Sunteți pe pagina 1din 206

236

Rezidentiat 2004
Tema nr. 7 Infarctul miocardic acut.
BIBLIOGRAFIE:

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


M1107001. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de angioplastia coronariana percutana transluminala (PTCA) primara in infarctul miocardica acut (IMA), cu EXCEPTIA: A. se face in loc de tromboliza medicamentoasa B. este la fel de eficienta ca si tromboliza medicamentoasa in IMA cu hipotensiunea arteriala C. este superioara tromboliticelor in soc cardiogen D. este superioara tromboliticelor in IMA la virstnici E. este o alternativa terapeutica in contraindicatii la trombolitice
(pag. 1498)

M1107002. Clasa Killip III de disfunctie ventriculara stinga din infarctul miocardic acut se caracterizeaza prin: A. absenta semnelor de congestie venoasa pulmonara B. raluri de staza la bazele pulmonare C. prezenta zgomotului de galop IV si a semnelor de insuficienta ntriculara dreapta D. edem pulmonar acut E. soc cardiogen
(pag. 1501)

M1107003. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de tratamentul medicamentos in infarctul miocardic acut (IMA), cu EXCEPTIA: A. La debutul IMA , aspirina 160-325 mg trebuie mestecata pentru o absorbtie bucala B. Este bine sa se evite administrarea nitratilor in IMA de ventricul drept C. Inhibitorii enzimei de conversie trebuie administrati in IMA si insuficienta cardiaca D. Inhibitorii enzimei de conversie trebuie administrati in IMA si BRS E. Antagonistii canalelor de calciu trebuie administrati de rutina in IMA
(pag. 1500)

M1107004. Urmatoarele afirmatii sunt adevarata legate de betablocante administrate postinfarct miocardic acut, cu EXCEPTIA: A. scad mortalitatea globala B. previn reinfarctarea C. previn moartea subita D. betablocantele sunt indicate la majoritatea pacientilor postinfarct E. istoricul de astm bronsic nu este o contraindicatie istoricul de astm bronsic nu este o contraindicatie
(pag. 1500)

M1107005. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de infarctul miocardic acut de ventricul drept, cu EXCEPTIA: A. se asociaza cu infarctul anterior B. clinic sunt semne de insuficienta cardiaca dreapta cu sau fara hipotensiune arteriala C. segmentul ST este supradenivelat in V4R D. disfunctia ventriculara dreapta este detectata ecografic E. tratamentul este de expansiune volemica

236

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

237

Rezidentiat 2004
(pag. 1502)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M1107006. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, legate de preventia secundara in infarctul miocardic acut, cu EXCEPTIA: A. aspirina administrata postinfarct reduce riscul de mortalitate B. betablocantele administrate cronic postinfarct scad rata mortalitatii C. antagonistii canalelor de calciu sunt recomandati de rutina in tratamentul pe termen lung D. inhibitorii enzimei de conversie sunt indicati indefinit postinfarct cu insuficienta cardiaca E. factorii de risc ai aterosclerozei trebuie modificati in sens favorabil
(pag. 1506)

M1107007. Creatinfosfokinaza totala creste in urmatoarele afectiuni, cu EXCEPTIA: A. boli musculare si traumatisme musculare B. cardioversie electrica C. hipotiroidism D. pancreatita acuta E. atacul vascular cerebral
(pag. 1494)

M1107008. Urmatoarele afirmatii sunt adevarata legate de betablocante administrate in faza acuta a infarctului miocardic acut, cu EXCEPTIA: A. reduc incidenta aritmiilor severe B. reduc ischemia recurenta C. nu reduc reinfarctarea D. reduc mortalitatea in absenta trombolizei E. controleaza durerea
(pag. 1500)

M1207009. Cea mai obisnuita acuza de prezentare a bolnavilor cu infarct miocardic acut este reprezentata de: A. durere B. palpitatii C. jena precordiala D. intepaturi precordiale E. lesin
(pag. 1493)

M1207010. Cea mai frecventa modalitate de imagistica folosita la pacientii cu infarct miocardic acut este reprezentata de: A. ecocardiografia bidimensionala B. ecografia unidimensionala C. rezonanta magnetica nucleara D. tomografia computerizata E. ventriculografia radioizotopica
(pag. 1495)

M1207011. In infarctul miocardic acut, creatinfosfokinaza creste in: A. 12-14 ore B. 16-18 ore C. 10-12 ore D. 4-8 ore E. 20-24 ore
(pag. 1494)

237

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

238

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M1207012. Un element esential in tratamentul pacientilor cu suspiciune de infarct miocardic acut il reprezinta: A. digoxinul B. chinidina C. xilina D. diltiazemul E. aspirina
(pag. 1495)

M1207013. Analgezicul extrem de eficient pentru durerea asociata cu infarctul miocardic este reprezentat de: A. morfina B. paduden C. ibuprofen D. diclofenac E. indometacin
(pag. 1495)

M1307014. Marea majoritate a deceselor datorate fibrilatiei ventriculare in infarctul miocardic acut apar in: A. primele 24 ore B. primele 3 zile C. prima saptamana D. in prima luna E. in primele 3 luni
(pag. 1495)

M1307015. Indicati cel mai elocvent semn fizic in diagnosticul anevrismului apical ventricular stang post infarct miocardic: A. hipotensiunea arteriala B. aparitia zgomotului III C. suflu sistolic apexian D. dublu impuls apical E. suflu diastolic apexo-axilar
(pag. 1505)

M1307016. Care este agentul antiplachetar standard in infarctul miocardic acut? A. dipiridamolul B. ticlopidina C. aspirina D. clopidogrelul E. antiinflamatoriile nesteroidiene
(pag. 1499)

M1407017. Morfina administrata in controlul durerii din IMA se caracterizeaza prin urmatoarele cu EXCEPTIA A. este un analgezic extrem de eficient pentru durerea asociata cu IMA B. poate reduce constrictia arteriolara si venoasa mediata simpatic C. scaderea debitului cardiac si a tensiunii arteriale contraindica folosirea morfinei D. are efect vagotonic si poate cauza bradicardia E. staza venoasa rezultata poate scadea debitul cardiac si tensiunea arteriala
(pag. 1495)

238

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

239

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M1407018. Despre CK totala in IMA sunt adevarate urmatoarele cu EXCEPTIA A. creste in 4-8 ore de la debutul IMA B. este lipsita de specificitate C. o crestere de 2-3 ori poate urma unei injectii intramusculare D. revine la normal dupa 48-72 ore E. nivelurile de CK totala pot ramane crescute 7-10 zile dupa IMA
(pag. 1494)

M1407019. Una din urmatoarele afirmatii despre PTCA este falsa A. poate fi aplicata si la pacientii cu contraindicatii la terapia trombolitica B. nu e mai eficienta decat tromboliza C. aplicabilitatea sa este serios limitata de considerente logistice D. se asociaza cu un prognostic mai bun pe termen lung decat tromboliza E. asigura un beneficiu special la pacientii cu soc cardiogen
(pag. 1498)

M1407020. Despre insuficienta de pompa in IMA sunt adevarate urmatoarele cu EXCEPTIA: A. reprezinta principala cauza de deces in spital B. se coreleaza bine cu extensia necrozei ischemice C. cele mai frecvente semne clinice sunt ritmurile de galop Z3 si Z4 D. nu se coreleaza cu mortalitatea precoce E. se coreleaza bine cu mortalitatea tardiva
(pag. 1500)

M1407021. Terapia trombolitica: A. reduce riscul relativ de mortalitate intraspitaliceasca pana la 50% cand este administrata in primele 12 ore de la debutul IMA B. nu influenteaza dimensiunea infarctului C. limiteaza disfunctia VS D. nu reduce incidenta aritmiilor ventriculare maligne E. se administreaza de electie la pacientii cu subdenivelare de segment ST
(pag. 1497)

M1407022. Contraindicatiile relative ale terapiei trombolitice sunt: A. istoric de hemoragie cerebrovasculara in urma cu 10 ani B. diateza hemoragica cunoscuta C. accident vascular nehemoragic in ultimul an D. suspiciune disectie de aorta E. hemoragii interne active
(pag. 1498)

M1407023. Cea mai frecventa si potential cea mai serioasa complicatie a trombolizei este: A. reactii alergice la streptokinaza B. hipotensiune arteriala C. fibrilatie ventriculara D. hemoragie E. hipertensiune arteriala
(pag. 1498)

M1407024. Dopamina A. la doze de 2 10 (g/Kg)/min are efect cronotrop negativ B. nu este utila la pacientii cu insuficienta de pompa

239

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

240

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. la doze de 2 10 (g/Kg)/min are efect inotrop pozitiv D. este o amina sintetica parasimpatico-mimetica E. la doze mici (<2 (g/Kg)/min) are efect vasoconstrictor renal si splahnic
(pag. 1502)

M1507025. Ocluzia trombotica a arterei coronare din infarctul miocardic acut este declansata de: A. Eliberarea de oxid nitric B. Fisura, ruperea sau ulcerarea unei placi de aterom C. Dezvoltarea unui anevrism D. Eliberarea de prostaglandina E2 E. Eliberarea de endotelina 1
(pag. 1492)

M1507026. In diagnosticul infarctului miocardic acut determinarea troponinei T-cardiac-specifica (cTnT) si troponinei I-cardiac-specifica (cTnI) este utila din mai multe motive: A. Se determina cu usurinta folosind reactii radioimunologice B. Pot creste dupa infarctul miocardic la niveluri de peste 20 de ori mai mari decat valoarea de repaus C. Nivelurile lor raman crescute maxim 24-48 de ore dupa debutul infarctului miocardic acut D. Nu este util in diagnosticul infarctului miocardic acut la pacientii care se prezinta la examenul medical dupa mai mult de 24-48 de ore de la debutul simptomelor E. Cresc dupa afectarea musculaturii scheletice secundara traumatismelor
(pag. 1494)

M1507027. Mioglobina este utila pentru diagnosticul infarctului miocardic acut deoarece: A. Este eliberata in sange doar in cateva ore de la debutul infarctului miocardic B. Este foarte specifica pentru diagnostic C. Nivelurile ei pot ramane crescute timp de 7-10 zile dupa debutul infarctului miocardic D. Este utila pentru diagnosticul infarctului miocardic la pacientii care se prezinta la examenul medical dupa mai mult de 24-48 de ore de la debutul simptomelor E. Are o specificitate superioara troponinei T cardiac-specifice (cTnT) si troponinei I cardiac-specifice (cTnI)
(pag. 1494)

M1507028. Reactia nespecifica la injuria miocardica din infarctul miocardic acut se manifesta prin: A. Leucocitoza cu limfocitoza B. Leucocitoza polimorfonucleara care apare la cateva ore de la debutul durerii si persista timp de 3-7 zile C. Viteza de sedimentare a hematiilor creste mult atingand varful la 24-48 de ore de la debut si revine la normal dupa 3-4 zile D. Leucocitoza polimorfonucleara atinge foarte rar niveluri pana la 8-9.000 leucocite pe microlitru E. Leucocitoza polimorfonucleara care apare la 24-48 de ore de la debutul infarctului si persista 10-14 zile
(pag. 1495)

M1507029. Ventriculografia radioizotopica realizata cu hematii marcate cu 99mTc este utila in diagnosticul infarctului miocardic acut deoarece: A. Demonstreaza frecvent afectarea cineticii parietale si scaderea fractiei de ejectie ventriculare B. Este foarte specifica pentru diagnostic C. Poate distinge infarctele acute de cicatricile cronice D. Apreciaza dimensiunile infarctului E. Pune in evidenta prezenta revarsatului pericardic
(pag. 1495)

M1507030. Tratamentul initial al infarctului miocardic acut in departamentul de urgenta nu presupune utilizarea: A. Aspirinei

240

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

241

Rezidentiat 2004
B. C. D. E.

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

Morfinei Nitroglicerinei Inhibitorilor enzimei de conversie Beta-blocantilor


(pag. 1495-1496)

M1607031. Activarea plachetara etapa a trombozei din patogeneza IMA este stimulata de urmatorii agonisti, cu EXCEPTIA: A. Epinefrina B. Serotonina C. Colagen D. Bradikinina E. ADP
(pag. 1492)

M1607032. Durerea anginoasa din IMA poate fi localizata sau iradiaza in urmatoarele zone, cu EXCEPTIA: A. Epigastru B. Brate bilateral C. Umarul stang D. Mandibula E. Inferior de ombilic
(pag. 1493)

M1607033. Durerea anginoasa din IMA este absenta mai ales la bolnavii cu: A. IMA anterior B. Bolnavi tineri C. Diabet zaharat D. IMA lateral E. IMA de VD
(pag. 1493)

M1607034. La debutul IMA, sindromul clinic de hiperactivitate parasimpatica constand din bradicarie si ? sau hipotensiune atriala are o incidenta de pana la 50% la bolnavii cu: A. IMA anterior B. IMA inferior C. Clasa hemodinamica II D. IMA asociat cu TV E. IMA antero - septal
(pag. 1493)

M1607035. Tratamentul antitrombotic anticoagulant cu heparina in IMA este controlat si ajustat in functie de: A. Timpul de protrombina B. Timpul partial de tromboplastina activat C. Indice de protrombina D. Timp Quick E. Timp de sangerare
(pag. 1499,1500)

M2207036. Indicati care din urmatoarele modificari este inalt specifica pentru diagnosticul de infarct miocardic: A. Un raport al nivelului CK-MB: activitate CK > sau = cu 2,5

241

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

242

Rezidentiat 2004
B. C. D. E.

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

Nivele crescute ale CK in primele 4-8 h Un raport CK-MB2:CK-MB1> 1,5 Un raport CK-MB2:CK-MB1> 1,3 Un raport CK-MB2:CK-MB1> 0,5
(pag. 1494)

M2207037. Intre 10 si 14 zile de la debutul unui infarct miocardic acut ce marker seric cardiac mai poate fi prezent in singe: A. CK B. CK-MB C. cTnI D. cTnT E. Mioglobina
(pag. 1494)

M2207038. Care din urmatoarele afirmatiile privind mioglobina nu ester adevarata: A. Evidentierea mioglobinei este un test specific pentru diagnosticul de infarct miocardic B. Mioglobina este eliberata in singe doar in citeva ore de la debutul infarctului miocardic C. Mioglobina este unul din primii markeri serici cardiaci care creste peste nivelul normal dupa un infarct miocardic D. Este rapid excretata in urina E. Nivelurile sanguine revin la valoarea normala in 24 de ore de la debutul infarctului
(pag. 1494)

M2207039. Care din urmatorii agenti s-a dovedit ca scade mortalitatea spitaliceasca in infarctul miocardic acut A. Nitroglicerina administrata intravenos B. Beta-blocantele administrate intravenos C. Diltiazemul D. Verapamilul E. Morfina
(pag. 1496)

M2207040. Care din urmatorii agenti administrat la pacienti cu infarct miocardic acut sunt asociate cu un risc crescut de mortalitate: A. Aspirina B. Morfina C. Nitratii D. Beta-blocante E. Blocantii de calciu
(pag. 1497)

M2207041. La care categorie de bolnavi intra in discutie terapia de reperfuzie: A. Cu supradenivelarea segmentului ST de cel putin 1 mm in aVR B. Cu supradenivelarea segmentului ST de cel putin 1 mm in cel putin doua derivatii vecine C. Cu subdenivelarea segmentului ST de cel putin 1 mm in cel putin doua derivatii vecine D. Cu modificari dinamice ale undei T E. In caz de durere recurenta chiar in absenta modificarilor ECG
(pag. 1497)

M2207042. La un bolnav cu infarct miocardic fara supradenivelarea segmentului ST specificati care din urmatorii agenti poate fi daunator: A. Betablocante

242

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

243

Rezidentiat 2004
B. C. D. E.

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

Heparine cu greutate moleculara joasa Nitroglicerina intravenos Tromboliticul Morfina


(pag. 1497)

M2207043. La un bolnav care a avut un infarct miocadic indicati cind se indica administrarea inhibitorilor enzimei de conversie, indiferent daca exista sau nu insuficienta cardiaca: A. La o fractie de ejectie mai mica de 60% B. La o fractie de ejectie mai mica de 55% C. La o fractie de ejectie mai mica de 50% D. La o fractie de ejectie mai mica de 45% E. La o fractie de ejectie mai mica de 40%
(pag. 1500)

M2207044. Care din urmatoarele afirmatii privind clasificarea Killip la pacienti cu infarct miocardic nu este adevarata: A. Clasa Killip 0: fara semne de congestie venoasa B. Clasa Killip I: fara semne de congestie pulmonara sau venoasa C. Clasa Killip II:insuficienta cardiaca moderata evidentiata prin prezenta ralurilor la baza plaminilor, galop Z3, tahipnee sau semne de insuficienta cardiaca drepata, incluzind staza venoasa sau hepatica D. Clasa Killip III: insuficienta cardiaca severa, edem pulmonar E. Clasa IV: soc cu presiune sistolica mai mica de 90 mm Hg si semne de vasoconstrictie periferica, cianoza periferica, confuzie mentala si oligurie
(pag. 1501)

M2207045. La un pacient cu infarct miocardic indicati situatia in care apare semnele hemodinamice de functie ventriculara stinga anormala A. Cind contractia este serios afectata la 5% din masa ventriculului sting B. Cind contractia este serios afectata la 5-10% din masa ventriculului sting C. Cind contractia este serios afectata la 10-15% din masa ventriculului sting D. Cind contractia este serios afectata la 15-20% din masa ventriculului sting E. Cind contractia este serios afectata la 20-25% din masa ventriculului sting
(pag. 1501)

M2207046. La un bolnav cu infarct miocardic indicati momentul in care apare socul cardiogen A. In infarctizarea a 20% din masa ventricului sting B. In infarctizarea a 20-25% din masa ventricului sting C. In infarctizarea a 25-30% din masa ventricului sting D. In infarctizarea a 30-35% din masa ventricului sting E. In infarctizarea a 40% din masa ventricului sting
(pag. 1501)

M2207047. Care dintre urmatorii agenti poate fi folositi la pacienti care prezinta grade mai putin profunde de hipotensiune si daca trebuie evitat un efect cronotrop pozitiv: A. Izoproterenol B. Norepinefrina C. Dopamina D. Dobutamina E. Milrinona
(pag. 1502)

M2207048. In ce localizare a infarctului miocadic poate exista un grad cel putin minor de necroza a

243

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

244

Rezidentiat 2004
ventriculului drept: A. B. C. D. E. Inferoposterior Antero-septal Anterior Lateral inalt Anteo-lateral
(pag. 1502)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2207049. La un bolnav cu infarct miocardic inferoposterior ce elemente pe ECG va sugereaza infarctul de ventricul drept: A. Subdenivelarea segmentului ST in V1-V3 B. Cresterea amplitudinii undei R in V1-V2 C. Supradenivelarea segmentului ST in V4R D. Cresterea duratei QRS in V4R E. Cresterea timpului de aparitie a deflexiunii intrinsecoide in V4R
(pag. 1502)

M2207050. La un bolnav cu infarct miocardic acut ce element ajuta la diagnosticul diferential dintre ruptura de sept interventricular si ruptura unui muschi papilar: A. Insuficienta ventriculara stinga severa B. Suflu pansistolic C. Grad superior de oxigen la nivelul ventriculului drept dovedit prin cateterism cardiac D. Reducerea deteriorarii hemodinamice prin contrapulsatie intraaortica cu balon E. Reducerea deteriorarii hemodinamice prin administrarea de nitroprusiat
(pag. 1503)

M2207051. In prezent, pentru ce categorie de bolnavi este rezervat tratamentul antiaritmic: A. Cu extrasistole ventriculare frecvente B. Cu extrasistole ventriulare multifocale C. Cu extrasistole precoce D. Cu aritmii ventriculare sustinute E. Cu aritmii ventriculare nesustinute
(pag. 1503)

M2207052. La un bolnav cu infarct miocardic acut in ce situatie indicati pentru tratamentul tahicardiei sinusale, ca prima optiune, betablocantul: A. Daca este asociata anemia B. Daca este asociata febra C. Daca este asociata o disfunctie metablica D. Daca exista insuficienta cardiaca E. In starea hiperdinamica
(pag. 1504)

M2207053. La un bolnav cu infarct miocadic acut complicat cu insuficienta de pompa indicati agentul de electie pentru tratamentul tahiaritmiilor supraventriculare: A. Metoprolol B. Verapamil C. Diltiazem D. Propranolol E. Digoxin
(pag. 1504)

M2207054. La un bolnav cu infarct miocardic cu bradicardie sinusala persistenta ( frecventa cardiaca

244

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

245

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

sub 50-60 batai /min) dupa o doza initiala de 0,5 mg atropina ce tratament se va institui: A. B. C. D. E. Atropina in doze suplimentare a cite 0,2 mg pina la o doza totala de 2 mg Pacing electric Soc electric Izoproterenol Diltiazem pentru a controla ischemia care induce bradicardia
(pag. 1504)

M2207055. Ce subgrup de bolnavi cu infarct miocardic si bloc complet nu tolereaza pacing-ul: A. Cu infarct miocardic inferior B. Cu infarct miocardic inferoposterior C. Cu infarct miocardic posterior D. Cu infarct de ventricul drept E. Cu infarct miocardic anterior
(pag. 1504)

M2207056. La ce subgrup de bolnavi cu infarct miocardic compliacat cu bloc AV complet poate fi necesar pacing-ul secvential atrioventricular bicameral: A. In infarctul de ventricul drept B. In infarctul inferior C. In infarctul posterior D. In infarctul infero-posterior E. In infarctul anterior
(pag. 1504)

M2307057. Infarctul miocardic inferior se vizualizeaza electrocardiografic in derivatiile: A. V1,V2, V3 B. DI,aVL, V5,V6 C. DII, DIII, aVF D. V7, V8, V9 E. V1-V6
(pag. 1173)

M2307058. Care din urmatoarele medicamente influenteaza remodelarea ventriculara postinfarct? A. betablocantii B. blocantii canalelor de calciu C. inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei D. diureticele E. nitratii
(pag. 1190)

M2307059. Bradicardia sinusala in cursul infarctului muicardic acut se tratateaza prin adminitrarea de: A. adrenalina B. atropina C. izoproterenol D. dopamina E. noradrenalina
(pag. 1189)

M2307060. Infarctul miocardic de ventricul drept se asociaza cu: A. infarct miocardic anteroextensiv B. infarct miocardic inferoposterior

245

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

246

Rezidentiat 2004
C. infarct miocardic anteroseptal D. infarct miocardic anterolateral E. infarct miocardic anterior
(pag. 1193)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2307061. Cea mai frecventa cauza a infarctului miocardic acut este: A. embolia coronariana B. tromboza coronariana C. spasmul coronarian D. anomalii congenitale ale arterelor coronariene E. boli inflamatorii sistemice
(pag. 1182)

M2307062. Ritmul idioventricular accelerat se asociaza mai frecvent cu: A. Infarctul miocardic anterior B. Infarctul miocardic inferoposterior C. Infarctul miocardic anteroseptal D. Infarctul miocardic de ventricul drept E. Infarctul miocardic anterolateral
(pag. 1189)

M2507063. Rata mortalitii prin infarct miocardic acut este actual de aproximativ: A. 10% B. 20% C. 30% D. 50% E. 80%
(pag. 1492)

M2507064. Infarctul miocardic acut este declanat de: A. Fisura, ruperea sau ulcerarea unei plci de aterom B. Dezvoltarea unui anevrism aortic C. Eliberarea de prostaglandin E2 D. Eliberarea de endotelin 1 E. Eliberarea de angiotensin 2
(pag. 1492)

M2507065. Determinarea nivelului seric al troponinei T - cardiac specific (c TnT) i troponinei I cardiac - specific (c TnI) este util n diagnosticul infarctului miocardic acut pentru c: A. Prezint creteri dup afectarea musculaturii scheletice secundar traumatismelor B. Se determin cu uurin folosind reacii radioimunologice C. Pot crete la niveluri de peste 20 de ori mai mari dect valoarea de repaus D. Nivelurile lor rmn crescute maxim 24 - 48 de ore dup debutul infarctului miocardic acut E. Au valoare numai n diagnosticul n primele 24 ore de la debutul infarctului
(pag. 1494)

M2507066. Determinarea nivelului seric al mioglobinei n infactul miocardic acut este util pentru c: A. Are o specificitate superioar troponinei T cardiac specific (c TnT) i troponinei I cardiac specific (c TnI) B. Este eliberat n snge doar n cteva ore de la debutul infarctului C. Este util pentru diagnosticul infarctului miocardic acut dup 24 - 48 ore de la debutul simptomelor D. Nivelurile ei serice pot rmne crescute timp de 7 - 10 zile dup debutul infarctului miocardic E. Este foarte specific pentru diagnostic

246

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

247

Rezidentiat 2004
(pag. 1494)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2507067. n infarctul miocardic acut are loc o reacie inflamatorie nespecific manifestat prin: A. Leucocitoz cu limfocitoz B. Leucocitoz polimorfonuclear care apare la cteva ore de la debutul durerii i persist timp de 3 - 7 zile C. Leucocitoz polimorfonuclear care apare la 24 - 48 de ore de la debutul infarctului i persist 10 - 14 zile D. Viteza de sedimentare a hematiilor crescut mult, atingnd vrful la 24 - 48 ore de la debut i revine la normal dup 3 - 4 zile E. Leucocitoz polimorfonuclear atingnd foarte rar niveluri pn la 8 - 9000 leucocite pe microlitru
(pag. 1495)

M2507068. Utilizarea ventriculografiei radioizotopice cu hematii marcate cu 99mTc este justificat de: A. Aprecierea precis a dimensiunilor infarctului B. Evidenierea cantitilor chiar reduse de revrsat pericardic C. Posibilitatea diferenierii infarctelor acute de infarctele cicatriciale D. nalta specificitate pentru diagnostic E. Evidenierea frecvent a afectrii cineticii parietale i a scderii fraciei de ejecie ventriculare
(pag. 1495)

M2507069. n departamentul de urgen nu se folosesc n tratamentul iniial al infarctului miocardic acut: A. Inhibitorii de calciu B. Aspirina C. Beta-blocanii D. Morfina E. Nitroglicerina
(pag. 1495 - 1496)

M2507070. Izoenzima MB a creatinfosfokinazei (CK - MB) atinge un vrf n infarctul miocardic acut dup debutul ocluziei coronariene la: A. Aproximativ 20 de ore B. 2 - 4 ore C. n prima or D. 3 - 4 zile E. 4 - 5 zile
(pag. 1494)

M2507071. Raportul CK - MB2 : CK - MB1 este nalt specific pentru diagnosticul infarctului miocardic acut dup 4 - 6 ore de la producerea ocluziei coronariene la o valoare de: A. < 1 B. < 1,5 C. > 1,5 D. > 15 E. < 0,5
(pag. 1494)

M2507072. Un raport CK - MB2 : CK - MB1 de > 1,5 este nalt specific pentru diagnosticul de infarct miocardic dup o perioad de la producerea ocluziei coronariene de: A. 1 or B. maxim 1 - 2 ore C. 4 - 6 ore D. 24 ore E. 72 ore

247

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

248

Rezidentiat 2004
(pag. 1494)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2507073. Utilizarea aspirinei n tratamentul iniial n departamentul de urgen a infarctului miocardic acut se face n doze de: A. 130 - 160 mg/zi B. 160 - 325 mg/zi C. 400 - 500 mg/zi D. 50 - 100 mg/zi E. 425 - 500 mg/zi
(pag. 1495)

M2607074. Activarea plachetar etap a trombozei din patogeneza IMA este stimulat de urmtorii agoniti, cu excepia: A. Epinefrin B. Serotonin C. Colagen D. Bradikinin E. ADP
(pag. 1492)

M2607075. Durerea anginoas din IMA poate fi localizat sau iradiaz n urmtoarele zone, cu excepia: A. Epigastru B. Brae bilateral C. Umrul stng D. Mandibul E. Inferior de ombilic
(pag. 1493)

M2607076. Durerea anginoas din IMA este absent mai ales la bolnavii cu: A. IMA anterior B. Bolnavi tineri C. Diabet zaharat D. IMA lateral E. IMA de VD
(pag. 1493)

M2607077. La debutul IMA, sindromul clinic de hiperactivitate parasimpatic constnd din bradicarie i sau hipotensiune atrial are o inciden de pn la 50% la bolnavii cu: A. IMA anterior B. IMA inferior C. Clas hemodinamic II D. IMA asociat cu TV E. IMA antero - septal
(pag. 1493)

M2607078. IMA care prezint numai modificri dinamice, tranzitorii ale segmentului ST i ale undei T, pot fi considerate ca: A. Infarct cu und Q B. Infarct trans mural C. Infarct non trans mural D. Infarct non Q E. nici una de mai sus
(pag. 1493)

248

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

249

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2607079. Tratamentul antitrombotic anticoagulant cu heparin n IMA este controlat i ajustat n funcie de: A. Timpul de protrombin B. Timpul parial de tromboplastin activat C. Indice de protrombin D. Timp Quick E. Timp de sngerare
(pag. 1499-1500)

M2807080. Placile coronare predispuse la ruptura sunt: A. cele cu miezul bogat in lipide si capsula fibroasa subtire B. cele calcificate intens C. cele fibroase,sarace in lipide D. cele vechi E. cele care realizeaza stenoze de grad inalt
(pag. 1429)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


M1107081. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de manifestarile clinice din infarctul miocardic acut: A. durerea debuteaza cel mai frecvent dupa amiaza B. infarctul inferior se poate insoti semne de hiperactivitate parasimpatica C. durerea poate lipsi la diabetici D. distensia venelor jugulare fara raluri pulmonare ridica suspiciunea de infarct miocardic de perete anterior al ventriculului stang E. dispneea poate fi simptomul dominant la varstnici
(pag. 1493)

M1107082. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, legate de bradiaritmii din infarctului miocardic acut (IMA): A. bradicardia sinusala fara deteriorare hemodinamica nu necesita tratament B. blocul atrioventricular total permanent se asociaza cu IMA anterior intins C. blocul atrioventricular total din IMA inferior are o mortalitate mai mare decit cel din IMA anterior D. in IMA posteroinferior cu bloc atrioventricular complet si insuficienta cardiaca, pacing-ul electric temporar pare a fi util E. daca IMA de ventricul drept se asociaza cu IMA posteroinferior si bloc atrioventricular complet, raspunsul la pacing-ul ventricular este mai putin eficient
(pag. 1504)

M1107083. Indicatiile tratamentului fibrinolitic in infarctul miocardic acut cu ST supradenivelat sunt urmatoarele: A. In primele 3 ore de la debutul simptomelor este optim B. In primele 6 ore de la debutul simptomelor C. pina la 12 ore de la debutul simptomelor daca persista durerea si supradenivelarea de segment ST in derivatiile fara noi unde Q D. absenta durerii si prezenta undelor Q E. supradenivelare de segment ST tranzitorie
(pag. 1497)

M1107084. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de examenul ecocardiografic in infarctul miocardic acut:

249

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

250

Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E.

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

Diferentiaza infarctul acut de infarctul sechelar Evalueaza functia ventriculului stang Identifica infarctul de ventricul drept Detecteaza complicatiile mecanice Detecteaza tromboza intraventriculara
(pag. 1495)

M1107085. Heparina urmata de anticoagulante orale sunt indicate in infarctul miocardica acut cand exista: A. istoric de embolism B. fibrilatie atriala C. insuficienta cardiaca congestiva D. infarct inferior E. tromb intraventricular detectat ecografic
(pag. 1499)

M1107086. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de tratamentul trombolitic in infarctul miocardic acut (IMA): A. obiectivul terapiei este obtinerea unui flux de grad TIMI 1 B. dintre trombolitice, streptokinaza are cel mai mare risc de hemoragie intracraniana C. reduc riscul relativ de mortalitate D. par sa reduca dimensiunea infarctului si disfunctia ventriculara stanga E. sunt mai eficiente in IMA anterior decat in IMA inferior
(pag. 1497)

M1107087. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, legate de tratamentul antiaritmic in infarctul miocardic acut: A. betablocantele scad extrasistolele ventriculare, dar nu previn fibrilatia ventriculara B. tratamentul profilactic cu antiaritmice este recomandat de rutina C. lidocaina creste riscul de bradicardie si asistolie D. torsada virfurilor este o forma de tahicardie supraventriculara E. electrosocul se aplica de urgenta in tahicardia ventriculara sustinuta cu hipotensiune arteriala
(pag. 1504)

M1107088. Diagnosticul ECG al infarctului miocardic transmural se bazeaza pe: A. prezenta undei Q de necroza B. amputarea undelor R C. modificari tranzitorii de segment ST D. modificari persistente ale undei T E. modificari tranzitorii ale undei T
(pag. 1493)

M1207089. In aproximativ jumatate din cazuri se identifica un factor precipitant anterior infarctului miocardic, cum ar fi: A. eforul fizic sustinut B. stresul emotional C. bolile medicale D. bolile chirurgicale E. somnul
(pag. 1493)

M1207090. Durerea din infarctul miocardic acut poate simula durerea din: A. pericardita acuta

250

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

251

Rezidentiat 2004
B. C. D. E.

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

embolia pulmonara disectia acuta de aorta costocondrita sindromul cardiovascular hiperkinetic


(pag. 1493)

M1207091. Controlul durerii din infarctul miocardic acut se realizeaza cu: A. morfina B. nitroglicerina C. betablocante D. xilina E. chinidina
(pag. 1496)

M1207092. Contraindicatiile clare (absolute) la agentii trombolitici in infarctul miocardic acut sunt reprezentate de: A. istoric de hemoragie cerebrala in orice moment B. suspiciunea de disectie de aorta C. hemoragiile interne active (exclusiv menstrele) D. graviditatea E. diateza hemoragica cunoscuta
(pag. 1498)

M1207093. Contraindicatiile relative la terapia trombolitica in infarctul miocardic acut sunt reprezentate de: A. resuscitarea cardiopulmonara prelungita (> 10 minute) B. diateza hemoragica cunoscuta C. conditia oftalmica hemoragica D. boala ulceroasa peptica activa E. istoric de hemoragie cerebrovasculara in orice moment
(pag. 1498)

M1207094. Agentii antitrombotici utilizati in terapia infarctului miocardic acut sunt reprezentati de: A. aspirina B. blocantii receptorilor glicoproteici II b/III a C. heparina D. xilina E. procainamida
(pag. 1499)

M1207095. Cauze mecanice de insuficienta cardiaca in infarctul miocardic acut sunt reprezentate de: A. asistolie B. disociatia electromecanica C. ruptura de perete liber D. defectul septal ventricular E. insuficienta mitrala
(pag. 1503)

M1207096. In infarctul de ventricul drept, semnificativ din punct de vedere clinic, constatam: A. hipertensiune arteriala B. hipotensiune arteriala C. distensia venelor jugulare

251

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

252

Rezidentiat 2004
D. semnul Kussmaul E. hepatomegalie
(pag. 1502)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M1307097. Activarea plachetara consecutiva rupturii placii de aterom va initia: A. generarea de tromboxan A2 B. activarea factorilor VII si X C. cresterea cantitatii de trombina D. cresterea cantitatii de fibrina E. modificari la nivelul receptorului glicoproteic IIb/IIIa
(pag. 1492)

M1307098. Disfunctia ventriculara stanga in infarctul miocardic acut se poate traduce prin urmatoarele semne fizice: A. prezenta zgomotului IV B. prezenta zgomotului III C. dedublarea paradoxala a zgomotului II D. frecatura pericardica E. intensitate diminuata a zgomotelor cardiace
(pag. 1493)

M1307099. Nivelul seric al izoenzimei MB a CK, poate fi influentat, in afara infarctului miocardic acut si de: A. conversia electrica B. hipotiroidism C. miocardite D. chirurgia cardiaca E. polimiozite
(pag. 1494)

M1307100. Folosirea adecvata a terapiei trombolitice urmareste: A. reducerea dimensiunii infarctului B. restabilirea permeabilitatii arterei coronare C. controlul durerii D. scaderea necesarului miocardic de oxigen E. limitarea disfunctiei ventriculare stangi
(pag. 1497)

M1307101. Angiografia coronariana dupa tromboliza este indicata in urmatoarele situatii: A. de rutina B. exista semne de reperfuzie insuficienta C. reocluzie a arterei coronare D. ischemie recurenta (angina precoce) E. persoane varstnice (peste 70 ani)
(pag. 1498)

M1307102. Indicati alternativele terapeutice in cazul unei bradicardii sinusale simptomatice in cursul infarctului miocardic acut. A. izoproterenol B. atropina C. pacing electric temporar D. aminofilina E. efedrina

252

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

253

Rezidentiat 2004
(pag. 1504)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M1307103. Tromboembolismul in infarctul miocardic acut se intalneste cel mai frecvent in asociere cu: A. infarcte intinse (in special anterioare) B. infarct nontransmural C. insuficienta cardiaca D. infarct al ventriculului drept E. tromb in ventriculul stang
(pag. 1505)

M1307104. Enumerati cauzele mecanice ale insuficientei cardiace in infarctul miocardic acut. A. ruptura de perete liber B. pericardita exudativa C. perforarea septului interventricular D. insuficienta mitrala prin disfunctia valvei mitrale E. tromboembolismul pulmonar
(pag. 1503)

M1307105. In absenta insuficientei cardiace, care din urmatoarele droguri pot fi folosite pentru controlul frecventei cardiace in cursul unor aritmii supraventriculare (fibrilatie/flutter) survenite in infarctul miocardic acut? A. beta blocante B. digoxin C. verapamil D. lidocaina E. diltiazem
(pag. 1504)

M1407106. Socul cardiogen asociat IMA se caracterizeaza prin: A. ensiune arteriala sistolica mai mica de 80 mmHg B. ndexul cardiac mai mare de 1,8 L/min/m2 C. presiunea de umplere a VS mai mica de 18 mmHg D. indexul cardiac mai mic de 1,8 L/min/m2 E. o rata a mortalitatii de > 70%
(pag. 1501)

M1407107. Factorii de risc pentru dezvoltarea in spital a socului cardiogen sunt: A. varsta inaintata B. fractia de ejectie a VS scazuta la internare C. insuficienta renala cronica D. diabetul zaharat E. infarct miocardic in antecedente
(pag. 1501)

M1407108. Amrinona: A. din punct de vedere farmacologic se aseamana cu dobutamina B. este un agent inotrop pozitiv cu structura catecolaminica C. actioneaza prin inhibarea fosfodiesterazei D. doza initiala este de 0,25 mg/Kg E. are actiune vasoconstrictoare
(pag. 1502)

253

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

254

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M1407109. La pacientii cu infarct de ventricul drept A. clinic poate aparea semnul KUSSMAUL B. EKG arata frecvent in primele 12 ore subdenivelare ST in precordialele drepte C. Ecocardiografia bidimensionala este utila in stabilirea gradului de disfunctie ventriculara dreapta D. Expansiunea volemica cu mentinerea presarcinii VD este contraindicata E. Cateterismul VD evidentiaza un model hemodinamic asemanator cu pericardita constrictiva
(pag. 1502)

M1407110. Cauzele mecanice de insuficienta cardiaca in IMA sunt: A. ruptura de perete liber B. pericardita C. insuficienta mitrala D. DSV E. Aritmiile supraventriculare
(pag. 1503)

M1407111. Despre imagistica cardiaca in IMA se poate spune: A. ecocardiografia bidimensionala este cea mai frecventa modalitate imagistica in IMA B. anomaliile de cinetica parietala sunt aproape general prezente C. infarctul acut poate fi diferentiat ecocardiografic de o cicatrice miocardica veche D. anomaliile de cinetica parietala se evidentiaza doar atunci cand exista supradenivelare de segment ST E. ecocardiografia bidimensionala poate identifica prezenta infarctului de VD
(pag. 1495)

M1407112. Urmatorii agenti trombolitici au fost aprobati de administratia FOOD AND DRUG pentru utilizarea i.v. in IMA: A. streptokinaza B. activatorul tisular al plasminogenului C. urokinaza D. complexul activator streptokinaza plasminogen anisoilar (APSAC) E. prourokinaza
(pag. 1497)

M1407113. Despre tratamentul IMA sunt adevarate urmatoarele: A. repausul la pat este obligatoriu in primele 24 de ore B. absenta alimentatiei orale cu exceptia lichidelor limpezi in primele 4-12 ore C. in absenta complicatiilor pacientii pot sta in pozitie sezanda in primele 24 de ore D. in jurul zilei 4-5 postinfarct, plimbarile nu trebuie sa depaseasca 600 de pasi pe zi E. sedarea cu tranchilizante este contraindicata in primele 24 de ore
(pag. 1499)

M1407114. Inhibitorii enzimei de conversie: A. nu influenteaza mortalitatea secundara infarctului miocardic B. au beneficiu maxim la pacientii cu IMA in antecedente C. scad rata recurentei infarctului D. sunt utili si la pacientii cu IMA dar fara modificari a segmentului ST E. determina reducerea remodelarii ventriculare dupa infarct scazand riscul insuficientei cardiace congestive
(pag. 1500)

M1407115. Nivelele markerilor serici cardiaci pot ramane crescute: A. cTnI timp de 10-14 zile B. cTnT timp de 10-14 zile

254

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

255

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. cTnT revine la normal dupa 48-72 ore D. cTnI timp de 7-10 zile E. mioglobina revine la normal in 24 de ore de la debutul infarctului
(pag. 1494)

M1407116. Factorii asociati cu o crestere a riscului cardiovascular dupa recuperarea initiala in urma IMA sunt: A. tahicardie sinusala prelungita B. hipertensiune arteriala C. aparitia modificarilor ST in repaus fara angina D. o electrocardiograma semnal mediata anormala E. aritmii ventriculare asimptomatice
(pag. 1495)

M1507117. Ecocardiografia bidimensionala este utila la pacientii cu infarct miocardic acut pentru ca: A. Depisteaza precoce anomaliile de cinetica parietala B. Evalueaza functia ventriculului stang C. Identifica prezenta infarctului ventriculului drept D. Apreciaza dimensiunile infarctului E. Diferentiaza infarctul acut de o cicatrice miocardica veche sau de ischemia acuta severa
(pag. 1495)

M1507118. Beta-blocantii administrati intravenos sunt utili in controlul durerii din infarctul miocardic acut si pot reduce mortalitatea intraspitaliceasca in special la pacientii cu risc inalt. Pentru folosirea lor in deplina siguranta trebuie sa se asigure pacientului urmatorii parametri: A. Un puls mai mare de 60 batai pe minut B. O presiune sistolica mai mare de 100 mmHg C. Un interval PR mai mic de 0,24 secunde D. Raluri care sa nu fie mai sus situate decat la 10 cm de la diafragm E. Un puls mai mic de 60 batai pe minut
(pag. 1496)

M1507119. Mentionati care dintre agentii medicamentosi enumerati trebuie evitati in conditiile unui bolnav cu infarct miocardic acut, deoarece pot altera vindecarea infarctului si pot creste riscul de ruptura miocardica: A. Blocantii de calciu B. Beta-blocantele C. Glucocorticoizii D. Agentii antiinflamatori nesteroizi E. Aspirina
(pag. 1497)

M1507120. Contraindicatiile majore ale folosirii agentilor trombolitici in infarctul miocardic acut includ: A. Un istoric de hemoragie cerebrovasculara in orice moment B. Suspiciunea de disectie de aorta C. Boala ulceroasa peptica activa D. Graviditatea E. Istoric de hipertensiune severa care este in mod obisnuit controlata adecvat
(pag. 1498)

M1507121. In faza de tratament spitalicesc a infarctului miocardic acut pacientii beneficiaza de utilizarea de rutina a urmatorilor agenti terapeutici cu eficienta favorabila dovedita: A. Aspirina

255

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

256

Rezidentiat 2004
B. C. D. E.

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

Antagonistii de calciu Beta-blocantele Inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei Glucocorticoizii


(pag. 1499,1500)

M1507122. Tratamentul socului cardiogen, care complica infarctul miocardic acut, presupune folosirea: A. Nitroglicerinei B. Dopaminei C. Dobutaminei D. Glucocorticoizilor E. Amrinonei
(pag. 1502)

M1507123. Blocul AV complet care complica evolutia infarctului miocardic acut: A. Apare in infarctul miocardic acut anterior B. Apare in infarctul miocardic acut inferior C. Are o mortalitate mare indiferent de localizarea infarctului miocardic acut D. Are o mortalitatea mai mare in infarctul miocardic acut anterior E. Este determinat intotdeauna si indiferent de localizare numai de disfunctia ischemica a sistemului de conducere
(pag. 1504)

M1507124. Preventia secundara a infarctului miocardic acut presupune folosirea de rutina a: A. Aspirinei B. Beta-blocantelor pe cale orala pentru cel putin doi ani C. Antagonistilor de calciu pe cale orala pentru cel putin doi ani D. Warfarinei la pacientii cu risc crescut de embolie E. Amrinonei
(pag. 1506)

M1607125. Semnele stetacustice relevante pentru disfunctia ventriculara stanga in cursul IMA cuprind: A. Zgomotul IV (Z 4) B. Zgomotul III (Z 3) C. Frecatura pericardica D. Dedublarea paradoxala a zgomotului II E. Suflu continuu
(pag. 1493)

M1607126. In cursul IMA, izoenzima MB a Creatinin fosfokinazei (CK MB) prezinta urmatoarele caracteristici: A. Specificitate miocardica superioara CK total B. Atinge varful maxim la aproximativ 20 h dupa debutul anginei coronariene C. Raportul CK-MB2/CK-MB1> 1,5 este specific pentru IMA D. Cardioversia nu determina cresteri ale CK-MB E. Reperfuzia coronariana determina un virf enzimatic precoce la 8-12 h
(pag. 1494,1495)

M1607127. Troponina T (cTnT) si troponina I (cTnI): A. Nu sunt detectabile in singele indivizilor sanatosi B. Pot aparea cresteri dupa injuria musculaturii scheletice C. Nivelul cTnI ramane crescut 3 - 5 zile dupa IMA

256

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

257

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. Nivelul cTnT ramane crescut 10 - 14 zile dupa IMA E. Sunt markeri enzimatici ai necrozei miocardice superior LDH la cazurile cu IMA la 24 - 48 ore de la debut
(pag. 1494)

M1607128. Contraindicatiile absolute ale tratamentuli trombofibrinolitic includ: A. Accident vascular cerebral hemoragic B. AVC nehemoragic in ultimul an C. Suspiciune de disectie de aorta D. Varsta avansata E. Istoric de hipertensiune arterala severa, controlata terapeutic
(pag. 1498)

M1607129. Procesul de vindecare, cicatrizare si remodelare al IMA poate fi influentat negativ de unele categorii de droguri care trebuie evitate. Acestea includ: A. Betablocantele neselective B. Blocantii receptorilor angiotensinei II C. Glucocorticoizii D. Trimetazidina E. Antiinflamatoarele nesteroidiene
(pag. 1497)

M2207130. Infarctul miocardic se produce de obicei cind: A. Exista o scadere brusca a fluxului sanghin coronarian ca urmare a unei ocluzii trombotice a unei artere coronare stenozata anterior prin ateroscleroza. B. Exista stenoze de grad inalt ale arterei coronare, dezvoltate lent, cu bogate colaterale aparute in timp C. Se instaleaza un tromb care se dezvolta rapid la locul unui injuriu al unei artere coronare D. Exista placi cu un miez bogat in lipide E. Exista placi cu o capsula fibroasa groasa.
(pag. 1492)

M2207131. Activarea plachetara este promovata de: A. Colagen B. ADP C. Serotonina D. Nivele scazute de LDL E. Epinefrina
(pag. 1492)

M2207132. Care din urmatoarele afirmatii privind infarctul miocardic acut sunt adevarate: A. Rata mortalitatiii prin infarct miocardic acut este de 3% B. Mai mult de jumatate din decese se produc inainte ca individul afectat sa ajunga la spital C. Unu din fiecare 25 pacienti care supravietuiesc la spitalizarea initiala moare in primul an dupa infarctul miocardic D. Supravietuirea este marcat redusa la pacienti sub virsta de 65 ani E. Peste virsta de 65 de ani rata mortalitatii este de 20% la 1 luna si de 35% la 1 an dupa infarct
(pag. 1492)

M2207133. Legat de debutulu infarctului miocardic indicati afirmatiile adevarate : A. Se produce in orice moment al zilei sau noptii B. Virful circadian al debutului infarctului mioardic se inregistreaza in primele ore ale dupa-amiezii C. Virful circadian al debutului este legat de combinatia tonusului parasimpatic crescut si tendintei la tromboza D. In aproximativ jumatate din cazuri pare a fi prezent un factor precipitant

257

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

258

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. Ca factor precipitant se poate identifica stresul emotional


(pag. 1493)

M2207134. Care sunt cele mai utilizate cuvinte pentru a descrie durerea din infarctul miocardic: A. Junghi B. Arsura C. Greutate D. Constrictie E. Zdrobire
(pag. 1493)

M2207135. Indicati caracteristicile cele mai tipice pentru durerea din infarctul miocardic: A. Intotdeauna se localizeaza in regiunea precordiala si iradiaza tipic in membru superior sting pe marginea cubitala B. Se localizeaza in regiunea centrala a toracelui si/sau epigastru C. Ocazional iradiaza in brate D. Nu iradiaza inferior de ombilic E. Este adesea insotita de transpiratie, greturi, varsaturi
(pag. 1493)

M2207136. Indicati care din urmatoarele afirmatii legate de durerea din infarctul miocardic sunt adevarate: A. Durerea se poate localiza in mandibula, spate, git B. Se insoteste adesea de anxietate si senzatia de moarte eminenta C. Poate iradia inferior de ombilic creind probleme de diagnostic diferential D. Disconfortul poate debuta numai effort E. Atunci cind durerea incepe in timpul unui efort, ea se atenueaza progresiv la incetarea activitatii
(pag. 1493)

M2207137. La debutul unui infarct miocardic durerea poate lipsi: A. La pacientii cu diabet zaharat B. La pacientii foarte tineri C. La pacientii virstnici D. La cei cu nivele crescute de homocisteina E. La cei cu nivele crescute de acid uric
(pag. 1493)

M2207138. Indicati ce alte modalitati de debut poate prezenta un infarct miocardic: A. Embolii le nivelul unei artere a membrelor inferioare B. Stare confuzionala C. Dispnee D. Frecatura pericardica E. Embolie pulmonara
(pag. 1493)

M2207139. Indicati ce elemente pot fi furnizate de examenul fizic la un bolnav cu infarct miocardic acut in prima ora de la debut: A. Frecvent tegumente transpirate si extremitati calde B. Puls si presiunea sanguina normale C. Tahicardie si/sau hipertensiune D. Bradicardie si/sau hipotensiune E. Frecatura pericardica

258

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

259

Rezidentiat 2004
(pag. 1493)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2207140. Intr-un infarct miocardic ritmul eliberarii proteinelor specifice, markeri serici cardiaci, difera in functie de : A. Localizarea lor intracelulara B. De greutatea lor moleculara C. Fluxul sanguin D. Fluxul limfatic local E. Localizarea zonei infarctate
(pag. 1494)

M2207141. Nivele crescute de creatinfosfokinaza totala se poate inregistra in: A. Afectarea musculaturii scheletice secundara convulsiilor B. Distrofia musculara C. Injectii musculare D. Hipertiroidism E. Afectarea musculaturii scheletice secundara imobilizarii prelungite
(pag. 1494)

M2207142. Nivele crescute ale creatinfosfokinazei se pot inregistra in: A. Atacul vascular cerebral B. Interventiile chirurgicale C. Cardioversia electrica D. Angina pectorala instabila E. Oricare din formele sindromului coronarian acut
(pag. 1494)

M2207143. Nivele crescute ale creatinfosfokinazei totale se pot inregistra in: A. Hipotiroidism B. Miopatii C. Afectarea musculaturii scheletice secundara traumatismelor D. Pleurezii E. Feocromocitom
(pag. 1494)

M2207144. Indicati in care din urmatoarele situatii clinice se pot inregistra nivele crescute ale izoenzimei MB a creatinfosfokinazei: A. Angina pectorala instabila B. Cardioversia electrica C. Miocardite D. Hipotiroidism E. Atac vascular cerebral
(pag. 1494)

M2207145. Indicati care din urmatoarele afirmatii legate de izoenzima MB a creatinfosfokinazei sunt adevarate: A. Nu este prezenta in concentratii semnificative in tesutul extracardiac B. Un nivel CK-MB: activitate CK > sau = cu 2,5 % sugereaza mai de graba sursa miocardica a cresterii CKMB C. Raportul CK-MB:activitate CK este mai ales util cind nivelul total al CK este crescut datorita unei injurii musculare scheletice D. Raportul CK-MB:activitate CK este mai ales util cind nivelul total al CK este in limite normale dar CK-MB este crescut E. Eliberarea CK-MB in infarctul miocardic produce in mod tipic un model in "platou"

259

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

260

Rezidentiat 2004
(pag. 1494)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2207146. Cind este utila determinarea troponinelor T si I cardiace: A. Cind exista suspiciunea de injuriu al musculaturii scheletice B. Cind exista suspiciunea de mic infarct miocardic care poate fi sub limita detectiei pentru masuratorile CKMB C. La pacientii cu suspiciunea unui infarct miocardic care se prezinta dupa mai mult de 24-48 de ore de la debutul simptomelor D. Pentru diagnosticul reinfarctizarilor precoce E. Pentru diagnosticul diferential intre infarctul miocardic trasmural si nontransmural
(pag. 1494)

M2207147. Care din urmatorii markeri cardiaci inregistreaza nivele inca crescute dupa 72 de ore de la debutul unui infarct miocardic A. CK B. CK-MB C. cTnI D. cTnT E. Mioglobina
(pag. 1494)

M2207148. In caz de suspiciune de infarct miocardic recurent diagnosticul este mult mai usor de facut prin determinarea: A. Mioglobinei B. CRP-ului C. CK-MB D. LDH E. CK total
(pag. 1494)

M2207149. Intr-un infarct miocardic acut care din urmatoarele efecte secundare pot fi atribuite morfinei: A. Trombocitopenie B. Poate scadea debitului cardiac C. Poate scadea presiunea arteriala D. Greata E. Bradicardie
(pag. 1495)

M2207150. Intr-un infarct miocardic acut administrarea de nitroglicerina trebuie evitata: A. La pacientii care se prezinta presiunea arteriala sistolica scazuta ( < 100 mm Hg) B. Cind exista suspiciunea de infarct miocardic de ventricul drept C. Cind exista suspiciunea de infarct atrial D. Cind pe electrocardiograma se evidentiaza infarct inferior, exista cresterea presiunii venelor jugulare, auscultatia pulmonara normala si hipotensiune E. Daca se asociaza manifestari de insuficienta de pompa
(pag. 1496)

M2207151. Indicati in ce conditii se intrerupe administrarea intravenoasa a unui beta-blocant la un bolnav cu infarct miocardic acut: A. Puls mai mare de 60 batai pe minut B. Presiunea arteriala sistolica 90 mm Hg C. Un interval PR mai mic de 0,24 sec D. Raluri situate pina la 15 cm de diafragm

260

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

261

Rezidentiat 2004
E. Durere recurenta
(pag. 1496)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2207152. La un bolnav cu infarct miocardic non-Q indicati elementele de risc crescut: A. Infarct miocardic in antecedente B. Nivele crescute ale cTnT C. Deprimarea functiei ventriculului sting D. Ischemie recurenta E. Sexul feminin
(pag. 1496)

M2207153. Care din urmatorii agenti trebuie evitati in conditiile infarctului miocardic acut: A. Aspirina B. Prednison C. Indometacin D. Ibuprofen E. Hemisuccinat de hidrocortizon
(pag. 1497)

M2207154. Indicati care din urmatoarele efecte pot fi atribuite administrarii de antinflamatorii nonsteroidiene la pacientii cu infarct miocardic acut: A. Scaderea mortalitatii B. Pot altera vindecarea infarctului C. Cresc riscul de ruptura miocardica D. Prin utilizarea lor poate rezulta o cicatrice de infarct mai mare E. Pot creste rezistenta vasculara coronariana
(pag. 1497)

M2207155. Care din urmatorii agenti promoveaza conversia plasminogenului in plasmina, care ulterior lizeaza trombii de fibrina: A. Aspirina B. Activatorul tisular al plasminogenului C. Streptokinaza D. Complexul activator streptokinaza plasminogen anisoilat E. Dipiridamolul
(pag. 1497)

M2207156. Care din urmatoarele afirmatii privind fluxul coronarian in sistemul de gradare TIMI sunt adevarate: A. Gradul 0 indica ocluzia completa a arterei asociate infarctului B. Gradul 1 indica perfuzia intregului vas de infarct inspre patul distal, dar cu flux ce este intirziat in comparatie cu cel al unei artere normale C. Gradul 2 indica o oarecare penetratie a substantei de contrast dincolo de punctul de obstructie, dar fara perfuzie in patul coronarian distal D. Gradul 3 indica perfuzia totala a vasului de infarct cu flux normal E. Fluxul de grad 3 este obiectivul terapiei de reperfuzie
(pag. 1497)

M2207157. Imbunatatirea functiei ventriculare si reducerea mortalitatii obtinute prin reperfuzie coronariana tardiva pot fi atribuite: A. Reducerii dimensiunii infarctului B. Ameliorarii vindecarii tesutului din zona de infarct cu prevenirea expansiuniii infarctului C. Cresterii fluxului coronar

261

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

262

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. Imbunatatirii performantei contractile miocardice E. Reducerii tendintei la instabilitate electrica


(pag. 1498)

M2207158. Care sunt contraindicatiile clare ale folosirii medicatiei trombolitice: A. Accident nehemoragic sau alt eveniment cerebrovascular in ultimul an B. Hemoragie cerebrovasculara in orice moment C. Hipertensiune arteriala cu valori ale presiunii diastolice mai mari de 95 mm Hg care in mod obisnuit este controlata adecvat D. Menstruatia E. Suspiciunea de disectie de aorta
(pag. 1498)

M2207159. Specificati contraindicatiile relative la terapia trombolitica: A. Un INR = 1,85 B. O interventie chirurgicala in ultimele 2 saptamini C. Ressuscitare cardiopulmonara prelungita (>10 minute) D. Graviditatea E. Istoric de hipertensiune severa care este in mod obisnuit controlata adecvat
(pag. 1498)

M2207160. In ce situatii se indica cateterismul cardiac si angiografia coronariana dupa terapia trombolitica: A. Durere toracica persistenta si supradenivelarea segmentului ST peste 90 minute B. Resupradenivelarea segmentului ST si/sau durere toracica recurenta C. Angina recurenta in faza precoce de spitalizare D. Un test de efort pozitiv inainte de externare E. Nivele crescute de CRP
(pag. 1498)

M2207161. In ce situatii PTCA directa poate asigura un beneficiu special fata de terapia trombolitica: A. Soc cardiogen B. La pacientii cu localizari multiple ale aterosclerozei C. La pacientele cu sindromul X D. La cei cu risc inalt datorita virstei inaintate (> 70 ani) E. La cei cu risc datorita compromiterii hemodinamice
(pag. 1498)

M2207162. Indicati ce trebuie sa contina dietele recomandate la un bolnav cu infarct miocardic acut aflat in unitatea de ingrijire a coronarienilor: A. Dieta trebuie sa asigure 40% din totalul caloriilor ca grasimi B. Sa aiba un continut in colesterol mai mic sau egal cu 300 mg pe zi C. Carbohidratii complexi trebuie sa asigure pina la 50-55% din totatlul caloriilor D. Prinzurile vor contine alimente sarace in fibre E. Meniul trebuie sa fie imbogatit cu alimente care sunt bogate in potasiu si magneziu
(pag. 1499)

M2207163. La un bolnav cu infarct miocardic indicati care din urmatoarele efecte sub atribuite betablocantului intravenos urmat de administrarea orala in era pretrombolitica: A. Reducerea ischemiei recurente B. Reducerea reinfarctizarilor C. Reducerea relativa cu 25% a mortalitatii D. Reducerea reinfarctizarilor fatale

262

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

263

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. Reducerea stopului cardiac nefatal


(pag. 1500)

M2207164. La categorii de bolnavi se obtine beneficiu maxim dupa administrarea inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei: A. La cei care sunt in virsta B. La cei care prezinta un infarct anterior C. La cei cu un infarct in antecedente D. La cei cu functia global deprimata a ventriculului sting E. La cei cu hipotensiune arteriala
(pag. 1500)

M2207165. Ce beneficii sunt atribuite inhibitorilor enzimei de converse a angiotensinei la un bolnav cu infarct miocardic acut: A. Reducerea remodelarii ventriculare B. Reducerea riscului de insuficienta cardiaca congestiva C. Reducerea ratei recurentelor de infarct D. Reducerea duratei spitalizarii E. Reducerea stopului cardiac nefatal
(pag. 1500)

M2207166. La ce categorii de bolnavi cu infarct miocardic exista putine dovezi care sa sustina utilizarea inhibitorilor enzimei de conversie: A. La pacientii care se prezinta fara modificari ale segmentului ST B. La pacientii care se prezinta doar cu subdenivelarea segmentului ST si fara insuficienta cardiaca C. La pacientii echilibrati hemodinamic cu supradenivelarea segmentului ST D. La pacientii echilibrati hemodinamic cu bloc de ramura stinga E. La cei cu anomalii de dimensiuni mari a cineticii parietale regionale
(pag. 1500)

M2207167. La ce categorii de bolnavi cu infarct miocardic terapia cu inhibitorii enzimei de conversie trebuie continuata indefinit: A. La cei cu insuficienta cardiaca congestiva B. La cei la care studiile imagistice evidentiaza o scadere a functiei globale a ventriculului sting C. La cei la care studiile imagistice evidentiaza anomalii de dimensiuni mari a cineticii parietale regionale D. La cei cu bloc de ramura dreapta E. La cei care la debutul infarctului au avut nivele crescute atit de cTnT cit si de cTnI
(pag. 1500)

M2207168. Dilatarea camerala difuza dupa un infarct miocadic este in relatie cu: A. Dimensiunea infarctului B. Localizarea infarctului C. Valoarea CK la internarea bolnavului D. Nivelul seric al magneziului la internare E. Spectrul lipidic al bolnavului la internare
(pag. 1500)

M2207169. Care din urmatoarele afirmatii privind infarctul infarctul miocardic apical sunt adevarate: A. Cea mai mare dilatatie este cea urmind infarctului apical al ventriculului sting B. Dilatatia apicala a ventriculului sting determina o afectare hemodinamica mai marcata C. Dilatatia apicala a ventriculului sting determina o frecventa mai mare a insuficientei cardiace D. Dilatatia apicala a ventriculului sting determina un prognostic mai nefavorabil E. Dilatatia apicala a ventriculului sting necesita administrarea cronica de magneziu pentru a ameliora

263

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

264

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

modificarile metabolice principal mecanism responsabil de inducerea remodelarii miocardice


(pag. 1500)

M2207170. Care din urmatorii agenti pot ameliora dilatatia progresiva si consecintele sale clinice dupa un infarct miocardic: A. Inhibitorii enzimei de conversie a enzimei de conversie a angiotensinei B. Nitrati C. Heparina D. Aspirina E. Hipolipemiante
(pag. 1500)

M2207171. Care sunt modificarile ce apartin socului cardiogen: A. Tensiunea arteriala sistolica de 90 mm Hg B. Tensiunea arteriala sistolica < 80 mm Hg C. Reducere importanta a indexului cardiac < 1,8 l/(min/m2) D. Presiune de umplere a ventriculului sting >18 mm Hg E. Presiune de umplere a ventriculului sting < 15 mm Hg
(pag. 1501)

M2207172. Indicati factorii de risc asociati cu dezvoltarea in spital a socului: A. Virsta tinara B. Fractie de ejectie a ventriculului sting scazuta la internare C. Hipertensiunea arteriala D. Infarct mare E. Hiperlipemia
(pag. 1501)

M2207173. La un bolnav cu infarct miocardic indicati factorii de risc asociati cu dezvoltarea in spital a socului: A. Virsta inaintata B. Diabetul zaharat C. Infarct miocardic in antecedente D. Infarctul atrial E. Hiperhomocisteinemia
(pag. 1501)

M2207174. Ce dezavantaje prezinta Izoproterenolol la pacientii cu soc cardiogen: A. Produce vasodilatatie periferica B. Creste consumul miocardic de oxigen C. Poate extinde suprafata leziunii ischemice prin reducerea presiunii de perfuzie coronariana D. Produce furt prin vasodilatatie la nivelul patului vascular renal E. Produce furt prin vasodilatatie la nivelul patului vascular splahnic
(pag. 1502)

M2207175. La un bolnav cu infarct miocardic, in ce sitituatii este contraindicata contrapulsatia cu balon intraaortic: A. Insuficienta mitrala B. Insuficienta aortica C. Suspiciunea de disectie de aorta D. Suspiciunea de ruptura de sept interventricular E. Ischemie recurenta

264

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

265

Rezidentiat 2004
(pag. 1502)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2207176. La un bolnav cu infarct miocardic infero-posterior ce semne sugereaza infarctul de ventricul drept: A. Respiratia Chayne-Stokes B. Respiratia Kussmaul C. Distensia venelor jugulare D. Ecocardiografic colaps atrial si ventricular drept E. Cresterea amplitudinii undei R in V1
(pag. 1502)

M2207177. La un bolnav cu infarct miocardic infero-posterior ce elemente pot pleda pentru infarctul de ventricul drept: A. Respiratia Kussmaul B. Hepatomegalia C. Hipertensiunea D. La cateterismul cardiac: panta "y" atriala dreapta descendenta E. La cateterismul cardiac: aspectul diastolic de dip-platou al undelor ventriculare drepte
(pag. 1502)

M2207178. Incidenta mai mare a rupturii cordului este asociata cu: A. Infarctul miocadic in antecedente B. Antecedente de diabet zaharat C. Antecedente de hipertensiune arteriala D. Lipsa antecedentelor de angina pectorala E. Amputarea undelor R
(pag. 1503)

M2207179. Ce elemente pot fi gasite la un bolnav cu ruptura de perete liber ventricular: A. Disparitia brusca a pulsului B. Puls paradoxal C. Disparitia presiunii sanghine D. Pierderea constientei E. Disociatie electromecanica aparenta
(pag. 1503)

M2207180. Indicati prin ce agenti se poate realiza reducerea deteriorarii hemodinamice in ruptura septului interventricular la un bolnav cu infarct miocardic acut: A. Contrapulsatia intraaortica cu balon B. Nitroglicerina C. Nitroprusiat D. Moricizina E. Lescol
(pag. 1503)

M2207181. Care din urmatoarele afirmatii legate de insuficienta mitrala la un bolnav cu infarct miocardic acut sunt adevarate: A. Incidenta raportata a suflului sistolic apical de insuficienta mitrala iin timpul primelor citorva zile dupa debutul infarctului miocardic variaza lar,g intre 10-50%. B. Indiferent daca este demonstrata auscultatoric sau angiografic, insuficienta mitrala prezinta importanta hemodinamica la o foarte mare parte din acesti pacienti. C. Cel mai frecvent ruptura apare la nivelul capului muschiului papilar D. Cea mai frecventa cauza de insuficienta mitrala dupa infarct este disfunctia valvei mitrale determinata de ischemie sau infarctizare

265

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

266

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. In faza acuta tratamentul chirurgical este contraindicat indiferent de starea clinica si hemodinamica a pacientului
(pag. 1503)

M2207182. Indicati factorii de risc pentru fibrilatia ventriculara la pacientii cu infarct miocardic acut A. Hipokaliemia B. Un kaliu seric de 4,8 mmol/l C. Hipomagneziemia D. Un magneziu seric de 2,3 mmol/l E. Un magneziu seric de 1,7 mmol/l
(pag. 1503)

M2207183. La ce categorii de bolnavi cu infarct miocardic acut ar trebui rezervat tratamentul profilactic de rutina cu antiaritmice A. Pentru bolnavii care nu pot ajunge la spital B. Pentru cei tratati in spitale in care nu se asigura prezenta constanta in unitatea de ingrijire a coronarienilor a unui medic sau a unei asistente antrenate in recunosterea si tratamentul fibrilatiei ventriculare C. La toti bolnavii cu infarct miocardic D. Tahiaritmii ventriculare importante clinic E. La cei care au avut un ritm idioventricular accelerat pentru ca el este repetitiv si degenereaza frecvent intro aritmie mai severa
(pag. 1503-1504)

M2207184. La un bolnav cu infarct miocardic, indicati ce agenti se utilizeaza in tahicardia ventriculara care este bine tolerata hemodinamic: A. Lidocaina B. Procainamida C. Amiodarona D. Verapamil E. Diltiazem
(pag. 1504)

M2207185. La ce categorii de bolnavi cu infarct miocardic si fibrilatie ventriculara rata mortalitatii este crescuta: A. Cu fibrilatie ventriculara ca raspuns primar la ischemia acuta B. Cu fibrilatie ventriculra secundara insuficientei severe de pompa C. Cu fibrilatie ventriculara care se dezvolta tardiv in cursul spitalizarii D. Cu fibrilatie ventriculara care se dezvolta dupa primele 48 de ore E. La toti bolnavii
(pag. 1504)

M2207186. Fibrilatia ventriculara este considerata primara daca ea este un raspuns primar la ischemia acuta si nu este asociata cu: A. Insuficienta mitrala B. Soc C. Bloc de ramura D. Anevrism ventricular E. Defect de sept interventricular
(pag. 1504)

M2207187. Ritmul idioventricular accelerat este dificil detectabil altfel decit prin monitorizare electrocardiografica datorita faptului ca: A. Frecventa ritmului idioventricular accelerat este similara cu cea ritmului sinusal care il precede B. Frecventa ritmului idioventricular accelerat este similara cu cea ritmului sinusal care il urmeaza

266

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

267

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. Are efecte hemodinamice relativ minore D. Degeneaza rapid in aritmii mai severe E. Este rapid tranzitor dar induce insuficienta de pompa severa
(pag. 1504)

M2207188. In absenta insuficientei de pompa, la un bolnav cu infarct miocardic acut indicati drogurile folosite ca alternativa la digoxin pentru controlul frecventei cardiace: A. Metoprolol B. Verapamil C. Diltiazem D. Nifedipina E. Amlodipina
(pag. 1504)

M2207189. In ce situatii la un bolnav cu infarct miocardic acut cu tahiritmii supraventriculare se indica electrosocul sincronizat (100-200 J): A. Daca ritmul anormal persista mai mult de 2 ore cu o frecventa ventriculara mai mare de 120 batai/minut B. Daca tahicardia induce insuficienta cardiaca C. Daca tahicardia induce modificari ECG D. Daca tahicardia induce soc E. La toti bolnavii cu infarct miocardic complicat cu tahiaritmii supraventriculare
(pag. 1504)

M2207190. Ce semnificatie are blocul AV complet in infarctul miocardic anterior: A. Este asociat o rata mare a mortalitatii intraspitalicesti B. Este asociat o rata mare a mortalitatii dupa externarea pacientilor C. Este legat de disfunctia ischemica a sistemului de conducere D. Este rezultatul tonusului vagal crescut E. Este rezultatul eliberarii de adenozina
(pag. 1504)

M2207191. Ce semnificatie are blocul AV complet asociat infarctului inferior A. Este tranzitor B. Este datorat tonusului vagal crescut C. Este datorat eliberarii de adenozina D. Este legat de disfunctia ischemica a sitemului de conducere E. Este frecvent asociat cu necroza miocardica extinsa
(pag. 1504)

M2207192. La ce categorii de bolnavi cu infarct miocardic inferoposterior care prezinta bloc complet se indica pacing: A. Asociat cu insuficienta cardiaca B. Asociat cu hipotensiune C. Asociat cu bradicardie marcata D. Asociat cu ectopie ventriculara semnificativa E. Asociat cu insuficienta mitrala semnificativa hemodinamic
(pag. 1504)

M2207193. La bolnavii cu infarct miocardic electrozii externi in pacingul noninvaziv trebuie pozitionati in modul "demand" pentru pacientii cu: A. Bradicardie sinusala (frecventa < 50 batai/minut) care nu raspund la terapia medicamentoasa B. Bloc AV gradul II tip Mobitz II C. Bloc cardiac de gradul III

267

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

268

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. Bloc de ramura dreapta asociat cu hemibloc anterior sting E. Hemibloc anterosuperior sting
(pag. 1504)

M2207194. Ce afirmatii privind angina recurenta sunt adevarate: A. Procentul anginei recurente este mai mare la pacientii cu tromboliza reusita B. Ischemia recurenta anunta adesea extinderea infarctului initial C. Ischemia recurenta anunta reinfarctizarea intr-o noua zona miocardica D. Pacientii cu ischemie recurenta trebuie revascularizati numai mecanic intrucit tromboliza repetata este contraindicata E. Ischemia recurenta este asociata cu dublarea riscului in urma infarctului miocardic acut
(pag. 1505)

M2207195. Care dintre urmatoarele modificari pot fi intilnite in sindromul post-infarct miocardic Dressler: A. Pericardita B. Pleurita C. Pneumonie D. Miocardita E. Coronarita
(pag. 1505)

M2207196. Care din afirmatiile privind trombembolismul din infarctul miocardic sunt adevarate: A. Tromembolismul este adesea mut clinic B. Tromembolismul evident clinic complica 20% din cazurile de infarct acut C. Tromembolismul este considerat a fi o cauza importanta de deces la cel putin 25% din pacientii cu infarct care decedeaza dupa internarea in spital D. Emboliile arteriale au originea in trombii murali din ventriculul sting E. Cei mai multi emboli pulmonari provin din ventriculul drept
(pag. 1505)

M2207197. Cel mai adesea tromembolismul din infarctul miocardic se intilneste in asociere cu: A. Infarcte intinse B. Infarcte anterioare C. Insuficienta cardiaca D. Vizualizarea ecocardiografica a unui tromb in ventriculul sting E. Sindromul Dressler
(pag. 1505)

M2207198. La un bolnav cu infarct miocardic, in ce situatii se indica anticoagularea sistemica timp de 3-6 luni: A. Cind trombul a fost clar evidentiat prin ecocardiografie B. Cind se vizualizeaza o zona mare de anomalie cinetica regionala parietala chiar in absenta trombului mural C. Cu extrasistolie ventriculara frecventa D. Cu defect de sept interventricular E. Cu insuficienta mitrala
(pag. 1505)

M2207199. Complicatiile anevrismului ventricular includ: A. Insuficienta cardiaca congestiva B. Embolia arteriala C. Aritmii ventriculare D. Fibrilatia atriala

268

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

269

Rezidentiat 2004
E. Blocuri atri-ventriculare
(pag. 1505)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2207200. Indicati factorii clinici care sunt asociati cu cresterea riscului cardiovascular dupa recuperarea initiala a unui infarct miocardic: A. Simptome persistente de ischemie spontana B. Simptome persistente de ischemie provocata C. Virsta tinara D. Istoric de diabet E. Bradicardia sinusala
(pag. 1505)

M2207201. Ce factori au fost asociati cu o crestere a riscului cardiovascular dupa recuperarea initiala a unui infarct miocardic: A. Fractia de ejectie a ventriculului sting sub 40% B. Raluri la baze C. Aritmii ventriculare simptomatice D. Virsta peste 70 de ani E. Bloc AV grad I
(pag. 1505)

M2207202. Ce factori au fost asociati cu o crestere a riscului cardiovascular dupa recuperarea initiala a unui infarct miocardic: A. Staza pe radiografia toracica B. Infarct miocardic in antecedente C. Hipotensiune D. Fractie de ejectie a ventriculului sting de 50 E. Extrasistolie atriala frecventa prefigurind fibrilatia atriala
(pag. 1505)

M2207203. Indicati care sunt pacientii cu risc crescut pentru infarct miocardic recurent sau deces: A. Cu angina aparuta la eforturi relativ mici B. Cei cu fractie de ejectie diminuata si ischemie demonstrabila C. Cei cu defect reversibil mare la imagistica de perfuzie D. Cei cu defect fix la imagistica de perfuzie E. Cei la care efortul provoaca tahicardie sinusala importanta
(pag. 1505)

M2207204. Ce beneficii se noteaza prin folosirea pe termen lung a tratamentului cu aspirina: A. O reducere de 50% a riscului de infarct recurent B. O reducere a emboliilor arteriale C. O reducere a mortalitatii cardiovasculare D. O reducere a riscului de accident vascular cerebral E. La cei tratati cronic cu aspirina infarctul miocardic tinde sa fie mai mic
(pag. 1506)

M2207205. Dupa un infarct miocardic, se indica inhibitorii enzimei de conversie: A. Daca exista semne clinice de insuficienta cardiaca B. La o scadere moderata a fractiei globale de ejectie C. Daca exista anomalii mari de cinetica parietala regionala D. Daca exista tulburari de ritm recurente E. Pentru a preveni remodelarea ventriculara tardiva

269

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

270

Rezidentiat 2004
(pag. 1506)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2307206. Diagnosticul diferential al durerii din infarctul miocardic acut se face cu: A. pericardita acuta B. embolia pulmonara C. hernia hiatala D. disectia de aorta E. pancreatita acuta
(pag. 1182)

M2307207. Creatinfosfokinaza poate creste in: A. infarctul miocardic acut B. boli hepatice C. miozite D. cardioversia electrica E. chirurgia cardiaca
(pag. 1183)

M2307208. Administrarea morfinei in infarctul miocardic acut antreneaza: A. calmarea durerii B. reducerea vasoconstrictiei arteriale C. profilaxia tulburarilor de ritm D. reducerea vasoconstrictiei venoase E. efect antitrombotic
(pag. 1186)

M2307209. Care din urmatorii agenti trombolitici este antigenic: A. APSAC B. activatorul tisular al plasminogenului C. streptokinaza D. reteplaza E. urokinaza
(pag. 1185)

M2307210. Care sunt contraindicatiile absolute ale utilizarii tromboliticelor? A. hipotensiunea arteriala B. resuscitarea cardiorespiratorie prelungita C. accidentul vasccular carebral hemoragic in antecedente D. varsta sub 70 ani E. ulcer peptic activ
(pag. 1185)

M2307211. Socul cardiogen se caracterizeaza prin: A. index cardiac peste 2,2/min/m2 B. TA sistolica sub 80 mmHg C. index cardiac sub 1,8/min/m2 D. presiune capilara pulmonara sub 18 mmHg E. presiune capilara pulmonara peste18 mmHg
(pag. 1190)

M2307212. Ruptura cardiaca in infarctul miocardic acut se asociaza cu: A. primoinfarctul

270

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

271

Rezidentiat 2004
B. C. D. E.

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

varsta tanara antecedente de hipertensiune arteriala infarctul nonQ infarctul intins


(pag. 1192)

M2307213. Complicatiile anevrismului de ventricul stang sunt: A. insuficienta cardiaca B. ruptura cardiaca C. embolii arteriale D. aritmii ventriculare E. bloc atrioventricular total
(pag. 1193)

M2307214. Sindromul Dressler se caracterizeaza prin: A. febra B. pleurita C. angina pectorala D. pericardita E. tulburari de ritm
(pag. 1193)

M2307215. Factori asociati cu cresterea riscului cardiovascular post infarct miocardic sunt: A. simptome persistente de ischemie B. FE peste 40% C. aritmiile ventriculare D. varsta sub 70 ani E. istoric de diabet zaharat
(pag. 1194)

M2307216. factorii de risc pentru de4zvoltarea socului cardiogen in infarctul miocardic acut sunt: A. infarct intins B. FE crescuta C. varsta inaintata D. istoric de angina pectorala E. istoric de diabet zaharat
(pag. 1190)

M2307217. Betablocantele sunt contraindicate in infarctul miocardic acut in urmatoarele situatii: A. bloc atrioventricular B. hipertensiune arteriala C. hipotensiune arteriala D. bradicardie E. insuficienta cardiaca congestiva severa
(pag. 1188)

M2307218. Insuficienta de pompa clasa II Killip se caracterizeaza prin: A. absenta semnelor de congestie venoasa pulmonara/venoasa B. prezenta semnelor de congestie venoasa pulmonara/venoasa C. galop ventricular D. edem pulmonar E. TA sistolica sub 90 mmHg

271

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

272

Rezidentiat 2004
(pag. 1184)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2307219. Infarctul miocardic acut nedureros se intalneste mai frecvent la: A. tineri B. varstnici C. femei D. barbati E. diabetici
(pag. 1182)

M2507220. n infarctul miocardic acut determinarea nivelului seric al creatinfosfokinazei izoenzima MB (CK - MB) este util pentru c: A. Este specific, nefiind prezent n concentraii semnificative n esutul extracardiac B. Crete n 4 - 8 ore i revine la normal dup 48 - 72 de ore de la debutul infarctului C. Cardioversia electric i miocarditele nu determin creterea nivelului ei seric D. Atinge un vrf la aproximativ 20 de ore dup debutul ocluziei coronariene E. Raportul CK - MB2 : CK - MB1 < 1,5 este nalt specific pentru diagnosticul de infarct miocardic, n special dup 4 - 6 ore de la producerea ocluziei coronariene
(pag. 1494)

M2507221. Folosirea ecocardiografiei bidimensionale la pacienii cu infarct miocardic acut este util pentru: A. Diferenierea infarctului miocardic acut de o cicatrice miocardic veche sau de ischemia acut sever B. Aprecierea dimensiunilor infarctului C. Identificarea prezenei infarctului ventriculului drept D. Evaluarea funciei ventriculului stng E. Depistarea precoce a anomaliilor de cinetic perietal
(pag. 1495)

M2507222. Utilizarea n deplin siguran a beta-blocantelor n infarctul miocardic acut presupune respectarea urmtorilor parametrii clinici i electrocardiografici: A. Puls mai mic de 60 de bti pe minut B. Puls mai mare de 60 de bti pe minut C. Presiunea sistolic mai mare de 100 mmHg D. Intervalul RR mai mic de 0,24 secunde E. Absena ralurilor de staz situate mai sus de 10 cm de la diafragm
(pag. 1496)

M2507223. Urmtorii ageni medicamentoi trebuie evitai n terapia infarctului miocardic acut deoarece altereaz vindecarea i favorizeaz ruptura miocardic: A. Glucocorticoizii B. Agenii inflamatori nesteroizi C. Blocanii de calciu D. Beta - blocantele E. Aspirina
(pag. 1497)

M2507224. Folosirea terapiei trombolitice n infarctul miocardic acut prezint contraindicaii clare n urmtoarele situaii clinice: A. Istoric de hipertensiune sever, care este n mod obinuit controlat adecvat B. Graviditatea C. Boala ulceroas peptic activ D. Un istoric de hemoragie cerebrovascular n orice moment

272

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

273

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. Suspiciunea de disecie de aort


(pag. 1498)

M2507225. Urmtorii ageni terapeutici au eficien dovedit n tratamentul spitalicesc al infarctului miocardic acut: A. Glucocorticoizii B. Antagonitii de calciu C. Aspirina D. Beta - blocantele E. Inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei
(pag. 1499 - 1500)

M2507226. ocul cardiogen din infarctul miocardic acut beneficiaz de terapia cu: A. Dopamin B. Dobutamin C. Amrinon D. Nitroglicerin E. Glucocorticoizi
(pag. 1502)

M2507227. Caracterele specifice ale blocului AV complet din infarctul miocardic acut sunt: A. Este determinat ntotdeauna i indiferent de localizare numai de disfuncia ischemic a sistemului de conducere B. Are o mortalitate mare indiferent de localizarea infarctului miocardic acut C. Apare n infarctul miocardic acut anterior D. Apare n infarctul miocardic acut inferior E. Are o mortalitate mai mare n infarctul miocardic acut anterior
(pag. 1504)

M2507228. Pentru realizarea preveniei secundare a infarctului miocardic acut se folosesc de rutin: A. Amrinona B. Antagonitii de calciu pe cale oral pe o perioad de cel puin 2 ani C. Aspirina D. Beta - blocantele pe cale oral pentru cel puin 2 ani E. Warfarina la pacienii cu risc crescut de embolie
(pag. 1506)

M2507229. n cazuri rare infarctul miocardic acut se poate datora ocluziei arterei coronare determinat de: A. Embolii coronariene B. Anevrisme aortice C. Anomalii congenitale D. Spasm coronarian E. Tromboembolismul pulmonar recurent
(pag. 1493)

M2507230. Urmtorii markeri serici cardiaci cresc n primele 4 - 8 ore de la debutul infarctului miocardic acut: A. Creatinfosfokinaza B. Mioglobina C. GPT D. Gamaglutamiltranspeptidaza E. Fosfataza alcalin

273

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

274

Rezidentiat 2004
(pag. 1494)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2507231. Urmtorii markeri serici cardiaci se menin la niveluri crescute timp de cel puin 7 - 10 zile de la debutul infarctului miocardic acut: A. Creatinfosfokinaza (CK) B. Troponina T cardiac - specific (c TnT) C. Troponina I cardiac - specific (c TnI) D. Mioglobina E. Fosfataza alcalin
(pag. 1494)

M2507232. Tratamentul iniial n departamentul de urgen al infarctului miocardic acut presupune utilizarea: A. Aspirinei B. Morfinei C. Nitroglicerinei D. Antiinflamatoarelor steroide E. Beta - blocantelor
(pag. 1495 - 1496 - 1497)

M2507233. Contraindicaiile utilizrii nitroglicerinei n tratamentul iniial n departamentul de urgen a infarctului miocardic acut sunt: A. Presiunea arterial sistolic sczut < 100 mmHg B. Suspiciunea de infarct de ventricul drept C. Presiunea arterial diastolic sczut < 80 mmHg D. Suspiciunea de bloc AV gradul II E. Suspiciunea de infarct posteroinferior
(pag. 1496)

M2507234. Efectele adverse ale utilizrii morfinei n tratamentul iniial n departamentul de urgen a infarctului miocardic acut sunt: A. Hipotensiunea arterial B. Greaa C. Bradicardia D. Grade avansate de blocuri cardiace n special la bolnavii cu infarct posteroinferior E. Tahicardia
(pag. 1495 - 1496)

M2507235. Utilizarea beta - blocantelor n departamentul de urgen pentru terapia iniial a infarctului miocardic acut este justificat de: A. Controlul durerii B. Reducerea mortalitii intraspitaliceti la pacienii cu risc nalt C. Efectul de scdere a TA D. Evitarea complicaiilor tromboembolice E. Efectul de reducere a nivelului de tromboxan A2
(pag. 1496)

M2507236. Subgrupele de pacieni la care PTCA (Angioplastia coronarian percutan transluminal primar) direct poate asigura un beneficiu special fa de terapia trombolitic n infarctul miocardic acut includ: A. Pacienii cu oc cardiogen B. Pacienii cu risc nalt datorit vrstei avansate > 70 de ani C. Pacienii tineri 25 - 40 de ani

274

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

275

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. Femeile E. Pacienii cu infarct de ventricul drept


(pag. 1498)

M2507237. Factorii de risc pentru dezvoltarea n spital a ocului cardiogen ca o complicaie a infarctului miocardic acut includ: A. Vrsta naintat B. Fracia de ejecie a ventriculului stng sczut la internare C. Infarct mare D. Lipsa unui infarct miocardic n antecedente E. Istoric de diabet zaharat
(pag. 1501)

M2507238. Ritmul idioventricular accelerat (RIVA) ntlnit ca o complicaie a infarctului miocardic acut: A. Este un ritm ventricular cu o frecven de 60 - 100 bti / minut B. Se ntlnete la 25% din pacienii cu infarct miocardic acut C. Adesea se ntlnete tranzitor n timpul tratamentului trombolitic n momentul reperfuziei D. ntotdeauna este malign i prevestete dezvoltarea tahicardiei ventriculare clasice E. Necesit terapie de urgen datorit riscului major de degenerare ntr-o aritmie mai sever
(pag. 1504)

M2607239. In cursul IMA, izoenzima MB a Creatinin fosfokinazei (CK MB) prezint urmtoarele caracteristici: A. Specificitate miocardic superioar CK total B. Atinge vrful maxim la aproximativ 20 h dup debutul anginei coronariene C. Raportul CK-MB2/CK-MB1> 1,5 este specific pentru IMA D. Cardioversia nu determin creteri ale CK-MB E. Reperfuzia coronarian determin un vrf enzimatic precoce la 8-12 h
(pag. 1494-1495)

M2607240. Troponina T (cTnT) si troponina I (cTnI): A. Nu sunt detectabile n sngele indivizilor sntoi B. Pot aprea creteri dup injuria musculaturii scheletice C. Nivelul cTnI rmne crescut 3 - 5 zile dup IMA D. Nivelul cTnT rmne crescut 10 - 14 zile dup IMA E. Sunt markeri enzimatici ai necrozei miocardice superior LDH la cazurile cu IMA la 24 - 48 ore de la debut
(pag. 1494)

M2607241. Mioglobina ca marker al necrozei miocardice: A. Este eliberat n snge la cteva ore de la debutul IMA B. Are specificitate miocardic ridicat C. Este rapid excretat n urin D. Nivelul sanguin revine la normal n 24 ore de al debutul IM E. Nu are specificitate miocardic
(pag. 1494)

M2607242. Terapia cu nitrai trebuie evitat sau temporizat la bolnavii cu IMA care prezint: A. Suspiciune de IMA de VD B. TA sistolic < 100 mmHg C. Staza pulmonar masiv D. Jugulare turgescente E. TA sistolic > 200 mmHg

275

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

276

Rezidentiat 2004
(pag. 1496)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2607243. Tratamentul trombofibrinolitic n IMA este recomandat n urmtoarele condiii: A. Simptome clinice tipice de IMA B. Supradenivelarea segmentului ST cu > 1 mm n cel puin 2 derivaii adiacente C. Subdenivelarea segmentului ST cu cu > 1 mm n cel puin 2 derivaii adiacente D. Unda T negativ E. Numai n primele 4 ore de la debut
(pag. 1497)

M2607244. Contraindicaiile absolute ale tratamentuli trombofibrinolitic includ: A. Accident vascular cerebral hemoragic B. AVC nehemoragic n ultimul an C. Suspiciune de disecie de aort D. Vrst avansat E. Istoric de hipertensiune arteral sever, controlat terapeutic
(pag. 1498)

M2607245. Cateterismul cardiac i angiocoronarografia se impun dup tromboliza IMA la bolnavii care prezint: A. Und Q B. Durere toracic persistent C. Aplatizarea undei T D. Recurena supradenivelrii ST E. Unda T negativ, asociat undei Q
(pag. 1498)

M2607246. Procesul de vindecare, cicatrizare i remodelare al IMA poate fi influenat negativ de unele categorii de droguri care trebuie evitat Acestea includ: A. Betablocantele neselective B. Blocanii receptorilor angiotensinei II C. Glucocorticoizii D. Trimetazidina E. Antiinflamatoarele nesteroidiene
(pag. 1497)

M2807247. Angioplastia coronara percutana transluminala primara in primele ore de infarct miocardic A. este mai putin eficienta decat tromboliza B. se asociaza cu un prognostic mai bun decat tromboliza C. este mai ieftina decat tromboliza D. este de ales in socul cardiogen E. este contraindicata peste 70 ani
(pag. 1498)

M2807248. Creatinfosfokinaza totala are drept surse potentiale extracardiace, urmatoarele: A. cateterismul cardiac B. cardioversia electrica C. infarctul non-Q D. hipotiroidismul E. atacul vascular cerebral
(pag. 1494)

M2807249. Ecocardiografia poate identifica:

276

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

277

Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E.

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

prezenta infarctului ventriculului drept gradul de obstructie a arterei infarctizate infarctul miocardic non-Q anevrismul ventricular revarsatul pericardic
(pag. 1495)

M2807250. Contraindicatiile relative la folosirea agentilor trombolitici includ: A. accident nehemoragic in ultimul an B. resuscitarea cardiopulmonara prelungita C. suspiciunea de disectie de aorta D. graviditatea E. hemoragiile interne active
(pag. 1498)

M2807251. Angioplastia coronariana percutanata transluminala se caracterizeaza prin: A. posibilitatea de aplicare de rutina in practica clinica B. beneficiu special fata de terapia trombolitica la pacientii cu soc cardiogen C. se asociaza cu un prognostic clinic mai bun pe termen scurt decat tromboliza D. are exclusiv caracter primar E. se poate efectua PTCA de salvare
(pag. 1498)

M2807252. Contraindicatiile utilizarii beta-blocantelor la pacientii cu infarct miocardic acut includ: A. pacienti cu angina restanta B. pacienti cu bloc atrioventricular C. prezenta de complexe ventriculare ectopice D. istoric de astm E. hipotensiune.
(pag. 1500)

M2807253. Cauzele mecanice de insuficienta cardiaca in infarctul miocardic acut sunt: A. aritmiile supraventriculare B. insuficienta mitrala C. defectul septal ventricular D. blocul atrioventricular E. ruptura de perete liber.
(pag. 1502)

M2807254. In preventia secundara a infarctului se vor folosi: A. beta-blocante oral B. antagonistii calciului C. un agent antiplachetar D. IEC E. Cordarone
(pag. 1506)

M2807255. Tulburarile de ritm ventriculare din infarctul miocardic acut pot fi tratate cu: A. tratament profilactic de rutina cu antiaritmice B. Chinidina C. Amiodarona D. Lidocaina intravenos

277

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

278

Rezidentiat 2004
E. Digoxin
(pag. 1506)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

278

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

279

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

Tema nr. 8 Tulburari de ritm si de conducere (tahicardie paroxistica supraventriculara, flutterul si fibrilatia atriala, tahicardia ventriculara, fibrilatia ventriculara, blocurile atrio-ventriculare).
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


M1208001. Tratamentul de electie al bolnavilor cu fibrilatie atriala, cu stare clinica sever alterata este reprezentat de: A. cardioversia electrica B. terapia cu propranolol i.v. C. terapia cu isoptin i.v. D. terapia cu adenozina i.v. E. terapia cu xilina i.v
(pag. 1396)

M1208002. In fibrilatia atriala, pentru cardioversia electrica, este necesara in general o energie de: A. 100-200 W.s B. 50-30 W.s C. 50-75 W.s D. 300-400 W.s E. 350-450 W.s
(pag. 1396)

M1208003. Cel mai eficient tratament al flutterului atrial este reprezentat de: A. xilina B. verapamil C. captopril D. isuprel E. cardioversia electrica, cu energie mica (25-50 W.s)
(pag. 1396)

M1208004. Tahicardia ventricula sustinuta dureaza mai mult de: A. 2 minute B. 1 minut C. 3 minute D. 30 secunde E. 4 minute
(pag. 1403)

M1208005. In torsada varfurilor, tahicardia ventriculara este precedata de o alungire marcata a intervalului Q-T, adesea peste: A. 0,60 s B. 0,20 s C. 0,15 s D. 0,40 s E. 0,30 s
(pag. 1405)

279

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

280

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M1308006. Cardio-stimularea permanenta constituie o indicatie de clasa I in urmatoarele situatii, exceptand: A. Bloc A-V complet asociat cu bradicardie simptomatica B. Bloc A-V complet asimptomatic asociat cu frecventa ventriculara de 40 / min C. Bloc A-V grII intermitent cu bradicardie simptomatica D. Bloc A-V complet asociat cu insuficienta cardiaca congestiva E. Bloc A-V complet asociat cu asistolie documentata de 5 secunde
(pag. 1390)

M1308007. Cel mai eficient tratament al flutterului atrial este reprezentat de: A. Digoxina B. Chinidina C. Amiodarona D. Electrocardioversia cu energie mica E. Electrostimularea overdrive
(pag. 1396)

M1308008. Aparitia tahicardiei ventriculare sustinute in primele 6 saptamani de la debutul unui infarct miocardic acut prognozeaza o mortalitate la 1 an de: A. 30% B. 50% C. 66% D. 75% E. 90%
(pag. 1404)

M1308009. Pacientii cu tahicardie ventriculara sustinuta cu alterare hemodinamica pe fond de boala cardiaca organica impun un tratament de prima intentie: A. Xilina B. Bretilium C. Procainida D. Electroconversia E. Electrostimularea overdrive
(pag. 1404)

M1308010. Tratamentul principal in torsada varfurilor survenita pe fond de sindrom QT prelungit congenital consta in: A. Betablocant B. Amiodarona C. Fenitoina D. Lidocaina E. Diltiazem
(pag. 1405)

M1408011. Blocul AV de grad II tip Mobitz I se caracterizeaza prin: A. blocarea brusca, neasteptata, a unor unde P B. pauza compensatorie dupa blocarea unui impuls atrial C. se asociaza cu alungirea complexului QRS D. este aproape intotdeauna localizat la nivelul sistemului His-Purkinje E. chiar daca progreseaza spre bloc total, acesta este bine tolerat
(pag. 1387-1388)

M1408012. Blocul AV de gradul III este localizat nodal daca:

280

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

281

Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E.

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

complexul QRS are 0,14 s frecventa cardiaca este de 40-55 batai/min nu creste la effort nu creste la atropina ritmul de scapare este instabil
(pag. 1388)

M1408013. Care din urmatoarele afirmatii privind fibrilatia atriala este adevarata: A. raspunsul ventricular este relativ redus fata de frecventa atriala din cauza fenomenului de conducere aberanta B. poate precipita edemul pulmonar acut la pacientii cu stenoza mitrala C. este bine tolerata de pacientii cu ventriculi hipertrofici, necomplianti D. nu poate trece in flutter atrial E. zgomotul 1 are intensitate crescuta
(pag. 1395)

M1408014. Tahicardia prin reintrare in nodul AV se caracterizeaza prin: A. complexe ORS largi B. ritm neregulat C. frecventa cardiaca= 100-120 b/minut D. frecventa la barbati E. poate fi initiata/oprita prin extrasistola atriala
(pag. 1401)

M1408015. Tahicardia atriala multifocala se caracterizeaza prin: A. apare in special dupa administrarea teofilinei B. prezenta a doua unde P consecutive cu morfologie diferita C. frecventa > 150 b/minut D. incidenta fibrilatiei atriale la acesti pacienti este de 30% E. raspunsul ventricular este regulat
(pag. 1401)

M1408016. Cel mai eficient medicament in tratamentul de urgenta al tahicardiei ventriculare este: A. moricizina B. digitala C. procainamida D. adenozina E. flecainida
(pag. 1404)

M1408017. In cazul pacientilor cu sindrom QT prelungit congenital, tratamentul principal este reprezentat de: A. digitala B. betablocante C. amiodarona D. simpatectomie cervico-toracala E. profafenona
(pag. 1405)

M1408018. Antiaritmicele din clasa IV sunt reprezentate de: A. -blocante B. chinidina

281

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

282

Rezidentiat 2004
C. blocanti de calciu D. profafenona E. flecainida
(pag. 1396)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M1508019. Daca in prezenta fibrilatiei atriale ritmul cardiac devine regulat si lent (30-60 /min), ce fenomen s-a produs: A. Revenire la ritmul sinusal B. Bloc atrioventricular complet C. Tahicardie jonctionala D. Tahicardie ventriculara E. Bloc sinoatrial
(pag. 1395)

M1508020. Inaintea tentativei de cardioversie electrica sau chimica la pacientii cu fibrilatie atriala instalata de 48-72 ore sau mai mult se indica: A. Coronarografie B. Anticoagulare C. Ionograma D. Intubatie orotraheala E. Hipokalemiante
(pag. 1396)

M1508021. Propafenona este un antiaritmic din clasa: A. I A B. I B C. I C D. II E. III


(pag. 1396, 1398)

M1508022. Din grupul antiaritmicelor de clasa a III-a fac parte: A. Atenololul si metoprololul B. Verapamilul si diltiazemul C. Tocainida si mexiletinul D. Amiodarona si bretiliul E. Procainamida si disopiramida
(pag. 1396, 1398)

M1508023. Cel mai eficient tratament al flutterului atrial este: A. Digitala B. Tocainida C. Cardioversia electrica D. Metoprolol E. Bretilium
(pag. 1396)

M1508024. Blocul atrioventricular de grad II tip Mobitz I se caracterizeaza prin: A. Interval PR constant, mai mare de 0,20 secunde B. Alungirea progresiva a intervalului PR, urmata de blocarea unui impuls atrial C. Blocarea brusca, neasteptata a unor unde P fara modificari ale intervalului PR D. Lipsa totala de transmitere a impulsurilor atriale spre ventriculi

282

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

283

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. Ritm jonctional de scapare in conditiile unei bradicardii sinusale severe


(pag. 1387, 1388)

M1608025. Frecventa raspunsului ventricular in cursul FA depinde de: A. Frecventa activarilor atriale B. Durata potentialului de actiune atrial C. Perioada refractara functionala a nodului AV D. Durata QRS E. Intervalul Q T
(pag. 1395)

M1608026. Aplicarea cardioversiei electrice cu energie redusa 25 50 W in flutteru atrial prezinta dezavantajul: A. Injurie miocardica B. Cresterea blocajului AV C. Reducerea blocajului AV D. Inducerea FA E. Bloc sino atrial
(pag. 1396)

M1608027. Optiunea terapeutica de electie in cazul Flutterului atrial pe fondul tratamentului digitalic este: A. Cardioversie electrica B. Stimulare electrica atriala C. Isoproterenol D. Xilina bolus I.V. E. Chinidina
(pag. 1396)

M1608028. Tratamentul de electie in oprire tahicardiei paroxistice supra ventriculare prin reintrare nodala AV A. Digoxin I.V. B. Nifedipin sublingual C. Adenozina 6 12 mg bolus I.V D. Procainamida I.V. E. Sotalol I.V.
(pag. 1400)

M1608029. Tratamentul de electie la bolnavii cu WPW si FA instabili hemodinamic este: A. Cardioversie electrica B. Dopamina C. Electrostimulare endocavitara D. Verapamil I.V. E. Xilina bolus I.V.
(pag. 1402)

M1608030. Blocul AV de grad II tip Mobitz II consta in: A. Alungirea progresiva a intervaluli P- R B. Blocarea brusca a unor unde P C. Ritm de scapare jonctional D. Absenta intermitenta a undei P E. P R lung cu QRS larg

283

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

284

Rezidentiat 2004
(pag. 1388)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2208031. Care din urmatorii agenti este cel mai eficient in tratamentul de urgenta al tahicardiei ventriculare: A. Procainamida B. Metoprololul C. Verapamilul D. Dialtiazemul E. Chinidina
(pag. 1404)

M2208032. In torsada virfurilor la pacienti cu sindrom QT prelungit congenital tratamentul principal este reprezentat de: A. Magneziu B. Beta-blocant C. Chinidina D. Procainamida E. Fenotiazine
(pag. 1405)

M2208033. Instalarea fibrilatiei ventriculare nonischemice incepe: A. Printr-un scurt traseu de tahicardie ventriculara rapida initiata de o extrasistola ventriculara relativ tardiva B. Printr-un scurt traseu de tahicardie ventriculara rapida initiata de o extrasistola ventriculara precoce, care cade pe unda T in faza vulnerabila C. Printr-o bataie de scapare jonctionala D. Dupa o singura extrasistola ventriculara precoce E. Dupa un ritm idioventricular accelerat
(pag. 1405)

M2208034. Care din urmatoarele modificari sugereaza ca poate sa nu fie posibila conversia la ritm sinusal a fibrilatiei atriale: A. Cresterea amplitudinii undei "a" a pulsului venos jugular B. Presiunea variabila a pulsului carotidian C. Zgomotul 1 de intensitate variabila D. Diametrul masurat ecografic al atriului sting mai mare de 4,5 cm E. Prezenta pe ECG a elementelor de incarcare atriala stinga
(pag. 1395)

M2208035. In care din urmatoarele situatii tratamentul de electie pentru fibrilatia atriala este cardioversia electrica: A. Intoxicatia alcoolica B. Tireotoxicoza C. Pericardita D. Starea clinica a pacientului sever alterata E. Febra
(pag. 1395)

M2208036. Conversia la ritmul sinusal poate fi realizata cu urmatoarele antiaritmice chinidin-like: A. Clasa IA B. Flecainida C. Propafenona D. Moricizina E. Digitala

284

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

285

Rezidentiat 2004
(pag. 1396)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2208037. La pacientii cu TPSV prin reintrare AV, care necesita tratament cronic, pentrucare dintre urmatoarele se poate opta avind o eficacitate mai mare de 90% A. Chinidina B. Verapamil C. Flecainida D. Ablatia prin radiofrecventa a fasciculului accesor E. Moricizina
(pag. 1401)

M2208038. Care din urmatoarele reprezinta tratamentul de electie in sindromul WPW cu aritmii simptomatice: A. Cardiostimularea permanenta B. Ablatia prin cateter de radiofrecventa a caii accesorii C. Ablatia chirurgicala a fasciculului accesor D. Tratament farmacologic cu digitala intravenos E. Tratament farmacologic cu verapamil intravenos
(pag. 1402)

M2208039. Indicati situatia in care exista divergenta de opinii cu privire la necesitatea implantarii unui pacemaker postinfarct miocardic: A. Bloc avansat, persistent cu sediu la nivelul nodului AV B. Bloc AV grad I persistent in prezenta unui bloc de ramura nedemonstrat anterior C. Hemibloc anterior sting dobindit in absenta blocului AV D. Bloc AV tranzitor in prezenta hemiblocului anterior sting izolat E. Tulburari de conducere AV tranzitorii, fara defecte de conducere intraventriculare
(pag. 1390)

M2308040. Care din urmatoarele droguri antiaritmice nu este cuprins in actuala clasificare: A. BRETILIUM B. TOCAINIDA C. ADENOZINA D. SOTALOL E. MORICIZINA
(pag. 1135)

M2308041. Flecainida este incadrata in actuala clasificare a medicatiei antiaritmice in clasa: A. I A B. I B C. I C D. III E. IV
(pag. 1135)

M2308042. Care drog este considerat a fi cel mai eficient in cazul unei tahicardii ventriculare sustinute bine tolerata hemodinamic, dar asociata unei cardiopatii organice: A. VERAPAMIL B. PROCAINAMIDA C. METOPROLOL D. DISOPIRAMIDA E. PROPRANOLOL
(pag. 1144)

285

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

286

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2308043. Care din urmatoarele droguri este recomandabil ca premedicatie inainte de conversia chimica a unei fibrilatii atriale pentru a evita efectul vagolitic: A. FLECAINIDA B. DILTIAZEM C. VERAPAMIL D. DIGOXINA E. ATENOLOL
(pag. 1135)

M2308044. Urmatoarele elemente caracterizeaza tahicardia prin reintrare la nivelul nodului a-v, exceptand: A. frecventa cardiaca poate varia intre 120 si 250 / min B. complexele QRS sunt inguste C. aritmia poate fi initiata sau oprita printr-o EsV D. debutul accesului se asociaza de regula cu o alungire a PR E. complexele QRS survin regulat
(pag. 1136)

M2508045. Din clasa IA de antiaritmice fac parte: A. fenitoina B. diltiazemul C. sotalolul D. disopiramida E. propranololul
(pag. 1396)

M2508046. Adenozina este un agent farmacologic antiaritmic A. din calasa IA B. din clasa IB C. Din clasa IC D. Din clasa a II-a E. Neclasificabil
(pag. 1396)

M2508047. Amiodarona poate determina: A. Edeme periferice B. Sindrom lupus-like C. Tahicardii atriale D. Glaucom cu unghi nchis E. Hipotensiune
(pag. 1399)

M2508048. Energia necesar defibrilrii n fibrilaia ventricular este de minim: A. W.s. B. W.s. C. W.s. D. 400 W.s. E. 100 W.s.
(pag. 1409)

M2508049. Daca n prezenta fibrilatiei atriale ritmul cardiac devine regulat si lent (30-60 /min), ce fenomen s-a produs:

286

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

287

Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E. Revenire la ritmul sinusal Bloc atrioventricular complet Tahicardie jonctionala Tahicardie ventriculara Bloc sinoatrial
(pag. 1395)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2508050. naintea tentativei de cardioversie electrica sau chimica la pacientii cu fibrilatie atriala instalata de 48-72 ore sau mai mult se indica: A. Coronarografie B. Anticoagulare C. Ionograma D. Intubatie orotraheala E. Hipokalemiante
(pag. 1396)

M2508051. Propafenona este un antiaritmic din clasa: A. I A B. I B C. I C D. II E. III


(pag. 1396, 1398)

M2508052. Din grupul antiaritmicelor de clasa a III-a fac parte: A. Atenololul si metoprololul B. Verapamilul si diltiazemul C. Tocainida si mexiletinul D. Amiodarona si bretiliul E. Procainamida si disopiramida
(pag. 1396, 1398)

M2508053. Cel mai eficient tratament al flutterului atrial este: A. Digitala B. Tocainida C. Cardioversia electrica D. Metoprolol E. Bretilium
(pag. 1396)

M2508054. Blocul atrioventricular de grad II tip Mobitz I se caracterizeaza prin: A. Interval PR constant, mai mare de 0,20 secunde B. Alungirea progresiva a intervalului PR, urmata de blocarea unui impuls atrial C. Blocarea brusca, neasteptata a unor unde P fara modificari ale intervalului PR D. Lipsa totala de transmitere a impulsurilor atriale spre ventriculi E. Ritm jonctional de scapare n conditiile unei bradicardii sinusale severe
(pag. 1387, 1388)

M2508055. Tahicardiile atriale cu bloc AV 2:1 au urmtoarele caracteristici: A. Frecven atrial de obicei peste 200/minut B. Apar tipic n intoxicaia digitalic C. Necesit tratament anticoagulant preventiv

287

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

288

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. Se produc prin reintrare n nodul atrioventricular E. Se asociaz cu maladia Ebstein


(pag. . 1401)

M2608056. Frecvena rspunsului ventricular n cursul FA depinde de: A. Frecvena activrilor atriale B. Perioada refractar a nodului AV C. Durata potenialului de aciune atrial D. Durata QRS E. Intervalul Q T
(pag. 1395)

M2608057. Aplicarea cardioversiei electrice cu energie redus 25 50 W n flutterul atrial prezint riscul de: A. Injurie miocardic B. Creterea blocajului AV C. Reducerea blocajului AV D. Inducerea FA E. Bloc sino atrial
(pag. 1396)

M2608058. Opiunea terapeutic de prim elecie n cazul Flutterului atrial survenit pe fondul surpadozajului digitalic este: A. Cardioversie electric B. Stimulare electric atrial C. Isoproterenol D. Xilin bolus I.V. E. Chinidin
(pag. 1396)

M2608059. Tratamentul de elecie pentru oprirea tahicardiei paroxistice supraventriculare prin reintrare nodal AV este: A. Digoxin I.V. B. Nifedipin sublingual C. Adenozin 6 12 mg bolus I.V. D. Procainamid I.V. E. Sotalol I.V.
(pag. 1400)

M2608060. Tratamentul de elecie la bolnavii cu WPW i FA instabili hemodinamic este: A. Cardioversie electric B. Dopamin C. Electrostimulare endocavitar D. Verapamil I.V. E. Xilin bolus I.V.
(pag. 1402)

M2608061. Blocul AV de grad II tip Mobitz II const in: A. Alungirea progresiv a intervaluli P- R B. Blocarea brusc a unor unde P C. Ritm de scpare joncional D. Absena intermitent a undei P E. P R lung cu QRS larg

288

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

289

Rezidentiat 2004
(pag. 1388)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2808062. Defibrilatorul automat implantabil are urmatoarele indicatii: A. de rutina in tratamentul tahicardiilor ventriculare B. conversia flutterului atrial la ritm sinusal C. tahicardii ventriculare care nu sunt tolerate hemodinamic,fara raspuns la tratamentul farmacologic D. extrasistole ventriculare E. tratamentul blocului atrioventricular
(pag. 1401)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


M1108063. Morbiditatea asociata fibrilatiei atriale depinde de: A. frecventa atriala excesiv de crescuta B. frecventa ventriculara excesiv de scazuta C. pauza de dupa un atac de fibrilatie atriala D. pierderea contributiei sistolei atriale la umplerea ventriculara E. cresterea tensiunii arteriale
(pag. 1395)

M1108064. La pacientii cu disfunctie cardiaca severa fibrilatia atriala poate produce: A. sincopa B. hipertensiune arteriala C. hipotensiune pulmonara D. blocuri atrio-ventriculare E. insuficienta cardiaca
(pag. 1395)

M1108065. Fibrilatia atriala poate trece in flutter atrial ca urmare a: A. manevre vagale B. effort C. infarct miocardic acut D. flecainida E. chinidina
(pag. 1395)

M1108066. Daca in prezenta fibrilatiei atriale ritmul ventricular devine regulat sunt sugerate: A. intoxicatie digitalica B. bloc atrio-ventricular gradul I C. bloc atrio-ventricular gradul II D. bloc atrio-ventricular gradul III E. tahicardie paroxistica atriala
(pag. 1395)

M1108067. Rarirea alurii ventriculare in fibrilatia atriala se face cu: A. xilina B. beta-blocante C. chinidina D. antagonisti ai canalelor de calciu E. adenozina

289

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

290

Rezidentiat 2004
(pag. 1395)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M1108068. Tratamentul profilactic al recurentelor de fibrilatie atriala se poate face cu: A. amiodarona B. flecainida C. chinidina D. nitrati lenti E. anticoagulante
(pag. 1396)

M1108069. Undele F de pe ECG in flutterul atrial au urmatoarele caractere: A. sunt mai ample in derivatiile anterioare B. frecventa atriala realizata este de circa 450/minut C. au aspect regulat D. sunt conduse la ventricul cu o frecventa uzuala de 150/minut E. sunt complet neregulate
(pag. 1396)

M1108070. Medicamentele antiaritmice din clasa II: A. cresc automatismul nodului SA B. cresc perioada refractara a nodului AV C. scad perioada refractara a nodului AV D. cresc viteza de conducere in nodul AV E. scad viteza de conducere in nodul AV
(pag. 1396t)

M1108071. Prevenirea tahicardiei prin reintrare in nodul AV, prin influentarea caii lente anterograde se face cu: A. digitala B. beta-blocante C. propafenona D. blocante ale canalelor de calciu E. toate cele de mai sus
(pag. 1400)

M1108072. Caracteristicile ECG ale tahicardiei ventriculare cuprind: A. complex QRS mai ingust de 0,14s. B. disociatie AV C. concordanta complexelor QRS in precordiale D. aritmie completa E. complex QRS cu aspect de BRD si deviere axiala stanga
(pag. 1402t, 1403)

M1108073. Cauzele sindromului de pacemaker cuprind: A. pierderea contributiei atriale la sistola ventriculara B. reflexe vasodepresoare prin undele "a" ample C. fracturarea sondei de stimulare D. epuizarea bateriei stimulatorului E. regurgitarea venoasa pulmonara si sistemica
(pag. 1391)

M1108074. Blocul AV grad II tip Mobitz I este intalnit in: A. infarct miocardic acut inferior

290

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

291

Rezidentiat 2004
B. C. D. E.

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

intoxicatie cu digitala subiecti normali cu tonus simpatic crescut intoxicatia cu amiodarona pericardita
(pag. 1388)

M1208075. Blocuri atrio-ventriculare pot fi determinate de: A. infarctul miocardic acut B. intoxicatia digitalica C. excesul de betablocante D. excesul de blocanti ai canalelor de calciu E. neuroza cardiaca
(pag. 1387)

M1208076. Doua boli degenerative afecteaza tesutul specializat de conducere si produc bloc A-V si anume: A. boala Lev B. boala Lenegre C. neuroza cardiaca D. sindromul cardiovascular hiperkinetic E. distonia neurovegetativa
(pag. 1387)

M1208077. Morbiditatea asociata cu fibrilatia atriala depinde de: A. frecventa ventriculara excesiv crescuta B. pauza care urmeaza intreruperii fibrilatiei atriale C. emboliile sistemice ce pot apare D. anxietatea secundara palpitatiilor E. sexul bolnavului
(pag. 1395)

M1208078. Prevenirea recurentelor de fibrilatie atriala, dupa restabilirea ritmului sinusal, se poate realiza cu: A. chinidina B. flecainida C. amiodarona D. nifedipin E. captopril
(pag. 1396)

M1208079. Simptomele produse de tahicardia ventriculara depind de: A. frecventa ventriculara B. durata tahicardiei C. amploarea bolii cardiace de fond D. sexul bolnavului E. momentul zilei in care apare
(pag. 1404)

M1208080. La bolnavii cu tahicardie ventricula si boala cardiaca organica este necesara aplicarea prompta a cardaioversiei electrice daca: A. sunt prezente tulburari hemodinamice B. se evidentiaza semne de ischemie C. se evidentiaza insuficienta cardiaca congestiva

291

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

292

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. se evidentiaza hipoperfuzie cerebrala E. bolnavul este tanar si compensat hemodinamic


(pag. 1404)

M1208081. In tratamentul farmacologic de urgenta al tahicardiei ventriculare sustinute monomorfe se pot administra: A. procainamida B. lidocaina C. digoxin D. furosemid E. diltiazem
(pag. 1406)

M1308082. Care din urmatoarele droguri antiaritmice sunt recomandate in prevenirea recurentei flutterului atrial: A. Propafenona B. Lidocaina C. Flecainida D. Mexitil E. Amiodarona
(pag. 1397)

M1308083. Care din urmatoarele droguri sunt recomandabile de preferinta in fibrilatia atriala asociata cu sindromul WPW: A. Verapamil i.v. B. Adenozina C. Digoxina i.v. D. Procainamida i.v. E. Lidocaina
(pag. 1402)

M1308084. Fibrilatie atriala cu ritm rapid dar fara alterare hemodinamica severa beneficiaza ca medicatie de prima intentie de: A. Digoxina B. Verapamil C. Chinidina D. Betablocant E. Flecainida
(pag. 1395-1396)

M1308085. Tahicardie paroxistica supraventriculara prin reintrare in nodul AV are urmatoarele particularitati: A. Complexe QRS inguste, regulate, B. Adenozina este medicament de electie C. Manevre vagale eficiente in 80% cazuri in absenta hipotensiunii D. Initiere posibila prin extrasistola ventriculara E. Initiere prin extrasistola atriala asociata cu PQ alungit
(pag. 1397-1401)

M1308086. Tahicardia jonctionala neparoxistica prezinta urmatoarele particularitati, EXCEPTaND: A. Debut gradat (cu incalzire) B. Etiologie posibil iatrogena (intoxicatie digitalica), miocarditica sau ischemica C. Aspect QRS deformat (aberanta depolarizarii)

292

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

293

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. Frecventa ventriculara influentata de modificarea tonusului vegetativ E. Electroconversia este terapia de electie
(pag. 1402-1403)

M1308087. Care din urmatoarele afirmatii privind efectele electrofiziologice ale chinidinei sunt corecte: A. Alungeste perioada refractara efectiva in caile de conducere accesorii B. Deprima automatismul la nivel His-Purkinje C. Accelereaza conducerea atrioventriculara ortodroma D. in caz de intoxicatie poate provoca torsada varfurilor E. Asocierea cu digoxin creste riscul intoxicatiei
(pag. 1398, 1399)

M1408088. Care din urmatoarele afirmatii privind medicamentele antiaritmice sunt false: A. medicamentele din clasa IB nu modifica sau reduc durata potentialului de actiune B. amiodarona creste perioada refractara in tesuturi cu raspuns lent al potentialelor de actiune C. medicamentele din clasa IA reduc vmax numai la valori mari ale frecventei cardiace D. verapamilul prelungeste durata potentialului de actiune E. flecainida scade vmax la frecvente normale in tesuturi normale
(pag. 1396)

M1408089. In fibrilatia atriala preparatele digitalice: A. sunt mai putin eficiente B. actioneaza rapid C. au toxicitate mai mare D. sunt de electie in starile cu tonus simpatic crescut E. reprezinta terapia initiala cand starea clinica este sever alterata
(pag. 1395-1396)

M1408090. Fluterul atrial se caracterizeaza prin: A. activitate atriala cu frecventa 400-600 /minut B. frecventa ventriculara e submultiplu din activitatea atriala C. undele de fluter mai ample in derivatiile laterale D. ritm neregulat E. embolii sistemice mai rare decat in fibrilatia atriala
(pag. 1396)

M1408091. In fluterul atrial conversia la ritm sinusal dupa scaderea frecventei ventriculare se poate face cu: A. procainamida B. fenitoina C. mexiletina D. flecainida E. amiodarona
(pag. 1396)

M1408092. Medicamentele de electie in TPSV asociata cu hipotensiune sunt: A. verapamil B. betablocante C. adenozina D. digitala E. chinidina
(pag. 1400)

293

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

294

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M1408093. Criteriile EKG ce sugereaza tahicardia ventriculara sunt: A. disociatia atrio-ventriculara B. durata QRS> 0,14 secunde cu aspect BRS C. durata QRS> 0,14 secunde cu aspect BRD D. deviatie axiala dreapta cu aspect BRS E. concordanta complexelor QRS in derivatiile precordiale
(pag. 1402)

M1408094. Alungirea intervalului QT poate aparea in urmatoarele situatii: A. hipercalemie B. chinidina C. fenotiazine D. antidepresive triciclice E. hipocalcemie
(pag. 1405)

M1508095. In blocurile atrioventriculare cu sediul la nivelul nodului atrioventricular sunt indicate: A. Atropina B. Adenozina C. Moricizina D. Izoproterenolul E. Lidocaina
(pag. 1389)

M1508096. Bolile degenerative care afecteaza tesutul specializat de conducere si produc bloc atrioventricular sunt: A. Boala Kahler B. Boala Lyme C. Boala Lenegre D. Boala Lev E. Boala Addison
(pag. 1387)

M1508097. In blocurile atrioventriculare post-infarct miocardic exista un acord unanim ca pacemakerul nu este necesar in urmatoarele situatii: A. Bloc atrioventricular grad II avansat, persistent B. Bloc atrioventricular tranzitoriu in prezenta hemiblocului anterior stang izolat C. Bloc atrioventricular avansat, tranzitor si asociat cu bloc de ramura D. Bloc atrioventricular grad I persistent in prezenta unui bloc de ramura nedemonstrat anterior E. Bloc cardiac complet dupa un infarct miocardic acut cu bloc de ramura in sistemul His-Purkinje (bloc de ramura bilateral)
(pag. 1390)

M1508098. Medicamente de prima alegere in tratamentul tahicardiilor prin reintrare in nodul atrioventricular sunt: A. Beta-blocantele B. Verapamilul C. Adenozina D. Glicozizii cardiotonici E. Chinidina
(pag. 1400)

294

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

295

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M1508099. Ritmul idioventricular accelerat are urmatoarele particularitati: A. Se asociaza cu alungirea intervalului QT B. Raspunde la atropina C. Apare frecvent in infarctul miocardic acut, adesea in timpul reperfuziei D. Se caracterizeaza prin aspect polimorf al complexelor QRS creand aspectul unor oscilatii in jurul liniei de baza E. Poate fi intalnit in intoxicatia digitalica
(pag. 1405)

M1508100. Torsada varfurilor are urmatoarele particularitati: A. Poate apare dupa administrarea de chinidina B. Raspunde la tratamentul cu isoproterenol C. Poate determina embolii periferice D. Beneficiaza de tratament cu magneziu E. Beta-blocantele reprezinta tratamentul principal
(pag. 1405)

M1508101. Fibrilatia ventriculara apare frecvent in urmatoarele conditii: A. Stenoza mitrala B. Boala cardiaca ischemica C. Electrocutare D. Pe cord normal E. Dupa medicamente antiaritmice care alungesc intervalul QT
(pag. 1405)

M1508102. Caracteristicile ECG cu 12 derivatii in timpul tahicardiei ventriculare sunt: A. Disociatia atrioventriculara B. Unde P care urmeaza complexului QRS C. Complexe QRS mai lungi de 0,14 secunde in absenta tratamentului antiaritmic D. Concordanta aspectului QRS in toate derivatiile precordiale E. Unde sinusoide cu frecventa de 150-300 batai / minut, fara morfologie specifica
(pag. 1403, 1405)

M1608103. Fibrilatia atriala se caracterizeaza electrocardiografic prin: A. Absenta undelor P B. Interval R R neregulat C. Activari atriale de morfologie si amplitudine variabila D. Frecventa atriala intre 150 300 / Minut E. QRS larg
(pag. 1395)

M1608104. Controlul alurii ventriculare in cursul FA se poate realiza prin: A. Simpatomimetice B. Beta blocante C. Antagonistii canalelor de Ca D. Atropina E. Digoxin
(pag. 1395, 1396)

M1608105. La pacientii cu FA instalata de peste 72 ore tratamentul anticoagulant in vederea cardioversiei se efectueaza: A. Minimum 2 saptamani anterior cardioversiei

295

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

296

Rezidentiat 2004
B. C. D. E.

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

Numai la bolnavii valvulari 2 saptamani dupa cardioversie La bolnavii cu AS > 45 mm in caz de AS locuit
(pag. 1396)

M1608106. Flutterul atrial se caracterizeaza electrocardigrafi prin: A. Frecventa atriala intre 250 350 / min B. Unde atriale cu aspect de dinti de fierastrau C. Intervale izoelectrice intre undele de flutter atrial D. Conducere AV cu blocaj 2 / 1 alura ventriculara 150 / min E. Modificarea blocajului AV la manevre vagale
(pag. 1396)

M1608107. Sdr. de preexcitatie WPW cu conducere anterograda se manifesta electrocardiografic prin: A. Interval P R lung B. Unda delta C. QRS larg D. QRS ingust E. Interval P R scurt (< 0,12 sec)
(pag. 1401)

M1608108. La pacientii cu Sdr. WPW si FA drogurile care pot creste frecventa ventriculara si induce Fibrilatia ventriculara sunt: A. Xilina I.V. B. Amiodarona I.V. C. Digoxin I.V. D. Sotalol I.V. E. Verapamil I.V.
(pag. 1402)

M1608109. Criteriile Ecg care sugereaza TV sunt: A. Disociatia AV B. Durata QRS > 0,16 sec. cu aspect de BRS C. Durata QRS < 0,14 sec. cu aspect de BRD D. Concordanta aspectului QRS in toate derivatiile precordiale E. Deviatie axiala stanga cu aspect de BRD
(pag. 1402)

M1608110. In tratamentul tahicardiei ventriculare monomorfe sustinute la bolnavii stabili hemodinamic se poate utiliza: A. Procainamida B. Lidocaina C. Diltiazem D. Digoxin E. Verapamil
(pag. 1404,1406)

M1608111. Tratamentul farmacologic care poate ameliora conducerea AV in caz de BAV gr. III include: A. Atropina B. Isoproterenol C. Teofilin

296

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

297

Rezidentiat 2004
D. Adenozina E. Efedrina
(pag. 1389)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2208112. Tahicardia ventriculara sustinuta se defineste: A. Tahicardia ventriculara care dureaza mai mult de 30 s. B. Tahicardia ventriculara care necesita oprire datorita colapsului hemodinamic. C. Tahicardia ventriculara care este monomorfa. D. Tahicardia ventriculara indusa prin QT lung. E. Tahicardia ventriculara indusa de infarctul miocardic acut.
(pag. 1403)

M2208113. Care din urmtoarele afirmatii privind tahicardia ventriculara nesustinuta sunt adevarate: A. Tahicardia ventriculara nesustinuta nu produce de obicei simptome. B. Tahicardia ventriculara nesustinuta se definineste prin existenta a trei batai ventriculare in 30 s. C. Nu apare la pacienti fara o boala cardiaca. D. Tahicardia ventriculara nesustinuta chiar daca este asimptomatica necesita tratament. E. Nu a fost stabilita o relatie de tip cauza-efect intre tahicardia nesustinuta si moartea subita.
(pag. 1403-1404)

M2208114. Tahicardia ventriculara sustinuta apare in: A. Boli cardiace organice; B. Cel mai frecvent in boala cardiaca ischemica cronica; C. In sindromul QT prelungit; D. In stenoza mitrala; E. In intoxicatiile medicamentoase
(pag. 1403)

M2208115. Care din urmatoarele modificari inregistrate pe ECG-ul cu 12 derivatii sunt mai caracteristice pentru tahicardia ventriculara: A. Complex QRS > 20 s in absenta unui tratament antiaritmic. B. Complex QRS > 0,14 s in absenta tratamentului antiaritmic. C. Axa QRS orientata superior in prezenta unui aspect de BRD major. D. Existenta unei tahicardii cu complexe largi, bizare, cu ritm foarte neregulat E. Disociatia AV cu fuziunea si captura batailor
(pag. 1403)

M2208116. Care din urmatoarele afirmatii prinvind prognosticul tahicardiei ventriculare sunt adevarate: A. Prognosticul tahicardiei ventriculare nu depinde de boala cardiaca de fond. B. Pacientii cu tahicardie ventriculara nesustinuta aparuta dupa un infarct miocardic au un risc de deces de 3 ori mai mare fata de un grup comparabil de pacienti fara aceasta aritmie. C. Pacientii cu tahicardia ventriculara sustinuta in primele 6 saptamini de la debutul unui infarct miocardic acut au un prognostic benign. D. Pacientii fara boala cardiaca dar care prezinta tahicardie ventriculara uniforma au un risc extrem de mic de moarte subita. E. In grupul pacientilor cu tahicardie ventriculara sustinuta in primele 6 saptamini de la debutul unui infarct miocardic acut, mortalitatea este de 15%.
(pag. 1404)

M2208117. Torsada virfurilor poate aparea: A. In hipomagneziemie B. In hiperkaliemie C. Dupa tratament cu chinidina

297

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

298

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. Dupa tratament cu blocante de calciu E. Dupa tratament cu antidepresive triciclice


(pag. 1405)

M2208118. Torsada virfurilor poate apare: A. In hipokaliemie B. Dupa tratament cu benzodiazepine C. Dupa tratament cu fenotiazine D. In afectiuni intracraniene E. In blocul sino-atrial de gradul I
(pag. 1405)

M2208119. Care din urmatoarele afirmatii privind ritmul idioventricular accelerat este adevarata: A. Este o tahicardie ventriculara cu frecventa de peste 100 batai pe minut B. Este o tahicardie ventriculara cu frecventa intre 60-120 batai pe minut C. Apare in cadrul infarctului miocardic vechi D. Apare adesea in timpul referfuziei miocardice E. Necesita intotdeauna tratament
(pag. 1405)

M2208120. Torsada virfurilor este o tahicardie ventriculara caracterizata prin: A. Aspect monomorf al complexelor QRS B. Aspect polimorf al complexelor C. Asocierea cu alungirea marcata a intervalului QT D. Asocierea cu alungirea intervalului PR E. Prelungirea idiopatica, congenitala sau dobindita a intervalului QT, adesea peste 0,60 s, precede aritmia
(pag. 1404-1405)

M2208121. La pacienti cu sindrom QT prelungit congenital care fac torsada virfurilor se poate incerca: A. Simpatectomia cervicotoracala B. Administrarea de fenitoina C. Administrarea de magneziu D. Administrarea de kaliu E. Administrarea de beta-blocante
(pag. 1405)

M2208122. Fibrilatia ventriculara apare: A. Frecvent in boala cardiaca ischemica B. In hipomagneziemii severe asociate cu sindrom QT lung C. Dupa administrarea unor medicamente vasodilatatoare D. Dupa admnistrarea unor medicamente antiaritmice E. La pacientii cu WPW care dezvolta fibrilatie atriala cu raspuns ventricular lent
(pag. 1405)

M2208123. Fibrilatia ventriculara apare: A. La pacientii cu hipoxie severa B. La pacientii cu ischemie severa C. In electrocutari D. In timpul imersiei in apa E. Dupa tratament cu chinidina
(pag. 1405)

298

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

299

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2208124. Ritmul idioventricular accelerat poate apare: A. In infarctul miocardic acut B. Dupa operatii pe cord C. In cardiomiopatii D. In intoxicatia digitalica E. Afectiuni intracraniene
(pag. 1405)

M2208125. Care din urmatoarele afirmatii privind fibrilatia ventriculara sunt adevarate: A. Majoritatea pacientilor cu fibrilatie ventriculara primara in primele 48 de ore de la debutul unui infarct miocardic acut au un prognostic bun pe termen lung B. Pe termen lung, pacientii cu fibrilatia ventriculara primara in primele 48 de ore de la debutului unui infarct miocardic acut, au o rata mare a recurentelor C. Pacientii cu fibrilatie ventriculara primara in primele 48 de ore de la debutul unui infarct miocardic acut au o mortalitate pe termen scurt scazuta D. Pacientii cu fibrilatie ventriculara in afara perioadei de debut a infarctului miocadic acut au o rata de recurenta de 20-30% in urmatorul an E. Pacientii cu fibrilatie ventriculara in afara perioadei de debut a infarctului miocadic acut au o rata de recurenta de 2-3% in urmatorul an
(pag. 1405)

M2208126. Care dintre urmatoarele sugereaza tahicardia ventriculara: A. Disociatia AV B. Durata QRS > 0,16 s cu aspect BRS C. Complexe QRS negative in toate derivatiile precordiale D. Complexe QRS pozitive in toate derivatiile precordiale E. Deviatie axiala la dreapta cu aspect BRD
(pag. 1402)

M2208127. Intr-o tahicardia cu complexe largi, care din urmatoarele sugereaza tahicardia ventriculra: A. Durata QRS > 0,14 cu aspect BRD B. Deviatie axiala extrema stanga cu aspect de BRS C. Durata QRS > 0,12 cu aspect BRS D. Complexe negative in derivatiile precordiale E. Aspectul morfologic al complexelor QRS: BRS cu unda Q in V6
(pag. 1402)

M2208128. Fibrilatia atriala paroxistica poate aparea: A. La subiecti normali B. Dupa effort C. In intoxicatia alcoolica acuta D. Dupa administrarea de sedative E. In hipotiroidism
(pag. 1395)

M2208129. Fibrilatia atriala paroxistica poate aparea in A. Hipoxia acuta B. In hipercapnie C. In tulburari metabolice D. Dupa administrarea de amlodipina E. Dupa administrarea de pindolol
(pag. 1395)

299

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

300

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2208130. Fibrilatia atriala persistenta apare: A. In cardiopatia hipertensiva B. Boli pulmonare cronice C. In defectul de sept atrial D. Hipoxia acuta E. Boala cardiaca reumatismala
(pag. 1395)

M2208131. Morbiditatea asociata cu fibrilatia atriala depinde de: A. Frecventa cardiaca excesiv de crescuta B. Pauza care urmeaza intreruperii fibrilatiei atriale C. Emboliile pulmonare D. Emboliile sistemice care apar doar la pacientii cu boli cardiace reumatismale E. Anxietatea secundara palpitatiilor
(pag. 1395)

M2208132. Care din urmatoarele afirmatii privind fibrilatia atriala este adevarata: A. Se caracterizeaza printr-o activitate atriala dezorganizata cu absenta undelor P pe ECG B. Activitatea atriala are frecventa intre 250-350 batai pe minut C. Raspunsul ventricular este aleator neregulat D. Numeroasele impulsuri care penetreaza nodul AV facindu-l refractar la impulsurile urmatoare realizeaza conducerea ascunsa E. Daca fibrilatia atriala trece in flutter atrial efectul conducerii ascunse creste
(pag. 1395)

M2208133. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la fibrilatia atriala sunt adevarate: A. Fibrilatia atriala poate trece in flutter atrial ca raspuns la chinidina B. Fibrilatia atriala poate trece in flutter atrial ca raspuns la flecainida C. Daca intr-o fibrilatie atriala ritmul ventricular devine regulat cu frecventa 4o batai pe minut trebuie suspectata tahicardia jonctionala D. Daca intr-o fibrilatie atriala ritmul ventricular devine regulat 70 pe minut, trebuie suspectat blocul atrioventricular complet E. La un bolnav cu fibrilatie atriala tratat cu digitala, regularizarea ritmului ventricular sugereaza intoxicatia digitalica
(pag. 1395)

M2208134. Rarirea alurii ventriculare intr-o fibrilatie atriala se poate realiza cu: A. Verapamil B. Diltiazem C. Propranolol D. Nifedipina E. Hidralazina
(pag. 1395)

M2208135. Care din urmatoarele afirmatii privind fibrilatia atriala sunt adevarate: A. Cardioversia electrica necesita o energie de 100-200 W.s B. La pacientii cu fibrilatie atriala se instituie tratament anticoagulant timp de 2 saptamini indiferent de timpul scurs de la debutul fibrilatiei C. Tratamentul anticoagulant trebuie continuat cel putin 4 saptamini dupa tentativa de conversie farmacologica sau electrica D. Anticoagulantele par sa reduca incidenta emboliilor sistemice postconversie E. In absenta trombului, la ecografia transesofagiana, conversia si tratamentul anticoagulant poate fi inceput imediat

300

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

301

Rezidentiat 2004
(pag. 1396)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2208136. Intr-o fibrilatie atriala tratamentul de prevenire a recurentelor se poate face cu: A. Chinidina B. Amiodarona C. Flecainida D. Mexitil E. Lidocaina
(pag. 1396)

M2208137. Care din urmatoarele afirmatii privind flutterul atrial sunt adevarate: A. Flutterul atrial se caracterizeaza printr-o activitate atriala cu frecventa variind intre 350-600 batai pe minut B. In mod caracteristic, frecventa ventriculara este jumatate din cea atriala C. Rarirea frecventei atriale la mai putin de 220 batai pe minut cu ajutorul chinidinei, care are si efect vagolitic, poate duce la cresterea brusca a frecventei ventriculare datorita unei conduceri AV 1:1. D. Undele de flutter sunt mai ample in derivatiile D1 si aVL E. Cartografierea stimularii sugereaza ca flutterul atrial este o forma de reintrare atriala localizata la nivelul atriului sting.
(pag. 1396)

M2208138. Se foloseste stimularea atriala pentru conversia flutterului atrial in ritm sinusal in urmatoarele situatii: A. Dupa operatia pe cord deschis B. In flutterul recurent la debutul infarctului miocardic acut C. In orice flutter atrial D. In flutterul recurent la debutul infarctului miocardic acut, mai ales daca bolnavul se afla sub tratament cu digitala E. In flutterul atrial cu frecventa ventriculara de 150 pe minut
(pag. 1396)

M2208139. Care din urmatoarele afirmatii privind flutterul atrial sunt adevarate: A. Daca situatia clinica a pacientului nu necesita o conversie imediata a flutterului atrial, se va aplica un tratament de scadere a alurii ventriculare prin blocarea nodului AV B. Scadere a alurii ventriculare prin blocarea nodului AV se poate face cu digitala C. Scadere a alurii ventriculare prin blocarea nodului AV se poate face cu verapamil D. Scadere a alurii ventriculare prin blocarea nodului AV se poate face cu chinidina E. Scadere a alurii ventriculare prin blocarea nodului AV se poate face cu adenozina
(pag. 1396)

M2208140. In prevenirea recurentelor flutterului si fibrilatiei atriale se pot folosi: A. Chinidina B. Flecainida C. Propafenona D. Amiodarona E. Nifedipina
(pag. 1397)

M2208141. In absenta sindromului WPW, intr-o tahicardie paroxistica supraventriculara specificati mecanismul cel mai frecvent de producere A. Reintrare in nodul AV B. Reintrare printr-o cale AV accesorie ascunsa C. Reintrare la nivelul nodului sinusal D. Reintrare la nivelul atriului E. Macrocircuit cu conducere anterograda pe calea accesorie

301

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

302

Rezidentiat 2004
(pag. 1397)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2208142. Care din urmatoarele afirmatii privind tahicardia prin reintrare in nodul AV sunt adevarate: A. Este cea mai frecventa cauza de tahicardie supraventriculara B. Este mai frecvent observata la barbati C. Se prezinta ca o tahicardie cu complexe QRS largi, cu ritm regulat, cu frecventa variind intre 120 si 250 batai pe minut D. Extrasistola atriala care initiaza aritmia se asociaza cu un interval PR scurt E. Undele P retrograde pot fi absente
(pag. 1397)

M2208143. Indicati care sunt medicamentele de electie utilizate in tratamentul unei tahicardii prin reintrare in nodul AV: A. Beta-blocante B. Verapamil C. Adenozina D. Digoxin E. Mexiletina
(pag. 1400)

M2208144. Indicati in care din situatiile enumerate optati pentru cardioversie electrica intr-o tahicardie prin reintrare in nodul AV: A. Ca tratament de prima electie la orice bolnav B. Cind tahiaritmia are caracter recurent C. Cind tahicardia provoaca ischemie severa D. Cind tahicardia provoaca hipotensiune E. Dupa digitalizare
(pag. 1400)

M2208145. Care din agentii enumerati previn reintrarea in nodul AV prin actiune primara pe calea lenta anterograda: A. Digitala B. Verapamil C. Propranolol D. Chinidina E. Procainamida
(pag. 1400)

M2208146. Care din urmatorii agenti previn reintrarea in nodul AV prin actiune primara pe calea lenta anterograda: A. Diltiazem B. Atenolol C. Fenitoin D. Metoprolol E. Moricizina
(pag. 1400)

M2208147. Care din urmatorii agenti prin reintrarea in nodul AV prin actiune primara pe calea rapida: A. Chinidina B. Procainamida C. Metoprolol D. Verapamil E. Flecainidida

302

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

303

Rezidentiat 2004
(pag. 1400)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2208148. Care din urmatoarii agenti previn reintrarea in nodul AV prin actiune primara pe calea rapida: A. Propafenona B. Flecainida C. Moricizina D. Digoxin E. Chinidina
(pag. 1400)

M2208149. Indicati care din urmatorii agenti sunt preferati, tinind cont de raportul risc/beneficiu, pentru a preveni reintarea in nodul AV : A. Digoxin B. Beta-blocante C. Blocante de calciu D. Chinidina E. Procainamida
(pag. 1400)

M2208150. Tinind cont de raportul risc/beneficiu asociat tratamentului, indicati care din urmatorii agenti sunt recomandati pentru a preveni reintrarea in nodul AV : A. Propafenona B. Flecainida C. Moricizina D. Propanolol E. Diltiazem
(pag. 1400)

M2208151. Indicati care din afirmatiile urmatoare privind tahicardia prin reintrare AV sunt adevarate: A. Tahicardia paroxistica supraventriculara prin reintrare AV include in circuitul de reintrare un fascicul atrioventrciular accesor ascuns B. Pacientii cu aceste tulburari au acelasi tip de tahicardie paroxistica supraventriculara ca si pacientii cu sindrom WPW, fasciculul accesor poate conduce in sens anterograd in timpul ritmului sinusal sau a altor tahiaritmii C. Pacientii cu aceste tulburari au acelasi tip de tahicardie paroxistica ca si pacientii cu sindrom WPW, dar fasciculul accesor nu poate conduce in sens anterograd in timpul ritmului sinusal sau a altor tahiaritmii D. Pacientii cu aceste tulburari au acelasi tip de tahicardie paroxistica supraventriculara ca si pacientii cu sindrom LGL, fasciculul accesor poate conduce in sens anterograd in timpul ritmului sinusal sau a altor tahiaritmii E. Tahicardia prin reintrare AV poate fi initiata printr-o extrasistola atriala
(pag. 1400)

M2208152. Care din urmatoarele afirmatii privind tahicardia prin reintrare AV sunt adevarate: A. Circuitul de reintrare include un fascicul atrioventricular accesor ascuns B. Fasciculul accesor poate conduce in sens anterograd in timpul ritmului sinusal sau in timpul altor tahiaritmii atriale C. Initierea tahicardiei paroxistice supraventriculare de catre o extrasistola ventriculara este virtual diagnostica pentru reintrarea AV D. Undele P apar de obicei dupa complexele QRS E. Undele P apar de obicei inaintea complexelor QRS
(pag. 1400)

M2208153. Care din urmatoarele afirmatii privind tahicardia prin reintrare AV sunt adevarate: A. Majoritatea fasciculelor accesorii ascunse sunt situate pe partea dreapta

303

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

304

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. In timpul TPSV sau a stimularii ventriculare, secventa activarii atriale initiale se inregistreaza in atriul sting C. In acest tip de TPSV, activarea atriala excentrica este net deosebita de secventa activarii normale retrograde in care activarea initiala a atriilor are loc in zona jonctiunii AV D. Capacitatea stimulului ventricular de a fi condus la atrii intr-un moment in care fasciculul His se afla in perioada refractara, are valoare de diagnostic pentru conducerea retrograda printr-un fascicul accesor ascuns E. Tahicardia prin reintrare AV poate fi initiata priintr-o scapare jonctionala
(pag. 1400)

M2208154. Care din urmatoarele afirmatii privind tahicardia prin reintrare in nodul sinusal sunt adevarate: A. Reintrarea in zona nodului sinusal este initiata in mod invariabil de o extrasistola ventriculara B. Aceasta aritmie este mai frecventa decit reintrarea AV sau reintrarea in nodul AV C. Este mai frecvent intilnita in contextul unor boli cardiace organice D. Morfologia undelor P este identica cu cea din timpul ritmului sinusal E. Intervalul PR este alungit
(pag. 1401)

M2208155. Care din urmatoarele afirmatii privind tahicardia prin reintrare atriala sunt adevarate: A. Reintrarea in interiorul atriilor este initiata in mod invariabil de o extrasistola atriala B. Aceste aritmii sunt mai rare decit reintrarea AV sau AV nodala C. In timpul reintrarii in interiorul atriilor configuratia undelor P difera de cea din timpul ritmului sinusal D. In timpul reintrarii in interiorul atriilor intervalul PR este mai scurt E. Sunt intilnite mai frecvent la persoane fara boli cardiace organice
(pag. 1401)

M2208156. Care din urmatoarele afirmatii privind tahiaritmiile din sindromul WPW sunt adevarate: A. La pacientii cu sindrom WPW si fibrilatie atriala trebuie efectuata cardioversia electrica, daca apar ritmuri ventriculare rapide B. La pacientii cu sindrom WPW si fibrilatie atriala rarirea alurii ventriculare se poate obtine prin administrarea lidocainei (3 - 5 mg/kg) C. La pacientii cu sindrom WPW si fibrilatie atriala, administrarea de verapamilul intravenos este lipsita de orice risc D. Beta-blocantele sunt utile in asocierea cu verapamilul, in scopul reducerii raspunsului ventricular in timpul fibrilatiei atriale, cind conducerea impulsurilor spre ventriculi are loc pe calea accesorie. E. Nu exista nici un risc la bolnavii cu sindrom WPW si TPSV derivat din utilizarea cardiostimularii permanente
(pag. 1402)

M2208157. Indicati situatiile in care, intr-un bloc AV dobindit la adult, nu este necesar pacemakerul: A. Bloc AV grad I B. Bloc AV grad II tip I asimptomatic la nivel suprahisian C. Bloc AV grad II tip II asimptomatic, permanent sau intermitent D. Bloc AV grad II tip I asimptomatic, cu sediu blocului la nivel intra- sau infrahisian E. Bloc complet asimptomatic, permanent sau intermitent, la orice nivel anatomic, cu frecventa ventriculara de 40 batati pe minut
(pag. 1390)

M2208158. Indicati stiuatiile in care este unanim acord ca un pacemaker permanent trebuie implantat: A. Bloc cardiac complet, permanent asociat cu insuficienta cardiaca congestiva B. Bloc AV grad II tip I asimptomatic, cu sediul blocului la nivel intra- sau infrahisian C. Bloc cardiac complet, permanent asociat cu perioade de asistolie asimptomatica > sau = cu 3 s D. Bloc cardiac complet, permanent asociat cu bradicardie simptomatica E. Bloc AV grad I

304

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

305

Rezidentiat 2004
(pag. 1390)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2208159. Indicati situatiile in care exista acord unanim ca un pacemaker permanent trebuie implantat: A. Bloc cardiac complet intermitent asociat cu ritmuri ectopice care necesita administrarea unor medicamente care scad automatismul centrilor de scapare, ducind la bradicardie simptomatica B. Bloc cardiac complet intermitent asociat cu ritm de scapare cu frecvente < 40 batati pe minut, la pacienti asimptomatici C. Bloc cardiac complet permanent asociat cu stari confuzionale care dispar dupa cardiostimulare temporara D. Bloc AV grad II tip I asimptomatic, cu sediu blocului la nivel suprahisian E. Bloc AV grad II tip I asimptomatic, cu sediu blocului la nivel intra- sau infrahisian
(pag. 1390)

M2208160. In care din situatiile urmatoare exista acord unanim ca un pacemaker permanent trebuie implantat: A. Fibrilatie atriala cu bloc cardiac complet B. Bloc complet permanent complicat cu insuficienta cardiaca congestiva C. Bloc cardiac complet asimptomatic cu frecventa ventriculara de 40 batai pe minut D. Bloc AV grad II tip II asimptomatic, permanent E. Bloc AV grad II tip II asimptomatic intermitent
(pag. 1390)

M2208161. Postinfarct miocardic, indicati situatiile in care exista unanim acord ca un pacemaker permanent trebuie implantat: A. Bloc avansat, persistent cu sediu la nivelul nodului AV B. Tulburari de conducere AV tranzitorii, fara defecte de conducere intraventriculare C. Bloc AV avansat tranzitor si asociat cu bloc de ramura D. Bloc AV grad I persistent in prezenta unui bloc de ramura nedemonstrat anterior E. Bloc cardiac complet aparut dupa un infarct miocardic acut cu bloc in sistemul His-Purkinje
(pag. 1390)

M2208162. Postinfarct miocardic, indicati situatiile in care exista acord unanim ca pacemakerul nu este necesar: A. Bloc tranzitor in prezenta hemiblocului anterior sting izolat B. Tulburari de conducere AV tranzitorii, farar defecte de conducere intraventiculare C. Bloc avansat, persistent cu sediu la nivelul nodului AV D. Hemibloc anterior sting dobindit in absenta blocului AV E. Bloc avansat trazitor si asociat cu bloc de ramura
(pag. 1390)

M2208163. Indicati situatiile in care exista acord unanim ca pacemakerul nu este necesar: A. Bloc fascicular fara bloc AV sau asimptomatic B. Bloc fascicular cu bloc AV grad I sau asimptomatic C. Bloc bifascicular cu bloc cardiac complet intermitent, asociat cu bradicardie simptomatica D. Interval HV mult alungit (> 100ms) E. Bloc infrahisian indus prin pacing
(pag. 1390)

M2208164. In care din urmatoarele situatii exista un acord unanim ca pacemakerul este necesar: A. Bloc bifascicular cu bloc cardiac complet intermitent, asociat cu bradicardie simptomatica B. Bloc bi- sau trifascicular cu bloc AV grad II tip II intermitent fara simptome ce pot fi atribuite blocului C. Bloc fascicular fara bloc AV sau asimptomatic D. Bloc fascicular cu bloc AV grad I sau asimptomatic E. Interval HV mult alungit ( >100ms)

305

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

306

Rezidentiat 2004
(pag. 1390)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2208165. In care din urmatoarele situatii exista divergente de opinii cu privire la necesitatea implantului unui pacemaker: A. Bloc bi- sau trifascicular cu sincope, farar dovada ca sunt datorate unui bloc cardiac complet, dar fara identificarea altor cauze posibile de sincope B. Bloc infrahisian indus prin pacing C. Bloc fascicular fara bloc AV sau asimptomatic D. Bloc fascicular cu bloc AV grad I sau asimptomatic E. Bloc bifascicular cu bloc cardiac complet intermitent, asociat cu bradicardie simptomatica.
(pag. 1390)

M2208166. Care din urmatoarele afirmatii privind blocul AV grad I sunt adevarate: A. Blocul AV grad I se caracterizeaza printr-un PR > 0,20 s B. In prezenta unui complex QRS cu durata normala, prelungirea intervalului PR peste 0,24 s este invariabil produsa de intirzierea impulsului la nivelul sistemului His-Purkinje C. Prelungirea duratei QRS, alaturi de prelungirea intervalului PR este produsa de intirzierea impulsului la nivelul nodului AV. D. Daca durata QRS este prelungita, intirzierea poate fi produsa la nivelul nodului AV sau a sistemului HisPukinje E. Locul precis la Intirzierii conducerii poate fi stabilit numai prin inregistrari intracardiace
(pag. 1387,8)

M2208167. Care din urmatoarele afirmatii privind blocul AV de grad II tip Mobitz I sunt adevarate: A. Se caracterizeaza prin alungirea progresiva a intervalului PR pina la blocarea unui impuls atrial B. Pauza care urmeaza este mai mare decit o pauza compensatorie C. Intervalul PR al primului impuls condus este mai scurt decit cel al ultimului impuls condus anterior de unda P blocata D. El se datoreaza afectarii sistemului His-Purkinje E. Progresiunea blocului AV grad II tip Mobitz I spre bloc total este neobisnuita
(pag. 1388)

M2208168. Care din urmatoarele afirmatii privind Blocul AV grad II tip Mobitz I sunt adevarate: A. Poate fi intilnit la subiecti normali cu tonus vagal scazut B. Este o anomalie tranzitorie in infarctul miocardic inferior C. Se intilneste in intoxicatia cu digitala D. Necesita un tratament agresiv E. Poate fi indus de beta-blocante
(pag. 1388)

M2208169. Care din urmatoarele afirmatii privind blocul AV de grad II tip Mobitz II sunt adevarate: A. Se datoreaza unui bloc aproape intotdeauna localizat la nivelul nodului AV B. Se asociaza adesea cu alungirea duratei complexului QRS C. Trece frecvent in bloc total, cu un ritm de scapare instabil, lent si rar D. Apare in infarctul miocardic antero-septal E. Se caracterizeaza prin blocarea brusca, neasteptata a unor unde P cu modificarea anterioara a intervalului PR
(pag. 1388)

M2208170. Care din urmatoarele pledeaza pentru sediul nodal al unui bloc AV de grad III: A. Complex QRS al ritmului de scapare larg B. Ritmul de scapare are o frecventa de 40-55 batai pe minut C. Daca frecventa ritmului de scapare creste dupa atropina D. Ritmul de scapare este mai putin influentat de effort

306

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

307

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. Blocul AV complet congenital este de obicei localizat la nivelul nodului AV


(pag. 1388)

M2208171. Care din urmatoarele pledeaza pentru localizarea blocului AV grad III la nivelul His sau distal: A. Daca complexul QRS al ritmului de scapare este cu durata normala B. Daca frecventa ritmului de scapare este < sau = cu 40 batati pe minut C. Ritmul de scapare este instabil D. La unii pacienti cu bloc infrahisian se poate intilni conducerea retrograda ventriculo-atriala. E. Ritmul de scapare este influentat de atropina
(pag. 1388)

M2208172. Care din urmatoarele afirmatii privind adenozina sunt adevarate: A. Intrerup brusc TSV regulate prin reintrare, care implica nodul AV B. Produc alungirea QT asociat cu TV polimorfe C. Poate produce oprirea atriala tranzitorie, dupa intreruperea TSV D. Poate produce hipotensiune tranzitorie E. Poate produce decolorarea gri-albastruie a pielii
(pag. 1398-1399)

M2208173. Care din urmatoarele efecte secundare se pot nota dupa admnistrarea de procainamida: A. Alungirea QT asociata cu TV polimorfa B. Anemie hemolitica C. Hipotiroidism D. Hipertiroidism E. Rash
(pag. 1388-1389)

M2208174. Care din urmatoarele efecte secundare pot apare dupa administrarea de disopiramida: A. Halucinatii B. Anorexie C. Alungirea QT asociata cu TV polimorfa D. Hipertrofie gingivala E. Bronhospasm
(pag. 1388-1389)

M2308175. Care din medicamente reduc la maxim viteza in faza de depolarizare prin blocarea influxului de Na+ si cresc durata potentialului de actiune: A. MEXILETINA B. PROCAINAMIDA C. BRETILIUM D. DISOPIRAMIDA E. MORICIZINA
(pag. 1135)

M2308176. Care droguri pot fi administrate in sindromul WPW asociat cu aritmii supraventriculare cu scopul de a bloca calea accesorie: A. FLECAINIDA B. VERAPAMIL C. PROPRANOLOL D. CHINIDINA E. DILTIAZEM

307

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

308

Rezidentiat 2004
(pag. 1141)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2308177. Care din urmatoarele afirmatii privind torsada varfurilor este falsa ? A. asociere cu alungirea intervalului QT B. etiologie posibil congenitala C. poate fi provocata de hiperkaliemie D. administrarea chinidinei este recomandabila E. tendinta la episoade de TV nesustinuta si FbV
(pag. 1144)

M2308178. Care din urmatoarele situatii constituie o indicatie certa (clasa I) de electrostimulare permanenta: A. BAV complet dar intermitent asociat cu perioade de asistolie de 3 sec. la pacient asimptomatic B. bloc bifascicular cu interval HV = 120 ms C. hemibloc stang anterior survenit post- infarct D. BAV complet asociat cu insuficienta cardiaca congestiva E. bloc bifascicular cu BAV gr. III intermitent asociat cu bradicardie simptomatica
(pag. 1129)

M2308179. Care din urmatoarele afirmatii privind terapia tahicardiei paroxistice prin reintrare in nodulul AV sunt false ? A. cardioversia constituie terapia de prima intentie in toate cazurile B. medicatia de prima alegere este reprezentata de adenozina si verapamil C. digitala constituie o medicatie de prima intentie in prevenirea recurentei D. raportul beneficiu/ risc optim in prevenirea recurentei il au drogurile din clasa I A E. in caz de accese recurente se recomanda electrostimulare temporara
(pag. 1136-1137)

M2308180. Urmatoarele elemente caracterizeaza fibrilatia atriala, exceptand: A. poate fi prima manifestare a unei tireotoxicoze B. trecerea in flutter atrial sub efectul chinidinei sau flecainidei se acompaniaza de regula de o benefica reducere a ritmului ventricular C. undele "a" jugulare inalte explica senzatia de pulsatii la baza gatului D. pauza care urmeaza intreruperii fibrilatiei poate determina o sincopa E. senzatia de oboseala e favorizata de pierderea contributiei atriale la umplerea ventriculara
(pag. 1135)

M2308181. Care din pacientii cu BAV gr.II au indicatie de pacemaker ? A. BAV gr. II peranent, asimptomatic B. BAV gr. II intermitent cu bradicardie simptomatica C. BAV gr. II asimptomatic cu blocaj infrahisian dovedit D. BAV gr. II tip Mobitz I asimptomatic cu blocaj infrahisian E. BAV gr. II asociat cu insuficienta cardiaca
(pag. 1129)

M2308182. Care din urmatoarele medicamente sunt recomandabile pentru a evita recidiva post conversie a unei FbA in ritm sinusal: A. AMIODARONA B. CHINIDINA C. PROPRANOLOL D. MEXILETIN E. FLECAINIDA
(pag. 1135)

308

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

309

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2308183. Care din urmatoarele afirmatii privind flutterul atrial le considerati corecte ? A. rarirea frecventei atriale cu chinidina poate duce la cresterea frecventei ventriculare B. se complica mai frecvent decat FbA cu embolii sistemice C. conversia electrica in ritm sinusal necesita de regula energii mici (sub 50 W) D. aparitia Fl A la un pacient digitalizat care face un IMA se rezolva optim prin electrostimulare atriala overdrive (cu frecventa superioara undelor atriale) E. in cazurile fara alterare hemodinamica, reducerea alurii ventriculare cu agenti cu efect dromotrop negativ poate constitui o solutie temporara
(pag. 1136)

M2308184. Tahicardia prin reintrare AV se caracterizeaza prin: A. prezenta anatomica a unui fascicul accesor ascuns B. fasciculul accesor conduce impulsurile anterograd in cursul accesului tahiaritmic si retrograd in afara acestuia C. conducerea retrograda e atestata de aparitia undei P dupa complexul QRS D. cartografierea activitatii atriale evalueaza originea impulsului si identifica sediul fasciculului accesor E. ablatia fasciculului accesor (prin radiofrecventa sau chirurgical) constituie solutia cazurilor ce nu pot fi controlate medicamentos .
(pag. 1137, 1138)

M2308185. Care din urmatoarele afirmatii privind sdr. WPW le considerati corecte: A. conducerea in cursul accesului de TPSV se realizeaza de regula anterograd pe calea accesorie si retrograd pe calea nodo-hisiana B. Sindromul WPW se complica frecvent cu TPSV,FbA si FlA C. sediul electrofiziologic este esential pentru evaluarea optiunilor terapeutice D. medicatia de prima urgenta in solutionarea crizei de tahiaritmie paroxistica este reprezentata de VERAPAMIL i.v. E. ablatia chirurgicala a fasciculelor accesorii aberante solutioneaza definitiv crizele paroxistice
(pag. 1141, 1142)

M2308186. Diagnosticul TPV se bazeaza intre altele pe urmatoarele elemente, exceptand: A. acces tahicardic cu durata de peste 30 s. B. aspect intercritic de bloc de ramura al complexelor ventriculare C. test farmacologic cu adenozina negativ D. disociatie A-V completa sau activare atriala retrograda E. ritm ventricular aparent regulat
(pag. 1143)

M2308187. Studiile electrofiziologice in TPV pot releva: A. intervalul HV in cursul accesului este mai mare decat in afara accesului B. eficienta a electrostimularii atriale over-drive C. reproducerea accesului prin stimulare provocata programata (stimul ventricular aplicat precoce) D. electrostimularea overdrive eficienta in 75% cazuri E. electrostimularea overdrive este o metoda lipsita de riscuri
(pag. 1143)

M2508188. Nu determin modificri asupra nodului sinusal urmtoarele medicamente folosite n tratamentul aritmiilor: A. Lidocaina B. Amiodarona C. Sotalolul D. Adenozina E. Disopiramida

309

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

310

Rezidentiat 2004
(pag. 1398)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2508189. Care din urmtoarele antiaritmice nu au efect asupra sistemului His-Purkinje A. Verapamil B. Dispiramida C. Bretiliumul D. Digoxin E. Sotalol
(pag. 1398)

M2508190. Care din urmatoarele msuri necesit pruden n fibrilatia atriala asociata cu sindromul WPW: A. Digitala B. Cardioversia C. Procainamida D. Lidocaina E. Verapamilul
(pag. 1402)

M2508191. n aplicarea cardioversiei la pacientul contient i stabil hemodinamic sunt necesare A. barbituric sau diazepam B. repaus digestiv C. neuroleptice fenotiazinice D. posibilitatea de intubare la nevoie E. Atropin
(pag. 1408)

M2508192. Terapia prin ablaie a aritmiilor reprezint tratamentul de elecie al pacienilor simptomatici cu: A. Fibrilaie ventricular B. Torsada vrfurilor C. Flutter atrial tipic D. Fascicul accesor ascuns sau manifest E. Tahicardia sinusal
(pag. 1396)

M2508193. Tratamentul chirurgical este indicat n cazurile de tahicardie ventricular asociate cu: A. Tetralogie Fallot B. Boal coronarian C. Cardiomiopatie dilatativ D. Anevrism idiopatic al ventriculului stng E. Infarctul miocardic acut
(pag. 1409)

M2508194. Factorii precipitani ai fibrilaiei atriale pot fi: A. Hipotermia B. Pericardita C. Intoxicaia alcoolic D. Abuzul de diuretice E. Boala Addison
(pag. 1395)

M2508195. Medicamentele care reduc viteza maxim n faza de depolarizare prin blocarea influxului de

310

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

311

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

sodiu n esuturi aparin urmtoarelor clase de antiaritmice: A. B. C. D. E. IA IC II III IV


(pag. 1396)

M2508196. Prelungirea cronic a conducerii atrioventriculare nodale poate apare n: A. Sarcoidoz B. Tireotoxicoz C. Amiloidoz D. Steatonecroz E. Botriocefaloz
(pag. 1387)

M2508197. Degenerarea sistemului de conducere sau calcificarea i fibrozarea acestuia este accelerat de:Degenerarea sistemului de conducere sau calcificarea i fibrozarea acestuia este accelerat de: A. Hipertensiune B. Neoplasme C. Stenoza mitral D. Stenoza aortic E. Toxinele uremice
(pag. ..........)

M2508198. Disociaia atrioventricular prin interferen apare n: A. Tahicardia paroxistic supraventricular B. Flutterul atrial C. Tahicardia ventricular D. Ritmul joncional accelerat E. Fibrilaia atrial
(pag. 1388)

M2508199. n blocurile atrioventriculare cu sediul la nivelul nodului atrioventricular sunt indicate: A. Atropina B. Adenozina C. Moricizina D. Izoproterenolul E. Lidocaina
(pag. 1389)

M2508200. Bolile degenerative care afecteaza tesutul specializat de conducere si produc bloc atrioventricular sunt: A. Boala Kahler B. Boala Lyme C. Boala Lenegre D. Boala Lev E. Boala Addison
(pag. 1387)

M2508201. Medicamente de prima alegere n tratamentul tahicardiilor prin reintrare n nodul atrioventricular sunt: A. Beta-blocantele

311

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

312

Rezidentiat 2004
B. C. D. E. Verapamilul Adenozina Glicozizii cardiotonici Chinidina
(pag. 1400)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2508202. Ritmul idioventricular accelerat are urmatoarele particularitati: A. Se asociaza cu alungirea intervalului QT B. Raspunde la atropina C. Apare frecvent n infarctul miocardic acut, adesea n timpul reperfuziei D. Se caracterizeaza prin aspect polimorf al complexelor QRS crend aspectul unor oscilatii n jurul liniei de baza E. Poate fi ntlnit n intoxicatia digitalica
(pag. 1405)

M2508203. Torsada vrfurilor are urmatoarele particularitati: A. Poate apare dupa administrarea de chinidina B. Raspunde la tratamentul cu isoproterenol C. Poate determina embolii periferice D. Beneficiaza de tratament cu magneziu E. Beta-blocantele reprezinta tratamentul principal
(pag. 1405)

M2508204. Fibrilatia ventriculara apare frecvent n urmatoarele conditii: A. Stenoza mitrala B. Boala cardiaca ischemica C. Electrocutare D. Pe cord normal E. Dupa medicamente antiaritmice care alungesc intervalul QT
(pag. 1405)

M2508205. Caracteristicile ECG cu 12 derivatii n timpul tahicardiei ventriculare sunt: A. Disociatia atrioventriculara B. Unde P care urmeaza complexului QRS C. Complexe QRS mai lungi de 0,14 secunde n absenta tratamentului antiaritmic D. Concordanta aspectului QRS n toate derivatiile precordiale E. Unde sinusoide cu frecventa de 150-300 batai / minut, fara morfologie specifica
(pag. 1403, 1405)

M2508206. Fibrilatia atriala se caracterizeaza obligatoriu prin: A. Diametrul ecografic al atriului stng mai mare de 4,5 cm B. Raspuns ventricular aleator neregulat pe ECG C. Raspuns prompt la manevrele vagale, cu ntreruperea aritmiei D. Absenta undelor P pe ECG E. Mecanism de producere legat de reintrarea n nodul atrioventricular
(pag. 1395)

M2508207. Tahicardia paroxistica supraventriculara prin reintrare n nodul atrioventricular are urmatoarele caracteristici: A. Frecven 250-300/minut B. Complexe QRS nguste, regulate C. Unde P retrograde totdeauna prezente

312

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

313

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. Compresia sinusului carotidian poate ntrerupe aritmia E. Pot fi prevenite prin beta blocante
(pag. 1399-1400)

M2508208. Tahicardiile atriale fr reintrare pot apare n: A. Boala Lenegre B. Hipokaliemie C. Dup administrare de teofilin D. Dup cardiostimulare temporar E. n intoxicaia digitalic
(pag. 1401)

M2508209. Tahicardia atrial multifocal se caracterizeaz prin A. Rspuns ventricular neregulat B. Trei sau mai multe unde P cu morfologii diferite C. Frecven sub 100/minut D. Complexe largi E. Inciden crescut a fibrilaiei atriale.
(pag. 1399-1400)

M2508210. Tahicardia jonctionala neparoxistica prezinta urmatoarele particularitati: A. apare n intoxicaia cu beta-blocante B. debut gradat ("ncalzire) C. poate apare n reumatismul articular acut D. complex QRS identic cu cel din timpul ritmului sinusal E. se poate asocia cu bloc AV
(pag. 1402)

M2508211. Tahicardia ventricular susinut monomorf beneficiaz de tratament de urgen cu: A. Adenozin B. Digoxin C. Procainamid D. Chinidin E. Lidocain
(pag. 1406)

M2508212. Blocul AV de grad II tip Mobitz II se caracterizeaza prin: A. blocarea brusca, neasteptata, a unor unde P B. absena modificrilor anterioare ale intervalului PR C. asocierea rar cu alungirea complexului QRS D. disociaie atrioventricular izoritmic E. incidena mare a tahicardiei ventriculare
(pag. 1388)

M2508213. Disociaia atrioventricular fr bloc AV apare n cazul: A. Blocului AV de grad nalt B. Sindromului WPW C. Disociaiei prin interferen D. Disociaiei izoritmice E. Tahicardiei atriale cu bloc
(pag. 1388)

313

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

314

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2508214. Fibrilatia atriala se caracterizeaza prin: A. Absenta undelor P B. Dispariia undelor a ale pulsului venos jugular C. Zgomot I dedublat paradoxal D. Atriu stng de dimensiuni ntotdeauna normale E. Prognostic bun la bolnavii cu stenoz mitral
(pag. 1395)

M2508215. Bretiliumul este ncadrat n aceeiai clas de antiaritmice cu: A. Chinidina B. Amiodarona C. Tocainida D. Verapamilul E. Sotalolul
(pag. 1396)

M2608216. Fibrilaia atrial se caracterizeaz electrocardiografic prin: A. Prezena undelor F B. Interval R R neregulat C. Activri atriale de morfologie i amplitudine variabil D. Frecven atrial ntre 150 300 minut E. QRS larg
(pag. 1395)

M2608217. Controlul alurii ventriculare n cursul FA se poate realiza prin: A. Alfablocante B. Beta blocante C. Antagonitii canalelor de Ca D. Atropin E. Digoxin
(pag. 1395-1396)

M2608218. La pacienii cu FA instalat de peste 72 ore tratamentul anticoagulant n vederea cardioversiei se efectueaz: A. Minimum 2 sptmni anterior cardioversiei B. Numai la bolnavii valvulari C. 2 sptmni dup cardioversie D. La bolnavii cu AS > 45 mm E. n caz de AS locuit
(pag. 1396)

M2608219. Flutterul atrial se caracterizeaz electrocardigrafi prin: A. Frecven atrial ntre 350 i 600 min B. Unde atriale cu aspect de dini de fierstru C. Intervale izoelectrice ntre undele de flutter atrial D. Conducere AV cu blocaj 2 1 alura ventricular 150 min E. Modificarea blocajului AV la manevre vagale
(pag. 1396)

M2608220. Sdr. de preexcitaie WPW cu conducere anterograd se manifest electrocardiografic prin: A. Interval P R lung B. Und delta

314

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

315

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. QRS larg D. Modificri secundare de faz terminal E. Interval P R scurt (0,12 sec)
(pag. 1401)

M2608221. La pacienii cu Sdr. WPW i FA drogurile care pot crete frecvena ventricular i induce fibrilaia ventricular sunt: A. Xilin I.V. B. Amiodaron I.V. C. Digoxin I.V. D. Sotalol I.V. E. Verapamil I.V.
(pag. 1402)

M2608222. In tratamentul tahicardiei ventriculare monomorfe susinute la bolnavii stabili hemodinamic se poate utiliza: A. Procainamid B. Lidocain C. Diltiazem D. Digoxin E. Verapamil
(pag. 1404-1406)

M2608223. Tratamentul farmacologic care poate ameliora conducerea AV n caz de BAV gr. III include: A. Atropina B. Isoproterenol C. Ibutilida D. Adenozina E. Teofilina
(pag. 1389)

M2808224. In blocul atrioventriculr dobandit,la adulti,constituie indicatie de clasa I pentru cardiostimulare permanenta: A. blocul cardiac complet asimptomatic,permanent sau intermitent,la orice nivel anatomic,cu frecventa ventriculara de 40 batai pe minut sau mai rapida B. blocul cardiac complet permanent sau intermitent,cu sediul la orice nivel anatomic si bradicardie simptomatica C. blocul cardiac complet permanent sau intermitent,cu sediul la orice nivel anatomic si insuficienta cardiaca congestiva D. perioade documentate de asistolie mai mare sau egala cu 3 secunde la pacienti asimptomatici E. orice ritm de scapare cu frecvente sub 40 batai pe minut la pacienti asimptomatici
(pag. 1390)

M2808225. Din clasa IB de antiaritmice fac parte: A. Procainamida B. Lidocaina C. Fenitoina D. Tocainida E. Mexiletina
(pag. 1396)

M2808226. La pacientii cu fibrilatie atriala instalata de 48 pana la 72 ore sau mai mult,tratamentul anticoagulant trebuie administrat:

315

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

316

Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E.

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

cel putin 2saptamani inainte de conversie 2 saptamani dupa conversie 24 ore dupa conversie 24 ore inainte de conversie in momentul tentativei de conversie
(pag. 1396)

M2808227. Tahicardia paroxistica supraventriculara cu reintrare nodala poate fi prevenita de obicei cu: A. Lidocaina B. beta-blocanti C. blocanti ai canalelor de calciu D. clasa I A E. clasa I C
(pag. 1400)

M2808228. Torsada varfurilor apare cand intervalul QT este prelungit prin: A. hipokaliemie sau hipomagneziemie B. chinidina C. fenotiazine D. antidepresive triciclice E. beta-blocante
(pag. 1405)

M2808229. Tratamentul flutterului atrial cuprinde urmatoarele optiuni: A. Adenozina B. cardioversie electrica C. Beta-blocante D. Amiodarona E. Xilina
(pag. 1396)

M2808230. Efectele adverse ale tratamentului cu Amiodarona constau in: A. hipotensiune in administrare iv. B. actiuni anticolinergice C. fibroza pulmonara D. accelerarea frecventei ventriculare in timpul flutterului atrial E. hipo- sau hipertiroidism.
(pag. 1399)

M2808231. Sindromul de preexcitatie WPW se caracterizeaza ECG prin: A. interval PR scurt (<0,10 s) B. QRS ingust C. prezenta undei delta D. fibrilatie atriala cu alura de regula joasa E. flutter atrial sau fibrilatie atriala cu alura ventriculara neobisnuit de rapida
(pag. 1401)

M2808232. Criteriile ECG ce sugereaza tahicardia ventriculara sunt: A. disociatia atrioventriculara B. durata QRS>0.14 s cu aspect de BRD C. neconcordanta complexelor QRS in derivatiile precordiale D. deviatie axiala stanga cu aspect de BRD

316

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

317

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. tahicardie cu frecventa sub 100/min


(pag. 1403)

317

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

318

Rezidentiat 2004
Tema nr. 9 H.T.A ; urgente hipertensive.
BIBLIOGRAFIE:

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


M1109001. Subgrupul populatiei hipertensive cu HTA esentiala nemodulata are urmatoarele trasaturi caracteristice cu o exceptie A. Raspunsul suprarenalei la restrictia de sodiu este redus B. Au absenta modularii mediate de sodiu a raspunsurilor la angiotensina II ale tesuturilor tinta C. Reprezinta 25-30% din populatia hipertensiva D. Au niveluri ale reninei plasmatice scazute daca sunt masurate cand pacientul are o dieta hiposodata E. HTA poate fi corectata prin administrare de IEC.
(pag. 1524)

M1109002. HTA secundara renala din nefroblastoame (tumori ale celulelor juxtaglomerulare), se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi, mai putin una: A. Secretie in exces de renina B. Hipokalemie C. Hipersecretie de aldosteron D. Functie renala normala E. Activitate plasmatica a reninei scazuta
(pag. 1526)

M1109003. Care dintre urmatoarele masuri terapeutice nu produc suferinta fetala la administrarea lor la o pacienta gravida si hipertensiva: A. Restrictia severa de sare B. Diuretice C. Metildopa D. Nitroprusiatul de sodiu E. Inhibitorii enzimei de conversie
(pag. 1536)

M1109004. Care dintre urmatorii factori de risc nu indica un prognostic nefavorabil al hipertensiunii: A. Sexul feminin B. Fumatul C. Diabetul zaharat D. Consumul exagerat de alcool E. Varsta tanara
(pag. 1526)

M1109005. Diureticele tiazidice dau ca reactii secundare frecvente urmatoarele modificari biochimice cu o exceptie: A. Hipopotasemie B. Hiperuricemie C. Hiperglicemie D. Hipercolesterolemie E. Hipocalcemie

318

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

319

Rezidentiat 2004
(pag. 1531)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M1209006. Testul decisiv al hipertensiunii renovasculare corectabile chirurgical consta in: A. urografia intravenoasa B. angiograma cu substractie digitala C. renograma indusa de captopril D. ecografia renala E. combinatia unei angiograme renale cu determinarile reninei in venele renale
(pag. 1528)

M1209007. Care din urmatoarele medicamente nu provoaca tuse sau angioedem: A. captopril B. enalapril C. fosinopril D. lisinopril E. losartan
(pag. 1534)

M1209008. Care din urmatoarele medicamente poate fi utilizat la bolnavii hipertensivi diabetici cu bloc atriovetricular de gr.II: A. captopril B. hidroclorotiazida C. diazoxid D. verapamil E. diltiazem
(pag. 1531-1534)

M1209009. Care din urmatoarele medicamente produce un sindrom lupus-like: A. pindolol B. labetalol C. hidralazina D. diazoxidul E. nifedipina
(pag. 1532)

M1309010. Indicati prevalenta hipertensiunii arteriale esentiale in populatia generala hipertensiva. A. 70 - 75% B. 75 - 80% C. 80 - 90% D. 92 - 94% E. 95 - 98%
(pag. 1524)

M1309011. Renina este o enzima secretata de: A. aparatul juxtaglomerular al rinichiului B. tubul renal distal C. glanda suprarenala D. pancreas E. ganglioni simpatici
(pag. 1524)

M1309012. In tratamentul hipertensiunii arteriale asociata cu diabet zaharat prima optiune terapeutica va fi:

319

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

320

Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E.

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

beta blocant alfa si beta blocant diuretic tiazidic inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei vasodilatator
(pag. 1536)

M1309013. Perfuzia cu nitroglicerina este utila in tratamentul urgentelor hipertensive cu EXCEPTIA: A. infarct miocardic B. criza din feocromocitom C. insuficienta ventriculara stanga D. angina pectorala instabila E. dupa chirurgia de by-pass coronarian
(pag. 1537)

M1309014. Rezultatul presiunii arteriale crescute cat si al dezvoltarii microanevrismelor vasculare cerebrale este: A. infarctul cerebral B. spasmul cerebral C. hemoragia cerebrala D. encefalopatia hipertensiva E. edemul cerebral
(pag. 1528)

M1309015. Efectul de vasodilatatie al dihidropiridinelor este insotit de: A. incetinirea conducerii atrio-ventriculare B. tahicardie reflexa C. retentie hidrosalina D. hipotensiune ortostatica E. degradarea bradikininei
(pag. 1534)

M1409016. Despre encefalopatia hipertensiva urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu EXCEPTIA A. se manifesta prin tulburari ale constientei B. scaderea prompta a tensiunii arteriale afecteaza in sens nefavorabil fluxul sanguin cerebral C. de obicei nu apar semne neurologice de focar D. cele mai multe studii arata ca scaderea prompta a tensiunii arteriale nu afecteaza fluxul sanguin cerebral in sens nefavorabil E. presiunea intracraniana este crescuta
(pag. 1528)

M1409017. Testul decisiv pentru diagnosticul bolii reno-vasculare responsabile de HTA corectabile chirurgical este A. urografia intravenoasa cu secventa rapida minutata B. ecografia renala C. combinatia angiogramei renale cu determinarea reninei din venele renale D. angiograma cu substractie digitala E. tomografia computerizata
(pag. 1528)

M1409018. Urmatoarele reprezinta masuri generale nemedicamentoase in tratamentul HTA, cu EXCEPTIA A. reducerea aportului alimentar de sodiu

320

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

321

Rezidentiat 2004
B. C. D. E.

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

suplimentarea alimentatiei cu potasiu restrictia aportului de colesterol si grasimi saturate scaderea in greutate la supraponderali si obezi evitarea efortului fizic
(pag. 1529-1530)

M1409019. Avantajul principal al betablocantelor neselective si partial agoniste consta in A. eficacitate superioara antihipertensiva B. efect bradicardizant inferior C. eficacitate superioara in tratamentul diabeticilor D. eficacitate superioara in insuficienta cardiaca E. efect bronhospastic inferior
(pag. 1533)

M1409020. Despre patogeneza hipertensiunii arteriale maligne urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu EXCEPTIA A. luxul sanguin cerebral este crescut B. la unii pacienti pot aparea semne ale unei anemii hemolitice microangiopatice C. nivelele de aldosteron sunt scazute D. este prezenta necroza fibrinoida arteriolara E. patogeneza HTA maligne este necunoscuta
(pag. 1537)

M1409021. Rezultatul final al defectului de membrana celulara responsabila de cresterea reactivitatii vasculare in HTA este A. cresterea intracelulara a concentratiei ionului de sodiu B. cresterea intracelulara a concentratiei ionului de potasiu C. cresterea intracelulara a concentratiei ionului de clor D. cresterea intracelulara a concentratiei ionului de calciu E. cresterea intracelulara a concentratiei ionului de magneziu
(pag. 1525)

M1409022. Etiologia HTA este cunoscuta in proportie de A. 20-25% B. 25-35% C. 30-35% D. 10-15% E. 5-10%
(pag. 1523)

M1409023. In HTA asociata cu diabetul zaharat cele mai utile antihipertensive sunt A. alfablocante B. diureticele tiazidice C. inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei D. vasodilatatoarele E. agentii antiadrenergici blocanti ganglionari
(pag. 1536)

M1509024. Care din urmatoarele investigatii paraclinice este cea mai sensibila in aprecierea hipertrofiei ventriculare stangi: A. electrocardiograma B. examenul radiologic C. ecocardiografia

321

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

322

Rezidentiat 2004
D. coronarografia E. ventriculografia
(pag. 1527)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M1509025. Care dintre urmatorii antagonisti ai canalelor de calciu pot incetini conducerea atrioventriculara: A. Nifedipina B. Amlodipina C. Felodipina D. Nicardipina E. Verapamilul
(pag. 1534)

M1509026. Cel mai bun procedeu de diagnosticare a feocromocitomului drept cauza de hipertensiune arteriala secundara este: A. dozarea cortizolului in urina din 24 de ore B. dozarea catecolaminelor sau a metabolitilor acestora in urina din 24 de ore C. dozarea aldosteronului plasmatic D. urografia intravenoasa E. arteriografia renala
(pag. 1528)

M1509027. La examenul obiectiv al unui pacient hipertensiv la ascultatia cordului poate fi intalnit unul din urmatoarele zgomote: A. clicul mezosistolic B. clacmentul pericardic C. clacmentul de deschidere al mitralei D. zgomotul IV (presistolic) E. dedublarea zgomotului I
(pag. 1527)

M1509028. Unul dintre urmatoarele aspecte este intalnit in hipertensiunea arteriala esentiala nemodulata: A. nivelul reninei plasmatice redus B. cresterea raspunsului adrenergic la restrictia de sodiu C. producerea de substante vasodilatatoare D. reducerea raspunsului glandei suprarenale la restrictia de sodiu E. hipertensiunea nu poate fi corectata la administrarea de inhibitori de enzima de conversie
(pag. 1524)

M1509029. Losartanul este un medicament utilizat in tratamentul hipertensiunii arteriale si face parte din clasa: A. diuretice B. antagonisti ai canalelor de calciu C. blocanti de receptori beta-adrenergici D. inhibitori de enzima de conversie E. antagonisti ai receptorilor de angiotensina
(pag. 1533)

M1609030. Hipertensiune sistolica cu presiune a pulsului marita sunt urmatoarele cu EXCEPTIA: A. Coarctatia aortei B. Insuficienta aortica C. Sindrom cardiac hiperkinetic

322

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

323

Rezidentiat 2004
D. Fistula arterio-venoasa E. Canal arterial persistent
(pag. 1523)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M1609031. Modificarile stetacustice la nivelul cordului cauzate de HTA sunt urmatoarele cu EXCEPTIA unuia: A. zgomote cardiace presistolice (atrial, al IV-lea zgomot) B. zgomot cardiac protodiastolic (ventricular, al III-lea zgomot) C. zgomot II accentuat la aorta D. zgomot I accentuat la mitrala E. suflu slab de insuficienta aortica
(pag. 1527)

M1609032. Inhibitorii enzimei de conversie sunt indicati in tratamentul HTA cu EXCEPTIA pacientilor cu: A. stenoza de artera renala bilaterala B. diabet zaharat C. insuficienta cardiaca D. astm bronsic E. arteriopatie obliteranta a membrelor inferioare
(pag. 1534)

M1609033. Pentru hipertensiunea maligna sunt caracteristice urmatoarele cu EXCEPTIA: A. edem papilar B. cecitate tranzitorie C. disurie D. paralizii tranzitorii E. insuficienta cardiaca
(pag. 1537)

M1609034. Referitor la tratamentul crizei hipertensive din feocromocitom sunt reale afirmatiile: A. medicamentul de electie este fentolamina (Regitina) B. medicamentul de electie este metoprololul administrat intravenos C. medicamentul de electie este nitroglicerina D. medicamentul de electie este furosemidul E. medicamentul de electie este enalaprilul administrat intravenos
(pag. 1538)

M2209035. Indicati testul decisiv care determina tratamentul chirurgical intr-o hipertensiune renovasculara: A. Angiografia renala combinata cu determinarile reninei in venele renale B. Ecografia renala- imagine din modul B C. Arteriografia renala D. Renograma indusa cu captopril E. Ecografia Doppler a arterelor renale
(pag. 1528)

M2209036. La bolnavi cu hipertensiune arteriala doza de spironolactona este de: A. 25 mg de 2 sau de 4 ori pe zi B. 20-80 mg de 2 sau de 3 ori pe zi C. 5-10 mg/zi D. 100 mg de 2 ori pe zi E. 12,5 mg pe zi

323

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

324

Rezidentiat 2004
(pag. 1531)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2209037. La pacientii cu hipertensiune arteriala furosemidul se administreaza in doza de: A. 12,5-25 mg pe zi B. 40 mg pe zi C. 25mg de 2 sau de 4 ori pe zi D. 5-10 mg pe zi E. 1-3 mg pe zi
(pag. 1531)

M2209038. La care din urmatoarele diuretice se noteaza ca efect secundar ginecomastia: A. Tiazidice B. Furosemid C. Spironolactona D. Triamteren E. Amilorid
(pag. 1531)

M2209039. Care din urmatoarele antihipertensive produce sindrom lupus-like: A. Clonidina B. Guanabenz C. Guanfacina D. Metildopa E. Trimetafan
(pag. 1531)

M2209040. Indicati antihipertensivul care produce ginecomastie A. Clonidina B. Metildopa C. Rezerpina D. Guanetidina E. Trimetafan
(pag. 1531)

M2209041. Care din urmatoarele medicamente antihipertensive este contraindicat in lupusul eritematos: A. Nitroprusiat B. Minoxidil C. Diazoxid D. Hidralazina E. Benazepril
(pag. 1532)

M2209042. Indicati medicamentul care apartine benzotiazepinelor: A. Diltiazem B. Verapamil C. Nicardipina D. Isradipina E. Felodipina
(pag. 1534)

M2209043. Indicati medicamentul care apartine clasei fenilalchilaminelor:

324

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

325

Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E. Verapamil Diltiazem Amlidipina Nicardipina Isradipina
(pag. 1534)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2209044. Care din urmatoarele droguri nu provoaca tuse: A. Benazepril B. Fosinopril C. Losartan D. Lisinopril E. Captopril
(pag. 1532)

M2209045. Care din urmatoarele antihipertensive reprezinta o alternativa la pacientele cu eclampsie care nu raspund la hidralazina: A. Labetabolul B. Losartan C. Captopril D. Enalapril E. Lisinopril
(pag. 1537)

M2209046. Care din urmatoarele medicamente reprezinta tratamentul parenteral de electie la pacientii suspectati de feocromocitom: A. Fentolamina B. Metildopa C. Rezerpina D. Guanetidina E. Doxazosin
(pag. 1537)

M2309047. Renina este o enzima secretata de celulele juxtaglomerulare relale si care: A. actioneaza asupra angiotensinogenului, transformandu-l in angiotensina I B. transforma angiotensina I in angiotensina II C. inactiveaza angiotensina II D. inactiveaza angiotensina I E. transforma angiotensina II in angiotensina III
(pag. 1524)

M2309048. Factorii de risc asociati cu un prognostic nefavorabil al hipertensiunii arteriale sunt: A. fumatul B. obezitatea C. diabetul zaharat D. rasa neagra E. toate
(pag. 1526)

M2309049. In hipertensiunea arteriala pot apare urmatoarele semne electrocardiografice: A. supradenivelare ST in V1-V4 B. interval PR peste 0,20 sec.

325

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

326

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. hipertrofie ventriculara stanga D. hipertrofie ventriculara dreapta E. hipertrofie biventriculara


(pag. 1527)

M2309050. In tratamentul hipertensiunii arteriale cele mai utilizate diuretice sunt: A. diureticele de ansa B. tiazidele C. spironolactona D. amiloridul E. triamterenul
(pag. 1530)

M2309051. in criza hipertensiva din feocromocitom se administreaza: A. metildopa B. fentolamina C. rezerpina D. prazosin E. hidroclorotiazida
(pag. 1531)

M2309052. Doza orala zilnica recomandata in hipertensiunea arteriala de enalapril este: A. 2,5-5 mg B. 5-10mg C. 2,5-20mg D. 2,5-40mg E. 10-20 mg
(pag. 1532)

M2309053. Doza zilnica de amplodipina recomandata in hipertensiunea arteriala este: A. 2,5-5 mg B. 2,5-10mg C. 5-10 mg D. 5-15mg E. 2,5-15mg
(pag. 1533)

M2309054. La pacientii cu hipertensiune arteriala si cu o frecventa cardiaca crescuta prima linie terapeutica o reprezinta: A. nifedipina B. betablocantele C. inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei D. diureticele E. antagonistii receptorilor de angiotensina
(pag. 1535)

M2309055. Presiunea sangvina este controlata cand are valori sub A. 120/80 mmHg B. 150/90 mmHg C. 140/90 mmHg D. 130/80 mmHg E. 130/90 mmHg

326

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

327

Rezidentiat 2004
(pag. 1536)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2309056. Verapamilul se administreaza in A. hipertensiunea arteriala severa B. hipertensiunea arteriala usoara-moderata C. hipertensiunea arteriala si bloc atrioventricular gradul III D. feocromocitom E. adenomul Conn
(pag. 1533)

M2309057. Pacientul diabetic hipertensiv va fi tratat cu: A. inhibitorii enzimei de conversie B. betablocante C. tiazide D. metildopa E. spironolactona
(pag. 1536)

M2509058. Hipertensiunea arterial esenial nemodulat se caracterizeaz prin: A. nivel redus al reninei plasmatice cnd pacientul are o diet hiposodat B. reducerea rspunsului glandei suprarenale la restricia de sodiu C. capacitate normal a rinichiului de a elimina adecvat sodiul D. producerea de substane vasodilatatoare E. hipertensiunea nu poate fi corectat la administrarea de inhibitori de enzim de conversie
(pag. 1524)

M2509059. Care dintre urmtoarele investigaii paraclinice este cea mai sensibil n aprecierea hipertrofiei ventriculare stngi: A. electrocardiograma B. examenul radiologic C. ecocardiografia D. coronarografia E. ventriculografia
(pag. 1527)

M2509060. Accidentul vascular cerebral i insuficiena renal sunt cauze mai frecvente de deces n special la pacienii cu hipertensiune i: A. hipertrofie excentric a ventriculului stng B. obezitate C. fumtori D. retinopatie important E. nivel crescut al reninei plasmatice
(pag. 1527)

M2509061. La examenul obiectiv al unui opacient hipertensiv la ascultaia cordului poate fi ntlnit unul din urmtoarele zgomote: A. clicul mezosistolic B. clacmentul pericardic C. clacmentul de deschidere al mitralei D. zgomotul IV (presistolic) E. dedublarea zgomotului I
(pag. 1527)

327

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

328

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2509062. Cele mai obinuite leziuni renale n hipertensiunea arterial sunt: A. leziunile aterosclerotice ale arteriolelor aferente, eferente i ale capilarelor glomerulare B. tromboza venelor renale C. proliferarea extracapilar D. proliferarea celulelor mezangiale E. necroza celulelor tubulare renale
(pag. 1528)

M2509063. Cel mai bun procedeu de diagnosticare a feocromocitomului drept cauz de hipertensiune secundar este: A. dozarea cortizolului n urina din 24 de ore B. dozarea catecolaminelor sau a metaboliilor acestora n urina din 24 de ore C. dozarea aldosteronului plasmatic D. urografia intravenoas E. arteriografia renal
(pag. 1528)

M2509064. Losartanul este un medicament utilizat n tratamentul hipertensiunii arteriale i face parte din clasa: A. diuretice B. antagoniti ai canalelor de calciu C. blocani ai receptorilor beta-adrenergici D. inhibitori de enzim de conversie E. antagoniti ai receptorilor de angiotensin
(pag. 1533)

M2509065. Care reacie advers este caracteristic administrrii de inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei: A. cefaleea B. tusea C. tahicardia D. insuficiena cardiac E. hiperglicemia
(pag. 1532)

M2509066. Care dintre urmtorii antagoniti ai canalelor de calciu pot ncetini conducerea atrioventricular: A. Nifedipina B. Amlodipina C. Felodipina D. Nicardipina E. Verapamilul
(pag. 1534)

M2509067. Doza oral zilnic de enalapril utilizat n tratamentul hipertensiunii arteriale este cuprins n general ntre: A. 0,25-0,5 mg B. 2,5-40 mg C. 75-325 mg D. 240-480 mg E. 0,5-1 g
(pag. 1532)

328

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

329

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2509068. Care dintre urmtoarele medicamente blocante ale receptorilor beta-adrenergici, utilizate n tratamentul hipertensiunii arteriale, acioneaz i direct prin scderea rezistenei vasculare sistemice: A. Propranololul B. Metoprololul C. Atenololul D. Labetalolul E. Acebutololul
(pag. 1532-33)

M2609069. Hipertensiune sistolic cu presiune a pulsului marit sunt urmtoarele cu EXCEPIA: A. Coarctaia aortei B. Insuficiena aortic C. Sindrom cardiac hiperkinetic D. Fistula arterio-venoas E. Canal arterial persistent
(pag. 1523)

M2609070. Modificrile stetacustice la nivelul cordului cauzate de HTA sunt urmtoarele cu EXCEPIA unuia: A. zgomote cardiace presistolice (atrial, al IV-lea zgomot) B. zgomot cardiac protodiastolic (ventricular, al III-lea zgomot) C. zgomot II accentuat la aort D. zgomot I accentuat la mitral E. suflu slab de insuficien aortic
(pag. 1527)

M2609071. Efectele secundare metabolice ale diureticelor tiazidice sunt urmtoarele cu EXCEPIA: A. hiperkalemia B. hiperuricemia C. hipocalcemia D. intolerana la glucide (efect diabetogen) E. hiperlipidemia
(pag. 1530)

M2609072. Inhibitorii enzimei de conversie sunt indicai n tratamentul HTA cu EXCEPIA pacientilor cu: A. insuficienta cardiac congestiv B. diabet zaharat C. stenoz de arter renal bilateral D. astm bronsic E. arteriopatie obliterant a membrelor inferioare
(pag. 1534)

M2609073. Pentru hipertensiunea malign sunt caracteristice urmtoarele cu EXCEPIA: A. edem papilar B. disurie C. cecitate tranzitorie D. paralizii tranzitorii (din cadrulencefalopatiei hipertensive) E. insuficienta cardiac stng
(pag. 1537)

M2609074. Referitor la tratamentul crizei hipertensive din feocromocitom sunt reale afirmaiile: A. medicamentul de electie este furosemidul

329

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

330

Rezidentiat 2004
B. C. D. E.

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

medicamentul de electie este metoprololul administrat intravenos medicamentul de electie este nitroglicerina medicamentul de electie este fentolamina (Regitina) medicamentul de electie este enalaprilul administrat intravenos
(pag. 1538)

M2609075. Tusea, angioedemul, insuficiena renal acut n stenoza arterial renal bilateral, hiperkalemia sunt efecte secundare caracteristice: A. Diazoxidului B. Blocanilor receptorilor alfa 1 C. Betablocanilor D. Inhibitorilor enzimei de conversie E. Antagonitilor canalelor de calciu
(pag. 1531-1533)

M2609076. Contraindicaiile administrrii antagonitilor canalelor de calciu: A. Stenoz renal bilateral B. Bloc atrio-ventricular grad II sau III C. Lupus eritematos D. Diabet zaharat tip 2 E. Astm bronic
(pag. 1533)

M2809077. Testul decisiv al hipertensiunii renovasculare corectabile chirurgical consta in: A. Urografia intravenoasa B. Angiograma cu substractie digitala C. Renograma indusa de captopril D. Ecografia renala E. Combinatia unei angiograme renale cu determinarile reninei in venele renale
(pag. 1528)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


M1109078. La pacientii cu hipertensiune arteriala maligna la care se suspecteaza feocromocitom, vor fi evitate urmatoarele medicamente: A. Fentolamina B. Metildopa C. Rezerpina D. Guanetidina E. Furosemid
(pag. 1538)

M1109079. Care dintre urmatorii blocanti ai receptorilor betaadrenergici utilizati in tratamentul HTA sunt cardioselectivi (beta1-blocante): A. Timolol B. Atenolol C. Metoprolol D. Labetalol E. Acebutolol
(pag. 1533)

330

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

331

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M1109080. Care din urmatorii agenti antiadrenergici utilizati in tratamentul HTA au actiune predominant centrala: A. Clonidina B. Guanitidina C. Guanfacina D. Doxazosin E. Metildopa
(pag. 1530-1531)

M1109081. Care din urmatoarele afectiuni pot determina HTA secundara: A. Porfiria intermitenta acuta B. Poliarterita nodoasa C. Hipocalcemia D. Acromegalia E. Boala renala polichistica
(pag. 1523)

M1109082. Care din urmatoarele teste sunt utile pentru evaluarea HTA secundare din sindromul Cushing: A. Determinarea metanefrinelor urinare/24h B. Determinarea catecolaminelor urinare/24h C. Testul de supresie nocturna cu dexametazona (dozarea matinala a cortizolului plasmatic dupa administrarea a 1 mg dexametazona seara precedenta) D. Determinarea catecolaminelor plasmatice E. Determinarea cortizolului in urina/24h
(pag. 1528)

M1109083. Gradul III in clasificarea retinopatiei hipertensive (Keit-Wagner-Backer) se caracterizeaza prin: A. Raport diametrului arteriolar venos 1:2 B. Prezenta de exudate C. Prezenta de hemoragii D. Prezenta de edem papilar E. Depresiuni sau proeminete ale venei
(pag. 225)

M1109084. Care dintre urmatoarele medicamente, antagonisti ai canalelor de calciu, utilizate in tratamentul HTA sunt dihidropiridine: A. Amlodipina B. Diltiazem C. Verapamil D. Nifedipina E. Felodipina
(pag. 1533)

M1109085. Care dintre urmatoarele medicamente pot fi utilizate ca tratament de prima linie la un hipertensiv: A. Enalapril B. Atenolol C. Diltiazem D. Clonidina E. Hidralazina
(pag. 1535)

331

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

332

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M1109086. Care dintre urmatoarele afirmatii privind administrarea nitroprusiatului de sodiu in tratamentul HTA maligne sunt adevarate: A. Dilata arteriolele si venele B. Doza este de 0,25-8,0 (g/kg)/min C. Dezvolta tahifilaxie D. Nu poate fi folosit mai mult de 24h E. Dilata numai arteriolele
(pag. 1537)

M1209087. Care din urmatorii factori de risc indica un prognostic nefavorabil al hipertensiunii ? A. fumatul B. consumul de cafea C. consumul exagerat de alcool D. obezitatea E. varsta inaintata
(pag. 1526)

M1209088. Care din urmatorii factori de risc indica un prognostic nefavorabil al hipertensiunii? A. rasa alba B. sexul masculin C. presiunea sistolica persistenta >160 mmhg D. diabetul zaharat E. hiperuricemia
(pag. 1526)

M1209089. Care din urmatorii factori de risc indica un prognostic nefavorabil al hipertensiunii? A. presiunea diastolica persistenta >115mmHg B. consumul exagerat de alcool C. sexul masculin D. insuficienta cardiaca congestiva E. hipertrigliceridemia
(pag. 1526)

M1209090. In care din urmatoarele afectiuni, hidralazina este contraindicata sau exista precautii in administrare: A. lupusu eritematos B. boala coronariana severa C. diabetul zaharat D. hiperuricemie E. ulcer peptic
(pag. 1532)

M1209091. In care din urmatoarele afectiuni, tiazidicele sunt contraindicate sau exista precautii in administrare: A. diabet zaharat B. hiperuricemie C. hiperaldosteronism primar D. feocromocitom E. ulcer peptic
(pag. 1531)

M1209092. Care din urmatorii antagonisti ai canalelor de calciu pot incetini conducerea

332

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

333

Rezidentiat 2004
atrioventriculara ? A. B. C. D. E. nifedipina felodipina amlodipina diltiazemul verapamilul
(pag. 1534)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M1209093. Care din urmatoarele medicamente au o actiune imediata in tratamentul hipertensiunii maligne: A. enalapril B. nitroprusiat C. diazoxid D. trimetafan E. labetalol
(pag. 1534)

M1209094. Care din urmatoarele medicamente utilizate in tratamentul hipertensiune maligne au o actiune intarziata: A. enalapril B. hidralazina C. nitroglicerina D. nifedipina E. trimetafanul
(pag. 1534)

M1209095. Care din urmatoarele medicamente utilizate in tratamentul hipertensiunii maligne sunt preparate orale disponibile: A. nitroprusiatul B. diazoxidul C. trimetafanul D. hidralazina E. labetalol
(pag. 1534)

M1209096. Care din urmatoarele medicamente se pot administrate in hipertensiunea din sarcina: A. metildopa B. hidralazina C. losartan D. nitroprusiat E. captopril
(pag. 1536)

M1209097. Care din urmatoarele medicamente fac parte din clasa inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei: A. fosinopril B. lisinopril C. quinapril D. isradipina E. losartan
(pag. 1533)

M1309098. Hiperinsulinemia poate fi implicata in cresterea presiunii arteriale prin:

333

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

334

Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E.

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

retentia renala de sodiu demasca un defect al membranei celulare creste activitatea simpatica hipertrofia muschiului neted vascular modificarea transportului transmembranar al ionilor (calciu)
(pag. 1525)

M1309099. Hiperaldosteronismul primar poate fi determinat de: A. tumora unilaterala de suprarenala B. hiperplazie suprarenaliana bilaterala C. tumora a aparatului juxtaglomerular D. tumora de ganglioni simpatici E. tumora de hipofiza
(pag. 1527)

M1309100. Encefalopatia hipertensiva consta din urmatorul complex de simptome: A. hipertensiune severa B. tulburari ale constientei C. retinopatie cu edem papilar D. edem pulmonar acut E. afectare functionala renala
(pag. 1528)

M1309101. Indicati medicamentele utilizate in tratamentul hipertensiunii arteriale din timpul sarcinii: A. beta blocante B. diuretice C. hidralazina D. metildopa E. antagonistii canalelor de calciu
(pag. 1536)

M1309102. Notati obiectivele initiale ale tratamentului in hipertensiunea arteriala maligna: A. reducerea aportului de sare B. corectarea complicatiilor medicale C. reducerea presiunii diastolice cu 1/3 dar nu sub 95 mmHg D. reducerea drastica a tensiunii arteriale E. aport suplimentar de K
(pag. 1537)

M1309103. Aparitia hipertensiunii arteriale la femei care consuma contraceptive orale ar putea fi legata de: A. sensibilitatea vasculara crescuta la angiotensina II B. factori familiali C. continutul estrogenic al contraceptivelor D. stimularea sistemului simpatic E. reducerea concentratiei de prostaglandine
(pag. 1527)

M1309104. Efectul antihipertensiv al agentilor antiadrenergici cu actiune centrala s-ar datora: A. scaderii fluxului simpatic B. blocarii eliberarii de norepinefrina din terminatiile nervoase adrenergice C. scaderii debitului cardiac si frecventei cardiace

334

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

335

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. blocarii receptorilor alfa postsinaptici E. depletie volemica


(pag. 1530)

M1309105. Administrarea de fentolamina intravenos poate antrena urmatoarele reactii adverse: A. tahicardie B. bradicardie C. ameteli D. eritem facial E. cefalee
(pag. 1531)

M1309106. Care din urmatorii agenti terapeutici utilizati in tratamentul hipertensiunii maligne au actiune intarziata: A. enalaprilat B. trimetafan C. labetalol D. hidralazina E. diazoxid
(pag. 1534)

M1409107. Urmatoarele reprezinta motive de raspuns terapeutic slab la pacientii hipertensivi A. aport excesiv de sodiu B. folosirea contraceptivelor orale C. alimentatie bogata in potasiu D. efecte medicamentoase antagoniste E. forme secundare de HTA
(pag. 1536)

M1409108. Urmatoarele pot fi modalitati de prezentare ale pacientului cu HTA maligna A. poliuria B. oliguria C. cefaleea D. varsaturile E. asimptomatic
(pag. 1537)

M1409109. IECA sunt eficienti in urmatoarele cazuri A. in HTA renala sau renovasculara B. in HTA accelerata sau maligna C. in stenoza bilaterala de artera renala D. la gravide cu HTA E. in HTA usoara
(pag. 1534)

M1409110. Dintre agentii terapeutici utilizati in HTA maligna, urmatorii au actiune imediata A. nitroprusiatul de sodiu i.v. B. labetalolul i.v. C. enalaprilatul i.v. D. diazoxidul i.v. in bolus E. trimetafanul i.v.
(pag. 1534)

335

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

336

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M1409111. Despre antagonistii canalelor de calciu urmatoarele afirmatii sunt false, cu EXCEPTIA A. dihidropiridinele induc bradicardie reflexa B. diltiazemul si verapamilul incetinesc conducerea atrioventriculara C. benzotiazepinele induc tahicardie reflexa D. sunt utili in angina pectorala E. pot fi utilizati fara precautii in insuficienta cardiaca
(pag. 1534)

M1409112. Inhibarea secretiei de renina este realizata de urmatorii agenti antihipertensivi A. clonidina B. IECA C. Betablocante D. Antagonistii receptorilor de angiotensina II E. Metildopa
(pag. 1534)

M1409113. Despre antagonistii receptorilor de angiotensina II urmatoarele afirmatii sunt false, cu EXCEPTIA A. sunt mai eficienti decat IECA B. nu cauzeaza tuse C. inhiba competitiv subtipul de receptor AT1 al angiotensinei II D. cauzeaza mai frecvent angioedem E. utilitatea este similara cu a IECA
(pag. 1534)

M1409114. Despre Diazoxid sunt adevarate urmatoarele A. este un derivat tiazidic B. este un diuretic tiazidic C. scade toleranta la glucide D. se administreaza per os E. provoaca retentie de sodiu
(pag. 1534)

M1409115. In boala coronariana asociata cu HTA se pot folosi urmatoarele antihipertensive A. enalapril B. hidralazina C. amlodipina D. minoxidil E. diltiazem
(pag. 1536)

M1409116. Singurii agenti antihipertensivi care s-au dovedit a scadea mortalitatea sunt A. betablocantele B. IECA C. Diureticele D. Antagonistii canalelor de calciu E. Antagonistii receptorilor angiotensinei II
(pag. 1535)

M1409117. Despre antihipertensivele folosite in HTA maligna sunt adevarate urmatoarele, cu EXCEPTIA A. diazoxidul are efect predominat venodilatator B. trimetafanul este arterio si venodilatator

336

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

337

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. nitroglicerina este predominant arteriodilatator D. labetalolul se administreaza la pacienti cu insuficienta cardiaca E. nitroprusiatul de sodiu este arterio si venodilatator
(pag. 1537)

M1509118. In hipertensiunea secundara afectiunilor renale angiotensina II circulanta creste presiunea arteriala prin mai multe mecanisme: A. vasoconstrictie directa B. stimularea secretiei de aldosteron ce determina retentie sodica C. hiperinsulinemie si rezistenta la insulina D. stimularea sistemului nervos adrenergic E. cresterea colesterolului plasmatic
(pag. 1526)

M1509119. Encefalopatia hipertensiva consta din urmatorul complex de simptome: A. hipertensiune severa B. cresterea presiunii intracraniene C. retinopatie cu edem papilar D. staza jugulara E. tulburari ale constientei
(pag. 1528)

M1509120. Care dintre urmatoarele clase de medicamente sunt folosite in tratamentul hipertensiunii arteriale: A. diureticele B. tonicardiacele digitalice C. inhibitorii enzimei de conversie D. antagonistii receptorilor angiotensinei E. antagonistii canalelor de calciu
(pag. 1530-34)

M1509121. Care dintre urmatoarele diuretice pot fi administrate impreuna cu un diuretic tiazidic pentru a reduce eliminarea urinara de potasiu: A. Spironolactona B. Triamterenul C. Amiloridul D. Furosemidul E. Bumetanida
(pag. 1530-31)

M1509122. Care dintre urmatoarele situatii reprezinta contraindicatii in administrarea beta-blocantelor: A. angina stabila B. astmul bronsic C. blocul cardiac de gradul II sau III D. extrasistolele atriale si ventriculare E. sindromul de sinus bolnav
(pag. 1532-33)

M1509123. Care dintre urmatorii factori de risc indica un prognostic nefavorabil al hipertensiunii arteriale: A. fumatul B. hipercolesterolemia C. hiponatremia

337

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

338

Rezidentiat 2004
D. diabetul zaharat E. obezitatea
(pag. 1525-26)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M1509124. Care dintre urmatoarele modificari retiniene se intalnesc in hipertensiunea arteriala: A. vase retiniene palide, fara reflex B. vase de neoformatie C. hemoragii D. exsudate E. edem papilar
(pag. 1527-28)

M1509125. Care dintre urmatoarele afectiuni endocrine sunt cauze de hipertensiune arteriala: A. feocromocitomul B. insuficienta corticosuprarenala cronica C. sindromul Cushing D. acromegalia E. diabetul insipid
(pag. 1523)

M1609126. Factori de risc care indica un prognostic nefavorabil al HTA sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA: A. consum exagerat de alcool B. sexul feminin C. diabetul inzipid D. hipercolesterolemia E. obezitatea
(pag. 1526)

M1609127. Care dintre medicamentele sunt preferate in tratamentul hipertensiunii maligne cu insuficienta cardiaca stanga: A. nitroglicerina B. moxonidina C. enalapril (iv) D. propranolol E. furosemid
(pag. 1537)

M1609128. Aspecte sugestive pentru ischemia renala in HTA renovasculara include urmatoarele: A. intarzierea unilaterala a aparitiei si excretiei substantei de contrast B. o diferenta intre dimensiunile rinichilor mai mare de 1,5cm C. contur regulat al siluetei renale D. staza substantei de contrast in vezica urinara E. hiperconcentrarea substantei de contrast in sistemul colector al rinichiului mai mic
(pag. 1528)

M1609129. Medicamente antihipertensive cu actiune predominant centrala sunt urmatoarele: A. Clonidina B. Metoprololul C. Gallopamilul D. Metildopa E. Guanfacina

338

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

339

Rezidentiat 2004
(pag. 1530)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M1609130. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitor la blocantii receptorilor beta adrenergici: A. se indica in activitate nervoasa simpatica cardiaca crescuta B. nu influenteaza metabolismul glucidic C. poate precipita insuficienta cardiaca congestiva D. se poate administra si in astm bronsic E. inhiba raspunsurile simpatice responsabile de hipoglicemie
(pag. 1533)

M1609131. Motivele unui raspuns terapeutic slab la pacientii cu hipertensiune sunt urmatoarele: A. forme secundare de HTA B. efecte medicamentoase sinergiste C. doze inadecvate (mici) D. pancreatita cronica E. administrarea paralela a corticosteroizilor
(pag. 1536)

M1609132. Pacienta gravida si hipertensiva se poate trata cu urmatoarele antihipertensive: A. metildopa B. hidralazina C. antagonistii canalelor de calciu D. inhibitorii enzimei de conversie E. nitroprusiatul
(pag. 1536)

M1609133. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu antagonistii canalelor de Ca: A. numai dihidropiridinele produc tahicardie reflexa B. diltiazemul, verapamilul pot incetini conducerea atrio-ventriculara C. antagonistii canalelor de calciu au efect diabetogen D. au efect inotrop pozitiv E. se utilizeaza cu precautie la pacientii hipertensivi cu insuficienta cardiaca
(pag. 1534)

M2209134. Care este prevalenta a hipertensiunii arteriale: A. Intr-o populatie alba suburbana, ca cea considerata in studiul Framingham, aproape o cincime prezinta presiuni mai mari de 160/95 B. Intr-o populatie alba suburbana, ca cea considerata in studiul Framingham, aproape o treime prezinta presiuni mai mari de 140/90 C. O prevalenta mai mare a fost constata la populatia ce nu apartine rasei albe D. La femei se inregistreaza o crestere substantiala aparuta dupa 40 ani E. La femei prevalenta este in strinsa legatura cu virsta
(pag. 1523)

M2209135. Ce afirmatii privind prevalenta hipertensiunii arteriale nu sunt adevarate A. Prevalenta hipertensiunii arteriale depinde de compozitia rasiala a populatiei studiate B. Prevalenta hipertensiunii depinde de criteriile utilizate pentru a defini aceasta afectiune C. Rata frecventei hipertensiunii la femei in comparatie cu barbatii creste de la 1,1 la 1,2 la virsta de 30 ani D. Prevalenta diferitelor forme de hipertensiune secundara nu depinde de cit de extinsa este evaluarea E. Prevalenta diferitelor forme de hipertensiune secundara depinde de natura populatiei studiate
(pag. 1523)

M2209136. Care din afirmatiile privind prevalenta hipertensiunii secundare sunt adevarate:

339

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

340

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. Nu exista date disponibile pentru a defini frecventa hipertensiunii secundare in populatia generala B. La barbati de virsta medie a fost raportata o frecventa de 9% a hipertensiunii secundare C. In centrele de referinta unde pacietii suporta o evaluare ampla, se raporteaza o frecventa de 35% a hipertensiunii arteriale secundare D. Prevalenta diferitelor forme de hipertensiune secundara depinde de natura populatiei studiate E. Prevalenta diferitelor forme de hipertensiune secundara nu depinde de cit de extinsa este evaluarea
(pag. 1523)

M2209137. Ce afirmatii privind implicarea factorilor genetici in geneza hipertensiunii sunt adevarate: A. In urma studierii factorului genetic se accentueaza natura probabil heterogena a populatiei cu hipertensiune esentiala B. Majoritatea studiilor sustin ideea ca ereditatea este multifactoriala C. In aldosteronismul glucocorticoid vindecabil exista defecte plurigenice D. In sindromul Liddle exista defecte plurigenice E. Au fost constatate in prezent si defecte monogenice si gene susceptibile care prezinta ca una din consecintele lor o crestere a presiunii arteriale
(pag. 1524)

M2209138. O serie de factori de mediu au fost in mod special implicati in dezvoltarea hipertensiunii incluzind: A. Aportul de sare B. Consumul de alcool C. Profesia D. Poluantii atmosferici E. Zona geografica
(pag. 1524)

M2209139. Indicati cauzele prin care se explica sensibilitatiea speciala la sare in hipertensiune: A. Hiperaldosteronism primar B. Boala paremchimului renal C. Stenoza de artera renala bilaterala D. Aportul de kaliu E. Aportul de clor
(pag. 1524)

M2209140. Indicati factorii de risc care indica un prognostic nefavorabil al hipertensiunii: A. Rasa alba B. Sexul masculin C. Consumul exagerat de alcool D. Hiperuricemia E. Presiunea arteriala diastolica persistenta > 115 mm Hg
(pag. 1526)

M2209141. Indicati factorii de risc care indica un prognostic nefavorabil la bolnavii cu hipertensiune arteriala: A. Rasa neagra B. Hipercolesterolemia C. Edem papilar la fundul de ochi D. Presiunea arteriala sistolica de 160 mmHg E. Virsta inaintata
(pag. 1526)

M2209142. Ce afirmatii privind hipertensiunea arteriala sun adevarate:

340

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

341

Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E.

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

In mediu urban negrii prezinta o prevalenta a hipertensiunii de doua ori mai mare decit albii In mediu urban negrii prezinta o rata a mortalitatii induse de hipertensiune de doua ori mai mare decit albii Pentru toate virstele si toate rasele femeile cu hipertensiune evolueaza la fel ca barbatii La subiectii obezi cu hipertensiune scaderea in greutate reduce presiunea lor arteriala Probabilitatea dezvoltarii unui eveniment cardiovascular morbid la o presiune arteriala data poate varia cu pina la 20 ori, in functie de prezenta sau absenta factorilor de risc asociati
(pag. 1525)

M2209143. Dezvoltarea hipertensiunii arteriale dupa administrarea de contraceptive orale poate fi legat: A. Sensibilitatea vasculara crescuta la angiotensina II B. Prezenta bolii renale usoare C. Virsta: prevalenta hipertensiunii este semnificativ mai mare sub 35 ani D. Obezitatea E. Asocierea diabetului zaharat
(pag. 1527)

M2209144. Indicati care din urmatoarele afirmatii privind modificarile cardiace induse de hipertensiunea arteriala nu sunt adevarate: A. Prin hipertrofia concentrica se realizeaza stenoza aortica B. In hipertensiunea arteriala poate exista un suflu slab de insuficienta aortica C. Electrocardiograma este metoda cea mai sensibila pentru detectarea hipertrofiei ventriculare stingi D. Semne de ischemie sau infarct pot fi observate tardiv in cursul bolii E. Majoritatea deceselor datorate hipertensiunii arteriale sunt produse prin accidente vasculare
(pag. 1527)

M2209145. Ce modificari pot fi constatate frecvent in encefalopatia hipertensiva: A. Tulburari ale constientei B. Edem papilar C. Hipertensiune severa D. Presiune intracraniana crescuta E. Semne neurologice de focar
(pag. 1528:)

M2209146. Dezvoltarea microanevrismelor cerebrale este influentata de: A. Presiunea arteriala B. Virsta C. Ateroscleroza D. Asocierea diabetului zaharat E. Sexul bolnavului
(pag. 1528)

M2209147. Care sunt complicatiile acromegaliei: A. Hipertensiunea B. Ateroscleroza coronariana C. Hipertrofia cardiaca D. Dilatatia cardiaca E. Tulburari de conducere
(pag. 1527)

M2209148. Indicati cele mai usoare si mai bune procedeue de screening pentru feocromocitm : A. Dozarea catecolaminelor in urina B. Dozarea metabolitilor in urina

341

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

342

Rezidentiat 2004
C. Teste de provocare D. Teste de supresie E. Dozarea de renina
(pag. 1528)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2209149. Indicati nivelele de cortizol care exclud efectiv sindromul Cushing: A. Un nivel al cortizolului in urina mai mic de 2750 nmol B. Supresia nivelului cortizolului plasmatic sub 140 nmol C. Un nivel al cortizolului in urina de 3750 nmol D. Supresia nivelului cortizolului plasmatic intre 141 si 180 nmol E. Un nivel al cortizolului in urina mai mic de 100 micro g
(pag. 1528:)

M2209150. Indicati care sunt cele mai bune teste pentru diagnosticului sindromului Cushing: A. Dozarea cortizolului in urina pe 24 h B. Administrarea a 1mg dexametazona seara la culcare urmata de dozarea cortizolului plasmatic la orele 710 dimineata C. Dozarea catecolaminelor in urina D. Dozarea catecolaminelor in singe E. Dozarea metabolitilor catecolaminelor in urina
(pag. 1528)

M2209151. Indicati elementele sugestive pentru hipertensiunea renovasculara: A. Intirzierea unilaterala a aparitiei si excretiei substantei de contrast B. O diferenta intre dimensiunile rinichilor mai mare de 0,5 cm C. O diferenta intre dimensiunile rinichilor mai mare de 1 cm D. O diferenta intre cei doi rinichi mai mare de 1,5 cm E. Contur neregulat al siluetei renale sugerind infarct
(pag. 1528)

M2209152. Indicati elementele sugestive la urografia IV pentru hipertensiunea renovasculara: A. Intirzierea unilaterala a aparitiei si excretiei substantei de contrast B. Contur neregulat al siluetei cardiace sugerind atrofie segmentara C. Hipoconcentratia substantei de contrast in sistemul colector al rinichiului mai mic D. Diferenta intre dimensiunile celor doi rinichi de 0,5 cm E. Indentatii pe ureter sau bazinet
(pag. 1528)

M2209153. Ce date furnizeaza arteriograma renala in evaluarea unei hipertensiuni renovasculare A. Stabileste prezenta unei leziuni renale B. Stabileste natura aterosclerotica atenozei C. Stabileste natura fibromusculara a stenozei D. Demonstreaza ca leziunea este responsabila de hipertensiune E. Permite precizarea sanselor tratamentului chirurgical
(pag. 1528)

M2209154. Ce date furnizeaza cateterismul venelor renale bilaterale: A. Este utilizat pentru a evalua semnificatia functionala a oricarei leziuni observate pe arteriografie B. Rinichiul ischemic prezinta o activitate a reninei plasmatice din vena renala semnificativ mai mare decit rinichiul normal C. Rinichiul ischemic prezinta o activitate a reninei plasmatice din vena renala semnificativ mai mare decit rinichiul normal, cu un factor de amplificare de 0,5 D. Singele venos renal de la nivelul rinichiului neafectat prezinta niveluri similare cu cele din vena cava

342

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

343

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

inferioara, inferior de patrunderea venelor renale E. Singele venos renal de la nivelul rinichiului neafectat prezinta niveluri mai inalte comparativ cu cele din vena cava inferioara, inferior de patrunderea venelor renale
(pag. 1529)

M2209155. Ce modificari se intilnesc in hiperaldosteronismul primar: A. Hipokaliemie B. Concentratia de aldosteron este crescuta C. Excretia de aldosteron este mare D. Activitatea reninei plasmatice este mica E. Concentratiile aldosteronului si reninei sunt afectate de modificarile balantei de sodiu
(pag. 1529)

M2209156. Care din urmatoarele afirmatii privind hipertensiunea arteriala sunt adevarate: A. Pacientii cu presiune arteriala diastolica de peste 90 mm Hg in repetate rinduri trebuie tratati B. Pacientii cu hipertensiune arteriala sistolica izolata, valori mai mari de 160 mm Hg trebuie tratati indiferent de virsta C. Pacientii cu hipertensiune arteriala sistolica izolata, valori mai mari de 160 mm Hg trebuie tratati daca ei au peste 65 de ani D. Pacientii cu diabet zaharat trebuie tratati la o presiune diastolica de 80 mm Hg E. Pacientii cu diabet zaharat trebuie tratati la o presiune diastolica de 85 mm Hg
(pag. 1529)

M2209157. Ce afirmatii privind sodiul in hipertensiunea arteriala nu sunt adevarate A. O dieta cu aport redus de sodiu la 75 mEq/zi duce la o scadere a presiunii arteriale sistolice cu 2,6 mm Hg B. O dieta cu aport redus de sodiu la 75 mEq/zi duce la o scadere a presiunii arteriale sistolice cu 5 mm Hg C. O dieta cu aport redus de sodiu la 75 mEq/zi duce la o scadere a presiunii arteriale diastolice cu 2,6 mm Hg D. O dieta cu aport redus de sodiu la 75 mEq/zi duce la o scadere a presiunii arteriale diastolice cu 5 mm Hg E. O restrictie usoara de sodiu potenteaza semnificativ eficacitatea aproape a tuturor agentilor antihipertensivi
(pag. 1530)

M2209158. Care din afirmatiile privind masurile generale in hipertensiunea arteriala nu sunt adevarate: A. Suplimentarea cu potasiu de la 50 la 120 mEq/zi reduce presiunea sanguina cu aproximativ aceeasi valoare ca restrictia de sare B. Suplimentarea cu potasiu de la 50 la 120 mEq/zi reduce presiunea sanguina sistolica cu 6 mm Hg C. Suplimentarea cu potasiu de la 50 la 120 mEq/zi reduce presiunea sanguina diastolica cu 3,4 mm Hg D. Reducerea greutatii, in medie cu 4,4 Kg in mai mult de 6 luni, scade presiunea sanguina cu 10 mm Hg E. Un aport crescut de calciu, 1,5 g calciu elementar reduce suplimentar presiunea arteriala cu 2,5 mm Hg
(pag. 1529)

M2209159. Indicati reactiile adverse ale diureticelor tiazidice: A. Hipokaliemie B. Hiperuricemie C. Depresie D. Insomnii E. Hipercolesterolemie
(pag. 1529)

M2209160. Indicati ce afirmatii legate de utilizarea diureticelor in hipertensiunea arterial sunt adevarate: A. Diureticele tiazidice sunt deobicei eficiente in 3-4 zile B. S-a dovedit pe termen lung ca diureticele tiazice reduc mortalitatea si morbiditatea C. Diureticele de ansa sunt utilizate datorita duratei lor lungi de actiune

343

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

344

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. Spironolactona se dovedeste eficienta in hiperaldosteronismul primar sau secundar E. Triamterenul are efect antihipertensiv intrinsec puternic
(pag. 1530)

M2209161. Indicati medicamentele antihipertensive cu actiune predominent centrala: A. Clonidina B. Guanabenz C. Guanfacina D. Guanitidina E. Guanadrel
(pag. 1530)

M2209162. Indicati medicamentele antihipertensive cu actiune la nivelul terminatiilor nervoase adrenergice postganglionare: A. Guanabenz B. Guanfacina C. Metildopa D. Guanetidina E. Guanadrel
(pag. 1530)

M2209163. Indicati drogurile antihipertensive care produce hipotensiune arteriala: A. Clonidina B. Metildopa C. Rezerpina D. Guanetidina E. Hidralazina
(pag. 1531)

M2209164. Indicati care din antihipertensive produce sindrom lupus-like: A. Hidralazina B. Minoxidil C. Diazoxid D. Nitroprusiat E. Metildopa
(pag. 1532)

M2209165. Care din urmatoarele droguri antihipertensive sunt contraindicate la pacienti cu feocromocitom dovedit A. Fentolamina B. Fenoxibenzamina C. Trimetafan D. Rezerpina E. Guanetidina
(pag. 1532)

M2209166. Care din urmatoarele antihipertensive sunt indicate in feocromocitomul dovedit: A. Fentolamina B. Fenoxibenzamina C. Rezerpina D. Guanetidina E. Metildopa

344

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

345

Rezidentiat 2004
(pag. 1531)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2209167. Care din urmatoarele antihipertensive sunt contraindicate in hiperuricemie: A. Tiazidice B. Diuretice de ansa C. Diazoxid D. Spironolactona E. Amilorid
(pag. 1531)

M2209168. Care din urmatoarele antihipertensive sunt contraindicate in blocul cardiac de gradul II sau III: A. Verapamil B. Dialtiazem C. Losartan D. Benazepril E. Captopril
(pag. 1533)

M2209169. Care din urmatoarele antihipertensive sunt contraindicate in stenoza bilaterala de artera renala: A. Losartan B. Captopril C. Metoprolol D. Metildopa E. Rezerpina
(pag. 1532,1533)

M2209170. Care din urmatoarele antihipertensive nu se pot administra la bolanvi cu boala coronariana severa: A. Trimetafan B. Fentolamina C. Minoxidil D. Captopril E. Losartan
(pag. 1531)

M2209171. Indicati care din urmatoarele antihipertensive este contraindicat in sarcina: A. Diuretice de ansa B. Metildopa C. Captopril D. Losartan E. Fosinoprol
(pag. 1533)

M2209172. Indicati medicamentele care inhiba secretia de renina: A. Clonidina B. Rezerpina C. Metildopa D. Captopril E. Enalapril
(pag. 1534)

345

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

346

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2209173. Indicati care din urmatorii agenti inhiba enzima de conversie a angiotensinei: A. Lisinopril B. Quinapril C. Ramipril D. Losartan E. Felodipina
(pag. 1534)

M2209174. Ce efecte sunt atribuite medicamentelor care inhiba enzina de conversie a angiotensinei: A. Inhiba generarea unui vasoconstrictor potent : angiotenisina II B. Pot incetini degradarea bradikininei C. Pot altera productia de prostaglandine D. Nu modifica activitatea sistemului nervos adrenergic E. Inhiba competitiv legarea angiotensinei ei de subtipul de receptor AT a angiotensinei II
(pag. 1534)

M2209175. In ce situatii este activat sistemul renina: A. In insuficienta cardiaca severa B. Tratament diuretic anterior C. Restrictie substantiala de sare D. Administrarea de sare E. Tratament cu clonidina
(pag. 1534)

M2209176. Indicati medicamentele care apartin dihidropiridinelor: A. Nifedipina B. Amlodipina C. Felodipina D. Diltiazem E. Verapamil
(pag. 1534)

M2209177. Ce atitudine se adopta legat de tratamentul diuretic si inhibitorii enzimei de conversie a agiotensinei: A. De obicei diureticele sunt stopate cu 2-3 zile inainte de inceperea administrarii de inhibitori ai enzimei de conversie B. Stopate initial, sunt reintroduse din nou, mai tirziu, daca este necesar C. Nu exista nici o restrictie legate de administrarea diureticele in momentul initierii tratamentului cu inhibitorii enzimei de conversie D. La introducerea inhibitorilor enzimei de conversie este necesar sa se creasca dozele de diuretice E. Daca bolnavul se afla sub tratament diuretic este necesar ca inhibitorii enzimei de conversie sa se utilizeze cu prudenta pentru a evita hipotensiunea accentuata.
(pag. 1534)

M2209178. Indicati medicamentele care provoaca tahicardie A. Nifedipina B. Amlodipina C. Felodipina D. Diltiazemul E. Verapamilul
(pag. 1534)

M2209179. Indicati medicamentele ce incetinesc conducerea atrioventriculara

346

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

347

Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E. Nifedipina Amlodipina Felodipina Verapamil Diltiazem
(pag. 1534)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2209180. Ce afirmatii privind utilizarea diazoxidului in hipertensiunea arteriala sunt adevarate: A. Este un derivat tiazidic B. Este administrat doar in situatii acute C. Este un diuretic D. Scade toleranta la glucide E. Efectul dureaza doar citeva minute
(pag. 1534)

M2209181. Care sunt motivele pentru care diureticele tiazidice ar trebui sa joace un rol mai restrins in tratamentul hipertensiunii artetiale: A. Complianta redusa la tratament B. Efecte adverse metabolice C. O frecventa crescuta a aritmiilor cardiace D. O frecventa crescuta a mortii subite E. Producerea frecventa de hipotensiune ortostatica
(pag. 1535)

M2209182. Ce medicamente nu determina nici un efect advers asupra fatului: A. Hidralazina B. Metildopa C. Nitroprusiatul D. Captopril E. Enalapril
(pag. 1536)

M2209183. Ce medicamente pot produce reactii adverse asupra fatului A. Nitroprusiatul B. Captopril C. Enalapril D. Metildopa E. Hidralazina
(pag. 1536)

M2209184. Care dintre urmatoarele maresc suferinta fetala la o gravida hipertensiva: A. Restrictie severade sare B. Diuretice C. Betablocante D. Metildopa E. Hidralazina
(pag. 1536)

M2209185. Care sunt obiectivele tratamentului la pacient cu hipertensiune maligna: A. Corectarea complicatiilor medicale B. Scaderea presiunii diastolice cu o treime C. Scaderea presiunii diastolice cu o treime, dar nu sub 95 mm Hg

347

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

348

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. Scaderea presiunii diastolice la 80 mm Hg E. Scaderea presiunii diastolice la 90 mm Hg


(pag. 1537)

M2209186. Care din afirmatiile privind tratamentul cu nitroprusiat in hipertensiunea maligna sunt adevarate: A. Se administreaza in perfuzie intravenoasa continua, doza fiind de 0,25-8 (microg/kg)/min B. El dilata numai arteriolelor C. El prezinta fata de blocantele ganglionare avantajul de a nu fi asociat cu dezvoltarea tahifilaxiei D. Poate fi utilizat timp de zile insa se produc efecte adverse notabile E. Dozajul poate fi controlat cu o perfuzie cu pompa
(pag. 1537)

M2209187. Indicati ce afirmatii privind utilizarea nitroglicerinei la un pacient hipertensiv sunt adevarate: A. Este administrata in perfuzie continua, la un ritm de 5-100 microg/min B. Actioneaza mai ales la nivelul arteriolelor si mai putin la nivelul venelor C. Se administreaza mai ales in tratamentul hipertensiunii dupa chirurgia de bypass coronarian D. Se administreaza mai ales in tratamentul hipertensiunii asociata cu insuficienta ventriculara stinga E. Este administrata in perfuzie continua, la un ritm de 5-100 mg/min
(pag. 1537)

M2209188. La ce categorii de bolnavi nu se administreaza diazoxid: A. La pacientii la care se suspecteaza disectia de aortei toracice B. La pacientii la care se suspecteaza infarctul miocardic C. In hipertensiunea maligna D. La orice bolnav hipertensiv E. La pacientii la care se suspecteaza disectia de aortei abdominale
(pag. 1537)

M2209189. La ce categorii de bolnavi hipertensivi este indicat labetalolul intravenos: A. Cu infarct miocardic B. Cu angina pectorala C. Cu insuficienta cardiaca D. Cu astm bronsic E. Cu bloc cardiac
(pag. 1537)

M2209190. La ce categorii de bolnavi hipertensivi este contraindicat labetalolul: A. Cu infarct miocardic B. Cu angina pectorala C. Cu insuficienta cardiaca D. Cu bradicardie E. Cu bloc cardiac
(pag. 1537)

M2209191. La ce categorii de bolnavi hipertensivi poate sa nu fie eficient labetalolul: A. La cei cu infarct miocardic B. Cu angina pectorala C. La pacientii tratati anterior cu metoprolol D. La pacientii tratati anterior cu atenolol E. La pacientii tratati anterior cu propranolol
(pag. 1537)

348

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

349

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2209192. Indicati la ce categorie de bolnavi hipertensivi va fi evitatata hidralazina: A. Cu ischemie miocardica B. Cu disectie de aorta C. Cu preeclamsie D. Cu hipertensiune maligna E. Cu boala renala
(pag. 1537)

M2209193. Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul hipertensiune arteriale sunt adevarate: A. Metoprololul se administreaza oral in doza de 25-150 mg de doua ori pe zi B. Timolulul se administreazaoral in doza de 20-120mg de doua ori pe zi C. Nadololul se administreaza in doza de 5 mg zilnic D. Propranololul se administreaza oral in doza de 10-120 mg de 2-4 ori pe zi E. Pindololul se administreaza oral in doza de 200 mg pe zi
(pag. 1537)

M2209194. Indicati agentii terapeutici utilizati in tratamentul hipertensiunii maligne care au actiune imediata: A. Nitroprusiat B. Trimetafan C. Enalapril D. Hidralazina E. Labetalol
(pag. 1532)

M2209195. Indicati agentii terapeutici cu actiune imediata utilizati in tratamentul hipertensiunii maligne: A. Nifedipina B. Nitroglicerina C. Diazoxid D. Trimetafan E. Hidralazina
(pag. 1534)

M2209196. Indicati agentii terapeutici cu actiune intirziata utilizati in tratamentul hipertensiuni maligne: A. Nitroglicerina B. Enalapril C. Hidralazina D. Labetalol E. Nifedipina
(pag. 1534)

M2209197. Ce afirmatii legate de utilizarea minoxidilului in hipertensiunea arteriala nu sunt adevarate: A. Este mai putin potent decit hidralazina B. Produce hipertricoza C. Produce retentie lichidiana D. Indicatia este limitata la pacientii cu hipertensiune severa si insuficienta renala E. Sunt indicati la pacientii cu boala coronarian severa
(pag. 1534)

M2309198. Hipertensiunea arteriala de cauza endocrina poate apare in: A. boala renala polichistica B. sindrom Cushing

349

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

350

Rezidentiat 2004
C. feocromocitom D. coarctatia de aorta E. mixedem
(pag. 1523)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2309199. Encefalopatia hipertensiva consta din urmatoarul complex de simptome: A. tulburari ale constientei B. presiune intracraniana crescuta C. dureri precordiale D. anxietate E. retinopatie cu edem papilar
(pag. 1528)

M2309200. Cel mai bun procedeu de screening pentru feocromocitom este: A. dozarea reninei plasmatice B. dozarea catecolaminelor urinare C. dozarea metabolitilor catecolaminelor in urina D. dozarea angiotensinei II E. dozarea K+ plasmatic
(pag. 1528)

M2309201. Controlul regimului alimentar in hipertensiunea arteriala prezinta urmatoarele aspecte: A. restrictie severa de sodiu B. restrictie usoara de sodiu C. reducerea aportului caloric la pacientii supraponderali D. eliminarea/reducerea consumului de alcool E. cresterea aportului lipidic
(pag. 1530)

M2309202. Agentii antiadrenergici actioneaza la nivel A. central, pe centrul vasomotor B. periferic, pe neuronii periferici C. periferic, pe receptorii serotoninergici D. periferic, pe receptorii adrenergici E. central, hipotalamic
(pag. 1530)

M2309203. Metoprololul este contraindicat in: A. angina pectorala B. astmul bronsic C. sindrom de sinus bolnav D. hipertensiune usoara E. hiperuricemie
(pag. 1532)

M2309204. Cele mai frecvente efecte secundare ale inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei sunt: A. hipotensiune B. tahicardie C. tuse D. bradicardie E. diaree

350

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

351

Rezidentiat 2004
(pag. 1532)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2309205. In patogenia hipertensiunii arteriale maligne se discuta interventia urmatorilor factori: A. hipersecretie de renina B. necroza fibrinoida arteriolara C. dilatarea arterelor cerebrale D. productie crescuta de aldosteron E. deteliorarea functiei renale
(pag. 1537)

M2309206. Pacienta gravida si hipertensiva va fi tratata cu: A. Tiazide B. Metildopa C. Betablocante D. Hidralazina E. blocante de receptori de angiotensina
(pag. 1536)

M2309207. Raspunsul terapeutic slab la pacientii cu hipertensiune arteriala poate fi cauzat de: A. aport excesiv de sare B. simpatomimetice C. scaderea in greutate D. doze inadecvate E. cresterea sintezei de renina
(pag. 1536)

M2509208. Cauze de hipertensiune arterial cu volum btaie crescut sunt: A. insuficiena aortic B. coarctaia de aort C. tromboembolismul pulmonar D. tireotoxicoza E. poliarterita nodoas
(pag. 1523)

M2509209. Cauze endocrine de hipertensiune arterial cu rezisten vascular crescut sunt: A. acromegalia B. mixedemul C. insuficiena corticosuprarenal cronic D. sindromul Cushing E. feocromocitomul
(pag. 1423)

M2509210. Afeciunile renale care sunt cauze de hipertensiune arterial cu rezisten vascular periferic crescut sunt: A. glomerulonefrita acut B. glomerulonefrita cronic C. pielonefrita acut D. pielonefrita cronic E. boala renal polichistic
(pag. 1423)

M2509211. Factorii de risc care indic un pronostic nefavorabil al hipertensiunii arteriale sunt: A. sexul feminin

351

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

352

Rezidentiat 2004
B. C. D. E. fumatul hipercolesterolemia diabetul zaharat hiponatremia
(pag. 1525-26)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2509212. Corelaiile dintre hipertensiunea arterial i obezitate prezint urmtoarele aspecte: A. creterea n greutate este asociat cu o frecven crescut a hipertensiunii B. la pacienii obezi cu hipertensiune scderea n greutate reduce tensiunea arterial C. la pacienii obezi hipertensivi tratai medicamentos scderea n greutate reduce intensitatea tratamentului necesar D. creterea n greutate reduce efectele hipertensiunii asupra ratelor de mortalitate E. obezitatea nu este factor de risc al hipertensiunii
(pag. 1525)

M2509213. n hipertensiunea secundar afeciunilor renale angiotensina II circulant crete presiunea arterial prin mai multe mecanisme: A. vasoconstricie direct B. stimularea secreiei de aldosteron ce determin retenie sodic C. hiperinsulinemie i rezisten la insulin D. stimularea sistemului nervos adrenergic E. creterea colesterolului plasmatic
(pag. 1526)

M2509214. Urmtoarele semne de afectare de organ indic un pronostic nefavorabil al hipertensiunii arteriale: A. cardiomegalia B. arteriopatiile obliterante la nivelul membrelor inferioare C. exudatele i hemoragiile retiniene D. accidentul vascular cerebral E. polineuropatia periferic
(pag. 1526)

M2509215. Care dintre urmtoarele modificri retiniene se ntlnesc n hipertensiunea arterial: A. vase retiniene palide, fr reflex B. vase de neoformaie C. hemoragii D. exsudate E. edem papilar
(pag. 1527)

M2509216. Encefalopatia hipertensiv const din urmtorul complex de simptome: A. hipertensiune sever B. creterea presiunii intracraniene C. retinopatie cu edem papilar D. staz jugular E. tulburri ale contienei
(pag. 1528)

M2509217. Care dintre urmtoarele manifestri hemoragice se ntlnesc frecvent la pacienii hipertensivi: A. epistaxisul B. hemoptizia

352

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

353

Rezidentiat 2004
C. hematemeza D. hematuria E. metroragia
(pag. 1528)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2509218. Anumite aspecte furnizate de istoric, examen fizic sau explorri de laborator uzuale pot sugera o cauz secundar de hipertensiune arterial: A. debutul hipertensiunii la pacieni cu vrsta sub 25 de ani B. prezena cefaleei occipitale, predominent matinale C. hipertrofia ventricular concentric D. prezena unui suflu abdominal E. hemoragiile i exudatele retiniene
(pag. 1528)

M2509219. Care dintre urmtoarele diuretice pot fi administrate mpreun cu un diuretic tiazidic pentru a reduce eliminarea urinar de potasiu: A. Furosemidul B. Bumetamida C. Triamterenul D. Amiloridul E. Spironolactona
(pag. 1530-31)

M2509220. Contraindicaiile i precauiile n administrarea beta-blocantelor la pacienii hipertensivi sunt: A. extrasitolele atriale i ventriculare B. sindromul de sinus bolnav C. blocul cardiac de gradul II sau III D. angina stabil E. astmul bronic
(pag. 1532-33)

M2509221. Care dintre urmtoarele medicamente fac parte din clasa antagonitilor canalelor de calciu: A. Amlodipina B. Felodipina C. Guanetidina D. Hidralazina E. Nifedipina
(pag. 1533)

M2509222. Medicamentele din urmtoarele grupe pot fi utilizate ca prim linie terapeutic n tratamentul hipertensiunii arteriale: A. diureticele B. vasodilatatoarele periferice C. beta-blocantele D. inhibitorii enzimei de conversie E. antagonitii canalelor de calciu
(pag. 1535)

M2509223. Dac hipertensiunea arterial nu este controlat sub asociere medicamentoas n doz complet trebuie luate n consideraie anumite aspecte: A. vrsta naintat B. un aport mare de sodiu

353

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

354

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. eventuala prezen a unei cauze secundare de hipertensiune D. hiperinsulinemia E. prezena insuficienei cardiaca
(pag. 1535-36)

M2509224. Blocanii receptorilor alfa-adrenergici folosii n tratamentul hipertensiunii arteriale sunt: A. Amrinona B. Diazoxidul C. Fentolamina D. Losartanul E. Prazosinul
(pag. 1531-33)

M2509225. Blocanii receptorilor beta-adrenergici au urmtoarele efecte ce i recomand n tratamentul hipertensiunii arteriale: A. scad volumul sanguin circulant B. cresc natriureza C. blocheaz efectele sistemului nervos simpatic asupra cordului D. blocheaz eliberarea reninei din celulele juxtaglomerulare renale E. scad influxul de calciu n celule
(pag. 1533)

M2509226. Hipertensiunea arterial malign se caracterizeaz prin: A. leziunea vascular caracteristic este necroza fibrinoid a pereilor arterelor mici i arteriolelor B. prezint manifestri de encefalopatie hipertensiv C. prezint semne de anemie hemolitic microangiopatic D. nu determin afectare renal E. edem papilar la nivel retinian
(pag. 1537)

M2609227. Referitor la prevalena hipertensiunii arteriale sunt adevrate urmtoarele afirmai: A. prevalena este mai mare la populaia care nu aparine rasei albe B. hipertensiunea arterial secundar are o prevalen la brbai n jur de 70-80% C. la femei prevalena este n legtur direct cu vrsta D. la femei apare o cretere substanial a prevalenei dup menopauz E. rata frecvenei hipertensiunii la femei n comparaie cu brbai este mai mare la vrsta de 30 ani
(pag. 1523)

M2609228. Factorii de risc care indic un pronostic nefavorabil al hipertensiunii arteriale: A. vrsta naintat B. consumul de alcool C. hipercolesterolemie D. sexul feminin E. subponderalitatea
(pag. 1526)

M2609229. Cauze de hipertensiune arterial secundar pot fi: A. hiperaldosteronismul primar B. folosirea de contraceptive orale C. coarctaia de aort D. hipocalcemia E. pielonefrita acut

354

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

355

Rezidentiat 2004
(pag. 1526-1527)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2609230. Efectele hipertensiunii asupra cordului se manifest prin: A. Hipertrofie concentric de ventricul stng B. Dilatarea ventriculului stng C. Miocardit D. Angin pectoral E. Endocardit subacut
(pag. 1527)

M2609231. Simptomatologia encefalopatiei hipertensive se compune din urmtoarele: A. Apoplexii B. Scderea presiunii intracraniene C. Tulburri ale contienei D. Retinopatie cu edem papilar E. Toate cele de mai sus
(pag. 1528)

M2609232. Referitor la diagnosticul hipertensiunii arteriale secundare sunt corecte urmtoarele afeciuni: A. Metoda de diagnostic de elecie a hipertensiunii renovasculare este dozarea metaboliilor catecolaminelor din urina de 24h B. Supresia nivelului cortizolului plasmatic sub 140nmol/l (5microg/dl) confirm sindromul Cushing C. Aspect sugestive de ischemie renal la uiv: ntrzierea unilateral a apariiei i excreiei substanei de contrast D. n feocromocitom metod de diagnostic util este dozarea nivelului plasmatic de catecolamine E. Hiperkalemia este caracteristic hiperaldosteronismului primar
(pag. 1528-1529)

M2609233. Reaciile adverse ale tratamentului cu ageni antiadrenergici cenrtali (clonidin, guanfacin) pot fi: A. Hipotensiune postural B. Hipersalivaie C. Deleie de potasiu D. Insomnie E. Hiperuricemie
(pag. 1531)

M2609234. Factori de risc care indic un prognostic nefavorabil al HTA sunt urmtoarele: A. consum exagerat de alcool B. sexul feminin C. diabetul insipid D. hipercolesterolemia E. obezitatea
(pag. 1526)

M2609235. Care dintre medicamentele sunt preferate n tratamentul hipertensiunii maligne cu insuficien cardiac stng: A. nitroglicerina B. moxonidina C. enalapril (iv) D. propranolol E. furosemid

355

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

356

Rezidentiat 2004
(pag. 1537)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2609236. Aspecte sugestive pentru ischemia renal n HTA renovascular include urmtoarele: A. ntrzierea unilateral a apariiei i excreiei substantei de contrast B. o diferen ntre dimensiunile rinichilor mai mare de 1,5cm C. contur regulat al siluetei renale D. staza substantei de contrast n vezica urinar E. hiperconcentrarea substantei de contrast n sistemul colector al rinichiului mai mic
(pag. 1528)

M2609237. Medicamente antihipertensive cu aciune predominant central sunt urmtoarele: A. Clonidina B. Valsartan C. Gallopamil D. Metildopa E. Guanfacina
(pag. 1530)

M2609238. Sunt adevrate urmtoarele afirmaii referitor la blocanii receptorilor beta adrenergici: A. se indic n activitate nervoas simpatic cardiac crescut B. nu influeneaz metabolismul glucidic C. poate precipita insuficiena cardiac congestiv D. se poate administra i n astm bronsic E. inhib raspunsurile simpatice responsabile de hipoglicemie
(pag. 1533)

M2609239. Motivele unui rspuns terapeutic slab la pacienii cu hipertensiune sunt urmtoarele: A. forme secundare de HTA B. efecte medicamentoase sinergiste C. doze inadecvate (mici) D. pancreatit cronic E. administrarea paralel a corticosteroizilor
(pag. 1536)

M2609240. Pacienta gravid i hipertensiv se poate trata cu urmtoarele antihipertensive: A. metildopa B. hidralazina C. antagonistii canalelor de calciu D. inhibitorii enzimei de conversie E. nitroprusiatul
(pag. 1536)

M2609241. Urmtoarele afirmaii sunt adevrate n legtur cu antagonitii canalelor de Ca: A. numai dihidropiridinele produc tahicardie reflex B. diltiazemul, verapamilul pot accelera conducerea atrio-ventricular C. antagonistii canalelor de calciu au efect diabetogen D. au efect inotrop pozitiv E. se utilizeaz cu precauie la pacienii hipertensivi cu insuficien cardiac
(pag. 1534)

M2609242. Cauzele de hipertensiune arterial secundar de cauza endocrin sunt urmtoarele cu EXCEPIA: A. Policitemia vera

356

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

357

Rezidentiat 2004
B. C. D. E. Acromegalia Coarctaie de aort Sindromul Cushing Hiperaldosteronismul primar
(pag. 1523)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2609243. Contraindicaiile tratamentului cu diuretice de ans (furosemid) sunt: A. Insuficien renal B. Insuficien ventricular stng C. Ciroz hepatic D. Hiperuricemie E. Hiperaldosteronism primar
(pag. 1531)

M2609244. Reacii adverse ale propranololului: A. Retenie lichidian marcat B. Fenomen Raynaud C. Bronhospasm D. Leucopenie, pancitopenie E. Dislipidemii (hipercolesterolemie, hipertrigliceridemie)
(pag. 1532)

M2709245. Hipertensiunea renoparenchimatoasa: A. Este sistolica si diastolica (cu rezistenta periferica crescuta). B. Activitatea reninei plasmatice este crescuta mai rar decat in cea renovasculara C. Debitul cardiac este normal(daca nu exista uremie sau anemie) D. Volumul sanguin tinde sa fie mic la pacientii cu boala renoparenchimatoasa severa E. Exista posibilitatea ca rinichi afectati sa produca o substanta vasopresoare neidentificata,alta decat renina
(pag. 1526,1523)

M2709246. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre feocromocitom: A. Exista o secretie crescuta de epinefrina si norepinefrina B. Este determinat de o tumora localizata cel mai adesea in medulosuprarenala C. Este determinat de o tumora localizata in corticosuprarenala D. Diagnosticul este confirmat prin existenta unei excretii urinare normale a epinefrinei E. Fentolamina trebuie administrata cu prudenta la pacientii in criza hipertensiva care asociaza boala coronariana severa
(pag. 1531)

M2709247. Afectarea renala din HTA se caraterizeaza prin: A. Leziuni aterosclerotice ale arteriolelor aferente si eferente ale capilarelor glomerulare B. Scarerea ratei de filtrare glomerulara C. Mentinerea ratei de filtrare glomerulara D. Disfunctie tubulara E. Prezenta proteinuriei si hematuriei macroscopice secundare leziunilor glomerulare
(pag. 1528)

M2709248. In urma efetuarii urografiei iv cu secventa rapida minutata urmatoarele aspecte pot fi sugestive pentru o hipertensiune renovasculara: A. Conturul neregulat al siluetei renale B. Intarzierea unilaterala a aparitiei si excretiei substantei de contrast C. Hiperconcentrarea substantei de contrast in sistemul colector al rinichiului mai mic

357

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

358

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. Hiperconcentrarea substantei de contrast in sistemul colector al rinichiului mai mare E. Hipoconcentrarea substantei de contrast in sistemul colector al rinichiului mai mic
(pag. 1528)

M2709249. Pentru hipertensiunea renovasculara urmatoarele teste pot fi folosite in screening: A. Renograma indusa de Captopril B. Angiograma renala cu determinarile reninei in venele renale C. Ecografia renala cu evaluarea Doppler a arterelor renale D. RMN E. Tomografie computerizata
(pag. 1528)

M2809250. Obiectivele initiale ale tratamentului hipertensiunii arteriale maligne sunt: A. Reducerea presiunii diastolice cu o treime,dar nu sub 75 mm Hg B. corectarea complicatiilor medicale C. reducerea presiunii diastolice sub 95 mm Hg D. reducerea presiunii diastolice cu o treime,dar nu sub 95 mm Hg E. reducerea presiunii diastolice sub 85 mm Hg
(pag. 1537)

M2809251. Daca pacientul necesita scaderea rapida presiunii arteriale,se poate utiliza: A. Enalaprilat B. Hidralazina I.V. C. Nitroprusiat D. Nitroglicerina I.V. E. Diazoxid
(pag. 1390)

M2809252. Daca pacientul necesita scaderea rapida presiunii arteriale,se poate utiliza: A. Enalaprilat B. Hidralazina I.V. C. Nitroprusiat D. Nitroglicerina I.V. E. Diazoxid
(pag. 1534)

M2809253. Labetalolul I.V. este util in: A. infarctul miocardic B. angina pectorala C. eclampsia fara raspuns la hidralazina D. cazurile tratate anterior cu beta-blocante E. astmul bronsic
(pag. 1537)

M2809254. Nitroglicerina este utila in tratamentul hipertensiunii arteriale: A. asociata cu accident vascular cerebral acut B. dupa chirurgia de by-pass aortocoronarian C. asociata cu infarct miocardic D. cu angina pectorala instabila E. cu insuficienta ventriculara stanga
(pag. 1537)

358

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

359

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2809255. La pacientii suspecti de feocromocitom se evita: A. fenolamina B. metildopa C. rezerpina D. guanetidina E. fenoxibenzamina
(pag. 1538,2264)

M2809256. Hiperaldosteronismul primar poate fi determinat de: A. tumora unilaterala de suprarenala B. hiperplazie suprarenaliana bilaterala C. tumora a aparatului juxtaglomerular D. tumora de ganglioni simpatici E. tumora de hipofiza
(pag. 1527)

M2809257. Despre antagonistii receptorilor de angiotensina II urmatoarele afirmatii sunt false, cu exceptia: A. sunt mai eficienti decat IECA B. nu cauzeaza tuse C. inhiba competitiv subtipul de receptor AT1 al angiotensinei II D. cauzeaza mai frecvent angioedem E. utilitatea este similara cu a IECA
(pag. 1534)

M2809258. Despre antihipertensivele folosite in HTA maligna sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia: A. diazoxidul are efect predominat venodilatator B. trimetafanul este arterio si venodilatator C. nitroglicerina este predominant arteriodilatator D. labetalolul se administreaza la pacienti cu insuficienta cardiaca E. nitroprusiatul de sodiu este arterio si venodilatator
(pag. 1537)

M2809259. Motivele unui raspuns terapeutic slab la pacientii cu hipertensiune sunt urmatoarele: A. forme secundare de HTA B. efecte medicamentoase sinergiste C. doze inadecvate (mici) D. pancreatita cronica E. administrarea paralela a corticosteroizilor
(pag. 1536)

359

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

360

Rezidentiat 2004
Tema nr. 10 Insuficienta cardiaca
BIBLIOGRAFIE:

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


M1110001. NU este o afirmatie adevarata privind hipertrofia concentrica ventriculara: A. Apare in conditiile unei solicitari cronice de presiune B. Insuficienta aortica este o cauza majora C. Implica un raport crescut intre grosimea peretelui si diametrul cavitatii ventriculare D. Poate fi urmarea unei hipertensiuni arteriale netratate E. Statusul hiperfunctional stabil poate precede cu cativa ani insuficienta cardiaca
(pag. 1420)

M1110002. O femeie in varsta de 40 ani prezinta edeme ale membrelor inferioare recent aparute. Refluxul hepatojugular este absent in conditiile unei presiuni venoase jugulare normale. Edemele pot fi asociate cu urmatoarele cauze, cu exceptia: A. Edeme gravitationale B. Hipoalbuminemia C. Edeme premenstruale D. Insuficienta cardiaca dreapta E. Boala varicoasa
(pag. 1424)

M1110003. NU este un efect al tratamentului cu digoxina: A. Stimularea Na-K-ATPazei membranare B. Prelungirea perioadei refractare efective a nodului atrioventricular C. Producerea unei vasodilatatii reflexe la cei cu insuficienta cardiaca D. imbunatatirea golirii ventriculare E. Cresterea automatismului si activitatii electrice ectopice
(pag. 1429)

M1110004. Care dintre urmatoarele tulburari de ritm este caracteristica intoxicatiei digitalice: A. Bigeminism supraventricular B. Tahicardia sinusala C. Tahicardia atriala nonparoxistica cu bloc atrioventricular variabil D. Tahicardia ventriculara E. Tahicardia jonctionala atrioventriculara
(pag. 1429)

M1110005. La un pacient de 82 ani digitalizat cronic apar: anorexie, greata, palpitatii. Sunt prezente extrasistole ventriculare bigeminate, iar digitalemia = 2,3 ng/ml. Care dintre urmatorii factori NU poate fi implicat in favorizarea acestor manifestari: A. Insuficienta renala B. Hipocalcemia C. Infarctul miocardic acut D. Hipotiroidismul E. Depletia de magneziu

360

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

361

Rezidentiat 2004
(pag. 1429)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M1110006. In care din urmatoarele cauze de insuficienta cardiaca vasodilatatoarele NU sunt utile terapeutic ? A. Insuficienta aortica B. Hipertensiune arteriala sistemica C. Cardiomiopatia restrictiva D. Infarctul miocardic E. Rezistenta vasculara sistemica crescuta
(pag. 1428)

M1210007. Care din urmatoarele reprezinta vasodilatatorul ideal in insuficienta cardiaca acuta: A. hidralazina B. nitroglicerina C. minoxidilul D. nitroprusiatul de sodiu E. prazosinul
(pag. 1428)

M1210008. La pacientii cu insuficienta cardiaca medicamentul de electie pentru fibrilatia atriala este reprezentat de: A. chinidina B. procainamida C. flecainida D. amiodarona E. xilina
(pag. 1430)

M1310009. La pacientii cu insuficienta cardiaca congestiva foarte severa (anasarca) schema tratamentului diuretic cuprinde: A. Asocierea hidroclorotiazidei cu doze mici de spironolactona. B. Numai spironolactona in doze mici. C. Asocierea unui diuretic de ansa cu un diuretic tiazidic si cu spironolactona. D. Asocierea de spironolactona cu triamteren. E. Asocierea de triamteren cu amilorid.
(pag. 1427)

M1310010. La pacientii cu insuficienta cardiaca prin disfunctie sistolica, administrarea inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei: A. Este indicata numai in clasa NYHA IV. B. Este contraindicata in clasele NYHA I si IV. C. Se administreaza numai in clasele NYHA II si III. D. Este indicata in toate clasele NYHA, daca tensiunea arteriala sistolica este 100 mmHg. E. Nu are indicatii.
(pag. 1425)

M1310011. Administrarea vasodilatatoarelor arteriale sistemice nu se recomanda in tratamentul urmatoarei forme de insuficienta cardiaca: A. Cu disfunctie sistolica izolata a ventriculului stang. B. Cu edeme si ascita. C. Cu disfunctie sistolica si diastolica a ventriculului stang. D. Cu disfunctie diastolica izolata a ventriculului stang. E. Cu leziuni de regurgitare mitrala sau aortica.

361

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

362

Rezidentiat 2004
(pag. 1428)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M1310012. Conditiile minime necesare pentru afirmarea diagnosticului clinic de insuficienta cardiaca congestiva cu ajutorul criteriilor Framingham sunt: A. Prezenta unui criteriu major si a unui criteriu minor. B. Prezenta a doua criterii majore si a unui criteriu minor. C. Prezenta unui criteriu major si a doua criterii minore. D. Prezenta a trei criterii minore. E. Prezenta unui criteriu major.
(pag. 1424)

M1310013. Care dintre masurile terapeutice de mai jos nu se aplica in edemul pulmonar acut? A. Administrarea intravenoasa de morfina. B. Oxigenoterapie. C. Administrarea intravenoasa de furosemid. D. Administrarea orala de spironolactona, 200 mg. E. Administrarea intravenoasa a nitroprusiatului de sodiu.
(pag. 1431)

M1310014. Care dintre urmatoarele afirmatii privind intoxicatia digitalica sunt gresite? A. Anorexia, greata si varsaturile sunt semne precoce de toxicitate. B. Extrasistolia ventriculara bigeminata, tahicardia ventriculara si blocurile atrioventriculare aparute in cursul digitalizarii sunt manifestari de toxicitate. C. Tahicardia atriala neparoxistica cu bloc variabil nu este caracteristica intoxicatiei digitalice. D. Administrarea chinidinei, verapamilului, propafenonei si amiodaronei la pacientii digitalizati creste concentratia plasmatica a digitalei, favorizand efectele toxice. E. in prezenta demnelor de intoxicatie, nivelul seric al digitalei depaseste 2 ng/ml.
(pag. 1429)

M1410015. Care sunt limitele intre care variaza in mod normal debitul cardiac: A. 2-2,5 l/min/m2 B. 2-3 l/min/m2 C. 2,5-3,5 l/min/m2 D. 2,2-3 l/min/m2 E. 2,2-3,5 l/min/m2
(pag. 1421)

M1410016. Cate din criteriile Framingham sunt necesare pentru stabilirea diagnosticului de insuficienta cardiaca: A. 1 major si 2 minore B. 2 majore si 1 minor C. 2 majore si 2 minore D. 1 major si 1 minor E. 2 majore si 3 minore
(pag. 1424)

M1410017. Digitala este mult mai benefica in tratamentul insuficientei cardiace din: A. cardiopatia ischemica cronica B. cardiomiopatia hipertrofica C. miocardita D. stenoza mitrala in ritm sinusal E. anemie
(pag. 1429)

362

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

363

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M1410018. Care din urmatoarele medicamente nu cresc riscul de intoxicatie digitalica si nu necesita reducerea dozelor de digitala: A. chinidina B. metoprololul C. verapamilul D. amiodarona E. propafenona
(pag. 1429)

M1410019. Care din urmatoarele medicamente se folosesc in managementul insuficientei cardiace diastolice pentru prevenirea sau regresia fibrozei miocardice: A. amiodarona B. captoprilul C. furosemidul D. amrinona E. digoxinul
(pag. 1430)

M1410020. Care este antiaritmicul de electie folosit la pacientii cu insuficienta cardiaca ce prezinta tahiaritmii: A. chinidina B. procaindamida C. amiodarona D. flecainida E. sotalolul
(pag. 1430)

M1510021. Hipertrofia ventriculara excentrica, ca mecanism adaptator al unei solicitari hemodinamice crescute, se intalneste intr-una din urmatoarele afectiuni: A. stenoza mitrala B. stenoza aortica C. insuficienta aortica D. hipertensiunea arteriala E. pericardita cronica constrictiva
(pag. 1420)

M1510022. In care din urmatoarele afectiuni care au condus la instalarea insuficientei cardiace ascita masiva apare mai frecvent: A. hipertensiunea arteriala B. infarctul miocardic C. endocardita infectioasa D. cardiomiopatia hipertrofica E. pericardita constrictiva
(pag. 1424)

M1510023. La pacientii cu insuficienta cardiaca severa aportul zilnic de sare trebuie redus la: A. 0,5-1g B. 4-6g C. 6-10g D. 10-15g E. 20-30g
(pag. 1426)

363

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

364

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M1510024. Amrinona si milrinona fac parte din clasa bipiridine si sunt utilizate in tratamentul: A. hipertensiunii arteriale B. tulburarilor de ritm supraventriculare C. tulburarilor de ritm ventriculare D. bloc atrioventricular de gradul III E. insuficientei cardiace severe
(pag. 1430)

M1510025. Unul din urmatoarele medicamente vasodilatatoare are efect predominant asupra venelor: A. Hidralazina B. Minoxidilul C. Prazosinul D. Nitroglicerina E. Captoprilul
(pag. 1428)

M1510026. La pacientii cu insuficienta ventriculara stanga severa cu evolutie indelungata, ortopneea si congestia pulmonara pot diminua intr-una din situatiile urmatoare: A. producerea unui infarct miocardic acut al ventriculului stang B. instalarea fibrilatiei atriale C. cresterea brusca a tensiunii arteriale D. aparitia insuficientei ventriculului drept E. ruptura unui cordaj al valvei mitrale
(pag. 1423)

M1610027. Tabloul clinic al I.C. dr. Include urmatoarele semne si simptome, cu EXCEPTIA: A. Hepatomegale B. Distensia venoasa periferica C. Edeme periferice D. Dispneea paroxistica nocturna E. Ascita
(pag. 1422)

M1610028. Mecanismele implicate in patogeneza dispeei din IC includ urmatoarele cu EXCEPTIA: A. Hipertensiune pulmonara veno capilara B. Edemul interstitial pulmonar C. Cresterea compliantei pulmonare D. Cresterea travaliului muschilor respiratori E. Activarea receptorilor pulmonari
(pag. 1423)

M1610029. In insuficienta cardiaca, mecanismul adaptativ Frank Starling intervine prin: A. Reducerea postsarcinii B. Cresterea presarcinii C. Reducerea presarcinii D. Cresterea postsarcinii E. Scaderea volumului telediastolic
(pag. 1417)

M1610030. Tratamentul vasodilatator al IC cu inhibitori ai enzimei de conversie este recomandat in urmatoarele situatii: A. Clasele functionale III si IV NYHA

364

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

365

Rezidentiat 2004
B. C. D. E.

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

in insuficienta cardiaca pe fond de stenoze valvulare Ca ultima electie Toate clasele functionale NYHA Numai in insuficienta cardiaca de tip sistolic
(pag. 1425)

M2210031. Hipertrofia ventriculara de tip concentric se caracterizeaza prin: A. cresterea raportului dintre grosimea peretelui si diametrul cavitatii ventriculare B. mentinerea relativ constanta a raportului dintre grosimea peretelui si diametrul cavitatii ventriculare C. dilatarea cavitatii ventriculare fara cresterea masei musculare D. dilatarea cavitatii ventriculare cu cresterea masei musculare E. cresterea grosimii pericardului
(pag. 1420)

M2210032. Care dintre mecanismele fiziopatologice de mai jos, dintr-o tahiaritmie NU este implicat in precipitarea unei insuficiente cardiace: A. reducerea perioadei de umplere ventriculara B. inducerea disfunctiei miocardice de natura ischemica C. pierderea pompei atriale D. scaderea presiunii intraatriale E. cresterea presiunii intraatriale
(pag. 1420)

M2210033. Substratul fiziopatologic al redistributiei debitului cardiac in insuficienta cardiaca cu debit mic este: A. vasodilatatia mediata de parasimpatic B. cresterea presiunii sistemice venoase C. cresterea presiunii sistemice capilare D. vasoconstrictia mediata de catre sistemul nervos adrenergic E. cresterea presiunii in atriul drept
(pag. 1422)

M2210034. Simptomul cel mai frecvent intalnit in insuficienta cardiaca este: A. respiratia periodica sau ciclica B. dispneea C. senzatia de plenitudine abdominala D. nicturia E. oboseala
(pag. 1423)

M2210035. Care este semnul dominant in insuficienta cardiaca acuta: A. hipotensiunea arteriala B. cresterea tensiunii arteriale diastolice C. cresterea tensiunii arteriale sistolice D. cresterea amplitudinii pulsului periferic E. cianoza buzelor si a unghiilor
(pag. 1423)

M2210036. Care este semnul obiectiv ce tradeaza o insuficienta cardiaca severa: A. pulsul alternant B. pulsul periferic cu amplitudine diminuata C. tensiunea arteriala diastolica ocazional crescuta

365

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

366

Rezidentiat 2004
D. pulsul periferic nemodificat E. bradicardia
(pag. 1423)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2210037. Care este conditia fiziopatologica in care bolnavii cu insuficienta cardiaca veche NU prezinta raluri pulmonare (crepitante, umede): A. cresterea presiunii venoase pulmonare B. cresterea presiunii capilare pulmonare C. cresterea drenajului limfatic al fluidului alveolar D. cresterea presiunii arteriale sistemice E. scaderea debitului cardiac
(pag. 1424)

M2210038. Care dintre criteriile Framingham de mai jos este major pentru diagnosticul insuficientei cardiace congestive: A. hepatomegalia B. pleurezia C. tahicardia mai mare sau egala de 120 batai pe minut D. galopul (Z 3) E. edemele periferice
(pag. 1424)

M2210039. Care este clasa de medicamente care administrata precoce la pacientii asimptomatici cu dilatare si/sau hipertrofie cardiaca a intiziat dezvoltarea insuficientei cardiace: A. diureticele B. vasodilatatoarele C. betablocantele D. digitalicele E. inhibitorii enzimei de conversie
(pag. 1425)

M2210040. Excesul de diuretice la bolnavii cu insuficienta cardiaca NU determina: A. expansiunea volumului lichidului interstitial B. hipovolemie C. reducerea debitului cardiac D. slabiciune marcata E. alterarea functiei renale
(pag. 1426)

M2210041. Care dintre efectele enumerate NU apartine diureticelor tiazidice administrate in insuficienta cardiaca cronica medie sau moderata: A. cresterea excretiei de calciu B. scaderea excretiei de calciu C. inhibarea selectiva a reabsorbtiei clorurii de sodiu in segmentul cortical distal de dilutie D. determinarea excretiei unei urini hipertone E. facilitarea hiponatremiei de dilutie
(pag. 1426)

M2210042. Care dintre diureticele enumerate este tiazidic: A. metolazona B. torsemida C. hidroclorotiazida D. acidul etacrinic

366

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

367

Rezidentiat 2004
E. bumetanida
(pag. 1426)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2210043. Efectul advers care NU se instaleaza la administrarea pe termen lung a tiazidelor este: A. hiperuricemia B. acidoza metabolica C. hipopotasemia D. alcaloza metabolica E. hiperglicemia
(pag. 1426)

M2210044. Care dintre efectele adverse de mai jos NU apartine acidului etacrinic: A. surditatea tranzitorie B. amauroza C. rashul cutanat D. granulocitopenia E. surditatea permanenta
(pag. 1427)

M2210045. Care este medicamentul a carui actiune diuretica NU depinde de prezenta aldosteronului: A. amiloridul B. aldactona A C. spironolactona D. lisinoprilul E. nitroprusiatul de sodiu
(pag. 1427)

M2210046. Care dintre actiunile enumerate mai jos NU caracterizeaza vasodilatatoarele urilizate in tratamentul insuficientei cardiace: A. cresterea presiunii telediastolice in ventriculul stang B. cresterea volumului bataie C. cresterea debitului cardiac D. scaderea presiunii capilare pulmonare E. reducerea presiunii telediastolice in ventriculul stang
(pag. 1428)

M2210047. Vasodilatatorul ideal util in tratamentul insuficientei cardiace acute este: A. minoxidilul B. nitroprusiatul de sodiu C. captoprilul D. hidralazina E. prazosinul
(pag. 1428)

M2210048. La bolnavii cu insuficienta cardiaca congestiva digitala NU determina: A. vasodilatatie reflexa B. vasoconstrictie venoasa si arteriala C. scaderea activitatii simpatice D. cresterea activitatii vagale E. cresterea automatismului
(pag. 1429)

367

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

368

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2210049. Care este tulburarea de ritm caracteristica intoxicatiei digitalice: A. fibrilatia ventriculara B. bigeminismul ventricular C. tahicardia ventriculara D. tahicardia atriala nonparoxistica cu bloc atrioventricular variabil E. extrasistolia ventriculara
(pag. 1429)

M2210050. Administrarea potasiului in intoxicatia digitalica este contraindicata in: A. extrasistolia ventriculara B. bigeminismul ventricular C. prezenta varsaturilor D. blocul atrioventricular E. tahicardia sinusala
(pag. 1429)

M2210051. In doze foarte mici, de 1-2 mg/Kgcorp/minut dopamina NU produce: A. vasoconstrictie renala B. vasodilatatie mezenterica C. vasodilatatie renala D. cresterea excretiei de sodiu E. cresterea fluxului sanguin renal
(pag. 1430)

M2210052. Care dintre efectele de mai jos NU apartin dobutaminei: A. cresterea semnificativa a presiunii arteriale sistemice B. efectul cardioaccelerator slab C. efectul inotrop pozitiv puternic D. cresterea debitului cardiac E. scaderea rezistentei vasculare periferice
(pag. 1430)

M2210053. Combaterea depresiei respiratorii induse de morfina administrata in edemul pulmonar acut se face cu: A. ahipnon B. naloxon C. miofilin D. anapetol E. fenitoin
(pag. 1431)

M2310054. Care din afirmatiile privind tulburarile de ritm din insuficienta cardiaca este adevarata? A. Aritmiile pot fi tratate fara riscuri numai cu antiaritmice din clasa I. B. Amiodarona este agentul terapeutic de electie la pacientii cu fibrilatie atriala simptomatica. C. Tratamentul cu blocante betaadrenergice are efecte proaritmice. D. Tahiaritmiile apar ca urmare a hiperkaliemiei induse de diureticele de ansa. E. Toate cele de mai sus.
(pag. 1430)

M2310055. Care dintre masurile de mai jos previne depletia de potasiu la pacientii cu insuficienta cardiaca, tratati cu diuretice tiazidice? A. Administrarea zilnica a diureticului tiazidic.

368

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

369

Rezidentiat 2004
B. C. D. E.

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

Administrarea de metolazona. Asocierea de digoxin. Administrarea intermitenta a diureticului tiazidic, in asociere cu spironolactona. Toate masurile enumerate mai sus.
(pag. 1426)

M2310056. Criteriile Framingham minore pentru diagnosticul insuficientei cardiace include: A. Dispneea de efort. B. Tahicardia (peste 120 batai/minut). C. Hepatomegalia. D. Tusea nocturna. E. Toate manifestarile mai sus mentionate.
(pag. 1424)

M2310057. Ortopneea este: A. Dispneea din astmul bronsic acut. B. Respiratia Cheyne Stokes. C. Dispneea precipitata de asezarea in pozitia de decubit dorsal. D. Dispneea care apare in ortostatism si se amelioreaza in decubit dorsal. E. Dispneea cu aparitie exclusiv nocturna.
(pag. 1423)

M2310058. Care dintre urmatorii factori nu poate precipita insuficienta cardiaca? A. Anemia. B. Infectia. C. Aritmia. D. Stenoza aortica valvulara. E. Efortul fizic.
(pag. 1420)

M2310059. Care dintre urmatorii factori nu poate cauza insuficienta cardiaca cu debit crescut? A. Anemia. B. Hipertiroidismul. C. Cardiomiopatia dilatativa. D. Sarcina. E. Fistula arterio-venoasa.
(pag. 1421)

M2310060. Care dintre urmatoarele conditii poate genera o insuficienta cardiaca dreapta izolata? A. Stenoza aortica valvulara. B. Insuficienta mitrala. C. Stenoza pulmonara valvulara. D. Pericardita constrictiva. E. Miocardita.
(pag. 1422)

M2310061. Care dintre urmatoarele mecanisme adaptative neuroumorale nu se intalneste in insuficienta cardiaca? A. Activarea sistemului renina angiotensina aldosteron. B. Activarea sistemului nervos simpatic. C. Scaderea secretiei de hormon antidiuretic. D. Cresterea secretiei peptidului natriuretic atrial.

369

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

370

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. Scaderea capacitatii de eliminare a apei.


(pag. 1422)

M2310062. Legea Laplace stabileste relatia intre: A. Tensiunea intraparietala miocardica si produsul intre presiunea intraventriculara si raza ventriculului. B. Presiunea intraventriculara si produsul intre tensiunea intraparietala miocardica si raza ventriculului. C. Tensiunea intraparietala miocardica si produsul intre presiunea intraventriculara si diametrul ventriculului. D. Tensiunea intraparietala si raportul intre presiunea intraventriculara si raza ventriculului. E. Raza ventriculului si raportul intre presiunea intraventriculara si tensiunea intraparietala.
(pag. 1427)

M2310063. Digoxinemia recunoaste ca valori terapeutice obisnuite concentratiile de: A. 2 - 4 ng/ml. B. 1 - 1,5 ng/ml. C. 1 - 1,5 mg/ml. D. 2 - 4 mg/ml. E. sub 1 ng/ml.
(pag. 1429)

M2510064. Hipertrofia ventricular excentric, ca mecanism adaptator al unei solicitri hemodinamice cronice crescute, se ntlnete ntr-una din urmtoarele afeciuni: A. stenoza mitral B. stenoza aortic C. insuficiena aortic D. hipertensiunea arterial E. pericardita cronic constrictiv
(pag. 1420)

M2510065. Tahiaritmiile sunt factori precipitani ai insuficienei cardiace prin urmtorul mecanism: A. creterea presiunii n circulaia venoas sistemic B. creterea tensiunii arteriale C. reducerea perioadei de umplere ventricular D. reducerea inotropismului E. creterea volumului telediastolic ventricular
(pag. 1420)

M2510066. Care este cel mai frecvent simptom al insuficienei cardiace: A. cefaleea B. dispneea C. palpitaiile D. slbiciunea muscular E. anxietatea
(pag. 1423)

M2510067. La pacienii cu insuficien ventricular stng sever cu evoluie ndelungat, ortopneea i congestia pulmonar pot diminua ntr-una din situaiile urmtoare: A. producerea unui infarct miocardic acut al ventriculului stng B. instalarea fibrilaiei atriale C. creterea brusc a tensiunii arteriale D. apariia insuficienei ventriculului drept E. ruptura unui cordaj al valvei mitrale
(pag. 1423)

370

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

371

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2510068. n care din urmtoarele afeciuni care au condus la instalarea insuficienei cardiace ascita masiv apare mai frecvent: A. endocardita infecioas B. cardiomiopatia hipertrofic C. infarctul miocardic D. pericardita constrictiv E. hipertensiunea arterial
(pag. 1424)

M2510069. Hidrotoraxul din insuficiena cardiac prezint urmtoarele trsturi: A. face parte din criteriile majore Framingham pentru diagnosticarea insuficienei cardiace congestive B. apare mai ales cnd exist o presiune crescut att n venele sistemice ct i n cele pulmonare C. apare mai frecvent n cavitatea pleural stng dect n cea dreapt D. se nsoete de febr i frisoane E. cel mai frecvent este cu lichid hemoragic
(pag. 1424)

M2510070. La pacienii cu insuficien cardiac sever aportul zilnic de sare trebuie redus la: A. 0,5-1g B. 4-6g C. 6-10g D. 10-15g E. 20-30g
(pag. 1426)

M2510071. Care dintre urmtoarele medicamente vasodilatatoare are efect predominant la nivelul venelor: A. Captoprilul B. Hidralazina C. Minoxidilul D. Prazosinul E. Nitroglicerina
(pag. 1428)

M2510072. Antiaritmicul de elecie pentru tratamentul fibrilaiei atriale i a tahiaritmiilor ventriculare asimptomatice prelungite din insuficiena cardiac este: A. Chinidina B. Flecainida C. Propafenona D. Amiodarona E. Verapamilul
(pag. 1430)

M2510073. Ce efect al Dopaminei apare n plus la administrarea acesteia n doze mai mari (peste 10 micrograme/kg/min): A. efect inotropic pozitiv B. stimularea receptorilor specifici dopaminergici C. stimularea receptorilor beta-adrenergici D. stimularea receptorilor alfa-adrenergici E. vasodilataie renal i sistemic
(pag. 1430)

M2610074. Tabloul clinic al I. dr. Include urmtoarele semne i simptome, cu excepia:

371

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

372

Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E.

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

Hepatomegale Distensia venoas periferic Edeme periferice Dispneea paroxistic nocturn Ascita
(pag. 1422)

M2610075. Mecanismele implicate n patogeneza dispneei din IC includ urmtoarele cu excepia: A. Hipertensiune pulmonar veno capilar B. Edemul interstiial pulmonar C. Creterea complianei pulmonare D. Creterea travaliului muchilor respiratori E. Activarea receptorilor pulmonari
(pag. 1423)

M2610076. Semnele clinice relevante pentru IC includ urmtoarele, cu excepia: A. Galopul protodiastolic (zgomot IV) B. Pulsul alternant C. Pulsul paradoxal D. Distensia venelor jugulare E. Reflux hepato jugular
(pag. 1423)

M2610077. Criteriile minore " Framingham " pentru diagnosticul IC congestive nu includ: A. Edeme periferice B. Dispnee de effort C. Hepatomegalie D. Presiune venoasa crescuta > de 16 cm H2O E. Reflux hepatojugular
(pag. 1424)

M2610078. n insuficiena cardiac, mecanismul adaptativ Frank Starling intervine prin: A. Reducerea postsarcinii B. Creterea presarcinii C. Reducerea presarcinii D. Creterea postsarcinii E. Scderea volumului telediastolic
(pag. 1417)

M2610079. Tratamentul vasodilatator al IC cu inhibitori ai enzimei de conversie este recomandat n urmtoarele situaii: A. Clasele funcionale III i IV NYHA B. n insuficiena cardiac pe fond de stenoze valvulare C. Ca ultim elecie D. Toate clasele funcionale NYHA E. Numai n insuficiena cardiac de tip sistolic
(pag. 1425)

M2810080. Hepatomegalia si ascita din insuficienta cardiaca se diferentiaza de cea din ciroza hepatica prin: A. Punctia-biopsie hepatica B. Paracenteza

372

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

373

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. Serologia pentru virusuri hepatitice D. Percutie E. Cresterea presiunii venoase si prezenta refluxului hepatojugular
(pag. 1428)

M2810081. Hipertrofia ventriculara excentrica, ca mecanism adaptator al unei solicitari hemodinamice crescute, se intalneste intr-una din urmatoarele afectiuni: A. stenoza mitrala B. stenoza aortica C. insuficienta aortica D. hipertensiunea arteriala E. pericardita cronica constrictiva
(pag. 1420)

M2810082. La pacientii cu insuficienta ventriculara stanga severa cu evolutie indelungata, ortopneea si congestia pulmonara pot diminua intr-una din situatiile urmatoare: A. producerea unui infarct miocardic acut al ventriculului stang B. instalarea fibrilatiei atriale C. cresterea brusca a tensiunii arteriale D. aparitia insuficientei ventriculului drept E. ruptura unui cordaj al valvei mitrale
(pag. 1423)

M2810083. Mecanismele implicate in patogeneza dispneei din IC includ urmatoarele cu exceptia: A. Hipertensiune pulmonara veno - capilara B. Edemul interstitial pulmonar C. Cresterea compliantei pulmonare D. Cresterea travaliului muschilor respiratori E. Activarea receptorilor pulmonari
(pag. 1423)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


M1110084. Sunt cauze de insuficienta cardiaca fara modificari decelabile ale functiei miocardului: A. Miocarditele virale B. Embolia pulmonara masiva C. Criza hipertensiva acuta D. Infarctul miocardic acut E. Excesul de solutii si electroliti parenteral
(pag. 1420)

M1110085. Caracterizeaza insuficienta cardiaca acuta: A. Posibila aparitie prin necroza miocardica acuta intinsa B. Preponderenta formei diastolice de boala C. Scaderea tensiunii arteriale sistemice D. Absenta edemelor la membrele inferioare E. Asocierea cu un debit cardiac crescut
(pag. 1421)

M1110086. Criteriile majore (Framingham) pentru diagnosticul insuficientei cardiace congestive includ: A. Cardiomegalie

373

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

374

Rezidentiat 2004
B. C. D. E. Dispnee de efort Dispnee paroxistica nocturna Pleurezie Galop (Z3)
(pag. 1424)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M1110087. De electie, in tratamentul edemelor cardiace cronice moderate se indica: A. Furosemidul B. Metolazona C. Spironolactona D. Clorotiazida E. Bumetanida
(pag. 1427)

M1110088. In insuficienta cardiaca, la cresterea postsarcinii ventriculare contribuie urmatoarele influente: A. Cresterea concentratiei serice a catecolaminelor circulante B. Activarea sistemului renina-angiotensina C. Inhibarea peptidului natriuretic atrial D. Cresterea probabila a nivelului hormonului antidiuretic in ser E. Activarea sistemului nervos adrenergic
(pag. 1422, 1427)

M1110089. La un bolnav cu insuficienta cardiaca refractara care prezinta slabiciune, tensiune arteriala sistolica 75 mmHg, azotemie prerenala, natriemie 130 mEq/l pot fi utile: A. Dobutamina intravenos B. Amrinona C. Nitroprusiat de sodiu D. Amiloridul E. Inhibitorii enzimei de conversie
(pag. 1431)

M1110090. Sunt factori asociati cu un prognostic nefavorabil in insuficienta cardiaca: A. O fractie de ejectie sub 25% B. Natriemia = 145 mEq/l C. Potasemia = 2,9 mEq/l D. Absorbtia maximala de oxigen = 14 (ml/Kg)/min. E. Extrasistole ventriculare frecvente
(pag. 1432)

M1210091. Insuficienta cardiaca cu debit scazut apare secundar: A. bolii cardiace ischemice B. bolilor pericardului C. fistulei arteriovenoase D. bolii Paget E. hipertensiunii
(pag. 1421)

M1210092. Insuficienta cardiaca cu debit crescut apare la pacienti cu: A. hipertiroidism B. valvulopatii C. cardiomiopatii dilatative

374

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

375

Rezidentiat 2004
D. anemie E. sarcina
(pag. 1421)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M1210093. Folosind criteriile Framingham pentru diagnosticul insuficientei cardiace, se poate stabili diagnosticul clinic de insuficienta cardiaca in prezenta: A. dispnee paroxistica nocturna, tuse nocturna, tahicardie 120 b/min B. dilatarea venelor gatului, edeme periferice, raluri C. dispnee de efort, hepatomegalie, pleurezie D. tahicardie 120 b/min, hepatomegalie, tuse nocturna E. galop (Z3), cardiomegalie, tuse nocturna
(pag. 1424)

M1210094. Folosind criteriile Framingham pentru diagnosticul insuficientei cardiace, se poate stabili diagnosticul clinic de insuficienta cardiaca in prezenta: A. edem pulmonar acut, , cardiomegalie, hepatomegalie B. reflux hepatojugular prezent, hepatomegalie, tahicardie 120 b/min C. edeme periferice, hepatomegalie, pleurezie D. dispnee de efort, hepatomegalie, edeme periferice E. dispnee paroxistica nocturna, galop (Z3), tahicardie 120 b/min
(pag. 1424)

M1210095. Factori asociati cu un prognostic nefavorabil in insuficienta cardiaca sunt: A. fractia de ejectie mult scazuta (< 25%) B. cresterea concentratiei sanghine a sodiului ( >133 mEq/l) C. incapacitatea de a merge pe plan orizontal in pas normal 9 minute D. scaderea concentratiei sanghine a potasiului (< 3mEq/l) E. extrasistole supraventriculare frecvente la monitorizarea Holter
(pag. 1432)

M1210096. Care din urmatoarele vasodilatatoare actioneaza aproape numai la nivelul venelor: A. hidralazina B. prazosinul C. minoxidilul D. nitroglicerina E. izosorbid dinitratul
(pag. 1428)

M1210097. Pot reduce toleranta pacientilor la digitala: A. varsta tanara B. ischemia C. insuficienta renala D. hipocalcemia E. depletia de magneziu
(pag. 1429)

M1210098. Pot reduce toleranta pacientilor la digitala: A. cardioversia electrica B. hipotiroismul C. accidentul vascular cerebral D. infarctul miocardic acut E. varsta inaintata

375

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

376

Rezidentiat 2004
(pag. 1429)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M1210099. Care din urmatoarele diuretice nu trebuiesc administrate singure la pacientii cu hiperkaliemie, insuficienta renala sau hiponatremie: A. spironolactona B. triamterenul C. amiloridul D. furoseminul E. bumetanida
(pag. 1427)

M1210100. La un bolnav cu edeme cardiace cronice usoare sau moderate, fara hiperglicemie, fara hiperuricemie sau fara hipokaliemie, care sunt diureticele de electie in administrare orala: A. spironolactona administrata singura B. amiloridul administrat singur C. metolazona D. tiazidicele E. acidul etacrinic
(pag. 1427)

M1210101. In managementul disfunctiei diastolice care din urmatoarele categorii de droguri previn fibroza si promoveaza regresia fibrozei: A. inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei B. diureticele de ansa C. spironolactona D. agentii antiischemici E. restrictia de sare
(pag. 1430)

M1210102. In managementul disfunctiei ventriculare imbunatatirea relaxarii ventriculare se poate realiza prin: A. agonisti beta-adrenergici B. tratarea ischemiei C. blocanti ai canalelor de calciu (in cardiomiopatia hipertrofica) D. spironolactona E. dializa sau plasmafereza
(pag. 1430)

M1210103. Care din urmatoarele medicamente duc la cresterea concentratiei plasmatice a digitalei la pacientii digitalizati: A. chinidina B. verapamilul C. amiodarona D. propafenona E. nitroglicerina
(pag. 1429)

M1310104. La initierea tratamentului edemului pulmonar acut se aplica urmatoarele masuri: A. Intubatia orotraheala si ventilatie asistata. B. Administrarea intravenoasa repetata de morfina in doze de 2 pana la 5 mg. C. Pacientul va fi mentinut in pozitie sezanda, cu picioarele atarnand la marginea patului. D. Se va administra diuretic de ansa intravenos (furosemid, acid etacrinic, bumetanid). E. Se va administra nitroprusiat de sodiu in perfuzie intravenoasa.

376

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

377

Rezidentiat 2004
(pag. 1431)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M1310105. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la actiunea digitalei sunt adevarate: A. Are efect inotrop pozitiv, prin inhibarea ATP-azei Na/K dependente din miocard. B. Alungeste perioada refractara a nodului atrioventricular prin efect vagal, ceea ce explica reducerea frecventei ventriculare in fibrilatia si flutterul atrial. C. Creste frecventa sinusala, atat la subiectul normal cat si la cel cu insuficienta cardiaca. D. Deprima excitabilitatea miocardului ventricular. E. Induce vasoconstrictie arteriala si venoasa la subiectii normali.
(pag. 1429)

M1310106. Urmatoarele elemente se incadreaza in criteriile majore Framingham pentru diagnosticul insuficientei cardiace congestive: A. Cardiomegalia. B. Hepatomegalia. C. Galopul (zgomotul 3). D. Edemele periferice. E. Refluxul hepatojugular prezent.
(pag. 1424)

M1310107. Intre factorii care pot reduce toleranta la digitala, favorizand efecte toxice ale acesteia se includ: A. Insuficienta renala. B. Anemia. C. Hipoxia. D. Varsta avansata. E. Hipocalcemia.
(pag. 1429)

M1310108. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la icterul din insuficienta cardiaca congestiva cronica sunt corecte? A. Icterul este o manifestare tardiva a insuficientei cardiace. B. Icterul se datoreaza obstructiei mecanice intrahepatice. C. Icterul este determinat de staza hepatica cronica, prelungita. D. Profilul biochimic al icterului se caracterizeaza prin hiperbilirubinemie libera si conjugata, in contrast cu valorile normale ale transaminazelor hepatice. E. Concentratiile sanguine ale transaminazelor sunt adesea crescute.
(pag. 1424)

M1310109. Urmatoarele elemente se incadreaza in criteriile minore Framingham pentru diagnosticul insuficientei cardiace congestive: A. Presiunea venoasa crescuta (> 16 cm H2O). B. Cardiomegalia. C. Edemul pulmonar acut. D. Tahicardia ( 120 batai/minut). E. Tusea nocturna.
(pag. 1424)

M1310110. Intre cauzele insuficientei cardiace cu debit crescut se numara: A. Fistula arteriovenoasa. B. Hipotiroidismul. C. Hipertensiunea arteriala. D. Boala Paget. E. Anemia.

377

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

378

Rezidentiat 2004
(pag. 1421)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M1310111. Intre mecanismele patogenice ale insuficientei cardiace congestive se includ: A. Activarea sistemului nervos parasimpatic. B. Scaderea secretiei de peptide natriuretice atriale. C. Activarea sistemului renina angiotensina aldosteron. D. Hipersecretia de hormon antidiuretic. E. Scaderea nivelului plasmatic al noradrenalinei.
(pag. 1422)

M1310112. Interventia inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei poate modifica istoria naturala a insuficientei cardiace cronice cauzate de disfunctia sistolica a ventriculului stang, prin: A. Prevenirea sau intarzierea aparitiei tabloului clinic al insuficientei cardiace manifeste. B. Reducerea mortalitatii prin insuficienta cardiaca post infarct miocardic. C. Cresterea capacitatii de efort. D. Controlul, ameliorarea sau remisiunea simptomelor de insuficienta cardiaca. E. Cresterea prevalentei tahiaritmiilor ventriculare severe si a mortii subite.
(pag. 1428)

M1410113. Pulsus alternans se observa cel mai adesea la pacientii cu insuficienta cardiaca din: A. cardiomiopatii B. hipertensiune arteriala C. insuficienta mitrala D. fibrilatie atriala E. defect septal atrial
(pag. 1424)

M1410114. In insuficienta cardiaca ascita masiva apare cel mai frecvent la pacientii cu: A. valvulopatii tricuspidiene B. valvulopatii aortice C. valvulopatii mitrale D. valvulopatii pulmonare E. pericardita constrictiva
(pag. 1424)

M1410115. Care din urmatoarele simptome si semne reprezinta criterii majore pentru diagnosticul insuficientei cardiace: A. dispneea paroxistica nocturna B. edemele periferice C. dilatarea venelor gatului D. hepatomegalia E. dispneea de effort
(pag. 1424)

M1410116. Reactiile adverse ale diureticelor tiazidice sunt: A. acidoza metabolica B. hiperuricemia si hiperglicemia C. rash-ul cutanat D. trombocitopenii si granulocitopenii E. tusea
(pag. 1426)

378

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

379

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M1410117. Diuretice economisitoare de potasiu sunt: A. acidul etacrinic B. spironolactona C. metolazona D. amiloridul E. indapamida
(pag. 1426)

M1410118. Scaderea postsarcinii cu ajutorul diverselor vasodilatatoare determina: A. reducerea presiunii telediastolice a ventriculului stang B. scaderea consumului de oxigen C. scaderea volumului bataie si a debitului cardiac D. scaderea usoara a presiunii aortice E. cresterea presiunii capilare pulmonare
(pag. 1428)

M1410119. Care din urmatoarele vasodilatatoare actioneaza asupra patului arterial si venos: A. hidralazina B. inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei C. prazosinul D. minoxidilul E. nitroprusiatul de sodiu
(pag. 1428)

M1410120. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la digoxin sunt false: A. are un timp de injumatatire de 3 zile B. 85% este excretat prin urina C. raportul intre clearence-ul digoxinului si cel al creatininei endogene este de 0,8 D. spironolactona poate inhiba secretia tubulara de digoxin E. la pacientii cu functie renala normala se atinge un platou al concentratiei plasmatice si tisulare dupa 3 zile de administrare zinica, fara doza de incarcare
(pag. 1428)

M1410121. Care sunt factorii ce reduc toleranta la digitala: A. varsta avansata B. nfarctul miocardic acut C. cardioversia electrica D. hipermagneziemia E. hipertiroidismul
(pag. 1429)

M1410122. Printre semnele de intoxicatie digitalica se numara: A. anorexie, greata, varsaturi B. crestere in greutate C. nevralgii, delir D. vedere colorata in galben E. tulburari de ritm si de conducere
(pag. 1429)

M1410123. Care sunt cele mai eficiente amine simpatomimetice folosite in tratamentul insuficientei cardiace: A. norepinefrina

379

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

380

Rezidentiat 2004
B. C. D. E. dopamina epinefrina isoproterenolul dobutamina
(pag. 1430)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M1410124. Factori de prognostic nefavorabil in insuficienta cardiaca sunt: A. fractia de ejectie sub 25% B. cresterea concentratiei de peptid natriuretic atrial circulant C. hipernatremia D. hiperpotasemia E. extrasistole atriale frecvente la monitorizarea Holter
(pag. 1432)

M1510125. Care dintre urmatoarele masuri terapeutice se aplica in tratamentul edemului pulmonar acut secundar insuficientei ventriculare stangi: A. oxigenoterapie cu presiune pozitiva B. mentinerea pacientilor in pozitie sezanda, cu picioarele atarnand la marginea patului C. administrarea de morfina intravenos, repetat la nevoie D. administrarea de beta-blocante intravenos E. administrarea de diuretice de ansa intravenos
(pag. 1431-32)

M1510126. Redistribuirea debitului cardiac scazut ca mecanism compensator in insuficienta cardiaca are drept scop asigurarea necesarului de oxigen la urmatoarele organe vitale: A. tegument B. musculatura scheletica C. miocard D. viscere abdominale E. creier
(pag. 1422)

M1510127. In care din urmatoarele situatii patologice se poate instala o insuficienta cardiaca acuta: A. defectul septal interatrial B. infarctul miocardic acut intins C. ruptura unei valve cardiace D. cardiomiopatia dilatativa E. pericardita cronica constrictiva
(pag. 1421)

M1510128. Insuficienta cardiaca congestiva este caracterizata de o serie de mecanisme adaptative neuroumorale printre care: A. activarea sistemului nervos adrenergic B. activarea sistemului renina-angiotensina-aldosteron C. producerea de substante vasodilatatoare (bradikinina, prostaglandine) D. cresterea eliberarii de hormoni tiroidieni E. cresterea eliberarii de hormon antidiuretic
(pag. 1422)

M1510129. Care dintre urmatoarele semne clinice pot face parte din tabloul clinic al insuficientei cardiace: A. edeme declive asimetrice, predominant la nivelul membrului inferior drept B. frecatura pleurala

380

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

381

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. zgomot III sau IV la ascultatia cordului D. hepatomegalie pulsatila cu semne de hipertensiune venoasa sistemica E. ascita
(pag. 1423-24)

M1510130. Actiunea digitalicelor glicozidice la nivelul cordului prezinta unele din urmatoarele aspecte: A. efect inotropic pozitiv B. cresterea automatismului C. cresterea activitatii electrice ectopice D. cresterea vitezei de conducere a influxului E. prelungirea perioadei refractare efective a nodului atrio-ventricular
(pag. 1428-29)

M1510131. Printre efectele adverse ale administrarii diureticelor tiazidice se numara: A. hipopotasemia B. hipocalcemia C. alcaloza metabolica D. acidoza metabolica E. hipoglicemia
(pag. 1426)

M1510132. Tabloul clinic al intoxicatiei digitalice poate cuprinde urmatoarele manifestari: A. anorexie, greata si varsaturi B. oligurie C. tulburari de ritm ventriculare (extrasistolie ventriculara, tahicardie ventriculara) D. tahicardie atriala nonparoxistica cu bloc atrio-ventricular variabil E. insuficienta hepatica
(pag. 1429)

M1510133. In insuficienta cardiaca cronica severa se produce o scadere ponderala importanta mergand pana la casexie prin urmatoarele mecanisme: A. tulburarea absorbtiei intestinale datorata congestiei venelor intestinale B. dezvoltarea frecventa a neoplasmului hepatic C. anorexia, greata si varsaturile de cauza centrala produse prin intoxicatie digitalica D. cresterea ratei metabolismului datorita travaliului crescut al muschilor respiratori si cresterii necesarului de oxigen al cordului hipertrofiat E. instituirii dietei hiposodate cu un aport zilnic de sare sub 6g
(pag. 1424)

M1610134. I.C. cu debit cardiac crescut apare in urmatoarele conditii: A. Anemie B. Fistule arterio venoase C. Hipertiroidism D. Cardiomiopatii dilatative E. Boala Paget
(pag. 1421)

M1610135. Dispneea paroxistica nocturna are drept cauze: A. Reducerea intoarcerii venoase periferice B. Depresia centrului respirator in cursul somnului C. Scaderea presiunii partiale a oxigenului arterial D. Reducerea stimularii adrenergice a miocardului

381

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

382

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. Wheezing secundar bronhospasmului


(pag. 1423)

M1610136. Respiratia Cheyne Stokes din IC prezinta urmatoarele mecanisme si manifestari: A. Este o respiratie periodica sau ciclica B. Creste sensibilitatea centrului respirator la presiunea partiala a CO2 din sangele arterial C. Apare frecvent la pacientii cu AS cerebrala D. Este favorizata de alungirea timpului de circulatie plaman creier E. Perioadele de hiperventilatie si hipocapnie sunt urmate de apnee
(pag. 1423)

M1610137. Criteriile majore " Framingham " pentru diagnosticul IC congestive cuprind: A. Dispneea paroxistica nocturna B. Ralurile de staya pulmonara C. Tuse nocturna D. Pleurezie E. Galop (zgomot III)
(pag. 1424)

M1610138. Spironolactonele in terapia I.C: A. Actioneaza printr un mecanism de inhibitie competitiva a aldosteronului B. Induc o diureza bogata in sodiu C. Produc retentie de potasiu D. Actioneaza numai in prezenta concentratiilor serice crescute aldosteron E. Efectul maxim apare la 24 h de la administrare
(pag. 1427)

M1610139. Activarea neurohormonala in IC induce cresterea postsarcinii prin urmatoarele mecanisme: A. Actiunea simpatoadrenergica B. Cresterea catecolaminelor circulante C. Scaderea nivelului sanguin al hormonului antidiuretic D. Actiunea sistemului renina angiotensina - aldosteron E. Blocarea angiotensinei II
(pag. 1427)

M2210140. Insuficienta cardiaca este acea stare fiziopatologica in care: A. cordul insuficient face fata necesitatilor cu pretul unui volum diastolic anormal crescut B. cordul insuficient face fata necesitatilor cu pretul unui volum sistolic anormal crescut C. cordul insuficient face fata necesitatilor cu pretul unui volum diastolic anormal scazut D. cordul insuficient face fata necesitatilor cu pretul unui volum sistolic anormal scazut E. cordul este incapabil de a pompa sangele intr-un ritm satisfacator pentru necesitatile tisulare
(pag. 1419)

M2210141. Insuficienta cardiaca este frecvent expresia unei tulburari de contractilitate miocardica (insuficienta miocardica) si se instaleaza in urmatoarele afectiuni A. embolia pulmonara masiva B. miocarditele virale C. crizele hipertensive acute D. cardiomiopatii E. ruptura unei cuspe aortice
(pag. 1419)

382

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

383

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2210142. In care dintre afectiunile enumerate insuficienta cardiaca NU este expresia unor modificari ale functiei miocardice A. miocarditele virale B. cardiomiopatiile C. infarctul miocardic D. embolia pulmonara masiva E. ruptura unei cuspe aortice
(pag. 1420)

M2210143. Insuficienta cardiaca prin insuficienta miocardica poate rezulta si ca urmare a unor anomalii extramiocardice cum sunt A. cardiomiopatiile B. infarctul miocardic C. anomaliile valvulare D. crizele hipertensive acute E. embolia pulmonara masiva
(pag. 1420)

M2210144. Sindrom clinic de insuficienta cardiaca instalat in urma unei solicitari mecanice bruste a unui cord normal care depaseste capacitatea miocardului se intampla in: A. ateroscleroza coronariana B. stenoza mitrala C. ruptura unei cuspe aortice D. embolia pulmonara masiva E. criza hipertensiva acuta
(pag. 1420)

M2210145. Inauficienta cardiaca rezultata in conditiile unei functii miocardice normale NU este caracteristica: A. miocarditelor virale B. anomaliilor valvulare cu suprasolicitare hemodinamica de lunga durata C. cardiomiopatiilor D. pericarditelor constrictive fara interesarea miocardului E. fibrozei endocardice
(pag. 1420)

M2210146. Afectiuni cronice care evolueaza cu insuficienta cardiaca cu functie miocardica normala, in care se produce o reducere a umplerii ventriculare datorata unei anomalii mecanice sunt: A. embolia pulmonara masiva B. criza hipertensiva din feocromocitom C. stenoza mitrala D. stenoza tricuspidiana E. pericardita constrictiva fara interesarea miocardului
(pag. 1420)

M2210147. Afectiunile in care insuficienta cardiaca are ca substrat fiziopatologic asocierea intre alterarea functiei miocardului si anomaliile mecanice sunt: A. bolile cardiace congenitale B. crizele hipertensive acute C. ruptura unei cuspe aortice D. valvulopatiile E. miocarditele virale
(pag. 1420)

383

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

384

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2210148. In care dintre afectiunile enumerate substratul fiziopatologic al insuficientei cardiace NU este asocierea intre o anomalie mecanica cu alterarea functiei miocadrului: A. defectul de sept interventricular B. pericardita constrictiva cu interesarea miocardului C. miocardita virala D. cardiomiopatia alcoolica E. infarctul miocardic acut
(pag. 1420)

M2210149. Anomaliile extramiocardice care evolueaza clinic cu insuficienta cardiaca al carei substrat fiziopatologic este insuficienta miocardica sunt: A. ateroscleroza coronariana care duce la ischemie si infarct B. miocardita virala C. cardiomiopatia dilatativa D. cardiopatiile valvulare E. criza hipertensiva din feocromocitom
(pag. 1420)

M2210150. Insuficienta cardiaca NU se defineste prin: A. incapacitatea cordului de a pompa sangele intr-un ritm satisfacator necesitatilor tisulare B. retentia anormala de sare si apa (starea congestiva) in care nu sunt tulburari ale functiei cardiace C. existenta unui debit cardiac inadecvat de cauza noncardiaca D. capacitatea cordului insuficient de a face fata necesitatilor cu pretul unui volum diastolic anormal crescut E. tulburarea frecventa a contractilitatii miocardului
(pag. 1419)

M2210151. Hipertrofia ventriculara de tip excentric se caracterizeaza prin: A. dilatarea cavitatii ventriculare B. cresterea masei musculare C. mentinerea diametrului cavitatii ventriculare D. mentinerea relativ constanta a raportului dintre grosimea peretelui si diametrul cavitatii ventriculare E. cresterea rportului dintre grosimea peretelui si diametrul cavitatii ventriculare
(pag. 1420)

M2210152. Hipertrofia ventriculara de tip excentric se produce in: A. insuficienta aortica B. insuficienta mitrala C. stenoza aortica valvulara D. solicitarile de volum E. hipertensiunea arteriala netratata
(pag. 1420)

M2210153. Hipertrofia ventriculara de tip concentric se produce in: A. solicitarile cronice de presiune B. solicitarile cronice de volum C. stenoza aortica valvulara D. insuficienta aortica E. hipertensiunea arteriala netratata
(pag. 1420)

M2210154. Care dintre afectiunile enumerate pot constitui factori precipitanti a unei decompensari cardiace la bolnavi cu afectiune cardiaca anterior compensata:

384

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

385

Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E. artroza generalizata primitiva pneumonia pneumococica spondilita anchilozanta fibrilatia atriala paroxistica transfuziile de sange
(pag. 1420)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2210155. Care dintre bolile de mai jos NU reprezinta factori precipitanti ai insuficientei cardiace la bolnavi cu afectiune cardiaca anterior compensata A. gonartroza decompensata algic si functional B. endocardita infectioasa C. pneumonia interstitiala (atipica) D. aportul alimentar suplimentar in cadmiu E. emotiile excesive
(pag. 1420)

M2210156. Insufieienta cardiaca poate fi precipitata la bolnavi cu afectiune cardiaca anterior compensata de catre: A. mediul exagerat de calduros B. cresterea brusca a valorilor tensiunii arteriale C. atacul acut de artrita gutoasa D. bradiaritmiile severe E. colica biliara
(pag. 1420)

M2210157. Endocardita infectioasa precipita insuficienta cardiaca prin: A. disectia aortei B. lezarea suplimentara a valvelor C. anemie D. poliglobulie E. febra
(pag. 1420)

M2210158. Insuficienta cardiaca de tip sistolic se caracterizeaza prin: A. incapacitatea ventriculului de a se relaxa normal B. incapacitatea ventriculului de a se contracta normal C. incapacitatea ventriculului de a se umple normal D. incapacitatea ventriculului de a ejecta o cantitate suficienta de sange E. prezenta unui debit cardiac scazut
(pag. 1421)

M2210159. NU caracterizeaza insuficienta cardiaca de tip sistolic: A. simptomele legate de hipoperfuzie B. debitul cardiac crescut C. debitul cardiac scazut D. incapacitatea ventriculului de a se relaxa normal E. incapacitatea ventriculului de a se contracta normal
(pag. 1421)

M2210160. Inauficienta cardiaca de tip diastolic se caracterizeaza prin: A. incapacitatea ventriculului de a se contracta normal B. incapacitatea ventriculului de a ejecta o cantitate suficienta de sange

385

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

386

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. incapacitatea ventriculului de a se relaxa normal D. incapacitatea ventriculului de a se umple normal E. cresterea presiunii de umplere
(pag. 1421)

M2210161. NU sunt caracteristice insuficientei cardiace de tip diastolic: A. ccaderea debitului cardiac B. cresterea presiunii de umplere C. deficitul de relaxare normala a ventriculului D. deficitul de umplere normala a ventriculului E. incapacitatea ventriculului de a se contracta normal
(pag. 1421)

M2210162. Inauficienta cardiaca de tip diastolic poate fi produsa de: A. cresterea rezistentei la umplerea ventriculara B. incapacitatea ventriculului de a ejecta o cantitate suficienta de sange C. scaderea capacitatii diastolice a ventriculului D. tulburarea procesului de relaxare ventriculara E. fibroza si infiltrarea miocardului
(pag. 1421)

M2210163. Cauze de insuficienta cardiaca de tip diastolic produsa prin cresterea rezistentei la umplerea ventriculara precum si scaderea capacitatii diastolice a ventriculului sunt: A. pericardita constrictiva B. cardiopatia ischemica cu fibrilatie atriala permanenta C. cardiomiopatia restrictiva D. cardiomiopatia hipertrofica E. infarctul miocardic acut
(pag. 1421)

M2210164. In care dintre afectiunile enumerate mai jos insuficienta cardiaca este cu debit scazut: A. boala Paget B. spondilita anchilozanta C. cardiopatia hipertensiva D. cardiopatia ischemica E. stenoza mitrala
(pag. 1421)

M2210165. Insuficienta cardiaca cu debit crescut se intilneste la bolnavii cu: A. fistule arteriovenoase B. disectie de aorta C. boala Addison D. hipertiroidism E. boala Paget
(pag. 1421)

M2210166. In care dintre afectiunile de mai jos insuficienta cardiaca NU este cu debit crescut: A. pericardita bacilara B. insuficienta aortica C. anemia pernicioasa D. hipertiroidismul E. cardiomiopatia dilatativa

386

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

387

Rezidentiat 2004
(pag. 1421)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2210167. In care dintre afectiunile de mai jos insuficienta cardiaca NU este cu debit scazut: A. boala beri-beri B. cardiomiopatia dilatativa alcoolica C. cardiopatia hipertensiva D. anemie E. hipertiroidism
(pag. 1421)

M2210168. Situatiile care determina insuficienta cardiaca acuta sunt instalarea brusca a: A. infarctului miocardic acut, intins B. rupturii unei valve C. stenozei aortice D. cardiomiopatiei ischemice cronice, dilatative E. stenozei mitrale
(pag. 1421)

M2210169. Manifestarile clinice caracteristice insuficientei cardiace stangi sunt: A. hepatomegalia de staza B. dispneea cu ortopneea C. edemele periferice D. dispneea paroxistica nocturna E. distensia venoasa sistemica
(pag. 1422)

M2210170. In insuficienta cardiaca dreapta sunt mult mai evidente: A. dispneea paroxistica nocturna B. hepatomegalia de staza C. semnele de distensie venoasa sistemica D. dispneea cu ortopnee E. edemele periferice
(pag. 1422)

M2210171. In insuficienta cardiaca dreapta din stenoza valvulara pulmonara sunt mai putin obisnuite: A. edemele periferice B. hepatomegalia de staza C. ortopneea D. dispneea paroxistica nocturna E. semnele date de distensia venoasa sistemica
(pag. 1422)

M2210172. In insuficienta vantriculata stanga din stenoza aortica sunt mai putin obisnuite A. dispneea paroxistica nocturna B. ortopneea secundara congestiei plamanilor C. distensia venoasa sistemica D. edemul in pelerina E. edemul scrotal
(pag. 1422)

M2210173. Enumerati cauze de insuficienta cardiaca predominant stanga: A. stenoza valvulara pulmonara

387

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

388

Rezidentiat 2004
B. C. D. E.

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

hipertensiunea arteriala paroxistica din feocromocitom tromboembolismul pulmonar si hipertensiunea pulmonara secundara infarctul miocardic stenoza aortica
(pag. 1422)

M2210174. Care dintre bolile de mai jos nu determina insuficienta cardiaca predominant dreapta: A. tromboembolismul pulmonar B. fibrilatia atriala paroxistica C. stenoza aortica D. stenoza valvulara pulmonara E. infarctul miocardic acut
(pag. 1422)

M2210175. In care situatii se instaleaza manifesari clinice de insuficienta cardiaca dreapta, chiar daca solicitarea hemodinamica anormala initiala a fost a ventriculului stang: A. hipertensiune arteriala paroxistica B. hipertensiune arteriala sistemica de lunga durata C. cardiopatie ischemica cu infarct miocrdic vechi D. cardiopatie ischemica cu fibrilatie atriala permanenta E. infarct miocardic acut, intins
(pag. 1422)

M2210176. Mecanismele insuficientei cardiace retrograde sunt: A. cresterea presiunii la nivelul atriului drept B. dilatarea ventriculului drept C. cresterea presiunii in sistemul venos situat in spatele ventriculului insuficient D. scaderea debitului sanguin in sistemul arterial E. activarea sistemului renina-angiotensina-aldosteron
(pag. 1422)

M2210177. Mecanismele insuficientei cardiace anterograde sunt: A. scaderea debitului sanguin in sistemul arterial B. cresterea presiunii in sistemul venos din spatele ventriculului insuficient C. scaderea perfuziei renale si retentia hidrosalina secundara D. cresterea reabsorbtiei excesive de sodiu in tubul contort proximal E. cresterea presiunii sistemice venoase si capilare
(pag. 1422)

M2210178. In insuficienta cardiaca anterograda retentia de apa si sodiu NU este consecinta: A. cresterii presiunii sistemice venoase B. scaderii perfuziei renale C. cresterii presiunii sistemice capilare D. activarii sistemului renina-angiotensina-aldosteron si resorbtiei tubulare distale crescute a sodiului E. resorbtiei excesive de sodiu in tubul contort proximal
(pag. 1422)

M2210179. In insuficienta cardiaca retrograda retentia de apa si sare NU survine ca urmare a: A. cresterii presiunii sistemice venoase B. cresterii presiunii sistemice capilare C. scaderii perfuziei renale D. reabsorbtiei excesive de sodiu in tubul contort proximal

388

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

389

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. reabsorbtiei tubulare distale crescute a sodiului


(pag. 1422)

M2210180. Care sunt formele de insuficienta cardiaca instalate in infarctul miocardic acut intins cu soc: A. insuficienta cardiaca retrograda B. insuficienta cardiaca cu debit crescut C. insuficienta cardiaca retrograda si anterograda D. insuficienta cardiaca anterograda E. insuficienta cardiaca acuta
(pag. 1422)

M2210181. Redistributia debitului cardiac, mecanism compensator in insuficienta cardiaca cu debit scazut vizeaza: A. musculatura B. creierul C. rinichiul D. miocardul E. tegumentul
(pag. 1422)

M2210182. Redistributia debitului cardiac intr-o insuficienta cardiaca cu debit scazut poate fi responsabila de urmatoarele manifestari clinice: A. retentia hidrosalina si instalarea edemelor B. subfebrilitatea C. roseata si caldura tegumentelor D. oboseala musculara E. greata secundara insuficientei renale
(pag. 1422)

M2210183. Mecanismele neuroumorale adaptative din insuficienta cardiaca implica: A. scaderea eliberarii hormonului antidiuretic B. cresterea concentratiei circulante a angiotensinei II C. cresterea eliberarii hormonului antidiuretic D. scaderea concentratiei aldosteronului E. cresterea concentratiei de norepinefrina
(pag. 1422)

M2210184. Mecanismele adaptative neuroumorale din insuficienta cardiaca congestiva determina: A. scaderea rezistentei vasculare sistemice B. retinerea potasiului si magneziului C. cresterea rezistentei vasculare sistemice D. retentia hidrosalina E. eliminarea potasiului
(pag. 1422)

M2210185. Retentia hidrosalina si edemele masive instalate la bolnavii cu cardiopatie ischemica sunt consecinta: A. redistributiei debitului cardiac B. cresterii presiunii venoase sistemice C. reducerii perfuziei renale D. cresterii concentratiei de aldosteron E. scaderii concentratiei de renina-angiotensina

389

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

390

Rezidentiat 2004
(pag. 1422)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2210186. Bolnavii cu insuficienta cardiaca cronica congestiva netratati prezinta, indiferent de mecanismele implicate in retentia hidrosalina: A. scaderea fluidului interstitial B. cresterea volumului sanguin total C. cresterea cantitatii de sodiu din organism D. cresterea cantitatii de potasiu din organism E. cresterea fluidului interstitial
(pag. 1423)

M2210187. Ortopneea, ca expresie a insuficientei cardiace apare datorita: A. redsistributiei debitului cardiac la nivelul creierului B. cresterii presiunii hidrostatice in capilarul pulmonar C. redistributiei sangelui de la nivelul abdomenului si membrelor inferioare spre torace D. ascensionarii diafragmului in clinostatism E. redistribuirii sangelui in miocard
(pag. 1423)

M2210188. Dispneea paroxistica (nocturna) se caracterizeaza prin: A. crize severe de dispnee persistenta in pozitie sezanda B. dispnee legata de decubit care dispare in pozitie sezanda C. tuse si wheezing persistente in pozitie sezanda D. tuse nocturna in clinostatism ameliorata de pozitia sezanda E. stare de anxietate
(pag. 1423)

M2210189. Care dintre formele de dispnee enumerate NU apartin insuficientei cardiace: A. respiratia apneustica B. respiratia Cheyne-Stokes C. ortopneea D. respiratia Kussmaul E. dispneea paroxistica nocturna
(pag. 1423)

M2210190. Care dintre simptomele de mai jos sunt nespecifice insuficientei cardiace: A. dispneea de effort B. dispneea de repaus C. anorexia si greata D. senzatia de plenitudine abdominala E. oboseala, slabiciunea
(pag. 1423)

M2210191. NU apartin insuficientei cardiace urmatoarele manifestari clinice: A. confuzia mentala B. insomnia C. nicturia D. artrita E. expectoratia muco-purulenta
(pag. 1423)

M2210192. Semnele obiective care releva cresterea presiunii venoase sistemice la bolnavii cu insuficienta cardiaca sunt:

390

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

391

Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E.

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

distensia venelor jugulare diminuarea pulsului periferic cresterea tensiunii arteriale diastolice pozitivarea refluxului hepatojugular bradicardia sinusala
(pag. 1423)

M2210193. Caracterele semiologice ale edemelor cardiace sunt: A. simetria la membrele inferioare B. dispozitia frecvent decliva C. asimetria la membrele inferioare D. dispozitia frecvent proximala E. predilectia pentru brate si fata
(pag. 1424)

M2210194. Hidrotoraxul din insuficienta cardiaca congestiva este prezent: A. mai frecvent in cavitatea pleurala dreapta B. mai frecvent in cavitatea pleurala stanga C. mai frecvent cand exista o presiune crescuta in ambele sisteme venoase (in venele sistemice si in venele pulmonare) D. mai frecvent cand exista o hipertensiune arteriala sistemica E. mai frecvent in blocul atrio-ventricular complet
(pag. 1424)

M2210195. In insuficienta cardiaca ascita masiva este intilnita cel mai frecvent la bolnavii cu: A. valvulopatii tricuspidiene B. pericardita constrictiva C. cardiopatie ischemica D. cardiopatie hipertensiva E. valvulopatii mitrale
(pag. 1424)

M2210196. Substratul fiziopatologic al icterului instalat tardiv in evolutia insuficientei cardiace congestive este: A. staza hepatica prelungita B. alterarea functionala hepatica C. hipoxia hepatocitului D. hipertrofia lobulara centrala E. atrofia lobulara centrala
(pag. 1424)

M2210197. Cauzele casexiei cardiace din insuficienta cardiaca cronica severa sunt: A. cresterea ratei metabolismului B. scaderea concentratiei sanguine a factorului de necroza tumorala C. tulburarea absorbtiei intestinale datorata congestiei venelor intestinale D. cresterea concentratiei sanguine a factorului de necroza tumorala E. scaderea ratei metabolismului
(pag. 1424)

M2210198. Semnele urinare din insuficienta cardiaca cronica congestiva sunt: A. nicturia B. poliuria

391

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

392

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. oliguria D. albuminuria E. concentratia urinara scazuta de sodiu


(pag. 1424)

M2210199. Semnele radiologice din insuficienta cardiaca sunt: A. distensia venelor pulmonare B. distensia arterelor pulmonare C. redistributia spre baze a circulatiei venoase pulmonare D. redistributia spre varfuri a circulatiei venoase pulmonare E. prezenta lichidului pleural
(pag. 1424)

M2210200. Care dintre criteriile Framingham de mai jos NU sunt majore pentru diagnosticarea insuficientei cardiace congestive: A. dispneea de effort B. dispneea paroxistica nocturna C. tusea nocrturna D. edemele periferice E. prezenta refluxului hepatojugular
(pag. 1424)

M2210201. Criteriile majore (Framingham) pentru diagnosticarea insuficientei cardiace congestive sunt: A. cresterea presiunii venoase peste 16 cm H2O B. presiune venoasa crescuta peste 8 cm H2O C. edemul pulmonar acut D. hepatomegalia E. tahicardia > sau = 120 batai/min
(pag. 1424)

M2210202. Criteriile minore (Framingham) pentru diagnosticarea insuficientei cardiace congestive sunt: A. edemele periferice B. dilatarea venelor gatului C. hepatomegalia D. ralurile crepitante E. tahicardia > sau = 120 batai/min
(pag. 1424)

M2210203. Clasele de medicamente utile in tratamentul insuficientei cardiace congestive cronice sunt: A. blocantele canalelor de calciu B. metilxantinele C. glicozizii digitalici D. inhibitorii enzimei de conversie E. diureticele
(pag. 1425)

M2210204. Reducerea lucrului mecanic al inimii la bolnavii cu insuficienta cardiaca congestiva se obtine prin: A. reducerea activitatii fizice B. administrarea metilxantinelor C. administrarea vasodilatatoarelor

392

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

393

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. scaderea ponderala la obezi E. odihna intermitenta in timpul zilei


(pag. 1425)

M2210205. Controlul excesului de fluide la bolnavii cu insuficienta cardiaca se obtine prin: A. reducerea capitalului de sodiu al organismului B. reducerea capitalului de potasiu al organismului C. cresterea excretiei urinare a sodiului D. reducerea sodiului din alimentatie E. reducerea aportului de potasiu din alimentatie
(pag. 1425)

M2210206. Regimul alimentar hiposodat recomandat in insuficienta cardiaca presupune: A. excluderea alimentelor cu continut mare de sare B. adaugarea de sare in alimente in timpul meselor C. evitarea adausului de sare in timpul prepararii alimentelor D. reducerea aportului zilnic de sare din alimentatie la 6-10 grame clorura de sodiu E. evitarea adaugarii de sare in alimente in timpul meselor
(pag. 1426)

M2210207. Mecanismele de actiune ale diureticelor de ,,ansa" constau in: A. inhibitia reversibila a reabsorbtiei de sodiu in portiunea ascendenta a ansei Henle B. inhibitia competitiva a aldosteronului in jumatatea distala a tubului contort C. inhibitia reversibila a reabsorbtiei potasiului in portiunea ascendenta a ansei Henle D. inhibitia reversibila a reabsorbtiei clorului in portiunea ascendenta a ansei Henle E. retentia de potasiu
(pag. 1426)

M2210208. Contraindicatiile tratamentului cu antagonisti ai aldosteronului sunt: A. insuficienta cardiaca B. insuficienta renala C. hiponatriemia D. hipernatremia E. hiperkalemia
(pag. 1427)

M2210209. Care dintre vasodilatatoarele enumerate utilizate in tratamentul insuficientei cardiace actioneaza aproape numai la nivelul venelor: A. prazosinul B. hidralazina C. minoxidilul D. nitroglicerina E. isosorbiddinitratul
(pag. 1428)

M2210210. Categoriile de bolnavi predispusi la intoxicatie digitalica sunt: A. varstnicii B. hipopotasemicii C. hipoxicii D. hipercalcemicii E. hipertiroidienii
(pag. 1429)

393

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

394

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2210211. Riscul de intoxicatie digitalica creste la pacientii tratati cu: A. amiodarona B. spironolactona C. propafenona D. miofilin E. verapamil
(pag. 1429)

M2210212. Care sunt aminele simpaticomimetice cele mai eficiente in tratamentul insuficientei cardiace refractare cu o componenta reversibila: A. isoprenalina B. milrinona C. amrinona D. dopamina E. dobutamina
(pag. 1430)

M2210213. Tratamentul hiponatriemiei, manifestare tardiva a insuficientei cardiace refractare se face cu: A. diuretice de ansa in doze mari B. simpaticomimetice (dopamina si dobutamina) C. tiazidice D. restrictia ingestiei de apa E. intreruperea temporara a tratamentului cu diuretice
(pag. 1431)

M2210214. Morfina administrata in edemul pulmonar acut determina: A. reducerea vasoconstrictiei adrenergice arteriolare B. reducerea vasoconstrictiei adrenergice venoase C. reducerea anxietatii D. cresterea vasoconstrictiei capilarelor pulmonare E. cresterea vasoconstrictiei adrenergice venoase
(pag. 1431)

M2210215. Care sunt masurile de urgenta in edemul pulmonar acut: A. pozitia clinostatica B. administrarea de oxigen 100% C. administrarea intravenoasa repetata de morfina D. administrarea intravenoasa repetata de naloxon E. administrarea intravenoasa de furosemid
(pag. 1431)

M2210216. Factori de prognostic nefavorabili in insuficienta cardiaca: A. fractia de ejectie de aproximativ 50% B. concentratia sanguina a sodiului mai mica de 133 mEq/l C. fractia de ejectie mai mica de 25% D. extrasistolele supraventriculare frecvente la monitorizarea Holter E. concentratia sanguina a potasiului mai mica de 3 mEq/l
(pag. 1432)

M2310217. Intre criteriile Framingham majore pentru diagnosticul insuficientei cardiace sunt incluse: A. Tusea nocturna.

394

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

395

Rezidentiat 2004
B. C. D. E.

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

Dispneea paroxistica nocturna. Dispneea de efort. Edemul pulmonar acut. Presiunea venoasa crescuta (peste 16 cm H2O).
(pag. 1424)

M2310218. Care din masurile de mai jos diminua riscul de embolie pulmonara in insuficienta cardiaca congestiva? A. Repausul absolut la pat. B. Miscarile active ale membrelor inferioare. C. Tratamentul anticoagulant. D. Administrarea de diuretice. E. Ciorapii elastici.
(pag. 1425)

M2310219. Indicati care din urmatorii factori sunt asociati cu un prognostic nefavorabil al insuficientei cardiace: A. Cresterea absorbtiei maximale de oxigen. B. Fractia de ejectie mult scazuta (sub 25 %). C. Scaderea concentratiei sanguine a potasiului (sub 4,5 mEq/l). D. Scaderea concentratiei de norepinefrina. E. Extrasistole ventriculare frecvente la monitorizarea Holter.
(pag. 1432)

M2310220. Tratamentul hiponatremiei din insuficienta cardiaca refractara presupune urmatoarele masuri: A. Ameliorarea statusului cardiovascular, in masura posibilului. B. Cresterea dozelor de diuretice de ansa. C. Intreruperea temporara a terapiei cu diuretice. D. O ingestie marita de apa. E. Administrarea de solutii saline hipertone.
(pag. 1431)

M2310221. Glicozidele digitalice produc: A. Cuplarea excitatiei cu contractia la nivelul membranei si intracelular. B. Inhibarea transportului de calciu prin membrana fibrelor miocardice. C. Cresterea continutului de calciu din miocite. D. Scaderea automatismului ventricular. E. Prelungirea perioadei refractare efective a nodului atrioventricular.
(pag. 1429)

M2310222. Toleranta pacientilor la digitala, cu risc de efecte toxice, poate fi redusa de: A. Varsta inaintata. B. Hipoxie. C. Insuficienta renala. D. Hipocalcemie. E. Hipermagnezemie
(pag. 1429)

M2310223. Managementul disfunctiei diastolice miocardice presupune: A. Restabilirea contractiei atriale si mentinerea sincroniei atrio-ventriculare. B. Ameliorarea ischemiei miocardice. C. Imbunatatirea relaxarii ventriculare.

395

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

396

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. Stimularea simpatoadrenergica cu dopamina. E. Corectarea bradiaritmiilor prin implantare de pacemakeri.


(pag. 1430)

M2310224. In intoxicatia digitalica, administrarea de potasiu: A. Este tratamentul de electie al blocului atrioventricular total. B. Se face numai pe cale orala. C. Se asociaza cu intreruperea tratamentului digitalic. D. Este contraindicata la pacientii cu insuficienta renala acuta si hiperpotasemie. E. Este obligatorie, indiferent de valorile potasemiei.
(pag. 1429)

M2310225. Blocarea terapeutica a sistemului renina angiotensina aldosteron se obtine cu ajutorul urmatoarelor medicamente: A. Digoxin. B. Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei. C. Diuretice de ansa. D. Blocante ale receptorilor angiotensinei II. E. Antagonisti ai aldosteronului.
(pag. 1419)

M2310226. Prototipul insuficientei cardiace acute este reprezentat de un pacient care, plecand de la o stare generala buna, dezvolta: A. Un infarct miocardic intins. B. O ruptura a unei valve. C. O cardiomiopatie dilatativa. D. O stenoza aortica valvulara. E. O cardiomiopatie restrictiva.
(pag. 1421)

M2310227. Care dintre organele corpului, enumerate mai jos, primesc, in cazul insuficientei cardiace, un flux sanguin in mod preferential, prin redistributia debitului cardiac? A. Rinichiul. B. Tegumentele. C. Creierul. D. Musculatura scheletica. E. Miocardul.
(pag. 1422)

M2310228. Mecanismele adaptative neuroumorale din insuficienta cardiaca pot genera urmatoarele consecinte: A. Retentia hidrosalina. B. Eliminarea sodiului. C. Eliminarea potasiului. D. Cresterea rezistentei vasculare periferice. E. Scaderea presiunii venoase sistemice.
(pag. 1422)

M2310229. Casexia din insuficienta cardiaca cronica severa se produce prin: A. Cresterea ratei catabolismului. B. Tulburarea absorbtiei intestinale. C. Tulburari metabolice si hidroelectrolitice secundare administrarii cronice de diuretice. D. Cresterea nivelului plasmatic al factorului de necroza tumorala.

396

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

397

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. Scaderea sintezei proteinelor si pierderea de proteine prin urina.


(pag. 1424)

M2510230. Factorii precipitani ai insuficienei cardiace sunt: A. scderea aportului alimentar de sodiu B. infeciile C. anemia D. aritmiile E. transfuziile de snge
(pag. 1420)

M2510231. n care din urmtoarele afeciuni se poate instala o insuficien cardiac acut: A. defectul septal interatrial B. ruptura unei valve cardiace C. cardiomiopatia dilatativ D. infarctul miocardic acut ntins E. pericardita cronic constrictiv
(pag. 1421)

M2510232. Redistribuirea debitului cardiac sczut ca mecanism compensator n insuficiena cardiac asigur un aport de oxigen normal sau aproape normal la urmtoarele organe: A. creier B. viscere abdominale C. miocard D. musculatur scheletic E. tegument
(pag. 1422)

M2510233. Insuficiena cardiac congestiv este caracterizat de o serie de mecanisme adaptative neuroumorale printre care: A. activarea sistemului nervos adrenergic B. activarea sistemului renin-angiotensin-aldosteron C. producerea de substane vasodilatatoare (bradikinin, prostaglandine) D. creterea eliberrii de hormoni tiroidieni E. creterea eliberrii de hormon antidiuretic
(pag. 1422)

M2510234. Edemele periferice, hepatomegalia de staz i distensia venoas sistemic pot apare tardiv in insuficiena cardiac determinat de o valvulopatie aortic veche datorit urmtoarelor mecanisme: A. instalrii hipertensiunii pulmonare B. creterii gradientului arterio-venos al oxigenului C. creterii rezistenei de umplere ventricular D. modificrilor biochimice (depleia de norepinefrin i alterarea activitii ATP-azei miozinei) E. reteniei de ap i sare
(pag. 1422)

M2510235. Edemul pulmonar acut ca manifestare clinic a insuficienei cardiace prezint urmtoarele semne i simptome: A. febr B. junghi toracic C. dispnee intens D. expectoraie purulent E. raluri n ambele cmpuri pulmonare

397

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

398

Rezidentiat 2004
(pag. 1423-24)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2510236. n evoluia insuficienei cardiace pot apare urmtoarele semne i simptome: A. febra B. zgomotul III sau IV la ascultaia cordului C. hepatomegalia de staz D. ascita E. icterul
(pag. 1423-24)

M2510237. Icterul, ca semn ce apare n evoluia insuficienei cardiace, are urmtoarele caracteristici: A. apare precoce n evoluia insuficienei cardiace B. este secundar stazei hepatice prelungite C. se datoreaz creterii numai a nivelului sanguin al bilirubinei directe D. se datoreaz creterii nivelului sanguin att al bilirubinei directe ct i indirecte E. se nsoete adesea i de creteri ale nivelului sanguin al transaminazelor
(pag. 1424)

M2510238. Caexia care poate apare n evoluia insuficienei cardiace cronice se datoreaz urmtoarelor mecanisme: A. creterea ratei metabolismului datorit travaliului crescut al muchilor respiratori i creterii necesarului de oxigen al cordului hipertrofiat B. tulburarea absorbiei intestinale datorat congestiei venelor intestinale C. anorexia, greaa i vrsturile de cauz central produse prin intoxicaie digitalic D. diminuarea producerii de acid clorhidric datorit instalrii unei atrofii gastrice E. creterea concentraiei sanguine a factorului de necroz tumoral
(pag. 1424)

M2510239. Controlul strii de insuficien cardiac are urmtoarele obiective: A. reducerea presarcinii B. creterea postsarcinii C. controlul reteniei excesive de ap i sare D. creterea contractilitii miocardului E. creterea excitabilitii miocardului
(pag. 1425)

M2510240. Reducerea lucrului mecanic al inimii ca i obiectiv al tratamentului insuficienei cardiace se poate realiza prin: A. reducerea activitii fizice i repausul B. scderea ponderal la pacienii obezi C. sedarea uoar a pacienilor D. administrarea de amiodaron E. administrarea de vasodilatatoare
(pag. 1425)

M2510241. Printre efectele adverse ale administrrii diureticelor tiazidice se numr: A. hipopotasemia B. hipocalcemia C. alcaloza metabolic D. acidoza metabolic E. hipoglicemia
(pag. 1426)

398

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

399

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2510242. Tabloul clinic al intoxicaiei digitalice poate cuprinde urmtoarele manifestri: A. anorexie, grea i vrsturi B. vedere colorat n galben C. oligurie D. tulburri de ritm ventriculare (extrasisolie ventricular, tahicardie ventricular) E. tahicardie atrial nonparoxistic cu bloc atrio-ventricular variabil
(pag. 1429)

M2510243. Creterea contractilitii miocardice n controlul insuficienei cardiace se poate realiza cu urmtoarele medicamente: A. Digoxinul B. Dopamina i Dobutamina C. Procainida i Flecainida D. Amrinona i Milrinona E. Losartanul
(pag. 1428-30)

M2510244. Tratamentul edemului pulmonar acut secundar insuficienei ventriculare stngi necesit urmtoarele msuri terapeutice: A. oxigenoterapie cu presiune pozitiv B. meninerea pacienilor n poziie eznd, cu picioarele atrnnd la marginea patului C. administrarea de morfin intravenos, repetat la nevoie D. administrarea de beta-blocante intravenos E. administrarea de diuretice de ans intravenos
(pag. 1431)

M2510245. Aciunea digitalicelor glicozidice la nivelul cordului prezint unele din urmtoarele aspecte: A. efect inotropic pozitiv B. creterea automatismului C. creterea activitii electrice ectopice D. creterea vitezei de conducere a influxului E. prelungirea perioadei refractare efective a nodului atrio-ventricular
(pag. 1428-29)

M2510246. Factorii asociai cu un prognostic nefavorabil n insuficiena cardiac sunt: A. fracie de ejecie mult sczut (<25%) B. extrasistole ventriculare frecvente la monitorizarea Holter C. creterea concentraiei sanguine a sodiului (>145mEq/l) D. scderea concentraiei sanguine a potasiului (<3mEq/l) E. scderea peptidului atrial natriuretic circulant
(pag. 1432)

M2510247. Administrarea de morfin intravenos n tratamentul edemului pulmonar acut cardiogen are urmtoarele efecte: A. inotropic pozitiv B. scade vasoconstricia adrenergic asupra patului venos C. stimuleaz centrul respirator D. crete excreia de sodiu E. reduce axietatea
(pag. 1431)

M2510248. n tratamentul insuficienei cardiace refractare pot fi utile: A. Nitroprusiatul de sodiu

399

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

400

Rezidentiat 2004
B. C. D. E. Tosilatul de bretiliu Dobutamina Amrinona Metoprololul
(pag. 1431)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2510249. Pacienii cu insuficien cardiac i urmtorii factori de risc adiionali ar trebuii s primeasc tratament anticoagulant: A. hipertensiune arterial B. fibrilaie atrial C. tromboz venoas D. embolie pulmonar sau sistemic E. infecii pulmonare
(pag. 1430)

M2610250. I.C. cu debit cardiac crescut apare n urmtoarele condiii: A. Cardiomiopatii restrictive B. Fistule arterio venoase C. Hipertiroidism D. Cardiomiopatii dilatative E. Boala Paget
(pag. 1421)

M2610251. Dispneea paroxistic nocturn are drept cauze: A. Creterea ntoarcerii venoase periferice B. Depresia centrului respirator n cursul somnului C. Creterea presiunii pariale a oxigenului arterial D. Reducerea stimulrii adrenergice a miocardului E. Wheezing secundar bronhospasmului
(pag. 1423)

M2610252. Respiraia Cheyne Stokes din IC prezint urmtoarele mecanisme i manifestri: A. Este o respiraie periodic sau ciclic B. Crete sensibilitatea centrului respirator la presiunea parial a CO2 din sngele arterial C. Apare frecvent la pacienii cu AS cerebral D. Este favorizat de alungirea timpului de circulaie plmn creier E. Perioadele de hiperventilaie i hipocapnie sunt urmate de apnee
(pag. 1423)

M2610253. Criteriile majore " Framingham " pentru diagnosticul IC congestive cuprind: A. Dispneea paroxistica nocturna B. Ralurile de staza pulmonara C. Tuse nocturna D. Pleurezie E. Galopul protodiastolic (zgomot III)
(pag. 1424)

M2610254. Spironolactona n terapia I.C: A. Acioneaz printr un mecanism de inhibiie competitiv a aldosteronului B. Induc o diurez bogat n sodiu C. Produc retenie de potasiu D. Acioneaz numai n prezena concentraiilor serice crescute aldosteron

400

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

401

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. Efectul maxim apare la 24 h de la administrare


(pag. 1427)

M2610255. Activarea neurohormonal n IC induce creterea postsarcinii prin urmtoarele mecanisme: A. Aciunea simpatoadrenergic B. Creterea catecolaminelor circulante C. Scderea nivelului sanguin al hormonului antidiuretic D. Aciunea sistemului renin angiotensin - aldosteron E. Blocarea angiotensinei II
(pag. 1427)

M2610256. Digoxinul n tratamentul insuficienei cardiace: A. Crete rata de supravieuire B. Este indicat la bolnavii cu IC i FA C. Amelioreaz calitatea vieii bolnavilor D. Scade perioada refractar efectiv a nodului AV E. Crete activitatea vagal
(pag. 1428-1429)

M2610257. n tratamentul IC, Dopamina administrat n doze renale: A. Acioneaz asupra receptorilor dopaminergici B. Are efect inotrop pozitiv C. Scade rezistena vascular periferic D. Acioneaz asupra receptorilor beta1 i beta2 E. Acioneaz asupra receptrorilor alfa
(pag. 1430)

M2610258. n tratamentul aritmiilor din IC, sunt recomandate urmtoarele droguri: A. Chinidina B. Flecainida C. Procainamida D. Amiodarona E. Betablocantele
(pag. 1430)

M2710259. In insuficienta cardiaca hiponatremia de dilutie apare A. de la debut B. la pacientii cu insuficienta cardiaca severa C. prin cresterea eliberarii hormonului atrial natriuretic D. prin cresterea activitatii axului renina-angiotensina-aldosteron E. prin terapie agresiva cu diuretice de ansa
(pag. 1422)

M2710260. Urmatoarele boi pot determina disfunctie diastolica ventriculara A. ischemia miocardica acuta B. cardiomiopatia hipertensiva C. cardiomiopatia hipertrofica obstructiva D. cardiomiopatia restrictiva E. pericardita constrictiva
(pag. 1421)

M2710261. Criteriile majore ale diagnosticului insuficientei cardiace includ:

401

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

402

Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E. edemele periferice dispneea de effort dispneea paroxistica nocturna galopul ventricular cardiomegalie
(pag. 1424)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2710262. In insuficienta cardiaca ralurile pulmonare pot fi: A. absente B. crepitante C. ronflante D. sibilante E. nici o varianta din cele prezentate mai sus
(pag. 1424)

M2710263. In tratamentul insuficientei cardiace spironolactona: A. competitioneaza hiperaldosteronismul secundar B. actioneaza pe receptori aldosteronici al nivelul tubului contort distal si colector C. are efect diuretic maxim din primele 24 ore D. are efect diuretic amplificat de asocierea cu diureticele de ansa E. poate avea ca efecte secundare hipoKemia si ginecomastia
(pag. 1427)

M2810264. La aparitia edemelor din insuficienta cardiaca contribuie: A. stimularea sistemului renina-angiotensina-aldosteron B. cresterea eliberarii hormonului antidiuretic C. scaderea capacitatii rinichiului de a excreta apa D. cresterea presiunii venoase E. cresterea hormonului natriuretic atrial
(pag. 1422)

M2810265. Tratamentul disfunctiei diastolice a ventriculului stang se face prin: A. cresterea contractilitatii miocardului B. prevenirea tahicardiei C. tratarea si prevenirea ischemiei miocardice D. prevenirea fibrozei si promovarea regresiei fibrozei E. imbunatatirea relaxarii ventriculare
(pag. 1430)

M2810266. Administrarea gradata de beta-blocante(metoprolol,carvedilol,bucindolol)in insuficienta cardiaca: A. este contraindicata B. nu aduce beneficii C. amelioreaza simptomele de inuficienta cardiaca D. imbunatateste toleranta la efort E. intarzie evolutia insuficientei cardiace
(pag. 1430)

M2810267. Morfina administrata in edemul pulmonar acut cardiogen: A. reduce anxietatea B. scade vasoconstrictia adrenergica C. in doze mari poate produce depresie respiratorie

402

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

403

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. se foloseste in doze de 2 pana la 5 mg E. este contraindicata


(pag. 1431)

M2810268. Intre mecanismele patogenetice ale insuficientei cardiace congestive se includ: A. Activarea sistemului nervos parasimpatic. B. Scaderea secretiei de peptide natriuretice atriale. C. Activarea sistemului renina angiotensina aldosteron. D. Hipersecretia de hormon antidiuretic. E. Scaderea nivelului plasmatic al noradrenalinei.
(pag. 1422)

M2810269. Redistribuirea debitului cardiac scazut ca mecanism compensator in insuficienta cardiaca are drept scop asigurarea necesarului de oxigen la urmatoarele organe vitale: A. tegument B. musculatura scheletica C. miocard D. viscere abdominale E. creier
(pag. 1422)

M2810270. Insuficienta cardiaca congestiva este caracterizata de o serie de mecanisme adaptative neuroumorale printre care: A. activarea sistemului nervos adrenergic B. activarea sistemului renina-angiotensina-aldosteron C. producerea de substante vasodilatatoare (bradikinina, prostaglandine) D. cresterea eliberarii de hormoni tiroidieni E. cresterea eliberarii de hormon antidiuretic
(pag. 1422)

M2810271. Respiratia Cheyne - Stockes din IC prezinta urmatoarele mecanisme si manifestari: A. Este o respiratie periodica sau ciclica B. Creste sensibilitatea centrului respirator la presiunea partiala a CO2 din sangele arterial C. A pare frecvent la pacientii cu AS cerebrala D. Este favorizata de alungirea timpului de circulatie plaman - creier E. Perioadele de hiperventilatie si hipocapnie sunt urmate de apnee
(pag. 1423)

403

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

404

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

Tema nr. 11 Moartea subita si resuscitarea cardio- respiratorie


BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


M1111001. In urmatoarele situatii pacientul isi redobandeste constienta spontan, cu EXCEPTIA: A. stop cardiac B. sincopa prin bradicardie tranzitorie C. sincopa vasovagala D. sincopa cu hipotensiune posturala E. sincopa neurocardiogena
(pag. 246)

M1111002. Care este mecanismul electric cel mai obisnuit care determina stop cardiac? A. bradiaritmii severe persistente B. fibrilatia ventriculara C. asistolia D. disociatia electromecanica E. tahicardia ventriculara
(pag. 246)

M1111003. Urmatoarele conditii se asociaza cu stop cardiac prin scaderea acuta a debitului cardiac, cu EXCEPTIA: A. embolismul pulmonar acut masiv B. anafilaxia severa C. anevrism de aorta rupt cu hemoragie interna D. tahicardie ventriculara nesustinuta, fara transformare in fibrilatie ventriculara E. ruptura miocardica post infarct miocardic
(pag. 246)

M1211004. Cea mai frecventa anomalie structurala asociata cu moartea subita cardiaca este: A. boala aterosclerotica coronariana B. cardiomiopatia hipertrofica C. cardiomiopatia dilatativa D. sindromul de QT lung E. bolile inflamatorii si infiltrative
(pag. 246)

M1211005. Examenul anatomopatologic al victimelor mortii subite cardiace arata: A. incidenta redusa a leziunilor aterosclerotice B. placi coronariene fibrotice, severe C. infarctele miocardice acute recente apar la 70-75 % din cazuri D. placi aterosclerotice fisurate, agregate plachetare si/sau tromboza acuta apar la 95 % din cazuri E. putine leziuni acute se suprapun peste leziuni cronice
(pag. 246)

M1211006. Cel mai frecvent mecanism electric al stopului cardiac este:

404

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

405

Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E.

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

bradiaritmia severa, persistenta asistolia disociatia electromecanica tahicardia ventriculara sustinuta fibrilatia ventriculara.
(pag. 247)

M1211007. Inregistrarile ECG continue au aratat ca cea mai frecventa tulburare de ritm aparuta inaintea fibrilatiei ventriculare este: A. extrasistolia ventriculara B. tahicardia ventriculara sustinuta sau nesustinuta; C. asistolia D. bradiaritmiile severe E. blocul atrio-ventricular de grad inalt
(pag. 247)

M1211008. In afara unitatilor spitalicesti, cea mai mare rata de succes a resuscitarii initiale si cea mai buna supravietuire, dupa resuscitare in stopul cardiac, apare cand mecanismul este: A. tahicardia ventriculara B. fibrilatia ventriculara C. asistolia D. disociatia electromecanica E. blocul atrio-ventricular.
(pag. 247)

M1211009. Pentru pacientii aflati dupa un stop cardiac resuscitat cu succes, cea mai frecventa cauza de deces intraspitalicesc este reprezentata de: A. recurenta aritmiilor B. encefalopatia anoxica si infectiile C. starile cu debit cardiac scazut ce nu raspund la tratament D. disociatia electromecanica E. asistolia
(pag. 247)

M1311010. Cel mai obisnuit mecanism electric al stopului cardiac este: A. asistolia B. disociatia electromecanica C. ritmul idioventricular D. fibrilatia ventriculara E. fibrilatia atriala
(pag. 247)

M1311011. Fibrilatia ventriculara este responsabila pentru: A. 10-15% din stopurile cardiace B. 25-35% din stopurile cardiace C. 40-60% din stopurile cardiace D. 60-65% din stopurile cardiace E. 65-80% din stopurile cardiace
(pag. 247)

M1311012. In cazul aspiratiei unui corp strain in caile aeriene superioare, manevra indicata a fi efectuata de catre resuscitator este: A. compresiunea sinusului carotidian

405

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

406

Rezidentiat 2004
B. C. D. E. manevra Valsalva manevra Safar manevra Heimlich manevra Giordano
(pag. 249)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M1311013. In cazul in care exista un singur resuscitator, secventa insuflatie-compresiune toracica este de: A. 10-12 ori pe minut B. 5 insuflatii la o compresiune C. 15 compresiuni la 2 insuflatii D. 5 compresiuni la o insuflatie E. nu este standardizata
(pag. 249)

M1311014. Frecventa compresiunilor toracice trebuie sa fie de: A. 10-12/minut B. 40-50/minut C. 50-60/minut D. 60-80/minut E. 80-100/minut
(pag. 249)

M1311015. Imediat ce diagnosticul de fibrilatie ventriculara a fost confirmat, manevra care trebuie efectuata este: A. intubatia orotraheala B. asigurarea unei linii venoase C. compresiunea sinusului carotidian D. administrarea unui soc electric E. efectuarea unei electrocardiograme
(pag. 250)

M1311016. In fibrilatia ventriculara, dupa mai multe defibrilari nereusite sau cand persista instabilitatea electrica este indicata: A. Atropina 0,04 mg/kg B. Propranolol 1mg C. Dopamina 0,005mg/kg/min D. Lidocaina 1 mg/kg E. electrostimularea
(pag. 250)

M1311017. Tratamentul stopului cardiac prin bradiaritmii sau asistolie nu include: A. dispozitive externe de electrostimulare B. intubatie orotraheala C. defibrilare D. adrenalina E. atropina
(pag. 250)

M1311018. Incidenta mortii subite atinge punctul culminant initial: A. la adultii tineri B. intre 45 si 75 de ani C. intre nastere si varsta de 6 luni

406

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

407

Rezidentiat 2004
D. intre 1 si 13 ani E. intre 14 si 21 de ani
(pag. 246)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M1411019. Instabilitatea electrofiziologica la pacientul cu risc de moarte subita se poate pune in evidenta cel mai corect prin: A. stimulare electrica programata endocavitara B. monitorizare Holter ECG /24h C. test de effort D. analiza variabilitatii ritmului sinusal E. deteminarea de potentiale ventriculare tardive
(pag. 248)

M1411020. In legatura cu moartea subita care din urmatoarele afirmatii este adevarata: A. decesul survine la mai putin de o ora de la instalarea evenimentelor acute B. majoritatea deceselor subite survin in spital C. accidentele vasculare cerebrale au aceeasi pondere cu cele coronariene D. intoxicatiile acute reprezinta o cauza majora de moarte subita E. este definita ca oprirea brutala a functiei de pompa a inimii
(pag. 246)

M1411021. Urmatorii factori prezinta risc de moarte subita coronariana cu EXCEPTIA: A. sedentarismul B. fumatul C. hipertrofia ventriculara stinga D. obezitatea E. anomaliile electrocardiografice
(pag. 247)

M1511022. Cauza cea mai frecventa a mortii subite cardiace este reprezentata de: A. bolile valvulare cardiace B. boala aterosclerotica coronariana C. cardiomiopatiile D. pericarditele E. dezechilibrele hidro-electrolitice
(pag. 246)

M1511023. Care este cel mai frecvent mecanism electric al stopului cardiac: A. asistola B. disociatia electromecanica C. ritmul idioventricular D. fibrilatia ventriculara E. blocul sinoatrial
(pag. 247)

M1511024. De controlul caruia dintre urmatorii factori depinde cel mai mult rata recurentei in fibrilatia ventriculara secundara resuscitata din infarctul miocardic acut: A. instabilitatii hemodinamice B. anomaliilor electrofiziologice C. permeabilitatii cailor respiratorii D. afectiunilor asociate E. dezechilibrelor electrolitice

407

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

408

Rezidentiat 2004
(pag. 250)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M1511025. Fibrilatia ventriculara sau asistolia au o evolutie defavorabila spre moarte biologica daca nu beneficiaza de resuscitare cardio-respiratorie in primele: A. 4-6 minute B. 15-30 minute C. 1-2 ore D. 4-6 ore E. 12 ore
(pag. 247)

M1511026. Cel mai important factor de predictie pentru riscul pe termen lung de deces si moarte subita cardiaca dupa faza acuta a unui infarct miocardic este reprezentat de: A. intinderea leziunii miocardului produsa in timpul evenimentului acut B. aparitia modificarilor segmentului ST in repaus fara durere anginoasa C. prezenta aritmiilor supraventriculare D. hipertensiunea arteriala E. varsta pacientului
(pag. 248)

M1611027. Care din urmatoarele afectiuni cardiace NU reprezinta cauze structurale de stop cardiac si moarte subita cardiaca: A. Boli valvulare cardiace B. Cardiomiopatia dilatativa C. Hipopotasemia D. Infarctul miocardic vindecat E. Infarctul miocardic acut
(pag. 246)

M1611028. Cel mai obisnuit mecanism al stopului cardiac este: A. Fibrilatia ventriculara B. Bradiaritmii severe persistente C. Asistolia D. Disociatia electromecanica E. Tahicardia ventriculara sustinuta
(pag. 247)

M1611029. Care din urmatoarele afectiuni NU se prezinta clinic sub forma stopului cardiac: A. Embolism pulmonar acut masiv B. Anevrism de aorta rupt C. Anafilaxia intensa D. Extrasistolia ventriculara E. Ruptura de cord dupa IMA
(pag. 247)

M2211030. Moartea subita cardiaca este consecinta directa a: A. comei B. sincopei C. stopului cardiac D. lipotimiei E. stuporii
(pag. 245)

408

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

409

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2211031. In decada cuprinsa intre 45 si 64 de ani, moartea subita cardiaca este mai frecventa la barbati intr-un raport barbati/femei de: A. 4:1 B. 7:1 C. 2:1 D. 10:1 E. 9:1
(pag. 246)

M2211032. Intre 65 si 74 de ani raportul barbati/femei privind incidenta mortii subite cardiace este de: A. 7:1 B. 4:1 C. 2:1 D. 9:1 E. 10:1
(pag. 246)

M2211033. Care este cea mai frecventa anomalie structurala generatoare de moarte subita cardiaca: A. stenoza mitrala B. stenoza aortica C. insuficienta tricuspidiana D. boala aterosclerotica coronariana E. sindromul Wolff-Parkinson-White
(pag. 246)

M2211034. Cel mai obisnuit mecanism electric a stopului cardiac si mortii subite cardiace este: A. fibrilatia ventriculara B. asistolia C. disociatia electromecanica D. bradiaritmiile severe, persistente E. tahicardia ventriculara sustinuta
(pag. 247)

M2211035. Mecanismul eletric dominant in decesul prin insuficienta circulatorie este: A. fibrilatia ventriculara B. asistola C. fibrilatia atriala paroxistica D. extrasistolia ventriculara bigeminata E. tahicardia ventriculara nesustinuta
(pag. 247)

M2211036. Interventia initiala in resuscitarea cardiorespiratorie consta in aplicarea unei lovituri precordiale la nivelul: A. zonei ventriculare stangi B. in zona de auscultatie a aortei C. jonctiunii treimii medii cu cea inferioara a sternului D. jonctiunii treimii superioare cu cele doua treimi inferioare ale sternului E. apendicelui xifoid
(pag. 249)

M2211037. Tehnicile ventilatorii conventionale in cadrul resuscitarii cardiorespiratorii atunci cand resuscitarea este realizata de doua persoane presupune insuflarea plamanilor cu o frecventa de: A. 10-12 ori pe minut

409

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

410

Rezidentiat 2004
B. C. D. E. 80-100 ori pe minut 1-4 ori pe minut 30-50 ori pe minut 15 ori pe minut
(pag. 249)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2211038. Tehnicile ventilatorii conventionale in cadrul resuscitarii cardiorespiratorii atunci cand resuscitarea este realizata de doua persoane presupun: A. o insuflatie dupa fiecare cinci compresii toracice B. doua insuflatii succesive dupa 15 compresii toracice C. patru insuflatii pulmonare la cinci compresii toracice D. o insuflatie la 15 compresii toracice E. cinci insuflatii pulmonare si cinci compresii toracice
(pag. 249)

M2211039. Tehnicile ventilatorii conventionale in cadrul resuscitarii cardiorespiratori atunci cand resuscitarea este realizata de o singura persoana presupun: A. doua insuflatii succesive dupa 15 compresii toracice B. 15 insuflatii succesive dupa doua insuflatii pulmonare C. o insuflatie dupa cinci compresii toracice D. cinci insuflatii la o compresie toracica E. patru insuflatii pulmonare la patru compresii toracice
(pag. 249)

M2211040. In cazul diagnosticului de tahicardie ventriculara se aplica un soc electric extern cu energia de: A. 50 J B. 100 J C. 200 J D. 150 J E. 280 J
(pag. 250)

M2211041. In prezenta fibrilatiei ventriculare se aplica un soc electric extern cu energia de: A. 200 J B. 50 J C. 100 J D. 180 J E. 150 J
(pag. 250)

M2211042. In prezenta fibrilatiei ventriculare se pot aplica socuri aditionale la energii mai mari, pana la maximum: A. 360 J B. 200 J C. 150 J D. 100 J E. 260 J
(pag. 250)

M2211043. In tahicardia sau firbilatia ventriculara se pot aplica socuri aditionale pana la maximum 360 J cand: A. al doilea soc de 200 J nu reuseste sa converteasca disritmia la ritm sinusal

410

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

411

Rezidentiat 2004
B. C. D. E.

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

primul soc de 200 J nu reuseste conversia la eritm sinusal primul soc de 50 J nu converteste la ritm sinusal socuri repetate de 50 J nu reusesc sa converteasca la ritm sinusal al saselea soc de 200 J nu este urmat de conversia la ritm sinusal
(pag. 250)

M2211044. Bolnavul resuscitat, cu acidoza persistenta dupa reusita defibrilarii si a intubatiei va fi perfuzat cu NaHCO3 in doza initiala de: A. 1 mEq/Kg B. 10 mEq/Kg C. 20 mEq/Kg D. 0,02 mEq/Kg E. 15 mEq/Kg
(pag. 250)

M2211045. Perfuzia cu lidocaina urmata dupa administrarea acesteia in bolusuri intravenoase se face in ritm de: A. 1-4 mg/minut B. 0,5 - 1 mg/minut C. 4 mg/minut D. 5-10 mg/minut E. 15 mg/minut
(pag. 250)

M2211046. Administrarea procainamidei la bolnavii la care dupa defibrilari repetate, initial nereusite, persista aritmiile ventriculare presupune: A. o doza de inrcare de 100 mg/5 minute i.v. pana la o doza totala de 500-800 mg B. o doza de incarcare de 0,5 mg/10 minute i.v. pana la o doza totala de 1000 mg C. doze de incarcare repetate de 250 mg/3 minute pana la doza totala de 2500 mg D. o doza de incarcare de 100 mg/5 minute ,subcutanat pana la doza totala de 200 mg E. o doza de incarcare de 5-10 mg/Kg in 15 minute
(pag. 250)

M2211047. Ritmul de perfuzare continua a procainamidei la bolnavii defibrilati repetat, la care persista instabilitatea electrica este de: A. 2 - 5 mg/minut B. 100 mg/5 minute C. 100 mg/minut D. 5 - 10 mg/5 minute E. 0,5 - 2 mg/minut
(pag. 250)

M2211048. Administrarea tosilatului de bretiliu la bolnavii defibrilati repetat, la care persista aritmiile ventriculare si instabilitatea electrica presupune o doza de incarcare de: A. 100 mg/5 minute B. 2 - 5 mg/5 minute C. 5 - 10 mg/Kg in 5 minute D. 0,5 - 2 mg/minut E. 2 mg/ora
(pag. 250)

M2211049. In administrarea, in doze de intretinere, a tosilatului de bretiliu la bolnavii cu mai multe defibrilari, initial nereusite, la care persista instabilitatea electrica se folosesc:

411

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

412

Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E. 0,5 - 2 mg/minut 5 - 10 mg/minut 2 - 5 mg/minut 15 mg/minut 100 mg/5 minute
(pag. 250)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2211050. In care forma de stop cardiac bradiaritmic/asistolic raspunsul la resuscitarea cardiorespiratorie poate fi prompt si prognosticul favorabil: A. intoxicatia cu cocaina B. intoxicatia cu digitala C. obstructia cailor aeriene cu corpi straini D. cardiomiopatia dilatativa E. insuficienta cardiaca cronica congestiva cu fractie de ejectie joasa
(pag. 250)

M2211051. Alterarea starii de contienta caracteristica stopului cardiac este: A. narcolepsia B. pastrarea constientei C. obnubilarea D. pierderea completa a constientei E. stupoarea
(pag. 247)

M2211052. La care dintre disritmii rata de succes a resuscitarii si supravietuirea dupa resuscitare sunt bune: A. disociatia electromecanica B. asistolia C. tahicardia ventriculara D. fibrilatia ventriculara E. torsada varfurilor
(pag. 247)

M2211053. Care este strategia terapeutica optima, cea mai utilizata la supravietuitorii unui stop cardiac: A. aplicarea unui defirbilator/cardioconvertor implantabil (DCI) B. lidocaina per os C. chinidina per os D. procainamida per os E. crioablatia
(pag. 251)

M2211054. Ingrijirea postresuscitare a bolnavilor cu fibrilatie ventriculara primara intr-un infarct miocardic acut se face cu: A. digoxin i.v. B. chinidina per os C. perfuzie cu lidocaina D. atropina intravenos la 6 ore E. omeran 20 mg per os
(pag. 250)

M2211055. Care este tehnica prin care se depisteaza cel mai corect instabilitatea electrofiziologica la supravietuitorii unui stop cardiac survenit in afara spitalului: A. stimularea electrica programata

412

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

413

Rezidentiat 2004
B. C. D. E.

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

ECG de repaus testarea de effort monitorizarea Holter ECG de 24 ore monitorizarea Holter ECG de 72 de ore
(pag. 250)

M2311056. Cel mai obisnuit mecanism electric al stopului cardiac este: A. asistolia B. disociatia electromecanica C. ritmul idioventricular D. fibrilatia ventriculara E. fibrilatia atriala
(pag. 247)

M2311057. Fibrilatia ventriculara este responsabila pentru: A. 10-15% din stopurile cardiace B. 25-35% din stopurile cardiace C. 40-60% din stopurile cardiace D. 60-65% din stopurile cardiace E. 65-80% din stopurile cardiace
(pag. 247)

M2311058. In cazul aspiratiei unui corp strain in caile aeriene superioare, manevra indicata a fi efectuata de catre resuscitator este: A. compresiunea sinusului carotidian B. manevra Valsalva C. manevra Safar D. manevra Heimlich E. manevra Giordano
(pag. 249)

M2311059. In cazul in care exista un singur resuscitator, secventa insuflatie-compresiune toracica este de: A. 10-12 ori pe minut B. 5 insuflatii la o compresiune C. 15 compresiuni la 2 insuflatii D. 5 compresiuni la o insuflatie E. nu este standardizata
(pag. 249)

M2311060. Frecventa compresiunilor toracice trebuie sa fie de: A. 10-12/minut B. 40-50/minut C. 50-60/minut D. 60-80/minut E. 80-100/minut
(pag. 249)

M2311061. Imediat ce diagnosticul de fibrilatie ventriculara a fost confirmat, manevra care trebuie efectuata este: A. intubatia orotraheala B. asigurarea unei linii venoase C. compresiunea sinusului carotidian

413

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

414

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. administrarea unui soc electric E. efectuarea unei electrocardiograme


(pag. 250)

M2311062. In fibrilatia ventriculara, dupa mai multe defibrilari nereusite sau cand persista instabilitatea electrica este indicata: A. Atropina 0,04 mg/kg B. Propranolol 1mg C. Dopamina 0,005mg/kg/min D. Lidocaina 1 mg/kg E. electrostimularea
(pag. 250)

M2311063. Tratamentul stopului cardiac prin bradiaritmii sau asistolie nu include: A. dispozitive externe de electrostimulare B. intubatie orotraheala C. defibrilare D. adrenalina E. atropina
(pag. 250)

M2311064. La pacientii cu fractie de ejectie de 30% sau mai mult, recurenta stopului cardiac in primul an de urmarire a scazut la mai putin de 10% prin folosirea: A. Lidocainei B. defibrilatoarelor externe automate C. electrostimulatoarelor transvenoase D. unui defibrilator/cardioconvertor implantabil E. pace-maker-elor transcutane
(pag. 250)

M2311065. Incidenta mortii subite atinge punctul culminant initial: A. la adultii tineri B. intre 45 si 75 de ani C. intre nastere si varsta de 6 luni D. intre 1 si 13 ani E. intre 14 si 21 de ani
(pag. 246)

M2511066. Perioada maxim de timp scurs de la debutul unui eveniment clinic terminal i deces, care definete moartea subit cardiac este: A. 1 or B. 2 ore C. 4 ore D. 6 ore E. 12 ore
(pag. 245)

M2511067. Cauza cea mai frecvent a morii subite cardiace este reprezentat de: A. bolile valvulare cardiace B. cardiomiopatiile C. boala aterosclerotic coronarian D. pericarditele

414

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

415

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. dezechilibrele hidro-electrolitice
(pag. 246)

M2511068. A doua cauz ca frecven a morii subite cardiace, cu un procent de 10-15% este reprezentat de : A. ateroscleroza coronarian B. sindromul QT prelungit C. cardiomiopatiile dilatativ i hipertrofic D. valvulopatiile mitrale i aortice E. anomaliile sistemice metabolice
(pag. 246)

M2511069. Cel mai frecvent mecanism electric al stopului cardiac este: A. blocul sinoatrial B. fibrilaia atrial C. disociaia electromecanic D. fibrilaia ventricular E. asistola
(pag. 247)

M2511070. Fibrilaia ventricular sau asistolia au o evoluie defavorabil spre moarte biologic dac nu beneficiaz de resuscitare cardio-respiratorie n primele: A. 4-6 minute B. 15-30 minute C. 1-2 ore D. 4-6 ore E. 12 ore
(pag. 247)

M2511071. Cel mai important factor de predicie pentru riscul pe termen lung de deces i moarte subit cardiac dup faza acut a unui infarct miocardic este reprezentat de: A. prezena aritmiilor supraventriculare B. prezena blocurilor atrio-ventriculare C. ntinderea leziunii miocardului produs n timpul evenimentului acut D. vrsta pacientului E. factorii de risc asociai
(pag. 248)

M2511072. Singura metod practic de prevenire a morii subite cardiace n marile segmente populaionale este: A. monitorizarea Holter B. ecocardiografia ca test de screening C. corectarea dezechilibrelor electrolitice D. controlul factorilor de risc coronarian E. tromboliza unui procent ct mai mare din pacienii care sufer un infarct miocardic
(pag. 248)

M2511073. n cazul stopului cardiac n care este confirmat diagnosticul de tahicardie ventricular sau fibrilaie ventricular se ncepe cu administrarea unui oc electric de: A. 10 J B. 50 J C. 100 J D. 200 J

415

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

416

Rezidentiat 2004
E. 500 J
(pag. 249-50)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2511074. De controlul cruia dintre urmtorii factori depinde cel mai mult rata recurenei n fibrilaia ventricular resuscitat din infarctul miocardic acut: A. anomaliilor electrofiziologice B. dezechilibrelor electrolitice C. instabilitii hemodinamice D. infeciilor asociate E. factorilor de risc coronarieni
(pag. 250)

M2511075. n tratamentul antiaritmic empiric de ntreinere la supravieuitorii unui stop cardiac se folosete: A. Chinidina B. Propafenona C. Flecainida D. Amiodarona E. Tosilatul de bretiliu
(pag. 250)

M2511076. Care este cea mai utilizat metod de tratament de ntreinere pe termen lung la supravieuitorii unui stop cardiac: A. tratamentul anticoagulant B. tratamentul hipolipemiant C. monitorizarea Holter D. defibrilatorul/cardioconvectorul implantabil E. chirurgia antiaritmic
(pag. 250-51)

M2611077. Care din categoriile de pacieni enumerate au rat de supravieuire de peste 10 %, dup stopul cardiac intraspitalicesc: A. Cancer B. Insuficien renal C. Boli acute ale SNC D. Ulcer gastroduodenal E. Infecii necontrolate
(pag. 250)

M2611078. Precizai factorii care NU sunt asociai morii subite cardiace: A. Intoxicaia cu cocain B. Intoxicaia cu digital C. Sindromul LGL D. Hipoxemia E. Acidoza
(pag. 246)

M2611079. ngrijirea pacientului care face colaps NU include: A. Intervenia iniial i suportul vital de baz B. Suportul vital avansat C. ngrijirea postresuscitare D. Anticoagulare pe termen lung E. ngrijire pe termen lung

416

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

417

Rezidentiat 2004
(pag. 249)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2611080. Care din urmtoarele afeciuni cardiace NU reprezint cauze structurale de stop cardiac i moarte subit cardiac: A. Boli valvulare cardiace B. Cardiomiopatia dilatativ C. Infarctul miocardic vindecat D. Hipopotasemia E. Infarctul miocardic acut
(pag. 246)

M2611081. Urmtorii factori funcionali NU sunt asociai morii subite cardiace: A. Ischemia tranzitorie B. Insuficiena cardiac cronic C. Miocardita D. ocul E. Acidoza
(pag. 246)

M2611082. Cel mai obinuit mecanism al stopului cardiac este: A. Bradiaritmii severe persistente B. Asistolia C. Disociaia electromecanic D. Fibrilaia ventricular E. Tahicardia ventricular susinut
(pag. 247)

M2611083. Care din urmtoarele afeciuni NU se prezint clinic sub forma stopului cardiac: A. Embolism pulmonar acut masiv B. Anevrism de aort rupt C. Bradicardia sinusal D. Anafilaxia intens E. Ruptura de cord dup IMA
(pag. 248)

M2811084. Dupa faza acuta a infarctului miocardic, cel mai important factor de risc pentru moartea subita cardiaca este: A. intinderea leziunii miocardului B. efortul fizic C. dislipidemia D. diabetul zaharat E. fumatul
(pag. 248)

M2811085. Interventia initiala in colapsul cardiovascular este: A. confirmarea daca colapsul este datorat cu adevarat stopului cardiac B. socul electric extern C. adrenalina I.V. D. manevra Heimlich E. cardiostimularea electrica
(pag. 248)

M2811086. Cauza cea mai frecventa a mortii subite cardiace este reprezentata de:

417

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

418

Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E.

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

bolile valvulare cardiace boala aterosclerotica coronariana cardiomiopatiile pericarditele dezechilibrele hidro-electrolitice
(pag. 246)

M2811087. In legatura cu moartea subita, care din urmatoarele afirmatii este adevarata: A. Decesul survine la mai putin de o ora de la instalarea evenimentelor acute B. Majoritatea deceselor subite survin in spital C. Accidentele vasculare cerebrale au aceeasi pondere cu cele coronariene D. Intoxicatiile acute reprezinta o cauza majora de moarte subita E. Este definita ca oprirea brutala a functiei de pompa a inimii
(pag. 246)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


M1111088. Care afirmatii sunt adevarate legate de factorii de risc (FR) si anomaliile structurale implicati in moartea subita cardiaca (MSC)? A. inaintarea in varsta este un FR important B. nu exista diferente intre sexe privind succeptibilitatea la MSC C. sindromul intervalului QT lung congenital este un FR ereditar specific de MSC D. cardiomiopatiile sunt exceptional cauza MSC E. ateroscleroza coronariana este cea mai frecventa anomalie structurala asociata cu MSC
(pag. 246)

M1111089. In care situatii evolutia dupa resuscitarea stopului cardiac este favorabila la pacienti cu boli extracardiace A. obstructie tranzitorie a cailor aeriene B. infectii necontrolate C. cancer D. medicatie ce induce aritmii E. dezechilibre electrolitice si metabolice severe tranzitorii
(pag. 248)

M1111090. Care afirmatii sunt false privind stopul cardiac (SC) din infarctul miocardic acut? A. resuscitarea in SC primar (prin fibrilatie ventriculara) este eficienta in majoritatea cazurilor B. recidivele in SC primar (prin fibrilatie ventriculara) sunt frecvente C. rata recurentei in SC secundar (prin fibrilatie ventriculara) este mai mare decat in SC primar D. in SC secundar (prin fibrilatie ventriculara) instabilitatea electrica este mai importanta decat instabilitatea hemodinamica E. SC secundar prin mecanism bradiaritmic poate necesita pacing
(pag. 248)

M1111091. Care afirmatii sunt adevarate privind riscul de moarte subita cardiaca (MSC) la pacienti cu infarct miocardic acut (IMA): A. extrasistolele ventriculare in salve si tahicardia entriculara dupa faza acuta a IMA cresc riscul de MSC B. tahicardia ventriculara si fibrilatia ventriculara care apar in primele 3 zile de la debutul IMA au un risc mai mare de MSC decat daca apar in perioada ziua 3 saptamana 8 C. fractia de ejectie a ventriculului stang scazuta < 30% post IMA creste riscul de MSC D. asocierea tahicardiei ventriculare cu fractie de ejectie scazuta post IMA creste riscul de MSC E. nu s-a demonstrat ca supresia medicamentoasa a extrasistolelor ventriculare post IMA amelioreaza

418

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

419

Rezidentiat 2004
prognosticul
(pag. 248)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M1111092. Care sunt afirmatiile adevarate legate de prevenirea recidivelor stopului cardiac (SC) resuscitat in afara spitalului? A. stimularea electrica programata de inducere a tahicardiei ventriculare sustinute sau a fibrilatei ventriculare este utila in alegerea medicamentelor antiaritmice B. la administrarea antiaritmicelor (dupa stimularea electrica programata), rata SC recurent scade mai mult la pacientii cu fractie de ejectie sub 30% fata de cei cu fractie de ejectie peste 30% C. amiodarona se poate administra empiric la pacientii la care nu se induc aritmii ventriculare severe la stimulare electrica programata D. insertia unui defibrilator este o alternativa la tratamentul medicamentos E. eficienta chirurgiei antiaritmice se apreciaza daca creste supravietuirea si daca nu se induc aritmii ventriculare severe la stimulare electrica programata
(pag. 250)

M1211093. Colapsul cardio-vascular se caracterizeaza prin: A. oprirea ireversibila a tuturor functiilor biologice B. oprirea brutala, ireversibila, a functiei de pompa a inimii C. pierdere subita a fluxului sanguin D. reversibilitate posibil spontana E. reversibilitate prin interventii, in stopul cardiac
(pag. 245)

M1211094. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt corecte, referitor la incidenta mortii subite cardiace: A. este scazuta pana la varsta de 6 luni B. are un nivel scazut toata copilaria si adolescenta C. are un varf intre 45 si 75 de ani D. inaintarea in varsta este un factor de risc important E. la varstnici, incidenta la barbati ramane superioara celei de la femei
(pag. 246)

M1211095. Factorii de risc ereditari specifici pentru moartea subita cardiaca sunt: A. ateroscleroza B. sindroamele miopatice si displazice C. hiperlipoproteinemiile genetice D. sindromul QT scurt congenital E. bolile valvulare
(pag. 246)

M1211096. Colapsul cardiovascular poate fi cauzat de: A. sincopa vasovagala B. hipotensiunea arteriala cu sincopa C. sincopa neurocardiogena D. extrasistolia ventriculara E. stopul cardiac
(pag. 247)

M1211097. Dupa faza acuta a infarctului mioocardic, riscul pe termen lung de moarte subita cardiaca este prezis de: A. intinderea leziunii miocardului produsa in timpul evenimentului acut B. prezenta complexelor ventriculare premature frecvente, pana la 5-10/ora C. prezenta tahicardiei ventriculare nesustinute

419

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

420

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. prezenta fractiei de ejectie sub 50 % E. prezenta insuficientei cardiace


(pag. 248)

M1211098. Interventia initiala si suportul vital de baza, in colapsul cardio-vascular, presupun: A. observarea miscarilor respiratorii B. stabilirea prezentei sau absentei pulsului carotidian C. aplicarea sistematica a unei lovituri precordiale, chiar in lipsa posibilitatilor de monitorizare si defibrilare D. degajarea cailor respiratorii E. efectuarea resuscitarii cardio-respiratorii
(pag. 249)

M1211099. Care dintre afirmatiile referitoare la resuscitarea cardio-respiratorie sunt corecte: A. se indeparteaza corpii straini sau dantura falsa B. o insuflare a plamanului se realizeaza dupa fiecare 5 compresii toracice, daca resuscitarea este realizata de 2 persoane C. doua insuflari ale plamanului se realizeaza dupa 5 compresii toracice, daca resuscitarea este realizata de o singura persoana D. sternul este apasat cu o rata de aproximativ 80-100/min; E. compresia toracelui va comprima cordul cu 3-5 cm
(pag. 249)

M1211100. Tratamentul stopului cardiac secundar bradiaritmiilor sau asistolelor cuprinde: A. intubarea prompta B. continuarea resuscitarii cardio-respiratorii C. socul electric extern D. controlul hipoxemiei si acidozei E. E. administrarea de adrenalina si/sau atropina
(pag. 250)

M1311101. In cadrul suportului vital avansat sunt incluse urmatoarele manevre: A. intubatia cu sonda endotraheala B. ventilatia gura la nas C. defibrilarea D. electrostimularea E. asigurarea unei linii intravenoase
(pag. 249)

M1311102. In fibrilatia ventriculara, gluconatul de calciu este indicat: A. in hiperpotasemia care determina fibrilatie ventriculara B. in hipocalcemie C. la pacientii cu intoxicatie digitalica D. la pacientii cu intoxicatie cu betablocante E. la pacientii cu intoxicatie cu blocante ale canalelor de calciu
(pag. 250)

M1311103. Factorii de risc cei mai importanti pentru moartea subita cardiaca sunt: A. tromboflebita profunda B. fumat C. hipercolesterolemie D. obezitate E. hipertensiunea

420

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

421

Rezidentiat 2004
(pag. 248)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M1311104. Dupa faza acuta a infarctului miocardic, riscul pe termen lung de moarte subita cardiaca este prezis de: A. tromboflebita superficiala B. intinderea leziunii miocardice C. frecventa in crestere a contractiilor ventriculare premature (>10-30 CVP/ora) D. tromboflebita profunda E. tahicardia ventriculara nesustinuta
(pag. 248)

M1411105. Care din urmatoarele reprezinta afectiuni cardiace ce pot fi responsabile de moarte subita: A. cardiomiopatia hipertrofica obstructiva B. miocardita C. fascicule anormale din WPW D. aritmii supraventriculare de cauza functionala E. prolaps de valva mitrala
(pag. 246)

M1411106. Decesul prin insuficienta circulatorie este caracteizat prin: A. frecvent se produce prin fibrilatie ventriculara B. de obicei durata scurta a starii terminale C. se produce prin asistola D. apare la pacienti inactivi si comatosi E. evenimentele cardiace sunt dominante inainte de instalarea starii terminale
(pag. 247)

M1411107. Dintre modalitatile terapeutice folosite la pacientii supravietuitori ai unei morti subite la care s-a suspicionat implicarea unui maecanism ischemic cele mai eficiente s-au dovedit: A. antiaritmicele din clasa Ic B. betablocantele C. blocantele de calciu D. metodele de revascularizare miocardica E. antiaritmicele din clasa III-a
(pag. 248)

M1511108. Care dintre urmatoarele situatii clinice reprezinta cauze de stop cardiac prin scaderea acuta a debitului cardiac: A. embolia pulmonara masiva B. anafilaxia intensa C. ruperea unui anevrism de aorta D. ruptura cordului E. pericardita postinfarct
(pag. 247)

M1511109. O tehnica corecta a masajului cardiac extern cuprinde urmatoarele manevre: A. aplicarea palmei mainii in dreptul socului apexian B. aplicarea unei forte care va trebui sa comprime cordul cu 3-5cm C. relaxarea dupa comprimare sa fie lenta D. rata de compresie sa fie de aproximativ 80-100/minut E. masajul cardiac sa se faca cu bratele intinse
(pag. 249)

421

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

422

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M1511110. Combaterea stopului cardiac secundar bradiaritmiilor sau asistolei se poate face prin urmatoarele manevre: A. soc electric extern B. administrarea de adrenalina intravenos C. administrarea de atropina intravenos D. resuscitarea respiratorie si masajul cardiac extern E. administrarea de lidocaina intravenos
(pag. 250)

M1511111. Reusita incercarii de a resuscita un pacient cu stop cardiac depinde de: A. starea de constienta a pacientului B. timpul scurs de la instituirea resuscitarii C. mecanismul care a determinat evenimentul D. starea clinica a pacientului inaintea stopului cardiac E. sexul pacientului
(pag. 247)

M1511112. Care dintre urmatorii factori functionali asociati pot determina o anomalie structurala sa devina instabila clinic si sa conduca la moarte subita cardiaca: A. dezechilibrele electrolitice (ex. hipopotasemia) B. hipoxemia, acidoza C. efectele proaritmice ale medicatiei D. starile febrile E. toxinele cardiace (ex. intoxicatia cu cocaina)
(pag. 246)

M1511113. Colapsul cardiovascular poate fi cauzat de: A. tahicardia sinusala B. bradicardia severa tranzitorie C. hipertensiunea arteriala in puseu D. cresterea fractiei de ejectie a ventriculului stang peste 30% E. sincopa vasovagala
(pag. 247)

M1511114. Suportul vital avansat pentru asigurarea ventilatiei adecvate, controlului aritmiilor cardiace si stabilizarea statusului hemodinamic cuprinde urmatoarele manevre terapeutice: A. intubatie cu sonda endotraheala B. defibrilare/cardioversie si/sau electrostimulare C. asigurarea unei linii intravenoase D. efectuarea manevrei Heimlich E. anestezie generala
(pag. 249)

M1511115. Debutul stopului cardiac poate fi caracterizat prin simptome tipice unui eveniment cardiac acut precum: A. durerea de debut din infarctul miocardic B. dispneea acuta sau ortopneea C. palpitatiile D. ametelile instalate brusc E. febra
(pag. 247)

M1611116. In stopul cardiac apare:

422

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

423

Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E.

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

Oprirea brutala a functiei de pompa a inimii Deseori reversibilitate spontana Reversibilitate prin interventie prompta Oprirea lenta a functiei de pompa a inimii Rareori reversibilitate spontana
(pag. 245)

M1611117. Despre moartea subita cardiaca se poate afirma: A. Boala aterosclerotica coronariana este cea mai frecventa anomalie structurala asociata B. Pana la 80% din totalul mortilor subite cardiace din SUA sunt datorate consecintelor aterosclerozei coronariene C. Cardiomiopatiile sunt implicate in 10-15% din cazurile de moarte subita cardiaca D. Moartea subita cardiaca atinge punctul culminant in copilarie si adolescenta E. Incidenta incepe sa scada la adultii tineri
(pag. 246)

M1611118. Urmatorii sunt factori functionali asociati mortii subite cardiace: A. Intoxicatia cu cocaina B. Intoxicatia cu digitala C. Hipoxemia D. Acidoza E. Sindromul WPW
(pag. 246)

M1611119. Care din urmatoarele reprezinta cauze structurale ale mortii subite cardiace: A. Sindromul QT prelungit congenital B. Miocardita C. CMH obstructiva D. CMH neobstructiva E. Insuficienta cardiaca cronica
(pag. 246)

M1611120. Factorii de risc cei mai importanti ai mortii subite cardiace sunt: A. Virsta B. TA crescuta C. HVS D. Casexia E. Fumatul
(pag. 248)

M1611121. In stopul cardia secundar bradiaritmiilor sau asistoliei: A. Nu este necesar socul extern B. Este necesar socul extern C. Adrenalina se administreaza intravenos D. Pacientul nu necesita intubare E. Atropina se administreaza intravenos
(pag. 250)

M1611122. Ingrijirea pacientului care face colaps cuprinde: A. Interventia initiala si suportul vital de baza B. Suportul vital avansat C. ingrijirea postresuscitare

423

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

424

Rezidentiat 2004
D. Anticoagulare pe termen lung E. ingrijire pe termen lung
(pag. 249)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2211123. Stopul cardiac NU este: A. oprirea brutala a functiei de pompa a inimii, reversibila prin interventie prompta B. pierderea subita a fluxului sanguin efectiv datorata factorilor cardiaci si/sau vasculari periferici, spontan reversibila sau doar prin interventie C. oprirea ireversibila a tuturor functiilor biologice D. pierderea starii de constienta cu pastrarea functiilor vegetative E. un eveniment absolut si ireversibil
(pag. 245)

M2211124. Definitia actuala a mortii subite cardiace cuprinde urmatoarele aspecte: A. moarte naturala datorata cauzelor cardiace B. pierdere subita a constientei in decurs de o ora de la debutul simptomelor acute C. antecedente de boala cardiaca D. pierdere subita a fluxului sanguin efectiv de cauza vasculara periferica E. pierdre subita a constientei in decurs de 10 minute de la debutul simptomelor acute
(pag. 245)

M2211125. Incidenta mortii subite cardiace scade abrupt si ramane la un nivel scazut: A. in perioada cuprinsa intre nastere si varsta de 6 luni B. in copilarie C. intre 45 si 75 de ani D. in adolescenta E. la varstnici
(pag. 246)

M2211126. Care sunt decadele de viata in care riscul de moarte subita cardiaca diminueaza: A. sapte B. opt C. cinci D. sase E. patru
(pag. 246)

M2211127. In care dintre afectiunile enumerate factorul ereditar contribuie la riscul pentru moarte subita cardiaca: A. cardiopatia ischemica B. stenoza mitrala C. sindromul intervalului QT prelingit congenital D. hiperlipoproteinemiile genetice E. cardiomiopatia dilatativa
(pag. 246)

M2211128. Mentionati factorii functionali asociati unor cauze cardiace structurale care contribuie la moartea subita cardiaca: A. reperfuzia dupa ischemie B. infarctul miocardic acut C. cardiomiopatia hipertrofica obstructiva D. ischemia tranzitorie E. acidoza

424

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

425

Rezidentiat 2004
(pag. 246)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2211129. Moartea subita cardiaca are urmatoarele cauze structurale: A. reperfuzia dupa ischemie B. leziunile cronice aterosclerotice C. ischemia tranzitorie D. infarctul miocardic acut E. cardiomiopatia hipertrofica obstructiva
(pag. 246)

M2211130. Care dintre cauzele de moarte subita cardiaca de mai jos NU sunt structurale: A. insuficienta cardiaca B. socul C. miocardita D. cardiomiopatia hipertrofica neobstructiva E. hipopotasemia
(pag. 246)

M2211131. Care dintre bolile inflamatorii de mai jos sunt cauze de moarte subita cardiaca: A. miocardita infectioasa B. miocardita neinfectioasa (din polimiozita) C. cardiomiopatia hipertrofica obstructiva D. infarctul miocardic acut E. sindromul Wolff-Parkinson-White
(pag. 246)

M2211132. Care dintre anomaliile metabolice sistemice enumerate pot constitui cauze de moarte subita cardiaca: A. hipopotasemia B. intoxicatia digitalica C. hipoxemia D. acidoza E. intoxicatia cu cocaina
(pag. 246)

M2211133. Care dintre factorii functionali, asociati unei cauze structurale, generatoare de moarte subita cardiaca reprezinta anomalii metabolice sistemice: A. insuficienta cardiaca B. socul C. hipopotasemia D. acidoza E. hipoxemia
(pag. 246)

M2211134. Intre anomaliile electrofiziologice, structurale de moarte subita cardiaca se citeaza: A. intoxicatia digitalica B. intoxicatia cu cocaina C. fasciculele anormale din sindromul Wolff-Parkinson-White D. sindromul QT prelungit congenital E. boala sistemului de conducere
(pag. 246)

425

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

426

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2211135. Care sunt modificarile anatomopatologice instalate acut, care suprapuse pe leziuni cronice preexistente genereaza moarte subita cardiaca: A. fisurarea unei placi aterosclerotice B. depunerea de ateroame in peretele vascular C. ruperea unei placi de aterom D. hemoragia in placa E. tromboza
(pag. 246)

M2211136. Care sunt disritmiile mai putin frecvente (20-30%) implicate in generarea stopului si mortii subite cardiace: A. fibrilatia ventriculara B. asistolia C. disociatia electromecanica D. bradiaritmiile severe, persistente E. tahicardia ventriculara sustinuta
(pag. 247)

M2211137. Modificarile ECG inregistrate in minutele sau orele care preced stopul cardiac si moartea subita sunt: A. tendinta de scadere a frecventei cardiace B. tendinta de crestere a frecventei cardiace C. aparitia contractiilor ventriculare premature de grad avansat D. aparitia fibrilatiei atriale paroxistice E. episoade de tahicadie ventriculara nesustinuta
(pag. 247)

M2211138. Care dintre modificarile ECG inregistrate in minutele sau orele care preced stopul cardiac si moartea subita NU sunt in mod obisnuit premergatoare acestui eveniment: A. tahicardia ventriculara sustinuta B. tahicardia ventriculara nesustinuta C. contractiile ventriculare premature de grad avansat D. fibrilatia atriala paroxistica E. tahicardia paroxistica supraventriculara cu bloc
(pag. 247)

M2211139. Cele mai multe stopuri cardiace si morti subite instalate prin mecanismul fibrilatiei ventriculare incep cu episoade de: A. aritmie extrasistolica ventriculara B. aritmie extrasistolica supraventriculara C. tahicardie ventriculara nesustinuta D. tahicardie ventriculara sustinuta E. bigeminism ventricular
(pag. 247)

M2211140. Decesul prin insuficienta circulatorie apare la: A. pacientii inactivi B. pacientii activi C. pacientii in stare comatoasa D. pacientii in stare de veghe E. pacientii cu fibrilatie ventriculara
(pag. 247)

426

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

427

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2211141. Moartea subita prin evenimente aritmice se instaleaza in mod caracteristic la pacientii: A. in stare de veghe B. in stare de coma C. activi D. inactivi E. cu fibrilatie ventriculara
(pag. 247)

M2211142. In decesul prin insuficienta circulatorie exista: A. tendinta la o durata mai mare a starii terminale B. durata scurta (mai mica de o ora) a starii terminale C. dominanta evenimentelor extracardiace inaintea instalarii starii terminale D. dominanta fibrilatiei ventriculare inaintea instalarii starii terminale E. dominanta tahicardiei ventriculare sustinute inaintea starii terminale
(pag. 247)

M2211143. Moartea subita prin evenimente aritmice se caracterizeaza prin: A. durata scurta a starii terminale (mai mica de o ora) B. durata mai lunga a starii terminale C. predominanta manifestarilor extracardiace inaintea instalarii starii terminale D. prezenta anterioara a comei E. prezenta fibrilatiei ventriculare
(pag. 247)

M2211144. Moartea subita prin evenimente aritmice NU se caracterizeaza prin: A. durata scurta a starii terminale (mai mica de o ora) B. durata mai lunga a starii terminale C. predominanta fibrilatiei ventriculare, ca mecanism electric D. prezenta anterioara a comei E. predominanta manifestarilor extracardiace inaintea instalarii starii terminale
(pag. 247)

M2211145. Care dintre manifestarile clinice de mai jos pot constitui prodrom pentru debutul stopului cardiac si a mortii subite cardiace: A. ameteli instalate brusc B. dispnee severa cu ortopnee C. durerea de debut din infarctul miocardic D. livedo reticularis E. acrocianoza
(pag. 247)

M2211146. NU reprezinta prodrom pentru debutul stopului cardiac si a mortii subite cardiace urmatoarele manifestari clinice: A. piroza B. acrocianoza C. crizele de palpitatii D. ametelile instalate brusc E. anauroza fugace
(pag. 247)

M2211147. Alterarile starii de constienta care NU caracterizeaza stopul cardiac sunt: A. pierderea completa a constientei

427

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

428

Rezidentiat 2004
B. C. D. E. obnubilarea stupoarea pastrarea constientei letargia
(pag. 247)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2211148. Semnele de stop cardiac presupun: A. observarea miscarilor respiratorii B. observarea reflexului de deglutitie C. observarea coloratiei tegumentului D. precizarea absentei sau prezentei pulsului femural E. precizarea absentei sau prezentei pulsului carotidian
(pag. 249)

M2211149. Stridorul sever cu puls persistent la un bolnav in stop cardiac este un semn caracteristic pentru: A. aspiratia de corp strain B. hemoragia pontina C. aspiratia de mancare D. infarctul bulbar E. meningoencefalita
(pag. 249)

M2211150. Ingrijirea bolnavului cu stop cardiac si moarte subita cuprinde urmatoarele etape: A. profilaxia mortii cardiace subite B. interventia initiala si suportul vital de baza C. suportul vital avansat D. ingrijirea postresuscitare E. ingrijirea pe termen lung
(pag. 249)

M2211151. Etapele majore ale resuscitarii cardiopulmonare sunt: A. asigurarea libertatii cailor aeriene B. palparea pulsului femural C. palparea pulsului carotidian de o parte si de alta a cartilajului tiroid D. masajul cardiac extern E. aplicarea unei lovituri precordiale
(pag. 249)

M2211152. Degajarea cailor respiratorii la un bolnav aflat in stop cardiac presupune: A. hiperextensia capului si subluxatia anterioara a mandibulei B. hiperflexia capului si apropierea mandibulei de stern C. indepartarea corpilor straini D. indepartarea protezei dentare E. badijonarea limbii cu bicarbonat de sodiu
(pag. 249)

M2211153. Asisgurarea libertatii cailor respiratorii la un bolnav in stop cardiac NU se obtine prin: A. hiperflexia capului si apropierea mandibulei de stern B. decubitul lateral drept cu membrele inferioare hiperflectate C. hiperextensia capului si subluxatia anterioara a mandibulei D. decubitul lateral stang cu membrele inferioare extinse

428

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

429

Rezidentiat 2004
E. decubitul ventral
(pag. 249)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2211154. Elementele resuscitarii cardiorespiratorii (RCR) sunt: A. stabilirea ventilatiei pulmonare B. mentinerea ventilatiei pulmonare C. asigurarea tranzitului intestinal D. asigurarea diurezei E. compresia pieptului
(pag. 249)

M2211155. Ritmul de insuflare a plamanilor in cadrul tehnicii ventilatorii conventionale de resuscitare cardiorespiratorie realizata de doua persoane NU este de: A. 15 ori pe minut B. 10-12 ori pe minut C. 1-4 ori pe minut D. 30-50 ori pe minut E. 80-100 ori pe minut
(pag. 249)

M2211156. Care sunt tehnicle ventilatorii conventionale gresite in cadrul resuscitarii cardiorespiratorii atunci cand resuscitarea este realizata de doua persoane: A. opt insuflatii pulmonare si cinci compresii toracice B. o insuflare pulmonara la cinci compresii toracice C. doua insuflatii succesive dupa 15 compresii toracice D. patru insuflatii pulmonare la cinci compresii toracice E. o insuflatie la 15 compresii toracice
(pag. 249)

M2211157. Care sunt tehnicile ventilatorii conventionale gresite in cadrul resuscitarii cardiorespiratorii atunci cand resuscitarea este realizata de o singura persoana: A. 15 insuflatii succesive dupa doua compresii toracice B. o insuflatie dupa cinci compresii toracice C. cinci insuflatii la o compresie toracica D. doua insuflatii succesive dupa 15 compresii toracice E. patru insuflatii pulmonare la patru compresii toracice
(pag. 249)

M2211158. Etapele majore ale resuscitarii cardiorespiratorii sunt: A. eliberarea cailor aeriene B. asigurarea diurezei C. resuscitarea respiratorie D. masajul cardiac E. palparea arterelor poplitee
(pag. 249)

M2211159. Comprimarea toracelui in timpul resuscitarii cardiorespiratorii se face: A. prin apasarea sternului cu bratele intinse B. prin apasarea sternului cu antebratele flectate la 90 grade C. in ritm de 80-100 compresii/minut D. cu o insuflare pulmonara la cinci compresii toracice E. in ritm de 15 compresii/minut

429

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

430

Rezidentiat 2004
(pag. 249)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2211160. Compresia toracelui in timpul resuscitarii cardiorespiratorii NU presupune: A. ritmul de 80-100 compresii/minut B. o insuflare pulmonara la cinci compresii toracice C. apasarea sternului cu antebratele flectate la 90 de grade D. comprimarea cordului cu 3-5 cm E. ritmul de 50-70 compresii/minut
(pag. 249)

M2211161. Compresia toracelui in timpul resuscitarii cardiorespiratorii NU presupune: A. cinci insuflatii pulmonare la cinci compresii toracice B. ritmul de 40-50 compresii/minut C. comprimarea cordului cu 15 cm D. apasarea sternului cu bratele intinse E. ritmul de 80-100 compresii/minut
(pag. 249)

M2211162. Suportul vital avansat in cadrul resuscitarii cardiorespiratorii este realizat pentru: A. asigurarea ventilatiei adecvate B. controlul aritmiilor cardiace C. stabilizarea statusului hemodinamic D. restabilirea tranzitului intestinal E. restabilirea perfuziei adecvate a organelor
(pag. 249)

M2211163. Manevrele terapeutice utilizate pentru asigurarea suportului vital avansat din cadrul resuscitarii cardiorespiratorii sunt: A. curatirea cavitatii bucale de resturi alimentare B. indepartarea protezelor dentare C. intubatia cu sonda endotraheala D. defibrilarea/cardioversia si/sau electrostimularea E. asigurarea unei linii intravenoase
(pag. 249)

M2211164. NU se incadreaza in etapa de asigurare a suportului vital avansat din cadrul resuscitarii cardiorespiratorii urmatoarele manevre terapeutice: A. intubatia cu sonsa endotraheala B. asigurarea unei linii intravenoase C. indepartarea corpilor straini din orofaringe D. defibrilarea/cardioversia E. curatirea cavitatii bucale de resturi alimentare
(pag. 249)

M2211165. In resuscitarea cardiorespiratorie, cand este posibil este necesar ca: A. defibrilarea imediata sa preceada intubatia B. intubatia cu sonda endotraheala sa preceada defibrilarea C. defibrilarea imediata sa preceada insertia unei linii intravenoase D. insertia unei linii intravenoase sa preceada defibrilarea E. resuscitarea cardiorespiratorie sa fie facuta in timp ce defibrilatorul se incarca
(pag. 249)

M2211166. Care sunt caile pe care NU se administreaza adrenalina in timpul manvrelor de resuscitare

430

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

431

Rezidentiat 2004
cardiorespiratorie: A. B. C. D. E. intravenos subcutanat intramuscular intraarterial per os
(pag. 250)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2211167. Care sunt dozele inadecvate de adrenalina administrate intravenos la un bolnav in stop cardiac la care s-au instituit manevrele de resuscitare cardiorespiratorie: A. 1 mg B. 10 mg C. 0,001 mg D. 0,15 mg E. 5 mg
(pag. 250)

M2211168. Bolnavii cu aritmii ventriculare persistente si cu instabilitate electrica dupa mai multe defirbilari necesita administrarea de lidocaina in urmatoarea posologie: A. 1 mg/Kg corp i.v. B. repetarea dozei de 1 mg/Kg corp i.v. dupa 2 minute C. 5 mg/Kg corp i.v., doza unica D. repetarea dozei de 5 mg/Kg corp i.v. dupa 5 minute E. 15 mg/Kg corp i.v. in doza unica
(pag. 250)

M2211169. Gluconatul de calciu administrat intravenos la bolnavi cu aritmii ventriculare si instabilitate electrica si-a restrans utilitatea la cazurile cu: A. hiperpotasemie acuta ce constrituie triger pentru fibrilatie ventriculara rezistenta B. hipopotasemie C. hipocalcemie D. blocante de calciu administrate in doze toxice E. hipofosfatemie
(pag. 250)

M2211170. Dupa mai multe defibrilari pentru fiobrilatie ventriculara, cand persista instabilitatea electrica si administrarea lidocainei nu este eficienta se pot incerca: A. chinidina B. milrinona C. gluconatul de calciu D. procainamida E. tosilatul de bretiliu
(pag. 250)

M2211171. La bolnavii cu multiple defibrilari, la care persista instabilitatea electrica si la care lidocaina este ineficienta NU se recomanda: A. tosilatul de bretiliu B. procainamida C. fenitoina D. chinidina E. amrinona
(pag. 250)

431

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

432

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2211172. Ritmul de perfuzare continua a procainamidei la bolnavii defibrilati repetat, la care persista instabilitatea electrica NU este de: A. 0,5 - 2 mg/minut B. 5 - 10 mg/minut C. 2 - 5 mg/minut D. 20 mg/minut E. 100 mg/minut
(pag. 250)

M2211173. Care doze sunt gresite in ritmul de intretinere a tosilatului de bretiliu administrat bolnavilor defibrilati la care persista instabilitatea electrica: A. 0,5 - 2 mg/minut B. 5 - 10 mg/minut C. 2 - 5 mg/minut D. 15 mg/minut E. 100 mg/5 minute
(pag. 250)

M2211174. Socul electric extern NU se administreaza bolnavilor cu: A. tahicardie ventriculara sustinuta B. fibrilatie ventriculara C. asistola D. bradiaritmiiii E. aritmie extrasistolica supraventriculara
(pag. 250)

M2211175. Stopul cardiac secundar asistoliei se trateaza cu: A. soc electric extern de 200 J B. adrenalina intravenos C. adrenalina intracardiac D. adrenalina subcutanat E. tosilat de bretiliu 5 - 10 mg/Kg in 5 minute
(pag. 250)

M2211176. Stopul cardiac secundar unei bradiaritmiiii se poate trata prin: A. electrostimulare temporara B. soc electric de 200 J C. socuri electrice aditionale pana la maximum 360 J D. atropina in administrare intravenoasa E. adrenalina intracardiac
(pag. 250)

M2211177. In stopul cardiac prin asistolie NU sunt utile: A. adrenalina pe cale intravenoasa B. atropina pe cale intravenoasa C. socul electric extern de 200 J D. lidocaina 1 mg/Kg intravenos E. adrenalina pe cale intracardiaca
(pag. 250)

M2211178. In stopul cardiac secundar bradiaritmiilor NU sunt utile: A. lidocaina

432

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

433

Rezidentiat 2004
B. C. D. E. procainamida electrostimularea socul electric extern atropina
(pag. 250)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2211179. In care forme etiopatogenetice de stop cardiac prognosticul este in general nefavorabil A. prin fibrilatie ventriculara B. prin asistolie C. prin bradiaritmii D. prin bradiaritmie/asistolie secundara obstructiei cailor aeriene cu corpi straini E. tahicardie ventriculara
(pag. 250)

M2211180. Care sunt formele etiopatogenetice de stop cardiac in care prognosticul poate fi mai bun: A. asistola B. bradiaritmiiile severe C. asistolia/bradiaritmie secundara unui corp strain care obstructioneaza caile aeriene D. fibrilatia ventriculara E. tahicardia ventriculara sustinuta
(pag. 250)

M2211181. Tratamentul stopului cardiac prin asistolie consta in: A. intubatia cu sonda endotraheala si ventilatie mecanica B. defibrilare cu soc cardiac extern de 200 J C. masaj cardiac in ritm de 80-100 compresii/minut D. adrenalina intracardiac E. corectarea hipoxemiei si acidozei
(pag. 250)

M2211182. Resuscitarea stopului cardiac prin bradiaritmii consta in: A. electrostimulare permanenta sau temporara B. masaj cardiac extern pana la obtinerea electrostimularii C. soc electric extern de 360 J D. controlul hipoxemiei E. controlul acidozei metabolice
(pag. 250)

M2211183. Ingrijirea postresuscitare cardiorespiratorie la bolnavii instabili hemodinamic si prognosticul defavorabil al acestora vizeaza evenimente secundare frecvente precum: A. asistolia B. bradiaritmia C. disociatia electromecanica D. tahicardia paroxistica supraventriculara cu bloc E. fibrilatia atriala paroxistica
(pag. 250)

M2211184. Prognosticul dupa stop cardiac intraspitalicesc resuscitat este mai defavorabil la bolnavii cu: A. instabilitate hemodinamica B. instabilitate electrofiziologica C. infectii necontrolate terapeutic

433

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

434

Rezidentiat 2004
D. cancer asociat E. dezechilibre electrolitice
(pag. 250)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2211185. Prognosticul dupa stop cardiac intraspitalicesc resuscitat este mai bun la bolnavii cu: A. obstructia tranzitorie a cailor aeriene B. dezechilibre electrolitice C. anomalii metabolice severe D. instabilitate hemodinamica E. infectii severe, necontrolate terapeutic
(pag. 250)

M2211186. Tratamentul empiric de intretinere pe termen lung dupa supravietuirea in stopul cardiac extraspitalicesc poate fi cu: A. amiodarona B. metoprolol C. ranitidina D. lidocaina 1 mg/Kg corp i.v., in bolus E. adrenalina intravenos
(pag. 250)

M2211187. Care dintre disritmiile enumerate, generatoare de stop cardiac, au prognostic defavorabil privind rata de succes a resuscitarii: A. asistolia B. tahicardia ventriculara nesustinuta C. fibrilatia ventriculara D. tahicardia ventriculara sustinuta E. disociatia electromecanica
(pag. 247)

M2211188. Succesul resuscitarii unui bolnav cu stop cardiac este mai mare in: A. interventia prompta B. fibrilatia ventriculara C. preexistenta diabetului D. asistolie E. prezenta unei boli cardiace cronice decompensate
(pag. 247)

M2211189. Succesul resuscitarii este mai mic si rata decesului mai mare in: A. interventia tardiva B. disociatia electromecanica C. tahicardia ventriculara sustinuta D. asistolie E. prezenta unei stari clinice anterioare precare
(pag. 247)

M2211190. Sansele de reusita a resuscitarii cardiorespiratorii sunt influentate negativ de: A. varsta avansata B. varsta tanara C. interventia prompta D. interventia intarziata E. insuficienta circulatorie, ca expresie a mecanismului generator de stop cardiac

434

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

435

Rezidentiat 2004
(pag. 247)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2211191. Cele mai frecvente cauze de deces (60%) dupa un stop cardiac resuscitat cu succes sunt: A. aritmiile recurente B. insuficienta cardiaca cu debit mic care nu raspunde la tratament C. encefalopatia anoxica D. starile septice E. pneumoniile cu pseudomonas aeruginosa
(pag. 247)

M2211192. Bolnavii cu risc crescut pentru moarte subita sunt: A. cei cu infarct miocardic acut B. cei la care se instaleaza recent insuficienta cardiaca C. cei care supravietuiesc dupa un stop cardiac survenit in afara spitalului D. cei cu fibrilatie atriala paroxistica E. cei cu bigeminism ventricular
(pag. 248)

M2211193. Cel mai mare risc de moarte subita cardiaca in relatie cu infarctul miocardic este identificat la bolnavii cu: A. tahicardie ventriculara sustinuta survenita in faza de convalescenta B. tahicardie ventriculara sustinuta survenita dupa tromboliza C. fibrilatie ventriculara survenita la 4 zile de la debutul infarctului miocardic D. aritmie extrasistolica ventriculara dupa tromboliza E. fibrilatie atriala paroxistica
(pag. 248)

M2211194. Riscul pentru moarte subita cardiaca in relatie cu un infarct miocardic cuprinde: A. frecventa crescuta a contractiilor ventriculare premature B. salve de tahicardie ventriculara C. tahicardie ventriculara nesustinuta D. fractie de ejectie mai mica sau egala de 30% E. fractie de ejectie mai mare de 30%
(pag. 248)

M2211195. NU se recomanda in tratamentul de intretinere, pe termen lung la bolnavii care au supravietuit unui stop cardiac extraspitalicesc: A. procainamida in doza de incarcare de 100 mg/5 minute B. amiodarona C. betablocantele D. atropina intracardiac E. chinidina
(pag. 250)

M2211196. Chirurgia antiaritmica aplicabila, pe termen lung, la supravietuitorii unui stop cardiac extraspitalicesc cuprinde: A. crioablatia B. bypassul coronarian C. anevrismectomia D. insertia unui cardioconvertor/defibrilator E. amiodarona
(pag. 250)

435

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

436

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2211197. Supravietuirea dupa stopul cardiac extraspitalicesc este mai mica in recurentele de: A. bradiaritmie B. disociatie electromecanica C. asistolie D. tahicardie ventriculara nesustinuta E. fibrilatie ventriculara
(pag. 250)

M2311198. In cadrul suportului vital avansat sunt incluse urmatoarele manevre: A. intubatia cu sonda endotraheala B. ventilatia gura la nas C. defibrilarea D. electrostimularea E. asigurarea unei linii intravenoase
(pag. 249)

M2311199. Drogurile utilizate in tratamentul fibrilatiei ventriculare sunt: A. tosilatul de bretiliu B. lidocaina C. procainamida D. digoxin E. atropina
(pag. 250)

M2311200. In fibrilatia ventriculara, gluconatul de calciu este indicat: A. in hiperpotasemia care determina fibrilatie ventriculara B. in hipocalcemie C. la pacientii cu intoxicatie digitalica D. la pacientii cu intoxicatie cu betablocante E. la pacientii cu intoxicatie cu blocante ale canalelor de calciu
(pag. 250)

M2311201. Factorii de risc cei mai importanti pentru moartea subita cardiaca sunt: A. tromboflebita profunda B. fumat C. hipercolesterolemie D. obezitate E. hipertensiunea
(pag. 248)

M2311202. Dupa faza acuta a infarctului miocardic, riscul pe termen lung de moarte subita cardiaca este prezis de: A. tromboflebita superficiala B. intinderea leziunii miocardice C. frecventa in crestere a contractiilor ventriculare premature (>10-30 CVP/ora) D. tromboflebita profunda E. tahicardia ventriculara nesustinuta
(pag. 248)

M2511203. Anumite anomalii sistemice metabolice sunt factori funcionali asociai ce pot determina o anomalie structural s devin instabil clinic i s conduc la moarte subit cardiac: A. dezechilibrele electrolitice (ex. hipopotasemia)

436

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

437

Rezidentiat 2004
B. C. D. E. alcaloza acidoza hiperglicemia hipoxemia
(pag. 246)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2511204. Reperfuzia spontan a miocardului ischemic ce poate determina o instabilitate electrofiziologic i aritmie i s conduc la moarte subit cardiac se poate produce prin: A. modificri vasomotorii n vasele coronare B. embolizare C. deficiena proteinei C i S D. tromboliz spontan E. administrarea de streptokinaz
(pag. 246)

M2511205. Care dintre urmtoarele situaii clinice reprezint cauze de stop cardiac prin scderea acut a debitului cardiac: A. ruptura cordului B. ruperea unui anevrism de aort C. pericardita postinfarct D. embolia pulmonar masiv E. anafilaxia intens
(pag. 247)

M2511206. Mecanismele stopului cardiac cu prognosticul cel mai defavorabil al ratei de succes a resuscitrii iniiale i supravieuirii dup resuscitare sunt: A. bradiaritmia B. tahicardia ventricular C. fibrilaia ventricular D. disociaia electromecanic E. asistolia
(pag. 247)

M2511207. Stopul cardiac se deosebete de sincop prin urmtoarele caracteristici: A. n general necesit o intervenie pentru resuscitare B. nu este tranzitoriu C. pacientul nu i redobndete contiena n mod spontan D. nu produce pierderea fluxului sanguin efectiv E. nu apare la pacienii sub 45 de ani
(pag. 246-247)

M2511208. Colapsul cardiovascular poate fi cauzat de: A. tahicardia sinusal B. bradicardia sever tranzitorie C. hipertensiunea arterial n puseu D. creterea fraciei de ejecie a ventriculului stng peste 30% E. sincopa vasovagal
(pag. 247)

M2511209. Cauzele cele mai frecvente ale decesului survenit n cursul spitalizarii dup un stop cardiac resuscitat cu succces sunt: A. aritmiile recurente B. tromboembolismul pulmonar

437

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

438

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. encefalopatia anoxic D. infeciile ulterioare asistrii prelungite a respiraiei E. denutriia


(pag. 247)

M2511210. Debutul stopului cardiac poate fi caracterizat prin simptome tipice unui eveniment cardiac acut precum: A. febra B. durerea de debut din infarctul miocardic C. dispneea acut sau ortopneea D. palpitaiile E. ameelile instalate brusc
(pag. 247)

M2511211. O tehnic corect a masajului cardiac extern cuprinde urmtoarele manevre: A. aplicarea palmei minii n dreptul ocului apexian B. aplicarea unei fore care va trebui s comprime cordul cu 3-5 cm C. relaxarea dup comprimare s fie lent D. rata de compresie s fie de aproximativ 80-100/minut E. masajul cardiac s se fac cu braele ntinse
(pag. 249)

M2511212. Resuscitarea cardiorespiratorie ca suport vital de baz n cazul stopului cardiac cuprinde urmtoarele elemente: A. defibrilarea sau cardioversia B. plasarea unui cateter Swan - Ganz C. administrarea de digoxin intravenos D. compresia toracelui E. stabilirea i meninerea ventilaiei plmnilor
(pag. 249)

M2511213. Suportul vital avansat pentru asigurarea ventilaiei adecvate, controlul aritmiilor cardiace i stabilizarea statusului hemodinamic cuprinde : A. efectuarea manevrei Heimlich B. intubaie cu sond endotraheal C. anestezie general D. asigurarea unei linii intravenoase E. defibrilare/cardioversie i/sau electrostimulare
(pag. 249)

M2511214. Combaterea stopului cardiac secundar bradiaritmiilor sau asistolei se poate face prin urmtoarele manevre: A. oc electric extern B. administrarea de adrenalin intravenos C. administrarea de atropin intravenos D. resuscitarea respiratorie i masajul cardiac extern E. administrarea de lidocain intravenos
(pag. 250)

M2511215. Prognosticul dup stopul cardiac intraspitalicesc asociat cu boli extracardiace este mai favorabil n cazul urmtoarelor afeciuni: A. insuficiena renal B. boli acute ale sistemului nervos central

438

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

439

Rezidentiat 2004

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. dezechilibre electrolitice D. tratament cu medicamente proaritmice E. anomalii metabolice


(pag. 250)

M2511216. n cazul unei defibrilri iniiale nereuite n stopul cardiac prin fibrilaie ventricular sau persitenei instabilitii electrice se pot administra intravenos urmtoarele medicamente: A. Digoxinul B. Nitroprusiatul de sodiu C. Lidocaina D. Procainamida E. Hidralazina
(pag. 250)

M2611217. Indicai factorii de risc cei mai importani pentru moartea subit cardiac: A. Hiperuricemia B. Obezitatea C. Anomaliile ECG nespecifice D. Hipertrofia ventricular stng E. Hipercolesterolemia
(pag. 248)

M2611218. n legtur cu moartea subit se poate afirma: A. Are o inciden de aproximativ 10% din totalul deceselor determinate de boli cardiace B. Are o inciden de aprox. 50% din totalul deceselor determinate de boli cardiace C. Este definit ca moarte natural datorat cauzelor cardiace D. Este definit ca perioada de timp de 2 ore de la debutul evenimentului terminal i deces E. Biologic victima nu poate rmne n via fr intervenii rapide
(pag. 245)

M2611219. n stopul cardiac NU exist: A. Oprirea brutal a funciei de pomp a inimii B. Deseori reversibilitate spontan C. Reversibilitate prin intervenie prompt D. Oprirea lent a funciei de pomp a inimii E. Rareori reversibilitate spontan
(pag. 245)

M2611220. Despre moartea subit cardiac se poate afirma: A. Moartea subit cardiac atinge punctul culminant n copilrie i adolescen B. Incidena ncepe s scad la adulii tineri C. Boala aterosclerotic coronarian este cea mai frecvent anomalie structural asociat D. Pn la 80% din totalul morilor subite cardiace din SUA sunt datorate consecinelor aterosclerozei coronariene E. Cardiomiopatiile sunt implicate n 10-15% din cazurile de moarte subit cardiac
(pag. 246)

M2611221. Care din urmtoarele sunt cauze structurale ale morii subite cardiace: A. Sindromul QT prelungit congenital B. Miocardita C. CMH obstructiv D. CMH neobstructiv

439

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

440

Rezidentiat 2004
E. Insuficiena cardiac cronic
(pag. 246)

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2611222. Factorii de risc cei mai importani ai morii subite cardiace sunt: A. Vrsta B. TA crescut C. HVS D. Fumatul E. Caexia
(pag. 248)

M2611223. n stopul cardiac secundar bradiaritmiilor sau asistoliei: A. Nu este necesar ocul extern B. Este necesar ocul extern C. Adrenalina se administreaz intravenos D. Atropina se administreaz intravenos E. Pacientul nu necesit intubare
(pag. 250)

M2611224. Care din urmtorii factori de risc ereditari sunt specifici pentru moartea subit cardiac: A. Hipertensiunea arterial B. Hiperlipoproteinemii genetice C. Sindromul intervalului QT prelungit congenital D. Unele sindroame miopatice E. Unele sindroame displazice
(pag. 246)

M2811225. Prognosticul dupa stopul cardiac: A. prin fibrilatie ventriculara primara in IMacut este nefavorabil B. prin fibrilatie ventriculara secundara in IM acut este nefavorabil C. intraspitalicesc asociat cu boli extracardiace este nefavorabil D. prin fibrilatie ventriculara secundara in IM acut este bun E. intraspitalicesc asociat cu boli extracardiace este bun
(pag. 250)

M2811226. Instabilitatea electrofiziologica generatoare de stop cardiac fara IM acut este indicatie de: A. tratament antiaritmic empiric cu amiodarona B. tratament antiaritmic evaluat prin stimulare electrica programata C. chirurgie antiaritmica D. defibrilator-cardioverter implantabil E. cardoistimulare permanenta
(pag. 250)

M2811227. Stopul cardiac bradiaritmic/asistolic secundar obstructiei cailor aeriene raspunde prompt la: A. socul electric extern B. cardiostimulare electrica C. manevra Heimlich D. intubatie si aspiratie din caile aeriene E. xilina
(pag. 250)

M2811228. Care din urmatoarele reprezinta afectiuni cardiace ce pot fi responsabile de moarte subita:

440

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

441

Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E.

GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

Cardiomiopatia hipertrofica obstructiva Miocardita Fascicule anormale din WPW Aritmii supraventriculare de cauza functionala Prolaps de valva mitrala
(pag. 246)

M2811229. Despre moartea subita cardiaca se poate afirma: A. Boala aterosclerotica coronariana este cea mai frecventa anomalie structurala asociata B. Pana la 80% din totalul mortilor subite cardiace din SUA sunt datorate consecintelor aterosclerozei coronariene C. Cardiomiopatiile sunt implicate in 10-15% din cazurile de moarte subita cardiaca D. Moartea subita cardiaca atinge punctul culminant in copilarie si adolescenta E. Incidenta incepe sa scada la adultii tineri
(pag. 246)

M2811230. Factorii de risc ereditari specifici pentru moartea subita cardiaca sunt: A. Ateroscleroza; B. Sindroamele miopatice si displazice; C. Hiperlipoproteinemiile genetice; D. Sindromul QT scurt congenital E. Bolile valvulare.
(pag. 246)

M2811231. Care dintre urmatorii factori functionali asociati pot determina o anomalie structurala sa devina instabila clinic si sa conduca la moarte subita cardiaca: A. dezechilibrele electrolitice (ex. hipopotasemia) B. hipoxemia, acidoza C. efectele proaritmice ale medicatiei D. starile febrile E. toxinele cardiace (ex. intoxicatia cu cocaina)
(pag. 246)

441

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro