Administrarea si lichidarea intreprinderilor 1 (31). Care sunt principalele atribuii ale administratorului judiciar?

Principalele atributii ale administratorului judiciar sunt: a) examinarea situaiei economice a debitorului i a documentelor depuse i ntocmirea unui raport prin care s propun fie intrarea n procedura simplificat, fie continuarea perioadei de observaie n cadrul procedurii generale i supunerea acelui raport judectorului-sindic, ntr-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depi 20 de zile de la desemnarea administratorului judiciar; b) examinarea activitii debitorului i ntocmirea unui raport amnunit asupra cauzelor i mprejurrilor care au dus la apariia strii de insolven, cu menionarea persoanelor crora le-ar fi imputabil, i asupra existenei premiselor angajrii rspunderii acestora, n condiiile art. 138, precum i asupra posibilitii reale de reorganizare efectiv a activitii debitorului ori a motivelor care nu permit reorganizarea i supunerea acelui raport judectorului-sindic, ntr-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depi 40 de zile de la desemnarea administratorului judiciar; c) ntocmirea actelor prevzute la art. 28 alin. (1), n cazul n care debitorul nu i-a ndeplinit obligaia respectiv nuntrul termenelor legale, precum i verificarea, corectarea i completarea informaiilor cuprinse n actele respective, cnd acestea au fost prezentate de debitor; d) elaborarea planului de reorganizare a activitii debitorului, n funcie de cuprinsul raportului prevzut la lit. a) i n condiiile i termenele prevzute la art. 94; e) supravegherea operaiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului; f) conducerea integral, respectiv n parte, a activitii debitorului, n acest ultim caz cu respectarea precizrilor exprese ale judectorului-sindic cu privire la atribuiile sale i la condiiile de efectuare a plilor din contul averii debitorului; g) convocarea, prezidarea i asigurarea secretariatului edinelor adunrii creditorilor sau ale acionarilor, asociailor ori membrilor debitorului persoan juridic; h) introducerea de aciuni pentru anularea actelor frauduloase ncheiate de debitor n dauna drepturilor creditorilor, precum i a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operaiuni comerciale ncheiate de debitor i a constituirii unor garanii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor; 1

i) sesizarea de urgen a judectorului-sindic n cazul n care constat c nu exist bunuri n averea debitorului ori c acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative; j) meninerea sau denunarea unor contracte ncheiate de debitor; k) verificarea creanelor i, atunci cnd este cazul, formularea de obieciuni la acestea, precum i ntocmirea tabelelor creanelor; l) ncasarea creanelor; urmrirea ncasrii creanelor referitoare la bunurile din averea debitorului sau la sumele de bani transferate de ctre debitor nainte de deschiderea procedurii; formularea i susinerea aciunilor n pretenii pentru ncasarea creanelor debitorului, pentru aceasta putnd angaja avocai; m) cu condiia confirmrii de ctre judectorul-sindic, ncheierea de tranzacii, descrcarea de datorii, descrcarea fidejusorilor, renunarea la garanii reale; n) sesizarea judectorului-sindic n legtur cu orice problem care ar cere o soluionare de ctre acesta. Operaiunile de lichidare efectuate de lichidator se prezint dupa cum urmeaz: a) Cldirile au fost vndute cu 9.000.000 lei; 461=7583 /9000000 lei Descarcare gestiunii 2812 =212 /9000000 lei Incasarea creantei 5121=461 /9000000 lei b) Materiile prime au fost vndute cu 1.440.000 lei; Trecerea materiilor prime la marfuri 371=301 1440000 lei Vanzarea marfurilor 4111=707 1440000 lei Descarcarea gestiunii 607=371 1440000 lei Incasarea creantei 5121=4111 1440000 lei c) Clienii inceri sunt n sum de 500.000 lei, din care se ncaseaz 240.000 lei, iar pentru ncasarea nainte de termen a clienilor ceri s-au acordat sconturi n sum de 50.000 lei; Clienti incerti care se incaseaza 4111=4118 240000 lei Incasarea clientilor 5121 = 4111 240000 lei Pierderi din creante 654 = 4118 260000 lei Reluarea la venituri a provizionului 491 = 7814 500000 lei 2

Scontul scordat 667 = 4111 50000 lei d) Pentru plata nainte de termen a datoriilor ctre furnizori, acetia au acordat sconturi n sum de 200.000 lei; 401= 767 200000 lei e) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societii sunt n sum de 520.000 lei; 628=5121 520000 lei Sa se ntocmeasc bilanul nainte de efectuarea partajului. Inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli % 7583 707 767 7814 121 = % 607 654 667 628 = 121 11140000 lei 9000000 1440000 200000 500000 2270000 lei 1440000 260000 50000 520000 4411 = 5121 1419200lei D 9000000 1440000 240000 SF=8740800 SF=7450800 5121 C 520000 1419200 D 2270000 1419200 121 = 691 1419200 lei 121 C 11140000

Calcul impozit pe profit 691 = 4411 1419200lei

2 (60). Cum poate fi exclus un asociat din societatea n nume colectiv, n comandit simpl sau cu rspundere limitat? Poate fi exclus din societatea n nume colectiv, n comandit simpl sau cu 3

rspundere limitat: a) asociatul care, pus n ntrziere, nu aduce aportul la care s-a obligat; b) asociatul cu rspundere nelimitat n stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil; c) asociatul cu rspundere nelimitat care se amestec fr drept n administraie ori contravine dispoziiilor art. 80 i 82 si anume sociatul care, fr consimmntul scris al celorlali asociai, ntrebuineaz capitalul, bunurile sau creditul societii n folosul su sau n acela al unei alte persoane este obligat s restituie societii beneficiile ce au rezultat i s plteasc despgubiri pentru daunele cauzate. Nici un asociat nu poate lua din fondurile societii mai mult dect i s-a fixat pentru cheltuielile fcute sau pentru cele ce urmeaz s le fac n interesul societii. d) asociatul administrator care comite fraud n dauna societii sau se servete de semntura social sau de capitalul social n folosul lui sau al altora.

Analiza diagnostic a intreprinderii

3 (73). S se calculeze soldurile intermediare de gestiune n cazul societii ale crei informaii financiare sunt prezentate mai jos i s se analizeze evoluia acestora: Indicator 31.12.n (u.m.) vnzarea 0 2000 20000 0 3000 0 31.12.n+1 (u.m.) 1000 1500 22000 1000 4000 800 7800 400 1500 1500 1000

Venituri din mrfurilor Subventii de exploatare Producia vndut Producia imobilizat Cheltuieli cu materii prime Costul mrfurilor vndute

Cheltuieli salariale 7000 Cheltuieli cu amortizarea 300 Cheltuieli cu chirii Cheltuieli cu dobnzi Impozit pe profit 1500 1400 1000

Marja comerciala= venituri din vanzarea marf- ch privind marfurile Marja comerciala (n) este 0, ceea ce arata ca societatea nu a desfasurat activitate comerciala in acest an. Marja comerciala (n+1) = 1000-800 = 200. In anul n+1 marja comerciala este pozitiva ceea ce inseamna ca societatea a inceput sa desfasoare activitate comerciala, care este profitabila. Producia exerciiului = Producia vndut+/- Variaia produciei stocate + Producia imobilizat Productia exercitiului (n)=20000+0+0=20000 Productia exercitiului (n+1)=22000+0+1000=23000

Productia exercitiului creste in anul n+1 fata de anul n, datorita cresterii productiei imobilizate, dar si a productiei vandute , aspect pozitiv pentru intreprindere deoarece a crescut nivelul productiei de la un an la altul. Valoarea adugat executate de teri) Valoarea adaugata (n)=0+20000- (3000+1500)=15500 Valoarea adaugata (n+1)=23000+200-(4000+1500)=17700 Valoarea adaugata este pozitiva in ambii ani si creste de la un an la altul, datorita cresterii atat productiei exercitiului, cat si marjei comerciale. Acest lucru este pozitiv pentru intreprindere si arata si un grad eficient de utilizare a factorilor de productie si o putere economica stabila a intreprinderii, o crestere de valoare pe care intreprinderea o aduce bunurilor si serviciilor procurate de la terti. Excedentul brut din exploatare = Valoarea adugat+ Subvenii de exploatare Impozite, taxe i vrsminte asimilate - Cheltuieli cu personalul Excedentul brut din exploatare (n) = 15500+2000-7000=10500 Excedentul brut din exploatare (n+1)=17700+1500-7800=11400 Acesta este pozitiv in ambii ani si creste de la un an la altul. Excedentul brut al exploatrii (EBE) corespunde rezultatului economic al ntreprinderii generat de operaiile de exploatare independent de politica financiar, politica de amortizare i de provizioane constituite, fapt ce determin s fie considerat ca indicator esenial n analizele de gestiune i n efectuarea analizelor comparative ntre ntreprinderi. este o msura a performantelor economice ale ntreprinderii. Un EBE suficient de mare va permite ntreprinderii rennoirea imobilizrilor sale prin amortizri, acoperirea riscurilor din provizioanele constituite i asigurarea finanrii sale care antreneaz cheltuieli financiare, iar diferena va fi distribuit statului (impozit pe profit), acionarilor = (Producia exerciiului + Marja comercial)- Consumuri

intermediare (Cheltuieli cu materii prime, materiale i cheltuieli cu lucrri i servicii

(dividende) si/sau conservat prin autofinanare. Acesta este pozitiv in ambii ani si creste de la un an la altul. Rezultatul exploatrii = Excedent brut din exploatare + Alte venituri din exploatare + Alte venituri din provizioane - Cheltuieli cu amortizrile i provizioanele - Alte cheltuieli de exploatare Rezultatul exploatrii (n) = 10500-300=10200 Rezultatul exploatrii (n+1) = 11400-400=11000 Rezultatul exploatrii este pozitiv in ambii ani si evalueaz rentabilitatea economic a ntreprinderii i corespunde activitii normale i curente a ntreprinderii, inclusiv operaiunile efectuate n exerciiile anterioare dar aferente exerciiului curent. Nu este luat n calcul activitatea corespunztoare operaiilor financiare i extraordinare. Rezultatul exploatarii creste in anul n+1 fata de n ceea ce arata o crestere a rentabilitatii societatii. Rezultatul curent = Rezultatul exploatrii + Venituri financiare- Cheltuieli financiare Rezultat curent (n) = 10200-1400=8800 Rezultat curent (n+1) = 11000-1500=9500 Rezultatul curent (Rc) reprezint rezultatul tuturor operaiilor curente, obinuite ale ntreprinderii, fiind determinat att de rezultatul exploatrii curente, ct i de cel al activitii financiare, permind i aprecierea impactul politii financiare a ntreprinderii asupra rentabilitii. Deoarece nu este influenat de elemente extraordinare, acest sold permite analiza dinamicii rezultatului curent al ntreprinderii pe mai multe exerciii financiare. Este pozitiv in ambele situatii, aspect pozitiv pentru societate, ceea ce inseamna ca in fiecare an societatea are o activitate din exploatare rentabila. Rezultatul extraordinar este 0 in ambele situatii deoarece societatea nu a inregistrat evenimente extraordinare. Rezultatul brut al exerciiului = Rezultatul curent + Rezultatul extraordinar Rezultatul brut al exercitiului coincide cu rezultatul curent deoare societatea nu a inregistrat rezultat extraordinar.

Rezultatul net al exerciiului = Rezultatul brut al exerciiului Impozitul pe profit Rezultatul net al exerciiului (n) = 8800-1000=7800 Rezultatul net al exerciiului (n+1)=9000-1000=8000 Rezultatul net este pozitiv in ambii ani ceea ce exprima, n mrimi absolute, rentabilitatea net activitii ntreprinderii, dup deducerea din veniturile totale a cheltuielilor totale i a impozitului pe profit. Rezultatul net al exerciiului este rezultatul care urmeaz s fie supus deciziei de repartizare de ctre adunarea general a acionarilor sau asociailor. 4 (24). S se calculeze rezultatele intermediare n manier anglosaxon pentru ntreprinderea care e caracterizat prin urmtoarele venituri i cheltuieli: Indicator u.m. Venituri din vnzarea mrfurilor 4000 Producia vndut Producia stocat Cheltuieli cu materii prime Costul mrfurilor vndute Cheltuieli salariale Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu chirii Venituri din dobnzi Cheltuieli cu dobnzi Impozit pe profit 33000 3000 11000 2200 12000 2000 500 100 1400 1500

Marja asupra cheltuielilor variabile =Cifra de afaceri-Cheltuieli variabile =(33000+4000+3000)-(11000+2200+1400) = 40000-14600=25400 EBITDA (coincideEBE)= MCV-Cheltuieli fixe=25400-12000-500=12900 EBIT (rez exploatarii-earning before interest and taxes)= EBITDA- Deprecieri, Amortizari =12900-2000=10900 EBT(earning before taxes-RE)=EBIT+ INTERESTS=10900+100=11000 RN (rezultat net) = EBT-TAXES=11000-1500=9500

Audit 5 (2). Cnd se verific respectarea principiilor contabile n ce privete capitalurile proprii, ce obiective de audit identificai: a) drepturi i obligaii i evaluarea; b) drepturi i obligaii i existena; c) numai existena. 6 (3). Cnd verificai fundamentarea provizioanelor la sfrit de an avei n vedere: a) modul de calcul i conformitatea cu contractele i/sau textele legale; b) deductibilitatea; c) o ieire viitoare de resurse. 7 (4).. Cnd verificai amortizarea imobilizrilor corporale v asigurai c: a) planul de amortizare este acelai ca n anul precedent; b) planul de amortizare contabil e diferit de planul de amortizare fiscal; c) au fost corect aplicate normele de amortizare prevzute n reglementrile n vigoare. 8 (5). Controlul fizic al imobilizrilor corporale presupune: a) verificarea modului n care s-a efectuat inventarierea; b) inspecia imobilizrilor corporale; c) existena concordanei ntre registrul imobilizrilor corporale i contabilitate. 9 (84). Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit. Standardul international de audit nr. 220 stabileste principiile si procedurile fundamentale precum si modalitatile lor de aplicare cu privire la controlul de calitate si in mod deosebit la politicile si procedurile folosite de un cabinet in lucrarile de audit. Obiectivevele politicilor de control de calitate adoptate de catre un cabinet sau o societate sunt urmatoarele: exigente profesionale: personalul cabinetului trebuie sa se conformeze principiilor de independenta, integritate, obiectivitate, competenta, confidentialitate si profesionalism, inscrise in Codul Etic;

aptitudini si competente: nivelul de formare si instruire al personalului cabinetului permite acestuia sa se achite in mod corect si complet de sarcinile pe care le primeste in cadrul unei misiuni de audit;

repartizarea lucrarilor: lucrarile de audit vor fi incredintate personalului care dispune de pregatirea si experienta necesara; delegarea:conducerea, supervizarea si revederea lucrarilor realizate la toate esantioanele permit obtinerea unei asigurari rezonabile ca lucrarile efectuate corespund normelor de calitate.

Diversi factori pot determina auditorul sa delege o parte din lucrarile sale cum ar fi complexitatea si talia intreprinderii, volumul lucrarilor, dar urmatoarele operatiuni trebuie sa fie realizate numai de auditor si nu pot fi delegate: stabilirea planului de audit si a programului de lucru, desemnarea sefului de misiune, a personalului si a colaboratorilor afectati fiecarei misiuni; supravegherea executarii misiunii;aprecierea marilor optiuni in momentul inchiderii conturilor; examenul si semnatura rapoartelor; relatiile exteriare in legatura cu misiunea de audit. 10 (85). Rolul i importana dosarului exerciiului. Dosarul exercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni si anume: planificarea misiunii, supervizarea lucrarilor, aprecierea controlului intern, obtinerea de elemente probante, a caror utilitate nu depaseste exercitiul controlat; el permite asamblarea tuturor lucrarilor, de la organizarea misiunii la sinteza si formularea raportului. Dosarul exercitiului este indispensabil pentru: mai buna organizare si control ale misiunii; documentarea lucrarilor efectuate, deciziilor luate si asigurarea ca programul s-a derulat fara omisiuni; inlesnirea muncii in echipa si supervizarea lucrarilor date la colaboratori; justificarea opiniei emise si redactarea raportului.

11 (98). Paragraful introductiv al raportului de audit statutar.

10

Acest paragraf cuprinde identificarea situatiilor financiare auditate precum si o mentiune a responsabilitatilor conducerii entitatii auditate si ale auditorului. Raportul de audit trebuie sa identifice situatiile financiare ale entitatii, care au facut obietul auditului, cat si data si perioada acoperite prin aceste documente. Raportul trebuie sa mentioneze ca situatiile financiare sunt in sarcina (responsabilitatea) conducerii entitatii si ca responsabilitatea auditorului este ca, pe baza auditului efectuat, sa exprime o opinie asupra acestor situatii financiare. Situatiile financiare constitue reprezentarea faptelor de catre conducere. Pregatirea lor presupune ca directiunea face estimari contabile si aduce judecati care au o incidenta semnificativa, ca ea stabileste principiile si metodele contabile potrivite, care trebuie sa fie utilizate pentru pregatirea situatiilor financiare. Dimpotriva, responsabilitatea auditorului este de a audita aceste situatii financiare, incat sa poata exprima asupra acestora o opinie. Acest paragraf poate avea urmatoarea formulare: Noi am procedat la auditarea situatiilor financiare ale societatii X, incheiate la 31 decembrie 201x, asa cum sunt prezentate in anexele la prezentul Raport. Aceste situatii financiare au fost stabilite sub responsabilitatea conducerii entitatii. Responsabilitatea noastra este, ca pe baza auditului nostru, sa exprimam o opinie asupra acestor conturi anuale. 12 (99). Situaii care conduc la formularea altei opinii dect opinie fr rezerve. 1.Dezacorduri cu conducerea intreprinderii privind principiile si metodele contabile cum ar fi: - insuficienta provizioanelor pentru deprecieri de stocuri si creante; - stocuri supraevaluate sau subevaluate datorita unor erori in calculul costurilor productiei sau in determinarea marimii stocului; - nerespectarea principiului independentei exercitiului; - neluarea in considerare a evenimentelor posteriaore care confirma sau infirma o situatie existenta la data inchiderii exercitiului; - neluarea in considerare a principiului prudentei prin supraevaluarea activelor; - erori in clasarea tertilor. 2. Limitarea intinderilor lucrarilor cum ar fi : 11

- impuse de imprejurari: cum ar fi semnarea contractului de prestari servicii dupa inchiderea exercitiului a impiedica auditorul sa asiste la inventarierea fizica si nu a putut verifica prin alte mijloace; - impuse de conducerea intreprinderii cum ar fi faptul ca directiunea intreprinderii refuza auditorului adresarea cererilor de confirmare a soldurilor, in timp ce el considera necesar. 3.Incertitudini asupra estimarilor contabile In anumite imprejurari , conducerea intreprinderi nu dispune de informatiile suficiente pentru a transpune o situatie in bilantul contabil, de exemplu, sau poate lua decizii pe baza unor info 4. Caz particular:continuitatea activitatii Existenta incertitudinii despre continuitatea activitatii sau cand ea este definitiv compromisa determina auditorul sa examineze daca transpunerea contabila a acestei situatii este conforma principiului continuitatii exploatarii si aprciaza, dupa caz consecintele pe care le inscrie in raportul sau.

12

Contabilitate 13 (179). O societate-mam achiziioneaz de la o filial din cadrul grupului 50.000 de aciuni cu preul de 1 leu/aciune. Se achit prin banc suma de 30.000 lei, iar restul se va achita ulterior prin aceeai modalitate. Comisionul achitat societii de valori mobiliare care a instrumentat tranzacia este de 1%. n anul urmtor se ncaseaz cu ordin de plat dividende n sum de 15.000 lei. Ulterior se vnd 1.000 de aciuni cu preul de 2 lei/aciune, ncasarea fcndu-se ulterior n numerar. Titlurile vndute se scot din eviden la preul de cumprare. Se cer nregistrrile contabile privind: a) achiziia titlurilor i achitarea comisionului; 261 = % 2691 622 = 401 50000 lei 20000 lei 500lei 5121 30000lei

401=5121 500 lei b) plata ulterioar a vrsmintelor i ncasarea dividendelor; 2691 = 5121 20000 lei Incasarea dividendelor 5121 = 7611 15000lei c) vnzarea i ncasarea titlurilor. Vanzarea 461= 7641 2000 lei Descarcarea gestiunii 6641 = 261 1000 lei Incasarea titlurilor 5121=461 2000 lei 14 (180). Entitatea ALFA SA particip la capitalul social al entitii BETA SA nounfiinat cu un echipament tehnologic a crui valoare de aport determinat de un expert evaluator a fost stabilit la 340.000 lei. Aceast participaie i asigur un procent de control de 30%. Caracteristicile echipamentului sunt: valoarea de nregistrare contabil 360.000 lei; durata de utilizare economic a echipamentului 6 ani; amortizarea anului N 13

60.000 lei. Ulterior, entitatea cedeaz jumtate din titlurile obinute n urma participrii la capitalul social, la o valoare negociat de 320.000 lei. Se cer: a) nregistrrile contabile legate de participarea societii ALFA la constituirea capitalului social al societii BETA; b) nregistrrile contabile legate de vnzarea titlurilor. a) Inregistrarea ca aport a echipamentului % = 2131 263 2813 360000 lei 300000 lei 60000 lei

Inregistrarea excedentului de 40000lei =340000-300000 263 = 1068 40000 lei b) Vanzarea titlurilor 461 = 7641 320000 lei

Descarcarea gestiunii 6641 = 263 170000lei Virarea rezervei la venituri 1068 = 7641 20000 lei Incasarea creantei 5121=461 320000lei 15 (181). O entitate acord la 01.01.N dou mprumuturi pe termen de 5 ani, unul n valoare de 50.000 lei unei filiale i altul n valoare de 100.000 lei unei alte societi. Dobnda anual de ncasat se calculeaz la o rat de 15%, iar rambursarea se va face la sfritul celor 5 ani. Se cer nregistrrile contabile legate de: a) acordarea mprumuturilor pe termen lung; b) dobnda anual i ncasarea ei; c) ncasarea mprumuturilor la scaden. a) Acordarea imprumutului la filiala 2671 = 5121 50000 lei Acordarea imprumultului altei societati 2675= 5121 100000lei b) Dobanda anuala primita de la filiala 2672 =763 7500 lei 14

Incasarea dobanzii de la filiala 5121=2672 7500 lei Dobanda anuala primita de la cealalta societate 2676 = 763 15000lei Incasarea dobanzii de la cealalta societate 5121=2676 15000 lei c) Rambursarea imprumutului de la filiala 5121 = 2671 50000 lei Rambursarea imprumutului de la cealalta societate 5121 = 2676 100000 lei 16 (182). Entitatea ALFA SA acord entitii BETA SA un mprumut de 50.000 lei pe termen de 2 ani, cu o dobnd anual de 10% care trebuie achitat la sfritul fiecrui an. Dobnda din primul an se ncaseaz cu ntrziere, adic n cursul celui de-al doilea an. Se cer nregistrrile contabile legate de: a) acordarea mprumutului i nregistrarea dobnzii cuvenite n primul an; b) ncasarea dobnzii restante n cursul celui de-al doilea an; c) nregistrarea dobnzii cuvenite n primul an la 31.12 anul al doilea; d) rambursarea mprumutului. a) Acordarea imprumutului 2675 = 5121 50000 lei Inregistrarea dobanzii in primul an 2676 = 763 5000 lei b) Incasarea dobanzii restante in cel de-al doilea an 5121 = 2676 5000 lei. c) Inregistrarea dobanzii cuvenite in primul an la 31.12 anul al doilea 5121 = 763 5000 lei d) rambursarea imprumutului 5121 = 2675 50000 lei 17 (183). O societate-mam acord unei filiale din cadrul grupului un mprumut de 50.000 lei pe o durat de 2 ani, cu o dobnd preferenial de 10% pe an. mprumutul se restituie n dou trane egale la sfritul fiecrui an, cnd se ncaseaz i dobnzile 15

anuale. Ulterior, filiala a intrat n stare de faliment, motiv pentru care nu s-au mai ncasat rata din anul al doilea i dobnda aferent, care se includ n pierderi. Se cer nregistrrile contabile legate de: a) acordarea mprumutului i ncasarea dobnzii pentru primul an; b) rambursarea primei rate i dobnda cuvenit pentru anul al doilea; c) includerea pe pierderi a dobnzii nerecuperate. a) Acordarea imprumutului 2671 = 5121 50000 lei Inregistrarea dobanzii 2672 = 763 5000 lei (50000*10%) b) rambursarea primei rate si si dobanda cuvenita petru anul 1 5121 = 2672 5000 lei 5121 = 2671 50000 lei c) Includerea pe pierderi a dobanzii din anul 2 Inregistrarea dobanzii pe anul 2 2672 = 763 2500 lei (25000*10%) 663= 2672 2500 lei 18 (184). La nceputul anului N, entitatea ALFA SA achiziioneaz 100 de aciuni ale societii BETA SA la un cost de 200 lei/aciune i le clasific n categoria activelor financiare disponibile pentru vnzare, cu scaden mai mare de 12 luni de la data bilanului. Pe data de 31.12.N valoarea de pia a sczut la 180 lei/aciune. Pe data de 30.10.N+1 aciunile sunt vndute la preul de 215 lei/aciune.Care este tratamentul contabil n situaiile prezentate n urmtoarele situaii: a) diferena de valoare pn la valoarea just este recunoscut n contul de profit i pierdere; b) diferena de valoare pn la valoarea just este recunoscut n conturile de capitaluri proprii. a) Achizitia titlurilor 265 = 5121 20000 lei (200*100) Recunoasterea titlurilor la 31.12.N 31.12 N 6863=2963 2000 lei [(200-180)*100] 16

Vanzarea actiunilor la 30.10.N+1 461= 7641 22350 lei Descarcarea gestiunii 6641= 265 20000lei Reluarea la venituri 2963 = 7863 2000 lei b) Achizitia titlurilor 265 = 5121 20000 lei (200*100) Recunoasterea titlurilor la 31.12.N 31.12 N 1171 =265 2000 lei [(200-180)*100] Vanzarea actiunilor la 30.10.N+1 461= 7641 22350 lei Descarcarea gestiunii 6641= 265 18000lei 19 (185). Pe data de 01.09.N entitatea ALFA SA a achiziionat 2.000 de obligaiuni pe termen lung, la un cost de 160 lei/titlu, valoarea nominal fiind de 150 lei/titlu. Dobnda calculat cu o rat de 10% se pltete la fiecare 6 luni, iar scadena este la 5 ani. Se cer nregistrrile contabile legate de: a) recunoaterea cuponului la 01.09.N; b) evaluarea venitului financiar adus de investiie n anul N; c) recunoaterea dobnzii la data bilanului. a) 265= 462 320000 lei b) Venit financiar= 300000*4/12*10%=10000 lei c) 2679 = 766 10000lei 20 (186). Dispunei de urmtoarele date: stocuri iniiale de materii prime la nceputul perioadei 3.000 lei; achiziia de stocuri de materii prime 10.000 lei; stocuri finale de materii prime 9.000 lei; stocuri iniiale de produse finite la cost de producie 12.000 lei; produse obinute n cost de producie 15.000 lei; produse vndute n pre de vnzare facturate 20.000 lei; reducere comercial nscris n factur 10%; stoc final de produse nevndute 3.000 lei; amortizarea cldirilor 700 lei; salarii datorate 6.000 lei i pltite

17

6.500 lei; subvenii de exploatare 2.000 lei; subvenii pentru investiii virate la venituri 3.000 lei. Se cer: a) nregistrrile contabile aferente operaiilor de mai sus; Achizitie materii prime %= 401 301 4426 D Si=3000 Rd=10000 Sf= 9000 Obtinerea de produse finite 345 = 711 /15000 lei Vanzare de produse finite Pret facturat= 20000lei Reducere comerciala 2000 lei (10%*20000) Net comercial =18000lei 4111= % 22320 701 18000 4427 4320 D Si=12000 Rd=15000 Sf= 3000 Descarcarea gestiunii 711 = 345 24000 lei Amortizarea cladirilor 6811 = 2812 700 lei Salarii datorate 641 = 421 6000 lei Salarii platite 421 = 5311 6500 lei 18 24000=Rc (Si+Rd-Sf) 345 C 4000=Rc (Si+Rd-Sf) 301 12400 lei 10000 lei 2400 lei C

Consum materii prime 601 = 301 4000 lei

Subventii de exploatare 445 = 475 2000 lei Subventii virate la venituri 4751 = 7584 3000 lei b) calculai producia exerciiului i excedentul brut de exploatare. Producia exerciiului = Producia vndut+ Variaia produciei stocate + Producia imobilizat= 18000+(3000-12000)+0=9000 Valoarea adugat = (Producia exerciiului + Marja comercial)- Consumuri

intermediare (Cheltuieli cu materii prime, materiale i cheltuieli cu lucrri i servicii executate de teri)=9000+0-4000=5000 Excedentul brut din exploatare = Valoarea adugat+ Subvenii de exploatare Impozite, taxe i vrsminte asimilate - Cheltuieli cu personalul=5000+20006000=1000 21 (187). Dispunei de urmtoarele informaii n cursul exerciiului N: o societate obine produse finite la cost de producie de 10.000 lei; vinde 30% din ele la preul de 15.000 lei; reducere comercial nscris n factur 10%. ntre cheltuielile ocazionate de obinerea produselor finite sunt: materii prime consumate 1.000 lei; salarii datorate 1.500 lei i pltite 1.800 lei; contribuia unitii la asigurrile sociale 700 lei i la fondul de omaj 200 lei; dobnzi datorate 400 lei; amenzi datorate autoritilor romne 600 lei. Se cer: a) nregistrrile contabile aferente operaiilor de mai sus; Obtinerea produse finite 345 = 711 10000lei Vanzarea produselor finite 4111= 701 13500lei Pret vanzare=15000lei Red. Com. =1500 lei (15000*10%) Net comercial = 13500 lei Descarcarea gestiunii 711= 345 3000 lei Consum materii prime 601 = 301 1000 lei Salarii datorate 641 = 421 1500 lei Salarii platite 421 = 5121 1800 lei Contributia la asigurarile sociale 6451 =4311 700 lei Contributia la somaj 6452 = 4371 200 lei 19

Dobanzi datorate 666 = 1682 400 lei Amenzi datorate 6581 = 462 600 lei b) calculai rezultatul fiscal i excedentul brut de exploatare. Inchiderea conturilor de venituri % = 121 20500 lei 701 711 121 = % 13500 lei 7000 lei 4400lei

Inchiderea conturilor de cheltuieli 601 1000 lei 641 1500 lei 6451 700lei 6452 200 lei 666 400 lei 6581 600 lei Rezultat contabil= venituri cheltuieli= 20500-4400= 16100lei Rezultat fiscal = venituri-cheltuieli-venituri neimpozabile+cheltuieli nedeductibile = 16100+600= 16700 lei Excedentul brut din exploatare = Valoarea adugat+ Subvenii de exploatare Impozite, taxe i vrsminte asimilate - Cheltuieli cu personalul = (13500+7000+0-1000)-1500-700-200=17100 22 (11). O societate are nregistrate venituri anuale din vnzri de bunuri n sum de 15.000 u.m., dar se cunoate c aproximativ 3% din bunurile tranzacionate sunt returnate. Se mai cunoate c societatea practic un adaos mediu la total vnzri de 15% din preul de vnzare. Care vor fi efectele n situaiile financiare conform IAS 18 Venituri? Societatea isi va constitui un provizion pentru suma 15000*3%*15%=67.5. Daca au loc returnari de bunuri acest provizion se va relua la venituri pentru sumele aferente adaosurilor bunurilor returnate.

20

23 (12). La data de 01.05.N o societate a achiziionat 1.000 de obligaiuni pentru un pre unitar de 100 u.m. Dobnda n sum de 20.000 u.m. este pltit la data de 31 octombrie anual. Care vor fi incidenele n situaiile financiare ale exerciiului N conform IAS 18 Venituri? Societatea inregistreaza un venit din dobanzi de 20000*6/12=10000 u.m. aferent perioadei 01.05.N-31.10.N, iar diferenta (dobanda incasata venitul din dobanzi) reprezinta recuperarea costului de achizitie a obligatiunilor. 01.05.N Achizitie obligatiuni 508 = 5121 100000 lei 31.10.N Incasarea dobanzii 5121 = % 20000 lei 508 10000lei 766 10000 lei

21

Evaluarea ntreprinderilor 24 (84). Explicati legtura dintre scop si metod n evaluarea ntreprinderii. In functie de scop, evaluarile se pot grupa in trei categorii: 1. evaluari contabile sunt cele prevazute prin standardele si normele de contabile, folosite in scopul elaborarii situatiilor financiare; 2. evaluari administrative, sunt cele prevazute prin acte normative diverse; cum nici un act normativ nu poate prevedea metode pentru dimensionarea impactului in gestiunea fiecarei intreprinderi a modificarii preturilor, raportului de schimb al monedei nationale si politicilor de gestiune, evaluarea administrative poate , numai din intamplare si numai in momentul cand a fost emis actul normativ, sa se apropie de valoarea de piata a unor bunuri, niciodata insa de cea a unei intreprinderi; 3. evaluari economice si financiare, sunt singurele tipuri de evaluari bazate pe expertiza si diagnostic si care au ca tinta finala determinarea valorii de piata, tinand seama de conditiile concrete de utilizare a bunurilor, de organizare si functionare a intreprinderilor. In functie de metoda evaluarile se pot grupa in : 1. Evaluari patrimoniale; abordeaza exclusiv latura cantitativa, patrimoniala a bunurilor si intreprinderilor; 2. Evaluari bazate pe performante; abordeaza exclusiv latura calitativaperformantele financiare ale activului sau intreprinderii, respectiv randamentul, profitabilitatea, rentabilitatea sub diferite forme de exprimare a capacitatii beneficiare a activului sau intreprinderii: profit net, dividend. 3. Evaluari combinate; abordeaza atat latura cantitativa cat si cea calitativa, intrand in logica lucrarilor, sub o forma sau alta de exprimare, atat patrimoniul cat si performantele activului sau intreprinderii; 4. Alte metode de evaluare (bazate pe volumul de activitate) 22

Pornind de la aceste clasificari se poate observa ca dupa metoda sau scop evaluarile au caracteristici comune, abordand fie situatia patrimoniului (evaluari bazate pe performante si evaluari contabile), fie situatia de piata (evaluarile combiante sau bazate pe alte metode si evaluarile economice si financiare) 25 (64). Concluziile diagnosticului efectuat de evaluator tine seama de: a) mediul economic exterior ntreprinderii si conditiile asigurate de ntreprindere mediului intern de manifestare a functiilor ei; b) dispozitiile legale n vigoare; c) vointa proprietarilor ntreprinderii. 26 (66). Se dau urmtoarele elemente de bilant: total activ = 425.000 mii lei; cheltuieli constituire = 2.500 mii lei; cheltuieli de cercetare = 15.500 mii lei; brevete proprietate = 125.000 mii lei. Exist un cumprtor pentru o parte din brevete care ofer 75.000 mii lei. Stabilind bilantul economic al ntreprinderii, bilantul contabil va fi ajustat (corijat) n minus cu: a) 93.000 mii lei; b) 143.000 mii lei; c) 118.000 mii lei.

23

Expertize contabile 27 (11). Explicai cazurile de imposilitate a ntocmirii unui raport de expertiz i ce conine Raportul de imposibilitate a efecturii expertizei contabile. In cazuri cu totul deosebite, expertul contabil se poate afla in imposibilitatea intocmirii unui raport de expertiza contabila, datorita inexistentei documentelor justificative si/sau evidentelor contabile care sa ateste evenimentele si tranzactiile supuse expertizarii. In cazul in care se intocmeste un Raport de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile, care are aceeasi structura ca un raport de expertiza, obisnuit (necalificat), dar care in Capitolul III, Concluzii, va prezenta justificat si fundamentat cauzele care conduc la imposibilitatea efectuarii expertizei contabile comandate de beneficiarul acesteia. 28 (31). Care sunt caracteristicile eseniale ale unei profesii contabile? Caracteristicile esentiale ale unei profesii contabile sunt: - detinerea unei competente intelectuale specifice, obtinuta prin formare si invatamant; - respectarea de catre membrii a unui ansamblu de valori si reguli stabilite de organismul profesional, cu deosebire cele care se refera la obiectivitate; -recunoasterea unei datorii fata de interesul public. Profesia liberala contabila este bazata pe moralitate ireprosabila, pe independenta, pe stiinta in profesie, pe competenta. 29 (24). Cum se menine calitatea de expert contabil i calitatea de contabil autorizat? Prin inscrierea in Tablul Corpului. Inscrierea se realizeaza in baza indeplinirii conditiilor privind acordarea calitatii de expert tarii. contabil sau de contabil autorizat. Inscrierea in Tabloul Corpului confera dreptul exercitarii profesiei pe intreg teritoriul

24

Anual se obtine licenta de exercitare a profesiei (viza). Lipsa licentei sau nelicentierea atrage radierea din tablou sau suspendarea exercitatii profesiei, a dreptului de a exercita. Acordarea vizei anuale se da daca sunt indeplinite cumulativ conditiile: -achitarea in intregime a obligatiilor fata de Corp; - plata la buget, la termen si in cuantulu prevazut, a impozitelor cuvenite statului; - asigurare pentru riscul profesional; -dovada ca nu a suferit nici o condamnare care, potrivit legislatiei in vigoare, interzice dreptul de gestiunesi de administrare a societatilor comerciale (cazier judiciar); - nu a savarsit fapte care sa incalce regulamentul privind conduita profesionala, pentru care a fost sanctionat de Comisia de Disciplina; - depunerea fisei individuale. Trebuie respectate si prevederile la libera practica: expertii contabili si contabilii autorizati nu pot sa isi exercite atributiunile conferite de aceasta calitate de durata in care desfasoara in care desfasoara o activitate salarizata in afara Corpului sau activitate comerciala, cu exceptia activitatilor didactice, literare, publicistice in domeniu si cea de parlamentar, consilier local sau judetean, pe durata mandatului. 30 (21). Ce fapte pot atrage rspunderea disciplinar a experilor contabili? Experii contabili rspund disciplinar n desfurarea activitii lor, n cazul n care au svrit una din faptele (abateri de la norme, regulament) care atrag sanciuni disciplinare. Sanciunile disciplinare ce se aplic experilor contabili (i contabililor autorizai), n raport cu gravitatea abaterilor svrite, sunt urmtoarelw: mustrare avertisment scris suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil (sau de contabil autorizat) pe o perioad de timp de la trei luni la un an; interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil (sau de contabil autorizat). 25

Abaterile, n funcie de care se aplic sanciunile disciplinare, se stabilesc prin Regulamentul de organizare i funcionare.

Fiscalitate 31 (59). Agenia de turism X din Bucureti achiziioneaz urmtoarele servicii: Serviciu achizionat Cazare Hotel AA Iai Mas Restaurant BB Transport Bucureti Pre achiz fr TVA 500 lei 200 lei 300 lei TVA Cota 45 lei 38 lei 57 9% 19% 19% Pre achiziie cu TVA 545 lei 238 lei 357 lei

Iai i retur lei TOTAL 1000 lei 140 1140 lei Agenia aplic un adaos de 20% la preul de achiziie i vinde serviciile ctre SC Y SRL din Romnia. Se opteaz pentru impozitare normal. S se determine TVA deductibil, TVA colectat i TVA de plat. TVA deductibil= 45+38+57=140lei Pret de vanzare cazare Hotel AA Iasi 500+20%*500=600 lei TVA=54 masa restaurant BB 200+20%*200=240 lei TVA colectat= 54+45.60+68.40=168 TVA de plata= 168-140=28 32 (6). O microntreprindere realizeaz urmtoarele venituri: 2400 lei n TR I, 10500 lei n TR II, 28000 lei n TR III, 38000 lei n TR IV. n trimestrul ai II-lea achiziioneaz o cas de marcat n valoare de 200 lei. S se determine care este impozitul datorat pentru ntregul an. Venituri trim I = 2400 lei ; Impozit = 3 %*2400 lei=72 lei Venituri trim II = 10500 lei Venit impozabil trim II=10500-200=10300 lei 26 TVA=45.60 transport Bucuresti-Iasi 300 + 20%*300=360 lei TVA=68.40

Impozit= 3%*10300 lei= 309 lei Venituri trim III = 28000 lei ; Impozit=3%*28000 lei= 840 lei Venituri trim IV = 38000 lei ; Impozit = 3%*38000 lei=1140 lei Total impozit= 72+309+840+1140=2361 lei 33 (47). S se determine impozitul pe mijloacele de transport n cazul unui autoturism cu o capacitate cilindric de 2.340 cmc. Impozitul unitar este cel stabilit de Codul fiscal. IMPOZIT = 2340CMC/200CMC*72=842.40 LEI/AN 34 (10). Un agent economic este ncadrat la nceputul anului n categoria micilor productori independeni. Capacitatea sa de producie la nceputul anului era de 190.000 hl. n luna iulie pune n funciune o nou capacitate de producie de 30.000 hl. Producia sa cumulat pentru lunile ianuarie august este de 170.000 hl, din care 20.000 hl n luna iulie i 50.000 hl n luna august. Berea produs are 10 grade Plato. Folosinbd acciza unitar i cursul de schimb prevzute n Codul fiscal s se determine acciza datorat n luna iulie i acciza datorat n luna august. Avand in vedere ca a fost depasita capacitatea de productie de 200.000 Hl in cursul anului ,agentul economic va calcula si va varsa l a b u g e t u l d e s t a t a c c i z e l e , i n cuantumul noii capacitati de productie, incepind cu luna imediat urmatoare celei in care a avut loc punerea in functiune a acesteia. Pentru luna iulie ag.economic datoreaza acciza standard de 0,43 euro/Hl/1 grad plato, calculate astfel: 20.000 hl x 10grade plato x 0,43 euro/h/1grad pluto x 4,3001 lei = 369808.60lei. Pentru luna august ag.economic datoreaza acciza specifi c a e s t e d e 0 , 7 4 8 euro/Hl./1grad plato,calculate astfel: 50.000 hl x 10 grade plato x 0,748 euro x 4,3001 lei= 1608237.40 lei 35 (58). O agenie de turism organizeaz o excursie cu urmtorul traseu: turitii pleac din Romnia cu avionul pn n Italia, se cazeaz cteva zile n Italia i apoi pleac cu un autocar n Elveia, se cazeaz dou zile n Elveia, revin n Italia (cu acelai autocar) i apoi sunt transportai n Romnia cu avionul. Costul (inclusiv TVA) al prestrilor de servicii (transport, cazare etc.) facturat ageniei de turism (de ctre prestatorii de servicii) de care beneficiaz turitii pe teritoriul UE este de 20000 lei i n Elveia (cu TVA din

27

Elveia) este 5000 lei. Agenia practic un adaos comercial de 60%, adic vinde biletele, fr TVA, cu 40000 lei. S se determine TVA colectat de agenia de turism. TVA-ul colectat in cazul agentiiilor de turism se aplica asupra marjei de profit, exclusiv taxa, care se determina ca diferenta intre suma totala care va fi platita de calator, fara taxa si si costurile agentiei de turism, inclusiv taxa, aferent livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii in beneficiul direct al calatorului, in cazul in care aceste servicii sunt efectuate de alte persoane impozabile. Tva colectat= 15000*24%=3600lei. 36 (48). O persoan impozabil nregistrat n scopuri de tax conform art. 153 din Codul fiscal achiziioneaz un imobil, n valoare de 240.000 lei, fr TVA, n anul 2007 n vederea desfurrii de operaiuni cu drept de deducere i deduce integral taxa pe valoarea adugat la data achiziionrii. n anul 2009 nchiriaz n ntregime imobilul n regim de scutire de taxa pe valoarea adugat. n ce const ajustarea TVA n acest exemplu? Periaoda de ajustare este de 20 ani, cu incepere de la 1 ianuarie 2007 si pana in anul 2026 inclusiv. Ajustarea trebuie sa se efectueze pentru toata taxa aferenta aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare (2009-2026) si persoana trebuie sa restitue 18 douazecimi din TVA dedusa initial si anume 18/20*57600=51840 unde 57600=240000*24%.

28

Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii 37 (16). Activitatea de dezvoltare a tehnologiei in cadrul unei entitati presupune: a) Identificarea tehnologiilor existente sau dezvoltarea unei noi tehnologii in vederea satisfacerii cererii reclamate de studiile de marketing; b) Mentinerea unui nivel inalt al cunoasterii legate de dezvoltarea actuala a tehnologiilor care ar putea afecta entitatea; c) Asigurarea ca dezvoltarea tehnologiilor este in spiritual sustinerii licentelor sau patentelor existente; d) Repartizarea resurselor pentru cele mai eficiente proiecte. Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective. Riscuri posibile Proceduri de control i intern Lipsa de planificare pentru fiecare Norme de comunicare intre departamentele activitate si urmarirea respectarii ei de dezvoltare si markting prin care se stabilesc foarte clar oportunitatea si necesitatea utilizarii resurselor firmei pentru dezvoltarea de noi tehnologii Inexistenta unor proceduri/ note interne de stabilire a necesitatilor reale departamentului de marketing pentru a solicita dezvoltarea de tehnologii compatibile cu rezultatele dorite Ineficienta/Incapacitatea/ lipsa de experienta/ lipsa de pregatire profesionala continuapentru asimilarea noilor tehnologii a personalului care dessfasoara aceste activitati de dezvoltare a tehnologiei sau subdimensionarea acestor departamente. Inexistenta/ineficienta procedurilor de urmarire a rezultatelor activitatilor de dezvoltare a tehnologiilor in corelatie cu Proceduri de analiza pentru a masura capacitatea de finantare a acestor dezvoltari, inclusiv calcule comparative Masuri de urmarire a respectarii plsnificarilor propuse si totodata panuri de rezerva in cazul in care aceste planificari nu se respecta, inclusiv masuri de sanctionare pentru cei responsabili Proceduri de instruire a personalului implicat prin perfectionarea profesionala continua in functie de proiectul in care sunt

29

costurile generate de acestea

implicati si urmarirea acestora pe pacursul instruirii Utilizarea unor resurse prea mari pentru Dezvoltarea de metode pentru masurarea capacitatea firmei de a materializa aceste rezultatelor acestor tehnologii in urma tehnologii in activitatea sa economica implementarii lor in productie

38 (12). Aprovizionarea presupune: a) Comenzile sa contina produse care indeplinesc specificatiile corespunzatoare; b) Sa se plateasca preturi corespunzatoare; c) Comanda sa contina cantitatile de produse si termene de aprovizionare corespunzatoare; d) Actualizarea informatiilor legate de furnizor astfel incit comanda sa contina date reale; e) Produsele comandate sa se obtina in timp util; f) Inregistrarea comenzilor aprobate complet si corect; g) Prevenirea lansarii comenzilor neaprobate. Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective. Riscuri posibile Specifiicatiile sa fie necorespunzatoare Proceduri de control intern Revizuirea specificatiilorexistente de catre personalul tehnic. Monitorizarea problemelor de productie legate de specificatiilor materialelor folosite. Specificatiile trebuie sa cuprinda date ale perioadei curente, comenzi rapide, stoccorespunzator, pretul materialului. Comunicarea specificatiilor de productie departamentului de aprovizionare. Revizuirea corespunzatoare si aprobarea contractelor si comenzilor. Obtinerea de oferte competitive pentru fiecare aprovizionare periodica. Monitorizarea variantelor de pret amanuntit si revizuirea comenzilor de aprovizionare. Volumul de aprovizionare necesar productiei sa fie determinat prin analize a indicatorului de utilizare a unor materiale similare 30

Informatii incomplete legate de pret

Informatie indisponibila sau ncorecta legata Mentinerea unor date corecte de de nivelul stocului sau nivelul productiei evidentierea stocurilor. Corelarea programarii productiei cu informatiile legate de stoc si cerinte legate de termenele de livrare din comenzi. Folosirea previziunii. Informatiile dint-o comanda sunt neclare. Prenumerotarea comenzilor Comenzile nu sunt introduse in sistem in Verificarea periodica a intrarilor in sistem timp util. Emiterea de copii ale comenzilor emise personalului corespunzator cu verificarea lor. Investigarea intrarilor de date Informatie indisponibila sau incorecta a Specificarea modului de transport si a datei produselor comandate si neprimite de livrare in comanda de aprovizionare Corelarea informatiei productiei receptionate si informatii de comenzi date. Urmarirea comenzilor neonorate de furnizor. Pierderea comenzilor date Inregistrarea corecta si numerotarea comenzilor. Proceduri inadecvate de prevenire a Proceduri de aprobare a comenzilor. utilizarii neautorizate Desemnarea de personal autorizat sa aprobe comenzile. Mentinerea unei securitati a comenzilor de aprovizionare

31

Studii de fezabilitate 39 (22). Rata de actualizare este un element esenial n metodele de fezabilitate bazate pe actualizare. Care este coninutul acestei rate? Rata de actualizare este rata de rentabilitate utilizata pentru determinarea valorii actualizate, la o animita data, a unui varsamant unic sau a unei serii de varsaminte de incasat sau de platit ulterior. Actualizarea sumelor reprezinta un ansamblu de calcule menite sa masoare valoarea actuala a unei sume de bani viitoare sau trecute care depind de 2 parametrii esentiale: durata temporala retinuta si rata dobanzii luata in calcul pentru a masura indisponibilitatea sumei in prezent. Actualizarea se realizeaza si se exprima prin doua tehnici speciale dupa cum este luat in calcul factorul timp si anume: daca factorul timp este luat in calcul din directia trecut-prezent-viitor, tehnica se numeste de capitalizare sau fructificare. Regula capitalizarii sau fructificarii este urmatoarea : o suma X cheltuita in trecut (sau in prezent) are ca echivalent in prezent (sau viitor) suma Y, numai daca pe X o amplificam cu (1+i)n X(1+i)n=Y Unde n= numarul de ani si i rata de capitalizare sau fructificare daca factorul timp este luat in calcul din directia viitor-prezent-trecut, tehnica se numeste de actualizare propriu-zisa. Regula actualizarii propri-zisa este urmatoarea : o suma prevazuta pentru a fi cheltuita in viitor peste n ani, Y are ca echivalent in prezent (sau in trecut) suma X numai daca pe Y o amplificam cu 1/(1+i)n. X=1/(1+i)n Unde n este numarul de ani si i rata de actualizare. 32

40 (31). Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 11.445 lei i cu o rat de actualizare de 20% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar: An 0 1 2 3 4 5 Total Cost investiie 11.445 lei Costuri exploatare 6.420 lei 6.420 lei 6.420 lei 6.500 lei 6.500 lei 6.500 lei 38.760 lei de Total cost 17.865 lei 6.420 lei 6.420 lei 6.500 lei 6.500 lei 6.500 lei 50.205 lei Total ncasri 8.520 lei 9.440 lei 9.440 lei 9.700 lei 9.700 lei 9.700 lei 56.500 lei Cashflow anual net 9.345 lei 3.020 lei 3.020 lei 3.200 lei 3.200 lei 3.200 lei 6.295 i Calculai valoarea actualizat net i apreciai fezabilitatea investiional prin intermediul acestui indicator. Factor de actualizare
AN RATA DE ACTUALIAZARE

11.445 lei

20%

1 2 3 4 5 20% 0
Cost investitie Costuri de explaotare Total cost Total Incasari Cash flow net Rata de actualizare Total costuri actualizate Total incasari actualizate Cash flow anual net act 11445 6420 17865 8520 -9345 17865 8520 -9345

0.833 0.694 0.579 0.482 0.402 ANI 1

6420 6420 9440 3020 0.833 5348 7864 2516

TOTAL 4
6500 6500 9700 3200 0.482 3133 4675 1542

2
6420 6420 9440 3020 0.694 4455 6551 2096

3
6500 6500 9700 3200 0.578 3757 5607 1850

5
6500 6500 9700 3200 0.402 2613 3899 1286 11445 38760 50205 56500 6295 37171 37116 -55

VAN=-9345+2516+2096+1850+1542+1286=-55 VAN are valoare negativa ceea ce in seamn aca proiectul investitional va fi respins deoarece indica faptul ca rentabilitatea proiectului este inferioara ratei de actualizare, iar investitia initiala nu va fi recuperata pe durata proiectului. 33