http://www.afini.ro/plantare.

asp

Tehnologia de plantare a afinilor de cultura

Alegerea si pregatirea solului pentru plantarea afinilor

Alegerea tehnologiei de plantare a afinului se face in functie de resurse, dotarea cu utilaje, elevatia, dimensiunea si forma parcelei, calitatea drenarii apei. Cele mai bune rezultate se obtin daca terenul din zona radacinilor este mentinut umed de primavara pana toamna.

Locatia ideala a viitoarei plantatii de afin trebuie sa fie: situata intr-o locatie cat mai expusa la soare; sa aiba asigurata drenarea apei; sa se infiinteze pe un teren fara buruieni si bine lucrat; sa asigure accesul la o sursa de apa pentru irigare si energie electrica;

Va rugam sa cititi cu atentie instructiunile de plantare inainte de a planta afinii !

Cerinte de sol pentru plantarea afinului Afinii se dezvolta cel mai bine in soluri acide, cu un pH situat intre 4,5 - 5,5, cu un aport bun de materie organica afanat si bine drenat. Corectarea parametrilor solului se face prin inglobarea in sol a unui amestec de rumegus de conifere si/sau turba, precum si alti corectori de aciditate, dupa caz. Dozarea amestecurilor de turba, rumegus si corectori de aciditate trebuie facuta in baza unei analize de sol. De aceea este important sa se faca analize de sol inca din faza de proiect, pentru a putea evalua cat mai realist costurile si necesarul de substante pentru corectarea parametrilor solului. In lipsa unui sol corespunzator, care sa aiba mai ales aciditatea in intervalul mentionat si care este sarac in materie organica, cultura de afin se va dezvolta lent si cu multe pierderi de plante si recolta . Perioada optima de plantare Perioada optima de plantare este toamna si primavara. Insa datorita faptului ca afinii pe care noi ii oferim sunt livrati in ghiveci cu sol la radacina (turba), ei pot fi plantati in tot timpul anului cu exceptia perioadei cand solul este inghetat, insa conditia esentiala este sa poata fi udati imediat dupa plantare daca sunt plantati in perioada de vegetatie. Pentru plantarea de toamna sau primavara, randurile se pregatesc din vara, cel tarziu toamna devreme, datorita conditiilor meteo nefavorabile, care pot face imposibile lucrarile agricole mai tarziu. Daca la plantare afinii nu mai sunt in vegetatie (nu mai au frunze) sistemul de irigatii se poate instala primavara, deoarece iarna nu se iriga. Instructiuni privind prelevarea probelor de sol La prelevarea probelor fara sonda se decoperteaza primii 5 cm si sa preleveaza proba din urmatorii 15 - 30 cm pe adancime din minim 3 locatii in functie de gradul de uniformitate al solului si dimensiunile suprafetei de plantat. Cantitatea necesara este de aproximativ 500 gr de sol care se pun intr-un recipient ermetic curat. Acesta trebuie trimis noua prin curier sau coletarie postala, urmand ca in cel mai scurt timp sa va putem comunica care sunt conditiile agrochimice ale solului dvs. si ce masuri trebuie luate pentru a-l corecta, daca este cazul.

Plantarea afinului pe biloane

Solutia tehnica cea mai eficienta pentru infiintarea unei culturi intensive de afini este plantarea pe biloane. In aceasta varianta, este mult mai facil si eficient efortul intreprinzatorului de a crea un mediu de cultura optim pentru afin prin corectarea aciditatii solului, a continutului de macro, micro elemente, humus si pentru drenarea apelor pluviale de la radacinile plantelor. Biloanele sunt un amestec de rumegus cu pamant, inalte de 40-60 cm fata de cota naturala a terenului si late de 0.8 - 1 m care se formeaza paralel pe intreaga lungime a parcelei si in acelasi timp perpendicular pe cotele de nivel. Pentru realizarea acestor biloane se scarifica solul, se ara, se ierbicideaza (daca terenul se pregateste primavara sau vara), se discuieste, se frezeaza, se picheteaza terenul, se marcheaza randurile, se formeaza un sant cu trupita pe randurile trasate, se aseaza deasupra randului rumegusul/turba, de pe margini se ridica pamant care se amesteca cu rumegusul, se aranjeaza randul drept, se instaleaza furtunul de irigat, se aseaza folia sau panza agrotextila, care se fixeaza pe margini in pamant. Aceasta se decupeaza in locul unde urmeaza sa fie plantati arbustii si se planteaza. Se plantaeaza manual ca si rasadurile. Pentru infiintarea culturilor intensive oferim utilajul de bilonat gratuit. Cu acesta se pregatesc randurile/biloanele cu panza si furtun printr-o singura trecere. Intre randuri pamantul trebuie nivelat, iar ca o recomandare sugeram mentinerea acestei suprafete ca si gazon prin inierbare. Recomandarile pot sa difere in functie de analizele de sol si de particularitatile parcelei. Distante intre plantele de afin Afinul se poate planta la 0,7-1m unul de altul pentru a forma un rand compact in cazul culturilor intensive. Daca se doreste cresterea acestora ca specimene individuale (nu in cultura intensiva) se pot planta la 1.8 m unul de altul. In cazul plantarii pe randuri compacte, distanta dintre randuri trebuie sa fie intre 2,5 - 3 m in functie de echipamentele pe care le veti folosi la intretinerea fermei de afini sau la recoltarea afinelor. Noi recomandam o distanta de 80 de cm intre plante si 3 m intre randuri.

Plantarea afinului la groapa Aceasta varianta de plantare este o tehnologie depasita pentru cultura intensiva a afinului, insa care se potriveste in cazul unor suprafete mici de cultura sau pe langa casa. Pentru plantatiile intensive de afin, tehnologia optima este cea a platarii pe biloane, descrisa mai sus. Prima operatiune este pichetarea, trasarea randurilor si marcarea gropilor pe care urmeaza sa plantati. O solutie in ceea ce priveste cultivarea afinilor in aproape orice sol o constituie incorporarea turbei in mediul de plantare, iar ca alternativa este rumegusul de conifere sau de foioase, dar cel de foioase trebuie sa fie vechi de cel putin un an. In cazul in care plantarea se face direct in sol si nu pe biloane, groapa trebuie sa fie de aproximativ 50 cm in diametru si 30cm adancime, in functie de calitatea solului. Se extrage intre 1/3 si 1/2 din solul respectivei gropi. Se adauga un volum dublu de turba sau rumegus preumezit si bine amestecat dupa care se pune in groapa si se planteaza. Pentru a asigura drenarea apei se recomanda sa adaugati o lopata de nisip la groapa, in amestecul de rumegus cu pamant. Scopul este sa permita radacinilor sa se dezvolte usor prin sol, fara a intampina greutati in primii ani de la plantare, pentru a stimula dezvoltarea unei coroane mari si bogate.

Plantarea afinului in ghivece O optiune interesanta cu privire la plantarea afinilor este si plantarea acestora in ghivece de 50-80 l. Afinul poate sa se dezvolte in acest volum cu substrat de cultura alcatuit din sol, turba si rumegus in conditia in care ii sunt asigurate substantele nutritive si apa. Avantajul acestei solutii este faptul ca plantele pot fi amplasate intr-o locatie in care conditii agrochimice de sol sunt improprii culturii afinului sau ca plante ornamentale si de decor. Important! Iarna nu necesita protectie!

Ce NU trebuie facut cu afinii

Dupa achizitionarea materialului saditor, plantele nu trebuie tinute in locuri intunecate, in incinte inchise, pe beton sau suprafete pietruite pana la plantare. Radacinile afinului nu trebuie rupte la plantare. Nu plantati afinul intercalat intre pomii fructiferi sau orice alte culturi. Prin irigare sau prin apa pluviala fertilizatori folositi la plantarea afinului se infiltreza la celelalte culturi. In sol, radacinile plantelor concureaza pentru teren si pentru substantele hranitoare, iar afinul are radacini foarte subtiri si superficiale. Nu plantati in adancime prea mare, nivelul terenului dupa plantare si tasare trebuie sa fie nivelul pamantului din ghiveciul in care a venit planta. Dupa plantare, pamantul in jurul plantei nu trebuie tasat in exces, precum la pomii fructiferi. Tasarea trebuie facuta cu grija, similar cu plantarea rasadurilor. Nu folositi rumegus de la fabrici de mobila sau prefabricate care are in componenta adezivi si substante chimice daunatoare. Nu lasati parcelele neingradite. Parcelele in care plantati trebuie sa fie ingradite cu gard de plasa de sarma pentru a proteja de animale biloanele, plantele si sistemul de irigat. Nu lasati afinii sa florifice in exces in perioada de crestere. Se elimina astfel productia de fructe mici si se permite dezvoltarea accelerata a plantei.

O tuf despre care nimeni nu tie ct triete aduce profit anual de 50.000 euro la hectar

26 Iulie 2011

26 Iulie 2011

26 Iulie 2011

26 Iulie 2011

Pe un platou alpin, la altitudine de 1100 de metri se dezvolt de la an la an afacerea bra oveanului Mihai Ciubotaru. Este vorba despre o plantaie de afini de patru hectare, una dintre cele cteva ferme de acest fel n ar. Specialitii spun c afinele pot aduce un venit la hectar de pn la 50 de mii de euro anual. Fermierul Mihai Ciubotaru ne-a dat ca punct de ntlnire digul barajului Zetea, de lng Odorheiul Secuiesc: "O s vedei un slbatic netuns i nebrbierit, cu un <> viiniu. la-s eu". Pn la ferm nu exist drum, aa c maina de teren n care ne aflam a luat coasta piepti , naintnd n zig-zag cu vitez de c ru .

Cnd vd maina, cei civa btinai care triesc din tat-n fiu izolai pe platoul din vrf de munte, l salut pefermier exclamnd: "E Miu cu afinele! Nebunu' de la Braov!". L-au botezat a a pentru c a ales s fac "plantaie de afine n patria ursului, ca s aib urii p pica". Ce nu tiu localnicii e c bra oveanul "cel nebun" este un profesionist n domeniul politicilor publice, care atunci cnd nu planteaz i culege afine, scrie "strategii de dezvoltare a oraelor". Fiind o ferm "bio", producia de afine a lui Ciubotaru e mic, numai 3 tone anual, ns munca e pe msur: "Dau pe aici o dat primvara ca s cosesc iarba care-mi sufoc tufele de afin, iar de la mijlocul verii, cnd ncep s mi se coac afinele, m mut aici timp de 2 luni, pn se termin culesul, pe 15 septembrie. Peste sptmn culesul l fac singur, iar n weekend-uri i n vrful sezonului de cules, vin s m ajute copiii i soia. Se culeg foarte uor. Ele cresc ciorchine i cnd le atingi, cele care sunt coapte cad imediat n gleat". Aventura englez n '95, Mihai Ciubotaru a candidat pentru postul de director de dezvoltare economic al prim riei Ashford, o comunitate de 90.000 de suflete din sud-estul Angliei: "La concurs au fost vreo 60 de candida i, toi englezi, dar m-au ales pe mine", i amintete fermierul. De cum s-a angajat, Mihai Ciubotaru a exploatat ntr-un mod ingenios avantajul competitiv dat de faptul c pe teritoriul districtului Ashford se afl una dintre staiile trenului Eurostar (care face legtura dintre Frana i sud-estul Angliei, prin Eurotunel): "Eu am nfiin at piaa comun european. Englezii aveau o pia modest smbta i duminica, unde fermierii vindeau la tarabe cartofi, ro ii i alte cteva produse. M-am gndit c fiind pe ruta Eurostarului, ce-ar fi s-i invit m pe francezi, belgieni i nemi n cadrul unui program de colaborare transfrontalier, s-i vnd produsele tradi ionale n or elul nostru. Le-am zis la francezi s vin cu Eurostarul la pia exact cum i tiu englezii din abloane: cu basc , cu acordeon i s vnd baghete, pui rotisai i brnzeturi fine, pe nemi s aduc crn ciori i bere etc. Succesul a fost att de mare, nct n civa ani, s-a ajuns ca n fiecare ora din sud-estul Angliei s se fac chestia asta. Chiar i buctarii celebri din Londra au ajuns s-i ia brnzeturi de la trgurile astea. Ca indicator de succes, imediat lanul britanic de supermarketuri Tesco ne-a copiat, deschizndu- i raioane de produse franuzeti,belgiene i nemeti, ca s nu piard la vnzri". Dup patru ani, braoveanul s-a ntors n ar, unde a lucrat pe post de consilier al primarului Braovului, profesor colaborator de "analiza politicilor publice" la Universitatea "Transilvania" i lector la Institutul de Administrare a ntreprinderilor Braov. Ulterior a pus pe picioare ferma de bivoli de la Rupea, cea mai mare din Romnia, aparinnd unui grup de investitori britanici, dup care, acum 5 ani i-a zis: "E timpul s am o jucric numai a mea" i a investit mpreun cu fratele su 40.000 euro n nfiin area unei planta ii de afini ntins pe 4 hectare. O ferm ca-n vestul slbatic "Sediul" fermei lui Mihai Ciubotaru este o cbnu din lemn, cu o singur camer , ale crei ferestre au obloane, cu o arhitectur n stilul caselor ncropite acum 150 de ani de pionierii vestului s lbatic n preerie. O plrie de paie st atrnat n cuierul din pridvor. De un copac este agat un burduf cu ap , prev zut cu furtun i robinet n partea de jos: "n timpul zilei apa se nc lze te de la soare, astfel c seara pot s fac un du cu ap cald".

Cnd intrm pe plantaia propriu zis , Mihai Ciubotaru se descal de lapi i p e te printre tufe descul, de parc ar clca pe un covor preios: "Cnd sunt n tlpile goale simt o leg tur mai puternic cu afinele mele i cu locul sta. E-o ciudenie de-a mea". Planta ia de 4 hectare e mprejmuit cu un gard ca de arc, prin ochiurile cruia se strecoar o mulime de oaspei nepofti i, dar i paznici vigilen i: "Gardul reuete s in mistreii i urii afar, ns cprioarele sar fr nici un fel de probleme, iar iepurii vin din toate prile i-mi mnnc afinele. ns ieri am vzut c i-au fcut nite vulpi cuib la mine n planta ie i sunt chiar bucuros, pentru c m scap de iepuri". Fermierul nu folosete nici un fel de fertilizani artificiali: "Rumeguul e considerat de eu toxic, dar pentru mine e ngrmnt. Turb am folosit numai la nfiin area planta iei. Intr cam o g leat de turb la fiecare plant. Dup, am folosit doar rumegu. Se presar cam o jumtate de sac de rumegu la o plant i timp de 2-3 ani nu mai au nevoie de nimic altceva".

Mihai Ciubotaru a citit n cri c are nevoie de sistem de irigaii. i-a luat unul, dar n-a apucat s -l monteze: "La mine la afine pmntul e ud n fiecare zi numai de la roua dimine ii. n plus, pe terenul meu iese din pmnt un izvor care-mi d ap n continuu".

"Afinele reprezint Coco Chanel-ul agriculturii" n acest an fermierul estimeaz din producia de afine un venit de 27.000 de euro: "Afinele reprezint Coco Chanel-ul agriculturii romneti. E unul dintre produsele agricole cu cea mai mare valoare ad ugat . Un kilogram se vinde cu 15 lei, ns eu reuesc s le dau cu preuri cuprinse ntre 9 i 11 euro. Cel mai rentabil e cnd le vnd n sistemul pick-yourself. Turitii care sunt cazai n staiunile montane din zon sunt bucuro i s vin cu crua pn la ferma mea ntr-un fel de off-road adventure, unde i las s - i culeag cu mna lor cte afine vor. La ieire le cntresc caserolele i ei mi pltesc. Din p cate doar 5-7% din produc ie reuesc s o comercializez n acest fel. Restul afinelor le ambalez n pungi de 1 kilogram i le conserv prin congelare ntr-un depozit frigorific la Braov. Toamna i iarna le procesez sub form de dulcea cu 80% fruct i 20% zahr. E un produs cu valoare adugat mare, pe care-l vnd sub marc nregistrat proprie la o patiserie de lux din Braov i la trgurile de produse tradiionale de peste an". Ct de valoroase sunt afinele Mihail Coman, directorul general al Institutului pentru Cercetare Dezvoltare n Pomicultur Pite ti (ICDP) consider afinul perla horticulturii: "Este cea mai fantastic cultur la ora asta. Nu l-am stropit niciodat . De 35 de ani de cnd l studiem la institut, biologii notri nu au detectat nici o bacterie, nici o ciuperc , nici o insect care s atace afinul. Nu tim nici o boal care s-l afecteze". Mai mult, dei este un arbust, afinul este mai longeviv dect toi pomii: "Nu tim ct este durata de via a afinului. Noi avem o exploataie nfiinat acum aproape 40 de ani, la care tufele au ajuns mai nalte dect un om. Nu tim ct de lung este viaa acestui arbust. Probabil c este 50 de ani, dar o zicem a a, c 50 urmeaz dup 40. Nu tim nimic cu certitudine", completeaz directorul ICDP. La rndul su, doctorul n horticultur Nelu Orlae, fost secretar tiin ific al Sta iunii Pomicole din Cluj consider c n condiii de exploatare intensiv, afinii ocup primul loc n topul rentabilit ii culturilor agricole: "Cu afinul se pot ctiga bani frumoi nu din hectare. Sunt bie i care cu cteva mii de metri au f cut un business frumos". Ardealul ar putea s se-mbogeasc din afine Cercettorul Nelu Orlae descrie paradoxul afinului, care d rod maxim pe terenuri neprielnice celorlalte culturi: "Afinul are nevoie de soluri foarte acide. Trebuie s ai i-o turb rie pe-aproape i ni te rumegu de conifere, s-i pregteti un mediu de cultur propice. Dar nordul Moldovei i toat Transilvania, slav Domnului, are de-a soluri acide de nu tiu oamenii ce s pun pe ele, c nu se face altceva. Uite, pe solurile din zona Baia Mare, unde nu merge dect cartoful i chiar i acela mai greu, afinul se simte excep ional". ntreprinztorul James Olunden, care deine n Maramure cea mai mare pepinier de afini din Romnia, mai prezint un avantaj major: "n agricultur nu tiu s fie o afacere mai profitabil ca afinul. Fa de Polonia i Germania avem avantajul c fiind mai la sud avem o clim puin mai cald i putem ie i cu fructele timpurii cu 2-3 sptmni mai devreme dect marii productori europeni. Acest lucru ne permite s ne vindem afinele la pre dublu". ICDP Piteti deine o expertiz de peste 3 decenii n studiul afinului i de ine o colec ie unic pentru Romnia de soiuri i hibrizi de afin. Mai mult, activitatea de cercetare romneasc n domeniul afinului, a strnit interesul celui de-al doilea productor mondial de afine, declar Mihail Coman: "n ultimii 10 ani institutul de la Piteti a introdus peste 10 soiuri de afin romneti, care sunt n testare nu doar n ri din Europa, ci i n America de Sud, n Chile. ncercm s extindem materialul nostru genetic n toat lumea pentru a primi redevene. Noi avem protecie pe soiurile acestea i putem s lu m 0,01 cen i pe plant ". Fermierul Mihai Ciubotaru e convins c viitorul agriculturii st n produsele agricole destinate segmentelor premium de consumatori: "Romnia are un potenial uria s produc mncare cu valoare adugat ridicat . Nu are nici un sens n zona de deal a Ardealului s ne batem cu nem ii i polonezii care face mai mul i cartofi. Noi putem produce zmeur, afine, ctin, lavand".

Specialitii estimeaz c n Romnia s-ar putea cultiva cu afini 1500 de hectare fr ca produc ia s pun presiune pe pre. Deocamdat sunt doar 240.

CT COST NFIINAREA UNUI HECTAR DE AFIN -nfiinarea unei plantaii: 15.000 euro -Cheltuielile anuale de ntreinere: 2500 euro -Plata culegtorilor: 5000 euro

RENTABILITATEA AFINULUI N CIFRE -Afinul intr pe rod n regim economic ncepnd cu anul 3 - Din anul 5 investiia e amortizat n ntregime - O plantaie fert-irigat prin picurare d la maturitate 12-14 tone/hectar - Pre de productor: 4 euro/kg la afinele timpurii i 2,2 euro/kg n sezon, cnd pia a e suprasaturat cu afine din Germania i Polonia - Venitul pe hectar variaz ntre 26.400 i 56.000 euro

SUPRAFEELE CULTIVATE CU AFIN N ROMNIA -Plantaiile nfiinate pn n 89 nu depesc 100 de hectare. -Dup revoluie s-au plantat n jur de 140 de hectare, majoritatea dup 2007 -Pn la finalul anului 2012, se estimeaz o cretere cu alte 40 hectare SURSA: James Olunden, deintorul celei mai mari pepiniere de afini din Romnia, n jude ul Maramure