C.E.C.C.A.R.

FILIALA SIBIU

AUDIT STATUTAR

CHITU COSMINA MARIA

STAGIAR AN I

DL.

Alexandru

Coracioni

COORDONATOR

16. Exemplificati riscurile legate de IT.

Securitatea informatiei este importanta in masura in care capacitatea in procesarea informatiei sau siguranta sistemului IT pot duce la pierderi. De aceea, companiile de asigurari ar trebui sa creeze mijloace prin care sa gestioneze riscurile de securitate a informatiei. Astfel, informatia trebuie accesata numai de persoane cu autorizare corespunzatoare,prin filtre de protectie si restrictii de intrare in sistem (confidentialitate). Siguranta exactitatii si integritatii introducerii informatiei si a procesarii acesteia, disponibilitatea datelor, la cerere, in orice moment numai persoanelor autorizate, constituie elemente tot atat de importante. n general, riscurile asociate unui sistem informational, pe care orice auditor trebuie sa le analizeze si evalueze (tehnica frecvent utilizata n acest caz este chestionarul), n vederea aprecierii sistemului n sine, vizeaza: Riscul securitatii fizice ce va fi evaluat n functie de informatiile culese, cu privire la: existenta sistemelor de paza, detectie si alarma a incendiilor, sistemelor de protectie mpotriva caderilor de tensiune, protectia echipamentelor mpotriva furturilor, protectia mpotriva catastrofelor naturale (inundatii, cutremure..), protectia fizica a suportilor de memorare, pastrarea copiilor de siguranta ntr-o alta locatie dect cea n care si desfasoara activitatea organizatia. Riscul de comunicatie poate lua valente diferite, n functie de disponibilitatea sistemului la reteaua publica, situatie n care auditorul e necesar sa analizeze masurile de securitate adoptate: existenta unui firewall, modul de configurare a acestuia, analiza modului de transmitere a datelor prin reteaua publica (utilizarea tehnicilor de criptare, existenta unei retele virtuale private - VPN). Acest risc se poate manifesta si la nivelul unei retele locale, atunci cnd configurarea acesteia lasa de dorit si prin "ascultarea" liniilor de comunicatie, traficul acesteia poate fi compromis. Confidentialitatea informatiilor nu vizeaza doar memorarea acestora pe statiile de lucru sau servere, ci si liniile de comunicatie. Riscul privind integritatea datelor si tranzactiilor vizeaza toate riscurile asociate cu autorizarea, completitudinea si acuratetea acestora. Riscul de acces se refera la riscul asociat accesului inadecvat la sistem, date sau informatii. Implicatiile acestui risc sunt majore, el viznd confidentialitatea informatiilor, integritatea datelor sau bazelor de date si disponibilitatea acestora. n acest sens, actiunile auditorului presupun o analiza a managementului parolelor la nivelul organizatiei (altfel spus atribuirea si schimbarea parolelor de acces fac obiectul unei aprobari formale?), o investigare a ncercarilor de accesare neautorizata a sistemului (exista o jurnalizare a acestora ?), o analiza a protectiei statiilor de lucru (sunt acestea dotate cu soft care sa blocheze accesul la retea, atunci cnd utilizatorul nu se afla la statia sa ?). Riscul privind protectia antivirus ce impune o analiza a existentei programelor antivirus n entitate, utilizarea lor la nivel de server si statii de lucru, upgrade-ul acestor programe (manual sau automat). Lupta cu virusii este esentiala, dar nu usor de realizat. n ciuda numarului mare

de programe antivirus existente este necesara o analiza a caracteristicilor programului privind: scanarea n timp real a sistemului sau monitorizarea continua a acestuia, scanarea mesajelor email, scanarea manuala. Riscul legat de documentatia sistemului informatic. Documentatia generala a unui sistem informatic vizeaza pe de o parte documentatia sistemului de operare sau retelei si, pe de alta parte, documentatia aplicatiilor instalate. Aceasta documentatie poate fi diferita pentru administratori, utilizatori si operatori astfel nct sa ajute la instalarea, operarea, administrarea si utilizarea produsului. Riscurile asociate documentatiei se pot referi la faptul ca, aceasta nu reflecta realitatea n ceea ce priveste sistemul, nu este inteligibila, este accesibila persoanelor neautorizate, nu este actualizata. Riscul de personal poate fi analizat prin prisma urmatoarelor criterii:

Structura organizationala la nivelul departamentului IT ce va avea n vedere modul n care sunt distribuite sarcinile si responsabilitatile n cadrul acestuia. Alocarea unui numar prea mare de responsabilitati la nivelul unei singure persoane sau unui grup de persoane este semnul unei organizari interne defectuoase. Practica de selectie a angajatilor. La baza unui mediu de control adecvat stau competenta si integritatea personalului, ceea ce implica din partea auditorilor o analiza a politicilor si procedurilor organizatiei privind angajarea, specializarea, evaluarea performantelor si promovarea angajatilor. Riscul de infrastructura se concretizeaza n faptul ca organizatia nu detine o infrastructura efectiva a tehnologiei informatiei (hardware, retele, software, oameni si procese) pentru a sustine nevoile acesteia. Riscul de management al situatiilor neprevazute (risc de disponibilitate) este riscul asociat pericolelor naturale, dezastrelor, caderilor de sistem care pot conduce la pierderi definitive ale datelor, aplicatiilor, n absenta unor proceduri de monitorizare a activitatii, a planurilor de refacere n caz de dezastre.

37. Caracteristicile fraudei- prezentare si exemplificare.

Standardul international ISA 240 reglementeaza si ofera indrumari cu privire la responsabilitatea auditorului de a lua in considerare frauda la auditarea situatiilor financiare.

Prezentarile eronate din situatiile financiare pot aparea ca rezultat al fraudei sau erorilor.Ceea ce deosebeste frauda de eroare este natura actiunii care sta la baza prezentarii eronate din situatiile financiare, care este intentionata in cazul fraudei si neintentionata in cazul erorii.

Termenul de fraudase refera la un act intentionat al unei singure persoane sau al mai multor persoane din conducere, dintre cei insarcinati cu guvernarea, dintre angajati care implica utilizarea inselaciunii pentru a obtine un avantaj nedrept sau ilegal. Desi frauda este un concept legal extins, in contextul acestui ISA, auditorul este preocupat de frauda care cauzeaza o prezentare eronata semnificativa in situatiile financiare. Auditorii nu stabilesc din punct de vedere legal daca frauda a avut sau nuloc. Frauda care implica una sau mai multe persoane din conducere sau dintre cei insarcinati cu guvernarea este numitafrauda la nivelul conducerii ; frauda care implica doar angajatii entitatii este numitafrauda comisa de angajati. In oricare dintre aceste cazuri, poate exista o complicitate in cadrul entitatii sau cu terti dinafara entitatii. Exista doua tipuri de prezentari eronate intentionate care sunt relevante pentru auditor,si anume, prezentari eronate care apar in urma raportarii financiare frauduloase si prezentari eronate care apar in urma insusirii necuvenite a unor active. Raportarea financiara frauduloasa implica prezentari eronate intentionate care includ omisiuni ale valorilor sau dezvaluirilor de informatii in situatiile financiare pentru a induce in eroare utilizatorii situatiilor financiare. Raportarea financiara frauduloasa poatefi facuta prin: manipulare, falsificare (inclusive contrafacerile), sau modificare a inregistrarilor contabile sau a documentatiei justificative pe baza carora sunt intocmite situatiile financiare; declaratii eronate in situatiile financiare cu privire la evenimente, tranzactii sau alteinformatii semnificative sau omisiunea intentionata a acestora ; aplicarea gresita intentionata a principiilor contabile legate de valori, clasificare,maniera de prezentare sau furnizarea de informatii. Raportarea financiara frauduloasa implica deseori faptul ca membrii conducerii se sustrag controalelor care pot parea ca functioneaza eficace. Frauda poate fi comisa de catre conducere care se sustrage controalelor utilizand tehnici, precum : -inregistrarea unor intrari fictive in registrul contabil, in special catre sfarsitul unei perioade contabile, pentru a manipula rezultatele de exploatare sau pentru a atinge alte obiective. -ajustarea necorespunzatoare a presupunerilor si schimbarea rationamentelor utilizate pentru estimarea soldurilor conturilor ; -omisiunea, avansarea sau intarzierea recunoasterii in situatiile financiare aevenimentelor si tranzactiilor care au avut loc in timpul perioadei de raportare; -ascunderea sau nedezvaluirea unor fapte care ar putea afecta valorile inregistrate insituatiile financiare; -angajarea in tranzactii complexe care sunt structurate astfel incatsa prezinte eronat pozitia financiara a entitatii;si

-modificarea inregistrarilor si a conditiilor legate de tranzactiile semnificative sineobisnuite. Raportarea financiara frauduloasa poate fi cauzata de eforturile conducerii de a administra castigurile in scopul de a induce in eroare utilizatorii situatiilor financiare influentandule perceptiile cu privire la performanta si profitabilitatea entitatii. O astfel de administrare a castigurilor poate incepe cu actiuni de mica amploare sau cu ajustari necorespunzatoareale presupunerilor si cu schimbari ale rationamentului de catre conducere. Presiunile si stimulentele pot face ca aceste actiuni sa creasca in amploare pana se ajunge la raportarea financiara frauduloasa. O astfel de situatie ar putea avea loc atunci cand, din cauza presiunilor de a intruni asteptarile pietei sau dintr-o dorinta de a maximiza compensarea bazata pe performanta, conducerea adopta in mod deliberat pozitii care duc la raportare financiara frauduloasa prin prezentarea eronata semnificativa a situatiilor financiare. In alte entitati, conducerea poate fi motivata sa micsoreze castigurile in mod semnificativ pentru a reduce impozitele la minim sau sa le exagereze pentru asigurarea unei finantari bancare. Insusirea necuvenita a activelor implica furtul activelor unei entitati si este comisa in general de angajati, in valori mici sau nesemnificative. Cu toate acestea, ea poate sa implice de asemenea si conducerea care este in general mai capabila de a acoperi sau ascunde astfel de insusiri de active necuvenite in moduri care sunt foarte dificil de detectat. Insusirea necuvenita a activelor poate fi realizata intr-o varietate de modalitati, printre care: -delapidarea veniturilor (de exemplu, insusirea necuvenita a incasarilor din contul de creante sau devierea veniturilor in conturile bancare personale) ; -furtul activelor fizice sau al proprietatii intelectuale (de exemplu, furtul stocurilor in scopul personal sau pentru vanzare, furtul fierului vechi pentru revanzare,complicitatea cu o firma concurenta prin dezvaluirea de informatii tehnologice inschimbul banilor) ; -determinarea unei entitati sa plateasca pentru bunuri si servicii pe care nu le-a primit(de exemplu,platile catre vanzatori fictivi, mita platita de diversi vanzatori agentilor de achizitii ai firmei in schimbul cumpararii de produse la preturi ridicate, platile catre angajati fictivi) ; si utilizarea activelor unei entitati in scopuri personale (de exemplu, utilizarea activelor entitatii drept garantie pentru un imprumut personal sau pentru un imprumut catre o parte legata). Insusirea necuvenita a activelor este deseori insotita de inregistrari sau de documente false sau inselatoare in scopul ascunderii faptului ca activele lipsesc sau au fost depuse ca garantii fara o autorizatie corespunzatoare. Frauda implica stimulente sau presiuni de a comite frauda, perceperea unei oportunitati de a face acest lucru si o anumita premeditare a actului. Persoanele pot fi stimulate sa isi insuseasca foloase necuvenite, de exemplu din cauza ca sunt foarte saraci. Raportarea financiara frauduloasa poate fi comisa, deoarece conducerea se afla sub presiunea unor surse din interiorul sau din afara entitatii, de a atinge o tinta asteptata a castigurilor( poate nerealista )- in special, de vreme ce consecintele asupra conducerii in cazul neandeplinirii obiectivelor financiare pot fi semnificative. Perceperea unei oportunitati de a face o raportare financiara

frauduloasa sau de a-si insusi foloase necuvenite poate aparea atunci cand o persoana crede ca se poate sustrage controlului intern, de exemplu, deoarece se afla intr-o pozitie de incredere sau are cunostinte cu privire la anumite puncte vulnerabile ale controlului intern. Persoanele pot fi capabile de a premedita comiterea unui act fraudulos. Anumite persoane au o atitudine, un caracter sau un set de valori etice care le permit sa comita, intentionat si in cunostinta de cauza, un act necinstit. Cu toate acestea, chiar si persoane oneste pot comite fraude intr-un mediu care exercita o presiune suficient de mare asupra lor.

42. Prezentati intr-o maniera succinta continutul dosarului permanent pentru fiecare sectiune.
Dosarul permamnent permite evitarea repetarii in fiecare an a unor lucrari si transmiterea de la un exercitiu la altul a elementelor de cunoastere a intreprinderii. Elementele caracteristice continute de dosarul permanent sunt ; - fisa de prezentare, -scurt istoric al intreprinderii, -organigrame, Persoanele care angajaeaja intreprinderea, -note asupra organizarii sectorului de activitate, productie., -note asupra statutului, - procese verbalae ale CA si AG, Lista actionarilor sau asociatilor, Structura grupului, Contracte, asigurari. Dosarulpermanent se subdivide in sapte sectiuni ; PA-SECTIUNEA A-GENERALITATI - cuprinde documente precum: fisa de prezentare a clientului, istoricul, organizarea generala, documentatii despre client, fisa de acceptare si de mentinere a misiunii, etc. PB-SECTIUNEA B- DOCUMENTE PRIVIND CONTROLULINTERN - cuprinde : rapoarte asupra controlului intern, sinteze privin evaluarea controlului intern.

PC-SECTIUNEA C- SITUATII FINANCIARE SI RAPOARTE PRIVIND EXERCITIILE PERMANENTE - contine : situatiile financiare ale exercitiilor precedente, raportari intermediare, programele de control din exercitiile precedente, rapoartele de audit, rapoarte speciale si alte rapoarte privind exercitiile precedente. PD-SECTIUNEA D- ANALIZE PERMANENTE -cuprinde diverse lucrari de analiza clasate pe elemente ale situatiilor financiare. PE-SECTIUNEA E- FISCAL SI SOCIAL - contine declaratii fiscale si alte aspecte fiscale ale intreprinderii, precum si aspecte sociale (contracte collective, contracte sociale,etc.). PF- SECTIUNEA F- JURIDICE - contine documente referitoare la contractele principale, conventii, lista asociatilor, extrase din procese verbale ale AGA sau CA. PG-SECTIUNEA G-INTERVENIENTI EXTERNI -contine documente referitoare la alti auditori ai intreprinderii, avocatii intreprinderii, expertul contabil.

43. Prezentati intr-o maniera succinta continutul dosarului exercitiului pentru fiecare sectiune.
Dosarul exercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni a carora utilitate nu depaseste exercitiul controlat, elpermite asamblarea tuturor lucrarilor, de la organizarea misiunii la sinteza si formularea raportului. In general se recomanda a se folosi o impartire in 10 sectiuni simbolizate de la A la J : EA SECTIUNEA A ACCEPTAREA MISIUNII - contine documente referitoare la acceptarea sau mentinerea misiunii de audit, cum ar fi : chestionarul de acceptare, scrisoarea catre predecessor, corespondenta cu clientul, fisa de acceptare sau de mentinere a misiunii, alte corespondente cu organismele profesionale, cu organismele de bursa si scrisoarea de misiune sau contraculde prestariservicii de audit. EB- SECTIUNEA B- SINTEZA MISIUNII SI RAPOARTE - contine documente precum elemente de sinteza ale misiunii, elemente de gestiune si organizare si rapoarte.

EC- SECTIUNEA C-ORIENTARE SI PLANIFICARE - contine documente care se refera : cunoasterea generala a intreprinderii, evaluarea unor riscuri inerente la nivelul de ansamblu al sit.financiare, mediul general de desfasurare a controlului intern si planul de misiune; natura, calendarul si intinderea procedurilor de audit, pragul de semnificatie. ED- SECTIUNEA D-EVALUAREA RISCULUI LEGAT DE CONTROL - contine elemente precum : documentaie de evaluare a controlului intern, documentatia si listele de procedure si concluziile asupra evaluarii riscului legat de control. EE- SECTIUNEA E-CONTROALE SUBSTANTIVE - contine elemente precum : programul de control, programele de munca pt. fiecare membru al echipei, foi de lucru continand examenul analytic, foi de lucru pe fiecare element patrimonial de active si pasiv, natura de cheltuieli sau natura de venituri. EF- SECTIUNEA F-UTILIZAREA LUCRARILOR ALTOR PROFESIONISTI - contine documente referitoare la programul de lucru al fiecarui specialist. EG- SECTIUNEA G-VERIFICARI SI INFORMATII SPECIFICE cuprinde documente referitoare la aspecte specifice solicitate expres prin reglementari pentru intreprinderea auditata. EH- SECTIUNEA H-LUCRARILE DE SFARSIT DE MISIUNE cuprinde documente precum : chestionarul de sfarsit de misiune, chestionarul de evenimente posterioare inchiderii exercitiului. EI- SECTIUNEA I-INTERVENTII CERUTE PRIN REGLEMENTARI DIVERSE cuprinde documente referitoare la operatiuni privind miscarea capitalului, operatiuni de emisiune de titluri, operatiuni privind dividendele etc. EJ- SECTIUNEA J-CONTROLUL CONTURILOR CONSOLIDATE - cuprinde toate documentele elaborate in cadrul etapelor misiunii de audit de baza cu referire la conturile consolidate.

45. Prezentati succint continutul unei scrisori de misiune de audit .

Standardul International de Audit (ISA) nr. 210 prevede ca auditorul si clientul trebuie sa convina termenii si conditiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnati intr-o Scrisoare de misiune de audit (Lettre de mission daudit sau Angajament letter) sau in orice alt tip decontract adecvat. Auditorul poate sa decida sa nu trimita o noua scrisoare de misiune pentru fiecarer din exercitiile viitoare. La primirea solicitarii din partea intreprinderii-client,

auditorul trebuie sa aprecieze daca unii termeni din scrisoarea de misiune ar trebui modificati, tinnd seama de evolutia semnificativa a naturii sau importantei activitatilor clientului sau.Scrisoare de misiune reprezinta formalizarea termenilor si conditiilot de realizarea a misiunii de audit conveniti intre auditor si client. Continut: Obiectivul auditului situatiilor financiare Responsabilitatea conducerii intreprinderii Intinderea lucrarilor de audit Forma oricarui raport sau alte comunicari in legatura cu rezultatele misiunii de audit Riscul inevitabil de nedetectare a unor anomalii semnificative Necesitatea de a avea acces fara restrictii la orice document.

54. Cum testati continuitatea activitatii intr-o misiune de audit statutar.

ISA 570 stabileste procedurile si principiile fundamentale, precum si modul lor de aplicare in ce priveste responsabilitatile auditorului in legatura cu aplicarea conventiei contabile de baza a continuitatii activitatii la elaborarea situatiilor financiare ale intreprinderii. Conform ISA 570 atunci cnd planific i efectueaz proceduri de audit i cnd evalueaz rezultatele acestora, auditorul trebuie s ia n considerare adecvarea utilizrii de ctre conducere a principiului continuitii activitii care st la baza ntocmirii situaiilor financiare. Principiul continuitii activitii este unul fundamental pentru elaborarea situaiilor financiare. n baza acestui principiu, o entitate este privit de regul ca avnd o continuitate a activitii sale n viitorul previzibil, neavnd nici intenia i nici nevoia de a fi lichidat, de a-i suspenda activitatea sau de a cuta protecie fa de creditori potrivit legislaiei. Aadar, activele i pasivele sunt nregistrate dup principiul conform cruia entitatea va putea s realizeze activele sale i s-i sting obligaiile n cursul normal al activitii sale. Procedurile care sunt relevante n aceste situaii pot include: Analizarea i discutarea fluxului de numerar, profitului i a altor previziuni relevante cu conducerea. Analizarea i discutarea celor mai recente situaii financiare interimare disponibile ale entitii. Analizarea termenilor mprumuturilor obligatare i acordurilor de credit i determinarea situaiilor n care vreunul a fost nerespectat.

 Citirea proceselor verbale ale Adunrilor Generale ale Acionarilor, ale Consiliului de Administraie i ale ntrunirilor comitetelor importante pentru orice referiri la dificultile financiare. Chestionarea avocatului entitii n ce privete litigiile i despgubirile cerute precum i caracterul rezonabil al evalurii rezultatului acestora fcute de conducere i estimarea implicaiilor lor financiare. Confirmarea existenei, legalitii i aplicabilitii contractelor prin care se ofer sau se menine suportul financiar, ncheiate cu terii i prile afiliate i evaluarea capacitii financiare a unor astfel de pri de a oferi fonduri suplimentare. Luarea n considerare a planurilor entitii cu privire la comenzile neonorate ale clienilor.

Analizarea evenimentelor dup sfritul perioadei pentru identificarea celor care fie diminueaz fie afecteaz n alt mod capacitatea entitii de a-i continua activitatea pe principiul continuitii. Atunci cnd analiza fluxurilor de numerar este un factor semnificativ pentru luarea n considerare a rezultatului viitor al evenimentelor sau condiiilor, auditorul are n vedere: (a) (b) credibilitatea sistemului de generare a unor astfel de informaii din cadrul entitii; i dac exist o justificare adecvat pentru ipotezele care stau la baza previziunii.

n plus auditorul compar: (c) informaiile financiare prognozate pentru perioadele recent ncheiate cu rezultatele istorice; i (d) informaiile financiare prognozate pentru perioada curent cu rezultatele realizate pn n prezent.

64.Pornind de la o populatie de 200 de elemente procedati la esantionarea acesteia utilizind trei metode de esantionare.
Se disting dou mari modaliti de eantionare: - etionare aleatoare (probabilistic); - eantionare nealeatoare (empiric, la ntmplare) sau pe baz de raionament.

Eantionarea aleatoare reprezint acea tehnic de stabilire a eantionului care presupune faptul c fiecare unitate a populaiei cercetate are o anumit probabilitate de a fi inclus n eantion, probabilitate diferit de zero, care poate fi cunoscut apriori. Practic, aceasta nseamn c fiecare unitate a populaiei trebuie s aibe aceeai ans ca toate celelalte de a figura n eantion.Aceasta conduce la constituirea eantionului prin tragere la sori.

Eantionarea nealeatoare reprezint acea tehnic a stabilirii eantionului care presupune necunoaterea probabilitii de includere n eantion a indivizilor colectivitii. Selecia are deci un caracter arbitrar i se bazeaz, n primul rnd. pe judecata personal a cercettorului presupunnd o "alegere rezonabil". n anumite situaii, o asemenea metod poate fi util pentru scopurile cercetrii. Principalele metode de eantionare aleatoare sunt: eantionarea aleatoare simpl; eantionarea sistematic; eantionarea stratificat; eantionarea de grup; eantionarea n trepte. Eantionarea aleatoare simpl. Eantionarea aleatoare simpl sau sondajul probabilistic nerestrictiv este procedeul care asigur fiecrui element din cadrul populaiei nedivizate o ans egal de a fi inclus n eation. Aceast metod se utilizeaz atunci cnd populaia cercetat este omogen sau nu poate fi divizat n straturi. Atunci cnd populaia cuprinde un numr mare de indivizi, alegerea celor care vor constitui eantionul se face pe baza tabelelor de numere aleatoare sau a numerelor aleatoare generate de calculator. Eantionare sistematic. Eantionarea sistematic reprezint procedeul de eantionare care presupune alegerea aleatoare a unui numr de plecare, de la care, adugnd o mrime fix, predeterminat, va rezulta o unitate a eantionului. Este un procedeu simplu, bazat deci pe ceeace se cheam metoda intervalului egal sau a pasului mecanic. Mrimea acestuia se determin prin mprirea bazei de eantionare la mrimea stabilit a eantionului. Un eantion de 30 persoane dintr-o populaie de 1200, conduce la o lungime a pasului egal cu 40. Deci, dup ce se alege aleator numrul de start, din primele 40 de persoane, s zicem 15, se vor alege apoi componentele eantionului la fiecare a 40-a persoan (numerele 55, 95, 95, 135 .a.m.d.). c) eantionare stratificat

In cazul unor cercetri de o complexitate mai mare, populaia cercetat poate fi divizat n straturi sau grupe, avnd n vedere anumite caracteristici. n aceste condiii, din fiecare strat se vor extrage subeantioane folosind procedeul eantionrii aleatoare simple sau eantionrii sistematice. Eantionarea stratificat presupune: - identificarea unei variabile (sau a ctorva) ca baz a stratificrii. Spre exemplu. ntr-o analiz a comportamentului de marketing al ntreprinderilor mici i mijlocii, o prim variabil de stratificare o poate reprezenta domeniul de activitate: industrie, construcii, comer, servicii.

Deci, ntreprinderile mici i mijlocii vor fi mprite pe aceste straturi distincte, care prezint omogenitate la nivelul stratului i eterogenitate ntre straturi. O a doua variabil de segmentare, la nivelul fiecrui strat, o reprezint mrimea ntreprinderii n raport cu un anumit criteriu (numrul de salariai sau cifra de afaceri). S presupunem c avem dou dimensiuni definite ntr-un anumit mod: ntreprinderi mici i ntreprinderi mijlocii. Deci, vom avea liste cu ntreprinderi repartizate pe domenii de activitate, iar n cadrul acestora, listele cu ntreprinderile considerate mici i listele cu ntreprinderile considerate mijlocii. - din fiecare strat sau substrat se va alege, aleator, un numr de ntreprinderi care vor constitui, prin nsumare, eantionul. Eantionarea stratificat poate fi realizat n dou moduri: proporional i neproporional. Atunci cnd componentele eantionului sunt extrase din fiecare strat (sau substrat) proporional cu mrimea relativ a populaiei acestora n totalul populaiei - cadru, se va obine un eantion care are la baz o eantionare stratificat proporional. Avnd n vedere anumite ipoteze ale cercetrii sau unele consideraii de natur analitic, din anumite straturi (substraturi) se pot extrage subeantioane care pot fi mai mari sau mai mici comparartiv cu cele care ar rezulta din eantionarea proporional. n acest caz vom avea o eantionare stratificat neproporional. Spre exemplu, dac vom porni de la ipoteza c n cazul ntreprinderilor mijlocii comportamentul de marketing este mai evident, comparativ cu ntreprinderile mici, atunci proporia formrii subeantioanelor corespunztoare straturilor ce cuprind ntreprinderile mijlocii va fi mai mare dect cea care ar exista n cazul eantionrii proporionale. Invers, n cazul ntreprinderilor mici. Sunt i o serie de relaii care se pot folosi pentru optimizarea mrimii subeantioanelor care corespund diferitelor straturi, a cror nsumare o reprezint eantionul stabilit. In general, nivelul optim al subeantionului fiecrui strat va depinde att de mrimea stratului ct i de abaterea standard din interiorul stratului. d) eantionarea de grup Atunci cnd o anumit populaie se compune din mai multe grupuri eterogene. putem considera aceste grupuri ca uniti de eantionare distincte din care urmeaz s constituim eantionul. Eantionul se costituie deci dintr-un numr de grupuri i nu din uniti elementare extrase una cte una. n schimb, n cadrul grupurilor extrase aleator vor fi intervievai toi indivizii care fac parte din ele. Ca exemple de grupuri putem avea: imobilele, care sunt grupuri de locuine; gospodriile, care sunt grupuri de indivizi; zborurile aeriene, care sunt grupuri de pasageri; totalitatea magazinelor cu amnuntul de un anumit tip de pe raza unui ora constituie, de asemenea, un grup etc. Eantionarea de grup se utilizeaz ndeosebi n situaiile n care populaia cercetat se prezint sub forma unei ierarhii. Spre exemplu, locuitorii unui ora pot fi grupai pe cartiere, fiecare reprezentnd un grup; din rndul cartierelor putem alege un eantion constituit din cteva cartiere. Acestea, la rndul lor. cuprind alte grupuri formate din imobile. Din rndurile acestora se alege un eantion. Fiecare imobil are un numr de locuine iar fiecare locuin cuprinde un

anumit numr de persoane. In final, se constituie un eantion din locuine i apoi se chestioneaz toate persoanele care compun locuinele respective.ln acest mod pot fi supuse cercetrii bunuri sau servicii cu condiia ca trsturile i caracteristicile lor s fie aceleai n toate zonele geografice avute n vedere. Aceast metod de eantionare este uor de realizat deoarece reduce foarte mult complexitatea bazei de sondaj. In acest sens. spre exemplu, lista de persoane a oraului. ca baz de sondaj - practic imposibil de obinut de ctre cercettorii de marketing - se nlocuiete cu o list de cartiere, de imobile i de locuine. Aceast metod conduce ns la estimatori mai puin precii comparativ cu entionrile elementare. Cu toate acestea, datorit facilitilor i costurilor mai reduse pe care le ofer, ea este utilizat pe scar larg. Spre deosebire de eantionarea stratificat care presupune existena unor grupuri (straturi) ct mai omogene, eantionarea de grup este cu att mai eficient cu ct acestea sunt mai eterogene i reflect mai bine structura populaiei. n mod ideal un grup trebuie s fie la fel de eterogen precum populaia total avut n vedere. e) eantionarea n trepte Aceast metod presupune parcurgerea unor etape succesive numite trepte i este indicat pentru populaiile care sunt organizate pe mai multe niveluri. Intr-o prim etap se aleg unitile din primul nivel de agregare. Aceste uniti se numesc uniti primare i ele vor constitui baza de sondaj pentru unitile din al doilea nivel care se numesc secundare .a.m.d. pn la constituirea eantionului. In aceast situaie exist o dispunere n cascad a bazelor de sondaj, deoarece unitile alese ntr-o etap formeaz baza de eantionare pentru nivelul urmtor de eantionare. Dac, spre exemplu, o ntreprindere productoare de aparatur audio dorete s cunoasc atitudinea vnztorilor cu amnuntul din ntrega ar fa de un nou tip de produs ce urmeaz a fi distribuit, se poate recurge la o eantionare n trepte. Aceast metod presupune stabilirea iniial a unor mari grupuri de uniti de vnzare care pot vinde acest produs i care au, de obicei, o determinare geografic (jude, municipii). Din rndul acestor grupuri, s presupunem c sunt municipiile de pe cuprinsul rii, se aleg aleator un numr relativ redus de grupurimunicipii care vor forma unitile primare. La fel ca n cazul eantionrii de grup, se va avea grij ca grupele alese (municipiile) s fie ct mai eterogene. Din totalitatea magazinelor cuprinse de unitile primare vom constitui apoi un eantion care va fi expresia unitilor secundare. n acest caz vom avea un sondaj n dou trepte. Evident, se poate realiza un sondaj cu mai mult de dou trepte. Eantionarea n trepte este, dup cum observm, o combinaie de metode de eantionare: eantionare de grup i o alt metod aleatoare care poate fi eantionare aleatoare simpl. eantionare sistematic sau eantionare stratificat. Eantionarea nealeatoare cuprinde, de asemenea, mai multe metode. Cele mai importante sunt: a. b. eantionarea convenional (la ntmplare); eantionare logic;

c. d. e.

eantionare cot - parte; eantionarea din aproape n aproape: eantionarea la locul de cumprare sau la locul de consumare;