Sunteți pe pagina 1din 147

equivalences

Pagina de titlu

craii de curtea-veche
Matei Caragiale

Pagina 1 din 147 Inapoi

TEXT
Intregul ecran
equivalences

Inchide

2001

Ie sire

equivalences
basic text: Opere (Perpessicius, ed.), Fundat ia pentru literatura si arta (Bucure sti, Romania) 1936 present edition:

Pagina de titlu

Pagina 2 din 147 Inapoi

A dost-europa archiv [L c 1999 su TEX 2 ]

c 2001 Mugur Grosu [graphics Inner space ] A quivalences [pdfL c 2001 e TEX pdf/screen] pdf/screen c 19992001, C. V. Radhakrishnan typeset by romanianTEX c 19942001 Adrian Rezus [archive hard copy] printed in the netherlands May 24, 2001

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 3 din 147 Inapoi

Matei Caragiale Craii de Curtea-veche 1929

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 4 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences Que voulez vous, nous sommes ici aux portes de lOrient, o` u tout est pris a la l ` eg` ere... Raymond Poincar e

Pagina de titlu

Pagina 5 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 6 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Int mpinarea crailor


Pagina 7 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 8 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

...au tapis-franc nous etions r eunis. equivalences L. Protat Cu toate c a, n ajun chiar, mi f ag aduisem cu jur am nt s a m a ntorc devreme acas a, tocmai atunci m a ntorsesem mai t rziu: a doua zi spre amiazi. Noaptea m a apuca n a sternut. Pierdusem r abojul timpului. A s dormit nainte, dus, f ar a zgomotoasa sosire a unei scrisori pentru care trebuia neap arat s a isc alesc de primire. Trezit din somn sunt mahmur, ursuz, ciufut. Nu isc alii. Morm aii numai s a u l asat n pace. At ipii iar a si, dar pentru scurt a vreme. S ar acia de epistol a se nint a din nou, nsot it a de cruda lumin a a unei l ampi. Mi selul de po sta s g asise de cuviint a s a m a isc aleasc a cu m na lui. Nu-i fusei recunosc ator. Ur asc scrisorile. Nu stiu s a primit de c nd sunt dec t una, de la bunul meu amic Uhry, care s a-mi adus o veste fericit a. Am groaz a de scrisori. Pe atunci le ardeam f ar a s a le deschid. Asta era soarta ce o a stepta si pe noua sosit a. Cunosc nd scrisul, ghicisem cuprinsul. S tiam pe de rost nes arata plachie de sfaturi si de dojane ce mi se slujea de-acas a cam la ecare nceput de lun a; sfaturi s a purced cu b arb a tie pe calea muncii, dojane c a nu m a mai nduplecam s a purced odat a. S i, n coad a, nelipsita urare ca Dumnezeu s a m a aib a n sf nta sa paz a. Amin! n halul ns a n care m a g aseam mi-ar fost peste putint a s a pornesc pe orice fel de cale. Nici n pat nu m a puteam mi sca.

Pagina de titlu

Pagina 9 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 10 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

De surubat de la ncheieturi, cu salele fr nte, mi se p area c a ajunsesem n stare de piftie. In mintea mea aburit a miji frica s a nu m a lovit damblaua. Nu, dar n sf r sit m a r azbise. De o lun a, pe t acute si ner asuate, cu n adejde si temei, o dusesem ntr-o b autur a, un crail c, un joc. In anii din urm a, fusesem greu ncercat de mprejur ari; mica mea luntre o b atuser a valuri mari. M a ap arasem prost si, sc rbit de toate peste m asur a, n azuisem s a au ntr-o viat a de stric aciune uitarea. O luasem numai cam repede si m a vedeam n cur nd silit s a depun armele. M a l asau puterile. In acea sear a, eram n a sa hal de sf r seal a c a n-a s crezut s a m a pot scula nici s a luat casa foc. Dar deodat a m a pomenii cu mine n mijlocul od aii, n picioare, uit ndu-m a speriat la ceasornic. Mi-adusesem aminte c a eram poftit la mas a de Pantazi. Ce noroc c a m a de steptase; mare noroc! Privii acum cu recuno stint a scrisoarea p arinteasc a; f ar a ea sc apam nt lnirea cu cel mai scump prieten. M a mbr acai si ie sii. Era, spre c aderea iernii, o vreme de lacrimi. De si nu plouase, tot era ud; jgheaburile pl ngeau, ramurile copacilor desfrunzit i picurau, pe tulpine si pe grilaje se prelingeau ca o sudoare rece, stropi gro si. Asta e timpul care ndeamn a cel mai mult la b autur a; rarii trec atori ce se prerau prin ceat a erau mai tot i afumat i. Un lungan, cobor nd prispa unei c rciumi, c azu gr amad a si nu se mai scul a. Intorsei capul dezgustat. Birtul ales pentru acea sear a ind tocmai

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 11 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

n Covaci, luai o birj a, lucru cuminte, deoarece la sosirea mea, ceilalt i mosari erau la a doua tuic a, iar oaspetele la a treia. M a ar atai mirat c a se nint aser a cu tot ii a sa devreme; Pantazi ns a m a l amuri c a el venise de-a dreptul de-acas a, iar Pa sadia cu Pirgu de-a dreptul si ei de la club, vremea ind prea ur t a ca s a mai z aboveasc a la aperitive. Pantazi porunci nc a un r nd de tuici. Dar voia bun a ce ne urar am, ciocnind, lipsea cu totul. M a temui s a nu adorm iar. In sala unde grosolana petrecere negustoreasc a pornise s a se nerb nte era ntro s mb at a masa noastr a avea aerul unui osp a t de nmorm ntare. Bor sul cu sm nt n a si ardei verde fu sorbit n t acere. Niciunul din meseni nu ridica ochii din taler. Pirgu, ndeosebi, p area fr am ntat de o m hnire neagr a. A s deschis eu vorba dac a l autarii n-ar nceput tocmai un vals care era una din sl abiciunile lui Pantazi, un vals domol, voluptos si trist, aproape funebru. In leg anarea lui molatec a, p lp ia, nostalgic a si sumbr a f ar a sf r sit, o patim a a sa sf sietoare c a ns a si pl acerea de a-l asculta era amestecat a cu suferint a. De ndat a ce coardele nc alu sate porniser a s a ngaime amara dest ainuire, sub vraja ad nc a a melodiei, ntreaga sal a amut ise. Tot mai nv aluit a, mai joas a, mai nceat a, m arturisind duio sii si dezam agiri, r at aciri si chinuri, remu sc ari si c aint e, c ntarea, necat a de dor, se ndep arta, se stingea, suspin nd p n a la cap at, pierdut a, o prea t rzie si zadarnic a chemare. Pantazi si sterse ochii umezi. Ah! zise Pirgu lui Pa sadia, f ac ndu- si privirea gale s a si glasul

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 12 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

dulceag, ah! cu valsul asta tin s a te duc la l aca sul cel din urm a, c t mai cur nd; cred c a n-ai s a m a faci s-a stept mult nc a aceast a s arb atoare a tineret elor mele. Ce frumos are s a e, ce frumos! si eu beat, cu nenea Pantazi, voi stoarce ntristatei adun ari lacrimi erbint i lu ndu-mi, n cuvinte mi sc atoare, r amas bun de la n veci neuitatul meu prieten. Pa sadia nu zise nimic. Da, urm a Pirgu, le sin ndu- si si mai mult glasul si privirea, are s a e at t de frumos! Eu am s a-t i duc c av al ariile pe pern a. S i, la sapte ani, la parastasul cel mare, c nd au s a te dezgroape, r am a sag pun c a au s a te g aseasc a tot dichisit, tot scort os, tot ferche s, f ar a un r de p ar alb, murat n argint-viu si n spirt ca un gogo sar n sare si n ot et. Dar Pa sadia nu-l asculta, se g ndea aiurea. Sc apa de data asta Pirgu si mi-era necaz, deoarece n-aveam ochi s a-l v ad. R am n nd de t n ar singur n Bucure sti, de capul meu, m a ferisem s a intru-n c rd cu oricine, a sa c a din restr nsul cerc al cuno stint elor mele, alese toate pe spr ncean a, Goric a Pirgu n-ar f acut niciodat a parte dac a n-ar fost tovar a sul nedesp art it al lui Pa sadia, de care aveam o evlavie nem arginit a. Pa sadia era un luceaf ar. Un joc al nt mpl arii l nzestrase cu una din alc atuirile cele mai des av r site ce poate avea creierul omenesc. Am cunoscut de aproape o bun a parte din aceia ce sunt socotit i ca faime ale t arii; la foarte put ini ns a dintr- n sii am v azut laolalt a si a sa minunat cump anite at tea nalte nsu siri ca la acest nedrept a tit ce, de voie, din viat a, se h ar azise singur uit arii. S i nu stiu un al doilea care

Ie sire

s a st rnit mpotriv a-i at tea oarbe du sm anii. equivalences Auzisem c a aceasta si-o datora n parte nf a ti s arii. Ce frumos cap avea totu si! Intr- nsul at ipea ceva nelini stitor, at ta patim a nfr nat a, at ta true aprig a si hain a nvr ajbire se dest ainuiau n tr as aturile fet ei sale ve stede, n cuta sastisit a a buzelor, n puterea n arilor, n acea privire tulbure ntre pleoapele grele. Iar din ce spunea, cu un glas t ar ag anat si surd, se desprindea cu am ar aciune, o ad nc a sil a. Viat a lui, din istoria c areia i se nt mpla rar s a dezv aluie ceva, fusese o cr ncen a lupt a nceput a de timpuriu. Ie sit din oameni cu vaz a si stare, fusese oropsit de la na stere, crescut pe m ini str aine, surghiu nit apoi n str ain atate la nv a t atur a. Intors n tar a, se v azuse jefuit de ai s ai, nl aturat, h art uit, prigonit si tr adat de toat a lumea. Ce nu se uneltise mpotriva lui? Cu ce strig atoare nedreptate i fuseser a nt mpinate lucr arile, truda de zi si noapte a jertei sale tineret i, cum se nvoiser a cu tot ii s a-l ngroape sub t acere! Din grelele ncerc ari de tot soiul prin cari trecuse at t ia ani de restri ste si cari ar dobor t un uria s, aceast a f aptur a de er ie sise c alit a de dou a ori. Pa sadia nu fusese omul resemn arii, ncrederea n sine si s ngele rece nu-l p ar asiser a n cele mai negre clipe; statornic n urm arirea telului, el nfr nsese vitregia mprejur arilor, o ntorsese cu dib acie n folosul s au. Ca d nsul nimeni nu stiuse s a a stepte si s a rabde, neclintit el p ndise norocul la r asp ntie, l n sf acase si-l siluise ca s a-i poat a smulge ceea ce, n chip resc, i s-ar cuvenit de la nceput f ar a cazn a si zbucium. Odat a ajuns se ntrecuse, luase v azul tutulor, i uluise si- si f acuse, jug anar

Pagina de titlu

Pagina 13 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

cumplit dar cu m anu si, toate mendrele. Calea m aririlor i se deschidea larg a, neted a, acum ns a, c a putea n azui la orice, nu mai voi el nimic si se retrase. Presupuneam c a la temelia acestei hot ar ri ciudate a fost ntruc tva si teama de sine nsu si, indc a, sub nveli sul de gheat a din afar a, Pa sadia ascundea o re p atima s a, ntortocheat a, tenebroas a care, cu toat a st ap nirea, se tr ada adesea n sc ap ar ari de cinism. Cu veninul ce se ngr am adise n inima sa mpietrit a, puterea l-ar f acut lesne primejdios. S i nici o ncredere la el n virtute, n cinste, n bine, nici o mil a sau ng aduial a pentru sl abiciunile omene sti de cari ar ata a cu totul str ain. Retragerea sa din politic a mirase mai put in totu si dec t schimbarea ce se petrecuse n felul s au de trai. La v rsta c nd la alt ii ncepe poc aint a, el, care totdeauna slujise de pild a vie de cump atare, se n apustise deodat a la desfr u. Era aceasta darea pe fat a a unei viet i ce dusese si p n a atunci n ntuneric, sau reluarea unor vechi deprinderi de cari r vna de a izbuti l f acuser a s a se dezbere un lung sir de ani? c aci resc nu era ca o asemenea n ap rleal a s a avut loc de azi pe m ine. Cum, nu stiu, rar ns a mi s-a nt mplat s a v ad juc ator a sa frumos, crai a sa ahtiat, b autor a sa m aret . Dar se putea oare spune c a dec azuse? Nicidecum. De o sobr a elegant a, plin de demnitate n port si vorbire, el r am asese apusean si om de lume p n a n v rful unghiilor. Ca s a prezideze o nalt a Adunare sau o Academie, altul nu s-ar g asit mai potrivit. Cineva care nu l-ar cunoscut, v az ndu-l trec nd seara, c nd ie sea, teap an si grav, cu tr asura la pas dup a el, pentru nimic n-ar

Pagina 14 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

voit s a cread a n ce murdare si josnice locuri mergea acel impun ator domn s a se nfunde p n a la ziu a. Pentru mine, priveli stea acelei viet i avea ceva cople sitor, n ea b anuiam c a se desf a sura o ntunecat a dram a sueteasc a a c arei tain a r am nea nep atruns a. Dac a, ncerc nd a reda ntruc tva tr asurile acestui nobil chip, am st aruit at t, e pentru c a n-am voit s a scap prilejul de a-l face s a retr aiasc a naintea ochilor mei, amintirea lui indu-mi scump a. Deosebit de cutreier atorul culcu surilor de noapte ale destr ab al arii bucure stene, n Pa sadia, eu am cunoscut un alt om. Dar pe acela l nt lneam aiurea. La c t iva pa si de Podul Mogo soaiei, ntr-o ulit a singuratic a, n umbra unei b atr ne gr adini f ar a ori, se ridica, neprimitoare si posomor t a, o cas a veche. Eram unul din rarii privilegiat i ce treceau pragul acelei bogate locuint e unde, p n a n cel din urm a ungher, se resfr ngea, sever, suetul st ap nului. Il g aseam n odaia lui de lucru, l aca s de lini ste si de reculegere, n care nimic nu p atrundea din lumea din afar a. In acea nc apere, c aptu sit a cu postav de fat a iasc ai si nconjurat a peste tot de dulapuri ferecate n peret i, cu geamurile perdeluite, c te neuitate ceasuri m-a tinut, pironit n jilt , convorbirea oaspelui. Miezoas a si cuprinz atoare, ret inut a si m aiestrit a, f ar a l ab art ari, razne si prisosuri, ea nv aluia n mreje puternice, uimea, r apea, fermeca. Pa sadia era deopotriv a me ster pe pan a si n tineret e zugr avise frumos. Era de necrezut c t citise. Istoria o cuno stea ca nimeni altul, ea des av r sise la d nsul darul nn ascut de a judeca f ar a s a se n sele oamenii; multora pe atunci n

Pagina de titlu

Pagina 15 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

plin a n alt are el le-a prev azut, apropiata, trista pr abu sire si nu pot uita cum rostind cuvintele cobitoare ochii i lic areau sini stri. Pa sadia M agureanu! Am privit ca un har al Proniei simpatia ce d nsul a avut pentru mine si m a m ndresc de a ciracul acestui mare r azvr atit, at t de stoic, c aruia din toate cusururile ce-i g asea lumea, nu m a nvoiam a-i recunoa ste dec t unul singur acela ns a de neiertat: priete sugul cu Goric a. Gore Pirgu era o lichea f ar a seam an si f ar a pereche. Nes aratele lui giumbu slucuri de soitar obraznic i scoseser a faima de b aiat de stept, la care se ad aogase de ce nu se stie si aceea de b aiat bun, de si bun nu era dec t de rele. Acest chimit a avea un suet de hengher si de cioclu. De mic stricat p n a la m aduv a, giolar, ri scar, slujnicar, nh aitat cu tot i codo sii si m asluitorii, fusese Veniaminul cafenelei Ca zes si Cherubinul caselor de nt lnire. Mi-a fost sil a s a cercetez mai cu de-am anuntul it ele acestei ri uscate si triste care simt ea o atragere bolnav a numai pentru ce e murdar si putred. Pirgu avea n s nge dorul viet ii de dezm a tare tig aneasc a de odinioar a de la noi, cu dragostele la mahala, chefurile la m an astiri, c ntecele f ar a perdea, sc rbo seniile si m asc arile. Cu jocul de c art i ce-i slujea de meserie si cu boalele lume sti ce-l istoviser a nainte de vreme, acestea erau singurele lucruri de cari stia s a vorbeasc a, ntocmindu-i tot temeiul hazului cu care le nc nta celor ce-i pret uiau dobitocia. S i totu si pe altcineva nu g asise ca s a si-l fac a tovar a s Pa sadia care, de altmintreli, l despret uia f a ti s, jicnindu-l si umilindu-l f ar a crut are de c te ori se ivea prilejul.

Pagina 16 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 17 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Vezi, te rog, mi zise el, nu-l las a pe vecinul dumitale s a se sinucid a; uite-l, nghite cut itul. Intr-adev ar, plin de zel, Goric a lucra n cega rasol cu cut itul, t av alea bucata prin maionez a si, tot cu cut itul, o b aga ad nc n gur a. M a f acui c a nu v ad, nu aud. Pantazi se aplec a s a caute ceva sub mas a. In preceptele sale, urm a Pa sadia, buna cre stere elementar a gl asuie ste: nici cut itul n legume si pe ste, nici furculit a n br nz a si, nici ntr-un fel cut itul n gur a. Dar asta de, pentru oameni ni, feciori de boier, nu pentru mitocani, adun atur a. S a faci r m atorul s a bea ap a din fedele s! Pentru Pirgu, care se credea ne ntrecut n cunoa sterea obiceiurilor lumei nalte, nu se putea nfruntare mai s ngeroas a. Se reculese ns a repede si-i r aspunse tant o s lui Pa sadia c a avea s a-l desint eze. S a m a sl abe sti cu mofturi de-astea, se r a toi el, c a altfel ntorc foaia. Ai mb atr nit nebun... Ca s a mpece lucrurile, Pantazi porunci s a se destupe sampania ce, dup a datina meselor noastre, se sluji n pahare mari. Pirgu nu l as a s a i se toarne dec t un deget, peste care ad aog a aproape o litr a de ap a mineral a, ni ste borviz u sor. Din tuspatru era singurul care nu ducea la b autur a, se putea spune chiar c a mai mult se f acea c a bea, um ndu-se cu sprit uri cu sifon, cu sifon albastru. I se nt mpla rar totu si s a nu e beat de dimineat a si c nd se chirchelea se tinea de tot soiul de pozne, dup a s av r sirea c arora, nit el obraz s a avut numai, ar trebuit s a-i e ru sine s a mai dea ochi cu lumea.

Ie sire

equivalences

Inchin nd ntr-un glas n s an atatea lui Pantazi, iubitul nostru oaspe, sorbir am cu deliciu din b autura nvior atoare. Pirgu si muie doar buzele si se str mb a. S ampania f ar a muieri, bomb ani el, nu face dou a parale. Femeile fuseser a ns a, n chip hot ar t, pentru totdeauna nl aturate de la mesele noastre. Toate ncerc arile lui Goric a de a i se ncuviint a s a si pofteasc a o prieten a-dou a fuseser a zadarnice. Pantazi s-ar nvoit bucuros, dar Pa sadia r am asese ne nduplecat. Ne m argineam s a arunc am scurte priviri cotoie sti cucoanelor de la mesele vecine cari, cam de obicei, ne r aspundeau si ele cu ochiade sirete. Cu c aut atura-i tulbure si posomor t a, Pa sadia dezbr aca o durdulie ovreic a, a sezat a n fat a lui, ceva mai departe. M a ntov ar a sii si eu la aceast a cre stineasc a fapt a, stiind c a nu sup aram ntru nimic pe marele meu prieten. Con stient a de minunata ei frumuset e r as aritean a n deplin a norire, alb a si mat a ca un chip de cear a n care ochii de catifea ardeau cu o ac ar a rece ntre genele de m atase, ea r am nea nemi scat a, nep as atoare, n trua f ar a margini a stirpei alese, a sa ca str abunele ei c nd erau t r te, despoiate, n t rgurile de robi, sau trase, mai t rziu, pe scripetele lui Torquemada. St nd picior peste picior, rochia i se ridicase p n a la genunchi, l as nd s a i se vad a, pale, prin str avezimea ciorapilor negri pulpele strunguite f ar a cusur. C nd se hot ar s a si le acopere fu f ar a grab a si f ar a s a ro seasc a. Pirgu pisa cu neru sinare o negustoreas a cu fat a aprins a sub suliman, nfoiat a si nzorzonat a. Z mbindu-i gale s, cu ochii pe jum atate nchi si, el ridica

Pagina de titlu

Pagina 18 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 19 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

paharul, sorbea cu ging a sie, apoi si lingea buzele cu poft a. Singur Pantazi nu se uita la nimeni. Vis atoare ca totdeauna, privirea i se pierdea aiurea, bl nd a si trist a. El f acu semn s a mai vie sampanie. Dar Pirgu se-ntrecea cu gluma. F ac nd din paharul golit ochian, cu cealalt a m n a trimetea s arut ari trupe sei negustorese care se pr ap adea de r s. Pa sadia l sf atui s a se ast mpere s a nu dea de belea. Frumos ti-ar sta, l ntreb a el, s a te vezi luat pe sus si dat afar a? Pirgu l privi cu despret uitoare mil a. M a crezi, pesemne, c a sunt ca dumneata, s a u dat afar a cu una cu dou a terchea-berchea, haimana? Cine nu m a cunoa ste aici si oriunde, cine nu m a iube ste, unde nu sunt la mine acas a? Ca s a si dovedeasc a spusele, se ridic a si trecu la masa negustoresei c areia-i pup a m na si-i vorbi la ureche, dete o rait a si pe la alte mese, oprinduse mai nt i la aceea a frumoasei ovreice. M-a ntrebat Ra selica, ne zise ntorc ndu-se, cum un om a sa n ca mine, fecior de boier, pot s a m a adun cu oameni at t de ordinari? Era furioas a. Am rugat-o s a nu ia n seam a; unul, i-am spus, e un biet b atr n stricat, a fost pe vremuri ceva de capul lui, dar acum s-a zaharisit; cel alalt e un copil. Pa sadia nghit i si t acu. Ii urmai pilda. Nu-mi ascunsei admirarea de c t a lume cuno stea Pirgu. Lume de tot soiul si de toat a teapa, lume mult a, toat a lumea. Pe cine nu cuno stea ntr-adev ar, unde nu p atrunsese? In z avor tele case ale negustorimei sperioase si speriate, n ferecata cet a tuie a ovreimei

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

mbuibate de bel sug, n subredele cuiburi ale r iei ciocoie sti, pretutindeni, Goric a era primit cu brat ele deschise, de si nu totdeauna pe u sa din fat a. R am ne de mirare cum nu insua nic aieri sc rb a si team a, cum nimeni nu voia s a vad a c a n potaia aceea m arunt a ce se t ra si se gudura r njind, pisma tinea de steapt a si asmut a f ar a ncetare mpotriva tutulor, o ar a spurcat a si capie, pornit a pe vr ajm a sie, pe v at amare, pe r au, p ar nd a sluji soartei de unealt a de dezalc atuire si de nimicire. M r s avia nu se sa de altfel s a si-o m arturiseasc a, f ac ndu si fal a din ispr avi pentru cari legea ar trebuit s a prevad a pu sc aria sau balamucul. De scolar, si ducea prietenii la femei bolnave. Pentru asemenea lucruri se bucura de o nchipuire dr aceasc a nesecat a. Din at t area la desfr u, c aruia si nchinase trupul si suetul, si f acuse un apostolat. Iscusit n samsarl curi si pezevengl curi, fusese faurul ruinei c torva feciori de bani gata si al c aderii mai multor femei; mult umit a lui, nume cunoscute se m njiser a de necinste. Rar se petrecea murd arie n care s a nu fost amestecat si d nsul, si adesea numai dintr-o crud a si f ar a sat iu poft a de a- si bate joc, pentru care nu se da napoi de la nimic: iscodirea, def aimarea, b rfeala, z zania, p ra, amenint area cu darea n vileag a tainei ncredint ate sau smulse, r ava sele neisc alite toate i p areau deopotriv a de bune, ecare dup a cerint a. Se n a stea ntrebarea ce ar trebuit dar s a mai fac a Gogu Pirgu ca s a treac a drept b aiat r au? M agulit c a-l admirasem, nu trebui s a-l rog de dou a ori ca s a is-

Pagina 20 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

toriseasc a p a tania cea din urm a a doamnei Murs a. Fu ns a ntrerupt de plecarea Ra selichii. Cu pa si ml adio si, ea se ndrept a spre masa noastr a ca s a- si ia mantaua din cuierul vecin. Pirgu s ari s-o ajute. Era cum nu se poate mai bine Ra selica si de minune potrivit a; trezita asem anare a femeii cu oarea o oare neagr a de tropice, plin a de otrav a si de miere o de stepta f ar a voie mireasma cald a ce se r asp ndea, amet itor de p atima s a, la ecare din mi sc arile ei. De aproape ns a, f ar a ca frumuset ea ei s a- si piard a din str alucire, d nsa avea ceva resping ator, n ea se simt ea, mai mult dec t n alte femei, Eva, str aina, du smana ne mp acat a si ve snic a, mpr a stietoare de ispit a si de moarte. Privirea ei lini stit a, aplec ndu-se asupra colt ului nostru, avu o sc ap arare aspr a ciocnindu-se de a lui Pa sadia. O urma un fel de ting au adus din spate si cam de selat, cu ochi ncerc anat i si sticlo si, cu obrajii aprin si de o ro seat a nes an atoas a. O tuse seac a l chinuia f ar a r agaz. In z mbetul cu care si lua r amas bun de la Pirgu, fu parc a durerea unei desp art iri pentru totdeauna. E Mi su, ne sopti Pirgu. E pe dric, ne las a. L-a dat gata si pasta; doi b arbat i n trei ani, ba sca de ce-a mai forfecat pe de-al aturi. Halal s a-i e, stra snic a muiere, pe onoarea mea! S i c atre Pa sadia: Ei, si dumneata ai vrea s a te arunci, crezi c a te tin me sii? Spune, s a stiu, s a-t i fac vorba, intr a chiar n vederile mele. In loc s a r aspund a, Pa sadia si sorbi paharul p n a la pic atura cea din urm a. La adic a, de ce te-ai codi? st arui Pirgu, tot t i sun a coliva. Parc a nu stie lumea c a de mult, numai n miambal si-n magiun t i mai st a

Pagina 21 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

n adejdea? Te vezi pe drojdii, caut a s a mori ncai fericit... equivalences Estimp, o vie mi scare se iscase n tot birtul. Mult i se scular a de la mas a, n apustindu-se spre ie sire. Se auzeau tr mbit ari, treceau pompierii. B aiatul care ne slujise ne spuse c a nu fusese mai nimic: se aprinsese un co s l ng a Biserica Curtea-Veche, dar fusese stins nainte s a soseasc a tulumbele. Unii dintre meseni ind st ap nii sau chiria sii caselor din partea locului, ecare si pierduse s arita, la g ndul c a s-ar putut ntinde si la el focul, at t de amenint ator n acele ulit i str mte, cu cl adiri lipite una de alta. Se deschise vorba despre Curtea-Veche c areia f ar a biserica cu turl a verde ce-i poart a numele i-ar pierit p n a si amintirea. Cu pricepereai cunoscut a, Pa sadia ne n sir a cam tot ce se stia despre acele locuint e ale vechilor domnitori. Nimic de seam a pe c t p area. Ca ntreg t rgul, Curtea fusese ars a si rezidit a de numeroase ori si trebuie s a acoperit o arie ntins a, r am a sit e de temelii boltite g asindu-se n ntreag a mahalaua, de pild a sub birtul unde ne aam. Cum fusese Curtea era lesne de nchipuit, sem an nd n mare cu m an astirile, cu trupuri de cl adiri multe, pentru a putea s al a slui toat a liota si tig ania, f ar a ntocmire, f ar a stil, cu nade, umpluturi si c rpeli, vrednic a s a slujeasc a n ur t enia ei, de decor tic alo siei unei tagme st ap nitoare pl am adit a din toate lep ad aturile venetice si din bel sug altoit a cu s nge tig anesc. Il ntrebai dac a nu n nestatornicia domnilor si n teama de n av aliri trebuie c autat a pricina c a nu s-a durat si la noi m aret si trainic ca n Apus? Pl acerea nobil a de a zidi nu a lipsit unora din voievozi;

Pagina de titlu

Pagina 22 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 23 din 147 Inapoi

Br ncoveanu bunioar a ridicase pe ntinsele lui mo sii curt i bogate. Imi r aspunse c a nu; iubirea de frumos ind unul din privilegiile popoarelor de stirpe nalt a si printre acestea nu putea prenum arat si al nostru care n-a dat civilizat iei nimic. Ii c a sun a apoi pe Br ncoveanu si, smulg ndu-i cuca domneasc a, scufa de print al sntei- mp ar a tii, cununa de comite maghiar si lant ul sf ntului Andrei al Rusiei, n c teva tr asuri ni-l zugr avi ca pe un buliba s a mehenghi, v nz ator si slugarnic un suet de rob. C a se molipsise si d nsul de frigurile de a cl adi, s adi si mpodobi ce au b ntuit la puternicii timpului s au era adev arat, dar de la nenorocitul acesta at t de bogat si care a domnit atunci c nd tumultoasa norire a barocului era n toi ce-a r amas? Ce las a dup a el: st lpii de la Hurez, pridvorul de la Mogo soaia, Potlogii, ce?... si cu asemenea marda op acit a si poc altit a ndr aznim s a ne mai l aud am? Ar trebui s a se ispr aveasc a odat a pentru totdeauna cu istoriile astea c a e mai mare ru sinea! Ie sirea aceasta nu ne surprinse. Pa sadia, privind si judec nd cu o ne nduplecat a asprime tot ce era rom anesc, mergea adesea cu nver sunarea p n a la a de rea-credint a. Ura ce mocnea ntr- nsul neadormit a, se nvolta si se nvolbura atunci vajnic a, uria s a, ncing ndu-l ca un j aratic, av nt ndu-l ca un talaz. Cum nu i se putea t ag adui nici partea lui de dreptate, g asii de prisos s a m a ridic ca s a ap ar acel trecut, vedeniei c aruia pana mea datora o minunat a t mpl a de icoane ce mig alisem n tineret e cu o os rdie aproape cucernic a. Nu fu nici nevoie deoarece Pa sadia, singur, reveni ntruc tva asupra severei sale p areri.

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 24 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

E ciudat totu si, m arturisi el, de si ca art a le g asesc mai prejos chiar dec t amintirea lor istoric a, vestigiilor acestea umile nu le pot contesta deosebitul farmec. In fat a celor mai ne nsemnate, nchipuirea mea prinde aripi, m a simt mi scat, mi scat ad nc. Eu unul te nt eleg, i zise Pirgu, pentru c a si dumneata e sti o ruin a, o ruin a venerabil a, nu ns a din cele bine p astrate. Se r se. In felul acesta petreceam noi. Cultul lui Comus ne ntrunea, cam de o lun a aproape zilnic, la pr nz sau la cin a. Dar adev arata pl acere o aam n vorb a, n taifasul ce mbr a ti sa numai lucruri frumoase: c al atoriile, artele, literele; istoria istoria mai ales plutind n senin atatea sl avilor academice, de unde l pr abu sea n noroi gluma lui Pirgu. Era ntrist ator cum, n nepreg atirea sa, acest vr ajma s al slo vei tip arite r am nea str ain de ce se discuta. In Pantazi ns a, Pa sadia nt lnise o minte clar a, un spirit narmat si liber; un cuv nt m a temeam a nu pierde din luminosul lor schimb de vederi si de cuno stint e si faptul c a mi-au r amas nsemn arile ce aveam grija s a iau de ele, m a consol a, dac a nu m a si desp agube ste, de toate pierderile de lucruri ce am suferit de la r azboi ncoace. Spre marea mea p arere de r au, n acea sear a zaifetul trebuia s a se sparg a devreme; Pa sadia pleca spre miezul nopt ii la munte. Voi a stepta cu ner abdare, zise el, ziua ntoarcerii, ca s a ne revedem, la mine. S i c atre Pirgu: Aranj am si un mic pocher, nu e a sa? mai nvet i jocul. Pe dat a, Pirgu se aprinse de o m nie grozav a de care, ca s a se

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 25 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

u sureze, icni pe ner asuate un potop de sc rbe, trec nd de la njur aturile surugie sti la oc arile de precupeat a si la blestemele de chivut a. Aar am c a nainte de mas a, la tripou, Pa sadia, care-l juca pe Pirgu cu du sm anie, l scuturase, ntr-o nt lnire uria s a, de toate paralele. Pirgu pierduse dou azeci si cinci de poli si mai r am asese dator nc a at t. Ca s a-l potoleasc a, Pantazi l ntreb a dac a are nevoie de bani. Pirgu r aspunse m ndru c a nu, ceea ce ne mir a chiar dup a ce-l v azur am scot nd, dintr-un plic, un teanc de sutari. Jucase toat a noaptea, ntr-o cas a particular a, la Arnoteni, drum-de-er si se umpluse. Pa sadia i ceru datoria. Asta nu! zise Pirgu. Pantazi pl ati, mp art ind bac si suri grase b aiet ilor si l autarilor. Plecar am. Dar la ie sire, tr asura nchis a care l a stepta pe Pa sadia n ulicioara ngust a din fat a birtului nu putu s a mi ste nainte din pricina unui ghem de oameni ce, n r sete si tipete, se rostogoli p n a l ng a noi. In mijlocul nv alm a selii, url nd ca o ar a, o femeie se lupta cu trei vardi sti tepeni ce abia puteau s-o dovedeasc a. Pomenindu-ne cu ea aproape n brat e, tuspatru deter am un pas napoi. B atr n a si ve stejit a, cu capul dezbrobodit si numai zdrent e toat a, cu un picior descult , ea p area, n turba-i cumplit a, o f aptur a a iadului. Beat a moart a, v arsase pe ea si o trecuse neputint a, ceea ce umplea de o bucurie nebun a droaia de derbedei si de femei pierdute ce-i f aceau alai strig nd: Pena! Pena Corcodu sa! B agai de seam a c a Pantazi tres ari deodat a si p ali. Dar, la vederea

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 26 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

noastr a, Corcodu sa fu cuprins a de o furie oarb a. Ce ne fu dat s a auzim ar f acut s a se cutremure inima cea mai p ag n a. Pirgu nsu si r amase cu gura c ascat a. Ascult a cu atent ie si memorizeaz a, i sopti Pa sadia, ai ocazia s a-t i completezi educat ia de acas a. Vardi stii ndep artar a bet iva. Pantazi intrase n vorb a cu o fetit a ce, z mbind, si at intise tot timpul asupra acelei triste priveli sti a nemerniciei omene sti uit atura vioaie si semeat a, ntreb nd-o dac a stia cine era tic aloasa b atr n a care acum se tr ntise n mijlocul podului, ca ursul, si nu mai voia s a se scoale. E Pena Corcodu sa, r aspunse fetit a. S-a mb atat iar. C nd e treaz a e cumsecade, dar dac a se ciupe ste, face ur t. Dup a ce-i strecur a ceva n m n a, Pantazi o mai descusu pe fat a. Aar am c a Pena tr aia pe l ng a Curtea-Veche, sta la biseric a la pangar, f acea treab a prin piat a. Indeletnicirea ei de c apetenie era s a scalde mort ii. Fusese si la balamuc mai demult. Cu mare cazn a vardi stii izbutiser a s a o ridice. C nd se v azu n picioare si dete iar cu ochii de noi, se zb rli din nou, gata s a reia de-a capul prietenoasa-i nt mpinare, ind ns a smucit a se nec a si glasul i se pierdu n bolboroseli. Crailor, ne mai strig a totu si. Crai de Curtea-Veche. Vorbise prin ea oare altcineva, de alt adat a cine stie? Dar ca aceast a zicere uitat a, demult scoas a din ntrebuint are, nimic pe lume nu cred s a-i putut face lui Pantazi at ta pl acere. I se luminase fat a,

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 27 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

nu se mai s atura de a o rosti. E ntr-adev ar, recunoscu Pa sadia, o asociat ie de cuvinte din cele mai fericite; las a pe jos Curtenii calului de spij a, cu aceea si nsemnare, din vremea lui Ludovic al treisprezecelea. Are ceva ecvestru, mistic. Ar un minunat titlu pentru o carte. Nefericit a Pena, murmur a Pantazi cu melancolie, dup a un r astimp de t acere, s arman a int a, a s crezut eu s a te mai nt lnesc? De c te nu-mi aduci aminte! Cum, o cuno sti? ntreb a mirat Pirgu. Da, e o istorie veche; o istorie de dragoste, si nu de toate zilele. Era pe vremea r azboiului din saptezeci si sapte. Nu cred s a pierit nc a via amintire ce ru sii au l asat aici femeilor, femeilor de toat a teapa. A fost o curat a nebunie. Pe rogojin a, ca sub pologul de horbot a, ploaia de ruble acoperea lacome Danae. In Bucure sti, muscalii aaser a o Capua. Cocoanele nu mai aveau ochi dec t pentru ot erii ru si. Dar acela dup a care turbaser a toate era Leuchtenberg-Beauharnais, frumosul Serghie, nepotul mp aratului. Zadarnic ns a a steptar a s a-i cad a batista. C aci nt mplarea l aruncase, din nt ia noapte, n brat ele unei femei de r nd si din brat ele acesteia nu s-a mai putut desprinde. Era o fat a de mahala, nu prea t n ar a, put in c arunt a la t mple; o stiam de la balurile mascate si de la gr adinile de var a. Fermecul acestei int e, de obicei posac a, mai mult ciudat a dec t frumoas a, i sta n ochi, ni ste ochi mari verzi, verzi-tulburi, l aturi de pe ste cum le zice rom anul, genat i si spr ncenat i, cu privirea cam r at acit a. S a

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 28 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

fost alt ii nurii ce tesur a mreaja n care fu prins a inima ducelui? se poate; e net ag aduit ns a c a, mp art a sit a de am ndoi deopotriv a, o p atima s a iubire se aprinse ntre oarea-de-maidan si F at-frumosul n int a c aruia se resfr ngeau, ntrunite, str alucirile a dou a cununi mp ar ate sti. R am asese lucru hot ar t ca, dup a r azboi, Pena s a- si urmeze domnul si st ap nul n Rusia. Leuchtenberg s-a dus s a moar a ca un cruciat n Balcani. I-am nsot it trupul p n a la Prut. In seara de 19 octomvrie, saptezeci si sapte, trenul mortuar, cu un vagon preschimbat n paraclis-arz ator unde, ntre o risip a de f aclii si de candele, preot i n od ajdii si cavalerigarzi n plato se poleite privegheau racla ascuns a sub ori a eroului, a trecut prin Bucure sti, oprindu-se numai c teva clipe pentru a primi onorurile. Din mult ime se ridic a un tip at sf sietor si o femeie c azu gr amad a. At i nt eles cine era. C nd s-a de steptat, a trebuit s-o lege. Sunt de atunci treizeci si trei de ani. Pantazi si scutur a tigara. Trista istorie a Penei nu ne f acu nou a mai put in a pl acere dec t lui nepret uita ei ocar a. Pa sadia si lu a r amas bun si se urc a n caret a. Iepure si c al atorie spr ncenat a, i strig a Pirgu. Acum, Goric a se mpleticea si i se ncurca limba. Ii trebui oarecare cazn a ca s a ne spuie c a jucase ca un p arinte; r aposatul Pocher n int a n-ar jucat mai bine. Cu toate astea am intrat mesa, se v aic ari el, am intrat si nu pot aa m ng ire. Dar are s a mi-o pl ateasc a, si scump, caiafa asta b atr n a,

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 29 din 147 Inapoi

am s a-l cur a t. Se tinu de capul nostru s a mergem cu el. Haidet i domnilor, ne mbie, haidet i, nu v a duc eu la r au. Il ntrebar am unde? La Arnoteni, ne r aspunse, adev arat ii Arnoteni. Nu pentru nt ia oar a st aruia Pirgu s a ne duc a acolo. Ca s a ne sc ap am de el, i f ag aduir am s a-l nsot im oric nd alt a dat a, oriunde, numai n acea sear a nu. La podul Mogo soaiei ne desp art ir am, Pirgu lu nd-o spre po st a, noi spre S arindar. Noaptea era umed a si rece, ceat a se f acea tot mai deas a. M a g ndeam tocmai cum s a m a v ad mai degrab a acas a, n pat, c nd Pantazi, dup a obiceiul lui, m a rug a s a r am n cu el. Mai era chip s a m a mpotrivesc, de hat rul lui ce nu eram n stare? C aci dac a de Pa sadia aveam evlavie, de Pantazi aveam sl abiciune, una porne ste de la cap, cealalt a de la inim a, si oric t sar-t ine cineva, inima trece naintea capului. Omul acesta ciudat mi fusese drag si nainte de a-l cunoa ste, ntr- nsul mi se p area c a g asisem un prieten de c nd lumea si adesea, mai mult chiar, un alt eu- nsumi.

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 30 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Cele trei hagial curi


Pagina 31 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 32 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

Cest une belle chose, mon ami, que les voyages... equivalences Diderot Un prieten de c nd lumea, a sa-mi p aruse de si nainte de anul acela 1910 nici nu-i b anuisem m acar int a pe lume. Se ivise n Bucure sti cam o dat a cu nt ile frunze. De atunci l nt lnisem mereu si pretutindeni. De la nceput mi f acuse pl acere s a-l v ad, cu timpul c autasem chiar prilejul. Sunt int e cari prin c te ceva, uneori f ar a a sti ce anume, de steapt a n noi o vie curiozitate, at t ndu-ne nchipuirea s a f aureasc a asupra-le mici romane. M-am mustrat pentru sl abiciunea ce-am avut de asemenea int e; nu destul de scump era s-o pl atesc n p a tania cu sir Aubrey de Vere? De data asta, peste curiozitate se altoia cov r sitor un simt am nt nou: o apropiere sueteasc a merg nd p n a la nduio sare. S a fost pentru c a omul era a sa de fermec ator de trist? Cu putint a, la d nsul numai ochii spun nd at tea. Cam afundat i sub bolta spr ncenelor si de un albastru rar, privirea lor, nespus de dulce, p area a urm ari, nz abr anit a de nostalgie, amintirea unui vis. Ei ntinereau straniu aceast a f aptur a care nici altmintreli nu- si tr ada v rsta, luminau fruntea senin a, des av r seau nf a ti sarea nobil a ce-i ntip area mata paloare a fet ei smede si trase, prelungit a de o t ac alie moale ca m atasea porumbului, a c arei coloare o avea chiar. Cam aceea si era si coloarea mbr ac amintei ce purta de obicei, la d nsul moi, molatece, ml adioase ind toate, si port, si mi sc ari, si grai. Era un

Pagina de titlu

Pagina 33 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 34 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

obosit, un sos sau un mare m ndru. Totdeauna singur el se strecura n viat a aproape furi s ndu-se, c aut nd a se pierde n gloat a; era ns a ntre aceasta si d nsul a sa nepotrivire, c a simplicitatea sa dinafar a, v adit voit a pentru a trece neb agat n seam a, atingea tocmai scopul dimpotriv a, ajungea s a e b at atoare la ochi si-i da un aer si mai str ain. Str ain totu si nu era. A rom an nu sem ana iar a si: prea vorbea frumos rom ane ste, la fel ca frant uze ste, poate ceva mai cu greutate. Fusesem adesea vecini de mas a, azi la unul din birturile de frunte, m ine pe prispa vreunei c rciumi. Mult umire simt eam de c te ori l aveam aproape, locul ns a unde tristet ea lui aa n mine un r asunet at t de ad nc nc t l f acea s a-mi par a un alt eu- nsumi era Ci smegiul, Ci smegiul de atunci, singuratic si l asat n s alb aticie. Sub nalt ii copaci, n amurg, necunoscutul si plimba melancolia. El p a sea grav, sprijinindu-se n b a tul s au de cire s, str ab atea ncet aleiele, fum nd, oprindu-se uneori dus pe g nduri. Dar cari puteau ele ca, n ap adindu-l, s a-l mi ste p n a la lacrimi? Se nstelase de mult c nd, f ar a grab a, vis atorul se ndura n sf r sit s a plece. Mergea s a cineze. Spre miezul nopt ii se nint a iar la vreun loc de b autur a unde sta c t mai t rziu, p n a la nchidere. Mai z abovea apoi pe ulit i ntru a steptarea zorilor. Am spus c a-l nt lneam peste tot. Intr-at t m a deprinsesem cu el c a o zi de se nt mpla s a nu-l v ad i simt eam lipsa. Z arindu-l odat a la gar a, lu nd Aradul, m-a cuprins o p arere de r au copil areasc a la g ndul c a ar plecat pentru totdeauna prietenul necunoscut, omul

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 35 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

care privea cu ochi duio si cerul, copacii, orile, copiii... L-a s uitat anevoie, amintirea indu-i str ns legat a de Ci smegiu c aruia i r am asesem credincios chiar n timpul marilor ploi ce au c azut nainte de ivirea cometei din acea var a. In apriga nviorare a verdet ii bete de umezeal a si pustie cu des av r sire, gr adina dezvelea spre sear a, c nd se nsenina vremelnic, frumuset i neb anuite. S i n cea mai minunat a dintre seri, avui pe podul cel mare al lacului pl acuta surprindere de a-mi reg asi amicul. Rezemat de subredul parmacl c, el si at intea privirea asupra albei sc nteieri a luceaf arului r as arind. V az ndu-m a cu o tigar a aprins a, veni s a-mi cear a foc si focul acesta fu de ajuns ca s a topeasc a dintre noi orice gheat a. Aai c a nici eu nu eram pentru d nsul un str ain: ne nt lneam at t de des. A steptase numai prilejul s a-mi poat a face cuno stint a si mult umea mprejur arilor c aa i-l dase tocmai n acea sear a. In fat a Frumosului, l amuri el, singur atatea devine ap as atoare si e o sear a prea frumoas a, domnule, o sear a de basm si de vis. Asemenea seri se ntorc, zice-se; de demult n taina lor le pl acea me sterilor cei vechi s a ntruchipeze unele legende sacre, rareori ns a penelul celor mai iscusit i chiar a izbutit s a le redea umbra limpede n toat a albastrai str avezime. E seara izgonirii Agarei, seara fugii n Egipt. Pare c a, fascinat a, vremea ns a si si contene ste mersul. S i n v azduhul uid nici o adiere, n frunzi suri nici un murmur, pe luciul apei nici un or... Ast azi, dup a at t ia ani, mi pare c a-l mai aud. Vorbea m asurat si rar, mprumut nd spuselor c t de ne nsemnate farmecul glasului s au

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

grav si cald pe care stia s a-l ml adieze si s a-l nv aluie, s a-l urce sau s a-l coboare cu o fericit a m aiestrie. L-am nsot it ascult ndu-l cu o pl acere cresc nd a n umbra acelei seri aproape mistice c areia el i resfr ngea n ochi albastrul ad nc si n ntreag a f aptura sa lini stea nesf r sit a, nu m-am s aturat s a-l ascult toat a noaptea. Dar, pentru c te avea de povestit, o singur a noapte nu era de ajuns a sa c a, desp art indu-ne, spre dimineat a, am luat nt lnire pentru seara urm atoare c nd s-a petrecut la fel, si apoi iar si iar, f ar a ntrerupere, n sir, aproape trei luni... ...din rarele pl acute ale viet ii mele. Cu c t sc adea ziua ne nt lneam mai devreme, ne desp art eam mai t rziu. S a nu mai fost zi deloc ca s a r amas mereu mpreun a, r au nu mi-ar p arut; cu d nsul nu mi s-ar ur t o ve snicie. Nimic mai monoton totu si ca felul de a ne petrece timpul. Masa o prelungeam p n a spre miezul nopt ii, la vorb a pe care o urmam la aer liber, cutreier nd, calmi peripateticieni, ulit e pustii prin mahalale necunoscute unde ne r at aceam adesea, uitam c a ne a am n Bucure sti. Uneori, la loc deschis, omul se oprea ca s a priveasc a ndelung cerul, din ce n ce mai frumos c atre toamn a si c aruia-i cuno stea toate stelele. C nd era vreme rea, mergeam la el acas a. Locuia pe lini stita strad a a Modei, la catul al doilea al unei cl adiri ce apart inea regelui Carol, la o frant uzoaic a b atr n a care-i nchiriase dou a nc aperi, bogat mobilate n gustul greoi de acum cincizeci de ani, un salon n fat a si o odaie de dormit n fund, desp art ite printr-un geaml c nalt. La bel sugul de abanos si de mahon, de m at as arii, de

Pagina 36 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

catifele si de oglinzi acestea de toat a frumuset ea, f ar a ram a si c t peretele iubirea de ori a chiria sului, mpins a la patim a, ad aoga o nebuneasc a risip a de trandari si de tiparoase ce, mpreun a cu lum n arile pe cari le g aseam aprinse, n cele dou a candelabre de argint cu c te cinci ramuri, oric nd am venit, puneau locuint ei pecetea unui lux ales, alc atuind oaspelui meu un cadru n a sa armonie cu int a sa c a, amintirea mea, dintr- nsul nu-l pot desprinde. Dar nc ntarea ncepuse: omul vorbea... Povestirea unduia agale, mpletind n bogata-i ghirland a nobile ori culese din literatura tutulor popoarelor. St ap n pe me ste sugul de a zugr avi cu vorba, el g asea cu u surint a mijlocul de a nsemna, si nc a ntr-un grai a c arui deprindere o pierduse, p n a si cele mai alunecoase si mai nehot ar te nf a ti sa ri ale rii, ale vremii, ale dep art arii, a sa c a am agirea era ntotdeauna deplin a. Ca n puterea unei vr aji, cu d nsul am f acut n nchipuire lungi c al atorii, c al atorii cum nu-mi fusese dat nici s a visez... omul vorbea. Inaintea ochilor mei, aievea, se desf a sura fermec atoare tr mba de vedenii. Str ajuiau pe n alt imi ruine semet e n falduri de ieder a, z aceau cotropite de veninoas a verdeat a surp aturi de cet a ti. Palate p ar asite at ipeau n paragina gr adinilor unde zeit a ti de piatr a, n ve sm nt de mu schi, privesc z mbind cum v ntul toamnei spulber a troiene ruginii de frunze, gr adinile cu f nt ni unde apele nu mai joac a. Beteala lunii pline se revars a peste vechi or a sele adormite; p lp iau pe mla stini v ap ai zglobii. Puhoiul de lumini poleia noroiul metropolelor uria se

Pagina 37 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 38 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

aprinz nd deasupra-le ceat a cu un pojar. De funinginea si de mucegaiul lor fugeam ns a repede; la zare neaua piscurilor s ngera n amurg. S i plecam s a cunoa stem amet eala aprig a a culmilor, l asam n urma noastr a norite poiene, urcam prin br adet, adulmecat i de soapta p raielor resrate sub ferigi, urcam, bet i de aerul tare, mai sus, tot mai sus. La picioarele noastre, ntre costi se ple suve si d mburi ncomate de codri stufo si, v aile se a sterneau de-a lungul albiei serpuite a r urilor ce se pierdeau departe, n aburul c mpiilor grase. Un lung fream at se n alt a ca o rug aciune. In pacea singur at a tii nem arginite priveam n slav a rotirea vulturilor deasupra negrelor pr ap astii, iar noaptea ne simt eam mai aproape de stele. Dar cur nd ncepea s a viscoleasc a si s a geruie si coboram c atre miaz azi, n tinuturile cu dulci nume unde toamna l nceze ste p n a n prim avar a, unde totul, suferint a, moartea chiar, nve sm nt a chipul volupt a tii. Mireasma orilor de oleandru se a sternea amar a deasupra lacurilor triste ce oglind a albe turle ntre funebri chiparo si. Peregrini cucernici mergeam s a ne nchin am frumosului n cet a tile lini stii si ale uit arii, le cutreieram ulit ele n clin a si piet ele ierboase, veneram n vechi palate si biserici capodopere auguste, ne p atrundeam de suul Trecutului contempl ndu-i vestigiile sublime. Corabia aluneca ncet ntre ta rmurile l audate ale m arilor elene si latine; st lpii capi stii n ruin a r as areau din cr ngul de dani. O grecoaic a ne z mbea dintrun pridvor perdeluit de iasomie, ne tocmeam cu negut atori armeni si jidovi prin bazare, beam cu marinarii vin dulce n tractire afumate unde jucau femei din buric. Ne amet ea forfoteala pestrit a din schelele

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 39 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

sc aldate n soare cu leg anarea molcom a a catartelor, ne fermeca lina t acere din cimitirele turce sti, albul r asf a t al ora selor r as aritene tol anite ca ni ste cad ne la umbra cedrilor trufa si, l asam s a ne fure vraja albastr a a Mediteranei p n a c nd cople sit i de toropeala cerului s au de smalt si n abu sit i de v ntul Libiei, ie seam la ocean. Spre miaz anoapte, din jocurile umezelii cu lumina, se isca pentru v azul uimit o nesf r sit a desf atare. Razele piezi se daureau viu burhaiul, destr amau tortul brumelor n toate fet ele curcubeului si erau, la fel niciodat a, mpurpur ari grele n asnt it, apoase str avezimi viorii si sure n serile lungi de var a, feerica str alucire a zorilor boreale deasupra n amet irilor de ghet ari. Ne nturnam apoi spre tropice, tr aiam cu s aditorii visul gale s al Floridei si al ostroavelor Antile, p atrundeam, pe urma v n atorilor de orchi dee, n verdea ntunecime a selbelor Amazonului sc ap ar nd de zboruri de papagali. Nimic nu sc apa cercet arii noastre lacome, descopeream guri de rai pierdute pe ntinsul oceanului pa snic unde, sub constelat ii noi, ncruci sam ndelung, ne ndrumam spre t arile mirodeniilor, spre leag anul civilizat iilor str avechi, s arb atoream ivirea prim averii la Ise, ne scufundam n tainica pierzanie a nopt ilor chineze sti si indiene, ne nora aromeala serilor pe ap a la Bangkok. V ntul erbinte alinta lin clopot eii argintii ai pagodelor, nclina foile late de plibani. Uitam de Europa, din ea tot ce admirasem ne p area acum at t de pipernicit si de sters. S i purcedam mereu, n c autare de z ari mai ad nci, de p aduri mai b atr ne, de gr adini mai norite, de ruine mai m aret e; mult umire nu mai aam dec t atunci c nd frumuset ea sau ciud a tenia f acea s a

Ie sire

equivalences

ne credem pe t ar mul visului; oricare ar fost ns a minun a tia datorit a juc ariei rei sau trudei omene sti, mult nu ne ret inea si porneam iar a si, str ab ateam sumbre meleaguri si r poase singur at a ti, ocoleam jalea pustiet a tilor sterpe, groaza sm rcurilor fetide ca s a ne ntoarcem c t mai repede la mare. Marea... Lucie ca o balt a, oglindind, la ad apostul toartelor coastei, pirozeaua t ariei si m arg aritarul norilor, orie ca o paji ste sau sc nteind ca o mi sun a de licurici, searb ad a si domoal a sau vie, verde si vajnic a, av nt ndu-se spumeg nd spre cerul c aruia i e ic a, de ea vorbea cu p ag neasc a evlavie, pomenindu-i doar numele glasul i se pogora tremur a ca si cum ar m arturisit o tain a sau ng nat o rug a. Pentru sl avirea ei, uria sa putere n mi scare a rotundului, matca a tot ce viaz a ne nc atu sata si neprih anita, i se p area c a graiul omenesc nu e ndeajuns vrednic si c a n si si poet ii cei mai cu renume ncumet ndu-se a o c nta p aliser a. La d nsa i era g ndul, ca ntr-o scoic a, ea r asuna n inima lui f ar a sf r sit, ntr- nsa, care fusese patima ntregii lui viet i, dorea s a- si ae si morm ntul... ...t acea acum cu privirea pierdut a n gol. De la un ceas, simt eam cum ceva greu m a ap asa pe piept, mi str ngea t mplele. Omul acesta deprins cu v ntul iute de la larg, cu mirosul salubru de v sc marin, avea groaz a de ferestrele deschise si tr aia ntr-un aer nchegat, mp clit de fum, zaharisit de miresme grele. T rziu, ac arile lum n arilor ncremeneau tepene si, din c nd n c nd, se auzea scutur ndu-se cu un fo snet

Pagina de titlu

Pagina 40 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

nn abu sit c te un trandar. equivalences Nu era singura lui ciud a tenie. Mi-aducea uneori aminte de acel t n ar englez a c arui trist a istorie am scris-o. Avea acela si fel nepret uit de a tivi descrierile de c al atorii cu am anunte istorice rare; si el tinuse s a ntrebe ecare colt de t ar m sau de ap a la ce fusese n trecut martor, mbin nd pretutindeni priveli stea de azi cu vedenia de odinioar a. Ii pl acuse s a viseze n fat a st ncii de pe care Sapho se aruncase n valuri, a t armului unde se n alt ase rugul lui Pompei. Ici fu r apus a frumoasa Ines, colo muri nchis regele nebun. Dar pe c nd vastele peisagii ce sir Aubrey zugr avea dintr-un cuv nt erau pustii de suare omeneasc a, ca dup a un potop, n ale noului prieten se mbulzea, n pitore sti ve sminte, o lume ntreag a: seici si pa sale, emiri si hani, rajahi si mandarini, preot i si c alug ari de toate legile si tagmele, zodia si, pustnici, vr ajitori, vraci, c apetenii de semint ii s albatice c arora le fusese oaspe sau tovar a s de petrecere si v n atoare si trebuie s a le intrat n voie si s a le fost pe plac la fel ca numero silor s ai prieteni din Europa, a sa cum stia s a se arate, lini stit, blajin, ng aduitor, f ar a fudulie si prejudec a ti de r nd, de o curtenie binevoitoare, nesilit a, ce tr ada n el un boier mare n nt elesul nalt al cuv ntului, unul din p astr atorii cei din urm a a ceea ce vechiul regim avea mai simpatic si mai ademenitor. S i nu m a ntrebam at t cine era acel domn Pantazi a sa p area c a-l chema omul p atima s dup a Frumos si ad apat la izvorul tutulor cuno stint elor, care citea n original pe Cervantes si pe Camons si vorbea cu cer setorii tig ane ste, cavalerul Sf ntului-George

Pagina de titlu

Pagina 41 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 42 din 147 Inapoi

al Rusiei, c t m a ciuda pricina tristet ii acelui r asf a tat al soartei, taina acelei line melancolii ce-i adumbrea a sa romantic int a si se oglindea nesf r sit a n priveli stea at tor ceruri, at tor m ari si limane. Cu ncetul, la evocarea lor se de steptase n mine un suet nou, un suet de nomad cu nostalgii sf sietoare, m a ncindea dorul de duc a, m a nfrigura ispita plec arilor spre necunoscut, fermecul ndep artatelor pribegiri si, la g ndul c a a s r am ne p n a la cap at robul unui petec de p am nt, os ndit a m a fr am nta si istovi f ar a mult umire ntr-un ocol restr ns, sufeream cumplit, m a simt eam ab atut p n a la dezn adejde. Asemenea acelei sulit i m aiestre ce singur a avea darul s a t am aduiasc a r anile ce f acuse, numai istorisirile ciudatului prieten mi mai puteau alina r aul, mult umit a lor m a pierdeam n lumea vis arilor ca-ntr-o bet ie, bet ie de felul celor de mac sau de c nep a, at t ind nchipuirea deopotriv a si urmate de treziri nu mai put in amare. Legasem dar iar a si priete sug cu un necunoscut, priete sug la toart a, eram toat a vremea mpreun a, casa lui mi-era deschis a la orice or a, ajunsesem s a stau mai mult la el dec t la mine. De la venirea toamnei ie sea mai rar, era tare friguros, dac a era ur t afar a nu desf acea perdelele ziua ntreag a si sta cu luminile aprinse. Vorbea cu dor atunci de vila, ce, undeva sub un cer cald, l a stepta la marginea m arii, ntr-un noian de verdeat a si de ori. Florile, c t le iubea! La d nsul se scuturaser a cei din urm a trandari de Bucure sti si pentru c a tuf anicile ce le luaser a locul nu miros, m anunchiuri de ciubuce de vanilie si zv ntau aroma n largi cupe. Te mbiau, de pe m asut e, zaharicale, poame, b auturi dulci.

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Omul tr aia ntr-o nep asare f ar a t armurire, nu se sinchisea de nimeni si de nimic; afundat n perne, fuma si povestea numai, iar povestirile-i noi totdeauna erau urmate de acele lungi c aderi pe g nduri c nd i l acr amau ochii. S i afar a de mine nu-i cuno steam alt oaspe. Or, cam o lun a nainte de seara de la care purcede istoria de fat a, la birtul frant uzesc unde domnului Pantazi i se p astra cu snt enie masa, n colt ul cel mai ad apostit, era la ceasul cinei zarv a mare. Ce anume prilejuise, n str mta nc apere, g al agioasa adunare a tot ce Bucure stii aveau mai mot at, nu tin minte, stiu numai c a repede s atul de a privi acea lume anost a si de sart a m a hot ar sem tocmai s a-mi aplec nasul n taler c nd avu loc o intrare ce merita ntr-adev ar s a nu e trecut a cu vederea. O clip a mi se n az ari c a, folosindu-se de nv alm a seala unei cirezi t mpe de malaci, se strecuraser a ntr-un tarc dou a are h amesite... Era una din acele mperecheri str nse, datorite de obicei vit iului, a sa str nse c a de la un timp nu se mai pot nchipui singuri cei ce le alc atuiesc. De bun a seam a tot vit iul trebuia s-o nn adit si pe aceasta, c aci altceva ce ar putut apropia doi oameni at t de deosebit i? Unul n v rst a, c anit si ferchezuit la dezn adejde, purta pe un trup nt epenit, dar zvelt nc a, un cap cum veacul nostru nu- si mai d a cazna s a pl asmuiasc a si p area chiar ntors din vremuri de alt adat a acel chip aprig ale c arui tr asuri semet e purtau pecetea r azvr atirii si a urii. Cel alalt, mai t n ar mult, coclit ns a si buhav, care leg ana pe ni ste picioare subt iri arcuite n afar a o burtic a ascut it a, oglindea pe fat a-i

Pagina de titlu

Pagina 43 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 44 din 147 Inapoi

Intregul ecran

r njitoare si botoas a josnicia cea mai murdar a. Cel dint i, foarte rece, si rotise ncet privirea posomor t a pe deasupra capetelor, celui de al doilea i jucau f ar a ast mp ar ochi sorii vioi si refecat i sclipind de viclean a r autate. In tot, impresia ce o da acesta din urm a era numai n paguba lui, iar al aturea de domnul cel trufa s f acea s a-i reias a si mai resping atoare mutra obraznic a de mart afoi. Dumneata nici ap a la g rl a nu g ase sti, bomb ani el a sa ca s a-l auzim noi, tot eu, tot Pirgu sireacul! Str nse familiar m na lui Pantazi si ocrotitor pe a mea si se a sez a la masa noastr a f ar a a mai cere voie. Insot itorul s au nu lu a loc dec t poftit si dup a nf a ti s arile de rigoare pe cari le f acui cu at t mai rnare pl acere cu c t de mult doream o apropiere ntre aceste dou a int e, Pa sadia si Pantazi, a sa menite s a se nt eleag a si s a se pret uiasc a. T inur am deschis localul p n a la ziu a. Pirgu plec a si se ntoarse de mai multe ori, din ce n ce mai beat. Ca s a-i dovedeasc a lui Pantazi, pe care din nene nu-l scotea, c t l iubea, l tot s aruta mereu. Nu m a mai l asat i s a-l pup, frat ilor, ne rug a, c a-l trimit la Govora. Bufon abject, l mustr a Pa sadia, vezi s a nu te trimitem noi la M arcut a! Ar fost drept atunci s a mergem cu el acolo si noi ceilalt i trei si s a nu ni se mai dea drumul. Ca s a m mpreun a, Pantazi si cu mine nu urmar am oare n viat a lui de noapte pe Pa sadia care, la r ndul s au, se l asa c al auzit orbe ste de Pirgu? Mi se dezv alui astfel o lume neb anuit a, cu blestem a tii la cari, de n-a s fost n int a martor si le-a s auzit

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

de la altcineva, le-a s crezut c a tin de t ar mul n ascocirii. Bucure stii ram asese credincios vechei sale datini de stric aciune; la ece pas ne aminteam c a suntem la port ile R as aritului. S i totu si, desfr ul m a uimi mai put in dec t descreierarea ce domnea n toate r ndurile; m arturisesc c a nu m a a steptam s a v ad dospind ticneli at t de numeroase si de felurite, s a nt lnesc at ta nebunime slobod a. Cum nu-mi fu dat s a g asesc mai pe nimeni la care, mai cur nd sau mai t rziu, s a nu se dea pe fat a vreo meteahn a, pe care pe nea steptate, s a nu-l aud aiurind, la sf r sit pierdui n adejdea s a cunosc, n carne si oase, f aptura omeneasc a pe deplin teaf ar a la minte. Num arul cazurilor interesante r am nea ns a restr ns si, printre ele, vrednic de cercetare ntr-adev ar nu-l socotii dec t pe al lui Pa sadia. Am pomenit de felul cum marele meu prieten pusese cu vreo cincisprezece ani nainte cap at lungii lupte n v alm a sagul c areia l aruncase mohor ta lui zodie si cum se ngropase de viu. De atunci tot ce f acea era a sa nes abuit si f ar a de noim a, c a nu se putea s a nu dai dreptate ob ste stii p areri care-l decretase nebun. Omul acesta care, n ura bolnav a ce nutrea mpotriva t arii rom ane sti, jurase c a se va nstr aina pentru totdeauna ndat a ce mijloace c t de slabe i vor ng adui-o, c nd se navut ise, si a sa cum poate nici nu tr asese n adejde, nu numai c a nu-i mai trecuse hotarele, dar se statornicise tocmai n Bucure sti, n ora sul blestemat, plin de at tea amintiri amare. Din b atr nele case ale Zinc ai Mamonoaia, cumparate la mezat, el si f acuse meremetisindu-le de-a-ntregul si ngr am adind nauntru tot felul de scump at a ti rare, o

Pagina 45 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

somptuoas a sih astrie unde tr aia pe picior mare, boiere ste. Cum tr aia ns a era o halima: ca la el la nimeni. El care de cincisprezece ani tinea buc atar si sofragiu, nu lua masa dec t seara si atunci la birt si, tot de at ta vreme, nu se culcase acas a, n pat, niciodat a. Slugile sale ce, la dorint a, se iveau si piereau, ca ni ste stai, mute, el nu le suferea s a stea cu d nsul sub acela si acoperi s; ele huzureau ntr-o locuint a deosebit a unde puiser a si- si prip a siser a neamuri sau cuno stint e de cari st ap nul habar n-avea si a r amas de pomin a cum acesta v az nd ntr-o zi, pe geam, c a de la el din curte se scoate un co sciug n-a tinut s a stie cine fusese mortul. S a stau s a-i n sir toate ciud a tenile de soiul acesta ar s a nu mai ispr avesc; m a voi m argini dar s a m a ag a t numai de cea mai uimitoare: Pa sadia tr aia cu schimbul dou a viet i. De dimineat a p n a seara el nu se mi sca de acas a, nu se ridica de la masa de lucru dintre c art i si h rtii, citea, scria f ar a r agaz. In timpul acesta nici nu fuma, sorbea c te put in numai dintr-o cea sc a de cafea f ar a zahar si tare. Mergeam din c nd n c nd s a-l v ad si era de at tea ori pentru mine o s arb atoare. Ce int a aleas a, c t a deosebire ntre d nsul si ceilalt i, ce pr apastie! De vulgaritatea consnt it a de obiceiul p am ntului, nici umbr a la el, nici urm a nimic balcanic, nimic tig anesc; p a sindu-i pragul treceai granit a, d adeai de civilizat ie. Acolo era s ala sul desf at arilor grave ale duhului. Cum era atunci cu putint a ca omul de carte si de Curte care ar f acut podoaba zilelor de la Weimar, s a se nvoit a mp art a si de seara p n a dimineat a dezm a tarea unui Pirgu, ca apuseanul subt ire n gusturi si lingav s a guste pastrama

Pagina 46 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

si turburelul, schembeaua si pr a stina, ca vechiul vienez piedut n vraja visului mozartian s a asculte ciamparalele si bidineaua? Ii at ipea estimp oare voint a, era cumva victima f ar a r aspundere a vreunei sminteli stranii? Eu unul am crezut c a da si m a ndoiesc ca o alt a t alm acire s a p arut mai reasc a oricui ar stiut ce ngrozitoare clironomie mpov ara n privint a aceasta pe Pa sadia. Se mplinise cam un veac de c nd cel dint i cu acest nume, la care se ad aogase porecla de M agureanu, dup a o mo sioar a de danie domneasc a, fugind de undeva, de prin p art ile turce sti, ca s a scape de isp a sirea unui ndoit omor, se aciuiase n Valahia si ajunsese arma s mare. O trist a faim a supraviet uise omului p atat de s nge ce nu fusese v azut r z nd niciodat a. La veneticul acesta necunoscut, despre care se zvonise c a nu- si dest ainuia ob r sia pentru c a ar fost prea joas a, se nvederau tocmai dimpotriv a, trupe ste si suete ste, semnele unei nalte stirpe n c adere: portul semet si nf a ti sarea nobil a, trua, cerbicia si cruzimea, lenea, sila de viat a, setea de r azbunare si puterea de ur a, semne ce trecu urma silor s ai cari, de nu s-ar prigonit ntre d n sii, dezbinat i toat a vremea, ar putut nc a dura o cas a puternic a si vestit a. Credint a c a tara rom aneasc a le-a fost neprielnic a nu era lipsit a de temei, cu toate c a si suceala rii lor p atima se si nd ar atnice, b ntuit a de nvr ajbire, nu numai vitregia mprejur arilor i-a mpiedicat s a ajung a la treapta pentru care-i meneau pret ioasele daruri ale mint ii. Ei se ar ataser a lacomi de nv a t atura, pl acut i la vorb a si me steri n condei, istet i si destoinici, dar f ar a sir n ce f aceau, cu tr asneli tot i si cu toane, purt nd

Pagina de titlu

Pagina 47 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 48 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

ecare n sine plodul propriei sale pierderi si pieiri si, st nd cineva s a cugete la soarta Pa sade stilor-M agureni ar zice c a asupra neamului lor apas a o neagr a afurisenie care-l m na f ar a nduplecare spre stingere, supun ndu-l mai nainte la ncerc arile cele mai grele ale restri stei. Dezr ad acinat a si r as adit a n p am nt str ain, b atr na tulpin a b atut a de vijelie si scuturase jalnic cele din urm a frunze. Arma sul schingiuitor si uciga s se pr ap adise de timpuriu, otr avit, zice-se, chiar de ai s ai, al doilea, serdarul, v n ator posac, si petrecuse mai toat a viat a n Vl asia si, nvinuit de t lh arie la drumul mare si de batere de bani calpi, pierise pentru totdeauna f ar a a i se mai auzi de nume, iar ul s au, p arintele prietenului meu, p arinte nevrednic si du sman, cartofor, crai si bet iv, m acinase mai multe r nduri de mo steniri si murise n furiile nebuniei. La fel sf r sise, t n ar, si v arul s au, poetul, iar dintre fete, singura care avusese parte de cununii si aprinsese de la lum nare p arul n noaptea nunt ii si arsese de vie. Femeile ce slujiser a de matc a greaca ursuz a si sanchie, clocindu- si cu gura ncle stat a lunga dambla ntre h rdaiele de neramzi si de gazii, s rba hain a si d rj a care, pe patul mort ii, scuipase grijania n barba popii si- si dase suetul blestem ndu- si copiii, bra soveanca z aca s a si f a tarnic a roas a de schiros si de pism a nveninaser a mai mult acel s nge bolnav, i sporiser a funesta zestre de racile si de bete suguri, dar ascut iser a totdeodat a si de stept aciunea celor n ascut i dintr- nsul, acea stearp a de stept aciune, nes an atoas a si ea poate, care atinsese o a sa nalt a stepen a de ageri me la vl astarul cel din urm a. In acesta, suetele celor dinainte ai s ai

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 49 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

cuibau ne mp acate, lic arind n sumbra-i privire, r njind n z mbetu-i sinistru, ele-i st njeniser a n a tarea, l mpiedicaser a s a apun a cu fal a, z ticnindu-i minunata cump anire a nsu sirilor si numai el stia de c te ori fusese nevoit s a- si ncordeze mpotriva-le toat a st ap nirea de sine, ntr-o lupt a mai istovitoare dec t aceea cu vr ajma sii dinafar a si din care nu ie sise biruitor deopotriv a p n a la sf r sit. Intr-o zi, ziua hot ar rii celei mari, le l asase s a- si reia din drepturi o parte, ridicase singur z agazul si se pr av alise n desfr u ad nc, p n a la fund dar, si m a simt dator s-o spun iar a si, degradarea nu-l nerase o singur a clip a c aci, dac a seara patriciul cobora n Suburra, el nu- si schimba portul, nici nu- si lep ada nsemnele, r am n nd tot a sa m aret n vit iu ca si n virtute. Se petrecea ns a atunci ntr nsul ceva neresc: treptat int a lui c adea ntr-o amort eal a a sa stranie, c a acela pe care Pirgu l t ra, f ar a mpotrivire, dup a d nsul, nu ar ata a Pa sadia el- nsu si, ci numai trupul s au, n care singur a privirea urma s a tr aiasc a, din ce n ce mai posomor t a si mai tulbure, dest ainuind parc a o suferint a l auntric a sf sietoare. Ar stat astfel, fum nd tigar a dup a tigar a, sorbind pahar dup a pahar, f ar a a rosti un cuv nt, noaptea ntreag a. Cuno steam mijlocul de a-l rechema la viat a; deodat a omul se nviora, ochii i se nseninau, un trist sur s i lumina rece fat a stins a. Adusesem vorba de ceva din vremuri de odinioar a, de demult. S tiam c a vedenia trecutului, n care se cufunda cu patim a, era singurul lucru n stare s a-l mi ste, de trecut vorbea cu o reculegere mistic a; eresul c a suetul s au umbros si vechi ar mai avut c ndva si alte ntrup ari ind singura

Ie sire

equivalences

am agire ce- si ng aduia, singura nduio sare si singura m ng iere. S i a sa de puternic a era la d nsul acea vedenie c a pe dat a ne-o mp art a sea si nou a lui Pantazi si mie. Incepea atunci, nu mai put in fermec atoare, o nou a c al atorie, c al atoria n veacurile apuse. Ne reg aseam de obicei n acela, scump nou a si nostalgic ntre toate, care fu al optsprezecelea. Eram trei odrasle de dina sti ce nume sl avite, tustrei cavaleri-c alug ari din tagma Sf ntului Ioan de la Ierusalim, zi si de Malta, purt nd cu fal a pe piept crucea de smalt alb si ncununatul trofeu sp nzurate de panglica de c an av a t negru. R as arisem n amurgul Craiului-Soare, p arint ii iezuit i ne crescuser a si ne narmase Villena. Tineri de tot, ntr-o caravan a, scufundasem pe furtun a ni ste tartane barbare sti; mai t rziu vitejiser am pe uscat pentru izb nda orilor de crin: fusesem la Kehl cu Berwick si cu Coigny la Guastalla, dup a cari ispr avi luaser am r amas bun de la viat a ost a seasc a si, dornici de a vedea si de a cunoa ste, plecasem, treime nedesp art it a, n necontenit colind, pe urmele lui Peterborough. Curteni de vit a, de la un cap at al Europei la altul nu fu Curte s a r am ie de noi necercetat a, tocurile noastre ro sii sunar a pe sc arile tutulora, oglinzile ec areia ne resfr nser a chipurile nt epate si z mbetele nep atrunse; de-a r ndul cutreierar am Curte dup a Curte; bine primit i si bine privit i pretutindeni eram oaspet ii M ariilor, Snt iilor si Lumin a tiilor toate, ai Domnitorilor mari, de mijloc si m arunt i, al Print eselor starit e, ai Print ilor-egumeni si ai Print ilor-episcopi; la Belem si la Granja, la Favorita si la Caserta, la Versailles, la Chantilly si la Sceaux, la Windsor, la Amalienborg, la Nymphenburg si la Her-

Pagina de titlu

Pagina 50 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 51 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

renhausen, la Sch onbrunn si la Sans-souci, la Haga-pe-Maelar, la Ermitage si la Peterhof cunoscur am dulceat a traiului. In s arb atoarea ne ntrerupt a de zi si noapte, am petrecut cum nu se mai petrecuse si cum nu se va mai petrece, ne-am nfruptat cu nesat din toate desf at arile simt urilor si ale mint ii c aci, de si lipsit de m aret ie, fu veacul binecuv ntat, veacul cel din urm a al bunului plac si al bunului gust, pe scurt veacul francez si mai presus de orice veacul volupt a tii, c nd p n a si n biserici heruvimilor le luaser a locul Cupidonii, c nd, l ncezind de dor, inimile fur a aduse prinos toate zeului legat la ochi si noi cari am v azut pe mult iubitul t r ndu-se la picioarele marchizei pe lozoful de la Potsdam sc ncind dup a Kayserlinck si pe Semiramida moscovit a smulg ndu- si p arul la moartea lui Lanskoi, noi n sine nu sc apar am dulcei molimi era at t de frumos seara sub castanii nalt i privind ns a n femeie si un mijloc nu numai un tel, cum politica ne ispitise, adesea f acur am din alcovuri punte si pentru ca totul s a ne izbuteasc a viet uir am n nsot irea celor Ale si si slujir am pe C rmuitori. Amestecat i din umbr a n toate urzelile si uneltirile, f ar a noi nu se fereca nici desfereca nimic; prin lingu siri si daruri cump aram tiitoarele rege sti si ibovnicii mp ar ate sti, dreg atorilor le eram sfetnici si c al auze, lucram dup a mprejur ari la n alt area sau la r asturnarea lor, ndeplineam ns arcin ari de tot soiul: ntov ar a seam pe Belle-Isle la Frankfurt pentru alegerea Imp aratului, plecam cu Richelieu n pet it la Dresda, tocmeam la Paris p nze de Watteau pentru marele Frederic, duceam diamanticalele Elisavetei Petrovna s a le slefuiasc a la Amster-

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 52 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

dam, porunceam la Malines horbote pentru Br uhl si acestea toate nu pentru v narea de avut ie sau de m ariri, ci numai din nevoia de a pururi n neast mp ar, n mi scare. Hoinari nepoc ait i, ve snic pe drumuri, p atima si de curiozitate si din ce n ce mai ahtiat i dup a pl aceri, ne-am r asp ndit cu frenezie suetele n dep anarea celei mai norite vremi din c te se cunoscuse, ne-am mp art a sit din toate harurile ei si din toate r at acirile. S i noi am fost nebuni dup a muzic a, ne-am r azboit pentru Rameau si pentru Gl uck si asemenea celor trei Crai ne-am nchinat copilului care avea s a e Mozart; si noi am avut sl abiciune de aventurieri: Neuhof, Bonneval, Cantacuzen, Tarakhanova, ducesa de Kingston, cavalerul dEon, Zanovici, Trenck s-au bucurat n ascuns sau pe fat a de sprjinul nostru, pe Casanova, b atr n si matot l-am aciolat pe l ng a Waldstein la Dux; si pe noi ne-a atras ce p area supraresc: oglinda lui Saint-Germain, carafa lui Cagliostro, h rd aul lui Mesmer, bazaconiile lui Swedenborg si ale lui Schrepfner aau la noi, cari nu mai credeam n nimic, crezare. S i tot cu luare aminte urm aream lucr arile lui Scheele si ale lui Lavoisier. Cu ncetul legasem prietenie cu mai tot i aceia al c aror nume istoria nu se poate scuti s a-l nsemneze, ne trimiteam r ava se, ne ab ateam ntotdeauna din cale ca s a d am c te o rait a pe la Montbard sau pe la Ferney, prelungeam nc nt atoare popasuri la Hoditz, n Arcadia lui silezian a de la Rosswalde, spoream alaiul Imp ar atesei n Taurida, ne desfr nam n nebunia carnavalului la Venet ia si, tot ntre m a sti, n cealalt a Venet ie de la miaz anoapte, n brat ele noastre c adea Regele mpu scat de Ankarstroem. Era scris

Ie sire

equivalences

ca cel mai frumos dintre veacuri s a asnt eas a n s nge si c nd, dup a c teva luni, vedeam trec nd n par, ntre fulger ari de cu sme frigiene, capul doamnei de Lamballe, nt eleg nd c a timpul nostru trecuse si c a, n cur nd, avea s a st rveasc a si s a cad a prad a nimicirii tot ce ne fusese pe lume drag, ne acopeream fet ele si pieream pentru totdeauna. Ia mai l asat i, nene, ciubucele astea, ne ntrerupea sastisit Pirgu, s a mai vorbim si de muieri. S tiam atunci c a nici g lceava nu era departe. Pa sadia i t ag aduia lui Pirgu n ce prive ste sexul ginga s orice fel de pricepere. Nu cu mai put in a t arie, la r ndul s au, Pirgu sust inea c a n materie de dame Pa sadia era nul. S a judecat dup a femeile pe cari Pirgu i le aducea lui Pa sadia, oricine ar fost de p arerea acestuia din urm a: numai otr avuri, rable de pripas, trezitur a si r asu atur a. o adev arat a jale. Dar pentru ce atunci Pa sadia care, cu banii ce-l tineau, ar putut s a si pl ateasc a tot ce era mai trufanda pe piat a se mult umea cu ele l as nd s a- si bat a a sa neomenos joc de el Pirgu c aruia numai gustul nu-i lipsea. Vechi copoi, Goric a dibuia, pe la mahala, fete vrednice s a slujeasc a de izvod de frumuset e, le momea cu vedenia unei viet i u soare si bogate, le sprijinea nt ii pa si pe poteca vit iului cu p arinteas a grij a si, ca un adev arat p arinte, nici nu se atingea de ele. Cu totul altceva i pl acea lui. Simt urile sale, ce ar atau respingere tocmai de ce e venust si pur, nu se mai de steptau dec tt la bet ie si atunci i trebuiau femei schiloade, stirbe, coco sate sau bort oase si mai ales peste m asur a de grase si de trupe se, huidume si namile rup nd c ntarul la Sf ntul Gheorghe,

Pagina de titlu

Pagina 53 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

geamale, bald re, balc ze. Iar de gret o seniile la cari se deda cu ele, vorbea at t de zdrent aros nc t ar f acut s a se ru sineze, dac a l-ar nt eles, porcii, chiar si maimut ele. Nu scuipat i, r njea el, c a-i piere gustul. Ce vret i dac a am boal a, dambla?

Pagina de titlu

Pagina 54 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Abia se potoleau lucrurile c a, din chiar senin, izbucnea al doilea r nd de ceart a. Pentru nimic, Pa sadia n-ar sc apat prilejul de a ponegri ce era rom anesc. Pantazi i lua ntotdeauna parte, dar f ar a pornire; la unul era nver sunarea mpotriva unei int e iubite care-l tr adase, la cel alalt numai despret ul fat a de o rud a s arac a. In schimb, Pirgu ajungea s a se mire el singur c t era de patriot si nu pot s a uit cum, merg nd o dat a s a-l iau de la o adunare de cioclovine mbr acate toate n port nat ional, dar f ar a a vorbi una boab a rom ane ste, m-am crucit si eu, ca de alt a aia, c nd l-am v azut, dulce p astora s al Carpat ilor, cu cavalul n br u, nv rtind o b atut a zuralie cu teozoafa Papura Jilava. Dec t s a- si aud a terfelit a biata t ari soar a, mai bine se lipsea de toate, se scula si ne p ar asea, pentru scurt a vreme ns a, deoarece se ntorcea ntodeauna si niciodat a singur. Insot itorii si-i dejuga, f ar a s a mai cear a ncuviint are, de-a dreptul la masa noastr a, la care, n chipul acesta, n mai put in de o lun a, am v azut perind ndu-se tot ce Bucure stii avea mai n ab ad aios, mai z anatic, mai te smenit si def aimat jegul, lepra si tr njii societ a tii. Pierdut, ca de obicei, n aburoasa-i visare, Pantazi nici nu-i b aga n seam a, era de mirare numai cum Pa sadia, omul at t de t fnos, nu-i respingea, ba dimpotriv a: i cinstea, le ntindea chiar m na si, dup a

Ie sire

equivalences

oarecari ntreb ari ce le punea unora cu me ste sug, tr ada a nu fost tocmai a sa str ain de ce se petrecea pe lume cum si da aerul. Se f acea foc ns a de c te ori, c nt nd: Ah, dup a militari, infanteri sti, tunari... Pirgu ne aducea de subt ioar a pe Poponel. Se f acuse cunoscut sub aceast a porecl a unul din edecurile ministerului trebilor din afar a, b aiat de mare viitor, ar at nd, ca mult i alt ii din breasla lui, o aplecare deosebit a pentru anumite metode dosnice ale unei scoli foarte discutate. Lamsdorf, Eulenburg, Mestschersky i erau p arint i suete sti si de asemenea n a sii Poponel se ar atase vrednic. Cum, pe vremea aceea, ora sul nu era n ap adit de numero si icioglani de meserie, Poponel trecea drept ceva foarte rar. In f aptura sa, care de altmintreli n ce prive ste dr ag al a sia nu l asa dec t de dorit, s al a sluia, mistuit de toate ac arile Sodomei, un suet de femeie, suetul uneia din acele slujnici mput ite ce dau t rcoale seara caz armilor. Mai mult nu voi st arui asupra-i; ca s a-l descriu, ar trebui s a-mi nting pana n puroi si n mocirl a si, la aceast a ndeletnicire, nu mi-a s p ng ari numai pana, dar a s spurca mocirla, chiar si puroiul. S i totu si, nu a lui era vina: a sa era de la Dumnezeu. La apropierea diplomatului, Pa sadia rec adea n sumbra-i toropeal a si-l a stepta s a plece ca s a-i fac a lui Pirgu imput ari amare. P n a c nd, i r aspundea acesta, cu asemenea prejudec a ti trezite, p n a c nd? De ce at ta prigoan a? Nu cumva ai pofti s a-t i fac a dumitale curte? Nu? atunci ce ai cu el? Dumneata nu tii muscal cu luna? las a-l si pe el s a- si ia turc cu luna. Dumitale t i cere cineva socoteal a

Pagina de titlu

Pagina 55 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 56 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

c a umbli dup a marcoave, dup a steoalfe? el de ce s a nu umble dup a juni, dup a crai? Bine, st aruia Pa sadia, dar pentru ce la face a sa pe d adaca? P ai altfel, l amurea Pirgu, nu fac nici ei pe doica. Era dat n Pa ste, dat dracului. A! s a voit el, cu darul de a zeemisi grosolan si ieftin, cu lipsa lui de carte si de ideal nalt si cu am anunt ita lui cunoa stere a lumii de mardeia si, de codo si si de smecheri, de teleleici, de t rfe si de tat e, a n aravurilor si a felului lor de a vorbi, f ar a mult a b ataie de cap, Pirgu ar ajuns s a e num arat printre scriitorii de frunte ai neamului, i s-ar zis maestrul, si-ar arvunit statui si funeralii nat ionale. Ce mai schit e i-ar tras, maica ta Doamne! de la el s a auzit dandanale de mahala si de alegeri. Mai cuminte poate, d nsul se mult umea a le pune la cale, a trage sforile si n aceasta r am nea ne ntrecut. A sa cum sucea el treburile, cum le nv rtea, cum i prostea si-i z ap acea de la mic la mare, scot ndu-se pe el basma curat a, era o minune; un t rg ntreg l juca giurgiuna si noi n sine nu am f acut tustrei oare parte din Vicleimul ale c arui p apu si le arunca una ntr-alta, le smucea, le surchidea, f ar a s a se sinchiseasc a dac a i se nt mpla s a le ciobeasc a sau s a le sfar ame. Mai primejdioas a javr a si mai murdar a nu se putea g asi, dar nici mai bun a c al auz a pentru c al atoria a treia ce f aceam aproape n ecare sear a, c al atorie n viat a care se viet uie ste, nu n aceea care se viseaz a. De c te ori totu si nu m-am crezut n plin vis. Abia se ispr avea masa, c a lui Pirgu i se si f acea de duc a. Ii era

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 57 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

omului sete. Se g aseau pe atunci, slav a Domnului, si nu scumpe, vinuri de Bordeaux si de Bourgogne s a f acut cinste unui osp a t regesc. Lui Goric a nu-i erau ns a pe plac, el vrea un vin mai u sor, vin indigen, vin de gr adin a, descoperea el c te unul grozav si ne c ara, prin cine stie ce fund de mahala, s a ne c atr aneasc a cu vreo po sirc a muceg ait a si tulbure. Adev arat lup de mare, Pantazi bea ce-i da de gur a, mai lesne chiar dec t Pa sadia care nu b autur a c auta, ci larm a, lumin a, lume. De acolo plecam s a ncerc am alt vinat ; si-aducea el aminte de ni ste ravac nebun, la prispa nalt a, sau de ni ste s nge-de-iepure, s a dai cu c aciula-n c ini. Intre dou a c rciumi, luam o cafea la Prot apeasca sau la Pepi S marot si mai stam de vorba cu fetele la un pahar, c t rostuia Pirgu pentru Pa sadia sau altcineva vreo nt lnire pe a doua zi. Ne suiam uneori nit el la club, unde Pa sadia tinea c teva lovi turi la drum-de-er, din picioare, la iut eal a; aceasta ns a rar, femeilor si c art ilor indu-le h ar azite ceasurile dinaintea cinei. La popasul al treilea ncepea cheful cu temei pe r apunere. In jurul nostru foiau si forfoteau sinistre jivinele strejinopt i ale ora sului. Cu ele Goric a se simt ea la largul s au, si da drumul. Ca argintul-viu, el aluneca de la mas a la mas a, st rnea hohote de r s, mult umit a lui chiolhanul prindea chiag si se nerb nta; el spunea l autarilor ce s a c nte, le da de b aut, se pupa cu ei n gur a, apoi i lua la njur aturi si la palme. De altfel, cam de obicei, spre dimineat a se l asa cu b ataie. Str aini de t amb al aul care se uma s albatic, Pantazi si Pa sadia- si urmau n t acere visarea ca si cum s-ar aat la mii de po ste departe, ceea ce p area c a le-o

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 58 din 147 Inapoi

tulbur a era tocmai lini stea. S i ceva ciudat iar a si, c nd se nt mpla s a nu vie Pirgu avea de mo sit vreo polit a cu maimut a, sau se ncurca la dard ar cu Mehtupciu atunci chiar dac a mergeam pe unde fusesem cu d nsul, mot aiam cu paharele dinainte, tot ce vedeam r am nea sters si f ar a viat a, acelei lumi de noapte nsuet itor indu-i numai el, el, ntruparea vie a nsu si suetului spurcat si sc rnav al Bucure stilor. De aceea l urmam f ar a vorb a; cu d nsul am t arb acit, pe lapovit a si pe zloat a, clisa ulit elor f ar a caldar m si f ar a nume de pe la margini, prin funduri de maidane pline de gunoaie si de mort aciuni, am intrat pe br nci aproape, n z apu sala chit imiilor scunde, cu p am nt pe jos si spoite tot a sa proasp at ca tig ancile ce, n enderit e ro sii sau galbene si descult e, legate numai cu o vipu sc a de c rp a sub genunchi, se d adeau acolo parlagiilor si m a tarilor pe o b ancut a, o cinzeac a de trasc au sau un pac de mahorc a. S i cu toate c a nu mergeam n familii, am izbutit s a cobor m si mai jos... Ad astam apoi n piat a, la ciorba de burt a, p n a n rev arsatul zorilor. Zorile...

Intregul ecran

Inchide

...Pa sadia se ot erea, se scutura ca dup a un vis ur t. M a feream s a m a uit atunci la chipul s au ncle stat, s a-i nt lnesc privirea tulbure a c arei groaz a nimic n-ar putea-o spune. Tot astfel, cu inima str ns a, trebuise s a se ntors n grab a, de teama s a nu e prins de lumina zilei pe drum, str abunul uciga s. Ne desp art eam n sf r sit duc ndu-ne ecare le surile: Pa sadia si Pantazi de-a dreptul acas a, eu la baia de aburi, Pirgu la moa s a s a-l trag a cu ot et de trandari si cu opodeldoc.

Ie sire

equivalences

De suchieturile lui, oricari ar fost, ajunseser a s a par a la d nsul a sa re sti c a, n Jarcalet i, unde sta cu p arint ii, pe mahalagiii vecina si nu-i mai cuprindea mirarea c nd l vedeau ntorc ndu-se dimineat a cu dou a a snete c nt nd ecare altceva, cu ursul, cu c alu sarii sau cu paparudele, pe saca, pe targ a sau cu dricul. Dar trista viat a de petrecere n care ne ng alasem avu cel put in o urmare fericit a. In scurt timp, o nobil a amicit ie leg a pe Pantazi de Pa sadia. Suete ste, cred c a mai v rtos dec t cuno stint ele si curtenia i apropiase tristet ea, de si a unuia era albastr a si lin a ca acele seri ce se ntorc, zice-se de demult, iar a celuilalt o neagr a si net armurit a gheen a. Cum Pantazi lua mai totdeauna pe seama lui cheltuiala de noapte, si ntr-a sa fel c a nu nc apea din partea lui Pa sadia mpotrivire, acesta se hot ar s a-l osp ateze la r ndul s au, dar nu la birt, ci la el acas a. Se scoaser a pentru nt ia oar a din dulapuri si l azi p nzeturile de mas a de Olanda, farfuriile si cle starurile de Boemia, argint aria suat a cu aur. Sofrageria fu bogat norit a cu trandari galbeni ce c ap atau str avezimi de cear a n gale sa lumin a chihlibarie a acelei dulcegi zile de toamn a, cea din urm a frumoas a a anului. M a simt eam a sa departe de Bucure sti si mi se p area c a acel pr nz nsemna s arb atorirea re ntoarcerii lui Pa sadia dintr-o lunga pribegie, a lep ad arii lui de Pirgu. De si poftit, acesta nu venise. Dup a mas a, trecuser am ntr-o nc apere de cel mai pret ios rococo vienez, mbr acat a toat a, peret i si mobile, n m atase sofranie cu poleieli de argint ntruchip nd ori de nuf ar,

Pagina de titlu

Pagina 59 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 60 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

salonul lui Kaunitz cum l numeam, deoarece era mpodobit de un fastuos portret al cancelarului-principe n manta L nei-de-aur si ticluit ntocmai dup a una din od aile de primire a vechiului s au Gartenpalast din Mariahilf. Pa sadia era menit s a tr aiasca n acel decor aristocratic at t de potrivit cu int a si cu suetul s au, la d nsul c arturarul si cuget atorul ind altoit i pe un ciocoi bor t c aruia, c nd i se nt mpla s a se ae ca atunci cu vreunul din semenii lui, n m asur a s a-l priceap a, si da pe fat a toat a r ia. Mut de uimire, Pantazi nu se mai s atura s a-i admire nobila demnitate a tinutei, severa st ap nire asupra mi sc arilor si vorbirei, am ar aciunea acelui viu sarcasm ce geruia sclipitor, mai rece dec t om atul, mai t aios dec t ot elul, mai nveninat dec t omagul si nc a nu m a domiresc cum si le putuse nsu si, c aci dac a adev arat e c a, trebuindu-i veacuri ca s a se pl am adeasc a, datina r am ne apanagiul exclusiv al s ngelui, de unde acel strop albastru foarte pur care, resping nd prihana corcelilor, norea n int a lui pe nea steptate at t de semet ; ce tainic a nrudire l lega de acei sl avit i dreg atori mari din trecut, de chipurile c arora i pl acea s a se nconjoare si de ale c aror nd ar atnicii, apuc aturi si gusturi era a sa mb csit, c a ei n si si de ar fost rechemat i la viat a, s-ar recunoscut mai degrab a ntr- nsul dec t n propriii lor urma si? Atunci am nt eles ns a pentru ce i se strigase raca, mi-am dat seama c t de monstruos trebuise s a p arut si de str ain dezrobit ilor si feciorilor de lele ce se n apustiser a tot i asupra-i ca s a-l sf sie si s a-l nimiceasc a. S i, n vreme ce seara pogora, iar convorbirea l ncezise, f ar a voie

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 61 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

mi trecea prin minte tot ce auzisem despre Pa sadia. Pe socoteala lui se tr anc anise at ta! Brusca lui trecere de la s ar acia lucie la avut ie nerb nta nc a, dup a at t ia ani, nchipuirile: ba c a era n slujba unei puteri str aine, ba c a pentru a nu da n vileag lucruri de mare gravitate i se pl atea scump t acerea de altfel, n afar a de acele case n care b agase la bani cu nemiluita nu i se cuno stea nici un soi de avere sub soare, nici izvor de c stig si doar c apetenie de t lhari sau calpuzan nu era ca bunicu-s au, ori de, mai stii minune. Se spunea iar a si c a tocmai de la serdar i se tr agea procopseala. Ajuns n ad nci b atr net e, mult bogat si singur, acesta, simt ind c a i se apropie sf r situl, si chemase nepotul la d nsul, n tara ndep artat a unde tr aia cu nume schimbat si-l l asase mo stenitor. E drept c a din nc lcita cronic a a viet ii prietenului meu lipseau le, fuseser a ani ntregi c nd se dase afund, nu-l mai z arise nimeni, l crezuse lumea mort. Misterul n care-i pl acuse ntotdeauna s a se nv aluie f acuse s a ias a un alt r nd de zvonuri; bunioar a se scornise c a n z avor ta s a locuint a, mpresurat a de gr adini el tinea ascuns a, ori nchis a, o femeie, o femeie nu n toate mint ile; uneori, noaptea, se auzeau venind din partea locului tipete. Un fapt divers sinuciderea n mprejur ari ciudate a unui cunoscut personagiu bucure stean, a c arui sot ie ntret inea, se zice, leg aturi vinovate cu Pa sadia dase b rfelii nver sunate prilej s a- si ating a culmea: se murmurase c a, prins asupra faptului si ncolt it, acesta nu se codise s a adaoge la lant ul de nelegiuiri al neamului sau o ns ngerat a verig a. Asemenea istorii chiar de ar fost tesute n gherghef de adev ar nu m-ar interesat prea mult; mie ce-

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 62 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

mi zg nd area curiozitatea era altceva, tocmai ceea ce sc apase tutulor celorlalt i din vedere. Destul de des, Pa sadia spunea c a pleac a pentru c teva zile la munte, dar care era acel tainic Horeb, de unde se ntorcea cu puteri proaspete, nu stia, nici nu se ntreba nimeni. Ar fost resc s a presupun c a f aptura ot elit a, care s apt am ni ntregi din dou azeci si patru de ceasuri dormea cel mult c te dou a si nici acelea n pat, mergea s a caute n aerul balsamic al n alt imilor si n singur atatea lor ad nc a pacea si odihna si mi-a s m arginit presupunerea la at t, dac a demult, ind copil, n-a s auzit, la m atu sa mea, de la o cocoan a b atr n a, cam rubedenie cu Pa sadia, c a acesta avea, n r astimpuri, furii, pandalii groaznice, dar c a, simt indu-le c nd i vin, se-nchidea el singur nainte si sta ascuns p n a-i treceau. Intre aceste lucruri se f acuse n capul meu o leg atur a la care nu m a puteam g ndi f ar a s a nu m a cutremur. Ie sind de acolo cu Pantazi, g asii pentru nt ia oar a ciudat c a despre acest alalt, omul care-mi p aruse un prieten de c nd lumea si uneori chiar un alt eu- nsumi, nu stiam nc a nici cum l chema adev arat: n tifrul ncununat ce se vedea pe unele din lucrurile sale, lipsea tocmai slova ncep atoare a numelui sub care era cunoscut. Nemult umit eram ns a departe de a ; la pl acerea de a m a bucura de prietenia a dou a int e at t de unice ecare, s-ad aoga aceea, pentru mine nepret uit a, de a m a aa ntre dou a taine ce puse, ca dou a oglinzi, fat a-n fat a, s-ad nceau f ar a sf r sit. M a-ntrebam numai dac a din ele avea s a mi se dezv aluie vreodat a ceva?

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Spovedanii
Pagina 63 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 64 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

...sage citoyen du vaste univers. equivalences La Fontaine Pirgu o luase dar spre Po st a, noi spre S arindar. Ceat a se f acea tot mai deas a, umezeala mai p atrunz atoare. Intrar am n localul cel mai apropiat, la Durieu, n dosul B ancii Nat ionale si ne aleser am n fund masa, n colt ul cel mai ferit. Dar, n acea sear a, prietenul nu era n apele lui: nu povestea, nu bea, nu fuma. Ofta doar ntr-una si se stergea la ochi. Dupa ciudata bucurie ce nici cu un ceas nainte i f acuse nu mai put in ciudata ocar a a Penei, el c azuse ntr-o ntristare deopotriv a ciudat a. At t de terciuit nu-l mai v azusem p n a atunci. Il p ndeam discret, stind c a n asemenea clipe u surare se a a n dest ainuire, simt eam c a a sa ceva nu era departe. S i nu m a-n selam: ndat a ce se reculese put in, cu glas sov aitor el ncepu: It i sunt dator o l amurire, amicul meu. Nu stiu cum ti s-a p arut c a p n a acum nu ti-am spus cine sunt dar, te rog, iart a-m a; nu a fost ntr-adins. De dragul dumitale care mi-ai ar atat at ta prietenie, am voit, din capul locului, s a-mi calc hot ar rea de a r am ne incognito timpul c t voi silit s a z abovesc pe aici si dac a nu am f acut-o nc a, e numai indc a a lipsit prilejul. Aveam de povestit at tea altele! Cu dumneata mi-a pl acut s a retr aiesc treizeci de ani de c al atorii, tot cu dumneata, de nu te plictise ste, mi voi retr ai ast asear a copil aria si nt ia tineret e. Pentru aceasta ne vom ntoarce n Bucure sti, deoarece de felul

Pagina de titlu

Pagina 65 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

meu sunt bucure stean; lumina zilei am v azut-o pe Podul-de-p am nt, n casele p arinte sti din fat a Vii soarei. De vit a sunt ns a str ain, si aici, ntrem ndu-se deodat a, glasul i se polei parc a de true. ...sunt grec, urm a el, si nobil, mediteranean; cei mai vechi str abuni ce-mi cunosc erau, n suta a saisprezecea, t lhari de ap a, oameni liberi si cutez atori, v ntur nd dup a prad a m arile n lung si-n larg, de la Iaa la Baleare, de la Ragusa la Tripoli. Din Zuani cel ro su, prin doi din ii s ai, purced cele dou a ramuri ale neamului. C a la ob r sie am barbari, cum s-a str aduit s a m a conving a c nd i-am fost oaspe n palatul s au din Catania, capul ramurii siciliene, zis a cu pardosul, indc a la vechea noastra stem a: pe scut sprijinit de monoceri nl ant uit i, n c mp albastru leb ada de argint, lu ndu- si zborul cu g tul str apuns de o s ageat a purpurie a ad aogat, n cinstea unei nrudiri ilustre, n c mp de aur cu chenar de s ngeap un pardos negru; c a am fost normanzi, se prea poate, de vreme ce tot i, p n a la cei din urm a doi, el si cu mine, am p astrat ca nsemne trainice de stirpe p arul ro scat si ochi alba stri, dar net ag aduit r am ne numai c a m a trag din cor abieri si e singura mea de sert aciune, c aci dac a str amo sii ar pe alese, cum se cam obi snuie ste la casele mari, pe cel dint i l-a s voi tot cor abier; mi-ar pl acea s a cobor din acel Thamus c aruia odinioar a, n pustietatea unei seri pe valuri, un glas tainic i-a poruncit s a mearg a s a vesteasc a moartea Marelui Pan. Incolo, nu m a f alesc cu nimic, nici chiar cu s ngele v arsat sub amurile Eteriei de ai mei, cei din ramura cu leb ada, ce de la Candia a trecut prin Fanar n Rusia si-n t arile rom ane sti.

Pagina de titlu

Pagina 66 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Dac a nu sunt ns a eu m ndru de neamul meu, el trebuie s a e de mine. Mai frumos nu se putea s a sf r seasc a. Insu sirile lui de m arinimie si de av nt, duhul de jertf a, imboldul resc c atre ce e m aret , precum si acel anume lipici ce l-a ajutat s a prind a si s a se nalt e pretutindeni unde l-a purtat soarta, se mbin a la mine toate n a sa des av r sit a armonie, mult umit a cred faptului c a n vinele mele nu se nvr ajbe ste s nge deosebit: p arint ii mei erau rude de aproape, veri primari. Cam de aceea si v rst a si orfani am ndoi, fuseser a crescut i mpreun a si ntre d n sii norise de timpuriu o idil a pe care, n poda prejudec a tii, o consnt iser a prin c as atorie. Am fost copil unic. Asupra capului meu se resfr ngea via lor iubire, ei priveau cu duio sie oglindindu-se n int a mea contopite suetele lor gemene, m a mpresurau de mii de ngrijiri. Nici laptele ce l-am supt na fost str ain. Binecuv ntat e cerul c a mi-a h ar azit o pruncie fericit a. La ea de c te ori m a g ndesc mi se nf a ti seaz a, f lf ind n v azduhul senin al unei diminet i de prim avar a, zboruri albe de porumbei. E cea mai ndep artat a din amintirile mele. S i e totdeodat a un simbol. Dar copilul at t de alintat nu era vesel; suetul meu a fost ntotdeauna mp aienjinat de acea u soar a melancolie a rilor prea simt itoare, a sa simt itoare c a p n a si m ng ierile le fac s a sufere, p n a si pl acerea le r ane ste. Cu c t nainte de a-l citi pe Lucret iu mi dasem seama c a din izvor rea volupt a tii r azbate ceva amar care se ascunde nn abu sitor n ns a si mireasma orilor. Nu-mi nchipui s a se ae mult i oameni pe cari viat a si v rsta s a-i

Pagina 67 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

schimbat at t de put in c t pe mine. P n a la moarte voi r am ne acela si: un vis ator nepoc ait, pururi atras de ce e ndep artat si tainic. Eram foarte mic c nd, uit nd de joac a, m a furi sam n gr adin a s a ascult de dup a uluci cum o femeie peltic a ng na cu glas slab, al aturi, un c ntec, acela si, parc a o aud: O pas are-n zbor, r u de pl acere, eu vin a pl nge a mea durere... si apoi suspina cu caturi, ndelung. De la un timp, nu s-a mai auzit c ntecul... Pe nserate, mi pl acea s a m a a sez cu Osman, dul aul, pe prisp a si s a privesc cum r asar stelele. Din nt ii ani ai viet ii mele, acum c nd m-am ntors n locurile unde i-am petrecut, si poate ca semn al ivirii b atr net ii, amintirile de soiul acesta se de steapt a tot mai vii, ating uneori chiar n alucirea. Mi s-a nt mplat, n Ci smegiu, s a m a rev ad aievea, copil, a sa cum eram acum o jum atate de veac, c nd sub aceia si copaci m a purta de m n a mama Sia. Al aturi de p arint ii mei, n inima mea si are locul mama Sia, buna noastr a mama Sia, femeia de ncredere care i-a d ad acit si crescut pe d n sii ca si pe mine. Era privit a ca o rud a, se soptea c a era chiar, simbrie nu primea, sta cu noi la mas a si ne chema pe nume, bomb anea si socrea pe tot i din cas a, unde st ap n a de fapt era d nsa; mama nu stia de nimic. Mama era o p apu s a, p apu sa cea mai dr ag ala s a, cea mai dulce. De frumuset ea ei mersese vestea; s-o v azut despletindu- si bogatul p sr ca mierea ars a si s a nt lnit ad nca privire a ochilor ei alba stri cu spr ncene negre, ai zis c a una din acele albe Magdalene zugr avite n

Pagina 68 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

zilele cele mai gale se ale dec aderii scoalei italiene sti pogor se nsuet it a din cadr a. De si am iubit-o p n a la idolatrie, tot mi se pare c a n-am iubit-o destul si la g ndul acesta m a cuprinde remu scarea. O c ntare ce se stinge, o oare ce se scutur a, o stea ce cade mi-aduc de d nsa negre sit aminte si atunci icoana ei se adumbre ste de farmecul celor pierit i nainte de vreme a sa duios c a nu o pot ntrez ari dec t prin lacrimi. La tata am tinut altfel, simt im ntul ce s-a nchegat cu ncetul pentru d nsul a purces de la judecat a, ntemeiat pe admirare. In cocona sul sclivisit, cu m ini de femeie, care la Paris trecuse drept englez, dup a nf a ti sare si felul de a se purta, se dezv aluiser a virtut i rare, un caracter. Inv a t atura lui si ocrotirea domnitorului Alexandru Ioan, la care se bucura de mare trecere, l f acuser a s a e numit de-a dreptul la Curtea de Apel si repede naintat la Inalta Curte. Fusese apoi deputat. Secularizarea averilor m an astire sti si mpropriet arirea t aranilor i se datoresc n mare parte lui. A fost cel mai t n ar dac a nu si cel mai de seam a dintre acei c t iva b arbat i cu vaz a ce, dup a r asturnarea lui Vod a-Cuza, s-au retras din viat a politic a pentru totdeauna. Eram b aiat r as arit c nd, ntr-o dup a-amiazi, au venit la noi doi boieri necunoscut i si au stat nchi si cu d nsul n salon mai bine de un ceas. Inainte de plecare, tata i-a l asat nit el singuri si a trecut n iatac la mama, apoi s-a ntors ca s a duc a pe nea steptat ii mosari p n a n ulit a, la tr asur a. Seara am aat c a tata ceruse si nvoirea mamei ca s a nu primeasc a s a e ministru.

Pagina 69 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

De altfel, de teama ca lini stea ce domnea n cuibul nostru s a nu fost c tu si de put in tulburat a, tata nu lua nici o hot ar re f ar a s a n-o ntrebat si pe mama, lucru care- si avea, re ste, si neajunsurile lui. Din pricina ei, de si n bel sug, tr aiam mai prejos de puterile noastre mult, viat a ce duceam nu era, dup a cum s-ar c azut, boiereasc a si de vreo schimbare c t de u soar a n ale ei, mama avea groaz a. Niciodat a d nsa n-a voit s a se mi ste din Bucure sti; s a mers si ea la tar a, la vie, la b ai ferit-a sf ntul si trebuie s a avut hazul lor c al atoriile acelea cu chervanul la Borsec sau la Zaizon. P n a si de acas a se urnea greu. Cine ar crezut c a tocmai dintr- nsa era ursit s a nasc a omul care avea s a ocoleasc a p am ntul de mai multe ori! Biat a mama, c te avea! Era friguroas a cum nu se mai poate, de c aldur a p atimea, soarele s a n-o atins ori v ntul, lumina i f acea r au, ntunericul o ap asa, la zgomotul cel mai u sor tres area speriat a. Dac a vedea s nge, le sina. In petreceri si era at t de s arb atorit a nu aa dec t oboseal a. Prietene de seama ei nu tinea s a aib a; n schimb, la noi s-aduna zilnic un guraliv sobor: coco snet e de mahala u sarnice, put ind a s ar acie, preotese, moa se, dulcet arese, femei de r nd me stere s a dea cu c art ile sau s a citeasc a n cafea. Cheful ei era s a se mbrace t ar ane ste, cu v lnic si maram a, s a- si at rne la g t m argean ori lefti si m arturisea cinstit c a l autarii i pl aceau mai mult dec t opera italieneasc a. Anicut a trage a prost, avea obiceiul s a spun a despre mama tu sa Smaranda. S i c nd, la moartea acesteia ne-au r amas casele cele mari cu paraclis de la Ci smeaua Ro sie, tot mama a fost care n-a voit

Pagina 70 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

s a ne mut am n ele, zic nd c a pe Podul-de-p am nt, sau de pastram a, dup a porecla veche, era mai frumos. Avea poate dreptate: ntre Sf ntul Constantin si Sf ntul Elefterie, de la Giafer la Pricopoaia, acolo unde azi st ap ne ste paragina, se tinea gr adin a de gr adin a, numai pomi roditori, liliac, bolte de vit a. Mu set elul si nalba n ap adeau curt ile, pretutindeni leandri, rodii, l am it a, la ferestre se nghesuiau ghivecele de garoafe, de mu scate, de cercelu si, de indru saim de siboi. Iar dincolo peste g rl a, nchiz nd zarea, se mp nzea, sc aldat n verdeat a, dealul Cotrocenilor! Prietenul se opri aci, z mbind, si aprinse cu tabiet tigara porunci cafele, vin. S i relu a numaidec t rul povestirii. ...Intr-un salon viu luminat, cocoane n malacov, nc arcate de scule, boieri cu favorit i sau cu imperiale, la grumazul c arora sc nteie briliantele Ni sanului, se apleac a ad nc ca s a s arute m na unei b atr ne mbr acat a n verde, o b atr n a put intic a la trup si usc a tiv a, cu p ar c anit morcoviu, cu ochi sp al acit i alba stri. Are ns a aerul at t de m aret : ea st a dreapt a, capul l tine sus, c aut atura-i e semeat a, vorba r aspicat a si poruncitoare. De sapte ani de c nd s-a ntors din cea din urm a c al atorie la Baden-bis, ea nu mai iese din cas a si, pentru c a singur atatea i e ur t a iar somnul rar, n ecare sear a, dup a-masa de dou asprezece tac muri, are p n a t rziu sindroe. Cu d nsa avea s a piar a una din r am a sit ele nt rziate ale lumii de odinioar a, ea apucase nc a vremurile bune: n 1871, c nd a r aposat, mergea pe optzeci si opt de ani si era de saptezeci si doi v aduv a,

Pagina 71 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 72 din 147 Inapoi

dup a o scurt a c asnicie cu un beizadea grec, un copilandru g aman care se ndopase cu coac aze si avusese ncurc atur a de mat e. De atunci nu voise s a se mai m arite si- si petrecuse o bun a parte din acea lung a viat a n auntru, peste tot printre ce era mai str alucit n nobilime. Credincioas a prejudec a tilor acesteia p n a la habotnicie, ea ar f acut pe oricine s a-i ierte ng mfarea ndat a ce ar auzit-o vorbind; darul ce avea n privint a aceasta ind mai uimitor dec t ns a si tinerea ei de minte; ca s a spun a un m arunt i s un eac de nimic, avea felul s au anume; c nd povestea, citea parc a dintr-o carte frumoas a. De altmintreli o stan a de bun simt , un munte; nici eresuri la d nsa, nici ciud a tenii deoarece nu pe socoteala ei trebuia pus a aceea singur a de a nu se mbr acat niciodat a altfel dec t n verde, nici purtat alt soi de piatr a scump a afar a de smarande. Cu timpul, verdele se ntunecase, se ascunsese sub un nveli s de horbot a neagr a si numai c nd au culcat-o n sicriu, au mai g atit-o dup a a s a dorint a, cu rochia de lastr a ner amzie pe care o purtase ca mireas a. Odihneasc a n pace! Din recuno stint a ce-i p astrez, mi-am f acut lege; osebit de nsemnata ei stare, ea mi-a l asat acea comoar a sf nt a care e datina, int a mea l auntric a toat a e f aureala ei, numai a ei; d asc alindu-m a ntru cele nalte, ea a de steptat n mine vechile n azuint e. De la d nsa am nv a tat c a fac si eu parte din aceia c arora le e de la Dumnezeu dat s a porunceasc a, cei ce prin avut ie si faim a se nalt a deasupra muritorilor de r nd. Iar ananghia clipelor hot r toare de mai t rziu ale viet ii mele, am nfruntat-o numai cu ajutorul amintirii ei;

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

n frigurile ndoielii si ale obidei, vedenia Lumin a tiei sale mi-a r as arit ntotdeauna nainte, mult senin a, n ve sm nt verde, sc nteind din cap p n a-n picioare de pietre verzi. Eram zilnic adus dup a-amiazi la d nsa. Acolo stam de fat a la dichiseala ei ce se prelungea p n a seara. Estimp istorisea. Protipendada a trei sferturi de veac o cunoscuse n int a, v azuse de mai multe ori pe Napoleon I, care odat a-i vorbise, fusese cu tat al ei la Viena n vremea Congresului, dant ase cu mp aratul Alexandru si cu Metternich, primise n Italia omagiile lui Chateaubriand si ale lui Byron. Ca s a nu piard a pensia de general-maior a caimacamului, ce din porunca mp aratului Nicolae i-a fost slujit a si ei toat a viat a, de la 1830 nu mai c alcase n Frant a pe care, de c nd cu r azboiul nelegiuit, cum l numea, din Crimeia, o ura de moarte. Totu si, dup a greceasc a, bine nt eles, limba de care se slujea mai cu drag era frant uzeasca, o frant uzeasc a de veche Curte, cuprinz atoare si nt epat a, mirosind a pergamut a si a mosc. C nd ns a i se nt mpla s a pomeneasc a de ceva din trecutul neamulul nostru, o da pe rom ane ste si atunci povestirea se lumina mistic; d nsa g asea ntov ar a siri sublime de cuvinte ca s a spun a lunga ncumetare mpotriva p ag nului cotropitor, nepregetata mucenicie, evlavia nving nd asprul drum. Cu ce suu vorbea de tr ad arile celor doi mari dragomani si de crunta-le isp a sire, de celelalte capete, opt la num ar, retezate de iatagan n mai put in de o sut a de ani, de fuga n Rusia, de at t area a dou a r azboaie si de st rnirea Eteriei. Ca istoriile acestea nimic n-avea darul s a m a nc nte; pl acerea cu care le ascul-

Pagina de titlu

Pagina 73 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 74 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

tam, tot mai vie, si-atingea culmea c nd venea r ndul amintirilor din ndep artata ei copil arie, at t de ndep artat a si de norit a, petrecut a numai n desf at ari si n r asf a turi. B atr na pe care o vedeam n oglin a, spilcuindu-se ntre lum n arile devreme aprinse, fusese una din cele trei nestimate pentru cari s ngeraser a at tea inimi. S i priveam vis nd, cadra n care erau nf a ti sate, tin ndu-se dup a mijloc, tinere, b alane, cu ochi alba stri si spr ncene negre, tustrele: B ala sa, Zamra si Smaranda. Botez ndu-le astfel, mama lor, c aim ac aneasa P auna, o h ar azise pe ecare pietrei scumpe ce-i alesese de na s a, leg nd-o cu jur am nt ca toat a viat a alta s a nu poarte si s a se mbrace numai n coloarea acelei pietre. Ai zice c a e dintr-un basm, nu e a sa? si nu e, ntr-adev ar, dec t un am anunt din minunatul basm al acelei Domnit e a alint arilor care fu str abunica. T i-l voi povesti odat a de-a-ntregul si vei aa atunci, poate cu mirare, c a gusturile subt iri si de sert aciunile m arunte,iubirea de ori si de miresme, de scump at a ti, podoabe si odoare, pofta de huzur si de risip a ne vin de pe partea rom aneasc a, prin d nsa, nu, cum s-ar crede, de la greci. Tot de la ea si frumuset ea. Curiozitatea de a sti de la cine am mo stenit deosebitele nclin ari ale rii mele m-a mpins a cerceta cum era aceea a str amo silor, dar n afar a de ce apucasem s a prind de la b atr na m atu s a, m arturiile ind rare, n-am descoperit mare lucru, a sa c a n-am putut da de urma celei mai ciudate: e vorba de ne nvinsa sl abiciune ce am de tigani ai b agat f ar a ndoial a de seam a c t m a nduio seaz a am ar ta lor soart a, cu ce drag stau la sfat cu d n sii n graiul lor despret uit? L-am nv a tat de mic, la cuine, de la mo s Stan

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 75 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

piftierul, unchia s aproape orb, r amas dup a dezrobire, p n a la moarte, n curtea noastr a unde se si n ascuse. Cu vederea, pierduse si somnul si, iarna-vara, ziua-noaptea sta cu luleaua n gur a la vatr a. I-era mare foc de mine; c nd se nt mpla s a am erbint eal a m a deocheam lesne si se speria lumea din cas a mi-l aduc aminte cum m a lua n brat e si m a leg ana pl ng nd. Deopotriv a prietenoase mi sur d din trecut, cu dint i albi, si alte chipuri de tigani si de tig anci; cu o tiganc a am gustat nt ia oar a dragostea, o tiganc a de la zid. Purta oare ro sie la ureche si umbla dant nd. Aveam saisprezece ani. Era pe vremea salc mului, seara, dup a ploaie. I-am dat un galben si am uitat s-o ntreb cum o cheam a. S i n-am mai nt lnit-o. Imi n sir a, n chipul acesta, cu privire la una sau la alta, felurite istorii. Reie sea din ele c a primise o cre stere cum nu se putea mai ngrijit a si c a nv a tase temeinic sub luminata priveghere a tat alui s au care pl anuise s a-l trimeat a s a urmeze vreo scoal a nalt a la Paris, dar cocoana Anicut a, sprijinit a de Sia, se mpotrivise. De altfel nici el nu se mp aca bucuros cu g ndul unei desp art iri de acei p arint i at t de iubitori, ce se purtau cu d nsul ca un frate si o sor a mai mari, cum ar atau de la o vreme chiar ca nf a tisare. Ar dus dar cu ei mpreun a acea viat a retras a si tihnit a nainte, p n a cine stie c nd, dac a n 1877, put in dup a ce el mplinise dou azeci de ani, nu izbucnea r azboiul. Ii dau aici iar a si cuv ntul. Mersei s a-i aduc tatei la cuno stint a hot ar rea mea de a pleca negre sit la oaste, hot ar re de la care nimic pe lume n-ar fost n

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 76 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

stare s a m a abat a. Marele Alexandru Nicolaevici, Cezarul pravoslavnic, tr asese sabia mpotriva vr ajma sului de mo sie, si din clipa aceea pentru mine, viu sau mort, loc de cinste nu mai putea dec t acolo unde f lf iau steagurile mp ar a tiei Snte de R as arit. Tata m a ntreb a cu spaim a ce avea s a zic a mama? si te las s a-t i nchipui uimirea lui c nd i spusei c a d nsa, la care fusesem mai nainte, mi dase voie. Ce s-a petrecut atunci ntr- nsa r am ne o enigm a. S i minunea c aci altfel cum a s putea-o numi nu se m argini la at t. Deodat a o cocoan a foarte mare se de stept a n p apu s a. Deschise casa de la Ci smeaua Ro sie si o pref acu n spital pentru r anit i, n totul dup a cum o t aia pe ea capul si ar at nd at ta pricepere c a parc a p n a atunci numai cu asta se ndeletnicise. La r ndul s au, tata primi o ns arcinare pe l ng a principele Gorceako, ntre neamul c aruia si al nostru fuseser a leg aturi de prietenie. Innodai si eu una, mai nalt a, ce se consnt i n focul luptei v a povestii mai adineaori ceva de Serghie de Leuchtenberg. S a trait... Cu moartea lui, la care am fost martor, ncepea pentru mine un dureros sir de ncerc ari. Intorc ndu-m a acas a, aam c a mama nu mai era. Ca ai d nsei tot i, ea nu nt elesese s a se crut e. Greu r acit a n cumplita iarn a a r azboiului, nu voise s a se ngrijeasc a si, ntr-o ncordare semeat a si f acuse t njind boala pe picioare. Departe de sot si de copil, si dase istovit a suetul n brat ele mamei Sia, f ar a o c rtire, f ar a o lacrim a, senin a p n a la sf r sit. Viteji c arora ea le alinase chinurile au dus-o, pl ng nd, pe umerii lor la groap a. Groz aviile r azboiului m a preg atiser a s a pot ndura aceast a lovitur a care, n schimb ns a, l

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

nimicea pe tata; adesea mai put in am suferit s-o stiu pe ea moart a dec t s a-l v ad pe d nsul viu. S armanul nu mai era de recunoscut, slab si g rbov cum ajunsese, cu plete c arunte nc lcite si cu barb a, cu unghii net aiate si negre, murdar, soios... O dezn adejde sf sietoare se oglindea nl ochii lui sticlo si ce-i tr adau, chiar dac a nu vorbea, r at acirea mint ii. Jalea lui casnic a nu-l f acuse s a uite de m hnirea ce-i pricinuise pierderea Basarabiei; de nu prindeam de veste la timp, apuca s a trimit a napoi cordonul Sntei Ana, al cincilea din cele sase cu cari a fost cinstit a casa noastr a. Am nt eles din capul locului c a nu-mi r am nea dec t s a m a resemnez: omul era os ndit. Nu se mai hr anea nu dormea, bea ntr-una la tuic a si fuma f ar a ncetare. A mai dus-o a sa c teva luni si a mers s a- si ia locul de veci l ng a mama. Cur nd apoi culcam la picioarele lor si pe mama Sia si r am neam singur pe lume. Mi-a trebuit vreme s a m a reculeg. Aproape nu m a mi scam de acas a, t rziu am nceput s a fac plimb ari c alare afar a din ora s. Cu prilejul acesta am b agat de seam a c a la pod, la Marmizon, mi ie sea mai totdeauna nainte o fat a foarte frumoas a. De la un timp, mi-era un fel de grij a c a n-aveam s-o nt lnesc si dac a se nt mpla a sa mi-era ciud a. Pe nesimt ite, pl acerea ce de la nceput mi f acuse s ao v ad a ajuns o nevoie si era din ce n ce mai amestecat a cu duio sie; ziua, noaptea chipul ei mi r as area n tot ceasul naintea ochilor, nu m a puteam g ndi la d nsa f ar a s a nu m a tulbur, iar c nd m a aam n fat a ei m a cuprindea o sal a p n a atunci necunoscut a, care m-a mpiedicat ndelung s a-i vorbesc. Ce-mi p area ciudat n toat a istoria

Pagina 77 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 78 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

asta nu era c a m a ndr agostisem mi venise si mie r ndul dar c a m a ndr agostisem tocmai de fata cu pricina, deoarece, de la re, nu simt atragere dec t pentru femeile oache se, c t mai oache se, si d nsa era b alan a si alb a p n a la serbezime, a sa c a nu trebuie s a te mire, amice, dac a am s a-t i spun c a, de si am iubit-o cu patim a, nici o clip a f aptura ei, chiar av nd-o aproape, n-a a steptat ntr-a mea o b anuial a m acar de poft a trupeasc a; ceea ce a f acut ca tainicul meu simt im nt de iubire s a se nchege a fost numai mila. C nd am auzit-o pe Wanda, a sa o chema, m arturisindu-mi pl ng nd traiul ei chinuit de vitregia nevestei a doua a lui tat a-s au, un polonez, bet iv se nt elege, care o ducea de azi pe m ine cu pr asila lui din ce bruma agonisea c rpind haine si cur a tind pete, si am aat c a umblau s-o v nd a, cum f acuser a si cu o sor a a ei mai mare, pentru ca s-o scap m-am hot ar t s a trec peste prejudec a ti si s-o ridic p n a la mine. S tiam ce v lv a urma s a st rneasc a fapta mea, o stiam prea bine, dar nu de judecata celor vii mi-era team a, ci de a celor mort i, c arora nu deopotriv a m a puteam scuti s a le dau socoteal a si erau nopt i nfrigurate de nesomn c nd i vedeam aievea, n sirat i ca n vechile icoane grece sti pe fund de aur ro su si tepeni n caftanele lor de sarasir, pe acei trufa si arhont i purt ndu- si n m ini capetele t aiete, iar privirile lor ne nduplecate ntorc ndu-se cu sc rb a de la mine, v nz atorul. S a dau napoi n-aveam ns a t aria si m a l asam t r t n voia soartei. Anul cernit era pe sf r site, put in m a mai desp art ea de ziua logodnei, poruncisem chiar inelele. Or, n dimineat a c nd le aduceam de la giuvaiergiu cu numele noas-

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

tre s apate, g asii la poart a, pe lavit a stam nc a pe Podul-de-p am nt, calea Plevnei, cum i se schimbase numele pe cocoana Elenca a same sului, una din cele mai de isprav a mahalagioaice prietene cu mama; m a a stepta s a-mi spuie ceva. Avui o presimt ire... Am poftit-o n cas a. A jelit-o nt i pe cocoana Anicut a, dar ndat a ce lacrimile i-au dat r agaz, s-a ridicat cu str a snicie mpotriva a ce pusesem la cale, zic nd c a a s s av r sit mare p acat chiar dac a Wanda ar fost o fat a cinstit a, necum o t r tur a care se ntinsese cu tot i derbedeii si trecuse pe la doftor si pe la moa s a. R am asei ncremenit. De nu crezi, maic a, ad aog a ea, stai o dat a noaptea la p nd a dup a unsprezece s a vezi singur cum si bag a h andr al aul pe fereastr a. S a ti-l spun si cine e: Fane al v aduvei, zugravul, ala care c nt a cu armonica.

Pagina 79 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Mi se puse atunci un junghi la inim a, urechile pornir a s a-mi v j ie si se-nv rti casa cu mine. Eram r anit de moarte. Cum ns a, oric t de zguduitoare ar mprejur arile, nu-mi pierd s arita, judecai si atunci rece. C a nainte s-o cunoscut, lipsit a cum era de paz a si de cre stere si nconjurat a de pilde si de ndemnuri rele, gre sise, era s ngeros pentlu mine, nu ns a de mirare, dar ca s a- si bat a n a sa hal joc de obrazul meu, si cu cine, n ajunullogodnei, asta cov r sea orice m asur a si nu puteam s a i-o iert. S i mi-am adus aminte c a pun nd mama o dat a s a-mi ghiceas a norocul, mi dase c a de toate fericirile am s a am n viat a parte, numai de dragoste nu. Am mult umit cocoanei Elenca si i-am spus s a e pe pace. C nd, dup a obicei, la ceasul pr nzului a venit Wanda, m-a g asit mbr acat de drum, str ng nd curelele geamantanu-

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

lui. Am n ascocit c a trebuia s a plec degrab a pentru c teva zile la tar a. In tot timpul mesei, am scrutat-o pe furi s; afar a de bl ndet e si de nevinov a tie, pe chipul si-n privirea ei nu se citea nimic. Am cunoscut atunci chinul, sfredelitor ntre toate, al ndoielii, mai ales c a-mi p area si cu totul de necrezut ca int a aceasta s a nesocoteasc a at t de nebune ste cel mai de pismuit noroc ce una de teapa ei ar putut visa. Am plecat mpreun a cu tr asura, pe d nsa am l asat-o la ea acas a, iar eu am ie sit pe drumul Cotrocenilor, am ocolit jur mprejur ora sul si pe nserate m-am ntors pe la Capu-podului la Ci smeaua Ro sie. Am intrat n paraclisul demult p ar asit, unde nu mai c alcasem din copi arie, am aprins un muc de f aclie r amas din alte vremuri si, cer nd mijlocirea duhului domnit ei Smaranda pe l ng a Cel-de-sus, m-am cufundat n rug aciune. Harul ceresc nu nt rzie s a se reverse asupra-mi, la razele sale nt elesei c a tot ce se nt mpla era spre izb avirea mea, care sta numai n n sel aciunea Wandei sau n grabnica ei pieire. Dumnezeu nu ng aduia ca stema casei noastre, ce de la l8l2 se r asf a ta sub cunun a de comite pe pieptul vulturului cu dou a capete rusesc, s a e prih anit a. S i ng nai: Nu nou a Doamne, ci numelui t au ve snic a e-i slava! S i unde m-a apucat, de ce era s a f aptuiesc, o groaz a!... Am plecat de acolo mp acat cu soarta, redob ndit. G ndurilor oroase ce pritocisem tot drumul le luaser a loc teama si dorint a ca S ame soaia s a nu mint it si c nd, peste dou a ceasuri, am avut dovada vie a tr ad arii, n ns a si durerea mea am aat u surare. Acum, c a int a n care ntrupasem vi-

Pagina 80 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

sul de iubire al tineret ii mele era pentru mine pierdut a, mi-am zis c a nu-mi mai r am nea dec t s-o dau uit arii. equivalences Dar nu mi-a fost cu putint a. Nici ast azi, dup a treizeci de ani, dragostea mea pentru d nsa nu s-a stins, dep artarea si timpul au f acuto ns a mistic a: nu pe Wanda ns a si o mai iubesc, nu f aptura ei care, dac a mai e pe lume, e schimbat a, olit a, mb atr nit a, ci amintirea, nespus de duioas a si de dulce. Iar la femeile ce s-au perindat de atunci n viat a mea, ceea ce am iubit a fost numai vreo asem anare cu d nsa: la unele am g asit p arul ei galben sau ochii verzui, la altele tristet ea sur sului, leg anarea mersului ori melodia glasului ce m a fermeca at t... Iat a pentru ce deun azi i-am dat dreptate lui Pa sadia, c nd spunea c a n amor nu vede dec t feti sism. Da, feti sism, feti sism... Dete din umeri si lep ad a tigarea c areia, de lini stit ce povestise, i r am asese scrumul ntreg. Ceru poame, un vin mai v rtos, alt r nd de cafele. S i gust nd, si sorbind, urm a. Ca s a m a amet esc, m a aruncai n v ltoarea viet ii de petrecere, si cu a sa av nt c a am speriat cu desfr ul si cu risipa Bucure stii. Vreme de un an, la Ci smeaua Ro sie, unde m a mutasem, chefurile p n a la ziua alb a s-au tinut lant . Din ce era mai stricat, mi f acusem o numeroas a curte: c nd plecam la v n atoare sau dam c te o raita pe la m an astiri eram cu un alai de cel put in dou azeci de tr asuri nc arcate cu v rf, ba sca feciorii cu merindele si taraful meu de l autari. E drept c a n-a fost o singur a dat a ceva, c t de ne nsemnat, care s a l asat de dorit, se ntrecea o lume s a-mi fac a voile si s a m a desfete; se mergea adesea

Pagina de titlu

Pagina 81 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 82 din 147 Inapoi

cu zelul chiar prea departe: era de ajuns s a spun peste zi c a-mi place o femeie ca seara s-o g asesc la mine n a sternut. Erau b arbat i cari miaduceau nevestele si frat i surorile. Dar m a tinea tare scump si, ca s a fac fat a la at ta cheltuial a, dup a ce-am b atut la papuc ce mo stenisem bani gheat a, am f acut datorii peste datorii. Cum dam de fund, nenea Scarlat, zis Ibric, un tic alos de boier b atr n, samsar, geamba s si mai ales altceva, mi f acea numaidec t rost de mprumut cu dob nzi s albatice. M a ncurcam din ce n ce mai r au; c nd venea c stiul, arenzile si chiriile mi se pl ateau cu propriile mele polit e pe cari eram nevoit re ste s a le primesc. Atunci isc aleam altele si a sa am isc alit mereu, uneori f ar a s a m a uit ce, p n a c nd, trimit ndu-l ntr-o dimineat a pe nenea Scarlat dup a parale, mi-a adus r aspunsul c a nt arcase b alaia si c a n cur nd trebuia s a m a r afuiesc de toate socotelile. S i m a pov a tuia, r njind, s a v nd mai bine de bun avoie ce aveam dec t s a las s a m a v nz a cu toba; mi g asea el cump ar ator. Il poftii ca deocamdat a s a-mi caute, si f ar a z abav a, ceva zimt i: era n ajunul zilei mele de na stere si tineam, ntr-un anume scop, s-o pr aznuiesc n lege. Ii ncredint ai c teva din sculele domnit ei Smaranda, ni ste paftale, s a le puie amanet. Am avut, zise el, ntorc ndu-se cu bani buni, mare noroc; un sfert de ceas de nt rziam, r am neam cu buza umat a, pleca prietenul din Bucure sti. N-am ntrebat nici de data asta cine era acel tainic c am atar; ce m a mai privea? L-am ns arcinat pe nenea Scarlat cu preg atirile si poftirile pentru a doua zi, iar eu m-am nchis n salonul Nestimatelor, unde

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 83 din 147 Inapoi

Intregul ecran

p n a seara am ars h rtii de familie. Am cinat la Hugues, singur, apoi am luat-o rara pe ulit i. Nu pot uita acea aburoas a si rece noapte de april, parc a b atut a cu sm nt n a de luna plin a si u sor mb als amat a de zarz arii norit i, noapte care pentru mine avea s a e cea din urm a. S a nu-t i nchipui c a voiam s a m a pr ap adesc indc a mi pierdusem averea; era dimpotriv a: risipisem tot pentru c a, demult nc a, m a hot ar sem s-o sf r sesc cu viat a de care eram s atul; priveli stea ei mi-ad ncise nn ascuta tristet e, n pl acerile ei aasem numai dezam agire si dezgust. S i ca s a pier dintre cei vii, alesesem ziua n care mplineam dou azeci si trei de ani. Aveam s a plec din mijlocul petrecerii si s a nu m a mai ntorc; nimeni n-avea s a descopere ce se f acuse cu mine, taina pieirii mele avea s a r am ie n veci nep atruns a luasem toate m asurile. P n a n zori, dulci vedenii din anii copil ariei mi-au r as arit nainte, nduio s ndu-m a, dar f ar a s a m a si tulbure; senin atatea cu care cei din s ngele meu au stiut s a nt mpine moartea nu m-a p ar asit c tu si de put in nici pe mine. C nd lini stit, m-am ntors acas a, am g asit o t uic a, sosit a seara t rziu, prin care eram chemat s a m a nf a ti sez negre sit la amiazi la tribunal. Era pentru a mi se aduce la cuno stint a c a, n ajun, fusese omor t unchiul meu Iorgu. De si i veneam nepot de veri primari, nu-l cuno steam nici din vedere. C as atoria nepotrivit a din care se n ascuse si, n urm a, alte ne nt elegeri l ndep artaser a pe tat al s au si pe d nsul pentru totdeauna de celelalte rude. La reasca lui du sm anie fat a de ele, du sm anie nveninat a de neputint a de a le v at ama ntru ceva, se r aspunsese cu

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 84 din 147 Inapoi

un despret ad nc pe care ast azi nu m a mai nvoiesc a-l mp art a si. Era un om! In loc s a se mult umeasc a a tr nd avi cocone ste cu ce descurcase din mo stenirea p arinteasc a, se nh amase de timpuriu la o grea munc a, tinuse n arend a mo sii, b alt i, v amile, ocnele, po sta, f acuse negot ntins de cherestea si de l n a, ridicase han n Bucure sti si schel a la Dun are si norocul i r aspl atise cu mbel sugare ndr azneala si h arnicia. R azboiul, n vremea c aruia de fapt fusese marele proviant-maistru al o stilor, f acuse dintr- nsul cel mai bogat om din tar a, ceea ce nu-l mpiedica s a dea sume de batjocur a, un galben-doi, cu cam at a pe amanet la nevoia si. In lupta pentru navut ire nu se ng aima cu alegerea mijloacelor. De cur nd, c stigase astfel cu c rcota si cu mita vechea judecat a ce avea cu d rjii mo sneni de la Toroipanu pe Neajlov pentru partea lor de mo sie si plecase s a fac a m asur atoarea. C nd intrase n p adurea din vecin atate, pe unde trece drumul, se pomenise deodat a nconjurat de numero si t arani narmat i si oprit. Se ridicase atunci n picioare si scosese dou a pistoale, dar, nainte s a apuce s a trag a, fusese n sf acat, r astignit pe scara tr asurii si r apus ntr-un chip oros. Eram poftit s a u de fat a la ruperea pecet ilor, puse de cu sear a la posomor ta lui locuint a din M ntuleasa. Nu mi-a s nchipuit s a poat a cineva, oric t de zg rcit, tr ai ntr-o asemenea s ar acie. Am stat nep as ator c t a tinut cercetarea, afar a de o clip a de vie uimire c nd s-a deschis namila de dulap de er, si nu din pricina comorilor dintr nsul, ci pentru c a printre ele z arisem paftalele ce i le dasem n ajun lui nenea Scarlat s a le z alogeasc a. Ie sir a apoi la iveal a si polit ele mele

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

toate; un teanc gros. Ei, ce s a-t i spun mai mult? au scotocit si au scorbolit peste tot, au puricat ecare petec de h rtie; de diat a ns a nici urm a, a sa c a, la ceasul tocmai pe care l sorocisem s a e acela al sf r sitului meu, m a vedeam pus, ca ruda cea mai de aproape a ucisului, n st ap nirea uria sei sale averi. De ntors atura aceasta a lucrurilor, pe at t de nea steptat a c t de fericit a, la nceput, mai mult dec t mine s-au bucurat cei ce tr aiau de pe urma mea, lipitorile. Crezuser a c a dase iar Nan de g avan. Grabnic a le-a fost ns a dezam agirea si amar a. S-ar zis c a de la unchiul necunoscut o dat a cu starea mo stenisem si ceva din apuc aturi. Cur nd am nchis casa de la Ci smeaua Ro sie si m-am mutat n M ntuleasa, cai, tr asuri c ini de pret , am desf acut tot, slugilor de prisos le-am dat drumul, de prieteni m-am cotorosit, petrecerilor le-am pus cruce. S i n-am mai z abovit pe aici o zi mai mult dec t mi-a trebuit ca s a-mi rostuiesc daraverile n vederea unei lipse pentru totdeauna. Fiindc a, de hot ar rea de a pieri nu m-am r azg ndit pe deplin, am schimbat numai felul, aleg nd n locul mort ii ndep artarea. Chiar altminteri, cu vremea, a s ispr avit tot prin a m a nstr aina, aici ce mai r am nea s a m a ispiteasc a? M aririle poate? Dar n tara unde tata nu voise s a e ministru si str abunicul s a e domn, ce mai puteam eu r vni? S i apoi, libertatea nu mi-a s jertt-o nici pentru ca s a port steaua mp aratului n gvardie. De acum, st ap ni aveau s a-mi e numai fantasia si capriciul. Altfel ar nsemnat s a m a ar at nevrednic de at ta noroc.

Pagina de titlu

Pagina 85 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Am si avut; cu carul. S a vezi. Mai mi r am asese de stat n Bucure sti o noapte. Inainte s a m a culc voind s a-mi iau dintr-un scrin pa saportul, c nd am dat s a trag sertarul unde l pusesem, acesta, ind prea plin, sa nt epenit. A trebuit un ceas s a-l smucesc si s a-l zg lt i ca s a-i dau de hac si atunci alt a bucurie: n azdr avanul de pa saport, cum era deasupra, c azuse dup a sertare, iar sertarele nu ie seau de tot din rafturi. Mi-a venit s a fac scrinul t and ari cu toporul, doar din sl abiciunea ce am de vechituri era un Empire de mahon de toat a ur t enia l-am crut at, mult umindu-m a s a-i desprind o sc ndur a din dos. Mi-am g asit pa saportul si nu singur. Se mai aa acolo, mototolit, un plic mare galben cu cinci pecet i de cear a neagr a. Pe el sta scris: Testamentulu, cu u scurt, meu. Str ab atut de un or ne ncercat p n a atunci, m-am uitat jur mprejur, de si stiam bine c a eram singur n cas a. Afar a, dup a obloane, r ap aia ploaia de octomvrie. Am desf acut plicul si, cu r asuarea t aiat a, am citit voint a cea din urm a a unchiului: ntreaga s a avere mi sc atoare si nemi sc atoare o l asa Eforiei spitalice sti. Am privit cu groaz a cumplita unealt a care, c azut a n alte m ini dec t ale mele, ar fost pentru mine ucig atoarea, am privit astfel p n a si cenu sa n care s-a pref acut dup a c teva clipe. C a nu a fost drept ce am s av r sit, se poate, socoteal a nu am de dat ns a dec t Celui ve snic, care dup a cum spunea m atu sa Smaranda, pentru p acatele noastre are cump an a deosebit a si n seal a la c ntar. S i nu ro sesc c a m-au f acut s a tremur c teva r nduri scrise, pe mine care nu mai stiu de c te ori am privit f ar a a clinti Moartea

Pagina 86 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 87 din 147 Inapoi

n fat a; nu, pentru c a de data asta era vorba de averea mea si pe lume altceva nu am sacru, pentru mine averea e totul, eu o pun mai presus de cinste, de s an atate, de viat a chiar si dac a n acea noapte, la amintirea c areia m a tulbur nc a, ar fost nevoie s a f aptuiesc ceva mai grav dec t s a nimicesc o zdreant a de h rtie, ei bine, a sa cum m a vezi, crede-m a, nu a s pregetat... Nu eram un s arac cu duhu!l Ar fost si p acat s a las s a-mi scape din m ini acele bog a tii; f ar a ele stirpea nu s-ar mai nturnat, nainte de a asnt i, la adev arata ei menire, singura reasc a, aceea de a tr ai liber a pe valuri. Am convingerea c a nobila ntrebuint are ce le-am dat a r ascump arat, mai cu prisosint a dec t ar f acut cea hot ar t a de unchi, nelegiuirile cu pret ul c arora el le dob ndise. In treizeci de ani de periple, am plutit mai mult poate dec t laolalt a tot i cor abierii str abuni si adesea i-am simt it bucur ndu-se ntru mine care le-am purtat praporul cu leb ad a s agetat a pe m ari de d n sii nici m acar b anuite, pe toate m arile... F acu semn chelnerului, care ncepuse a ne da t rcoale s a vie la plat a. Localul se de sertase. Ie sir am si noi. Afar a se limpezise si era frig. Da, amice, zise el, dup a ce f acur am c t iva pa si, averea! S a nu fost grija ei, nu m-a s mai ntors eu pe aici. Zurbaua din nou asute sapte m-a pus pe g nduri si, ca s a nu u ntr-una cu inima s arit a c a-mi pierd mo siile, m-am hot ar t, n sf r sit, anul asta, prim avara, s a vin s a le v nd, s a le v nd chiar n pagub a. Mi s-au dat ns a pret uri nebune sti si de cine-t i nchipui? de t arani! Mi-a fost scris s a m a

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

mai procopseasc a odat a oamenii a stia; nu, adev arat t i spun, nu stii ce de isprav a sunt si de cuv nt dar si c t a deosebire ntre cei pe care i-am v azut n copil aria mea la Ci smeaua Ro sie, t r ndu-se c ine ste la scar a, jos, n fat a m atu sei Smaranda, orbit i parc a de razele m aririi ei si copiii lor, frunta sii de azi, npt i, privindu-m a si vorbindu-mi de la om la om. S i m-a mirat iar a si de unde at ta b anet pe ob stiile lor ca s a poat a cump ara treizeci si opt de mii de pogoane de c mp ca nimica. Am socotit c a tot a sa lesne avea s a mearga si cu v nzarea cl adirilor din Bucure sti, m-am n selat ns a am arnic; pentru cea mai ponosit a, o biat a pr av alioar a pe la B ar a tie, de opt luni m a poart a cu vorba ni ste p rlit i de negustora si; nici c nd mi-am pus p acura pe act iuni la Amsterdam p acura care mi-aduce peste trei sferturi din venit n-a fost at ta tocmeal a. Au nt eles pesemne c a sunt zorit s a plec. Cu tot farmecul at tor amintiri scumpe, sederea n ora sul acesta mi-a p arut din ceasul sosirii un surghiun si a sa-mi pare oriunde m a au pe uscat, cu p am ntul m a mpac a numai patima orilor, singura pe care dorul de mare n-a putut-o nn abu si n mine... Ca str abunica P auna, care a adus pentru nt ia oar a n Valahia mai multe soiuri si le s adea la Pajera cu pogoanele, sunt si eu nebun dup a ori; pentru orchideele mele, nu pentru mine eu le sunt doar oaspe am cump arat quinta manuelin a ce, pe t armul Oceanului, ntr-un colt lusitanian de rai, a ad apostit odinioar a iubiri rege sti. In jil aveala mb als amat a si cald a a serelor ei uria se, cu stupi de albine si ape vii, m a odihnesc vis nd ntre dou a pribegiri; la poalele gr adinilor ei at rnate, m a voi

Pagina 88 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

mbarca ndat a ce voi simt i c a mi se apropie sf r situl pentru c al atoria cea din urm a... ...Dar de ce or nchis peste tot, s a e a sa t rziu? S i, privind cerul sc nteietor de noiemvrie: Da, e foarte t rziu; v n atorul cu arme de aur, Orion, apune de frica Scorpiei ce se cat ar a pe pragul R as aritului. Zorile sunt ns a departe, e vreme s a ne suim la mine s a mai bem. Am plecat din strada Modei c nd se aprindeau felinarele, cam buim acit de ce mai aasem. T in nd s a nl ature c t mai mult putint a de a recunoscut n Bucure sti, unde voia s a e singur cu amintirile lui si nest njenit n mi sc ari, *** ncercase, nainte de a se ntoarce, s a- si schimbe nf a ti sarea. L as ndu- si plete, must a ti, barb a si ticluindu- si un port simplu si sters, el izbutise a sa bine c a, dup a un an aproape, tot i se mai nt mpla s a se ntrebe, z arindu-se pe nea steptate n oglind a, dac a era ntr-adev ar el. Un alt om luase int a si cur nd avu si nume: prin localuri i se zicea conu Pantazi, ceea ce-l f acea s a presupun a c a era luat n noul s au avatar drept un Sosie ce se chema astfel si cu care se mira cum de nu i se nt mplase nc a s a se nt lneasc a. S i-mi ar atase fotograat adev aratul s au chip, ras, cu t mplele tunse, cu barbet i scurt i gentleman des av r sit n tinut a elegant a de bord. L-am privit cu nep asare, c aci nu acesta-mi p aruse un prieten de c nd lumea si chiar un alt eu- nsumi, ci cel alalt, despre care stiam acum, si nu f ar a oarecare melancolie, c a nu era dec t un deghizament vremelnic, menit a peste put in lep adat pentru totdeauna.

Pagina de titlu

Pagina 89 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 90 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Teama c a n urma acestei dezam agiri prietenia noastr a s a nu- si piard a cumva din farmec fu tot a sa de sart a ca n adejdea de a m a ntoarce devreme acas a. O s apt am n a nu m a ntorsei chiar de loc. M a mutai la Pantazi l voi numi tot astfel care, v az nd c a afar a se pusese pe ninsoare cu viscol, se claustr a n v atuita s a locuint a unde f acu noapte. Nici nu era nevoie de ie sit; gazda i nv a tase toate tabieturile, se da peste cap ca s a-l mult umeasc a. Paturile mie mi se preg atise unul n salon erau tot timpul desf acute, masa pus a, candelabrele aprinse. Sobele duduiau. In piroteala lungilor vegheri, spovedania viet ii sale de nt elept cet a tean al universului, se dep an a nesilit a, ntreag a. Dintr- nsa se deslu sea singura putint a a tristet ii ce m a ciuda la el at t de mult: omul fusese prea fericit. Nimic mai odihnitor ca felul acela de trai, nici mai dulce. Nu ne g ndeam nc a s a-l schimb am nici unul, de si vremea rea contenise, c nd, ntr-o dimineat a stiam dup a ciocolata ce ni se slujise cu put in nainte gazda veni, mbufnat a si ro sie, s a-i spuie lui Pantazi c a-l caut a un domn, un domn care njura grozav, cu un c ine. Fusese cu d nsa de o mojicie nemaipomenit a. Pantazi m a rug a s a v ad eu cine putea , iar el si cu frant uzoaica ridicar a perdelele si stinser a lum n arile. O dat a cu ziua, t r nd dup a el un mopsulet zgribulit ntr-un valtrap ro su, intr a Pirgu. Aar am c a Pa sadia, care se ntorsese n ajun, umblase dup a noi din local n local toat a noaptea si-l ns arcinase pe d nsul s a ne pofteasc a, dac a ne d a de urm a, din partea lui, la pr nz. Pantazi primi f ar a codire. L- ntrebai pe Gore ce era cu nsot itorul lui

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 91 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

care m r ia la Pantazi si ncepuse s a latre. E al lui Haralambescu, m a lumin a el, are Tinculina Gaiduri o c a telu s a n d rdor a, tot carlin, fat a mare, si i-l duc. M-am f acut codo s de c ini. Nopt ile ce petrecur am de r ndul acesta cu Pa sadia fur a ast mp arate, demne: Pirgu nu ne mai cinstea cu prezent a lui dec t rar, n treac at, si atunci vorbea numai politic a. Liberalii, ne pisa el, si luau catrafusele; p n a la Anul nou, 1911, cel mai t rziu, adic a peste trei s apt am ni, conservatorii veneau la putere, boierii Take era cur a tat. S i- si da un aer grav, potrivit cu nalta slujb a n care zicea c a are s a e pus de apropiatul viitor guvern. Cu toate c a-l stiam lacom peste m asur a, n stare s a r me n sc rn a dup a un gologan, am nt eles din capul locului c a nu leafa era adev arata lui tint a, dar ce anume r vnea, n-a s b anuit dac a, n ziua de Mo s ajun, la o tuic areal a mai prelungit a n doi doza pentru adult i nu mi-ar spus el singur. Inc a demult pl anuia s a se nsoare, pentru c ap atuial a, bine nt eles, fusese ns a sictirit de c te ori ncercase; chiar de se nt mplase uneori s ai plac a fetei, nu se nvoiser a, n ruptul capului, p arint ii si ostracismul acesta nu trebuia pus, cugeta el, dec t pe seama faptului c a n-avea carier a, altmintreli ce-i lipsea ca s a fericeasc a o sot ie, frumos si t n ar, manierat si cult, cum pretindea a ? Dar, n fat a chez a siei unui ministru c a scumpul s au sef de cabinet este b aiat serios si de viitor, un ministru gata s a-l cunune, ar mai nc aput vreo mpotrivire? Odat a

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 92 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

numit, avea s a mearg a la sigur, si se vedea barosan, gagiu, cu cotoare, palat de cas a n Bucure sti, vie pe rod la Valea Mieilor, mo sie nu mai stiu unde, zestre nu glum a, bez un singur cumnat cu un singur pl am n. S i c nta: si-are m a, si-are m a! Il ntrerupsei ca s a-l ntreb dac a se g ndise si la cele dou a paraferne ce puteau veni n urm a: copiii si coarnele? Dumneata s a i s an atos, mi r aspunse el lini stit, a avut frageda si de una si de alta grij a dinainte. Paraferne de astea se trec cu vederea, nu vin la mas a. M a nfundase. Ii cerui s a-mi spuie cine avea s a- i fac a rost de numire? Pa sa, mi sopti el tainic, la ureche, de si eram singuri. Il crezi c a poate?! Oho! Nici nu-t i nchipui ce fudulii are tapul ala b atr n, s a vrea numai s a le mai puie o dat a pe taler, atunci s a vezi comedie. Dar de ce nu vrea? ncercai eu s a-l descos. Drept r aspuns, Goric a uier a scurt de dou a ori, b t ind dou a degete l ng a t mpl a. Apoi plec a, mai mult de-a-nd aratelea. S i-mi f acu de la u s a semnul lui Harpocrat. Intr-una din serile dintre Cr aciun si Anul nou, m a aam pe calea Victoriei, unde domnea o nsuet ire neobi snuit a. V nz atorii de ziare si desf aceau teancurile din fug a, zbier nd c t i tinea gura: Demisia guvernului. In dreptul gr adinii palatului, auzii c a m a cheam a cineva dintr-o birj a cu co sul ridicat. Era Pirgu. Doctore, mi zise, du-te numaidec t la Pa sadia si spune-i s a lase

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 93 din 147 Inapoi

tot la o parte si s a mearg a negre sit, ast a-sear a chiar, c t mai iute, s a vorbeasc a n daravera mea, s a str ng a surubul, dar negre sit. Il ntrebai de ce nu se duce el singur? N-am timp, m a l amuri, sunt ocupat cu nmorm ntarea: a murit Mi su; trebuie s a-i dau nem ng iatei v aduve o m n a de ajutor; n ceasurile grele s-arat a prietenia. Acuma vin de la cimitirul ovreiesc si alerg la jurnal. A! e dihonie mare pentru case; Faibi s, Nachmansohn b atr nul, era mouz, le-a f acut pe un loc cump arat pe numele r aposatei balabuste, mama lui Mi su; si-a b ag at toat a averea n ele. Ei, si s-a cur a tat: Mi su le las a Ra selichii, n regul a o crezi proast a? si b arbatul dint i, Penchas, ce-a avut, tot ei i-a l asat; s-o vezi n doliu, diavolit a, pic a, pic a! Par siv a muiere, mon cher, pe onoarea mea! Mi su tr agea s a moar a si noi n odaia de al aturi... tu comprends? lipitoare nu altceva, m-a d aulat. Du-te numaidec t, p n a nu iese bacceaua, hoa sca, contez, nu e a sa? S i porunci birjarului, njur ndu-l, s a m ne. Vino poim ine la cimitir, mi mai strig a cu capul afar a, dep art ndu-se, iau cuv ntul. *

Intregul ecran Profundum est cor super omnia et homo est et quis cognoscet eum? Inchide Jer. XVII, 9 Inarmat cu ndr azneala ce ai c nd mergi s a ceri pentru altul, peste Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 94 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

un sfert de ceas sunam la Pa sadia. Era acas a: n curte, mai n fund, lic areau felinarele unui cupeu. De data asta, nu fui introdus ca de obicei de-a dreptul n odaia de lucru; b atr nul fecior care-mi deschisese si m a u surase de palton si de p al arie, m a rug a s a a stept. La intrarea mea, vestibulul era luminat numai de ac ara c torva buturugi ce ardeau voios n largul c amin; p lp iala ei nsuet ea straniu vechile p nze de pe peret i, dezvelind ntr nsele, zguduitoare, ca pe ni ste ferestre deschise asupra trecutului, priveli sti dintr-o lume de mucenicii si de patimi. Rezemat i n sulit i, suta si de ai lui Domit ian sau de ai lui Decie si c al aret i ai pustiului, pe sirepi s albatici, sorbeau cu voluptate cruda agonie a fecioarelor r astignite si a copilandrilor s agetat i sub goana sumbr a a norilor dea supra mohor telor frunzi suri. Eram la Pa sadia. In acele cadre v azui simbolul chinurilor sale suete sti. Policandrul se aprinse, nmiindu-se n oglinzi. Peste put in, feciorul se ntorcea s a-mi spuie c a eram poftit sus. Urcai pentru nt ia oar a scara str ajuit a de snc si baroci si fui purtat prin ni ste nc aperi si mai ticsite de lucruri de pret dec t cele de la catul de jos, av nd aerul de muzeu nu de locuint a. La pragul celei din urm a, m a oprii surprins c teva clipe. F ar a ndoial a c a nu pentru a merge la casa de nt lnire, nici la tripou, se mbr acase Pa sadia n frac, si pusese lent a, cruci, stele. Aceasta nu era nimic ns a pe l ng a schimbarea ce g asii, dup a ce m a apropiai, si vorbir am, n ns a si f aptura sa: p area ntinerit, din mi sc ari si de pe

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 95 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

fat a i pierise orice urm a de oboseal a, ochii i luceau vii, p n a si glasul i suna altfel, limpede, metalic. Imi veni dar greu s a-l cred c nd m a asigur a c a de mult nu- si aducea aminte s a fost at t de plictisit. C azuse peste d nsul o pacoste cu totul de neprev azut. Un nalt personagiu austriac care mergea cu sot ia sa n Egipt, trec nd prin Bucure sti, se oprise trei zile. Indat a ce sosise, c autase s a-l vad a pe Pa sadia cu care fusese n scoal a si nu-l mai sl abiser a, nici el, nici ea, toat a vremea; pe d nsa trebuise s a o nsot easc a la Furnlica, s a aleag a mpreun a bluze rom ane sti. S i tinuser a ca Pa sadia s a nu lipseasc a de la marele pr nz ce legat ia da, n acea sear a, n cinstea lor. Ii urai, n g nd, din suet, s a aib a de asemenea plictiseli parte c t mai des. M a ntrebai totdeodat a dac a, stiind c a are s a retr aiasc a o or adou a viat a pentru care fusese menit, adev arata sa viat a, nu cumva era tulburat ad nc, nu ncolt ea oare ntr- nsul, t rzie, c aint a c a renunt ase la ea? S i-l scrutai pe furi s. Inchis si rece, el r am ne nep atruns, dar, net ag aduit, n ntreaga s a int a, ceva vechi si mult nobil si t nguia sf r situl. Ii spusei c a n locul lui m-a s simt it m agulit, mi scat chiar; oamenii se purtaser a cu d nsul cum nu se putea mai frumos, i daser a dovad a temeinic a de prietenie. Te n seli, mi zise, dac a au f acut-o e numai de interes. C al atoria aceasta mascheaz a o important a misiune politic a. De trei ani, n Balcani mocne ste focul; cancelariile lucreaz a de zor. S i-au adus aminte p n a si de mine... Nu, crede-m a, degeaba se face numai r au, bine sau

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 96 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

m acar pl acere niciodat a. Fiindc a venise vorba de prietenie si de f acut bine, socotii momentul potrivit s a-i spun ce m a adusese la d nsul. Z mbi. Oi eu nebun, cum zice lumea, dar chiar a sa ca s a-l fac om pe Pirgu, nu! Il auzisem totu si, n timpul din urm a, si nu o singur a dat a, f ag aduindu-i solemn nedesp art itului s au Gore tot sprijinul, risipindu-i temerile de nereu sit a. Nu numai, adaog a el, c a n-am st aruit pentru numirea lui, dar am avut speciala grij a s-o mpiedic, nu e nt ia oar a c a-l lucrez astfel; crezi c a snapan cum e, n-ar parvenit p n a acum si el, nu l-ai v azut ce sef de cabinet, prefect, secretar general, deputat; nu s-ar si nsurat bine dac a n-a s fost eu s a m a pun de-a curmezi sul? E desigur tot ce am f acut mai drept n viat a, mai cinstit; s a procedat altmintreli, ar fost imoral. S i deosebit de aceasta, l as ndu-l s a se ridice l-a s pierde, m-ar p ar asi si mi-ar veni tare greu s a m a lipsesc de serviciile sale. Din nenorocire. Ca s a pot v na f ar a cazn a si f ar a a m a m nji n mla stinele vit iului, trebuie s a m a ntov ar a sesc cu aceast a hien a, s-o hr anesc, s a-i sufer puturo sia. Ce te ndeamn a ns a pe dumneata s a-l frecventezi pe Pirgu? haz cred c a nu faci de trivialitatea lui stupid a. De mult tin s a-t i atrag atent ia s a te fere sti de el; e mai primejdios dec t t i nchipui; e n stare de orice, nu e dintre aceia pe cari la sitatea i mpiedic a de a merge p n a la crim a. Are mai mult de una pe con stiint a. Ia seama: mpotriva dumitale e foarte pornit, neput ndu-t i ns a face

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 97 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

deocamdat a ceva mai grav, se mult ume ste s a te acopere de bale; o noapte ntreag a a stat deun azi cu Poponel s a te batjocoreasc a, da, cu Poponel, c aruia, de c te ori are mica sa afacere de moravuri, sari s a-i iei ap ararea cu aceea si naivitate cu care ai alergat ast a sear a la mine pentru Pirgu. Am avut de altfel nepl acerea s a constat culpabila sl abiciune ce ai de tot ce poart a stigmatele declas arii, de tot ce e tarat, ratat, epav a si nu ti-a s g asi scuz a nici c nd a s sti c a e numai pentru a face studii, a lua schit e, indc a ar nsemna atunci s a pl ate sti o marf a mult prea vil a afar a din cale scump. Boema, odioasa, imunda Boem a ucide si adesea nu numai la gurat. Cum tin la dumneata mai mult dec t la prietenia dumitale, nu m-am temut c a ai s a te superi pe mine si mi-am permis acest blam indiscret pe care l estind asupra ntregului fel de trai ce ai adoptat n timpul din urm a. Il retrag ns a, gata de a face amend a onorabil a, dac a m a asiguri c a e sti mult umit, c a dup a momentele de uitare de sine nu simt i n dumneata gem nd demnitatea r anit a? S tii, urm a el, f ar a s a a stepte s a-i r aspund, stii ce precar a, ce penibil a a fost existent a mea lung a vreme, recuno sti c a a s avut tot dreptul s a m a cred mamzer-ul din Talmud. S tii cum ani si ani grande mortalis aevi spatium m-am zb atut n vid pentru neant. Ei bine, acelei vremi de ncordare si de zbucium, de privat ii, de umilint e, i am nostalgia... eram mult umit. Indat a ns a ce persecut ia a ncetat si

Ie sire

m-am pomenit ajuns deodat a la o situat ie la care de mult renunt asem s a mai sper, a nceput ne mp acarea. equivalences Eram departe de a un romantic si totu si amorul meu propriu a suferit v az nd c a ceea ce treizeci de ani de viat a auster a si prob a, treizeci de ani de sacricii, de studiu si de laboare nu fuseser a n stare s a fac a, au f acut c teva nopt i petrecute ca atotputernica sot ie a unui pre sedinte de consiliu. Cur nd ajunsei apoi la convingerea c a amet itorul meu succes nu era dec t o curs a perd a pe care soarta mi-o ntinsese ca s a-mi arate p n a unde i poate merge ironia. Tot ce r vnisem p n a n ajun cu ardoare: putere, parale, distinct ii, nu numai c a, odat a dob ndite, nu-mi procurau nici o satisfact ie, dar m a indispuneau, m a iritau, t am ierile mi p areau ofense, ns a si voluptatea r azbun arii o g aseam fad a. Pentru mine alternativa era deci simpl a: trebuia s a am ori energia de a sta pe pozit ie ferm p n a la ne si, n sel ndu-m a singur, s a consimt astfel ca falimentul moral al viet ii mele s a e si fraudulos ori elegant a de a-mi suna retragerea. Elegant a aceasta am avut-o. S i, cum ce mai mi r am nea de viet uit avea s a e f ar a n adejde si f ar a tel, am socotit c a era de prisos s a mai alung geniul r au care, din nt ia mea tineret e, venea ntotdeauna s a m a ispiteasc a n faptul serii. S-au mirat cei ce m a cuno steau c a nu m-am expatriat. T i-aduci aminte de istoria italianului care venind la Paris, n timpul lui Ludovic al patrusprezecelea, a fost pe loc ntemnit at la Bastilia si uitat acolo treizeci si cinci de ani. C nd, n nt iele zile ale Regent ei, a fost n

Pagina de titlu

Pagina 98 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 99 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

sf r sit cercetat si, dovedindu-i-se deplina nevinov a tie i s-a spus c a i se red a libertatea, nenorocitul a ntrebat cu tristet e ce s a mai fac a cu ea si a cerut s a e l asat n nchisoare. Ca d nsul am fost si eu, sunt poate re ncarnarea lui. Ce a s c autat aiurea? din ce e pe lume nu m a intereseaz a si nu-mi face pl acere nimic, absolut nimic, chiar cu ce mi-a fost at t de drag, studiu, art a, lectur a, scris, dac a m a mai ndeletnicesc e numai ca s a ucid timpul; la drept vorbind, pot zice, f ar a a face stil, c a nu tr aiesc; e mult de c nd a stept nd s a i se deschid a, suetul meu at ipe ste pe prispa s ala selor Mort ii. Ad astarea e pe sf r site. Va veni apoi, ad nc a, uitarea... Uitarea, exclamai eu, n nici un caz. Opera pe care o des av r se sti de peste treizeci de ani, ie sind la lumin a t i va h ar azi nemurire. Nu! O dat a cu mine va pieri si ea. C nd voi nchis de veci ochii, o m n a credincioas a va nimici tot ce se a a aici scris. Ai v azut c a n cabinetul meu de lucru dulapurile sunt ferecate n zid si au perdele. E pentru ca s a nu se vad a c a nu au fund: sunt deschise pe o galerie. Inainte ca prin fat a s a se pun a sigilii sau s a se deschid a, pe din dos, nev azut a, m na si va face datoria. M a norai, stiind c a nu era om care s a glumeasc a. Erau os ndite dar s a piar a necunoscute lucr ari ce ar f acut admirat ia veacurilor, lucr ari pentru scrierea c arora reg asise pana cardinatului de Retz si cerneala lui Saint-Simon, le vrednice de Tacit. S i m a cuprinse o p arere de r au sf sietoare. Crescut de copil n str ain atate, relu a el, nu aveam de unde sti

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 100 din 147 Inapoi

Intregul ecran

c a aici suntem la port ile R as aritului, unde scara valorilor morale e cu totul r asturnat a, unde nu se ia n serios nimic. Cu o nc ap a t nare ce nu pledeaz a n favoarea inteligent ei mele, dar pe care nu o regret, c aci, dac a ar s a re ncep, a s face la fel, nu am consimt it s a m a asimilez, s a m a adaptez, de si nv a tasem c a Si Romae vivis, romano vivite more. Am fost re ste deci privit ca un str ain, mi-am f acut du sman a toat a lumea. Cu sc rb a a trebuit s a dau o lupt a pentru care nu eram f acut. V az nd c a era greu s a m a distrug a cu zeemeaua mu scam eu mai veninos s-a urzit n jurul a ce ncepusem s a public complotul t acerii. D ndu-mi seama c a singurul mijloc de a m a r azbuna era s a nu las n urma mea nimic de care s a se foloseasc a si s a se bucure alt ii, cum sunt lipsit de vanit a ti subalterne, am considerat acel complot ca bine venit si am aderat la el eu- nsumi. Patrie ingrat a, nu vei avea oasele mele, a spus Scipio-Africanul s a i se scrie pe morm nt. Oasele eu le las, rodul creierului meu ns a, cugetarea, nu! Se uit a parc a ngrijorat la ceasornic. M a ridicai s a plec. Mai sezi put in, st arui, ie sim mpreun a, m a nsot e sti p n a acolo. S i cu glas surd: E mai sigur. Str ab atui iar siragul de saloane unde, ntre toate orile afar a de cele re sti, d ainuia, ca mb als amat, cu Olimpul s au sulimenit si pastorala sa dulceag a, veacul galant. Dar, n cel mai mpodobit din ele, contrast nd viu cu minunile de ging a sie ce se aau acolo, r as area posomor t, din umbra unui colt , chipul unui om de o stirpe cu totul alta dec t a acelora, b arbat i si femei, ce- si sur deau viclean sau gale s din

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 101 din 147 Inapoi

Intregul ecran

cadre. M a ret inu. Asem anarea sa cu Pa sadia era a sa des av r sit a c a s-ar zis c a era chiar acesta, mai t n ar numai, costumat n ur tul port boieresc de acum o sut a de ani. E str abunicul meu, zise Pa sadia. Fiind din familie singurul pentru care am simpatie nu i-am ars, ca celorlalt i, portretul. Fu un Bergami. M ndret ea lui, aureolat a de prestigiul ce nve sm nt a n ochii femeilor pe aceia cari au ucis, l f acu s a treac a de la coada butcei domnit ei Ralu la d nsa n pat. Primi drept plat a M agura si topuzul arm a siei. Cum vezi dar, surceaua n-a s arit departe de trunchi si cred c a si starea sa sueteasc a trebuie s a fost cam la fel cu a mea pentru ca el, n oarea v rstei, s a se l asat, cu stirea lui, s a e otr avit. Portretul acesta e unul din put inele lucruri de aici ce-mi apart in, restul e tot cu chirie. Cobor r am ncet scara, vorbind. Jos a steptau doi feciori si Iancu Mitan, credinciosul casei. De dup a u si priveau curioase alte slugi. Cupeul porni repede si cur nd ajunser am n strada Vienei. Dac a l nt lne sti pe Pirgu, mi recomand a el la desp art ire, spunei c a am f acut cum am crezut mai bine si c a n noaptea asta plec... la munte.

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 102 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Asnt itul crailor


Pagina 103 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 104 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Vous p en etrerez dans les familles, nous peindrons des int erieurs domestiques, nous ferons du drame bourgeois, des grandes et des petites bret eches. Monselet

Pagina de titlu

Pagina 105 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Spre prim avar a, plec arile acestea fur a din ce n ce mai dese, sederile mai lungi. Indat a ce se ntorcea, Pa sadia ne poftea la pr nz. Presupun nd c a era cu putint a s a aib a de vorbit cu Pantazi, cu care pe zi ce trecea se lega mai str ns, si lucr ari ce-i priveau numai pe d n sii, luasem obiceiul ca, dup a cafea, numaidec t, s a-i las un ceas-dou a singuri, cum f acea Pirgu. Plecam o dat a cu acesta, nu ns a f ar a a avea grija s a m a informez nainte de a ajunge la poart a, ncotro voia s-o apuce, pentru ca s-o iau n partea dimpotriv a. M a ntreb a odat a unde m a duceam. Ii spusei c a la Academie. Nu stiam, zise, c a s-a redeschis si m a mir cum de n-am aat si eu. Au s a se arz a iar, s a vezi. Biliardul a c azut de la mod a; un trei bent i, un pul-secret nu mai joac a dec t alunarii si e p acat: erau jocuri dr agut e. Se ag a t a s a vie si el. Il l amurii c a nu de Academia de biliard era vorba, ci de Academia Rom an a. Se interes a ce c autam acolo si fu sincer dezam agit c nd m a auzi c a mergeam s a citesc. M a dojeni. Nu te mai la si, nene, odat a de prostii? P n a c nd? Ce-t i faci capul

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 106 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

ciulama cu at ta citanie, vrei s a ajungi n doaga lui Pa sadia? Ori crezi c a dac a ai s a stii ca el cine l-a mo sit pe Mahomet sau cum l chema pe al care a scos nt i crucea la Boboteaza e mare scofal a? Nimic; cu astea te usuci. Adev arata stiint a e alta: stiint a viet ii de care habar n-ai, aia nu se nvat a din c art i. Se vorbea ast azi, nainte s a vii, c a te-ai apucat s a scrii un roman de moravuri bucure sene si m-am tinut s a nu pufnesc de r s. Ba nu z au; dumneata si moravuri bucure stene! Chineze sti poate, pentru c a n chestia asta e sti chinez; cum ai s a cuno sti moravurile, c nd nu cuno sti pe nimeni; mergi undeva, vezi pe cineva? Afar a numai dac a ai de g nd s a ne descrii pe noi, pe Pa sa, pe mine, pe Panta; cu altcineva nu stiu s a ai a face; ...a! da, Poponel, amicul. Ei, dac a ai merge n case, n familii, s-ar schimba treaba, ai vedea c te subiecte ai g asi, ce tipuri! S tiu eu un loc. Ii luai nainte: La Arnoteni, adev arat ii Arnoteni. Inl atur a cu un gest orice ndoial a. S i, condent ial: Iese si spert , e joc mare p n a dimineat a, ducem, se nt elege, si hart abalele; ei cu punga, noi pe de-a l aturi, doftorii cei f ar a de argint i. Slujindu-i, pentru a nu mai stiam c ta oar a, f ag aduiala cu care m a sc apam de plicticoasa st aruint a ce de sase luni punea ca s a m a atrag a n acea cas a deochiat a, pentru nimic n-a s crezut c a foarte cur nd, cu prilejul unei alte mese la Pa sadia, el avea s a- si ajung a mult umit a tocmai mie scopul. R au ns a dac a mi-a p arut n urm a de

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 107 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

ceva, a fost numai pentru c a nu l-am ajutat s a si-l aduc a la ndeplinire mai devreme. Cam s atul de la un timp de savantl curi, simt eam nevoia s a petrec, s a r d. S i a sa cum m-a f acut atunci, de la amiazi p n a seara t rziu, Goric a, l-a r ascump arat fat a de mine de toate p acatele. Parc a nnebunise; de mai multe ori Pa sadia voi s a-l dea afar a. Nu mi se mai nt mplase s a v ad la el o asemenea n ab ad aioas a veselie, deschis a si buf a n draci, veselie str ain a de rea lui si totu si nesilit a, al c arei rost ne l as a s a-l ntrevedem abia spre sf r sit, n treac at: murise tat a-s au. Condoleant ele ce Pantazi si cu mine ne gr abir am a-i prezinta, le retez a scurt, rug ndu-ne s a m serio si. A s nt elege, conced a, s a m a comp atimit i c a nu m-a sc apat Dumnezeu de pacoste mai devreme. Ei, s a cr apat Sumbasacu Pirgu cu zece-doisprezece ani nainte, s a-i l asat de atunci cele dou azeci de mii de lei ce se cuveneau ec aruia din cei opt copii r ama si din saptesprezece c t i fuseser a, credeam noi c a ar ajuns Gore ceea ce era: nemt oaic a la hodorogi? Ce om ar fost! Avocatul cel mai str alucit, gloria baroului rom an. El l-ar ap arat pe Pa sadia nvinuit de atentat la pudoare si l-ar sc apat dovedind c ae neputincios. Avocat si profesor la Universitate. S-ar ndeletnicit, n ore pierdute, si cu literatura, ar biciuit moravurile, ar comis piese piese proaste bine nt eles, istorice si ns aila lungi dialoguri ntre personagii din veacuri deosebite, juca rolurile de fort a, se b al ab anea, sfor aia, mugea. S i s-ar m arginit numai la at ta? nu! Purtator de

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

cuv nt al revendic arilor democratice cele mai snte, ar cerut n Sfatul T arii mp art irea mo siilor la t arani si votul ob stesc. S i, pe loc, un discurs, nu mai g aunos nici mai sec dec t cele ce se mb alo sau puturoase sub cupola din dealul Mitropoliei, fu gata. Distins, cum era, ar intrat si n diplomat ie; ce, parc a pentru asta musai ar trebuit s a aib a si el curiozit a ti ca Poponel si, la urma urmei, de ce nu: nu-l avea pe Pa sadia la ndem n a? Dar visul s au dulce fusese viat a la tar a, patriarhal a; s-ar pus pe plug arie s an atoas a, si-ar lucrat podgoria... De minune, i zisei, dar acum, c a te-ai v azut mo stenitor fericit, de ce ai de g nd s a te apuci? Am s a m a fac nene, r aspunse, n Crucea-de-piatr a, s a am si eu t a taca mea si cad nele mele si pitpalacul meu, si am s a m a aleg epitrop la biseric a; mai ncolo, la b atr net e, am s a m a c alug aresc chiar, pe onoarea mea! si se vedea, cuvios ntru Domnul monah Gherasim, Ghideon sau Gherontie, protopsalt la schitul lui Darvari din Icoan a, pomenindu-se c a zice c nd i vine r ndul la citire: contra sau passe-parole si ca s a ne dea o dovad a de chemarea sa pentru viat a schimniceasc a, b alm aji pe nas, pope ste, aproape trei sferturi de ceas un de sa nt at amestec de c nt ari biserice sti si de c ntece de lume: Prim avar a dulce cu Din cire s p n a-n cire s, Hristos a nviat cu Ma parole dhonneur mon cher, Pre Domnul s a-l l aud am cu I haram bam ba. Pantazi r dea cu lacrimi, Pa sadia se resemnase. Dar deodat a Gore amut i, holb a sperio si ochii si, ridic nd m na dreapt a cu ar at atorul n sus la ureche, r amase ca mpietrit. Pantazi i ceru s a

Pagina 108 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

spuie ce era. equivalences Cum, nu auzit i? zise... tr mbit a r asun a, tricolorul s-a-n alt at. S i, cu dezn adejde, url nd: Dat i-mi, dat i-mi arma mie, vreau s a mor n bat alie, nu ca sclavul n sclavie, dat i-mi, dat i-mi calul meu!, si nc alec a scaunul si dete s a se av nte, dar se mpiedic a de covor si c azu peste o r acitoare, f ar a a- si face ns a vreun r au, c aci se scul a numaidec t, sprinten, si, u sor de parc a nu atingea podelele, ne ar at a cum avea s a joace peste Carpat i, ntre Tisa si Nistru, hora cea mare, hora al alie, unirii tutulor rom anilor, si chiuia si se eort aia: ti cu oli la p ti cu oli la p al alie, uite-a sa, uite-a sa, h ai, h ai, h ai, h ai! Pieri apoi, ca peste put in s a se ntoarc a, cu n adragii n vine si cu c ama sa afar a, ab atut, mult trist: se g ndise c a nici n ziua aceea din ale viet ii sale cea mai ferice, c nd la zarea unui Viitor foarte apropiat dar, vai! nu si al lui Pa sadia, toate i sur deau a sa trandarii nici atunci m acar, noi n-aveam s a-i facem cheful s a mergem cu d nsul la Arnoteni, adev arat ii Arnoteni. S i de ce? parc a nu stiam c a nic aieri ca acolo nu se petrecea mai dr agut : un joc u sor, un maus, un drum-de-er, un pocher, unde g aseai ntotdeauna? la Arnoteni; o b autur a u soar a, un sprit , un coniac, o marghiloman a, unde? la Arnoteni; o bl nd a copil a, dup a pofta inimii, u soar a, ei, unde? tot la Arnoteni si numai la Arnoteni, singurii adev arat i, binecuv ntat neam boieresc, mpodobit de toate virtut ile cre stine. La drept vorbind, Maioric a era un maimut oi, dar cocoana Elvira, ce matroan a! si fetele, ni ste coto smane, ni ste arm as aroaice. A! dac a nu voiam, era numai ca s a lovim n el, s a-l jignim, si nu era fru-

Pagina de titlu

Pagina 109 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 110 din 147 Inapoi

mos din partea noastr a, nu se c adea s a ne purt am a sa cu un frate. Se obidi. S i, sumet ndu- si c ama sa ca s a- si acopere fat a, pl nse cu amar. Chiar sincer s a fost, si oarec t era, n-ar meritat comp atimire. Dac a nu- si atingea ieftina tint a, vina era numai a lui: cum stia c a noaptea, c nd eram cu Pa sadia, l urmam tustrei oriunde, orbe ste, ce i-ar fost mai lesne dec t s a ne duc a acolo f ar a s a ne mai ntrebe de vrem ori ba si f ar a s a ne spuie dinainte? Poate i dase prin cap, era de la mintea omului, dar se temuse. Noi la Arnoteni ajunsesem, n urma neclintitei noastre mpotriviri de a c alca n acel loca s de joc si de nt lnire; s a-i par a ceva at t de grav, de cu neputint a, nc t se crezu juc aria unei am agiri c nd v azu c a-mi fu destul s a arunc atunci o vorb a la nt mplare: ce ar s a ne abatem ast a sear a pe la adev arat ii Arnoteni? pentru ca Pantazi s a zic a: de ce nu?, iar Pa sadia c a acolo sau aiurea i era tot una. De mirare c a de bucurie Goric a nu nnebuni de-a binelea; l apucar a curate n av rlii, sc ncea, se t av alea pe jos, se da tumba si trebui s a-l amenint am c a nu mai mergem, ca s a renunt e la hot ar rea de a face drumul c alare pe unul din caii de la cupeu. C a nu stiu cum i zicea str azii unde st ateau Arnotenii nu trebuie s a par a ciudat: timp de o lun a c t am fost de la ei nelipsit, nu mi s-a nt mplat nici s a intru nici s a ies dec t prin fundul f ar a uluci al curt ii care r aspundea pe cheul drept al D mbovit ei, ceva mai sus de Mihai-vod a. Era mai aproape si nu m a vedea nimeni. P astrez de nt ia mea vizit a o amintire nepl acut a. Am tr ait atunci un ceas de r afuial a cu mine nsumi n care singur mi-am depl ns

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

ncanaliarea. Doamne, cu ce lume m-am adunat n acea sear a, str ngerea a ce m ini a trebuit s a ndur! Amar a, mustrarea de odinioar aa lui Pa sadia mi r asuna, neiert atoare, n urechi. Sear a trist a, chiar dac a n-ar fost dec t plictiseala; lui Pirgu i pierise tot hazul, f acea acum pe directorul, njgheba mesele de joc, tr agea locurile. Pe Pa sadia l b ag a ntr-un pocher, pe Pantazi ntr-un drum-de-er, am ndoi cu c te o femeie la dreapta si la st nga. In t acerea ce se f acu nainte de prima lovitur a, din od aile neluminate ce d adeau n larga nc apere din mijloc se auzir a soapte, r sete nfundate, un suspin. Socotii momentul potrivit s-o sterg engleze ste; tot n-aveau s a m a mai prind a a doua oar a. M a credeam sc apat c nd, n u s a, m a pomenii fat a n fat a cu suetul maichii, cocoana Masinca Dr ngeanu. Fugi ca s a nu m a conduci pe mine acas a, mi zise ntinz ndu-mi m nu sit a nm anu sat a cu palma n sus ca s a i-o pot s aruta n ochiul r amas gol deasupra ncheieturii. Nu m a mai iube sti... V a dau voie, conit a mea, o ntrerupsei, s a m a credet i capabil de toate nelegiuirile, de asta ns a nu! S i nu era din parte-mi o m agulire de sart a; s-ar putut oare s a nu te nnebune sti dup a ea? si nu de frumoas a ce r am asese n poda v rstei pe care o n sela dup a cum si n selase cei doi b arbat i cu cununie si nu mai stia c t i f ar a, dar pentru c a avea un vino- ncoace c aruia nu era chip s a te mpotrive sti si dichisurile toate, si tabieturile, si ochiadele. M a r azg ndii re ste de plecare si fui martor la o primire neobi snuit de c alduroas a chiar pentru tara rom aneasc a. St ap na casei si fetele am ndou a se n apustir a pe noua

Pagina 111 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

sosit a ntrec ndu-se care mai de care s-o mbr a ti seze si s-o pupe. O ntrebau totdeodat a, nu pe r nd si f ar a a-i da r agaz s a r aspunz a, cum petrecuse la Nizza de unde se ntorsese de cur nd, o pip aiau, o puricau, se tineau de d nsa s a ia ceva. Cam de sil a, suetul maichii se hot ar pentru o cafea si c azu la nvoial a pentru un Cointreau. Refuz a ns a s a intre a patra la un maus si se asez a cu mine la o m asut a n fat a unei oglinzi n care se putea vedea tot ce se petrecea n salonul vecin unde se juca. T inu s a stie de ce m a gr abisem s a plec vreun rendez-vous? Nu-i t ainuii adev arul. Recunoscu c a aveam n parte dreptate: parc a ea se simt ea bine al aturi de Frosa Bojogescu sau de Gore Pirgu; dar ce voiam? a sa e peste tot unde se joac a si se tr aie ste de pe urma jocului. Mai trebuia s a tiu ns a socoteal a de asta c nd aveam n schimb fericirea de a-i cunoa ste pe Arnoteni? Nu vorbea bine nt eles de Maioric a: Maioric a era a sa dobitoc! Totu si avea si el ceva: o t arie pe care, oricum, nu se putea s a n-o admiri. S arac-lipit, dator-v ndut, respins de neamuri cari de mult nu mai voiau s a stie de el, ocolit de lumea cumsecade, hulit si ar atat cu degetul, el r am nea netulburat, si p astra nfumurarea, ifosele, t fna. Nep as ator de tot ce nu-l atingea chiar pe d nsul, n int a lui, de sot ie si de fete nu se sinchisea c tu si de put in; le-ar v azut pierind sub ochii lui, f ar a s a clinteasc a, ar purtat bucuros m anu si croite din pielea lor. Ca vrednice odrasle, fetele n-ar pregetat nici ele s a- si fac a gentulit e dintr-a lui, trainic toval arg asit gata. In schimb nevast a-sa se pr ap adea

Pagina 112 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 113 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

nc a dup a el, l iubea cu dor de jertf a, l slug area ca o roab a, d ndui ngrijiri peste ngrijiri o! unele sc rboase l oblojea, l sclivisea, de si stia bine c a maiorelul ei, cum i zicea, mergea la alte femei, femei nu tocmai din lumea mare, de la cari se ntorcea f ar a let caie si uneori mototolit, zg riat si cu v n at ai. A sa i se nt mplase pesemne chiar n ziua aceea: nu juca, f acea z mbre si- si tot frichinea un ochi deasupra c aruia se ntrevedea un cucui zdrav an. Il priveam n oglinda aplecat a, st rpitur a b a toas a, d nd t rcoale meselor de joc cu umbletul s au t ac anit, s alt ndu-se din c alc ie si n alt ndu- si deasupra umerilor chibit ilor sc af rlia scof lcit a si smochinit a de tigan b atr n, l priveam, c aut ndu-i zadarnic vreo urm a de asem anare cu ot era sul nc rliont at dintr-o fotograe ng albenit a de pe m asut a, frumu sel si rav a sa cum era pe vremea c nd l trecuse pe r aboj cu nsemnarea piccolo ma sim patico frizerul Coriolan. Hot ar t, nesimt irea i pria tot at t de put in lui c t o seca pe durdulia sa jum atate amorul. Inc a t n ar a la fat a, nvoalt a si spelb a, ea si plimba voioas a printre mosari mald arul de carne e sc ait a, leg an ndu- si s nii c azut i si coapsele dolofane, glumea, r dea, avea pentru ecare o vorb a si un z mbet. Mi se p aruse totu si c a se ntrez area la d nsa o m hnire ascuns a pe care m a gr abii s a o pun pe socoteala necredint ei sot ului si a desfr ului fetelor. Masinca nu m a l as a s a m a n sel: Elvira nu fusese str ain a de c aderea icelor sale; c t despre partea indelit a tii, cu toat a dragostea, nu se l asa nici ea mai pe jos, era ntotdeauna en carte cu Maioric a, i da chiar punc te nainte. Dac a era nemult umit a, pricina trebuia c autat a aiurea. La

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 114 din 147 Inapoi

Arnoteni, n cas a, se nt mpla s a e zile f ar a p ine, f ar a ceart a ns a nu, si, s a se m arginit numai la at ta, nu ar fost nimic, dar fetele se nc aierau si se p aruiau n lege, aruncau una ntr-alta cu ce le venea la ndem n a, se zg riau, se mu scau, si rupeau ce aveau pe ele si apoi t ab arau pe mama lor am ndou a, o snopeau n b at ai. La tipetele ei s areau vecinii sau trec atorii s-o scape. Dar Maioric a?... Maioric a, p rciul a sa-l porecliser a ele nu se b aga, sta departe, numai dac a vedea c a se ngroa se gluma da fuga afar a si cu glasul lui fonf ait chema mpolit ia. Era p a tit s aracul: odat a, de 10 mai, c nd se mbr acase si el milit are ste s a mearg a la parad a, s-a pomenit decorat de sus p n a jos cu ni ste chiftele marinate. Timp de un an c t Arnotenii st atuser a la d nsa cu chirie cu chirie vorba venea Masinca nu avusese nevoie s a mai mearg a la teatru si adesea nu stiuse ce trebuise, s a r z a ori s a pl ng a?! A! fetele erau ceva nemaipomenit, ceva de spaim a. Cea mare mai ales, Mima. Una care se gr abise s a fac a s a se vorbeasc a de d nsa. Avea numai cincisprezece ani c nd, la Galat i, unde tat a-s au era n garnizoana, sucise n acela si timp capul a doi tineri, ni ste gugu stiuci am ndoi. Tot pun ndu-le iubirea la ncercare, unuia, copil de oameni avut i si singur la p arint i, i-a cerut s a fure de la mama lui ni ste giuvaiericale, pe cel alalt, casier la un toptangiu, l-a mpins la cheltuieli peste puterile lui si, ghiceam, dobitocul b agase m na n tejghea. Lucrurile n-au nt rziat s a se dea pe fat a si b aiatul de familie, de ru sine, si-a zburat creierii, iar b aiatul de pr av alie a nfundat un an pu sc aria. Aceas a istorie avusese urm ari triste numai pentru alt ii, ast-

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 115 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

fel bietul Maioric a si v azuse n sf r sit retezat slabul r ce-l mai tinea n o stire; vinovata r am nea m ndr a de isprava ei si cu tot dreptul de a mult umit a, deoarece i datora n cea mai mare parte c autarea ce avea la b arbat i, de la cari ns a nu stia s a trag a foloase, izbutind numai a- si face de cap, nu a se si c ap atui. Binevoitoarele ncerc ari ale Masinchii de a o ndruma fuseser a zadarnice: Mima nu era de scoala p astorit ei care arunc a m arul si apoi fuge s a se pituleze dup a s alcii, scoala str aveche si pururi nou a a cochet ariei; pentru d nsa fermecul v alurilor ce cad, ucig ator de ncet, unul c te unul toate, afar a de cel din urm a, lucr atura n foi de vit a si acele mici jocuri de at t are si de ispitire, at t de r asuate si totu si ned nd niciodat a gre s, erau numai mofturi si fasoane de curc a beat a. B at aioas a si pornit a, i-era destul s a vaz a un b arbat ca s a necheze si s a-i sar a de g t, si c nd i se nt mpla s a dea peste vreunul mai tare de ngeri care s a nu fug a speriat, dac a era om ntreg, n-avea de ce s a se mai apropie de ea si a doua oar a. S i Masinca g asea lesne mijlocul de a-mi dest ainui n felul cel mai cuviincios, cum, printr-o crud a batjocur a a soartei, fata aceasta mare si bine f acut a, chiar cam din topor, nu era femeie des av r sit a: un oarecare cusur de croial a din n ascare nl atura la d nsa putint a mpreun arii s an atoase si depline si t alm acea poate p atima sa ei aplecare la leg aturi mpotriva rei ce o f aceau s a- si piarz a si put ina judecat a de care se bucura; c nd avea c rlig la vreuna, nu- si crut a nici neajunsuri, nici umilint e, ba ceva mai mult: ea, at t de zg rcit a, nu se da n l aturi de la cheltuial a, o plimba cu muscalul, i cump ara ciorapi de m atase, sticle de parfum;

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 116 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

cu Ra selica Nachmansohn tocase vara trecut a, ntr-o lun a, patru mii de lei, bani sterpelit i de la unul Haralambescu c nd adormise la ea beat. M arturisea ea singur a; s a-i vorbit de ru sine, te-ar ntrebat cu ce se m an nc a; seara se dezbr aca ntr-adins cu perdelele ridicate si popii, c nd venea cu botezul, i ie sea nainte n pielea goal a. Ei, dar ce mai vorb a; a sa cum era, cu toate cusururile, rea de gur a, rea de musc a, rea de plat a, p al avatic a si haihuie, spun ndu-le si f ac ndu-le toate pe dos si de-a-nd aratele si, mai nainte de orice, primejdioas a, n stare s a te bage n belea, Mima avea hazul ei, era simpatic a, ceea ce nu se putea zice si despre sor a-sa mai mic a, Tita, care, tembel a si toant a pe c t era ea de dezghet at a si de vioaie, n afar a de destr ab alare, de minciuni si de r autate nu avea comun cu d nsa dec t murd aria ah! era greu de nchipuit si mai greu de spus n ce hal erau: la un anume timp, pe c alduri mai ales, nu te puteai apropia de ele de miros; m njeau locul unde st ateau. Dintr-o boal a din copil arie, Tita r am asese cam napoiat a si un nceput timpuriu de surzenie i ot et ise si mai mult rea vr ajma s a si posac a; de salcie ce era ajunsese s a e ocolit a si unii juc atori se pl ngeau c a le face ursuzluc. S i, de si nici ei nu i se nt mpla s a zic a vreunui mu steriu: nu! si da poalele peste cap numai la ntuneric; pe fat a, n lume, avea o purtare aproape aleas a, pe care, desigur, n-o nv a tase de la vistavoii ce le crescuser a; niciodat a n-ai v azut-o ntinz ndu-se sau zbenguindu-se, nici auzit-o vorbind porc arii si njur nd ca pe cealalt a. Dar unde neasem anarea mergea a sa departe c a atingea marginile pr ap astiei ntre dou a stirpe

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 117 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

era la nf a ti sare si la chip. L at areat a, l ab art at a si lapo s a, v adit supus a la o apropiat a ngr a sare, Mima era c rn a, cu ochi verzui mici sub spr ncenile drepte mbinate si cu fruntea m ncat a de un p ar castaniu nesupus si stufos, pe c nd Tita, m arunt a si suie, cu ncheieturi ginga s strunguite la m ini si picioare mici, purta npt ntre umerii ngu sti un cap de ctitoreas a din veacul fanariot, cu ochii c aprui si codat i, cu nas coroiat si lung, cu buze subt iri si tivite. Aveau totu si ceva la fel: glasul, a c arui frumuset e m a izbise. De un alt timbru al ec areia, deopotriv a ns a uid si limpede, c nt nd cuvintele, el evoca un lin murmur de ape ng nat cu soapta v ntului n frunzi suri si poate c a fermecul lui nu a fost str ain de mila cu care am ascultat acele triste lucruri. Odat a mai mult aveam n carne si oase dovada de ce greu p acat se ncarc a, n becisnicia lor, vechile neamuri c azute, nehot ar ndu-se a se st rpi, cu dinadinsul, ele singure pe calea malthusian a. C te umilint e si c t a durere nu si-ar putea astfel crut a. Ca duio sie, plecarea suetului maichii nu avu nimic de pismuit venirei. Cu lacrimi n ochi, maioreasa m a asigur a c a a sa o prieten aa doua nu g aseai n viat a. Imi veni s a-i spun c a ar fost si de prisos. Dar c nd Masinca fu dincolo de prag si eu nc a n auntru, cineva m a trase pe la spate de m nec a. Era Mima. Ar at ndu-mi streng are ste tovar a sa de drum, f acu repede cu degetul cel mijlociu un gest mult prea elocvent si o tuli apoi ntr-un hohot de r s. Ie sind n curte, putui s a constat c a la Arnoteni p n a si casa unde st ateau p area de sucheat a. Unui vechi trup de cl adire p atrat si cu un

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

singur r nd i se nn adise mai t rziu, n dos, piezi s, o coad a de sirat a si ngust a cu dou a caturi, r amas a netencuit a si f ar a geamuri la subredul pridvor care o ncingea sus de la un cap at la altul si da ntr-un soi de turn de sc nduri c rpit cu tinichele ce ad apostea scara. D ar ap an atura aceasta, care ziua ar trecut neb agat a n seam a, dob ndea, n b ataia lunii, ceva tainic si m a oprisem tocmai s-o privesc c nd tres arii deodat a norat. Se auzea de acolo prelungindu-se lugubru n urlet, un l atrat ce nu sem ana a de c ine. Au adus-o iar pe b atr na zise Masinca mama maiorului. S araca, nu se mai ndura s-o ia Dumnezeu. Nici nu se mai stia de c nd si pierduse mint ile. S i s-o l asat barem n pace, s a n-o tot v nturat de colo p n a colo. Fata ei, bogata print es a Canta, din Moldova, sor a vitreg a cu maiorul, c nd o da n seama acestuia, de care se lep adase ntotdeauna, c ndi-o lua; de ce? r am nea de ghicit; parc a print esa era vreo zdrav an a la cap cu muzicant ii ei. Maioric a at ta a stepta: s a se pomeneasc a cu maic a-sa pe sche s; ar dat si acatiste si nu c a i era dor el nici nu o cunoscuse dar i mai picau c teva luni ceva parale pl atea print esa si nenorocita nu era o povar a: locul nu-l ncura si nu trebuia p azit a, pentru c a nu f acea nici un r au, adic a nu f acea nimic, nu scotea o vorb a, nu se mi sca, sta ghemuit a ca o mom ie n fundul patului, ntr-un colt ; numai n nopt ile cu lun a, chiar dac a perdelele erau l asate, se da jos, umbla de-a bu sele si l atra cum o auzisem. S i s a dat mult s a nu o vezi... o iazm a. Mai tr aia dar, uitat a, vestita Sultana Negoianu; ca ntr-o alt a

Pagina 118 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 119 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

ntrupare, iscat a de vreun blestem, fusese os ndit a s a- si supraviet uiasc a falnica amazon a ce, n put ini ani, izbutise, si nu era pe atunci tocmai lesne, s a nsp aim nte cu luxuria principatele nc a neunite. Ii cuno steam trecutul, m a mbiase a-l cerceta enigma tulbur atorului ei sur s din portrete furtunosul trecut ce f acuse de grea ocar a numele marelui neam din care r am asese singura si cea din urm a l cercetasem parc at a s stiut c a avea s a-mi vie prilejul s a-l scriu. Ea fusese crescut a la Geneva si la Paris de unde se ntorsese n tar a la v rsta de saisprezece ani cu mode si apuc aturi ce uimiser a si f acuser a s a se murmure. Impun atoarea sa zestre hot ar se pe marele vornic Barbu Arnoteanu s a nchid a asupra-le ochii si s a-i cear a m na. Fu o c asnicie zbuciumat a si scurt a; l auz a nc a dup a un b aiat care avea s a e Maioric a, d nsa fugise cu un oarecine n Moldova unde, precum Bucure stii, o admirase si Ia sii, unduind neobosit a n baluri sau trec nd semeat a n goana calului urmat a de un stol de adoratori. Ca s a- si nduplece sot ul p ar asit s a consimt a la desp art enie, i d aruise dou a mo sii si se m aritase apoi cu fostul mare logof at Iordachi Canta, cneaz rus si candidat nefericit la domnia Moldovei; unire si mai put in menit a s a d ainuiasc a: traiul cu un sot zuliar si c arp anos n s albatica singur atate a palatului de la Pandina, pierdut ntre codri b atr ni pe malul Prutului, nu putea avea nimic nc nt ator pentru zv ap aiata Sultana care, ndat a dup a venirea pe lume a unei fetit e, Pulcheria, plecase, pe furi s si f ar a g nd de ntoarcere, napoi la Bucure sti. Cu pret ul a dou a alte mo sii se v azuse iar a si de capul ei pe care, de atunci, nu mai voise s a-l lege. S i tr aise.

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Tot at t de darnic a de trupul c t de avutul ei, ca n furia mistuitoare a unei turbe, f acuse s a se dea n el iama, mp ar ate ste, si tot si nc a nes atul a si-l spurcase p n a si cu dul aii. M a m arginesc la a nsemna potriveala dintre aceast a patim a si de altmintreli nu prea rara ei nebunie ce nu nt rziase s a izbucneasc a. Intr-o dimineat a de toamn a din 1857, fusese g asit a r at acind despletit a si despoiat a la Her astr au, pe malul lacului. A! da, eram silit s a recunosc: spun ndu-mi c a dac a voiam subiect de roman s a mers la adev arat ii Arnoteni, Pirgu nu m a am agise. Fu cel dint i pe care l nt lnii dup a acea sear a. Pe bulevard, n fat a Eforiei, mi at inea calea. I si ntinsese m inile lipite una peste alta, am ndou a cu dosul palmei n sus, mi sc nd ncet policarii r ama si n afar a. La mai mare, solzo sia ta, se nchin a cu temenele, al nostru e sti. Umbli s a-t i la si lapt ii cu folos. Bre, cum te mai ngeai n undit a la Masinca, o lua si pe coarda razachie, cu sac z dulce, u sor. Ce pramatie; faci pe coco su, cotoi mare dumneata. Ei, dar ai de nv a tat nc a multe; e sti junic; ca s a le i pe plac maimut elor trebuie s a i porc, si cu soriciul gros. S i mai ales nu t rnosi mangalul c a te usuci; de ti-a mirosit cumva a pagub a, mpinge m agarul mai departe; stii vorba: malac s a e, c a broa ste... Dac a vezi ns a c a ridic a coada, nu te pierde, ia-o nainte oblu, berbece ste, c a p n a de iarn a s a te v az crap mbl anit. Asta, i zisei, e drept mult umire c a te-am f acut s a-t i vezi visul cu ochii, merg nd la Arnoteni.

Pagina 120 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 121 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Dup a ce m-ai purtat sase luni cu z ah arelul. S i dac a at i mers, de partea cui a fost c stigul, a mea ori a dumneavoastr a? Slav a Domnului, ai plecat cu dam a si c az aturile s-au umplut; Pantazi, de c nd l-a f acut m a-sa nu s-a v azut cu at t ia bani. Dar n-are a face; ecare cu norocul lui si al dumitale e mai grozav dec t toate, t i pune Dumnezeu m na n cap. Nep asarea cu care l ascultam nu l descuraj a: E cineva care te place lucru mare, cineva nu de nasul dumitale. Ce a v azut la dumneata, dracul stie. Vrea cu orice pret s a-i fac vorba. Nu fui curios. Il asigurai numai c a nu tineam de loc s a sporesc cu unul num arul intelectualilor ce abuzau de gentilet ea doctorului Nicu. A! r nji, degeaba te p aze sti, de aia nu scapi. Cade c nd nu te a stept i, pe drum de sear a, cu sc rb a n cas a, la a sternut. Nu trebuie s a se mplineasc a oare scripturile: si se va pogor n chip de papagal? De ce te-ai speria ns a proste ste? Dup a chibzuita mea p arere e chiar mai bine s a-l ai c t mai devreme; te-ai c autat cinstit, adio grij a: nu se ia de dou a ori. S i-t i dai drumul. Ai s a-mi spui de ailalt a, stiu, dar e leac; si iar a sa s a te jinduie sti pentru toate nimicurile de tot ce e mai dulce pe lume, cu ce te mai alegi din viat a? Ai toat a dreptatea, recunoscui. La revedere. Ce te zore sti a sa; te-a steapt a Masinca? Mai t rziu; acum caut pe Pa sadia si pe Pantazi. Nu mint eam: de trei zile se f acuser a nev azut i. De Pa sadia nu m a mira, plecase poate la munte; dar Pantazi?

Ie sire

equivalences

P ai, dac a vrei s a-i g ase sti, zise Gore, hai cu mine. Unde? Ei bravo, mai ntrebi? la Arnoteni, adev arat ii Arnoteni. Surprinz ator mi p aru nu lucrul n sine, ci am anuntul c a acela care tinuse si nc a mort i s s a se ntoarc a acolo fusese Pantazi. Ce l putuse oare atrage? De joc nici nu mai nc apea vorba; nu era juc ator si s a fost chiar, ce ar nsemnat acel joc p aduchios pentru uria sele sale mijloace? Femeile? Dar n nou a luni de c nd, mprietenindu-ne, tr aisem a sa aproape unul de altul, nu-i cunoscusem nici o leg atur a, vreun capriciu c t de trec ator a sa c a, venind odat a vorba despre acele p apu si ce, zice-se, ar tine loc cor abierilor de neveste n ndelungatele c al atorii, cum m a asigurase c a aceast a sc rboas a r at acire nu era un basm: se g aseau gata sau se f aceau pe porunceal a; cu asem anarea voit a, cele lucrate n Olanda, scumpe, tinz nd la pl asmuirea des av r sit a a f apturii re sti; f ar a voie m a g ndisem c a si d nsul ascundea poate, n vreunul din nc ap atoarele cufere ngr am adite n odaia-i de culcare, una care s a ntruchipat leit a pe necredincioasa si neuitata sa Wanda. S i dac a nici femeile, atunci altceva ce l f acea s a lase la d nsul s a se vestejeasc a n singur atate nt iele ori de Bucure sti? A r amas pentru mine necunoscut a momeala n care fatalitatea s-a mbr acat n mprejurarea aceasta ca s a- si ating a telul. Intruc t m a prive ste trebuie s a-i u recunosc ator. O viat a lung a nu mi-ar ajuns ntreag a pentru a p atrunde suetul omenesc n toat a tic alo sia de care e n stare, a sa ca cele cinci s apt am ni tr aite la Arno-

Pagina de titlu

Pagina 122 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 123 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

teni. Deschis a vrai ste oric nd, oricui, casa lor, contopire de osp at arie si de han, de tripou, de bordel si de balamuc, era locul de nt lnire al lumei deocheat ilor si de sucheat ilor timpului: juc atorii si cheiii de meserie, desdrumat ii, poticnit ii si c azut ii, cur a tat ii r ama si n v nt, chinuit ii de pofta traiului f ar a munc a si mai presus de putere, gata de orice ca s a si-o satisfac a, cei cu mijloace nem arturisite, sau necurate, cei f ar a-de-c ap at i si cei afar a din r ndul oamenilor, unii fo sti n pu sc arie, alt ii pe cale s a intre, si apoi femeile, mai resping atoare nc a: b atr ne mucig aite la masa verde, somnoroase si art agoase, cu m inile tremur nd pe bani si pe c art i, tinere desm aritate cel put in odat a si de timpuriu bor site de avorturi si de boale, la p nd a dup a v nat si ferinduse de chiul si, ntre ei si ele, de tot felul si schimb atoare ntov ar a siri si nade, dezbin ari si du sm anii. O p cl a r nced a de vit iu ap asa ve stejitoare asupra mizeriei decorului tot ce se vedea acolo, la lumina lipicioas a, cernut a prin fustele cret e de h rtie trandarie de la l ampi, nu numai c a era ur t si de soiul cel mai prost, dar ie sit de soare, p atat de igrasie, pr afuit si afumat, m ncat de carii sau de molii, schiop sau schilod, ciobit, rupt sau desperecheat si mizeria aceasta l strepezea pe Pa sadia si-l zb rlea mai mult chiar dec t maiorul care, cum l prindea, l smintea cu genealogia Arnotenilor, calp a mai sus de Br ncoveanu, printre slugile c arui acel dint i dovedit istorice ste se num arase nainte de a boierit. Bietul Maioric a p n a si n aceasta se ar ata t mpit, c aci, dac a tinea s a se laude cu neamurile, i-ar fost at t de lesne cu acela al mamei lui, mare ntr-adev ar si, pentru Valahia, str avechi, suindu- si

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

spit a craioveasc a f ar a fr ntur a si f ar a t ag ad a p n a la mijlocul veacului al cincisprezecelea, din mare-ban n mare-ban si numai cu ncuscriri de voievozi. Un t mpit desigur, dar nobil: el, care f ar a risipa p arint ilor s ai ar st ap nit, lingu sit si r asf a tat at tea averi si ar fost, re ste, cel put in general-aghiotant regesc si vicepre sedinte la Jockey si care, vai! ajunsese ce era, nu avea un cuv nt de p arere de r au, de c rtire sau de pism a, purt nd c aci era exclus s a n-o simt a ascuns a, jalea casei sale si resping nd cu acela si despret obraznic si batjocura, si comp atimirea. Incolo, bun cu cei mici si milos, totu si nu chiar a sa ca sot ia lui care, polonez a si de herb m ndru Leliwa nu putea privi cu ochi uscat i nici o suferint a, gata totdeauna s a- si ia bucata de la gur a sau haina de pe d nsa ca s-o dea. Hot ar t, pun ndu-le n cump an a bunele si relele, nici unul din dintr- n sii nu- si merita soarta. Am mers de la nceput la Arnoteni cu sal a, g asind c a mi se da o nsemn atate prea nepotrivit a cu cheltuiala la care a s putut face fat a. B anuiala c a aceasta se datora vreunei minciuni scornite pe socoteala mea de Pirgu se adeveri: spusese c a Pa sadia si Pantazi tineau la mine lucru mare, unul indu-mi unchi, cel alalt na s. Cum nu m-ar primit dar cu brat ele deschise ai casei tot i si nu m-ar alintat care mai de care de c nd cu venirea noastr a nu ncepuse s a se reverse acolo o suvit a din Pactol? De data asta, maiorul nici nu b agase de seam a c a mam a-sa i fusese iar a si luat a si pornit a la Moldova. Nu stiu cum am f acut de n-am apucat s-o v ad si eu si mi-a p arut r au. P aguba s nu r am neam totu si. Mai era acolo o alt a int a deopotriv a ciudat a, cu

Pagina 124 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 125 din 147 Inapoi

toat a v rsta-i fraged a. O fetit a care mi reamintea vrejurile spelbe si lungi de telin a crescute n nisip la ntuneric, o fetit a mut a. Mut a indc a era surd a? dar atunci avea un alt simt nlocuitor al auzului, deoarece se nelini stea la cel mai u sor zgomot, ntorc ndu-se ntreb atoare spre locul de unde venea. Sem ana uimitor cu acea mic a dar de sirat a print es a de Prusia care, ntruchipat a n cear a, z mbe ste, din dulapul ei de geamuri, de dup a o u s a la Monbijou; acela si chip b atr nicios si searb ad, acelea si tr as aturi ascut ite, aceia si ochi r ai. Singuratic a, nedeprins a cu oamenii, fugea dac a voiai s-o atingi si se ascundea. Intreb ndu-l pe Pirgu ce era cu ea, mi-a spus c a, n felul lui Lot, pesemne, Maioric a o f acuse cu una din fete la bet ie. F ar a a merge cu presupunerea a sa departe, mi dase si mie n g nd c a era cu putint a s a se aat c t ava vreme sub acela si acoperi s str anepoata cu str abunica. Nu mult dup a luarea b atr nei nu s-a mai v azut nici fetit a. Preaosebita stim a de care m a bucuram la Arnoteni nu m a scutea de dajdia n natur a c atre Mima; de aceea ntrebuint am si eu tot soiul de tertipuri, unele cusute cu at a alb a, ca s a cap at p asuiri. Intr-o dup aamiazi, nt mpl ndu-se s a ram nem singuri, ea si cu mine, am crezut c mi se nfundase. M-a poftit la ea n odaie, unde, ca si cum ar fost s a se mb aieze, se despoie de tot put inul ce avea pe d nsa. M a a steptai s a m a puie s a fac la fel, dar se m argini s a m a ntrebe, n treac at, dac a o g aseam bine. S i, cu ndem nare, iute, si r asuci p arul, se potrivi, nit el alb ici,

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 126 din 147 Inapoi

ceva ro su colo, se mbr ac a din cap p n a-n picioare. Nu-mi venea s a cred c a slamp ata l aiat a de adineaori era aceea si cu pupuica spilcuit a pe care o duceam peste un sfert de ceas la brat pe strad a. A sa era: acas a, n tricou soios de-a dreptul pe piele, cu fusta zdrent uit a ntrun pe s si f ar a ciorapi n papuci de p sl a, si c nd ie sea n ora s rar frumos g atit a, put in cam b aiet e ste, cu m anu si ntotdeauna proaspete, cu panto de lac neatin si pe ciorapul bine tras si numai n tr asur a, tr asura cea mai bun a ce se putea g asi. Cu mine o lu a ns a pe jos, ncet, cu ocoluri v adite, vorbind, vorbind numai ea, descusut si desl nat, s arind de la una la alta, ncurc ndule pe toate, nespun nd nimic. Ajunser am astfel p n a n fat a casei lui Pa sadia ce, n amurg, p area luminat a fantastic pe din auntru. O privi ndelung, se interes a de mp art eala ei n am anunt ime, de mobile, de slugi, pun ndu-mi o sum a de ntreb ari al c aror rost nu-l pricepui dec t dup a ce veni la cea din urm a, aceea uluitoare: credeam eu c a avea s a-mi e m atu s a? Pusese ochii pe Pa sadia, era omul care i trebuia ei, voia s a-l ia de b arbat... S a fost prieteni atunci, ca pe urm a, i-a s spus neted s a- si ia g ndul. Il cuno steam pe Pa sadia dup a cum ajunsesem a-l cunoa ste si pe Pantazi; ntr-unul cuv ntul cel din urm a l avea un snob feroce, nz auat n prejudec a tile cele mai copil are sti, iar n cel alalt se da pe fat a, la trebuint a, un om de afaceri tot a sa mehenghi ca unchiul c am atar si contracciu si un procedurist nu mai put in de temut ca nv a tatul s au p arinte. Nu, o dat a cu capul, Pa sadia nu s-ar nvoit

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 127 din 147 Inapoi

Intregul ecran

a face un atare pas si apoi, deosebit de aceasta, Mima nu-i pl acea, o g asea plicticoas a, obositoare, el avea simpatie pentru Tita a c arei re se potrivea cu a lui: nu sem ana si d nsa cu una din acele p as ari de prad a d rje ce r anite de moarte, cu aripele fr nte, si adun a puterile cele din urm a ca s a se mai n apusteasc a odat a asupra du smanului biruitor? Am mp art a sit si eu c tva p arerea lui Pa sadia despre Mima, cur nd am g asit-o ns a nedreapt a; era o bolnav a re ste, o r at acit a, mai murdar a, mai rea, mai primejdioas a poate chiar dec t cum o ncondeiase Masinca, pl acut a totu si si apropiat a, ispititoare si dulce ca p acatul nsu si, ml adioas a si vie ca v apaia si ca unda. Aci ab atut a la dezn adejde, aci de cea mai nebuneasc a veselie, c nd o credeai mai st lcit a, deodat a, pe nea steptate, p lp ia ntr- nsa, n alt ator, ceva mult semet si liber; schimb acioas a chiar la nf a ti sare: uneori rupt a de la sale, g albejit a, cu ochii t aiat i si stin si si numaidec t apoi dreapt a, rumen a si fraged a, cu buzele umede, cu privirea nrourat a, ar at nd la ecare dat a alta si p n a si nenorocita sa meteahn a i da un farmec mai mult, d nsa r am n nd pururi dorit a si niciodat a posedat a, asemenea acelor aburoase z ne, ice ale v azduhului si ale apelor, ce nu puteau mbr a ti sate de muritori. A, nu! prea scump nu pl atiser a cei doi nemernici, unul cu cinstea si altul cu viat a, fericirea de a o cunoa ste... ... si cerea st aruitor sprijinul meu ca s a- si duc a scopul la ndeplinire. Ii f ag aduii s a-mi dau toat a osteneala, dar o prevenii totodat a c a acela care avea asupra lui Pa sadia nr urirea hot ar toare nu eram eu, ci Pirgu. O v azui str mb nd din nas sub ret eaua albastr a cu bobit e...

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 128 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

S tiam c a ntre d nsa si Gore fusese ceva din care mult umit de cel alalt nu r am asese nici unul. In fat a se ar atau prietenii cei mai buni, c nd se vedeau ea i juca nainte c nt ndu-i: nenea Gore om frumos si c alare si pe jos si el, cu m na pe piept, numai n ploconeli, chem nd-o: Domnit a, M aria-ta, Lumin a tie, i spunea c a se a sterne la picioarele ei covor si i se vinde rob cu zapis ca la osmanl i; n spate ea din pu slama si din pezevenghi nu-l scotea, dorindu-i s a ajung a la balamuc sau la ocn a, iar el o njura cu foc, f ac nd-o putoare, paparud a, paceaur a si se ruga la Dumnezeu s a n-ul sontorageasc a de picioare p n a nu va apuca s a joace o dat a m acar tontoroiul pe morm ntul ei. Ei, ncheie Mima, la urma urmei, dac a trebuie, am s a m a iau bine si cu Pirgu. I-ar fost deocamdat a greu pentru c a Gore nu mai da pe la Arnote ni. I si limpezise n chipul cel mai fericit partea de mo stenire, v nz nd-o cu un pret aproape ndoit dec t spera unui cumnat, si aceasta adusese n viat a lui o schimbare ad nc a. Intrase n anul maimut elor, ceea ce se cam putea spune si, despre mine care, de unde mai nainte l ocoleam cu grij a, ajunsesem s a m a tiu dup a el. Era teatru. Cum ne nt lneam, f aceam pe gr abitul. M a ntreba ncotro si unde, si r apunsul era ntotdeauna acela si: La Arnoteni, adev arat ii Arnoteni. Se sup ara: O tii a sa ca gaia mat u, la gard am prins-o, la gard am legat-o. Vous devenez agaant avec vos Arnoteano; mai d a-i... Voyons, il faut etre s erieux. In afar a de njur aturile rom ane sti neao se, a c aror

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 129 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

deprindere i r am asese scump a, nu mai vorbea dec t frant uze ste si c t mai tare, ca s a-l aud a toat a lumea. Pe strad a, c nd vedeam c a se apropie vreo cocoan a, eu o stergeam pe partea cealalt a; dac a o si cuno steam, intram prin ganguri, prin curt i. Iar el, f ac ndu-i loc s a treac a, striga c t l lua gura: Regardez, mon cher, quelle jolie femme, comme elle est jolie, elle est jolie comme tout! Dup a ce se ndep arta cocoana, veneam nd ar at. M a primea indignat: Mais, mon pauvre ami, ne soyez pas idiot; vous etes b ete comme vos pieds! M a l asa si el si o lua nainte, cr ac an ndu-se, dup a c t iva pa si se oprea, si punea monoclul, se f acea c a m asoar a din v rful bastonului ceva sus pe case, apoi se ntorcea c atre mine, pufuind si d nd din umeri: Mais voyons, voyons. Urma o nelipsit a rait a prin pr av alii, ca s a tocmeasc a mobile pentru casa ce avea de g nd s a- si cl adeasc a n stil rom anesc, si pe la t rgul p aduchilor, dup a icoane; le aduna pe toate c te le g asea; n c teva zile un perete al od ait ei de hotel unde se mutase, pe calea Victoriei, se acoperise de sus p n a jos de preciste sc lciate si de sfrijit i, ntre alt ii un Sf nt Haralambie de neuitat, m asliniu, oros si cu ciuma n lant uri, sub picioare. Dar aceasta nu era nimic pe l ng a altceva care, dac a a s tinut la d nsul, ar trebuit s a m a ngrijoreze, ceva de necrezut si totu si: Pirgu cump ara cart i. Int lnindu-l odat a cu patru volume frumu sel legate la subt ioar a, e lesne de nchipuit capul meu c nd am citit pe scoart e numele Montaigne. Ce ti-a venit, am exclamat, s a iei pe Montaigne?! Ei, mi zise, cu un z mbet nduio sat, oricum, Montaigne e dr agut ,

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

are p art ile lui. In felul acesta si da p arerea n toate discut iile dintre noii s ai prieteni, avocat i cu renume sau profesori universitari, oameni n urcare si de viitor; pe cei vechi de breasla lui nu-i mai b aga n seam a, se f acea c a nici nu-i cunoa ste si era pentru mine o neasemuit a petrecere s a merg n localul unde, spre miezul nopt ii, Pirgu lua o n a gustare, indc a, venit i ntr-adins jur mprejur la mese, tot i stricat ii, toate lichelele Bucure stilor st ateau ciorchin a. Cine o ala, frate? se ntrebau unii pe alt ii. E englez, si r aspundeau, putet i s a-l si njurat i, nu nt elege. S i-l njurau, si de la u s a si de dup a st lpi si de sub mese se auzea strig nduse: Gore, Goric a! Dar el, nep as ator, ca si cum nu de d nsul ar fost vorba, m nca si bea si aprindea tig ari scumpe cu at ta mai mare poft a cu c t adesea era din paralele lor. De si se nv rtise de c art i de intrare la dou a cluburi mari, Pirgu mergea zilnic la tripoul s au de ba stin a ca s a se groz aveasc a cu banii i tinea tot i la el si s a se dea la Pa sadia cu care era certat, s a-l ia de sus. Tot h rt uindu-se astfel, se nt mpl a ca acesta s a-i c stige odat a o sum a bunicic a. In loc s a plece frumos s a- si g aseasc a scumpii amici, viitori mini stri, ca s a-i aud a vorbind despre Bergson si despre conferint a de la Haga, Pirgu se nc ap a t n a s a- si scoat a paguba. Int ar tat de r aceala t aioas a a lui Pa sadia, de r njetele si de m r ielile ustur atoare ale celor pe cari i jicnise, se tulbur a, juc a brambura si pierdu, pierdu tot o avere. Inainte de zori, Pa sadia, care luase grosul, se retr agea, l as ndu-l n seama tinichelelor s a-l scuture si de f ar mituri. C nd, mai ntors pe dos dec t ns a si buzunarele sale, intr a

Pagina 130 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

dimineat a acas a, i c a sun a pe Sf ntul Haralambie pe care, nvinuindu-l c a i-a f acut ursuzluc, l smulse din cui si-l arunc a pe fereastr a n curtea din auntru a hotelului. Dac a s-a crezut cumva c a s-a mai nf aptuit n veacul nostru p ac atos minunea unei icoane c azute din cer, nu stiu, se nt mpl a ns a alta la care m arturisesc c a nu m a a steptam, mi-a fost chiar ciud a; nu mi-a s nchipuit ca un calic ca d nsul s a aib a droturi a sa ml adioase si tari. Nu mai t rziu de seara urm atoare, mp acat cu Pa sadia dac a nu si cu soarta si senin, Gore se nint a iar a si, gata de lupt a, la Arnoteni. Merg nd ntr-o zi acolo cu Pantazi, c atre amiazi, d adeam de o t n ar a, nou a necunoscut a, care, cu un picior gol pe un scaun, dregea, c nt nd ncet, un ciorap. La intrarea noastr a, ridic nd capul, ro si p n a n albul ochilor. V azui atunci pe Pantazi, palid ca un mort, d ac ndu- si m na la inim a: Doamne, l auzii, soptind, cum i seam an a! F aceam astfel cuno stint a duduii Ilinca Arnoteanu. S tiam c a mai era o fat a, cea mai mic a, pe care o luase din leag an s a o creasc a o sor a a maioresei, de la Piatra-Neamt , v aduv a cu dare de m n a si f ar a copii. Cei saisprezece ani ai Ilinc ai se dep anaser a alintat i n pacea acelui romantic tinut cu z ari tainice ce trebuise s a le amintit bunilor cavaleri de la cari i se trage numirea, dulcea lor Suabie. Porecla de nemt oaic a ce Mima i dase acestei surori noi i se potrivea nu numai din pricina locului de unde venea, dar si a nf a ti s arii. Blajinul soare moldovenesc i crut ase poleiala stins a a cosit elor si albeat a sidee a pielei, aproape nere sti am ndou a; goal a, cred c a s-ar v azut lumi-

Pagina 131 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

noas a n ntuneric. P arint ii erau cum nu se putea mai m ndri de d nsa; Elvira nu nceta s a-i tot laude frumuset ea si Maioric a s rguint a; nesilit a, ne ndemnat a m acar, Ilinca fusese ntotdeauna premianta nt ia si se preg atea s a treac a dou a clase ntr-un an nu degeaba purta ea numele acelei nt elepte si nv a tate domnit e, str abun a, dup a Negoieni, ica lui Petra scu-vod a si apoi cine nu stia c a pana unui Arnoteanu, Enache al doilea, nsemnase nceputul rena sterii literelor rom ane? Sta ntr-adev ar ziua ntreag a cu nasul n carte, tol anit a si ascunz ndu- si cu grij a picioarele ca si cum i-ar fost ru sine c a erau a sa mici. Lipsit a de vioiciunea v rstei sale, i era sil a de r s si de glum a, si n c aut atura ei sever a, care-i n asprea tr as aturile copil are sti nc a ale fet ei, se citea ne ng aduint a pentru cele ce vedea petrec ndu-se n juru-i. Primisem s-o ajut s a- si revad a c teva materii la cari se credea mai slab a. Intre timp, mai vorbind si de una-alta, m-a uimit c t de cuminte cap avea, ce s an atos judeca si limpede. Spun ndu-i odat a ce rar e s a g ase sti pe cineva care s a nvet e ca d nsa numai de pl acere, mi observ a c a ea nv a ta cu pl acere, dar de nevoie, ca s a aib a o meserie. Cum, dar nu avea s a e bogat a? se stia doar c a era singura mo stenitoare a m atu sii sale care, mult umit a unei pensii grase, ad aoga n ecare an la capete aproape tot frumosul ei venit. Chiar a sa, dar averea, pe l ng a c a se poate pierde, nu e o piedic a la o meserie; dimpotriv a. Cu numele ei? De ce nu? a lucra nu e o ru sine; munca nnobileaz a. Tocmai, cu numele ei avea s a-i stea si mai bine belferit a asta voia s a se fac a avea s a e mai pret uit a si mai respectat a; respectat a: lucrul la care

Pagina 132 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 133 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

tinea mai mult ca la orice. Numele ei, stia bine ce i se datora si ce-i datora: prestigiul lui, viu nc a, i se revelase nainte de a-l cunoa ste. La un examen, un inspector tant o s, mirat de r aspunsurile micut ei eleve Arnoteanu Ilinca, ntrebase dac a nu era cumva din neamul istoric al Arnotenilor si a nd c a da, i zisese duduie si g asise pentru d nsa cuvinte m agulitoare, d nd-o de pild a; si c nd mergea cu m atu sa ei la doamna Elena Cuza, care le era vecin a, de ce aceasta tinea ntotdeauna s-o a seze l ng a d nsa, la locul de cinste? pentru c a era o adev arat a Arnoteanc a. Da, marele nume de dreg atori, de c arturari si de ctitori, ea avea s a-l poarte cu demnitate; destul se ntrecuser a s a-l p ateze surorile ei. A! acele surori, le g asea de jelit, re ste, dar mila ce-i f aceau nu o mpiedica de a le os ndi cu asprime; de ce nu se st ap niser a si ele ca d nsa, de ce nu luptaser a mpotriva rei? S i aam c a, n ciuda r acelii ei fade dinafar a un lapte de pas are la gheat a s ngele ncins al bunic ai vorbise de timpuriu si ntr- nsa; avusese aprinderi ale simt urilor groaznice, cunoscuse chinul nopt ilor crude c nd biata ei carne se r asucise toat a sf r ind de dor, fusese bolnav a, crezuse c a nnebune ste, dar preferase orice necinstei. G asind pesemne c a mersese prea departe cu dest ainuirea, schimb a cu st ng acie vorba si m a ntreb a dac a credeam c a avea s a treac a am ndou a examenele. Cu lini stea mea de zile mari i r aspunsei c a nici unul. Inainte de cel dint i avea s a e m aritat a si nainte de al doilea plecat a din tar a. Lucrul se hot ar se. In clipa c nd, z arind-o, Pantazi fusese at t de viu izbit de asem anarea ei cu Wanda de odinioar a, vechea lui patim a se

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 134 din 147 Inapoi

rede steptase. Indr agostirea aceasta, unic a n felul ei, nu fu treptat a, cu ncolt it si dat n p rg; ea izbucni dintr-o dat a p rdalnic a, pustiitoare si Pantazi nici nu ncerc a m acar s a i se mpotriveasc a, se l as a s a mearg a c t mai ad nc, p n a la fund, g asind o voluptate n a se at t a si suferi. Tot timpul se g ndea la d nsa, vorbea numai de d nsa, m a ruga s a-i vorbesc de d nsa orice, r au chiar, dar s a e de d nsa. S i bea. De si nu mai mult ca de obicei ar fost si greu acum se mb ata tun si turt a; a trebuit de vreo dou a ori s a-l sui n c rc a la el acas a. Noaptea, t rziu, mergea cu mine s a dea t rcoale, pe furi s, casei Arnotenilor, se apropia tremur nd de fereastra od aii unde-i dormea preaiubita. Ce avea de g nd a-i spune acesteia, lucruri minunate si bine aduse, adesea nduio s atoare, mi le spunea mie; pe d nsa o ocolea, c nd se aa n fat a ei se f st cea, ng na ceva ne nt eles si fugea, indu-i fric a si s-o priveasc a. Cum ns a taina lui nu mi-o ncredint ase dec t mie, n nv alm a seala sporind a de la Arnoteni, lucrul trecea neb agat de seam a. S i f ar a ndoial a nici n-ar mers mai departe dac a, ndemnat de prietenia cea mai curat a pentru am ndoi si convins c a le fac cel mai mare bine, nu mi-a s pus eu n cap s a-i unesc prin c as atorie. Intr-o sear a, pe trezie, cum se pornise iar s a-mi ndruge c t de mult o iube ste, i-am spus verde c a m a ndoiam. I se p area numai; s a fost adev arat, era p n a atunci m acar logodit. Ce a stepta s a se dea pe fat a si s a-i cear a deschis m na? G aseam c a nu stia s a- si pret uiasc a norocul de a nt lnit din nou ntrupat peste mai bine de treizeci de ani visul s au de iubire, si de data asta des av r sit, ntr-o int a de

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 135 din 147 Inapoi

Intregul ecran

aceea si teap a cu d nsul. Da, dac a ar fost ceva serios, o clip a nu s-ar codit s a- si pun a avut iile toate la picioarele acestei fermec atoare copile ce r as arise n amurgul lui clar a ca luna nou a n acela al soarelui. S i s-ar g ndit, mai nainte de orice, c a Ilinca putea s a e, si n cur nd chiar, a altuia; cu frumuset ea, numele si starea ei ar r amas parc a mult a vreme nem aritat a? Auzind acestea, Pantazi, care p n a atunci m a ascultase ca prostit, m arginindu-se a m a ng na uneori, papagalice ste, tres ari deodat a, se reculese. F acusem s a-i zb rn ie n suet coarda geloziei, de steptasem simt im ntul ad nc omenesc c a e mai put in dureros s a nu ai ceva dec t s a-l aib a altul, femeia mai ales. Pricina Ilinc ai era astfel c stigat a; a doua zi avui de sust inut fat a de d nsa pe a lui. D adui asupra prietenului pe larg, cinstit, toate l amuririle, num arai toate avantagiile ce ar urmat s a rezulte pentru d nsa si ai s ai din m ariti sul pe care veneam s a i-l propun. M a asculta cu r aceala ei obi snuit a dar nu-mi ceru timp de g ndit si-mi declar a c a dac a, n ce privea bog a tia lui, spusele mele erau numai pe jum atate adev arate, ea era gata s a primeasc a. Consimt am ntul p arint ilor si al m atu sii ind ca si c ap atat, nu mai era primejdie de nici o piedic a; m a n selam numai crez nd c a lucrurile aveau s a se petreac a n lini ste, f ar a bucluc, socoteam ca si cum n-ar mai fost si Pirgu. De c nd se ntorsese la Arnoteni parc a dase n el strechia. Se ducea, venea, intra si ie sea pe toate u sile, s-ar zis c a nu era unul singur. Pont ii i aducea acum cu ridicata, pe c apr arii. S i prinsese mare dragoste de Maioric a pe care nu-l mai sl abea, l giugiulea, l pupa, i b aga

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

limba n gur a. Pe nserate plecau mpreun a si se ntorceau spre miezul nopt ii tot asemenea, din ce n ce mai voio si. Nou a nu ne mai vorbea dec t de Maioric a, l admira; nici nu ne nchipuiam noi ce crai era: scosese din mint i o feti scan a de numai de cincisprezece ani, o bombonic a fat a mare si-l ndemna pe Pantazi, care apleca ochii si schimba fet e-fet e s a nu se lase mai pe jos c a doar nu-l iertase Dumnezeu ca pe Pa sadia. Cur nd Maioric a avu de isp a sit ustur ator acea lesnicioas a cucerire si tot Gore, care i-o rostuise pe de-a-ntregul, l ncredint a ngrijirilor doctorului Nicu. Dar ca tic alo sie ce mai nsemna aceasta pe l ng a ce se pusese la cale n tain a, la fel ca m ariti sul Ilinc ai si n acela si timp. Il aai chiar de la Pirgu, la o spum a de drojdioar a, n gura piet ei, ntr-o dimineat a dup a chef. Aiura el ori si b atea joc de mine? deoarece asemenea lucruri credeam p n a atunci c a se petreceau numai n foiletoanele-fascicole; uitam c a suntem la port ile R as aritului. Consider nd femeia ca o simpl a marf a si doar at t, v azuse n Ilinca una de pret si se pusese pe treab a, mprejur arile ind de partea lui. Cu toate paralele, multe, ce de la venirea noastr a se v nturaser a n cas a la Arnoteni, ace stia, p atima si de risip a, erau si mai str mtorat i ca nainte, str mtorat i grozav, pe c nd Pa sadia, pe care norocul nu-l mai p ar asea la joc o clip a, nu mai stia ce s a fac a cu banii. Pirgu socotise c a din mbinarea acestor st ari de lucruri putea trage foloase mari si, cu dib acia lui codo seasc a, izbutise s a conving a pe Elvira s a- si v nd a fata, ier pe Pa sadia s-o cumpere, pe un pret monstruos ca fapta ns a si si din care avea s a ia el partea leului.

Pagina 136 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 137 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Acum dam eu de rost plimb arii ce se hot ar se s a facem, n cur nd, la m an astirile din mprejurimile ora sului; la una din ele, de maici, unde aveam s a m g azduit i noaptea, Ilinca, amet it a, avea s a e l asat a f ar a ap arare prad a lui Pa sadia. Ca s a z ad arnicesc nf aptuirea nemernicului plan era, odat a ce stiam de el, o juc arie si voiam s a fac n a sa fel ca totul s a r am ie ngropat n t acere si uitare, cum s-ar si nt mplat dac a, ndat a dup a ce ne desp art isem, Pirgu, nt lnind pe Pantazi, nu i s-ar spovedit si acestuia ca mie. Am fost recunosc ator mprejur arilor cari au f acut s a nu u de fat a la ceea ce urm a peste c teva ceasuri. La Arnoteni, nainte de masa de la pr nz, la care Pa sadia fusese tocmai poftit de Pantazi, din salon, unde ace stia r amaser a singuri la aperitiv, se auzir a deodat a r acnete, bu seli, bufneli, zgomot de lucruri r asturnate si de sticl a ce se sparge si cred c a se poate nchipui f ar a cazn a mutrele f acute de aceia ce alerg nd acolo v azur a pe Pa sadia si pe Pantazi nc aib arat i n chelf aneala cea mai dezn ad ajduit a, tr ag ndu si palme, pumni, picioare, rostogolind a-se pe jos, c nd unul deasupra, c nd cel alalt. S i Pantazi fu omul cel mai ciufulit si mai h art anit ce vreodat a ceru, cum f acu el atunci, m na unei fete, chiar nu adev arat a Arnoteanc a. M a ncuno stiint a de acestea toate, aiurit nc a, Pirgu, dup a ce primisem de la cei doi lupt atori c te un r av a sel; ecare m a ruga ca, n vederea unei r afuieli cu cel alalt pe calea armelor, s a-i slujesc de martor si s a-i g asesc un al doilea. Imi fu mai u sor dec t a s crezut s a mpiedic ie sirea pe teren. S tiam frica ce, n ciuda ruperii lui de lume, Pa sadia

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

avea de p arerea acesteia, a sa c a, nf a ti s ndu-i greaua atingere ce ar adus renumelui s au de monsieur darea n vileag a dedesubtului acelei afaceri, care numai de onoare nu se putea numi, nu d adui gre s, cum nu dete nici Ilinca cer nd st aruitor, dup a povat a mea, ca nt i dar de logodn a renunt area la duel. Mai mult dec t la plictiseala mea, m a g ndisem c a s-ar putut ca Pa sadia s a aib a m na nenorocit a si s a-i strice bietei fete tot rostul. Estimp, d nsa scrisese m atu sii din Moldova s a vie. In loc de una i sosir a ns a dou a. Marea amur a alb a si ro sie fusese cobor t a de pe palatul de la Pandina. Cu tac mul ei, cum spunea, de dobitoace curate un pa pagal, doi c ini si trei pisici si necurate o slujnic a frant uzoaic a, un fecior italian, un buc atar tigan si doi muzicant i, unul ceh, altul neamt print esa Pulcheria plecase la Bucure sti. Cu dou a zile nainte, Dospinescu, b atr nul s au vechil, golise patru od ai mari de hotel ca s a le umple apoi cu calabal cul ei de c al atorie, luase cu chirie dou a B usendorfer, tocmise un muscal de zi si unul de noapte. R asf a turi de cocoan a mare. Se cuvenea s a i se treac a ns a cu vederea chiar altele mai vinovate pentru c a era si o mare artist a. Salonul ei muzical de la Paris si mai ales luminatul sprijin ce g asiser a la d nsa ca ncep atori mult i dintre aceia, compozitori sau virtuo si, a c aror faim a fusese net ag aduit consacrat a n urm a, sc apase numele print esei Canta de uitare, l nsemnase la loc de cinste n istoria muzicei din a doua jum atate a veacului trecut. Era aam prietena cea mai veche a lui Pantazi. In 1863, cneazul

Pagina 138 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Canta, venind la Bucure sti pentru ni ste pricini, fusese g azduit c teva luni cu fetit a lui la domnit a Smaranda, unde boierimea se mbulzise ca s a aud a c nt nd la clavir pe mica Pulcherit a. De aceea si etate cu ***, tr aiser a acolo ca o sor a cu un frate si-i nduio sa pe am ndoi amintirea acelei vremi, rev az ndu-se a sa cum erau atunci: ea r as arit a si negricioas a, ndr azneat a si npt a, el b alan si m arunt, sos si pl ap nd. Dup a plecarea lui din tar a, d nsa r am asese singura persoan a din lumea mare de la noi cu care p astrase leg aturi, si scriseser a, se nt lniser a la Milano, la Bayreuth, la Paris. Se simt ise dar dator s-o vesteasc a numaidec t c a se hot ar se s a-i ia nepoata de nevast a. O nt mpinase la Milcov. D nsa abia-l recunoscuse sub noua lui nf a ti sare si g asise minunat a istoria schimb arii lui de nume. S i fu ner abd atoare s a cunoasc a pe Ilinca. Lunga ntrevedere a m atu sii cu nepoata aduse ceva cu totul nea steptat: la desp art ire, cucerit a, print esa, a c arei trec atoare c asnicie tot cu un Canta, dintr-o alt a ramur a, fusese stearp a, f ag adui solemn Ilinc ai c a avea s-o neze. Bucuria cu care primeam aceast a stire mi-o strica n parte o alta. Ca s a-i fac a celeilalte m atu si pe plac, Ilinca se nvoise s a nu e nunta n mai, luna Mariei, ceea ce nsemna o nt rziere de aproape trei s apt am ni care-l nemult umea viu pe Pantazi. De c tva timp acesta era tot pe g nduri, nelini stit, tulburat. Intr-o sear a tinu s a m nc am la el acas a numai noi doi. Nu fu ca s ami spuie ceva deosebit. T rziu, plec nd mpreun a, ne suir am ntr-o birj a care p area c a se aa nt mpl ator la colt ul str azii, dar care-l a stepta;

Pagina 139 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 140 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

v azui c a, f ar a s a e ndreptat, birjarul ne scoase, pe unde nu stiu, afar a de ora s. Eram obi snuit cu asemenea plimb ari; n anul ce trecuse se nt mplase adesea, c atre toamn a, s a ie sim noaptea la c mp ca, de pe vreo movil a, s a c aut am pe Fomalhaut la dunga z arii. Dar n acea noapte posomor t a nu erau stele, nici lun a, cerul era acoperit ntreg si totu si se vedea aproape ca ziua, deosebeai tot, copacii p areau chiar luminat i pe din auntru. La o cotitur a, Pantazi porunci s a opreasc a si m a pofti s a cobor si s a-l urmez. Mai departe se n alt a, c ascat a toat a si f ar a acoperi s, o ruin a. Hanul dracului, zise Pantazi. Sunt numai aici n Ilfov mai multe, toate cu istoriile lor oroase de t lhari si de stai; n asta am f acut odat a un chef noaptea, la lumin a de masalale. B agai de seam a c a ne f acusem acum trei; ca din p am nt se ivise o tiganc a, o tiganc a b atr n a, n zdrent e. Dupa c teva cuvinte schimbate cu Pantazi n tig ane ste, se l as a pe vine si ncepu s a vr ajeasca, arunc nd bobii pe un taler. Ascult ndu-i spusele, lui Pantazi fat a i se f acuse ca de cear a iar ochii i sticleau ca dou a m argele albastre. C nd tiganca se ridic a, el i dete un ban de aur si plecar am napoi. E ciudat, murmur a cu glas stins, din bobi nu se deslu se ste dec t un semn de moarte. Imi ascunsei indignarea c a un om ca d nsul s a aib a asemenea eresuri proste sti. S i num aram c te zile mai erau p n a la sf r situl lunii. Pornisem s a bag formele de cununie si avocatul print esei da zor celor de nare. Nep asarea cresc nd a ce Ilinca ar ata de acestea toate

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 141 din 147 Inapoi

ajunsese s a m a supere tot a sa ca felul s au jicnitor de a se purta si vorbi, si cu str ainii si cu ai s ai, si o b anuiam c a nu era sincer a c nd, cu z mbetul bunicii din portrete, mi spunea c a, dac a nimic nu s-ar ndeplini, pentru ea n-ar nsemna dec t un an de scoal a pierdut si s-ar ntoarce f ar a p arere de r au de altceva la Piatra. Nu voise s a primeasc a de la Pantazi nici un giuvaer, zic nd c a ce putea pe l ng a cele ale domnit ei Smaranda? Ceruse numai s a-i cumpere un aparat de fotograe. Fu unealta de care soarta ei se sluji ca s a se mplineasc a. Intr-o dimineat a, v az nd n faetonul l apt aresei o fetit a, pare-se caraghios mbr acat a, Ilinca pusese s a i-o aduc a s-o fotograeze. Abia sculat a dup a scarlatin a, fetit a i trecu boala. La nceput a sa u soar a c a se crezu c a avea s-o fac a pe picioare, izbucni deodat a cu at ta putere nc t cu tot i doctorii din Bucure sti si cel adus n mare grab a de la Viena, cu tot milionul f ag aduit cui va sc apa-o, Ilinca se stinse. In dimineat a mort ii ei chiar, prin c teva cuvinte scrise, Pantazi m a rug a s a v ad eu de nmorm ntare. Nu stia c a-mi cerea ceva mai presus de puterile mele. Imi trebuia cineva s a m a ajute si nu cuno steam pe nimeni mai priceput ca Pirgu. Plecai deci s a-l caut dar nu fu treab a u soar a. Din Du sumea n Vitan, din Geagoga n Obor, schimb nd birj a dup a birj a, i-am c alcat de-a r ndul si de mai multe ori toate culcu surile, f ar a a-i da de urm a. Din tot i pe cari i-am ntrebat despre el numai Haralambescu l v azuse n ajun, seara, la Mo si, beat ca un porc, cu o descult a bort oas a n luna a noua. Pe la dou a dup a pr nz renunt ai la c autare si m a hot ar i s a-mi iau inima n dint i si s a-mi ndeplinesc sin-

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

gur trista misie. Dar nainte, cum nu gustasem nimic de seara trecut a si simt eam c a m a ajungea oboseala, intrai la Cap sa s a m a ntremez cu o cafea si un kirsch. C nd acolo de cine s a dau cu ochii? de Gore, de Gore Pirgu n int a. C atr anit si la fat a ca catul, njura sup arat. Credeam, i zisei, ca dup a succesul de asear a s a te g asesc mai mult umit. R nji larg: A fost di granda, era s a fete pe mine, pe onoarea mea! S i, n vreme ce-mi sorbeam cafeaua si kirsch-ul, i spusei de ce era vorba. Nu fu nevoie s a-l rog ca s a ia totul asupra- si. Ii d adui m n a liber a si nu avui de ce s a m a c aiesc. Ilinca fu prohodit a domne ste, ca mp ar atesele de la Bizant c nd a treia zi, cea mai frumoas a de mai, o duser am la l aca sul de veci cu toate orile de Bucure sti. Ce m a izbi la acea nmorm ntare nu fu nici dezn adejdea nveninat a poate de remu scare a m atu sii de la Piatra, nici jalea, desigur ndoit a, a p arint ilor ce o dat a cu copila pierdeau si cea din urm a n adejde de mbun at a tire a soartei, nici aerul neru sinat de mult umire al surorilor cari o pismuiser a pe r aposat a si o urau dup a cum si d nsa le despret uise ceea ce m a izbi si m a ngrijor a totdeodat a fu lipsa lui Pantazi. Inainte ca Pirgu s a- si sf r sit cuv ntarea, m a ntorsei n ora s, st ap nit din ce n ce mai mult de g ndul c a Pantazi si f acuse seama. Dar, trec nd pe la ferestrele joase ale birtului frant uzesc, prin jaluzelele desf acute, l v azui la masa ce i se oprea de obicei n colt ul cel mai ad apostit, m nc nd si b nd lini stit cu poft a. S i de atunci nu mai c alc a n cas a la Arnoteni si nu mai pomeni de Ilinca niciodat a ca si cum nici n-ar fost...

Pagina de titlu

Pagina 142 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

* equivalences ...de trei luni reluasem cu Pantazi traiul de anul trecut, mesele prelungite dup a miezul nopt ii, hoin arelile p n a dimineat a prin mahalalele necunoscute, cu ulit e pustii. Frunzi surile sunau acum a toamn a si erau ad nci ca niciodat a parc a, si grele, c nd s-ar zis c a ntr-adev ar mersul vremii l nceze ste, amurguri cople sitoare. Int mpl ndu-mi-se s a adorm n puterea unuia, am avut un vis care a r amas cel mai frumos din ntreaga mea viat a. Se f acea c a la o curte veche, n paraclisul patimilor rele, cei trei Crai, mari egumeni ai tagmei prea senine, slujeau pentru cea din urm a oar a vecernia, vecernie mut a, vecernia de apoi. In lungile mante, cu palo sul la coaps a si cu crucea pe piept si afar a de scarlatul tocurilor, nve sm ntat i, mpanglicat i si mp ano sat i numai n aur si verde, verde si aur, a steptam ca surghiunul nostru pe p am nt s a ia sf r sit. O lin a c ntare de clopot ei ne vestea c a harul dumnezeiesc se pogor se asuprane: r ascump arat i prin true aveam s a ne redob ndim naltele locuri. Deasupra stranelor, scutarii nev azut i cobor ser a prapurele nstemate si una c te una se stinseser a cele sapte candele de la altar. S i plecam tustrei pe un pod aruncat spre soare-apune, peste bolt i din ce n ce mai uria se n gol. Inaintea noastr a, n port b alt at de m asc arici, sc al amb aindu-se si schimonosindu-se, top aia de-a-ndaratele, utur nd o n afram a neagr a, Pirgu. S i ne topeam n purpura asnt itului... Eram sub impresia acestui vis c nd, intr nd odat a la cafenea, dup a Ie sire

Pagina de titlu

Pagina 143 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 144 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

nout a ti, aam c a Pa sadia murise. Sf r situl lui avu r asunet, dar nu prin el nsu si, ci pentru felul cum se petrecuse. In timpul din urm a, Pa sadia, care nu se mai vedea nic aieri, tr aia cu Ra selica Nachmansohn. Era ndeob ste cunoscut a frenezia crud a cu care aceasta se deda la o anume voluptate si care ndrept a tea porecla de lipitoare ce-i dase Goric a. Inver sun ndu-se asupra pr azii voluntare, mult nu-i trebuise ca s-o dea gata; cu cel din urm a strop de vlag a b arb ateasc a t snise si s ngele si inima ncetase s a mai bat a. Vrednic a de marea s a str abun a Iudita, Ra selica nu- si pierduse rea, si desprinsese p arul din m inile calde nc a ale mortului, se mbr acase cu ngrijire si netulburat a se dusese la comisarul de polit ie s a cear a s a ia m asuri pentru ridicarea le sului, ceea ce, cu ncuviint are de sus, se si f acu, n t acere n mprejurarea aceasta scandalul n-ar fost oare de prisos? a sa c a, n rev arsatul zorilor, ca de obicei, Pa sadia se ntorsese, pentru cea din urm a oar a acas a. Am mers numaidec t acolo. C nd m-am apropiat de locuint a f ar a bucurie, deasupra copacilor din gr adina f ar a ori se n alt a, n lini stea serii, un st lp de fum. M na credincioas a si f acuse datoria; n hainia lui, omul izbutise s a s av r seasc a dup a moarte cea mai ranat a dintre nelegiuiri. Am depl ns pieirea acelei opere m aret e dar nu si pe a autorului. Pa sadia s-a stins la zenit; veninul, veghea, vit iul i mistuiser a trupul f ar a a-i v at ama c tu si de put in ns a duhul care- si p astrase p n a la sf r sit toat a recea-i limpezime, sc nteietor ca un luceaf ar n cle starul nopt ilor de ger. S i a mai avut norocul s a moar a nainte de a silit s a ndure dup a r azboi, din nou, la b atr net e,

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

umilint a s ar aciei, nainte de a suferi si mai dureroas a poate, arsura dezam agirii si a dezmint irilor de a vedea c a nu el, ci Pirgu avusese dreptate, de a-l vedea pe Pirgu nsu si de mai multe zeci de ori milionar, nsurat cu zestre si desp art it cu lodorm a, pe Pirgu prefect, deputat, senator, ministru plenipotent iar, prezid nd o subcomisie de cooperare intelectual a la Liga Nat iunilor si oferind colegilor s ai str aini venit i n Rom ania cu pantahuza sau n anchet a o somptuoas a si si barit a ospitalitate n castelul s au istoric din Ardeal. Nu l-am v azut pe Pa sadia mort; c nd am sosit eu se puneau pecet i, iar r am a sit ele, potrivit voint ei sale, i fuseser a n prip a ridicate si pornite de Iancu Mitan undeva afar a din Bucure sti, poate la munte. Pantazi, care- si v nduse n sf r sit si pr av alioara de la B ar a tie, nu avea de ce s a- si mai nt rzie plecarea. In ajunul ei, am cinat mpreun a la birtul din Covaci. Nu departe de masa noastr a, mai frumoas a si mai nep as atoare ca oric nd, Ra selica si nf a ti sa noul logodnic, un soi de brotac cu ochi bobo sat i, bondoc si bont. L autarii nu uitar a s a c nte acel vals domol care era una din sl abiciunile lui Pantazi, valsul voluptuos si trist n leg anarea c aruia p lp ia, nostalgic a si sumbr a f ar a sf r sit, o patim a a sa sf sietoare c a ns a si pl acerea de a-l asculta era amestecat a cu suferint a. De ndat a ce coardele nc alu sate porniser a s a ng ne amara dest ainuire, ntreaga sal a amut ise. Tot mai nv aluit a, mai joas a, mai nceat a, m arturisind duio sii si dezam agiri, r at aciri si chinuri, remu sc ari si c aint e, c ntarea necat a de dor se ndep arta, se stingea, suspin nd p n a la cap at pierdut a, o prea t rzie si zadarnic a

Pagina 145 din 147 Inapoi

Intregul ecran

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Pagina 146 din 147 Inapoi

Intregul ecran

chemare. Pantazi si sterse ochii umezi. Am umblat cu d nsul, n sus si n jos, toat a noaptea, pentru ca, spre dimineat a, s a nemerim tot n piat a orilor, la Curtea-Veche. L ng a mprejmuirea bisericii cu turla verde, lic area soas a o lumin a slab a care ne atrase. Cineva o aprinsese la c ap at iul unei moarte ce z acea cuviincioas a pe o rogojin a. S a nu mi se spus, n-a s crezut c a era Pena Corcodu sa; cum a s putut recunoa ste n chipul acela blajin cu tr asuri ginga se pe nsp aim nt atoarea furie de anul trecut? In z mbetul buzelor ei nvinet ite si n privirea ochilor s ai r ama si deschi si era o duio sie extatic a; femeia care fusese nebun a din iubire p area s a murit fericit a: poate c a n acea scurt a clip a a sf r sitului, cuprinz atoare de ve snicii, i se ar atase aievea m ndrul cavaler-gard, n int a c aruia se r asfr ngeau ntrunite str alucirile a dou a cununi mp ar ate sti. Seara nsot eam p n a la granit a pe un gentleman ras si cu barbet i scurt i, n tinut a elegant a de c al atorie un str ain. Stam n vagonul restaurant la o mas a, fat a n fat a, si nu g aseam s a ne spunem unul altuia nimic. Noaptea pogor se repede. S i mi-am adus aminte de acela care ncetase s a mai e, de omul ce-mi p aruse un prieten de c nd lumea si adesea chiar un alt eu- nsumi, de Pantazi, c nd m-a ntrebat ce s-ar putea s a bem.

Inchide

Ie sire

equivalences

Pagina de titlu

Cuprins
Craii de Curtea-veche Int mpinarea crailor Cele trei hagial curi

Pagina 147 din 147 Inapoi

Spovedanii Asnt itul crailor

Intregul ecran

Inchide

Ie sire