960, acest lucru s-a cultural aproximativ egal al populaliei macar ~i pentru faptul ca
realizat printr-un avânt putemic al ~tiinlei ~i culturii. Apoi, sa nu fie În~elali de delinatorii puterii.
principiul feminin pragmatic a Început ascensiunea. Hru~ciov a Democralia presupune egalitatea tuturor În fata legii, un
pierdut func(ia, reforma se Încheie ~i Începe stagnarea acces larg la informatiile cu privire la ceea ce se Întâmpla În
brejneviana. Principiul masculin ia vânt ~i atinge culmea pana aparatul functionaresc, 0 opozitie fata de functionarul public ~i
la perioada apariliei lui Andropov. Ideea iar este gata sa posibilitatea schimbarii acestuia daca el Înceteaza sa slujeasca
Înabu~e corpuI. Oamenii sunt prin~i În cinematografe pentru a poporul ~i Începe ca 0 celui a canceroasa sa lucreze numai
explica de ce nu se afia la munca În timpul orelor de lucru. pentru sine etc. Ceea ce cu totii au considerat a fi democratie s-
Andropov nu moare Întâmplator. Prioritatea absoluta a a dovedit a fi doar distrugerea structurilor de represiune ~i
principiului masculin devine periculoasa pentru Întreaga economice ale statului. Cu atat mai mult, schimbarea orientarii
planeta. Pemeia este ata~ata de dorin\ii, de via\ii, ea trebuie sa politice spre modul de gândire occidental ~i imitarea statelor
supravieluiasca ~i sa adcâ pe lume copii. De aceea, principiul occidentale au contribuit În permanenta la formarea unei
masculin tânje~te dupa democralie. Biirbatul, pentru a percepe structuri similare. Oricât de ciudat ar parea, a fost necesara 0
spiritualitatea, trebuie sa-~i ia ramas bun de la via\ii ~i de la perioada de haos În Rusia, Întrucat principiul de gândire
dorinle. Daca femeia nu trebuie sa ri~te, pentru barbat riscul ~i masculin oriental a devenit inimaginabil de periculos. Acum
situalia mortala sunt necesare pentru dezvoltare. Mai departe Rusia se Îndreaptii Încet spre dreapta Încercand sa formeze 0
are loc activarea legica ~i prioritara a principiului feminin. Vine oarecare ideologie, care Îi va putea uni pe toti În baza

,:;:'~
118 119
moralitâlii. Oamenii s-au saturat de lipsa de principii, de
iubire ~i 0 Înflorire puternicâ a culturii ~i §tiinlei. Experienta de
minciuna §i hOlie. Din ce În ce mai mult se aud voci care spun
ca este imposibila Înfiiptuirea democraliei În Rusia. Nu demult, trei secole anterioare a condus Rusia la Întelegerea subcon§ti-
enta a adevarului simplu: 0 gândire curat occidentala este 0
În Duma de stat a fost trecuta pe §est 0 lege care interzice
sinucidere pentru Rusia la fel ca §i 0 gândire curat orientala.
nalionalizarea petrolului, a gazelor adica a tuturor bogaliiJor .
Aniversarea a trei sute de ani de la crearea Sankt Peterburgului
naturale din toate tiirile unde acestea aparlin poporului §i
a devenit 0 data care simbolizeaza Împacarea celor doua
statului. 15% din populalia Rusiei dispune de 90% din toate
principii - masculin §i feminin care În mod armonios s-au unit
bogaliile. Un grup mic de oameni, În mod intensiv jefuie§te
in persoana marelui reformator. Deocamdata acest model este
lara. Aceasta informalie nu trebuie ascunsa. În tara, În fiecare
neconturat Dar În anii urmâtori, el trebuie Sa devina con§tient
zi cre§te ura falii de bogali §i falii de nazuinla spre mâna forte.
Fara aceasta Rusia pur ~i simplu nu va supravielui. Gândirea
Pe aceasta undâ ies la suprafalii liderii de orientare fascistii,
bipolara duce la 0 dezvoltare impetuoasâ ~i Rusia, În câtiva ani,
care conving câ democralia este dâunâtoare §i periculoasâ. Se
va parc urge calea pe cale tarile europene au parcurs-o În sute
cupleazâ aceea§i schema: trebuie unili tOli În jurul unei idei,
de ani.
de§i simple ~i primitive. Trebuie Înâbu§it principiuJ feminin §i
America se afla deocamdata În stare unipolara. Daca nu vor
suslinut cel masculin. Cu atât mai mult cu cât Rusia, panâ În
apare oponenti din interior, trebuie sa se activeze tot mai
secolul al XX-Jea, s-a Înclinat Întotdeauna spre modelul
puternic principiul masculin. Situatia din America, În anii
masculin, oriental. Nu ÎntâmpJâtor au fost omorâli tarii
imediat urmatori, va semana din ce În ce mai mult cu perioada
reformatori, care au Încercat Sa introduca modelul occidental
comunismului militar sau cu anul 1937 din Uniunea Sovietica.
de gândire. A supravie(uit numai primul deschizâtor de
Triumful ideii se Întare~te prin lupta cu cei care gândesc altfel.
drumuri, Petru J, care a pus bazele ÎnceputuriJor existentei
Deci, aceasta autounificare a Americii nu se poate opri printr-o
modelului de gândire bipolara. Nu Întâmplâtor, dupâ Petru În
gândire sanatoasa. Este imposibil sa te IUPli cu legile naturii,
Rusia au dominat femeile. Un timp destul de Îndelungat, Rusia
iar deocamdata se accentueazâ programul de autodistrugere.
s-a cufundat În modelul feminin de gândire. De aceea s-a frânat
Eu am scris ca fiecare eveniment care porne§te din viitor, la
a§a de dur activitatea reformatorilor care au urmat
Început are loc de nenumarate ori În plan subtil §i se manifesta
Acum Rusia a ajuns În mod clar la situalia care a existat În
prin detalii neesenliale. Acum câtiva ani, pre§edintele Americii,
~nii 1920 precum §i la Începutul anilor 1960 ai secolului trecut
la micul dejun a Înfulecat cips-uri §i aproape ca s-a sufocat
Inseamnâ câ se poate a§tepta un nou impuls al nazuintei caire
Ciizând jos, s-a lovit de ceva la tâmpla. Aceasta energeticà este

120 '.~:'~
~ 121
legata de energetica (ârii. Mâncarea ~i sexul sunt simbolurile
.'
wblrea. atât ordinea cât ~i haosul sunt pur ~i simplu identic~.
dorin(elor. Pre~edintele anterior a avut probleme cu sexul: ., . .
p~ntru ca civihzatta sa- supravle (Utasca ~i sa existe, ea trebme
Pre~edintele actual - cu mâncarea. Concentrarea asupra
arte În sine ~rdinea ~i haosul În acela~i timp.. De ace~a:
dorin(elor conduce la programul de autodistrugere. La fel ca ~i sa.~~
pre~edintele Americii, dupa 0 perioada oarecare America poate
. al statului nu trebuie sa fie ordmea, adlc~
pli p iul esential
modelul mascu rm de gândire oriental ~i nici haosul, adlca
cadea ~i se poate lovi la tâmpla. Plutesc gândurile despre criza .. .
modelul femmm de gândire occidental. Scopu 1 .filozofiei
civiliza(iei. Ea traie~te ~i se dezvolta dupa principiul masculin. . -
or icârui stat tre b me sa"fie tot ceea ce permite eXlsten(a . -m
Se na~te Mrbatul, se dezvolta; apoi, treptat, 0 ia În sus princi- ..
acela~1 I1mp a hl'aosu m ~i a ordinii prin trecerea reclproca a
piul feminin ~i el moare. Femeia, pâna la menopauza, se .
unuta -10 c el ala lt , dezvoltarea ~i realizarea a ceea ce noi numim
"
dezvolta În direc(ie opusa. Dupa anii 40-50 la ea are loc 0
iubire ~i atingerea Divinului.
perioada scurta de principii amestecate. Apoi, 0 perioada destul
de Îndelungata, are loc prioritatea principiului masculin.
~i totu~i, CUm moare civiliza(ia? Pâna În prezent, noi nu
avem un mecanism de În(elegere a cauzei din care au pierit
civiJiza(iiie. Nu demult, În fa(a ochilor no~tri a pierit 0 Întreaga
civiIiza(ie - socialismul, care s-a nascut din principiul
masculin. Anii de stagnare au constituit 0 perioada amestecata,
apoi a urmat perestroica ~i principiul feminin Învingator care a
Însemnat pieirea civilizaliei. Acum socialismul nu mai exista.
Rusia este În stare amorra. Trebuie sa se nasca principiul
masculin ~i sa se egalizeze cu cel feminin. Principiul masculin
este principiul de organizare; informa(ia, conducerea, voin(a ~i
ordinea. Fara acestea nu este posibila dezvoltarea societalii.
Principiul feminin Înseamna haos. Haosul este manifestarea
superioara a ordinii. Toate civiJiza(iile anterioare s-au nascut
din haos ~i 0 perioada de timp au existat În ordine iar apoi s-au
scufundat din nou În haos ~i au disparut. În acest sens, ca ~i

122 .::::~. 123


considera cà el a di,tigat, În realitate a pierdut. Numai ca el nu
vede acest lucru. Chiar daca a nimicit adversarul, el va pieri
apoi singur. Astfel, pentru a Învinge adversarul, el trebuie iubit.
CONSULTATIE Ce Înseamna victoria? Aceasta Înseamna realizarea
propriilor dorinte. Daca exista mai multa iubire decât cea
necesara pentru viclDrie,atunci adversarii În\eleg ca dorin\a lor
este opusa numai la exterior pe 0 zona minuscula; la nivelul
amplu ~i mai profund, dorin\ele ~i scopurile acestora sunt
identice. DorinÇa de a-l distruge pe adversar se schimbii, se
dorqte dominarea lui, impunerea vointei ~i convingerilor
proprii. Tendinta de a-I Învinge se transforma În tendinta de
colaborare. Întelep\ii, atingând bazele existen\ei, au vazut cum
leri am incheiat capitolul . Sa
"Cugetare" . M'al tre b UIe Împiedica dezvoltarea ura ~i supararea ~i au comunicat acest
.
modelez sche ma C°nt~adlctIlIOr.
" Interacliunea ~i trecerea uneia lucru tuturor. Acum a sosit acea perioada când trebuie eliminat
În alta are 1oc pe d oua plan' P'
un. nmul plan - suprasubtil unde tot ceea ce Împiedica sentimentul iubirii. Avern prea pu\ina
ele nu se deose be sc una de cealalta d
aceea trecerea reciproca energie pentru unire, iar acest lucru se vede În situatia actuala.
are loc tara conflict. AI d01'Jea p an '~
l - m zone de grani",... A ceSIa Orientul a fost Întoldeauna orientat spre viitor, iar Occidentul
este planul exterior A'lCl'. cl.ocmrea
. poate duce la pieirea uneia
P ;
din zonele de ro g am . mrea a doua z
u '.
one contradlctoni este
spre prezent. În orice punct al Pamântului, aceste doua
contradictii se Împletesc creând cultura. Cu cât a fost mai
posibila Prin expl oZla '. Imensa - a e '. .
~erglel. A mteraqiona cu amplu principiul masculin, cu cât au fost mai profunde
du~manul ~i a nu mod e 1a starea lUI. mseam - d' , ,
Învataturile religioase, cu atât mai mult a existat civilizatia.
Pentru mode lare trebuie sa lucrezi atât pentr:atin~:;;frangere.
~, pentru Aproximativ cu 12.000 de ani În urma, În plan subtil s-a
el. Lupta permanenta a doua- mlcrocontradictii
.
obliga la format principiul masculin cu un anumit bagaj pentru viitor.
ridicarea nivelului ener g et ,c . D ar 0 mare cantitat d . nu
'
e e energle Principiul masculin l-a nascut pe cel feminin. Informatia din
""a - atragerea lUbl n" J. D aca- eXIsta
se poate ob line ,.ra .
ad versar atunci este imp
' r
. ura t a a de India s-a transformat ~i a trecut spre Marea Mediterana.
osibi l de 'mvms. ,.
Pent Principiul feminin a Început sa se dezvolte vertiginos,
adversarul trebuie sa-I iube ti 0 " . ru a mvmge
~. mul care mvmge prin ura ~i interactiunea principiilor masculin ~i feminin a accelerat de 0

124 :.;'~ 125


rr"Iie de ori dezvoltarea omenirii. Principiul feminin s-a
lent Întrucât Întotdeauna avem tendinta de a lovi decat de a
dezvoltat impetuos formând Europa ~i America. Zona de
ierta.
granita a constituit-o Orientul apropiat, teritoriul actualului
Ma apropii de marele magazin universal ~i parchez ma~ina.
Israel. În acest raion a avut loc na~terea gândirii noi care a unit
Zâmbesc, aducându-mi aminte de problemele mele din trecut.
pcincipiile masculin ~i feminin, viitorul ~i prezentuJ, adica
Înainte, cand admiram natura, putin mai mult decât În mod
iudaismul. Astazi, cele mai acute conflicte au loc În juruI
obi~nuit, incepeau sa ma doara rinichii. Cand am intrat În
acestei zone. Cele Întâmplate vorbesc deocamdata despre un
magazinele bogate ~i frumoase, dupa douazeci de minute, au
sir1gur lucru: noi am Învatat sa iubim dar nu am Învatat sa
inceput din nou sa ma doara rinichii. Deja ~tiam: dupa douâzeci
retolvam conflictele! Dorinta de a sugruma sau omorÎ pe
de minute trebuie sa plec repede. Admiratia fata de frumusete,
celalalt deocamdata triumfâ. Fiecare parte aflata În conflict Î~i
abundenta ~i bogatie ma presau la pamant ~i Îmi distrugeau
puo Întrebarea: cine este de vina ~i cum sa-I Învingem? Pentru
sanatatea. Înainte, În asemenea magazine, a~ fi dorit sa cumpar
supravietuire ~i dezvoltare trebuie pusa 0 alta Întrebare: cum sa
~i sa mananc tot ce era acolo. Educat de puterea sovietica, eu
Îm/atam sa iubim ~i sa-I Întelegem pe celalalt? Ce ne Împiedica
alergam dupa marfuri care lipseau ~i Îmi curgea saliva dupa 0
sa iubim? Noi repetam de multi ani proverbiala fraza ajunsa la
bucatica gustoasa. Apoi am Învatat sa ma uit deta~at la rafturile
noi dintr-un film: ,,Fericirea exista atunci când e~ti Înteles!"
ticsite cu mancare. ~i acum nu mai am asemenea dureri.
întelegerea este unire. Unirea este iubire.
Cumpar tot ce am ne voie ~i ies din magazinul universal. La
iqire se apropie de mine 0 femeie cu fata trasa ~i cu 0 vânataie
1ntr-o zi conduceam pe 0 ~osea aglomerata ~i ma gandeam
sub ochi. "Nu aveti nevoie sa va duc caruciorul?" - ma Întreaba
la faptul cum unii oameni se urasc Între ei, neÎntelegând ca ei
ea politicos. Eu dau din cap: "Bine". Pana la ma~ina sunt doi
rept'Czinta un tot unitar. Ura fata de 0 aJta persoana Înseamna
pa~i. Eu descarc ~i a~ez În portbagaj pachetele, scot din
Întotde~una sinucidere, deoarece noi suntem unici În plan
buzunar marunti~ul ~i Îl pun În palma ei Întinsa. În mana mea a
subtil. ln prezent, Orientul ~i Occidentul se pregatesc sa se
ramas 0 moneda mai mare. ,,0 sa fie cam multi~or",- ma
une,sca. Cei care au trait În Orient Într-o viata anterioara acum
gandii eu ~i pun moneda Înapoi În buzunar. Femeia,
traiesc În Occident ~i invers. În plan subtil, un asemenea
dezamagita, se uita la cele câteva monede mici ~i ma Întreaba
schimb a avut loc mereu, iar la suprafata aceasta trecere s-a
mirata: "A~a de putin?" ~i tot dezamagita pleaca. În acel
Înfaptuit pe calea conflictului ~i a fost Însotita de drama. Se
moment 0 pala de vânt, Îmi smulge ~apca din cap ~i 0
pare Ca totul este simplu, dar cunoa~terea sa desfa~oara foarte
rostogole~te pe asfalt. De obicei, În asemenea momente

126
.:..\::1: 127
reu~sc sa prind ~apca În aer. Cu 0 privire bleaga privesc ~apca - El a spus ca de sus i se va interzice sa mai trateze
din noroi. ,,0 data ce a ciizut ~apca, Înseamna ca mândria a oamenll.
crescut" - ma fulgera 0 idee clara. Ma urc În ma~ina ~i pornesc Curios. ceva asemanatoram auzit cam cu zece ani În urma.
Încet. Începe sa ma doara inima ~i partea inferioara a Cineva dintre Întelepli spunea ca vindecatorii, dupa 2004 vor fi
~,
stomacului. "Probabil ca ea ma ura~te", - am gândit imediat. distru~i de sus.
Am examinat cum arata tabloul În plan subtil. Se pare ca ea nu Februarie 2003, eu stau În cabinet ~i dictez textul pentru a
este deloc suparata pe mine. În schimb la mine dispare tendinta opta carte. ~i deodata ma opresc. "Nu reu~esc sa termin dintr-
de a dori moartea oamenilor din cauza destinului favorabil. odata, - spun eu necajit. - Trebuie sa fac 0 pauza". Il
"Mi-a parut rau de ban ut, - am gândit eu, - iata cum oamenii Î~i Colaboratoarea da din umeri: "Dumneavoastra ~i atunci când 1
destrama singuri propriul destin". Cu cât relii banii cu mai am scris a ~aptea carte ali fi dorit sa terminali dintr-odata, iar
mare zgârcenie, cu atât mai puline ~anse sunt de a-i pastra. apoi a trebuit sa facem 0 pauza". Eu ma Încrunt: de ce oare am
Durerea continua. Merg cu ma~ina ~i Încerc sa ma rog, dar nu Întrerupt munca atunci? "Da, dumneavoastra aproape ca era sa
ajuta cu nimic. Deschid geamul din mers, scot din buzunar intrali În camion 1" Bine, facem pauza. Trebuie sa plec undeva,
banul ~iil arunc pe fereastra. Durerea trece imediat. când ma Întorc, voi continua.
Uneori 0 fapta corecta Înseamna mult mai mult decât Eu am zburat spre sud. Se pare ca trebuie sa caut forme noi
numeroase tehnici de dezvoltare. Continuu sa conduc ma~ina, de activitate, evident ca munca s-a realizat, cârtile sunt scrise.
Încercând sa nu-mi las atentia sustrasa. Deocamdata ambitia, Daca 0 lege este descoperita, nu are importanla daca autorul
supararea ~i frica În situatii nea~teptate se manifesta totu~i. legii se Îndoie~te sau crede. Îmi aduc aminte de 0 situatie
Cum pot trata oamenii având asemenea emotii ~i suparari? Este complicata. Câli ani au trecut de atunci? Aproape paisprezece
timpul sa schimb ceva În mod real. ani. În acea perioada am observat ca eu iau energie de la
În februarie, de fapt, rn-am gândit ca trebuie Sa termin cu pacienti ~i mi-am spus ca trebuie sa termin cu tratamentele. Am
consultatiile. Ceva eu nu pot Întelege ~i nu pot rezolva. Mi-am lasat balta totul ~i am plecat la odihna În comuna Voznesenie.
adus aminte de discutia din Israel purtata cu câtiva ani În urma. M-am gândit ca daca nu va fi un semn de sus, eu trebuie sa
- Aici, la noi, locuie~te unul dintre cei mai buni vindeca- termin cu vindecarile. ~i am primit un semn! Ce curcubeu
tori, - a povestit 0 femeie. - Iata ca el a spus ca va mai lecui minunat am viizutl Am abandonat frica ~i Îndoiala ~i am mcut
pâna În 2004 ~i apoi va termina cu aceasta pentru totdeauna. Înca 0 Încercare de a trata, dar Încetând deja sa pompez energia
- De ce? - rn-am interesat cu curiozitate eu. cu mâna. Dupa un timp, am viizut structura karmica a

128 , ,~. 129


.*
pacien(ilor. Eu am renun(at sa mai tratez cu mana. Am Început
sa lecuiesc cu În(elegerea, dar probabil ~i aici am atins limita. faceli În a~a fel, Încât sa se termine cu acest misticism". "În
:,ad ca astfel nu se mai poate trata. Ce avem pentru azi? carte, informalia este destul de importanta, - am raspuns eu.
lnrauta(irea sanata(ii la sfâr~itul consulta(iei ~i sentimentul de Oricât de ciudat ar parea, eu vad reacçiile În alte lumi. Poate ca
alunecare În cercetari. acolo exista sufletele celor morti ~i a oamenilor Înca nenas-

A mai existat 0 situa(ie: suna telefonu!. cuti?! La ei are loc ata~amentul fata de aceasta informa!ie. Eu
de pacienta care venea deseori la dumneavoastra "Va aduceti aminte
la con'sultatie? a~ sa Încerc sa ma rog pentru a armoniza celelalte lumi cu
La ea a Început sa se astupe artera de langa inima, se Învi~e- cartea".
(e~te ~i Îi amor(e~te mana dreapta. Medicii sunt neputincio~i. Ascultând dintr-o parte ai spune ca este delirul evident al
Ea se pregate~te Sa moara". Încerc sa ÎnIeleg ce s-a Întamplat unui nebun. Cartea a mers. S-a tiparit cu aceea~i ma~ina, cu
Întrucat ea a avut un camp bun. Probleme mai miei cu urma~ii. aceea~i culoare, pe aceea~i hârtie a ie~it 0 suprafa!a curata ~i
La consultalie i-am spus ca totul este bine, iar arterele ei sunt Ileteda. lar pâna atunci avusesera loc aproape treizeci de
Îndesate cu saruri, iar În plan subtil ea era pe moarte. Ce Încercâri ~i nici una reu~ita. De diminea(a, aproape 0 ora
Înseamna atunci Întreaga mea diagnosticare ~i ocupa(ia de Întreagâ a trebuit sa Înduplec muncitorii ca sa porneasca
vindecare? Eu Încerc sa diagnostichez acea femeie Înca 0 data: ma~tna.
situa(ia neprielnica a urma~ilor s-a marit În mod evident. Cauza Da, la Începutul cercetarilor, deseori s-au Întâmplat minuni,
este frica de viitor, depresia, neÎncrederea În sine. Tot ceea ce iar acum viala oferâ alte surprize. Eu ÎIl(eleg ca se nâpuste~te
pot sa fac acum este sa-i transmit informa(ia. asupra mea depresia, ma acopera precum un pIed, paralizându-
"Comunicati-mi mi toate ac(iullile. Depresia Înseamna dependen(a de viitor.
numarul ei de mobil, Încerc sa intru În legatura cu ea", - ~pun
eu. Ceva nu e clar la noi În viitor. La orice zdruncinaturâ a viitoru-
Cat de bine au Început lucrurile atunci când am scris prima lui eu ma a~ez În genullchi ~i apoi cad pe spate. Aceasta tema a
carte. Am avut sentimentul Ca pot rastuma muntii. Îmi aduc devenit mai complicata decât mi-am Închipuit ~i totu~i ce s-a
aminte când a venit la mine redactorul: Întamplat cu pacientul? Cum a putut sa-mi scape aceasta
"Cartea dumneavoastra problema? E timpul sa ma odihnesc ~i sa fac 0 baie. A~a cum
probabil Ca nu va apare. Pe Copertii, culorile fac bule de aer.
Tipografia refuza sa lucreze la carte. În cele din urma trebuie este scris Într-un best seller cunoscut: "Nu mâ voi gandi la
cumparata 0 alta hârtie pentru coperta, iar banii pe care i-am aceasta azi, mâ voi gandi maine'" $i a~a cum s-a spus În
avut s-au terminal. Exista numai 0 singura ~ansa: trebuie sa timpuri stravechi: "Nu te frâmanta lvanu~ka, nu te gandi la
asta, culca-te. Diminea(a este mai În(eleaptâ decat seara".

130
.::;:~'",:i:
131
La probleme este mai bine sa te gande$ti dimineala, cand te
orizont. Îmi pare rau ca nu am 0 videocamerâ. Pentru prima i :

afli În stare de delimitare de uman, iar Jn suflet exista multa


oara În via(â vad contopirea a doua curcubee. 0 priveIi$te
iubire $i energie. Îmi aduc aminte de ziua plecârii. La ora noua
uluitoare: ele ies din ocean $i intra În ocean. Timp de
dim~neata, $alupa ne duce pana la aeroport. Eu ies la $apte
aproximativ zece minute ele continua sa straluceasca, dupa
d,mmeata pe malul oceanului azuriu. Ma cufund Jn apa $i Jnot
aceea dispal'. Ma apropii Înotand de coasta pustie. E lini$te.
0 jumatate de ora de-a lungul recifului de corali. Rasare soarele
Toata lumea doarme Înca, pe plaja - nici un suflet. Aceasta
$i În aCela$i timp Începe sa cada 0 ploaie marunta. Eu Înot
imagine mi-a fast chipurile harazita numai mie. Peste cateva
Încet, reÎnnodand mersul obi$nuit al gandurilor.
"Poatecacae ore aud vuietul egal al turbinelor avionului. ~i oceanul tara
accidentul cu ocazia tiparirii car(ii a fost un semn? Poate
margini care Înca nu demult m-a primit În bra(ele sale, a
timpul sa declar 0 oarecare incompetentâ a mea? Îmi aduc
disparut Jn trecut. Eu ma Întorc acasa ca sa termin cea de-a opta
aminte de Voznesenie, $i atunci am avut probleme. Dar atunci
carte.
puteam sa trec de la tratamentul cu mana la viziune $i
A trecut timpul. Cartea a ie$it. A trecut prezentarea În Piter
În(elegere. Atunci eu calatoream pentru a gasi macar 0 mica
$i Moscava.
sperantâ $i am gasit-o. Unde sa ma duc acum? Am venit aici nu
Dupa ce am sosit, mi s-a comunicat telefonul pacientei. lata
ca sa primesc un semn. Pur $i simplu sunt foarte obasit.
ca eu vorbesc cu ea la telefan.
Probabil ca aceasta goana de J4 ani $i-a tacut efectul. La urma
urmei, eu am Început - $i se VOl'gasi al(ii care sa continue". - Vi s-a camunicat ca s-a Înte(it tema viitorului? - Întreb
eu.
Ma cufund adanc, alungand toate Îndoielile. Este bine sa te
gande$ti În apa, te gande$ti cu Întreaga fiin(a, cu Întregul - Da-da, - raspunde ea. - Eu am Îndepartat frica $i
Îndaiala, mi s-a facut mai bine.
subcon$tient. Jntui(ia aclioneaza de zece ori mai putemic.
Fricile $i frâmantarile se duc undeva. Eu continuu sa Înot mai - Frica permanenta În fa(a viitorului poate sa cauzeze
prableme cu inima, - spun eu. - La dumneavoastra nu demult
departe dar e timpul sa ma Întorc. Ma Întorc spre ocean $i arunc
s-a descoperit Îngustarea artelor?
a .privire de adio, vad un imens curcubeu Întins pe Întregul
oTlzont, un curcubeu plin, clar, de la un capat la altul. Trec - Da, nu a fast vorba de Jngustare acolo, nu vi s-a
comunicat corect, nu a fast nici a depunere de saruri. Dupa
cateva minute, curcubeul nu se Împra$tie. Treptat, alaturi de
ultima $edin(a eu rn-am simlit minunat, dar Înainte de Anul
acesta apare Înca unul. El se extinde Încet, ocupand Întregul
Nou rn-am Jndragostit de un tanal'. El rn-a prevenit ca mai are
pe cineva, dar eu Într-un fel nu am acardat acestui lucru aten(ie.

132
.:;;'.;t: 133
Dupa Anul Nou, el a adus-o ~i pe ea ~i toate sperantele mele s- superioritatea iubirii asupra a tot ceea ce vedem, simtim,
au prabu~it deodata. Eu am Încercat sa accept totul, dar nu am intelegem ca ~i asupra a tot ceea ce nu vedem, nu Întelegem ~i
putut, apoi a Început sa ma doara inima, iar acum Îmi amoqe~te nll simtim.
mana.
- Am Înteles, - spun eu. - Când dumneavoastra va ruga(i La sfâr~itul lui aprilie am decis sa fac 0 noua consultatie.
În permanenta, va puteti Însanato~i grabnic, dar daca nu va Poate, În decursul consultatiei, ajutând pe altii, eu voi Întelege
comportati corect, va puteti Îmbolnavi tot a~a de grabnic. Daca ceva. Înca Înainte de sosire rn-au sunat $Î mi-au comunicat 0
În sufletul dumneavoastra exista frica ~i depresie, mai bine va veste nu prea placuta.
ocupati de antrenamentul autogen. Puteti sa va adresati lui - Î1 tineti minte pe pacientul care trebuia sa vina la
Dumnezeu atunci când aveti În suflet iubire, iar pentru ac~asta dumneavoastra la consultatie?
trebuie sa va delimitati ~i sa eliminati totul. Mi-au comunicat numele ~i prenumele lui.
Daca noi nazuim catre Dumnezeu, atunci ne verifica puterea - Sigur, tin minte, - raspund eu. - În principiu, situatia lui
iubirii fata de toate celelalte. Daca noi trecem verificarea, nu a fost rea.
atunci are loc 0 schimbare reala atât În noi, cât ~i În destinul - El a fost Învinuit de tentativa de omor, acum este Închis
nostru. Concurentul esential al iubirii este viitorul. Radacinile ~icercetal.
dorintelor provin de acolo. Dumneavoastra ati avut posibilita- - Sotia lui a citit caqile mele?
tea sa pastrati iubirea atunci când viitorul s-a prabu~it Împreuna - Da, desigur, ea s-a uitat ~i la videocasete.
cu toate planurile, toate scopurile ~i toate nazuintele dumnea- - Transmiteti sotiei ca tot ce s-a Întâmplat este legat de
voastra dar nu ati reu~it sa 0 faceti. Nici 0 nenorocire. starea ei spirituala. Tema dorintelor a depa~it la ea nivelul
Principalul lucru este ca ati Încercat sa retineti iubirea. periculos. Nu ~tiu din ce motiv la ea nu au trecut pretentiile
Capacitatea de a pastra iubirea Înseamna deja salvarea ei. profunde fata de sot. Ea nu a putut sa depa~easca dependenta
Victoria În plan subtil. a asemenea purificare vi s-a dat dintr- de dorin!e. Aceasta este legata de viitor, de idealuri, de
un simplu motiv - copiii. Ei sunt deja În viitorul dumneavoas- sperante. a incapacitate totala de a suporta prabu~irea
tra. Copiii sanato~i se nase atunci când iubirea e mai importan- viitorului. Aceasta a Început sa treaca la copii ceea ce Îi
ta decât viitorul. provoaca prabu~irea viitorului prin Întemni!area so!ului.
Iubirea este ploaia de aur. Pentru ca sa poata sa apara pe Un proces curios are loc cu ocazia cufundarii În somn ~i
lume copiii no~tri ~i sa primeasca iubire, noi trebuie sa simtim trezire. Când sunt pe cale sa adorm, un timp oarecare, Îmi

135
134
.:<~~\'t:
urmiiresc gândurile. Tabloul lumii Începe sii se diirâme Încet. . . .
umpu. lui Astfe!.. gândul este situatta. M 1 se na~te 0 dorintii..
Dupii aceea se adevere~te cii el nu s-a diirâmat, ci pur ~i simplu - 1
. .' -
0 situatie ÎnchlpUlta se
"Incep sa ma gandesc eum sa 0 rea Jzez. , ~
s-au schimbat legiiturile Între evenimente ~i obiecte. Tabloul . b- u cealalta- Un gan - d -1
1 com pleteaza pe celalalt.
general lipsit de logicii, stupid, triiie~te. Principiul masculin
~~;:t: . :ea este un ~otentialÎntre cauza ~iefect. Dorint~ :s~:
trece În cel feminin. Con~tiin(a se dizolvii În haos. Dar, se
de asemen, ea 0 S'lt uatie. Numeroasele gândun se unesc. m l'
constatii cii ea nu s-a diirâmat, ci s-a schimbat. Pentru mentine- .
situal,e, corespun zillor intentiilor mele. Pentru a atmge un
rea funcliei con~tiintei este necesarii energia. În somn, raza '.
oarecare scop, trebuie sii constrUlesc m ersul evenimentelor În
cuprinderii evenimentelor se miire~te impetuos. Straturile - 1" de evenimente
univers. Întrucât scopul final al mtregu. u~ ~~r
exterioare ale con~tiintei se frâneazii deodatii. 0 informatie de acea ierarhie a
din univers este Întoarcerea la cauza pnmara,
neÎnleles poate deveni periculoasii. Dar dacii ne gândim În . .
scopulUl trebUle sa- file formatii În mod corespunz
ator . Daca
permanentii la ceva, dacii impulsul se piistreazii prin destindere . . . Într-o orientare
~I d Oft nte 1e noas tl'e se a eaza
y<

totalii, atunci el continuii sii existe ~i se realizeazii În somn.


toate scopunle
.- azul contradictiilor
finala spre unirea cu Dumnezeu,atuncl m c
Con~tiinta este legatii de Încordarea mu~chilor. De fapt, noi . - .
exteftoare oi pastriim unitatea interioarii cu mtregul umver~.
gândim prin situalii. Priviti gândurile dumneavoastra din ~ .
NOl ne mscne m În le gea unitatii, ~i luptei contrariilor ~I ne
exterior. La baza oriciirei gândiri stii situatia-actiune. În mod - -m mod armonios. Ziua energia este consumata- de
dezvoltam
corespunziitor are loc Încordarea mu~chilor. Dacii gândul .. ~
- l' bila care intra În
câtre con~tlln\a, 0 midi zona contro a
Începe sii lupte cu mersul actual al evenimentului În plan . .
contradlc(le cu lumea Înconjuratoare. Pentru ca aceastii
profund, atunci are loc 0 supraÎnciircare a fizicului. 0 neaccep-
contradic\ie sa nu fie fatalii, ~oaptea tre b'Ule - tindem spre
tare interioarii totalii a situatiei Înseamnii lupta cu universu!. . pind de
unitate cu -mtregu 1 umve rs . ln acest caz, m :~te. de !
1

Dupii aceea Începe hemoragia cerebralii, infarctul, degradarea .


- - nte sa- adormlm. Emo \ iile
lucrurile la care ne concentram maIl'
organelor ~i a muncii. De aceea, una din principalele reguli ale
ultimelor doua ore intrii În subcon~lent . Daca noi toata ziua
.
siiniitiitiieste perceperea vointei proprii, a dorintelor ~i gânduri- atrunde de
suntem -msa- -Incordahp, atunci Întregul negatlv p .
lor ca pe un sentiment secundar. Rugiiciunea "Tatiil Nostru" n ConfJictul exterior care ne -Impmg e spre
asemenea -m som...
Începe genia!. Acceptarea deplinii a vointei Divine ~i supunerea iirârea e simplii: Înainte de somn,
dezvoltare
acesteia Însemnii eliminarea friimântiirilor referitoare la viitor. d~v~:et~:::n;~~~:~a\i
, toate planurile ~i speran(ele,
debarasa(l-va
Eliminarea pretentiilor falii de trecut. În consecintii, se .
eliminati problemele, renun(a\1la pr'acen. Adica .
0 destindere
contureazii armonia sufJetului În relatiile falii de toate aspectele - a
totalii a' mu~chilor ~i a gândirii. Întâi rugaclUnea, dupa acee

136 137
.:,;:;t
somnul. Cati ani din viala au trebuit sa treaca pentru ca noi sa
con~tiin!a. Eu am observat ca trebuie sa jumulesc ceva cu mana
În!elegem acest lucru! Mulfi ani eu am adormit gandindu-ma
"tunci cand gandesc. Iata de ce calugarii numarau mataniile.
numai la cunoa~terea lumii. Ma trezeam finalizand 0 alta idee.
Era mai u~or sa se c°!lcentreze asupra nazuintelor interioare.
În!elegerea am atins-o, dar se pare ca acum un sistem superior
Prin mana se sc urge cel mai mare flux de energie Întrucat
care exista chiar În somn nu-mi permite sa ma dizolv Într-un
toc mai mana participa În primul rand la procesul de crea!ie.
nou ocean de informa!ii.
Aceasta energie intra În interae!iune cu lumea Îneonjuratoare.
lnteresant, energetica se deosebqte oare la fiecare deget?
Astazi am consulta!ii. Ma trezesc Încet. Fixez perfectarea
Începem cu degetul mie. Cel mai slab ~i cel mai mic deget.
unor idei pe care le-am gandit În somn. Este 0 hotarare
Ce a spus Lao Tze? - "Tot ce este siab ~i fâra aparare Învinge
interesanta ~i nea~teptata. Con~tiin!a se angajeaza Încet În
pe cel tare ~i puternic". Noi ne na~tem slabi ~i fâra aparare. Cel
rota!ii. Îmi adue aminte de ni~te Întrebari interesante care mi-au
slab ~i cel fara aparare Înving pentru ca de partea lor se afla
fost puse prin Internet ~i prin noti!e. Nu ~tiu de ce mi-am adus
viitorul. Iar cel putemic are pu!in viitor. Caracteristicile unei
aminte de reformele patriarhului Nicon. $i deodata rn-am
rezerve mari de viitor sunt lipsa de aparare ~i elasticitatea. Într-
gandit de ce În timpul rugaciunii degetul mare, aratator ~i A
?
adevar, de ce sa te aperi În prezent daca e~ti aparat m vlltar. "

mijlociu se unesc ? Pe icoane Însa, Iisus line altfel degetele.


Lipsirea de aparare În prezent obliga eonectarea ~i orientarea
Degetul mare este unit eu degetul inelar, iar degetul mijlociu ~i
mai intensiva asupra viitorului. A eonduce prezentul prin viitor
aratator sunt Îndreptate În sus. De ce la catolici acest canon s-a
degetul mic este mai degraba legat de viitor. Oponentul
pastrat, iar ortodoqii s-au Îndepartat de el? La suprafa!a poate
acestuia este degetul mare, legat de trecut ~i de prezent. Ce
exista orice explica!ie, dar daca privim În plan subtil? De ce
exprima celelalte trei degete? Sa Încercam sa le modelam În
ortodoqii poarta inel de logodna pe degetul inelar de la mana
eonformitate cu cercetarile mele. Cu cat mai amplu este
dreapta, iar catolicii pe mana stanga? De ce totu~i Hristos line
contactul cu viitorul, cu atat mai mare este poten!ialul dorin!e-
degetele tocmai a~a? În general, este asemanator cu unirea
lor, cu atat mai multa energie se emana pentru realizarea lor.
degetelor yoghinilor În timpul medita!iei. Numai degetul mic
Astfe!, contactul cu viitorul na~te energia, În primul rand
nu este strans, ci desfâcut.
energia sexualâ ~i sentimentala. Pentru aceasta raspunde deja
Probabil ca totu~i exista ooarecare legatura Între degete ~i
degetul inelar. Energia sexuala se transforma În toate genurile
starea interioara. Caci mainile sunt legate de gandire. Noi
de dorinte care contribuie la adaptare. A sehimba !umea, a se
ac!ionam totdeauna eu mainile. Mi~carile lor activeaza
apara et~. sunt func!iile degetului mijloeiu. Treptat dorin!a se

138 139
:,::;t:
transforma În con~tiin!a ~i de asta raspunde degelul aratator.
Con~tiin!a se transforma În bunuri materiale legate de destin, acelor epoci a fost deosebit de greu sa perceapa opozi!ia
de bunastare etc. 0 instabilitatea superioara 0 are degetul mic. Divinului ~i spiritualului. De asemenea, a fost deosebit de greu
Degetul mare este mai inert ~i mai stabil decât toate degetele. sa vada Divinul În uman. Dumnezeu a fost Întotdeauna dincolo
Rezulta ca În mana se reflecta de asemenea interac!iunea a de toale sau În ceruri sau a Îmbracat diferite chipuri. El a
doua curente de timp. De ce În Orient, În timpul medita(iei, se pedepsit, a rasplatit, a distrus, dar Întotdeauna a fost În afara
strang degetele inelar cu cel mare. Probabil ca pentru a se omului, iar omul Închinându-se Lui a dorit ~i a Încercat sa-i
delimita de lumea materiala ~i sentimentala ~i a patrunde În semene. Cre~tinismul a dat 0 noua În!elegere Divinului. Se pare
planuri subtile. Are loc amplificarea contactului cu viitorul ~i ca Dumnezeu poate sa sala~luiasca În om ~i prin aceasta
activizarea con~tiin!ei. Aceasta da un impuls putemic pentru umanul poate sa traiasca ~i sa se dezvolte. Dumnezeu iube~te ~i
dezvoltarea spiritualita!ii. În cre~tinism, degetul mie este strans. Îngrije~te. ~i prejudicierea corpului de dragul salvarii sufletului
Înseamna ca În acel moment, probabiJ, contaclul Înalt cu care ni s-a parut osanda ~i pedeapsa, a Început sa arate ca 0
viitorul putea deja sa intre În contradictie cu iubirea. Tot ceea manifestare a grijii supreme. Pe de 0 parte, este cu totul uman
ce este necesar la Începutul dezvoltarii, Înlr-o perioada ~i pe undeva un comportament ~ocant care contrazice
oarecare, poate fi inutil iar apoi perieulos. principiile spirituale adica dezvoltarea ~i men!inerea spirituali-
La Început, cre~tinismul a unit concep!iile religioase ~i ta!ii, iar pe de alta parte 0 asemenea iluminare ~i un asemenea
~tiin!ifice. Pe de 0 parte, Hristos a judecat ra!ional ~i ~tiinlific, nivel de În!elegere la care nici n-au visat cei care ~i-au
posedand 0 larga cunoa~lere ~tiin!ifica ~i s-a autointitulat ,,Fiul consacrat Întreaga lor viala dezvoltarii spiritualita!ii. Acestea
Omului". Pe de alta parte, a perceput Divinul În propria au fost ni~te semin!e care acum doua mii de anii nu au putut
persoana. A demonstrat acest lucru tuturor pastrand Divinul rasari. Adica, mai corect spus, semin!ele au rasarit, iar roadele
prin distrugerea consecventa a umanului. Orientul a trait pot apare numai acum. ProbabiJ ca cea de-a doua apari!ie a lui
spiritual iar Occidentul material. Hristos a rostit fraze ciudate la Hristos va Însemna de fapt În!elegerea spuselor lui, a ceea ce s-
prima vedere. Pe de 0 parte, despre imposibilitatea bogatuJui de a Întâmplat cu El ~i cu cei apropia!i Lui. Dar atunci, judecand
a sim!i Divinul, deta~area de bunurile materiale a permis dupa toate, În primele secole ale erei noastre a fost imposibil sa
perceperea fericirii. Dar În acela~i timp exista fraza: "ferici!i se men!ina În con~tiin!a doua metode opuse de gândire.
cei saraci cu duhul". De cand e lumea, Divinul s-a opus Acestea au dus la 0 imensa cantitate de interpretari ~i au
materialismului ~i s-a unit cu spiritualitatea. Pentru oamenii Început sa distruga unitatea comunita(ilor. Probabil ca de aceea
În Niceea În cadrul Primului sobor universal s-a hotarât

140
;,:~;t.: 141
distrugerea Întregii literaturi, a tuturor izvoarelor care au vorbit ortodoxia este atrasa spre 0 spiritualitate mai mare, una din
despre natura umana a lui Hristos. Încercând mentinerea În principalele probleme care pot apare este critica ~i condamna-
acela~i timp a logicii umane ~i Divine, omul a alunecat treptat rea altor religii ~i, În mod corespunzator, mândria. Prin aceasta
spre uman. Divinul s-a degradat, iar umanul I-a umbrit În mod probabil ca se poate explica acea criza care a avut loc În
activ. Este posibil ca acest proces sa fi devenit destul de amplu. Biserica pâna la revolutii, urmata de nenorocirea care s-a
Pentru salvarea cre~tinismului de la degradare, au hotarât Întâmplat apoi cu Biserica.
mentinerea Divinului ~i Înlaturarea umanului. Logica umana a Catolicismul, dimpotriva, s-a cufundat În feminin, material
Încercat Înca un timp Îndelungat sa urce.
~i principiul occidental. Acest lucru a condus la Înt10rirea
gândirii logice, a dezvoltat cultura materiala, dar prin aceasta a
Gândurile mele pentru 0 oarecare perioada se Împra~tie ~i accentuat tema dorintei sexuale, a geloziei ~i dependentei de
eu a~tept sa vad când se vor aduna la un loc. Încerc sa ma bani. Însa daca preotilor ortodoqi Ii s-a permis sa aiM familie,
Întorc la gândurile Întrerupte. Ah, da, mi-am adus aminte. De celor catolici le este interzis acest lucru, Conceptia religioasa
ce ortodoqii fac cruce cu degetul mare, aratator ~i mijlociu pur ~i simplu nu ar fi supravietuit. Când credinciosul ~i-L
puse la un loc. Asta de fapt constituie Închiderea nu numai a Închipuie pe Creator ca pe un parinte, prin intermediul
aspectului material, dar Înseamna ca În ortodoxie concentrarea principiului masculin, concentrarea asupra vietii, dorintelor,
asupra con~tiintei ~i spiritualitatii este crescuta. Este pe deplin
sexualitatii se Înfrâneaza la el. Aceasta duce la 0 Înclinare În
logic. Atunci când cre~tinismul, dupa soborul din Niceea, a fost
directia spiritualitatii, dupa care spiritul nazuie~te spre material.
privat de dialectica, viitorul ~i trecutul unite În Divin Într-un tot
Daca Însa Creatorul este perceput prin intermediul principiului
unitar au fost nevoite sa se Întoarca la starea anterioara ~i sa se
feminin, atunci are loc amplificarea dezvoltarii materialului cu
desparta În doua curente. Primul orientat spre viitor, adica
distrugerea spiritualului, adica nu va fi armonie Întrucât
principiul spiritual, al doilea spre trecut, adica principiul
lipse~te interactiunea a doua principii primordiale - masculin ~i
material. Aripa orientala a cre~tinatatii pleaca la Constantino- feminin.
pol, iar cea occidentala ramâne la Roma. Partea dreapta a
Când am examinat În plan subtil perioada aparitiei
corpului este legata de viitor, de aceea ortodoc~ii poarta
islamului, s-a format un tablou curios. Catolicismul, cu
verigheta pe mâna dreapta, reprimând dorintele sexuale În
orientarea sa subcon~tienta asupra sentimentului ~i bunurilor
cadrul casatoriei. Partea stânga este legata de prezent ~i trecut,
materiale, a Început involuntar sa darâme energetica Întregii
de aceea catolicii poarta verigheta pe mâna stânga. Întrucât
Europe. Acesta a fost periculos pentru zonele de sud cu energie

142 143
.~;;t
Înalta, cu sexualitate ~i dorinte. ~i atunci s-a nascut religia c ..Cit de interesant s-a cristalizat, - ma gandesc eu - asupra
are ca prioritate principiul masculin, adica islamu!. Islamul s... acestui model mai trebuie lucrat. El va permite sa se lege ~i sa
nascut cu 0 limitare accentuata a sexualitiitii,: se explice multe fapte". Gata, s-a terminat cu istovirea. Mi-am
sentimentalismului, ceea ce a permis În plan subtil restabilirea' pus ordine În gânduri. E timpul sa merg la consultatie.
armoniei, Întrucât ortodoxia s-a dus În Orient iar interactiunea a Pentru a Începe consultatia, trebuie sa te aduci Într-o stare
doua contradictii s-a mic~orat. nnrmala. Starea mea nu prea este stralucita. Ceva ma preseaza
La catolici, sarbatoarea principala este Craciunu!. Are loc 0 chipurile spre pamant. Despre ce "zbor "sa mai vorbim!
Examinez câmpul meu. Deformarea este de trei ori mai mare 1
mai mare concentrare asupra aspectului uman, asupra na~terii 1
Însa~i. Aceasta mare~te concentrarea asupra bazelor vietii ~i a deciit cea mortala. Cauza este În mine dar vine din exterior. Un 1
Il
dorintelor. La ortodoqi principala sarbatoare este Pa~tele grup de oameni face din mine un ido!. Acest fenomen a existat 1:
Înainte În Rusia. În ultimul timp s-a conectat ~i America. ,
Domnului, Învierea lui Hristos, adica descoperirea Divinului În 1
1
uman, prioritatea Divinului asupra umanului. Probabil ca de Apararea ei a fost strapunsa dupa Il septembrie 2001. În plan
aceea pâna În zilele noastre, În lerusalim, În timpul Pa~telui, În subtil a crescut brusc interesul fata de informatiile mele. Este
1
Biserica Motmântului Domnului, se produce pogorârea focului curios, ca În ultimul timp, la New York, cartile mele În limba Il

sacru ~i Binecuvântat. lar În cea catolica, În timpul Craciunului 1


rusa s-au epuizat. Poporul nostru a Învatat primul sa reactione-
nu se petrec miracole deosebite. Judecând mai departe, În ze la perico!. Diagnosticarea continua. Asta 0 face nu Rusia, nu
catolicism ~i În ortodoxie trebuie sa se coaca 0 criza care sa le America, ci un grup de oameni din viitor. Acesta este viitorul
Împinga spre depa~irea principiilor material ~i spiritua!. Despre omenirii. Merita sa aduni 0 informatie serioasa ca imediat sa se
aceasta marturisesc În principiu scandalurile legate de preoti- conecteze cele mai diferite grupuri din prezent ~i viitor care,
pedofili ~i homosexuali În Biserica Catolica, ca ~i problemele interaclioneaza În mod activ cu aceasta informatie.
din bisericile ortodoxe pe care aceasta Încearca sa le traca sub Azi, dis de dimineata am simlit 0 apasare; cauza a fost În
tacere. Aceasta criza trebuie sa Împinga conceptia cre~tinilor mine: frica În fata viitorului, neÎncredere În sine. ~i lânga mine ,
1
spre acele adevaruri pe care le-a prezentat Iisus Hristos, ~i spre un grup de oameni, pentru care aceasta emolie reprezinta un 1
acea Întelegere care va ajuta sa se uneasca toate ramurile perico!. În plan subtil are loc conectarea la câmpul meu ~i are
cre~tinismului. loc fie Înfrânarea, fie distrugerea mea. Pe masura aprofundarii
cercetarilor mele, eu ies În structuri mai subtile ~i mai ample. Il
Nedesavâr~irea mea devine din ce În ce mai periculoasa, i!
Il
1
145
144 ~::~
atingand interesele unor fiin!e vii destul de Îndepàrtate. ~i mai depresie, nemultumire de sine. Cauza este aceea~i - dependenta
penculoasa devine perfec!iunea atunci cand primesc 0 informa- de viitor. Nicidecum nu pot rezolva aceasta tema. Deci, de ce
I,e pre!ioasa, iar grupul de oameni Începe sa se conecteze În Dumnczeu te pedepse~te pentru binele facut oamenilor?
plan subtil. Atunci campul meu Începe sa se destrame vazand Sa judecam logic. A saiva un muribund reprezinta un bine.
cu ochii. Pentru binele Tacut noi platim cu urmari mult mai A hrani un flamand este un bine. A saiva ~i a hrani un sanatos
grave decat pentru un rau. Îmi aduc aminte din nou de mitul ~i un satul oare e tot bine? E putin probabil. Acele bunuri pe
despre Prometeu. Binele pentru suflet este mult mai periculos care omul nu le-a ca~tigat dar le-a primit, pot sa-I omoare. Mai
decat raul. pc scurt, dezvoltarea cu anticipatie este un pericol mai mare
Nu demult am auzit urmatoarea fraza: cum ar trebui sa fie decat pierderile ~i problemele. În principiu, cine este necuratul?
energetica Las Vegas-ului daca ea este a~a de teribila la New Este un Înger care i-a depa~it pe toti În dezvoltare, În a~a fel
York - inima economica a Americii! De fapt, acolo energetica Încat s-a Îndepartat de Întreaga esen(à a Divinului ~i a uitat de
este minunata. Acolo este 0 atmosfera de sarbàtoare, bucurie ~i ca. Adica, 0 dezvoltare În grabà este diavolismul, destramarea
vesehe lar În acela~i timp te dezbraca pana la ultima ati~oara. slructurilor subtile. Daca exista Însa iubire suficientà, 0
Totul este Tacutpentru ca omul sa se framante mai pu!in atunci asemenea dezvoltare nu ucide. Conc1uzia este simpla:
cand Î~i ia ramas bun de la bani. Minunata psihoterapie! ~i ce dezvoltarea religioasa morala trebuie sa 0 depa~easca pe cea
d~ca v-ati Îmbolnavit - zbura!i la Las Vegas. Va Însanato~i!i tehnica. În c1asele mici, copiilor trebuie sa Ii se educe În primul
d:ntr-od,ata. Nu am pierdut nimic Întrucat nu rn-am pregatit sa rand sufletul iar dupa aceea Încarcat creierul. Eu am vazut ~i
ca~t'g. lm. aduc aminte de 0 discutie cu proprietarul unuia am diagnosticat pericolul care-I pa~te pe un copi! cu dezvoltare
dintre cazinouri. "Cel mai periculos client pentru noi este un mintala prematura. Din punct de vedere emolional el nu s-a
pensionar bog at - a '-rI"
Impa a~lt e 1. - El nici nu este ata~at de maturizat ca om ~i deja I-au sugrumat cu obiceiuri tehnice ~i
. '
donn!a de a ca~tiga, nici nu se framanta cand a pierdut". accelerarea dezvoltarii capacitalii. La mine probabil ca este
Gandurile se Întorc iara~i la situa!ia actuala. A~adar, din nou aceea~i problema. În fiecare dimineala eu la Început gandesc,
despre societatea viitorului. Ce am facut din nou? ~i În!ele . diagnostichez, analizez, iar apoi ma rog. Asta Înseamna ca În
Am gasit 0 idee reu~ita. De ce e~ti pedepsit a~a de crunt pent~ orice gandire a mea, chiar ~i cea mai corecta exista 0 orientare
b~nel~.facut? Poate ca este bine sa abandonez aceste cercetàri ~i periculoasa. Conc1uzia e simpla: Dumnezeu nu pedepse~te
sa tralesc 0 viala normala? Îmi opresc mersul gandirii. Sa pentru bine. Pur ~i simplu noi percepem totul superficial,
facem 0 analiza. Ce reprezinta ultima idee? Frica fata de viitor, consideram drept un bine ceea ce apoi poate ucide iubirea.

, ~. 147
146 ,..~
Înseamna ca adevaratul bine constituie nu ceea ce lucreazl.
. .
pentru dezvoltarea ~i Întarirea vietii noastre, ci ceea ce lucreazi pleld u"[ " definitiv În Rusia. Este natural ca aceasta ..nu se
pentru deSCoperirea . - l'a la nivel de stat. Nazuinta neclara ~i 0b scura ca tre
Întamp
~i Întarirea iubirii În suflet. Dezvoltarea . . . a existat
constituie Unbine atât timp cât urmeaza iubirii. Dumnezcu, naZlIIn
' t,a catre
. iubire ~I umta te
dintotdeauna la poporul nostru, Din aceasta se poate na~te ceva
Notiunile de "con~tiinta" ~i "morala" au degenerat În important. E ste c 1al' ca În ultima vreme nivelul Întelegern
A .,
prezent ~i lucreaza nu pentru iubire ca 0 norma superioara de problemelor a crescut brusc În societate, ln emlSlUme '1 d e
A

unire ci pentru interesele unor grupuri. În socialism, moral a te lCVIZIUne pot fi vazu ti anali~ti straluciti care nu bat apa m
"

. 1 A

fost tot ceea ce a lucrat pentru sprijinirea acestui sistem. PJU<l, C 1 vorbesc clar ~i concret. Se dezvoltii mte egerea
"
.
Morala s<xialista a actionat asupra distrugerii iubirii. În strategicâ ~i gfmdirea distrusa În socialism. Atunci nu era
,

fascism, mOralitateaa actionat În interesul unui grup de oameni neVOle de ea . Atu nci tot viitorul a fost descris pentru totdeauna
uniti dupa trasaturi nationale. 0 asemenea moralitate a permis de clasicii marxism-Ieninismului.
A'
distrugerea vietii, a iubirii În orice dimensiuni. În America În general, socialismul Încetatenit cu succes m RUSIa, a
zileJor noastre moralitatea actioneaza asupra statului ~i Însemnat 0 Încercare de creare a gândirii strateglce, De ce n~
reprezinta ceva Între morala socialista ~i fascista. Interesele de au fost În Rusia filozofi putemici pâna la r~volutieA?Probabll
. .
corporatie Care unifica pe principiul banilor ~i bunastarii pentru ca once filozof aJ'un ge inevitabtl la mtelegerea
, . . ,.
elimina iubirea care ajuta la unirea ~i supravie(uirea tuturor. no tlumlor
" de" D Ivm " ~i uman". $i aceasta constltUie Impactu 1
" A A
,
.
Probabil ca este timpul sa inlaturam sloganul: superior al gândirii strategice. Intrucat B' Isenca s-a raZbun at
"Noi credem În , A .
Dumnezeu" de pe dolarul american. sever pe cel ce .au gand 1, ' t altfe! temându-se de concurenta,
,

În Rusia contemporana, unificarea la nivel teritorial a limbii iudecând dupa toate a fost destul de periculos sa ~t filoz~f:
~i culturii ca Ii, printre altele, a banilor s-a dovedit a fi complet Intre timp elita intelectualitiitiipoate supravletUim cond.ltu
instabila. Acum În Rusia Înflore~te morala de clan. GrupuriJe foarte pn' elo 'lce Probabil ca socialismul a aparut ca 0 Opozltle
' ..
mafiote, financiare ~i politice poseda 0 morala aproximati v rata
. de conceptiile biserice~ti, de aceea la ideologu, soclahsmu-
"

asemanatoare cu cea fascista. Ea poate fi numita morala de trib.


.
lui a existat 0 asemenea ura fa'" ... de Biserica. Bisenca nu a
. .
Adica se unesc pentru a supravietui. Iata ca de fapt este una din reu~it sa uneasca tara. Întrucât Rusia a fost , 0 tara multma~ona-
,
pârghiile ce duc la aparitiei unei astfel de notiuni cum al' fi Hi~i multilingva, ideile nationale nu au act Ion:at Nu au aparut 0
. .
moralitatea. Este adevarat ca notiunea de "con~tiinta" nu este gândire strategica ~i idei ample care sa .uneasca (ara. laI' Idelle
socialismului au existat pe un teren propice,
148
::>;;~- 149
'
Daca pnmul' razboi mondial ar fi1 'mce p ut m m informa!ionala, politica ~i economica dar prin aceasta poporul
" omentuf'
-
,
ras pan
' d 1111socialismului
' "

'
socletatea ar fi P uttu sa se uneascl "
' - 0
supravie!uie~te, atunci este posibila 0 noua conectare la viitor,
mtr-atât Încât ideile Socla . formarca unei semin!e noi ~i apari!ia unei noi civilizatii,
' lIsmulUi
" n-ar fi pnns radacini,
. Dar .
Rusia a fost târâta În r-az bO1U l mondIal' când d eJa .
' era scmdata Care pot fi condi!iile de apari!ie a noii civilizatii? Trebuie sa
, În
clanun ~i gru p uri , B 0l~eVlCII
'" a u reu~it - -
sa uneasca Rusia, Daca fie În contact cu unitatea superioara care asigura un mare bagaj
s-a Întâmplat acest lu'cru, mseamna ca treb'ma sa- se ,mtâmple de viitor, adica iubire de Dumnezeu, credinta În Dumnezeu,
.
De ce era nevoie de 0 asemenea cantitate d"e sange ~I morti de nazuinta catre Dumnezeu, cunoa~terea lui Dumnezeu, introdu-
dragul sentimentului de' umtate? 'ln aceasta cerea Divinului În toate, Întelegerea voin!ei Divine, sentimentul
se ascunde un
oarecare paradox , P nntre . ,
unita!ii depline cu Întregul univers, contact intensiv cu viitorul,
altele, "
ammtImdaca partlcularitatile.
dezvoltarii ~i pieirii c'IVITIza!lel, atunci acest para d ox dlspare.
" 0 noua Întelegere a lumii, formarea gândirii strategice,
-
'

..
Sa ne aducem aminte de hleroghfa perceperea religioasa ~i fIlozofica a lumii, Înflorirea culturii ~i
, oriental" a, U mversalul na~te
'

partlcularul. .
Din Î ntregu1 umtar se despri d d dezvoltarea civiliza!iei. Ceea ce are loc În lume În ultimii 0 suta
, n etallIle. Orientul "

.,
gande~te prin notiuni de umtate' ~, pnn ima g ini . 0 cCldentul pnn ,
de ani este 0 În!elegere intuitiva a faptului ca civiliza!ia actuala
, '
'

notlUm" dlscrete , L a 'mceput, savan!ii n u au putut În!elege va pieri, De~i de sus se frâneaza orice descoperire tehnica prin
urmatorul fenomen . În cazu l traumatism e 1or cerebrale, care au care sa se faca un salt de neÎnchipuit Înainte, civilizatia pierde
,

dlstrus gândirea log Ica,


' - un european a pler ' ..
'd ut poslb,htatea de a totu~i treptat iubirea, Apar Încercari febrile de a restabili
scrie cuvinte iar ch mezul ' continu r" - nivelul unitatii, De aici explozia ideilor ~i conceptiilor
. ' ,a Im~tlt sa deseneze
hleroglife.Orientul este' mal mult onentat s socialiste, fasciste, religioase, de clan ~i mafiote, Lumea se
pre VlItOr.
" Cu cât
este mai mare se n l'Imentul unirii, cu atât Îndreapta spre unitate ~i iubire. Procesul este destul de
mal' ampla- este
'.
dlmenslUnea interactiuni
, ,
chinuitor dar legic ~inceesar,
, l '1n vlItor ,CIVI
' Once'
"
' l Iza!le
' se dezvolt-
din blocul m' f'ormatlOnal, din samânta ~I. pachetul vlItorului,
"a Gândurile mele sunt sustrase de 0 durere În stomac. Ah, da,
,
Apol religia ~i filozofia se transforma ' În
, ~t"IIn(â,- care ,mcepe sa am uitat de tot viitorul umanitatii, În informa!iile pe care eu le
"gandeasca" cu nof" ,lUm matenale separate . S e d ezvolta- loglca
. pot tipari exista un oarecare pericol, dar totodata ~i un fol os
adlca
'-" ~tllnta
, d'espre mterdependent a ,
d'Ifentelor procese' determinat. Care este totu~i acel pericol? Diagnostichez, Apare
petrecute În tim p ~I spatlU. , , .
, . " Are loc m onrea clVIhza!iei,
'fi' din nou frica fata de viitor ~i fata de sine, "Când se va termina
Rehgla ~i filozofia d'evm cultura-' lar c u Itura se transforma În 0 datii cu asta?" - ma gândesc cu necaz, 0 pacientii mi-a scris 0
T . plere.
civilizatie ~i c'IVI,zatla , '
Dacii ea plere . ca structura notita: "Am citit toate car(ile dumneavoastra. Lucrez asupra

[51
150 .:,>;t-
propriei persoane. Nu reu~esc nimic. Oare sa ma Împu~c?"
mai rau, cu atilt este mai bine". Astazi, pentru a supravie(ui,
Cand explic unor asemenea pacien!i ca nu trebuie Sa cada În
Rusia trebuie sa dezvolte activ tehnologii noi. ~i cu cat
depresie, ca a~teptarea ~i frica sunt cauza acestei stari, atunci ~i
recunosc mai clar savantii ~i politicienii ca resursele naturalese
eu ma simt mai bine. Apropo, de data aceasta, În plan subtil
epuizeaza. cu atât mai mari sunt ~ansele de refacere radicala În
omenirea viitorului arata straniu. Din ea se desprinde Înca un
toate domeniile.
grup mie. lnteresant, ce fel de oameni sunt ace~tia? Cum sa
Pentru prima data În istoria omenirii noi am devenit un tot
ghieim, de ce sunt ei diferi(i de viitorul omenirii? Trebuie sa
unitar pe Întreaga planeta. Noi putem pieri maine sau rena~te.
vedem de ce sunt ei legati. Dupa caracterul legaturilor determi-
nam func(iile lor ~i dupa diferen(a ~ifunc(ii determinam prin ce În situa!ii criticc omului i se deschid posibilita(i superioare.
se distinge acest grup de omenirea viitorului. Probabil ca ele se vor deschide acum pentru Întreaga omenire.
De fapt, principala posibilitate superioara, care se deschide
Diagnostichez ~i vâd un tablou curios În plan subtil. Acest
grup de oameni este legat de Venus În viitor. Se pare ca peste pentru fiecare este dobandirea acelei stari care se poate num.
iubirea Divina din inima fiecaruia dintre noi.
aproximativ 600 de ani Începe colonizarea
"vecinei noastre".
lar peste 1000 de ani Începe asimilarea stabila. Deci civiliza(ia
Într-o mica Încapere s-au adunat pacien!ii. lntru ~i Încep sa
noastra va da 0 noua civilizatie venusiana. Nu este exclus ca În
prezint 0 lectie scurta.
acela~i fel civilizalia mar(iana, care a pierit, sa se fi transferat
pe Pamant. Astazi, 0 asemenea civiliza(ie care piere ~i rena~te Înainte de a primi, la Început omul pierde. Cu cat
este Rusia. Dar noi ne apropiem de acel moment, cand pentru trebuie sa primeasca mai mult, cu atiit mai severe sunt
salvarea omenirii nu ne trebuie 0 filozofie nalionala, care la Încercarile anterioare. Daca la om capacitatea de a accepta
urma urmei este ucigâtoare. Este nevoie de un nivel mult mai orice boalâ este mare prin pastrarea iubirii, atunci aceste
Înalt. Apropo, ideea socialistâ de unitate a tuturor oamenilor de Încercari au loc numai În plan subtil, rara sa se dubleze În plan
pe Pamant ~i-a jucat rolul sau pozitiv ~i poporul rus, care În exterior. Însa daca posibilitatea de a pastra iubire nu este mare,
general este privat de obiceiul de a gandi În mod Îngust, atunci Încep neplacerile, boala, etc. Acum se apropie spre noi
viitorul luminos. Nivelul capacitalilor ~i a posibilita!ilor
nalional, este gata sa creeze ~i sa accepte 0 asemenea gandire.
Rusia se aflâ Într-o situalie interesanta. Pe de 0 parte, exista un omenirii În viitorii zece ani va cre~te inimaginabil. Orice
nivel intelectual ~i cultural deosebit de Înalt, pe de alta parte 0 dezvoltare are Ioc fOr(at Într-o masura mai mica sau mai mare.
economie În stare critica. A~a cum a spus Lenin: Cand cre~te mai mult avantul fericirii, omului Îi raman doua
"Cu ca! este ie~iri: fie nazuin!a con~tienta catre Dumnezeu ~i iubire, fie

152
.~>~ 153
pierderea par(iala sau totala a ceea ce el nu merita. Daca
martor rn-a indicat pe mine. Investigatorii mi-au explicat ca
funda(ia casei este calculata pentru cinci etaje iar conducatorul
este vorba de 0 problema politica. "Trebuie neaparat gasit un
~antierului a construit zece etaje ~i ÎI Începe pe al unsprezece-
vinovat. Astfel, tu trebilie sa fii Închis." Am avut Însa noroc.
lea, fericirea lui de multe etaje nu va (ine mult. Pentru a pa~i În
Eu ma ocup de afaceri, am rela(ii, am prieteni ~i s-a iscat zarva.
ziua de mâine noi nu trebuie sa avem agresiune fa(ii de ea.
De aceea, mili(ia a Început sa aiba Îndoieli.
Daca noi trebuie sa primim bani ~i acest lucru este Înso(it de
- $i ce s-a Întâmplat cu martorul care v-a indicat pe
frica, ura, regrete, Îndoieli - ob(inerea banilor duce la Îmbolna-
dumneavoastra? - am Întrebat eu cu uimire. - A fost pus oare?
vire. Framântarile pentru viitor, frica permanenta pentru ziua
- Nu ~tiu, - a raspuns el. - Dar dupa aceea, dupa ce rn-a
de mâine, gândurile macabre despre sine ~i despre viitor sunt
indicat pe mine, eu rn-am apropiat de el, i-am strâns mâna ~i i-
acele semne care priveaza ~ansele de a primi viitorul. De aceea,
am spus: "Nu va port pica". La aceasta, cei prezen(i au Iacut
prin pocain(a elimina(i În primul rând agresiunea fa(a de
ochii mari. Situa\ia a fost atât de ridicola, dar eu am În\eles ca
iubirea legata de viitor. Dumneavoastra trebuie sa percepe(i
port În mine un ghinion evident. De aceea, nu am avut preten\ii
caracterulsecundara ceea ce are lac mâine sau În viitor În
fata de nimeni. Sunt condus În carcera, iar În buzunarul meu se
compara(ie cUiubirea. Începe(i.
afla cartea dumneavoastra. Au Început sa ne scotoceasca.
Trec În camera de alaturi ~i dupa un timp intra primii
Paznicul gase~te cartea ~i cite~te: ,,Lazarev. Diagnosticarea
pacien(i. 0 pereche casatorita. Eu ÎI recunosc pe barbat, el a
karmei". Îi face semn celuilalt paznic, aratându-i cartea. "Uite-
fost la mine la consulta(ie. "Tentativa de omor", - Îmi aduc
te, - spune el, - acesta e deja al cincilea".
aminte eu.
- Ce s-a Întâmplat mai departe?
- Spune(i-mi ce s-a Întâmplat cu dumneavoastra, ma
- Pai, mi-au dat drumul. De~i, la drept vorbind, eu nu am
adresez eu lui.
mai prea sperat. Probabil ca În mine ceva s-a schimbat.
- Dupa cum vede(i, am fost eliberat din arest, - zâmbe~te
- Bine, - spun eu. - Despre logica umana existenta În
el - cu toate ca eu eram pregatit sa ramân În arest. A~a mi-au ~i
statul nostru nu yom vorbi deocamdata. Când rn-au sunat, eu
spus.
am diagnosticat-o pe so\ia dumneavoastra. În câmpul ei a
- $i totu~i ce s-a Întâmplat?
existat moartea so\ului sau exprimându-ma mai frumos, starea
- Tine(i minte, a avut loc un atentat la viala conducatorului psihica interioara a ei a fost atât de dizarmonioa~a, Înc~t ~c~~~
regiunii. Trebuia gasit un posibil uciga~. Daca nu-I gasesc,
lucru s-a reflectat În mod negativ asupra vle(ll ~l sanata\lI
mili(ia va avea probleme. I-au adunat pe cei suspec(i ~i un
so\ului ei. Care a fost cauza unei asemenea stari? Frica

154 ''',.~
155
permanenta, framântarile .. profunde fa!a d
de'preSla, preten!lIle
' 0 asemenea situati ? Î e j)acii vorbim concret, atunci este vorba de iubire fa!a de
barba.t D e ce se putea na~te
. e. ntrucat so!uI
A
j)lImnezeli. Dar pentru aceasta trebuie sa existe lupta ~i
a aSlguratstabilitatea suprema' A
m familie . CA .
an d donn!ele femeii lInitatea a doua contrarii. adica a principiilor masculin ~i
se Înfâptuiesc , când Sot ,.
. , sa apara
.u l se stradule<te
y s'a nu permlta Feminin. Femeia Întruchipeaza haosul, iar barbatul ordinea. În
. . ,
nici 0 em 0 le negatlva, când el se Înab'
! .
u~a pe sme de dragul plan sllperiar baosul ~i ordinea constituie unul ~i acela~i Jucru.
stabilita!ii y<i a r',Ipsel conlllctuaie 1 .
a sO!le apare 0 gândire lar pentru a se uni Într-un aspect superior, au lac procese
unipolara y<i atun c 1' cea mal'. mIca.' d
esta bT
1 Izare sau posibiJa oscilante. Haoslll se schimba cu ordinea, iar ordinea se schimbâ
nep/acere duce la explozla. preten!iilor fa!a de barbat la
. .. cu haosul marind altemativ concentrarea asupra unuia dintre
framant'
~n pentru vlltor ~i depresie. '
aspecte. Noi marim amploarea conf/ictului ~i, ca atare, trebuie
D upa expresla ochilor viid c' A A,
, a e / nu ma' mteJe . g e pana 1a sa nazuim mai putemic spre unitatea care transforma aceasta
capat. Continuu sa expJic:
Illpta nu În nimicire ci În dezvoltare. Gradul Înalt de unitate ÎI
- Exista doua feluri de depen d enta' de um' .
an. P nmul este constitu;e iubirea de Dumnezeu. Când unul din so!i se supune
agresiunea . AJ d 01.1ea este servi/ismuL În . ..
A. pf/mul caz eu Il cale lallntric pe deplin eeluilalt, dezvoltarea se Încheie ~i Începe
m plcioare pe ceilal!i de d . ..
ragul proprulor dorin!e, Îi urasc pe Îmbolnavirea omului ~i a familiei. În Închipuirea multora,
cel care m -a A'.mJoslt, ma supar e
pace/a care mi-a În~elat conf/ictul Înseamna palmuire. Conf/ictul Înseamna acea situa!ie
a~teptarile . În al d 01ea.1 caz eu ma J .
ca c pe mme de dragul În care exista pu!ina iubire. Pentru mul!i, no!iunea de "conf/ict"
omului iubit s'au stlmat punându-ma A
. mtr-o dependen!a ~i no!iunea de "iubire" sunt incompatibile. De aici apar
mterioara fa !a de e l. T0Jerez donn!ele. . ..
capncllle, ma straduiesc probleme. Barbatul este mai spiritual din na~tere, adica poseda
sa stârnesc la el numal. emo!1I .. '
pozitiv e. :;;..
tl~ ceva, care a fost 0 gândire strategica. Ceea ce este neeesar În perspectiva
parerea cuno~tin!elor des pre d
~~neavoastra? "Prea cumseca- supravie!uirii. În acela~i timp, barbatul este mai ordonat decât
de". Timiditatea ca ~I. grosolanra trebuie Sa aib'
'. -
a 0 1ImIta. femeia, iar oriee Jucru metodic Înseamna deja limitare În
D umneavoastra Îi acord' . '.
a~ O~~lul mal multa grija ~i stabilitate informa!ii. A~a cum a spus un specialist: "Pentru ca sistemul sa
decât este Perm'IS. 0 lamllre norm
a /-a presupune apari!ia fie stabil el trebuie sa fie clatinat". Femeia este de la natura mai
copiilor pe Jume. Pentru aceasta treb' - .
ule sa eXIstearmonie Între sensibila, dar e mai haotica. Din aeeasta cauza deschiderea ei
parin!i. Pentru dumneavoastra
- armonja . .
0 constltule stabilitatea pentru ob!inerea de informa!ii este mai mare decât la barba!.
.
~i lipsa starii c on fi Ictuale. Deci iata' ca armonra. reprezinta nu
De aici apare intui!ia crescuta. De aceea, atunci cand apare un
oprirea ~i a~teptarea a ceva CI.' dezvoltarea ~i nazuin!a spre ceva.
fenomen, prima data teritoriul lui ÎI examineaza femeia iar

156 .~;;t.
157
apoi, dând mândru din umeri, vine dupa ea barbatul, organi- dumneavoastra. Cu cât ne este mai frica de viitor, cu atât mai
zând un teritoriu nou ~i conducându-I. Eu am constatat acest puternic suntem ata~ati de prezent. Acolo se destrama, bine,
lucru În leqiile mele ~i la consultatii. La Început veneau numai aici noi totul Întarim. Cucât Întarim mai mult prezentul, cu atât
femei simtind intuitiv importanta informatiilor. Acum, la mai puternica este frica secundara În fata viitorului. Mergem
lectiile mele vin uneori mai multi barbati decât femei . În ultima mai departe. De ce apare frica fata de viitor? Asta se Întâmpla
"
vreme au aparut În sala mai multi tineri. Dar iata ca principiul atunci cand transformam viitorul În scop. Cand pentru noi
de sistem masculin ~i principiul intuitiv feminin ca manifestare fericirea suprema 0 constituie spiritualitatea, nobletea, idealul,
superioara Înseamna unul ~i acela~i lucru. La fel ca ~i haosul viitorul atunci noua ne este frica sa le pierdem. Cu cat ne
care reprezinta 0 manifestare superioara a ordinii. lar la primele concentram mai intens asupra viitorului, cu atat se na~te În
nivele acestea lupta Între ele, dezvoltând conflictul ~i suflet 0 frica mai mare. Atunci noi ne aga(âm de valorile
acumulând din ce În ce mai multa iubire. prezentului ~i devenim agresivi. Dumneavoastra ali transformat
- lertati-ma, am deviat de la subiect - spun eu pacientului. În tel principiul masculin, spiritualitatea, principiile ~i idealuri-
Frica interioara ~i depresia sotiei dumneavoastra constituie
le. La Început aceasta va duce la explozia despotismului
rezultatul faptului ca dumneavoastra i-ati asigurat 0 stabilitate masculin ~i a agresivitatii fata de femeie, a sentimentului
superioara. Ramâne sa raspundem la Întrebarea de ce ati Tacut superioritatii asupra ei iar apoi la Înclinarea ~i ploconirea fata
acest lucru ~i de ce ar fi trebuit s-o faceti? Ce credeti
de principiile feminine.
dumneavoastra - ma adresez eu tânarului. El a cazut pe Va aduceti aminte, În lndia, daca primul copil nascut era
gânduri. Eu Înteleg ca el nu raspunde la aceasta Întrebare, dar fata, ea era omorata. Priviti, ce interesant s-a dezvoltat
odata ce el e obligat sa se gândeasca asupra ei, Îi va aparea iudaismuI. Citim Vechiul Testament. Avraam a nascut pe lsac.
intentia de a rezal va problema macar obligat ~i Înseamna ca A nascut! Ce conteaza femeia cand prioritatea imensa 0
elimina energie pentru rezolvarea ei. Atunci raspunsul pe care constituie principiului masculin, spiritualitatea, principiile ~i
am sa-l dau eu se asimileaza mai repede ~i pentru 0 perioada regulile. Acum omul se considera evreu. Daca el are 0 marna
Îndelungata. evreica, atunci tatal deja nu mai conteaza. Femeia na~te ~i
Deci, care poate fi cauza comportamentului
pentru aceasta ea nu are nevoie de barbat. Înclinarea În fata
dumneavoastra? - repet eu Întrebarea ~i tot eu raspund la ea; - principiului masculin duce treptat la Înclinarea În fata
ViitoruI. Dumneavoastra va framântati pentru viitor. Va este principiului feminin. Înclinarea În fata principiului feminin
teama de el ~i frica va obliga sa Întariti prezentul
duce la decadere. Dumneavoastra ati desconsiderat stabilitatea

158 .~,>;y; 159


superioara a so!iei ~i la ea a pornit programul de autodistrugere. permis de la Început uciderea ~i distrugerea altora de dragul
De Îndata ce ea a dorit copii. a fost necesara oprirea ~i 0 portie ideii luminoase.
de instabilitate. Dar, odata ce dumneavoastra constitui!i cauza . Îmi aduc aminte cum am cumparat cartile noi ~i foarte
problemei, tocmai dumneavoastra trebuia sa ajunge!i la frumoase, operele lui Marx ~i Engels În doua volume. În aceste
Închisoare. Când rn-au sunat, eu am transmis ca sOfia dumnea- opere a fost expusa esen!a ideilor la Înfiiptuirea carora
voastra sa se puna imediat În ordine. Schimbarea ei. capacitatea indemnau. Pe mine rn-a uimit fraza lui Engels: "Când este
dumneavoastra de a accepta distrugerea totala a destinului, a vorba despre interesele proletariatului, nu poate fi vorba de nici
vie!ii, a sanata!ii ~i familiei. toate acestea au permis În ultimul 0 morala ~i etica". Adica unitatea care oferea iubirea a fost
moment Îndreptarea situa!iei. Nu va Înclina!i În fa!a ideii adie! aruncata de dragul unita!ii unui grup de oameni, În cazul actual
În fa!a ferieirii spirituale, nu va Înclina!i În fa!a copiilor ~i În fiind vorba de clasa proletariatului. Prejudicierea unei
fa!a fericirii materiale. asemenea morale a adus roadele sale evidente. Deci, iata ca
Privi!i cum s-a prabu~it socialismulla noi. La Început a avut dezicerea de iubire, de Dumnezeu, prin elaborarea oricârei idei,
loc Divinizarea viitorului luminos. Daca s-ar fi pastrat iubirea oricarui principiu masculin duce destul de repede la transfor-
~i credin!a În Dumnezeu, atunci teoria s-ar fi unit cu practiea. marea În principiul feminin, iar apoi la pieire. Întreaga noastrâ
Atunci principiul planificarii din socialism, strategia concen- tara s-a rugat un timp Îndelungat pentru viitor, uitând de iubire.
trata În directia educarii copiilor, dezvoltarea educa!iei ~i La Început s-au omorât reciproc de dragul viitorului fericit.
culturii s-ar fi unit armonios cu principiul feminin, cu banii, Apoi s-au ata~at de prezent, invidiind, urând ~idezicându-se de
afacerile, economia ~i comer!ul. Teoria ~i-ar fi dictat regulile tot ce era sfânt. Apoi s-au destrâmat, ajungând la limita pieirii.
sale, iar economia ~i practica pe ale sale. Lupta lor, confIictul Noul conducâtor sovietic s-a ata~at din nou de ideea despre
dintre ele, ar fi dus la 0 nazuin!ii mai puternica spre Dumnezeu viitorul luminos. Din nou au aparut tensiuni ~i dominâri
~i spre iubire ~i În acela~i timp, 0 datii cu aceasta, s-ar fi reciproce. Dupa aceea a urmat 0 perioadâ mai lejerâ, În care a
dezvoltat cunoa~terea ~i dezvoltarea teoretica a omului ~i avut loc câderea moravurilor ~i cultul materialului. Aceastâ
societâ!ii. Economia ar fi devenit mai fIexibila ~i mai pu!in ma~inâ de tocat carne de pe teritoriul !ârii noastre a clâdit
dura. Dar Întrucât cu ocazia apari!iei socialismului iubirea fa!a treptat subcon~tientul nostru Într-o concordan!ii mai mare cu
de Dumnezeu a fost schimbatâ cu viitorul luminos, s-a nascut armonia. A devenit sinuciga~â ~i Înclinarea În fa!a ideii ~i În
modelul de gândire unipolara. Teoreticienii socialismului au fata banilor. Dacâ iubirea râmâne În urma lor, atunci prâbu~irea
nu se poate opri.

160 :;;.;t.- 161


Din tara ateismului de masa Rusia a devenit treptat 0 tara cu
formele sale - atât atunci când v-au vindecat prin distrugerea
adevarat credincioasa. La Început religia ajuta omul sa se ridice
viitorului, cât ~i atunci când ati pierdut prezentul. Daca
~i sa faca primii pa~i iar apoi poate sa frâneze omul care merge
dumneavoastra yeti percepe prioritatea Divinului asupra
În directia lui Dumnezeu. Organizatia religioasa activeaza dupa
oricarei fericiri umane, când yeti Întelege ca iubirea nu numai
legi umane. Dogme, stereotipuri, revendicari, cu cât ajuta cu
da dar ~i ia, atunci dumneavoastra Încetati sa fiti robul
atât frâneaza. De aceea Serafim Sarovski a plecat de la
umanului. Încereati ca În orice situatie sa simtiti ca primul
manastire ~i s-a rugat În singuratate. Poporul rus, privat de
impuls trebuie sa fie spre iubire. Daca tot ceea ee se petrece va
organizatii religioase puternice, s-a adresat izvorului
eonduce spre Dumnezeu, Înseamna ca prima reac!le asupra
primordial, Bibliei, extragând de acolo informatii, curate ,
oricarui eveniment trebuie sa fie 0 izbucnire a iubirii. lubirea
netulburate. lar acum toemai În Rusia are loc nàzuinta caire
nu doar creeaza, dar ~i distruge Întrucât este imposibila
Dumnezeu ~i aceasta nu este formala ca În multe din tari le
dezvoltarea fara distrugere.
Occidentale ~i Orientale, ci curata ~i sincera. Înseamna ca
exista posibilitatea crearii unei noi gândiri. Înainte, militienii ~i
Eu stau ~i a~tept urmatorul pacient rara sa Înteleg de ce se
func(ionarii au omorât oameni, Înclinându-se În fata ideii, acum
consuma 0 cantitate atât de imensa de energie. Mai degraba, in
fac aceJa~i lucru, Înclinându-se În fata banilor. Este interesant
timpul convorbirii, are loc atât influentarea lui dar ~i asigurarea
faptul ca sunt mult mai muI(i la numar militienii ~i func(ionarii
mea. 0 atitudine corecta fata de lume, conceptia corecta despre
cumsecade ~i totu~i, ticalo~ii ies Întotdeauna la suprafa(à. Cei
lume na~te idei corecte care ajuta la formarea unor sentimente
cinstiti sunt alunga(i ~i concediati. De ce? Explicatia este foarte
corecte. Toate acestea formeaza un comportament corect, care
simpla. Atât timp cât noi ne Închinam În fata ideii sau a banilor,
imprima În gene matrite ale comportamentului viitor.
trebuie sa fim boinavi ~i nu va exista 0 legatura inversa care sa
Pentru a comprima În câteva ore tot ceea ee se petrece cu
permita oprirea functionarului care omoara de dragui
omul În timp de zece ani, este necesara 0 explozie a energiei.
intereselor sale Întreaga tara sau unii oameni ~i nu se va putea . t b de ce nu exista
" M a"' lUre
Apropo, Înainte a existat sufiIClenta.
Îndeparta coruptia iar brutalitatea În cele mai urâte forme ale
ea acum? Sa Înceream sa examinam problema altfel, sa vedem
sale permanent va aparea În noi sau la copiii no~tri.
numai pozitivul În ceea ce se petrece azi. Încetam sa ne uitam
Ma opresc. Gata cu filozofia.
la trecut. Ne yom uita la viitor. Eu am avut Întotdeauna un
- Mergeti, luati loc ~i Începeti Sa lucrati, eliminând prin nivel scazut de energie. Aceasta lipsa trebuia sa 0 compensez
pocain!a agresiunea fa(à de iubire ~i Dumnezeu În toate
prin dezvoltarea sistemului. În general, vindecatorii vindeca

162 163
.~;~
prin ei În~i~i.Cu cât a fost mai periculoasa pentru mine fiecare supravie\uiesc, sa manânc pe saturate ~i sa Înabu~ Înaltele
gre~eala, cu atât mai intensiv trebuia sa ma dezvolt. Acum, avanturi suflete~ti. 0 ra\iune a existat În asta. În primul rând, eu
energie nu exista deloc. Apropo, eu nu am numai un nivel
rn-am Îndreptat nu spre' iubire, ci spre spiritualitate. $i nazuin(a
sciizut de energetica dar mai tratez cu dispre\ ~i tehnicile
mea catre un singur (el rn-a terminat destul de repede.
elementare de a ma pune În ordine. De fapt, pe mine rn-au saivat cei cinci ani de munca pe
Îndrumarea clasica data de Hristos catre to\i vindecatorii: ~antier. iar apoi activitatea, nici pe depat1e Întâmplatoare, de
aceste boli se vindeca numai cu post ~i rugaciune. Întrucât rcpara\ii capitale a caselor vechi: Înainte de a construi trebuia
râdacina fericirii urnane 0 constituie dorin\a, vindecatorii totul diirâmat ~i scoasa 0 cantitate imensa de gunoi. Îmi aduc
pentru a-i trata pe al\ii, trebuie sa rezolve aceasta problema. aminte de primul meu obiectiv de pe strada Tavriceskaia 27.
Postul reprezinta delimitarea treptata ~i ampla Înso\it de Mormane de caramizi ~i gunoi s-au ridicat pâna la etajul patru.
renun(area la viala sexuala, izolarea ~i deconectarea de la Cineva a aruncat capacul de la canalizare. Gaura de canalizare
relaliile sociale, creând acel fond care a permis rugaciunii sa fie s-a ticsit cu caramida ~i murdarie. Eu trebuia sa ma ocup de
eficientâ. Atunci portia de iubire ca 0 apa Învioratoare care uda Întreaga muncii auxiliara murdara ~i natural ca rn-au trimis sa
râdacinile plantelor, a Înviorat sufletul bolnavului ~i el s-a curaI aceasta gaura. În câteva ore eu am cura(at 3-4 metri ~i am
Însanato~it. Gradul de Însanato~ire a depins de cât de puternic ajuns la fund. $i când am Îndepartat ultimul bulgare de
s-a nazuit spre iubire ~i credin\a. Credin(a Înseamna niizuinla murdarie care a acoperit conducta, de acolo a ie~it ceea ce
spre dorin\a. Ea da 0 concentrare maxima asupra iubirii ~i s-au
exista de obicei În gaurile de canalizare. Am zburat afara ca 0
Întâmplat minuni. De ce Hristos nu a vindecat pe nimeni În pasarica, altfel aceasta nu ar fi fost cea mai buna moarte pentru
satul lui? Întrucât la cei care-L cuno~teau s-au ivit senti mente un filozof. Datorita repetatelor riscuri de a muri, ~antierul rn-a
de neÎncredere, Îndoiala, disprel, arogan(â. S-a creat un pol legat de realitatea zilelor noastre (cu atât mai mult cu cât eu am
colectiv de neacceptare, care a Îngrâdit posibilitatea oricaruia falsificat documentele ~irn-am bagat ca electrician).
de a se debarasa de uman ~i de a tinde spre iubire. Ata~amentul fa\a de spiritualitate, idealuri, \eluri Înalte au
Trecem la mine. Niizuin(a mea de a trai 0 via(â obi~nuita a Încetat sa mai traiasca azi. Omul traie~te nurnai cu viitorul.
ajuns la capat. Ceea ce am Îndurat În tinere\e a fost greu de
Când acesta sose~te, el traie~te cu urmatorul viitor ~i la urma
suportat, eu rn-am simlit un om neobi~nuit ~i pentru aceastâ
urmei nu traie~te deloc. Întrucât el nu trâie~te cu prezentul, nu
neobi~nuin(â am avut de platit. La urma urmei am hotarât ferm
are energie sa interac\ioneze cu acesta ~i un asemenea om
sa fiu ca toti ceilal\i. Am Înva(at sa ma supar, sa uriisc, sa

164 .~;:~- 165


devine deosebit de vulnerabil În orice situa(ie ie~ita din comun.
Exista Irei tipuri de atitudini fa(a de via(ii: a~a de mult ~i munca pe ~antier mi-a saivat astfel viala. AI
1) atunci când omuI Spune ca el este fericit ~i lui nu-i doi/ea aspect pozitiv: eu am devenit ca ~i ceilal(i, cel pu(in În
trebuie nimic; exterior. Am În(eles ca acest Jucru e necesar. 0 condi(ie a
2) când el e fericit, are Scopuri catre care tinde; dezvoltarii civiliza(iei il constituie schimbul de informa(ii ~i
3) când omul traie~te cu un singur scop ~i uita despre toate dezvoltarea echilibratii a reprezentan(iIor ei. Ciorile albe sunt
celeIaIte. periculoase, se poate destrama sistemuI de ÎnteIegere. Compor-
De obicei omul Iucreaza periodic În unuI din aceste tamentul, gândirea ~i Iimba pentru mijlocire constituie a
regimuri. Când omul are multa energie atunci poate uni toate necesitate fara de care nu se poate supravietui. Închipuiti-va ca
cele trei regimuri, adica poate fi fericit În fiecare secunda a v-ati urcat Într-un vagon de tren. Ayeti a Înaltime de trei metri.
vie(ii. În acela~i timp, el Î~i poate propune un scop ~i Îl poate AJa'turi de dumneavoastra merge un am cu a Înal(ime de
urma, bucurându-se de procesul Însu~i ~i prin aceasta sa patruzeci de centimetri. În fata se alla unul de doi metri, cu
consume periodic toata energia sa asupra nazuin(ei catre un care comunicati prin intermediul infrasunetelor, În comparti-
scop oarecare. Printre altele, Iasând 0 parte pentru interac(iunea ment s-a a~ezat un am de un metru ~ijumatate care nu vorbe~te
cu realitatea Yom Încerca sa judecam abstract ce este scopul? deloc ci numai clipe~te etc., etc. Fara un numitor comun,
Scopul este aceI ceva care na~te energia dorin(elor. De Îndatii dezvoItarea poate sa se opreasca.
ce Îl atingem, noi fie ne propunem scopuri noi, fie se lata de ce orice comportament ie~it din standard, ca ~i
conecteaza programul de autodistrugere. gândirea, reprezinta un anumit pericol ~i Întotdeauna sunt
interzise de morala. Dar dezvoltarea ~i avântul nu sunt posibile
AstfeI, ce este totu~i fericirea? Este un scop sau calea catre fara a gândire ~i un comportament În afara standardului.
el? Morala care Îi obIiga pe oameni sa fie asemanatori a pomit nu
De fapt nu este nici unul, nici celaIaIt. Fericirea consta În din iubire, ci din frid. De aceea, un am bine educat se
transmiterea energiei atunci când exista un scop ~i deplasarea Îndoie~te deseori ~i este Înfrico~at. A spune ca este rea calea de
catre el. Emanarea energiei tara iubire nu poate avea Joc, deci mijIoc tot nu este corect, ca ~i a spune ca este buna. Aceasta
cu cât eIiberam mai muIta energie, cu atât mai multa iubire va este deseori pur ~i simpIu necesara dar uneori deranjeaza foarte
exista În sulletul nostru. Eu am trait numai cu Scopuri - prin mult. Noi ne-am obi~nuit sa pomim de la notiunile: fie este
aceasta s-a dezvoltat gândirea strategica, dar nu putea continua bine, fie este rau. Când te ocupi În mod serias de cunoa~terea
lumii, mai devreme sau mai târziu, ajungi la 0 concluzie
166
:,;."*,
167
simpla. Pentru caracterizarea exacta a obiectului, interpretarea Concluzia este aceea~i: daca omul se adreseaza pentru ajutor, el
unica este imposibila. Orice obiect sau proces este caracterizat trebuie Întotdeauna ajutat, dar acest ajutor trebuie sa fie
suficient numai atunci când În caracteristica lui sunt prezente profesional. În cazul de fata, femeia a procedat corect, dând
doua puncte de vedere, contradictorii. FilozofiaorientalA mancare ~i nu bani. Pur ~i simplu, pentru un ajutor profesional
considera ca nu trebuie sa ajuti omul când este bolnav, el este necesara mai multa forta ~i deseori ne este mai simplu ca
trebuie sa-~i plateasca karma. Filozofia occidentala considera sa rezolvam problema oferind bani sau trecând pe lânga.
ca trebuie tratat fiecare om. În concluzie: trebuie tratat fiecare Îmi aduc aminte ca 0 alta pacienta mi-a povestit 0 Întâmpla-
dar acest lucru trebuie Tacut inteligent, adica Începând cu re a so(ului ei:
sutletul. - El este un om deosebit de bun. Înainte, noi am avut multi
Urmatoarea pozitie: sa faci milostenie sau nu? Va bani iar cuno~tintele au Împrumutat de la el sume mari.
reamintesc ca În India nu se ofera milostenie. Aceasta este Închipuiti-va urmatorul tablou. Vine la el un om ~i Îl implora
soarta ta, trebuie sa fii mul\Umit cu ea. La noi se face miloste- sa-i dea 50.000 de dolari. Sotul Îi spune:" Te Împrumut, dar
nie. Nu demult 0 femeie mi-a povestit urmatorul caz. Când ea dupa aceea ai sa mA ura~ti". El se miloge~te, se jurA pe
s-a urcat În ma~ina, a venit la ea 0 fata cu lacrimi În ochi , Dumnezeu ca a~a ceva nu se va Întâmpla. A trecut un timp iar
cerând pâine. ,.Eu i-am dat un mar. Am urcat-o În ma~ina ~i am cuno~tinta totu~i nu a Înapoiat banii ~i Într-adevar, a devenit
dus-o pâna la mine acasa dar nu i-am dat voie sa intre În du~man. $titi ceva, nici unul din ei nu a Înapoiat datoriile. Cum
locuintii de~i a vrut acest lucru, - poveste~te femeia. - I-am trebuie procedat În asemenea cazuri? Daca refuzi, sutletUl se
adus din casa copilei pâine, chiftelute, i-am dat ro~ii ~i ea a abrutizeaza. Daca dai Îti vor lua ~i ultimul Mnut.
plecat. Deodata am devenit curioasa, eu rn-am Întors sa vad ce -
- Ei, prima regula, spun eu, - este sa uitati de acei bani pe
face. Marul se rostogolea pe pamânt, alaturi ~i pachetul cu care sotul i-a Împrumutat.
mâncarea, iar fetita s-a ascuns dupa colt, urmarindu-ma. Femeia da din mâna:
Probabil a mizat pe faptul ca va primi bani sau ca 0 sa intre În - Aici totul e În regula.
locuintii". - Ei, atunci cei care au Împrumutat, pot fi compatimiti.
În situatii similare, unii nu fac milostenie ~i nici nu ajuta; Tatal unei cuno~tinte a dat 0 data sub forma de Împrumut unui
altul spune ca Hristos a Învatat sa ajuti când e~ti rugat. Astfel, prieten 0 mie de dolari. Fiul I-a avertizat: ace~ti bani mai
omul dore~te sa-~i pastreze iubirea de oameni. Ce sa alegem, degraba nu-i mai prime~ti Înapoi, dar tatal, cu toate acestea, a
Înrairea, indiferenta sau toleranta ~i pervertirea altora. dat banii. A trecut un an ~i prietenul se poarta ca un mitocan ~i

169
,~..~
'''.
168
se eschiveaza ~i datoria tot nu 0 Înapoiaza. Fiul I-a sfatuit pe
fiicut datoria. ~i zvonurile neplacute, provocatoare, curg. ~i cu
tatal sau sa uite de ace~ti bani, ca ~i cum nu ar fi existaI. Tatal a
cat este mai mare suma Împrumutatâ,cu atât mai murdaresunt
renuntat. Dupa un oarecare timp, datornicului i-a murit copi]ul,
zvonurile care se Împra~tie. Totu~i omu] se convinge Întotdea-
0 nenorocire a urmat dupa alta. Dar nu trebuie sa Împrumu(i cu
una pe sine despre ceea ce este convenabil pentru el, adica de
prea multa u~urin(a. Tine(i minte expresia: nu ne duce În ispita.
obicei Împrumuta 0 suma mult mai mare decât cea pe care e
- ~i ce e de facut atunci - Întreabii femeia. capabil sa 0 Înapoieze. Însa atunci când realitatea devine mu]t
Eu ridic din umeri.
mai rea decât modelul ei se na~te frica ~i agresiunea. ~i acum
Trebuie sa aju(i, dar În mod profesional. Chiar daca aceasta
Închipui(i-va ca vine un cunoscut ~i cere 50.000 de dolari
este cel mai bun prieten ~i daca Împrumuta 50.000 de dolari, nu
Împrumut. So(ul dumneavoastra raspunde: "Eu nu pot sa-(i dau
are decât sa ipotecheze pe numele so(ului dumneavoastra
0 asemenea suma, dar pot sa-(i daruiesc cinci mii de do]ari". ~i
locuin(a pentru a nu se Întâmpla situa(ii nepreviizute. Daca
daca În acest caz pomesc zvonurile ~i bârfele, e]e vor fi numai
acest ]ucru nu este legat de afaceri, ci de 0 situa(ie complicata
În folosu] so(ului dumneavoastra ~i este pu(in probabil ca ace]
de via(a, se poate da Împrumut fara garan(ii, dar numai acea
om va veni dupa bani a doua oara.
suma pe care sunte(i gata s-o pierde(i, adica sa 0 faci cadou
Impulsul iubirii, compasiunii ~i al ajutoru]ui noi trebuie sa-I
prietenului. Cel mai bine este sa-i daruie~ti a zecea parte din
emanam Întotdeauna, dar acest ajutor nu trebuie sa dauneze
suma ceruta. Închipui(i-va starea psihologica a celui care a
sufletului omului. Acest lucru se Întâmpla atunci când el este
Împrumutat. Suma este mare, a primit-o u~or ~i este greu sa 0
doar superficial ~i Îndreptat numai spre corp. Omenirea se va
Înapoieze. Va aminti(i expresia: te Împrumu(i de ]a a](ii pentru
maturiza pâna la 0 asemenea gândire când vor deveni inutile
pu(in timp, iar banii tai Îi Împrumu(i pentru totdeauna. Ca sa
asemenea notiunica "numaibine" sau"numairau". binele ~i
faci un rau cuiva, sa-] jefuie~ti, sa nu-i dai Înapoi datoria, sa-l
faul. "sa ajuti" sau "sa nu ajuW', "sa iube~ti" sau "sa nu
omori, ]a urma urmei trebuie sa Întrerupi legaturile interioare
iube~ti". Este timpu] sa faurim mode]ul bipolar de gândire.
cu el, altfel, omorându-I, Începi sa te omori singur. Deci, ca sa
Cum se Întâmpla uneori? Omul spune despre so(ia sa: ,,Eu
nu Înapoiezi datoria trebuie sa creezi pentru tine 0 justificare
am iubit-o ~i am facut totul pentru ea, iar ea rn-a trMat, rn-a
mora]a, sa te aga(i de orice fleac ~i sa-] Înflore~ti pâna când
vândut. Cela]alt nu 0 iube~te, 0 jigne~te, Îi da cu piciorul ~i
persoana care te-a Împrumutat va deveni pentru tine cu totul
so(ia nu ~tie ce sa-i mai faca, e blânda ~i ascu]tatoare. A~a ca
straina, rea ~i nedemna. Daca informa(ia despre datorie s-a
nici eu nu am s-o mai iubesc". Apoi acest om se Îmbo]nave~te
raspândit larg, trebuie sa afle cu to(ii cât de rau este ce] care a
de rinichi sau Începe canceru] de plamâni sau de rect. Omul nu

170 :,;~-
171
Întelege nicicum cii nu se poate renunta niciodata la dragoste, atunci pe urma Îngenunchezi ~i În fata tuturor celorlalte. Ce
ca În univers nu exista motiv de renuntare la iubire. Dar pentru inseamna sa te Închini În fala femeii? Aceasta Înseamna 0
el dragostea ~i Închinarea este unul ~i acela~i lucru. ~i cu cât dependentii totala de ea: Dependenta ~i speranla sunt strâns
iube~te mai mult, cu atât mai mult se Închina În fata vietii ~i a legate. Când noi depindem de sperantii, În suflet apare frica ~i
sentimentelor. Prin aceasta el 0 perverte~te, iar ea se riizbuna condamnarea. Frica de a fi În~elat roade sufletul Întocmai ca un
pentru aceasta fiira sa vrea, mai precis se comporta astfel Încât vierme. Se na~te gelozia, supararea, depresia, ura, adica
sa opreasca decaderea propriului suflet. dependenla emo(ionala de femeie, ceea ce Înseamna robie. Un
Iubirea da na~tere la viala, dorinle, frumusele, fericire, altfel asemenea om poate deveni alcoolic.
vorbind la tot ceea ce noi numim bine. Pentru ca iubirea sa Apropo, de ce se bea În Rusia În ne~tire? Aici joaca un roi
existe pentru un timp Îndelungat, trebuie sa apara raul. Adica colosai contactul crescut cu viitorul ~i dependenta de dorinte.
tot ceea ce noi numim rau, distrugerea vietii, a senzualitalii ~i Obiceiul rusesc de a bea la necaz, duce tocmai la alcoolism. Un
dorinlelor. Iubirea exista atunci când exista doua contrarii: daca prieten a remarcat: daca e~ti Într-o companie placuta simti
se unesc ~i se dezvolta Împreuna, atunci dupa un timp, binele bucurie ~i unitate, ~i, oricât ai bea, dimineata capul e limpede ~i
se transforma În rau, iar crearea se transforma În distrugere. totul merge; daca anturajul nu e prea placut, atunci dimineata te
Daca barbatul 0 iube~te pe femeie În permanenla, iar În relatiile scoli cu capul greu. Dar daca ai Început sa bei cu un sentiment
umane Î~i Înfrâneaza periodic dorintele sentimentale, atunci el neplacut, capiezi ~i devii ca 0 fiara deja În timp ce bei, iar
0 ajutii pe femeie sa iubeasca. Arta iubirii este imposibila fiirii despre starea de dimineata nici sa nu mai pornenim. Multi mor
gândirea bipolara, logica Divina trebuie sa fie permanenta, iar chiar În momentul mahmurelii. Spre deosebire de iubire,
cea umana intermitenta, adica sinusoidala. alcoolul la Început te rupe de uman, conferind 0 stare de
Criza serioasa În care intrii omenirea este legata În primul bucurie, de sentiment de zbor ~i cu aceea~i putere apasa de
rând de incapacitatea noastra de a gândi. Atât timp cât noi dimineala asupra a tot ceea ce este uman. Pentru a rabda
Încercam sa Întelegem situatia dintr-un singur punct de vedere, aceasta durere trebuie sa simti iubire, trebuie sa cedezi energie,
noi suntem sortiti sa iubim insuficient. Îmi aduc aminte de un sa fii dispus spre emotii pozitive pentru a ajuta pe cineva,
toast: bem pentru ca noi sa nu Îngenunchem niciodata În primul pentru a compatimi pe cineva ~i pentru a uita de propria
rând În fata saraciei, În al doilea rând În fala fericirii, În al persoana. Însa daca omul Încearca sa Înlature emotia neplacuta
treilea rând În fala culpabilitiitii ~i În al patrulea rând În fata prin alcool, nu are loc depa~irea umanului, se trânte~te u~a, nu
femeii. În general, eu cred ca daca Îngenunchezi În fata femeii, exista ie~ire. Apare dependenta de alcool. Mai departe intervine

172 ;~~ 173


0 agresiune din ce În ce mai accentuata fata de oameni ~i fa!a ~i de toate. Sim!i În permanen(â unitatea cu ceea ce vezl ~l
de sine, iar mai departe autodistrugerea. Rusia, În conformitate atunci frumusetea patrunde În suflet. Orientalul traie~te prin
cu energetiea sa, este 0 (ara bipolara, de aceea, pentru ea, subcon~tient, de aceea no!iunea de contemplare este pentru el
gândirea unilaterala este mai periculoasa decât pentru Occident naturala ~iobi~nuita.
~i Orient. Îmi aduc aminte de un subiect distractiv. În Japonia, turi~tii
Gândurile mele Încep sa se lini~teasca treptat. A avut lac straini alearga cu totii gramada dupa ghidul japonez, iar el
descarcarea, capul s-a odihnit, acum pot vorbi cu urmatorul poveste~te amanuntit despre obiectivele turistice locale. Dintr-
pacient. odata el tace, turi~tii se Învârtesc În jurullui, dupa care cel mai
Îndraznet Îl Întreaba: De ce tace!i, nu ave(i nimic sa ne mai
"
Aceste rânduri le-am dictat fiind cufundat În trecut. Azi spuneti1" Japonezul mirat da din umeri ~i face un gest larg cu
suntem În 10 mai, ieri ne-am distrat de minune, eu rn-am sculat mana: "Aici eu nu trebuie sa spun nimic, aiei trebuie sa
de diminea(â ~i am vazut soarele stralucitor ~i 0 prima vara contempla!i 0 jumatate de ora Fujijama".
timpurie. Trebuie neaparat Tacuta 0 plimbare. Ne-am urcat În Eu stau lânga apa ~i captez senza!iile oferite de ora~ul
ma~ina ~i ne-am dus pe malul raului. Într-adevar ora~ul a minunat acoperit de soarele de mai. A~tept sa apara senza!iile
devenit mult mai frumos, eu observ cu uimire cum s-a care umplu sufletuI. Apoi ne Îndreptam Încet spre ma~ina, ne
transformat, cum s-a Înfrumuse!at Peterburgul de ieri. Noi urcam În ea ~i continuam calatoria. Ajungem la catedrala mea
calatorim de-a lungul minunatei Neve, admirând clàdirile ~i iubita Nicolaevski. Cerul este orbitor de stralucitor ~i cupolele
mari le piete ale ora~ului inundate de soare. Încet-Încet ne aurite fonneaza un ansamblu cu canalul care se scurge, ceea ce
apropiem de Academia de arta. Ne oprim ~i ie~im În locul meu confera un sentiment de sarbatoare. "E 0 zi minunata, - ma
preferat, unde doi sfinqi privesc oamenii care trec prin fata lor gândesc eu. - Va trebui sa dictez astâzi cartea". Acum eu
precum ~i Neva ce curge lin. Cupola catedralei lui Isaac dictez, contemplând cerul care se race~te ~i razele lini~tite ale
straluce~te. În memoria vizuala sunt amestecate cupolele soarelui care asfinte~te. Dimineata au fost În jur de ~apte grade
catedralelor pe lânga care noi am trecut. Te poti opri pentru iar acum sunt deja În jur de douàzeci. De obicei eu pot sa dictez
cinci-zece minute ~i uitând tot ce este pe lume, pur ~i simplu numai dimineata doua-trei ore. Apoi capul devine de plumb,
contempli ora~uI. În timpul mi~carii, frumusetea nu patrunde În intervine un sentiment de pustietate totala ~i Înteleg ca sunt
subcon~tient. Trebuie sa te deta~ezi de toate scopurile ~i sa nu- epuizat ~i este timpul sa Închei. Azi nu am un asemenea
!i propui nici 0 sarcina. Sa te opre~ti, sa prive~ti, uitând de tine sentiment, probabil ca am reu~it sa uit de mine, de problemele

174 175
.~>;;t:
mele, dar u~urin!a ~i sarbatoarea ce a ramas În suflet permit sa
fac acest lucru atunci cand soarele apune. Eu Încep Încet sa ma - Foarte ciudat, - trage ea Încet de cuvinte. - Mie de mult
cufund În trecut, În acea zi În care eu am desfii~urat consulta!ii. nu mai Îmi este deloc frica pentru viitorul meu.
Astfel, stau Într-o Încapere miea, cu con~tiinta pusa la punct ~i - Haide!i sa cautam mai departe, - propun eu. Deodata,
acum trebuie sa intre un pacient. calasul ci se Învioreazâ.

Brusc, a sunat telefonul. Aceasta pacienta este din America. - Spune!i-mi, acest lucru este legat de faptul ca eu am
Ea mi-a pus cateva Întrebari de importan!a vitala. În glasul ei dorit sa-mi iau un al doilea serviciu? Atunci ar fi trebuit sa
era ceva imperceptibil care nu mi-a placut. lucrez ~apte zile. So!ul meu m-a Tacut sa ma razgandesc ~i eu

- Totul este În regula la dumneavoastra? - Întreb eu.


nu rn-am mai dus la lucru. Eu Încerc sa creez un model ~i nu
- Da, totul e excep!ional, - raspunde ea. pot sa ascund uimirea mea involuntara.
Ciudat. În glasul ei, ca ~i În Înfii!i~area exterioara se ascunde - $ti!i ceva, se pare ca noi am gasit cauza, - spun eu. -
Întreaga informa!ie despre trecutul ~i viitorul omului. În mod Doua servieii deodata depa~esc de ~apte ori distrugerea mortala
logic trebuia sa-mi explic ceea ce rn-a nelini~tit, dar eu nu pot. a vie!ii ~i a dorin!elor. Atata timp cat femeia s-a ocupat cu
Psihologia ~i psihoterapia aici nu funqioneaza. Diagnostichez educa!ia copiilor, ea a pierdut treptat ~i pe neobservate mulla
campul ei. Tabloul este pur ~i simplu catastrofal. Totu~i, eu am forta la asigurarea ~i sprijinirea copilului. În ullimul timp, eu
urmarit-o prin diagnostieare. Dar pana acum a fost normal. diagnostiehez deseori Îmbolnaviri grave la copiii ale caror
marne se cufunda cu Întreaga fiin!a În munca. Aici este vorba
- Ce s-a Întamplat cu dumneavoastra, - Întreb eu. %1
~.
;j pur ~i simplu nu de 0 activitate grea, ci de 0 supraÎnciircare
- Nimic deosebit, - raspunde ea lini~tit. ''1.

- Bine, haide!i sa comparam. Nu demull s-a petrecut un evidenta. Acum va voi povesti 0 Întamplare care s-a petrecut cu
'/
eveniment care a avut 0 influenlii catastrofala asupra starii mine nu demult. Eu am plecat cu ma~ina la magazin pentru
1 aprovizionare. Ma apropii de casa, trebuie deschisa u~a de la
dumneavoastra interioare. Aceasta poate duce pe mai departe la il
boli ~i destramarea destinului. intrarea principala, trebuie urcat În lift ~i deschisa u~a locuin!ei.
- De ce poate fi legat acest lucru? - a Întrebat cu precau!ie
Am multe pachete. În mod normal, trebuiau carate În doua
ea. tran~e. Dar eu ma grabesc. Le iau pe toate ~i ma Îndrept catre
- În primul rand, ceea ce viid eu este frica pentru viitorul u~a principala a cladirii. Cu greu, dar totu~i 0 deschid ~i ma
dumnea voastra. strecor În lift. Apas cu capul butonulliftului ~i ma urc la etajul
meu. Pun gen!ile langa u~a ~i 0 deschid. Acum, În doua reprize,
lini~tit, duc pachetele ~i Închid u~a. În holul de la intrare este

176 .~;;t;
1 177
gunoi, murdarie $i mi$una În permanenla narcomanii. Cladirea
lacomie fala de timp. Chiar de s-ar ruga omul 0 mie de ani ca
noastra se alla lânga metrou $i e natural ca se folose$te pentru
sa-i dispara frica de viitor, e pulin probabil sa aiba lac
vânzarea drogurilor. Familiile nevoia$e se ocupa cu placere de schimbari.
plasarea acestora. În hol e 0 mizerie crunta. Acasa scot
Trebuie Înlaturate framântarile pentru viitor. Sa Încetam sa
conlinutul din pachete. Dupa aproximativ zece minute se aude
ne grabim. Sa bem cu Înghilituri mici, oprindu-ne periodic. Sa
soneria de la u$a. Eu deschid U$a Îi vad pe vecinul care
mâncam lini$tit $i cu demnitate. Sa-i ajutam pe allii. Sa nu ne.
zâtnbe$te cu bunatate. "Dumneavoastra ali uitat legatura de para rau de banii cheltuili pe cadouri. Atunci rugaciunea Începe
chei În u$a, - spune el. - 0 puteau fura narcomanii $i aveali sa aiba efect. Eu mi-am dat seama nu demult cât de importante
multa bataie de cap". Eu mullumesc, scot cheile din butuc $i
sunt lucrurile marunte. Nu demult rn-am dus la benziniirie
ma apuc sa examinez situalia. pentru a umple rezervorul. Fata mi-a dat restul cam zece ruble.
Cheia este simbolul bunastarii. De aceea nu este voie sa pui
Primul gând a fost sa-i las pentru un ceai. Totu$i am luat banii.
cheia pe masa pe care se manânca Întrucât atunci când Am ajuns la ma$ina $i am simlit ca În sullet ceva nu e În
manânci, tot ce te Înconjoara intra profund În subcon$tient $i
regula. Altcineva ar fi putut sa ia restul, dar eu, cu caracterul
tot ceea ce este pe masa respectiva, sub forma de simboluri, meu, era mai bine sa-I las. Ma gândeam sa ma Întorc ~i sa las
patrunde În noi. De aceea, este mai bine sa Iii pe masa sare,
ceva bani - cam cincizeci de ruble. M-am Întors deci la casa,
mU$tar, Ilori dar nu $i zahiir sau bomboane, nemaivorbind de
am bagat mâna În buzunar $i am scos 0 suta de ruble. "Cam
chei. Deci, pierderea cheilor Înseamna posibiJe neplaceri În
l multi$or", - am gândit. Cautând mai departe, am gasit 0
destin. Situalia data se poate considera 0 aluzie transparenta
bancnota de cincizeci. Am pus-o jos ~i am spus: "Ace$tia sunt
referitoare la 0 posibila neplacere mai mare. De ce? 0 supraÎn-
pentru bomboane" $i am plecat. M-am apropiat din nou de
carcare nejustificata. Cauza acesteia este lacomia. Cauza
ma$ina $i am Înleles ca lacomia rn-a pacalit totu$i, Întrucât am
lacomiei este frica În fala viitorului, adica dependenla de viitor.
Început din nou sa fiu zgârcit. Daca prive$ti cu atenlie lucrurile
Când omului Îi este frica subcon$tient de viitor, el se ata$eaza
marunte, pOli observa cu uimire cât de pulin daruim. Noi
cu lacomie de prezent ca de un colac de salvare. ~i atunci el
suntem predispu~i În general sa luam, iar aceasta duce la
face totul din lacomie. Lacomul manânca repede $i bea repede.
vampirism. Apoi ne Întrebam de ce nu ne iubim unii pe altii.
Se grabe$te În permanenla, ceea ce Înseamna lacomie fala de
- Mi se pare ca v-am Înleles, - spune pacienta. - De$i eu
timp. Începe sa se zgârceasca la bani. Merge la 0 solicitare
am renuntat la al doilea loc de munca, dorinta mea launtrica de
evidenta pentru a economisi timpul, ceea ce Înseamna din nou
a asigura familia a ramas cea veche ~i atitudinea incorecta fala

178 >''i
,<~
179
de sine a Început sa distruga planurile mele subtile... A~teptati,
În ap fel Încât el trebuie sa se dezvolte, iar munca nu trebuie sa
se poate examina acum câmpul meu?
ne omoare. ci sa ne dezvolte. Înseamna ca supraÎncarcarile nu
Eu ma uit ~i iara~i nu pot sa-mi ascund uimirea. Câmpul trebuie sa fie permanente ~iÎn fiecare ocupatie trebuie sa gasim
este exceptional. Arata ca ~i cum a lucrat 0 armata Întreaga de placerca. Daca nu exista placere. orice activitate se poate
vindecatori. Starea noastra spirituala e asemanatoare unei transforma Într-o suprasolicitare ~i dauneaza sanatatii. Noi mai
ma~ini. Exista 0 limita de viteza ~i 0 limita a Încarcaturii. Daca discutam câteva probleme ~i femeia Î~i ia ramas bun. Eu chem
noi dorim sa marim viteza, atunci stoarcem totul din motor, urmatorul pacient.
reu~im doar sa bagam ma~ina În groapa ~i nu obtinem nimic. Intra 0 femeie În vârsta ~iÎmi poveste~te problemele sale.
Trebuie sa ne schimbam starea proprie, sa devenim putin altfel
- ~titi ceva. de câtiva ani mie Îmi amortesc degetele de la
~i asta va fi egal cu faptul ca ne-am urcat Într-o alta ma~ina, cu maini. lar acum amorteala a ajuns pâna la umeri. Doctorii mi-
posibilitati mai mari ~i cu un motor mai bun. Atunci, depunând au pus cinci diagnostice diferite. Vnul, cel mai posibil este
mai putin efoT!,noi putem calatori cu 0 viteza mai mare. Oricât tumoare În zona gatului care Începe sa se dezvolte. Vn
I-ar invidia ,2aporojet" pc "Mercedes", 0 viteza mai mare nu diagnostic exact ~i definitiv doctorii nu au putut pune, de~i am
va atinge.
parcurs toate formele diagnosticarii existente astâzi. Pâna la
Odata, 0 cuno~tintâ mi-a povestit un fapt curios: aceasta situatie eu am ocupat multi ani posturi de conducere În
Calatoresc cu "Fordul" cu 0 viteza de 130 de kilometri, ajung" domeniul tehnie. dar din cauza bolii a trebuit sa ma transfer la
din urma un ,.Moskvici". Încerc sa-J depa~esc, nu-mi da voie. Linait serviciu.
Eu maresc viteza, el de asemenea ~i iata ca amândoi zburam cu
- Dar nu v-ati gândit Ca boala j:ste legata de activitatea
0 viteza de 150 kilometri la ora. Deodata observ ca la el, din
dumneavoastra?
fata ma~inii, iese un fum alb ~i ni~te piese de schimb zboara În Ba da din umeri.
aer. Printr-un miracoll-am ocolit pentru a nu ma lipi de el. Ma
- Nu ~tiu. Nu rn-am prea gândit la asta. În general, nu prea
opresc, sar din ma~ina ~i ma reped la ,.Moskvici". Ma uit, În
am avut greutati. Am avut 0 intuitie buna ~i am prevazut multe
capota sunt ni~te gaurele, iar ~oferul sta ~i prive~te buimacit În
lucruri.
jur. Se pare ca au zburat pistoanele, au gaurit capota ~i au
- Orice conducere, - Îi explic eu, - este legata de 0 intuitie
zburat În toate partile".
superioara, de un contact superior cu viitorul. Pentru a conduce
Indiferent daca te fortezi pc tine, fortezi pe altii sau tehnica
trebuie sa faci prognoze, iar În acest caz nu te descurci Tara
acest lucru nu duce la nimic bun. Pur ~i simplu omul e alcatuit
intuitii. Deci, iata ca daca omul, având 0 functie de conducere,

180 .~;~
181
se framântâ În permanen(ii pentru activitatea sa, adica pentru durere. Dar 0 sensibilitate crescuta ~i un contact larg cu viitorul
viitor, se enerveaza, atunci când Întâmpina 0 situa(ie ie~ita din Înseamna 0 fericire deosebit de ampla. Tot ceea ce nu putem
comun, se supara pe cei care nu i se supun, el poate sa capete incheia cu 0 durere ;;ufIeteasca, Încheiem cu cea fizica.

boli foarte serioase. Cu viitorul e periculos sa glume~ti. lar Merge!i, a~eza!i-va ~i Începe\i sa lucra!i asupra propriei
persoane, aduce!i-va aminte toate situa(iile petrecute Într-o
activitatea de conducere este un putemic catalizator. De aceea,
perioada de aproximativ doisprezece ani.
cel mai bun conduciitor este omul care nu este ata~at de viitor,
adicâ, pe de 0 parte are 0 intui\ie foarte Înalta, iar pe de altâ
parte poseda pragmatism, individualism, ~i 0 bunatate de Femeia iese ~i eu cad pe gânduri. Pacienta care nu demult a

neÎnvins. Un conducator idealist, Într-o perioada scurta, poate sunat din America mi-a pus 0 Întrebare interesanta.

distruge Întreprinderea sa precum ~i tara daca el e pre~edinte. - Acum În America se observa un oarecare praces straniu,
Un asemenea conducator, pe de 0 parte se rezuma la jumata!i - a povestit ea. - Sub orice pretext, aici se Închid Întreprinderile
de masura, fiindu-i fricâ de reforme radicale, iar pe de aIta mici. Poporul este tot mai mult Îndemnat ca sa treaca la

parte se lanseaza În proiecte negândite ~i nereale, care În societa!i de stal. Toate acestea, oricât de ciudat ar parea,

practica se dovedesc a fi paguboase. amintesc de sacialism. Cum se poate explica acest lucru?

Sa trecem la dumneavoastra, - spun eu. - Degetele de la - Particularului Îi este complicat sa conduca, el va avea
Întotdeauna 0 parere proprie. Fiecare particular trage spuza pe
mâini sunt antene care leaga viitorul cu prezentul. La
dumneavoastra amplitudinea dorin!elor este crescutâ ~i ca turta lui. !ndividualismul a Început sa omoare America. De

atare, ave(i un contact crescut cu viitorul. Dar dumneavoastra aceea, pentru a se uni ~i a forma 0 gândire colectiva, America

nu a\i trecut prin purificarea prabu~irii viitorului. Momentele trebuie sa mareasca procentul Întreprinderilor de stal. Trebuie

de incertitudine, frica, depresia v-au vizitat mult mai des decât sa gase~ti du~manul Împotriva caruia trebuie sa se uneasca to!i.

este permis. Tot ceea ce a\i reu~it sa transmite\i copiilor ~i Trebuie creatâ ideea În jurul careia se strâng to!i. ~i faptul ca

atitudinea lor incorectâ fa(ii de lume se dezvolta mai departe. acum ,În ~coli se introduce uniforma pentru to!i elevii,

Daca aceasta ar fi fost numai problema dumneavoastra, atunci constituie de asemenea 0 Încercare de a reface con~tiin!a

dumneavoastra v-a\i fi Însaniito~it, lasând munca. Cui i se da colectiva distrusa. Cu cât mai ampla ~i profunda este ideea În

mult, de la acela se cere mult. A~a se pare ca e seris În Biblie. jurul careia se unesc oamenii, cu atât mai u~or are lac

Noi, primind ceva, Î1consideram normal. Dar atunci când dam unificarea. Întrucât În America nu exista 0 asemenea concep\ie,

de neplaceri, protestam. Orice fericire trebuie sa se Încheie cu 0 0 asemenea unificare va avea loc cu 0 violen(ii crescutâ atât

<.0;
"'~ 183
182
fata de cetatenii sai ~i atitudinea acestora cât ~i fata de alte tari sentimentul de neputin!a totala. Dar femeia se bazeaza numai
~i atitudinea acestora. Oamenii sunt uniti de un scop. Cu cât pe mine. Înseamna ca eu trebuie sa fac 0 bre~a.
este mai primitiv scopul, cu atât mai mare este violenta ~i - Astfel, haide!i s-o'luam pe rând, - spun eu. - Copilul are
cruzimea unirii. Judecând dupa toate, America În urmatorii ani 0 starc buna, dar urma~ii sai pana la a opta genera!ie sunt
va trebui sa puna acest lucru În practica. imprcgna!i cu agresiune fa!a de iubire. Exista diferite forme de
Acum triumfa principiul feminin amorf ~i haotic. Din acest agresiune. Cea mai puternica dintre acestea, cea mai
principiu trebuie sa apara principiul masculin. Daca acest periculoasa În exterior, este legata de trecut, ceea ce Înseamna
principiu nu va avea lac civilizatia va muri. Dar ca sa apara ura, condamnare ~i regret. Cea mai slaba launtric, dar
puternicul principiu masculin, adica 0 noua Întelegere a lumii, periculoasa pentru urma~i, este agresiunea legata de prezent,
0 noua filozofie, idei noi, este important sa exista multa iubire. adica supararea. nemul!umirea de cei apropia!i, de sine ~i de
lar acolo unde existâ iubire, acolo este 0 mare emanatie de destin. gelozia. Cea mai profunda este agresiunea care este
energie a binelui ~i a preacuparii. America este pusa pe foarte periculoasa ~i ac!ioneaza imperceptibil, adica frica
consum. Înseamna ca e complicat sa a~tepti aparitia principiu- permanenta de viitor, Îndoiala ~i gandurile Întunecate despre
lui masculin puternic. Înseamna ca În lac de un copil sanatos viitor, depresia ~i lipsa de dorinta de a trai. La neamul
poate fi provocat avortu!. America este un organism compact dumneavoastra are loc cea mai periculoasa tendin!â: renuntarea
care actioneaza stralucitor dar, În energetica tarii ~i În sufletul la iubire fa!â de omul iubit, lipsa de dorinta de a trai atunci
oamenilor Începe haosu!. 0 situatie interesanta este În Rusia. când el v-a Înjosit ~i v-a suparat. Oricat de mult v-ar fi suparat
Aici haosul este mai mare decât În America, dar acesta are un omul iubit, trebuie sa continua!i sa-I iubiti. Renuntarea la iubire
caracter economic ~i politic. lar În sufletul oamenilor, dimpotri- Înseamna Încercarea de a-I conduce. Atunci cand omul Încearca
va, exista 0 tendinta spre iubire ~i unitate. Exista 0 destul de sa-L dirijeze pe Dumnezeu, el va plati pentru aceasta timp
Înaltâ posibilitate de manifestare a principiului masculin Îndelungat. lar noi trebuie sa fim absolut lipsi!i de aparare În
puternic, a unei gândiri noi, a unei filozofii noi. Acesta este din fata unui asemenea sentiment.
nou un mode!. Timpul a~eaza totul În matca sa. Daca vorbim de categoriile de bine sau rau, atunci raul nu
Înseamna distrugere, dupa cum bine le nu Înseamna unire. Raul
Îndepartez toate gândurile ~i invit urmatorul pacient. lntra 0 Înseamna dezicerea de iubire, iar binele este pastrarea acesteia
femeie pe care 0 recunosc imediat. Ea are probleme serioase cu atat În cazul distrugerii cat ~i al crearii. Pentru a nu conduce
nepotu!. Copilul este practic imposibil de dirijat. Eu am un iubirea, a nu ne dezice de ea, a nu 0 discredita trebuie ca
, ~,
,-.-~
185
184
energia iubirii sa fie mult mai mare decât cea obi~nuitii, adica cu atât mai mult aceasta purificare va ajunge mai corect la
sentimentul iubirii trebuie sa fie un curent stralucitor care nu generatiile urma~ilor dumneavoastra.
trebuie frânat ~i pe care nu trebuie sa-I dirijezi. Acest curent ne
conduce pe noi. Pentru a Închide programul agresiunii fa(ii de Fata mea iubitii a fost violatit La fnceput am vrut sa-
iubire pâna la ce-a de-a opta generatie, intensitatea emanatiei I omor pe violator. Apoi am citit cartile dumneavoastra
iubirii ~i a energiei trebuie sa fie cu mult superioara. Va martu- ~i am hotarat sa nu fac acest lucru. Dar, cu toate acestea,
risesc ca la mine nu exista a~a ceva. Eu cred ca baiatul poate fi ma doare foarte tare. Cum sa procedez?
lecuit de acel vindecator la care iubirea a Încetat sa fie Înfrânata
de ceva. Cele mai mari posibilitati pe calea unei asemenea Dacii s-a ivit 0 astfel de situatie, Înseamna ca toate
perfectiuni, din punctul meu de vedere, le da cre~tinismul. Dar variantele cru(iitoare au fost epuizate. Daca violul a avut loc,
În prezent nu am auzit de un asemenea vindecator. Raideti sa Înseamna ca mai departe s-a avut În vedere moartea fetei sau a
pomim de la ceea ce avem. Copilul se comporta complet copiilor ei. Cu cât prime~te 0 mai mare durere corpul, cu atât
incontrolabil. Ne punem singuri Întrebarea de ce? În boala ~i În mai mare e pericolul care s-a apropiat de suflet. Vointa Divina
starea lui rezida cheia problemelor dumneavoastra. Femeile din primordiala este primordiala ~i trebuie sa 0 vedem În situatii
neamul dumneavoastra nu au putut sa accepte omul iubit a~a traumatizante. Durerea sufleteasca pc care 0 Încercati constituie
cum este el. Nu au putut pastra iubirea fata de el atunci când el 0 pârghie puternica. Aceasta poate fi folosita pentru a va ajuta
s-a comportat nedemn. Înseamna ca trebuie sa Învatati din pe dumneavoastra ~i pe fata iubitii, de dragul ei ~i a salvarii ei,
experienta fiului ~i a nepotului. Înseamna sa va rugati pentru daca aceasta durere te Împinge câtre Dumnezeu. ~i invers, daca
urma~i, pentru ca sa ei sa dirijeze iubirea ~i sa nu se dezica de durerea din fiecare secunda provoaca ura, frica ~i regret poti
ea. pagubi sufletul ~i multe generatii urmatoare. De multe ori noi
~i daca nu au iubit cumva pe cineva, trebuie eliminat tot ne omorâm copiii, Tara sa ne gândim la aceasta. Daca noi ne
ceea ce Împiedica iubirea: con~tiinta care duce la critica ~i schimbam atitudinea fata de trecut, noi schimbam trecutul
analiza, pretentiile ~i dorintele care provoaca frica ~i supararea. Însu~i.
Încetati sa iubiti cu framântiiri ~i cu frica precum ~i cu supiirare Acum un an eu am consultat 0 fata. În plan subtil avea 0
~i depresie. Sa nu Încetati sa iubiti, dar Încetati sa mai simtiti stare Îngrozitoare. Marna ei a lucrat asupra propriei persoane ~i
frica, Îndoiala ~i depresie când v-a cuprins sentimentul iubirii. fetita a Început sa se schimbe rapid. lar eu, oarecum, vazând
Cantitatea trece În calitate. Cu cât va yeti schimba mai profund, succesele evidente, am hotarât sa ma Întorc la trecut pentru a

186 <-,
..,~ 187
restabili ~i a aminti tabloul primordial. Eu nu am reu~it ~i nu curioasa. Atunci cand subcon~tientul ~tie ca tu vei muri În
am putut sa ob!in informa!ia. Chiar În campul trecut ea a fost curând, atunci când te parasesc deodata ata~amentele, atunei
deja alta, adica schimbarile profunde din prezent atrag dupa este posibil sa prime~ti informalii curate. Nu degeaba se spune
sine schimbari reale În trecut ~i viitor, Întrucat ceea ce noi În Biblie ca nu e voie sa-L vezi pe Dumnezeu Întrucât vei muri.
numim trecut, prezent ~i viitor, În plan subtil este un tot unitar. Cum sa-L vezi? Chiar atunci când te apropii de logica Divina,
Ce sim!i!i dumneavoastra În momentul durerii provocate uneori se Întâmpla sa treci prin ceva În compara!ie cu care
omul apropiat, fie el barbat, copil sau nepot? Daca iubirea nu s- moartea poate parea ca 0 etapa de cercetare. În acela~i timp,
a clintit, Înseamna ca au Început schimbarile reale. Face!i 0 atunci când tu ai trecut primul, celorIal!i le este mult mai u~or
schimbare minuscula dar reala, iar apoi mari!i-o. Pentru a ~i mai lipsit de pericol sa perceapa aceasta stare. Pentru a
atinge scopul, trebuie sa te confunzi cu el. Daca noi nazuim merge spre Dumnezeu, trebuie sa te confunzi cu El, Înseamna
spre un scop, atunci 0 parte din acesta Îl purtam În noi. ~i cu ca trebuie sa dispara tot ceea ce Înfrâneaza iubirea. Dar
cat ne confundam mai amplu cu scopul nostru, cu atat mai u~or Dumnezeu nu ne da numai iubire, ci prin aceasta creeaza
~i Taradurere ajungem la el. Întreaga lume. Înseamna ca, cu cât noi oferim mai multa
energie de iubire, de crea!ie, caldura ~i bunatate, cu atât mai
Am mai vorbit un timp, apoi femeia a trecut În camera mult ne confundam cu Dumnezeu. Dumnezeu distruge formele
cealalta. La consulta!ii exista mari posibilita!i de schimbare. vechi de dragul apari!iei celor noi. Deci, cu cât noi suntem mai
Con~tiin!a mea se stratifica din nou. De ce totu~i am pu!ina pregati!i pentru transformarea proprie, pentru schimbarea
energie ~i Îmi este greu sa desTa~or consulta!ia? Poate pentru destinului, cu atât mai u~or este sa ne apropiem de Dumnezeu.
faptul ca eu trebuie sa-mi Îndrept energia mea catre car!i. Într-
adevar, daca eu a~ fi consultat În ritmul În care am Tacut-o
Înainte, atunci cea de-a opta ~i de-a noua carte le-a~ fi seris
dupa un an-doi. Astfel, cand scriu, Îneep sa am probleme
serioase. Apropo, de Îndata ce ajung la informa!ii serioase,
alaturi, Începe imediat sa lumineze ca farul moartea. Este
posibil ca acesta sa fi fost semnul ca nu mai trebuie sa ma ocup
de a~a ceva? De~i atunci cand am Început sa adorm aseara, deja
În momentul deconectarii con~tiintei, mi-a venit 0 idee

'0;
.'.,.~'t;
188 189
~ ~, ".

dar el piere Întrucât nu a Tacut principal a Încercare, capacitatea


de a pa~i pe treapta urmatoare de a renun(a la tot ceea ce a fost
acumulat Înainte. Legea negarii nega(iei nu ne permite sa
IUNIE 2003 supra vie(uim În prima faza, atunci când e gata cea de-a doua.
La mijlocul lunii iunie, treburile rn-au purtat În Germania.
Îmi aduc aminte cum eu, plin de plan uri ambi(ioase, rn-am
ocupat cu traducerea primei mele car(i În limba engleza.
Traducatorul a avut 0 ambi(ie enorma. Calitatea traducerii a
fost pu(in zis slaba, mie mi se pare ca el a tradus cu ajutorul
computerului. Onorariul l-a luat Însa cu vârf ~i Îndesat ~i cu
mare placere. Apoi mi s-a spus cà traducerea este Îngrozitoare.
Eu, prin cuno~tin(e, am gasit un american - profesor de
Înainte, starea de criza a provocat În mine emo(ii iremedi- filologie. Trebuia sa platesc a doua oara 0 suma mare dar el a
abile. Deci, cu cât con~tiin!a analizeaza mai activ 0 situa(ie, cu garantat calitate ~i finisarea manuscrisului existent. Cu toate
atât mai putemica e depresia. Nu degeaba se vorbe~te În cartea acestea, oamenii care au citit cartea au spus ca impresia care le-
Ecleziastului: "Prea multa cunoa~tere spore~te mâhnirea". a creat -0 este evident mai slaba decât cea produsâ de original.
Acum, când no!iunile de bine ~i rau s-au unit În concep!ia mea Am camandat aproximativ 5000 de exemplare În limba
Într-o unitate dialectica, rezolvarea oricarei probleme Începe la engleza ~i le-am trimis la New York. Când bagajul cu car(i a
mine cu cuvântul "da" ~i "nu". Situa!ia este Tara ie~ire? - Da. ajuns la aeroportul Kennedy s-au defectat computerele, motiv
Situa!ia este absolut Tara ie~ire? - Nu.În prima faza ea nu are pentru care nu s-a putut ob(ine bagajul timp de 0 saptamâna. Eu
rezolvare. Dar daca urcàm la faza urmatoare, atunci va exista am În(eles ca 0 sa am probleme cu cartea În America. Apropo,
rezolvare. Vorbind Într-un limbaj simplificat, 0 situa(ie Tara În ultimii ani, am Început sa observ ca tehnica, mai ales
l'
~ ,l, ie~ire nu are rezolvare daca omul nu se schimbâ. Însa dacà computerele, reac(ioneaza din ce În ce mai puternic la emo!iile
1 i' atitudinea fa(a de lume se restructureaza În profunzime, exista profunde ale oamenilor. Acest lucru dovede~te apari!ia unei
capacitatea de a-~i schimba ritmul sau de viala, obiceiurile, situa(ii simple dar foarte periculoase. În ultimul timp, con~tiin(a
destinul, atunci ie~irea din situa(ie devine posibila. Deseori, În noastra se deschide din ce În ce mai putemic. Dacà Înainte
situa!ii critice, omul face sute de Încercari pentru a supravie(ui, gândirile, filtrându-se de nenumarate ori, au trecut prin straturi

t90 191
~:

dintre cauzii ~i efeet din jurul nostru, dar influentarea are loc nu
care au avut influenta asupra evenimentelor lumii Înconjura-
numai asupra evenimentului, ci ~i asupra construc\iei,
toare, atunci acum multe dintre emotii cad Într-o zona intangi-
structurii oricarei substante. Lumea este stabila datorita faptului
bila, aproape În mod direct. Gândirea ~i emotiile nedesavâr~ite
ca În zona posibilitatilor superioare nu au fost niciodata admi~i
devin din ce În ce mai periculoase. Ca atare, toate procesele se
oamenii cu 0 conceptie nedezvoltata asupra lumii. Acum, jude-
accelereaza. Oamenii cu 0 gândire incorecta, deci cu gânduri ~i
când dupa toate, trebuie sa ne pregatim pentru mari surprize.
" emotii agresive, Într-un timp apropiat vor Începe sa-~i schimbe
il, Cu toate acestea, sa ne Întoarcem la carte. În America nu a
foarte repede domiciliul. Daca Înainte emotia devenea situatie
l' avut sucees. :>itoti banii pe care i-am investit s-au prapadit În
l

,1
1
dupa mai multi ani, acum aceasta poate avea loc Într-o secunda.
zadar. La urma urmei, eu am Încetat sa mai Închiriez un birou
[, Nu demult trebuia sa filmez 0 scena interesanta. Eu am apucat
În raionul italian al New York-ului, iar toate cartile le-am
, '1
, repede 0 videocaseta sigilata ~i am Început sa rup cu febrilitate , daruit unui mexican care a promis sa le distribuie În Los
'III
celofanul. Când am a~ezat videocaseta În camera video m-a
Angeles, promitând autorului faima ~i sume mari de bani.
strafulgerat 0 teama: dar daca deodata camera se strica? Caseta
Totu~i, biroul mi-a mâncat toti banii câ~tigati ~i mi-a pricinuit
s-a În\epenit brusc. Atunci când eu am Încercat Îara graba sa
1
~i0 mare pierdere.
descurc lucrurile, ce s-a Întâmplat? Am observat doua cauze:
Aceasta a Însemnat un minunat antrenament cu privire la
una la camera, alta la videocaseta. Videocamera, este adevarat,
priibu~irea viitorului. Banii, faima, slava, la urma urmei, au
, ~i-a restabilit repede func\iile iar În videocaseta am Îndreptat
11 ,xplodat ca un balon de sapun. Acum eu Înteleg ca orice
' banda ie~ita ~i din curiozitate nu am aruncat-o. Dupa un timp
,,[
. afacere serioasa trebuie la Început sa treaca printr-o prabu~ire a
ea a revenit la normal, iar eu Îara nici 0 problema am
1 1

vütorului. Fiirii aceasta imunitate nu este posibil sa te dezvolti.


Înregistrat un film.
Etapa urmiitoare a purificarii am trecut-o deja În Franta. În
Mecanismul de cauza ~i efect din univers aclioneaza la fel
rnijlocul anilor 1990, rn-a sunt la birou 0 femeie din Paris. Ba
1. În viala ~i În natura nevie. Structura substan\ei care ni se pare
Iii provenea dintr-o familie rusa cunoscuta ~i straveche. ,,Eu sunt
1 neclintita constituie de fapt de asemenea 0 situalie, adica au loc
1 entuziasmatii de cartea dumneavoastra, - a spus ea, - ~i am
cumulul ~i cauza legaturilor rezultate. Vorbind mai simplu, În
hotArât sa 0 traduc În limba franceza. Fac acest lucru gratis.
acest plan, organul ~i func\ia nu difera. De exemplu electronu\
Consider pur ~i simplu ca aceastii carte trebuie s-o cunoasca
constituie 0 particula, adica 0 structura ~i totodata 0 unda, adica
francezii". Traducerea s-a dovedit a fi minunata. Mai mult
0 func\ie. Înseamna ca influentând prin emo\iile supraprofunde
1" decât atât, femeia a depus un efort sus\inut pentru a giisi un
lumea Înconjuratoare, noi schimbam mersul evenimentelor

193
192
~~

~:

editor. ~i iata primavara lui 1999. Noi stam Într-o cafenea mica bâlbâind despre un posibil onorariu, editoarea nici macar nu a
din Paris. Avem 0 mica sarbatoare - semnarea contractului reac!ionat.
referitor la editarea primei mele car(i În limba franceza. Soarele Când depinzi de viitor, depinzi ~i de omul care Î!i promite
stralucitor se revarsa asupra strazilor Parisului. Pe striizi pa~esc acest viitor. Acest om poate sa te manipuleze cum vrea el.
oameni ferici!i. Dispozi!ia este minunata. Editoarea s-a dovedit Crezi În toate. Ti-e ru~ine sa pui orice Întrebari dure Întrucât
a fi foarte dragu!a, 0 femeie pliicuta. În ciuda faptului ca ea acest lucru poate sa duca la distrugerea viitorului. Apoi, atunci
avea 60 de ani, produce impresia ca este 0 profesoara Începa- când euforia ~i a~teptarea care mi-au Închis ochii asupra
toare ~i timida. În timpul discu!iilor se Înro~e~te pliicut. Noi realita!ii s-au evaporat, numai atunci am Început sa fac ceea ce
discutam despre planuri de perspectiva ~i stabilim pentru trebuia sa fac mult mai devreme. ~i iata-ma vorbind la telefon
toamna 0 conferin\ii de presa, care sa ajute la promovarea cu toate cuno~tin!ele care locuiesc la Paris.
car(ii. Editoarea are un magazin ezoteric propriu nu departe de - Numai sa nu te framân!i - Îmi spune 0 cuno~tin\ii - dar
centrul Parisului. "Ce bine ca de ezoterism, În cadrul editurii banii de la editoare n-ai sa-i prime~ti niciodata. Eu am citit
pariziene, se ocupa a~a 0 femeie spirituala", - ma gândesc eu. contractul tau. Data intrarii În vigoare a contractului Începe nu
Cartea trebuia sa apara În toamna anului 1999. ~i eu am din momentul semnarii În!elegerii, ci din momentul apari!iei
contat ca dupa aproximativ doua luni am sa zbor la Paris la car(ii. De aceea, pentru cei trei ani În tipul carora ea te-a dus de
conferin!a de presa. Dar cartea nu a ie~it toamna Întrucât nas, editura nu poarta nici 0 raspundere. Eu am discutat cu
editoarei i-au aparut ni~te probleme. Editarea a fost amânata editoarea ta. Aceasta este 0 lupoaica, rapitoare pâna În miiduva
pentru primavara anului 2000. În primavara tot nu a ie~it cartea oaselor. În!elege, În Occident, orice om Încearca sa te În~ele
Întrucât editoarea a hotarât sa cerceteze ce car(i care sa trateze atunci când este vorba de bani. În afaceri nu este permisa
terne similare mai exista: daca cumva cartea mea dubleaza timiditatea ~i iluzia. În contractul tau exista un punct nevinovat
cartea altcuiva. Fiecare a treia luna am a~teptat sa iasa cartea ~i conform caruia editura are dreptul de a distruge exemplarele
;
càr(ilor editate daca ele nu pot fi comercializate. Deci, iata ca
mi-am Iacut planuri grandioase. Dupa aceea am aflat parerea
. editoarea 0 sa-Ii spuna ca tirajul a fost distrus Întrucâtcartea nu
editoarei În legatura cu cartea mea, care a fost entuziasmata. Se
pare ca În lume nu exista ceva asemanator cu cercetarile mele. s-a vândut. Tu nu poli control a acest lucru deoarece nu este
Cartea a fost unicat. Dupa doua lurii, trebuia sa apara. A trecut prevazut În contract. Drepturile ei sunt stipulate clar, iar ale tale
un an ~i Înca unul. La Începutul anului 2002, cartea a fost sunt spalacite. ~i invers. Obliga!iile tale sunt stipulate limpede,
'.: iar ale ei spalacit. ~tii ce se face des În Occident? Întocmesc un
editata. Atunci când prin cuno~tin!e am pus problema timid,

194
195
Il
~.~

contract complet normal ~i undeva se strecoara cu caractere sufletul. Dependenta de viitor se manifesta În doua feluri: În
foarte mici 0 completare care schimbâ toate paragrafele primul rând când calei peste allii În folosul scopurilor ~i
anterioare. Daca tu nu ai un jurist bine pregatit În care sa ai dorintelor proprii. În al doilea rând, când calei peste altii,
Încredere, Îli pot aparea multe probleme. Pentru viitor te temându-te sa superi pe altii sau permiti sa te Înjoseasca. În
sfiituiesc sa ~tergi orice punct pe care nu-I Întelegi din contract cazul timiditatii precum ~i În cazul În care conduci, trebuie sa
~i sa nu semnezi nici un document fiira consultarea unui jurist. existe doua limite. Editoarea a fost 0 femeie a~a de draguta ~i
Nu te sfiituiesc de asemenea sa-Ii pui sperante În jurist ~i sa simpatica, Încât mie mi-ar fi fost neplacut sa ma cert cu ea
1 depinzi de el În totalitate. Textul contractului trebuie sa fie pentru fiecare amanunt. Gândirea bipolara consta În faptul ca
il
mereu În doua limbi. Dar nu În documente diferite, ci Într-un trebuie sa pastrezi În permanenla iubirea ~i bunatatea În
singur document, cu 0 ~tampila ~i semnatura comuna. Toate interior, dar trebuie sa fii destul de sever În exterior. Eu nu am
foile trebuie sa fie ~tampilate. Drepturile ~i Îndatoririle trebuie putut sa pastrez aceste doua contradictii. Fie sever, fie bun. ~i
sa fie stipulate clar. Drepturile tale trebuie sa fie apiirate la cu cât mai Înaltatoare senti mente mi-a provocat editoarea, cu
maximum. În mod deosebit, trebuie prevazute cu atentie atât mai amorf am devenit eu În relatiile umane.
1i i' problemele financiare ~i ceea ce se refera la viitor. 0 fraza Este vorba de 0 gândire stereotipa ca "daca omul e bun, poli
1
dezlânata poate apoi sa obtina tratarea cea mai nea~teptata. În sa ai Încredere În el", ceea ce a actionat ~i de data aceasta. Îmi
cazul neplalii banilor, tu trebuie sa ai posibilitatea sa incluzi aduc aminte de un diafilm pentru copii pe care I-am vâzut
1,

1, sancliuni de amenda. Acest lucru trebuie sa fie indicat În


1

, acum patruzeci de ani. A fost 0 data ca niciodata un porc-


1

' contract. Astfel, pe viitor sa ai 0 atitudine mai serioasa fatâ de spinos care a avut 0 ~uba bogata din tepi ~i toata lumea se
.1

\,

editor.
l

minuna ce lepi frumo~i avea. El s-a emolionat atât de tare, Încât


a Început sa-i daruiasca tuturor drept amintire. Astfel, a ramas
Eu am Încercat sa sistematizez cele Întâmplate. În America, tara tepi. Apoi a venit crocodilul. L-a mâncat ~i s-a culeat
tema a fost legata de dorinle legate de bani, renume ~i satisfiicut la soare mângâindu-~i burta. "Ce bun a fost acest
bunastare. 0 asemenea zdruncinare am trecut -0 u~or. M-am '~ porc-spinos", a spus În sinea sa crocodilul.
comportat deosebit de lini~tit fatâ de pierderea banilor. În
'~ Când apare viitorul, cea mai mica agresiune poate sa-I
Franta problema a fost pulin altfel. Aici, dorinlele au fost legate
~" distruga. Controlul, logica, analiza pot provoca agresiune. De
de morala ~i idealuri. Bine ca nu am diagnosticat-o pe editoare. /; aceea, omul deseori le Înlatura. Se pot pastra logica ~icontrolul
Atunci eu a~ fi fost lipsit de posibilitatea de a-mi pune În ordine I
" <. când exista multa iubire În suflet. Atunci logica, controlul ~i

196 197
~:
analiza Înceteaza sa mai fie agresive. 0 astfel de situatie mie În germana ~i Înca mai multi bani pentru tiparirea car(ii se duc
mi-a aratat ca nu am Învatat sa iubesc. ~i dezvoltarea mea pe apa sâmbetei, cu atât mai placut rn-am sim!it. Banii mei
ramane cu mult În urma fa(à de În!elegerea lumii pe care 0 dispar, dar se realizeaza ajutorul pentru cel care are nevoie. Se
posed eu. De ce am hotarat sa editez cartea În Germania? Asta pare ca acest lucru duce la 0 placere subtila ~i inexplicabila.
l' cu toate ca a fost destul de clar ca În Occident nu am avut Într-adevar, pentru a simti iubirea trebuie sa dai rara sa te
1

sucees. Sunt foarte puternice stereotipurile Într-o societate de a~tep!i la restituire.


Il
consum. Nu trebuie sa te schimbi, noi te vindecam singuri, Atât de mult mi-a placut acest lucru, Încât am decis
numai sa ne platqti. Cartile mele le poate citi acela care este traducerea În limba germana a celei de-a cincia carti ~i sa 0 dau
Il,
gata sa accepte 0 durere sufleteasca. Informatia lucreaza la la tipar ~i la 0 editura oarecare. Întrucât daca exista deja cartea
1
nivelul fizic real, obligandu-I pe cititor sa simta 0 durere de este mult mai u~or sa fii de acord cu distribuirea ei. În afara de
1
purificare atat fizica, cat ~i spirituala. aceasta, eu am hotarât sa dau la tradus aproximativ 0 suta de
De data aceasta, Însa, se pare ca eu am gasit 0 atitudine pagini din raspunsurile mele la Întrebarile primite prin Internet.
corecta fa(à de editarea car!ii. Editarea ei 0 consider ca 0 Am considerat Întotdeauna ca cercetarile mele ~i con~tiincio-
binefacere, se poate spune ca din dragoste fa(à de editura. zitatea mea au fost Într-o oarecare masura 0 binefacere. Se pare
Nemtii de origine rusa au spus de nenumarate ori ca prietenii ~i ca totu~i nu a fost a~a. Notiunea de sacrificiu, de pierdere de
prietenele lor, familiile lor, ar fi vrut foarte mult sa citeasca În bunavoie a ceva de dragul de a ajuta pe altii se deosebesc
limba germana cartea mea. Cand dai ceva ~tiind ca prime~ti În esential de Înaltul profesionalism, Însa platit. Se pare ca trebuie
schimb mai mult, iubirea din suflet nu se aprinde. A~a a fost ~i trait pentru placere, dar pentru 0 anumita placere care conduce
cu cartea mea În limba engleza. Am fost convins ca primesc la iubire. Mecanismul de transmitere a energiei prin impulsu-
mult mai mult decât investesc. Cu cartea În limba germana rile de Îngrijire a iubirii, a bunata!ii este mecanismul deschide-
situa!ia a fost inversa. În primul rând, am cautat câtiva ani un rii unui nivel din ce În mai Înalt de placere ~i desfatare. Atunci
traducator. Mi-au pus În fa!a textul În limba germana, eu I-am când consumul Începe sa depa~easca restituirea, calitatea
diagnosticat ~i I-am respins. În cele din urma eu am selectat din placerii ~i a desratarii se schimba imperceptibil. 0 asemenea
câteva texte unul cu 0 stare energetica Înalta ~i de calitate. Apoi placere nu duce la iubire ci la agresiune ~i autodistrugere.
am dat textul spre evaluare speciali~tilor. S-a recunoscut ca
1 l, nivelul traducerii a fost deosebit de Înalt. ~i cu cât am În!eles
eu mai mult ca banii substan!iali dati pentru traducerea textului

199
198
Il

1
~:
La Berlin am consultat câ(iva oameni ~i din nou a apiirut Pentru mine personal spiritualitatea, idealurile, viitorul au
i! tema viitorului. Stateam jos pe covor ~i expuneam lectia unui fost Înainte sinonime cu binele. Cu ce se asociazà viitorul? Cu
1 mic grup de-al meu. dezvoltarea. Dezvoltarea este un bine, degradarea este un rau.
- Tineti minte pilda despre marul din rai? - Încep eu Eu ma Închinam În fata acelora În care vedeam dezvoltarea.
discutia. - Ce Înseamna fructele binelui ~i ale raului? Aceasta Frumuselea, intelectul, forta au Însemnat Întotdeauna pentru
Înseamna conectarea logicii umane. Daca noi ie~im În afara mine un motiv de uimire. Eu am visat la curatenie ~i am avut 0
:1
limitelor corpului atunci opozitia dintre bine ~i rau dispare. atitudine de dezgust fata de murdarie ~i ma uitam cu emotie la
Dorintele noastre sunt legate de corp, de viata ~i de continuarea oamenii frumo~i ~icu durere ~i respingere interioara la invalizi.
1

ei. Cu cât depindem mai puternic de corp ~idorinte, cu atât mai Numai de curând am Înteles ca noi ne apropiem de Dumnezeu
puternic nazuim spre bine, ne Închinam În fata lui ~i urâm raul. nu numai dezvoltându-ne dar ~i degradându-ne. Cine a devenit
Când con~tiinta se desprinde de corp pe 0 anumita perioada ~i un spirit malefic? Un Înger care a pus mai presus de iubire
patrunde În planurile subtile, binele ~i raul Încep sa se schimbe dezvoltarea, vointa, intelectul ~i sensibilitatea sa. Divinizarea
cu locurile ~i Înceteaza sa mai fie absolute. Din acest motiv, dezvoltarii Însamânleaza În multe sut1ete seminte ale maleficu-
filowfia a fost creata de aceia care În experienlele lor mistice lui. Ce Înseamna bâtrânetea? Aceasta este degradarea
1
1 au ie~it dincolo de limitele corpului ~i dorintelor lor. Notiunile permanenta a corpului nostru, a capacita(ilor noastre ~i a
de bine ~i rau ac(ioneaza numai Într-un interval foarte Îngust de simturilor noastre. Aceasta degradare ne ajutâ sa percepem
1.

Il'
1
timp. În acest moment eu doresc sa beau: daca este apa, este iubirea de Dumnezeu. Întrucât În univers orice situatie ne
'i:1
:"
bine. Daca nu este apa, e rau. Daca luam un interval de un conduce spre Dumnezeu, atunci Într-un interval mare de timp
1::
1 milion de ani, existenta apei Într-un loc dat sau inexistenta ei notiunile de dezvoltare ~i degradare Î~i pierd sensul initial.
1
1

nu se poate defini prin no(iunea de bine ~i rau. Logica Divina Dezvoltarea trece În degradare, degradarea schimba dezvolta-
'::1
este mai larga decât un milion de ani. Întregul univers rea ~i toate acestea actioneaza asupra cre~terii ample a iubirii
constituie 0 succesiune de situa(ii care ÎI apropie de Dumnezeu. : Divine. Spartanii i-au exterminat pe cei slabi din punctullor
de
1
1

:1

,1:

Cu cât ne poartà mai departe În viitor visurile, idealurile, vedere, pe copiii nedezvoltati. Cultul dezvoltarii, cultul
;.
:1

spiritualitatea, cu atât noi patrundem În planuri mai subtile. COrpului ~i al frumuselii au dus la homosexualitate, la
Acolo deja exista mai multa 10gicaDivina. Daca atragem acolo degradare ~i destramare. Orice civilizalie atinge un punct
notiunea de bine ~irau atunci vor apare mari probleme. culminant de dezvoltare, iar degradarea ~i pieirea ei se
C!Onecteazaatunci când orientarea spre dezvoltare Începe sa
1 1

200
201
~ ,"",
'..

lucreze În detrimentul iubirii. Civilizalia noastra de pe Pamant ~ederea pe malul marii eu intru Într-un restaurant mic pe care Îl
se apropie de acest puncl. Schimbali-va atitudinea fa!à de delin ni~Le ru~i. Stapana, dincolo de tejgheaua barului,
nOliuni precum dezvoltare, viitor. Acesta este pur ~i simplu aranjeaza vesela. Soarele dogorator de amiaza a Încins toate
unul din elementele cunoa~terii iubirii. În logica Divina, acoperi~urile ~i strazile Întregului ora~.
dezvoltarea ~i degradarea reprezinta un proces unic de nazuin!à Fara sa ma grabesc, eu beau berea din halba.
càtre Dumnezeu. Binele ~i raul constituie un proces unic a unor - $tii ceva, - mi se adreseaza stapana barului, - nu demult
numeroase situalii care fonneaza iubirea. Acolo trecutul nu se era sa mor.
contrapune viitorului. Trecutul ~i viitorul constituie 0 structura Eu Întreb din ochi ce s-a Întamplat, iar ea continua:
unica vremelnica, ale carei parli se revarsa una În cealalta ~i - În ultimii trei ani am visat unul ~i acela~i vis. Eu
manifesta tot mai puternic În sine Divinul. Daca noi dorim sa calatoresc cu ma~ina care dintr-o data pierde direclia ~i se
atingem logica Divina, trebuie sa pornim de la noliunea de Învarte În jurul axei sale. Apoi zboara de pe traseu ~i se face
unitate a tot ce exista În univers. Treapta superioara a unitalii 0 praf. Eu sunt pe moarte În aceasta ma~ina.
constituie iubirea de Dumnezeu. Cu cat mergem mai departe În - $i cum s-a petrecut În realitate? - ma interesez eu.
.11' dezvoltarea noastra, cu atat mai ample sunt dorintele noastre, - $tii, nu demult am cumparat 0 ma~ina. $i iata ca acum 0
1
III ale intelectului, cu atat cuprindem 0 mai mare parte a lumii, 0 saptamana am plecat la drum ~i am intrat Într-o curba cu 130-
! 1 controlam ~i ne unim cu ea. Dar oricat de superior ar fi nivelul 140 kilometri la ora. M-am speriat de viteza mare ~i am franal.
dezvoltarii, acea unitate pe care ne-o confera dorinlele noastre, Dupa 0 fracliune de secunda ma~ina a zburat de pe traseu.
pierde
voinla ~i intelectul nostru, niciodata nu se compara cu unitatea - Cand ape~i pe ambreiaj, - spun eu, - ma~ina W
pe care 0 cuprinde tot ce exista ~i care ne confera unirea cu stabilitatea, de aceea este mai bine sa franezi Înainte de curba,
Dumnezeu. Numai atunci cand amploarea dorinlelor noastre În cel mai rau caz cand intri În curba. $i sa nu ape~i ambreiajul,
cuprinde tot ce exista ~i se compara cu iubirea Divina, noi ne doar sa franezi pulin. Mai u~or este sa schimbi sabolii de
Întoarcem Înapoi de unde am venil. franare decat sa-Ii ri~ti viala.
Ma afiu Într-un ora~el mic pe malul Marii Mediterane. Ea Î~i aprinde 0 ligara uitandu-se În strada inundatii de
Il!
Ora~elul nostru de odihna ~i tratament nu este a~a departe de soare. Dupa 0 mica pauza continua:
Il.1
Nissa raportat la distanlele din Rusi". În Piter acum sunt plus - Am pus frana În mijlocul curbei ~i iata ca nu a ramas
opt grade iar aici - 0 canicula de treizeci ~i cinci de grade. Se nimic din ma~ina, numai rolile. Dar eu nu am avut nici cea mai
1

pot petrece cateva zile langa mare ca sa te refaci launtric. Dupa

203
202
~~~.~

midi zgârietura, rn-am lovit doar putin la coate. Interesant, ce a singuratate launtrica ~i exterioora. Dar la schimbarea totala a
Însemnat oare asta? destinului - ca de exemplu moartea - omul nu se Încumeta
în discutie s-a amestecat 0 cuno~tinta de-a noastra care a deseori. Este 0 regula simpla: daca se Întâmpla ceva cu
stat la 0 milsuta vecina: cuno~tintele ~i apropiatii tâi Înseamna ca acela~i lucru se poate
Întâmpla ~icu tine.
-Aceasta a fost un semn de sus pentru tine, sigur. ~i
precis ca Înseamna ceva. Simt intuitiv ca accidentul petrecut este un semn nu mai mie
Femeia da din mâini: pentru mine decât pentru aceasta femeie. De sus mi se atrage
atentia În mod delicat: timpul a trecut, este vremea sa fii altul.
- Nu cred În nici un semn ~i În nici un indiciu. - Ea se uita
la mine: - ~i totu~i ce s-a Întâmplat cu mine, nu degeaba am Încet-Încet savurez berea ~i cu oarecare regret privesc În jur. În
avut acel vis. Poti sa-mi spui ceva În legatura cu aceasta? principiu, modul meu de viata Îmi convine. Înteleg ca pe mine
mil atrage inertia, ca pentru continuarea cercetârilor mele eu
- Tu ai citit cârtile mele? - 0 Întreb eu.
Ea da din cap negativ ~i trage din tigara. trebuie sa ma schimb launtric ~i dupa toate indiciile a mai
ramas putin timp. Exista diferite cauze ale bolilor. Una dintre
- Atunci nu te voi obosi cu terminologia mea, dar,
judecând dupa toate, acesta nu este un semn, ci ultimul cauze este atunci când tu vrei sa-ti Însu~e~ti de la altii tot ce e
avertisment. mai valoros, neproducând valori În mod independent. Aceasta
Ea se uita cu interes la mine. opre~te creatia, transmiterea energiei ~i dezvoltarea sufletului.
- Totu~i n-am murit, de~i În vis am murit. Asemenea oameni sunt gata sa jefuiasca, sa omoare ~i sa fure.
- Când e~ti pe moarte, atunci Începe 0 noua soarta. Mai . La ace~tia tema dorintelor, se poote spune, este exprimatâ
degraba prin acel vis s-a fâcut 0 aluzie referitoare la calea ta . printr-un aspect maximal.Asemenea oameni ~iurma~iilor sunt
",
sau conceptia despre lume, precum ~i la posibilele rezultate. Mi sortiti sa se Îmbolnaveasca gray ~i sa Ii se destrame destinul.
se pare ca dupa acest accident tu trebuie sa te schimbi În mod Existâ boli de neacceptare a purificarii. Omul nu accepta
serios. Altminteri viitoarea situatie ~i visul vor coincide. faIimentul nivelului material, spiritual ~i sentimental emanând
1

frica, ura, suparare ~i depresie. Neacceptarea trecutului na~te


- M-am schimbat Într-adevar, - a spus ea.
Îmi vine În minte 0 idee nea~teptata. Totu~i problemele uri ~i dorinta de a calca În picioare iubirea. Neacceptarea
mele ~i ultimul meu accident constituie de asemenea, judecând ,prezentului na~te suparare ~i dorinta de a Înfrâna sau opri
1 dupa toate, 0 chemare la schimbare. Eu simt ca a sosit de mult isentimentul iubirii. Neacceptarea viitorului na~te fricâ,
1 .
timpul sa "ies" din aceasta situatie - ~i sa ramân Într-o totaHi incertitudini~iÎncercareade a dirija iubirea.Acestaeste nivelul

204 205
1
:!

~\.:
i
cel mai subtil ~i cel mai periculos. În spatele nazuin\ei de a ~i mai departe, pentru a supravie(ui, omul distruge ~l
.i
'1
1

discreditata iubirea, de a deprecia Însemnatatea ei, de a 0 stoarce vlaga din sufletele urma~ilor sai ~i din viitoarea sa
schimba cu alte pasiuni, În spatele Încercarii de a hotarÎ pe cine viala. Eu am vazut asemenea oameni. Dar pe mine rn-a uimit
1

sa iubim ~i pe cine nu trebuie sa iubim, omul prime~te cele mai un fapt inexplicabil. Parametri sufletului lor sunt Îngrozitori,
grave Îmbolnaviri. Totu~i, Dumnezeu ne conduce prin iubire, acceptarea situa\iei traumatizante se afla la polul negativ
iar când noi Încercam sa ne subordonam noua acest sentiment, profund, capacitatea de a oferi este negativa, iar energetica este
l'
atunci aceasta Încercare de a-L dirija pe Creator Înseamna minunata. Eu nu am putut sa În\eleg de unde ia energie un
principiul celulei canceroase. Al treilea tip de boala este asemenea om. Numai dupa aceea, examinând starea copiilor ~i
degradarea. În principiu, prin ce se deosebe~te omul de animal? a nepo\ilor, am În(eles cu uimire ca el ia energia de la copiii sai
Arunca 0 bucata de came unui câine, el fuge pâna la carne ~i 0 actuali ~i viitori. Acest consum profund poate obstruc(iona ~i
manânca. Omul face cu 0 asemenea bucatâ la fel. Dar el devine deforma atât de putemic energetica sufletului, Încât mecanis-
om atunci când se a~eaza la 0 masa acoperita cu 0 fa\a de mas a mul de transformare a iubirii În energie se opre~te pentru un
1
.1
,,1 ~i farfurii ~i tacâmuri a~ezate pe ea etc. ~i 0 manânca Tara timp Îndelungat. Deasupra neamului atârna un blestem. Energia
, il graM. Energia animala primordiala se transforma În nazuin\e
'1. nu ajunge nici pentru un destin favorabil, nici pentru sanatate ~i
Il. spirituale de natura superioara. Ab\inerea, autolimitarea, nici pentru 0 familie Împlinita.
transformarea dorin\elor inferioare În cele superioare constituie Mai exista un gen de boala, lipsa de dorin\â de a te schimba.
0 cale naturala a dezvoltârii omului. Dar daca omul se Omului Îi sunt harazite schimbari determinate de destin dar el
confunda cu animalul, Încercând sa faca totul În graba, cu nu vrea sa se schimbe. La Început apar semne, apoi neplaceri,
.'1
1
lacomie ~ijosnicie, atunci la el pot sa apara Îmbolnaviri grave. iar dupa aceea fiecaruia dupa merit. Când În anii 1990 eu am
III

0 asemenea autodistrugere a sufletului mutileaza energetica Început sa vad structurile karmice, am Început sa În(eleg ca
:!:'
I

.. .1
1 urma~ilor ~i acest lucru nu este permis de sus. Este interesant debuteaza 0 viala noua. Dar am vrut sa pastrez concep\ia
faptul ca atunci când distrugerea sufletului de abia Începe se anterioara despre lume. Am Început sa cercetez legile Divine,
i elibereaza 0 mare cantitate de energie ~i omul cazând În visând 0 vila ~i dorind sa câ~tig mai mul\i bani. Condamnarea
patologic, este posibil sa simtâ un aflux de forta ~i bucurie. Dar la moarte pronun(ata de doctori În ceea ce ma prive~te, rn-a
Întrucât aceasta energie nu porne~te din iubire ci din distrugere, obligat sa-mi iau ramas bun de la visuri ~i bunastare. Îmi aduc
ea nu dureaza mult. aminte cum Înainte cu doua luni de a mi se pune diagnosticul,
calatoream la bunica mea care locuia În Lazarevsk nu departe

206 207
~<.:

de Soci. "Cercetiirile mele sunt unicat. Eu am viizut ceea ce Daca nu exista 0 niizuinta corecta ~i 0 permanenta activitate
! nimeni ~iniciodata În istorie nu a vâzut. În curând voi fi un om asupra propriei persoane, omul care se comporta chipurile
!
bogat, - am gândit eu, - ~i voi putea cumpara 0 casu(ii la mare". corect, este supus În permanenta nenorocirilor ~i bolilor. În
! l,
Însa când am Înteles ca voi muri, atunci am fiicut trei \ucruri: În principiu, 0 asemenea Încarcatura este u~or de determinat. Daca
;1
primul rând, am schimbat sistemul scopurilor. Corpul a Încetat omul se na~te greu, daca marna În timpul sarcinii a fost Înjosita,
!II
sa mai Însemne ceva, trebuia sa-mi salvez sufletul; am Înteles daca Înaintea conceperii avea mari neplaceri, toate acestea
!
l

.
I

din Biblie ca sufletul se salveau prin iubire ~i am pomit În vorbesc deja despre multe lucruri. Cu cât a fost mai dureroasa
:".
aceastiidirectie. În al doilea rând, am Încetat sa mai visez ~i sa
1
, perioada pubertatii În plan fizic ~i sufletesc, cu cât mai dureros
!III
I

1 a~tept bunuri materiale, dar trebuia sa las ceva bani pentru sotie a trecut prima iubire, cu atat mai mari VOl'fi În mod corespun-
~i copii. A~teptarea launtrica ~i consumul s-au schimbat În zator probJemele generatiilor viitoare.
capacitatea suprema de a darui ~i de a avea grija de altii. În al Mai exista Încii un gen curios de boli - bolile viitorului. Un
treilea rând, eu Însumi rn-am schimbat ~i În perioada ce mi-a * grup de oameni traie~te dupa anumite canoane Încetatenite,
mai ramas am Început viata din nou, schimbându-mi destinul t care au fost pe deplin adaptate la mediu. Dar, din viitor vine În
precum ~i comportamentul ~i obiceiurile. Întâmpinare 0 situatie noua la care nimeni nu este adaptaI.
Când Încerci sa-ti schimbi destinul, atunci este mai u~r sa f Animalele, În conditii noi, pur ~i simplu pier. La grupul de
~.
te schimbi pe tine Însuti. Nu Întâmplator, când femeia se ~ oameni, În primul rand pot apare Îmbolnaviri serioase, apoi
casatore~te, ea Î~i schimba numele. Destinul se schimba mai Începe zdruncinarea structurilor sociale, iar apoi - adaptarea,
putemic ~i are loc mai u~or 0 desprindere de legaturile Înflorirea sau pieirea. Activitatea cu ajutorul primelor straturi
anterioare. Nu Întâmplator, la câteva mii de oameni care s-au de informatie noua nu poate lasa ~anse pentru supravietuire.
vindecat spontan de cancer a avut loc 0 schimbare importantii Atunci, Împreuna cu ei interaC\ioneaza cei mai rezistenti ~i
În destinullor. Când se schimba obiceiurile, modul de viatii ~i armonio~i oameni, ei iau primii loviturile asupra lor: unii mor,
destinul omului atunci cre~te brusc concentrarea asupra iubirii. unii devin invalizi, la altii se destrama destinul ~i sanatatea. Dar
1;
Omul ciiruia Îi este frica, este Înrait ~i nu este multumit de altii informatia prelucrata ei 0 transmit altora ~i individul supravie-
~i de sine, nu poate sa-~i schimbe destinul. tuie~te prin comunicare cu ei ~i dobande~te ~anse pentru
Iata Înca un gen de bolL Bolile trecutului. Ai fiicut boaciine salvare.
În vietile trecute, ai Înciircat urma~ii ~i destinul tau, acum, În Exista ~i Îmbolnaviri legate de starea societatii. Se acumu-
viata actuala, vrei sau nu vrei, trebuie sa plate~ti pentru asta. leau un anumit potential negativ, care trebuie sa duca la

208 209
~:~:

pieirea civiliza(iei. $i atunci când oamenii se bazeaza nu pe un - Eu nu vreau sa ma intâlnesc cu nimeni.


cerc restrâns de rude, ci pe un numar foarte mare de oameni, - Ba nu, ea nu vroia sa puna intrebari, - explica prietena
atunci iau asupra lor aceasta problema: fiind bolnavi, mea. - Ea a vrut pur ~i sirnplu sa-Ii mul(umeasca. Am vorbit
distrugându-se, ei formeaza 0 conceplie noua, cu un irnpuls cândva cu ea ~i mi-a povestit ca acum câ(iva ani a avut cancer
muIt mai mare de iubire. Aceasta concep(ie despre lume, iar doctorii au fost neputincio~i. Ea a citit caf\ile unui om ~i s-a
inmullindu-se, salveaza civiliza(ia. În ultimul timp, de vindecat. Ea a pronunlat numele tau.
nenumarate ori, am primit noti(e cu una ~i aceea~i intrebare: - $tii ceva. - spun eu, - cea mai mare mullumire este faptul
De ce nici unul dintre sfinli nu au trait mult de~i au avut cu to(ii" ca s-a vindecat Tara sa comunice cu mine, doar citind ciir(ile
0 concep(ie corecta despre lume ~i au avut un mod demn de mele.
viala? Cum se manifesta in acest caz legile karmei?" Daca Asta inseamna ~i lauda ~i mul(umire. Acest lucru este
tratam aceasta problema cu superficialitate, atunci intr-adevar suficient pentru mine. Îmi iau ramas bun ~i plec. Azi mai
nu yom in(elege multe. Sfântul este in primul rând 0 concep(ie trebuie sa merg in câteva locuri. Seara am câteva consulta(ii
~i nu un caracter. Traiesc mult discipolii sfinlilor, adica aceia in telefonice. Îmi place deosebit de mult acest lucru. Înaintea
care concep(ia corecta despre lume s-a transformat intr-un consuIta(iei ma mobilizez launtric la maximum ~i intru intr-o
caracter profund. Eu am viizut oameni deosebit de armonio~i, anumita stare. Deja dupa câteva zile incepe activitatea cu
cu 0 bunatate launtrica imensa ~i cu posibilitali minunate. pacien(ii. Consulta(ia are loc de nenumarate ori in plan subtil
Fericirea lor, norocul lor permanent ~i armonia crescuta a inainte de evenimentul fizic. Acela~i lucru se intâmpla ~i cu
inceput sa ac(ioneze in detrimentul concep(iei ~i al comporta- conferin(ele. Dar acolo am mai pu(ina putere pentru a ma
mentului lor. Conceplia denaturata despre lume le schilodea. proteja. De aceea, purificarea acelora care se alla la conferin(e
sulletul dar ei nu in(elegeau asta intrucât aveau la baza rama~i- ~i mai ales a copiilor ~i a rudelor lor, care se alla in exteriorul
(ele armoniei profunde. Deci, iata ca in ultima instanla, salii, este extrem de dura. La copiii care in acest moment se
concep(ia despre lume este mult mai importantii decât alla acasa poate apare starea de vorna, diaree, cre~terea brusca
caracterul. La fel ~i medicina care vindeca prin sullet este muIt a temperaturii. Într-adevar, in tirnpul ultimei consulta(ii rn-au
mai importanta decât medicina care trateaza numai corpul. frarnântat anumite fapte. Ele au aratat cât de periculoasa este
Proprietara barului mi-a intrerupt gândurile. tema dependen(ei de viitor. Unei paciente, cu doua zile Înainte
- Apropo, 0 femeie a vrut sa va intâlni(i. de consulta(ie. i-a murit papagalul. 0 alta femeie calatorea cu
Eu dau negativ din cap: baiatul Într-o ma~ina. ,,$ti(i, nu a putut nimeni sa ne explice a~a

210 211
1
'1
! '1
~>,
'\.
Ii I

Il'
ca dumneavoastra ce anume s-a Întâmplat, - povestea femeia. - Înfrâneazà con~tiinta. Aceasta se nume~te un fel de meditatie.
1
Speciali~tii au dat doar din umeri. Deodata, În drum, Tara nici 0 Dar oricât de lipsit de scop a~ fi hoinarit, Întotdeauna exista 0
'1
;11
cauza vizibila, ma~ina s-a oprit. Motorul s-a Înfundat, farurile expectativa interioara. Sufletul Întreaba ce se va Întâmpla dupa
n-au mai functionat. Daca acest lucru ar fi avut loc pe 0 aceasta cotitura. lar eu Îmi spun launtric, În sinea mea: dupa
autostrada unde se gone~te cu vitezà, noi am fi muri!". fiecare cotitura va exista iubire. Atunci calatoria ofera 0
Eu spun la toate lectiile ca dependenta de viitor devine din desfâtare mai mare.
ce În ce mai periculoasa. ~i daca Înainte de consultatie, chiar 0 seara meridionala devine repede noapte. Îmi place sa fac
pazindu-va, se Întâmpla ceva cu dumneavoastra, puteti sa 0 baie noaptea. Atunci când Înoti În apa Întunecata apare
trageti ni~te concluzii despre seriozitatea probleme]or ce le sentimentul unei acute lipse de aparare. Cerul infinit al noptii
aveti. subliniaza lipsa de importantâ a corpului ~i Întare~te
Gândurile se Întorc din nou la consultatiile telefonice. Când Însemnatatea sufletului ~i a sentimentelor. A face baie noaptea
pacientul stabile~te ora este foarte rau. În primul rând, pot sa Înseamna un minunat medicament de care Încerc sa ma
fiu nepregatit. În al doilea rând, eu depind de pacient ~i este folosesc de câte ori se ive~te ocazia.
periculos pentru mine. Apoi, vrei sau nu vrei, anumite lucruri i! Trebuie sa ma dezic de toate launtric Întrucât peste 0
te pot distrage ~i apare 0 imensa Încarcare. Bine, 0 sa vedem '.;, jumatate de ora va Începe sa sune telefonul. Ma a~z În fotoliu,
seara, ma gândesc eu ~i ma debarasez de aceste gânduri. Acum pun alaturi de mine telefonul ~i Îmi analizez problemele. A
~'
trebuie sa uit de toate. Trebuie sa vàd soarele ~i marea de ramas În mine graba ~i irascibilitate ~i razbate fulgerator
*
peruzea. Am nevoie sa ma lini~tesc launtric pentru câtva timp.
Odihna adevàrata este atunci când lipse~te orice scop. i1
,
''
,
'
,
.-

:
atitudinea categorica fata de oameni. Poti consacraluni de zile
pentru asta ~l sa rezolVl problema pur tehmc. Am observat ca 0
0 data am reu~it, nu ~tiu cum, sa ma pierd În Paris ~i am data cu apari(ia unei noi În(elegeri, aceasta ac(ioneazamai bine
.~-
poroit pe ghicite. Asta a fost cea mai buna excursie. Simturile /},. decât orice tehnica. Când am Început sa lucrez asupra temei
au fost cu mult mai ascutite. Scopul Înseamna dorintâ, iar '!: dorin(elor, obiceiul de a mânca repede ~i cu liicomie a Început
dorinta Închide iubirea, atenueaza sentimentele adevarate ~i ;" - sa dispara.
profunde. De aceea, prefer sa ma odihnesc rara nici un scop. Înca din copilarie mi s-a insuflat ca mâncarea constituie
Fàra sa planifie timpul. Fara sa aleg itinerariul. Fàra sa ~tiu ce fortâ ~i saniitate. Se pare ca aceasta orientare a stat În
am sa fac peste un minut. Placerea este mai subtila, mai $ubcon~tientul meu zeci de ani. Apoi am În(eles ca cea mai
profunda ~i mai rafinata. Imprevizibilitatea ~i lipsa unui scop buna mâncare este aceea la care am renuntat. Mâncarea poate fi

213
1,1:
! ! ~<';
,1
:

daunatoare. Înainte, senzatia de foame era chinuitoare, În nemijlocit cu pericolul, dar În fata ei ca ~i În fata durerii ~i a
subcon~tient aceasta era legata de frica pentru via\ii. Când am sentimentului de foame nu trebuie sa ne supunem.
II[
Început sa ma autoconving ca senza(ia de foame e folositoare, Frica este 0 forma primitiva de educare. Ea ne obliga sa ne
l, ca ea purifica organismul de zgura, activizeaza schimbul de Înfrânam dorintele, stimuleaza activitatea con~tiintei. Frica este
l!I,'
substante, ea a ramas la fel, dar a Încetat sa mai fie chinuitoare un indicator al dependentei de lumea Înconjuratoare. Când noi
"1

I ~i sa-mi provoace disconfort, ba a Început chiar sa-mi faca depindem de ceva, atunci primim 0 informatie. De obicei
III l
placere. Când am Început sa ma ocup serios de tema viitorului, neÎnfricatul devine ~ef, iar fricosul adjunct. NeÎnfricatii au
dorinta de a bea s-a miqorat brusc. Alcoolul distruge contactul realizat acumularea de informatii. Frico~ii ~i subordonatii le-au
l' ' ' cu viitorul, destabilizeaza dorintele supreme. Dar de~i atitudi- primil ~i le-au stocat. NeÎnfricatii au fost atra~i de grosolanie
l,1

'1
nea fata de alcool s-a schimbat, momentele de irascibilitate, Îmbibata cu lipsa de spiritualitate. Ei au Încetat sa-i mai simta
1
frica, panica ~i depresie Înca mai persista. Ceva nu Înteleg În pe ceilalti oameni, au uitat de interesele lor ~i s-au concentrat
!:III! totalitate. tot mai mult asupra propriei persoane. Acest lucru a diminuat
Nu demult am observat un detaliu curios. Când cineva Îmi iubirea din sufletul lor. Cei frico~i ~i mai precauti au Învins nu
'' spune: "Am pentru dumneavoastra 0 informatie noua" sau
"Am
prin atac direct, ci prin intrigi de culise. Dar cu cât mai mult s-
:'1'1
l 0 noutate pentru dumneavoastra", În mine, aproape au destramat con~tiinta ~i experienta lor, cu atât mai duri au
',,1 l' 1

concomitent cu prima emotie, izbucne~te pe nea~teptate frica. devenit ei launtric ~i au pierdut de asemenea iubirea. Daca Însa
'I! 1

Înainte nu am observat deloc acest lucru. Eu am Început sa dau credinla În Dumnezeu a ajutat la pastrarea iubirii, frica s-a
! atentie acestui fapt numai atunci când am Înteles cât de transformat În precaulie, iar precaulia În Înlelepciune. Omul
1'
i, ' "
1
. .
: daunator este sentimentul fricii. Frica ~i boala sunt legate de putea sa lucreze concomitent asupra primirii ~i realizarii.
1
'I"
subcon~tientul nostru. În emotiile fricii sunt Înmagazinate Simlind 0 supunere absoluta fa\ii de voinla Divina omul a
subcon~tient dureri ale distrugerii fizice. Daca ne Îndepartâm fost creat pentru a primi ~i prelucra informaliile. Simlind
1'1
de durere, noi ne salvam viata. Daca ne a~ezam pe ~inele de Divinul În sine, omul a realizat ~i a valorificat informa lia
cale ferata ~i vedem trenul care zboara spre noi, emotia fricii ne acumulata. Cine a simlit Divinul În propria persoana, s-a
1

1 ! obliga sa fugim pentru a ne salva viata. Dar daca vedem un tren concentrat mai mult asupra crealiei, bucuriei, veseliei ~i
la orizont apare 0 emotie similara ~i aceasta paralizeaza daruirii. Cine a vazut vointa Divina În jurul sau, s-a concentrat
dezvoltarea noastra. Frica este folositoare În cazul contactului asupra abtinerii, dezicerii, izolarii, Înlelegerii a ceea ce se
1
petrece. De Îndata ce iubirea ~i viziunea Divinului au trecut, la

214 215
, III

1
I
"~~-';,
"
~'
unii apare desfranarea, mitocania ~i toleranta excesiva fa(â de distrugere ~i pieire. Frica paralizeaza, ea opre~te distrugerea ~i
dorin(ele exterioare, iar la ceilal(i a aparut frica, depresia ~i
:111

1
dezvoltarea În acela~i timp. Deci cu cat exista mai pu(ina iubire
invidia. Cedarea ~i realizarea sunt un rezultat al acumularii. În suflet, cu atat mai mult trebuie sa existe frica salvatoare, care
.1

Il' Daca În supunerea primirii informa(iilor exista pu(ina iubire, limiteaza sistemele cu mai multe variante, dar 0 re(ine de la
atunci ~i realizarea ei va fi plina de grosolanie ~i agresiune. autodistrugere. Totodata, Înlaturarea pur ~i simplu a fricii din
Pentru a percepe Divinul trebuie sa ui(i de uman. Întrucat suflet duce la pieire. De obicei iubirea vine cu portia, iar În
e~ecul este legat de corp, se poate trage 0 concluzie simpla: pauze vine frica. Însa daca nazuin(a spre iubire ~i Dumnezeu
'II!I
atâta timp cat exista e~ecul, logica Divina e de neatins. De este permanenta, posibilitatea de adaptare la lume cre~te
l'
aceea, apostolii spuneau ca cel caruia Îi este frica nu este ispitit nemasurat. Atunci Însa frica Înceteaza sa mai fie principalul
de iubire. Pentru ca ma~ina sa porneasca din loc este nevoie sa mecanism de aparare.
0 pui În viteza Întaia. Dar daca ea a acumulat viteza ~i nu 0 lrascibilitatea, frica ~i depresia, toate acestea constituie
cuplam la viteze mai mari, atunci distrugem motorul. semne ale elasticita(ii scazute a structurii informa(ionale ~i de
Pe masura dezvoltarii omului, frica se transforma În aceea omul fricos tinde Întotdeauna spre supunere ~i acceptare.
ab(inere, precau(ie ~i autodisciplina. Treptat, motivul principal Înseamna ca de luptat trebuie nu cu frica, ci cu rigidizarea
de comportare devine sentimentul iubirii. Nu trebuie sa faci structurii informa(ionale. Oamenii au observat de mult ca daca
ceva ce Împiedica iubirea ~i diminueaza cantitatea ei În suflet. În suflet exista 0 frica permanenta dar omuI, depa~ind-o,
Daca În comportamentu! animalului. În emo(iile sale Înfrunta durerea ~i nu Îi este frica de situa(ii nea~teptate, cale~te
l , subcon~tiente, frica ocupa 80%, atunci la om ocupa 50-60%. corpul prin solicitari fizice ~i diferen(e de temperatura, atunci
1 1
Pana În prezent noi nu am bânuit ca orice fapta a noastra se frica trece !reptat. Deci cu cat este mai mare flexibilitatea
;11
1
coreleaza la Început cu emo(ia fricii, iar apoi cu emo(ia placerii. structurii informa(ionale, cu atat este mai mica frica. Cu cat
Acest lucru este pe deplin natural, Întrucat frica Înfraneazii suntem mai mult deschi~i pentru lumea Înconjuratoare, suntem
dependen(a de emo(ii pozitive de suprafa(â. Fara credin(â În pregati(i sa primim orice informa(ie, cu atat mai mare este
Dumnezeu, frica e necesara. Ea disciplineaza, Înfraneaza ~i flexibilitatea structurii noastre informa(ionale. Metoda ~i
obliga sa lucrezi asupra primirii informa(iilor, dezvolta posibilita(ile superioare pentru un contact cu informa(iile
con~tiinta. Întrucat nu exista dezvoltare Tara durere, frica ~i universale trec prin acceptarea voin(ei Divine În tot ceea ce are
dezvoltarea sunt strans Învecinate. Dacâ iubirea Divina nu loc În lume. Voin\a Divina, adica Întregul mecanism de cauza
ajunge, refacerea organismului Împreuna cu dezvoltarea devine ~i efect al universului constituie 0 parte a ceea ce noi numim

216 217
-:t.~~~-':,

iubire Divinâ. Nu Întâmplâtor principala rugâciune a cre~tinis- "r;,ti spiritualitate, moralâ ~i idealuri. Oricât de perfecte ni s-ar pârea
mului, ca ~i de fapt În alte religii, Începe cu recunoa~terea concep(iile despre lume, ele niciodatâ nu vor fi exacte Întrucât
voin(ei Divine ~i logicii supreme În tot ceea ce se petrece. mai trebuie Încâ sâ se dezvolte. Atâta timp cât noi ne
Teama constituie unul din semnele dependen(ei de viitor ~i dezvoltâm, nu suntem desâvâr~i(i, atâta timp cât nu suntem
totodatâ una din principalele metode de lupta cu vechiul. k~'
~ desâvâr~i(i, noi ne dezvoltâm. Dorin(a de a face ceva sâ devinâ
~J
Aceasta este 0 permanentâ reamintire pentru sufletul ~i corpul f ve~nic ne conduce imediat la În(epenirea formelor. Numai
nostru despre caracterul secundar al voin(ei, dorin(elor, planu- ~ iubirea poate fi ve~nicâ Întrucât ea nu are formâ, ea se gâse~te
~~-
rilor ~i scopurilor noastre, În compara(ie cu Voin(a Divinâ. În afara limitelor spa(iului, timpului ~i a materiei. Trebuie sâ
~
amintim de relativitatea concep(iilor noastre despre lume.
Privesc Într-un punct fix, urmârind gândurile care se sting :f
Sistemul se dezvoltâ atâta timp cât În el existâ 0 contradic(ie,
treptat. Exerci(iul cu gândurile s-a Încheiat. Se aude primul Întrucât aceasta Înseamnâ tocmai dezvoltare. Când contradic(ia
sunet de telefon. Ma cautâ un om din Australia. El are limfom. depâ~e~te 30-50%, sistemul ca atare dispare. Când contradiC\ia
- Eu nu numai câ am citit toate câr(ile, dar rn-am uitat ~i la dispare, sistemul piere de asemenea, devenind din ce În ce mai
ultimele videocasete, - spune el. - A(i putea sâ-mi spune(i agresiv Înainte de decâderea totalâ. Cu cât ne apropiem mai
parame tri mei? mult de Dumnezeu ~i de iubire, oricât de ciudat ar pârea, cu
- Capacitatea de a accepta situa(iile traumatizante este atât mai pu(in stabilâ trebuie sa fie no(iunea de moralitate, de
Înaltâ la dumneavoastrâ, - spun eu, - dâruirea iubirii, grija fa(â idealuri, de spiritualitate cu condi(ia unei concentrâri tot mai
de al(ii ~i energiile sunt de asemenea spre plus. Dar În ceea ce mari asupra iubirii. Încercarea de a-L cunoa~te pe Dumnezeu
prive~te rezerva viitorului este absolut total insuficientâ. prin respectarea din ce În ce mai strictâ a regulilor, canoanelor,
Aceasta este legatâ de copiii dumneavoastrâ, mai ales de cei depârtându-I pe om de iubire, Îlleaga de spiritualitate, idealuri
mai În vârstâ. Schimbâri reale, dupâ citirea câr(ilor, sunt ~i moralitate. Cu cât noi percepem lumea mai dur ~i mai
vizibile, dar copiii nu ~i-au pus Încâ ordine În propria lor conservator, cu atât mai puternic Împâr(im lumea În bine ~i râu.
l,'
1
persoanâ. Starea lor interioarâ provoacâ apari(ia bolii Urâm ~i dispre(uim tot ce e murdar ~i ne Închinâm În fa(a a
,1 dumneavoastrâ. ceea ce este curat. Aprecierea dumneavoastrâ severâ asupra
ii - Dar ce le-am transmis eu lor? "\
Y, lumii sâlâ~luie~te În copii ~i nepo(i, schimba(i-i pe ei
- În primul rând, a(i transmis judecarea, criticarea schimbându-vâ pe dumneavoastrâ ~i va trece boala.
oamenilor. A(i fâcut aprecieri bazându-vâ nu pe iubire, ci pe

Il, 2t8 219


~-"',>
,..,..-

- Da, Întotdeauna am acceptat cu greu nedreptâtile, - spune contrazice Întotdeauna conceptiile similare ale celui laIt om.
bârbatul. Notiunea de dreptate a unuia din grupurile de oameni va
- ~titi ceva, dreptatea este numai 0 anumitâ schemâ durâ a contraveni de asemenea intereselor ~i justetii celuilalt grup.
legâturilor dintre cauzâ ~i efect. În primul rând, ea lucreazâ Cu cât este mai mare concentrarea asupra iubirii ~i cu cât
Întotdeauna pentru noi, adicâ este deosebit de subiectivâ. În al este mai slaba concentrarea asupra propriului corp, cu atât mai
doilea rând, ea nu poate fi absolutâ. Nu demult am vorbit cu apropiate vor fi notiunile noastre despre dreptate. Când noi ne
fiica mea pe tema dreptâtii, a adevârului ~i justetii. ,,Eu sunt concentrâm asupra Divinului, el se transforma În permanentii În
tatâl tâu ~i tu trebuie sâ accepti hotârârile mele indiferent cât de uman. Când noi ne concentram asupra umanului, el va rena~te
nedrepte ti s-ar pârea tie. Întelege, - am spus eu, - un \ucru ~i se va transforma În malefic. Pentru ca sistemul uman de
l'
: simplu. Dacâ tu Îi vei dovedi limpede omului dreptatea ~i percepere ~i de ÎnteJegere a lumii Înconjuratoare sa opreasca
l,
1,'1,
justetea ta, el te va urÎ cu atât mai mult cu cât tu vei avea Întepenirea ~i degradarea trebuie ca pentru 0 anumita perioada
,:II! dreptate. Dreptatea ~i justetea vor triumfa de la sine. Tu poti sâ- sa vedem \umea numai prin logica Divina, sprijinindu-ne
ti exprimi pârerea iar dupâ aceea sâ accepti condi(iile lui. Când numai pe iubire ~i Divinitate. Atunci se creeaza 0 atitudine
'111'1
Însâ timpul va demonstra justetea ta, omul, În loc de urâ, va noua fata de oameni ~i fata de sine, izbâvitâ de frica ~i
simti stimâ. Permite-i omului sâ se convingâ singur câ a gre~it. agresiune. Atunci boala care zdruncina stabilitatea noastra
I!I"
Experienta negativâ este mult mai folositoare decât cea informationala devine inutila.
I;!II
11 pozitivâ. Omul nu poate fi drept ~i just 100% niciodatâ". Vâ - Am Înteles totul, - spune biirbatul, - va multumesc foarte
, 'i I 1

aduceti aminte de parabola cunoscutâ despre dreptate? Un om, mult. Am auzit ca acum ~i dumneavoastra aveti probleme?
'
1

~' i' timp de zece ani, a stat pe un munte ~i În toti ace~ti ani s-a - Da, - spun eu. - Probleme existii ~i Înseamna ca eu ma
"
I

,
1

rugat ~i s-a adresat lui Dumnezeu având 0 singurâ rugâminte - , dezvolt.


ca lumea sâ fie clâditâ drept. "Tu dore~ti acest lucru cu Ne urâm reciproc sucees ~i cu aceasta convorbirea se
adevârat?" - a Întrebat Dumnezeu. lar omul care s-a rugat a Încheie.
râspuns afirmativ. "Bine, - a spus Creatorul, - atunci sâ Dupa un oarecare timp, mâ uit la câmpul lui. A apârut 0
Începem cu tine. Timp de zece ani tu ai stat pe munte. Lasâ patii luminoasâ, care partial acoperâ zona pieptului ~i a capului.
1 acum ca ~i muntele sâ stea pe tine". Deci, iata conceptia ,strâlucirea e putemicâ. Dupâ un aIt timp, la el intervin trei
l'
noastra despre dreptate este Întotdeauna tainic legata de situatii de Încercare, douâ dintre ele au loc cu pâstrarea iubirii,
il interesele corpului ~i vietii noastre. De aceea, ele vor a treia e putin probabil sâ 0 depâ~eascâ. Emotiile urma~ilor

220 221
~-~"

'''',
.<
r

Împiedica. Dar traversarea generala a situaliei reprezinta circa interioare. Concluzie: e timpul sa ma schimb ~i sa opresc
"
60%. Înseamna ca va depa~i obstacolul. Eu ma opresc imediat. consultatia. ~i ce-ar fi daca a~ lua telefonul mobil, a~ pleca la
Examinarea viitorului nu e de dorit, cu atât mai mult cu cât mare ~i de acolo, privind cerul din noapte, a~ da consultatii
depinde de voinla noastra. Mulli vin la consultalie, punându-~i pacientilor. Emotiile pozitive Înseamna destindere. Nu demult
În aceasta 0 mare speranta ~i ei gre~esc. Examenul, ca ~i eu a~a a~ fi procedat, dar acum ma Înfrânez. Se pare ca În
competitia, Înseamna tragerea unor concluzii. Uneori omul nu fk timpul consultatiei bucuria ~i emoliile pozitive nu sunt mai
)j,'
vede nici un succes ~i nici 0 schimbare În timp ce lucreaza .~ pulin periculoase decât cele negative. Ele Împiediea nazuinta
j
asupra propriei persoane. Dar el acumuleaza principalul - ener- spre iubire ~i trebuie sa existe 0 deplina deta~are. Atunci
t
gie pentru schimbare, care se realizeaza Într-un moment j:;, pacientii, conectându-se la mine, vor gasi calea corecta. Îmi
corespunzator. Intenlia, daca exista multa vreme, umple totul v aduc aminte cum nu demult am spus unui barbaI: "Problema
cu energie ~i schimba mersul cauzei ~i efectului evenimentelor. principala pentru dumneavoastra acum este nu Îmbunatàtirea
Daca omul biruie~te 0 problema sau nu depinde În mare masura situa!iei familiale, nu sterilitatea sotiei dumneavoastra, ci
de Încercarile pe care le-a Tacut pâna la consultatie ~i de starea problema propriei supravietuiri În perioada urmatoare. Iar
În care se afla dupa aceasta. În timpul consultatiei se deschide ~ansele dumneavoastra sunt deosebit de miei. Modelul
subcon~tientul ~i În profunzimea lui patrunde atitudinea dumneavoastra obi~nuit despre lume pe care nu vreti sa-l
formata despre lume. Daca ea va fi justa, atunci va avea loc parasi!i va va omorÎ În curând. În interior preferali mai degraba
Însanato~irea ~i schimbarea destinului. Daca pretentiile se sa muriti decât sa va luati ramas bun de la concep!ia despre
. lume. Nu va yeti putea schimba viziunea asupra lumii pâna
pastreaza, posibilitatile lui de a ucide vor fi Închise În cel mai
bun caz. când nu va yeti schimba pe dumneavoastra În~iva. Pentru a va
Apropo, iata Înca 0 varianta care expliea de ce sunt doborât schimba, trebuie ca pentru 0 anumita perioada sa rupeti toate
pâna la consultatie, În timpul ei ~i dupa aceasta. Profunzimea legaturile care va unesc de viata anterioara. Trebuie sa va luati
patrunderii În structurile subcon~tiente este mai ampla decât riimas bun de la tot ce va este scump, de la to!i cei care va ofera
pregatirea pacientilor. Înseamna ca perieolul pentru ei cre~te, bucurie ~i durere.
eu Îi apar, iar supraÎncarcarea mea cre~te de asemenea. Atunci când am avut 0 situatie similara ~i au ramas foarte
Pregatirea pacientilor provine nu numai din cunoa~terea putine ~anse de a supravietui, eu, strat dupa strat, am eliberat
car(ilor ~i capacitatea lor de a lucra asupra propriilor persoane, tot ceea ce-mi era drag. Prima etapa În care mi-am luat ramas
ci provine din orientarea subcon~tienta asupra stàrii mele bun nu a fost u~oara dar a ocupat numai câteva zile. Con~tiinla

222 223
*<: .

a dat drumul destul de repede la toate problemele financiare ~i dezvolta ~i Îi apare 0 casa buna, mâncarea aleasa, interaC\iunea
imobiliare. Mai grea a fost despartirea de planurile, sperantele cu alti oameni, care Îi permit sa aibii multe bunuri. El Întelege
~i a~teptarile mele. Cel mai greu a fost sa ma despart de copii ~i ca intelectul, capacitatea, comportamentul corect determina
de cei apropiati. Dar atunci când te gânde~ti la Dumnezeu ~i cum va fi casa lui, bucata lui de pâine ~i bunastarea lui
simti sprijinul pentru a iubi, Într-o asemenea despârtire exista ulterioara. Dar capacitatile ~i posibilitatile omului izvorasc din
un aspect creator. De aceasta lume ne leaga nu numai moralitate, educatie corecta ~i un mod corect de viata. Omul
problemele, familia dar ~i sperantele, mâncarea, sexul, vede treptat ca bucata lui de pâine din mâna este legata de
respiratia ~i comunicarea. Pentru a te schimba, trebuie sufletullui. Cu cât este mai armonios sufletul, cu atât mai mari
diminuate sau Încetate ~i aceste func(ii, nesprijinindu-te nici pe sunt ~ansele de a avea 0 bucata de pâine personala. ~i cu toata
emotiile pozitive, nici pe cele negative. Daca durnneavoastra claritatea dobânde~te Întelegerea. Perceperea corecta a lumii
sperati sa va Însanato~iti, Înseamna ca 0 a~teptati, ca a~teptati duce la educatie corecta, adica la un suflet armonizat, la
emotii pozitive. Ce se Întâmpla? De la emotiile negative care dezvoltarea intelectului ~i a capacitatilor ~i În ultima instanta la
va cauzeaza probleme ~i boli, dumneavoastra Încercati sa fugiti }.i bucata de pâine ~i supravietuire. Cel mai pretios lucru În
spre emotiile pozitive, adica spre Însanato~ire ~i Înfiiptuirea modelul lumii descrise este aspectul care il leaga de viitor,
dorintelor. Cea mai mica Întrerupere va cauza senti mente opuse adica modelul de dezvoltare ulterioara. Cum trebuie sa fim noi?
agresive, negative. Raul este rezultatul ata~amentului fata de Ce atitudine trebuie sa avem unul fata de cela laIt? Moralitatea ,
bine. Când iubirea este pentru noi mai importanta ~i mai t spiritualitatea, idealurile, sperantele, poruncile religioase
placuta decât orice bine, atunci ~i În cazul pierderii cât ~i al 1, constituie un cod genetic de supravietuire a omului. Cea mai
câ~tigului noi suntem aparati de iubire. Pentru a simti iubirea, esentiala contributie la tabloul ~i Întelegerea lumii este adusa
trebuie În primul rând sa te Îndepartezi de rau ~i apoi sa te de gândirea religioasa, Întrucât aceasta gândire contribuie la
delimitezi de bine. Pentru a nu comite raul, trebuie sa depa~e~ti Întelegerea legilor, atât a celor vazute, cât ~i a celor nevazute.
În permanenta dependenta de bine, adica de fericirea umana. La Început se na~te sentimentul unitatii cu Creatorul iar apoi
La Început, binele pentru om este ceea ce Îi apara ~i adâncirea misticii, apar viziuni minunate, apoi conceptii
salveaza viata, bucata de pâine, locuinta ~i banii. La iubire el religioase des pre lume care sunt definitivate de Întelegerea
nu se gânde~te, el respira iubirea, d 0 traie~te, ea este revarsata umana. Omul Începe cunoa~terea de la 0 bucata de pâine,
În lumea Înconjuratoare. El nu 0 observa ca pe 0 apa varsata În aflându-se În oceanul iubirii. Pe masura ce se dezvolta ~i se
jur ~i ea nu intra În categoriile lui de fericire. Apoi omul se large~te conceptia lui despre fericire, iubirea se diminueazii din

224 225
*--'1
.~'..
1 i,

Il
ce În ce mai mult, dar ea continua sa-i alimenteze dezvoltarea ata~amentul fa(a de acestea duce la condamnare, adica
neacceptarea oamenilor, a comportamentului lor, neacceptarea
Il!
.
~i În final apare momentul când no(iunile umane superioare:
Il! spiritualitatea, idealurile, principiile ~i dreptatea Încep sa lumii Înconjuratoare ~i a ceea ce se Întâmpla În ea, iar În ultima
ii( concureze cu iubirea ~i s-o alunge. Înainte omul (inea În mâna instan(a neacceptarea voin(ei Divine ~i a Însu~i Creatorului ei.
.1 0 bucata de pâine ~i considera aceasta fericirea principala. Dar Pentru a supravie(ui trebuie sa ne cufundam din nou În iubire
' sufletul sau ~tia ca esen(iala este iubirea. Cu cât s-a dezvoltat luându-ne ramas bun de la tot ceea ce ne este drag. Adicà tot
:1,1'
mai mult omul, cu atât mai mult con~tiin(a lui a avut influen(à ceea ce este legat de viala, dorin(e ~icon~tiin(a.
Il. 1

asupra sufletului. Deci, logica umana, prioritatea corpului ~i tot


'1'~,
ceea ce se leaga de acesta, a patruns tot mai profund În Principalul concurent al iubirii este viitorul. Umanul se
,
1
III subcon~tient. Cu cât s-a orientat mai mult sufletul spre nazuin(e Împotrive~te din rasputeri, nedorind sa mearga catre iubire
supreme legate de corp ~i dezvoltare, cu atât mai repede fiindu-i frica de propria distrugere. $i cu cât te apropii mai mult
sufletul a fost parasit de iubire. Moralitatea, dreptatea, princi- de bazele umanului, cu atât mai Înver~unat se Împotrive~te el.
piile ~i idealurile, modelul unei lumi drepte ~i armonizate au Interesant, ce probleme 0 sa am cu tema viitorului? Ceva se
devenit un etalon al fericirii principale. Unitatea cu Dumnezeu a~teapta În mod clar. De la acest gând ma distrage sunetul
deja s-a realizat nu prin iubire, ci au Încercat sa 0 perceapa prin telefonului. Suna un barbat din Germania.
spiritualitate, dreptate ~i moralitate. Cu cât mai stabi! ~i logic a - Eu am fost deja la consulta(ia dumneavoastra, - spune el.
fost tabloullumii Înconjuratoare, cu atât a ramas În el mai pu(in - $i am fost mul(umit. Sunt pe deplin reale schimbarile din
loc pentru iubire. destinul meu. Am devenit mai blând. Dar nu demult am avut
Întrucât iubirea nu are forma, ea distruge Întotdeauna un eveniment neplacut. Un accident de ma~ina. Era cât pe-aici
stabilitatea. În ultima instan(a, fericirile umane superioare care sa mor. Dar am lucrat asupra propriei persoane ~i am Încercat
reprezinta un model ~i un tablou al lumii Înconjuratoare, se sa ma schimb. A(i putea sa-mi spune(i ce nu fac corect?
lovesc de iubire. Victoria valorilor umane supreme care 0 singura privire asupra câmpului lui este suficienta pentru
pomesc din interesul corpului, conduce la boli ~i moartea a În(elege ce s-a Întâmplat.
corpului. Victoria iubirii Divine duce la boli ~i supravie(uirea - Spune(i-mi numele copiilor, - Îi spun eu.
corpului. Cel mai puternic suntem ata~a(i de propriile concep(ii El le-a enumerat, iar eu ma conving de presupunerile mele.
asupra lumii. Pentru subcon~tientul nostru, ele constituie - Dumneavoastra face(i totul corect, - continuu eu. -
valoarea suprema ~i cele mai Înalte fericiri umane. Tocmai Numai ca acest lucru nu este suficient. Iata, privi(i, nu demult

226 227
'I
~""cI",
,~-..
l,

'[1
În ziarele germane a aparut 0 Însemnare curioasa, se nume~te inferiori pe plan sexual. Daca el Î~i va convinge sotia ca
,1
1,1
"Forta iubirii". Situatia se prezinta În felul urmator. 0 blondina esentiala este bunatatea, moralitatea ~i idealurile, atunci copiii
cu ochi de un albastru deschis s-a Îndragostit de un bavarez lui vor fi delincventi Întrucât Ii se va dezvolta sanatatea ~i
Il.' destinul.
oachq. La scurt timp ei s-au casatorit. Deodata, culoarea
Iii'! ochilor blondinei a Început sa se schimbe din albastru În negru. 0 conceptie imperfecta despre lume distruge sufletul,
Nasul câm s-a Jungit, a devenit coroiat, exact, exact ca al destinul ~i soarta. Numai daca bârbatul ajuta femeia sa
1.111
sotului. Pentru medicina clasica acest fapt este un miracol perceapa iubirea, iar acest sentiment este mai aproape de
Ili!,i
:,!.., inexplicabil. De fapt, are loc un proces natural, dar accelerat. prietenie decât de sex, atunci el nu pierde nimic, ci numai
.,
1

1 Femeia e mai puternica decât bârbatul pe plan energetic, iar dobânde~te. Pentru ca un ait om sii perceapii iubirea este nevoie
1 ,.; ,

,.f
1

1,1 bârbatul pe plan informational. Femeia preia informatia de la ca tu singur sii Înveti sii iube~ti. Transmiterea permanentii a
bârbat, apoi 0 realizeaza la nivel energetic, fizic ~i de câmp. Cu energiei iubirii, ciildurii, grija fatii de altii ~i ajutarea celuilalt sii
cât este mai armonioasa starea conceptiei asupra lumii a se schimbe, toate duc la zdruncinarea stabilitiitii. Îmi aduc
barbatului, cu atât apoi energetica femeii il salveaza sau Îl aminte de 0 fraza proverbialii din tinerete: "Adeviirata dragoste
omoara. Cunoa~teti care este una din conditiile esentiale ale nu este pentru ceva, ci Împotriva a ce va". Când noi iubim
sanatatii? Aceasta este educatia corecta a sotiei ~i a copiilor. pentru bani, pentru capacitiiti ~i corectitudine, În aceasta existii
Exista un toast gruzin, care se pronunta când tatal ureaza drum un aspect de interes ~i dorinte. Deci, e bine sau e rau acest
bun fiului care se Însoara: "Daca tu Îti vei bate ~i Înjosi sotia În lucru? Dacii noi Încerciim sii spunem da sau nu, atunci
permanenta, ea te va parasi. Daca tu ai s-o porti În palma, .r niciodatii nu ne apropiem de adevar. Bogiitia, Întelepciunea ~i
atunci te va În~ela. Dacâ tu ai sa faci aceste lucruri altemativ, moralitatea sunt rezultatul iubirii acumulate În suflet. lubirea se
atunci ea te va iubi ~i stima". Lucrul asupra caruia Î~i va orienta transformii pur ~i simplu În aceste notiuni. Însii dacii oamenii
barbatul femeia pe urma il va pierde. Daca principalul lucru il nu niizuiesc mai departe spre iubire, atunci unirea lor mai
constituie banii, atunci În urmatoarele vieti copiii ~i nepotii lui rezista câtva timp iar apoi se destramii.
vor fi saraci. Daca el 0 va asupri prin inteligenta ~i capacitati, La Început iubirea se transformii În moralitate, apoi În
obligând-o sa se Închine În fata lui, copiii ~i nepotii vor fi spiritualitate ~i capacitate ~i dupa aceea În bani. Paradoxul este
oameni incapabili ~i marginiti. Data el 0 va face fericita printr- ca Întotdeauna are loc 0 dezvoltare care conditioneazii. Un
1

0 activitate sexuala permanenta, atunci va deveni impotent. lar lucru este sii te Îndragoste~ti de un om bogat ~i de~tept simtind
, 1

1 urma~ii lui nu vor avea 0 viata personala normala ~i vor fi ca sub acestea se giise~te 0 rezervii de iubire. Un ait lucru este

229
~....
'",.-
sa te Îndragoste~ti de un om sarac ~i simplu, vàzand cum aceasta trebuie sâ te apropii foarte mult de Dumnezeu. Astfel,
nàzuie~te el spre iubire ~i cum se tope~te suf]etullui. Bogatii cu pânâ cand nu este prea tarziu, Începeti sa va ocupati de orice
trup ~i suf]et saracesc iubirea, saracii cu trup ~i suf]et nazuiesc varianta posibila de pierdere a viitorului, atât În planul vietii ~i
i!
1
mai putemic spre iubire. Vnul are azi dar pierde maine. Altul, dorintelor cat ~i În planul moralitatii, dreptatii ~i a sperantelor.
l ,i
'II~ neavand acum, prime~te totul ulterior. Perioada actuala diferâ Barbatul Îmi multume~te ~i Închide receptorul, iar mie
pur ~i simplu de trecut. $i dacâ unii În trecut s-au rugat deta~at Începe sa-mi vajaie capul. E un semn rau. Oare am intrat În
~i au acumulat iubire, iar altii, primind-o, au transformat-o În rezonanta ~i am luat asupra mea problema? Cateodata, dupa
.I!II,,{
putere ~i bani, În lux, atunci bagajuI din trecut dispare iar consultatii, la mine au loc explozii de irascibilitate ~i pretentii
,
i'!,I', Însemnâtatea acumulârii noului va cre~te. Hambarul nostru e fata de femei. Acum Înteleg de ce. Se pare ca nu este Închisâ
,I,I! gol. Înseamnâ câ fiecare va acumula ~i va transforma. tema idolatriei, a idealurilor ~i a viitorului. Prin dragostea fata
Eu simt cum sunt atras de filozofie ~i Încerc sâ mâ Întorc la
l" " "' realitate.
de femeie, prin sentimentele umane Înalte are loc 0 scurgere
maximâ de energie În avantul dorintelor. În consecinta, este
:I,, 1111

1 :' ! 1
:
,
- Trecem la problemele dumneavoastrâ, - spun eu În vorba de 0 cuprindere maxima a viitorului. Cu cat mai ampla
Il ' receptor. - La dumneavoastrâ tema dreptâtii, idealurilor ~i este sensibilitatea, cu atât mai multa suparare ~i durere exista
Il, "

"t

'ii'
,
:. !l dorintelor supreme nu este Închisâ. Ati reÎnnoit tabloul
'i
din cauza prabu~irii viitorului.
personal despre lume, dar de fapt el a râmas acela~i. Bâiatul t
'/,ii"I'I' 1;<
dumneavoastrâ mai mare nu are posibilitatea sâ accepte situatia ,~ Îmi aduc aminte de 0 frumoasa zi de februarie. Sunt Într-o

:
..
1,1 " traumatizanta. Acestea sunt semintele pe care le-ati semânat În micâ statiune de odihnâ ~i tratament. M-am sculat de diminea(â
'11,11' tinerete. Dependen(a dumneavoastrâ de viitor este profundâ, de cu 0 dispozitie nu prea bunâ. M-am diagnosticat. Explozia
,:
, I, il! nedepâ~it, iar la bâiat cu atat mai mult. În curand la el vor .,' agresiunii fata de femei. Nu am avut putere sa ma rog. M-am
, ,1...:
,.

Începe Încercarile principale ale vietii, iar În plan subtil el nu le urcat În ma~ina ca sa plec sa-mi rezolv ni~te treburi. Parbrizul
111.1",'
I
Iii
va depâ~i. Apare programul de autodistrugere, 0 parte din care ma~inii era aburit, acoperit de un strat mat de umezeala rece a

l'II
se aruncâ asupra dumneavoastrâ ~i se realizeazâ printr-o 1 diminetii. Am pornit ~tergatoarele de parbriz. Nu am avut nici
distrugere. La Început suferâ functiile destinului, spiritului, puterea nici dorinta sâ ~terg geamurile laterale. Am plecat spre
"
sufletului ~i ale corpului. Acestea sunt primele semnale. Cu cât centrul ora~ului. La 0 intersectie sub forma de T, rn-am uitat ~i
piitrunde mai profund distrugerea, cu atât mai mult situatia este la stanga ~i la dreapta. Am apasat pe acceleratie ~i brusc am
11[,; ireversibilâ. În principiu, totul ar" un mers invers, dar pentru Întors spre stanga. În acest 'l'ornent a trecut pe lângâ mine un

Il 230 231
! '1 1
~ ',,<...
,~

biciclist. Daca a~ fi luat 0 curbii mai mare, l-a~ fi izbit. Drumul vointa proprie. Exista oare un mecanism de depa~ire a
era vizibi\ chiar prin geamurile aburite. Dar nu ~tiu de ce, eu nu dependentei de vointa proprie? Natural, exista de când lumea ~i
l-am observat. Mi~carea ~i si\ueta biciclistului nu ma raceau sa pamântu\. Aceasta Înseamna acceptarea vointei Divine. Ea este
ma gândesc la vreun perico\. Stiiteam ~i nu intelegeam de ce s-a Întotdeauna mai ampla decât orice nazuin(a a mea catre viitor.
intâmplat asta. Mai bine sa nu ma gândesc la ceea ce putea sa Ne Întoarcem din nou la rugaciunea "Tatal nostru", la
se intâmple intr-o varianta mai rea. Revenindu-mi mai mult sau Începuturile ei: ,,Faca-se voia Ta..." etc. Acceptând voin(a
mai putin, am mers câteva sute de metri. Am inceput sa cobor Divina, noi suntem gata sa renun(am la voin(a noastra ~i
pe 0 ulicioara spre casa la care trebuia sa ajung. Am observat Înseamna sa eliminam riidacinile agresiunii care ne poate
un loc liber, ffi-am intors spre dreapta, am parcat ma~ina ~i distruge viitoru\.
brusc am ie~it din ea. Deodatii, am auzit in spatele meu un Capul ÎmÎ vâjâie ca mai Înainte, dqi mecanismul de
scrâ~net salbatic de frâne. Un autobuz imens, abia strecurându- depa~ire devine absolut clar. Unele aspecte, este adevarat, Înca
se pe strada ingusta, a reu~it sa frâneze numai pentru faptul ca nu le În(eleg.
~oferul a simtit ca eu incalcând regulile, a~ putea sa deschid u~a Se aude cel de-al treilea ape\. Suna 0 femeie, se pare din
ma~inii rara sa ma uit inapoi. Chiar ~i a~a, era cât pe-aici sa ma Londra, ~i Îmi comunica problemele ei. 1 s-a nascut un copil
doboare cu u~a cu tot. Eu am zbughit-o Înapoi În ma~ina ~i am mtr-o stare rea. Este vorba de nervozitate, alergie, diateza.
stat pe gânduri. Femeia se intereseaza cum poate Îndrepta toate aceste lucruri.
Este foarte greu sa te diagnostichezi singur, Întrucât exista 0 - Pe lânga toate acestea, În situatia copilului dumneavoas-
cointeresare. Am incercat sa procedez altfe\. Ce a~ fi sratuit un trAse ascund mult mai multe probleme, - spun eu.
om care s-ar afla În situa(ia mea? În primul rând, sa Închida - Ce, este rau?
izvorul problemei. Asta Înseamna ca Înainte de a te a~eza În - Da, foarte.
ma~ina trebuie sa te aduci Într-o stare corecta. Când viitorul se - Poate muri? - Întreabiifemeia.
Închide, avaria este inevitabila. - Sunt putine ~anse de supravie(uire, - raspund eu - pâna
Astfel, omul se treze~te, are 0 agresiune fata de femei În in prezent nu pute(i deloc accepta situa(iile traumatizante.
planul idealurilor ~i, ca atare, agresiune fata de viitor. Aceasta
. Chiar dumneavoastra ave(i 0 stare foarte, foarte rea.

Înseamna ca dependenta de dorinte, voin\à ~i scopuri este - Bine, - spune femeia, - atunci am sa va povestesc istoria
crescutii la e\. Deci, cel mai bun mijloc de salvare il constituie 'Illea. Am crescut ca un copil foarte sensibi 1.Am desenat bine,
miqorarea dependentei de proprii\e dorinte superioare, de am fost medaliatii, am câ~tigat concursuri. Din copi\arie am

232 233
.
~<-'~.

viziunea viitorului ~i totodata am simtit În suflet 0 oarecare ramas energie, am fost În acela~i timp moarta ~i vie. Am avut
agresiune de neÎn!eles fa(â de oameni. ~i iata, cândva În anii un sentiment de permanenta durere sufleteasca ~i chinuri. Am
1990, am Început sa practic yoga. La Început posturi plus Început sa ma adresez doctorilor, dar am Înteles ca nu m-am
relaxare ~i meditatie. În primele etape am simtit u~urare ~i un adresat cui trebuie. În medicina contemporana totul este strâns
flux de energie. M-am sim!it minunat. Am avut probleme În legat de corp. Au Început ni~te Îndelungate ~i chinuitoare vizite
rela!iile cu mama. Ea are un caracter foarte putemic ~i face la babe, vindecatori, speciali~ti În extrasenzorial. I-am vizitat
presiuni putemice asupra tuturor. Nu e multumita de nimic, ii pe to!i. Rezultatul a fost nul. De fapt mai mul!i mi-au spus: ,,Eu
critica pe toti. De asemenea, eu am fost suparata pe fratele vâd ca pe tine sta cineva, dar nu pot sa-I alung". Ace~tia au fost
meu. Când am Început sa practic yoga, atunci În interiorul meu zece ani de co~mar neÎntrerupt.
am Început sa ma Îndepartez de acestea pentru ca sa nu - De ce zece ani? - Întreb eu. - Totu~i de la acel
interac(ionez. Am Încercat primele trei etape ~i sentimentul de eveniment au trecut treisprezece ani.
u~urare ~i de lini~te nu m-au parasit. Meditatiile au fost din ce - Acum trei ani, am Început sa va citesc carlile, am Început
În ce mai profunde. Nu am avut niciodata un sentiment de treptat sa reÎnvii ~i iata ca am nascut copilul. Dar simt ca
pericol, nu am primit nici un semnal de prevenire. ~i iata ca 0 problemele au ramas Înca, de aceea am venit la dumneavoastra
datâ eram singura În camera. Pâna atunci, În timpul meditatiilor pentru ajutor.
am ie~it nu 0 data din corpul meu, ceea ce s-a petree ut rara - Haideli sa judecam, - propun eu. - Una din cele mai
probleme, atât ie~irea, cât ~iÎntoarcerea. Aflându-ma singura În autentice traduceri a cuvântului "yoga" Înseamna "legatura,
camera, mi-am Închipuit ca stau În apa, pe fundul unui bazin. comuniune". Cu ce ~i cu cine? Se Întelege, cu Creatorul. Dupa
1,1 Eu ma dizolv În apa ~i În lumea Înconjuratoare. Gândurile filozofia indiana, toate bolile ~i problemele provin din
mele, ca ni~te balona~e de sapun, s-au urcat deasupra mea ~i au ata~amentul crescut fala de lume. Izvorul ata~amentului este
disparut. A aparut sentimentul deplin de dizolvare În lume, de corpul nostru. De aceea, când noi ne Înfrânam funcliile
unitate cu aceasta. Deodata a intrat În camera, pe nea~teptate, corpului, ata~amentul se miqoreaza. De aici provine
fratele meu. În mine a izbucnit rara sa vreau sentimentul de ascetismul, adica renunlarea la mâncare, la sex ~i la
frica ~i de suparare, cu atât mai mult cu cât cu 0 zi În urma ma comunicare. Ascetismul a Început cu timpul sa gaseasca din ce
certasem cu el. A urmat un co~mar autentic. Sentimentele mele În ce mai mulli adepli. A mai trecut un timp, ascetii au Înleles
s-au stins, ele nu au mai existat pur ~i simplu. Nu mi-a ramas ca mai putemic te cheama spre lume con~tiinta decât sexul,
nici un sentiment. Nu a ramas perceperea frumusetii lumii, nu a mâncarea ~i problemele legate de activitate. De aceea, s-a

234 235
:«y.,
"'-~.

l,Ii aceea, meditatia pentru un oriental nu este periculoasa. Pentru


il
nascut teza: "principalul du~man al omului este propria sa
i
l I ,
con~tiin\â". La Început se dezvolta tehnica renuntarii interioare un occidental lumea Înconjuratoare este 0 realitate ~i este
I
perceputa de el În mod serios. lar nai depindem de lucrul la
, r "' la ata~ament. Ceea ce noi numim viata, memorie, con~tiinta
,l, care ne raportam cu seriozitate ~i la care ne gandim tot timpuI.
: l constituie 0 informatie condensatà. Noi avem un vector. Acesta
Ii, poate fi Îndreptat spre diferitele straturi ale timpului. În yoga, Pentru a trai În plan material trebuie sa uiti de cel spirituaI.
1
l,. !
1

" prin diferite posturi, se Înfraneaza functiile corpului, respiratia Pentru a trai În plan spirituai trebuie sa te deta~ezi de cel
1

I
l'':11;,
~i con~tiinta. Relaxarea ~i meditatia accelereaza acest proces. materiaI. Opozitiile trec una În alta, intersectandu-se Într-un

,
i, '!
Il
, l' 1

i
Cu cat este mai puternica renuntarea la corp ~i con~tiinta, cu punct, În caz contrar Însa, schimbarea lor duce la aprirea
1
atat mai activ vectorul informational se Îndreapta spre viitor ~i dezvoltarii. De aceea, Occidentul a trait prin material ~i a creat
l,! , spre planurile subtile. Acolo viitorul ~i trecutul se leaga tot mai civilizalia contemporana, iar Orientul a trait prin spirituai
l'!
"I!:l'''! puternic. creand filozofia ~i cultura viitoare. Unirea acestor doua
1'1
,,1 lnfluentand planurile subtile, viitorul, noi putem influenta contradictii s-a produs cu cateva mii de ani În urma, În zona
1
!
.1 '

prezentul ~i sa-I schimbam În orice aspect al sau. Cu cat mai ! Marii Mediterane. ~i cele doua contradictii s-au unit În religia
'1 '
"1,1 mult ie~im În plan subtil, cu atat mai mica este importanta ~i filozofia iudaismului. Dar aceasta este deja 0 alta tema.
'1','1111 corpului ~i trebuintele lui ~i cu atat mai mare este sentimentul Sa ne Întoarcem la starea dumnea voastra. Daca va ocupali
"l i il , de unitate cu Întreaga lume. Acum aproximativ douazeci de ani În mod serias de meditatie, atunci trebuie sa Împartili propria
1'1
,
,

,l

am auzit 0 asemenea fraza: "corpul yoghinului constituie un con~tiin(à În doua zone. Problemele materiale, con~tiinla,
'II corpul sunt pe un teritoriu; unitatea cu Întreaga lume se afla
II Întreg univers". Cu cat ne apropiem mai mult de Dumnezeu, cu
l atat mai ridicat este nivelul unitàtii interioare. Noi ne dezvol- Într-o alta zona. Perceperea unitalii acestar doua contradiclii
,I
'1 tam crescand nivelul unitatii În timpul apropierii de Dumnezeu. intervine numai prin iubire. Daca ea este insuficienta,
, piitrunderea lumii materiale În cea spirituala duce la catastrofe
,1111, Dar cu cat "eul" nostru iese mai mult În planul subtil, cu atat
mai periculoasa e agresiunea pe care noi 0 tragem acolo. " ,i la Întreruperea materialului, Dumneavoastra ali avut din
Aceasta este deja 0 agresiune fa(à de Întreaga lume. De aceea, ~opilarie capacitatea de previziune, Înseamna ca ali fost În
.
1
! yoga 0 practicau oamenii care au anulat importanta lumii GOntact cu planurile subtile. În acela~i timp, ali avut 0
! dependenla de dari nIe ~i agresiune. În cele mai Înalte planuri
Înconjuratoare ~i tot ceea ce este'legat de ea. Pentru oriental,
lumea Înconjuratoare este 0 iluzie, ea nu existà. Filozofia a tubtile, acesta este pur ~i simplu aceea$i lume materiala, dar
Întarit În el acest sentiment timp de mai multe mii de ani, de . aItfel proiectata. Deci, daca iubirea lipse$te din suflet, veli

236 237
:.;
''iI.,-
"

depinde atât de planul material, cât ~i de cel spiritual cu acea Început pubertatea, activarea sentimentelor, practic am fost
diferenta ca depinzând de aspectul material, dumneavoastra strivit de sus. Mai mult de douazeci de ani am cautat 0 ie~ire
yeti manifesta 0 agresiune exterioara. Depinzând de planul din aceasta captivitate emotionala. Am gasit ie~irea dupa
subtil, yeti manifesta 0 agresiune subtila, imperceptibila, dar douazeci ~i ~apte de ani, când am Înteles ca Tara iubire de
ampla. Când În timpul meditatiei ati simtit un val profund ~i Dumnezeu nu este posibila fericirea adevarata. Trecem la
exterior al agresiunii, dumneavoastra fie ca trebuia sa muriti dumneavoastra. Practica yoga prezinta un mare pericol. Exista
pentru a nu reprezenta un pericol pentru lume, fie sa va pierdeti mari pericole, dar despre aceasta nimeni nu vorbe~te niciodata.
mintile, fie trebuia sa va opriti sentimentul ~i dorintele. Atrofie- Toti profesorii ~i instructorii promit sanatate, lini~te, fericire ~i
rea simturilor a legat agresiunea dumneavoastra. Ati Încetat sa armonie. În trecut profesorii vorbeau mult mai mult despre
mai interactionati ~i cu planurile subtile ~i cu planurile pericolele care apar din cauza unor atitudini incorecte. Lumea
exterioare ale vietii cotidiene. Astfel, v-a ramas 0 singura pragmatica de azi a denaturat conceptia noastra despre
ie~ire, adica spre iubire, spre Dumnezeu. Dar nu ati Înteles spiritualitate. Ei nu ~tiu ~i nu vorbesc despre faptul ca
acest lucru ~i v-ati dus la vindecatori. De obicei toti spiritualul este mult mai periculos decât materialul, În cazul În
vindecatorii va arunca problemele de azi În viitorul durnnea- care avem 0 atitudine incorecta fata de el.
voastra. Medicii muta boala dintr-un organ În altul, vindecatorii Cu cât omul are un nivel mai mare de unitate cu Întreaga
muta boala din corp În suflet, În destin ~i În viitor. lar dumnea- lume, cu atât mai departe patrunde În viitor, cu atât mai multe
voastra ~i a~a aveti 0 agresiune crescuta fata de viitor. De aceea taine afla ~i cu atât mai mult se mare~te posibilitatea de a
aruncarea În viitor nu a reu~it. Simturile dumneavoastra au conduce lumea. Dar oricare ar fi nivelul spiritualitatii, el nicio-
Început sa se deschida doar atunci când ati perceput calea data nu da 0 imagine completa despre univers. Atunci "ulti-
adevarata. mul" om dar care iube~te, se dovede~te a fi mai Întelept decât
Fac 0 pauza, aducându-mi aminte de trecut, dupa care cel mai de~tept ~i educat. Nu este Întâmplator deci ca atunci
continuu: când neamurile aristocrate au Început sa piara, barbatii s-au
- Tot ceea ce-mi spuneti este bine cunoscut de mine. Dar casatorit cu femei de la tara. Va aduc aminte Înca 0 data cuvin-
eu Într-o asemenea stare am rezistat nu zece, ci douazeci de tele din Sfânta Scriptura: ,,Multa ~tiinta Înmulte~te mâhnirea".
ani. În copilarie am avut posibilitati foarte mari dar ~i 0
conceptie nedesavâr~ita despre lume la fel de mare. De fapt Stau pe gânduri. În principiu, cu aceasta femeie tânara s-a
eram condamnat, dar când aveam doisprezece ani, când a Întâmplat ceea ce În curând se va Întâmpla cu toti, În curând

238 239
,1
1
«-"'1
''l',

1
proces legic de Înfranare a dezvoltarii urmat de pieire. Cu cat
fiecare va sim\i ceea ce a trait ea. A sosit timpul unificarii este mai acut procesul degradarii, cu atat mai puternic se
contrariilor. Nu demult consultand un pacient, am luat 0 foaie dezvolta nazuinja spre iubire. Acel proces adeviirat de dragul
de hartie ~i am desenat 0 moneda. Iata, privi\i, este un cerc. caruia totul din univers traie~te. Daca impulsul nazuin\ei spre
t
Iata, În acest cerc sunt cuprinse doua contrarii. Acesta este un iubire este destul de puternic, prima treapta dispare ~i Începe
model al universului. a parte este principiul feminin, cealalta-
f
t.
-'1 urmatoarea treaptii de dezvoltare, cu 0 dimensiune mult mai
,
'il principiul masculin. a jumatate este spirituala, cealaltii - mare a unita\ii ~i luptei contrariilor. Dimensiunea pulsa\iei
1'
1

materiala. a parte este viitorul, cealalta - trecutul. În trecut cre~te. La urma urmei, ea trebuie sa cuprinda Întregul univers.
'1[":' , omul a nazuit spre spiritual ~i s-a dezvoltat minunat. Altul a Atunci cand impulsul spre iubire ~i Dumnezeu va deveni egal
l IIi "
nazuit spre material iar rezultatele au fost la fel de remarcabile. cu cel primordial, care a creat universul, atunci Întreaga
Il:
, ,

r
'II
I
Viitorul a trecut lin În prezent ~i trecut. Trecutul s-a transfor-
mat În prezent ~i viitor. Acum, aceste contrarii au Început sa se
existenJâ se Întoarce la cauza primordiala, adica la Creator.
1
I

,111 contopeasca, iar posibilita\ile lor au crescut ~i s-au accelerat. A


l 1"
Un aspect interesant. Cand vorbesc la consulta\ie, dupa
Început un proces ciudat. amuI niizuie~te spre material ~i simte aceea simt 0 oboseala imensa. Dar dupa ce se termina
Il'
ca sufletullui piere. El schimba brusc direc\ia ~i niizuie~te spre consulta\ia, eu, explicand ceva, pot vorbi ore În ~ir Tarasa simt
:I! spiritual ~i simte ca se Întampla ceva mult mai rau cu sufletul nici 0 oboseala. Toata lumea se mira de acest lucru. Am Înteles
1
sau. ulterior: În timpul consulta\iei, cuvintele mele intra direct În
Exista 0 singura ie~ire, adica spre iubire ~i spre Dumnezeu. subcon~tient. Înseamna ca frazele trebuie sa fie exacte iar
Daca iubirea nu este suficienta, contrariile se amesteca ~i are informa\ia curata. Înainte nici nu banuiam ca Într-o anumita
loc autodistrugerea. În cel mai bun caz, are loc oprirea dezvol- stare cuvantul poate sa intre În adancul existenjei. i>icu cat mai
tarii, ceea ce s-a Întamplat cu dumneavoastra. Fiecare treaptii a profunda este cufundarea, cu atat mai aproape trebuie sa fie
dezvoltarii este impusa. Pentru a pa~i pe urmatoarea treapta, cuvantul de adevar. Ce este adevarul? Este cunoa~terea care
trebuie sa devii periculos, apoi sinuciga~, ceea ce a dus la egalizeaza concep\ia noastra despre lume, Tacand-o mult mai
,II dezvoltarea armonioasa de pe treapta anterioara. Se na~te un exacta. Cunoa~terea superioara despre univers este ascunsa În
l' anumit proces, apare 0 lupta imperceptibila a contrariilor, ea sentimentul iubirii. i>icu cat mai amplu este acest sentiment, cu
1
1
,I devine din ce În ce mai evidentii.' Are loc 0 explozie a dezvol- atat trebuie sa treci prin mai multa suferin\a pentru purificare.
1 tarii ~i apoi degradarea. Pe 0 asemenea treapta, contrariile se i>iomul, cu cat este mai pregatit pentru suferin\e mai mari, cu
omoara treptat una pe alta. Mai departe, se desTa~oara un
1
241
240
1 ',D.~.,
""""-.
l'III:
atât mai mult iese În straturile subtile ~i ample. Pe undeva, În Încetat sa mai ac!ioneze. Medicina ca ~i orice structura umana,
cea mai mare profunzime a subcon~tientului, noi purtam se straduie~te sa traiasca ~i sa se dezvolte. Cu cât este mai
iubirea adevarata ~i absoluta. Acolo unde nu exista timp, unde eficient tratamentul, cu atât mai mica trebuie sa fie armata de
Il nu exista Început ~i sfâr~it, acolo esen!a este un tot unitar. În medici. Cel mai eficient tratament Îl constituie aducerea În
ill interiorul nostru noi ~tim totul; la exterior, dezvoltându-ne ~i ordine a propriului suflet. De asemenea, 0 concep!ie corecta
i degradându-ne, bucurându-ne ~ipierzând, Înva!am sa iubim. despre lume, comportamentul corect ~i alimentatia. Vai, omul
Gândurile mi se Întorc la pacienta. La câteva zile dupa nu dore~te sa intre În armonie cu lumea. Pentru el este mai u~or
1
1

.f;,
consulta!ie, ea va trebui sa plece cu avionul. Apoi starea ei se sa Înghita medicamentul În sine, care pentru 0 oarecare
Il ~,
va Înrauta!i brusc ~i Îi va fi mult mai rau decât pâna la ~ perioada Înlatura problema dar, prin aceasta, intensifica
consulta!ie. Ea va putea sa traverseze aceasta stare fara frica, ~ dizarmonia sa cu lumea.
~t
11:
depresie ~i preten!ii. Numai dupa aceea Începe 0 Îmbunata!ire !'--
1 fi

III reala ~i stabila. Ce simplu a fost Înainte, - ma gândesc eu. La ,j.


Afectiunea oricarui organ uman Înseamna un asemenea
om are loc devierea spre material ~i Începe boala. Omul lasa Început al dizarmoniei. Sa luam de exemplu articulatiile. Când
toate treburile, da banii ~i se Îndreapta spre spiritualitate ~i se omului Îi scade nivelul energetic Începe depunerea sarurilor ~i
Însanato~qte. Altuia, din copilarie i se Înfâptuie~te orice se diminueaza functiile articulatiilor, iar energia este absorbita
1 dorin!a, intui!ia este crescuta, poseda 0 clarviziune spontana. de dorinte. Daca exista agresiune fa(â de iubire, datorata
1
l, Din ce În ce mai mult este atras de spiritualitate iar apoi Încep . , atunci cantitatea de energie nu cre~te. Astfel Încep
dorintelor
!II problemele cu sufletul, cu destinul ~i cu corpul. El devine
!;I
l , problemele cu articulatiile. Azi, acest fenomen se observa nu
pragmatic, materialist, cauta fericirea În bani ~i se Însanato- 1 . numai la vârstnici, ci ~i la tineri. Este legat de neÎnfrânarea
~e~te. Sau vine omul sa se trateze prin acupunctura. Trebuie 1 1. sexuala, pretentii fata de lume ~i Îndopare cu alimente. Ca
echilibrata energia yin ~i yang, spirituala ~i materiala, a rezultat, energetica este epuizatâ ~i intervine suferinta fizicâ.
trecutului ~i viitorului. Cu cât este mai mare dezvoltarea
Iii
iner!iei iubirii vindecatorului, cu atât mai bune sunt rezultatele
t Deseori organul nu este distrus ~i nici functiile nu sufera, dar
lill
cu toate acestea, durerile sunt putemice. Omul se duce la
pacientului. Marea cale de mijloc. medic, iar el nu descopera nimic. Însa dupa câtiva ani, terapeu-
:1

'II
l'
Deci, multe mii de ani, tratând bolile, vindecatorii au mi~cat If
l ~- tul gase~te 0 perturbare a functiilor, iar Înca peste câ!iva ani,
În general problemele dintr-un loc În celalalt. Judecând dupa ' chirurgul ciopârte~te organul cu probleme.
toate, În prezent, atât medicamentul cât ~i reflexoterapia au Cât de mare este totu~i energia obi~nuin!elor! Eu am Început sa
Ii

f 242 243

1
~'~:,
-.....

manânc de trei ori mai putin decât Înainte. dar problemele cu sufletul nostru În vâltoarea vietii de zi cu zi uitii de Divin ~i. pe
genunchii au persistaI. Am judecat Iogic. Daca la cele peste 0 neobservate. se Îndreapta spre interesele sale. Cea mai ampla
1 suta de kilograme ale mele mAnânc mai putin decât altii. informalie se obline de catre intestin ~i de structurile de câmp
Il Înseamna ca motivul nu constii În mâncare. ci În supraÎnci\r- legate de organele de digestie. În aceasta perioadii intestinul
1
care. În consultatii sau În problemele nerezolvate. Apropo. trebuie sa fie gel. Înainte de leclii sau de consultalii deseori
acest lucru rn-a ajutat mult sa Înteleg ~i sa ma schimb. Apoi am Începea un docot În stomac ~i aparea senzalia de ghiftuire. de~i
i
1. ,1
trecut la alimentatia 0 data pe zi. adica am Încetat sa mai nu mâncasem nimic. De Îndatii ce are loc conectarea la
manânc cina ~i micul dejun. Dupa aceasta nu numai ca am planurile superioare. corpul ~i creierul nostru trebuie sa fie
1
l' simtit 0 u~urare. adica 0 energie crescuta. dar ~i 0 Îmbunatatire pregatite pentru aceasta. Daca stomacul este plin. noua
a stiirii articulatiilor. Am Înteles un lucru simplu. Nu trebuie sa informalie nu este perceputii. De aceea. nu Întâmplator. asçelii.
te compari a~ de mult cu altii. Unuia Îi este bine sa mânânce calugi\rii au linut post În timpul rugaciunii permanente.
numai cina. altuia sa mânânce câte putin dar de trei ori pe zi. Acum sa ne Închipuim urmatoarea situatie. Pentru sufletul
Fiecare Î~i are destinul sau ~i un regim al sau de alimentatie. omului este necesara 0 acordare. 0 conectare la Divin. El Î~i
Acesta trebuie sa corespunda nazuintei interioare. Un lucru ~tiu pierde pofta ~i Începe un docot În stomac. La televizor el vede
cu claritate: În nici un caz nu trebuie sa te ghiftuie~ti. nu trebuie 0 reclama larg mediatizata de tratament ~i Începe sa Înghitii
sa te obligi sa manânci ca sa-ti faci provizii. Cu atât mai mult tablete. Intestinele "se regleaza". Iar organismul. Între timp.
când nu ai pofta. Încearca sa iasa din situalie În feluI sau. Se diminueaza activita-
Primâvara. când se formeaza dorinte noi. În organismul tea schimbuIui de substanle ~i Începe acumularea sarurilor În
omului au loc transformari puternice. $i daca nu te limitezi la articulalii. Este necesar sa se treaca la un post mai Îndelungat.
rnâncare. atunci ~i dorintele vor fi siab dezvoltate ~i paguboase În acela~i timp. publicitatea propune cu amabilitate un urmator
~i va fi mai putina energie. Cu cât sunt mai ample dorintele. cu mijloc de "salvare" pentru afeC\iuni ale articulaliilor. Omul le
.1111 atât mai multii energie contin ele. Astfe!. posturile religioase nu folose~te ~i se produce 0 minune. durerile dispar. Dar numai
!i,' sunt nici pe departe fenomene Întâmplatoare. Conceptia noastra pentru un timp.
l' insuficientii despre lumea Înconjuratoare poate duce la Cu cât se trateaza mai mult omul. renuntând sa-~i puna În
Îmbolnavire. Sufletul este de asemenea un organ ca ~i corpul ~i ordine sufletul. cu atât mai greu va fi sa se Întoarca la armonia
destinul. lar tratamentul trebuie Început tocmai cu sufietuI. La lumii. iar mecanismul de renuntare la uman printr-un post
fel ca ~i un instrument muzical. care periodic trebuie acordat. ~i obi~nuit ~i Înfometare poate sa nu mai funclioneze. Omul
l'

244 245
,1
""~"''<-..
1
Ii
i
'

capata 0 boalii grava ~i se accelereaza procesul Îmbatrânirii. El


1

va muri mai devreme de termenul stabilit. $i totul pentru ca nu


exista Întelegerea adevarului urmator. Procesele informationale
III
~i energetice, la care participa sufletul care cunoa~te universul,
"NOUL PARAMETRU"
Il sunt tot atât de importante ca ~i procesele fiziologice care au
"
1 loc În corp. Noi ne-am obi~nuit sa avem grija de corp ~i nu ~tim
l' sa ne Îngrijim de sufletul nostru. Dar notiunea de suflet
I
i
I! cuprinde nu numai ziua de azi, ci ~i trecutul nostru Îndepartat ~i
,1

1',
viitorul Îndepiirtat.
1
Il
1 "
Il Gândurile mele devin tot mai u~oare ~i mai haotice. La un
'II',
moment dat logica gândirii dispare. Înteleg ca Încep sa adorm.
,Ii'I "Accept vointa Divina ~ima supun ei", - reu~esc sa ma gândesc
În cele din urma ~i ma cufund În incon~tient. Suntem În mijlocullunii iulie anul 2002. Eu ma odihnesc În
1
Crimeea. Este 0 dimineata minunata de vara. Am fost În trecere
1
.,'. prin Gurzuf. Locurile de odihna Îndragite de mine sunt
Karadag, Alupca, Balaklava ~i Gurzuf. Se pot Închiria
hidrobiciclete iar atunci 0 baie obi~nuita se transforma Într-o
Întreaga calatorie. Dar azi nu am avut noroc. Conducatorii
târilor din Comunitatea Statelor Independente (CSI) s-au
Întâlnit În Crimeea la un picnic numindu-I summit. $i pentru ca
poporul sa nu-i vada, au interzis ambarcatiunilor sa iasa pe
mare. Am pUTait iritat iar apoi rn-am lini~tit. La Începutul
fiecarei situatii neplacute se poate gasi 0 hotarâre nea~teptata.
$i ca rezultat, totul poate sa iasa mai bine decât am planificat.
Când pictez un tablou sau scriu 0 carte, la Început se acumu-
leaza mult timp ideile ~i se coace structura. Apoi, Într-un
oarecare moment, toata informatia explodeaza parca ~i din ea

246 247
,
1

l' *~v
-'J-,-

,1
se na~te un tot unitar. Opera e gata. Apoi când se picteaza un atât de tare În geanta cu pe~ti, Încât a trebuit s-o spal cu grija
tablou, la Început ideea care atinge pânza Începe deodata sa se ore Întregi. În final a trebuit sa-mi iau ramas bun ~i de la
schimbe. Suprafata pânzei Î~i traie~te viata sa ~i În felul sau se geanta.
Împotrive~te proiectului initial. Începe realizarea unui proces Acum s-a ivit posibilitatea sa Înot lini~tit departe de mal.
de creatie de neprevazut. Acela~i lucru se Întâmpla ~i cu ocazia Ma cufund În apa ~i ma Îndepartez repede de mal. Ma Îndrept
l
11:111
'1
dictarii unei carti. La Început,
de exactâ Începe deodata sa se schimbe.
constructia clara ~i cât se poate
Eu dictez ~i observ cu
spre 0 stânca În apropierea careia se atla vila lui Cehov ~i apoi
Înot mai departe. Dupa un anumit timp, sentimentul unitatii cu
uimire cum un oarecare curent interior Îmi poarta gândurile ~i malul dispare, ramâi de unul singur cu marea. Pentru a simti
l,111
cuvintele, schimbând mereu directia. Incon~tientul luptâ cu marea, trebuie sa ai cu ea 0 comuniune superioarA fata de
:.1 'l' I
" con~tientul completându-l ~i dezvoltându-l. Haosul se Înviorea- comuniunea cu uscatul. Deodatâ se schimba ritmul con~tiintei.
Il,
Ii za ~i echilibreaza ordinea. Cu totul altfel se percep tOate problemele. Lânga mal umbli
I! i, Privesc marea cu regret. Vântul s-a intensificat, Începe 0 neastâmparat ca un mormoloc În bancul de pe~ti. Când te
Ii'
,
,
furtuna nu foorte putemica. Ma gândesc di lipsa bârcilor mai
.I
l,II
,
,
~1! Îndepartezi În largul marii, gândurile devin ample, frumoase ~i
!',I prezinta un avantaj. Se poote Înota lini~tit, rara sa-ti fie teama ~~oare. çacofonia din frânturile de idei cedeazâ locul ideilor
l.', ca da peste tine vreo barca. Pentru mine, aceasta constituie 0 ample ~i incon~tiente ale tabloului.
Ill,.
1

I Iii problema esentiala când Înot departe În largo Hotârasc sa Înot Înot Încet În directia stâncilor singuratice. Val uri le de doi
spre Adalaram, unde ies din apa stâncile gola~e. Nu Îmi place met ri mA saltii ~i ma coboarA lin. Con~tiinta se purifica. Eu Înot
Il"l
sa fac baie lânga mal. Sistemul de canalizare a ruginit de mult aducându-mi aminte de problemele mele principale. În sinea
'1'1111
~i toota mizeria se varsa În apa În imediata apropiere a plajei, mea nu ma agit. ~i aici, În acest zbor marin, se poate na~te 0
11111
unde oamenii se scalda rara grija, rara sa banuiasca nimic. Întelegere ~i 0 decizie noua. Este timpul, se prea poate, ca sa
III Il Odata, la aproximativ 0 suta de metri de mal am pescuit dive~i ma gândesc serios la tema Îmbatrânirii. Cu bolile chipurile totul
1"11 pe~ti iar când am a~ezat 0 Întreaga gramajoora pe salteaua este clar. Oare se poate numi boala Îmbiitrânirea? Numero~i
,.
Il'' l,
1
umtlata, am simtit ca de la aceasta miroase destul de putemic a oameni, Îmbatrânind, ara ta ca ni~te fiinte gray bolnave. Nici 0
'1 canalizare. Am decis sa miros fiecare exemplar ~i sa le arunc boala nu mutileaza omul a~a cum 0 face bâtrânetea. Sângele
pe cele stricate. Mirosind 0 jumatate de gramajoora rn-am Începe sa curga mai Încet prin vene. Scade activitatea
: 'Iij"
buimâcit Într-un a~a hal, Încât i-am rastumat Înapoi În mare, schimbului de substante. Deci, probabil ca are loc atrofierea
: Întelegând ca nu meritâ sa risc. Dar mirosul urât s-a Îmbibat micilor vase capilare. Pielea Începe sA se usuce sau apar pete de
,
1;111

li,[
III
248
249
,l,
*,~"
''<-..

1 pigmen!i. Nu prea Îmi place acest praces de Îmbatrânire. De~i Întotdeauna direct fenomenele neÎn!elese de ea, mai mult decât
i:
mul!i arata minunat ~i Î~i pastreaza energia chiar la 0 sutâ ~i 0 atât, a refuzat cu Încapa!ânare sa creada În existen!a lor.
,1 suta douazeci de ani. Batrâne!ea Îi desfigureaza În primul rând Îmi aduc aminte de un eveniment care a avut lac nu demult.
Ii
pe cei care nu au energie. Nu Întâmplator cei care traiesc mult Mi-am turnat 0 farfurie de supa ~i rn-am a~ezat la masa. Am
duc un mod de viala activ. Cu cât dai mai mult, cu atât mai mâncat câteva linguri, am Întins lingura sa mai iau 0 data, iar
mult prime~ti. Statistica demonstreaza fara tagada ca oamenii farfuria s-a mutat Într-o parte. "Cum se poate, am iluzii
creativi care dispun de un intelect Înalt traiesc mai mult ~i optice!" - rn-am gândit eu, aducându-mi aminte de romanele
Îmbatrânesc frumos. La Început, secretuI vietii lungi Încercau mistice. Întind lingura ~i farfuria alunecà din nou la 0 parte.
sa-I caute În mediul exterior, dar În sfâr~it au În!eles ca Sunt situa!ii când pe suprafa!a umeda a mesei, din cauza
.
principalacauza se ascundeÎn omul Însu~i. tensiunii de suprafata se mi~ca farfuriile ~i canile, dar În
Orice organism are un program determinat. El este Încifrat momentul de fa!a, masa e uscata. Mai demult nu a~ fi acordat
În destinul omului. Informa!ia odata Încheiata, organismu] aten!ie propriei mele reac(ii. Dar acum am simtit cu toata
trebuie sa moara. De ce Întinere~te omul când se Îndragostqte? claritatea prima emotie. Aceasta a fost 0 spaima grozava. Într-
i1 Pentru ca apare emo!ia care este mai ampla decât volumul un moment oarecare se distruge modelul lumii Înconjuratoare.
1
informa!ional al organismului. Deci, are loc fluxul noii Sim!i 0 totala Iipsa de apiirare, Întrucât principal a aparare
1

informa!ii, În consecin!a are lac schimbarea ~i reÎnnoirea consta În modelarea ~i prognozarea evenimentelor Înconjura-
sistemului. Distrugerea care provoaca teama constituie un toare. Probabil ca medicamentele Î!i dau 0 u~urare pentru ca
I,I!I' element necesar al dezvoltarii. Pe undeva, În profunzime, În urnesc din loc structura informa!ionala, oprind pracesul de
Il
subcon~tientul nostru, nu numai cà exista 0 situa!ie noua, dar ~i stingere.
0 informatie noua legata de durere, adica de frica. Informa!ia Ce Înseamna stresul? Acesta este 0 situatie noua,
1
noua este ceea ce este necunoscut ~i strain organismului. De nea~teptata ~i neprevazuta. Totodata este 0 noua informatie.
aceea, reactia de respingere naturala sta totdeauna la pânda. Boala este un stres de neÎnvins. Înseamna ca boala este 0
Este ceva nou, neasimilarea informatiei este periculoasa ~i zdruncinare informa!ionala a organismului, nepermi!ându-i sa
organismul trebuie s-o elimine. Noi ne stràduim mai degraba sa se izoleze de lumea Înconjuratoare. Agresiunea interioara este
uitam tot ceea ce nu corespunde cadrului conceptiei noastre cu atât mai mare, cu cât mai puternica este capsularea
despre lume. De aceea, ~tiinta contemporana a negat organismului, adica izolarea sa de lume. Cu cât mai mult
depindem noi de dorin!e ~i de viala, cu atât mai puternic ne

250
251
";.,.,,
"",.,...

concentrâm asupra lor, cu atât mai puternic dorim sa le facem


ve~nice, de neclintit, fericite ~i cu atât mai muJt percepem Întâmplator la cele câteva mii de persoane care s-au Însânâto~it
agresiunea cu ocazia distrugerii lor. inseamna ca dacâ se de cancer tarâ 0 cauzii vizibilâ, Însânâto~irea a coincis cu
elaboreazâ sistemuJ de permanentâ zdruncinare a organismului, 1
schimbârile serioase ale destinului. Capacitatea de a fi pregatit
atunci acesta rezolvâ problema nu numai a boJii, ci ~i a pentru orice schimbare Înseamnâ un medicament. Schimbarile
Îmbiitrânirii. in principiu sportul, baia ruseasca, du~ul cu apa superioare se ating nu prin destabilizare fizica, ci energetica.
rece, tehnica respiratiei, postul ~i Înfometarea, toate acestea Cele mai subtile sunt schimbârile
informationale. Ble sunt
constituie 0 zdruncinare a organismului la nivel fizic. Medica- legate de conceptiile noastre despre lume. Cu cât vointa Divinâ
mentele naturale, ierburile ~i mineraJele etc. constituie 0 este mai importantâ decât vointa noastra, cu atât noi devenim
~funcinare infonnational~chimicâ. mai putin agresivi fatâ de orice schimbare ~i fatii de orice
"
Orice structurâ Înseamnâ totodatâ 0 situatie. De aceea, prin informatie noua. Orice religie Începe ca iubire, ca ni~te câutâri
intestine are loc 0 interactiune activâ cu lumea Înconjurâtoare permanente de schimbare, ca 0 Înaltâ instabilitate, ca 0 atingere
~i În acela~i timp 0 adaptare. a logicii Divine. Treptat, toate acestea se transpun În Jimbaj
Medicamentul sintetizat se
, deosebe~te de Îngustimea uman. Apare un sistem ordonat: cu cât sunt mai putine contra-
1
1
1 informationalâ naturalâ. Dacâ Într-un
1 vin bun sec existâ aproximativ dictii În cadrul acestuia, cu atât mai Înalt este aspectul apJicativ.
1 ~se sute componente diferite
care influen(eazâ În mod activ structurile ~i imediat apare frica ~i distrugerea sistemuJui. Religia Începe
informationale ale sa se ocupe de economie ~i poJiticii, apârându-se ~i justificân-
organismului, atunci Într-un "Portvein" ieftin exista nu mai
mult de douâzeci ~i acestea pot da un efect invers. Cu cât mai du-se. Particularitatea religiilor mondiale constâ În contradic-
multâ iubire este În sufletuJ omului, cu cât este el mai bun, cu liile lor exterioare. Dar aceste contradictii, la nivelul exterior de
atât este mai mare disponibilitatea pentru orice schimbare. De suprafatii, obliga pâtrunderea În esenta profundâ. Contradictiile
aceea, un om bun la suflet trâie~te mai mult. Capacitatea lui de nu pennit Înghetarea formelor ~i acordarea de explicatii cu un
a accepta 0 boalâ este mult mai mare, sistemul lui informatio- singur Înteles unui eveniment. Cu cât este mai mult omul
nal este deschis pentru lumea Înconjurâtoare. dispus sa iubeasca, cu atât el vede mai putine contradictii În
Astfel, ajungem la prima concluzie. cartile sfinte. ~i invers. 0 imensâ cantitate de secte, de
permanente exterioare ~i interioare constituie un Schimbârile
ziilog al Învalaturi eretice, de ramificatii diferite din cre~tinism sunt
sânatâtii ~i Întineririi. Apropo, obiceiurile noastre pot Înfrâna subordonate faptului ca au Încercat sa Înteleagâ Biblia pornind
foarte puternic schimbârile ~i pot conduce la Îmbolnâviri. Nu de la con~tiintii. Fiecare a luat un fragment apropiat Înlelegerii
sale ~i mergând În aceastâ directie a Încercat sâ-L cunoasca pe
252

253
*~'
"';-.

Dumnezeu, eliminand Îndoiala ~i contradictia. Cu cat mai activitatea subcon~tientului, atunci tabloul lumii devine
ortodox este curentul religios, cu atat apar mai multe secte Întrucâtva altul.
religioase ~i ramificatii ale acestora. lnteresant, gândesc eu. În trecut noi am fugit de durere,
adica de conflictele cu mediul. Acum Învatam sa acceptam
M-a chinuit mult timp 0 problema. Care dintre botezuri sunt durerea ~i mediul conflictual. Dupa un anumit timp existenta
mai eficiente, cele din pruncie sau cele din tinerete? rara conflicte ~i fara dureri va fi imposibila pentru noi. ~i dupa
Une1e ramuri ale cre~tinismului sunt convinse cà botezul Înca un anumit timp, noi yom crea singuri durere ~i conflicte În
este bine sa fie facut numai la 0 varsta con~tienta. Atunci acest sufletul nostru, zdruncinand, schimband ~i dezvoltând structura
lucru ramane În amintire ~i duce la un efect necesar. Dar ce sa noastra informationala.
pretindem de la un prunc, el nu-~i aduce aminte de nimic ~i nu Continuu sa gândesc mai departe. Deodata, un val imens
Întelege. Totul este chipurile clar ~i logic din punct de vedere mi-a acoperit capul ~i rn-a sustras din gândire. Pufnesc ~i Încerc
uman. Însa botezul este Îndreptat În primul rand nu spre corp ci sa restabilesc mersul ideilor. Valurile reprezinta Într-un fel
spre sufletul omului. Crucea este simbolul Încetarii vietii. , sa simbolul instabilitatii. Dar iata ce este interesant. De Îndata ce
spunem a~a, un medicament Împotriva ata~amentului fata de Încep sa gândesc incorect, imediat un val Îmi trage 0 palma. Eu
viata. În cre~tinism, botezul este un simbol al pastrarii iubirii În percep marea ca pe 0 fiinta vie, care În plus este ~i foarte
cazul pierderii a tot ce exista, inclusiv a vietii. Aceasta armonioasa. Cu cat exista un haos mai mare În exterior, cu atat
Înseamna pastrarea Divinului În cazul distrugerii umanului. În mai Înalta este armonia ~i unitatea interioara, cu cat mai putina
acest caz energetica subcon~tienta subtil a este mult mai iubire este În interior, cu atM mai mult omul Încearca sa retina
importanta decat cea mentalà. Copi lui nu Întelege nimic, dar iubirea În exterior. Atunci lui Îi este frica de distrugerea
cei care Îl boteaza, Înteleg ~i simt ~i acest lucru este pc deplin exterioara ~i Începe dependenta de alti oameni. Ti-e frica sa
suficient. Cu dt trece mai devreme copilul prin ceremonia spui un cuvânt aspru, Încerci sa mentii relatii càlduroase,
botezului, cu atat mai u~or se dezvolta În viitor. Specificul pentru a pastra sentimentul, e~ti gata sa cedezi În fata altuia. Cu
oricarei ceremonii consta În faptul ca ea actioneaza În primul dt exista mai putina iubire În interior, cu atât mai mult Încerci
rand asupra subcon~tientului. Daca tinem Însa cont ca s-o retii din exterior ~i cu atât mai puternic Încep din exterior sa
principala parte a vietii noastre are lac În subcon~tient, iar te În~e1e ~i sa te tradeze. Daca nu ar fi existat În~elaciunea ~i
gandirea noastra constituie numai cateva procente din tradarea, atunci Întepenirea În continuare a fornnelor ar fi dus la
Îmbolnavire ~i moarte. Un om dur la extcrior poate fi bun ~i

254 255
"-".1",..

Gândurile mi se Întorc la tema Îmbatrânirii. Nu demult la


,il
iubitor launtric. Daca nu ti-e frica de distrugerea interioara, de
schimbarea destinului, atunci este mai u~or sa te concentrezi una din lec!ii mi s-a fàcut cadou 0 carte "Despre secretele
longevita!ii orientale". Esen!a se reduce la faptul ca pentru
asupra iubirii. .. .., .
.
depa~irea Îmbatrânirii este necesara men!inerea unui nivel Înalt
Oamenii pot fi Împartiti În trei categom. Tlmlzl, care I~I
. .,
p astreaza bunatatea atât În interior cât ~i În exterior. Ei.. nu de energie În organism. Energia principaHi este cea sexuala.
realizeaza prea multe În prezent dar au perspectlva ln vlltor. Înseamna ca pentru Întinerire trebuie sa te ocupi În permanen!a
Impertinenti, carora nu le este frica de conflictul exte~ior, Îl pot de exerci!ii energetice ~i sa nu permi!i sa se realizeze dorinta
. ,' rezent. Dar duntatea lor sexuala. Toate acestea coincid cu cercetarile mele.
rezo 1va ~I po t o.b lne multe În P
crescânda le diminueaza iubirea din suflet ~i dobândind multe Fericirea umana se rezuma la dorin!e ~i viala. Dorintele
sexuale Înseamna continuarea vie!ii. Pentru continuarea vietii
În prezent, ei Î~i distrug viitoru\. Cea de-a treia categ~~e ~ste
cea a oamenilor echilibrati. Ei pastreaza În permanenta mblrea se consuma mai multa energie decât pentru sus!inerea ~i
În suflet ~i prin aceasta nu le este frica de schimbarile exterioa- apararea ei. Existenta apàrarii Înseamna con~tiin\â, intelect,
re, sunt gata sa accepte distrugerea, dar ~i sa actioneze dur Într- capacitati. În sentimentele noastre exista mai multa energie
un moment necesar. decât În con~tiinta noastra. Iubirea se consuma pe dorintele
Întreaga
De obicei, În copilàrie noi suntem timizi pentru ~a noastre. Aceasta Înseamna ca dacà re!inem (transformam)
energie se scurge pentru asigurarea viitorului. ln tin~rete dorin!a sexuala atunci aceasta energie duce la dezvoltarea
devenim un pic impertinenti pentru ca forma nu s-a contoplt cu con~tiin!ei, la Întinerire, la Întarirea vie!ii. În principiu, acest
continutu\. Întreaga revoltà tinereascà, nàzuinta catre Înlatura- punct de vedere, este demult cunoscut În Orient. În Daoism
rea autoritàtii ~i a dogmelor este un fenomen sànàtos care acesta provine din filozofia indiana. A existat punctul de
permite perceperea armoniei. Dar daca impertinenta Începe sa vedere conform caruia ejacularea, respira!ia data omului Într-o
dàuneze iubirii, atunci protestul tineresc se transforma În anumita cantitate ~i folosirea lor În graba duce la Îmbolnavire,
delincventà cu toate consecintele ce decurg de aici. Daca un la Îmbatrânire rapida ~i moarte. În acest caz, abstinenta a dat
copil cre~te ca un impertinent, cam dur ~i ràu este putin Într-adevar un efect curativ.
De aceea, Prin ce se deosebe~te omul de animal? Prin faptul ca el Î~i
probabil sa aibà ~anse sa obtinà ceva de la vi~~..
educatia iubirii ~i a bunatatii În fragedà copllane duce la Înfrâneaza dorin!ele ~i transmite pachetul de energie eliberata
asigurarea unui viitor sànàtos pentru propriul copi\. pentru dezvoltarea functiilor superioare. Daca noi Încercam pur
~i simplu sa Înàbu~im dorin!a, atunci aceasta Înseamna

256 257
*=..~~
''<-..

autodistrugere ~iboala, Întrucât dorinta este energie, iar energia Tarasa permitii spermei sa iasa. Aceasta duce la Întinerire ~i are
un efect de conservare a energiei.
este un potential Între efect ~i cauza. Înfrânând propriile
dorinte, noi pierdem energie ~i ne oprim. Însa daca noi Atractia sexuala este 0 functie de continuare a vietii adica
un mijloc, scopul fiind acumularea Divinului. Pentru a simti
Înfrânam dorinta În numele iubirii, atunci energia originara a
caracterul secundar al umanului, acesta trebuie Înfrânat pentru
dorintei duce la dezvoltarea functiilor superioare. De aceea,
daca tineretul este educat În spirit moral ~i de abstinentâ, atunci un anumit timp, trebuie sa renunti la el ~i atunci energia princi-
r potentialul sau spiritual ~i creativ va fi ulterior destul de Înalt. pala a vietii nu se va consuma impetuos. Cu cât este mai
1
De ce femeia folose~te parfumul, de ce-i place sa se Îmbrace puternica dependenta de dorinte, cu atât mai repede scade
frumos? Pentru ca energia sexuala sa se transforme nu Într-o nivelul energetic. S-a observat demult ca acei oameni care au
dorintâ trupeasca, ci În senti mente de Înalta prietenie ~i obtinut multe rezultate În ~tiinta, arta, politica au avut 0

spiritualitate, pe care este mai u~or apoi sa le transforme În sexualitate superioara. Numero~i oameni, având un mare talent,
iubire. Eu stau pe gânduri. Ma nelini~tesc doua probleme: În au spus ca principalul obstacol În calea descoperirilor ~i
primul rând, pâna În prezent nu am vazut ~i nu am auzit despre creatiei a fost pentru ei atractia sexuala neastâmparata, pe care
longevivi care sa lucreze dupa aceasta metoda. În al doilea a fost foarte greu sa 0 Învinga. Multi au ajuns la concluzia ca
rând, nu prea este placut ca energia originara pe care 0 emanam trebuie marita energia sexuala ~iatunci obtii multe În viata. Dar
efectul obtinut a fost contrar. Cu cât este mai mare concentra-
s-o cheltuim numai pentru Întinerirea noastra ~i Întiirirea vietii.
Aceasta se poate face numai la vârsta pensionarii. Dar ceva rea asupra sexului, cu atât mai multe probleme se ivesc În
rational În acest sistem exista. Pentru ca sistemul informational ultima instantâ. Rezolvarea superficiala a problemelor duce
sa traiasca ~i sa se dezvolte, trebuie sa existe un aflux de deseori la un efect contrar. De fapt, energia iubirii se consuma
informatii noi ~i Înfrânarea periodica a functiilor principale. În primul rând prin desTatare sexuala. Când noi ne concentram
asupra acesteia Începem sa consumam mai multa energie decât
Daca facem opriri, putem ziibovi mult mai mult În drum.
primim. Daca analiziim dezliintuirea neÎnfrânata a temei
Problemele care stau În prezent În fata omenirii sunt: nivelul
sexuale În presa, În car(i ~i la televiziune, atunci izvorul cauzei
sciizut de viatâ, epuizarea crescutii ~i sindromul oboselii. Toate
acestea demonstreazii lipsa de energie. Daca nu exista un aflux sindromului de oboseala cronica devine clar destul de repede.
Înseamna ca problema oamenilor talentati nu consta În
nou de energie prin iubire, atunci trebuie miicar sa economisim
energia veche. Un medic din Israel a propus pentru tratarea sexualitatea crescuta, ci În faptul ca nu pot Într-{) masura
sindromului 0 metoda chinezeasca antica. Barbatul are orgasm

258 259
~...~~
''J-.

- E târziu, - spune tovara~ul meu de drum. - Nu demult m-


suficientâ sa transforme energia sexuala În energie de creatie.
am Întretinut cu oameni care se ocupa cu comercializarea
lar 0 parte determinatâ sa 0 transforme Înapoi În energia iubirii.
puilor. Ei au trecut deja de mult la tehnologia occidentala.
Am observat 0 particularitate curioasa. Daca nu putem sa
lntroduc În gâtul puiului 0 teava ~i injecteaza mâncarea ~i
Înfrânam avântul dorintelor exterioare, setea, mâncarea,
hormonii. Acesta cre~te de cinci ori mai repede. Dupa 45 de
sexualitatea atunci sentimentele se devalorizeaza repede, În ele
zile are deja 0 greutate imensa, maximum posibila. lar În zilele
existâ putina energie. De exemplu: daca parintele urmare~te ca
47-48 moare de batrânele. Deci, trebuie numai sa reu~e~ti sa-I
alimentatia copilului sa fie de trei ori pe zi ~i dupa un regim
sacrifici din timp.
1 l'
strict, atunci se na~te abstinenta dorintelor exterioare În urma
.

! careia la copil se Îmbunatate~te energetica ~i sanatatea. a alta - De ce moare a~a de repede? - ma interesezeu.
Tovara~ul meu de drum ridica din umeri:
situalie. La cea mai mica dorin\à, copilul fuge imediat acasa ~i
manânca tot ce-~i dore~te, inclusiv ceva dulce, iar apoi la el - Cre~te repede, moare repede.
;;1)
Este un fapt curios. Concluzia se poate trage de la sine.
Încep problemele cu dinlii, cu intestinele, el devine mole~it ~i ~"
t;,
Daca noi nu am dorit cu rost ~i deja am primit ceea ce am
bolnavicios. Înseamna ca printr-o atitudine corecta fala de "~
dorit, atunci dorinlele degenereazii ~i organismul Începe sa
senzalia de foame, de sete ~i a sexualitâ\ii nesatisTacute, se pot
Îmbatrâneasca impetuos. Înseamna ca neÎnfrânarea dorinlelor,
vindeca ~i se poate mari nivelul energetic al organismului.
~ Îndeosebi a celor sexuale, constituie 0 cale directa spre
Îmi aduc aminte cum nu demult am decis sa ie~im În natura
Îmbolnaviri ~i Îmbatrânire. Foamea care este 0 dorinla
sa mâncam ~a~lâc. Ne-am dus la pia\à hotarând sa nu cumpa- t,;
nesatisfiicuta obliga organismul sa nazuiasca spre iubire ~i sa
ram came de porc sau de vaca, ci sa luam pui. lata-ne
mareasca rezervele de energie. Sunt necesare hotarâri noi, un
strabatând multimea din pia\à ~i, din mers, eu prezint 0 mica
comporta ment nou, 0 interaC\iune crescuta cu lumea Înconjura-
leclie: "Camea care se importa acum din Occident este
toare ~ioblinerea unei porlii mai mari de haos.
Împanatâ cu antibiotice ~i hormoni. Acestea constituie 0 otrava
Înainte nu mi-a fost clar un lucru. A aparut pe scena, sa
imperceptibila, iar influenta ei se Întinde În timp. În Europa,
zicem, un cântarel sau 0 cântareala. Ea a avut 0 via\à personala
spre exemplu, ca sa creasca mai repede curcanul, i se
dezordonata, avea necazuri ~i probleme grave. Nivelul creativ
administreaza patru feluri de hormoni. Daca un vin bun ~i
este foarte Înalt. Apar faima, banii, familia, Îndeplinirea
armonizat vindeca, iar cel slab calitativ dauneaza, atunci camea
dorinlelor iar talentul dispare. Nu exista impuls creator ~i nici
are un efect nu mai mic. Copanele de gaina trebuie luate numai
energie. :;>icu cât mai neÎnfrânat se comporta omul, capatând
de la producatorii locali".

261
260
-*..-,
',<...

renume, cu atât mai repede se stinge talentul sau. Daca Înainte longevivi spun un lucru, iar altii spun contrariul. Cine are totu~i
0 personalitate dotata Î~i croia drumul sau spre faima mult timp dreptate? :;Itiinta nu da 0 explicatie. Exista multe fapte care
iar steaua lui stralucea mult timp, acum show-bussines-ul confirma atât prima cât ~i cea de-a doua teorie. Astfel, avem
pregiite~te cântiireti ~i muzicanti ca pe puii crescuti peste de-a face cu doua contradictii. În fiecare dintre ele exista rara
noapte. Dupa aceea toata lurnea se mira cât de repede se sting, Îndoiala un sâmbure de rationalitate. În ceva ele trebuie sa fie
se degradeaza talentele. Când cei talentati au capatat renume unite ~i de perspectiva, iar În ceva trebuie sa existe un eusur.
fara nici un fel de dificultati, repejor, ei au obtinut faima ~i Începem cu primul. Fara Îndoialii ca 0 munca fizicâ grea
bani, atunci, dupa toate acestea, de regula, urmeaza alcoolul, Îmbiitrâne~te repede omul, mai ales daca În aceasta activitate
narcoticele ~ipieirea. nu se face din placere. În acela~i timp, lenea, pasivitatea
" Aproximativ de 0 ora Înot În apa clocotita a marii. Vântul ~i omoara de asemenea repede.
valurile Îmi creeaza un sentiment de haos. Se na~te 0 desIatare Îmi aduc aminte cum nu demult am caliitorit cu un
inexplicabila. Începi sa respiri cu tot corpul. Informatia curge taximetrist. Eu am trecut În ma~ina lui, Întrucât la tovara~ullui
prin toate celulele. În asernenea momente este imposibil sa de munca nu a pornit ,,Jiguli-ul". Batrânelul s-a vaitat, a
gânde~ti. Te cuprinde sentimentul de imensa pliicere a faptului mormait, a zanganit cheile ~i ma~ina nu a pornit. El s-a uita la
ca e~ti pe deplin deschis lumii Înconjuratoare. Corpul deja nu mine cu mândrie ~i mi-a spus:
se mai orienteaza ~i nu depinde de con~tiinta. El se conecteaza - :;Iiacum trecem la gaz, daca nu functioneaza cu benzina.
la ce va incomensurabil, la ceva mai Înal\iitor. Treptat Însa Dar cu gazul de asemenea s-au iscat probleme, iar ma~ina a
gândurile se aliniaza din nou În directia obi~nuita. ramas pe loc.
Îmi aduc aminte de cartea nu demult citita În care sunt - Nu prea am timp, - am spus eu. - Conectati la combus-
descrise doua sisteme de sanatate ~i de Întinerire. În primul, pe tibil atomic ~i am plecat.
baza propriului exemplu, autorul demonstreaza ca solicitarea Asemenea combustibil nu s-a gasit În ma~ina. Am trecut la
fizicii permanentii ~i activitatea constituie conditia absoluta a tovara~ul lui de drum ~i am pornit. :;Ioferul mi-a povestit
longevitatii. Autorul celuilalt sistem sustine contrariuI. Tocmai râzând:
solicitarile fizice dese Îl omoara pe om, spune acesta. Toti - Tataie a cumparat aceastii ma~ina veche pentru doua mii
oamenii care practica sportul ca ni~te maniaci 0 termina rau. cinci sute de dolari, dupa aceea a mai vârât În ea Înca patru! Cu
~
Antrenamentul autogen, activitatea psihologica asupra propriei ace~tia ar fi cumparat 0 ma~ina normala ~i nu ar fi cunoscut
persoane sunt mult mai importante. Într-adevar, e curios. Unii nici 0 amaraciune. :;Ii cu aceasta roaba În fiecare zi se zbate

1 262 263
'I
~''''~..-,.

Atunci de ce noi În tinere\e, consumând energie, ne dezvoltâm


pentru vialA de~i are 0 locuin\â bunâ În centru. Eu Îi spun:
iar la bâtrânete 0 transmitere crescutâ de energie poate duce la
vinde locuin(a, cumpârâ una mai ieftinâ la marginea ora~ului ~i
imbo!nâvire?
0 sâ trâie~ti restul vie\ii rarâ sâ ai necazuri. ~ti\i ce mi-a
Cauza este simplâ. În tinere\e existâ multâ iubire În suflet,
râspuns bâtrânul? Mi-a spus câ dacâ nu 0 sâ aibâ serviciu, dacâ
iar transmiterea putemicâ a energiei pe fondul emo\iilor
nu 0 sâ aibâ cu ce sâ se ocupe, el va muri. Poate câ are dreptate.
pozitive mâre~te volumul energetic al organismului ~i duce la
Într-adevâr, viala nu este interesantâ când ai totu!, când totul e
dezvoltare. Înseamnâ câ pentru a fi longeviv trebuie ca În
de-a gata.
tinere\e sâ Învâ\âm sâ muncim, sâ transmitem la maximum
Mi-am adus aminte de un caz pe care mi !-a povestit un
energie ~i sâ avem 0 activitate creatoare. Dacâ În tinere\e nu am
prieten. Când s-a câsâtorit, la nuntâ, a venit la el bunicul
miresei, l-a bâtut pe umeri iar apoi I-a apucat cu ambele mâini fost activi, deosebit de spirituali, atunci la bâtrâne\e fondul
energetic scâzut, cantitatea micâ de iubire din suflet, În cazul
de umeri, la desprins de pâmânt, I-a scuturat ~i I-a pus la loc.
unor mici supraÎncârcâri, pot duce la Îmbolnâvire. Când omul
"Ei, tu Îmi placi, - a spus el. - Bravo! 0 sâ fii un sot bun pentru
iese la pensie ~i Îi scade brusc nivelul transmiterii energiei
ea". În acel moment bunicu! avea 0 sutâ de ani. El locuia la
suflete~ti ~i fizice, nu este de mirare câ el moare repede.
\arâ, cre~tea gâini ~i iepuri, se ocupa de gospodârie. Tinerii au
Structurile spirituale au un volum mult mai mare decât corpul
hotârât sâ-l ajute ~i l-au mutat În ora~ ca sâ nu se extenueze
fizic, de aceea consumul energiei creatoare Întinere~te mai
prea mult la \arâ. Dupâ 0 jumâtate de an, bâtrânul a orbit ~i
puternic decât consumul energiei fizice. Asta Înseamnâ: cu cât
dupâ un an a muri!.
mai mult transmitem energia iubirii, câldurâ, grijâ ~i crea\ie cu
Dacâ energia zace În organism atunci Începe boala, dupâ
atât mai sânâtoase sunt sufletul ~icorpul nostru.
care vine moartea. Dacâ noi nu mergem Înainte atunci ne
Savan\ii americani nu 0 datâ au adunat date statistice despre
rostogolim Înapoi.
longevitate. Concluzia este simplâ: pentru a trâi mult trebuie ca
Mâ Întorc În gând la discu\ia referitoare la cele douâ sisteme
de sânâtate ~i În\eleg câ amândouâ au dreptate. ~i Într-un 0 datâ pe zi sâ sim\i senza\ia de foame, sâ te obose~ti ~i sâ
transpiri. Toate acestea au loc atunci când noi transmitem
sistem ~i Într-altul longevitatea existâ dacâ se transmite
energia sufleteascâ ~i fizicâ. Mai existâ 0 nuan\â; se prea poate
energie. Pur ~i simplu În primul sistem se acordâ mai multâ
câ principalul constâ În toate acestea: senza\ia de foame, de
aten\ie transmiterii fizice, iar În cel.de-al doilea caz, condi\ia
obosealâ ~i transpira\ia trebuie sâ fie Înso\ite de 0 dispozi\ie
principalâ este transmiterea energiei nervoase. Cu cât
bunâ.
transmitem mai multâ energie, cu atât mai multâ primim.

265
264
«-,-~
";0-<

Mi-am amintit de 0 istorie ciudata pe care mi-a povestit-o 0 În!elege 0 tendinta ciudata care a aparut În multe (iiri occiden-
cuno~tin(ii de-a mea. Ea are 0 prietena, 0 cucoana cu toane. Are tale. Oamenii sanato~i se duc la doctor ~i solicita sa Ii se
0 ambitie ~i un egoism imense ~i nu are copii. ~i iata ca nu
amputeze mâna sau piciorul. ~i asta arata ca 0 salbaticie, ca 0
demult aceasta femeie a donat sânge. Ea ~i-a descris starea ei
patologie ~i anomalie. Mecanismul este de fapt acela~i.
prietenei: ,,Am simtit ca rn-am schimbat dintr-odata. Senzatia a
Închinarea În fata stabilitatii, a confortului, a dorintelor ~i a
fost ca ~i cum a~ fi nascut. A apârut În suflet 0 asemenea
vietii il Împinge pe om spre acea trasatura În care el simte ca
bucurie ~i bunatate, singura nu pot sa-mi explic despre ce e
sufletul lui piere. Pentru a-~i saiva sufletul, el merge spre
vorba".
lezarea dorintelor ~i a vietii.
I-am explicat despre ce e vorba. La prietena sensibilitatea ~i Am seris despre un om care jefuia banci pentru a Îndeparta
" ca atare gelozia ~ipretentiile fata de barbati sunt imense.Toate depresia. Posibilitatea de a-~i pierde libertatea, lezarea
acestea 0 ata~eaza de via(ii ~i ÎÎ mutileaza caracterul daca nu
viitorului, Înjosirea vietii ~i a dorin!elor au miqorat dependenta
exista 0 conceptie corespunzatoare despre lume ~i nu lucreaza
de uman ~i au diminuat depresia. Însa daca el ar fi donat cu
În permanen(ii asupra propriei persoane. Însa pierderea
regularitate sânge, s-ar fi Îngrijit de al!ii, ar fi sacrificat 0 parte
sângelui, la nivelul subcon~tient, Înseamna pierderea vietii.
din bani pentru binefacere, acelea~i probleme le-ar fi rezolvat
Daca dai sânge cu iubire ~i bunatate, fiira frica, atunci are loc
fiira crime. Întreaga America se afla Într-o stare de depresie.
explozia iubirii odata cu Înjosirea vietii ~i a dorintelor. lata de
Cre~te numarul de psihanali~ti, psihologi ~i psihoterapeuti.
ce Înainte bolile se tratau printr-o simpla lasare de sânge.
Cre~te de asemenea salariul acestora. Dar ei nu pot sa rezolve
Pacientul ~tia ca lasarea repetata de sânge vindeca foarte În mod real problema depresiei ~i nu numi ca nu pot, dar nici
eficient ~i se predispunea pentru emotii pozitive. Nu i-a fost
nu vor, Întrucât acest lucru i-ar priva de activitate. Sa 0
frica ~i, natural, un asemenea tratament a dat rezultate
u~ureze, da. Sa rezolve problema - În nici un caz.
minunate.
Dar ceea ce n-a putut sa faca 0 armata de psihologi
Apropo, donarea de sânge ~i jertfirea propriei persoane au
americani, a rezolvat un mare om În vârsta. Renumit artist, la
un mecanism similar. Notiunea de sacrificiu provine din
vremea sa idolul femeilor, având un corp ~i 0 musculatura
timpuri imemoriale. Sensul este simplu: vrei sa fii În armonie
minunate. Cu timpul el s-a transformat Într-o epava ramolita,
cu natura, nu trage catre tine În permanenta fericirea ci 0 parte
apoi au Început crizele de depresie iar pe urma elicopterul cu
Înapoiaz-o ~i pe deasupra cea mai buna parte. Psihologii nu pot
care a zburat s-a prabu~it. El a avut numeroase fracturi dar a
ramas În viata. Dupa un anumit timp, a avut un atac cerebral.

266
267
~y,
"'",.

Dupa aceasta el a vrut sa se sinucida. ~i iatâ, incetând sa se mai dorinle, atitudinea de consum fala de lume au condus În
ata~eze de viala, adresându-se lui Dumnezeu, el a observat ca a Occident la degradarea pennanenta a familiei iar copilul este
devenit mai fericit. Treptat, i-a trecut depresia. Un om talentat, considerat ca un concurent care consuma timp, bani ~i via\â.
chiar când e pe moarte, ramâne talentat. El a reu~it sa descope- AtraC\ia generala fala de animalele domestice permite Într-o
re cauza depresiei, care chinuie~te poporul american. Sursele oarecare masura Îmbunatalirea starii suflete~ti a multor oameni.
depresiei constau in concentrarea numai asupra propriei Cu cât omul este mai pregatit sa accepte 0 situalie traumati-
persoane, asupra dorintelor proprii ~igrija numai fala de sine. zanta, cu atât În momentul durerii ~i al pierderii el este pregatit
Credinla În Dumnezeu, ajutorul acordat altora, grija fala de sa se adreseze iubirii ~i lui Dumnezeu. Cu cât În fiecare
cei apropiati, toate acestea la Început Înlâtura depresia, iar apoi secunda omul emana iubire, caldura ~i energie, cu atât În
J
il fac cu adevarat fericit indiferent de conditia sa fizica, indife- fiecare secunda el se indreapta catre Dumnezeu. Capacitatea de
rent de vârsta la care se afla. Sentimentul iubirii, Îara de care a pierde este cu atât mai mare cu cât noi daruim mai des. Deci
dezvoltarea este imposibila, este În pennanen\â legat de cu cât copilului i se inoculeaza altruismul, dragostea fa\â de
eliminarea energiei, de daruire, grija ~i crea lie. Daca omul nu munca În copilarie ~i nu este educat sa-i fie frica, Înghesuindu-l
are grija de allii este mai mult predispus spre consum decât În cadre Înguste, cu atât mai armonizata este acea societate În
spre daruire, atunci indiferent cum ar Încerca sa perceapa care vor trai copiii care s-au maturizat.
iubirea, este prea pulin probabil ca va reu~i. Rugaciunea lui va
fi 0 simpla zguduire a aerului. Daca omului ii este frica sa iasa Interesant, ma gândesc eu, - la unna urmei ajungi la acea
din cadrul obi~nuit al existenlei, daca el este prizonierul obice- concluzie care este de mult cunoscuta. Devine clar sensul
iurilor sale ~i a stereotipurilor vitale de care nu poate sa se frazei: ,,Lenea este mama tuturor viciilor". amui poate sa nu
desparta nicicum, capacitatea lui de a iubi va fi de asemenea faca nimic În exterior, dar În interior sa duca 0 activitate
mica. intensa. Apropo, eu am observat ca pentru pastrarea
Savanlii din Occident au ajuns la concluzia ca animalele de concentrarii mentale asupra unui anumit obiect, trebuie sa
casa lecuiesc oamenii. Acest lucru se confirma prin mii de consumi multa energie. Înainte consideram ca lenea constituie
fapte. De fapt, lecuiesc nu animalele, ci grija pennanenta fa\â lipsa eforturilor exterioare. Ea este la fel de periculoasa ca ~i
de ele. Animalul, Îndeosebi câinele, eJ;te ca ~i copilul care lipsa de emanare a energiei. Cu cât daruim mai pulin, cu atât
ramâne intotdeauna mic ~i necesita 0 permanenta mângâiere ~i mai mult luam, cu atât mai mult suntem dependen(i de lumea
grija. Stabilitatea crescutâ, concentrarea supra propriilor Înconjuratoare. ~i invers. Cu cât eliberam mai multa energie,

268 269
«~..
"J-..,.

cu atât mai putin suntem dependenti de mediu ~i cu atât desco-


functii: prin iubire sa fie unit cu universul, apoi cu Creatorul;
perim mai multa iubire În suflet ~i, ca atare, ne apropiem de
prin daruirea energiei sa nâzuiasca spre iubire ~i prin schimba-
Dumnezeu.
rea continua sa asigure emanarea energiei. Daca nu va exista 0
Am Înteles acum de ce straluce~te soarele. El este satisfâcut
restructurare a legaturilor, atunci nu va exista nici emanarea
cu faptul ca emana energie.
energiei. Daca nu va exista energie, atunci se va diminua
Iubirea na~te timpul. Timpul În adâncul Soarelui se Împarte
nivelul unitatii ~i ca atare va avea loc diminuarea iubirii ~i
În cauzâ ~iefect, Începe emanarea energiei, apare un nou spatiu
degradarea. Adica Soarele straluce~te pentru a supravie(ui.
~i 0 noua substanta, adica universul se large~te. În adâncul Înseamna ca atunci când noi stralucim, noi de asemenea ne
Pamântului are loc acela~i proces. Se desfâ~oara emanarea asiguram supravietuirea. Când noi ne Îngrijim de altii, iubim
"energiei, se creeaza substante ~i spatii noi. Înseamna ca
mediul Înconjurator, emanarea unei asemenea energii va cre~te
Pamântul nu este un obiect cosmic care se race~te ~i se stinge, rapid.
ci dimpotriva, este 0 viitoare stea. ~i Întrucât masa Pamântului
Este 0 ipoteza curioasa, ma gândesc eu, este nevoie sa ne
cre~te, raza sa se mare~te ~i continentele se deplaseaza. aplecam mai mult asupra acesteia. Apropo, ceva Începe sa se
Probabil ca nu orice planeta poate deveni 0 stea, dar poate limpezeasca În legatura cu poruncile lui Iisus Hristos. Înainte
nâzui catre aceasta ca ~i catre 0 desfâtare suprema. Cu cât
unele lucruri mi-au fost clare dar altele nu mi-au fost deloc
furnizeaza mai multa energie planeta ~i steaua, cu atât mai
clare. Ei, daca ti se cere, atunci sa ajuti mereu, acest Iucru este
puternic se Îngusteaza În ea cauza ~i efectul ~i ea se apropie de
clar. Dar daca cineva s-a Împrumutat de la tine ~i nu ti-a dat
cauza initiala. Adica au loc paralel doua procese contradictorii: Înapoi, iar tu nu trebuie sa ceri Înapoi banii, acest lucru este
pe de 0 parte, lârgirea spatiului ~i timpului ~i complicarea
deja prea de tot. În asemenea conditii nu rezista nici un buget.
structurii ~i a legaturilor, iar În plan subtil are loc Îngustarea
Acum am Început sa percep ceva. Cum Îmbatrâne~te ~i cum
timpului ~icomasarea a tot ceea ce exista Într-un Întreg. Cu cât
moare Soarele, cum Îmbatrâne~te ~i cum moare omul ~i
este mai mare intensitatea creatiei din afara, cu atât mai
civilizatia? Treptat, corpul omului se Întepene~te. Civiliza(ia
puternica este unificarea cu cauza initiala În interior. Daca
care Îmbâtrâne~te devine statica ~i inerta, iubirea se schimba cu
iubirea ~i nâzuinta catre 0 unitate absoluta a stelei nu sunt
regulile severe de comportament, egoismul se accentueaza,
suficiente, atunci ea fie se stinge, fie explpdeaza.
adica se diminueazâ emanatia energiei.
Conform aceleia~i legi traie~te ~i omul. În principiu, orice
Acum doua mii de ani, În iudaism a Început criza.
obiect din univers trebuie sa se straduiasca sa Îndeplineasca trei
Respectarea stricta a poruncilor Divine ~i a legilor ~i regulilor

270
271
~y,
"0-,.

condamnare ~i agresiune fa\a de cei care nu au dreptate ~i cu


care decurg de aici au devenit mai importante decât iubirea. De
atât mai pu\ina iubire exista În suflet. Când iube~ti te straduie~ti
ce sa iubim, de ce sa avem grija de altii, este mult mai
sa-l ajuti pe altul sa se schimbe. Când nu exista iubire, atunci
important sa \inem post, sa ne rugam, sa ne alimentam corect ~i
ceri de la celâlalt 0 linie corecta de conduita ~i dispre\uie~ti ~i
sa respectam cu stricte\e toate reguli1e care permit perceperea
ura~ti atunci când el nu poate sau nu vrea sa faca acest lucru.
unita\ii cu Dumnezeu. În acea criza a iudaismului s-a vâzut
criza Întregii civiliza\ii umane care a devenit inevitabila. De
Gândurile mele revin la problemele de zi cu zi. Cad pe
aceea Hristos a dat acele Porunci necesare pentru reÎnnoirea ~i
gânduri ~i Îmi aduc aminte de schimbarea locuin\ei mele.
supravie\uirea civiliza\iei, distrugând neaparat canoanele ~i
Vazând intrarea principala, rn-am Îngrozit. Sunt aruncate
regulile de neclintit. El a pus accentul pe iubire ~ipe daruire.
seringi goale, de jur Împrejur baltoace de urina ~i gramajoare
Prima emo\ie care trebuie sa se de~tepte În noi fatâ de un ait
de excremente În fata treptelor de la intrare. Este imposibil sa
om este emo\ia iubirii, a grijii, a caldurii suflete~ti, a sentimen-
intri În lift. Acolo cineva Î~i satisface În permanen\a micile
tului unita\ii sinelui cu ceilal\i. Dra fa\a de du~man distruge
nevoi. WC-urile publice În ultimul timp au disparut În Rusia.
sentimentul unita\ii cu el ceea ce Înseamna ca priveaza sufletul
Probabil ca organele locale se considera zeita\i ~i nu doresc sa
de iubire ~i duce la Îmbatrânirea ~i pieirea civilizatiei. Pentru 0
se gândeasca la asemenea nimicuri. Dar la intrarea noastra
practica reala ~i 0 logica umana normala sunt cu totul absurde
principala este 0 murdarie crasa care, În general, s-a racut din
urmatoarele sfaturi: te-au lovit - nu te Împotrivi, au luat
cauza narcomanilor care vin dupa droguri. Dupa colectivismul
Împrumut de la tine, nu-I cere Înapoi. Acest lucru arata ~i azi
impus, poporul nostru a câzut În egoism ~i izolare. A devenit
foarte salbatic. Foarte salbatic din punct de vedere al supravie-
imposibil sa aduni vecinii ~i sa rezolvi Împreuna cu ei 0
\uirii corpului, al stabilita\ii ~i juste\ii societâ\ii. Cu cât exista
problema oarecare. Dar eu am reu~it sa adun câtiva vecini
mai pu\ina iubire În suflet, cu atât mai mult organismului Îi este
pentru a elabora un plan comun de ac\iune. Au fost trei
teama de distrugere ~i cu atât mai severa devine regula de
propuneri. Prima a racut-o un bussines-man: "Cel mai u~or
comportament care Împiedica distrugerea. Deci cre~te brusc
lucru este sa facem urmatoarele: sa angajam pe bani un
importanta no\iunii de moralitate ~i de dreptate. "Ochi pentru
"fratior", Îi aratam familia care vinde narcotice, el 0 sa-i
ochi, dinte pentru dinte". Exista din ce În ce mai multe reguli,
urmareasca pe strada ~i Îi va bate rara explica\ie. ~i 0 va face
din ce În ce mai severe, iar iubire este din ce În ce mai pu\ina.
pâna când familia fie va pleca, fie va Înceta sa mai vânda
Cu cât aplici mai strict toate reguli1e, cu atât mai mult percepi
narcotice". Varianta a doua a venit din partea altui vecin. El
juste\ea ~i dreptatea proprie. Deci cu atât mai mult existâ

273
272
~'''-'''<-..

avea relatii bune fie cu fortele speciale, fie cu func(ionari putin. Întregul univers constituie totalitatea ritmurilor. Ce este
superiori din militie. El a promis câ se va interesa cum se poate ritmul? 0 oscilatie Între cauzii ~i efect. Acesta este interactiu-
rezolva problema. Varianta a treia a fost sâ angajâm 0 femeie nea cauzei ~i efectului cu permanenta lor succesiune. Acesta
de serviciu care sâ curete la intrare. Prima variantâ nu a avut este lupta dintre cauzii ~i efect. La nivel exterior, cauza se
succes. A doua variantâ de asemenea. Când rn-am interesat de transformâ În efect. În plan subtil, efectul devine cauzii.
ce s-a oprit totul, vecinul mi-a râspuns: ,,La Început autoritâtile Trecerea lor unul În celaiait creeazii situatia obiectului. Pe
trebuie sâ afle cine se ocupâ cu vânzarea narcoticelor aici, ca sâ Pâmânt te obi~nuie~ti cu un ritm anumit de gândire ~i
nu suferim noi În cazul În care ei se bagâ În afacere". ,,Bi, compottare. A schimba acest ritm interior al vietii se pare câ
atunci e mai bine sâ nu-i deranjezi pe distin~ii oameni", - am este foatte greu, pur ~i simplu nu exista energie pentru a~a
spus eu. ceva. Marea trâie~te Într-un ritm al sâu. Când te dizolvi În ea, e
~i iatâ câ femeia s-a apucat de curâtenie. Au aruncat cu mai u~or sâ fii În acord cu ritmul Întregului univers. Sufletul se
murdâria ~i au Iacut stricâciuni ca ~i Înainte, dar s-a curâ(at pe deschide pentru iubire. În mare eu devin altceva. Pe
~est totul ~i intrarea Încetul cu Încetul a Început sa arate altfel. neobservate, noi devenim altii În mare.
Dupa un timp femeia a plecat. S-a petrecut Însâ un lucru curios. Mâ apropii Încet Înot de baza stâncii. Mâ strecor printre
Comertul cu narcotice continuâ, dar intrarea a devenit curata. pietre ~i ies din apa. Câteva minute mâ deconectez de toate ~i
Nu mai existâ seringi, nu mai existâ toaleta comunalâ. Energe- privesc marea. Apoi cobor Încet, intru În apa mârii pentru a
tica intriirii s-a schimbat. Oamenii au Început sâ se obi~nuiascâ pomi Înapoi. Eu Înot un anumit timp În stihia care ma dizolvâ
sâ fie curat, chiar ~i cei care vin Întâmplâtor la noi nu mai fac ~i mâ Îmbrâti~eaza.
mizerie. Înseamnâ câ stâmindu-i omului 0 emotie pozitivâ, Trebuie sâ a~tept pânâ apare sentimentul zborului În suflet.
strâduindu-ne oarecum sâ-i Împodobim locuin(a, putem Când apare, dupâ câteva secunde, mie mi se poate rezolva 0
schimba pe oricine. În principiu totul e logic. Pentru orice problemâ chinuitoare ~i Îndelungata, neabordabilâ Într-o stare
schimbare este necesarâ energie. Jar aceasta nu existâ Îarâ obi~nuitâ. Noi nu putem sâ rezolvâm problema Întrucât facem
iubire, iar noi cerem prea des schimbâri dar nu oferim iubire ~i numai una sau douâ Încercâri. Daca exista stres, este problemâ.
grijâ. Pentru rezolvarea ei se eliminâ un pachet de energie. Energia s-
a consumat ~i dacâ problema nu e rezolvatâ, ea trece În rândul
Înot deja de aproape 0 orâ. Pânâ la stâncile singuratice care celor de neÎnvins. Cu cât depindem mai mult de situatii, de
se ridicâ triumfal deasupra mârii Învolburate, a râmas destul de mediu, cu atât mai putinâ energie avem pentru rezolvarea

274
275
~.~,
-''1...

problemelor. Existii un singur secret. Orice problema este rezolva. Când Încercam s-o rezolvâm la suprafa(à, atunci ne
Întotdeauna mai ampla decât situa(iile care au creat-o. De trasàm 0 sarcina imposibila. Iata, sa presupunem ca acum la
aceea, dependen(a de situa(ii nu permite sa rezolvi problema mine a aparut 0 problema. A Început din nou un rând de mici
complet. Ca sa nu depinzi de situa(ii ~i totu~i sa rezolvi trMari din partea cuno~tin(elor. Încercarea de a rezolva 0
problema trebuie sa te Întorci la ea nu 0 data, nu de doua ~i nu asemenea problema nu Înseamna numai s-o iei ~i s-o Îndepar-
de zece ori, ci de 0 suta, 0 mie ~i doua sute de mii de ori. În tezi. Sa examinâm minu(ios no(iunea de trMare. În primul rând
fiecare repetare trebuie pur ~i simplu cautate cai noi. La urma te tradeau numai ai tai, a~a cum a spus cineva, adica, cel În
urmei, orice problema poate fi rezolvata. care ai Încredere, cel de care Î\i legi viitorul. De un om strain
În ultima instan(à, Întregul univers constituie 0 situa(ie În nu Î(i legi viitorul. El poate sa te În~le ~i sa te pacaleasca, dar
plan subtil. Înseamna ca rezolvând orice problema, noi nu poate sa te trMeze. TrMarea este distrugerea la maximum a
rezolvam În acela~i timp 0 problema În univers ~i depa~im 0 structurii viitorului. Probabil ca are loc atunci când dependen(a
situa(ie principala. Deci, renun(ând sa rezolvam 0 problema, de viitor cre~te. Înseamnâ ca de la 0 problema de trMare
considerând-o nerezolvabila, noi renun(àm la cunoa~terea trecem la problema de dependen(a de viitor. De ce s-a Întiirit
Întregului univers. Iata de ce, din lexiconul meu lipse~te aceasta dependen(à la mine? De ce mie mi se distruge viitorul?
no(iunea de "sarcina nerezolvabila, problema de nedepa~it". Eu Eu simt ca acum aceastii problernii n-o În(eleg. Atunci, bine, sa
~tiu ca pot rezolva orice problema. Toate celelalte Înseamna Încercam sa 0 abordam dintr-o alta perspectiva. În ultima
numai detalii. vreme am simtit 0 oarecare racire din partea prietenilor, 0
Frica Înseamna oprirea energiei. Pe mine toata via(a rn-au oarecare càldurâ a disparut. Ciudat, Întrucât eu Îi ajut nu mai
educat insuflându-mi frica. La nivelul de suprafa(à am fost putin, ci chiar mai mult, dar am Început sa observ 0 oarecare
Întotdeauna Înfrânat, plapând, timid, slugarnic. Dar În ceea ce atitudine de consum fata de mine.
prive~te scopurile ~i dorin(ele Înalte, Îndoiala ~i frica au lipsit Ce Înseamna prietenia? Este capacitatea de a te sacrifica, de
Întotdeauna. De asemenea energia mi-a curs ~iroaie. No(iunea a darui ceva omului iubit. Iubirea ~i spiritul de sacrificiu
de termen de prescrip(ie ~i rezolvare a unor probleme oarecare Întotdeauna merg mâna În mâna. Nu demult am vazut la
nu au existat la mine. Daca exista multe probleme, nu trebuie televizor un subiect remarcabil. 0 pasare mascul Iacând curte
sa renun(i la ele, ci trebuie sa le comasezi. Sa le une~ti cu unele unei femele Îi aduce un oarecare fleac, ceva necomestibil dar
probleme principale ~i sa continui sa le rezolvi. Capacitatea de frumos. Apoi Îi arata cât de multe poate sa faca pentru ea, cât
a percepe esen(a problemei Înseamna posibilitatea de a 0 de mare este sentimentul de dragoste fata de ea. Însa daca i-ar

276 277
;.Rr.~'
~
"<.-..

Gradul de prietenie se stabile~te prin capacitatea de a te


fi adus ceva comestibil, acest lucru ar fi Întiirit dorinta femelei
sacrifica Într-un fel de dragul prietenului. Dacii exista dorinta
~i ar fi diminuat sentimentele ei Înaltatoare. De aceea, se ofera
de a ajuta numai În lucruri marunte, asta Înseamna numai relatii
un obiect necomestibil dar frumos. Cu cat este mai mare
de prietenie. Para un sacrificiu periodic, prietenia e greu de
dorinta masculului de a prezenta ceva femelei, cu atat mai
pastrat. De aceea, În lumea occidentala prietenia practic
multa energie emana el ~i Înseamna ca nivelul sau energetic
lipse~te. Pentru mentinerea familiei, trebuie de asemenea sa te
este superior. Asta Înseamna ca ~i pâsarile vor fi sanatoase ~i
sacrifici, mai cu seama În favoarea femeii.
vor avea 0 capacitate de adaptare crescuta fata de lume. Cu cat
Pemeia este necesara pentru aparitia copiilor pe lume.
biirbatuleste mai pregatit sa faca multe pentru femeia iubita, cu
" Pentru asta este nevoie de 0 emanare a unei cantitati imense de
atat mai putemic va fi niveJul sau energetic ~i cu atat mai
energie, invizibila dar necesara. ~i cu cat noi nu dorim sa
sanato~i vor fi urma~ii. Cand un barbat Îndragostit invita 0
daruim, sa avem grija ~i sa ne sacrificam, cu atat mai sterile
f;;lrieie la restahr~rit~i'În i6c Cre~mancare bogatii comanda din
devin sufletele noastre ~i apoi ~i corpul nostru. Eu am fost gata
~~<'>\;o~ile'~ki~:c~~a"simplu, asta Înseamna: ,,Eu sunt zgarcit,
p'tiip~hd, nu ,'~ot sa daruiesc; nu 0 sa ai copii sanato~i de la sa sacrific ceva de dragul prietenilor. Dar pe ei i-am privat de
aceasta posibilitate. Iata, eu ar fi trebuit sa le cer un Împrumut
mine, de aceea ia-ti gentuta ~i fugi de mine cat poti de repede".
În bani, macar 0 suma mica, sa le cer un ajutor ~i sa nu-mi fie
În societatea Occidentala contemporana se poate observa 0
imagine pe deplin naturala. Un tanar Îndragostit invita 0 fatii la ru~ine sa le aduc un prejudiciu atunci cand am nevoie de ceva.
restaurant, iar mancarea ~i bautura le plate~te fiecare strict pe Eu nu le-am permis sa se sacrifice pentru mine. Eu nu i-am
jumiitate. Sau taniirul Îndragostit 0 duce pe prietena lui cu ajutat sa emane energia din corp ~i din suflet. Este natural ca
iubirea din sutlet s-a schimbat ~i ei au Început sa-mi Întoarca
ma~ina la lucru. Ba Îi plate~te benzina, Întinzand banii la
spatele.
sfâr~itul unei calatorii fericite comune. Apoi medicii, oamenii
De ce femeile se Îndragostesc de oameni de care le este
de ~tiintii, psihologii W bat capul Întrebandu-se de ce În
mila? Pentru ca grija fata de cel plapand ~i nefericit Învioreaza
familiile occidentale nu se prea nasc copii.
În ele mecanismul grijii, a caldurii, a daruirii ~i a iubirii. Atunci
Ma Întorc din nou la tema privind 'problemele cu prietenii. cand barbatului Îi este frica sa se prezinte În ochii femeii
plapand ~i slab, când nu permite sa existe mila fatâ de el, sa fie
Se pare ca situatia Începe sa se clarifice. Pentru a stabili cati
prieteni ai, trebuie sa-ti pui Întrebarea: de dragul cui e~ti gata Înconjurat de caldura ~i atentie, atunci dupa un oarecare timp
observa cu uimire ca atitudinea femeii fata de el s-a racit. Este
sa-ti sacrifici timpul, banii, sanatatea ~i viata În ultima instantii?

279
278
>f:oH
",...

ciudat, se gânde~te el, eu fac din ce În ce mai multe pentru ea, ?aca În suflet nu existâ 0 nâzuintâ permanenta spre iubire,.
dar ea s-a Îndragostit de un papa-lapte ~i vrea sa ma pârâseasca. Inseamna ca trebuie sa Începi cu tine Însuti.
Multor parinti le este mila de copiii lor ~i nu le permit sa aiba Eu continuu sa Înot În marea lini~tita, Încet-Încet Îmi pierd
grija de ei, sa faca ordine prin casa, sa lucreze prin gradina ~i problemele ~i pe mine Însumi, ma dizol v treptat În marea pe
dupa aceea se Întreaba de ce nu sunt iubiti de copii. care se revarsa soarele generos de sud.
Cu cât transmiterea energiei, a caldurii ~i iubirii devine În
copilarie un obicei, cu atât mai sânato~i vor fi urma~ii. Deci, nu
este suficient numai sa ai grija de altii, trebuie sa-i ajuti sa
"
procedeze ~i ei la fel. Asta În primul rând. În al doilea rând,
trebuie sa ajuti sufletul. În acest caz, numai banii ~i ajutorul
material pot chiar sa dauneze. Multi ajutâ numai corpul ~i apoi
se mira ca prin aceasta omul se strica. Fiecare om trebuie sa
aiba un impuls spre dezvoltare. Când el este flamand, are loc 0
emanare de energie. Orice stres este Întotdeauna Însotit de 0
emanare crescuta de energie ~i aceasta energie ne permite sa
cream, sa ne schimbam ~i sa schimbâm mediul Înconjurator.
Tocmai de aceea, Înfometarea vindeca. Energia care este
emanata elibereaza organismul de zgura, Îi reconstruie~te ~i Îi
Întinere~te. Daca omul nu simte senzatia de foame, nu emana
energie, aceasta se depoziteaza În el ducând la numeroase boli.
De aceea, trebuie sa-l hranim pe cel flamand ~i sa-I obligam sa
flamânzeasca pe cel satul. ~i Într-un caz ~i În celai ait, aceasta
va fi 0 manifestare de grija. Notiunea noastra de azi despre
binefaceri se rezuma numai la satisfacerea superficiala a
dorintelor. Deseori, ajutând corpul, noi daunam sufletului. Este
destul de greu de determinat cum, pe cine ~i când sa ajutam

280 281
"""
"';-.-

Puteti sa-mi explicati de ce?


- Tineti minte ca Biblia ne Îndeamna sa ne bucuram
1: Întotdeauna ~i sa nu ciidem În depresie. Daca descriem cum
CONSULTATIE 1
arata emotia iubirii. atunci se poate prezenta ca 0 bucurie care
se pastreaza În momente de tristete. Când noi ne rugam,
deseori. pe neobservate, tragem dupa noi emotiile neÎnchise ale
Îf\iosirii. fricii ~i supararii. Ei. cu un asemenea bagaj. este
1 natural ca rugaciunea nu va fi eficientii. Noi depindem de toate
~
lucrurile catre care nazuim În mod serios. De aceea umorul
distruge perceptia obi~nuita a lumii. Acel ceva pe care noi de
j obicei il condamnam, care ne deprima. de care ne este frica sau
de care ne este mila. În anecdota stâme~te numai râsu!. De
Memoria elibereaza evenimentele din trecut. Eu traiesc prin aceea umorul este deseori mai aproape de logica Divina decât 0
i
prezent. Continuu consultatia. Interesant. - ma gândesc eu. - se ~ morala trasa În mod serios. Acum, numero~i medici Încep sa
t.
~-
pare ca la mine s-a mai Încheiat 0 perioada de zece ani de foloseasca umorul ca medicament. Deja a devenit arhicunoscut
'\
activitate. În toti ace~ti ani eu am scris despre ceea ce nu cazul unui bolnav de cancer Îara sperante care a hotarât În cele
trebuie Îacut ~i am cercetat toate formele agresiunii ~i iubirii. f' din urma sa vizioneze toate filmele de comedie, iar dupa
Astfel, s-a creat Întelegerea lumii. Acum. când totul este mai aceasta s-a Însaniito~it.
mult sau mai putin clar a Început sa apara 0 problema: "Ce se f Distrugerea stereotipurilor obi~nuite Înseamna schimbarea
poate face $i cum sa faci acest lucru?" Adica, a sosit timpul structurii noastre informationale. În consecintii. este ~i mai u~or
practicii. Probabil ca ~i consultatia se va schimba Într-un fel sa iube~ti. Se poate trage concluzia: orice s-ar Întâmpla. trebuie
dupa aceasta. Îmi aduc aminte de 0 poveste sincera a unei pastrata emotia pozitiva. Atunci toate bolile trec ~i toate vor fi
paciente. urmate de realizari. Dar, mergând numai dupa emotiile poziti-
- $titi ceva. - a spus ea, - eu rn-am rugat În permanentii ~i ve, noi putem sa fugim de Divin. Sexul, mâncarea. banii.
nu mi-a ajutat la nimic. Îmi simteam sufletul ca 0 piatra. Am renumele constituie totu~i de asemenea emotii pozitive. Cu cât
Început sa iau totul În gluma. sa percep ca pe ceva hazliu ~i sa yom nazui mai mult catre acestea, cu atât mai putemic. se vor
transform totul În bancuri. iar sufletul mi-a devenit mai u~or.

282
283
"'"",;.,.

Orice ateu este un credincios intuitiv daca el nu se dezice de


acumula probleme invizibile cu toate ca la exterior se vor
iubire, daca da mai mult decât ia; daca accepta orice schimbare
produce Îmbunatatiri.
a destinului. Chinezii, spre exemplu, nu au 0 credin(ii
Americanii zâmbesc tot timpul, tot timpul spun O.K., Însa
determinata. Dar 0 atitudine corecta fata de lume la ei exista de
cu toate acestea majoritatea sufera de depresie. Aici, probabil
cand e lumea. Exista credincio~i În esenta ~i credincio~i În
ca joaca un roi Însu~i specificul (iirii: pe teritoriul Statelor Unite
forma. Cu cât se acorda mai multa atentie ritualurilor ~i
nu a avut loc nici un râzboi, exista un permanent aflux de
regulilor, cu atât mai repede se degradeaza continutul ~i triumfii
emigranti, adica (ara este orientata spre consum. De aceea
forma. De aceea Hristos a fost Împotriva principiilor, mai cu
procesele de Îmbatrânire a civilizatiei aici au loc mult mai rapid
seama a acelora care pareau a fi de neclintit.
"decât În alte (iiri.
Emotiile de tristete ~i de bucurie s-au repartizat interesant ~i
Mi-a distras atentia 0 bataie În u~a. Intra un barbat cu fiica
În perioada postcre~tina. Catolicismul a adoptat un tip de
sa. Îmi aduc aminte de ei. Ei au mai fost cândva la consultatie.
gândire occidental. Fecioara Maria În tablouri apare pur ~i
Nu-mi aduc Însa aminte care este problema lor ~i i-am
simplu ca 0 femeie pamânteana fericita, bucurându-se de faptul
diagnosticat din nou.
ca a nascut un copil bun. Emotia fericirii ~i a bunastarii
ascunde sentimentul adevarat de iubire pe care trebuie sa-I - Din pâcate, trebuie sa va amarasc, - spun eu. - Fata nu
este capabila sa treaca nici prin cea mai mica situatie
reflecte tabloul. Tineti minte cele spuse de Esenin: "Celor duri
traumatizanta. Zdruncinarea fericirii sentimentale nu poate
Ii se da bucurie, celor blânzi Ii se da tristete"? Cel delicat este
trece ca Înainte. Deocamdatâ nu vad rezultatele lucrului asupra
spiritual, cu sentimente fine, adica orientat mult mai mult spre
propriei persoane.
viitor decât spre prezent. Ortodoxia a adoptat un tip de gândire
Tatal ma corecteaza precaut:
oriental, În ea, dimpotri va, tristetea acopera deseori adevaratul
sentiment al iubirii. În catolicism, importan(a omului este - $titi ceva, noi totu~i am lucrat luni de zile intensiv, cu
17
Încordare, iar schimbari, de~i exterioare, deja apar. Pâna la
exagerata, iar În ortodoxie este diminuatâ. Acestea sunt ca doi
consultatie, dupa dumneavoastra, ea a Înva(at la 0 ~oala de
parinti: unul se Închina În fa(a copilului ~iÎi permite totul, iar al
Înapoiali mintal ~i nu putea sa comunice cu baieti. Acum ea
doilea ÎI tine din scurt ~i nu-i permite nimic.
Înva(ii Într-o ~coala normala ~i are un prieten.
Iubirea permite sa se Îmbine aceste contradictii ~i nu se
M-am simtit penibil. Tabloul exterior este Într-adevar mai
supune nici uneia dintre ele. Daca Dumnezeu a permis
bun decât rn-am a~teptat. Dar daca parametrii nu sunt prea
existen(a ateilor probabil ca acest lucru nu este Întâmplator.

285
284
«"''<-,.

buni, Înseamna ca secretul consta În copii ~i În nepoti. Emotiile schimbare ~i solutionare a conflictului. Însa daca ne angajam În
lor nu permit sa aiba loc situatii de stres În ceea ce prive~te conflict, ne suparam pe celalalt, atunci pierdem energia ~i un
dragostea. asemenea conflict devine de nerezolvat.
- Dumneavoastra Începeti acum cea mai interesanta Tatal cu fiica pleaca ~ieu a~tept urmatorul pacient.
activitate, - spun eu. - Pentru a ajuta urma~ii,este important sa Dar trecutul se schimbii, mi-a aparut ideea. În mod real se
eliminati agresiunea fatii de ei, adica sa eliminati agresiunea schimba dupa consultatie. În general este pe deplin logic; daca
fatii de viitor. Pentru aceasta trebuie depa~ita dependenta de se schimba trecutul, atunci trebuie sa se schimbe ~i viitorul.
viitor. Dependenta de prezent se manifesta prin agresiunea fatii Înainte eu Întotdeauna am comparat starea prezenta a pacien-
de altii. Dependenta fata de viitor se manifesta În primul rând tului cu starea lui existenta pâna la consultatie ~i am tras
J
prin agresiunea fatii de sine. FricHe, Îndoielile, depresia, concluzii. Iata ca 0 data am consultat 0 marna cu fiica ei. La
f
sperantele, irascibilitatea, toate acestea sunt caracteristicile fiica a Început 0 schimbare foarte buna. Eu am hotarât s-o
dependentei de viitor. Viitorul se poate Înfrunta prin pastrarea examinez ~i sa compar starea ei. Deja Îi examinasem trecutul
iubirii de Dumnezeu pe fondul distrugerii viitorului ~i a unei de nenumiirate ori. Dar am uitat cum arata acesta. Iata ca eu, ca
emanari maxime de energie. Daca dumneavoastra a~teptati de obicei, rna Întorc În trecut ~i Încerc sa obtin informatia
ceva de la viitor, aceasta Înseamna ca ati Încetat sa diiruiti ~i despre starea ei de pâna la consultatie, dar brusc a Început sa
Începeti sa luati. Cu cât a~teptati ceva de la viitor cu 0 mai ma doara capul. Fixez izbucnirea programului de autodistru-
mare ardoare, cu atât mai mult Încercati sa stoarceti energia. gere În câmpul meu. Eu am diagnosticat comitiind ni~te
Este natural ca nu yeti primi acest viitor. Noi primim acel viitor serioase Încalcari. Acest lucru e periculos. Trebuie sa viid
care este plin de energie. imediat care e cauza. Am Înteles: starea ei s-a schimbat deja
Se poate visa la viitor, dar nu trebuie sa a~teptam nimic de pâna la consultatie, iar eu, amintindu-mi tabloul obi~nuit, am
la el. Cu cât a~tept mai multe de la un ait om, cu atât mai mult Încercat sa-l restabilesc ~i În felul acesta am distrus prezentul ~i
depind de el ~i cu atât mai mult ma supiir pe el. În principiu, viitorul ei. Se pare ca prin rugaciune ~i adresare catre
omul supiiracios este un vampir. Firea suparacioasa Înseamna t
Dumnezeu, nu poti sa te schimbi numai pe tine Însuti ci, În
pretentii crescute fata de alte persoane, ceea ce este semnul l' acela~i timp, se schimba ~itrecutul ~i viitorul.
lipsei de energie. Înseamna ca În momentul oriciirei neplaceri Iata de ce chiar ~i cei mai inveterati pacato~i, adresându-se
'p lui Dumnezeu, au obtinut iertarea, adica un nou destin.
din partea altor persoane este nevoie sa niizuie~ti spre
sentimentul iubirii. Aceasta da energie pentru propria Trecutul a Încetat sa mai aiba influenta asupra lor Întrucât ela

287
'4c"
"<-.-
devenit altul. În conceptia hindu~ilor despre karma asemenea - Asta este problema ta viitoare cu bi!rbatii, - spun eu. -
lucru nu exista. Pentru tot ceea ce ai flicut, tu trebuie sa lucrezi Aceasti! problemi! nu 0 traversezi pâna la capi!t. Ai cam putina
asupra propriei persoane. Nu te poti schimba. Daci! e~ti bogat iubire deocamdati!, dar chiar ~i viitorii copii se prezinti! la tine
Înseamna ci! Îti este Mrazit si! fii bogat, este karma ta, este mai bine.
casta ta. Daci! e~ti Întelept, atunci a~a ai si! fii tu, copiii ti!i ~i Ea s-a uitat piezi~ la mine.
nepo(ii; daci! e~ti pi!ci!tos, atunci la fel vor fi urma~ii ti!i. Acum - Dar dumneavoastra ati descris cazul meu Într-o carte.
zece mii de ani, 0 asemenea conceptie asupra lucrurilor a fost - Da, - dau din cap, - l-am descris.
justificati! ~i a contribuit la dezvoltarea societi!tii. Caracterul pe - Dar eu acum sunt cu totul alta. Eu nu mai sunt persoana
care I-a primit omul din na~tere de la pilrin(ii sai, cu acel care am fost Înainte.
caracter el trebuie si! existe. Cu cinci mii de ani În urma, 0 - Eu am scris despre cealalta. Se poate considera ca am
asemenea concep(ie asupra lucrurilor a Încetat si! mai fie de scris despre un om strain.
neclintit. Cu doui! mii de ani În urma, aceasti! conceptie a fost - ~titi ceva, la Început a fost greu sa ma schimb iar apoi
pusi! la Îndoiala. Iisus Hristos a distrus conceptia obi~nuiti! totul a devenit din ce În ce mai u~or.
despre destinul omului. Dar pâni! În prezent, ~tiin(a oficiali! - La mine s-a Întâmplat acela~i lucru, - spun eu. - Dar
afirmi!: ,,Este imposibil si! schimbi caracterul". Filra credin(ii În când mi s-a spus: cancer, metastazi! ~i nici 0 ~ansi! de
Dumnezeu, Într-adevi!r, nu e posibil. Dar faptul ci! acest supravietuire, eu am Înteles ca acest om din mine a murit. M-
caracter se schimbi!, ÎI observ la pacientii mei. am hoti!rât si!devin altul ~iam devenit.
Fata zâmbe~te din nou.
Se aude 0 bataie timidi! În u~i!. Intri! 0 fata ~i se a~eazi! pe - ~titi, se pare ci! ~ieu am avut metastaze.
scaun. Chipul ei mi s-a parut cunoscut. Încerc sa-mi aduc - Au fost sau nu au fost, nu mai este esential. Acum la tine
aminte, dar nu pot. Ea Începe sa zâmbeasci!. În acest moment lipsqte viziunea vointei Divine ~i iubirea fa(ii de toti. Trebuie
mi-a fulgerat un gând: cancer, condarnnata de medici: sa gânde~ti ~i si! vezi Divinul mai des decât umanul. Atunci
Îndepi!rtarea ochilor. Îmi aduc aminte cât de ri!u i-a fost dupi! Încetezi si! te mai sprijini pe uman În esen(a sa ~i orice
consultatie. Atunci eu am refuzat si! comunic telefonic cu schimbi!ri ale umanului nu te vor mai distruge, ci te vor
parin(ii. Numai la ea am vi!zut capacitatea de a se schimba. dezvolta. Du-te ~i lucreaza asupra propriei persoane.
- Acum mie Îmi este bine, - spune fata zâmbind. - Dar, Ea pleaca. Eu stau Încercând si! mi! deconectez de toate. Cât
este adevi!rat, a mai ri!mas 0 mici! problemi!. de greu este sa schimbi opinia obi~nuita asupra lucrurilor! Îmi

288 289
.,,,
"<-.-
amintesc cum 0 data, dupa lectii, rn-a abordat 0 femeie În Femeia coboara glasul ~i conspirativ ma Întreaba:
varsta. - Spuneti-mi, dar de barfit se poate?
- Siava lui Dumnezeu, slava lui Dumnezeu! - a exclamat - Pentru dumneavoastra nu e de dorit.
ea. - Fiul meu trebuia sa moara. El a trecut printr-o operatie - Dar cum sa traie~ti fara a~a ceva, - se mira ea. - Noi ne
grea - cranio-cerebrala. Veti putea determina cauza bolii? Cum Întalnim cu prietenele ~i trebuie sa discutam ceva!
sa scap de frica de aceasta situatie? - Ei bine - spun eu - daca purtati 0 discutie despre un om
- Frica - este dependenta de viitor. Dumneavoastra sunteti oarecare ~i daca dumneavoastra Încercati fata de el un
ata~ata de acesta nu numai prin frica, dar ~i prin critica sentiment de iubire, dorinta de a-I ajuta, atunci analiza
permanentâ ~i condamnarea celorlalti. Înainte s-a cautat În comportamentului acestuia duce la generalizarea gre~elilor lui
"permanenta În oameni raul, au fost criticati ~i condamnati, nu-i ~i la Întelegerea modului În care trebuie ajutat ~i cum trebuie el
a~a? rar acumularea de câtre dumneavoastra a condamnarii ~i sa se schimbe. Daca la dumneavoastra prima emotie spune: "El
criticii s-a constituit Într-un program de autodistrugere ~i a lovit nu are dreptate, el nu e cumsecade", atunci Întreaga discutie
În cap baiatul. ulterioara va action a asupra acumularii sentimentului de
- Desigur, desigur! se tanguie~te ea. Cati oameni nu am superioritate asupra lui ~i, la urma urmei, În subcon~tient, la
Înjurat eu! Dar acum am devenit cu totul alta, uitati-va la mine. distrugerea lui. La Început Întrebati-va cu ce scop discutati
- Da, vad ca sunteti alta. Într-adevar, din ce În ce mai bine. despre acest om. pentru a-I ajuta sau pentru a-i aduce
Dar acest lucru e numai la suprafata. Launtric, Însa, mai trebuie prejudicii, iar dupa aceea Începeti sa barfiti dit doriti. Dar acest
sa lucrati asupra propriei persoane. lucru este putin probabil sa-I reu~iti. Astfel, este mai bine sa te
- Ce se Întampla, condamnarea se mai strecoara la abtii sa condamni alti oameni.
suprafata? Tineti minte: cuvantul "convorbire" ~i "condamnare"
- Exista, - spun eu zambind. - ~titi care este cel mai aproape ca nu se deosebesc. Acest lucru nu e Întamplâtor.
Îngrozitor semn de ata~ament fata de viitor? Privesc pe fereastra larg deschisa. Înainte Îmi spuneam: "Eu
Ea se uita speriata la mine: tratez oameni;". Apoi am Început sa spun: "Eu Îi ajut pe
- Care? oameni sa se Însànâto~eascâ". Acum nu mai tratez ~i nu mai
- Sentimentul propriei dreptati. Acest sentiment Îi face pe ajut. Eu Împarta~esc experienta mea referitoare la atingerea
toti vinovati. Încetati sa considerati ca aveti dreptate În toate ~i Divinului. ~i oamenii care au ne voie de ideile mele, de
atunci dispar vinovatii. experienta mea, vin la mine ~i le obtin. Ace~tia sunt oamenii

290 291
,,<.,
"'""
carora nu le este frica, nu condamna, nu se supara ~i nu regreta. La. Editura Dharana:
Ei devin al!ii ~i ma ajuta pe mine Însumi sa ma schimb.
seria de autor
Lazarev Serghei Nikolaevici
DIA GNOSTICA REA KA RMEI
Au apârut:
cartea intai
SISTEMUL AUTDREGLARII
CÂMPURILOR
cartea a doua
KARMA PURA
cartea a treia
IUBIREA
cartea a patra
PRIVIRE ÎN VIITOR
cartea a cincea
RASPUNSURILAÎNTREBARI
cartea a $asea
TREPTE CATRE DIVINITATE
cartea a $aptea
TRANSCENDEREA FERICIRII
cartea a opta
DIALOGURI
cartea a noua
ÎNDRUMAR DE SUPRA VIETUIRÊ
În curând: carlea a zecea,
În care autorulincheie sistemul, ~iprimele tre; suplimente
video la "Diagnosticarea kannei".
Alte apari!ii:
-
EV $1 VALERlU POPA CANCERVL, BOMA INCVRABlLA'
(autar Petre Anca)
ÎN ACTE E$Tl VIV - valum de paezii
(autor Traian Cllin Uba)
ZORILOR ZABRANIC - valum de poezii
(autor Venera Antonescu)
r3
292
:t2-y~
-',<."

GHID DE UTILIZARE A
SISTEMUL DE CARTE PRIN PO~TÀ- CASETELOR
PLATA RAMBURS

Puteti, comanda oricare din cartile


, aparute la Editura
...

Dharana ~i le ve\i primi prin po~ta În cel mai scur! timp.


Plata 0 ve\i face ramburs, la primirea coletului. Numero~i pacien!i, lucrand cu casetele, observa
Transmite\i comanda prin po~ta, telefon sau e-mail. particularitatea influen!ei acestora În compara!ie cu intorma(iile
prezentate În car!i. La mul!i se na~te Întrebarea: care dintre
Editura Dharana Bucure~ti, O.P.53 C.P:52
casete este mai bine sa le vizionezi? Din punctul meu de
Tel. 021.337.24.24
vedere, aceastâ Întrebare este asemânâtoare ClIurmâtoarea:
e-mail: busuioe@penet.ro "În
ce clasa sa ma Înscriu? Poate În clasa a zecea?'"
Lucrurile sunt destul de u~oare ~i la Îndemana min!ii
noastre, Însa sunt greu percepute de con~tiin!a ~i emo!iile
Cumparând În acest mod, benef,i,ciati de 10 %
noastre.
reducere din pretul de librarie.
Timp de douazeci de ani eu rn-am ocupat de cercetarea
serioasa a modului În care sa prezint informa(ia pe videocasete.
U~urin!a exterioara a prezentarii Îi induce În eroare pe mul!i
cititori, de aceea cei care doresc În mad serias sâ lucreze asupra
propriei persoane, eu cred ca trebuie sa aiba 0 atitudine
serioasa ta(a de prezentarea tuturor videocasetelor.
Cu stima,
Autorul