Sunteți pe pagina 1din 72

Universitatea de Vest din Timişoara

Facultatea de Ştiinţe Politice, Filosofie şi Ştiinţe ale Comunicării


Specializarea: Comunicare socială şi relaţii publice

Comunicarea interactivă cu
publicurile organizaţiei.
Tehnici online.

Autor: Coordonator:
Ciută Claudia Adelina Lect.dr. Claudiu Mesaroş

Timişoara 2009
Cuprins

Argument ............................................................................................................. .4
Capitolul I. Baza teoretică a relaţiilor publice online
1. 1. Relaţii publice în mediul online .................................................................. 6
1. 2. Evitarea mediului online ............................................................................. 14
1. 3. Strategia de Relaţii Publice online.............................................................. 16
1. 4. Afacerist, relaţionist, utilizator ................................................................... 20
1. 5. Targetarea .................................................................................................... 22

Capitolul II. Tehnici de comunicare online


2. 1. Site-ul organizaţiei ...................................................................................... 25
2. 2. Blogul ............................................................................................................ 30
2. 2. 1. Tipuri de bloguri ..................................................................................... 31
2. 2. 2.Autorii blogurilor dintr-o corporaţie ......................................................34
2. 2. 3 Alegerea platformei potrivite .................................................................. 35
2. 2. 4. Alegerea cuvintelor cheie ....................................................................... 36
2. 2. 5. Relevanţă vs. Importanţă ....................................................................... 37

2. 3. Reţele sociale ............................................................................................... 38


2. 3. 1. Linkedin ................................................................................................... 39
2. 3. 2. Facebook .................................................................................................. 39
2. 3. 3. Twitter ...................................................................................................... 40
2. 4. Videosharing. Audiosharing. Fotosharing. ............................................... 42
2. 5. Poşta electronică ......................................................................................... 43
2. 6. Forumul ........................................................................................................ 44
2. 7. Listele de discuţii ......................................................................................... 44
2. 8. Newsgroup-ul .............................................................................................. 45
2. 9. Newsletterul ................................................................................................ 45

2
Capitolul III. Studiu de caz: www.imobiliare.ro
3. 1. Prezentare .................................................................................................... 46
3. 2. Comunicarea internă .................................................................................. 47
3. 2. 1. Blog intern .............................................................................................. 48
3. 2. 2. Flickr ....................................................................................................... 48
3. 3. 3. Facebook .................................................................................................. 49

3. 3. Comunicarea externă ................................................................................. 49


3. 3. 1. Blog ...........................................................................................................50
3. 3. 2. Twitter ......................................................................................................50
3. 3. 3. Linkedin .................................................................................................. 51
3. 3. 4. Newsletter ............................................................................................... 51

Direcţii. În loc de cuprins.................................................................................. 53

Capitolul IV. Resurse


Dicţionar ............................................................................................................ 54
Referiţe .............................................................................................................. 66
Anexe .................................................................................................................. 69

3
Argument

„Toată lumea a crezut că este necesar să fie cheltuite milione pentru a fi construit un
brand. În prezent, avem dovada că succesul Internetului vine ca rezultat al eliberării şi
punerii în practică a ideilor. Nu vorbim de reclamele de la televizor, vorbim de ideile
transmise cu ajutorul mouse-ului.” 1
Seth Godin

Internetul este mediul în care tehnologia întâlneşte cultura şi identităţile indivizilor.


Adaptabilitatea este o competenţă pe care profesioniştii în relaţii publice trebuie să o aibă
pentru a putea performa cu adevărat. În contextul economic actual, oamenii de comunicare
sunt puşi în situaţia în care chiar trebuie să inoveze şi să vină cu soluţii reale pentru a-şi
păstra clienţii sau pentru ca angajatorul să le vadă relevanţa în continuare în companie.
În ultimul an, am asistat la schimbări majore în rândul publicaţiilor gratuite sau
ziarelor de seară: multe şi-au închis tirajul (exemple: „Jurnalul de Est”, „Fruncea” în
Timişoara sau „Vestea” în judeţul Neamţ), câteva au trecut la prezenţa doar în varianta online
(Agenda zilei), foarte multe şi-au micşorat numărul de pagini iar altele au comunicat o
reinventare care să se potrivească mai bine crizei. Odată cu închiderea cotidienelor locale, în
care apariţia unui articol sau preluarea unui comunicat de presă era aproape sigură, se
aşteaptă dezvoltarea unor soluţii de implementare a strategiilor planificate. Această provocare
apare în condiţiile în care şi până acum, relaţioniştii nu au încetat să inoveze, să aducă
notorietate şi o imagine bună clienţilor lor, să demonstreze prin cifre şi rezultate importanţa
strategiilor şi campaniilor propuse.
O soluţie la limitarea spaţiului în publicaţiile tradiţionale, este adaptarea la mediul
online. Mărirea numărului de furnizori de Internet cu preţuri competitive a avut ca efect
creşterea numărului de utilizatori şi, proporţional, de creatori de conţinut în mediul online.
Au migrat în mediul virtual ziarele, revistele, televiziunile şi radiourile. Odată cu dezvoltarea
new media, oameni obişnuiţi şi nu jurnalişti sau scriitori, au devenit creatori de conţinut
pentru mediul online. Li s-a dat posibiliatea de a îşi exprima opinia şi li s-a creeat mediul în
care să dezvolte noi comunităţi în jurul subiectelor preferate. După studiile făcute în toamna
anului 2008, în România existau peste opt milioane de utilizatori de Internet.

1
http://www.sethgodin.typad.com/

4
Un lucru care aduce mediului online un mare plus este interactivitatea existentă între
emiţător şi receptor. Puţine sunt ocaziile în care nu poţi să iţi exprimi părerea, fie printr-un
formular de feedback, fie prin acces la comentarii, e-mail, instant messenger sau alte metode;
astfel se poate ajunge la o opinie comună construită în mod sincer, prin dialogul care se
creează, emiţătorul primeşte foarte rapid opinia receptorului.
În mediul online, rolul între receptor şi emiţător se schimbă în mod rapid,
comunicarea fiind una dinamică. Comunicarea de masă s-a dezvolatat în comunicarea
interpersonală, mesajele au devenit mai directe, iar majoritatea oamenilor au o atitudine
deschisă faţă de informaţia primită. Acest lucru, poate veni ca un efect al faptului că în
online, oamenii critică mai puţin; în general, este susţinută inovaţia şi încurajată dezvolatarea
de conţinut nou. Mai mult decât un spaţiu prietenos în care să interaţioneze, utilizatorilor de
Internet li s-au pus la dispoziţie şi număr mare de instrumente pe care să le folosească. Astfel,
orice utilizator poate să personalizeze anumite platforme şi să devină creator de conţinut.
Indiferent de profesie, indiferent de vârstă, utilizatorii apreciază Internetul pentru
resursele pe care le oferă. Întrebarea este: suntem pregătiţi ca profesionişti în relaţii publice
să exploatăm la maximum avantajele Internetului?

5
Capitolul I. Baza teoretică a relaţiilor publice online

1. 1. Relaţii publice în mediul online

Comunicarea mediată de calculator desemnează transmiterea şi primirea de mesaje


folosind computerele în scopul introducerii, prelucrării, stocării şi expedierii de date. Odată
cu explozia Internetului şi apariţia sistemului global de hipertext, calculatorul s-a infiltrat cu
repeziciune în viaţă noastră.2
Internetul a devenit o nouă modalitate de prelucrare, prezentare şi comunicare a
informaţiei ce permite implementarea unor noi modele şi concepte până acum de neimaginat:
de la un alt mod de a parcurge informaţia scrisă utilizînd referinţe încrucişate generate de
hyperlinks, la prezentări multimedia ce includ text, imagini, animaţii şi sunete în aceeaşi
entitate; de la anchete sociale şi statistici în timp real generate simultan cu schimbarea datelor
de intrare, de la prezentarea informaţiei la adaptarea ei la utilizatori.3
Această schimbare, nu numai că i-a făcut pe cei din media tradiţională să fie nevoiţi
să se adapteze la noile tendinţe, dar şi să realizeze că publicul s-a segmentat şi mai mult.
Comunicarea online îşi are originile la începutul anilor 70, dar a început să se dezvolte cu
adevărat abia în anii 90. Odată cu creşterea numărului de calculatoare personale şi
dezvoltarea servicilor online, comunicarea online a devenit eficientă. Chiar dacă folosirea
mediului online era caracteristică la început tinerilor, acum sunt interesaţi de folosirea
Internetului şi cei obisnuiţi cu mediile tradiţionale, fiind influenţaţi de persoane apropiate sau
din necesitatea de a se adapta. În acelaşi timp, utilizatorii de Internet de acum şapte ani,
înaintează în vârstă, însă rămân fideli mediului online pentru a se informa. Tot mai mulţi
copii au acces la Internet şi tot mai multe aplicaţii încurajează folosirea Internetului de toate
categorile de persoane, indiferent de vârstă.
În mediul online, regulile se schimbă cu repeziciunea gândului. Spre deosebire de
telefon, radio, telegraf sau televiziune, Internetul este primul mediu de comunicare care nu a
fost creat ca o întreprindere comercială corporată. Inventat de către universitate şi finanţat de
guvern, ceea ce era doar o modalitate de a transfera informaţii şi date între persoane şi
instituţii, a devenit un imens mediu de divertisment, afaceri şi mai ales – comunicare.

2
Evelina Graur, Tehnici de comunicare, Editura Mediamira, Cluj-Napoca, 2001, p. 98.
3
Idem.

6
Relaţiile publice online nu au fost până acum clar definite. In literatura americană
de specialitate s-a evitat problema abordării definitive ale acestei teme. Deşi s-au scris multe
cărţi pe acestă temă, chiar şi autori cunoscuţi precum Shel Holtz, Matt Haig sau James
Horton au preferat să analizeze aspectele caracteristice comunicării şi instrumentele
comunicaţionale ale mediului online fără să definească foarte clar acest termen.4
În Europa, direcţia a fost diferită, autorii germeni conturând o definire a relaţiilor
publice online. Dieter Herbst susţine că “relaţiile publice pe Internet înseamnă comunicarea
cu publicurile ţintă din Internet şi prin intermediul Internetului”. Zerfab Ansgar face
următoarea afirmaţie: “Relaţiile publice interactive utilizează noile media care fie permit un
dialog mediat tehnic cu diferitele grupuri sociale (de exemplu, e-mail, newsgroup-uri), fie
pun la dispoziţia unui partener de comunicare informaţii în format electronic pentru ca acesta
sa le poată apela direct (CD-ROM, www), fie vin în sprijinul procesului de management al
relaţiilor publice (de exemplu, automatizarea revistei presei şi a monitorizării media)”. 5
Felix Friedländer consideră că “e-PR reprezintă un domeniu al relaţiilor publice care,
prin implementarea şi utilizarea unor instrumente puse la dispoziţie de media online şi a
mijloacelor şi măsurilor derivate din acestea, încearcă să stabilească relaţii cu grupurile
relevante ale unei organizaţii. Ceea ce însemnă că relaţiile publice online vin în sprijinul
obiectivelor relaţiilor publice în general, contribuind la echilibrarea pe termen lung a
relaţiilor dintre o organizaţie şi publicurile ei tinta”. Conform acestei definiţii, relaţiile
publice online nu par a fi altceva decât relaţiile publice clasice aplicate pe Internet, aspect
contestat de către Wehemeier, care consideră că imensul potenţial comunicaţional al
Internetului este minimalizat de o asemnea definire. Felix Friedländer surprinde destul de
bine relaţiile publice online, dar acerstora le trebuie adăugate şi dimensiunile
comunicaţionale specifice mediului online: caracterul multimedia sau dimensiunea globală a
comunicării. 6
Specialistul în relaţii publice online ar trebui să întrunească şi unele calităţi ale
jurnalistului din mediul online, pentru că dacă înainte de mediul online, relaţioniştii
contribuiau la comunicarea externă a organizaţiei trimiţând mesaje prin intermediul mass
media, acum oganizaţia poate să devină emiţător în comunicarea de masă, având avantajul
publicării exacte a informaţiei.

4
Iulian Vegeş Ruff şi Bogdan Grigore, Relaţiile publice şi publicitatea online, Editura Polirom, 2003, p. 30.
5
Idem.
6
Ibidem, p. 31.

7
Această componentă a relaţiilor publice a adus posibilitatea comunicaţională la nivel
de masă şi faptul că bugetul acordat poate să fie relativ mic, permite tuturor organizaţiilor să
devină comunicator de masă. În mod evident, acest lucru nu înseamnă că jurnaliştii dispar din
peisajul comunicaţional, legătura cu ei păstrându-se, pentru ca aceştia reprezintă în
continuare o verigă foarte impotantă în comunicarea organziaţiei cu publicurile-ţintă. 7
Relaţiile publice online folosesc mediul electronic de comunicare drept suport de
emitere/receptare a mesajului, urmărindu-se atingerea unui public care are acces la acest
mijloc comunicaţional. Sunt caracterizate de interactivitate (comunicarea birecţională
îmbunătăţind înţelegerea reciprocă), de capacităţi multimedia şi de capacitatea de comunicare
de masă (mesajul poate fi emis direct către publicul ţintă, organizaţia devenind emiţător
direct în comunicarea de masă).
Numeroase companii pierd oportunitatea de a întâlni potenţiali clienţi sau pur şi
simplu nu sunt găsiţi de cei care doresc să îi contacteze, deoarece prezentarea lor online nu
este bine pusă la punct. Între 1997-1999, utilizatorii de Internet din Romania erau sub câteva
sute de mii. Începând cu 2003-2004, online-ul a început să conteze. Relaţiile publice au ca
obiectiv primordial transmiterea de informaţii pentru a facilita comunicarea şi înţelegerea
reciprocă dintre diversele instituţii şi divere tipuri de public. În mod firesc, calitatea
comunicării depinde şi de mijloacele prin care se transmit informaţiile. Explozia tehnicilor de
comunicare din ultimii ani, a creat noi oportunităţi de comunicare pentru specialiştii în relaţii
publice. Tehnicile moderne de comunicare permit atingerea unor categorii de public din ce în
ce mai mari şi într-un mod din ce în ce mai rapid. În ultimii ani relaţiile publice au lucrat şi în
interesul mediului online: dacă până acum câţiva ani, acest mediu era considerat un spaţiu
virtual unde îşi petrec timpul copiii teribili ai erei informaţionale, în prezent folosesc Internet
toate categoriile de persoane: de la preoţi la artişti, de la politicieni la afacerişti sau profesori.
Şi ca orice loc în care se concentrează un public numeros, regăsim şi multe organizaţii cu
caracter economic, social s.a.m.d.8
Noile paradigme, generate de Internet prin World Wide Web, conduc la un mod
fundamental diferit, mult mai complex şi mai eficient, de transmitere şi prelucrare a

7
Doina Tudor, Relaţii publice în context internaţional, http://www.scribd.com/doc/12410825/relatii-
publice-in-context-international
8
LEINER, B; CERF, V; CLARK, D; KAHN, R; KLEINROCK, L. A Brief History of the Internet.
http://isoc.org/internet-history/

8
informaţiei, forţându-se barierele spatio-temporale ale modelelor precedente. Potenţialul
World WideWeb-ului e nesfârşit.
Conceptul de absolut necesar pentru clarificarea pe deplin a înţelesului termenului
"Internet" este "conectivitatea". Acesta desemnează "puterea" pe care o dobândeşte un
calculator personal (PC) momentul care este conectat cu alte PC - reţea. El devine un
vehicul de comunicaţie puternic un instrument de căutare a informaţiei.
Din punct de vedere al informării acest tip de comunicare se bazează pe faptul că
Internet-ul oferă posibilitatea inversării rolurilor în procesul de comunicare (emiţător
receptor), fapt ce favorizează comunicarea, contribuie la realizarea unei bune informări, la
posibilitatea actualizării a informaţiei.
Relaţiile publice online înglobează tehnicile de comunicare furnizate de Internet dar
şi de alte modalităţi electronice gen televiziunea, radioul sau dispozitivele wireless.
Strategiile de relaţii publice "tradiţionale" pot fi adaptate în vederea obţinerii de noi
beneficii în ceea ce priveşte menţinerea legăturilor cu publicurile companiei. Tehnicile în
principiu, tehnologia, posibilităţile de comunicare sunt extinse. Publicurile - nu sunt selectate
în mod necesar ţinând cont de elementul geografic, informaţia online fiind la îndemâna oricui
doreşte să o acceseze. 9
Cu cât interacţionăm mai mult cu aceată resursă, cu cât citim mai mult despre ea, cu
cât o folosim în scop personal şi profesional, cu atât ne va fi mai uşor să înţelegem cum
funcţionează. Cuvintele încep să capete sens: vizităm, navigăm, trimitem, primim link-uri.
Întro definiţie largă, comunicarea online defineşte modul în care oamenii folosesc
Internetul şi cuprinde acţiunile acestora prin intermediul tehnologiilor, în plan social şi
comunicativ.
Înţelegerea procesului de comunicare online şi a funcţionalităţilor acestuia ne permite să
identificăm instanţe care se petrec şi să le tratăm ca atare, atât în plan personal cât şi în plan
de business, în interesul companiilor pentru care activăm.
Internetul a fost blamat de unii ca fiind mijlocul modern de distrugere în masă, alţii l-
au proslăvit găsind în această industrie avantajele vitezei de propagare, alţii l-au explorat în
cele mai mici amănunte ale comunicării. Folosirea Internetului are la bază principiul
comunicării. Ulterior i s-au adăugat cel al informării şi afacerilor. Principiul de bază este ca
Internetul reprezintă un loc fără graniţă, unde indivizii îşi exercită dreptul liberului arbitru, se

9
Valentin Stanciu, Strategii şi tehnici de relaţii publice,
http://www.scribd.com/doc/14854870/STRATEGII-I-TEHNICI-DE-RELAII-PUBLICE

9
distrează, formează comunităţi, conduc afaceri. Comunicarea poate fi directă sau mediată.
Încă de la maşina de scris şi până la laptop, producerea în masă a cuvintelor şi distribuţia lor
în masă a dus la posibilitatea simulării unor idei. Pentru că prin intermediul Internetului
accesul la un număr mare de oameni se face uşor (dacă sunt apăsate butoanele potrivite),
mesajul transmis produce efecte chiar printr-un mijloc de comunicarea mediată. Textul şi
imaginea, imaginile video sau înregistrările, alături de cuvintele rostite pot face totul să se
întâmple. Internetul este singurul model care le îmbină pe toate la un loc. Se impune un
dialog amplu şi transparent pentru armonizarea relaţiilor între companie şi publicurile ei.10
În timp ce navighează pe Internet, oamenii tind să nu mai fie foarte atenţi la paginile
pe care le vizitează. Acest lucru se datorează atât numărului foarte mare de site-uri şi
oportunităţi pe care le pune la dispoziţie mediul online dar şi faptului că utilizatorii urmăresc
să găsească pagini cu care să poată comunica întrun mod cât mai activ. Ei caută să
interacţioneze cât mai mult cu site-urile, iar o posibilitate de a-i ţine cât mai mult pe pagină
este de a le oferi informaţii valoroase, relevante pentru ceea ce caută.
Părerea utilizatorului este foarte importantă, de aceea este recomandabil ca pe orice
sit să existe un formular de feedback. Dacă utilizatorul nu este mulţumit de nivelul de
navigabilitate al sitului, nu numai că nu-l va recomanda unei alete persoane dar va căuta el
însuşi alte variante. Merrill Morris şi Christine Ogan de la Indiana University au grupat
posibilităţile comunicaţionale din mediul online în următoarele patru categorii:
• comunicarea asincronă „one-to-one”, de exmplu, e-mail-ul;
• comunicare asincronă „many-to-many”, de exemplu, forumurile de discuţii;
• comuniocare sincronă care poate să fie „one-to-one”, „one-to-few” sau „one-
to-many”, de exemplu IRC-Internet Relay Chat- sau camerele de chat;
• comunicare asinconă caracterizată de nevoia receptorului de a căuta situri
pentru a accesa diverse informaţii care pot implica relaţii comunicaţionale de
tip „many-to-many”, „one-to-one” sau „one-to-many”.11

Această clasificare este corectă până la un punct. Autorii americani privesc


comuniarea de tipul forumurilor de discuţii ca o comunicare asincronă „many-to-many”,
atunci şi chat-ul trebuie văzut ca o comunicare sincronă “many-to many”. Pentru că practic

10
Gamulescu Claudiu, Elemente de comunicare online, http://www.underclick.ro/articol-2450-
elemente_de_comunicare_online.html
11
Iulian Vegeş Ruff şi Bogdan Grigore, Relaţiile publice şi publicitatea online, Editura Polirom, 2003, p.22.

10
diferenţa dintre cele două moduri de comunicare constă în faptul că una e sincronă si cealtă
asincronă. În rest, chat-ul egalează ca posibilităţi comunicaţionale forumul de discuţii, chiar
îl depăşeşte, utilizând frecvent comunicarea audio şi pe cea video, forumul de discuţii fiind
de obicei sub formă de text. Ceea ce aduce nou Internetul în comunicarea de masa este
comunicarea de tip “many-to-many” atât sincronă, cât şi asincronă, feedbackul instantaneu şi
folosirea aceluiaşi canal pentru răspuns. 12
Relaţiile publice online trebuie să fie în concordanţă cu strategiile şi obiectivele de
relaţii publice pe termen mediu şi lung. Încercăm să aplicăm în mediul online pricipiile şi
tehnicile folosite în comunicarea prin mijloace tradiţionale. Relaţii publice ar trebui să fie la
fel şi pe Internet, reclamele ar trebui să funcţioneze, interacţiunea cu clientul ar putea să fie şi
mai bună. Nimic mai greşit. Nici nu se ştie când publicitatea a început să devină antipatică.
Dacă mergi pe stradă e destul de uşor să ignori panourile publicitare din ce în ce mai mari,
însă dacă un e-banner ţi se deschide pe pagina de Internet, recţia va fi una de revoltă.
Comunicarea online nu trebuie făcută la întâmplare. De asemenea, nici nu trebuie să
îi fie micşorată importanţa, pentru că foarte mulţi jurnalişti caută informaţia în mediul online
şi pe baza acesteia îşi pot realiza uneori diverse materiale pentru publicaţiile la care lucrează.
În plus, există din ce în ce mai multe portaluri de ştiri şi nu numai - articole, opinii, analize -
care sunt foarte vizitate de cei ce doresc să fie la curent cu cele mai noi informaţii.
Jurnaliştii nu sunt însă unicul public care ar trebui vizat de e-PR tinând cont că mulţi
oameni accesează Internetul şi de acasă. Iar dacă sunt cu adevărat interesaţi de informaţia
oferită de o companie, vor vizita site-ul oficial al acesteia, vor căuta ştiri despre realizări sau
evenimente ori campanii de implicare socială. Rapoarte financiare pot fi oferite acţionarilor,
în timp ce furnizorii pot afla date cu privire la cele mai noi produse introduse in portofoliul
companiei.
Ca orice campanie de comunicare, şi cea online presupune stabilirea unor obiective
de comunicare, segmentarea audienţelor, crearea unor mesaje care se doresc a fi transmise şi
selectarea modalităţilor celor mai eficiente pentru diseminarea acestor informaţii. În toate
aceste etape trebuie avut în vedere faptul că online-ul presupune o comunicare mult mai
complexă şi că Internetul are elemente specifice.
Interactivitatea a devenit un termen cheie în new media. Orice individ care are acces
la tehnologia necesară pentru a poatea produce acum propriile materiale media care să
includă imagini, text, şi cam tot ce alege să conţină.

12
Iulian Vegeş Ruff şi Bogdan Grigore, Relaţiile publice şi publicitatea online, Editura Polirom, 2003, p.25.

11
În online, calitatea va bate cantitatea, va bate viteza. Rezultatul influenţei este o
schimbare în percepţia şi/sau în comportamentul utilizatorului. Click-urile sau răspunsurile
directe permise de mediul interactiv, sunt un alt efect al publicităţii, nu unul care i se
substituie. Internetul a schimbat lumea în care trăim. Mai mult, a fost proclamat cea mai
importantă invenţie a ultimilor 30 de ani.
Marketingul prin motoarele de căutare (search engine marketing/SEM) este cea mai
utilizată formă de publicitate online, iar procentul este în creştere, după IAB Europe.
Dar motoarele de căutare sunt mijloace de comunicare importante și pentru relațiile
publice. De altfel, importante agenții de PR de pe Glob consideră că Google este pagina de
prezentare a companiilor pe Internet. Edelman PR consideră că trebuie acordată atenție atât
rezultatelor organice cât și celor plătite/sponsorizate, dar propune pe lângă pay per click
(PPC) și search engine optimization (SEO) două noi instrumente de SEM:
• “reputational search” grupează acțiunile de influențare a rezultatelor din Google
şi celelalte motoare de căutare pentru anumite cautări, folosind tehnici de PR
împreună cu tehnici SEO de bază;
• “social search” are același efect, dar prin folosirea site-urilor web 2.0, precum
rețele sociale, bloguri, twitter etc. Brandurile trebuie să fie reprezentate în site-
urile sociale pentru vizibilitate sporită.13
Scopul acestor practici nu este doar să genereze acoperire în media convențională și
media sociale (social media), dar și să ajungă pe poziții cât mai bune pe paginile de rezultate
ale motoarelor de căutare. Tot Edelman PR este de părere că unele lucruri trebuie făcute la fel
ca până acum în PR, iar altele precum modul de transmitere al mesajelor și target-urile
prioritare ar trebui schimbate. Mesajele ar trebui să fie scrise cu gândul la cei care caută
informații, nu doar la cei care le citesc, cum se întâmplă acum. Identificarea influențatorilor
este o altă etapă ce trebuie parcursă de către oamenii de comunicare, de multe ori site-urile
mass-mediei fiind clasate în urma altor site-uri. SEM și social media trebuie să fie
convergente pentru a asigura vizibilitate maximă online pentru branduri.14
Modurile în care ne informăm, comunicăm, interacţionăm, ne distrăm şi chiar
muncim s-au schimbat radical de când o parte importantă dintre oameni au acces la Internet.

13
Gabi Nistoran, Motoarele de căutare ca instrument de PR, http://basicmarketing.ro/marketing-
online/motoarele-de-cautare-ca-instrument-de-pr/
14
Gabi Nistoran, Motoarele de căutare ca instrument de PR, http://basicmarketing.ro/marketing-
online/motoarele-de-cautare-ca-instrument-de-pr/

12
Toţi vor să fie conectaţi, ceea ce a dus, printre altele, la apariţia unui mediu ideal pentru
marketeri. Publicitatea online oferă opţiuni mai exacte de targetare, interacţionează mai bine
cu audienţa şi nu deranjează la fel de mult precum formele mai vechi de publicitate.
Bannerele (apărute în 1993) şi email marketing-ul sunt forme consacrate de publicitate
online, iar succesul Google a făcut ca şi reclamele text să fie tot mai utilizate începând cu
anul 2000 când motorul de căutare şi-a lansat propriul program de publicitate online.
Începând cu anul 2009, pot fi integrate şi imagini în sistemul de promovare pus la dipozţie de
Google. CPM (cost per mille) este preţul plătit la fiecare 1000 de afişări ale unei reclame.
Cum pe Internet au apărut tot mai multe reclame şi procentajul de click-uri (CTR – click-
through rate) pe acestea a scăzut, la CPM a apărut alternativa CPC (cost per click). Plata
numărul de click-uri date pe o reclamă este foarte folosită la reclamele text dar nu se rezumă
la acestea (cum este percepută în multe cazuri), fiind la fel de bine folosită şi pentru bannere
sau alte tipuri de reclame multimedia. Există şi CPA (cost per action) unde advertiserul
plăteşte costul în funcţie de numărul de clienţi aduşi de publicitate (ex. numărul celor care
cumpără sau numărul celor care se abonează la newsletter). Internetul este cel mai dinamic
dintre medii. Email-ul este accesat astăzi de 65,1% dintre utilizatorii de Internet, fiind depăşit
de comunităţi (mai exact, este vorba de reţelele sociale şi blogosferă) pe care intră 66,8%
dintre internauţi, iar motoarele de căutare rămân pe primul loc, fiind utilizate de către 85,9%
dintre persoanele cu acces la Internet, potrivit celui mai recent studiu Nielsen Online.15
În acelaşi timp, interactivitatea acestui mediu oferă posibilitatea utilizatorilor de a
primi informaţii detaliate despre un anumit produs doar printr-un click pe un text care oferă o
legătură la oferta companiei. Se realizează aşadar o comunicare în două sensuri, Internetul
servind ca furnizor al unui conţinut personalizat care se întâlneşte cu nevoile individului.
Un alt aspect ce poate fi valorificat în interesul companiei este posibilitatea de a posta
materiale multimedia - care pot apărea pe site-ul oficial al organizaţiei, dar pot fi trimise şi
utilizatorilor ca link întrun newsletter ori ca ataşament jurnaliştilor pe email.
Comunicarea online implică principii ale comunicării scrise. Mesajul trebuie să fie
clar, simplu, să nu lase loc interpretărilor. Informaţia trebuie să fie oferită atunci când este
cazul - momentul comunicării fiind unul important. Este bine că nimic să nu fie rigid.
Mesajul trebuie adaptat în funcţie de publicurile-ţintă, cheie a succesului comunicării. În plus

15
Gabi Nistoran, Primii paşi în publicitatea online, http://basicmarketing.ro/marketing-din-
experienta/primii-pasi-in-publicitatea-online/

13
în acest mod se poate vedea şi dacă au fost eficiente - un mesaj clar şi adaptat specificului
audienţei îi va permite acesteia să înţeleagă ceea ce se doreşte a fi transmis. 16
Având în vedere situaţia economică din prezent, prudenţa şi gândirea pe termen lung
sunt indispensabile. Online-ul e uşor de măsurat. Spre deosebire de panotaj în online este
extrem de uşor să urmăreşti unde se duc banii şi cât de eficient au fost investiţi. Se ştie cu
exactitate cât costă un vizitator pentru a fi adus pe site-ul organizaţiei.
Motoarele de căutare sunt cele mai populare pe Internet, fiind folosite de
85,9% dintre utilizatorii din întreaga lume:
• În iunie 2008, s-au efectuat peste 74 miliarde de căutări prin motoarele de căutare,
adică mai mult de două pe zi pentru fiecare om conectat la Internet de pe planetă.
• Google are cotă de piață de peste 97% în România, potrivit unui studiu efectuat
de trafic.ro pe site-urile care folosesc acest serviciu.
• 70% dintre click-urile de pe Google sunt pe rezultate organice, 30% pe link-urile
sponsorizate.
• 85% dintre căutări se opresc la prima pagină de rezultate. 17

1. 2. Evitarea mediului online

Formatul online este prezentul, dar mai ales viitorul relaţiilor publice. Asta nu
înseamnă deloc că asistăm la sfârşitul relaţiilor publice tradiţionale, ci la o dezvolatare a lor.
Formatul online este un instrument media cu trăsături pe care practicienii domeniului ar
trebui să le exploreze şi mai ales să ia în calcul această provocare.
Pentru că formatul online este un instrument, trebuie învăţat pentru a putea fi folosit.
Fiind o provocare, necesită timp şi implicare pentru a-l folosi în mod potrivit şi a aduce
rezultate. Majoritatea practicienilor din relaţiile publice au terminat sau urmează facultăţi cu
profil uman şi acest lucru îi determină să evite tehnologia. Chiar dacă utilizează Internetul, e-
mailul şi paginile web, e destul de greu să înţeleagă mecanismele care fac aceste lucruri să
meargă. Dacă butoanele cunoscute, nu funcţionează, va exista mereu cineva care să se
priceapă la chestiunile tehnice şi la care pot apela. Însă acest lucru va dăuna strategiei de
16
http://www.adage.com
17
Gabi Nistoran, Marketingul căutărilor online în cifre, http://basicmarketing.ro/studii/marketingul-
cautarilor-online-in-cifre/

14
relaţii publice. Evitarea neînţelesului, va aduce doar dezavantaje; soluţia este simplă:
descoperirea acestui mediu. Practicienii de relaţii publice se tem de tehnologia din spatele
instrumentelor de scriere şi prezentare. Ei folosesc un procesor Word, Excel şi PowerPoint,
dar puţini sunt aceia ce se pricep să lucreze şi cu o bază de date precum Access. Şi pentru că
nu se pricep la tehnologie, ei nu gândesc tehnologic. De exemplu, bazele de date sunt chiar în
centrul managementului listei, iar practicienii de relaţii publice întocmesc diverse liste, în
special listele media. Totuşi, puţini practicieni ştiu cum funcţionează bazele de date, astfel
încât apelează la companii care construiesc şi gestionează astfel de baze de date.
Practicienii nu depăşesc etapa „Nu trebuie să ştim totul despre tehnologia online. E
suficient că o folosim”. Problema este că nimeni nu poate folosi tehnologia întro manieră
creativa, dacă nu îi înţelege parametrii. De exemplu, cu toţii ştim că ciocanul este util la
bătutul cuielor, dar poate fi la fel de bun şi la scosul cuielor, precum şi la multe alte activităţi
mecanice. Relaţiile publice online ţin de meşteşug, nu de teorie. Teoria relaţiilor publice
rămâne aceeaşi, fie că e utilizată online, în presă scrisă, audio sau video, în evenimente etc.
Meşteşugul înseamnă că cineva poate face un lucru sau nu. 18
Practicienii relaţiilor publice pot scrie bine sau nu, pot alege media adecvate sau nu,
pot organiza evenimente sau nu, pot gestiona crize sau nu, la fel cum pot şti cum să utilizeze
tehnicile online sau dimpotrivă. Ei sunt angajaţi să facă anumite lucruri, nu să le teoretizeze.
A lucra online este cât se poate de util, dar dacă ne rezumăm la a citi despre cum se lucrează
online nu ajungem până la urmă la nimic concret.
În cei 20 de ani de predare a tehnologiilor, Jim Horton, fondatorul www.onlinepr.com,
a ajuns la concluzia că practicienii relaţiilor publice sunt pragmatici. Ei învăţa tehnici aşa
cum li se cere şi nu citesc despre aceste tehnici. Uită training-urile formale chiar în momentul
în care părăsesc clasa de curs. Şi tocmai de aceea a învăţa online înseamnă şi a lucra online.
Cineva poate vorbi de segmentele unui mesaj email şi poate scrie un email. Iar a scrie e mai
bine. Cineva poate discuta despre ce reprezintă o pagină web sau poate construi o pagină
web. Şi cu siguranţă a construi este mai bine.19

18
Roxana Onea, Frica de relaţiile publice online,
http://www.comunic.ro/article.php/Frica_de_relaţiile_publice_online/2323/
19
Roxana Onea, Frica de relaţiile publice online,
http://www.comunic.ro/article.php/Frica_de_relaţiile_publice_online/2323/

15
1. 3. Strategia de relaţii publice online

În principal scopurile finale ale realţiilor publice-atât clasice cât şi cele din Internet,
sunt aceleaşi: notorietate, relaţii bune cu cei care interacţionează cu organizaţia, informarea
publicurilor-ţintă cu privire la ultimele sau viitoarele acţiuni ale organizaţiei. Ceea ce diferă
este modul în care sunt urmărite aceste deziderate, media folosită pentru transportarea
mesajului, modalitatea de alcătuire a mesajului.20
Este nerealist să spui că în prezent se mai poate concepe o strategie de relaţii publice
care să nu includă şi canalul online. Înainte de crearea oricărui plan de relaţii publice,
specialistul trebuie să aibă în vedere patru elemente importante: care este audienţa, unde se
găseşte aceasta, care este mesajul care se doreşte a îi fi transmis şi când se doreşte să îi fie
transmis mesajul în cauză.
Mereu s-a cerut măsurare: aşa cum echipa de vânzări poate măsura cât de
performantă a fost în ultima lună sau ultimul semestru, aşa se aşteaptă şi de la echipa de
comunicare să prezinte planul de evaluare la sfârşitul perioadei stabilite. Dar cum cercetarea
înseamnă de fapt investiţii în cercetare, conducerea companiei aşteaptă măsurarea
rezultatelor prin folosire altor indicatori. În mediul online, efectele unei campanii de relaţii
publice este mult mai uşor măsurabil decât prin folosirea mediilor traditioanale. Într-adevăr
se va putea măsură cantitativ exact câte rezultate au fost aduse, nu şi calitativ. Atunci când
vine vorba de măsurare calitativă, oamenii de comunicare întâmpină şi în mediul online,
provocări.
Relaţiile publice vizează influenţarea diverselor publicuri. Organizaţiile nu comunică
cu exteriorul din cauza unui sentiment altruist. Ele aşteaptă ceva de la cei spre care
comunică, doresc să convingă consumatorii să le consume produsele, să îi determine pe
alegători să voteze candidatul X, să fie lăsaţi în pace de diferite grupuri de presiune.
Organizaţiile urmăresc influenţarea opiniilor, atitudinilor şi comportamentelor publicurilor.
Primul lucru care trebuie luat în considerare de un specialist în realaţii publice este
următorul: ce se urmăreşte? Ce se doreşte să se atingă? Identificarea publicurilor-ţintă ajută
la stabilirea obiectivelor, dar chiar înainte de a porni un asemenea demers, profesionistul în
relaţii publice trebuie să aibă câteva direcţii. Se recomandă notarea la început a unor

20
http://www.toprankblog.com

16
obiective, acest lucru reprezentând un punct iniţial care, împreună cu o cercetare a
publicurilor cu care interacţionează organizaţia, pot pune compania pe direcţia dorită.21
În general, obiectivele relaţiilor publice pe Internet trebuie să conţină două elemente:
ce se doreşte să se atingă (din punct de vedere al organizaţiei şi al audienţei) şi timpul în care
obiectivele trebuie atinse. Obiectivele trebuie să fie:
• Exacte. Obiectivele vagi-cum ar fi „să aduc câţi mai mulţi vizitatori acestui site”,
„să generez maximum de notorietate online” sau „ să îndeplinesc aşteptările
publicului online”- nu sunt de folos. Obiectivele trebuie să fie clare pentru a putea
fi îndeplinite
• Realiste. Nu trebuie să se aştepte la prea mult întrun timp foarte scurt.
• Gândite din punctul de vedere al publicului-ţintă. Dacă se gândeşte din
perspectiva “cum pot ajutra un anumit public, atunci activitatea de realţii publice
este privită dintrun unghi bun de vedere. 22
Dacă ne propunem ca obiectiv creşterea notorietăţii unei pagini Web, strategia care va
urmări îndeplinirea acestui deziderat va identifica evident, în funcţie de caz, folosirea
instrumentelor care vor ajuta la îndeplinirea acestui obiectiv.
Strategia este cea care veghează ca realizările să aibă coerenţa şi consistenţa necesară.
Strategia reprezintă direcţia de urmat. Tactica va include pas cu pas acţiunile care vor
contribui la implementarea strategiei stabilite. O tactică uzitată este traducerea site-ului în
cele mai utilizate limbi străine la nivel internaţional. Strategia se poate modifica şi în timpul
delurării unei campanii. Dacă se observă că utilizatorii nu rămân pe pagina noastră, nu
interacţionează , trebuie identificată problema şi rezolvata. Uneori ţine de lucruri mărunte (de
exemplu lipsa unui buton), iar identificarea problemelor crează oprtunităţi, corecţiile
necesare putându-se să se efectueze într-un timp scurt.
Nimic nu se desfăşoară la voia întâmplării. Totul are loc întrun anumit moment, întrun
anumit spaţiu. Lucrurile se interconectează. Activităţile altor persoane, companii,
reglementările legislative, alte evenimente ş.a.m.d. pot influenţa o anumită activitate,
impactul unui eveniment, pot influenţa o companie sau o persoană. Cunoaşterea cât mai
detaliată a tuturor acestora permite luarea unor decizii mai bune, stabilirea unor direcţii
strategice precise şi cu beneficii pentru companie. O firmă care produce soft antivirus va
avea neapărată nevoie să ştie pe de o parte cum este structurată piaţă în acest domeniu, care îi
21
http://www.adage.com
22
Iulian Vegeş Ruff şi Bogdan Grigore, Relaţiile publice şi publicitatea online, Editura Polirom, 2003, p.44.

17
sunt competitorii direcţi şi cei indirecţi şi, pe de altă parte, va trebui să ştie ce s-a întâmplat în
ultima vreme şi pe parcursul anului şi anilor precedenţi în acest domeniu.
Statisticile cu numărul de troieni, viermi şi viruşi apăruţi şi impactul acestora
asupra utilizatorilor se vor dovedi extrem de utile. Măsurile luate la nivel internaţional în
domeniul protecţiei sistemele vor trebui de asemenea să fie cunoscute. Reglementările
legislative apărute trebuie să fie de asemenea familiare. Trebuie să se cunoască aşadar foarte
bine care sunt elementele ce pot activitatea companiei pentru care specialistul strategia.
Orice strategie de rezolvare a unei probleme are misiunea de a o percepe. Pe
scurt, strategia are un scop care se doreşte a fi atins. El trebuie însă să poată fi măsurat.
Stabilirea unui scop prea vag poate aduce prejudicii, pentru că stabilirea unor obiective
inadecvate nu poate duce la atingerea scopului.
Planul de comunicare reprezintă documentul pe baza căruia sunt desfăşurate ulterior
toate activităţile de comunicare ale organizaţiei întro perioadă dată. Având în vedere
importanţa sa, se poate afirma că planul de comunicare este un instrument indispensabil
oricărei organizaţii, din oricare domeniu de activitate.
Planul de comunicare online are acelaşi conţinut informaţional ca şi planul de
comunicare al organizaţiei, diferenţa majoră dintre acestea reprezentând-o domeniul de
aplicabilitate: planul de comunicare online vizează prezenţa şi acţiunile organizaţiei
desfăşurate în spaţiul virtual.
Elaborarea planului de comunicare online al organizaţiei porneşte de la premisa că
Internetul reprezintă un mediu de comunicare care poate fi utilizat, în mod independent sau
integrat în vederea realizării comunicaţiei de comunicare a organizaţiei. Iată de ce, conţinutul
planului de comunicare online al unei organizaţii poate fi asimilat, întro anumită măsură,
conţinutului planului comunicaţiei de comunicare a organizaţiei.
Planul de comunicare online poate presupune utilizarea unui singur instrument, a unei
combinaţii de instrumente online sau a unei combinaţii de instrumente online şi "off-line"
("tradiţionale", de exemplu publicitatea sau promovarea vânzărilor). În cazul unei combinaţii
de instrumente "online" şi "off-line", este vorba despre un plan de comunicare online
integrat. Utilizarea planurilor de comunicare online integrate urmăreşte, ca obiectiv major,
creşterea forţei comunicaţiei de comunicare a organizaţiei.
Utilizarea fiecărui instrument de comunicare online depinde semnificativ de
audienţa vizată. Astfel:

18
• publicitatea online poate fi utilizată atât pentru o audienţă generală (dacă se
vizează creşterea notorietăţii sau îmbunătăţirea atitudinii publicului) cât şi pentru
o audienţă specificată (dacă se vizează determinarea publicului să cumpere
produsul)
• poşta electronică poate fi utilizată în mai multe "valuri" de comunicaţie; mai întâi,
ea poate servi ca purtător al mesajelor organizaţiei către o audienţă generală;
ulterior, pe măsură ce audienţa este "calificată" (din punct de vedere al interesului
faţă de organizaţie şi oferta sa ca şi al caracteristicilor sale), utilizarea poştei
electronice va avea în vedere numai audienţe specificate
• grupurile de discuţii pot fi utilizate, numai în anumite condiţii restrictive legate de
caracterul necomercial al comunicaţiei interne, doar în cazul unor audienţe
specificate
• site-urile web pot fi utilizate pentru a comunica atât cu audienţe generale cât şi cu
audienţe specificate; acestea sunt folosite ca platforme de comunicare cu cei care,
în mod independent sau în urma unor acţiuni de creare de trafic desfăşurate, au
vizitat site-ul repetând apoi vizita
• comerţul electronic se adresează unei audienţe specificate, calificate, decisă să
achiziţioneze produsele şi serviciile organizaţiei
Pentru a comunica cu publicul său virtual, organizaţia creează, folosind propriile
abilităţi sau apelând la serviciile specializate ale unor prestatori externi specializaţi, mesaje.
În contextul planului de comunicare online, prin mesaj se înţelege combinaţia de cuvinte
(text), elemente grafice şi fotografii (imagine) şi sunete, transmisă consumatorului virtual cu
scopul de a-l informa, a-l influenţa în convingerile şi atitudinile sale sau a-i modifica
comportamentul de cumpărare şi consum.
Dacă în comunicaţia "tradiţională" predomină mesajele care se sprijină pe elemente
de natură emoţională, care apelează mai degrabă la sentimentele consumatorului, şi mizează
pe o abordare indirectă, acestuia sugerându-i-se mai degrabă informaţiile despre produs
(abordarea indirectă), în comunicaţia "online" apare problema timpului.
Pentru că un consumator virtual nu alocă mai mult de 13-14 secunde, în medie,
pentru a aştepta să vadă conţinutul unei pagini web, pentru că una dintre regulile de bază în
comunicarea prin intermediul poştei electronice şi în cadrul grupurilor de discuţii este
concizia, comunicaţia "online" este raţională şi implică abordarea directă a consumatorului
virtual.

19
Controlul planului de comunicare online are în vedere stabilirea unor mecanisme prin
intermediul cărora obiectivele, audienţa, instrumentele utilizate, mesajul transmis sau bugetul
acestuia să fie revizuite, actualizate, planul urmând să fie adaptat în funcţie de rezultatele
obţinute în perioada de evaluare şi de noile realităţi produse la nivelul pieţei.
Atribuţiile specifice controlului implementării planului de comunicare online pot
reveni, în raport cu decizia adoptată pentru coordonarea planului:
• structurii de comunicare deja existente în organizaţie
• structurii care gestionează suportul informatic al organizaţiei
• structurii nou create având oameni, resurse şi competenţe de comunicare şi
tehnologia informaţiei.

1. 4. Afacerist, relaţionist, utilizator

Internetul reprezintă mai mult decât un nou mijloc de comunicare ce trebuie


exploatat. El permite o comunicare şi o distribuţie a mesajelor mult mai facilă, bidirecţională,
în mai multe moduri decât până acum şi permite şi o ţintire a publicului foarte eficientă.
Legat de posibilităţile multimedia ale Internetului, Tom Philips - directorul ABC
News Internet şi al site-urilor care conţin ştiri şi informaţii despre Disney, compara
posibilităţile media ale Internetului cu mijloacele de comunicare tradiţionale. Acesta spunea:
„Noi nu putem înlocui un redactor al unei emisiuni din cauză că oamenii vor o anumită
imagine şi o anumită voce.” „La fel, nici un spot cibernetic nu va înlocui calitatea
editorialului de la New York Times. Internetul poate face imaginile video la fel ca
televiziunea, sunetul la fel de bun ca radioul sau fotografiile la fel de bune ca revistele de
specialitate cum ar fi National Geographic.” Dar puterea acestui mediu digital o reprezintă
abilitatea de a integra media variate. WWW poate oferi ştiri prin text, fotografii, sunet şi
imagini video. Acest mijloc de comunicare realizează o calitate bună pentru fiecare. Mediul
online poate oferi date, care pot fi căutate şi accesate imediat. World Wide Web poate ajunge
la utilizatori când aceştia muncesc, un loc în care numai câţiva au acces, la un ziar sau un
televizor. Apariţia şi dezvoltarea Internet-ului a produs mutaţii globale în toate sferele vieţii
sociale, prin urmare şi în domeniile comunicării şi informării şi relaţiilor publice. De fapt, se
poate spune că nu există domeniu care să nu fie reprezentat pe Internet. „Contactele din

20
media, insvestitorii, partenerii de afaceri-majoritatea publicurilor cheie - aşteaptă să
schimbaţi informaţii cu ei folosind e-media, începând cu comunicarea prin e-mail şi până la
pagină Web a organizaţiei. Misiunea specialiştilor în relaţii publice este să utilizeze cât mai
bine acest mediu de comunicare, pentru a construi relaţii puternice şi pentru a mari
oportunităţile de comunicare ale companiei.” spune Kay Bransford, Director de marketing
strategic Washington D.C. Metro Area.23
Chiar dacă au conştientizat nevoia prezenţei companiei în mediul online, în
unele situaţii managementul nu înţelege relaţiile publice şi le percepe că pe o extensie a
publicităţii. Jurnalistul doreşte ştiri cât mai interesante care să aducă valoare publicaţiei
pentru care lucrează. Consumatorul doreşte să fie cât mai puţin agasat cu reclamă, să o
selecteze şi să decidă el ce este bine pentru natură sa umană.
Niciunul din jucători nu îşi cunoaşte bine dorinţele şi nu lucrează cu ceilalţi
(vertical sau orizontal) pentru a obţine rezultate mai bune. Relaţionistul trebuie să comunice
în primul rând cu persoana care i-a cerut serviciile. Trebuie să livreze „pachetele de presa” în
format multimedia (însoţite de imagini şi filme digitale, link-uri către site-uri ale unor experţi
din rândurile unor terţe părţi etc.)
Viteza de reacţie trebuie să crească şi ea, iar comunicarea cu utilizatorii este
obligatorie. Un zvon negativ apărut întrun mediu „emergent” (de exemplu blogurile) va
rămâne un risc permanent de contaminare şi a altor medii (cum ar fi cele mainstream). De
unde rezultă şi nevoia de a monitoriza mult mai atent ceea ce se întâmplă în blogosfera sau în
alte forme de comunicare online. Relaţioniştii trebuie să aibă o cunoaştere bună asupra
industriei în care funcţionează compania.

1. 5. Targetarea

În online targetarea se face mai uşor, putând identifica cu mai multă certitudine
mediile care vor pune compania în contact cu publicul şi potenţialii clienţi. Poţi fi acolo unde
clienţii tăi sunt. Poţi vedea ce vorbesc, poţi interacţiona cu ei, le poţi afla problemele şi le
poţi oferi soluţiile direct acolo unde ei aşteaptă cu banii. În online ceea ce cheltuieşti este mai

23
http://www.bransfordmarketing.com/

21
mult timp, şi mai puţini bani. Lucrurile se fac acum prin comunităţi, prin comunicare, prin a
sta şi a vedea care sunt problemele, prin a te implica.
Planul de comunicare online cuprinde un ansamblu de acţiuni orientate înspre
anumite segmente de consumatori, efectivi sau potenţiali, ai organizaţiei.
Probabil că mult mai corect ar fi publicuri-ţintă dat fiind faptul că segmentarea
pieţei şi a indivizilor se face în funcţie de criterii multiple: vârsta persoanelor, mediul de
provenienţă: urban/rural, venituri, studii s.a.
Segmentarea cât mai bună a publicurilor este extrem de utilă şi pentru următorii paşi -
întrucât mesajele şi acţiunile vor diferi în funcţie de specificul fiecărui segment de public
identificat pentru a putea obţine un impact maxim.
Pentru a se construi cu succes relaţii online, trebuie înţeles şi cunoscut exact publicul
ţintit. Mesajul şi întreaga comunicare online trebuie să ţină seama şi să fie construite în
funcţie de receptori. De exmplu, ar trebui urmărite câteva publicuri distincte care pot afecta
afacerea online, cumn ar fi: clienţii, clienţii potenţiali, alţi consumatori, investitori,
concurenţa, organizaţii de comerţ, jurnalişti, personalul care aactualizează informaţii în cazul
motoarelor de căutare, moderatori ai grupurilor de discuţii, angajaţi, sponsori online, grupuri
de presiune, organizaţii care au link-uri dinspre şi spre situl organizaţii. Evident că aceste
publicuri variază în funcţie de specificul organizaţiei şi ele vor fi analizate separat, pentru a
se identifica necesarul de informaţie specific.24
În interiorul fiecărui public există distincţii care trebuie urmărite şi tratate în
consecinţă. De exemplu, ar trebui deosebite mai multe tipuri de clienţi la care ar trebui să
ajungă mesajul organizaţiei. Acest lucru se poate face luând în considerare mai mulţi factori:
• vârsta - mesajele, respectiv spoturile se pot alcătui astfel încât unele să se adreseze
publicului tânăr, iar altele, publicului de vârsta a treia. Totul depinde de
publicul/publicurile ţintite. În acest mod, mesajul poate fi mai nuanţat şi întocmit
pentru a atainge mai bine publicul ţintă, decât un mesaj cu caracter general adresat
tuturor categoriilor de vârstă.
• aria geografică - deşi Internetul este un fenomen global, diferenţele culturale
rămân şi ar trebui cunoscute.
• sexul - diferite liunii de produse se pot adresa unui sex sau altuia.
• status - se poate dori ţintirea unor grupuri diferite din punctul de vedere al
statutului social.
24
Iulian Vegeş Ruff şi Bogdan Grigore, Relaţiile publice şi publicitatea online, Editura Polirom, 2003, p. 46

22
• gradul de utilizare al Internetului - se recomandă diferenţiaerea utilizatorilor
împătimiţi ai internetuzlui de utilizatorii ocazionali.
• loialitatea - audienţa poate fi împărţită în clienţi loiali, impulsivi sau oportunişti.25
Acestea sunt doar câteva dintre distincţiile posibile, dar pot fi găsite şi diferenţe mai
subtile între clienţi, în funcţie de alegerea stilului de viaţă, de atitudini. Din perspectiva
specialistului în relaţii publice (şi nu numai), Internetul trebuie perceput ca o sumă de
publicuri diferenţiate pe diverse criterii. Audienţa trebuie împărţită în cât mai multe categorii,
subcategorii şi pe cât posibil în sub-categorii, astfel încât să se poată constru şi susţine cât
mai potrivit realaţii reciproc avantajoase. Natura interactivă a Internetului permite o adaptare
a informaţiilor pentru diferite tipuri de publicuri- ţintă- fie pe e-mail, fie pe pagina Web sau
prin orice alt mijloc de comunicare pe Internet, în diverse moduri:
- se poate permite un acces diferenţiat în funcţie de limba în care se doreşte a se
consulta, de exemplu situl Web. Dacă se ţinteşte o audienţă internaţională pagina
Web trebuie să aibă opţiuni de căutare în limbi diferite. Firmele internaţionale,
cum ar fi IBM, au pagina Web pe mai multe limbi, la acetea putându-se ajunge de
obicei prin selectarea ţării de către utilizator în prima pagină a sitului global;
- pagina Web trebuie împărţită în părţi distincte, permiţând diferitelor categorii de
audienţă să găsească informaţia necesară;
- pagina Web a unei firme ce oferă servicii/produse distincte ar trebui să aibă câte o
adresă distinctă pentru fiecare serviciu/produs;
- de asemenea, trebuie acoperite cât mai multe grupuri de discuţii cu subiecte
relevante pentru diferitele segmente de public ale organizaţiei.26
Empatia are rolul ei bine definit şi foarte important, aşa că toate acţiunile întreprinse
de profesioniştii în relaţii publice trebuie privite şi din perspectiva publicului ţintă. Audienţa
doreşte satisfacerea propriilor nevoi şi deziterate. Dacă se vor vedea lucrurile şi din
perspectiva publicului ţintă, un obiectiv astfel stabilit va avea şanse mai mari de a fi atins.
Se vor stabili categorii de publicuri la care se doreşte să se ajungă, care sunt vizate de
aceasta strategie. Audienţa poate fi formată atât din consumatori individuali cât şi din
consumatori instituţionali (diferite organizaţii profit sau non-profit).
Definirea audienţei planului se referă la două coordonate importante:

25
Iulian Vegeş Ruff şi Bogdan Grigore, Relaţiile publice şi publicitatea online, Editura Polirom, 2003, p. 46
26
Ibidem, p.47.

23
• stabilirea conţinutului acesteia: se va adresa planul unei audienţe generale sau
unei audienţe specificate?
• dacă este vorba despre o audienţă "specificată", care sunt criteriile în raport cu
care se realizează delimitarea audienţei propriu-zise a planului de restul
consumatorilor prezenţi în spaţiul virtual?
În cazul unui plan care se adresează unei audienţe generale, este suficientă includerea
în conţinutul acestuia a unei descrieri cu caracter general a audienţei şi a surselor de
provenienţă a informaţiilor de identificare / localizare a acesteia.
În cazul unui plan care se adresează unei audienţe specificate, este necesară
menţionarea criteriilor în raport cu care se va face specificarea şi a surselor de provenienţă a
informaţiilor de identificare / localizare a acesteia. Din păcate, cele mai multe firme nu îşi
cunosc clienţii. Ele îşi propun să vândă către toată lumea. Dacă proprietarii lor ar reuşi asta,
am fi ţara cu cei mai mulţi milionari. Numai că în condiţii normale de piaţă, cota de 100%
din piaţă pentru o singură firmă sau un produs este imposibil de atins.
Exemple pozitive sunt brandurile care au inventat personaje-consumatori care se
identifică cu produsele, cu costuri şi riscuri mai mici. Nu spun că toată lumea ar trebui să
practice ultimul model, dar este un bun prilej de a reduce cheltuielile şi de a interacţiona cu
consumatorii, în special în era Internetului.

24
Capitolul II. Tehnici de comunicare online

Orice activitate pe Internet a unei organizaţii trebuie privită ca o activitate de relaţii


publice pentru că Internetul reprezintă un ansamblu de mijloace de comunicare.
Motoarele de căutate sunt doar o modalitate de a ajunge la lucrurile căutate prin
intermediul Internetului. La acestea se adaugă recomandărilor făcute prin e-mail, verbal şi
sociale prin intermediul reţelelor sociale. Avantajele pe care le aduc reţele sociale ţin de
implicarea oamenilor în marcarea informaţiilor valoaroase.
Când vine vorba de new media, viteză nu e totul. La informaţie ajunge toată lumea în
final. Contează modul incare este tratată, contează corectitudinea, contează unghiul de
abordare. Dezoltarea New Media a însemnat depăşirea limitelor geografice. Prin diferite
metode de instant message, persoane de pe continente diferite pot comunică foarte uşor, în
timp real, având costuri minime. Poţi să îl vezi pe cel cu care vorbeşti prin cameră web, să îi
auzi vocea dar să îi şi vorbeşti dacă ai microfon instalat la calculator.
Mediul online oferă oamenilor posibilitatea de a se găsi. Ei se împrietenesc pentru că
au interese comune şi se ţine prea puţin seamă de ce religie sau de pe ce continet vine fiecare.
Se poate spune că e mai uşor să comunici. Mediul online este unul pozitiv şi paşnic
(bineînţeles cu excepţii). Diferenţele comportamentale între lumea virtuală şi lumea reală
devin din ce în ce mai mici: pe Internet oamenii schimbă păreri, pornesc bussnisuri, îşi fac
planuri, brafesc, înşeală, se îndrăgostesc, fură, pierd multă vreme mergând dintr-un loc în
altul, uneori fără un scop precis.

2 .1. Site-ul organizaţiei

Website-ul este o colecţie de pagini web, de servicii de reţea, în principal de


documente html (Hypertext Markup Language) care alcătuiesc un grup consistent oferit în
majoritatea cazurilor de un singur server. Pentru o comunicare şi informare eficientă se
recomandă acordarea unei atenţii deosebite atât părţii de design - partea grafică - cât şi celei
de software. Un website trebuie să se încarce repede, să ofere un acces uşor la informaţie
(care trebuie să fie actualizată în mod constant). El trebuie să conţină, de asemenea, elemente
de atracţie pentru fiecare tip de public (vizitatori ocazionali, vizitatori permanenţi, clienţi ai
organizaţiei etc.).

25
Este foarte important ca utilizitaorul sa ramana cat mai mult timp pe site-ul unei
organizatii, odata ajuns acolo. Daca il paraseste in urmatoarele secunde, atunci site-ul trebuie
regandit. In regandirea lui trebuie sa fie luat in considerare feedbackul primit de la utilizatori.
De aceea, trebuie sa existe in site, o seciune, un buton care sa ofere posibilitatea acordarii de
feedback, un loc in care utilizatoul sa isi poata exprima parerea. Trebuie inteles ce isi dorete
utilizatorul de la acel site.
Un website corporate oferă posibilitatea promovării valorilor companiei, prezentarea
în detaliu a sa, a produselor sau serviciilor oferite, publicarea ştirilor de îndată ce acestea sunt
disponibile precum şi pe aceea a menţinerii unei legături permanente cu publicurile
companiei. Fireşte, odată realizat, un site trebuie promovat - optimizat pentru motoarele de
căutare şi înscris în acestea pentru că în cazul în care cineva caută informaţii să spunem
despre o anumită marca de maşină şi compania care tocmai şi-a făcut site este dealer în
România al acestei mărci, utilizatorului să îi apăra în motorul de căutare folosit link la site-ul
companiei. Un website poate avea şi conţinut restricţionat ca acces - spre exemplu rapoarte
financiare disponibile doar acţionarilor - sau anumite date confidenţiale ce pot fi accesate
doar pe bază unui cont. Tot din pagină oficială a unei companii mai pot fi aflate informaţii
despre schimbările la nivelul conducerii organizaţiei şi cele mai recente ştiri. Pagină poate
cuprinde şi câteva studii de caz, declaraţii ale unor colaboratori sau utilizatori ai produselor,
oportunităţi de carieră în cadrul companiei, diverse materiale audio-video sau prezentări
utile, liste de preţuri dacă este cazul, promoţii etc.
Se vor oferi de asemenea şi coordonate de contact - pentru a facilita astfel schimbul
de informaţii în mod eficient - utilizatorul are posibilitatea de a luă legătură cu departamentul
de care este legat mesajul sau.
Web site-urile care nu sunt uşor de găsit prin introducerea unor cuvinte cheie în
motoarele de căutate, pot redirecţiona potetialul client chiar spre competiţie. Numele
domeniului are o importanţă destul de mare, dar doar atunci când este susţinut de un website
de calitate şi relevant pentru cuvintele cheie din domeniu (de exemplu: este inutil să ai
domeniul noi-avem-calculatoare.ro dacă pe acest website nu se vor găsi calculatoare sau
informaţii despre ele). Este recomandat că numele domeniului să fie cel al brandului
promovat de companie sau al companiei (dacă acesta coincide cu brandul comunicat). Un
nume de genul : www.afaceri-imobiliare.home.ro va avea de întâmpinat o reticenţă destul de
mare din partea utilizatorilor. Pe lângă faptul că este publicat pe un server gratuit, are un
nume lung, care combină doua limbi diferite. În schimb, un nume de genul

26
www.imobiliare.ro va da impresia de siguranţă şi încredere. Ani de la lansare, numele
domeniului a devenit un brand (subiectul este tratat în studiul de caz al acestei lucrări).27
Ceea ce apare după punct, reprezintă extensii ale fiecărei ţări. De aceea majoritatea
site-urilor româneşti se termină în .ro, cele din Germania în .de( Deutschland), Italia în .it,
Franţa în .fr sau Modolva în .md. Există însă şi extensii generice: .com sau generale: .edu
28
(educaţional), .net (network), .guv (guvernamental) sau .org (organizaţional).
Chiar şi un site care nu este foarte bine optimizat poate fi indexat de motoarele de
căutare şi să apăra printre primele rezulate afişate la căutarea anumitor cuvinte cheie, însă,
dacă încalcă regulile de relevanţă şi calitate stabilite de marile motoare (de exemplu module
de link exchange automat sau conţinut duplicat)vor fi penalizate sau chiar exluse din
rezultatele afişate. Informaţiile prezente pe site sunt foarte importante, iar cuvintele cheie
trebuie integrate în text astfel încât să fie plăcut de citit; informaţia trebuie cosntruita pentru
cel care o va caută şi trebuie să îi fie utilă acestuia. Sunt şanse mai mari că vizitatorul să dea
linkul mai departe şi altor cunoscuţi (sau necunoscuţi - vorbim de mediul online) dacă sunt
mulţumiţi de contiutul website-ului şi relevanţă informaţiei. În sprijinul informaţiei oferite,
trebuie să vină şi un design adecvat care să facă site-ul uşor de utilizat.
Fiecare pagină trebuie să aibă titlul şi descrierea unică, şi niciodată să nu se repete
mai mult de 20-25% din titlul şi descrierea tag-uri pe diferite pagini de conţinut. Se
recomandă folosirea unui număr limitat de caractere în titlu tag-ul, şi punerea celor mai
importante dintre ele, relevante pentru fiecare pagină, de la început. Titlurile trebuie să fie
sugestive pentru conţinut şi diferite între ele. Sunt recomandate şi descrieri unice pe fiecare
pagină; acestea ajută la indexarea website-ul şi fac navigarea mai uşoară pentru vizitator.
Dacă până acum vreo câţiva ani se punea accentul pe crearea conţinutului bazat pe cuvinte
cheie care vor urcă site, în mod automat, în afişarea că rezultat relevant în căutările efectuate
cu ajutorul motoarelor, în prezent conţinutul este marcat de utilizatori că fiind valoros şi
relevant prin recomandările pe care le fac, prin modul în care transmit mai departe
informaţia. Acest lucru înseamnă că, permanent, este necesară de o creştere calitativă a
conţinutului, care să atragă utilizatorii.29
Grafica unui site conturează personaliatea pe Web a organizaţiei reprezentate. Unul
dintre cele mai eficiente şi mai folosite instrumente de grafică pentru mediul online este

27
Iulian Vegeş Ruff şi Bogdan Grigore, Relaţiile publice şi publicitatea online, Editura Polirom, 2003, p. 59.
28
Ibidem, p. 60.
29
http://www.tudi.ro/optimizare-pentru-wordpress/

27
Macromedia Flash, program care permite crearea de efecte şi construcţii grafice foarte
reuşite, comprimând în acelaşi timp datele din pagină, astfel încât paginile se încarcă destul
de rapid în timpul navigării în raport cu efectele grafice obţinute. Această comprimare, cel
puţin remarcabilă, a reprezentat cheia impunerii Macromedia Flash drept cel mai utilizat
software pentru realizarea componentelor grafice în paginile Web.30
Deşi putem crea foarte multă animaţie şi efecte deosebite, trebuie să avem grijă
întotdeauna să nu încărcăm pagina şi nici să nu folosim mai multă annimaţie decât este
necesar. E adevărat că animaţia este plăcută, dar în cantitate prea mare devine supărătoare
pentru utilizator. O greşeală care se întâlneşte la multe pagini Web este aceea că animaţia
realizată distrage atenţia de la ceea ce ar trebui de fapt să ajungă la ochii sau urechile
vizitatorului.
Se recomandă ca grafica să fie constantă pe parcursul întregului site. O abordare
neregulată va deranja vizitatorul. În plus, trebuie evitată folosirea prea multor culori
dominante în pagină, precumşi folosirea unui fundal foarte închis. Două-trei culori
dominante ar trrebui să fie suficiente.
O atenţie deosebită trebuie acordată şi lizibilităţii scrisului, iar culoarea fontului să
fie contrastantă cu cea a fundalului, pentru a nu chinui utilizatorii care încearcă să citească un
mesaj. De asemenea, deşi în presa scrisă fontul preponderent folosit este „Times New
Roman”, dar pe situri acest font nu are acelaşi succes. Este de preferat „Verdana”,
„Helvetica” sau „Arial”. Se recomandă ca părţile mai importante din text să fie scoase în
evidenţă prin mărirea fontului. 31
Vizibilitatea online, numărul de utilizatori pe care un site îi atrage prin numeroase
mijloace, iată un scop foarte potrivit pentru deţinătorii de afaceri online. Până la urmă aceştia
ştiu că afacerea este generată de profituri, care sunt raportate direct ratelor de conversie, în
strânsă legătură cu traficul pe website.
Utilizatorii se informează cu un scop bine definit şi ajung pe site-uri considerate de
Google drept relevante pentru căutările lor. Aşadar, prima misiune a unui site web este să îşi
asigure vizitatorul că se află în locul potrivit, prin titluri corespunzătoare aşteptărilor sale.
Apoi să îl determine să citească mai departe. Iar, în final, să realizeze o conversie. Data fiind
structura dinamică a Internet-ului şi nerăbdarea utilizatorilor, o pagină web are câteva
30
Iulian Vegeş Ruff şi Bogdan Grigore, Relaţiile publice şi publicitatea online, Editura Polirom, 2003, p. 66.
31
Ibidem, p. 66.

28
secunde la dispoziţie pentru a-şi convinge publicul de relevanţa sa, plus câteva minute pentru
a-i prezenta oferta.
Deoarece paginile concurenţei sunt la un click distanţă, trebuie acordată atenţie şi
modului în care sunt construite textele prezente pe website. Un copywriter tradiţional va scrie
un text excepţional de branding pentru un site web. Pe care majoritatea vizitatorilor nu vor
apuca să îl citească, deoarece au fost pierduţi după câteva rânduri. Nimeni nu are răbdare cu
poveşti kilometrice pe net, pentru a-şi da seama de beneficiile pe care i le poate aduce un
produs sau serviciu. Un web copywriter va miza pe nerăbdarea publicului său şi va scrie scurt
şi la obiect, cu multe titluri, sub-titluri şi texte împărţite în paragrafe, pentru a putea reţine cât
mai mult atenţia. Deşi între un copywriter şi un web copywriter este o diferenţă de un singur
cuvânt, în practică deosebirile sunt mult mai mari, iar tehnicile aplicate sunt specifice fiecărui
mediu de comunicare. 32
Web site-urile care nu sunt uşor de găsit prin introducerea unor cuvinte cheie in
motoarele de cautate, pot redirectiona potetialul client chiar spre competitie. Numele
domeniului are o importanta destul de mare, dar doar atunci cand este sustinut de un website
de calitate si relevant pentru cuvintele cheie din domeniu (de exemplu: este inutil sa ai
domeniul noi-avem-calculatoare.ro daca pe acest website nu se vor gasi calculatoare sau
informatii despre ele).33
Este recomandat ca numele domeniului sa fie cel al brandului promovat de companie
sau al companiei (dacă acesta coincide cu brandul comunicat).
Densitatea cuvintelor-cheie reprezintă procentajul anumitor cuvinte (considerate
importante) din numărul total al cuvintelor conţinute de pagină unui site web. Dacă, dintr-un
text de 100 de cuvinte indexate, 5 sunt despre SEO, atunci avem o densitate de 5% pentru
acel cuvânt, pentru care site-ul intenţionează să fie găsit cât mai sus în Google. Nu cu foarte
mulţi ani în urmă, aşa-zisă densitate optimă (3-5%) era data drept o soluţie sigură pentru
obţinerea de poziţii fruntaşe în rezultatele organice (neplătite). Drept urmare, motoarele de
căutare au început să returneze drept relevante pagini web cu fraze repetate obsedant, uneori
la limită suportabilităţii cititorilor.34
Nimănui nu îi place să citească un text scris pentru roboţii Google şi nu pentru
utilizatorii săi, iar acesta a fost primul pas în demolarea mitului invincibilităţii densităţii
cuvintelor-cheie. Considerat spam de marile motoare de căutare, procedeul de keyword

32
http://www.webcopywriter.ro/2009/03/05/copywriter-versus-web-copywriter/
33
http://www.tudi.ro/optimizare-pentru-wordpress/
34
http://www.webcopywriter.ro/2009/02/14/keyword-density/

29
stuffing (îngrămădirea de cuvinte-cheie în conţinut şi meta tag-uri) a determinat scăderea
importanţei cuvintelor din text şi punerea accentului pe alte atribute ale paginii unui site,
considerate mai de încredere. Trebuie avute în vedere constrângerile legate de interactivitate
şi faptul că autorul multimedia nu scrie doar pentru sine şi publicul său, ci şi pentru alte
persoane sau instrumente care intervin în realizarea textului final.35

2. 2. Blogul

Un blog nou e ca o carte despre care nu cunoşti nimic, nimeni nu a vorbit încă despre
ea, nu are nicio recomandare. Cum trebuie să fie cartea că să convingă să fie citită? Primul
aspect - formatul cărţii. Dacă e cartonată bine, are copertă lucioasă, coperi solide, cu atât mai
bine. Dacă blogul are un format uşor de citit, fonturi lizibile şi culori prietenoase câştiga o
atitudine deschisă din partea utilizatorului de Internet. Pe copertă cărţii avem titlul şi autorul.
Nu ştim nimic despre autor, dar pe prima pagină a cărţii sigur găsim prefaţa şi de cele mai
multe ori o scurtă descriere despre autor. Pe un blog avem pagina autorului. Dacă n-am pus
cartea încă în raft, urmează să mă uit peste cuprinsul ei. Capitolele cum sună? Categoriile
blogului cum sunt?
Apariţia primelor blog-uri este semnalată în anul 1993, când a şi fost introdus
termenul, însă acestea nu încep să fie utilizate la scară largă până în 1998, odată cu apariţia
primei comunităţi de blog-uri. Adevărată intrare în mainstream a blog-urilor are loc în
perioadă 2002-2003 odată cu primele reacţii online vis-a-vis de războiul din Iraq şi cu
achiziţionarea de către Google a site-ului, platformă online ce permite oricărei persoane cu
acces Internet să-şi creeze un blog propriu. Blogosfera defineşte totalitatea blog-urilor
publice că fiind o comunitate, pornind de la premisă că toate aceste blog-uri sunt
interconectate întrun fel sau altul, cel mai des prin intermediul unui blogroll sau al link-urilor
din conţinut. Blogroll-ul reprezintă o lista de link-uri, de obicei afişată în zonă laterală a unui
blog, link-uri către blog-uri pe care autorul le consideră relevante pentru conţinutul propriului
blog sau pur şi simplu le recomanda cititorilor săi. Astfel, prin intermediul acestor blogroll-

35
Adriane Mallender, Cum să scrii pentru multimedia, Tehnici de scriere interectivă. Rezumatul. Derularea.
Sceneriul, Editura Polirom, Timişoara, 2007, p. 7

30
uri, se consideră că oricare două blog-uri pot fi conectate printr-un număr mai mic sau mai
mare de păşi intermediari.36

2. 2. 1. Tipuri de bloguri
Blog-ul permite publicare de conţinut întro multitudine de formate, iar aceste
formate ne dau o prima clasificare a tipurilor de blog-uri:
a. Blog clasic - conţinut în format text;
b. Photoblog - conţinut publicat în formate de imagine;
c. Videoblog (vlog) - conţinut format video;
d. Audioblog (podcast) - conţinut format audio.37
Indiferent de formatul informaţiei, publicarea de conţinut online prin
intermediul platformelor de blog se numeşte blogging, iar autorul unui blog denumirea de
blogger. Văzut iniţial că o simplă unealtă de promovare a produselor şi serviciilor, cu timpul,
blog-ul a devenit un element de brand. Dincolo de asociarea cu un nume sau o siglă, prin
intermediul blogurilor, companiile au acum personalitate, au o figură cu care pot fi asociate.
Pe scurt, au devenit umane. Este indiscutabil faptul că valoarea reală a unei companii este
data de sumă valorilor individuale ale angajaţilor săi. Dar cum comunici aceste valori? Cum
le prezinţi ochilor lumii? Blog-ul permite companiilor să îşi poziţioneze angajaţii că fiind
lideri în industrie prin opiniile exprimate, prin realizările împărtăşite pe blog, totul întro
formă umană, personală, făcând astfel mult mai accesibilă comunicarea cu consumatorul
final. Adobe, Microsoft şi Google sunt doar câteva dintre care au adoptat cu succes
fenomenul de blogging.
Un studiu de audienţă realizat în februarie 2009 de Standout (agenţie de
marketing online) pe 40 dintre cele mai vizitate bloguri româneşti arată că audienţa
blogurilor în România este compusă în principal din persoane tinere, cel mai frecvent cu
vârste între 20-35 ani (73,7%), cu venituri şi studii peste media utilizatorilor de
Internet.(studii: 49,5% au studii superioare finalizate, din care peste o treime au şi studii
aprofundate, masterat sau doctorat), venituri (17% au venituri peste 3000 RON, în timp ce
34% au venituri între 1000 şi 3000 RON). În ce priveşte vârsta, segmentul de vârstă cel mai
important în rândul cititorilor de bloguri este 20-25 ani (36,7%), urmat de cel de 25-31 ani
(27,1%). 18.6% din cititorii de bloguri sunt mai în vârstă, având între 31 şi 45 ani, şi doar

36
E-book, Alex Cristache, Corporate Blogging, http://blogsessive.com/wp-content/uploads/2009/04/alex-
cristache-corporate-blogging.pdf
37
Idem.

31
13,2% au între 15 şi 19 ani. Cititorii de bloguri sunt utilizatori cu o vastă experienţă pe
Internet şi care interacţionează într-o proporţie semnificativă cu blogurile pe care le citesc.
Peste jumătate din respondenţi folosesc Internetul de peste 7 ani (50,3%) în timp ce 34,9%
folosesc Internetul de 4-7 ani. Proporţia celor care îl folosesc de 1-3 ani este redusă (12,4%),
în timp ce utilizatorii de Internet aflaţi la început sunt aproape inexistenţi pe blogurile
româneşti (6luni - 1 an 1.3%, <6 luni 1.2%).38
Principalele motive pentru care utilizatorii de Internet citesc bloguri sunt distracţia
(70% din răspunsurile la studiul Standout) şi noutăţile (32.7%),în timp ce 16,3% accesează
blogurile pentru pentru sentimentul de apartenenţă la o comunitate. La studiu au participat
peste 8200 de cititori de bloguri, de-a lungul a 3 săptămâni din luna februarie a acestui an, pe
40 dintre cele mai vizitate bloguri româneşti.39
Blogurile sunt apreciate pentru că au conţinut proaspăt, iar scriitorii lor nu se sfiesc să
îşi exprime punctul de vedere. Dacă un jurnalista caută confirmarea unei informaţii în mai
multe surse, un blogger poate cita doar o sursă sau pur şi simplu îşi poate exprima punctul de
vedere. Un caz deosebit, l-a constituit închiderea ziarului gratuit Compact; cei 22 de angajaţi
ai agenţiei au aflat din mediul online că publicaţia va fi închisă. Abia a doua zi a fost anunţat
oficial de către reprezentanţii Ringier că ziarul gratuit al metroului Bucureştean va fi închis.
Website-ul publicatiei (compact.info.ro.) a fost şters la scurt timp după închiderea publicaţiei
tipărite. Aşa cum nu orice metodă de promovare sau tehnică de comunicare se potriveşte
oricărei situaţii, nici blog-ul nu este mereu o soluţie. În anumite cazuri, un blog se poate
transforma întro investiţie inutilă, sau mai rău întro modalitate de a adânci şi mai tare
percepţia negativă a publicului.
Decizia unei companii de a-şi lansă un blog poate avea la bază atât avantajele
evidente din punct de vedere al libertăţii de comunicare şi de umanizare a acestei comunicări.
Luând în calcul, sau nu, aceste avantaje, ne lovim de cazul în care o companie alege să îşi
lanseze un blog pe următoarele principii din principii greşite, de genul: competitorul X şi-a
lansat blog sau pentru ca să fie în pas cu tehnologia.
Spre diferenţă de website-urile clasice de prezentare, blog-ul este un continuu
consumator de resurse. Fie că este vorba de aspectul tehnic, design, dezvoltare, găzduire, fie

38
http://www.standout.ro/press/2009-03-26/profilul-cititorului-roman-de-bloguri-conform-studiului-
standout.html
39
Idem.

32
că este vorba de angajarea unui blogger experimentat care să îl menţină şi să publice
conţinut, blog-ul are nevoie de resurse financiare.
Pentru generarea şi publicarea de conţinut este nevoie de timp: timp de cercetare,
timp de compunere, timp de actualizare, timp de mentenanţa. Iar în cadrul unei companii,
timpul reprezintă în fond tot o resursa financiară. Blog-ul consumă personal. În ciuda unor
unelte care ajută la automatizarea conţinutului, avantajele reale în corelaţii publice ţin de
faptul că sunt obţinute prin conţinut personalizat, creat de oameni. Blog-ul consumă
informaţii. Iar informaţiile se creează sau se caută, analizează şi filtrează. Technorati.com
este în acelaşi timp un motor de căutare în blog-uri şi un agregator al conţinutului acestor.
Potrivit celor mai recente statistici, Technorati indexa şi analiză în 2009 activitatea a
aproximativ 110 milioane de blog-uri din întreagă lume. Pe bază unui sistem ce incorelaţii
publiceoreaza atât tag-urile/etichetele articolelor de blog cât link-urile interblog-uri,
Technorati returnează rezultate relevante căutării în ordine invers cronologică, cele mai
recente reacţii fiind prezentate primele. Celebrul motor de căutare Google dispune şi de un
search engine dedicat în întregime blogurilor. Folosind aceiaşi algoritmi de căutare, Google
Blog Search permite filtrarea rezultatelor după mai mulţi parametrii ai căutării precum şi
după data publicării reacţiilor şi articolelor de blog. O căutare după numele companiei are
şanse foarte mare de a întoarce rezultate relevante, şi de obicei, foarte personale, fiind reacţii
din interiorul blogosferei. De asemenea, o căutare similară pe motorul principal de căutare
sau variantă românească a să poate întoarce rezultate relevante. Deşi nu tot timpul relevanţă,
mai ales datorită afilierii la anumite grupuri comerciale sau datorită politicii de reclamă,
presă online de specialitate poate fi considerată că un indicator al imaginii companiei tale
prin prismă specialiştilor şi analiştilor din domeniu. Analizând aceste reacţii, în funcţie de
rezultatele obţinute putem cuantifica eventualul factor de risc la care compania se poate
expune prin publicarea unui blog, şi mai ales prin publicarea unui blog cu acces deschis la
zona de comentarii. O imagine negativă în online poate duce la o serie nelimitată de reacţii
negative în comentariile de pe blog şi de cele mai multe ori, fără legătură cu conţinutul blog-
ului în sine. 40

40
E-book, Alex Cristache, Corporate Blogging, http://blogsessive.com/wp-content/uploads/2009/04/alex-
cristache-corporate-blogging.pdf

33
2. 2. 2. Autorii blogurilor dintr-o corporaţie
Blog de resurse umane. Prezentarea alternativă a echipei. Atragerea de noi candidaţi.
Îmbunătăţirea poziţiei site-ului companiei motoarele de căutare. 41
Blog-ul de CEO este blog-ul publicat de către una dintre persoanele din top
managementul companiei. Tendinţa generală în cazul acestor blog-uri este de a prezenţa
analize ale evenimentelor din domeniu, prognoze şi statistici, ceea ce duce la poziţionarea
autorului sau că fiind un leader de opinie, un thought-leader. De cele mai multe ori,
conţinutul acestor blog-uri va fi strâns legat de brand-ul, produsele şi serviciile companiei.42
Blog-ul de antreprenor este similar cu blog-ul de CEO din punct de vedere al stilului
editorial, blog-ul de antreprenor se diferenţiază printr-un volum mai mare de informaţii
relevante ariei de expertiză şi prin intrările de tip jurnal ce privesc direct proiectele în curs ale
antreprenorului / blogger-ului.43
Blog-ul de companie cu autori multipli. Conţinutul acestui tip de blog este publicat de
mai mulţi autori, angajaţi ai companiei, în diverse departamente, fiecare contribuind cu
intrări relevante ariei personale de expertiză. De cele mai multe ori, asemenea blog-uri tind să
se transforme întro comunitate de blog-uri personale care ajung să returneze conţinut în mod
agregat. Exemplu: Google Blog Blog-ul de departament. Acesta este blog-ul al cărui conţinut
este publicat aproape exclusiv de către leaderii din diverse departamente ale companiei şi
este focalizat pe activitate şi aria de expertiză a departamentului în cauza. Exemplu: Kevin
Lynch Chief Software Architect Adobe Systems.44
Blog-ul de angajat. Este blog-ul semi-personal al unuia dintre angazatii companiei,
blog ce va utiliza imaginea companiei pentru promovarea autorului că expert în domeniu.
Conţinutul acestui tip de blog este aproape exclusiv legat de aspectele job-ului angajatului.
Exemplu: Lori DeFurio Adobe Systems.45
Blog-ul de produs/servicii. Este tipul de blog dedicat aproape în totalitate unui produs
sau serviciu al companiei, şi care ajută la promovarea acestuia, crearea unei comunităţi în
jurul sau şi la obţinerea de feedback din partea consumatorului final. Exemplu: WordPress
41
E-book, Alex Cristache, Corporate Blogging, http://blogsessive.com/wp-content/uploads/2009/04/alex-
cristache-corporate-blogging.pdf
42
Idem.
43
Idem.
44
Idem.
45
Idem.

34
Blog sau Blog-ul companiei Automattic dedicat în exclusivitate platformei de blogging
WordPress.46
Comunicarea pe blog-ul de companie este în majoritatea cazurilor strict legată de
politicile de relaţii publice din cadrul companiei, de aceea este recomandata interacţiunea
dintre blogger/bloggeri şi departamentul de relaţii publice. Acesta interacţiune ajută la
respectarea tonului de general de comunicare impus de standardele companiei, prevenirea sau
după caz, gestionarea posibilelor situaţii de criză în comunicare, dezvoltarea capacităţilor de
comunicare şi creare de conţinut valoros ale bloggerilor. De cele mai multe ori, succesul va fi
garantat de un ton relaxat, uman şi o deschidere către comunicarea cu oricare dintre
persoanele dispuse la interacţiune prin intermediul comentariilor sau reacţiilor în
blogosfera.47
Interesul se creează şi se întreţine. Un paragraf introductiv atractiv şi interesant nu
este suficient pentru a întreţine interesul treaz al unui cititor. De multe ori bloggerii sunt
asemănaţi jurnaliştilor, iar blog-urile unor ziare puţin mai libertine. Însă, tocmai acolo unde
se face asemănarea dintre blog-uri şi ziare, se face şi diferenţă între ele. Ziarele utilizează
secţiunile de comentarii pentru a permite utilizatorilor să îşi exprime frustrările, nemoderand
aceste secţiuni. Stilul jurnalistic din presă clasică nu aşteaptă răspuns de multe ori, fiind o
simplă opinie sau prezentare a unor evenimente. Principalul punct forţe al unui blogger este
puterea de a incită la conversaţie pe blog-ul sau şi de a o întreţine prin contribuţiile sale la
discuţii. 48

2. 2. 3. Alegerea platformei potrivite


Alegerea platformei de blog depinde de o serie de factori, de importanţă egală.
Principalele elemente ce trebuiesc luate în calcul în alegerea unei platforme sunt:
a. Abilităţile agenţiei sau persoanei care va prelua proiectul;
b. Posibilitatea de a rula aplicaţia pe un domeniu şi server propriu. Nu este permis ca
un blog de companie să opteze pentru un blog cu găzduire gratuită şi a cărui adresă de web ar
putea să fie: http://nume-companie.blogger.com sau http://nume-companie.wordpress.com
c. Posibilităţile de personalizarea a aspectului blog-ului;

46
E-book, Alex Cristache, Corporate Blogging, http://blogsessive.com/wp-content/uploads/2009/04/alex-
cristache-corporate-blogging.pdf
47
Idem.
48
Idem.

35
d. Suportul oferit de autorii platformei;
e. Uşurinţă cu care se actualizează conţinutul;
f. Comunitatea de utilizatori formată în jurul platformei. Cu cât această este mai mare,
vei găsi ajutor mai uşor din partea membrilor comunităţii;
g. Costurile aplicaţiei, de la achiziţionarea licenţei până la personalizarea aspectului şi
costurile de găzduire. 49

2. 2. 4. Alegerea cuvintelor cheie


Titlul articolelor poate fi luat în considerare sau nu, acest lucru având ca efect direct
importanţa sporită sau nu în algoritm. Sigur, în primul, titlu unui articol trebuie să fie
interesant, să capteze interesul omului care îl scanează întro secundă cu privirea. De aici
rezultă nevoia de linkuri făcute pentru ochiul uman, nu pentru motoarele de căutare. Pe de
altă parte, avem SEO spam-ul, care presupune cunoşterea celor mai căutate cuvinte şi care
sunt trendurile actuale. Chiar dacă vorbim de o lume a tehnologiei, în online lucrurille sunt
flexibile şi trebuie adaptate pentru a fi interesante, dar şi ţinând cont de regulile de indexare
ale pentru motoarele căutare. Fie că încearcă să promoveze o idee, un produs, un serviciu,
sau persoanele care stau în spatele lor, textele din mediul online au rolul de a capta atenţia
cititorilor mereu grăbiţi, de a le modifică percepţia şi de a-i împinge să acţioneze în sensul
dorit. În mod ideal, sensul dorit de ambele părţi. Pentru a se ajunge, însă, la rezultatul vizat,
reclamă trebuie să îşi demonstreze utilitatea - cu alte cuvinte, faptul că răspunde la nevoile
consumatorilor. Astfel, după ce titlul trezeşte curiozitatea, vine rândul primului paragraf să îşi
convingă cititorii că se află la locul potrivit. Şi că trebuie să citească mai departe, pentru a
obţine informaţia dorită. 50
Succesul unui blog se măsoară atât prin numărul de cititori activi (comunicativi) sau
abonaţi la feed-ul cât şi prin performanţele sale de trafic: numărul de afişări, numărul de
vizitatori unici, popularitate, s.a.m.d.
Statistici de trafic şi accesare Google, cel mai puternic şi utilizat motor de căutare la
nivel internaţional îţi pune la dispoziţie statistici ale traficului blog-ului tău prin intermediul
serviciului gratuit. Optând pentru un cont gratuit Google Analytics vei avea acces la statistici
privind numărul de afişări ale paginilor blog-ului, numărul de vizitatori unici sau care se
întorc, cuvintele cheie utilizate pentru a ajunge pe blog, cele mai vizitate pagini ale blog-ului,

49
E-book, Alex Cristache, Corporate Blogging, http://blogsessive.com/wp-content/uploads/2009/04/alex-
cristache-corporate-blogging.pdf
50
www.tudi.ro/optimizare-pentru-wordpress

36
informaţii despre localizarea pe glob a cititorilor şi multe altele. La oră actuală Google
Analytics este considerat de către multe persoane că fiind o unealtă foarte precisă şi
relevanţă. Numărul de pagini ce se află în indexul unui motor de căutare şi poziţiile acestora
în top-ul căutărilor reflectă gradul de indexare al unui site. 51
Factori precum nivelul de trafic, gradul de accesibilitate, gradul de expunere în
motoarele de căutare precum şi relevanţă conţinutului şi concentrarea acestuia în interiorul
unor anumite nişe contribuie la generarea gradului de popularitate a blog. Acest grad de
popularitate este urmărit statistic de către o serie de servicii online dintre care cele mai
importante sunt: Alexa Compete şi Quantcas. O analiză atentă a statisticilor blog-ului, va
ajuta la identificarea vezi care sunt punctele forţe ale acestuia şi tipul de conţinut care are
succes la public. De asemenea, te va ajuta la identificarea punctele slabe şi îmbunătăţirea
prezenţei în anumite arii de subiecte. Cu toate acestea, un blog nu întreţine prin statistici ci
prin conţinut relevant, interesant, util şi actualizat des. De aceea postarile cel puţin
săptămânale şi cel mult zilnice. Acest lucru este prefereabil pentru a nu obosi vizitatorii, dar
nici pentru a-i plictisi. O componenţa a dezvoltării de bloguri este prezenţa activă pe alte
bloguri din domeniu prin comentarii relevante la subiectul discuţiei. Acestea contribuie la
construirea imaginii de lider în domeniul respectiv, fără să fie necesară promovarea propriilor
produse. Deoarece traficul de pe bloguri este în majoritate reprezentat de linkuri de pe alte
bloguri, este important că fiecare articol nou articol postat să aducă plus de valoare, în ideea
creării unei baze de vizitatori frecvenţi, care sunt potenţiali clienţi. Posturile nu trebuie să fie
lungi, ci utile, cu linkuri în cazul în care sunt citate alte surse. 52

2. 2. 5. Relevanţă vs. Importanţă


Relevanţă unei pagini web pentru vizitatori şi importantă acesteia în mediul
online sunt principalele categorii după care Google îşi ordonează rezultatele afişate în SERP
(search engine results pages) la căutările utilizatorilor. Dacă prin relevanţă înţelegem pagini
web care corespund nevoilor vizitatorilor (conţin cuvintele-cheie căutate şi furnizează
informaţii utile despre subiectul dorit), importanţa unei pagini este data de o sumedenie de
factori, printre care şi controversatul PageRank. Spre deosebire de alte motoare de căutare,
care se bazau pe analiză textelor şi returnau rezultate puternic influenţate de keyword density,
Google a venit cu inovaţia PageRank, pentru a putea sorta paginile web relevante în funcţie
51
http://www.tudi.ro/optimizare-pentru-wordpress/
52
http://www.tudi.ro/optimizare-pentru-wordpress/

37
de importanţă. Practic, atunci când un utilizator efectuează o căutare, Google parcurge
documentele indexate care conţin cuvintele căutate, apoi le sortează după autoritatea atribuită
acestora. În conformitate cu acest lucru, mulţi optimizatori au considerat că principalul
indicator al importanţei unui site este PageRank-ul. Prin proceduri de PageRank sculpting se
poate creşte importanţa unei pagini în cadrul site-ului, se pot determina paginile care
acumulează şi distribuie PageRank şi se poate stabili valoarea de “nofollow” sau “dofollow”
a linkurilor. Toate acestea contribuie la campania de optimizare off-page a unui site, care,
alături de optimizarea onpage, va căuta să poziţioneze un site pe locuri fruntaşe în Google şi
alte motoare de căutare pentru cuvintele-cheie vizate.53
Link-uirea se poate face către pagini proprii (de la o pagină la altă a website-ului) sau
către alte website-uri. Dacă link-uirea este în beneficiul vizitatorilor, atunci pot fi puse şi zeci
de astfel de trimiteri, atâta timp cât nu dăunează aspectulului şi link-uirea se face care
website-uri cu care firmă va fi asociată. În momentul în care se link-uieşte direct către un site
relevant, automat se va crea o asociere. Important este să fie create şi linkuiri de pe alte
platforme sau websiteuri către domeniul companiei. Acestea aduc o creştere a relevanţei în
motoarele de căutare (care le percep ca pe o recomandare pe care site-ul o primeşte), dar şi
vizitatori direcţi. O soluţie pentru a primi link de pe un alt site ar fi scrierea unui articol
pentru acel site, legat direct la site-ul care trebuie promovat. Link-urile care sunt integrate în
interiorul unui articol sunt mai valoroasă decât cele puse în blogroll sau decât linkurile
exchange. Intervin factori precum vechimea siteului şi a domeniului, penalizări, relevanţă
generală a site-ului, şamd. Mai intervine încă un factor, pentru că două link-uri diferite nu vor
avea aceeaşi valoare. 54

3. Reţele sociale

Reţele sociale se referă la toate practicile web care au scopul de a aduce oamenii
împreună pentru a împărtăşi idei sau conţinut, experienţe păreri.sau chiar elemente de
multiplicare.

53
http://www.webcopywriter.ro
54
http://www.tudi.ro/optimizare-pentru-wordpress/

38
WEB 2.0 a însemnat pentru mediul online trecerea la interacţiune socială şi conţinut
generat de utilizatori (Facebook sau Wikipedia). Centrul acestor site-uri este reprezentat de
vizitatorii lor. Fără aceştia, platformele sociale ar fi doar nişte spaţii goale, nişte conturi
pentru un spaţiu fără conţinut, care nu ar merita să fie vizitate.

2. 3. 1. LinkedIn
LinkedIn se prezintă pe şine însuşi, că fiind o reţea pentru "profesionişti". Ce înseamnă
aceşti profesionişti ? În mod normal oamenii de peste 25 de ani care muncesc în firme sau
companii îşi construiesc oricum o reţea. Reţeaua este foarte diversă şi aceiasi persoană poate
să joace roluri diferite.
Cu ce este diferit LinkedIn de FaceBook şi MySpace ? În primul rând vorbim despre un
public ţintă diferit. După cum spuneam mai sus este destinat celor ce au peste 25 de ani şi
muncesc în corporaţii sau firme. Asta se traduce şi pentru uneltele pentru profil accesibile.Pe
LinkedIn avem ceea ce am numi un CV în timp real. Locurile unde am studiat şi ce (aşa se
facilitează şi interacţiunea între foşti colegi de clasă), locurile unde am lucrat şi că ce, precum
şi recomandările îşi găsesc locul în profilul personal de pe LinkedIn.
În grupuri profesionale închise gen comunicaţii sau media, LinkedIn acţionează de
multe ori ca un barometru de popularitate. Cu cât mai multe conexiuni ai (prieteni) cu atât
eşti mai popular. Nu în ultimul rând LinkedIn este un foarte bun site de headhunting. Este
foarte greu să găseşti canditatul perfect pentrul un nou job. De cele mai multe ori se fac
compromisuri pentru angajări, însă pe un profil bine conectat şi recomandat de către foşti
colegi / şefi sau colaboratori poate fi un foarte bun punct de plecare pentru orice carieră.
Influenţatorii sunt aici, şi de influenţatori avem nevoie in meseria de relaţionist.
Influentatorul este lider/specialist (considerat) în comunitatea căreia poate vrem să ne
adresăm (şi de obicei este acceptat la fel în grupurile sale obişnuite: prieteni, familie, colegi
de muncă şamd) şi de influenţatori avem nevoie ca relaţionişti. 55
Aşadar, LinkedIn este platforma profesioniştilor. Aici vom găsi profilul firmelor care
ne intersează, angajaţii acetora, dar şi oportunitaţi noi, posibilitatea discutarii anumitor teme
de interes, dar mai ales persoane care au aceiaşi profesie.

2. 3. 2. Facebook

55
http://www.linkedin.com/

39
Facebook este un o platformă socială unde sunt publicate detalii despre anumite
persoane. Aici se poate interacţiona, adăuga prieteni, impărtii informaţie, cere informaţie sau
distra. Dacă Linkedin este platforma profesioniştilor, Facebook poate fi considerată locul în
care profesioniştii îşi petrec timpul liber.
Facebook începe să se detaşeze că locul online favorit al celor din lumea IT/software.
„M-am înscris pe Facebook acum câteva săptămâni, din motive pur "didactice" (mai exact,
competitive analysis, întrucât ei activează întro piaţă pe care o atinge tangenţial şi produsul
la care lucrez). Nu mică mi-a fost mirarea să descopăr pe Facebook peste 40 dintre cei circa
100 de colegi care lucrează pe acelaşi etaj cu mine: dezvoltatori, testeri, evanghelişti,
manageri de pe diferite nivele, vicepreşedintele Windows Live şi, evident, cei 3 interni -
oameni cu vârste variind între între 20 şi 60 de ani.” spune Eduard Koller, un informatician
român care lucrează pentru Microsoft.56
Iniţial disponibil doar colegilor de liceu, Facebook şi-a deschis porţile şi către
studenţi, în septembrie 2005, iar apoi, în mai 2006, către reţelele de lucru, pentru ca în
septembrie 2006 să devină accesabil de către oricine. Pe măsură ce Facebook a crescut şi s-a
tot modificat, s-a schimbat şi reputaţia şi brandul companiei. Ceea ce a demarat ca un site
exclusivist, al studenţilor de la Harvard, a devenit treptat accesabil de către toată lumea. Şi în
timp ce compania rămâne independentă, le permite organizaţiilor externe să creeze aplicaţii
care să îi implice pe utilizatorii site-ului, de genul recomandărilor de filme, video sharing şi
diverse cadouri. De fapt, Facebook îşi schimbă constant reputaţia. Chiar şi ideea că site-ul se
adresează tinerei generaţii nu se mai păstrează, pe măsură ce este accesabil şi de către părinţi,
directori etc. 57

3. 3. 3. Twitter
Twitter este o reţea socială şi un serviciu de micro-blogging care oferă utilizatorilor
posibilitatea de a trimite şi citi mesaje cunoscute sub numele de tweets. Microblogul pune la
dispoziţie instrumente care permit crearea de conţinut în mai puţin de 140 de caractere. În
februarie 2009, Compete.com plasa Twitter pe locul trei în lume că reţea socială (după
MySpace şi Facebook) şi stabilea numărul de vizitatori unici lunari la aproximativ 6
milioanede utilizatori. În prezent, Twitter este cel mai rapid mijloc de comunicare online şi

56
http://www.eduard.ro/
57
http://www.comunic.ro/article.php/Facebook_socializare_la_puterea_business/3371/

40
oferă una din cele mai mari viteze de reacţie, beneficiind de cea mai mare suita de aplicaţii
Independente. 58
Cum poate omul de relaţii publice să folosească Twitter-ul în interesul organizaţiei
pentru care lucrează? Pentru că prezenţa pe twitter, este din ce în ce mai ridicată, pentru că,
în general, omanenii postează impulsiv în această reţea de microblogging, activitatea
concurenţei poate fi urmărită cu uşurinţă. Se pot afla care sunt câmpurile de interes ale
publicului şi se pot crea campanii de comunicare specifice, cu rezultate măsurabile. Poţi
urmări alţi utilizatori de Twitter cu interese similare pentru a crea o prezenţa a brandului în
acest spaţiu de comunicare.59
Twitter este o sursă inepuizabilă de feedback din partea consumatorilor finali, putând
fi un instrument de ajustare a serviciilor şi produselor companiei/brandului. Ziarul Adevărul
şi-a făcut cont de twitter, o mişcare de new media din ce în ce mai deasă în peisajul
Internetului românesc. Nu e primul ziar care face asta, mai există entităţi media care au cont
pe twitter. Ceea ce e de subliniat este modul în care oamenii din spatele acestor mişcări
înţeleg twitter. Scenariul pe care îl văd este următorul. Faci cont cu numele siteului, bagi
feedul în el, dai follow la câteva mii de oameni şi aştepţi să te urmărească şi ei. Până aici nu e
nimic în neregulă. Să presupunem însă că persoană care urmăreşte contul de twitter al
ziarului are 100 de followeri activi. Asta înseamnă 1.000 de mesaje pe zi. Adevărul are în
feed în jur de 100 de ştiri pe zi, uneori chiar şi mai mult. Deci 1.100 mesaje pe zi. Cine
citeşte atât? Dar la 200 de followers? Dar la două ziare?

2. 4. Videosharing. Audiosharing. Fotosharing. Filesharing.

De cele mai multe construite sub forma de reţele sociale, dau posibilitatea distribuirii
de elemente vizuale care pot fi asociate cu organizaţia. Majoritatea platformelor sociale oferă
posibilitatea de a distribui materiale chiar prin profilul personal, dar cele mai cunoscute
suporturi de videosharing pentru publicul român sunt Youtube şi Trilulilu, iar pentru imagini
Flickr si Dopo. Pentru audiosharing sunt folosite spaţiile care oferă găzduire a materialelor în
format mp3, iar pe partea de filesharing, o solutie o poate reprezenta Slideshare sau
Docshare.

58
http://www.blog.twitter.com/
59
http://manafu.blogspot.com

41
Majoritatea platformelor ofera găzduire gratuită, dar au şi servicii prepay pentru cei
care vor să stocheze foarte multe informaţii întrun singur loc.

2. 5. Poşta electronică

E-mail-ul (prescurtarea de la "electronic mail" fiind cel mai des utilizat termen),
reprezintă cea mai utilizată şi populară aplicaţie a Internet-ului. Ea permite utilizatorilor să
comunice şi să transmită informaţii altor utilizatori indiferent de localizarea geografică şi de
fusul orar la o viteză remarcabilă, astfel încât un e-mail poate ajunge pe cealaltă parte a
globului în câteva minute sau chiar întrun interval de timp mai scurt. Din punctul de vedere
al organizaţiei, e-mail-ul facilitează comunicarea atât cu membrii organizaţiei, cât şi cu cei
interesaţi de activitatea acesteia. Este un mijloc rapid şi eficient de comunicare. 60
Stabilirea unor relaţii cât mai bune cu jurnaliştii este una dintre principalele atribuţii
ale activităţii de relaţii publice. În foarte puţine situaţii, după trimiterea comunicatului de
presă, tot ce trebuie să facă profesionistul în relaţii publice este să aştepte să suna telefonul.
De cele mai multe ori, publicarea comunicatelor depinde şi de dezvoltarea relaţiilor cu mass-
media specializate pe ramura de activitate din care face parte organizaţia. E-mailul îmbină
elocvenţa cuvântului scris cu posibiliatatea unui feedback imediat. Pentru că un ziarist
primeşte zeci de emailuri pe zi, fiecare email trimis de relationişti trebuie să fie unul util
pentru a nu fi marcat ca “Spam” sau a fi direct şters data viitoare. Relaţionistul trebuie să
devină o sursă de încredere şi să comunice informaţii relevante, de interes pentru receptori.
Costurile implicate sunt mult reduse - faţă de telefon spre exemplu. Timpul de
răspuns este în general mic - cu condiţia că destinatarul sau destinatarii mesajului să se afle în
faţă unui calculator conectat la Internet în momentul primirii mesajului. Se pot trimite
comunicatele de presă ale companiei, însoţite de logo, de fotografii dacă este cazul - desigur
fără a ajunge la un email extrem de mare care ar putea blocă unele dintre căsuţele de email
ale destinatarilor. Tot prin email se pot trimite şi invitaţii la evenimente, mesaje de felicitare
sau cu ocazia anumitor sărbători religioase sau de onomastică. În timp ce comunicarea scrisă
se bazează pe o evaluare fonologica, comunicarea scrisă este adesea sever analizată atât la
nivel morfologic cât şi lexical. Acestea trebuie judecate şi din punctul de vedere al folosirii

60
Iulian Vegeş Ruff şi Grigore Bogdan, Relaţiile publice şi publicitatea online, Editura Polirom, 2003, p. 51.

42
anumitor editoare de texte, alegerea fonturilor, stabilirea spaţiilor dintre rînduri şi a modurilor
de aliniere, includerea textului în chenare etc
Cuvântul netichetă provine din englezescul netiquette, care desemnează un set de
reguli şi convenţii ce trebuie respectate în utilizarea Internetului în general, şi a poştei
electronice, în special. Acest set de reguli reflectă o anumită experienţă a convieţuirii
armonioase în mediul electronic şi are rolul de a elimină posibilele conflicte, neînţelegeri sau
interpretări eronate. Neticheta înglobează “regulile de circulaţie” ale informaţiei şi previne
greşelile pe care le fac începătorii. Chiar daca aceste greşeli sunt minore, ele irită. Unele din
regulile etichetei reţelei sunt asemănătoare regulilor din codul bunelor maniere privind
aspecte variate precum adresarea politicoasă, condescendenţă sau păstrarea decenţei în
comunicarea cu semenii noştri.61
Confrom netichetei, ce trebuie avut în vedere când se trimite un email:
• Email-urile pot fi trimise doar persoenelor care şi-au dat permisiunea să le
primească. Dacă se trimit multe email-uri în speranţa că cineva va raspunde, acest
lucru nu se va întâmpla. Receptorul nu va fi interesat, îl va privi ca “Spam” şi
imaginea emitătorului va avea de suferit.
• Informaţia trebuie adaptată nevoilor receptorului.
• Formatul email-ului; fie ca este text, fie că este HTML, tipul de caractere folosit
trebuie să fie unul care poate fi citit de toate calculatoarele, fară a fi necesară
instalarea unui soft special.
• Prezenţa anexelor care sa susţină informaţia transmisă: rapoarte, grafice, statistici
sau surse.62
Cum a apărut neticheta reţelei ? Cu ceva timp în urmă, Internetul era domeniul
iniţiaţilor în transportul informaţiei şi utilizarea protocoalelor; astăzi el nu mai reprezintă o
restricţie sau o noutate. Originea etichetei reţelei nu poate fi legată de o anumită sursă.
Regulile au fost create şi adunate de înşîşi utilizatorii cu iniţiativă ai Internetului care au dorit
să ofere proaspeţilor utilizatori un cadru civilizat şi armonios de manifestare şi dezvoltare în
cultură Internetului.63

61
Evelina Graur, Tehnici de comunicare, Editura Mediamira, Cluj-Napoca, 2001, p. 100.
62
Iulian Vegeş Ruff şi Bogdan Grigore, Relaţiile publice şi publicitatea online, Editura Polirom, 2003, p. 52.
63
Iulian Vegeş Ruff şi Bogdan Grigore, Relaţiile publice şi publicitatea online, Editura Polirom, 2003, p. 51.

43
2. 6. Forumul

Forumurile sunt spatii virtuale unde mai multe persoane discuta si isi spun parerea
despre anumite subiecte stabilite de catre administatorii acelor grupuri. Mesajele formeaza o
arhiva si, de obicei, se poate naviga printre mesajle adunate in timp. De exemplu, un
utilizator de Internet care vizitează un forum de discuţii şi observă că este interesat de una
dintre temele discutate poate introduce propriul comentariu sau temă de discuţie.
Ca funcţionalitate un forum de discuţii se aseamănă cu un chat cu camere grupate pe
teme de discuţii, diferenţă fundamentală fiind că membrii participanţi la discuţii nu sunt on-
line în acelaşi timp.
Forumurile oferă şansa de a interacţiona cu grupuri ţintă şi pentru a deveni interactiv
în acest mediul, profesionistul în relaţii publice trebuie să se documenteze foarte bine, astfel
încât să îi înţeleagă pe cei care se implica pe acel forum.

2. 7. Listele de discuţii

De obicei o listă de discuţii are un nume specific care apare în subiectul oricărui
mesaj pentru a le diferenţia de celelalte. La abonare, sau ulterior, utilizatorul are posibilitatea
de a opta pentru primirea mesajelor normal, digest - adică toate mesajele scrise întro zi sau
săptămâna vor veni întrun singur e-mail - sau web, existând posibilitatea de a citi mesajele pe
web la adresa grupului, fără a le primi în cutia de poştă electronică.
De asemenea, majoritatea listelor de discuţii gratuite permit abonarea şi dezabonarea
la lista respectivă. Un specialist în relaţii publice se poate înscrie la grupurile de relaţii
publice- pentru a vedea ce spun ceilalţi profesionişti. Oricând însă poate luă şi iniţiativă
construirii unui astfel de grup pentru a creă o comunitate unde împărtăşirea părerilor şi
informaţiilor să fie benefică pentru toţi cei implicaţi.
O astfel de listă de discuţii presupune însă şi unul sau mai mulţi moderatori care să
gestioneze comunicarea, să pună întrebări provocatoare de noi discuţii să aducă în dezbatere
subiecte interesante. Un utilizator se poate la una din listele de discuţii din domeniul care îl
interesează, urmând să primească zilnic (sau săptămânal - după cum decide) scrisori pe tema
respectivă, scrisori care reprezintă discuţiile din grup. Aceste scrisori pot fi citite, se pot

44
păstra sau se poate să li se răspundă pe adresă privată ori pe adresă grupului, continuându-se
astfel discuţia.

2. 8. Newsgroup-ul

Numele newsgroup-ului sugerează temă conversaţiilor din acel grup. Există sute de
grupuri care acoperă o gamă variată de subiecte. Pentru a putea participă activ la discuţiile de
pe un forum este necesară înscrierea, care este gratuită. Din nou o modalitate care poate fi
utilizată de relaţionist, fie pentru a transmite ştirile companiei, fie pentru a vedea ce se mai
întâmplă, ce mai fac alţii etc.

2. 9. Newsletterul

Newsletter-ul poate mediatiza un anumit subiect ori chiar o organizaţie. El poate fi


stocat şi pe Internet pentru a putea oferi posibilitatea căutării în arhivă şi trebuie neapărat să
conţină deopotrivă posibilitatea de abonare la acest serviciu şi pe cea de dezabonare.
Newsletterul poate fi utilizat cu succes şi că modalitate de relaţii publice online - spre
exemplu trimiterea unui astfel de newsletter o data pe lună cu cele mai noi realizări ale
companiei, cu noi contracte obţinute, noi membri în companie, noi produse oferite sau
promoţii existente.
Este o modalitate prin care se realizează comunicarea directă între organizaţie şi
clienţi/consumatori/acţionari etc. şi permite de asemenea şi obţinerea de feedback.

45
Capitolul III. Studiu de caz www.imobiliare.ro

3.1. Prezentare

www.imobiliare.ro a fost lansat în anul 2000, iar din 2005 este membru a grupului
american de investiţii NCH Advisors Inc. Asocierea a reprezentat un moment decisiv pentru
dezvoltarea ulterioară a portalului, rezultatul firesc fiind un ritm de creştere constant
accelerat. Astăzi, peste 1000 de agenţii imobiliare beneficiază de serviciile acestei companii,
sunt înregistraţi peste 250.000 de utilizatori lunar pe site-ul care promovează oferte
imobiliare din întrega ţara. De aproximativ un an lucrez pentru această companie.
Structura companiei este una tradiţională şi cuprinde departamentele: administrativ,
dezvolatare, relaţii clienţi, vânzări şi marketing. În ciuda faptului că www.imobiliare.ro
propunea marketarea imobilelor prin intermediul mediului online, departamentul de
marketing al firmei s-a format abia acum un an.
Cum arăta www.imobiliare.ro din punct de vedere al traficului în luna mai a
anului 2008?
- 134. 060 de vizitatori unici
- 2.780.294 de afişări
F

Fig. 1. Captură de ecran www.imobiliare.ro

46
De aici trebuia să se plece: www.imobiliare.ro era lider pe segmentul lui întro
perioadă în care nici măcar nu avea departemant de marketing. Rolul noului
departament era să aducă şi mai mulţi vizitatori în portal (întărirea argumentului de vânzare)
şi să aducă prestigiu unui brand cu nume generic.
Pentru început trebuia înţeles modul în care era poziţionat portalul atât în rândul
agenţiile imobiliare, dar şi în rândul portalurilor din domeniu sau cum este perceput de către
vizitatori.

3. 2. Comunicarea internă

Fiind vorba de o firmă care dezvoltă un proiect online, toate persoanele care lucrează
la www.imobiliare.ro dispun de un computer; toată lumea este conectată la Internet.
Modalitatea de comunicare mediată folosită era emailul sau instant messenger-ul pus la
dispoziţie de Yahoo. La acestea, se adaugă şi intranetul, în care se încerca reprezentarea
echipei în mediul online. Pe intranet sunt trecute contactele tuturor angajaţilor, se crează
calendarul de servicii şi se pot uploada tot felul de materiale: de la imagini la video sau
documente. Fiecare departement are spaţiul lui.
Pentru a înţelege mai bine firma, fiecare nou angajat petrecea prima zi la servciu
navigând pe intranet, lucru care îi pune în contact atât cu elemente din istoria
www.imobiliare.ro, cât şi cu întreaga activitate curente. Totuşi, această platformă nu permite
comentarii şi este prezentată sub formă oficială.
Din mai 2008, echipa imobiliare.ro s-a dublat ca număr. Departmentele împart şi
aşezarea fizică a oamenilor, de aceea există tendinţa ca aceştia să lucreze foarte bine în
echipele lor, dar să nu interacţioneze cu celălalte departamanente. Am devenit conştientă de
necesitatea unui cadru mai prietenos de interacţiune. Chiar dacă se lucrează la lucruri diferite,
toţi membrii echipei au un lucru în comun: Internetul. Cum intranetul este mai degrabă un
mediu oficial de exprimare, o soluţie pentru eficientizarea şi îmbunătăţirea comunicării, a
fost crearea sau adoptarea de instrumente mai prietenoase care să faciliteze comunicarea
intermediată cu ajutorul calculatorului.

47
3.2.1. Blogul intern
Pe acest blog poate scrie fiecare angajat, toată lumea având drept de moderare.
Articolele adună şi peste 20 de comentarii, acest mediu devenind un suport foarte potrivit
pentru feedback imediat sau pentru diverse lucruri pe care membrii echipei vor să le
împărtăşească, dar pentru care nu ar trimite neapărat un email.
Oricine are ceva de spus, poate comenta sau adăuga un articol. Aşa se face că în mai
puţin de două luni de la lansare, blogul intern număra 23 de articole, 12 autori diferiţi şi peste
150 de comentarii.

3. 2. 2. Flicker
Majoritatea persoanelor care lucrează la acest proiect au distribuit pe Internet poze cu
echipa în diverse impostaze. Toate aceste poze au primit ca tag „www.imobililiare.ro” şi pot
fi văzute de pe orice calculator conectat la Internet.
A fost rezolvată problema stocării lor pe CD-uri, a faptului că intranetul poate fi
utilizat doar în sediul companiei sau a încărcării spaţiului de pe calculator.

Fig. 2. Captură de ecran cont Flickr www.imobiliare.ro

48
3. 2. 3. Facebook
Deşi iniţial creat ca suport pentru comunicarea cu exteriorul, existenţa unui grup al
firmei pe Facebook, aduce avantajele unei comunicări care combină viaţă personală cu cea
profesională. Un exemplu relevant este faptul că prietenii angajaţilor la imobiliare.ro au
devenit fani www.imobiliare.ro. Mai departe, lucrurile s-au întâmplat natural. Prietenii
prietenilor au devenit fani, au început să facă recomandări, grupul imobiliare.ro de pe
Facebook incluzând persoane care au că arie de interes imobiliarele.
Practic, contul pe care îl are www.imobiliare.ro pe platforma Facebook serveşte atât
îmbunătăţirii comunicării interne, cât şi celei externe.

49
Fig. 3. Captură de ecran cont Facebook www.imobiliare.ro

3. 3. Comunicarea externă

3. 3. 1. Blog
Pe platformă de wordpress a fost creat un ghid imobiliar pentru persoanele interesate
să cumpere, să vândă sau să inchieze. Blogul mai pune la dipoziţie informaţii despre
amenajări interioare şi exterioare, legislaţie imobiliară sau creditare. Toate articolele au peste
1000 de vizualizări.
Comentariile sunt moderate, pentru a păstra conţinut relevant pe pagină; nu sunt
acceptate comentariile care au ca rol defăimarea unor persoane, instigă la violenţă sau care
sunt formulate licenţios. Articolele sunt generale şi mereu îmbunătăţite cu ajutorul feedback-
ului primit de la vizitatori.

3. 3. 2. Twitter
Twitter-ul www.imobiliare.ro anunţă ofertele speciale sau deosebite, noile colaborări,
concursuri sau ştiri din domeniu. Media postărilor pe Twitter este de 10 pe săptămână.
Persoanele din această comunitate au ca arie de interes domeniul imobiliar, dar sunt sunt şi
persoane îşi caută o locuinţă.

50
Chiar dacă nu toţi angajaţii sunt înscrişi pe Twitter, majoritatea folosesc acest
instrument. Un lucru foarte interesant este că îl folosesc în interese profesionale şi personale.
Aşa, se poate afla când pleacă lumea la pescuit (deci cuiva îi place să pescuiască), faptul că
managerul general este în căutarea unui restaurant chinezesc sau că managerul de vânzări
scrie şi poezi. Este o modalitate total neintrusivă de a afla lucruri despre persoanele cu care
lucrezi pentru a fi mai uşor să interacţionezi cu ei.
Aşadar, acelaşi cont de Twitter serveşte atât comunicării interne, cât şi celei externe.

Fig. 4. Captură de ecran cont Twitter www.imobiliare.ro

3. 3. 3. LinkedIn
În acest mediu, ajutaţi de numele generic al firmei, a fost unite persoanele interesate
de domeniul imobiliar şi am creat o comunitate a profesioniştilor din domeniu.
Temele puse în discuţie sunt legate de criza imobililiară şi de evoluţia preţurilor
locuinţelor în ultimul an. Aceste teme sunt transformate automat de LinkeIn în newslettere şi
trimise membrilor grupului.
Grupul este abia la început, însă peste 500 de persoane care sunt interesate de
domeniul imobiliar sunt înscrise pe această platformă. Se doreşte implicarea lor prin
aducerea de conţinut informaţional.

51
Fig. 5. Captură de ecran cont LinkedIn www.imobiliare.ro

3. 3. 4. Newsletter
Până acum câteva luni, singurul newsletter pe care îl trimitea imobiliare.ro era adresat
persoanelor care aveau profil pe acest site. S-a dorit îmbunătăţirea comunicării B2B şi de
aceea, din toamna anului 2008 au început să fie trimise săptămânal newslettere către agenţiile
imobiliare partenere. Acestea beneficiază de o serie de servicii puse la dispoziţie de
www.imobiliare.ro şi de aceea rolul acestor newslettere este să ofere informaţii despre cum
aceste servicii pot fi utlizate întro modalitate optimă pentru a trage noi clienţi.
Începând cu luna iulie a anului 2009, departamentul de vânzări va trimite newslettere
în care sunt prezentate evenimentele imobiliare din România.

3. 4. Concluzii

Reputaţia şi prestigiul pe care www.imobiliare.ro şi le doreşte pot fi câştigate în


timp prin livrarea de informaţii calitative, care să respecte mesajele de comunicare ale
companiei. Planul de interactivitate este abia la început, însă potenţialul poate fi foarte
uşor dezoltat.

52
În plus, portalul va trece din acest an la o nouă versiune orientată pe utilizatori.
Acest lucru se potriveşte cu mediile de comunicare alese şi poate fi exploatat mult mai
bine, contribuind la efectul de comunicare integrată la care se doreşte să se ajungă.

53
Direcţii. În loc de concluzie.

Oare strategiile de PR 2.0 au fost pe deplin gândite? Obiectivele au fost respectate,


ba chiar mai mult, au fost bine setate? Indiferent de tehnologiile sau instrumentele
dezvoltate, fie că vorbim de mediul tradiţional, de PR 2.0 sau 3.0, comunicarea este un
proces complex, care poate fi îndeplinit cu succes dacă relaţionistul îşi dă tot interesul şi
gândeşte bine strategiile, având grijă să includă instrumentele care îl vor aduce mai
aproape de publicul ţintă.64
PR 2.0 nu înseamnă neapărat cifre, înseamnă relevanţa cifrelor. Pentru că lucrurile
se pot măsura mai precis în mediul online decât în orice alt mediu, strategiile şi
obiectivele de comunicare pot fi setate mult mai realist, iar evoluţia lor poate fi observată
în permanenţă. Relaţioniştii trebuie să înveţe, dar mai ales să înţeleagă cum funcţionează
noile media pentru a le putea folosi cât mai eficient în interesul organizaţiei pentru care
lucrează.
Viitorul organismelor de informare şi comunicare este legat de cuvântul scris şi
cuvântul electronic, de hypertext şi hypermedia, de săli de lectură şi de săli online, de
accesul cititorului direct la informaţia electronică. Tot mai multe cărţi apar în întregime şi
sunt disponibile gratis în mediul online, tot mai multe persoane învaţă şi folosesc acest
mediu.65
În ce direcţie se îndreaptă relaţiile publice din mediul online? Se vorbeşte despre
PR 3.0. În mod natural, evoluţia va alinia relaţiile publice, schimbărilor care vor avea loc
în mediul online. Până atunci însă, sunt multe instrumente pe care le avem la dispoziţie şi
care pot fi exploatate mai mult şi mai bine decât din prezent.

64
Deirdre Breakenrifge, PR 2.0: New Media, New Tools, New Audiences, Editura FT Press, 2008

65
Doina Banciu, Cartea electronică, Editura Polirom, Bucureşti, 2005, p. 12

54
Dicţionar
Termenii specifici mediului online pot crea confuzii celor care nu au foarte multe
cunoştinţe legate de acest domeniu. Rolul dictionarului este de a explica termeni aparuţi în
această lucrare, dar şi termeni care au relevanţa pentru mediul online.

A
Above the fold = primul ecran al unei pagini Web care este vizibil fără scroll.
Ad blocking = blocarea reclamelor online, în special a celor în format grafic.
Ad click = un click dat pe un banner publicitar, care de regulă duce spre site-ul clientului de
publicitate.
Ad Flight = perioadă de timp în care o campanie este vizibilă în Internet.
Ad Space (spaţiu publicitar) = locul într-o pagina Web din cadrul unui site pe care poate fi
poziţionată o reclamă. Pot exista şi mai multe spaţii publicitare pe o pagină.
Ad Views ( afişări) = reprezintă, sub formă de numere, de câte ori un banner (sau un alt
format publicitar) este descărcat împreuna cu o pagină web şi, în principiu, văzut de către
vizitatorii paginii. Este corespondentul afişărilor nete în media tradiţională.
Adresă de e-mail = un şir de carectere pe care îl introduce utilizatorul unui program de e-
mail pentru ca acesta să trimită mesajul unei anumite persoane.
Adresă Internet (URL) = un număr care identifică un host în Internet. Are două sau trei
părţi: numărul (sau numerele) reţelei, un număr (sau un nume) opţional al unei părţi din reţea
şi numărul (sau numele) host-ului.

B
Banner blindness = tendinţa vizitatorilor de site-uri de a ingnora reclamele din bannere,
chiar atunci când acestea conţin informaţiile pe care ei le caută.
Banner exchange = reţea în care site-urile participante afişează bannere, obţinând în schimb
credite care sunt convertite (folosind o rată de schimb predeterminata) în reclame ce vor fi
afişate pe alte site-uri.
Banner Outbound link = legătură către un site din afară site-ului propriu.
Barter = schimb direct de bunuri sau servicii fără intermediul banilor.
Beyond the banner = publicitate online care nu foloseşte bannere standard în format GIF
sau JPEG.

55
Bookmark = un link păstrat întrun browser Web pentru o utilizare ulterioară.
Byte = O combinaţie de 8 biti. Un byte reprezintă o singură literă, un semnal, sau un număr
între 0 şi 9. Hardiskul şi alte echipamente de stocare precum şi RAM-ul calculatorului sunt
măsurate în mii de byte (kilobytes), milioane de byte (megabytes) sau miliarde de byte
(gigabytes).

C
Caching = depozitarea fîşierelor Web în vederea reutilizării lor ulterioare, întro locaţie mai
rapid de accesat pentru utilizator.
Campaign = Procesul de planificare, creare, cumpărare şi urmărire a unui proiect de
publicitate de la început la sfârşit.
Canal = În comunicarea datelor, traseul cu un singur sens prin care semnalele pot fi
transmise între două sau mai multe puncte. În telecomunicaţii calea de transmisie între două
sau mai multe puncte aprovizionate de un mesager comun.
Cap de reţea = Element principal al unei reţele de la care se face distribuţia de semnare.
Caractere = Element dintrun ansamblu convenţional pentru constituirea sau reprezentarea
datelor. Caracterele pot fi litere, cifre, semne de punctuaţie sau alte caractere speciale precum
%,& etc.
Câmp = Termen ce desemneză în cazul bazelor de date, zona specifică dintro înregistrare
bibliografică ce conţine caracteristici specifice de identificare a documentului.
Click through rate = rată de răspuns a unui mesaj publicitar pe Internet, exprimată că
procent şi calculată că raport între clickuri şi afişări.
Conversion rate = procentul de vizitatori care execută acţiunea dorită.
Cookie = informaţie stocată întrun fîşier text de către un server Web în calculatorul unui
utilizator astfel încât preferinţele să fie amintite la cererea următoare.
Comunitatea virtuală = Grup de persoane ce împărtăşesc un interes comun şi comunică prin
intermediul reţelelor puse la dispoziţie de mediul online fără a se întâlni fizic.
Cost per action = model de plată a publicităţii online în care plata se bazează exclusiv pe
realizarea de acţiuni cerute, cum ar fi înregistrarea pe un site sau vânzarea unui produs.
Cost per click = costul sau echivalentul costului plătit pe "click-through".
Cost per lead = model de tarifare care presupune costul pe persoană care şi-a exprimat
interesul pentru produsul sau serviciul promovat .

56
Cost per sale = preţul plătit de către un client pentru fiecare vânzare realizată prin
intermediul publicităţii online, model de business care are că mecanism de alocare a
vânzărilor utilizarea de cookie pentru identificare.
CPM = termen media care exprimă costul (de regulă în USD sau Euro) pe mia de afişări.
CPTM = costul pe mia de afişări targetate.

D
Dead link = link nefuncţional.
Deep linking = legătură către o pagină web, altă decât pagină de start a site-ului.
De-listing = Scoaterea unei pagini Web dintr-un motor de căutare.
Description tag = o etichetă în format HTML folosită de autorii paginii pentru a oferi o
descriere în vedeare înregistrării în motoarele de căutare.
Digital = Semnal bazat pe codul binar în care informaţia este transmisă ca o serie de semnale
„on” şi „off”.
Domeniu = denumire unică alocată care identifică un site Internet, şi care împreună cu
extensia alcătuieşte un nume ce poate substitui o adresă IP.
Doorway domain = domeniu folosit special pentru a obţine o poziţie mai bună în motoarele
de căutare după cuvinte cheie, folosit ca poartă de intrare prin care vizitatorii ajung la
domeniul principal.

E
Effective Frequency = numărul optim de afişări de banner pe fiecare persoană pentru
realizarea unui impact maxim (fără a se realiza afişări în plus).
Email = transmiterea de mesaje computerizate prin intermediul tehnologiei comunicaţiilor
electronice.
Email marketing = tehnici de marketing care folosesc email-ul că mijloc de comunicare.
Email Spam = mesaje email nedorite, nesolicitate.
Exclusivity = termen contractual în care una din părţi îi acordă celeilalte drepturi exclusive
asupra unei anumite afaceri.
Ezine = revistă electronică, accesibilă pe un site Web sau prin email-uri.
Ezine directory = director de reviste electronice.

57
F
Favicon = o mică imagine utilizată de unele browsere pentru a identifică un site Web
însemnat de utilizator.
FFA = lista de link-uri, accesibilă tuturor, în care oricine poate adaugă un nou link
(considerată că metodă de spam de unele motoare de căutare).
First-mover advantage = avantaj adeseori imposibil de depăşit, obţinut de prima companie
importantă ce intră pe o piaţă nouă.
Flash = tehnologie multimedia dezvoltată de Macromedia pentru a permite o interactivitate
mai mare întro dimensiune a fîşierelor relativ mai mică.
Forum = comunitate online în care vizitatorii pot citi şi posta mesaje de interes comun.
Formular interactiv = Parte dintrun document HTML în care utilizatorul poate introduce
informaţii, comentarii sau poate comada produse şi căuta servicii.
Frame = structură ce permite împărţirea unei pagini Web în două sau mai multe părţi.
Frequency = Număr reprezentând de câte ori un individ a văzut o reclamă întrun interval de
timp dat.
Frequency cap = restricţie privind numărul de afişări a unei anumite reclame către un
vizitator specific; poate fi cu caracter temporar sau regional, în funcţie de adresă de IP.
Furnizor de servicii Internet = Societate sau firmă care oferă diferite tipuri de conturi de
acces la Internet ale organizaţiilor sau particularilor.

G
Gross Exposures = numărul total de afişări ale unui banner publicitar, inclusiv afişări
contorizate pentru acelaşi vizitator.

H
Hidden Text = Tehnică de poziţionare în motoare de căutare utilizându-se texte indexate de
motoare de căutare dar invizibile în pagină Web. Este considerată că şi spam.
Hit = orice fîşier cerut de către un calculator conectat la Internet printr-un protocol de
comunicaţie unui sever Web, indiferent că este text, grafic, video etc. De exemplu o pagină
poate avea un cod html, trei imagini şi un fîşier video, în total 6 hituri.
Home page = pagina principală a unui site.

58
HTML = acronim de la Hyper Text Markup Language, desemnând un limbaj de programare
care permite utilizarea de hyperlinkuri şi generarea de documente sub formă de pagini web ce
pot fi accesate de la distanţă.
HTML banner = banner ce foloseşte elemente HTML, incluzând adesea elemente
interactive în locul (sau adiţional) elementelor grafice standard.

I
IAB = Biroul de Internet Advertising, organizaţie care se ocupă de standardizarea şi
promovarea publicităţii online în întreagă lume.
Iframe = un cadru flotant înserat întro pagină web care nu depinde de marginea ferestrei de
browser, tehnologie utilizată pentru servirea bannerelor cu format special.
Impression = afişare a unui banner publicitar că urmare a unei cereri din partea unui
calculator conectat la Internet (măsurată prin download şi considerată văzută de către
utilizator).
Inbound link = legătură de la un site din afară site-ului propriu.
Incentivized traffic = Vizitatori ce au obţinut o formă de compensaţie pentru a vizita un site.
Interactive agency = agenţie ce oferă o combinaţie între design/dezvoltare site-uri Web,
reclamă/marketing pe Internet sau consultanţă în afaceri şi comerţ electronic.
Internet Service Provider = Furnizor de servicii.
Inteligenţa artificială = Pachete de programe de Internet ce încearcă să imite inteligenţa
umană în scopul rezolvării de probleme utilizând argumentaţia şi învăţarea.
Interactiv = defineşte un mod de interacţiune cu un program informatic sau intervenţia
utilizatorului în derularea unui program pentru a provoca o modificare.
Interfaţa = Felul în care calculatorul comunică cu echipamentele externe sau cu utilizatorii.
Intranet = O reţea particulară în intervalul unei companii sau organizaţii, care foloseşte
aceleaşi tipuri de software care se folosesc pe Internet dar care sunt doar pentru uz intern.
Internet Interstiţial = reclamă ce se încărca între două pagini de conţinut.
Island Position = banner publicitar înconjurat în totalitate de text sau conţinut al site-ului
respectiv, care are avantajul unei expuneri de mare impact asupra auditoriului site-ului.

K
Keyword = cuvânt cheie - folosit la căutare.
Keyword density = cuvinte cheie exprimate ca procent din cuvintele indexabile.

59
Keyword marketing = afişarea mesajului către persoanele ce folosesc anumite cuvinte şi
fraze cheie.
Keyword Meta Tag = etichete ce descriu aspecte diferite ale unei pagini Web, de obicei
invizibile browserelor, pentru a facilita indexarea unei pagini în motoarele de căutare.
Keyword Phrase = frază care alcătuieşte interogarea unui motor de căutare.
Keyword research = căutarea de cuvinte cheie ce au legătură cu site-ul personal şi
identificarea acelora care oferă ce mai mare rată de profit.
Keywords tag = META "etichetă" folosită pentru a defini cuvintele cheie primare ale unei
pagini Web.

L
Lead = persoană sau companie care şi-a exprimat interesul pentru o ofertă.
Link = O legătură de tip hypertext între două documente, imagini etc.
Link checker = unealtă folosită pentru identificarea linkurilor nefuncţionale.
Link popularity = măsurarea cantităţii şi calităţii site-urilor ce se leagă de site-ul propriu.
Link text = textul conţinut de un hyperlink.
Linkrot = fenomen ce apare când paginile accesibile anterior printr-un URL nu mai pot fi
accesate prin URL-ul respectiv datorită mutării sau ştergerii lor.
Log file = fişier ce înregistrează activitatea pe un site.
Long domain name = nume de domenii mai lungi de 26 de caractere, până la o limită
teoretică de 67 caractere (incluzând extensia, cum ar fi .com).

M
Manual submission = adăugarea manuală a unui URL întrun motor de căutare.
Media kit = Set de informaţii oferite de un editor pentru a ajută cumpărătorii potenţiali de
publicitate să evalueze oportunitatatile de advertising.
Meta search engine = motor de căutare ce afişează rezultatele obţinute de mai multe
motoare de căutare.
Mirror Sites = copii ale aceluiaşi site sau ale aceloraşi pagini. Folosit de unele site-uri pentru
a uşura descărcarea unor resurse existenţe pe site, dar în alte cazuri pentru a creşte relevanţă
în cadrul unor căutări, şi considerat că atare formă de spam.

60
Moderator = persoană căreia i se încredinţează de către administratorul unui forum sarcină
de a păstra discuţiile între anumite limite şi a le menţine productive.
Motor de căutare = Program de căutare ce permite utilizatorului să interogheze baze de date
masive pentru reperarea de informaţii.
Mousetrapping = folosirea trucurilor browser-ului pentru a ţine un vizitator captiv pe site,
adesea prin dezafectarea butonului "înapoi" sau generând ferestre repetate de pop-up.

N
Navigation = ceea ce facilitează deplasarea de la o pagină Web la alta.
Netiquette = codul de comportament online al utilizatorilor Internet din întreagă lume (un fel
de "cod nescris de utilizare a Internetului").
Network effect = fenomenul prin care un serviciu devine mai valoros cu cât este folosit de
mai mulţi oameni, de aceea fiind încurajată creşterea numărului de utilizatori.
Newbie = termen care descrie un începător în domeniul Internetului.
Niche = fracţiune a unei populaţii alcătuită din persoanele care au o anumită caracteristică,
de regulă mai redusă decât un segment de piaţă, şi care pot fi atinşi prin intermediul unui
singur vehicul publicitar, de regulă cu o eficientă foarte mare.

O
Opportunity to see/hear = termen care descrie oportunitatea de a vedea/auzi o reclamă. În
spaţiul online este similar cu page view.
Optimization = Modificări aduse unei pagini web pentru o poziţionare mai bună în unul sau
mai multe motoare de căutare.
Opt-in = procesul înregistrării unui utilizator la o lista email, ezine sau newsletter Opt-în
email = email cerut în mod expres de destinatar.
Overlayer = ad animat de format mare (până la full screen) de obicei transparent, cu sunet
sau voce şi care durează între 5-30 secunde după care se retrage întrun banner standard,
utilizat pentru branding online.

P
Page impression = comandă de încărcare a unei singure pagini în format HTML, echivalentă
numărului de afişări de pagini web.

61
Page jacking = furtul unei pagini de pe un site şi publicarea unei copii (sau a unei copii
aproximative) a acesteia pe un alt site.
Pass-along rate = procentul de persoane care transmit mai departe un mesaj sau un fişier.
Pay per click = sistem de plată în advertisingul online în care plată se face numai pentru
clickurile date pe bannerele din campanie.
Pay per click search engine = motor de căutare care afişează preferenţial că rezultate ale
căutării înregistrări pentru care advertiserul plăteşte în cazul în care utilizatorii dau click pe
aceste înregistrări.
Pay per lead = sistem de plată în advertisingul online în care plată se face numai pentru
clickurile urmate de o înregistrare corectă a celui interesat de serviciul/produsul respectiv.
Pay per sale = sistem de plată în advertisingul online în care plată se face numai pentru
clickurile care generează vânzarea produselor sau serviciilor promovate.
Payment threshold = comisionul minim pe care un asociat trebuie să-l acumuleze pentru a fi
plătit de programul afiliat.
Permission marketing = metodă de marketing bazată pe obţinerea acordului clientului de a
primi informaţii de la o companie.
Pixel = Prescurtare de la picture element, reprezintă unitatea grafica în cadrul unei imagini pe
calculator.
Plug-in = program software instalat şi care poate funcţiona în cadrul unui browser pentru
anumite aplicaţii.
Pointer = Desemnează zona dinamiocă dintro linie hypertext indicând resursele conexe
dintro pagină Web.
Poşta electronică = Desemneză transmiterea de mesaje de la un computer la altul în
interiorul unei reţele locale sau întro reţea extinsă.
Program hipermedia = Furnizează legături dinamice şi permite accesul la texte grafice
audio, imagini vizuale.
Popunder ad = reclamă afişată întro fereastră de browser din spatele ferestrei curente.
Popup ad = reclamă afişată întro noua fereastră de browser.
Portal = site ce prezintă o suita de servicii folosite în mod curent, ce serveşte că punct de
pornire sau poartă de trecere către restul spaţiului Web (portal Web) sau o zonă specializată
(portal vertical). Înglobează resurse şi aplicaţii Internet, cum ar fi poşta electronică, liste de
discuţii, motoare de căutare şi cumpărături online. Cele mai de succes portaluri oferă un
acces uşor şi personalizat la conţinuturile Internet preferate ale consumatorului.

62
Psychographics = identificarea caracteristicilor şi atitudinilor care ţin de personalitate şi care
influenţează stilul de viaţă şi comportamentul de cumpărare ale unui individ sau grup de
indivizi.

R
Rank = poziţie întrun clasament a unui site sau banner în comparaţie cu alte site-uri respectiv
bannere.
Rate card = document ce detaliază preţurile în funcţie de opţiunile de plasare a reclamelor.
Reach = numărul de vizitatori unici care au intrat pe un site în cursul unei perioade date,
exprimat ca procent din universul populaţiei din target.
Realitate virtuală = O simulare pe calculator foarte aproape de real care utilizează afişare
tridimensională pentru a creea impresia apartenenţei în acel spaţiu.
Router = Harware (sau software) ce permite conectarea la o reţea locală sau la Internet.
Routerele verifică adresele pachetelor de informaţii şi decid cea mai bună rută pentru a le
transmite.
Reciprocal links = legături între două site-uri, adesea bazate pe un acord de schimb între
proprietarii acestora.
Rectangle ad = banner având oricare din dimensiunile bannerelor sugerate de IAB.
Relevancy Algorithm = modalitatea în care un mototr de căutare sau director web determină
relevanţa unei pagini sau site pentru cuvintele cheie după care un utilizator face o interogare.
Rep firm = partener de vânzare de publicitate specializat în principal pe vânzarea pe site-uri
unice.
Request = încercarea unui browser de a încărca o pagină, care poate conţine bannere
publicitare, de pe un server.
Return days = numărul de zile în care un vizitator provenit din site-ul afiliat trebuie să
realizeze acţiunea dorită pentru că site-ul afiliat să încaseze comisionul cuvenit.
Rich media = tehnologie utilizată în creaţia publicitară online care include imagini/animaţii
complexe, sunet şi/sau video în bannerul publicitar.
Robot = program de navigare, de tip spider, care utilizeaz automat linkuri pentru a vizită
pagini Web în vederea indexării.
Robots text = fîşier text stocat în rădăcină unui site care spune roboţilor să nu viziteze sau să
indexeze anumite pagini din site.

63
Roll Out banner = tip de banner derivat din bannerul standard care poate ieşi din spaţiul
alocat, de regulă ca acţiune la trecerea cu cursorul peste suprafaţa să, şi care are menirea de a
evidenţia mesajul publicitar prin animaţie şi utilizarea unei suprafeţe mai mari.

S
Salvarea = Stocarea informaţiei prin transferul ei de pe memoria temporară pe disc sau alt
mediu de stocare sau echipament periferic.
Search engine = server sau grup de servere ce indexează documente pe bază unui software
automat de căutare, apoi încearcă să asocieze documentele relevante cererilor de căutare a
utilizatorilor .
Search Engine Marketing = funcţiunea de localizare, cercetare, înregistrare şi poziţionare a
unui website pentru o maximă expunere şi eficientă.
Search engine optimization = procesul de a alege anumite cuvinte şi fraze cheie legate de
un site, şi de a se asigură că site-ul obţine o poziţie bună atunci când cuvintele respective sunt
folosite pentru o căutare.
Search engine spam = manipularea excesiva pentru a influenţa poziţionarea în motoarele de
căutare, adesea în folosul paginilor ce nu au conţinut relevant.
Search engine submission = introducerea unui pagini (însoţită de un URL valid) întrun
motor de căutare, pentru că paginile respective sau conţinutul acestora să fie găsite în cadrul
unei căutări după cuvinte cheie relevante pentru pagină respectivă.
Search spy = o pagină reînnoită permanent ce oferă o imagine în timp real asupra căutărilor
efectuate.
Sig file = un scurt text afişat la sfârşitul unui mesaj pentru a identifică expeditorul şi a oferi
informaţii suplimentare despre acesta.
Site search = funcţia de căutare specifică în cadrul unui site.
Site Stickiness = timpul petrecut de către un vizitator pe un site întro perioadă specifică.
Spam = mesaj comercial nesolicitat, de obicei transmis abuziv şi de regulă achiziţionat la o
valoare foarte mică.
Spider = sistem automat care navighează pe Web, stochează adrese Web şi indexează cuvinte
cheie şi texte din Internet.
Stop Word = cuvânt prea comun, ignorat în procesul de căutare datorită nerelevantei sale în
obţinerea unor rezultate ale cercetării respective.

64
Superstitials = banner publicitar complex care se încărca în spatele browserului în timp ce
vizitatorul citeşte o pagină web şi care lansează o noua fereastră de browser în momentul
încărcării sale complete.
Surround session = secvenţa de publicitate prin care un vizitator primeşte informaţii pe
pracursul întregii perioade petrecute pe site.

T
Text ad = reclamă folosind link-uri text.
Text Link = reclamă text.
Text link exchange = reţea în care site-urile participante afişează reclame text, obţinând în
schimb credite care sunt convertite (folosind o rată de schimb predeterminata) în reclame ce
vor fi afişate pe alte site-uri.
Title tag = etichetă HTML folosită pentru a defini prima linie a unui browser, folosită
deasemenea de către multe motoare de căutare drept titlu pentru afişarea rezultatelor căutării.
Top level domain = extensia unui nume de domeniu (ceea ce se află după ultimul punct din
adresă de web, compusă din două până la patru litere.
Trap Door = tip de banner care duce la o pagină care nu permite utilizatorului să se întoarcă
la pagină iniţială în care era bannerul.
Trick banner = reclamă în banner ce încearcă să determine vizitatorii să o acceseze, având
adesea aspectul unui mesaj al sistemului de operare.
Two tier affiliate program = program de afiliere pe două nivele (comisioanele se acordă atât
pentru conversiile efective ale vizitatorilor în clienţi cât şi pentru deţinătorii de site-uri care
adera la program).

U
Underdelivery = realizare efectivă mai mică a servirii de bannere, reclame sau acţiuni decât
cele contractate.
Unique visitor = persoană (individ) care a vizitat un site Web (sau reţea) cel puţin o data
întro perioadă determinată de timp, de obicei întro perioadă de 30 de zile calendaristice.
Unique visits = Vezi unique visitor.
URL = locaţia unei resurse pe Internet (acronim de la Uniform Resource Locator).

65
V
Vertical portal = portal care se adresează unui segment îngust de utilizatori (portal de nişă
sau portal specializat).
Virus = Un tip distrugător de program de calculator, care încearcă să distrugă operaţiile
normale ale comuterului, rescrierea, ştergerea informaţiei din echipamentele de stocare şi în
unele cazuri distrugerea fizică a computerului.
Visit = un vizitator cu adresă unică de IP care accesează şi este activ pe un site întrun interval
de 30 de minute.

W
Web browser = aplicaţie ce permite navigarea pe Internet (de exemplu Internet Explorer,
Netscape Navigator, Opera, Chrome, Modzilla etc).
Web Page = document ce poate conţine text, imagini, sunete or video şi care poate fi
vizualizat cu un browser în reţeaua Internet.
Web ring = mijloc de navigare printr-un grup de site-uri, în special mergând înainte şi
înapoi.
Web Re-submission = Reinregistrarea unei pagini întrun motor de căutare, de obicei pentru
a creşte relevanţă site-ului, şi care de multe ori e considerată abuz şi paote fi eliminat din
motorul de căutare respectiv.
Web Server = calculator conectat permanent la Internet care găzduieşte pagini web.
Web Site = locaţia virtuală a unei entităţi de prezenţa pe Internet a unei persoane sau
organizaţii.
Web site traffic = numărul de vizitatori şi vizite înregistrate de un site.
Web site usability = uşurinţă cu care vizitatorii pot folosi un site.
Windows = O interfaţă grafică de utilizare (sistem de operare) pentru IBM sau calculatoare
personele compatibile IBM. Windows este un produs ala companiei Microsoft.
World Wide Web = parte a Internetului care conţine pagini ce se pot vizualiza cu un
browser.

Z
Zipper = comprimarea unui fişier în format zip cu ajutorul programului utilitar PKZip sau
WINzip.

66
Referinţe
Bibliografie:

ARNOLD, John; LURIE, Ian; DICKINSON Marty; MARSTEN, Elizabeth; BECKER,


Michael. Web Marketing All-in-One Desk Reference For Dummies, 2008

BANCIU, Doina. Cartea Electronică, Editura Polirom, Bucureşti, 2005

BRANSON, Richard. Screw it, let’s do it. Lecţii din şcoala vieţii, trad.: Rotaru Ioana, Editura
Publica, Bucureşti, anul 2009

BREAKENRIDGE, Deirdre. PR 2.0: New Media, New Tools, New Audiences, New Jersey,
Editura FT Press, anul 2008

DAVIS, Anthony. Tot ce ar trebui să ştii despe PR. Răspunsuri directe la peste 500 de
întrebări, trad.: Sasu Cristiana, Editura Publica, Bucureşti, anul 2008

ERICH, Agnes; Tîrziman, Elena. Aspecte ale regăsirii resurselor informaţionale electronice,
Editura Polirom, Bucureşti, anul 2007

GRAUR, Evelina. Tehnici de comunicare, Editura Mediamira, Cluj-Napoca, anul 2001

HAGHES, Mark. Buzz Marketing: fă lumea să vorbească despre ceea ce faci, trad.:
Samandra Nistor, Editura Publica, Bucureşti, anul 2008

MALLENDER, Ariane. Cum să scrii pentru multimedia, Tehnici pentru scrierea


interactivă. Rezumatul. Derularea. Scenariul, Editura Polirom, Timişoara, anul 2007

SCOTT, David Meerman, The new rules of marketing and PR, How to use news
realeases, blogs, podcasting, viral marketing and online media to reach buyers directly,
Editura Wiley, New Jersey, anul 2009

67
RUFF, Iulian Vegeş; GRIGORE, Bogdan. Relatiile publice şi publicitatea online, Editura
Polirom, anul 2003

LISTER Martin; DOVEY Jon; GIDDINGS Seth; GRANT Iain; KELLY, Kelly. New Media:
A Critical Introduction (Hardcover), United States of America, Editura FT Press, anul 2008

SCOBLE, Robert. The New Rules of Marketing and PR: How to Use News Releases, Blogs,
Podcasting, Viral Marketing and Online Media to Reach Buyers Directly (Paperback),
Editura Wiley, anul 2007

WEISS, Brigitte. Efectele Publicităţii: Comunicarea de piaţă de succes. Instrumente, reguli


şi exemple; trad.: Rancea Anca, adaptare de text: Petre Dan, Editura IAA, Bucureşti, anul
2007

Webgrafie:

ANGELEY, Robin; PURDUE Jeff. Information Literacy: An Overview.


http://www.ac.wwu.edu/Îdialogue/issue6.html

CRISTACHE, Alex. Corporate Blogging, http://blogsessive.com/wp-


content/uploads/2009/04/alex-cristache-corporate-blogging.pdf

LEINER, B; CERF, V; CLARK, D; KAHN, R; KLEINROCK, L. A Brief History of the


Internet. http://isoc.org/internet-history/

http://www.adage.com
http://www.adweek.blogs.com
http://www.basicmarketing.ro/
http://www.blog.google.com
http://www.blog.twitter.com
http://www.blog.yahoo.com
http://www.brandsimple.com
http://www.bransfordmarketing.com
http://www.comunic.ro
http://www.copyblogger.com
http://www.capslock.ro

68
http://www.eduard.ro/
http://www.facebook.com/
http://www.iabeurope.eu/
http://www.iab-romania.ro/
http://www.iab.net/
http://www.imobiliare.ro/
http://www.linkedin.com/
http://www.manafu.blogspot.com
http://www.marketingbabylon.com
http://www.mie.ro/
http://www.mydaysof.com
http://www.prmaterial.com
http://www.prstudies.com
http://www.pr-sucuared.com
http://www.refresh.ro/
http://www.strategic.ro/
http://www.sethgodin.typad.com/
http://www.scribd.com/
http://www.technorati.com
http://www.thenextweb.com
http://www.toprankblog.com
http://www.tudi.ro/optimizare-pentru-wordpress/
http://www.twitter.com
http://www.underclick.ro/
http://www.unibuc.ro/
http://www.webanalyticsworld.net
http://www.webcopywriter.ro/

69
Anexe

Fig. 1. Captură de ecran www.imobiliare.ro

Fig. 2. Captură de ecran cont Flickr www.imobiliare.ro

70
Fig. 3. Captură de ecran cont Facebook www.imobiliare.ro

Fig. 5. Captură de ecran cont Twitter www.imobiliare.ro

71
Fig. 5. Captură de ecran cont LinkedIn www.imobiliare.ro

72