Administrarea si lichidarea intreprinderilor 1 (4).

Situaia elementelor de activ i pasiv la societatea X conform bilaului ntocmit pe baza datelor din contabilitate, date care au fost puse de acord cu rezultatele inventarierii, se prezint astfel: 1 Cldiri 20.000.000 lei Amortizarea cldirilor 12.000.000 lei Materii prime 2.000.000 lei Ajustri pentru deprecierea materiilor prime 400.000 lei Clieni 2.500.000 lei Clieni inceri 500.000 lei Ajustri pentru deprecierea creanelor clieni 200.000 lei Conturi la bnci 600.000 lei Furnizori de imobilizri 6.000.000 lei Provizioane pentru riscuri i cheltuieli 1.000.000 lei Capital subscris vrsat 5.000.000 lei Rezerve 1.000.000 lei Operaiunile de lichidare efectuate de lichidator se prezint dupa cum urmeaz: a) Cldirile au fost vndute cu 9.000.000 lei; Vanzarea cladirilor 461 = % 11160000 lei 7583 9000000 lei 4427 2160000 lei Incasarea creantei 5121=461 11160000 lei Descarcarea gestiunii % = 212 20000000 lei 6583 8000000 lei 1

2812 371=301 1440000 lei Vanzarea 401= % 1785600 lei 707 1440000 lei 4427 345600lei

12000000 lei

b) Materiile prime au fost vndute cu 1.440.000 lei;

Descarcarea gestiunii 607 = 307 2000000lei Incasarea creantei 5121=401 1785600 lei Anularea ajustarilor pt materiile prime 391=7814 400000 lei c) Clienii inceri sunt n sum de 500.000 lei, din care se ncaseaz 240.000 lei, iar pentru ncasarea nainte de termen a clienilor ceri s-au acordat sconturi n sum de 50.000 lei; Incasarea clientilor incerti 4111=4118 240000lei 5121=4111 240000 lei Inregistrarea clientilor incerti care nu se incaseaza 654 = 4118 260000lei Incasarea clientilor certi % = 4111 2500000 lei 5121 667 Anularea ajustarii 491 = 781 200000 lei d) Pentru plata nainte de termen a datoriilor ctre furnizori, acetia au acordat sconturi n sum de 200.000 lei; 404 = % 6000000 lei 5121 5800000 lei 767 200000lei e) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societii sunt n sum de 520.000 lei; 628 =5121 520000 lei Sa se ntocmeasc bilanul nainte de efectuarea partajului. Anularea provizionului 151=781 1000000lei Inregistrarea TVA de plata 4427 = 4423 2505600 lei 2 2450000 lei 50000 lei

Plata TVA-ului la bugetul de stat 4423 = 5121 2505600 lei Inchiderea conturilor de venituri % = 121 7583 707 7814 781 767 781 121 = % 607 654 667 628 12240000 lei 9000000 lei 1440000 lei 400000 lei 200000 lei 200000 lei 1000000 lei 10830000 lei 2000000 lei 260000 lei 50000 lei 520000 lei

Inchiderea conturilor de cheltuieli 6583 8000000 lei

Profit = 12240000-10830000=1410000 lei Impozit pe profit 16%*1410000=225600 lei Inregistrarea impozitului 691 = 4411 225600 lei Plata impozitului 4411=5121 225600 lei Inchiderea contului de cheltuieli cu impozitul pe profit 121=691 225600 lei D Si=600000 11160000 1785600 240000 2450000 Sf=7184400 Bilantul inainte de partaj ACTIV 3 PASIV 5800000 520000 2505600 225600 5121 C D 9000000 1440000 400000 200000 200000 1000000 121 8000000 2000000 260000 50000 520000 225600 Sf=1184400 C

Conturi la banci in lei

7184400

Capital social Rezerve Profit Total PASIV

5000000 1000000 1184400 7184400

Total ACTIV

7184400

2 (9). Prezentai cauzele dizolvrii societilor comerciale. Cauzele generale de dizolvare sunt acele motive, imprejurari, situatii (legale sau de fapt) care au ca efect dizolvarea oricarei forme societare potrivit articolului 227 alin (1) din Legea 31/199, societatea se dizolva prin: trecerea timpului stabilit pentru durata societatii; imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea acestuia; declararea nulitatii societatii; hotararea adunarii generale; hotararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati, ce impiedica functionarea societatii; falimentul societatii; alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutive al societatii.

Analiza diagnostic a intreprinderii 3 (11). O ntreprindere este caracterizat de situaia bilanier descris n tabelul de mai jos. tiind c imobilizri necorporale n valoare de 200 sunt aferente 4

cheltuielilor de constituire ale ntreprinderii, datorii pe termen lung n valoare de 400 reprezint rate scadente n anul curent, iar 10% din creane sunt garanii de bun execuie ce vor fi ncasate peste 20 de luni s se analizeze poziia financiar a ntreprindrii pe baza bilanului contabil i a bilanului financiar i s se explice diferenele constatate Indicator Imobilizri corporale Imobilizri necorporale Stocuri Creante Disponibiliti Capitaluri proprii Datorii mai mari de un an Datorii de exploatare Datorii bancare pe termen foarte scurt 31.12.n 3000 800 1000 2000 1000 2000 3000 2400 400

Bilant contabil ACTIV Imob. necorporale Imob. Corporale Stocuri Creante Disponibilitati Total ACTIV 800 3000 1000 2000 1000 7800 TOTAL PASIV 7800 Cap. Propriu Dat. Mai mari de un an Datorii de exploatare Datorii pe termen foarte scurt PASIV 2000 3000 2400 400

Bilant financiar ACTIV Imob. necorporale Imob. Corporale Creante > 1 an Stocuri Creante 600 3000 200 1000 1800 5 Cap. Propriu Dat. mai mari de un an Datorii de exploatare Datorii pe termen foarte scurt PASIV 1800 2600 2400 800

Disponibilitati Total ACTIV Analiza echilibrului financiar

1000 7600 TOTAL PASIV 7600

FR=CAP PERMANENTE- ACTIVE IMOBILIZATE FRc= (2000+3000)-(800+3000)=1200 FRf=(1800+2600)-(600+3000+200)=600 Fondul de rulment reprezinta partea din capitalul permanent utilizata pentru finantarea activelor circulante. Acesta este pozitiv in ambele situatii aspect pozitiv din punct de vedere economic. Este mai mare in cadrul bilantului contabil deoarece este mai mare valoarea capitalurilor permanente. In cazul bilantului financiar acestea au fost diminuate cu valoarea cheltuielilor de constituire si a datoriilor pe termen lung ce se platesc pana intr-un an. NFR=Active curente pasive curente= = (Activ circulante-Disponibilitati banesti)-(datorii pe termen scurt credite pe termen scurt) NFRc= (4000-1000)-(2800-400)=3000-2400=600 NFRf = (3800-1000)-(3200-800)=2800-2400=400 Nevoia de fond de rulment semnifica in esenta, activele circulante de natura stocurilor si creantelor nefinantate pe seama obligatiilor pe termen scurt atrase. Obligatiile fata de furnizori, de natura salariala si fata de stat sunt surse atrase pana in momentul platii lor. Este pozitiva in ambele situatii, iar lucru acesta este favorabil doar daca face parte dintr-o politica de crestere a investitiilor, astfel este nefavorabil deoarece exista un decalaj intre lichiditatea stocurilor si creantelor si exigibilitatea datoriilor din exploatare. Este mai mica in cazul bilantului financiar deoarece este mai mica valoarea activelor circulante. TN=FR-NFR TNc=1200-600=600 TNf=600-400=200 Trezoreria neta este pozitiva in ambele situatii ceea ce semnifica un excedent monetar al exercitiului financiar si daca acest lucru se mentine mai multe exercitii 6

consecutive semnifica o rentabilitate economica ridicata si posibilitatea plasarii rentabile a disponibilitatilor banesti pentru mentinerea pozitiei financiare a intreprinderii. Aceasta este mai mica in cazul bilantului financiar ca urmare a scaderii fondului de rulment. Analiza ratelor de structura ale capitalului Analiza ratelor de structura ale activului Rata activelor imobilizate Rai= active imobilizate/activ total *100 Raic=3800/7800*100=48.72% Raif=3800/7600*100=48.72% Rata activelor imobilizate este aceeasi in ambele situatii deoarece chiar daca imobilizarile necorporale au fost corectate cu valoarea cheltuielilor de constituire, la acestea s-a adaugat valoarea creantelor caror termen de incasare e mai mare de un an. Rata activelor circulante Rata activelor circulante=active circulante/activ total*100 Racc=4000/7800*100=51.28% Racf=3800/7600*100=50% Rata activelor circulante a scazut deoarece a scazut ponderea activelor circulante in total active. Analiza ratelor de structura ale pasivului Rata stabilitatii financiare reflecta ponderea surselor stabile de finantare in totalul surselor de finantare Rsf=capitaluri permanente/pasiv total*100 Rsfc= 5000/7800*100=64.10% Rsff=4400/7600*100=57.89% Rata stabilitatii financiare inregistreaza o scadere datorita faptului ca au avut corectari atat la nivelul capitalului propriu (acestea au fost diminuate cu valoarea cheltuielilor de constituire) cat si la nivelul datoriilor pe termen lung care au fost corectate cu valoarea creditelor ce urmeaza a fi platite in anul curent. Rata autonomiei financiare exprima gradul de independenta financiara a societatii Rafg = capital propriu/ pasiv total*100 7

Rafgc =2000/7800*100=25.64% Rafgf =1800/7600*100=23.68% Rata autonomiei financiare difera in cele doua situatii deoarece in cazul bilantului financiar capitalurile proprii au fost corectate. Rata de indatorare arata gradul de indatorare globala a societatii. Aceasta rata trebuie sa fie mai mica de 66%, iar cu cat este mai mica cu atat arata faptul ca societatea nu este asa de indatorata. Rig = datorii totale/ pasiv total*100 Rigc=5800/7800*100=74.36% Rigf=5800/7600*100=76.32% Rata de indatorare globala creste in cazul bilantului financiar doarece scade valoarea capitalurilor proprii care au fost corectate cu valoarea cheltuielilor de constituire care sunt considerate nonvalori. Analiza ratelor de lichiditate si solvabilitate Rata lichiditatii curente sau generale arata capacitatea societatii de a-si acoperi obligatiile pe termen scurt prin transformarea activelor circulante in lichiditati. Rlc = active circulante/datorii pe termen scurt Rlcc =4000/2800=1.43 Rlcf =3800/3200=1.19 Rata lichiditatii curente scade , dar ramane supraunitara ceea ce arata ca societatea isi poate acoperi toate obligatiile pe termen scurt prin transformarea in lichiditati a stocurilor. Aceasta scade deoarece au fost corectate datoriile pe termen scurt cu valoarea ratelor scadente in anul curent. Solvabilitatea reflecta capacitatea intreprinderii de a face fata tuturor datoriilor sale. Rsg =activ total/datorii totale inclusiv dobanzi Rsgc =7800/5800=1.34 Rsgf =7600/5800=1.31 Rata solvabilitatii scade deoarece sunt corectate imobilizarile necorporale cu valoarea cheltuielilor de constituire considerate non valori in cazul bilantului financiar. 8

4 (85). S se calculeze fluxul de numerar generat de ntreprinderea D n exerciiul n i s se interpreteze fluxurile de numerar aferete activitilor operaionale, financiare i de investiii, cunoscnduse urmtoarele informaii din situaiile financiare: Indicator Imobilizri Stocuri Creane Disponibiliti TOTAL ACTIV Capitaluri proprii Datorii financiare Furnizori Datorii salariale i fiscale Credite de trezorerie N 1 18000 5000 2000 200 25200 10000 8000 3000 4000 200 N 18000 4000 2200 250 24350 10000 7000 3500 3700 150

Indicator Cifra de afaceri Cheltuieli materiale

u.m. 10000 2000 4000 1500 1000 200 200

Cheltuieli salariale Cheltuieli fiscale i sociale Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu dobnda Impozit pe profit

Rezultatul inaintea impozitarii= 10000-2000-4000-1500-1000-200+200=1500 Fluxuri de trezorerie din activitatea de exploatare Rezultatul inaintea impozitarii Eliminarea ch si venit care nu au impact asupra trezoreriei + Cheltuieli cu amortizarea -Venituri din reluari de provizioane Eliminarea veniturilor si cheltuielilor care nu au legatura cu activitatea de 9 1500 +1000 0

exploatare -Venituri din vanzarea activelor +Cheltuieli privind activele cedate -Venituri din dobanzi +Cheltuieli privind dobanzile Rezultatul inaintea variatei necesarului in fond de rulment -Variatia stocurilor (Sf-Si)=4000-5000 -Variatia creantelor (SF-SI)=2200-2000 +Variatia furnizori(SF-SI)=3500-3000 +descresteri in valoarea obligatiilor fiscale (SF-SI) +Dobanzi incasate -Dobanzi platite -dividende platite -Impozit pe profit platit
=FLUX NET DE TREZORERIE DIN ACTIVITATEA DE EXPLOATARE (I)

0 0 0 +200 2700 -(-1000) -200 +500 +(-300) 0 0 0 -200 3500 0 0 0 0 0 -200 -1000 -50 -1250 2250

Fluxuri de trezorerie din activitatea de investitii +Venituri din vanzarea echipamentelor -Plati privind achizitia de imobilizari -Plati privind imprumuturi acordate filialei
=FLUX NET DE TREZORERIE DIN ACTIVITATEA DE INVESTITII (II)

Fluxuri de trezorerie din activitatea de finantare + Incasari din credite bancare -Dobanzi platite -Rambursari de credite bancare - Rambursari de credite de trezorerie
=FLUX NET DE TREZORERIE DIN ACTIVITATEA DE FINANTARE (III)

FLUX NET TOTAL I+II+II

Fluxul de trezorerie din activitatea de investitii este 0 deoarece societatea nu are activitate investationala, iar fluxul de trezorerie din activitatea de finantare este negativ deoarece, in cazul acesta intreprinderea are de rambursat credit. 5 (86). S se calculeze fluxul de numerar de gestiune i cel disponibil n cazul unei ntreprinderi pentru care se cunosc urmtoarele elemente: cifra de afaceri 40000 u.m., cheltuieli materiale 20000 u.m., cheltuieli salariale 10000, cheltuieli cu amortizarea 1500 u.m., cheltuieli cu dobnzi 800 u.m., impozit pe profit 1000 u.m., imobilizrila nceputul anului 2000 u.m., imobilizri la sfritul anului 2100 u.m., creterea activului circulant net 100 u.m.

10

FLUX DE TREZORERIE DIN ACTIVITATEA DE EXPLOATARE= 40000-2000010000-800-1000=8200 FLUX DE NUMERAR DIN ACTIVITATEA DE INVESTITII=venituri din vanzarea de mijloace fixe- cheltuieli privind mijloacele fixe=0-100=-100 FLUX DE NUMERAR DIN ACTIVITATEA DE FINANTARE=venituri financiare datorii financiare=0 Flux de numerar total=8200+(-100)+0=8100

Audit 6 (104). Rolul i coninutul chestionarului de sfrit de misiune. Chestionarul sfarsitului lucrarilor permite asigurarea ca toate elementele au fost reunite, ca normele au fost respectate si ca dosarele sunt complete. Intrebarile din chestionar trebuie sa recapituleze toate lucrarile ce trebuiesc efectuate potrivit standardelor, normelor de audit si procedurilor interne ale cabinetului si se pot grupa dupa cum urmeaza: intinderea lucrarilor; delegarea lucrarilor catre membrii echipei si supervizarea activitatii lor; continutul bilantului contabil; raportarile; comunicarile cu conducerea intreprinderii; latura administrativa. 7 (105). Rolul i coninutul scrisorii de afirmare. Auditorul poate consemna in foile sale de lucru proba afirmatiilor primite de la conducatori, efectuand o sinteza a convorbirilor sale obtinand o scrisoare de afirmare, care poate imbraca forma: - fie a unei scrisori emanand de la conducatori; - fie a unei scrisori a auditorilor amintind termenii afirmatiei verbale primite de la conducatori, recunoscute cum se cuvine si confirmate de ei. Daca conducatorii refuza sa ateste printr-o scrisoare de afirmare afirmatiile pe care auditorul le considera necesare, acest refuz va constitui o limitare a intinderii lucrarilor sale. Scrisoare de afirmare permite: 11

- clarificarea raspunderilor ce revin conducatorilor intreprinderii si auditorului; - instiintarea intreprinderii asupra modului de influentare a situatiilor financiare de catre informatiile pe care numai ea le detine. Aceasta scrisoare de afirmare nu inlocuieste procedurile de verificare ce trebuie efectuate de catre auditori. 8 (106). Utilizarea lucrrilor unui alt auditor. Cand auditorul principal utilizeaza lucrarile unui alt auditor, auditorul principal trebuie sa determine incidenta acestor lucrari asupra propriului sau audit. Auditorul principal este responsabil de examenul situatiilor financiare ale unei entitati. Expresia alt auditor desemneaza auditorul altul decat auditorul principalresponsabil de examenul informatiilor financiare ale unui subgrup, incluse in situatiile financiare auditate de auditorul principal. Auditorul trebuie sa stabileasca daca participarea sa la lucrarile de audit pe ansamblu este suficienta pentru a-i permite sa actioneze ca auditor principal. Procedurile puse in lucru de catre auditorul principal sunt: evaluarea competentei profesionale a altui auditor; obtinerea de elemente probante care dovedesc ca lucrarile acelui alt auditor raspund obiectivelor auditorului principal in cadrul misiunii sale de audit. Cunoscand contextul in care auditorul principal va folosi lucrarile sale, celalalt auditor trebuie sa coopereze cu auditorul principal. De exemplu, acest alt auditor va aduce la cunostinta auditorului principal orice aspect al activitatii sale care nu se poate realiza conform modalitatilor stabilite; la randul sau celalalt auditor va fi informat despre orice problema aparuta in activitatea auditorului principal care poate avea o incidenta importanta asupra propriei sale activitati. 9 (107). Utilizarea lucrrilor auditorului intern. Auditorul trebuie sa analizeze activitatile auditorului intern si incidentele potentiale asupra procedurilor de audit ale sale. Auditorul intern, facand parte din structurile intreprinderii, are printre obiectele sale examenul, evaluarea si controlul pertinentei si eficacitatii sistemelor contabile si de control intern; anumite aspecte ale lucrarilor sale pot fi utile auditorului extern. 12

Printre activitatile auditorului intern care pot fi utile auditorului extern se pot mentiona: - examenul sistemelor contabile de control intern; - evaluarea informatiilor financiare si de gestiune; - evaluarea costurilor, rentabilitatea si eficienta unor tranzactii si operatiuni; - examenul modului de respectare a textelor legislative precum si al politicilor si directivelor stabilite de conducerea intreprinderii. Auditorul extern are obligatia sa obtina o cunoastere suficienta a activitatilor auditului intern pentru a planifica si aborda in mod eficient auditul. In evaluarea lucrarilor auditorului intern, auditorul extern va tine seama de urmatoarele criterii: - statutul auditorului intern in cadrul intreprinderii; - natura si intinderea lucrarilor de audit intern efectuate; - competente tehnice; pregatire tehnica adaptata si o experienta ca auditor intern; - organizarea profesionala; planificarea; supravegherea, controlul si documentarea corecta a lucrarilor, existenta manualelor de audit, programarea de lucru si a dosarelor de lucru corespunzatoare. 10 (108). Utilizarea lucrrilor unui expert. Prin expert se ntelege o persoana sau un cabinet care poseda competente, cunostinte si o experienta specifica ntr-un domeniu specific, altul dect cel care presupune cunostinte de contabilitate si audit. Expertul poate fi angajat de catre intreprindere, angajat de catre auditor, salariat al intreprinderii sau salariat al auditorului. n primul rnd auditorul trebuie sa reuneasca elemente probante suficiente si adecvate care sa demonstreze ca pot fi utilizate lucrarile unui anume expert n cadrul misiunii sale de audit. Utilizarea lucrarilor unui expert se face n urmatoarele situatii:

13

- evaluarea unor anumite active: cladiri, constructii, terenuri, echipamente, opere de arta, pietre pretioase; - evaluarea starii fizice a unor active precum minereuri, zacaminte, resurse petroliere sau stabilirea duratei de viata ramasa a unor active corporale; - evaluari actuariale; - evaluarea stadiului de avansare n realizarea fizica a unor produse sau lucrari de constructii; - avize juridice n ce priveste interpretarea unor acorduri, statute sau reglementari. Cnd are n vedere sa foloseasca lucrarile unui expert, auditorul trebuie sa tina cont de: - caracterul semnificativ al elementului respectiv din situatiile financiare; - riscul de eroare datorat naturii si complexitatii elementului respectiv din situatiile financiare; - volumului si calitatii altor elemente probante disponibile. n al doilea rnd auditorul trebuie sa verifice competenta profesionala a expertului: calificarile profesionale, diplome, nscrierea ca membru ntr-un organism profesional, experienta si reputatia sa n domeniul n care se intentioneaza a fi folosit. n al treilea rnd auditorul trebuie sa evalueze obiectivitatea expertului. Riscul unei lipse de obiectivitate este mai ridicat n cazul expertului angajat al intreprinderii si al expertului legat ntr-un fel sau altul de intreprinderea auditata. n al patrulea rnd auditorul trebuie sa strnga elemente probante suficiente si adecvate care sa demonstreze ca ntinderea lucrarilor expertului raspunde obiectivelor

14

auditului. Aceasta se poate realiza examinnd instructiunile scrise date de catre intreprindere expertului, instructiuni care se pot referi la teme precum: - obiectivele si ntinderea lucrarilor expertului; - o deschidere generala a problemelor specifice care vor fi tratate n raportul expertului; - conditiile de acces ale expertului la informatii; - confidentialitatea informatiilor despre intreprindere; - informatii referitoare la ipotezele si metodele de lucru pe care le va folosi expertul. Auditorul trebuie sa stabileasca daca lucrarile expertului pot constitui un element probant cu privire la aprecierea criteriilor ce trebuiesc ndeplinite de situatiile financiare; el va stabili n mod deosebit daca rezultatele la care a ajuns expertul au fost corect luate n seama la elaborarea situatiilor financiare; daca el va stabili ca lucrarile expertului nu permit reunirea elementelor probante, poate angaja un alt expert sau va emite o opinie calificata. Cnd auditorul nu modifica raportul sau, el nu trebuie sa faca mentiune de utilizarea lucrarilor expertului. 11 (109). Elementele posterioare nchiderii exerciiului. Standardul Internaional de Contabilitate (IAS) nr. 10 stabilete tratamentul n situaiile financiare a evenimentelor favorabile i nefavorabile care survin dup data nchiderii exerciiului, care pot fi de dou tipuri: - evenimente care furnizeaz informaii n legtur cu fapte care existau la data nchiderii exerciiului; sunt acele evenimente care aduc o mai ampl confirmare a circumstanelor existente la data nchiderii; - evenimente care furnizeaz informaii bazate pe fapte survenite dup data nchiderii exerciiului; sunt evenimente care indic circumstane noi, aprute dup data nchiderii. 15

Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 560 stabilete obligaiile pentru auditor de a lua n considerare incidenele evenimentelor posterioare nchiderii exerciiului, att asupra situaiilor financiare ct i asupra raportului su, distingndu-se trei etape: - fapte descoperite pn la data raportului de audit; - fapte descoperite dup data raportului de audit, dar naintea publicrii situaiilor financiare; -fapte descoperite dup publicarea situaiilor financiare 12 (99). Situaii care conduc la formularea altei opinii dect opinie fr rezerve. Cnd auditorul emite un raport, altul dect un raport fr rezerv, el trebuie s includ n raporul su o descriere clar a tuturor motivelor care justific decizia sa i de fiecare dat cnd poate s estimeze incidena posibil asupra situaiilor financiare. Aceste informaii trebuie s fie date, de preferin ntr-un paragraf distinct care s precead pe cel care cuprinde exprimarea opiniei sau imposibilitatea de a exprima o opinie i pot, de asemenea, s fac trimitere la o not anexat mai aprofundat. Situaii care conduc la formularea altei opinii dect opinia fr rezerve: Dezacorduri cu conducerea ntreprinderii privind principiile i metodele contabile (insuficiena provizioanelor pentru deprecieri de stocuri i creane, nerespectarea principiului independenei exerciiului, erori n clasarea terilor, stocuri supraevaluate sau subevaluate datorit unor erori n calculul costurilor de producie) Limitarea ntinderii lucrrilor- const n imposibilitatea auditorului de a folosi mijloacele pe care le-ar considera necesare i n special pentru obinerea elementelor probante. Limitele pot fi: impuse de mprejurri i impuse de conducerea ntreprinderii. Incertitudini asupra estimrilor contabile. Caz particular-continuitatea activitii.

Existena incertitudinii despre continuitatea activitii sau cnd ea este defenitiv compromis determin auditorul s examineze dac transpunerea contabil a acestei situaii este conform cu principiului continuitii exploatrii i apreciaz dup caz, consecinele pe care le nscrie n raportul su.

16

Contabilitate 13 (1). Suntei interesat s devenii acionar la ntreprinderea AVNTUL S.A. Din surse mai mult sau mai puin oficiale aflai urmtoarele informaii: capitalul social al ntreprinderii este de 500 mld. lei i a crescut de 5 ori de la data nfiinrii ntreprinderii; ntreprinderea a fost ntotdeauna profitabil; dividendul pe aciune este de 50.000 lei i este superior dividendelor aferente majoritii celorlalte titluri cotate pe piaa de capital; 17

 ntreprinderea a emis n trecut obligaiuni care n urmtorii 3 ani se vor converti n aciuni; managerii ntreprinderii sunt remunerai n funcie de profitul obinut. Sunt suficiente informaiile de mai sus pentru a lua decizia de investire? Recomandat ar fi sa intram in posesia unor informatii suplimentare, dar care sa fie preluate din surse sigure si anume din documentele oficiale ale societatii. Aceste informatii se refera la: care a fost modalitatea de majorare a capitalului social (aport in numerar, aport in natura, operatii interne); care este situatia trezoreriei intreprinderii deoarece o rentabilitatea nu este o garantie a existentei unei trezorerii indestulatoare. Existenta obligatiunilor convertite va determina in viitor cresterea numarului actiunilor aflate in circulatie si prin urmare diminuarea dividendului pe actiune. Cum a evoluat remuneratia managerilor deoarece acestea pot fi tentati sa practice politici contabile care sa duca la maximizarea profitului in mod artificial. Prin urmare aceste informatii nu sunt suficiente deoarece nu ofera garantia ca investitia va fi sigura. Totodata aceste informatii trebuiesc preluate din surse sigure, din documentele societatii pentru ca altfel pot fi simple speculatii. 14 (34). Societatea comercial ALFA S.A. achiziioneaz un mijloc fix. La ce valoare va fi nregistrat n contabilitate mijlocul fix dac se cunosc: preul de cumprare negociat 5.000.000 lei; cheltuielile de transport: 500.000 lei; dobnzile aferente creditelor bancare contractate pentru producia cu ciclu lung de fabricaie: 20.000.000 lei; cheltuielile cu salariile muncitorilor direct productivi: 15.000.000 lei; cheltuielile cu punerea n funciune a mijlocului fix: 700.000 lei; Variante de rspuns: a) 5.000.000 lei; b) 5.700.000 lei; c) 6.200.000 lei; d) 26.200.000 lei; e) 5.500.000 lei. 18

700000+500000+5000000=6200000. 15 (44). O ntreprindere deine un mijloc fix dobndit la nceputul exerciiului N la costul de 50.000.000 lei. Durata de via util este estimat la 10 ani iar metoda de amortizare utilizat este cea liniar. La sfritul exerciiului N+2 se apreciaz c durata de via util care corespunde cel mai bine condiiilor de exploatare ale mijlocului fix este de 7 ani (durata rmas este de 5 ani). Se decide trecerea la amortizarea degresiv i se stabilete un coeficient de degresie de 1,5. La ce valoare va fi evaluat mijlocul fix n bilanul exerciiului N+3? Calculul amortizarii pt exercitiile A=50000000/10=500000 AN=500000 AN+1=500000 Valoare ramasa neamortizata in anul N+2=5000000-500000*2=4000000 lei Durata reestimata=7 ani Durata ramasa=5ani Cota de amortizare liniara=100%/5=20% Cota de amortizare degresiva=20%*1.5=30% AN+2=30*4000000=1200000 Valoarea ramasa de amortizat in anul N+3=4000000-1200000=2800000 AN+3=30*2800000=840000 Valoarea ramasa neamortizata in exercitiul N+3=2800000-840000=1960000lei aceasta e valoarea din bilant la sfarsitul exercitiului N+3. 16 (45). O ntreprindere procedeaz la reevaluarea construciilor sale. Costul istoric (valoarea brut) al construciilor este de 400.000.000 lei, amortizrile cumulate de 130.000.000 lei, iar valoarea actual de 500.000.000 lei. Care dintre urmtoarele valori exprim rezerva din reevaluare, n condiiile n care aceasta este prima reevaluare a acestei categorii de imobilizri? a) 100.000.000 lei; b) 370.000.000 lei; c) 230.000.000 lei; d) 270.000.000 lei; 19

e) 30.000.000 lei. Valoarea contabila neta=valoarea bruta-amortizarea cumulata 400000000-130000000=270000000 Diferenta din reevaluare=valoarea actual-valoarea contabila neta =500000000-270000000=230000000 17 (58). ntreprinderea ALFA constat c utilajul A s-a depreciat dar i c utilajele B i C s-au apreciat cu mult peste deprecierea lui A. La nivelul UGT reprezentat de cele 3 utilaje nu exist nici o depreciere. Se ia decizia ca utilajul A s fie asimilat altei UGT format din utilajele A, D, E. Exist indicii c D s-a apreciat, iar E a pierdut din valoare. Dac se adaug A la UGT format din D i E rezult c noua UGT s-a depreciat. D i E erau utilizate pentru obinerea produsului Y. Operaia pe care o execut A este inclus n funciile lui E. Apreciai schimbarea UGT ca justificat? Nu apreciez schimbarea UGT ca justificata, deoarece prima UGT formata din A,B,C cu toate ca s-a depreciate A, celelalte componente pastreaza valoarea UGT neschimbata. Mai mult introducerea lui A in UGT formata din A,D,E o consider neadecvata, avand in vedere deprecierea acestei UGT, dar mai ales faptul ca functiile pe care A le executa pot fi realizate foarte bine de catre E. 18 (62). O UGT este alctuit din activele A, B i C care au o valoare contabil net de 100.000.000 lei, 50.000.000 lei i respective de 150.000.000 lei. Valoarea recuperabil a UGT este de 200.000.000 lei. Pentru activul A, poate fi determinat preul de vnzare iar acesta este de 75.000.000 lei, iar pentru celelalte dou active nu pot fi determinate nici preul net de vnzare i nici valoarea de utilitate. Cum este alocat deprecierea UGT ntre activele componente? a) 33,3 mil. lei; 16,67 mil. lei; 50 mil. lei; b) 25 mil. lei; 18,75 mil. lei; 56,25 mil. lei; c) 33,3 mil. lei; 33,3 mil. lei; 33,4 mil. lei; d) 100 mil. lei; 0 mil. lei; 0 mil. lei; e) 0 mil. lei; 25 mil. lei; 75 mil. lei. 19 (65). Care din afirmaiile de mai jos este adevrat cu privire la evaluarea unui activ necurent clasificat ca deinut n vederea vnzrii:

20

a) este evaluat la minimul dintre valoarea contabil i valoarea just minus cheltuielile de cesiune; b) este evaluat la maximul dintre valoarea contabil i valoarea just minus cheltuielile de cesiune; c) este evaluat la minimul dintre valoarea contabil i valoarea just; d) este evaluat la minimul dintre valoarea contabil i valoarea recuperabil; e) va continua s fie amortizat. 20 (69). ntreprinderea ALFA a cumprat o cldire n exerciiul N. Durata de via a cldirii fusese estimat, la data achiziiei, la 50 de ani. n exerciiul N+30 (30 de ani mai trziu), ALFA ncheie un contract de locaie cu societatea BETA pentru nc 15 ani. Care este, n aceast situaie, durata economic de via a cldirii ce trebuie comparat cu durata contactului de locaie (15 ani) n vederea clasificrii acestuia? Durata economice de viata a cladirii ce trebuie comparata cu durata contractului de locatie este perioada ramasa neamortizata de 20 de ani pentru a stabili clasificarea acestuia si anume: contract de locatie sau contract de locatie finantare. 21 (72). La 1.01.N, ntreprinderea ALFA preia n locaie un echipament de la societatea GAMA n urmtoarele condiii: durata contractului este de 18 ani; durata de via util estimat a echipamentului este de 20 de ani; contractul presupune plata unui avans de 10.000.000 lei i efectuarea a 18 pli anuale de 2.000.000 lei la sfritul anului; contractul presupune transferul de proprietate la un pre de 5.000.000 lei (foarte mic comparativ cu valoarea pe pia a echipamentului, deci opiunea de cumprare este foarte probabil a fi exercitat); rata implicit a investiiilor locatorului este de 10%; valoarea just a echipamentului este 28.000.000 lei; valoarea rezidual estimat la sfritul celor 20 de ani este de 2.000.000 lei. Care sunt nregistrrile efectuate de ALFA n exerciiul N+3? Valoarea actualizata a platilor minime de leasing=10000000+2000000/(1+10%)1 +.2000000/(1+10%)18 =10000000+2000000/1.111 +2000000/1.112 +.+2000000/1.1118 21

=10000000+1818181+1652893+1503759+1369863+1242236+1129943+1030927+9345 79+851063+772200+692042+628930+579710+527704+479616+435729+396039+3597 12=26405126 La ALFA utilajul va fi inregistrat la minimul dintre valoarea justa si valoarea actualizata a platilor minimale de leasing Min(Vj;VAMPL)= min(28000000;26405126)=26405126 prin urmare la aceasta valoare va fi inregistrat utlajul. Luarea utilajului in leasing 2131=167 26405126 lei Plata avansului 167=5121 10000000lei Data 01.01N 01.01.N 31.12.N Flux 10000000 2000000 Dobanda 16405126*10%= 1640513 14405126*10%= 1440513 12405126*10%= 1240513 10405126*10%= 1040513 Inregistrarile din anul N+3: %=5121 2000000lei 167 666 959487 1040513 Capitalul 10000000 359487 559487 759487 959487 Sold datorie 26405126 16405126 14405126 12405126 10405126 8405126

31.12.N+1 2000000 31.12N+2 31.12N+3 2000000 2000000

Amortizarea utilajului 6811=2813 1466951lei (26405126/18) 22 (74). Care este rata implicit a unui contract de locaie care are urmtoarele caracteristici: 12 redevene anuale a 10.000.000 lei fiecare, valoarea rezidual estimat de locator la sfritul contractului de locaie 12.000.000 lei, valoarea just 61.944.941 lei: a) 12%; b) 13%; c) 10%; 22

d) 9%; e) 18%. 61944941=12000000/(1+i)12 +10000000/(1+i)1+...+10000000/(1+i)12 i=13%

Evaluarea ntreprinderilor 23 (20). Activul net corectat prin metoda aditiv se determin dup formula: a) capitaluri permanente +/ diferentele din reevaluare; b) capitaluri proprii +/ diferentele din reevaluare; c) activul reevaluat corijat +/ total datorii. 24 (24). Care este valoarea patrimonial de baz a unei ntreprinderi sau a unui activ: a) activul net contabil; b) activul net corijat (corectat); c) activul net reevaluat. 25 (68). Se constat c o hal industrial, n valoare rmas de 145.000 mii lei, nu mai are utilizare de peste trei ani, iar situarea ei n partea periferic a uzinei face posibil 23

vnzarea terenului nc liber de orice sarcin. Cheltuielile de demolare a halei sunt estimate la 85.000 mii lei, iar transportul si taxele materialelor nerecuperabile la suma de 35.000 mii lei. Pentru materialele recuperabile se estimeaz obtinerea din vnzarea acestora a sumei nete de 45.000 mii lei. Stabilind bilantul economic, cu ce sum urmeaz a fi ajustat (corijat) n minus, bilantul contabil: a) 265.000 mii lei; b) 75.000 mii lei; c) 220.000 mii lei. Ca urmare a faptului ca hala industriala nu mai are nici o utilitate si ea nu mai poate fi valorificata pe piata si astfel este necesara ajustarea valorii conrtabile a acesteia cu -145000 la care se adauga -85000 cheltuielile de demolare si -35000 cheltuielile cu transportul si taxele materialelor nerecuperabile si se scade valoarea materialelor recuperabile. Ajustare = -145000+(-85000)+(-35000)-45000=-220000

Expertize contabile 26 (35). Onorariile i independena. Cnd onorariile primite de la un client sau de la un grup de care apartine acel client, reprezinta o parte importanta din onorariile brute totale ale cabinetului n ansamblu, dependenta fata de acest client sau grup trebuie examinata cu atentie, caci independenta poate fi pusa n pericol. Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli si furnizeaza instructiuni membrilor lor referitoare la acest subiect; acestea trebuie sa fie n concordanta cu nivelul de dezvoltare a profesiei contabile, cu situatia economica a fiecarei tari.

24

Serviciile profesionale nu trebuie sa fie propuse sau efectuate, unui client, pe baza de acorduri sau contracte conform carora facturarea onorariilor este conditionata de importanta problemelor descoperite sau de rezultatele acestor servicii. n tarile n care facturarea onorariilor este conditionata de rezultat, este autorizata de legislatie sau de normele organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independenta nu este obligatorie. Onorariile fixate de tribunal sau de alta autoritate publica nu sunt considerate ca intrnd n aceasta categorie. Dimpotriva, onorariile facturate procentual sau alte metode similare sunt considerate ca intrnd n aceasta categorie. 27 (32). Ce reprezint noiunea de interes public? Profesia contabila se distinge prin acceptarea responsabilitatii sale fata de public: prin public ntelegndu-se: clientii; guvernul; angajatorii; investitorii; oamenii de afaceri; comunitatile financiare; donatorii de fonduri; orice alta persoana,care dau ncredere n obiectivitatea si integritatea profesionistilor contabili pentru buna functionare a economiei. Aceasta ncredere, acordata de public, impune profesiei contabile o

responsabilitate n materie de interes general. Interesul general semnifica satisfactia colectiva a persoanelor si institutiilor pentru care lucreaza profesionistii contabili, n slujba carora se afla. Pastrarea acestui statut, privilegiat, al profesionistilor contabili presupune oferirea de servicii potrivit unor criterii care sa justifice ncrederea publicului. 28 (33). Care sunt principiile fundamentale ce trebuie respectate pentru realizarea obiectivelor profesiei contabile? Principiile fundamentale privesc: INDEPENDENTA -presupune independenta in gandire si independenta

comportamentala

25

INTEGRITATE drept, cinstit, sincer OBIECTIVITATE corect, fara idei preconcepute COMPETEN PROFESIONAL lucrari efectuate cu grija si srguinta, pastrarea la zi a nivelului de pregatire;

CONFIDENIALITATE pastrarea secretului profesional; PROFESIONALISM comportament corespunzator exigentelor profesiei contabile;

RESPECTAREA NORMELOR TEHNICE sI PROFESIONALE executarea lucrarilor conform normelor tehnice si profesionale aplicabile, pentru satisfacerea cerintelor clientului sau angajatorului si compatibilitatea cu exigentele integritatii, obiectivitatii si independentei.

29 (33). Care sunt principiile fundamentale ce trebuie respectate pentru realizarea obiectivelor profesiei contabile? Principiile fundamentale privesc: INDEPENDENTA-presupune independenta in gandire si independenta

comportamentala INTEGRITATE drept, cinstit, sincer OBIECTIVITATE corect, fara idei preconcepute COMPETEN PROFESIONAL lucrari efectuate cu grija si srguinta, pastrarea la zi a nivelului de pregatire; CONFIDENIALITATE pastrarea secretului profesional;

26

PROFESIONALISM comportament corespunzator exigentelor profesiei contabile;

RESPECTAREA NORMELOR TEHNICE sI PROFESIONALE executarea lucrarilor conform normelor tehnice si profesionale aplicabile, pentru satisfacerea cerintelor clientului sau angajatorului si compatibilitatea cu exigentele integritatii, obiectivitatii si independentei.

27

Fiscalitate 30 (59). Agenia de turism X din Bucureti achiziioneaz urmtoarele servicii: Serviciu achizionat Cazare Hotel AA Iai Mas Restaurant BB Transport Bucureti Iai i retur TOTAL Pre achiz fr TVA 500 lei 200 lei 300 lei 1000 lei TVA Cota 45 lei 38 lei 57 lei 140 1140 lei 9% 19% 19% Pre achiziie cu TVA 545 lei 238 lei 357 lei

Agenia aplic un adaos de 20% la preul de achiziie i vinde serviciile ctre SC Y SRL din Romnia. Se opteaz pentru impozitare normal. S se determine TVA deductibil, TVA colectat i TVA de plat. Adaosul: Cazare hotel AA 500+20%*500=600 si TVA colectat =600*9%=54 Masa restaurant BB 200+20%*200=240 si TVA colectat=240*19%=45.60 Transport Bucuresti-Iasi si retur 300+30020%=360 si TVA colectat=360*19%=68.40 TVA deductibil=45+38+57=140 TVA colectat=54+45.60+68.40=168 TVA de plata=168-140=28 31 (6). O microntreprindere realizeaz urmtoarele venituri: 2400 lei n TR I, 10500 lei n TR II, 28000 lei n TR III, 38000 lei n TR IV. n trimestrul ai II-lea achiziioneaz o cas de marcat n valoare de 200 lei. S se determine care este impozitul datorat pentru ntregul an. 28

In trimestrul al doilea pentru ca s-a achizitionat casa de marcat cu 200 lei; aceasta suma se deduce din venitul impozabil aferent acestui trimestru. Prin urmare venitul impozabil aferent trimestrului 2 va fi 10300lei. Impozit =3%*2400+3%*10300+3%*28000+3%*38000)=78700*3%=72+309+840+1140=2361 lei 32 (35). O persoan fizic obine n luna ianuarie 2008 venituri din drepturi de autor aferente unei opere literare n sum de 10.000 lei i n luna iunie venituri din drepturi de autor aferente unei opere literare n sum de 2.000 lei. S se stabileasc impozitul pltit sub form de pli anticipate i scadenele de plat. Pentru luna ianuarie 10000*10%=1000lei termen de plata 25.02.2008 Pentru luna iunie 2000*10%=200 termen de plata 25.07.2008 33 (11). Cum se determin impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice din nstrinarea proprietilor imobiliare din patrimoniul personal n cazul n care imobilul este deinut n coproprietate (60% - 40%) de dou persoane fizice. La transferul dreptului de proprietate si al dezmembramintelor acestuia, prin acte juridice intre vii asupra constructiilor de orice fel si a terenurilor aferente acestora, precum si asupra terenurilor de orice fel fara construcii, contribuabilii datoreaza un impozit care se calculeaz astfel: a) pentru constructiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum si pentru terenurile de orice fel fara constructii, dobandite intr-un termen de pana la 3 ani inclusiv: - 3% pana la valoarea de 200.000 lei inclusiv; - peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depaseste 200.000 lei inclusiv; b) pentru imobilele descrise la lit. a), dobandite la o dat mai mare de 3 ani: - 2% pn la valoarea de 200.000 lei inclusiv; - peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depaseste 200.000 lei inclusiv. 29

Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii 34 (16). Activitatea de dezvoltare a tehnologiei in cadrul unei entitati presupune: a) Identificarea tehnologiilor existente sau dezvoltarea unei noi tehnologii in vederea satisfacerii cererii reclamate de studiile de marketing; b) Mentinerea unui nivel inalt al cunoasterii legate de dezvoltarea actuala a tehnologiilor care ar putea afecta entitatea; c) Asigurarea ca dezvoltarea tehnologiilor este in spiritual sustinerii licentelor sau patentelor existente; d) Repartizarea resurselor pentru cele mai eficiente proiecte. Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective. Riscuri posibile Proceduri de control i intern Lipsa de planificare pentru fiecare Norme de comunicare intre departamentele activitate si urmarirea respectarii ei de dezvoltare si markting prin care se stabilesc foarte clar oportunitatea si necesitatea utilizarii resurselor firmei pentru dezvoltarea de noi tehnologii Inexistenta unor proceduri/ note interne de stabilire a necesitatilor reale departamentului de marketing pentru a solicita dezvoltarea de tehnologii compatibile cu rezultatele dorite Ineficienta/Incapacitatea/ lipsa de experienta/ lipsa de pregatire profesionala continuapentru asimilarea noilor tehnologii a personalului care dessfasoara aceste activitati de dezvoltare a tehnologiei sau subdimensionarea acestor departamente. Inexistenta/ineficienta procedurilor de urmarire a rezultatelor activitatilor de dezvoltare a tehnologiilor in corelatie cu costurile generate de acestea Proceduri de analiza pentru a masura capacitatea de finantare a acestor dezvoltari, inclusiv calcule comparative Masuri de urmarire a respectarii plsnificarilor propuse si totodata panuri de rezerva in cazul in care aceste planificari nu se respecta, inclusiv masuri de sanctionare pentru cei responsabili Proceduri de instruire a personalului implicat prin perfectionarea profesionala continua in functie de proiectul in care sunt implicati si urmarirea acestora pe pacursul

30

instruirii Utilizarea unor resurse prea mari pentru Dezvoltarea de metode pentru masurarea capacitatea firmei de a materializa aceste rezultatelor acestor tehnologii in urma tehnologii in activitatea sa economica implementarii lor in productie 35 (12). Aprovizionarea presupune: a) Comenzile sa contina produse care indeplinesc specificatiile corespunzatoare; b) Sa se plateasca preturi corespunzatoare; c) Comanda sa contina cantitatile de produse si termene de aprovizionare corespunzatoare; d) Actualizarea informatiilor legate de furnizor astfel incit comanda sa contina date reale; e) Produsele comandate sa se obtina in timp util; f) Inregistrarea comenzilor aprobate complet si corect; g) Prevenirea lansarii comenzilor neaprobate. Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective. Riscuri posibile Specifiicatiile sa fie necorespunzatoare Proceduri de control intern Revizuirea specificatiilorexistente de catre personalul tehnic. Monitorizarea problemelor de productie legate de specificatiilor materialelor folosite. Specificatiile trebuie sa cuprinda date ale perioadei curente, comenzi rapide, stoccorespunzator, pretul materialului. Comunicarea specificatiilor de productie departamentului de aprovizionare. Revizuirea corespunzatoare si aprobarea contractelor si comenzilor. Informatii incomplete legate de pret Obtinerea de oferte competitive pentru fiecare aprovizionare periodica. Monitorizarea variantelor de pret amanuntit si revizuirea comenzilor de aprovizionare. Volumul de aprovizionare necesar productiei sa fie determinat prin analize a indicatorului de utilizare a unor materiale similare Informatie indisponibila sau ncorecta legata Mentinerea unor date corecte de de nivelul stocului sau nivelul productiei evidentierea stocurilor. 31

Informatiile dint-o comanda sunt neclare. Comenzile nu sunt introduse in sistem in timp util.

Informatie indisponibila sau incorecta a produselor comandate si neprimite

Pierderea comenzilor date Proceduri inadecvate utilizarii neautorizate de prevenire a

Corelarea programarii productiei cu informatiile legate de stoc si cerinte legate de termenele de livrare din comenzi. Folosirea previziunii. Prenumerotarea comenzilor Verificarea periodica a intrarilor in sistem Emiterea de copii ale comenzilor emise personalului corespunzator cu verificarea lor. Investigarea intrarilor de date Specificarea modului de transport si a datei de livrare in comanda de aprovizionare Corelarea informatiei productiei receptionate si informatii de comenzi date. Urmarirea comenzilor neonorate de furnizor. Inregistrarea corecta si numerotarea comenzilor. Proceduri de aprobare a comenzilor. Desemnarea de personal autorizat sa aprobe comenzile. Mentinerea unei securitati a comenzilor de aprovizionare

36 (16). Activitatea de dezvoltare a tehnologiei in cadrul unei entitati presupune: a) Identificarea tehnologiilor existente sau dezvoltarea unei noi tehnologii in vederea satisfacerii cererii reclamate de studiile de marketing; b) Mentinerea unui nivel inalt al cunoasterii legate de dezvoltarea actuala a tehnologiilor care ar putea afecta entitatea; c) Asigurarea ca dezvoltarea tehnologiilor este in spiritual sustinerii licentelor sau patentelor existente; d) Repartizarea resurselor pentru cele mai eficiente proiecte. Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective. Riscuri posibile Proceduri de control i intern Lipsa de planificare pentru fiecare Norme de comunicare intre departamentele activitate si urmarirea respectarii ei de dezvoltare si markting prin care se stabilesc foarte clar oportunitatea si necesitatea utilizarii resurselor firmei pentru dezvoltarea de noi tehnologii 32

Inexistenta unor proceduri/ note interne de stabilire a necesitatilor reale departamentului de marketing pentru a solicita dezvoltarea de tehnologii compatibile cu rezultatele dorite Ineficienta/Incapacitatea/ lipsa de experienta/ lipsa de pregatire profesionala continuapentru asimilarea noilor tehnologii a personalului care dessfasoara aceste activitati de dezvoltare a tehnologiei sau subdimensionarea acestor departamente. Inexistenta/ineficienta procedurilor de urmarire a rezultatelor activitatilor de dezvoltare a tehnologiilor in corelatie cu costurile generate de acestea

Proceduri de analiza pentru a masura capacitatea de finantare a acestor dezvoltari, inclusiv calcule comparative Masuri de urmarire a respectarii plsnificarilor propuse si totodata panuri de rezerva in cazul in care aceste planificari nu se respecta, inclusiv masuri de sanctionare pentru cei responsabili

Proceduri de instruire a personalului implicat prin perfectionarea profesionala continua in functie de proiectul in care sunt implicati si urmarirea acestora pe pacursul instruirii Utilizarea unor resurse prea mari pentru Dezvoltarea de metode pentru masurarea capacitatea firmei de a materializa aceste rezultatelor acestor tehnologii in urma tehnologii in activitatea sa economica implementarii lor in productie 37 (12). Aprovizionarea presupune: a) Comenzile sa contina produse care indeplinesc specificatiile corespunzatoare; b) Sa se plateasca preturi corespunzatoare; c) Comanda sa contina cantitatile de produse si termene de aprovizionare corespunzatoare; d) Actualizarea informatiilor legate de furnizor astfel incit comanda sa contina date reale; e) Produsele comandate sa se obtina in timp util; f) Inregistrarea comenzilor aprobate complet si corect; g) Prevenirea lansarii comenzilor neaprobate. Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective. Riscuri posibile Specifiicatiile sa fie necorespunzatoare Proceduri de control intern Revizuirea specificatiilorexistente de catre personalul tehnic. Monitorizarea problemelor de productie legate de specificatiilor materialelor folosite. Specificatiile trebuie sa cuprinda date ale perioadei curente, comenzi rapide, 33

Informatii incomplete legate de pret

Informatie indisponibila sau ncorecta legata de nivelul stocului sau nivelul productiei

Informatiile dint-o comanda sunt neclare. Comenzile nu sunt introduse in sistem in timp util.

Informatie indisponibila sau incorecta a produselor comandate si neprimite

Pierderea comenzilor date Proceduri inadecvate utilizarii neautorizate de prevenire a

stoccorespunzator, pretul materialului. Comunicarea specificatiilor de productie departamentului de aprovizionare. Revizuirea corespunzatoare si aprobarea contractelor si comenzilor. Obtinerea de oferte competitive pentru fiecare aprovizionare periodica. Monitorizarea variantelor de pret amanuntit si revizuirea comenzilor de aprovizionare. Volumul de aprovizionare necesar productiei sa fie determinat prin analize a indicatorului de utilizare a unor materiale similare Mentinerea unor date corecte de evidentierea stocurilor. Corelarea programarii productiei cu informatiile legate de stoc si cerinte legate de termenele de livrare din comenzi. Folosirea previziunii. Prenumerotarea comenzilor Verificarea periodica a intrarilor in sistem Emiterea de copii ale comenzilor emise personalului corespunzator cu verificarea lor. Investigarea intrarilor de date Specificarea modului de transport si a datei de livrare in comanda de aprovizionare Corelarea informatiei productiei receptionate si informatii de comenzi date. Urmarirea comenzilor neonorate de furnizor. Inregistrarea corecta si numerotarea comenzilor. Proceduri de aprobare a comenzilor. Desemnarea de personal autorizat sa aprobe comenzile. Mentinerea unei securitati a comenzilor de aprovizionare

34