Sunteți pe pagina 1din 5

Fiziopatologie 24.01.

2002
LP 07

LIPIDE
Explorările funcţionale privesc lipidele plasmatice din 2 unghiuri:
1. pot fi determinate cantitativ prin metode chimice
2. circulă sub formă de lipoproteine la nivel de plasmă
Fiecare lipoproteină prezintă colesterol şi trigliceride la nivelul
miezului (insolubile). La periferia miezului sunt ataşate de proteine =
apoproteine ce permit circulaţia în plasmă. Apoproteinele realizează
solubilizarea. În ele sunt inclavate fosfolipide.
1. Determinări cantitative (biochimice) pe fracţiuni lipidice:
LIPEMIA:
• lipide totale: 400-800 mg/ 100 ml
• acizi graşi: 5-25 mg%
• fosfolipide: 50-150 mg%
• trigliceride: 70-170 mg%
• colesterolul: 150-220 mg%. La vârsta a III a limita superioară se
admite 250 mg%
Pentru lipoproteine :
- electroforeza – posibilă datorită învelişului proteic
- ultracentrifugarea – în funcţie de densitatea lor
I). CHILOMICRONII:
- densitate sub 0,94g/ml
- la electroforeză nu migrează (rămân la limita de start) – se numesc
trenă lipidică ce reprezintă 2-3% din lipoproteinele plasmatice
- compoziţia:
• proteine: 2%
• acizi graşi: 1%
• fosfolipide: 8%
• trigliceride: 85% - sunt exogene, provin din alimentaţie
• colesterol: 2% liber şi 5% esterificat
- la periferia miezului există apoproteine: AI, B48, CII, E
II). VLDL:
- densitate: 0,95-1,006 g/ml
- la electroforeză migrează în zona prebeta
- reprezintă 15% din lipoproteine
- compoziţia:
• proteine: 10%
• acizi graşi: 2%
• fosfolipide: 18%
• trigliceride: 50% - sunt endogene, au trecut prin ficat

1/5
Fiziopatologie 24.01.2002
LP 07
• colesterol: 7% liber şi 12% esterificat
- la exterior există apoproteine: AI, B48, B100, CII, E
III). LDL:
- densitate: 1,019-1,063g/ml
- compoziţie:
• proteine: 25%
• acizi graşi: 1%
• fosfolipide: 20%
• trigliceride: 10-11%
• colesterol: 10% liber şi 35% esterificat
- apoproteine: 80-90% B100, C, E
- migrează în zona beta la electroforeză
- reprezintă 50-52% din lipoproteine
IV). HDL:
- densitate: 1,063-1,125g/ml
- migrează în zona alfa
- reprezintă 30-33% din lipoproteine
- compoziţie:
• proteine: 40-60%
• acizi graşi: 2%
• fosfolipide: 20-30%
• trigliceride: 5%
• colesterol: 5% liber şi 18-20% esterificat
- HDL sunt în hepatocite. Pot să aibă până la 99% proteine. Pierd
până la 40-60% cedând apoproteine

ABSORBŢIA INTESTINALĂ A LIPIDELOR:

Din trigliceridele alimentare se formează acizi graşi şi glicerol ce


se absoarbe resintetizând trigliceride (după ce au intrat în enterocit)
- se absoarbe colesterol din alimente şi secreţia biliară
- se absorb fosfolipide
Când traversează membrana, chilomicronii încep să se constituie –
pe măsură ce înaintează în enterocit, aceştia sintetizează apoproteine B48
şi AI pe care le pun la exterior. Printre apoproteine sunt fosfolipide la
exterior. Astfel, chilomicronii sunt imaturi, sunt absorbiţi în circulaţia
limfatică, apoi ajung în circulaţia sistemică până la nivel periferic unde
sunt utilizaţi => chilomicronii se maturizează. (fac schimb de apoproteine
cu HDL). Apo B48 permite traversarea membranei.
Apo CII e cedat chilomicronilor şi Apo AI e cedat HDL.

2/5
Fiziopatologie 24.01.2002
LP 07
Când chilomicronii au CII se poate activa o enzimă din endoteliul
capilar = lipoproteinlipaza.
Lipaza atacă trigliceridele din chilomicroni şi le extrage, acestea
trec în ţesutul adipos şi cel muscular sub formă de acizi graşi şi glicerol.
În muşchi acizii graşi intră în calea biochimică = beta-oxidarea iar
glicerolul intră în gluconeogeneză => ţesutul muscular foloseşte
trigliceridele ca substrat energetic:
În ţesutul adipos, acizii graşi şi glicerolul intră în adipocite, se refac
trigliceridele, creşte volumul adipocitului.
Valabil în perioade postprandiale (2-3 h după ingestie)
Lipoproteinlipaza este hormono-sensibilă. Ea e controlată de
glucagon în ţesutul muscular şi de insulină în ţesutul adipos. Glucagonul
şi insulina intervin în funcţie de ceea ce face individul după masă:
• efort fizic – acţionează glucagonul
• siestă prelungită – acţionează insulina
Lipoproteinlipaza lipseşte din ţesutul cerebral (nu e ubiquitară)
Este bine reprezentată în placentă şi plămân.
După atacul lipazei, chilomicronii săraci în trigliceride extrag
colesterol din periferie (ţesuturi). Chilomicronii reziduali/remanenţi se
duc la ficat. Hepatocitele care-i captează au receptori membranari pentru
apo E. Apo E provine de la HDL.
Chilomicronii sunt endocitaţi şi desfăcuţi în componente care se
reutilizează.
Chilomicronii nu trebuie să existe în sânge postprandial.
Trigliceridele exogene sunt folosite o parte, celelalte sunt
împachetate din nou cu ; unele adăugate de hepatocit (sunt din excesul de
glucide) + colesterol = exportă VLDL .
Mai adaugă hepatocitul la suprafaţa lipidelor Apo B48, B100 şi A I
, fără B48 nu poate traversa membrana.
=> trec în sânge în circulaţia periferică. Există aceleaşi reacţii ca la
chilomicroni => trigliceride şi glicerol în ţesutul muscular şi cel adipos.
• în perioada postprandială necesarul de trigliceride este
asigurat de chilomicroni
• în perioada interprandială necesarul de trigliceride este
asigurat de VLDL.
VLDL
• au mai puţine trigliceride decât chilomicronii dar se încarcă
cu colesterol. Trigliceridele remanente/reziduale = IDL
(lipoproteine cu densitate intermediară) cu 2 posibilităţi
concomitente:
o o parte se întorc la ficat – hepatocitele le captează prin
receptorii pentru Apo B100

3/5
Fiziopatologie 24.01.2002
LP 07
o o altă parte rămân în periferie

LDL
• pot fi sintetizate şi în ficat (în primul rând) şi în periferie
• în ficat se sintetizează permanent colesterol ce se asamblează
în LDL şi e trimis în periferie pentru reparări membranare şi
structuri sterolice
• LDL = transportator permanent al colesterolului din
hepatocit în periferie şi invers
• Ţesuturile periferice recunosc LDL datorită receptorilor
pentru apo E – se extrage colesterolul
• LDL nu poate extrage surplusul de colesterol

HDL
• sunt cele mai inteligente
• cedează proteine tot timpul
• sunt singurele care extrag surplusul de colesterol => au
funcţii antiaterogene
Nivelul seric de LDL poate creşte de 10 ori .
În formele heterozigote numărul receptorilor este 50% din normal
deci concentraţia LDL creşte de 2-3 ori
 colesterol crescut, LDL crescut, trigliceride normale
Clinic:
• frecvent xantoame cu dispoziţie particulară pe tendoane (la
genunchi, călcâi, extensorii mâinii)
• există xantelasmă
• apar fenomene de ateroscleroză generalizată la vârste foarte
tinere cu boală coronariană ischemică, cerebrală
2. cauza = necunoscută
• Sunt şi receptori pentru B100; există şi B100
• Dar există o proastă funcţionare
• Idem cu 1.
• Este incriminată şi o dietă prost condusă de-a lungul a mai
multe generaţii
3. = creştere a colesterolului prin fracţiuni de protecţie
• Se transmite autozomal dominant dar şi poligenic
• Sunt şi forme dobândite
• Alcoolismul cronic intensifică sinteza de HDL.
• Usturoiul stimulează sinteza de HDL, B100, apo B100 =>
este antiaterogen

4/5
Fiziopatologie 24.01.2002
LP 07
• Sinteza de HDL poate fi indusă de estrogeni ( femeile sunt
mai protejate decât bărbaţii)
• Pesticidele cresc sinteza de HDL
• Nu există manifestări clinice şi longevitatea e foarte mare.

5/5