Sunteți pe pagina 1din 6

No'$uri gentxelr' 2. C{ifu de adrninisrmre a}s mrdicamtntetor 3.

Admlntstrafsh arxtiblotladtr, rhlmloterapflr-dor, hurnronllorl lntorfuivfrdftu(

I.

ah8toagulentelor {

. .,

d6*rrilA g9rn9l9l

4 14

Clasi iia'iea mcdii:irnentelbr:

S_UjH

rne

Cgp,g.*

'

l'

t vegetalE; eeaiud, extracte, tincturi, etc., ' animalE:; insulinfl, tiroid6, plasmi,. ' EA mineralE; ex. talc, kaolin,, Elt. biologic1; ex. seruri. vacciiruri

a,

(
{
t

lY. Dupd npdul deforntulare:

\
Y. Dultd
calea

cuadministrare

directE I o p.

lo p"suprat"iffi6r, cale
+

digestivE (orali, subtingualE. gastricli;, irltestinali),

1,." -.-.*.....--..._.*-:.--__.....-

cu adnrini-

-_i

pe cale respiratorie (rrazald, tralieo-bronEicE}

p" cale urinard (uretiale).

indirecti ' i, *

nrai mr intrzafterial. seros, intrarahidian, Brrt.rrtrqvvrvv.4.l!..ltw\ru intracerebml, meclutar,


Ele

po-t

I'

!:!]!l-r.r-4..r-4.r.t-r-r-q_qgllup_4: Ipr],.s tbrr.r.1.?.qe,ii;r; esre ;;id: nlodatltatea ,ft.dtir.t"ri6iilr"d-d"t,i.iii-iffi;;'; eoncreti de eondi[ionare a Um;;r;6; substangelor rual nredicanredtoas.e, ------':fi glqsiflBle_*Il3.c9fi;l:leltte

j;

solide: i ;;ti'lG;if;ifie'll.fs$l_qggp-9_eutice: faiuil&uii6"fi;re ilh;r^iG; jirirlii;i-Jili;6: - -'**----*:--l

i ] c.ottt;:rittlate. tablete: rezulth prin conrpriti,ui.o prit erilor'. " :. ,-...{.5qigur-ile: c.r111y1lpla1-ciiliinild uu irri,eii$ pr.orcci.x,.
70
1

i i

i1

l"'#;ad;G: fo.iii" poni,ileutil

I I

t
{

"tI
I--....-.---.-...-...
I

* 2.
,.*.-..,,,
.,,,,
_

car; ilbsd;F6"C afll.sub formd de pulbere inff-un invelig absorbabil, supozitoare (rectale, vaginale, auriculare, bujiuri) forme farmaceutice care confin un

il

semisoli

.-..j{9,lgi-9$"9gt9.I9""l9fff19-.g$9.t-l.q.'"enp9r[uIL9orpu|"u',._-* unguente, fomre farmaceutice ce confin una sau mai muG suUstant"
sipunuri medicinale, lichide adezi care pot fi clasificate dupd >k apoase: solu(ii apoase, extractive, siropurietc., *' alcoolice: tincturi, vinuri medicinale,
eterice, amestecuri de lichide: hidro-alcooli aerosol

de sau moi:

* .0, +

in general pe piele (creme, paste),


cetate,

li

care se

aplici

*
*
,i"'-i*i$"i##W,
I t
I

* * * *

uleioase,

glicerinate,

Iichide foarte volatile,

Pentru utilizarea corecti a medicamentelor trebuie s[ tinem cont de o serie de


DJQ[Zi4kl,,r,,r:+l:,
.
- j:,

Doza util5:

;r> cantitatea rninimi de medicament la care apare efeotul farmacodinamic,

I
I I

Dozamaxim[DM: Doza terapeutic[ DT:


Doza toxicfl: Doza letali 50- DL<n:

doza limiffi[in carc se poare adminisna un modiaament o dd sau ln 24 ore, }> cantitatea de medicarnent cuprins6 inhe doza util[ qi doza ma:<im6 c{u di

r6spunsurile farmacodinamice cele mai bune Dentrutratatnnl

Zona.teraneutic[: Doza de atac: 'Doza,de lntetinere:

r+ cantitatea miniml de medicament care noate da efecte nedorite. r+ cantitateademedicamentcareoroducemoarbaa5CI/odinanimaleledeexoerienHr+ zona maniabilE = zona intre doza utilfl si doza maximE1+ cantitatea de medicament administra6 initial. necesari obtinerii efectului dorit r+ d<iza necesari mentinerii efectului dorit e mai mic[ decit doza de atac,

Pg.tr-t4l.gpB-ii.dp--ZA-r_B5.tmEsecaliuleazfldupldiferiteformule:

formula lui Young:[A: ( A + 12 ) ]x D + A= v6rsta copilului (in ani), D: dozamaximE a adultului, formula lui Clark: (greutatea copilutui ln kg: la 70) x D unde D: doza maxim[ a adultului * Aceste dou[ formule sunt aplicabile copiilor peste 2 ani, formula lui Fried: virsta in luni: 150 x D unde D: doza adultului, este utilizatd la sugari Dozele pot fi exprimate in unitlfi precise: g, mt, U.[, (unitEfi biologice internafionale); sau cu ajutorui unor unitEli aproximative care se referl la modul de administrare. Asistenta medical[ trebuie sI cunoascl despre medicamente: q: mo.dul qi calea lor de administrare, + actiunea'gi efectele lor secundare (pentru a putea limuri gi linigti pacientul, pentru a sensibiliza pacientul asupra acestor efecte ca sE le poat[ semnala medicului), .a faptul c[ se administreazi numai dupi prescriptia nredicului, qi caracteristicile lor (pentru a le putea recunoagte dupl aspectul lor exterior gi proprietetile frzice, preven ind schinrburile de medicanrente), + doza terapeutic[. dpzrqaxim[ gi limita inferioari a dozei toxice, .:. indlcatra rrredjcarrrente)oq_ytilizate (penuu adesmperi eventualele geqelidirr condica de pedae, preluare a serviciuluj)r,. ri.i:r::ff;:r';';; +1;i5r6*trurdiiiirristreriiYipr.ti.urr.itaii-il"lJ;,ri"i;trerii

-l'],':.i".

'

r'q----

'+ + -*

e o .;

*.

-:

manevrele utilizate pentru a masca gustul sau nirosul neptflcut al unor nredicanrente. incompatibilite{ile nredicamentoase (care duc la precipitiri, schimbarea culorii, etc.) nrodul de pEstrare a_medicamentelor in "farmacia" secfiei : aparat, eflectul care se agteapti de la medicamentul administrat gi timpul n@sar apariliei aces{uia. efectele secundare ale nredicarnerrtelor adnrinistrate (pozitive sau negative) trcbuie s[ difgrenqieze ntanifestirile afecliunii de bazi de cele survenite ca efecte vrcundare, lbroneneb ch obiqnuin[E qi de rcurrrulare legate de adnrirristruea sistcmatici gi de lung[ durati a unr:r nreditanrctfte.
ltrxxttetrclc ch lritrresensibilime legate cle acgitnrea urrcr nrcdicanrcute: idiosirrcraz-ia-sau alergia rixxlicauenttrasit..

Circuitul medicanrentelor in spital:

.t

i.

_=_::
Notare [n c..rndica de farrmacie

afmacte

l,
i

t.

Asistenta medical[ trebuie

si

aibE evidenfa exact5 a, prescripliiion care

iI

copspq+$ c*

medicamentete eliberate de fhrmae'ie. Qricp neconcordania va'fi raphata rnbaicutui de sqlon sau niedicutql ae ger{q. Asktgnta medicatd nu u.aodmittistra niaiodqttd, ryiei un ruedicamgnr,fdrd indicagia mediculul, C ircu itul med icamentelor in afira sp italulu i :

\.#fiF#

!ff@H
I
I

'J

Medic specialist policlinicE


Medicamerttele sunt etichetate corespunzitor c[ii de administrars: * cele destinate uzului intern poart[ etichete albe cu ctenar albastrr+ ou menfiunea 'intern",' * cele destinate uzului extern sunt cu chenar ropu gi menfiunea *extem'f, + solufiile injectabile au etichete. cu chenar galben cu menfiunea "iqiectabil";. i:t substanlele toxice au etichete cu cap de mort cu inscripfia t'otrayli', rtt la nevoie, medicamentele poart6 gi etiohete speeidte datorit5 modului de conservare: lumin[", "a se pistra la Kice", Pentru a putea administra medicambntele asistenta medicatd trebtrie:

"a se feri

db

o o o o' q

sI dea dovadl de rlbdare, perseverenfd sd dea dovadi de bunl preiati. profesionali, sa poata explica gi l[muri pacien[ii asupra necesitifii medicamentelor respective,

l*-.Q*9ss+si*#p.Lsl"$Hsfisfi r.9gspamr*][si,Seme*issffi ntsi

sd nu jignedscd demnitatea pacienfilor, sd sI iru [ase impresia de neincredere in bolnavi, preveli-rea infectiilor nosocomiale se vor respecta bu:strictofe normele igienice ds admiristrare ^Pentru

un mic depozit de medicamente gi materiale necesare pentru aiordarea primului ajutor, ce se glsegte in fiecare dispensdi teritoniat; de intreprindere, gcolar, tn cabinetele din dispensarel" poii"lini"., in carnerele de gardi ale spitalelor, blocuriJor operatorii, sIlilor de nagtere, in secfiilb de anestezie Ei terapie intensivE, ohirurgie, boli interne, pediaffie.tG., , aparatul'e organizat iirtr-un dulap special" linut irichis, medicarnentele gi nraterialele necesare - conform barenrului stabilit de M.S. Dentru fiecare unitate sau secfie"
:,

Aparatul:

t. 2. -\t 3. eviderrl6'{'$fi"g#fttif:l'.,.1'$ r:r}i+i:,E6I&+*rii;ir'+l ;;+.dp4!S' 4'. medicamentele utiiizat in cazul urgenfelor se descarci. in condicaproprie, 5. inlocuirea nredicamente[or folosite in niaxinrunr 24 ore, 6. cheia aparatutui o define asistentul gef de seclie sau asisteita nredicall de seruiciu, 7.depozitareapip[strareantddicantentelorsbfaceconfornrcerin[etor' 8. dac[ nu se poate asigura consunrui nredicamentelor inainte de termenut de expirare, prin transferar.'ea tor la alte sectii. vor fi inlocuite cu altete proaspete, 9. ttredicairtentele rreutilizate de la bolnavii extemati rnai devrenre sau deceda(i, se inregistreazfr la aparat gi . vor l'i adrnirristrate ulterior altor pacierrIi.

.-_-._.__:._.-_-._"{gI!1}!!g.l![Lraj[9!$s5.tlgtg[,._.._.__.._.,_.._..

a.

*..8. Reguti g-e.naretede adftti*ktrwe a niledtqamffltelaffi

1. respectaiea Z.

I.e-gatc--d_e-m_e.4.iqameng

medicamentului prescris - nu se lnlocuiegte cu alt medicament cu eftct asemdn[tor fEr*

aprobarea medicului,

b.

3. 4. 5. 6.
7.

identificarea medicamentului de administrat - se verific[ eticheta sau medicamentul lnsuSi{fonna de : piezentare, cirloare, consistentfl, miros i'erifrcareacaliEfii medicamentulu! - sI nu fie atterat, degrada! respectarea dozei prescrise, evitarea incompatibilitlfii dintre medicamente - unele asocieri devin ineficace, d[unltoare,

etc.);

Ieeele..d.e.te.hnis-e.ad.m.iu.isH{rii;

administrarea pe altf, cale a unor medicamente poate determina accidente grave: embolie uleioasi la administrarea i.v. a solufiilor uleioase, n@roza fesuturilor ln cazul adririnistririi i.m. sau s.c. a solufiilor ; respectarea orarului gi ritmului de administrare prescris de medic - unele sutstanfe se descompun gi se eliminl din organism intr-un anumit timp iar distantarea dorelor duce la anularea efoctului
respectarea

clii

de administrare

hipertonq

*'n"

-ffi

terapeutic sau rezistenfa organismului fati de germeni (tn cazul antibioticelor); altele au dpzE .terapeutic[ apropiatE de cea toxic[ transformindu-se in ofiEvuri prin acumularoa dozelor; pentu oblinereri efectului terapdutic unble medicamente se administreazi ihainte de mese," altele ln timpril meselor iar altele dup[ mese, .8: rspectaoea somriului,firp-ig@ic at pegieq-t$tg!;:$ l de. @ilit affil incit si nu gi fie necesarl trezirea bolnavului, cu excepfia antibioticelor ohimioterapicelbi 9. luarea medicamentului in prezenla asistentei medicale, 10. rcryoctaeasrcfuiihadmini{raeamdicmemlmhHdecapsJe,solu$i,pi*ttrtiqiec$io/nlqspoibaq 11, lImurirea paciintului dsupra mcdicanentelor prescrise - indicafii, contraindicafii, incompatibilitqi,
efecte secundare ale mgdicamentelor, 12. anunprea imediatE a gregelilor de administrare: schimbarea medicamentului, nerespectarea dozei" a orarului sau a clii de administrare se va anqng medicul pentru a se- pu{ea interveni gi pretntSmpina complicaliile ce ar putea fi fatale pentnr pacieri( 13. administrarea imediat6 a medicamentului deschis: solutiile injectabile vor fri adminisuarc imediat dupl deschiderea fiolei deoarece p6sftarea lor pefmite 'inGctarea, so6derea eficacffii medicamentului sau chiar degradarea lui, 14. prevenirea infeofiilor intrasfihlicegti - respectarea m[surilor de asepsie gi igiena stabilite pentru fiecare cale de administrare, 15. medicamentele nu se lasi la indenna pacienlilor cu problane psihic, cu tentative de zuioid, depresie I .E Timpul admtnistr{rii mediaarnantaton Trebuie s[ finem cont de: .a alimentatie: F lnainte de mas6 cu l5-30 min. medicamentele stimulatoare ale organismului, > in timpul mesei sau imediat dup[ mas6 pentru medicamentele care au gi efeot de iritare gastrice, > dupi mese la intervale mai mici pentru alcalinizante gi pansamentele gastrice, ea perioadele db odihni gi activitate: > at6t c6t e posibil este important str, se respecte timpul de odihnSo > seara, cu l5-30 min. inainte de culcare pentru somnifere, dimineafa - diureticele, <2 momentul secrefii lor frziologice: F medicamentele hormonale se pot administra in func[ie de nivelul secretiilor; de exemplu preparatele cortizonic6 se administreaz62l3 din doze dimineata g.i l/3 dup[ amiaz4 er necesitatea oblineri i eficienfei terapeutice, I# $fi stnarea Eledisamentelon Trebuie sE tini cont de: -+ este obliqatoriu si fre cunoscut6 i tr condifiile ce trebuie asi- - lumin6: gurate pentru pistrarea meunele medicam-ente igi modific6 caracteristicile in prezen[a lurninii, = :+ trebuie pistrate in recipiente de culoare inchisE gi/ sau invelite tntr-un dicamentelor material protector, pe anrbalaj'scrie "ferit de lunrin6". = + ex.: unele colite. adrcnalina.
..r

It

l,
!

,a

l_t

ADIA I FI I $'f RAREA tl\ ED I CAITE NTTI.OR


--___-:_-__

..i.._r.-.-;

'-,

urniditate:
unele med icamente igi modifi ci caracteristicile in conditii de umiditate, = :+ se p5sfieazlin rccipiente etang, in loc uscag inpreun[cu rnaffiiale dshidnahrte" 3 ex.: tn general comprimatele, pulberile, ca$etele,

temperatur5; medicamentele se pistreaz[:

:+ lA rece: 2-80C, :+ in loc r6coros: g-lsoC.

:+ la cald, ciklur[: 30-l0oc, :+ lao bine


se

=+ temperatura camerei: lE-250C,


prepar[ la itevoie - so prepar[ in cantitEti mici;

-+ separandum si Venenum semnific6 c[ trebuie o6strate ln dulanuri tn Administrarea medicamentelor in unele conditii fiziolosice trebuie s[ tin[ cont de anumite elemente: t necesit[ ajustarea dozelor in f'uncfie de afecfiunile pe care le.au, de sc6derpa odatl la v6rstnici

ou

t
la gravide

in

t s
i

perioada de allotare Ia copii

-'-1:lr:v,ffi##t?1'li{ffi tuffi$p.wrorcaro
trebuie avr$ in vederc c6 ocisti o diferen$

vdrsta a capacit[1ii de metabolizare asubstantelor, trebuie avut in vedere cE apare de obicei sc6derea memoriei ; deci administrarea trebuie ! supravegheati cu mai mult5 . administrarea trebuie evitati (dac6-acest lucru e tn situitrispeciale trebuie alese acele medicamente cafie-nu au efect teratoqeu sau toxic. mmxf lntrbruPe

atentie.

posibil),

\
,particulare

tt

condifii

i in \

nistrarea se poate face'cu greutate gi trebuie supraveghea6 de asi#nta medical5, pirinti, e_ de preferat sE se foloseasci forme farmiceutice mai accesibite (iomprimate efervescente cu gust de c[psuni. frasi. etc.).

a^-^l

capacitatea acestuia de a conduce, la fel pentru cei care lucreaz[ la unde deciziile lor gregite pot duce la accidente, la pacientii cu afec(iuni hepatice, renale doza trebuie aiustatE"

cazul conduc[torilor auto trebuiesc piecizate medicamentele care modifii inilfimc sau aeolo fq6de
..

Intoxica{iile medicamentoase pot fi acute sau cronice gi.apar: f . in cazul unei supradoz6ri absolute:
--+ accidentaltr,

-- intentionaltr,
renale gi mai rar,

2. in cazul unei supradoz[ri relative: -+ bolnavului i se administreazl doze normale dar din ca0za unor disfirnc{ii hepatice,
_intestinale se pot produce acumul[ri de medicamente in organism - oeea ce duce la

intoxicalii, Tratamentul intoxicagiilor acute - presupune mlsuri nespecifice gi specifice. [n prirnul r6nd se recurge la miiuri nispecifice care presupun: indepertarea cf,t mai rapidtr a toxicului din organisnr gi susfinerea funcfiilor vitale. Misurile specifice se materializeazi prin administrarea unui antidot cdre sI anihilere acfiunea toxicului. Ex.: in intoxica{ia cu morfinl se administreazd Nalofrina; in intoxicafia cu barbiUrrioe se administeazl Stricnina. - - lntoxica,tii[e cronice apar la administriri repetate, timp indetungat a unor medicamente, ceea ce poate duce la acumulEri ex. barbiturice. Dependenta este o formi de intoxicafie cronicE, care se caracterizeazi prin necesitatea subiectivi gi/ tecliyEjg_folggUe q gr9{cameqrului sau tg41q!r-l!! de care este dependeni.. pgate fi: -+ pacientul este ,.nevoit" s[-si administreze medicamentuliEIht"r
ientul e uar i l. l*tt_ed$U$.!19 f_U gq'33lplf !g!_d rt..i ta "t", Aceastd necesitate inrperioas6 poate duce in arrumite situatiiia faptearriisoiiate. Cele ,nai cuno rc substante care. pr.oduc dependen(E suttt: opiu, morfina gi derivaiii. cocaina. amfetanrina, lisergida (LSD), cdnabis, alcooletilic gi in mai uricd nrdsurfi nicotina gi cafeina. Tratantenttrl dependenlei - estefoarte conrplex cuprinzAnd: nrisuri profilactice educatiye. psihoterapie pe l6ng[r tratanrerrtul riredicanrentos aplical sub stipravegirere atenti. fizicE

.tn

1t

.-.._,._ii;
.;

_.._"-_.{9Sl!!_s.t!ttEr!\LD.!9t$iul}!g!.._"._.._

I.6.

Reaetii advErse;

Datori6 activiElii ridicate, medicamentele modenre detemrinl qi numriroase reacfii adverse produse prin t modificarea poceselor biologice fundamentale ale organismului. Ele sunt deosebite de efmtele secundare care inso{esc efectul medicamentului - datoriE mecanismului de acfiune. Reacfiile adverse pot fi uneori foarte sevorc advers6 not tr fi clasificate in: outdnd nune in ln oeriicol yrskhfts:sHi,I'"spg:lgnil!.Ir$-qi viata bohralului. Duoi mecanismul de oroducerc etectele efectele adverse
efeete

toxice

depind de doza, ae fetut medicanrentului, de starea

fiziologicl a bolnavultri, de reactivi-

tatea gi antecedentele patologice ale acestuia" tropism, de nerespectarea cnii de administrare,

unele medicamente
rnutagene

au un tropism
C

particular pentru

un organ sau sistem.

Ex.

F F F
>.

Strepto

cina este ototoxicf, :

loranrfenicol ul toxic pentru m6duva hematopoetic[,

carcinosene

ernbriotoxice teratogene
idiosincrazic de intoleran6 albrgic de

produc modific6ri ireversibile ale genotipului. Astfel, ar putea fi explicat numErul mare de boli eenetice cane aDar. Ex. citostatice si imunosuDresive. unele medicamente oot initia transformarea cancercas[ a celulelor. Ex.: aminofenazona, rnedicamente ce administrate in primele 3 luni de sarainfl pot duce la moartea embrionului,
prinadminisrareaunmrnedicanrermeintreallasiaVlll+SnGnr6nIdesarcinE-nralfrmatiialefitului
se

hiperiP.{?igri,
!

se&niffi&*

i.
!
! I I

aceste efeote sunt Duse De seama unor oartioularitlti gonetice. care apar independent de doa (uneori la dozdminirne sau numai mirosind substanp) gi presuptn un con&ct anteriorcu substanprespecthd sau cu o substanfl inruditn stnrctural, pe .&-sensibilizarea apare mai frecvent la ap F#ft* uufffpti"ari localE sad parnterall, duptr mecanismul de producere putem deosebi: 1. reacfii alergice de tip anafilactic: reacfii de tip imedia!

F F

manifesti ca reacfii neobignuite la doze normale:

>

!$tr*

>

> r r r >

acfioneaz[ sistemio ia nivelul intregului organism - goc anafilactio - sau doar la nivelul unor organe: astln brongic, angioedem, urticarie, 2. reaclii alergice citotoxice: r reacfii 'ln care acfiunea toxic6 se reajizeaz[ numai asupra unor oelule din anumite fesuturi care sunt distruse, r induc: granulocitopenii, trombocitopenii, anemii hemolitice, hepatitE cronicEo 3. reaclii alergice de timp mediate celular: r reao(ii de tip int6rziat, medierea fdo6ndu-se prin limfocitele sensibilizate, r induc: dermatite de contact exanteme, fotoalergii, 4. reac{ii alergice prin complexe imune: ! apar prin acliuoe asupra vaselor mici, r induc: febfl urticarie, idenopatii, affalgii, vasculite, edenr Quinckg eritem polimorf, Profilaxia acestor fenomene se face prin: cunoagterea manifest6rilor alergice specifice la medicamentul respectiv sau la alte medicamente lnrudite,
evitara tratarnentelor inutile, a aplicErii locale timp indelungat a medicimentelor alergenq

r r

testareasensibilit{ii, Medicatia de urgentE

in

cazul alergiilor grave constE in administrarea i.v.

de

nedorite

Hemisuccinat de hidrocortizon. de adrenalin6 si un antihistaminic. Ercdhamentoa$e la administrarea a douisau mai multe medicamente: ac{iunea acestuia. Ex.: "+ cf,nd asocierca este favorabili efectutui urnr[rit in duce la efecte nrlrite amoxicilinei cu acid clavulonic in medicamentulA fizice - ie mai numesc qi inconrpatibiliteti de sering6 gi pot surveni mai ales in cazul "cocteilurilor" perfuzabile, fiind insotite de colora[ii. opalescenfE sau precipitalii ceea ce ' duce la inactivarea ntedicamentului sau Ia fenornene toxice,

'-*''famracocinetice'ii adfid asocierea poate duce

"*t"bollr"*, "linrinare, - farnracodinamice: * sinergice -"cdfid medicanrentele


h iprrotice; s inrptonr -? ahtasonice

la modifleEttir'::dEi;-absorbtie, distdbt(ie ducdnd la fenornene nedorite,


asociate acfioneaz5 in acelagi sens. Ex.: alcoolul + + anr i nofi I i na,

i rrret ice (bronhod i latatoare)

--{ anhgoni$n corrpetitiv, cf,nd tind sd se fixeze pe aoek$i lqrgor. Ex Hi*anrina + arrtihi$anrinice * antagonisnr liziologic - cfind action0rrd asupra unor rcceptori diferiti eftctele sun(
9g1!1g_e, se arrilrileai3.tgqi;rrsq.Us.: r'astrcott$!'!gt9[ aSltq1Stglp
7_i

+ t:glqdite$!l1.r11qs.9.9tpggp..