Sunteți pe pagina 1din 19

Proiect INFORMATIZAREA PROCESELOR ENERGETICE

ANALIZA DE SISTEM IN VEDEREA INFORMATIZARII UNEI TURBINE EOLIENE

Proiect INFORMATIZAREA PROCESELOR ENERGETICE

ETAPE:
1. Justificarea stategiilor, tehnicilor si metodelor folosite pentru conceperea si realizarea proiectarii de ansamblu si de detaliu; 2. Proiectarea de ansamblu si de detaliu : 2.1. analiza procesului tehnic : descrierea procesului tehnic, stadiul informatizarii sau automatizarii procesului; 2.2. volumul de informatii, tipuri de informatii: masuri, comenzi, reglaje; 2.3. functiile sistemului informatic ; 2.4. structura sistemului informatic, arhitectura sistemului; 2.5. elaborarea documentatiei

Proiect INFORMATIZAREA PROCESELOR ENERGETICE 1. Justificarea strategiilor, tehnicilor si metodelor folosite pentru conceperea si realizarea proiectarii de ansamblu si de detaliu

Sistemul obiect reprezinta o parte a realitatii care genereaza date si care poseda calitati ce permit prelucrarea si atribuirea de semnificatii acestor date, transformandu-le astfel in informatii. Sistemul informatic este ansambul alcatuit din echipamente, software, personal de exploatare si organizarea activitatilor. In zilele noastre nici un proces tehnologic nu mai poate functiona in mod corespunzator fara existenta unui sistem informatic proiectat pentru acel proces. Dar si sistemele informatice mai vechi trebuiesc modernizate pentru a putea raspunde corespunzator la problemele ce ar putea aparea pe parcursul functionarii. In acest proiect s-a propus analizarea sistemului obiect : turbina eoliana. Energia eoliana este o sursa de energie regenerabila generata din puterea vantului. Vanturile sunt formate din cauza ca soarele nu incalzeste Pamantul uniform, fapt care creeaza miscari de aer. Energia cinetica din vant poate fi folosita pentru a roti niste turbine, care sunt capabile de a genera electricitate. Unele turbine pot produce 5 MW, desi aceasta necesita o viteza a vantului de aproximativ 5,5 m/s, sau 20 de kilometri pe ora. Puine zone pe pamant au aceste viteze ale vantului, dar vanturi mai puternice se pot gasi la altitudini mai mare si in zone oceanice. Energia eoliana este folosita extensiv in ziua de astazi, si turbine noi de vant se construiesc in toata lumea, energia eoliana fiind sursa de energie cu cea mai rapida crestere in ultimii ani. Majoritatea turbinelor produc energie peste 25% din timp, acest procent crescand iarna, cand vanturile sunt mai puternice. Scopul sistemului informatic este de a analiza din punct de vedere informatic procesul de productie a energiei electrice. Sistemul informatic este alcatuit din mai multe tipuri de elemente si anume: echipamente hardware (calculatoare sau magistrale); software (soft de baza, soft de aplicatie). In vederea realizarii sistemului informatic, s-au aplicat mai multe tehnici si metode. Dintre acestea amintim ca tehnici: studiul documentar si metoda TOP-DOWN. Aceasta tehnica se refera la analizarea amanuntit, de catre analistul de sistem, a intregii documentatii tehnice si tehnologice aferente turbinei eoliene. Se permite asftel delimitarea domeniului de aplicabilitate si fixarea anumitor elemente generatoare de informatii (masuri si semnalizari). Metoda TOP-DOWN a fost aleasa pentru a putea avea o privire de ansamblu a intregului sistem obiect, pentru ca apoi proiectantul sa se axeze doar pe subsistemul pentru care trebuie sa se realizeze sistemul informatic. Sistemul care descrie functionarea unei turbine se bazeaza pe un principiu simplu. Vantul pune in miscare palele care la randul lor actioneaza generatorul electric. Sistemul mecanic are in componenta si un multiplicator de viteza care actioneza direct axul central al generatorului electric. Curentul electric obtinut este, fie transmis spre imagazinare in baterii si folosit apoi cu ajutorul unui invertor DC-AC in cazul turbinelor de mica capacitate , fie livrat direct retelei de curent alternativ ( AC) spre distribuitori. Turbina ce antreneaza generatorul electric, este antrenata la randul ei de presiunea vantului.

Fig. 1.1: Conversia energiei eoliene in energie electrica 2. Proiectarea de ansamblu si de detaliu

Proiect INFORMATIZAREA PROCESELOR ENERGETICE 2.1. Analiza procesului tehnologic Pentru a realiza descrierea procesului tehnologic se va tine seama de: componentele principale ale turbinei, de descrierea amanuntita a fiecarui element care are acces la sistemul informatic si de organizare acestora. Instalarea turbinelor eoliene este eficienta, daca amplasarea este facuta dupa criterii bine stabilite cum ar fi suprafata terenului, configuratia sa, prezenta cladirilor sau a pomilor. In zonele montane, izolate, montarea de turbine eoliene poate fi o solutie viabila, insa in acelasi timp trebuie sa se ia in consideratie si situatiile in care nu bate vantul in acea zona geografica. De asemenea, prin amplasarea lor pe mare se castiga prin faptul ca viteza vantului este mai mare, nefiinf influentat de obstacole, in schimb creste costul investitiei si al intretinerii. Pentru fiecare proiect se vor fi facute masuratori cat mai exacte ale vitezei vantului pe perioade destul de lungi, cat si studii de fezabilitate care vor dovedi daca investitia este buna sau nu. In continuare vom detalia partile componente ale turbinei eoliene ale caror procese determina functionarea ei corespunzatoare.

Fig. 2.1: partile componente ale turbinei eoliene

In figura de mai sus elementele componente sunt: 1. pala; 2. rulmentul palei; 3. arborele de conectare al palei; 4. capul rotorului; 5. botul; 6. arborele principal; 7. carcasa frontala a generatorului; 8. carcasa din spate a generatorului; 9. rotor; 10. stator; 11. nacella; 12. unitatea hidraulica; 13. carcasa din spate a nacellei; 14. carcasa din fata a nacellei; 15. anemograf; 16. paratraznet; 17. anemometru; 18. pilon

Proiect INFORMATIZAREA PROCESELOR ENERGETICE Servomotoarele actioneaza independent, astfel in cazul unei defectiuni celelalte motoare preiau sarcina de rotire a palei a carui motor s-a defectat astfel evitand suparaincarcarea. Deasemenea ele actioneaza si ca frane.

Fig. 2.2 Servomotorul turbinei eoliene

Anemograful transmite directia vantului computerului ce corecteaza pozitia palelor si a naceleli prin servomotoare. La anemograf transmiterea informatiilor se face electric. Elementul de masurare genereaza un curent alternativ cu o frecventa direct proportionala cu viteza vantului. Anemograful are in varf o sageata care ofera o rezistenta mare la variatiile aerului spre directia in care vantul bate. Directia vantului este determinata de un compas. Anemometrul este un sistem complet pentru masurarea si inregistrarea cu precizie a vitezei vantului. Astfel la 4-5 m/s turbina porneste, la 20-25 m/s intra in regim nominal care daca viteza depaseste cu mult 25 m/s se actioneaza frana pentru a preveni avarierea instalatiei. Inainte de construirea turbinei trebuie sa se studieze viteza vantului pe cel putin o perioada de 6 luni, si pentru acesta trebuie ca anemometrul fiind amplasat la inaltimea viitoarei turbine. Inregistratorul poate inregistra pana la 16383 citiri (valori medii ale intervalului presetat) pe o memorie nonvolatila in stare solida, care furnizeaza securitate maxima a datelor chiar daca bateria se descarca. Sistemul poate fi pornit si oprit direct de pe un PC cu ajutorul software-ului. Rezultatul final este o colectie de puncte de date, fiecare dintre ele reprezentand viteza medie a vantului in intervalul respectiv. Viteza medie a vantului este informatia captata pentru fiecare interval.

Fig. 2.3. Anemograful si anemometrul unei turbine eoliene

Proiect INFORMATIZAREA PROCESELOR ENERGETICE Arborele principal si cel secundar. Arborele principal se mai numeste arborele lent, deoarece el se roteste cu viteze de ordinul a 20 - 40 rot/min. Prin intermediul multiplicatorului, el transmite miscarea, arborelui secundar. Arborele secundar antreneaza generatorul electric, sincron sau asincron, ce are una sau doua perechi de poli. El este echipat cu o frana mecanica cu disc (dispozitiv de securitate), care limiteaza viteza de rotatie in cazul unui vant violent. Sistemul electronic de control a functionarii generale a eolienei si a mecanismului de orientare. El asigura pornirea eolienei, reglarea inclinarii palelor, franarea, ca si orientarea nacelei in raport cu vantul.

Fig. 2.4. Sistemul electronic de control al turbinei

Sistemul de orientare a nacelei este constituit dintr-o coroana dintata (cremaliera) echipata cu un motor. El asigura orientare eolienei si "blocarea" acesteia pe axa vantului, cu ajutorul unei frane. Nacela contine generatorul electric asigurand si o protectie mecanica. Paratraznetul asigura protectia turbinei eoliene contra traznetelor si a fulgerelor, astfel convertorul se intrerupe pentru circa 3 minute, datele fiind revizuite si analizate permanent.

Fig. 2.5. Paratraznetul turbinei eoliene

Blocul de automatizare cuprinde componentele electronice pentru invertor si convertorul de vant. Acesta este format dintr-un sistem multiprocesor pentru managementul procesului al intregii turbine, acest computer face simultan atat diagnostic cat si inregistrare de date astfel senzorii componenti ai turbinei sunt activati astfel sa calculeze parametri de control si raportul de control pentru controlul inclinarii, viteza, puterea furnizata si alti parametri. Invertorul are incorporat un sistem de anualre a armonicilor. Toate datele sunt transmise catre dispecer iar defectiunile sunt raportate prin si prin sistem GSM tip text catre inginerul inginerul insarcinat cu mentenanta si reparatia turbinei.

Proiect INFORMATIZAREA PROCESELOR ENERGETICE

Fig. 2.6. Blocul de automatizare al turbinei eoliene

2.2. VOLUMUL DE INFORMATII. TIPURI DE INFORMATII O problema importanta este reprezentata de stabilirea tuturor parametrilor, informatiilor ce intra in sistemul obiect si a tuturor informatiilor, marimilor trimise din SI spre SO, in concluzie inventarierea acestor marimi si catalogarea lor pe tipuri de marimi. Aceste informatii calitative (semnalizari si comenzi) si informatiile cantitative (masuri si reglaje) formeaza tabelele cu masuri, semnalizari, comenzi si reglaje. Pentru informatiile ce vin din proces, tabelele trebuie sa contina instalatia de la care provine informatia, codul punctului de masurare sau de semnalizare, semnifictaia parametrului respectiv si domeniul sau de variatie. Principiul de functionare a unei turbine eoliene pentru productie industriala de energie electrica este relativ simplu: forta vantului care actioneaza asupra rotorului turbinei determina punerea acestuia in miscare, antrenand prin intermeiul unui reductor un generator electric. Variantele constructive difera de la producator la producator, existand in momentul de fata doua variante majore de actionare a generatorului: clasica ( prin intermediul unui sistem cu doi arbori cu viteze diferite si reductor) si directa, caz in care rotorul antreneaza direct un generator electric cu un numar mai ridicat de poli. In momentul de fata, varianta clasica este cea mai respandita. Elemetnele componente ale unei turbine eoliene pot fi impartite din punct de vedere functional in trei categorii. O prima componenta o reprezinta componentele lantului energetic, acestea sunt organizate la randul lor in trei subsisteme: subsistemul aerodinamic (aeromotorul) este format din rotorul turbinei eoliene (elicea), butucul turbinei, de care sunt articulate palele elicei si mecanismul de modificare a unghiului de calare al palelor, care ajuta la controlarea vitezei rotorului si impiedicarea acestuia de a se invarti in conditii in care vantul nu este suficient de puternic pentru a produce electricitate. subsistemul mecanic de antrenare este format din arborele lent (30-60 rot/min), cuplat la butucul turbinei, multiplicatorul de viteza, sau cutia de viteze, care mareste viteza de rotatie de la 30-60 rot/min pana la valori cuprinse intre 1000-1800 rot/min si arborele rapid care antreneaza generatorul electric. subsistemul electric este alcatuit din generatorul electric, elementele de cuplaj la retea si reteaua locala. A doua categorie o reprezinta elementele de control, care asigura controlul puterii captate din vant, elementele de siguranta care asigura functionarea in limitele admisisbile si senzori.

Proiect INFORMATIZAREA PROCESELOR ENERGETICE In a treia categorie intra elementele auxiliare, formate din sistemul de amplasare si sustinere, sistemul de racire a componentelor in miscare si sistemul de franare. Avand in vedere modelele subsistemelor si interactiunile dintre ele, in figura de mai jos vom reprezenta diagrama bloc a sistemului eolian, tinand cont si de modelul matematic in ansamblu.

Fig. 2.7. Diagrama bloc a sistemului eolian

Exista de asemenea doua variante principale de control asupra vitezei de rotatie a rotorului: "stall control" folosind modelul aerodinamic al palelor sau "pitch" rasucind palele in intregime aproape la 90 de grade. Se mai utilizeaza controlul prin "active stall" ca varianta de mijloc, dar pe scara mai redusa deoarece implica sisteme de mai mari dimensiuni. Toate turbinele eoliene au aparate proprii de masurare a parametrilor vantului si pe baza informatiilor culese de acestea computerul propriu realizeaza ajustarile necesare pentru o functionare optima fara sa fie necesara in permanenta prezenta unui operator uman. De obicei, turbinele organizate in parcuri sau nu, includ mijloace de verificare si comanda la distanta, facand astfel mai usor managementul unitatilor de productie. Fiind o instalatie in miscare exista uzuri si costuri de intretinere. Privind lucrurile din aceasta perspectiva, investitorii trebuie sa aiba in vedere toate aspectele implicate, considerand marimea investitiei si perioada de amortizare relativ lunga. Principalele tipuri de informatii sunt: 1. Masurile (telemasurile) constituie un prim tip de informatii, acestea sunt in general de doua categorii: masuri principale, reprezinta parametrii esentiali functionarii ansamblului unui proces; marimi secundare, acestea constituie parametri ce pot afecta printr-o functionare necorespunzatoare functionarea ansamblului. In cadrul turbinei eoliene intalnim masuri la: anemograf- directie vant; anemometru viteza vant; servomotoare turatie motoare; temperatura carcasa servomotoare. 2. A doua categorie de tip de informatie o reprezinta semnalizarile (telesemnalizarile) acestea pot fi: semnalizari preventive prin care se indica apropierea unui parametru de valoarea sa critica; semnalizari de avarie, ce apar in momentul atingerii parametrului critic si declansarii unei anumite protectii.

Proiect INFORMATIZAREA PROCESELOR ENERGETICE In cazul studiat avem: pornire/oprire turbina; mentinere regim nominal functionare; pornit/oprit frana; pornit/oprit servomotaore; oprit/pornit motoare; avarie automata. 3. Comenzile sunt semnale binare sau analogice ale parametrilor importanti ai unei turbine eoliene: semnale analogice intrare; semnalae analogice iesire; semnale binare intrare; semnale binare iesire 4. Reglajele se regasesc numai la blocul de automatizare: reglare turatie arbore, reglare temperatura rotor, reglare putere furnizata, reglare presiunea la unitatea hidraulica. Anemograf
TIP Semnale analogice intrare Semnalae analogice iesire Semnale binare intrare Semnale binare iesire SEMNAL Directie VANT Nu exista Corectare pozitie fata de directia vantului Corectare pozitie NUMAR PE ELEMENT 1 1 1 NUMAR TOTAL 1 1 1

Anemometru

TIP Semnale analogice intrare Semnalae analogice iesire Semnale binare intrare Semnale binare iesire

SEMNAL Viteza VANT NU exista Pornire/Oprire turbina Mentinere regim nominal functionare Pornit/Oprit turbina Pornit/Oprit frana

NUMAR PE ELEMENT 1 2 6 2 2

NUMAR TOTAL 1 2 18 4 18

TIP Semnale analogice intrare Semnalae analogice iesire Semnale binare intrare Semnale binare iesire

SEMNAL Turatie motoare Temperatura carcasa servomotaore Nu exista Pornit/Oprit Servomotaore Pornit/Oprit Servomotaore

NUMAR PE ELEMENT 2 3 1 1

NUMAR TOTAL 10 15 1 1

Proiect INFORMATIZAREA PROCESELOR ENERGETICE Servomotoarele


TIP Semnale analogice intrare SEMNAL Turatie arbore Temperatura rotor Masurare temperatura agare Putere furnizata Presiunea la unitatea hidraulica Paratraznet Seismograf NU exista Oprit/Pornit Motoare Oprit/Pornit Frana Avarie Automata Oprit/Pornit Motoare Oprit/Pornit Frana Avarie Automata NUMAR PE ELEMENT 3 2 2 2 2 2 1 2 2 2 2 2 2 NUMAR TOTAL 3 12 68 4 16 4 1 12 18 4 12 18 4

Semnalae analogice iesire Semnale binare intrare Semnale binare iesire

Bloc de automatizare Toate turbinele eoliene au aparate proprii de masurare a parametrilor vantului si pe baza informatiilor culese de acestea computerul propriu realizeaza ajustarile necesare pentru o functionare optima fara sa fie necesara in permanenta prezenta unui operator uman. De obicei, turbinele organizate in parcuri sau nu, includ mijloace de verificare si comanda la distanta, facand astfel mai usor managementul unitatilor de productie. Fiind o instalatie in miscare exista uzuri si costuri de intretinere. Privind lucrurile din aceasta perspectiva, investitorii trebuie sa aiba in vedere toate aspectele implicate, considerand marimea investitiei si perioada de amortizare relativ lunga. Cea mai grava avarie ce se poate produce la o turbina eoliana este avarierea franarii rotorului in timpul functionarii (adica la viteze ale vantului de 3-25 m/s) de exemplu la pierdere legaturii cu reteaua.Aceasta conduce la ambalarea turbinei, care in ultima instanta poate duce la ruperea unor bucati de pala, cu impact gravitational la sol. Desi la echipamentele moderne acest tip de avarie este din ce in ce mai rar intalnit, utilizatorul va trebui sa ia masuri de avertizare si interdictie a accesului sub raza de giratie a turbinelor cu precizarea riscurilor posibile. Ca orice echipament industrial si turbinele eoliene produc in functionare zgomote, datorita sistemelor mecanice in functionare, a despicarii aerului de palele in rotire sau a trecerii palelor prin dreptul stalpului de sustinere, cand se produce o comprimare a aerului. Pentru a nu avea un impact negativ in special in zonele dens populate, sursele de zgomot sunt foarte riguros controlate de fabricantii de turbine si se iau masuri tehnologice speciale pentru fiecare sursa. Asa se face ca in urma unor masuratori in natura, fabricantii dau garantii ferme asupra limitei superioare a zgomotelor produse de turbina respectiva [43]. Putem afirma insa ca turbinele de vant moderne nu sunt zgomotoase, majoritatea fabricantilor garantand ca la nivelul rotorului turbinei zgomotul (presiunea sunetului) nu depaseste 100 dB (A), echivalent cu un zgomotul din orice industrie prelucratoare. In cazul in care va ntul bate in directia unui receptor, nivelul presiunii sunetului la o distanta de 40 m de o turbina tipica este de 50-60 dB(A), ceea ce echivaleaza cu nivelul unei conversatii umane obisnuite. La 150 m zgomotul scade la 45,5 dB(A), echivalent cu zgomotul normal dintr-o locuinta, iar la distanta de peste 300 m zgomotul functionarii unor turbine se confunda cu

Proiect INFORMATIZAREA PROCESELOR ENERGETICE zgomotul produs de vantul respectiv. Daca vantul bate din directie contrara, nivelul zgomotului receptionat scade cu circa 10 dB(A). 2.3. Functiile sistemului informatic Datorita procesului tehnologic in tehnica de calcul, conducerea proceselor in timp real a devenit realizabila pentru procesele cele mai complexe, un rol important avand sistemele inteligente adaptive, autoadpative si optimale si sistemele expert. Utilizarea mijloacelor software in conducerea proceselor ofera o mare felxibiliatte si extensibilitate. Principalele functii ale sistemului informatic sunt: 1. Functia de achizitie a datelor si prelucrarea lor: colecteaza si proceseaza datele masurate; colecteaza si proceseaza datele de stare ale elementelor si executiei din proces; 2. Functia de supraveghere - in cadrul acestei functii sunt incluse masurile si semnalizarile turbinei eoliene: urmareste si controleaza procesul; comanda motoare si frane si interblocarile necesare; efectueaza calcule matematice si operatii logice; 3. Functia de evidenta statistica a functionarii instalatiilor consta in prezentarea la monitor sau la imprimanta datele principalelor echipamente din care este constituita o turbina eoliana: colecteaza si memoreaza datele pe care le afiseaza sub forma de evolutii; cu ajutorul acestei functii sistemul informatic poate fi conectat la inregistratoare; 4. Functia de comanda consta in urmarirea automatizarii procesului: realizeaza comenzi secventiale; asigura interfata cu alte sisteme; 5. Functia de reglare are in vedere modificarea marimilor de referinta: asigura comunicarea interna a sistemului precum si cea dintre operator si proces; conduce procesul. Prezentarea datelor catre utilizator se bazeaza pe perceptia grafica astfel ca informatia din proces este prezentata sub forma de numere, bare grafice, texte si simboluri. Culorile selectate sunt afisate in asa fel incat situatiile de exceptie sa fie pe cat posibil usor de detectat. Operatiile utilizatorului sunt efectuate pe baza urmatorului principiu in care operatorul marcheaza elementul dorit prin intermediul unui cursor , iar raspunsul este prezentat langa element, astfel utilizatorul nu trebuie sa-si ia privire de pe elementul manipulat. In camera de comanda sunt amplasate echipamentele de interfata operator-calculator, care inlocuiesc o parte din instrumentatia panourilor conventionale. Acestea sunt alcatuite din tastatura si monitoare color CRT (chatode ray tube). Operatorul poate se solicite prin intermediul informatiilor afisate intr-o mare varietate de forme alfa-numerice si grafice prin intermediul tastaturii aferente fiecarui monitor. Sistemul de afisare cuprinde : afisarea grafica; afisarea a starii unui sistem; afisarea sistemului; afisarea istoricului sistemului. Operatiile din camera de comanda(dispecer) si procesul sunt controlate prin intermediul unei tastari sau printr-un dispozitiv de pozitionare(mouse), informatiile fiind afisate grupat pe ecrane grafice(display) organizate intr-o structura ierarhizata. Orice semnalizare sau alarmare va fi afisata in ecranul fiecarui ecran cu o culoare care va atrage atentia operatorului.

Proiect INFORMATIZAREA PROCESELOR ENERGETICE Display-urile grafice afisate pe monitor ofera operatorului o imagine clara a procesului. Starea procesului este afisata pe baza simbolurilor de motoare, anemometre, frane, a datelor de stare sub forma de text si a valorilor numerice. Toate elementele afisate pe dispaly-ul grafic sunt actualizate tot timpul.

Fig 2.8. Display grafic

Display-ul de operare este un display electroluminiscent care are pe suprafata sa matrice in infrarosu. Pe aceasta sunt afisate , in functie de situatia curenta, valorile masurate, texte, taste, taste de stare si taste soft. El furnizeaza informatii detaliate despre un regim de vant, de exemplu ce permite utilizatorului sa ia decizia de a regla anumiti parametri si limita lor sau de a opri turbina.

Fig. 2.9. Display de operare

Display-ul de evolutie prezinta interiorul procesului sub forma de curbe. Evolutiile pot urmari semnale analogice cat si binare.

Fig. 2.10. Display de evolutie

Display-ul de evenimente prezinta lista mesajelor si alarmelor receptionate. Un eveniment reprezinta modificarea starii unui element al procesului. Evenimentele se impart in alarme critice, alarme normale si

Proiect INFORMATIZAREA PROCESELOR ENERGETICE mesaje. Sistemul ofera posibilitatea de a inregistra toate operatiile efectuate de utilizator. Acestea sunt inregistrate sub forma unor linii eveniment in display-ul de evenimente si tiparite la imprianta de evenimente. Display-ul de secvente este folosit, in principal pentru eliminarea perturbatiilor. Prin intermediul lui operatorul afla ce conditii neimplinite impiedica derularea unei anumite secvente de automatizare. 2.4. Structura sistemului informatic O turbina eoliana cuprinde un sistem de conducere centralizat care are un singur nivel. Acest nivel reprezinta de fapt nivelul superior care este incorporat in calculator, in rest sunt numai traductoare legate printr-o magistrala de date. Magistrala sistemului este elementul central al sistemului, ea asigura conexiunea si transferul de informatii dintre diverse tipuri de statii. La nivelul camerei de comanda statiile de operare sunt conectate la o alta magistrala care comunica cu magistrala sistemului prin intermediul statiilor de alarmare care includ si un modul de tip ruter. Arhitectura cuprinde urmatoarele statii de lucru: Statia de operare: aceasta este utilizata de operatorul care controleaza procesul. Prin intermediul ei se primesc informatii si se transmit comenzi; Statiile de control proces: ele conecteaza sistemul la procesul controlat; Pe langa operatiile de control de baza si pornirile intrare/iesire, o astfel de statie este capabila sa manipuleze operatii de control globale, secvente, colectiile de date istorice pentru curbele de evolutie si calcule complexe cerute de operatiile de control; Statiile de procesare alarme colecteaza informatii referitoare la proces si transmite informatii catre operatorul din camera de comanda(dispecer); Statiile de inginerie se compun dintr-o statie de configurare ce realizeaza configurarea si administrarea sistemului; Statia de rezerva: toate modificarile de configuratie sunt incarcate in statiile sistemului in mod on-line prin intermediul unei statii de rezerva conectata la magistarla sistemului, unitatea de stocare a statiei de rezerva contine configuratia pentru fiecare statie conectata la magistarala; Statia de dirijare permite conectarea pana la patru magistrale de sistem si principala magistrala a camerei de comanda (dispecer). Statia de procesare grafice de evolutie poate gestiona si inmagazina o gama larga de grafice si pe perioade mai lungi de timp, cu o rezolutie superioara in comparatie cu graficele gestionate de statiile de proces.

Schema bloc pentru un sistem cu turbina eoliana este prezentata in figura alaturata. Este o schema a unui sistem complex dezvoltat prin adaugarea unui generator diesel, si care are rolul de a compensa lipsa energiei electrice in situatii critice, neprevazute. Sunt folosite baterii pentru stocarea energiei electrice. Alimentarea consumatorilor se face in curent continu (DC) sau alternativ (AC). Consumatorii din curent continu vor fi consumatori eficienti, pentru realiza o diminuare semnificativa a consumului de energie. Turbinele sunt de mica si medie capacitate si pot fi din seria AirX, sau Whisper sau Eoltec: Turbinele AIR au fost construite pentru a fi utilizare in combinatie cu panouri fotovoltaice pentru a echilibra energia livrata de sistem in timpul fluctuatilor sezoniere; Energia electrica obtinuta cu ajutorul generatoarelor eoliene Whisper, poate sustine foarte usor necesarul de energie pentru iahturi, barci, cabine, case la tara, cabane, mici ferme sau birouri fara

Proiect INFORMATIZAREA PROCESELOR ENERGETICE posibilitatea conectarii la reteaua nationala de energie. Adaugarea unor panouri solare pentru energie electrica , poate compensa lipsa vantului in zilele si lunile calme; Turbina eoliana Scirocco avand un diametru a rotorului de 5,6m si o putere de iesire de 6KW, este generatorul eolian ideal pentru locatii izolate, cu un necesar mediu de energie electrica. Acesta turbina este caracterizata prin eficienta foarte ridicata la viteze mici de rotatie. Inversoarele sunt dispozitive care fac conversia curentului continu DC in curent alternativ AC asigurand calitatea frecventei la 50Hz, deci ele fac conversia tensiunii de 12V, 24V sau 48 V, provenita de la baterii, in tensiune 220Vca. In general exista doua tipuri de invertoare: cu unda perfect sinusoidala (perfomante mult superioare in comparatie cu reteaua conventionala de energie); cu unda sinusoidala modificata (unda este alternativa dar nu este sinusoidala, sunt mai ieftine )

Fig. 2.11. Schema bloc pentru un sistem cu turbina eoliana

Pentru majoritatea turbinelor eoliene este necesar un control al acestora atat local cat si de la distanta pentru a se putea administra cantitatea de energie care intra in sistem. In ceea ce priveste sistemele mai putin performante aceste schimbari nu afecteaza doar curentul si puterea din retea, dar poate avaria serios alte

Proiect INFORMATIZAREA PROCESELOR ENERGETICE tipuri de echipamente. In aceste circumstante este necesar un sistem de control pentru a administra parametrii de intrare in turbina si a-i maximiza. In cele ce urmeaza vom prezenta un sistem de date integrat care a fost proiectat pentru turbinele eoliene in scopul folosirii lui in aplicatiile ingineresti. Acest sistem poarta denumirea de GH T-MON. Aceasta aplicatie ofera o serie de avantaje semnificative, cum ar fi: un timp minim de instalare; instalare simpla cu o minima cablare; unitati de achizitie de date distribuite modular; sincronizarea inregistrarilor de date; ofera date cerute de inginerii specializati in energie eoliana. Fiecare sistem are un singur PC performant ,care poate fi considerat si server, avand un numar de date achizitionate semnificative. (DAU data acquisition units). Acest sistem se compune din echipamente hardware si software. Echipamentele hardware GH T-MON DAU are un design compact, avand dimensiunile de 270x130x65 mm pentru instalarea in orice tip de spatii. Fiecare DAU poate accepta opt canale analogice de frecvente cu surse individuale de energie pentru senzori, conditionari de semnale si un filtru antialiasing. Are urmatoarele performante: 8 canale, si fiecare canal poate fi folosit fie ca intrare analogica, ori frecventiala; Traductorul de excitatie are valorile :2.5, 5, 7.5 sau 10 V ; Poarta de amplificare ia valori de la 1 la 8000; Filtrul antialiasing are 5 poli Bessel si este folosit la o frecventa cuprinsa intre 1 si 50 Hz; Frecventa de intrare este de pana la 2 kHz; Rata de prevelare pe canal este cuprinsa in intervalul 1-75 Hz; Limita semnalelor de intrare este de (10, +10 V)

Fig. 2.12. Canale analogice si Filtrul antialiasing

Proiect INFORMATIZAREA PROCESELOR ENERGETICE Interfata computerului este formata din : RS232 sau RS422 cu o banda de 19.200; jumatate de duplex; si uneori detine un puls sincronic. Interfata este unica deoarece nici un produs nu are abilitatea de a demonstra capacitatea fazelor turbinei eoliene si sa permita experimente deosebite.

Fig. 2.13. Placa de circuit pentru interfata programului

Arhitectura software Sistemul include atat facilitatea de achizitie a datelor cat si cea de organizare a acestora. Partea software este foarte usor de folosit permitand accesul fiecarui canal de a selecta setari de echilibru si ale portilor, precum si de a specifica ce canal furnizeaza datele necesare datele. Se pot detalia patru metode de achizitionare a datelor si anume: Achizitionare prin insumarea datelor; Achizitionare prin formarea unei tabere de date; Achzitionarea unui ciclu al datelor transmise; Achizitionarea timp pe nivel Toate cele patru metode pot fi active in acelasi timp. Prin metoda taberei de date se poate ajunge la o inregistrare a datelor de pana la 128 de conditii definite de utilizator astfel declansandu-se 16 tabere diferite. O conditie este o combinatie logica a oricaror 3 semnale. Fiecare tabara de data poate include pana la zece minute de date inainte de timpul in care tabara este declansata. Cu aceasta facilitate deosebita inregistrarea datelor pentru anumite conditii se poate realiza oricand este necesar. Componenta software cuprinde o prelevare sincronizata a tuturor canalelor, un circuit de excitatie individual pentru fiecare canal si este compatibila cu T-MON software. Acest tip de software contine aplicatii pentru fiecare sistem de operare al turbinei: pentru rotor, pentru pale, pentru arborele principal, pentru generator cat si pentru turn si nacele. Aplicatia soft pentru rotor prezinta : unghiurile conice si inclinate ale rotorului; 1,2 sau 3 lamele; butucul fix sau sudat; orientarea rotorului; sensul de rotatie; dezechilibrele geometrice.

Proiect INFORMATIZAREA PROCESELOR ENERGETICE

Fig. 2.14. Aplicatie soft pentru rotor

Proprietatile structurale, aerodinamice, si geometrice ale palelor pot fi definite folosindu-se de : panta partiala sau intreaga a palelor sau controlul acestora; raza lamelelor; dinamica vibratiilor lamelelor si a cuplajului; vibratiile amortizorului lamelelor;

Fig. 2.15. Aplicatie soft pentru pale

Aplicatia soft cuprinde si un model compresiv al controlului sistemului, permitand o modelare detaliata a controlului puterii produse, un control de supraveghere si un sistem de raspuns sigur care include si raspunsul lala defectele turbinei. Elementele care sunt descrise in aplicatie se refera la:

Proiect INFORMATIZAREA PROCESELOR ENERGETICE DLL controlul pantii sau a eleronului; panta independenta ; viteza fixa sau variabila; simulari productiilor de putere; controlul fortei; toate functiile de control ale turbinei trebuie sa fie definite complet prin interfata MS Windows

Fig. 2.16. Aplicatie controlul sistemului

soft pentru

Concluzii Avantajele introducerii sistemului informatic rezulta atat din facilitatile acestuia care ofera o imagine clara a intregului proces furnizand informatii detaliate asupra diferitelor parti ale procesului cat si din usurinta cu care operatorii au reusit sa invete sa treaca la noul mod de conducere si urmarire a functionarii turbinelor eoliene. Softul acordat de catre sistemul GH T-MON DAU este cel mai performat la ora actuala, fiind implementat din 2001 si in Romania. Acesta poate administra optim parametrii de intrare in turbina si in anumite conditii ii poate maximiza.

Proiect INFORMATIZAREA PROCESELOR ENERGETICE Bibliografie


[1] M. Ilina, C. Bandrabur, N. Oancea Energii Neconventionale utilizate in instalatiile din constructii , Editura Tehnica, Bucuresti, 1987 [2] http://www.enercon.de/www/en/windblatt.nsf/vwAnzeige/ [3] http://www.lpelectric.ro/ro/systems/windsys/windsys_hybrid_ro.html [4] http://www.learnonline.com/manuals/Wind%20Turbine%20Interface%20Manual.pdf [5] Bergey, M., Small Wind Systems For Rural Energy Supply Village Power 2000, Washington, DC, USA, 2000; [6] SunMedia GmbH, Wind Turbine Market: Types, Technical Characteristics, Prices, 1999; [7] Wind Power Monthly, The Windicator-Operational Wind Power Capacity Worldwide, 2001.