Sunteți pe pagina 1din 19

ISTORIA BISERICII

Teodor Dobrin

> Jonathan Hill, Ghid al istoriei crestinismului > Ioan Ramureanu, > Pelican, Traditia crestina ISB = povestirea evenimentelor importante cu nominalizarea pers. care au influentat istoria crestinismului in anumite momente cruciale. "historia", gr. = a invata prin cercetari sau investigatii; folosit de Pavel in Galateni 1:18 ISB = povestirea interpretata si organizata a rascumpararii omului si a pamantului analizand informatiile, evenimentele si interpretarea lor prin prisma afirmatiilor facute de-a lungul secolelor de istorici, apologeti si oameni importanti. !!! (1) evenimente (2) persoane (3) date exacte !!! I RASPINDIREA CRESTINISMULUI IN PRIMUL SECOL 1) Lectii pe care le invatam din istoria Bisericii a) Istoria se repeta b) Gruparile cele mai multe se dezbina c) Nu exista erezie noua (vechii arieni > Martorii lui Iehova) d) Bisericile persecutate erau mai vitale e) Nevoie de reforma continua in Biserica f) Adevarul poate e ascuns, dar Dumnezeu, care controleaza totul, il descopera la vremea lui g) Daca o Biserica nu ramane "vie", va muri fizic h) Felul cum lucram noi in Biserica, nu este singurul mod de a sluji lui Dumnezeu (liturghia nu ne este indicata in mod obligatoriu) i) Numai oamenii "mari" au adus erezii in Biserica j) Bisericile care nu inteleg ca evanghelizarea inseamna mai mult decat ce se intampla in Biserica vor muri k) Din traditie, din istorie putem invata, acceptand influentele, dar ramanand la mesajul Scripturii, fara a-l compromite l) Numai cei ce slujesc si fac ceva pt Dumnezeu, au opozitie m) Controversele teologice pot ucide sau pot da viata 2) De ce este istoria Bisericii importanta? a. Ne ajuta sa-ntelegem natura ortodoxismului (gandirea corecta), ca sa stim cum a rezolvat Biserica neintelegerile si cum a ajuns la credinta ortodoxa b. Ne ajuta sa nu cadem in erezii inocente (patri-pasianismul = a confunda lucrarea Tatalui cu lucrarea Fiului), sau in greseli facute de altii

c. Ne ajuta sa intelegem cultura noastra si schismele din istoria Bisericii de-a lungul secolelor d. Ne ajuta sa speram ca va exista unitate intre protestanti privind la doctrinele comune si neglijand diferentele nesemnificative > Crestinismul s-a raspandit intai prin predicarea Evangheliei de catre Isus Cristos, intemeietorul crestinismului > Ucenicii lui Isus, care au devenit apostoli, au raspandit Evanghelia in Imp Roman, dar si in Asia, Africa si Europa. > Pavel = ap. neamurilor > Petru = ap. evreilor/iudeilor > Ioan = ap. iubirii, a lucrat mai mult intre iudei > Matei = a evanghelizat in Partia (Iran, Irak) > Filip = Africa nord, Egipt > Toma = India, Babylon > Andrei = Scitia (Bulgaria), Dobrogea Aproape toti au murit ca martiri Impactul crestinismului a fost foarte puternic datorita pregatirii pe care a facut-o Dumnezeu lumii in sec. I II BISERICA MARTIRILOR (Biserica persecutata) 1) Persecutiile din sec. I a) Cauzele persecutiilor politice Sistemul religios din 1. secol nu era lipsit de implicatii politice. Atat timp cat Biserica era considerata parte din iudaism, era religie legala (avea parte de putina suferinta). Separarea crestinismului de iudaism, a dus la considerarea crestinilor ca fiind o societate secreta. Romanii au vazut in crestini un rival si amenintare pt siguranta imperiului. Religia privata in Imperiul Roman era inadmisibil. Unitatea imperiului religioase Pe cand Roma era republica, a adoptat miturile grecesti, a identificat zeii greci cu zei romani. Credeau ca trebuie sa conserve pacea zeilor prin sacrificii si banchete speciale, unde erau prezentate imaginile zeilor. Crestinii au fost impotriva oricarei reprezentari ale divinitatii > conflict cu conducerea imperiului. Alt motiv pt persecutie: refuzau sa sacrifice zeilor, astfel devenand respunzatori de toate calamitatile naturale. economice Imp. Roman a fost foarte bine organizat. Comertul aducea stabilitate imperiului. Crestinismul a paralizat in multe cetati prospere economia: nu cumparau carne (era jertfita idolilor), nici un fel de

obiecte care reprezentau zeii panteonului greco-roman, ofrande sau lumanari > au fost considerati atei (oameni fara religie). b) Evenimente importante pt Biserica din sec. I a) Primul conciliu bisericesc in Ierusalim (Fapte Ap. 15, ~50 A.D.) > Biserica a stabilit modalitatea de acceptare a neamurilor in Biserica > au abrogat legea ceremoniala a VT, pastrand doar patru interdictii (1. imoralitatea sexuala, 2. consumarea mortaciunilor, 3. consumarea sangelui, 4. idolatria). Se intelege ca Decalogul a ramas valabil pt Biserica explicat fiind in Matei 5-8 b) Cucerirea Ierusalimului de catre gen. Titus (70 A.D.) > a marcat separarea Bisericii de Iudaism. Se crede ca ucenicii au stiut foarte precis sa interpreteze Matei 24. c) Persecutiile religioase Nero: ambitios, inclinatii spre arta, dorea sa restaureze Roma (aproape) in totalitate. Pt aceasta a ordonat sa se dea foc rezervelor de pacura ale orasului, incendiind aproape intreaga capitala. In momentul in care si-a dat seama ca cetatenii romei il banuiesc de genocid a dat vina pe crestini (ar fi dat foc din cauza pacatelor romanilor). Dupa incendiu, crestinii au fost vanati in Roma si imprejurimi, dar nu in tot imperiul. Dovada ca, acuzatiile aduse crestinilor erau nefondate. Petru si Pavel au murit in timpul persecutiilor lui Nero (~67). Secolul I s-a incheiat fara persecutii majore, iar cand persecutia pornea de la imparat, se extindea in tot imperiul. Cand persecutia era locala, era generata de guvernatori sau de popor; nu se extindea in imperiu. Persecutia sub Domitian (~95 A.D.) a pornit de la faptul ca evreii au refuzat sa plateasca impozit perceput in sprijinul templului lui Jupiter. Domitian era crud si salbatic, a persecutat si iudei si crestini, dar si romani. Un alt motiv a fost refuzul crestinilor de a-l considera dumnezeu. Domitian a inventat mai multe acuzatii impotriva crestinilor: 1) tulburau ordinea publica, 2) invinuiti de canibalism (isi mancau copiii), 3) vina oricarei calamitati cadea pe crestini. Modalitatile de torturare a crestinilor erau demonice: li se spinteca burta sa fie scoase afara maruntaiele si mureau in chin; placi incinse de metal aplicate pe corp; moartea prin sugrumare; aruncare la animale salbatice In anul 100, doua generatii dupa Cristos, 0,6% din populatia lumii era crestina. 70% crestini nu erau albi, 28% din pop. geogr. a lumii era evanghelizata, Biblia (existenta) tradusa in sase limbi; 25.000 de martiri

2) Persecutiile din sec. II a) Traian, primul care a persecutat crestinii in sec II: Pliniu (filozof, guv. al Bitiniei, prieten al imparatului) l-a informat despre situatia crestinilor, in favoarea lor, dovedind ca nu merita condamnarea dupa ce s-a convins ca nu fac nici un rau si nu reprezinta pericol pt imperiu. b) Marc Aureliu: 161 A.D. a accentuat cultul imparatului. Credea ca numai printr-o religie de stat poti pastra imperiul > a impus inchinarea la imparat. Persecutie scurta, dar sangeroasa 3) Persecutiile din sec. III Imparatii declanseaza persecutii ample; atitudinea oamenilor de rand ramane calma. Denunturile individuale au disparut. a) Septimiu Sever: botezul crestin considerat un delict (cel mai mult afectat: Alexandria si Cartagina) b) Verus Maximus Gaius Iulius: a promovat de la rangul de "soldat" la "cavaler roman". Atati crestini omorati, ca au fost ingropati in gropi comune (50-60 morti) c) Decius (249 a.d.): la mijloculul sec. III; declansat in urma edictului imparatului, ca fiecare cetatean (incl. copii si femei) sa aiba un document (certificat) de jertfire in cinstea zeilor. S-au constituit comisii in fiecare localitate; anual trebuia sa se aduca cel putin un sacrificiu, sau sa se arda tamaie pe altarul zeilor. Crestinii au fost asa de incercati, incat au cautat cai alternative pentru obtinerea certificatelor. Patru forme de lepadare de la credinta: 1) "Sacrificanti"; au adus sacrificii complete, 2) "Thurificanti"; care au sacr. doar simbolic pe altarele pagane, 3) "Libellaticii"; care au obtinut certificate cu bani, 4) "Acta Facientis"; au declarat in fata consiliilor ca nu sunt crestini d) Diocletian (303 a.d.): cretinii au fost persecutai i averile, crile i Bibliile lor au fost confiscate i arse (> marea persecuie); n Egipt cretinii au fost persecutai mai mult dect n Europa sau Asia; s-a folosit scaunul de torutr, otrava, nfometarea, etc.; sfrtecarea trupurilor cretinilor a fost o reacie a persecutorilor fa de nvtura despre nvierea trupului 4) Rezultatele persecuiilor a) Biserica a fost mai unit b) Biserica a fost purificat de aderenii cretinismului care n faa persecuiilor au renunat total c) Cretinismul a fost rspndit n alte teritorii prin fuga cretinilor d) Persecuiile au grbit i au forat formarea canonului scripturii; Biserica a dorit s tie dac merita s moar pt Scriptur

i care este acea Scriptur e) Descoperirea unor probleme din Biseric care trebuiau rezolvate (e.g. donatismului) f) Stabilirea doctrinei adevrate i ce anume reprezint erezia n Biseric III EREZII, APOLOGEI I POLEMITI CRETINI 1) Montanismul iniiat de Montanus, preot frigian: a susinut separarea Bisericii de lume ncuraja preoia femeilor propunea cretinilor s prseasc orice preocupare pmnteasc, socotind-o inutil ascentismul, chenobitism, a disprut dup anul 500 2) Adopionismul iniiat de Theodotus susinte naterea miraculoas a lui Isus din fecioar, la botez a primit spiritul sfnt i a fost adoptat ca fiu de Dumnezeu datorit comportamentul lui fa de Dumnezeu, cu prioritate ntre ceilali fii ai lui Dumnezeu (Iov 1) 3) Modalismul aprut n Asia mic Dumnezeu s-a revelat succesiv n trei forme diferite: 1) Tatl, care a creat lumea material, 2) Fiul, care a salvat lumea 3) Spiritul, cel care conduce lumea cretin nu se face deosebire ntre persoanele trinitii 4) Donatismul aprut n Biserica african (n general) n jurul disputei despre validitatea tainelor i caracterul moral al svritorului de taine, e.g. episcopul Cecilian, compromis n timpul persecuiilor a fost hirotosonit (episcop de Cartagina) Un grup de oponeni a declarat drept invalid alegerea acestuia pe considerentul c tainele administrate de un Episcop cu trecut ptat de pcate sunt invalide. Donatus: oponentul primar al Episcopului Cecilian > dou partide; ambele au apelat la arbitrajul mp. Constantin cel Mare Biserica s-a reunit n dou sinoade la Roma i Arles, declarnd valid alegerea lui Cecilian i nlturndul pe Donatus. Donatitii au fost declarai eretici, iar bisericile lor nchise. 5) Arianismul Arius (sau Ariu), a propovduit ideile lui prin cntece populare numite Talia > mare succes. Fiul lui Dumnezeu are un nceput, i este creat, nu nscut > inferior Tatlui i diferit substanial Atanasie, oponentul principal al nvturii ariene. Conflictul a fost arbitrat de

Constantin cel Mare; la nceput a ncercat s mpace curente; a dat totui ctig de cauz lui Atanasie. Arianismul condamnat la Conciliul de la Nicea n 325 a.d.; s-a stabilit dup Scripturi c Isus este coetern, coegal i cosubstanial cu Tatl. Termenul de baz de la conciliu: Homoussios = aceeai substan 6) Nestorianismul susinut de Nestorie, episcop al Constantinopului: atribuia lui Isus Cristos persoan uman (Omul Isus) i una divin (Logosul ntrupat) > n Isus au fost dou subiecte. Consecin: nu a mai recunoscut n Maria pe maica Domnului. Persoana Fiului lui Dumnezeu divin a fost nscut din Tatl, persoana uman istoric din Maria. Cele dou persoane au fost unite n Isus Cristos. 7) Monofizismul = o singur fire; susinut de Eutihie: Isus a avut o singur fire, cea divin, respingea idea c Isus a avut trup omenesc i susinea c trupul fizic era aparent real. Conciliile din Efes i Calcedon au respins monofizismul i au afirmat dou naturi ale lui Isus, i o singur persoan. 8) Iconoclasmul = excluderea icoanelor n Biseric care reprezint divinitatea i pe sfini; ultima erezie combtut de Biseric 787, ultimul conciliu din Nicea: iconoclasmul combtut definitiv, nvtura (ortodox) deplin despre icoane: respinge idea identificrii icoanei cu arhetipul (sunt doar tipuri): 1 Ioan 4:1; cuv. gr. eikon = chip, reflecie a arhetipului; dac ntre icoan i arhetip nu exist deosebire, nu ar mai fi chip, ci arhetipul nsui. Iconoclatii au optat mpotriva cultului inutil al icoanelor, pornind de la interdicia chipului susinut de VT. Susin c dumnezeirea nu poate fi redat prin pictur sau icoane > n icoan s-ar putea reprezenta doar firea omeneasc a lui Isus Cristos (singura icoan acceptat este Cina Domnului, Euharistia). iconoduli = care accept icoanele; spun c Euharistie nu poate fi icoan, pt c este arhetipul, deci identic cu El. Icoana este dovada ntruprii lui Dumnezeu n lume. oponentul principal: Ioan Damaschinul. In 726, mp. Leon a scos icoanele sfinilor din biseric; n 730 i cele care reprezint pe Isus/divinitatea Trei crezuri importante: 1) apostolic 2) nicean (325 a.d.) 3) calcedonian (451 a.d.) CONSTANTIN CEL MARE, edictul de la Milano n 313, Constantin c. M. a decretat favorizarea religiei cretine n Imperiul Roman. Biserici confiscate au fost restiuite, clerul a fost scutit de serviciu public. A subvenionat preoii din bugetul statului, a interzis

unele practici pgne. Ziua de odihn a fost declarat duminica, dup srbtoarea ziua soarelui, totui nu el a declarat cretinismul religia oficial a statului, ci Theodosius I. C. a devenit cretin dup victoria de la podul milvian; s-a botezat abia la sfritul vieii, ca s i se ierte toate pcatele. Se crede c i s-a spus prin vedenie "cucerete sub acest semn" > cruce, a pus semnul crucii pe toate scutele soldailor. Impact deosebit n istoria cretinismului prin raportul care l-a adus la conciliile din Arles i Nicea. A construit capitala imperiului de est, Constantinopol (ora lipsit de orice templu pgn), Biserica Sfnta Elena din Ierusalim i a dat multe drepturi cretinilor. CONCILIILE BISERICII I) Nicea (325), a fost combtut Arianismul (vezi info. Arianism) s-a stabilit "Crezul Nicean" care cuprinde urmtoarele puncte importante: 1) doctrina despre Dumnezeu Tatl, 2) Fiul, 3) Duhul Sfnt, 4) Biseric i 5) escatologie II) Constantinopol (381) rol bivalent 1) n sprijinul susinerii dumnezeirii Duhului Sfnt i 2) a ntrit crezul nicean. A fost combtut Macedonus, c Duhul Sfnt este un preot slujitor. Prinii capadocieni au fost cei mai mari susintori ai dumnezeirii Duhului Sfnt: Vasile cel Mare, Grigore de Nazianz, Grigore de Nyssa. S-a stabilit formula pentru botez (= numele Trinitii) III) Efes (431) Nestorie de Constantinopol (atribuia lui Isus dou persoane), combtut de ctre oponentul principal, Chiril de Alexandria. Nestoriasmul a fost condamnat pentru c refuza Mariei titlul de "theotokos", nsctoare de Dumnezeu. Pelagianismul combtut: Pelagius susinea c omul nu e depravat total, ci n el, chipul lui Dumnezeu nu a fost distorsionat complet, i prin cele 10 Porunci poate fi ndumnezeit. Augustin (oponent principal al lui Pelagius) a fost ateptat, dar a murit un an nainte de conciliu. IV) Calcedon (451) a definit termenii naturii lui Cristos: unul i acelai Cristos exist n dou naturi care nu se confund, nu se schimb, nu se nlocuiesc, nu se mpart i nu se separ. a reafirmat nvturile ortodoxe de la primele trei concilii, devenind unul dintre cele mai importante concilii V) Constantinopol (553) combtut monotelismul i monofizismul VI) Constantinopol (680) combtut monotelismul i s-a ntrit supremia episcopului de Roma ca fiind primul

dintre egail, n comparaie cu patriarhatele din Ierusalim, Constantinopol, Antiohia, Alexandria VII) Nicea (787) APOLOGEI IMPORTANI (prini ai Bisericii) perioada prinilor Bisericii (300 590 a.d., nceputul Evului Mediu, pn 1517) = "perioada de aur", pt c prinii/apologeii au contracarat ereziile i au formulat doctrinele de baz ale credinei cretine, care au fost aprobate n cele 7 concilii. AUGUSTIN *354 dintr-o mam cretin i tat pgn, a studiat retorica la Cartagina, a dus o via foarte imoral. A avut un copil nelegitim, Theodatus. n 386, frmntat n inima lui de cutarea dup adevr, a auzit n grdin un cntec de copil "ia cartea i citete". A neles i a citit Romani 13:13-14, s-a pocit fiindu-i transformat viaa, a devenit episcop de Hippo(na), dup ce a nvat de la episcopul Ambrosie. A scris multe cri, printre care "Cetatea lui Dumnezeu", "Despre Trinitate"; opera celebr: "Confesiuni", n total 100 de cri, 500 de predici, 200 de scrisori > cel mai mare teolog din care s-a inspirat i reforma i contrareforma. Doctrina lui despre pcat: "doctorul harului", a afirmat totala deprivare a omului formulnd trei piloni despre hamartiologie: 1) n Eden omul putea s nu pctuiasc, 2) pe pmnt omul nu poate s nu pctuiasc, 3) n cer nu vom putea s pctuim 24.06.2013 Opera de : "Confesiuni" o perfecta radiografie a sufletului sau alta carte importanta: "Cetatea lui Dumnezeu"; ca urmare a rebeliunii unora contra lui Dumnezeu, ca a lasat capitala Romei sa fie jefuita de barbarii lui Alaric in 410 d.Cr. Augustin trateaza cele doua nivele teologice: ontologic (cetatea cereasca) oiconomic (cetatea pamanteasca) Cele 5 idei principale priv. teologia lui Augustin (5 "sola"): sola fide (mantuirea DOAR prin credinta; demers preluat de Luther, sec. 16) sola grazia (numai harul) sola Cristos sola Scriptura (numai Biblia are autoritate) soli Deo gloria Aspecte negative: sustine purgatoriul, botezul copiilor mici (Cei trei prini capadocieni, Atanasie cel Mare, Ioan Crisostom (gur de aur), Ambrozie, Ieronim, Augustin) IERONIM orig. din Venezia, a studia la Roma

incurajat de episcopul Romei sa traduca Biblia in latina > "VULGATA" (35 ani de munca intr-o manastire din Betleem, fin 390)

PARINTI CAPADOCIENI VASILE CEL MARE Parintele monasticismului in conciliul Constantinopol (381) a contribuit semnificativ GRIGORE DE NYSSA Episcop de Nyssa, fr. cel mic al lui Vasile cel Mare a luptat impotriva arienilor; a fost conducatorul cauzei niceene in Capadocia GRIGORE DE NAZIANZ Episcop de Nazius, prieten f bun cu Vasile c.M.; a suferit foarte mult pt ca a infiintat o biserica niceana la Constantinopol, care in acea vreme avea invatatura arian predominant n biserici. A contribuit la invtura Sfintei Treimi i s-a dedicat comunitii, scrierilor dar i imnurilor cretine

ATANASIE CEL MARE Episcop de Alexandria reputaia sa a fost legat de aprarea cauzei ortodoxe n urma 1. conc. Nicea. El vedea n doctr. arian o negare a divinitii lui Cristos, nu doar ca o dezbatere teologic, ci ca un atac mpotriva esenei cretinismului dpdv soteriologic IUSTIN MARTIRUL sec. 2, primul filosof cretin i filosof stoic. A nfiinat prima coal cretin la Roma a scris dou apologii, prin care a aprat cretinismul n faa pgnilor. n apologii a argumentat divinitatea lui Isus Cristos i a prezentat o serie de nvturi din Evanghelie. Carte important: "Dialog cu iudeul Trifon", n care a dovedit c Isus Cristos este Mesia din VT. A sfrit viaa ca martir prin decapitare, pt c a refuzat s se nchine zeilor. ORIGEN (sec. 2-3) din Alexandria (egiptean), tatl lui a murit ca martir. La 18 ani conducea o coal catehetic n Alexandria i avea nclinaii spre martiraj, ncurajnd cretinii din nchisoare la martiriu. A scris "Exapla", o explicaie a Sfintei Scripturi pe ase coloane; comentarii exegetice pe Isaia, Ioan, Ezechiel .a. A murit la 65 de ani, dup moartea lui Decius. A lsat 6.000 de suluri scrise. IRINEU DIN LYON Episcop sprijinit de Policarp care a studiat sistemele filosofice; numit "Lumin torul cilor apusene".

A luptat pt dovedirea veridicitii Sf. Scripturi. CLEMENT DIN ALEXANDRIA preot pgn, a cunoscut religia misterelor (sincretism) Sub persecuia lui Septimiu Sever a plecat n pribegie Clement a pus bazele unei trilogii stiinifice, devenind primul pedagog cretin El a scris primele lecii catehetice pt iniierea noilor convertii

MONASTICISMUL ("fuga de lume") 1) Aspecte generale Nu este fenomen specific cretinismului. Practicele ascetice au fost regsite n religiile orientale, de ex. budismul, hinduismul Micarea monastic s-a regsit i n iudaism, la anumite comuniti, care voiau s-i triasc viaa mai radical, de ex. Esenieni, Terapeui. Micarea monahal apare la nceputul sec. 4 sub form anahoretic (eremitic) > clugrii triau n chilii separate unii de alii i sub form chenobit: clugrii triau n comuniti Diferen ntre cele dou tipuri: la nivel organizatoric i teologic: Chenobiii accentuau aspectul comunitii i al sacramentelor pentru a realiza theosisul (unirea cu Dumnezeu). Anahoreii accentuau meritele individuale dobndite prin practici ascetice. De-a lungul istoriei, aceste dou forme de organizare s-au modificat de mai multe ori, adaptndu-se mediului teologic al celor dou bisierici, de rsrit (ortodox) sau de apus (catolic). 2) Cauze a) Concepia dualist Trupul este ru, spiritul e bun (gnosticism). Prin retragerea din lume trupul va fi rstignit iar faptele sufletului vor crete. b) Pasaje din Scriptur Ideile ascetice au favorizat apariia monahismului n sec. 4, lundu-i originea din VT, n mod special de la profetul Ilie, care a fost privit un premergtor al monahismului. Texte privitoare la nazireat: Numeri 6:1-21, Ieremia 35:2-19 NT: n chemrile la o via dedicat i consacrat pt Dumnezeu (Mc. 8:34) interpretat ca o provocare la o via de disciplin i de jertfire de sine. Prototipul monah. n NT: Ioan Boteztorul. Ucenicii pot fi privii ca un ex. timpuriu de monah. comunitar c) Nzuina dup o via de sfinenie Dorina motivatoare a monah. era de a dobndi un sent. de siguran n vederea mntuirii d) Decderea moral din socialitatea sec. IV Monahii au luptat pentru curia moral a Bisericii i au fost fora cea mai radicl din

cadrul acesteia. n Biserica de rsrit, ntreaga ierarhie eclesial trebuia s fie doar din cadru monahal. Monahismul n rsrit La 20 de ani, Antonie cel Mare (sec. 3-4), i-a vndut tot, s-a retras ntr-o peter i a trit singur izolndu-se de comunitate. Viaa lui de sfinenie a atras alte persoane care au locuit n peteri de mprejur. Pn la 70 de ani, Antonie a trit n pustie, n peter i ntr-o fortrea roman abandonat. n acest timp a vizitat doar de 2 ori Alexandria. L-au urmat peste 5000 de credincioi n deertul Nitria. La nceput numai brbai, mai trziu comuniti de femei. Pahonie cel Mare a introdus n rsrit tipul comunal de monah. (chenobit). A susinut c pentru a mntui suflete, trebuie s le aduci mpreun i a organizat prima mnstire la Tabenisi, pe malul nilului. Promova simplitatea vieii, munca, devotamentul i ascultarea. Vasile din Cezareea Sub conducerea lui, clugrii erau forai s munceasc, s se roage, citeasc Biblia i s fac fapte bune. Practici extreme n Monahismul de rsrit Stlpnicii sau stlparii: cretinii care nu atingeau pmntul, locuiau n copaci, nu se splau toata viaa, de ex. Simion Stlpnicul: a locuit peste 30 de ani pe un stlp din Antiohia. Ali extremiti triau pe cmp i mncau iarb. Ammoun, se considera foarte sfnt pt c nu se dezbrcase nici nu se splase de cnd a devenit pustnic. Pentru a scpa de ispita din partea femeilor, i scoteau ochii, i tiau degetele/minile Monasticismul n apus fondator: Atanasie Diferit de cel din est, fiind mai bine organizat i fiindc combtea lenea i actele pur ascetice. Accentul n vest s-a pus pe munc i nchinare. n biblioteca unui clugr gseai de obicei operele lui Ieronim, Augustin, Ambrozie, regulile lui Benedict pe acelai raft cu Biblia. Cel mai important clugr apusean a fost Benedict din Nursia: s-a retras din Roma din cauza decderii morale a bisericii i a fondat mnstirea Monte Casino. Mnstirile au intrat sub tutela sa, acceptndui planul de organizare, adic regula lui. Regula lui Benedict 73 de capitole cu reguli morale, sociale, liturgice i penale. Ziua mprit n perioade: 7 ore rugciune, cntarea Psalmilor i meditaie; 2 ore citirea scrierilor sfinte; 7 ore munc fizic pe ogoare sau n interiorul abaiei. n timpul mesei linite completa, un clugr de serviciu citea meditaii. Doar cei slabi/bolnavi primeau carne. Accent

pe nchinare i citirea Scripturii. Benedict a scris trei jurminte pt clugri: 1) pt stabilitate: prevedea aderenta permanenta la ordinul monastic 2) castitate i srcie: clugrul i pierdea toate averile, incl. roba 3) supunere fa de abatele mnstirii (reprezentantul lui Dumnezeu) Pedepse pt nclcarea regulilor gradate: avertisment, excludere, excludere din comunitate. Cea mai mare: excomunicarea. Restaurarea se putea face pn la trei ori dup care nu mai avea ans de ndreptare. Evaluarea Monasticismului Aspecte pozitive: mnstirile au devenit ferme; s-au cultivat cu succes diferite culturi au ajutat la progresul nvturii n evul mediu (500-1000 a.d.) pstrarea i scrierea unor manuscrise de valoare. Clugarii copiau, traduceau, colectau operele patristice i clasice. asigurau refugiu pt surghiuniii societii, asigurau azil politic drumeii erau bine primii n mnstiri > s-a dezvoltat turismul misionari ai bisericii n spaiile din preajma mnstirilor (un singur clugr, Columbar, i-a ctigat pe scoieni la cretinism. In vremea aceea, cnd un conductor accepta cretinismul, toi subordonatii erau botezai n religia cretin) Aspecte negative societatea a pierdut oameni capabili prin izolare standardul de moralitate a devenit diferit pt clugr fa de oamenii/credincioii de rnd mndria clugrilor cu faptele lor ascetice lcomia, cnd au nceput s se mbogeasc teologia meritelor prin acumularea de fapte bune i ascetice

islam
e religie opresiv: Jihad = rzboi sfnt; Originea islamului orig. n peninsula arabic la triburile nomadice de beduini obinuiau s se rzboiasc n mod constant, dei n fiecare an mergeau s ating piatra neagr din Mekka numit Kaaba. Mahomed a unit aceste triburi ca s lupte Mahomed (570-632) copilrie foarte grea; nainte de a se nate, tatl su Abdullah moare. la 4 ani este desc. de o boal grea (prob. epiepsie) la 6 ani moare mama; ntreinut de bunic pn la 9 ani la 9 ani moare bunicul; crescut de un unchi la 25 ani se cstorete cu o vduv foarte bogat (40 ani), Khadijah toi copiii lui mor de mici

avnd bani destui, Mahomed se dedic meditaiilor Khadijah moare la vrsta de 64 de ani > Mahomed se cstorete cu 12 femei n 610 Mahomed pretinde c simte o chemare divin din partea ng. Gabriel, s proclame monoteismul i s lupte mpotriva idolatriei. i alege 12 adepi pe care-i pregtete timp de 3 ani i ncearc o reform religioas n Mekka 622: alungat din Mekka > fuge la Medina. 622 considerat nceputul calend. mahomedian (nc. islamului) n Medina adun adepi i-i dezvolt religia n 630 cucerete Mekka cu sprijin militar puternic, nltur idolatria i stabilete Kaaba ca locul principal de pelerinaj cele 2 locuri importante de pelerinaj: Kaaba/Mekka, Medina. Mai trziu si moscheea lui Omar la Ierusalim Expansiunea islamului Planul lui mohamed era s cucereasc ntreaga lume la islam ntr-un timp scurt. n 200 de ani arabia i Africa de nord. au ajuns pn n spania n 1453 Constantinopol (> Istanbul)

Doctrina islamului bazat pe 5 stlpi: 1) recitarea crezului de 5 ori pe zi ("Allah este singurul dumnezeu i Mohamed profetul su") 2) rugciunea de 5 ori pe zi cu faa spre Mekka 3) drnicia (dania), 2% din toate averile trebuiesc donate pt scopul islamului 4) postul din luna ramadan (sept.-okt.) de dimineaa pn seara (interzis hrana i distracia) 5) pelerinaj: fiecare musulman sntos, cel puin odat n via la locurile sfinte Koran: sursa principal a islamului, pe care Mohamed l-a primit prin revelaie direct de la Gabriel Koran trebuie memorat, nu doar citit Allah este prezentat ca i dumnezeul adevrat care i-a revelat voia prin cei 25 profei ai si). ntre cei 25 sunt inclui Avraam, Moise i Cristos, dar cel mai mare e Mahomed. Cristos e prezentat ca simplu om, profet al lui Dumnezeu, dar care nu a murit pe cruce i este considerat profetul care face bine i vindec. Koranul este mprit n 114 capitole (sure). Ei cred c va exista o zi final a lumii, n care Allah va judeca lumea. Oamenii vor merge fie n cer, paradisul senzualitii, fie n iad. Isalmul e o religie a faptelor n care nu poi fi niciodat sigur de relaia ta cu Allah, de aceea musulmanii triesc ntr-o continu team. SCHISMA DINTRE APUS SI RSRIT DIN 1054 odat cu desprirea imperiului roman.

n 1043 M. Cerularie > patr. Constantinopol, n 1048 episcop francez a fost ales papa Leo IX, care a dorit s reformeze oficiul papal i ntreaga biseric. n sudul Italiei existau cteva biserici sub conducere bizantin. Papa Leo a nlocuit episc. greci cu ep. latini din vest. Cnd a auzit Cerularie de schimbare, a nchis toate bisericile latine din est, incl. Constantinopol. Deasemenea Cerularie a iniiat un atac mp. pinii folosite la cin i alte practici bisericeti latine. Leo la trimis pe Humberth la Constantinopol s discute problema direct. Patr. din Constant. l-a ignorat pe trimisul papei, acesta n timpul slujbei a scris i a prezentat bula papal de excomunicare. 16 iulie 1054, cardin. Humberth, legatul papei Leo IX, a intrat n altarul catadralei Sf. Sofie din Constantinopol i a pus o bul papal prin care patriarhul Mihai Cerularie este excomunicat din biseric. La ieirea din biseric, Humberth a scuturat praful de pe picioare pe pragul catedralei. n duminica urmtoare, patr. Cerularie a prezentat o bul de excomunicare pt cardinalul Humberth. Acest incident dramatic este considerat nceputul schismei dintre biserica greac i cea latin. est: reprezentantul lui Dumnezeu: mpratul vest: repr.: papa Cauze permanente ale schismei 1) dif. de cultur ntre vest i est: vestul folosea latina, estul greaca vestul nclinat spre raionalism, estul spre filosofie abordarea Romei: scolastic, direct; est: indirect, mistic 2) organizri eclesiale diferite: Roma mai mult autocratic, organizndu-se n jurul episc. de Roma; est se conducea mai mult pe conciliile ecumenice n est fiecare biseric avea oarecare autonomie; n vest toate bisericile subordonate papei liturghia vestului diferea fa de cea a estului n limb i form: Roma i-a permis s schimbe liturghia prin diferite infl., pe cnd estul nu a schimbat nimic. 3) dif. teologice motivul teologic anunat a fost cazul Filioque care se refer la cine trimite Duhul Sfnt pe pmnt: vestul Tatl i Fiul, estul doar Tatl. Estul insista pe rolul fiecrei persoane din trinitate, vestul insista pe importana relaiei Tat/Fiu 4) alte diferene cstoria clerului: est permitea, vest interzicea nfiarea clerului: roma interzicea barba pe chipul preotului, estul o permitea diferene privind srbtorile (patele i zile de post) pinea folosit n euharistie: vestul pine nedospit Relaiile post-schisme

rel. dintre cele doua biserici au continuat i dup 1054, adugndu-se momente tensionate mai ales cnd n faa invaziei turc. Constantinopol a cerut ajutor Romei de la Papa Urban II. Tensiunile s-au accelerat ntre bis. > ruptur definitiv n 1234 cnd reprez. greci i latini s-au ntlnit s discute diferenele CRUCIADELE campanii militare ale cretinismului catolic cu scopul de a ocupa teritorii din Palestina cu locauri de cult biblice, teritorii care nu aparinusera niciodat vreunei ri europene. Scopul mrturisit: eliberarea acestor teritorii i crearea unui culuar deschis cret. pt pelerinaj la loc. sfinte. Cauzele cruciadelor: 1) penetrarea turcilor n 1071 n Asia Mic, care a ngreunat pelerinajul cretinilor n Palestina 2) apelul mp. bizantin ortodox Alexios care se simea ameninat de turci 3) zelul confesional al epocii 4) idea de rzboi sfnt pus n circulaie de papalitate cuplat cu false promisiuni de iertarea pcatelor 5) dorina de mbogire uoar i rapid a aventurierilor europene 6) interese comerciale a unor cavaleri europ. n zona estic a bazinului mediteranean Cruciada I 1096-1099: scop cucerirea Ierusalimului + Edesa + Tripolis + Sidon + Tir 1095 papa Urban II a chemat o oaste mare sub steagul crucii, oastea condus de Gottfried von Bouillon din Bologna n primele lupte au masacrat evreii, au fost nvini n Niceea de ctre musulmani. Au ocupat Ierusalimul unde au mcelrit 20.000 de civili Cruciada II 1147-1149: pentru ocuparea Edesei care era sub turci. Nu a avut efectul scontat, au fost nfrni de ctre turci, dar au cucerit Damascul. Cruc II 1189-1192 Cruc. IV 1201-1204: mp. Egiptului Cruc. V 1212: "cruciada copiilor". eecul cruciadelor precedente a fost privit ca o pedeaps de la Dumnezeu pentru cei care au luptat i nu au fost adevrai sfini. Episcopii, preoii i papa au predicat i motivat bisericile din Europa s trimit copii, adolesceni n rzboi. Au oranizat 30.000 de copii i au mers spre Palestina. 10.000 au murit pe drum pna la Veneia, 20.000 au fost

mbarcai i vndui sclavi de ctre veneieni n nordul africii Cruc. VI 1217-1224: mp. Egiptului. Partea poz.: n timpul asediului asupra Damitei, Francis de Asisi (clugr) a trecut n tabra dum. s predice Evanghelia sultanului musulman Cruc. VII 1228-1229 Cruc. VIII 1248-1254 Cruc. IX 1267-1272 Rezultatele cruciadelor: 1) multi dintre cavaleri au murit, in timp ce scaunul papal s-a intarit si mai mult 2) statutul financiar al papei s-a dezvoltat prin indulgentele vandute si teritorii acaparate 3) cruciadele au constituit alaturi de increstinarile fortate din primele secole cele mai mari crime savarsite de biserica impotriva umanitatii 4) istoricii apreciaza in total in 1500 de ani bis. catolica a ucis 10 mil. de oameni si alte cateva mil. au fost persecutate/torturati in timpul celor 9 cruciade, din care 7 importante, trupele de aventurieri catolici au ucis mii de crestini ortodocsi si alti civili necrestini din reg. asiatice ca reactie la marea schisma din 1054

Miscari de reforma in biserica catolica


in sec. 14-16 papalitatea a inceput sa fie in declin Conditiile Evului Mediu 1) schimbari mari in starea economica cauzate de dezastre, de ex moartea neagra (ciuma) din Europa 1348-1349 2) schimbari in climatul politic: populatia se indrepta spre orase, in detrimentul satelor; interesul pt agricultura a scazut statele nationale au inceput sa se organizeze iar oamenii incep sa se identifice cu nationalitatea lor puterea monarhilor locali creste in intensitate si spiritul nationalist se amplifica 3) schimbari in biserica: schimbarile societatii au amprentat biserica intrucat ea va deveni tot mai divizata, si tot spectrul ei va fi in plina schimbare Exploatarea financiara a bis. catolice 1) taxa papala: venitul primului an din slujba unui episcop/abate trebuia donat papalitatii > trebuiau sa ceara mai mult sa le ramana si lor 2) taxa pt pastrarea tronului/functiei: pozitia eclesiala trebuia platita anual pt a fi

asigurata slujirea in locul respectiv 3) taxa de promovare: doritorul unei pozitii eclesiale trebuia sa plateasca in avans daca voia sa primeasca o functie superioara in momentul eliberarii ei 4) taxa la moartea unui episcop: averea mortului trecea in posesia papalitatii 5) zeciuala: trebuia sa se plateasca pentru folosirea oricariu teren aflat pe teritoriu catolic 6) dispensatii/faradelegi eclesiale: puteau fi iertate platind o suma de bani 7) indulgente: plata unei sume de bani pt iertarea pacatelor personale, sau a unei pers. moarte

Prereformatorii
1) John Wycliffe (1330-1384) prof. de filosofie la Oxford protejat de coroana a luptat pt reformarea biser. catolice si a criticat institutia papala si autoritatea episcopilor a criticat practica indulgentelor, celibatul preotilor si cersitul calugarilor a negat transsubstantierea cea mai imp. lucrare: a tradus Biblia in Engleza catre sf. vietii Wycliffe a respins intreg sistemul papal si a atacat autoritatea papei pozitia lui teologica a fost condamnata si el s-a retras aproape ca exilat, dar in urma lui se naste miscarea misionara numita lolarzii ideile lolarde sunt pedepsite in sec. XV cu moartea 2) Jan Hus (1372-1415), Prague a fost influentat de Wycliffe criticand papalitatea si incercand sa reformeze bis. catolica Hus nu a repetat mecanic doctrina lui J.W. ci a insistat ca preotii si papii pacatosi sa fie inlaturati si sa nu mai fie ascultati nu a acceptat practicile sacramentelor savarsite de un eclesiast corupt a fost condamnat la conciliul de la Konstanz, unde s-a declarat ca invataturile lui J.w. si jan Hus sunt eretice si deasemenea s-a hotarat ca osemintele lui J.W. sa fie exhumate si arse Hus a fost ars pe rug la Konstanz, desi i s-a promis securitatea si libera trecere prin bilet semnat de imparat urmasii lui Hus s-au numit husiti si au activat in Boemia 3) G. Savonarola reprezentant al lumii latine din Florenza martirizat in 1848 pt ca a sustinut prin predicarea Evangheliei ca oamenii sa se indrepte inspre Cuvantul lui Dumnezeu si sa-l traiasca in viata de zi cu zi *Prereformatorii au distrus axa dualista a teologiei sec. XV CAUZELE REFORMEI 1) sociale si politice

2) coruptia din cadrul b.c. 3) aparitia divergentelor teol. 4) stagnarea si scaderea eanghelismului datorata coruptiei predicatorilor 5) aparitia tehnicilor de tiparire 6) aparitia nationalismului 7) conceptiile lui M. Luther REFORMA LUTHERANA (M. Luther, 1483-1546) Germania a fost pregatita pt reforma prin ideile lui Hus si Wycliffe transmise de Luther, care a spus: Constiinta mea este prizoniera Cuvantului lui Dumnezeu. Nu pot si nu voi renunta, penru ca a nu asculta de constiinta nu este drept si nici sigur. Asa sa ma ajute Dumnezeu. Principiile bibl. ale lui au fost extrase din invatatura lui Augustin si in limba latina sunt: sola fide sola scriptura sola Cristo sola gratia soli Deo gloria aceste principii au devenit maxime ale reformei Convertirea lui Luther, calugar augustinian, a fost in 1505 cand era sa fie lovit de un fulger. S-a rugat sa-l salveze Dumnezeu, promitand ca se calugareste, desi tatal lui voia sa-l faca avocat. Luther a devenit un calugar perseverent, incat se spunea ca daca s-ar putea castiga cerul prin viata calugareasca, acela este M. Luther. S-a implicat in rugaciune si studierea Scripturii > dr in teologie si prof. la univ. Wittenberg. s-a intors citind Rom. 1:16-17 in 1517 a scris 95 teze care contineau invataturi despre adevarat mantuire si combateau pract. episcopilor si a indulgentilor papale 95 teze au fost scanteia reformei pt intrega europa. Au fost multiplicate si au trezit interesul europei pt Cuvantul lui Dumnezeu Bis. din Wittenberg era arhiplina, iar oamenii erau transformati, pana si imparatul Friedrich cel bun 1521: dieta de la Worms: Luther s-a bucurat sa mearga crezand ca va fi dezbatere teologica, dar a ramas dezamagit, pentru ca nu i-a fost data posibilitatea dialogului ci i-a fost ordonat sa retraga toate cartile pe care le scrisese Carol V, ceilalti imparati europ. si cardinali, episcopii papei erau impotriva ca si raspuns, vezi citatul de mai sus > excomunicare Friedrich l-a rapit si l-a tinut ascuns in Wartburg; acolo a tradus Biblia in lb germana Dieta Augsburg (1530) a fost promitatoare pentru luterani, pt ca aici s-a dezvoltat crezul lor 1526 dieta la Speyer: printul alege religia domeniului sau > toti subordonatii prelua aceasi religie

1529 dieta la Speyer: catolicii nu au respectat regulamentul din 1526 > luteranii au protestat > Protestanti 1530 protestantii castiga cauza si devin religie declarata