Sunteți pe pagina 1din 18

1.

CARACTERELE JURIDICE muncii In privinta salariului, a efectul declarativ al iesirii Ior din
ALE TRANSMITERII MOSTENIRII indemnizatiei de concediu si a indiviziune
Enumerare. - transmisiune pentru pensiei neincasate de defunct. - legea care va cârmui devolutiunea
cauzä de moarte,-caracter universal. "In cazul dëcesului salariatului mostenirii In cazul conflictului In timp
, - caracterunitar, -caracter drepturile bãnesti care i se cuvin al unor legi succesorale succesive
indivizibil. pânä Ia data Ia care s-a produs 3.Capacitatea succesorala.
Transmiterea mostenirii decesul se plãtesc sotului Conditii pt a mosteni. def. care
este o transmisiune pentru cauzã de supravieuitor. copiilor sau pãrintilor, sunt persoanele care au
moarte (mortis causa) Intrucât se iar in lipsa acestora se plátesc capacitate succesorala
produce numai In urma si prin efectul celorlalti motenitori in conditiile Pt a putea succede trebuie
mortii fizice constatate sau dreptului comun". neaparat ca persoana care
judecätoreste declarate a unei Rezultã cã In privina succede sa existe in mom deschiderii
persoane fizice . salariului neIncasat de persoana succesiunii. Rezulta ca orice
Precizám Insa, cä normele decedatã nu se aplica principiul persoana care exista in mom
care guvemeazã transmisiunea unitätii mostenirii, legea speciala deschiderii mostenirii are capacitate
succesoralä sunt, In principiu, stabilind mai multe derogari de Ia succesorala ,adica are capacitatea de
aplicabile si persoanelor juridice ori dreptul comun; a mostenii ,de a culege o succesiune
statului, In cazurile si in mäsura in Transmiterea mostenirii .Dovada existentei in mom
care ei se prezintä In calitate de este indivizibilà in sensul ca deschiderii mostenirii
dobânditori ai patrimoniului sau ai acceptarea sau renuntarea Ia incumba aceluia care pretinde dr
unor bunuri din patrimoniul mostenire are caracter indivizibil. asupra mostenirii si care poate sa fie
persoanei fizice decedate. neputând avea ca obiect numai o mostenitorul in cauza dar si
Transmiterea rnostenirii parte din mostenire. Cu alte cuvinte, succesorii sai in drepturi in cazul in
este o transmisiune universala fiecare mostenitor trebuie sá accepte care mostenitorul a fost in viata la
Intrucât are ca obiect patrimoniul mostenirea potrivit vocatiei data deschiderii mostenirii si ulterior
persoanei fizice decedate, ca succesorale sau sà renunte Ia ea. a decedat Dovada vizeza nu numai si
universalitate juridicã, adicá nu atat existenta persoanei ,ci mai
totalitatea drepturilor si obIigatiilor 2.Data deschiderii mostenirii ales corelatia ei cu mom mortii celui
care au valoare economicä si care au Stabilirea datei deschiderii care lasa mostenirea .
apartinut defunctului. Prin caracterul mostenirii. Deoarece mostenirea se Persoanele care au capacitate
universal al transmisiunii mostenirii deschide "prin moarte" data succesorala sunt:
se explicã deosebirile fatã de deschiderii ei coincide cu momentul a.Persoanele fizice in viata la data
transmisiunile prin acte intre vii. mortii celui care lasa mostenirea'. deschiderii succesiunii au capacitate
Deci obiectul Instrãinãrii nu esté Rezultã cã persoana care pretinde succesorala fara deosebire de rasa
patrimoniul vânzãtorului, ci o masã mostenirea sau anumite drepturi ,nationalitate,origine etnica ,limba
de bunuri din acest patrimoniu, dar asupra mostenirii, indiferent cã isi ,religie,sex,opinie,de apartenenta
individualizat prin raportare Ia Intemeiazä. aceste drepturi pe politica .de avere sau de origine
dreptul de mostenire al vânzãtorului dispozitiile legii sau pe dispozitiile sociala..Dovada se face cu actele de
privit izolat, dar si de obligatii. Iar testamentarè trebuie sa dovedeascã stare civila ,iar in caz de deces al
pentru dobândirea creantelor nu este moartea precum si data - eventual mostenitorului care a fost in viata la
necesarä respectarea formalitãtilor chiar ora sau minutul - mortii celui pe data deschiderii mostenirii cu
preväzute de lege pentru cesiunea care vrea sà-l mosteneascà certificatul sau actul de deces sau
de creante. . Dovada mortii inclusiv data ei, se hot jud definitiva declarativa de
-principiul universalitãtii transmisiunii face cu certificatul de deces eliberat moarte din care rezulta ca
succesorale opereazä nu ñumai dupa Intocmirea actului de deces, ca moartea mostenitorului a
atunci cãnd mostenitorul sau urmare a constatãrii mortii In mod intervenit dupa deschiderea
mostenitorii au vocatie universalã direct de Cãtre organele abilitate de succesiunii ,
dar si atunci când ei au numai o lege. b.Persoanele disparute au de
vocatie cu titlu universal. Importanta juridicã a datei asemenea cap succesorala -cel
Transmiterea mostenirii este o deschiderii mostenirii. Stabilirea disparut este socotit a fi in viata daca
transmisiune unitara, in sensul Ca exactã a rnomentului deschiderii nu a intervenit o hot judecatoreasca
mostënirea, in Intregul ei, deci toate motenirii prezinta o importana declarativa de moarte ramasa
drepturile si obligatiile defunctului, se deosebitä pentru cã In functie de definitiva .Persoana are cap
transmit Ia motenitorii legali sai acest element se determinã : succesorala fiind prezumata de
legatari dupa aceleasi norme -persoanele chemate a mosteni, lege a fi in viata ,indiferent ca a
juridice, indiferent de natura si/sau capacitatea lor succesorala si intervenit sau nu o hot jud
provenienta ori originea bunurilor drepturile ce Ii se cuvin asupra declarativa a disparitiei si indiferent
care ii compun. mostenirii de timpul care ar fi trecut de la
Pentru considerente de ordin social- - data de Ia care Incepe. de regula, disparitia persoanei .Insa capacitatea
economic si de echitate, principiul curgerea termenului de 6 luni de sa succesorala este numai provizorie
unitãtii transmisiunii succesorale prescripie a dreptului de optiune ,definitivandu-se prin reaparitia lui
cunoaste Insa In dreptul nostru si succesorala sau prin constantarea fizica a mortii
unele exceptii. mornentul transmiterii mostenirii Ia lui ,intervenita dupa
a) Astfel, dacã Ia moartea unui sot, in succesori, actul juridic al acceptarii deschiderea mostenirii .Capacitatea
lipsa de descendenti, sotul mostenirii retroactivând pânà Ia data sa succesorala se desfiinteaza daca
supravietujtor vine in concurs cu deschiderii rnostenirii. Tot astfel si se constata ca la data mortii celui
ascendentii si/sau colateralii renuntarea la succesiunë produce care a lasat mostenirea nu mai exista
defunctului el mosteneste - In afarã efecte retroactive pâna la aceastà ,astfel tot ce a primit va fi
de partea sa succesoralã si fàra a data; - problema validitãtii actelor redestribuit mostenitorilor inlaturatii
suporta In privinta acestor bunuri juridice asupra rnostenirii, de la mostenire prin prezenta sa .
concursul comostenitorilor - mobilele -compunerea si valoarea rnasei c.Persoane concepute dar
si obiectele apartinand gospodariei succesorale nenascute la data deschiderii
casnice, precum si darurile de nuntá -Inceputul indiviziunii succesorale in succesiunii-cu toate ca existenta
b) Derogari de la caracterul unitar al cazul pluralitãtii de mostenitori persoanei incepe din ziua nasterii,
transrnisiunii succesorale sunt universali sau cu titlu universal si C.Civil recunoaste copilul din ziua
prevãzute si in domeniul dreptului data pâna la care retroactiveazã conceperii lui .Rezulta ca legea ,in
interesul copilului ,consacra expres succesorale reciproce sau unilaterale De aici avem principiul
capacitatea lui succesorala de la ,legale sau testamentare . reciprocitatii vocatiei legale generale
conceptiune cu conditia sa se nasca 5.Vocatia la mostenire la mostenire =nu vizeaza statul ci
viu .Cel care pretinde mostenirea in Pentru ca o persoana fizica sau materia mosteniri legale intre
numele copilului trebuie sa juridica ori statul sa aibã dreptul de a persoanele fizice .daca o
dovedeasaca cu orice mijloace de culege, In tot sau in parte, persoana are vocatie succesorala
proba admise de lege data conceptiei mostenirea lãsata de o persoanã legala generala la mostenirea lasata
copilului ,situarea acestei date fizicä decedata. nu este suficient ca de o persoana ,at si aceasta din urma
inainte de deschiderea succesiunii si persoana ce pretinde mostenirea sá persoana are vocatie in raport cu
ca el sa nascut viu ,dasca aceste aibã capacitate succesoralã ci rnai prima. Acest principiu are si un
date sunt dovedite copilul se va este necesar ca ea sã aibã chemare aspect negativ daca o persoana nu
putea bucura de dreptul la mostenire Ia mostenire, fie In virtutea legii, fie are vocatie la mostenirea unei alte
. In virtutea testamentului lãsat de persosoane ,nici aceasta din urma nu
d.Persoanele juridice au defunct. are vocatie la mostenirea ei.
capacitate de a dobandi -in virtutea Vocatia succesoralã generala si Vocatia legalä concretá
testamentului lasat de defunct concretã. Notiunea de vocatie (efectivä, utilã). Dupä cum am vãzut,
-bunurile mostenite de la (chemare) Ia rnostenire are un dublu rudele cu vocatie succesoralã legala
data dobandirii personalitatii juridice Inteles. In sensul ei general ea generala nu sunt chemate toaté
in conditiile legii ,adica de la data desemneazã vocatia potentialã impreunä si deodatã Ia motenire.
inregistrarii sau actului de dispozitie (eventualä) a unor persoane de a Daca toate rudele cu vocatie
care le infiinteaza sau de la data culege mostenirea làsatã de o altá generala ar fi chemate impreunã si
recunoasterii ori a autorizarii persoanã. deodata Ia mostenire, "averile
infiintarii lor sau de la Dar notiunea de vocatie succesorale s-ar fàrâmita In pãrti de
data indeplinirii oricarei succesorala are si un sens concret o valoare neInsemnatà, iar institutia
alte cerinte prevazute de lege .Insa (vocatie efectivä, utilã), determinatã mostenirii nu. ar mai putea Indeplini
legea recunoaste si persoanele prin devolutiunea succesoralã, cu rosturile ei social-economic"
juridice o capacitate de folosinta ajutorul cãreia se selecteazã, dintre Pentru a se. evita asemenea
anticipata deci si capacitate persoanele cu vocatie succesoralã consecinte, in cadrul devolutiunii
succesorala anticipata ,de la data generala, acele persoane care vor legale a mostenirii, legiuitorul a
actului de infiintare in masura in culege efectiv mostenirea lãsatã de instituit o anumitä ordine de chemare
care bunurile sunt necesare pt ca defunct. Deci vocatia succesoralã concretã la mostenire a rudelor
persoana juridica sa ia fiinta in mod concretã presupune douã conditii: defunctului. Prin urrnare, pentru ca o
valabil. Mentionam ca in cazul una pozitivã. vocatia succesoralã persoanã sã fie chemata efectiv Ia
persoanelor juridice capacitatea generala mostenire in temeiul Iegii, deci sa
succesorala nu depinde de durata una negativa, persoana in cauzã sà aibã vocatie legala concreta, nu este
existentei persoanei juridice dupa nu fie Inláturatã de Ia mostenire de suficient sã facã parte din categoria
data deschiderii succesiunii . un alt succesibil. chemat de lege In mostenitorilor legali, cu vocatie
4.Care sunt persoanele rang preferabil sau de un legatar. generala, ci trebuie sã mai fie
care nu au capacitate -mostenirea este legalã In cazul In Indeplinitã si o conditie negativã, si
succesorala care transmiterea mostenirii are loc anume,sã nu fie Inlaturatã de Ia
a.Persoanele fizice predecedate si in temeiul legii Ia persoanele. in mostenire de o alta persoanã, cu
persoanele juridice care au incetat sa ordinea si In cotele determinate de vocatie generalã, dar chematà de
aiba fiinta -deoarece au capacitate lege. lege in rang preferabil; deci care are
succesorala numai persoanele care Mostenirea legala intervine In toate si vocaie concretä, utila.
au exista la data deschiderii cazurile In care defunctul nu a lãsat Pentru stabilirea ordinii de preferinta
succesiunii. Persoanele fizice testament. Intre rudele defunctului cu vocatie
predecedate si Enumerarea condiiilor. Pentru ca o generala, legea foIosete doua criterii
persoanele juridice care au incetat sa persoanã sä poatä venli Ia mostenire tehnico-juridice: clasa de mostenitori
aiba fiinta mai inainte de data in temeiul Iegii trebuie sa aibã - in si gradul de rudenie, Cu ajutorul
deschiderii succesiunii nu mai au afara capacitãtii succesorale; ca o acestor criterii lega determinã
capacitate succesorala si deci nu vor conditie generalã a dreptului Ia vocatia concreta Ia mostenire a
putea mosteni.In cazul persoanei mostenire - vocatie succesoralã rudelor defunctului,
fizice insa partea din mostenire care legala, sã nu fie nedemnã i sã nu tie
s-ar fi cuvenit persoanei predecedate inlãturatã de Ia mostenire (direct sau 6-7.Nedemnitatea succesoralã.
va putea fi culeasa -in cadrul indirect) prin vointa testatorului Prin Caracterizare. def. trasaturi.
mostenirii legale- de descendentii urmare, pentru ca o persoanã sa Efecte
sai in conditiile prev de lege pt poata mosteni In temeiul Iegii trebuie Pentru ca o persoanà sa
reprezentare succesorala sã Indeplineascã o conditie pozitiva poatä veni la mostenire In temeiul
b.Comorientii-in cazul in care mai (vocatie succesoralã legala) si doua Iegii, nu este suficient sã aibà vocatie
multe persoane au murit in aceeasi conditii negative (sa nu fie nedemnä succesorala, generala si concreta,
imprejurare ,fara sa poata stabili si nici dezmostenitâ). fiind necesar sa indeplineasca si o
daca una a supravietuit alteia,ele In prezenta acestor conditii conditie negativã si anume, sa nu fie
sunt socotite ca au murit deodata transrniterea mostenirii opereaza In nedemnä de a rnosteni.
.Comorientii sunt persoanele care au virtutea Iegii din. momentul Nedemnitatea (nevrednicia)
decedat in aceeasi imprejurare si in deschiderii mostenirii. succesoralã este decaderea de drept
astfel de conditii incat nu se poate Vocatia legala generala- a mostenitorului legal din dréptul de
stabili daca una a supravietuit alteia institutia mostenirii este conceputa a culege o mostenire determinata,
.Daca comorientii au mostenitori ca o mostenire de familie si numai in inclusiv rezerva Ia care ar fi avut
diferitii problema prezinta importanta cazul mostenirii vacante masa dreptul din aceastã mostenire,.
,ei nu au vocatie succesorala este culeasa de stat. deoãrece s-a facut vinovat de o fapta
succesorala reciproca ,ci unilaterala . Sunt chemate la grava fatã de eel care lasã
c.Persoanele decedate in acelasi mostenire persoanele care sunt in mostenirea sau fata de memoria
timp(codecedatii)-singura solutie legatura de familie cu defunctul acestuia, .Nedemnitatea
posibila este tot aceea a prezumtiei ,pana la gradul al patrulea inclusiv si succesoralã, ca sanctiune civila, se
mortii concomitente ,cu consecinta sotul supravietuitor. caracterizeazã prin urmãtoarele:.
lipsei capacitatii
a) se aplica numai in cazul sãvârsirii consumat sau a neglijat sã le administrare sau chiar de dispoziie).
faptelor expres si limitativ prevãzute perceapã, va restitui valoarea lor. Care va fi soarta acestor acte?
de lege si numai In domeniul Pentru sumele Incasate de nedemn lntrucãt nedemnitatea desfiinteazã
mostenirii legale, de Ia- debitorii mostenirii va fi obligat titlul de rnostenitor al nedemnului cu
b) opereaza de drept, cel care lasã sã plateascä dobânzi din ziua efect retroactiv, de Ia data
mostenirea neputãnd Inlãtura Incasanii Pe de alta parte Insa, si deschiderii succesiunii, iar legea nu
efectele ei prin iertarea nedemnului nedemnul va avea dreptul sã i se prevede nici o derogare in privinta
pentru fapta sa. Inapoieze sumele ce a platit pentru actelor Incheiate de nedemn cu tertii,
c) fiind o sanctiune se aplicã si achitarea datoriilor mostenirii (cu aceste acte vor fi desfiintate si ele cu
produce efecte doar in privinta dobânzi potrivit art.1088 C.civ.) si efect retroactiv, De aceea, rigoarea
autorului faptei. Fatá de alte cheltuielile necesare si utile facute cu principiului desfiintãrii retroactive a
persoane chemate de lege Ia privire Ia bunurile din mostenire. actelor Incheiate de nedemn trebuie
rnostenirea defunctului in nume inclusiv cheltuielile fàcute sau munca sa fie mult atenuatã prin aplicarea
propriu sau prin reprezentre ea poate depusä pentru perceperea fructelor. altor principii, prevzute de lege sau
produce efecte numai in mod In sfãrsit, subliniem ca nedemnitatea recunoscute in literatura de
exceptional. produce efecte nurnai in privinta specialitate si aplicate In practica
d) dorneniul de aplicare a drepturilor succesorale. judecàtoreascã.
sanctiunii nu poate fi extins Ia alte B.Efectele nedemnitátii fata de
mosteniri, nedemnul fiind Inlaturat descendentii nedemnului. Având In
numai de Ia mostenirea persoanei vedere dispozitiile art.658 C.civ, 8.Principiile generale
fata de care a sävárit faptele, considerarn util sa distingem Intre aledevolutiunii legate a
e) sanctiunea nédemnitätii efectele nedemnitatii fata de copiii mostenirii si exceptiile de la
find preväzutä pentru fapte sàvârite nedernnului si fata de alti aceste principii
cu vinovatie, mostenitorul trebuie sa descendenti (nepoti, stranepoti Enurnerarea principiilor
fi actionat cu discernãmânt, in lipsa etc). Trei principii. Dupã cum am vãzut,
discernãinântului neputându-se vorbi B1. Efectele nedemnitatii fatà de sunt chemate Ia mostenire, in
de vinovãtie. EFECTE copiii nedemnului. Potrivit art.658 temeiul legii, rudele defunctului si,
A.Efectele nedemnitãtii fatá de C.civ., "copiii nedemnului viind Ia alaturi de ele, sotul supravieuitor, iar
nedemn. Deoarece titlul de succesiune, In virtutea dreptului lor In lipsa lor - dacã defunctuI nu a
mostenitor al nedemnului este propriu, farã ajutorul reprezentarii, dispus nici prin testament de
desfiintat de Ia data deschiderii nu sunt departati pentru greseaIa bunurile rnostenirii - statul. Dar
mostenirii. el nu va putea reclarna tatalui lor". Cu alte cuvinte, copiii rudele defunctului cu vocatie
partea de mostenire ce i s-ar fi nedemnului pot veni la mostenirea succesoralã legalã generala nu sunt
cuvenit ca mostenitor legal, nici defunctului (bunicului lor) In nume chemate toate impreunã si deodatã
macar rezerva. Partea sa va fi propriu, dat nu si prin reprezentarea Ia mostenire, legiuitorul instituind o
culeasa de cei care ar fi venit Ia tatalui lor nedemn. Astlel, de anumità ordine de chemare concretà
mostenire impreunä cu el sau pe exemplu, daca unicul fiu al Ia mostenire. In acest scop, legea
care il reprézenta. Prin urmare, defunctului este nedemn, copilul sau folosete douà criterii tehnico-juridice
Inlãturarea de la mostenire a va putea culege In nume propriu - clasa de mostenitori si gradul de
nedemnului va profita mostenirea lasata de bunic, intrucât rudenie - cu ajutorul carora
comostenitoriIor legali sau In lipsa de mostenitori de un grad determinã vocatia concretã Ia
mostenitorilor legali subsecventi. mai apropiat, el este chemat Ia mostenire a rudelor, stabilind trei
Daca Inainte de constatarea mostenire fara ajutorul reprezentarii principii de baza ale devolutiunii
nedemnitatii nedemnul a intrat in cu inlaturarea de Ia mostenire a altor legale.
posesia bunurilor mostenirii, va fi rude ale defunctului, In schimb, daca a.Principiul chemarii la mostenire a
obligat sä le restituie (Impreuna cu defunctul a avut doi copiii dintre care rudelor In ordine claselor de
productele dacã este cazul) unul nedemn, copiii nedemnului nu mostenitori legali. Printr-o clasã de
persoanelor Indreptatite, neavând vor putea mosteni dupa bunicul lor mostenitoni se Intelege o categorie
nici un ternei pentru a le retine. Dar nedemnitatea poate influenta si de rude care exclude o altä categorie
Restituira se face, in principiu, in impartirea mostenirii in cazul sau este exclusã de ea,.
naturã, iar daca restituirea In naturä pluralittatii de mostenitori nedemni si Deoarece rudele sunt chemate Ia
nu este posibilã pentru ca bunul are au un numar inegal de copiii. De mostenire In ordinea claselor, In
supus restituirii a pierit - fie si fortuit, exempIu, daca ambii copii ai prezenta fie si a unei singure rude
inclusiv din cauzä de fortã majorã - defunctului sunt nedemni si decedati din clasa I, rudele din clasele
sau pentru cä a fost instrainat (in tot la data deschiderii succesiunui, iar subsecvente nu mai sunt chernate Ia
sau in parte) ori pentru cã a fost unul dintre ei a lasat un copil, celalalt mostenirea Iegala, indiferent de
expropriat pentru cauzã de utilitate doi copii, mostenirea se va imparti In gadul lor de rudenie cu defunctul.
publicà (art.41, alin.3 din trei parti egale B2. Efectele Deci rudele din clasa a doua sunt
Constitutie), nedemnul, considerat nedemnitatii fata de descendentii chemate Ia mostenire numai dacã nu
posesor de rea-credintä si de drept nedemnului care nu sunt copiii lui existã rude din clasa I sau cele
pus in Intârziere de Ia data intràrii (nepoti, stranepoti etc.). Solutia existente nu pot (din cauza
sale in folosinta bunurilor mostenirii adoptata de Codul civil In privinta nedernnitàtii) sau nu vor (sunt
va fi obligat sa plateasca copiilor nedemnului este, desigur, renuntãtori) sä vinã Ia mostenire..
despagubiri, respectiv indemnizatia nedreapta, fiindca sanctiunea Precizàm, de asernenea,ca sotul
de expropriere. nedemnitatii ar trebui sã producà supravietuitor al defunctului.
In privinta fructelor - naturale. efecte nurnai In privinta autorului sau nefiind rudã cu acesta, nu face parte
industriale sau civile (venituri) - autorilor faptei, nu si in privinta din nici o clasä, insã vine Ia
nedemnul este privit, de asemenea, copiilor lor nevinovati. C.Efectele mostenire In concurs cu oricare clasã
ca un posesor de rea-credinlâ de la nedemnitàtii fata de terti : Teoria chematã Ia mostenire;
data deschiderii succesiunii (art.657 mostenitoru1ui aparent. Este posibil b.Principiul proximitãtii gradului de
C.civ), indiferent de data constatarii ca nedemnul, In perioada dintre rudenie intre mostenitorii din aceeasi
nedemnitatii si, in consecintà, este deschiderea succesiunii si clasã. Potrivit acestui principiu,
obligat sa le restituie de Ia data constatarea nedemnitãtii.sã fi inãuntrul aceleiasi clase rudele mai
folosirii bunurilor mostenirii. incheiat acte junidice cu terte apropiate In grad inläturã de Ia
Restituirea fructelor se face In persoane referitoare Ia bunurile mostenire rudele mai indepartate in
natura, iar dacã nedemnul Ie-a mostenirii (acte de conservare, de grad De la acest principiu, legea
prevede douä exceptii: desfiinţează retroactiv.Potrivit legii indiferent daca aceste daruri au fost
-in cadrul clasei a doua parintii
319/1944 are următoarele drepturi: facute în comun ambilor sotisau
defunctului (rude de gradul I) nu
Inlãturã de Ia rnostenire pe fratii sau un drept de moştenire în concurs cu unuia ori altuia dintre ei, inclusiv
surorile defunctului si descendentii
oricare dintre clasele de moştenitori darul facut de unul dintre ei celuilalt
lor , ci ei vin impreunã la mostenire,
primind anumite cote stabilite de legali sau în lipsa rudelor din cele 4 si indiferent de faptul daca aceste
Iege
claseun drept de moştenire special bunuri au fost sau nu afectate
-reprezentarea succesoralã.
c,Principiul egalitàtii intre rudele din asupra mobilelor şi obiectelor folosintei comune a sotilor.
aceeasi clasá si de ace!asi grad
chemate Ia mostenire. Potrivit aparţinând gospodăriei casnice,
acestui principiu, daca rudele din precum şi asupra darurilor de
clasa chematã Ia mostenire sunt de
acelasi grad, ele Impart rnostenirea nuntăun drept temporar de abitaţie
in pärti egale: asupra casei de locuit
Si de Ia acest principiu,
legea prevede doua exceptii: Dreptul de moştenire special al
-impãrtirea pe tulpini a mostenirii in soţului supravieţuitor
cazul venirii Ia mostenire a rudelor
de acelasi grad prin reprezentare Potrivit lg 319, dacă vine la
succesorala moştenire în concurs cu moştenitorii
-dacã la mostenire sunt chemati doi
din clasele II,III, IV soţul 12-13.Def. si caracterele juridice
sau mai multi colaterali privilegiali
ale testamentului. Cuprinsul
(frati-surori) proveniti din pãrini supravieţuitor va moşteni în afară de testamentului. Conditii de forma
diferiti intre ei mostenirea nu se
partea sa succesorală mobilele şi Definitia legala a testamentului.
imparte in parti egale, legea
Potrivit art.802 C.civ. "testamentul
prevazând impartirea pe linii, obiectele aparţinând gospodăriei este un act revocabil. prin care
egalitatea pàstrându-se numai intre
casnice, precum şi darurile de testatorul dispune, pentru timpul
fratii pe aceeai linie, insã fratele bun
incetãrii sale din viata, de tot sau
al defunctului beneficiazã de cotã- nuntă.Soţul supravieţuitor ca să parte din avutul sau". Dupã cum
parte pe ambele linii (privilegiul
culeagă mobilele şi obiectele rezultä din aceastã definitie,
dublei legãturi).
coroboratã cu alte dispozitii legale,
11.Dreptul special de moştenire aparţinând gospodăriei trebuie să testamentul este un act juridic
al soţului supravieţuitor asupra îndeplinească 2 condiţii speciale: unilateral, solemn, esentialmente
personal si revocabil.
mobilelor si obiectelor să nu vină la moştenire în concurs cu Caractere juridice
apartinand gospodariei casnice descendenţii defunctului a) Testamentul este un act juridic
deoarece cuprinde manifestarea de
si asupra darurilor de nunta Dacă vine în concurs şi cu un singur vointa a testatorului cu intentia de a
Conform codului civil, situaţia descendent aceste bunuri se împart: produce efecte juridice si, ca atare,
pentru a fi valabil, trebuie sã
succesorală a soţului supravieţuitor ¼ soţul supravieţuitor şi ¾ indeplineasca conditiile de fond
era foarte nefavorabilă, inechitabilă. descendent. (consimtãmântul neviciat, capacitate,
obiect si cauzã) prevazute de lege
El dobândea moştenirea lăsată de Dacă vine în concurs cu alţi pentru orice act juridic i cele
defunctul soţ numai după ultimul specifice liberalitãtilor. Testamentul,
moştenitori legali, aceste bunuri i se
ca act juridic, este unilateral: vointa
colateral de gradul al XII-lea, iar după cuvin soţului supravieţuitor în testatorului este producatoare de
1921 după ultimul colateral de gradul efecte, indiferent de atitudinea
totalitate.soţul decedat să nu fi
legatarului si Inainte de acceptarea
al IV-lea.În mod excepţional văduva dispus de partea sa din aceste bunuri de cãtre el a legatului:
săracă avea dreptul la o cotă-parte în b) Testamentul este un act juridic
prin liberalităţi.Prin mobile şi obiecte
esentialmente personal, in sensul cä
uzufruct dacă venea în concurs cu aparţinând gospodăriei casnice se nu poate fi incheiat prin reprezentare
descendenţii defunctului, iar dacă nu sau cu Incuviintarea ocrotitorului
înţeleg bunurile care serveau la
legal. In mãsura In care o persoanã
erau descendenţi avea dreptul la ¼ mobilarea locuinţei soţilor şi are capacitatea de a testa, o poate
de moştenire în plină face exclusiv personal, iar dacã nu
obiectele care prin natura lor sunt
are aceastã capacitate nu o poate
proprietate.Soţul supravieţuitor destinate a servi în cadrul face prin reprezentare sau cu
trebuia să aibă calitatea de soţ de la incuviinarea altor persoane. Din
gospodăriei casnice şi care au fost
caracterul personal al testamentului,
data deschiderii moştenirii.În caz de afectate folosinţei comune a mai rezultã si caracterul lui
nulitate absolută sau relativă, individual, In sensul necesitãtii ca el
soţilor.Alaturi de mobilele si obiectele sã exprime vointa unei singure
căsătoria se desfiinţează cu efect apartinad gospodariei casnice sotul persoane;
retroactiv, astfel încât problema unor c) El este un act juridic solemn: - sub
supravietuitor are dreptul special de sanctiunea nulitãtii absolute
drepturi succesorale nu se mai pune mostenire asupra darurilor de nunta. testamentul trebuie sã fie incheiat
deoarece calitatea de soţ pe care Intr-una dintre formele prevazute de
Prin daruri de nunta se înteleg, în lege. Posibilitatea de alégere a
soţul supravieţuitor o avusese la data principiu, darurile manuale facute testatorului este limitatã Ia formele
deschiderii succesiunii se reglementate strict dé lege.
sotilor la celebrarea casatoriei,
d) Testamentul este un act juridic s-a ajuns Ia concluzia, Impärtàsitã forma prevãzutã de lege. Dacã
pentru cauzã de moarte; -dacã legea de marea majoritate a autorilor, imposibilitatea. prezentãrii
nu prevede altfel, efectele potrivit careia "testamentul nu este testamentului se datoreazaã
dispozitiilor testarnentare se produc decât un tipar juridic, o formã In care pârâtului. validitatea testamentului
numai Ia moartea testatorului. Prin trebuie sa fie irnbräcate unele acte se prezumã pânã la proba contrara.
urmare, conditiile de validitate ale de ultimã vointã, cum sunt legatul - In al doilea rand, disparitia sau
testamentului se apreciazä raportat sau executiunea testamentarã ...", distrugerea testamentului dupã
Ia momentul Intocmirii sale. Din teoria actelor juridice de sine moartea testatorului sau chiar In.
e) Testamentul este un act stãtãtoare, Imbrãcate in forma timpul vietii lui, dar, In acest din
èsentialmente revocabil. Pânã in testamentarã rezultã cà: urmã caz, cu dovada in plus cä
ultima clipã a vieii testatorul poate validitatea dispozitiilor tetamentare evenimentul s-a produs fàrà voia sau
revoca sau modifica unilateral trebuie sa fie analizatã separat, stirea testatorului. Dacã testatorul a
dispozitiile sale testarnentare. El are pentru fiecare impartë, deoarece avut cunotintä de distrugerea sau
un drept absolut, deci nesusceptibil este posibil ca unul din acte sa fie disparitia testamefitulul si nu 1-a
de abuz de a revoca dispozitiile nul, farã sa afragã nulitatea refàcut, desi avea aceastã
testamentare si sub nici o formã nu celorlalte. recunoaterea unui copil posibilitate, inseamnä cã a revnit
poate renunta valabil la acest drept. printr-un testament se distinge de asupra dispozitiilor de ultimã vointã.
Renuntarea ar constitui un pact toate celelalte dispozitiuni prin faptul In sfârit, reclamantul trebuie sa
asupra unei succesiuni viitoare. ca este un act irevocabil si produce dovedeascã continutul pretins al
interzis de lege efecte imediat - nu Ia moartea testarnentului (
Cuprinsul testamentului. Dupã cum testatorului - cãci calitatea de pãrinte Forma actului separat. Interzicerea
rezultã din definitia legalã a nu poate fi recunoscuta cu termen testamentului conjunctiv. Pentru a
testamentului, obiectul lui principal Ii sau sub conditie. Rezultà cã, in asigura libertatea de vointã a
constituie legatele, care sunt dispoziii conceptia pe care o Impàrtàsim, testatorului si caracterul personal,
referitoare Ia patrimoniul succesoral testamentul este o formä juridicà- pe unilateral si revocabil al dispozitiilor
(legate universale sau titlu universal) care o poate Imbräca o multitudine testamentare. legea nu permite ca
sau la bunurile ce fac parte din acel de acte juridice douã sau mai multe persoane sä
patrimoniu (legate cu titlu particular). Conditii generale de formä pentru testeze "prin acelai act, una In
Insä, alãturi de legate sau chiar farä validitatea testamentului. favoarea celeilalte sau In favoarea
a cuprinde legate, testamentul poate Reglementând o varietate relativ unei a treia persoane" (art.857
contine si alte manifestãri de ultimã mare de forme testamentare, legea C.civ.). Asemenea testamente,
vointã a defunctului,cum ar fi: . - consacrã douã conditii de forma, care numite conjunctive, sunt interzise
exheredàri, adicã Inläturarea de Ia sunt generale, comune tuturor pentru cã pluralitatea de pärti ar
mostenire a unor mostenitori legali, testamentelor: a) forma scrisã b) conferi testamentului caracter
In lirnitele prevãzute de lege forma actului separat. contractual si deci irevocabil prin
numirea de executor testamentar, Forma srisa. Indiferent de forma vointä unilateralã.
Imputernicit pentru a putea asigura testamentului si chiar dacä testatorul Sanctiunea nerespectàrii
executarea dispoziiilor testamentare s-ar gãsi In Imprejurãri excepionale conditiilor de forma. Potrivit art. 866
sarcini impuse legatarilor sau (de exemplu,. militar In timp de C.civ., nerespectarea conditiilor
mostenitorilor legali, de naturä rãzboi), In toate cazurile testamentul generale de formà (formã scrisã si
patrimonialà (legate) sau de altä trebuie sa fie, imbrãcat In forrnã forma actului separat), ca si
naturà scrisà. LegisIatia noastrã nu nerespectarea conditiilor speciale de
revocarea - totalä sau parialä - a recunoate ca valabil testamentul formä prevãzute pentru diferite feluri
unui testament anterior sau a unei verbal Subliniern cã forma scrisã este de testamente se sanctioneazã cu
dispoziii testamentare anterioare, - preväzutà ca o conditie de validitate nulitatea absoluta si. ca atare,
ori retractarea revocãrii anterioare a testamentului (ad solemnitatem), potrivit dreptului comun. constatarea
-partajul de ascendent, adicä iar nu ca o simpla conditie de nulitätii poate fi invocatä de orice
Impãrteala facutã de testator Intre dovadã, lipsa ei fiind sanctionata cu persoana interesatä si oricând, fie pe
descendentii sai a bunurilor nulitatea absolutã a manifestãrii de cale de exceptie, fie. pe cale de
Succesorale sau a unei parti din vointã. In principiu, fàrã forma scrisã actiune, dreptul de a invoca find
aceste bunuri nu existä testament. Inseamnä cã imprescriptibil.
-recunoaterea de cãtre mama a dispozitiile mortis causa ale
copilului trecut in registrul de stare testatorului trebuie sã rezulte din
civilä ca näscut din pãrinti cuprinsul. unüi testament Incheiat
necunoscuti sau de catre tata a Intr-una din formele scrise prevãzute
copilului din afara cãsãtoriei de lege. Mai mult decât atât, Intregul
alte dispozitii de ultima vointã, cum continut al testamentului trebuie sã
ar fi cele privitoare la funeralii si fie imbràcat in formã testamentarã
ingropare, recunoasterea unei datorii valabil Intocmitã, nefiind admis
etc., dispozitiile legale in materie asa numitu1 act per relationem, de
nefiind limitative. exemplu, confirmarea unui testament
Concluzii privind notiunea de anterior nul pentru vicii de formä,
testament. Având In vedere cuprinsul printr-un testament posterior, chiar
foarte variat al testamentulni - care dacã acesta din urmã este valabil
poate cuprinde nu numai legate, dar Incheiat. Altfel se pune problerna
si dispozitii de altã naturã, care nu dacä testamentul a fost Inlocuit In
vizeazã transmiterea patrimoniului forma prevãzutà de lege, dar nu
succesoral, s-a ajuns Ia concluzia poate fi prezentat de cel interesat
potrivit cãreia dacã un testament deoarece a fost distrus, pierdut sau
contine In acelai timp legate si dosit.Prin urmare, dacã testamentul
dispoziii de natura diferitã, ne aflãrn legal Incheiat nu poate fi prezentat
,,in fata a douã (sau mai multe) acte pentru valorificarea drepturilor
juridice deosebite, Intrunite sub pretinse, reclamantul trebuie sà
forma unui testament", iar aceste dovedeascä:
acte pot fi independente Intre ele. - In primul rand faptul Ca
testamentul a existat, find intocmit In
14,15,16. Testamentele ordinare special pentru orbi etc.); pe un singur Senmatura este o altã formalitate
suport material sau pe mai multe etc necesarà pentru validitatea
A. Testamentul olograf Testamentul olograf astfel redactat testamentului. Prin semnatura,
Notiune. Potrivit Iegii, testamentul poate cuprinde si modificãri, testatorul atestä cä dispozitiile din
olograf este valabil ca atare cánd stersãturi, adãugiri sau intercalãri testament reprezintã vointa sa
este scris In tot, datat si semnat de facute de mana testatorului cu definitiva pentru caz de moarte. In
mâna testatorului" (art.859 ocazia sau posterior redactärii lipsa semnaturii actul poate fi un
C.civ.). Cu toate cà nu necesitã testamentului. simplu project de testament,
Indeplinirea unor formalitãti speciale, Cerinta scrierii testamentului de nedefinitivat si, ca atare, lipsit de
fiind confectionat ca Inscris sub cätre testator nu exclude participarea efecte juridice. Ca si scrierea ori
semnätura privata, testamentul unei alte persoane (rudã, prieten, data, testatorul trebuie sa semneze
olograf ca si orice alt testament - avocat etc.), care sä-l ajute la "de mânä". Nu se poate folosi parafa.
este un act solemn; scrierea redactare, oferind un model scris sigiIu1 ori tampi1a. Este nul si
integrala, datarea si semnarea de In toate cazurile, testamentul trebuie testamentul semnat prin punere de
mâna testatorului sunt prevãzute de sa fie scris numai de cãtre testator. deget. Formalitãti ulterioare
lege sub sanctiunea nulitãtii Astfel fiind, se pune problema, ce se decesului testatorului. Art. 892 C.civ
absolute, deci ad solemnitatem, iar intâmplä prevede prezentarea testamentului
nu ad probationem sau pentru - dacã testamentul - desi scris de olograf (sau mistic), Inainte de
opozabilitate Precizam Ca toate cele testator. - cuprinde si o scriere executare, la un birou notarial in a
trei cerinte de solemnitate (scrierea, strãinã. Evident. nu soarta scrierii càrui razã teritorialà s-a deschis
datarea si semnarea) trebuie sã fie straine intereseazã In aceastä mostenirea, penttu a constata prin
Indeplinite 'de mâna testatoruIui" si privinta trebuie sä deosebim douã proces.-verbal deschiderea lui si
"trebuie sa fie Intrunite cumulativ, in situatii': starea in care s-a gasit, dupã care-se
lipsa oricãreia dintre ele testamentul - dacã scrierea strainä nu are nici o va pãstra in arhiva biroului
fiind nul".Avantaje si inconveniente. legatura cu continutul testamentului notarial. Forta probanta Cu toate Ca
Testamentul olograf prezintä o serie (de exémplu, notarea unui mesaj testamentul olograf este un act
de avantaje: poate fi folosit de telefonic pe foaia continând juridic solemn, el este materializat
oricine stie sa scrie; se poate face testamentul) testamentul este valabil sub forma unui Inscris sub semnäturã
oricând si oriunde, fàrã ajutorul altei - indiferent ca testatorul a avut sau privatã, scris si semnat numai de
persoane (nu necesitã prezenta nu cunostinta de scrierea sträinä ori testatorul de Ia care emanã si, ca
vreunui martor); nu necesitã aceasta este contemporanä ori atare, poate fi contestat de
cheftuieli; asigurã secretul deplin al ulterioarã redactãrii testamentului - persoanele interesate.
dispozitiilor de ultimã vointa; poate fi cãci vointa lui nu a fost cu nimic B. Testamentul autentic
revocat usor de testator prin afectatä; Notiune. Reglementare. Testamentul
distrugerea voluntarã a Inscrisului - daca scrierea priveste dispozitii din facut pe teritoriul tärii este autentic
testamentar. Testarnentul olograf, cuprinsul testamentului (stersäturi, dacã, prin Incheiere a fost Investit, in
datoritã simplicitaiti, prezintä si unele modificãri, cornpletari) trebuie fàcutã conditiile prevãzute de lege pentru
inconveniente: poate fi usor dosit sau distinctie dupa cum testatorul a avut autentificarea inscrisurilor, cu formà
distrus dupã moartea testatorului sau sau nu cunostintã de interventia autenticã de cãtre notarul public
chiar in timpul vieii, dar farã stirea straina in redactarea continutului Avantaje si inconveniente.
lui; nu asigura protectia voinei testamentului. Astfel, testamentul va Testamentul autentic prezintà
testatorului Impotriva influentelor fi nul daca testatorul a avut cunotinä avantajul cá in aceastã formã pot
abuzive (sugestie sau captatie) ale de scrierea straina;Data. 0 alta testa si persoanele care nu stiu sã
celor interesati; datoritã simpIitaiti conditie de validitate a testamentului scrie si sã citeasca sau persoanele
formalitãtilor poate fi mai usor olograf este datarea lui exactà, de care din cauza infirmitatii, a bolii sau
falsificat poate fi contestat mai usor mana testatorului, prin indicarea din orice alte cauze nu pot semna. Pe
decât celelalte feluri de testamente; zilei, a lunii si anului In care a fost de altà parte, contestarea
dacã testatorul nu are cunostinte Intocmit. Ea prezintã importantã testamentului de cãtre persoanele
juridice testamentu1 poate cuprinde pentru cã in functie de data testärii interesate este mai anevoioasa; actul
formulãri neclare, confuze si chiar se poate stabili dacã testatorul a de autentifcare are autoritatea
contradictorii. susceptibile de avut sau nu capacitatea de a testa, publica, iar continutul actului este
interpretãri neconforme vointei reale Datarea testamentului se poate face verifcat de notar pentru a nu
a testatorului. Unele din in cifre sau In litere ori prin referire Ia cuprinde clauze contrare legii sau
inconvenientele testamentului un eveniment care se poate stabili cu bunelor moravuri ori clauze neclare,
olograf pot fi Inlãturate prin certitudine. Se admite ca ea poate fi de naturà a genera procese inutile. In
Intocmirea Iui - In mai multe asezatä. nu numai Ia sfârsitul toate cazurile, testamentul se bucurã
exemplare sau prin incredintarea testamentului, dar si Ia Inceputul ori de forta probantã a actelor autentice
testamentului unei persoane de In cuprinsul Iui. a) In caz de lipsã - Testamentul autentic prezintã
Incredere ori prin depozitarea lui Ia totala sau partiala -. a datei, inconvenientul ca presupune anumite
un birou notarial Scrierea. Intregul testamentul nu va fi nul dacã cheltuieli si necesitã pierdere de timp
continut al testamentului olograf persoana interesatã sä-i salveze pentru Indeplinirea formalitãtilor de
trebuie sa fie scris de mãna valabilitatea reuseste sa facã proba autentificare. Printre inconveniente
testatorului, cerintã prevazutä de datei Intocmirii Iui cu ajutorul se mentioneazã si faptul ca nu
lege ad solemnitatem (art.859 elementelor sau indicatiilor rezultând asigura secretul dispozitiilor de
C.civ.), Dacà testamentul nu este din cuprinsul testamentului ultimã vointa.
scris de mâna testatorului, fiind Aceeasi solutie se admite si in cazul Autentificarea testamentelor fàcute
dactilografiat va fi nul, chiar dacã a In care data testamentului este pe teritoriul tãrii este de competenta
fost fàcut personal de testator si involuntar inexacta (eronata sau notarilor publici.Testamentul care
cuprinde mentiunea - datatà si incertã), de exemplu, din cauza urmeazã sã fie autentificat poate sã
semnatã de catre testator - scrierii defectuoase sau pentru ca fie redactat, dupa indicatiile si vointa
-poate fi scris cu orice, pe orice fel de testamentul cuprinde mai multe date testatorului, de cátre notarul public.
hartie, in orice limba fie ea si moartã diferite. b) Data falsa, adica aceea Dar el poate fi Intocmit si de cãtre
(de exemplu, latina) cu orice fel de indicatä de testator in mod testator sau, Ia cererea acestuia, de
scriere (Cu caractere de mânä sau de intentionat eronat, atrage nulitatea càtre un tert.Testamentul se
tipar, stenografie sau alfabetul testamentului, Intocmeste In limba românã. La
cererea justificatä a testatorului,
notarul public poate autentifica cà testamentul este al sau (find scris 2.dupa obiectul lor: - universale - cu
testamentul Intocmit Intr-o altã limbã de el sau de altul) si este semnat de titlu universal - cu titlu particular
pe care o cunoaste sau dupä ce a eI. a). art 888 Cciv – legatul universal
luat cunostinta de cuprinsul lui prin Forta probantâ. Intrucât testamentul este dispozitia prin care testatorul
interpret Forta probanta. Testamentul mistic este alcãtuit din douä lasa dupa moarte, la una sau mai
autentificat In conditiile legii face Inscrisuri. In privinta puterii multe persoane universalitatea
deplinã dovadã, pânã Ia Inscrierea In doveditoare trebui sã deosebim: bunurilor reale. Legatul universal e
fals, In ceea ce privete constatärile Actul de suprascriere este un act carcaterizat nu de cantitatea
personale ale agentului autentic si, ca atare, face dovadã bunurilor culese, ci de vocatia la
instrumentator facute prin propriile pâna la Inscrierea in fals cu privire Ia intreaga mostenire.Sunt legate
sale simturi data sa si pentru constatãrile fácute universale:legatul tuturor bunurilor
Este adevärat cã notarul respinge de judecãtor prin propriile sale mobile si imobile
cererea de autentificare dacã simturi si In limitele atributiilor legatul nudei proprietati asupra
constatã lipsa de discemãmânt a prevãzute de 1ege. intregii mosteniri
testatorului, iar dacä are Indoieli cu -Inscrisul testamentar este un act legatul cotitatii disponibile
privire Ia deplinãtatea facultatilor lui sub semnãturã privatà si, ca atare, b). legatul cu titlu universal confera
mintale procedeaza Ia autentificare va face dovada panã Ia proba vocatie la o cota parte din mostenire.
numai dacà un medic specialist contrarã. Dacã formalitatile Daca sunt mai multi legatari cu titlu
atestã In scris cã el poate sã-i preväzute de lege nu au fost universal, de renuntarea unuia nu
exprime In mod valabil respectate, testamentul mistic este profita ceilalti, ci legatarul universal
consimtamantul In momentul nul absolute. sau mostenitorii legali.Legatele cu
autentificàrii C. Testamentul mistic 17.Notiunea de legat. Clasificarea titlu universal sunt prevazute de art
(secret).Testamentul mistic sau legatelor si desemnarea legatarului 894 Cciv:
secret este un testament semnat de Actul juridic cuprins intr-un legatul unei fractiuni din mostenire
mâna testatorului. strâns si sigilat, testament prin care testatorul legatul tuturor bunurilor mobile
prezentat judecätoriei In vederea desemneaza una sau mai multe legatul tuturor bunurilor imobile
efectuãrii formalitätilor de persoane care la decesul sau vor primi legatul unei fractiuni din totalitatea
suprascriere (art864-867 C.civ.). intregul patrimoniu (legat universal), o bunurilor mobile
Avantaje si jnconveniente. fractiune din patrimoniu (legat cu titlu legatul unei fractiuni din totalitatea
Testamentul mistic, ca formã universal), sau anumite bunuri bunurilor imobile
oarecum intermediärã Intre determinate (legat cu titlu particular). legatul ce l-ar face minorul de 16 ani
testamentul olograf si testamentul Desemnarea persoanei gratificate cu privire la intreaga sa avere
autentic aproape neutilizat in prezent trebuie facuta prin testament si deoarece potrivit lui 807 Cciv minorul
in practic, imprumutä unele avantaje personal de catre testator. de 16 ani nu poate dispune prin
si inconveniente de Ia ambele Este nul: testament decat de ½ din ceea ce ar fi
(principale) feluri de testamente: Legatul secret (legatarul nu e putut dispune daca ar fi fost major.
asigurà secretul dispozitiilor desemnat prin testament) c). legatul cu titlu partiluar confera
testamentare, poâte fi folosit numai Testamentul facut unei persoane vocatie numai asupra unor bunuri
de persoanele care pot scrie si citi iar nedeterminate sau insuficient determinate sau determinabile.
forta probatorië a dispozitiilor determinate. Legatarul cu titlu particular nu
testamentare este aceea a actelor Legatul cu facultatea de alegere (cel raspunde de pasivul succesiunii spre
sub semnäturã privatã, ca si In cazul prin care testatorul a dispus ca deosebire de legatarul universal ori cu
testamentului olograf; in schimb, persoane legatarului sa fie aleasa de titlu universal.Constituie legate
necesitã anumite cheltuieli si un tert). Nulitatea intervine pentru particulare:legatul unor bunuri
pierdere de timp pentru indeplinirea incalcarea caracterului personal al corporale certe, individual
formalitãilor, dar are forta probatorie testamentului.Determinarea determinate, sau bunuri de gen
a testamentului autentic numai In legatarului se face la data executarii determinate sau determinabile
ceea ce privete actul de suprascriere. legatului, nu la cea a intocmirii legatul unor bunuri incorporale
testamentului.Desemnarea (legatul creantei pe care testatorul o
Formalitãti. Testamentul mistic poate legatarului:directa (prin indicarea are impotriva unui tert)
fi scris de testator - de mãnä sau cu numelui ori gradului de rudenie) legatul prin care testatorul-creditor
mijloace mecanice - cat si de once indirecta (prin precizarea unor iarta datoria legatarului-debitor, caz
altä persoanä, In limba românä sau elemente, altele decat cele aminite in care datoria se stinge la
orice altã limbà cunoscutã de prin care va fi identificat legatarul)
testator, inclusiv In alfabetul special deschiderea mostenirii
Clasificare: legatul unui fapt posibil si licit prin
pentru orbi, cu conditia sà exprime 1.dupa modalitatile care le
voina testatoruiui. In toat cazurile, care mostenitorul universal sau cu
afecteaza sau nu: titlu universal e obligat sa faca sau sa
testamentul trebuie sà fie semnat de - pure si simple – nu e afectat de nici
téstator, ca testamentul olograf. nu faca ceva in favoarea legatarului
o modalitate (drepturile legatarului se (sa repare casa lui)
Testamentul astfel redactat se va nasc din momentul deschiderii
strange sau se va introduce Intr-un legatul dreptului succesoral mostenit
mostenirii) - cu termen – daca de testator ca universalitate sau cota-
plic si se sigileazä, anterior sau cu
testatorul a supus legatul unui parte din universalitate
ocazia prezentarii lui la judecãtorie
termen, efectele se vor produce dupa legatul nudei proprietati a unui bun
ori In fata judecãtorului delegat, dacã
cum termenul este suspensiv sau determinat.
testatorul a fost In imposibilitatea
extinctiv - sub conditie – conditia
fizicã de a se deplasa la judecatorie.
poate fi suspensiva (legatarul nu
Insuficienta sigilàrii care ar permite
devine proprietar sau creditor la
Inlocuirea testamentului, atrage
deschiderea mostenirii, ci numai in
nulitatea Iui.
momentul realizarii conditiei) sau
In fata judecãtorului, testatorul va
rezolutorie (drepturile legatarului se
declara cà dispoziiile din Inscrisul
nasc din momentul deschiderii
prezentat este testamentul sãu, scris
mostenirii) - cu sarcina ( obligatie
de el sau de altul, dar semnat de el.
impusa de testator legatarului, care,
Pe hârtie sau plicul sigilat judecàtorul
dupa acceptarea legatului este tinut s-
este obligat sà Intocmeascã "actul de
suprascriere" si declaratia acestuia o execute.
18.Notiunea de ineficacitate a distrugerea voluntara de catre testator
legatelor. Care sunt cauzele de sau din ordinul lui al unui obiect al
ineficacitate a legatelor (nulitatea, unui legat cu titlu particular
revocarea, caducitatea, reductiunea Distrugerea testamentului de testator
si deosebirile dintre ele) presupune intentia de revocare a
Notiunea de ineficacitate a legatelor legatului.Retractarea revocarii este
desemneaza acele ipoteze in care admisa.
dispozitia testamentara prin care Revocarea judecatoreasca este o
testatorul a insituit unul sau mai sanctiune pentru legatorul culpabil
multe legate este lipsita de efecte fata de testatorul decedat sau fata de
juridice, deci ineficace. memoria acestuia.Revocarea
Legatele pot fi nule sau anulabile daca judecatoreasca intervine dupa
ele contravin normelor imperative ori moartea testatorului la cererea celor
regulilor de morala. interesati.
Ce caracterizeaza cazurile de nulitate Cazurile de revocare judecatoreasca
absoluta sau relativa e ca ele sunt sunt in general aceleasi cu cele
mereu anterioare sau concomitente cu prevazute de lege pentru revocarea
intocmirea testamentului. donatiilor:
Ineficacitatea legatelor poate acea si neexecutarea sarcinilor de catre
cauze posterioare intocmirii legatarul beneficiar al unui legat cu
testamentul in cazul caducitatii, sarcini
liberalitatii excesive, revocarii. ingratitudinea legatarului (se face
Revocarea si caducitatea se deosebesc vinovat de atentat la viata
prin aceea ca revocarea se datoreaza testatorului, delicte, injurii grave)
vointei unilaterale a testatorului refuzul de alimente nu e cauza de
(revocarea voluntara) sau unei fapte revocare a legatului caci daca
culpabile savarsite de legatar testatorul e in viata dreptul
(revocarea judecatoreasca). legatarului nu s-a nascut.
Caducitatea se datoreaza unor Revocarea pentru ingratitudine se
imposibilitati de executare straine de poate cere in termen de 1 an prevazut
vointa testatorului sau de culpa pentru revocarea donatiilor de art 833
legatarului. Cciv.Injuria grava la adresa memoriei
Reductiunea liberalitatii excesive defunctului e un caz de revocare
intervine si este o cauza de specific legatelor neexistent pentru
ineficacitate, in cazul incalcarii prin donatii. Termenul e de 1 an de la data
legat a rezervei succesorale. savarsirii faptelor.
Cauze de anulare a legatelor: Daca testatorul a cunoscut ca i se
nerespectarea formei prevazute de lege naste un copil si a mentinut
incapacitatea testatorului testamentul inseamna ca a dorit
viciile de consimtamant gratificarea legatarului.
Revocarea. Revocarea voluntara Daca nu a stiut ca i se va naste un
Legatul este revocabil => ca pana in copil, legatul nu se va revoca ci este
ultima clipa testatorul poate in mod caduc.Caducitatea legatelor
liber sa revoce legatul. reprezinta imposibilitatea de
Revocarea voluntara: - expresa executare a legatului, instituit valabil
acita si nerevocat, din cauze obiective
Revocarea voluntara expresa rezulta posterioare intocmirii testamentului
direct dintr-o declaratie a testatorului sau din cauze renuntarii legatarului la
cuprinsa intr-un scris autentic intr- legat dupa deschiderea
un testament posterior. mostenirii.Cazuri de caducitate:
Revocarea voluntara tacita rezulta predecesul legatarului
neindoielnic din anumite acte sau incapacitatea legatrului de a primi
fapte juridice ale testatorului. legatulneindeplinirea conditiei
Aceasta revocare tacita imbraca forma suspensive
incompatibilitatii sau contrarietatii. refuzul legatarului de a primi legatul
Incompatibilitatea presupune pieirea in intregime a obiectului
imposibilitatea materiala sau juridica legatului
de a executa impreuna cele 2 legate.
Ex: autoturismul testatorului este
lasat in proprietatea unei persoane,
iar prin al doilea testament se lasa in
proprietatea exclusiva a altei
persoane.(materiala).
Contrarietatea exista cand executarea
lor impreuna este imposibila exclusiv
din cauza intentiei testatorului: ex:
testatorul prin 2 legate succesive
facute unor persoane diferite lasa
acelasi bun. Ultimul testament il va
revoca pe primul. Cele 2 legate trebuie
sa fie cuprinse in testamente diferite.
Alte cazuri de revocare tacita:
instrainarea voluntara a bunului ce
face obiectul legatului
Notiunea si felurile exheredarii testamentare contrare ordinii publice mostenitorilor rezervatari la data
Testamentul poate contine nu numai si bunelor moravuri deschideri mostenirii, iar nu dobandit
dispozitii pozitive – legate- dar si Clauza de exheredare sanctiune de la defunct prin succesiune. In
dispozitii negative – exheredari – prin trebuie sa fie interpretata restrictiv. privinta dreptului la rezerva,
care testatorul inlatura de la Exheredarea nu va opera daca descendentii, parintii si sotul
mostenire unul sau mai multi mostenitorul legal sau legatarul supravietuitor nu sunt succesori in
mostenitori legali, rude sau sot solicita in justitie numai interpretarea drepturi fata de actel incheiate de
supravietuitor.Legislatia noastra nu dispozitiilor neclare, obscure ale defunct si prin care se aduce atingere
prevede dispozitii referitoare la testamentului. acestui drept, ci au calitatea de terti
exheredare, dar nici nu le interzice. si, ca atare, aceste acte nu le sunt
Prin exheredare, mostenotrul legal, fie 19.Definitia si caracterele opozabile.
si nerezervatar, pierde numai juridice ale rezervei succesorale Dreptul la rezerva in natura. Intrucat
emolumentul mostenirii (vocatia Anumiti mostenitori legali cotitatea disponibila si, indirect,
concreta la mostenire), dar nu si titlul sunt protejati prin lege de liberalitatile rezerva succesorala sunt determinate
de mostenitor.In calitate de facute de cel care lasa mostenire. ca parti in mostenire, ca fractiuni din
mostenitor legal poate cere anularea In prezenta lor, dreptul lui „bunurle defunctului”, Mostenitorii
sau constatrea nulitatii dispozitiilor de cuius de a face liberalitati este rezervatari au dreptul la rezerva, in
testamentare, revocarea limitat doar la o parte a mostenirii, principiu, in natura, iar nu sub forma
judecatoreasca a legatelor sau numita cotitate disponibila (partea echivalentului in bani. Numai in mod
constatarea caducitatii lor, iar disponibila a bunurilor), cealalta parte exceptional, in cazurile si conditiile
mostenitorii rezervatari reductiunea a mostenirii fiind rezerva succesorala, prevazute expres de lege, rezerva
liberalitatilor excesive. care se cuvine unor anume succesori, poate fi atribuita sau intregita sub
Mostenitorul legal exheredat poate numiti rezervatari. forma unui echivalent in bani (daca
cere inventarierea si luarea masurilor In situatia in care exista mostenitori bunul donat a fost instrainat de
de conservare a bunurlor succesorale, rezervatari, mostenirea se imparte donatar inainte de deschiderea
notarul public avand obligatia de a intre rezerva si cotitate disponibila. mostenirii).
comunica mostenitorilor legali Rezerva succesorala este acea parte Caracterul colectiv al rezervei. In cazul
masurile de conservare luate. din patrimoniul celui care lasa in care exista o pluralitate de
Felurile exheredarii. In functie de mostenirea la care mostenitorii au mostenitori rezervatari, de exemplu,
modul de manifestare a vointei de dreptul in virtutea legii, impotriva doi sau mai multi copii, rezerva lor se
exheredare, ea poate fi de mai multe vointei defunctului manifestata prin determina si se atribuie in mos
feluri: directa, indirecta si cu titlu de liberalitati facute in timpul vietii colectiv, global. Legea stabileste
sanctiune. (donatii) si/sau dispozitii cotitatea disponibila, iar restul
Exheredarea este directa (expresa) testamentare pentru cauza de moarte bunurilor se atribuie cu titlu de
cand testatorul dispune prin (exheredari sau legate). rezerva, in indiviziune, mostenitorilor
testament inlaturarea de la mostenire Rezertva ii apara pe mostenitorii rezervatari care pot si vor sa
a mostenitorului sau mostenitorilor rezervatari nu numai impotriva mosteneasca.
legali.Exheredarea directa este: liberalitatilor excesive facute in Indisponibilitatea rezervei. Aceast
totala (generala) = vizeaza toti favoarea unor persoane straine, dar si indisponibilitate este relativa
mostenitorii legali ai testatorului, impotriva liberalitatilot facute in (opereaza numai daca exxista
inclusiv ipoteza unicului msotenitor favoarea unor mostenitori legali, chiar mostenitori rezervatari) si partiala
(mostenirea devine vacanta, urmand a mostenitori rezervatari. (vizeaza numai o fractiune din
fi culeasa de stat) Caracterele juridice ale rezervei mostenire si numai acele acte ale
partiala (nominala) cand testatorul succesorale. defunctului care sunt liberalitati).
inlatura de la mostenire numai unul Rezerva este o parte a mostenirii, deci
sau mai multi mostenitori legali. In are caracter succesoral ce se atribuie
acest caz mostenirea va fi culeasa mostenitorilor rezervatari impotriva
comostenitorul celui exheredat sau vointei defunctului.
mostenitorii subsecventi Rezerva nu e parte a
ex: daca testatorul a dezmostenit pe mostenirii efective lasate de defunct ci
unul dintre cei 2 copii, celalalt va o parte din succesiunea pe care acesta
culege nu ½ ci 2/3 din mostenire, 1/3 ar fi lasat-o daca n-ar fi facut
fiind culeasa de copilul dezmostenit liberalitatile.
cu titlu de rezerva succesorala. Au dreptul la rezerva doar
Exheredarea este indirecta cand mostenitorii care au vocatie si care vin
testatorul, fara sa mentioneze expres la mostenire.
inlaturarea de la mostenire a Mostenitorii rezervatari nu
msotenitorilor legali, insituie unul sau pot face acte de acceptare/ renuntare
mai multi legatari care urmeaza sa cu privire la rezerva atata timp cat nu
culeaga mostenirea, respectiv a intervenit decesul celui ce lasa
cotitatea disponibila. mostenirea. Aceste acte de optiune ar
Exheredarea sanctiune, numita si fi nule absolut, constituind parte a
clauza penala, este acea dispozitie unei succesiuni nedeschise.
testamentara orin care testatorul Caracterul imperativ al
prevede inlaturarea de la mostenire a rezervei. Cercul msotenitorilor
acelor mostenitori care ar ataca rezervatari si cuantumul rezervei sunt
testamentul sau dispozitiile stabilite imperativ de lege, neputand fi
testamentare cu actiune in justitie. modificate prin vointa celui ce lasa
Validitatea exheredarii sanctiune are mostenirea, nici chiar cu acordul
cateva limite: viitorilor mostenitori rezervatar care ar
ea nu poate aduce atingere drepturilor consimti la micsorarea cuantumului
mostenitorilor rezervatari rezervei.
exheredarea sanctiune nu poate Caracterul propriu al dreptului la
impiedica pe msotenitori sa ceara rezerva. Dreptul la rezerva este un
constatarea nulitatii dispozitiilor drept propriu, nascut in persoana
20.Enumerati categoriile de cazul donatii cat si legate. Legatul se va
mostenitori rezervatari. rezerveiascendentuluiprivilegiat/d reduce in masura necesara asigurarii
Particularitatile fiecarei categorii escendentului, ci o fractiune din cotei mostenitorilor rezervatari.
de mostenitori. Comparatie intre cota de mostenire legalaEste Aceasta regula se justifica
rezerva parintilor, descendentilor si atribuita personal sotului prin aceea ca sunt ultimile liberalitati
sotului supravietuitor supravietuitor facute de defunct (produc efecte
Sunt mostenitori rezervatari: numai la data deschiderii mostenirii)
descendentii in linie dreapta 21.Reductiunea liberalitatilor si datorita lor s-a adus atinger
ascendentii privilegiati excesive. Notiune, persoane ce o pot rezervelor succesorale, liberalitatile
sotul supravietuitor cere, ordinea reductiunii liberalitatilor anterioare (donatiile) fiind facute din
Rezerva descendentilor variaza in excesive cotitatea disponibila si mai ales, prin
functie de numarul lor: Reductiunea este o sanctiune civila principiul irevocabilitatii donatiilor.
1/2 daca defunctul a lasat 1 aplicabila liberalitatilor excesive, Are caracter imperativ. Clauza
descendent2/3 pentr 2 lipsindu-le de eficacitate in masura testamentara prin care s-ar prevedea
¾ pentru 3 sau mai multi necesara intregirii rezervei, dar fara a reducerea cu intaietate a donatiilor
Art 841 Cciv prin „copii” se intelege atrage nulitatea lor. sau reducerea lor concomitent cu
descendentul de orice grad, indiferent Aceasta sanctiuen se aplica donatiilor, legatele va fi lovita de nulitate.
ca vin in nume propriu, prin legatelor testamentare. 2.Legatele se reduc toate deodata si in
reprezentant la msotenire”: copii din Problema rteductiunii se poate pune mod proportional. Sunt supuse
castorie, din afara casatoriei, adoptati. numai dupa deschiderea mostenirii. reducerii simultane si proportional cu
Nedemnii, renuntatorii nu se socotesc Reductiunea poate fi invocata nu valoarea lor atat legatel universale, cu
in calculul rezervei. Rezerva se numai in cazul liberalitatilro facute in titlu universal cat si cele cu titlu
calculeaza, exceptand gr 1 (copii). favoarea unor terte persoane sau in particular, indiferent daca au fost
Sunt 2 situatii: favoarea unor mostenitori prevazute in acelasi testament sau in
descendentii de gradul 2-3 vin la nerezervatari, dar si in cazul in care unele diferite.
mostenire prin reprezentare beneficiarul liberalitatii este un Aceasta regula are caracter dispozitiv.
succesorala; rezerva se va calcula mostenitor rezervatar, Daca prin Astfel legea permite testatorului sa
dupa numarul tulpinilor aceast s-a adus atingere rezervei dispuna plata unor legate cu
(descendentilor de gr 1) si nu pe comostenitorilor rezervatari. Ocrotirea preferinta fata de altele, caz in care
capete (nu dupa numarul rezervei se impune. Persoanele care cele preferate se vor reduce numai
descendentilor ce vin la mostenire). pot invoca reductiunea. daca rezerva succesorala nu va fi
cand descendentii de gr 2-3 vin la Dreptul de a invoca reductiunea intregita prin reductiunea celorlalte.
mostenire in nume propriu. Rezerva apartine numai persoanelor prevazute 3.Donatiile se redu succesiv, in ordinea
se socoteste dupa numarul lor. expres si limitativ de lege: inversa a datei lor, incepand cu cea
Ascendentii privilegiati: afin din mostenitorii rezervatari – in mai noua. Regula se justifica prin
casatorie, din afara casatoriei, din favoarea carora rezerva si mijlocul ei ideea ca donatiile mai noi aua adus
adoptie. Rezerva parintilor e de ½ din de aparare au fost instituite de lege. atingere rezervei succesorale, fiind
mostenire daca ambii parinti vin la Exercitarea dreptului la reductiune reclamata si de principiul
mostenire si de ¼ din succesiune este conditionat de acceptarea irevocabilitatii donatiilor.
daca la mostenire vine 1 parinte. mostenirii si nerenuntarea la acest Are caracter imperativ, donatorul
In cazul adoptatului, se considera ca drept dupa deschiderea mostenirii. neavand posibilitatea stabilirii unei
rezerva va di de ½ daca vin 2,3,4 Daca mostenitorul rezervatar (unic alte ordini de reductiune a donatiilor
ascendenti privilegiati. sau comostenitor alaturi de altii) nici prin contractele inchieate nici
Rezerva se imparte in parti egale. moare inainte de exercitarea dreptului prin testamentul lasat.
In cazul sotului supravietuitor, va la reductiune, el se transmite ca
primi ½ din partea ce i se cuvine drept patrimonial asupra
mostenitor legal conform art 1 din Lg propriilor mostenitori.
319/1944. Succesorii universali sau cu titlu
Aceasta parte variaza in functie de universal ai mostenitorului
clasa de msotenitori cu care vine in universal, care au dobandit aceasta
concurs (deci, cuantumul rezervei va calitate de la mostenitorul rezervatar
depinde de clasa de mostenitori cu si pe creditorii mostenitorilor
care vine in concurs). rezervatari.Ordinea reductiunii
rezerva va fi de 1/8 in concrus cu liberalitatilor excesive.
descendentii, indiferent de numarul Problema se pune numai daca cel care
lor lasa mostenirea a facut mai multe
rezerva va fi de 1/6 in concrus cu liberalitati (donatii sau legate) prin
ascendentii privilegiati si colateralii care s-a depasit cotitatea disponibila.
privilegiati Codul civil a consacrat 3 reguli care
rezerva va fi de ¼ in concurs doar cu guverneaza ordinea reductiunii pana
ascendentii privilegiati, colaterali la limita cotitatii disponibile, daca
privilegiati beneficiarul liberalitatii nu este
3/8 din mostenire, daca este in mostenitor rezervatar, respectiv pana
concurs cu ascendentii ordinari, la limita asigurarii rezervei celorlalti
neinculzand colateralii ordinari, rezervatari, daca beneficiarul
clasele 3,4 liberalitatii este si el mostenitor
½ in lipsa oricarui mostenitor legal rezervatar.Regulile au la baza ideea ca
Trasaturile rezervei succesorale a liberalitatile cu data anterioara, fiind
sotului supravietuitor fata de rezerva facute din cotitatea disponibila,
celorlalti rezervatari: trebuie sa fie mentinute si numai daca
 Este o cota fixa: ½ dintr-o cota au aceeasi data urmeaza sa fie reduse
variabila (partea succesorala) proportional cu valoarea lor.
1.Legatele se reduc inaintea
 Nu est e o fractiune calculata donatiilor. Regula primeste aplicare in
direct asupra mostenirii ca in caqzul in care defunctul a facut atat
22.Cai procedurale de realizare a totala, daca cotitatea disponibila a fost
reductiunii liberalitatilor excesive epuizata prin donatii cu data
si efectele reductiunii liberalitatilor anterioara
excesive partiala – in masura in care se
Dreptul la reductiunea liberalitatilor incadreaza aprtial in cotitateDeoarece
excesive se poate realiza prin: reductiunea are ca efect desfiintarea
buna invoiala – persoanele interesate donatiei, mostenitorul rezervatar
se inteleg; cu acordul mostenitorilor devine proprietar al bunului cu care
rezervatari si legatarului, notarul se intregeste rezerva si in aceasta
public va stabili masura in care calitate poate cere restituirea in
legatul in cauza produce efecte. natura. In acest sens legea prevede ca:
Reductiunea se poate realiza si pe actele de instrainare a bunurilor
calea impartirii bunurilor prin buna donate, consimtite de donatar fata de
invoiala; acordul realizat are valoarea terti raman valabile pana in momentul
unui contract, porducandu-si efectele deschiderii mostenirii
ca atare in calitate de proprietar al bunurilor
pe cale judecatoreasca – partile nu cad donate, donatarul pastreaza fructele
de acord, mostenitorul rezervatar fiind naturale percepute si pe cele civile
obligat sa dovedeasca prin orice mijloc scadente anterior deschiderii
de proba depasirea cotitatii mostenirii. Va fi obligat sa restituie
disponibile prin liberalitatile facute de fructele partii ce depaseste cotitatea
defunct. Avem 2 situatii: disponibila din momentul mortii
a)bunurile e fac obiectul liberalitatii donatorului.
supuse reductiunii se afla in posesia De la principiul intregirii rezervei in
celor gratificati (in cazul bunurilor natura se admit exceptiile:daca
donate), persoanele indreptatite sa donatarul a instrainat sau grevat cu
solicite reductiunea vor formula drepturi reale bunurile obiect ale
actiunea in reductiune. Aceasta donatiei inaintea deschiderii
actiune este o actiune patrimoniala mostenirii, rezerva se va intregi prin
personala (mostenitorul rezervatar nu echivalentul portunii ce depaseste
poate urmari bunurile ce au facut cotitatea disponibila daca donatia
obiectul liberalitatilor excesive (bunuri supusa reductiunii s-a facut unui
donate) in mainile tertilor mostenitor rezervatar, acesta va putea
subdobanditori; este o actiune pastra in contul rezervei sale partea
divizibila (promovata numai in limitele care depaseste cotitatea disponibila,
cotei de rezerva cuvenita cu conditia ca in mostenire sa existe
reclamantului si admiterea ei profita alte bunuri de aceeasi natura cu cele
numai rezervatarului care a cerut daruite (unul din cei 3 copii ai
reductiunea); este o actiune defunctului, a primit o donatia de ½
prescriptibila in 3 ani, termenul din masa de calcul; va pastra ¼)
curgand de la data deschiderii o daca donatia are ca obiect un
mostenirii, sau, in mod exceptional, imobil, iar partea supusa
daca titularul dreptului la actiuni nu reductiunii reprezinta mai
a avut cunostinta despre acest lucru putin de ½ din valoarea
din motive obiectiva, termenul curge imobilului, donatarul poate
de la data cand a luat cunostinta sau pastra in intregime imobilul,
trebuia sa ia cunostinta de existenta iar reductiunea se va face prin
liberalitatii echivalent
b)bunurile ce fac obiectul liberalitatii o reductiunea se face prin
excesive se afla in posesiunea echivalent cand un bun donat
mostenitorului rezervatar (cazul a pierit din culpa donatarului
legatelor) si care refuza sa le predea, sau a fost un bun fungibil si
beneficiarul liberalitatii urmeaza sa-si consumptibil , in cazul din
valorific dreptul pe cale de actiune urma restituirea putandu-se
(actiune in predarea legatului, petitie face prin bunuri de aceeasii
in ereditate, partaj).mo calitate, cantitate si valoare.
Mostenitorul se va apara cerand Daca pieirea bunului donat e
respingerea actiunii, invocand fortuita riscul il suporta
reductiunea pe cale de exceptie (ca mostenireain toate cazurile de
exceptie de fond), sau formuland o reductiune prin echivalent se
actiune reconventionala. va avea in vedere starea
Efectele reductiunii.In cazul bunului din momentul donatiei
legatelor, reductiunea are si valoarea lui din momentul
urmatoarele efecte: ineficacitatea deschiderii mostenirii.
acestora in masura necesara intregirii
rezerveitotala – daca cotitatea
disponibila a fost epuizata prin
donatiile lui de cuiuspartiala prin
reducerea legatelor proportional cu
valoarea lor.In cazul donatiilor,
reductiunea are ca efecte:
desfiintarea lor in masura necesara
intregirii rezervei
23.Notiunea si conditiile obligatiei
legale de raport al donatiilor
Raportul donatiilor este obligatia pe
care o au intre ei, unii fata de altii,
descendentii si sotul supravietuitor ai
defunctului care vin efectiv si
impreuna la msotenire, acceptand-o
fie si sub beneficiu de inventar, de a
readuce la mostenire – in natura sau
prin echivalent banesc – bunurile pe
care le-au primit cu titlu de donatie de
la cel care lasa mostenirea, afara de
cazul cand donatorul a dispus
scutirea de raport a donatiei.
Conditiile obligatiei legale de raport al
donatiilor.sa existe doi sau mai multi
mostenitori cu vocatie legala la
mostenire in calitate de descendenti ai
defunctului sau de sot supravietuitor,
acesta din urma numai daca vine in
concurs cu descendentii
mostenitorul obligat la raport sa fi
acceptat mostenirea, pur si simplu
sau sub beneficiu de inventar. In caz
de renuntare nu mai exista obligatia
de raport.
mostenitorul legal sa aiba si calitatea
de donatar. Inlegatura cu dubla
calitate, legea aduce 2 precizari:
deoarece raportul donatiei are ca
fundament vointa donatorului de a
face un avans asupra mostenirii,ar
urma ca donatarul sa aiba calitatea de
msotenitor prezumtiv al donatorului
in momentul incheierii contractului de
donatie. Codul civil a consacrat alta
solutie: donatarul este obligat la
raport chiar daca nu avea calitatea de
a mosteni in momentul incheierii
constractului de donatie, daca va avea
aceasta calitate la data deschiderii
mostenirii
in privinta calitatii de donatar, codul
civil consacra regula potrivit careia
mostenitorul nu datoreaza raportul
numai pentru donatiile primite
personal. Raportul nu este datorat
pentru altul. Astfel donatia facuta de
defunct descendentului sau sotului
mostenitorului nu se raporteaza.
Prin exceptia de la regula potrivit
careia raportul nu este datorat pentru
altul, descendentul in grad mai
indepartatcu defunctul va fi obligat sa
raporteze donatia primita de
ascendentul sau de la defunct daca
vine la mostenirea acestuia prin
reprezentare (ascendent mort la
deschiderea mostenirii). daca
descendentul mai indepartat in grad
vine la mostenire prin reprezentare,
este obligat sa raporteze atat donatiile
primite de cel reprezentat, cat si cele
pe care le-a primit personal de la cel
care lasa mostenirea, avand dubla
calitate de mostenitor si donatar.
Modurile de efectuare a raportului
donatiilor
Pot art 764 Cciv: „Raportul se face sau
in natura, sau scazand-se valoarea sa
din partea celui obligat a face raport”,
acesta din urma fiind denumit raport
prin luare mai putin.Raportul in
natura consta in readucerea efectiv la
mas succesorala a bunului care a
format obiectul liberalitatii.
Raportul prin luare mai putin, care este
un raport in valoare, permite
mostenitorului obligat la raport
pastrarea in natura a bunului,
comostenitorii fiind satisfacuti prin
echivalentul valoric (in bunuri sau in
bani) al bunului reportabil, fiecare
proportional cu drepturile succesorale
Raportul prin luare mai putin se poate
realiza prin 3 cai:
prin preluare – se realizeaza prin
luarea din masa succesorala de catre
comostenitorii indreptatiti la raport a
unor bunuri, pe cat posibil de aceeasi
natura si calitate cu acelea
raportabile, tinand seama de cotele
succesorale ale fiecaruia
prin imputatie – valoarea donatiei
raportabile se adauga prin calcul pe
hartie la masa succesorala, rezultatul
se imparte intre mostenitori potrivit
cu cota ce revine fiecaruia , valoarea
donatiei scazundu-se din partea
mostenitorului obligat la raport,
primind din restul masei succesorale
numai diferenta pana la valoarea cotei
sale de mostenire. Aplicabil cand
donatia a avut ca obiect o suma de
bani.
In bani – depunerea la masa
succesorala a unei sume de bani care
reprezinta contravaloarea bunului
raportabil
24.Subiectele dreptului de optiune renuntator), constand in constiinta Exceptii de la acest principiu:
succesoralaDreptul de optiune rezultatului pagubitor al actului fata mostenitorul legal gratificat prin
apartine tuturor persoanelor cu de creditor (prin renuntare a devenit testament va putea opta diferit cu
vocatie succesorala. In caz de deces al insolvabil sau si-a marit starea de privire la mostenirea legala si la legat
titularului dreptului de optiune insolvabilitate). Deoarece renuntarea Legea fondului funciar prevede ca
inainte de a-l exercita , acest drept se la succesiune este un act juridic „stabilirea dreptului de proprietate se
transmkite propriilor mostenitori. unilateral nu se pune problema face la cerere, depusa de catre fosutl
Mostenitorii legali. In cadrul mostenirii dovedirii complicitatii la frauda a unui proprietar saa mostenitorii lui”.
legale, calitatea de subiect al dreptului tert. Actiuen pauliana, fiind o actiune Legea 112/1995,unde mostenitori
de optiune apartine tuturor personala, trebuie intentata in cadrul fostului proprietar al imobilului cu
persoanelor cu vocatie generala termenului general de prescriptie de 3 destinatie de locuinta trecut in
(eventuala) la mostenire, iar nu numai ani. Ca efect al actiunii pauliene proprietatea statului cu titlu sunt
celor cu vocatie concreta (utila). admise, actul de renuntare devine socotiti de drept acceptantii
Dreptul de optiune apartine si trebuie inopozabil fata de creditorul succesiunii de la dat depunerii cererii
sa fie exercitat nu numai de catre reclamant. pentru restituirea in natura a
succesibilii cehmati in primul rand sa locuintei
mosteneasca (rudele din clasa 1 de 25.Caracterele juridice ale actului Relativitatea autoritatii lucrului
msotenitori), dar si de catre de optiune succesorala judecat. In principiu optiunea
succesibilii subsecventi(rudele de Act juridic unilateral. Optiunea succesorala produce efecte absolute,
clasa 2), fara sa astepte exercitarea succesorala se realizeaza prin in sensul ca alegerea facuta de
optiunii din partea msotenitorilor in manifestarea de vointa a succesibil poate fi invocata de catre el
rang preferatLegatarii. Dreptul de succesibilului in sensul acceptarii si succesorii lui in drepturi erga
optiune apartine nu numai pure si simple a mostenirii sau sub omnes si ii poate fi opusa de oricine
mostenitorilor legali, dar si legatarilor beneficiu de inventar ori in sensul are interes. daca insa alegerea rezulta
pentru ca, daca vocatia lor este renuntarii la mostenire. dintr-o hotarare judecatoreasca, ea va
universala sau cu tilu universal, Actul de optiujne poate fi savarsit nu avea efecte relative, numai intre
dobandirea mostenirii implica si numai personal de catre succesibil, partile din proces.
suportarea pasivului, astfel incat dar si prin reprezentare (legala sau Daca in cadrul devolutiunii
trebuie sa aiba posibilitatea de a conventionala) sau cu incuviintarea succesorale intervine un element de
renunta la mostenire sau de a o autoritatii tutelare. Deci actul de extraneitate, succesibilul prin
accepta sub titlu de inventar. optiune nu este un act esentialmente derogare de la caracterul indivizibil al
Toti legatarii au drept de optiune; personal.Act juridic voluntar. optiunii succesorale va putea opta
vointa unilaterala a testatorului nu Lbertatea de alegere care diferit, acceptand o masa de bunuri si
poate constrnage nici un legatar sa caracterizeaza actul de optiune se renuntand la alta.
conserve dreptul dobandit prin manifesta pe mai multe planuri, Act juridic declarativ de drepturi.
msotenire si, cu atat mai putin sa astfel: Optiunea succesibilului produce
suporte anumite obligatii sau sarcini. nimeni nu e obliogat sa accepte efecte retroactive de la data
Dreptul creditorilor succesibilului. Se mostenirea ce i se cuvine deschiderii mostenirii, deci este
pune intrebarea daca creditorii succesibilul are un drept absolut de a declarativa de drepturi.
succesibilului neglijent pot sau nu alege intre posibilitatile conferite de Act juridic nesusceptibil de
exercite dreptul de optiune pe calea dreptul de optiune modalitati. Optiunea succesorala nu
actiunii oblice si daca pot sau nu sa daca exista o pluralitate de poate fi atacata de termen sau
atace optiunea frauduloasa pe calea succesibili, fiecare este liber sa opteze conditie. Daca optiunea ar fi afectata
actiunii pauliene. in sensul dorit, indiferent de alegerea de o modalitate, nu va produce nici un
a)Actiunea oblica. Deoarece dreptul de celorlalti. efect, fiind nula absolut.
optiune succesorala este de natura Exceptii de la principiul libertatii de
patrimoniala, el poate fi exercitat si de alegere
catre creditorii personali ai a)potrivit art 19 din D. 32/1954,
succesibilului, pe calea actiunii oblice acceptarea mostenirii cuvenite unui
(subrogatorii). Optiunea pe cale oblica minor, indiferent de varsta sau a unei
ar putea fi refuzata creditorului – atat persoane puse sub interdictie va fi
in cazul mostenirii legale, cat si a celei socotita intotdeauna ca fiind facuta
testamentare – numai daca se sub beneficiu de inventar
dovedeste, in concret, ca alegerii b)in ipoteza succesibilului decedat
facute de el i se opun consider5ente inainte de stingerea dreptului de
de ordin moral, caz in care optiunea optiune prin prescriptie fara a-si fi
ar avea caracter exclusiv personal. exercitat dreptul, dreptul dfe optiune
b)Actiunea pauliana. Se pune se transmite prin succesiune la
intrebarea daca succesibilaul isi propriul mostenitor
exercita dreptul de optiune, dar o face c)nu se bucura de libertate de
in frauda creditorilor saui; renunta la optiune, mostenitorul care cu intentie
o mostenire solvabila sau accepta o frauduloasa a data la o parte sau a
mostenire insolvabila. In acest caz, ascuns bunuri ale mostenirii
actul de optiune poate fi revocat pe Act juridic irevocabil. Mostenitorul
calea actiunii pauliene, pentru ca apoi care a exercitat dreptul de optiune nu
creditorul sa opteze pe calea actiunii mai poate reveni asupra alegerii
oblice?Art 699 alin 1 Cciv consacra facute. Principiul opereaza cu caracter
expres posibilitatea revocarii pauliene absolut in cazul acceptarii pure si
a renuntarii la mostenire facuta de simple a mostenirii, consolidandu-se
succesibil in paguba creditorilor. Fiind calitatea de mostenitor.
un caz particular de revocare Act juridic indivizibil. Succesibilul
pauliana, trebuie sa fie indeplinite trebuie sa se pronunte unitar cu
conditiile generale ale actiunii privire la dreptul sausuccesoral
pauliene. Trebuie dovedita numai nefiind posibila acceptarea in parte a
frauda debitorului (succesibilul mostenirii si renuntarea la rest.
este lipsit de capacitate de exercitiu si
27.Momentul de la care curge nu are reprezentant legal sau are
termenul de acceptare/renuntare la capacitate de exercitiu restransa si nu
mostenire. Regula si exceptii. are cine sa-i incuviinteze actele
Dreptul de optiune trebuie sa fie cursul se suspenda pe durata
exercitat intr-un termen de 6 luni necesara obtinerii autorizatiei pentru
calculat de la data deschiderii incuviintarea actelor de dispozitie ale
mostenirii. Renuntarea la msotenire persoanelor incapabile sau cu
urmeaza sa fie facuta in acceasi capacitate de exercitiu restransa daca
perioada de timp. Termenul de 6 luni demersurile in acest scop au fost
este acordat de lege „pentru facute inainte de implinirea
exercitarea dreptului de optiune termenului de prescriptie,
pentru a se putea pronunta asupra Succesibilul poate fi repus in
acceptarii sau renuntarii in deplina termenul de prescriptie de instanta de
cunostinta de cauza”.Termhl incepe sa judecatoreasca daca se constat ca
curga de la data morti celui care lasa fiind temeinic justificate cauzele
mostenirea fata de toti succesibilii, pentru termenul de prescriptie a fost
indiferent de vocatia lor. Aceasta depasit, si cu conditia sa fi
regula se palica indifrent daca cerutreunerea in termen in decurs de
succesibilul mosteneste 9in nume o luna de la incetarea cauzelor care
propriu sau prin reprezentare ori prin justifica depasirea termenului de
retransmitere.Exceptii de la regula: prescriptie.
a)copilul conceput inainte de Exemple de cauze temeinic justificate:
deschiderea mostenirii, dar nascut ascunderea cu rea credinta a mortii
ulterior, termenul de prescriptie va lui de cuius de catre comostenitori,
incepe sa curga de la data nasterii neexercitarea de catre mama a
acestuia, daca se naste viu drepturilor si indatoririlor parintesti.
b)in cazul declrrarii judecatoresti a
mortii celui care lasa mostenirea,
termenul curge de la data ramanerii
definitive a hotararii
c)daca stabilirea legaturii de rudenie
cu efunctul de face pe cale
judecatoreasca, prescriptie curge de la
data ramanerii definitive a hotararii
inceptul prespcriptiei dreptului de
optiune mai poate fi amanat datorita
unor imprejurari care constituie cauze
de suspendare a prescriptiei, daca
acestea opereaza de la data
deschiderii succesiunii, impiedicand
succesibilul sa-si exercite dreptul de
optiune.

26.Prescriptia dreptului de optiune


succesorala
Dreptul de optiune trebuie sa fie
exercitat intr-un termen de 6 luni
calculat de la data deschiderii
mostenirii. Renuntarea la msotenire
urmeaza sa fie facuta in acceasi
perioada de timp. Termenul de 6 luni
este acordat de lege „pentru
exercitarea dreptului de optiune
pentru a se putea pronunta asupra
acceptarii sau renuntarii in deplina
cunostinta de cauza”.
Termenul se aplica mostenitorilor
legali, legatarilor universali sau cu
titlu universal, executarii legatelor
particulare, iar nu acceptarii lor,
statului cand vine la mostenire ca
legatar universal sau cu tilu
particular.
Cursul prescriptiei dreptului de
optiune succesorala de 6 luni se
suspenda de drept cat timp
succesibilul:
e impiedicat printr-un caz de forta
majora (eveniment exterior
imprevizibil, inevitabil si invincibil) sa-
si exercite dreptul de optiune
face parte din fortele armate ale
romaniei aflate pe picior de razboi
28.Acceptarea pura si simpla
fortata. Natura juridica, conditii,
efecte
Acceptarea fortata a mostenirii este
impusa de lege in cazul in care
succesibilul a dat la o parte, a
sustras, sau a ascuns, tainuit, bunuri
ale mostenirii, inclusiv prin
nedeclararea lor la inventar cu
intentia frauduloasa de a le insusi in
exclusivitate si de a pagubi de
comostenitori si sau creditorii
msotenirii.
Sustrgerea sau ascunderea de bunuri
se analizeaza ca fapte juridice ilicite,
delicte civila, iar sanctiunea reprezinta
pedepasa civila calificare cu multiple
consecinte.
Pentru a fi in prezenta acceptarii
fortate trebuie intrunite mai multe
conditii:Elementul obiectiv consta in
darea la o parte (sustragerea) sau
ascunderea, tainuirea unor bunuri cu
ocazia inventarierii a unor bunuri din
mostenire, sustragere sau ascundere
savarsita de succesibil singur sau in
participatie cu altul. Poate fi vorba de
fapte comisive, de exemplu
ascundeera materiala a unor bunuri,
inclusiv fructele acestora sau prin
fapte omisive: omisiunea de a trece
anumite bunuri in inventar,
nedeclararea unei donatii.
Darea la o parte sau ascunderea
presupun clandestinitatea.
Elementul subiectiv il reprezinta
intentia frauduloasa a mostenitorului,
frauda destinata a inlatura aplicarea
intre mostenitori a regulilor
devolutiunii succesorale legale sau
testamentare. Frauda succesorala
trebuie sa fie intentionata, dolosiva,
savarsita cu rea-credinta. Intentia
frauduloasa trebuie sa fie dovedita de
partea interesata
Autorul faptei ilicite trebuie sa aiba
calitatea de msotenitor cu vocatie
concreta la mostenire, fie de
mostenitor legal, fie de legatar
universal sau cu titlu universal.
Autorul faptei ilicite trebuie sa aiba
capacitate delictuala (savarsirea faptei
cu disernamant).
Pentru savarsirea acestui delict legea
prevede ca pedeapsa civila o dubla
decadere:
decaderea din dreptul de optiune
succesorala – este decazut din dreptul
de a renunta la mostenire sau de a o
accepta sub beneficiu de inventar, iar
daca a optat anterior in acest sens,
decade din benefciul de inventar
decaderea din drepturile succesorale
asupra bunurilor sustrase sau
ascunse – desi succesibilul pastreaza
calitatea de msotenitor nua re nic un
drept asupra bunurilor sustrase sau
ascunse, bunuri care vor fi dobandite
de comostenitorii vinovatului, potrivit
cotelor lor succesorale.
30.Renuntarea la mostenire stins prin consolidare sau confuziune
Renuntarea la msotenire este actul ope legis la data deschiderii
juridic unilateral expres si solemn mostenirii, renasc prin efectul
prin care succesibilul declara, in retroactiv al renuntariiRenutnatorul
cadrul termenului de prescriptie a pierde, pe langa calitatea de
dreptului de optiune succesorala, ca mostenitor, si beneficiul sezinei, la
nu isi insuseste (renunta la) titlul de care a avut dreptul in calitate de ruda
mostenitor, desfiintand cu efect in linie directa.Creditorii
retroactiv vocatia sa succesorala, succesibilului renuntator nu au
devenind strain de mostenire.Conditii dreptul sa urmareasca patrimoniul
de fond speciale:a)renuntarea este succesoralRenuntatorul nu are
expresab)renuntarea la mostenire este obligatia de a plati taxe succesorale.
vaalbila si produce efecte ca atare Retractarea renuntarii. in principiu,
numai daca succesibilul nu si-a renuntarea la msotenire este un act
exercitat anterior dreptul de optiune irevocabil, in intentia de a se evita
prin acceptare a mostenirii. vacanta succesorala, legea permite,
c)renuntarea este un act juridic exceptional, retractarea renuntarii,
indivizibil; succesibilul nu poate dar numai daca sunt indeplinite 2
renunta in parte la dreptul sau conditii cumulative:
succesoral pentru a accepta restul sa nu se fi implinit termenul de
d)renuntarea trebuie sa fie pur prescriptie a dreptului de optiune
abdicativa (impersonala si cu titlu succesorala
gratui)Conditii de forma. Renuntarea mostenirea sa nu fi fost acceptata
este un act juridic solemn, Declaratiile Ca urmare a retractarii renuntarii,
de renuntare la succesiune se fac in succesibilul devine mostenitor
fata notarului public si se inscriu acceptant, fiind o acceptare pura si
pentru opozabilitate in registrul simpla a mostenirii, nu si in cazul
special de renuntari la succesiune minorilor si a persoanelor puse sub
tinut de biroul notarilor publici pentru interdictie, care se socoteste sub
intreaga circumscriptie teritoriala a beneficiu de inventar.
judecatoriei unde defunctul a avut Retractarea renuntarii opereaza
ultimul domiciliu, iar daca nu a avut retroactiv, De la data deschiderii
ultimul domiciliu in tara unde s-a succesiunii.
avut bunurile cele mai importante ca
valoare din tara.Deci, renuntarea
trebuie sa indeplineasca 2 conditii de
forma: una de validitate si alta de
opozabilitate, astfel:
declaratia trebuie data in fata
notarului public
declaratia trebuieinscrisa in registrul
special de renuntari la succesiune
tinut de biroul notarial desemnar
pentru circumscriptia teritoriala a
judecatoriei de la locul deschiderii
mosteniriiEfectele renuntarii: Ese
desfiinteaza cu efect retroactiv si, daca
declaratia de renuntare a fost inscrisa
in registrul de renuntari – cu
opozabilitate erga omnes vocatia
succesibilului el devenind strain de
msotenire, „eredele ce renunta este
considerat ca nu a fost niciodata
erede”. De aici urmatoarele
consecinte:
renuntatorul nu beneficiaza de nici un
drept succesoral, dar nici nu este
obligat sa suport datoriile si sarcinile
mostenirii
in caz de deces al renuntatorului,
partea din msotenire la care ar fi avut
dreptul nu se transmite la proprii
mostenitori, iar descendentii lui nu
vor putea veni la msotenire prin
reprezentare, ci numai in nume
propriu
Daca renuntatorul a beneficiat de o
donatie din partea celui care lasa
mostenirea nu va fi obligat la raport
indiferent ca donatia s-a facut cu sau
fata scutire de raport.
Drepturile reale sau decreanta ale
renuntatorului impotriva defunctului
sau ale acestuia impotriva
succesibilului renuntator si care s-au
31.Notiunea de sezina. Efecte. imparteala se face numai intre momentul deschiderii mostenirii,
Mostenitorii sezinari descendentii dispunatorului. potrivit vointei testatorului.
Sezina este un beneficiu al legii in Descendentii trebuie sa aiba vocatie Intre descendenti se nasc raporturi de
virtutea caruia anumiti mostenitori succesorala concreta (efectiva, utila) imparteala la deschiderea msotenirii si
„au de drept posesiunea succesiunii in nume propriu sau prin ca atare, datoreaza garantie in calitate
din momentul mortii defunctului”. reprezentare, sa nu fie nedemni si sa de copartasi si se bucura de privilegiul
Posesiunea de drept a mostenirii fi acceptat mostenirea expres sau imobiliar al copartasului.
desemnata prin notiunea de sezina tacit. Sub sanctiunea nulitatii Bunurile care nu au fost impartite vor
este independenta de elementele absolute, imparteala de ascendent fi dobandite de mostenitori in stare de
constitutive ale posesiunii; trebuie sa cuprinda toti indiviziune
mostenitorul sezinar are aceasta descendentii care vin efectiv la
calitate chiar daca de fapt nu mostenire.
stapaneste bunurile succesorale. Partajul testamentar poate avea ca
Sezina ofera mostenitorului in cauza obiect toate bunurile ce ascendentul a
posibilitatea juridica de a intra in lasat la moartea sa (intreaga masa
stapanirea bunurilor succesorale si de succesorala) sau numai o parte a lor.
a exercita drepturile si actiunile Imparteala are ca obiect numai
dobandite de la defunct sau intrate in bunurile prezente
mostenire ulterior (dreptul la fructe) Imparteala de ascendent trebuie sa
fara a fi necesara atestarea prealabila fie:Efectiva – in sensul divizarii
a calitatii de mostenitor pe cale materiale a bunurilor Sa fie facuta cu
notariala sau judecatoreasca. respectarea „partii legitime” (rezerva
Numai descendnetii si ascendentii succesorala) a fiecarui ascendent, cel
defunctului sunt mostenitori sezinari, vataamt putand ataca imparteala prin
deci numai rudele in linie dreapta. actiunea in reductiune.
Calitatea de sezinar este conditionata Efectele impartelii de ascendent
de vocatia lor concreta la mostenire. Partajul de ascendent produce efecte
Mostenitorul rezervatar exheredat diferite dupa cum s-a realizat prin
pastreaza calitatea de mostenitor donatie sau testament.
sezinar, deoarece culege rezerva in DonatieEfectele inainte de
calitate de mostenitor legal. deschiderea mostenirii.
Efectele sezinei: Donatarii, ca succesori in drepturi cu
mostenitorul sezinar poate intra in titlu particular prin acte intre vii vor
stapanirea de fapt si administrarea dobandi in mos irevocabil de la data
tuturor bunurilor succesorale, mobile incheierii contractului, drepturile care
sau imobile, fara indeplinirea vreunei formeaza obiectul lui (proprietae,
formalitati prealabile. nuda proprietate daca donatorul si-a
mostenitorul sezinar poate exercita rezervat dreptul de uzufruct), putand
drepturile si actiunile patrimoniale dispune liber de bunurile ce le-au fost
dobandite prin mostenire – inclusiv atribuite, fara sa mai astept
actiunile posesorii, desi nu a exercitat deschiderea succesiunii ascendentului
in fapt posesiunea imobilului – si donator. Fiind un act juridic mixt
poate fi urmarit de creditorii (donatie si imparteala), produce efecte
mostenirii ca parat (cu rezerva intre descendenti, care au unii fata de
termenului de 3 luni si 40 zile pentru altii calitatea de copartasi, raporturi
inventar si deliberare, in care nu nascute din imparteala.
poate fi condamnat la plata) fara Efecte dupa deschiderea mostenirii. din
atestarea prealabila a calitatii de momentul deschiderii mostenirii,
mostenitor descendentii donatari devin
32.Notiunea si conditiile de fond ale succesibili, dar pastreaa si calitatea
partajului de ascendent. Efecte de donatari. Ei se bucura de dreptul
Partajul de ascendent poate fi definit de optiune succesorala, putand
drept un act juridic intre vii, donatie, accepta sau renunta la
sau pentru cauza de moarte, mostenire.Descendentii donatari care
testament, prin care ascendentul accepta msotenirea si indeplinesc
imparte intre toti descendentii sai cu conditiile pentru a mosteni (nu sunt
vocatie succesorala la deschiderea nedemni si au capacitate succesorala):
mostenirii bunurile sale, in tot sau in raspund de pasivul mostenirii,
parte, bunuri dobandite de catre proportional cu partea ereditara a
descendenti divizat, in mos individual, fiecaruia dobandesc mostenirea in
iar nu in cote-parti ideale, ce stare divizata, ceea ce inseamna ca
caracterizeaza starea de indiviziune. fiecare pastreaza bunurile primite
Conditii de fond: imparteala de donatie Pot intenta actiunea in
ascendent trebuie sa indeplineasca reductiunea liberalitatilor excesive,
conditiile de fond de drept comun daca rezerva succesorala a fost
(capacitate, consimtamant, obiect, incalcata prin imparteala de
cauza) prevazute de lege pentru ascendent.Testament
validitatea donatiilor, dispozitiilor Fiind o dispozitie mortis cauza,
testamentare, precum si indeplinirea imparteala testamentara nu produce
unor conditii speciale: nici un efect cat timp ascendentul
numai parintii pot sa-si imparta traieste si el o poate revoca sau
bunurile intre descendentii lor; modifica pana in ultima clipa a vietii.
ascendentii pot fi din casatorie, din Efecte dupa deschiderea mostenirii.
afara ei ori din adoptie descendentii dobandesc bunurile
atribuite in stare divizata, din chiar