Sunteți pe pagina 1din 114

SCOALA POSTLICEALA SANITARA

SF. VASILE CEL MARE


PLOIESTI PRAHOVA








PROIECT


EXAMENUL DE ABSOLVIRE A SCOLII POSTLICEALE
CALIFICAREA PROFESIONALA: ASISTENT MEDICAL
GENERALIST








COORDONATOR :
PROF. PANA MAGDALENA


ABSOLVENT:

BOTEZ DANIELA LILIANA






PROMOTIA 2009



PLANUL PROIECTULUI


INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE
ACORDATE PACIENTILOR CU INSUFICIENTA
CARDIACA STANGA


MEMORIU EXPLICATIV
CAPITOLUL I
l.1 Noiuni de anatomie i fiziologie
I.2 Notiuni despre boala
I.3 Participarea asistentei medicale la acte de investigaii
I.4 Participarea asistentei medicale la intervenii autonome i delegate
CAPITOLUL II
Plan de ngrijire al pacientului cu infarct miocardic acut
II.1 Culegerea datelor
II.2 Analiza i interpretarea datelor
II.3 Planificarea ngrijirilor
II.4 Aplicarea ngrijirilor
II.5 Externarea pacientului
CAPITOLUL III
EVALUARE FINAL
ANEXE
BIBLIOGRAFIE









MEMORIU EXPLICATIV


Conceptul de nursing reprezinta o treapta calitativ superioara in relatia cu
pacientul sanatos sau bolnav, in special a ingrijirii omului suferind, pentru ca in centrul
sau de preocupare se afla fiinta umana cu numeroasele si complexele sale nevoi ( de
natura organica sau somatica, psihologica, sociala, culturala si spirituala ) , cu
asteptarile sale firesti de respect si demnitate, cu temerile si sperantele sale.
Nursingul are la baza principii precum demnitate si moralitate profesionala,
prin demnitate intelegand valoarea suprema a omului si a natiunii, cu atitudine demna,
autoritate marala si prestigiu, iar prin moralitate insusirea a tot ceea ce este moral,
natura caracterului valoarea unui fapt, conduita unei persoane sau unei colectivitati.
Toate fiintele se nasc libere si egale in demnitate si in drepturi. Ele sunt inzestrate cu
ratiune si constiinta si trebuie sa se comporte unele fata de altele in spiritul fraternitatii.
Demnitatea umana este o masura de apreciere intre oameni. Ea un trebuie sa depinda de
culoare, de sex , varsta, nationalitate, stare de sanatate, etc. Orice bolnav trebuie onorat,
indiferent de varsta : copil, tanar sau batran.El este o fiinta fara aparare ,care nu are alta
arma de sustinere decat apeland la stiinta si caritatea echipei de ingrijire.Suferinta
modifica total omul, de aceea asistenta medicala trebuie sa aiba calitati morale
remarcabile.
Asistenta medicala trebuie sa acorde stima si atentie atat saracului , cat si
bogatului, sa respecte nuditatea, spectacolul mizeriei si al suferintei, sa se poarte
cuviincios cu bolnavii, sa nu-i speculeze, deoarece aceasta profesie ne este ca oricare
alta. Cand stiinta nu mai poate face nimic pentru bolnav, intyervine bunatatea, sustinerea
asistentei medicale, care empatizeaza cu bolnavul, printr-un simt al datoriei izvorat din
convingere, din constiinta.
Nursingul cuprinde ingrijiri autonome sau in colaborare, acordate
persanei umane de toate varstele, familiilor, grupurilor si comunitatilor sanatoase sau
bolnave, indiferent de cadrul in care se acorda.
Nursingul include promovarea sanatatii, prevenirea imbolnavirilor si
ingrijirile celor bolnavi, cu dizabilitati sau ingrijiri paleative ( a persoanelor aflate in
stadiul terminal al bolilor incurabile).
Nursingul pledeaza pentru respectarea drepturilor si libertatilor fiintei
umane, pentru promovarea politicii de sanatate, pentru educatie si cercetare.





















I.1. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE


Sangele si limfa se afla intr-un sistem de organe a caror totalitate
formeaza aparatul cardivascular sau aparatul circulator.
In interiorul acestui aparat, sangele si limfa se gasesc intr-o continua
miscare, ceea ce se numeste circulatie. Numai datorita circulatiei sangele si
limfa pot indeplini functiile lor, prin care se asigura viata organismului.
Desi aparatul cardiovascular reprezinta un tot unitar, el poate fi
impartit in: sistemul sanguin sistemul limfatic.
Sistemul sanguin
Sistemul sanguin este reprezentat prin: inima si vase sanguine.
Inima
Inima este considerata ca organul central al intregului aparat
cardiovascular, a carui functionare asgura circulatia sangelui, limfei si a
lichidului interstitial.
Asezarea.Inima se gaseste asezata in cavitatea toracica, in etajul
inferior al mediastinului anterior. Are o pozitie asimetrica fata de planul
sagital median, cea mai mare parte a ei(2/3) fiind in partea stanga a
mediastinului si ocupand patul inimii de pe fata mediastinala a plamanului
stang.
Forma, dimensiuni.Inima are forma aproximativa a unui con
turtit antero-posterior, cu inaltimea mai mica decat diametrul bazei;
inaltimea este de aproximativ 89 mm, iar diametrul bazei de aproximativ
105 mm.Greutatea sa este de aproximativ 300g, iar capacitatea este cuprinsa
intre 500-700 cm.
Varful este indreptat in jos, inainte si la stanga, in dreptul spatiului
V intercostal stang, iar baza este indreptata in sus, posterior si spre dreapta.
Raporturi.Prin fata posterioara, inima vine in raport cu fata
superioara a diafragmului, iar prin fata anterioara, vine in raport cu peretele
sternocostal si cu lpamanii.
Pericardul
Inima este invelita intr-o formatiune membranoasa, numita pericard.
El inveleste si baza vaselor mari de la baza inimii. Este format din doua
parti: una fibroasa si alta seroasa.
Pericardul fibros se prezinta ca un sac, cu peretele format dintr-o
membrana conjunctiv-fibroasa care contine numeroase fibre elastice. Are
forma unui con, cu baza pe centrul tendinos al diafragmului.
Pericardul seros captuseste pericardul fibros si este format
dintr-o foita viscerala si una parietala.
Foita viscerala se mai numeste epicard si este intim legata de
peretele muscular al inimii, fiind considerata a treia tunica a acesteia.
Foita parietala se gaseste in raport cu pericardul fibros, de care
adera intim.
Intre foitele pericardului seros exista o cavitate virtuala, numita
cavitate pericardica. Foitele pericardice sunt umezite de lichidul pericardic,
care usureaza alunecarea acestora in timpul miscarilor inimii. In cazuri
patologice, cand creste cantitatea de lichid pericardic, el ingreuneaza
miscarile acesteia.
Configuratia externa a inimii
Inima prezinta: o fata anterioara, o fata posterioara, doua margini,
un varf si o baza.
Fata anterioara este orientata spre stern si coaste (fata
sternocostala).Pe aceasta fata sunt doua santuri: longitudinal anterior
(interventricular anterior), care se intinde de la varful inimii pana la artera
pulmonara si transversal, care trece pe sub originea arterei aorte (sant
coronar).
Fata posterioara (diafragmatica) .Aici sunt doua santuri: un
sant longitudinal(interventicular posterior) si unul anterior. Locul de
intalnire a celor doua santuri formeaza incizura varfului inimii.
Marginile inimii sunt; una dreapta, in raport cu diafragmul si
alta stanga in raport cu plamanul.
Varful inimii se gaseste pe latura stanga a incizurii varfului
inimii si apartine ventriculului stang.
Baza inimii este indreptata in sus, inapoi si spre dreapta si
este acoperita in intregime de vasele mari care pornesc sau vin la inima
(artera pulmonara, aorta, vena cava superioara, vanele pulmonare.
Structura inimii
Inima este un organ cavitar musculos, cu o structura caracteristica,
potrivit functiilor pe care le indeplineste. In structura ei studiem cavitatile
inimii si peretele inimii.
Cavitatile inimii
Cavitatea inimii este impartita in doua parti de catre peretele
longitudinal, care corespundesanturilor longitudinale si anume : inima
dreapta si inima stanga.Peretele transversal, care corespunde santurilor
coronare imparte fiecare din cele doua parti in doua cavitati: o cavitate catre
baza inimii, numita atriu si o cavitate catre varful inimii, numita ventricul.
Inima are deci patru cavitati: doua atrii si doua ventricule,
despartite prin pereti. Peretele transversal desparte atriile de ventricule si se
numeste septul atrioventricular. El are doua parti;una dreapta pentru inima
dreapta si una stanga pentru inima stanga. Peretele are si el doua parti: una
care desparte atriile si se numeste sept interatrial si alta care desparte
ventriculele, numita sept interventricular.
Cele patru cavitati ale inimii prezinta caractere diferite.

Ventriculele
Venriculele sunt cele doua cavitati care se afla spre varful
inimii: una apartine inimii drepte (ventricul drept) si cealalta apartine inimii
stangi (ventricul stang). Cele doua ventricule sunt despartite prin septul
interventricular, care neavand nici un orificiu, face ca acestea sa nu
comunice intre ele.
Ventriculele sunt cavitati cu forma piramidala, avand bazele catre
atrii si varfurile spre varful inimii.Bazele ventriculelor sunt determinate de
septul atrioventricular. Pe acest perete se gasesc orificiile atrioventriculare,
prin care fiecare ventricul comunica cu atriul corespunzator si orificiile
arteriale , pentru cale doua artere ce pornesc din ventricule. La toate aceste
orificii se gasesc niste formatiuni membranoase, numite valvule, iar pe
peretii ventriculelor se gasesc niste ridicaturi musculare conice-muschii
papilari.
Ventriculul stang
Se caracterizeaza prin aceea ca peretele sau extern reprezinta
partea cea mai ingrosata a peretelui inimii. La baza ventriculului stang
(formata din atriventricular stang) se gasesc orificiul atrioventricular stang si
orificiul arterei aorte.
Orificiul atrioventricular stang face legatura intre atriul stang si
ventriculul stang. In jurul acestui orificiu exista un inel fibros. In partea
dinspre ventricul a acestui orificiu se gaseste valvula atrioventriculara stanga
(bicuspida), care se mai numeste si valvula mitrala. Valvula are forma unei
palnii cu varful in jos si este formata din doua valve(interna si externa) ,
numite si cuspide. Baza cuspidelor este prinsa pe inelul fibros al orificiului,
iar varful lor este liber. De peretii inferiori ai cuspidelor sunt fixate fibre
tendinoase, numite coarde tendinoase, care se prind cu celalalt capat de
muschii papilari.
In timpul sistolei ventriculare muschii papilari si corzile
tendinoase opresc valvele la orizontala, inchizand orificiul atrioventricular,
asemanator unei supape. Aceasta valvula dirijeaza circulatia sangelui in
inima stanga, permitand trecereasangelui numai din atriu in ventricul si
impiedicand circulatia in sens invers.
Orificiul arterei aorte se afla anterior fata de orificiul
atrioventricular, find prevazut cu un inel fibros. La nivelul orificiului aortic
se gasesc trei pliuri membranoase(orientate doua anterior si unul posterior) ,
care au forma de cuiburi de randunica, numite valvule sigmoide sau
semilunare.Fiecare valvula are o margine prinsa de peretele arterei si o
margine libera spre celelalte valvule. In peretele arterei, la nivelul valvulelor
sigmoidiene anterioare se afla orificiile de origine ale arterelor coronare.
Valvulele sigmoide au rolul de a permite trecerea sangelui din
ventricul in aorta si de a impiedica trecerea acestuia in sens invers.
Varful ventriculului stang corespunde varfului inimii.
Ventriculul drept
Se deosebeste de cel stang prin aptul ca are o forma
piramidala mai pronuntata, iar peretele extern este mai subtire.
Pe septul atrioventricular drept care formeaza baza acestui
ventricul, se gasesc orificiul atrioventricular drept si orificiul arterei
pulmonare.
Orificiul atrioventricular drept asigura comunicarea intre atriul
drept si ventriculul drept. El este situat in acelasi plan cu orificiul
atrioventricular stang. Are un inel fibros si este prevazut cu o valvula
(atrioventriculara dreapta), care prezinta aceleasi caractere ca cea din
ventriculul stang, fiind insa formata din trei valve (cuspide) , numita
tricuspida. Membranele valvulei tricuspide sunt mai subtiri decat ale
valvulei mitrale . Are acelasi rol ca si valvula bicuspida de a dirija circulatia
sangelui in partea dreapta a inimii, numai din atriu in ventricul si
impiedicand-o in sens invers.
Orificiul arterei pulmonare este asezat mai sus si mai inainte
decat orificiul arterei aorte. El face comunicarea intre ventriculul drept si
artera pulmonara. Este prevazut cu trei valvule sigmoide, care prezinta
aceleasi caractere cu cele ale aortei. Ele indeplinesc acelasi rol ca si
valvulele sigmoide, dirijand circulatia sangelui din ventricul in artera
pulmonara si opunandu-se trecerii in sens invers.
Atriile
Atriile sunt cavitati aproximativ cubice si se gaesc asezate la
baza inimii. Ele sunt caracterizate prin aceea ca peretiilor sunt mai subtiri
decat cei ai ventriculelor si au mai multe orificii. Cele doua atrii sunt
despartite prin septul interatrial, care are o parte subtire, numita fosa ovala,
ce reprezinta locul orificiului Botallo, existent in perioada dezvoltarii
embrionare.
Atriul stang
Peretele sau inferior este format din septul atrioventricular
stang. Pe el se gaseste orificiul atrioventricular stang; pe peretele posterior se
gasesc cele patru orificii ale venelor pulmonare.
Atriul drept
Are forma cubica mai pronuntata, peretii fiind mai bine
delimitati. Pe acesti pereti sunt orificii mai mari decat pe peretii atriului
stang. Pe peretele superior se gaseste orificiul venei cave superioare , iar pe
peretele inferior orificiul venei cave inferioare, care este prevazut cu o
valvula semilunara( valvula Eustachio) .
Peretele posterior este reprezentat de septul interatrial, pe
care se gaseste fosa ovala. Peretele intern este format dinseptul
atrioventricular drept si pe el se gaseste orificiul atrioventricular drept.
Valvulele atrioventriculare(bicuspida si tricuspida) impreuna
cu valvulele semilunare de la originea arterei aorte si arterei pulmonare
alcatuiesc aparatul valvular al inimii si reprezinta formatiuni ale
endocardului.
Peretele inimii
Peretele inimii este format, de la interior spre exterior, din:
endocard si miocard. Unii cercetatori considera epicardul cea de-a treia
tunica a inimii.
Endocardul
Endocardul sau tunica interna a inimii captuseste cavitatile
inimii si este continuarea endoteliului vaselor mari care vin sau pleaca de la
inima.
El se prezinta ca o membrana foarte neteda si transparenta,
formata dintr-un strat de celule endoteliale spre interior si o patura de tesut
conjunctiv elastic spre miocard. Se remarca lipsa vaselor sanguine in
miocard. Acestea se gasesc in stratul subendocardic.

Miocardul
Se mai numeste peretele muscular al inimii si este partea cea
mai groasa a peretelui cardiac, fiind format din tesut muscular cu caractere
speciale. In structura sa distingem doua varietati de tesut muscular: tesut
cardiac si tesut nodal.
Tesutul cardiac formeaza cea mai mare parte a miocardului.
El este format din fibre striate cardiace si alcatuieste miocardul adult.
Dispozitia fibrelor musculare in miocardul adult este caracteristica. Astfel, in
atrii fibrele sunt dispuse circular, iar in ventricule sunt dispuse oblic-spiralat,
spre varful inimii, formand vartejul inimii. Nu exista continuitate intre
miocardul atriilor si cel al ventriculelor, ceea ce face independenta contractia
atriilor fata de a ventriculelor
Tesutul nodal sau miocardul embrionar, numit si aparatul de
conducere a inimii este format din fibre musculare cu multa sarcoplasma in
care se acumuleaza glicogen, dar cu putine miofibrile dispuse in toate
sensurile. Acest tesut formeaza gramajoare de fibre numite noduli. In inima
adulta exista doi noduli ;sinoatrial si atrioventricular.
Nodulul sinoatrial (Keith-Flack) se gaseste pe peretele
atriului drept, intre deschiderile celor doua vene cave (portiunea sinusala).
Nodulul atrioventricular (Aschoff-Tawara) se afla in partea
inferioara si posterioara a septului interatrial, mai mult spre atriul drept. Din
nodulul atrioventricular porneste in jos un muschi de fibre nodale (fasciculul
atrioventricular sau Hiss), care trece prin septul interventricular si se divide
formand doua ramuri care merg: una in ventriculul drept si alta in ventriculul
stang. La varful ventriculelor cele doua ramuri se rmifica mai mult, formand
o retea de fibre nodale, numita reteaua Purkinje.
Din punct de vedere functional, tesutul nodal are rol in
elaorarea si transmiterea excitatiei la miocardul adult, asigurand
automatismul inimii.


Vascularizatia inimii
Metabolismul intens al miocardului necesita un aport mare
de sange asigurat prin arterele inimii.
Arterele inimii
Inima primeste sange nutritiv prin doua artere coronare;
stanga si dreapta. Artera coronara stanga porneste de pe partea stanga a
bulbului aortei, apoi se bifurca in artera interventriculara anterioara si artera
circumflexa.
Artera coronara stanga vascularizeaza cea mai mare parte a
peretelui inimii stangi, cea mai mare parte a septului interventricular si o
foarte mica parte din peretele ventriculului drept.
Arteracoronara dreapta porneste tot din bulbul aortei si se
termina aproape de varful inimii. Pe traiectul sau da ramuri care
vascularizeaza cea mai mare parte a peretelui inimii drepte, o parte a septului
interventricular si o mica parte din peretele ventriculului stang.
Arterele coronare sunt artere terminale.
Venele inimii
Din capilarele care iriga peretii inimii se formeaza venele ce
duc sangele in atriul drept. Acestea sunt:
1. Venele coronare, care sunt reprezentate prin: marea vena coronara, vena
interventriculara posterioara si mica vena coronara.
2. Venele cardiace accesorii- vene mici, care se deschid direct in atriul drept.
Vascularizatia inimii este completata prin numeroase
vase limfatice si ganglioni limfatici.

Artera aorta
Este cea mai voluminoasa artera din corp, din care iau
nastere toate arterele circulatiei mari. Ea porneste din ventriculul stang
printr-o dilatatie numita bulbul aortic. Orificiul aortei este prevazut cu trei
valvule sigmoide.
De la bulbul aortic, aorta se indreapta in sus (aorta
ascendenta) si dupa un scurt traseu aorta se curbeaza spre stanga si in jos,
formand arcul aortic si apoi coboara vertical (aorta descendenta) intre inima
si coloana vertebrala pana in dreptul discului intervertebral dintre vertebrele
L1 si L5., unde se trifurca si da nastere la cele doua artere iliace comune si
arterei sacrale medii.
Aorta descendenta este impartita intr-o portiune toracala
(deasupra diafragmului) si o portiune abdominala( sub diafragm)
Bulbul aortic din el pornesc artera coronara dreapta si
artera coronara stanga, care vascularizeaza peretii inimii.
Arcul aortei carja aortica: de aici pornesc trei
trunchiuri arteriale importante ce vascularizeaza capul si membrele
superioare. Acestea sunt: trunchiul brahiocefalic, artera carotida comuna
stanga si artera subclaviculara stanga.
Fiziologia aparatului cardiovascular
Mediul intern al organismului, adica sangele, lichidul
interstitial si limfa nu-si pot indeplini rolul in organism decat daca se gasesc
in miscare continua, miscare cce poarta nuele de circulatie.
Circulatia este functia pe care o indeplineste aparatul
cardiovascular, prin care se realizeaza metabolismul celular si coordonarea
functionala a tuturor organelor.
Prin circulatie sanguina miscarea sangelui in interiorul
sistemului sanguin. Aceasta este asigurata prinactivitatea inimii, care
impinge sangele de-a lungul arterelor, capilarelor si venelor. Studiul
circulatiei sanguine presupune: activitatea inimii, cirvulatia arteriala,
capilara si venoasa.


Activitatea inimii
Inima este un organ musculos si activitatea sa se
caracterizeaza prin contractii si relaxari, ce se succed cu regularitate.
Contractia inimii se numeste sistola, iar relaxarea
diastola. O sistola impreuna cu diastola care ii urmeaza reprezinta o
revolutie cardiaca sau un ciclu cardiac.
Caracteristicile contractiei cardiace
Revolutia cardiaca este rezultatul contractiei
miocardului. Contractia miocardului se deosebeste de contractia celorlalti
muschi prin aceea ca are loc prin actiunea unor excitanti, care apar chiar in
miocard si nu vin dinafara, asa cum se intampla la la ceilalti muschi. Aceasta
insusire a miocardului se numeste automatism cardiac. Aceasta insusire face
ca inima scoasa din organism, care nu mai primeste nici o excitatie prin
nervii sai, daca este tinuta in anumite conditii, continua sa se contracte
ritmic.
In legatura cu automatismul cardiac s-au elaborat doua
teorii: neurogena si miogena. Prima teorie sustine ca excitatiile apar in
elementele nervoase ale miocardului, iar cea de-a doua sustine ca apar chiar
in celulele musculare. Majoritatea cercetarilor pledeaza in favoarea teoriei
miogene. Se stie ca structura miocardului cuprinde doua feluri de elemente
musculare: celule musculare cardiace (miocardul adult) si celulele tesutului
nodal (miocardul embrionar).
Excitatiile apar si sunt conduse in tesutul nodal. Ca in
orice organ, in inima apar fenomene electrice ca rezultat al variatiilor
potentialului electric de membrana. Aceste fenomene elctrice iau nastere in
primul rand in nodulul sinusal( Keith-Flach) de la care se propaga succesiv
la intrega musculatura cardiaca. La nivelul membranelor celulelor
tesutului nodal, potentialul de repaus nu se poate mentine intre doua
potentiale de actiune, ci incepe sa scada lent pana se ajunge la un nivel-prag,
numit prepotential(-60mv), cand in mod spontan se declanseaza un nou
potential de actiune. Impulsurile apurute in acest nodul se transmit
miocardului adult din atriu, prin intermediul unor celule de legatura, iar de la
acestea la nodulul atrioventricular(Aschoff-Tawara) , care prin fasciculul
Hiss le transmite mai departe miocardului ventriculelor prin reteaua
Purkinje. Asa se explica de ce contractia inimii incepe cu sistola atriala si
este urmata de cea ventriculara.
Cand acest sistem de conducere este lezat se produc tulburari
in conducerea excitatiei si ventriculele nu se mai contractala nivelul cuvenit
fata de contractia atriilor, stare cunoscuta sub dnumirea de bloc cardiac.
Studiul revolutiei cardiace se face prin cateterizarea inimii
(introducerea unor sonde sau catetere in inima prin vena de la plica cotului).
S-au stabilit anumite caracteristici ale ei.
Intr-o revolutie cardiaca sistola si diastola se succed la un
interval de timp bine determinat. Numarul revolutriilor cardiace pe minut
este determinat de varsta si de starea organismului. Acestea determina si
durata revolutiei cardiace. Exemplu: la adult numarul revolutiilor cardiace in
repaus este de 60-75/min, pe cand la copil este mult mai mare (la nou-nascut
ajunge la 150/min ). Din acest numar se poate deduce durata revolutiei
cardiace. Pentru un numar de 75 revolutii cardiace pe/min durata unei
revolutii este de 0,8 secunde.
Sistola si diastola nu au loc in acelasi timp in toata inima.
Revolutia cardiaca incepe cu sistola atriala, care dureaza 0,1 secunde, timp
in care sangele este impins in ventricule. Se constata ca in timpul sistolei
atriale orificiile venelor sunt putin stramtate, iar presiunea sangelui din atrii
fiind superioara presiunii din vene, curgerea sangelui din vene in atrii este
suspendata.
Dupa terminarea sistolei atriale , atriile intra in diastola-diastola
atriala, care dureaza pana la sistola urmatoare, adica 0,7 secunde. In timpul
diastolei atriale presiunea in atrii scade foarte mult si sangele trece din vene
in atrii, umpandu-le din nou.
In momentul in care incepe diastola atriala incepe si contractia
ventriculelor, adica sistola ventriculara, care dureaza 0,3 secunde. Sistola
ventriculara dureaza mai mult decat cea atriala. In timpul sistolei
ventriculare distingem o faza in care presiunea sangelui din ventricule creste
pana egaleaza presiunea din artere. In a doua faza se deschid valvulele
sigmoide si sangele este impins in artere. Cand incepe sistola ventriculara,
valvulele atrioventriculare se inchid, astfel ca sangele nu se mai poate
intoarce in atrii.
Sistola ventriculara este mai puternica decat cea atriala datorita
miocardului ventricular, care este mai dezvoltat decat cel atrial.
Dupa ce se termina sistola ventriculara, incepe diastola
ventriculara, care dureaza 0,,5 secunde . Revolutia cardiaca dureaza 0,8
secunde, din care inima se gaseste in sistola 0,4 secunde si in diastola 0,4
secunde. Acest regim in care activeaza inima explica dr ce aceasta poate
functiona toata viata fara sa oboseasca.
Daca numarul revolutiilor cardiace pe minut creste, durata unei
revolutii se micsoreaza si aceasta se face prin scurtarea diastolei, adica a
perioadei de repaus.
Pentru cercetarea activitatii cardiace se folosesc fenomenele care
insotesc activitatea inimii. Dintre acestea mentionam: manifestarile acustice
(zgomotele inimii ) , manifestarile mecanice (bataia varfului inimii ) si
manifestarile electrice (inregistrarea potentialului de actiune al inimii).
Zgomotele sau manifestarile acustice ale inimii.
Revolutia cardiaca este insotita de doua sunete, numite
zgomotele inimii. Ele pot fi auzite cu aparatul numit stetoscop.
Primul zgomot este mai profund, de intensitate scazuta si cu o
durata mai mare. El se datoreste contractiei miocardului si inchiderii
valvulelor atrioventriculare si se produce la inceperea sistolelor ventriculare.
Se numeste zgomot sistolic.
Al doilea zgomot este mai inalt si mai scurt. El se produce la
inchiderea valvulelor sigmoide, la inceperea diastolei ventriculare. Se
numeste zgomot diastolic.
Ascultarea zgomotelor inimii formeaza metoda auscultatiei
cardiace si este folosita pentru diagnosticarea bolilor de inima.


Bataia varfului inimii
Este manifestarea mecanica a inimii si se numeste soc
apexian. Ea este o lovitura pe care inima, prin varful ei, o exercita asupra
peretelui toracic. Aceasta lovitura este determinata de schimbarea de forma a
inimii in timpul sistolei ventriculare si se poate simti in al IV-lea sau al
V-lea spatiu intercostal stang, pe linia medio-claviculara.
Studiul socului apexian se face cu un aparat special, numit
cardiograf.
Manifestarile electrice ale inimii
Metoda electrocardiografica se bazeaza pe inregistrarea
curentilor de actiune. Diferentele de potential care genereaza acesti curenti,
numiti curenti bioelectrici, pot fi inregistrate cu ajutorul unui aparat numit
electrocardiograf, iar curba obtinuta se numeste electrocardiograma.
Circulatia sangelui in inima
In timpul unei revolutii cardiace sangele circula prin cavitatile
inimii intr-un sens bine deteminat. Circulatia este dirijata de valvulele
atrioventriculare si de cele sigmoide, iar sistolele si diastolele atriale si cele
ventriculare nu au loc in acelasi timp. In timpul sistolei atriale, ventriculele
fiind in diastola, sangele trece in ele. In timpul diastolei atriale, ventriculele
sunt in sistola si valvulele atrioventriculare sunt inchise. In acest timp,
sangele din vene patrunde in atrii. Cand ventriculele sunt in sistola, valvulele
atrioventriculare fiind inchise, presiunea sangelui din ventricule ajunge mai
mare decat cea din artere si deschide valvulele sigmoide, iar sangele trece
din ventricule in artere.
Circulatia in inima este strict dirijata si schimbarea ei se face
numai in stari patologice.
Travaliul mecanic al inimii
Prin contractiile lui miocardul efectueaza un lucru mecanic
care poarta denumirea de travaliu mecanic al inimii sau activitate cardiaca.
Valoarea lui este data de produsul dintre valul de sange pe care il expulzeaza
inima la fiecare sistolo ventriculara si rezistenta pe care o intampina inima
deschiderea valvuleloe arteriale, adica de presiunea arteriala din aorta si
artera pulmonara. Prin sistola ventriculara fiecare ventricul expulzeaza 60-70
ml sange, iar presiunea arteriala in aorta este de 80 mm si in cea pulmonara
de 27 mm.
Notiuni privitoare la activitatea inimii
1 Frecventa cotractiilor cardiace: Contractiile cardiace sunt ritmice. Ele se
succed cu o frecventa de 60-75 contractii /min. pentru un adult in repaus
complet. Frecventa aceasta se poate schimba in anumite conditii de
functionare a organismului.
2 Debitul sistolic: cantitatea de sange pe care o expulzeaza fiecare ventricul in
timpul unei sistole. La omul normal, aflat in repaus total este de 60-70ml.
Minut-volumul inimii:cantitatea de sange pe care o
expulzeaza ventriculu in timp de un minut. Se mai numeste debit pe minut.
La omul normal, in repaus complet este de 3 si 5 litri de sange .
Reglarea activitatii inimii
1. Reglarea reflexa :Simpaticul este accelerator al inimii, iar nervul VAG (X)
este inhibitor al inimii.
2.Reglarea umorala: se face prin actiunea unor substante pe care le produc
diferite organe si pe care sangele le aduce la inima. Cele mai importante sunt
hormonii, care pot sa determine o accelerare sau incetinire a ritmului cardiac si o
crestere sau scadere a intensitatii contractiei cardiace.
Ex: adrenalina (hormon al medulosuprarenalei) provoaca
intensificarea si accelerarea contractiilor cardiace. Aceeasi actiune o are si
tiroxina (hipertiroidism).
-acetilcolina(produs al SNP)- actiune inversa adenalinei.
-sarurile de calciu-accelereaza ritmul cardiac.
-sarurile de potasiu- incetinesc ritmul cardiac.


Presiunea arteriala
Este rezultatul raportului dintre forta muschiului cardiac si
rezistenta periferica a sistemului arterial. Presiunea arteriala variaza cu starea
functionala a organismului, in timpul activitatii musculare intense sau sub
actiunea unor stari emotionale ea poate creste iar in timpul somnului ea
scade.
Valori normale ale TA:
1 1-3ani : TA=75-90/50-60 mmHg.
2 4-11 ani : TA=90-110/60-65mmHg.
3 12-15 ani: TA=100-120/60-75mmHg.
4 Adult: TA=115-140/75-90 mmHg.
5 Varstnic: maxim 140/90mmHg.
In cazuri patologice TA poate sa scada sub valorile
normale hipotensiune arterial;a sau poate sa creasca peste valorile normale
hipertensiune arteriala.
Cauzele presiunii (tensiunii) arteriale:
1 Forta de contractie a muschiului ventricular, cu care sangele este impins in
artere. Daca miocardul este slab dezvoltat, forta sa de contractie se
micsoreaza si PA( TA) scade.
2 Rezistenta pe care o intampina sangele la inaintare prin vase, datorita
frecarii. Rezistenta este cu atat mai mare cu cat vasele au un calibru mai mic.
In vasoconstrictie rezistenta creste si deci creste si PA, iar in vasodilatatie
rezistenta scade , deci scade si PA.
3 Volumul de sange trimis in aorta de fiecare sistola ventriculara. Daca acesta
>80ml. trebuie sa creasca si forta de propulsie ventriculara si deci creste si
PA. De aceea se recomanda hipertensivilor sa ingereze o cantitate mica de
lichide pentru a nu creste volumul sistolic.
4 Vascozitatea sangelui( in mod normal >3-5 ori decat a apei ).
5 Elasticitatea peretilor vaselor : in ateroscleroza , cand scade elasticitatea
peretilor vaselor, PA creste, obligand inima sa faca eforturi mari pentru
lansarea sangelui in artere.
6 Distanta fata de inima: in arterele mari care pornesc din inima PA este mai
mare si ea scade pe masura departarii de inima.
Fiecare sistola ventriculara arunca in aorta un val de sange
care se izbeste de coloana de sange ce se gaseste in aorta si care a fost dus
acolo prin sistole precedente. Din aceasta ciocnire rezulta o unda care se
propaga prin toata coloana de sange, pana la periferia organismului. Aceste
unde provoaca dilatarea peretelui arterelor, care se manifesta sub forma unor
zvacnituri, a unor unde pulsatile numite PULS si care se simt bine la arterele
situate superficial pe un plan osos. In cazuri normale sunt 60-80 pulsatii/min.
O frecventa mai mare poarta numele de tahicardie, iar o
frecventa mai mica, de bradicardie.
Marea si mica circulatie
1.Circulatia mare (sistemica)- se mai numeste si
circulatia de nutritie, ea reprezentand drumul pe care il urmeaza sangele de la
inima la tesuturi si inapoi la inima. Acest circuit este format dintr-o portiune
arteriala, reprezentata de sistemul aortic si ditr-o portiune venoasa,
reprezentata de sistemul venelor cave si sinusul coronar. Circuitul incepe in
ventriculul stang si se termina in atriul drept. In trecerea lui prin acest circuit,
sangele transporta la tesuturi nutrimente si oxigen si ia de la el substantele de
excretie, ce urmeaza sa fie eliminate.
2.Circulatia mica- se mai numeste circulatia
pulmonara si reprezinta drumul pe care il urmeaza sangele de inima la
plamani si inapoi. Are o poriune arteriala (trunchiul arterei pulmonare ) si o
portiune venoasa (venele pulmonare). Circulatia mica incepe din ventriculul
drept si se termina in atriul stang.
Denumirile de marea si mica circulatie se refera la
lungimea acestor circuite, deci sunt notiuni anatomice . Din punctul de
vedere al cantitatii sangelui care circula prin ele, prin ambele circuite trece in
acelasi timp aceeasi cantitate de sange.




















I.2 NOTIUNI DESPRE BOALA

Insuficienta cardiaca este un sindrom clinic care rezulta din
imposibilitatea de a expulza intreaga cantitate de sange primita si de a
mentine astfel un debit sanguin corespunzator nevoilor organismului, in
conditiile unei umpleri venoase satisfacatoare.
Scaderea debitului cardiac consecutiv scaderii fortei de
contractie a miocardului, duce la lipsa oxigenului in tesuturi si organe, in
special la nivelul rinichiului, glandelor suprarenale si hipofizei posterioare,
determinand scaderea filtratiei glomerulare, crestera reabsorbtiei tubulare,
hipersecretia de aldosteron si ADH- fenomene care explica retentia de apa si
aparitia edemelor. Acesta este mecanismul anterograd.
Mecanismul retrograd intervine prin scaderea fortei de
contractie a miocardului, inima fiind in imposibilitate de a expulza intrega
cantitate de sange primita. Rezulta acumularea sangelui in spatele
ventriculului, cu staza si hipertensiune pulmonara in cazul insuficientei
ventriculului stang si cu staza si, hipertensiune venoasa si infiltrare a
tesuturilor cu apa si asre, in insuficienta ventriculului drept.
Deci I.C. exprima deteriorarea functiei de pompa a
ventriculelor, adica scaderea preformantei acestora. In mod obisnuit, inima
are o capacitate maxima de lucru din care utilizeaza doar o anumita parte.
Aceasta cota, adica lucrul efectiv( travaliul cardiac ) dezvoltat de functia de
pompa a inimii este in relatie directa cu nivelul necesitatilor curente
circulatorii ale organismului.Punerea de acord in permanenta a lucrului
efectiv al inimii cu necesitatile curente se face printr-o serie de mecanisme de
adaptare ( cresterea sensibilitatii miocardului la catecolamine, alungirea
fibrei miocardice, tahicardie, hipertrofie ).
Diferenta dintre capacitatea maxima de lucru a inimii si
nivelul lucrului efectiv, pe care pompa cardiaca o dezvolta, o reprezinta asa-
numita forta de rezerva a inimii. Adaptarea lucrului inimii la o solicitare
crescuta se realizeaza prin folosirea unei cote corespunzatoare din aceasta
forta de rezerva a inimii.Exista insa o limita a eficientei mecanismelor de
adaptare reprezentata de nivelul de solicitare, la care necesitatile curente si
lucrul efectiv al inimii ating capacitatea maxima. Orice solicitare a pompei
cardiace peste aceasta limita critica duce la scaderea eficientei travaliului
cardiac si nu la cresterea sa.
Insuficienta cardiaca este un sindrom care exprima
insuficienta miocardului ventricular, iar totalitatea simptomelor si semnelor
care alcatuiesc acest sindrom exprima si ele incapacitatea pompei cardiace de
a asigura un regim circulator adecvat necesitatilor organismului.

ETIOPATOGENIE: CAUZE DETERMINANTE
SI FACTORI PRECIPITANTI
CAUZE DETERMINANTE:
1 cauze mecanice, care afecteaza la inceput dinamica cardiaca si ulterior
miocardul:
valvulopatii dobandite sau congenitale, hipertensiune arteriala sau pulmonara
2 procese inflamatorii si metabolice , care afecteaza de la inceput miocardul:
cardiopatia ischemica, cardita reumatica, hipertiroidismul, anemiile grave,
avitaminozele.
FACTORI PRECIPITANTI:
3 efortul fizic
4 aportul mare de sodiu
5 absenta tratamentului digitalic
6 aritmiile cu ritm rapid
7 diferite infectii: infectia reumatica, endocardita lenta, gripa.
8 Emboliile sau trombozele pulmonare
9 Caldura sau umiditatea excesiva
10 Hemoragiile si anemiile
11 Sarcina si nasterea
12 Cardiopatia ischemica acuta sau cronica
FIZIOPATOLOGIE
Forta de contractie a miocardului creste paralel cualugirea
fibrelor miocardice. Aceasta alungire este determinata de umplerea cu sange
a inimii , deci de volumul diastolic. Alungirea fibrelor mareste suprafata
chimic- activa a miocardului, ceea ce permite eliberarea unei cantitati mai
mari de energie, care creste forta de contractie si debitul cardiac. Daca este
depasita limita fiziologica a alungirii fibrelor miocardice, forta de contractie
incepe sa scada.
In conditii normale inima are proprietatea de a se adapta
diferitelor solicitari. Aceasta proprietate se numeste rezerva cardiaca si scade
in insuficienta cardiaca.
Exista doua stadii ale insuficientei cardiace:
1.Stadiul de cardiopatie compensata , cat timp actioneaza
mecanismele de compensare : hipertrofie, dilatatie, tahicardie.
2. Stadiul de cardiopatie decompensata, cand simptomele si semnele
insuficientei cardiace apar la solicitari obisnuite si chiar in repaus.
CLASIFICARE:
1.Dupa localizare se deosebesc :
-I nsuficienta cardiaca stanga
-Insuficienta cardiaca dreapta
-Insuficienta cardiaca globala
2.Dupa debut se deosebesc:
-Isuficienta cardiaca acuta (stanga sau dreapta )
-Insuficienta cardiaca cronica (stanga sau dreapta )
3. Dupa criteriul fiziopatologic se evidentiaza :
- Insuficienta cardiaca retrograda .
Notiunea de retrograda se refera la perturbarile hemodinamice,
care apar sub forma congestiei venocapilare sistamice si pulmonare in mod
retrograd, adica inapoia cavitatii ventriculare insuficiente (staza pulmonara
din insuficianta inimii stangi staza sanguina din sistemul cav superior si
inferior).
-Insuficienta cardiaca anterograda
Notiunea de anterograda se refera la perturbarile care rezulta din
scaderea debitului cardiac anterograd , adica spre inainte in raport cu
cavitatea ventriculara insuficienta. Astfel scaderea debitului ventricular stang
insuficient este urmata de scaderea irigatiei renale si retentie hidrosalina
(edeme) , iar scaderea irigatiei musculare este urmata de astenie si slabiciune
musculara.
In functie de evolutie, se descriu :
13 Insuficienta cardiaca latenta, care se manifesta clinic numai in conditii de
efort.
14 Insuficienta cardiaca clinic manifesta, in care sindromul clinic caracteristic
este prezent atat in efort car si in repaus.
In raport cu debitul cardiac, se deosebesc doua forme:
- Insuficienta cardiaca cu debit crescut, care apare in starile hiperkinetice
( stari morbide in care viteza de circulatie a sangelui este mult mai mare
decat normal ).
- Insuficienta cardiaca cu debit scazut, care caracterizeaza insuficienta
contractilitatii miocardice si a functiei de pompa a inimii din bolile care
afecteaza miocardul ventricular.
Notiunea de I.C. hipodiastolica se refera la instalarea
sindromului de I.C. , in acele stari patologice, in care scade mulrt durata
diastolei ventriculare si umplerea inimii cu sange in diastola ( aritmii cu
frecventa ventriculara foarte rapida : peste 150 180 b/min., pericardite
exudative sau constrictive ).
Teermenul generic de I.C. este sinonom cu cel de
decompensare cardiaca. Orice boala de inima pote ajunge la un moment dat,
intr-un stadiu decompensat, cand functia de pompa a inimii este deteriorata si
se manifesta prin sindromul de I. C. Acest sindrom este alcatuit dintr-o
multitudine de simptome si semne cauzate de diferite boli ale inimii, aflate in
stadiul de decompensare. Deci nu I.C.propriu-zisa nu se decompenseaza, ci
boala cardiaca generatoare de sindrom este aceea care poate sa se
decompenseze sau compenseza cand sindromul de I.C, este indepartat , fie
prin masurile terapeutice specifice acestuia, fie pe cale naturala.
Termenul de I.C. ireductibila se refera la acele cazuri la
care simptomele si semnele sindromului de I.C. persista in ciuda
tratamentului optim aplicat.
A. Insuficienta cardiaca stanga acuta
Se manifesta prin accese de dispnee cu caracter
paroxistic- astm cardiac si edem pulmonar acut si se datoreaza cresterii
rapide si intense a presiunii in capilarele pulmonare, datorita reducerii bruste
a sangelui evacuat de inima stanga (ventricul sau atriu), in conditiile unui
debit nprmal al ventriculului drept.
1 Astmul cardiac (dispnee paroxistica )
Apare de obicei noaptea , la cateva ore dupa culcare (uneori si ziua dupa
emotii sau eforturi mari ).Cauzele care declanseaza aceste crize nu sunt
cunoscute. Printre factorii implicati in declansarea acestor crize sunt de retinut :
tusea, cosmarurile, alunecarea de pe perna, schimbarea pozitiei in decubit dorsal
sau lateral in mod inconstient( pozitii in care bolnavul are dispnee).
Debutul este brutal, cu dispnee polipneica, respiratie superficiala si
zgomotoasa, sufocare , tuse si neliniste. Bolnavul este inspaimantat, palid si
acoperit cu sudori reci. Sta pe marginea patului sau la fereastra, inclinat inainte,
rezemat in maini, cu umerii ridicati.Dupa cateva minute accesul se termina cu
cateva chinte de tuse, insotite uneori de expectoratie spumoasa, aerata si
rozata. In formele severe, criza de astm evolueaza catre edem pulmonar acut.
2 Edemul pulmonar acut cardiogen
Acest sindrom clinic insoteste sau complica o criza de astm cardiac sau
poate sa aparapentru prima oara la subiectii care nu au prezentat niciodata
dispnee, ca urmare, spre exemplu : a unei ocluzii coronariene acute, unui puseu
de HTA, unui effort fizic la bolnavii cu stenoza mitrala in cursul puseului
hipertensiv, dupa transfuzii sau perfuzii venoase cu cantitati excesive de lichide.
Tabloul clinic se caracterizeaza prin : dispnee intensa cu ortopnee, tuse si
anxietate extrema.Bolnavul este palid sau cianotic. Respiratia este zgomotoasa
din cauza ralurilor subcrepitante si sibilante , este frecventa si suieratoare, cu
tiraj. Bolnavul expectoreaza o sputa spumoasa, de regula rozata, deoarece ea
contine cantitati mici de sange. In formele severe expectoratia este atat de
abundenta incat aceasta se scurge din cavitatile nazale prin narine si prin
cavitatea bucala. Expectoratia contine mari cantitati de proteine a caror
concentratie poate ajunge la 2-3%. Criza poate ceda spontan , in cateva minute
sau cateva ore, adeseori dupa un acces de tuse cu expectoratie spumoasa sau
striata cu sange. Frecvent criza poate fi indepartata
rapid , in mod spectaculos, dupa instituirea masurilor terapeutice de baza. In
formele severe, daca nu se intervine de urgenta bolnavul poate sfarsi prin asfixie
si moarte.
B. Insuficienta cardiaca stanga cronica
Este forma cea mai obisnuita si mai des intalnita in practica si
se datoreaza scaderii debitului inimii stangi, cu staza si hipertensiune in mica
circulatie.
Simptomele ce apar sunt : dispneea de efort, ortopnea, respiratia
Cheyne- Stockes, tusea, expectoratia si cianoza.

3 Dispneea
Este simptomul cel mai precoce si cel mai constant si se caracterizeaza prin
respiratii frecvente si superficiale. La inceput apare la eforturi mari, apoi progresiv,
pe masura cedarii miocardului, la eforturi din ce in ce mai mici.
O forma de dispnee de efort este dispneea vesperala. Aceasta este minima
dimineata , accentuindu-se spre seara. In forme avansate de insuficienta stanga,
dispneea apare si in repaus, bolnavul luind o pozitie semisezanda, sprijinindu-se pe
mai multe perne. Aceasta dispnee se numeste ortopnee.
O forma particulara de dispnee, intalnita in special la bolnavii in varsta, cu
ateroscleroza sau la cei ce primesc sedative este respiratia Cheyne- Stockes,
caracterizata prin alternante de apnee (10-30 secunde) si polipnee.
4 Tusea, expectoratia si cianoza
Tusea este uneori semnul cel mai precoce, cel mai intens sau singurul semn
aparent al insuficientei ventriculare stangi. Ea se datoreaza stazei pulmonare,
apare la efort sau noaptea si este de obicei uscata sau insotita de o cantitate mica de
sputa hemoptoica.
Cianoza este de obicei discreta.
Semnele cardiovasculare constau in : marirea inimii stangi, ritm de galop, puls
alternant, suflu sistolic apical .

C .Insuficienta cardiaca globala
Este insuficienta care afecteaza atat inima stanga cat si cea
dreapta. Simptomele sunt comune insuficientei stangi si drepte, dominand
unele sau altele, dupa cum ventriculul stang sau drept este mai afectat.
Semnele si simptomele pot fi:
1 Cardiomegalia ( cord bovin) se pune in evidenta prin palparea
socului apexian, care este deplasat in jos si in afara liniei
medioclaviculare si prin percutia inimii care releva cresterea matitatii
precardiace. Se mai pune in evidenta prin examene ; radiologic,
electrocardiografic si ecografic.
2 Dispneea scade in intensitate cand insuficienta dreapta scade celei stangi
3 Astm cardiac sau ortopnee cand insuficienta stanga urmeaza celei
drepte
4 Tulburari neuropsihice si digestive intense
5 Alterarea severa a starii generale
6 Polipnee si tahicardie pronuntate
7 Edeme generalizate
Probleme de dependenta ale pacientilor cu Insuficienta
cardiaca stng:
- Dispneea
- Circulatie inadecvata
- Postura inadecvata
- Expectoratie excesiva ( EPAC )
- Eliminare urinara inadecvata cantitativ si calitativ
- Alimentatie inadecvata cantitativ si calitativ
- Insomnie
-Dificultate de a se imbraca si dezbraca
-Dificultate in acordarea ingrijirilor igienice
- Vulnerabilitate fata de pericole
- Insuficienta cunoastere a bolii
Diagnosticul pozitiv de I.C. se pune pe baza rezultatului
examenului radiologic, care indica marirea siluetei cardiace, staza hilara si
pulmonara, liniile septale ale lui Kerley. Un diagnostic pozitiv complet
cuprinde :
- recunoasterea I.C. si a formei clinice a acesteia.
-aprecierea gravitatii si incadrarea functionala.
-diagnosticul bolii de fond care a decompensat.
-determinarea factorilor precipitanti ai I.C.
In stadiile avansate, diagnosticul pozitiv se pune pe semnele
evidente de staza pulmonara, staza hepatica, edeme de tip cardiac, etc.
In stadiile incipiente ale I.C. sunt prezente semne mai putin
caracteristice: dispnee cu scaderea tolerantei la efort, tuse nocturna de
decubit, oboseala musculara, semne ce atrag atentia asupra performantei
ventriculare la bolnavii cu : valvulopatii, cardiopatie ischemica, HTA, alte
afectiuni cardiace pe cale de decompensare.
Pot sa mai apara ritm de galop sau puls alternant, ce exprima o
lezare severa a miocardului, ce pot fi insotite de instalarea tabloului clinic
complet al I.c., chiar EPAC.
Diagnosticul diferential se face cu acele stari patologice care
evolueaza cu dispnee de efort, hepatomegalie, edeme periferice si alte semne
comune cu\\
Factorii care agraveaza prognosticul: Evolutia si cauza mortii
in insuficienta cardiaca sunt deseori determinate sau modificate de boala
cardiaca de fond, care a produs I.C. In fiecare caz, evolutia si prognosticul
depind de o serie de factori, dintre care cei mai importanti sunt :
1 Natura bolii cauzale ( cardiopatia de fond ).
2 Factorii favorizanti sau precipitanti ai I.C. ( infectiile respiratorii,
stareaarterelor coronare, aritmiile cu frecventa ventriculara rapida, mai
ale fibrilatia atriala, hipertiroidismul, anemia, efortl fizic, sarcina,
obezitatea).
3 Calitatea tratamentului
4 Stadiul avansat al bolii
5 Rapiditatea evolutiei
6 Varsta inaintata si starea generala precara a bolnavului
7 Prifesiile care presupun eforturi fizice mari
8 Asocierea unor boli favorizante
9 Recidivele
10 Complicatiile
11 Absenta raspunsului favorabil la tratament
12 Nerespectarea tratamentelor de catre bolnavi
13 Conducerea incorecta a tratamentului de catre medici( doze prea mici
de digitala sau pauza prea mare in intreruperea acesteia).
O semnificatie deosebita o au: cardiomegalia importanta, pulsul
alternant, blocurile inimii, extrasistolele polimorfe, tahicardia ventriculara.
In I.C. ventriculara stanga ( astm cardiac, EPA cardiogen )
prognosticul vital imediat este grav, decesul bolnavului fiind posibil in
cursul atacului de dispnee paroxistica . Prognosticul de viitor este rezervat,
bolnavul fiind expus la recidive.
Daca factorul cauzal rezida chiar la nivelul inimii ( cardiopatie
ischemica , valvulopatii aortice), fenomenele de I.C. evolueaza progresiv
pana la instalarea I.C. globale biventriculare.
Complicatiile sunt cele ale bolii de fond. Ele sunt legate de staza
sau de cresterea presiunii venocapilare din diferitele tesuturi sau organe, de
tratament si de bolile intercurente.
Printre cele mai grave complicatii se numara trombozele venoase
ale membrelor inferioare si embolia pulmonara , consecutiva acestora.
Embolia pulmonara poate determina un infarct pulmonar, lae
carui semne clinice sunt: durere toracica, tuse, hemoptizie, febra.
De regula I.C. se agraveaza sau nu raspunde la tratament cand se
produc embolii pulmonare repetate.
La bolnavii care se gasesc in fibrilatie atriala si I.C. ,
cheagurile care ajung in plamani pot pleca din atriul drept si mai rar de pe
peretii ventriculului drept.
In tromboemboliile circulatiei mari, sursa cheagurilor
este reprezentata de trombi care se formeaza pe peretele atriullui si
ventriculului stang.
Bolnavii cu I.C. sunt foarte susceptibili la infectiile
bronhopulmonare.
Greselile comise in terapia sindromului de insuficienta
cardiaca , atat de medic cat si de bolnav, pot atrage dupa sine tulburari de
ritm grave induse de Digitala si tulburari hidroelectrolitice grave, legate de
terapia diuretica.
I.3 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA
ACTE DE INVESTIGAII

1.Explorarea radiologica a aparatului cardiovascular
Aparatul cardiovascular poate fi explorat radiologic prin
angiocardiografie, aortografie, arteriografie si flebografie.
A. Angiocardiografia
Reprezinta introducerea unei substante de contrast, pe cale
intravenoasa, substanta care se urmareste in inieriorul vaselor si al cavitatilor
inimii.
Materiale necesare: solutie concentrata de iod,
sedative(fenobarbital) , romergan sau alta substanta antialergica.
Pregatirea pacientului :
-in ziua precedenta examenului , se administreaza sedative, care
se repeta in dimineata examenului impreuna cu un medicament antialergic.
-se efectueaza testarea sensibilitatii la iod
-daca nu apar simptome de intoleranta la iod, se injecteaza
intravenos substanta de contrast, rapid, in decurs de cateva secunde(
cantitatea de substanta de contrast este calculata de medic, in functie de
greutatea corporala a bolnavului ).
Angiografia prin cateterism cardiac este de competenta medicului.
B.Aortografia
Reprezinta introducerea substantei de contrast prin cateter sau
punctie, intraaortic, pentru evidentierea aortei.
Pregatirea pacientului se face ca mai sus.
C.Arteriografie periferica
Reprezinta introducerea substantei de contrast prin injectie
intraarteriala pentru evidentierea arterei periferice.
Se face pregatirea si testarea la iod a pacientului la fel ca mai sus.
D. Flebografie
Reprezinta introducerea, intravenos, cu seringa automata de
presiune, a 20-30 ml de substanta de contrast, de concentratie redusa(pentru
a nu leza peretii vasului). Radiografiile se executa cu o viteza de 24 imagini
pe secunda (radiocinematografie ).

2.Explorarea functionala a aparatului
cardiovascular
Electrocardiograma
Este o metoda de investigatie care se ocupa cu studiul
fenomenelor bioelectrice pe care le produce inima in cursul activitatii sale.
Curentii electrici produsi de inima sunt de o intensitate foarte slaba si se
transmit la suprafata tegumentelor prin tesuturi, a caror rezistenta le reduce
si mai mult voltajul. Pentru a fi inregistrate este necesara amplificarea lor
cu aparate foarte sensibile.
Captarea curentilor se face cu doi electrozi plasati in doua
puncte diferite ale inimii sau chiar la distanta de inima.
In prezent se intrebuinteaza aparate care permit inscrierea
simultana a mai multor derivatii electrocardiografice si chiar a altor grafice(
fonocardiograma, puls venos).
Pentru studiul fenomenelor electrice ale inimii se aplica
electrozii fie direct pe cord , fie pe suprafata corpului, la diferite distante de
inima. Electrozii sunt piese metalice rotunde, ovale sau dreptunghiulare, care
se fixeaza pe membre sau torace, prin benzi de cauciuc si sunt legati de
aparat prin conductori electrici.
Dupa locul de aplicare a electrozilor fata de inima, se
deosebesc derivatii directe ( endocavitar prin cateterism), semidirecte(
esofagiene) si indirecte, in care electrozii sunt asezati pe membre sau pe
regiunea precordiala.
In mod obisnuit se folosesc urmatoarele derivatii:
1 Derivatiile standard (bipolare) se obtin conectand cei doi poli ai
galvanometrului cu doi electrozi situati pe regiuni echidistante de inima
:antebratul drept, stang si piciorul stang. Cele trei derivatii standard sunt:
-D1 antebratul drept-antebratul stang
-D2-antebratul drepr-gambastanga
-D3-antebratul stang-gamba stanga
Aparatele sunt prevazute cu trei fire conducatoare, avand culori conventionale:
rosu pentru bratul drept, verde pentru piciorul stang, galben pentru bratul stang.
2 Derivatiile unipolare ale membrelor se obtin conectand polul pozitiv al
galvanometrului cu un electrod asezat pe rand pe fiecare din cele trei
membre(electrod explorator), polul negativ fiind conectat cu un electrod
asezat cat mai departe de inima si numit electrod indiferent:
-aVR-derivatia unipolara a bratului drept
-aVL-derivatia unipolara a bratului stang
-aVF-derivatia unipolara a piciorului stang
a=conducere amplificata
V=simbol ce desemneaza derivatiile unipolare ale membrelor
R=right (dreapta)
L=left (stanga)
F=foot (picior)
3 Derivatiile precordiale-sunt unipolare si inregistreaza diferentele de
potential din regiunile miocardice sub electrodul explorator.Amplitudinea
deflexiunilor este mai mare decat in derivatiile membrelor, deoarece
electrodul explorator este asezat mai aproape de inima.
Punctele de explorare sunt in numar de sase, iar derivatiile primesc ca
simbol litera V:
V1-extremitatea interna a celui de al IV lea spatiu intercostal drept
V2-extremitatea interna a celui de al IV lea spatiu intercostal stang
V3-la jumatatea distantei dintre V2 si V4
V4-in spatiul al V lea intercostal, pe linia medioclaviculara stanga
V5-in spatiul al Vlea intercostal, pe linia axilara anterioara
V6-in spatiul al V lea intercostal, pe linia axilara mijlocie
V1 si V2 exploreaza ventriculul drept
V3 si V4 exploreaza septul interventricular
V5 siV6 exploreaza ventriculul stang
Electrozii sunt fixati de torace cu o curea.
PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA TEHNICA:
Pregatirea pacientului:
-Se anunta pacientul si i se explica tehnica
-Se transporta in sala de inregistrare cu caruciorul
-Bolnavul va sta in decubit dorsal, relaxat fizic si psihic
-Se asigura temperatura camerei de 20grade Celsius.
-Tegumentele vor fi degresate cu alcool
-Electrozii sunt pusi in contact cu membrele pe regiuni neparoase, prin
intermediul unor fasii de panza udate cu solutie salina( clorura de
bicarbonat de sodiu).
Electrozii se vor monta conform celor prezentate anterior, patru pe membre
si sase precordiali.
Pregatirea aparatului:
-Se conecteaza aparatul la sursa de curent
-Se verifica pozitia corecta a butoanelor si clapelor
Tehnica:
-Se pune aparatul in functiune
-Se inregistreaza testul etalon apasand sacadat de 3-4 ori pe butonul de 1
mV
-Se inregistreaza derivatiile bipolare DI, DII, DIII .
-Se schimba pozitia canalului
-Se inregistreaza derivatiile unipolare aVR, aVL, aVF.
- Se schimba din nou pozitia canalului
-Se inregistreaza derivatiile precordiale ; V1, V2, V3, V4, V5, V6.
-Se readuce comutatorul in pozitie test
-Se scoate aparatul din functiune
-Se indeparteaza electrozii de pe pacient
-Se noteaza pe EKG numele si prenumele pacientului, varsta, inaltimea ,
greutatea, profesia, data inregistrarii, ora inregistrarii, viteza de derulare, semnatura
celui ce a efectuat inregistrarea si eventule medicamente urmate de pacient si care
pot influenta EKG (chinidina, digitala).
Interpretarea EKG este o problema dificila, care-l priveste
pe medic.
Electrocardiograma este o metoda grafica precisa si simpla
care reflecta fidel activitatea miocardului, pemitand uneori chiar localizarea
leziunii. In practica este foarte utila pentru diagnosticul tulburarilor de ritm,
tulburarilor de conducere( blocuri de ramura) , hipertrofiilor ventriculare,
cardiopatiilor ischemics coronariene, intoxicatiei cu unele droguri(chinidina,
digitala). Dar electrocardiograma nu da indicatii asupra compensarii
cordului, asupra etiologiei si prognosticului cardiopatiilor.

Ecocardiografia
Ecografia foloseste pentru diagnostic ultrasunetele.
Principiul de baza este emiterea unui semnal de ultrasunete care intalneste
diferite tesuturi. Acestea vor reflecta semnalul, care la randul lui va fi
receptat, prelucrat si transformat in imagine alb- negru pe ecranul
monitorului.
Transductorul (sonda) emitator de ultrasunete se aplica
pe torace la nivelul zonelor in care cordul sau vasele mari, vin in contact
nemijloci cu peretele, fara interpunerea unor formatiuni osoase (parasternal
stang, apical, subcostal, suprasternal).Metoda se poate efectua uniplan,
biplan, bidimensional, tridimensional).
Ecocardiografia DOPPLER (fascicol pulsatil sau
continuu) furnizeaza informatii asupra fluxului cardiac. Aceasta metoda
confirma sau exclude diagnosticul de stenoza.
Ecocardiografia intracoronariana evidentiaza sediul si
structura placilor de aterom, evalueaza rezultatele revascularizarii si
detecteaza leziuni coronariene in segmente normale angiografic.
Fonocardiografia
Este o metoda care inregistreaza grafic zgomotele si
suflurile produse de inima, cu ajutorul unui microfon asezat pe diferitele
focare de auscultatie. Se inregistreaza de obicei simultan cu
electrocardiograma. Fonocardiograma normala prezinta grupuri de vibratii
care reprezinta zgomotele 1 si 2 , uneori chiar si zgomotele 3 si 4 .
Sfigmografia
Consta in inscrierea grafica a pulsului arterial, in
special a celui radial.

Recoltare de sange pentru examene de laborator :HLG,
VSH, colesterol, glicemie, fibrinogen, acid uric, TGO, TGP, T. Howell, T.
Quik, CK, ionograma sanguina.




I.4 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENII
AUTONOME I DELEGATE

A. INTERVENTII
AUTONOME
Asistenta medicala detine o pozitie foarte
importanta in ingrijirea bolnavilor cu afectiuni cardiovasculare. Ea trebuie sa
cunoasca si sa aplice diferite tehnici de ingrijire a bolnavului , sa cunoasca
notiuni teoretice, care sa-i permita depistarea unui semn precoce,
interpretatea acestuia si interventia in situatiile in care viata bolnavului
depinde de cunostintele sale.
Asistenta medicala trebuie sa respecte principiile
etice, care sunt foarte importante in practica ingrijirii bolnavului si anume :
binefacerea, dreptatea, autonomia, veracitatea, fidelitatea.
Asistenta medicala mai are urmatoarele indatoriri:
-Sa respecte fiinta umana , ca fiind o entitate biopsihosociala, cu valorile
si principiile sale de viata. Dupa Virginia Henderson I ndividul este o
entitate biopsihosociala , formand un tot indivizibil. El are necesitati
fundamentale comune tuturor, cu manifestari specifice, pe care si le
satisface singur daca se simte bine.El tinde spre autonomie in satisfacerea
necesitatilor sale
-Sa acorde ingrijiri ce au ca scop promovarea sanatatii, prevenirea
imbolnavirilor. Satisfacerea nevoilor pacientului, in vederea recapatarii
independentei cat mai curand posibil, alinarea suferintelor, cat si insotirea in
ultimele clipe ale vietii
-Sa asigure un mediu terapeutic, care sa favorizeze starea de bine fizic si
psihic a pacientului.
-Sa planifice si sa aleaga cu pacientul metode de ingrijire in limitele sale
de competenta.
-Sa realizeze cu familia si apartinatorii o relatie functionala de
colaborare.
-Sa ofere informatii exacte pacientului si apartinatorilor, adecvate
situatiei si in limitele sale de competenta.
-Sa asigure dreptul la intimitate, sa protejeze informatiile de natura
confidentiala si sa nu le dezvaluie decat cu acordul pacientului.
-Sa respecte deciziile persoanei ingrijite, informata corect, care poate
refuza ingrijiri, tratamente si care isi asuma constient consecintele deciziilor
luate.
In ingrijirea pacientilor cu afectiuni cardiovasculare
asistenta medicala poate participa la interventii autonome , precum
urmeaza:
-Pregateste un salon bine aerisit, curat, iluminat corespunzator,
temperatura mediului ambiant fiind de 18-25 C, incat pacientul sa
beneficieze de confort fizic si psihic.
-Masoara zilnic tensiunea arteriala, pulsul, temperatura, respiratia,
diureza si le noteaza in foaia de observatie.
-Linisteste bolnavul si explica acestuia importanta si necesitatea
repausului la pat, a regimului alimentar cu restrictie de sare , in functie de
gradul de severitate al bolii.
Repausul
Reprezinta baza tratamentului, cu conditia de a fi
individualizat, adeseori putandu-se reduce o insuficienta cardiaca numai prin
repaus.
Repausul absolut si prelungit la pat sau fotoliu poate
duce la complicatii , precum: trombozele venoase, urmate de regula de
embolie pulmonara, aparitia infectiilor pulmonare, iar la varstnici
infectiile urinare , osteoporoza, atrofiile musculare. De aceea bolnavul nu
trebuie imobilizat complet, cu exceptia unor cazuri deosebite (infarct de
miocard, cardita reumatica).
Cand repausul la pat se dovedeste indispensabil,
bolnavul trebuie sa stea in pozitie semisezanda.Cand spatarul patului nu este
reglabil, asistenta medicala ajuta bolnavul sa se aseze la marginea patului, cu
gambele usor atarnand si cu trunchiul sprijinit de mai multe perne.
In general, repausul la pat dureaza una pana la trei
saptamani, apoi se trece la mobilizarea progresiva a bolnavului.
In perioada de compensare este obligatoriu un
repaus de 10 ore in cursul noptii si de 2 ore dupa-amiaza, iar in restul
timpului bolnavul trebuie sa stea in fotoliu sau sa se plimbe prin camera. Se
permite bolnavului autoingrijirea (imbracarul si dezbracatul, spalatul si
barbieritul, servitul mesei la camera), precum si executarea actelor
fiziologice( mictiune si defecatie), in conditii normale, exercitii fizice
moderate, care sa nu solicite prea mult activitatea de pompa a inimii.
Asistenta medicala invata bolnavul sa execute
miscari respiratorii ample, miscari ale membrelor inferioare, sa schimbe
pozitia in pat cat mai frecvent posibil.
Repausul este un mijloc terapeutic
indinspensabil in formele severe, dar el trebuie adaptat de la caz la caz.
Repausul va fi atat fizic , cat si psihic.
Alte interventii autonome ale asistentei medicale:
1 In caz de hipertensiune arteriala:
-Asistenta medicala asigura repaus fizic si psihic pacientului
-Monitorizeaza functiile vitale ( TA, P, R, T ).
-Efectueaza bilantul hidric
-Reduce aportul de sare din alimentatia bolnavului
-Administreaza lichidele fractionat pentru a preveni cresterea brusca a tensiunii
arteriale
-Informeaza medicul despre starea pacientului
2 In caz de edem pulmonar acut cardiogen:
-In cazurile severe asistenta medicala asigura bolnavului pozitia de ortostatism,
pentru reducerea intoarcerii venoase sau se instaleaza in pozitie sezand pe un scaun
sau fotoliu, cu gambele atarnand
-AM asigura permeabilitatea cailor respiratorii, curatind cavitatea bucala, eventual
narinele , daca expectoratia spumoasa, rozata este prea abundenta.
-Aplica garouri la radacina a trei membre, fara comprimarea arterelor. Din 10 in 10
minute unul din garouri se schimba la al IV lea membru. Scoaterea garoului se face
progresiv. Astfel se reduce circulatia de intoarcere venoasa.
3 Prevenirea emboliilor:
Asistenta medicala mobilizeaza progresiv bolnavul, reduce timpul de repaus la pat
daca starea bolnavului o permite , il invata pe bolnav si efectueaza cu acesta
miscari active si pasive ale membrelor inferioare, masaj si recomanda acestuia
purtarea de ciorapi elastici.
In caz de embolie pulmonara:
Asistenta medicala imobilizeaza bolnavul imediat in pozitia decubit dorsal, in
repaus absolut si anunta de urgenta medicul.
In caz de embolie gazoasa a inimii drepte, primul gest este asezarea bolnavului
in pozitia decubit lateral stang, cu capul mai jos decat corpul.
Sa cercetam cele ce s-au petrecut, sa cunoastem cele prezente, sa
prevedem cele ce se vor intampla. I n boli sa urmarim doua fapte: sa fim de folos
sau sa nu vatamam. ( Hipocrate)

B. INTERVENTII
DELEGATE
Asistenta medicala administreaza bolnavului tratamentul prescris de medic.
Tratamentul trebuie sa fie intotdeauna individualizat, tinandu-se seama de
cardiopatia de baza care a produs deteriorarea functiei de pompa a inimii, de
severitatea decompensarii cardiace, de bolile asociate, de varsta bolnavului, de
modul lui de viata si de gradul de cooperare cu medicul curant.
Supravegherea aplicarii tratamentului trebuie sa fie permanenta pe toata durata
acestuia, chiar daca este pe viata.
Principalele obiective in aplicarea tratamentului sunt:
15 indepartarea bolii cardiovasculare de baza
16 indepartarea factorilor precipitanti ai I.C.
17 reducerea muncii inimii
18 cresterea contractilitatii miocardului si a performantei ventriculare
19 stoparea retentiei de apa si sare
20 grabirea eliminarii excesului de apa si electroliti din organism
21 prevenirea recidivelor decompensarii cardiace
Indepartarea bolii cardiovasculare de baza se face prin tratament etiologic. De
exemplu: - in boala Basedow, se face tiroidectomia partiala
sau se administreaza medicamente antitiroidiene
22 in cardiopatii congenitale, care evolueaza spre I.C. congestiva cronica se
fac tratamente chirurgicale
23 la bolnavii cu bloc atrioventricular complet se corecteaza prin plantarea
unui stimulator cardiac artificial (Pacemaker ).
24 In cazul unei bolnave cu cardiopatie valvulara decompensata, la debutul unei
sarcini este necesara intreruperea terapeutica a sarcinii pentru compensarea
cardiopatiei.
Indepartarea factorilor precipitanti ai sindromului de I.C. sunt obligatorii
pentru prevenirea si tratarea decompensarii cardiace. De exemplu , tratarea unei
hipotiroidii, a unei anemii grave, a unei infectii, a unei aritmii cu frecventa
ventriculara inalta pot contribui la remiterea simptomelor si semnelor de I.C.,
alaturi de celelalte mijloace terapeutice.
Pentru reducerea muncii inimii se recomanda: limitarea efortului fizic,
repausul al pat, tratamentul obezitatii, tratamentul cu vasodilatatoare.
Pentru controlul retentiei excesive de apa si sodiu sunt necesare mijloace
terapeutice precum instituirea regimului hiposodat si administrarea de diuretice.
Pentru ameliorarea functiei de pompa a inimii se administreaza digitalice.
Deci , tratamentul in insuficienta cardiaca consta in administrare de : diuretice,
tonice cardiace, vasodilatatoare, analgezice.
TRATAMENTUL CU DIURETICE
Scopul principal al administrarii diureticelor in insuficienta cardiaca este
reprezentat de eliminarea excesului de sare si apa si prin aceasta reducerea
congestiei venocapilare si a infiltratiei edematoase a viscerelor si tesutului celular
subcutanat.
O diureza excesiva poate duce la scaderea debitului cardiac prin diminuarea
volumului sanguin circulant efectiv si a presiunii de umplere a ventricului stang,
avand drept consecinta scaderea tensiunii arteriale, colaps, oligurie, confuzie
mintala.
Unele diuretice elimina predominent apa, marind volumul urinei si
provocand o diureza apoasa, iar altele elimina o urina bogata in sare si se numesc
saluretice si sunt folosite pentru eliminarea excesului de sare si apa, retinuta in
edeme.
Diuretice folosite in tratarea insuficientei cardiace:
1. Diuretice cu actiune intensa: Furosemidul .
Furosemidul provoaca eliminarea unui volum mare de urina, cu o cantitate
crescuta de NA, K, CL. La bolnavii cu edeme cardiace o doza de 40 mg. poate
duce la o pierdere de apa pana la 8 litrii.
Poate fi utilizat in doze de 40 mg. pana la 500 mg.Tratamentul se incepe
cu o doza initiala de 40 mg. ( un comprimat) . Daca nu se obtine efectul scontat
, dupa 6 ore se pot administra inca 2 comprimate , iar la nevoie inca 3
comprimate dupa alte 6 ore.
In administrarea orala, diureza incepe dupa 20-60 min. si se mentine 4-6 ore.
In cazul tratamentului i.v. , efectul incepe dupa 3-15 min. si se mentine
2-6 ore.
Calea injectabila i.m. sau i.v. se foloseste in urgente( EPA) , in insuficienta
cronica congestiva cu edeme mari si in cazurile cand nu se poate folosi calea
orala.
Efecte secundare ce pot sa apara sunt dezechilibre hidroelectrolitice (
hiponatremie, hipopotasemie ), hipotensiune arteriala, hipoglicemie, alergii,
tulburari digestive.

2.Diuretice tiazidice: Nefrix
Au intensitate moderata, elimina urini concentrata in care predomina NA, CL si
K (salureza).Pot provoca : hiponatremie, hiperglicemie, hiperuricemie.
Sunt folosite in insuficienta cardiaca usoara si moderata. Diureza incepe la o ora
si se mentine 8-12 ore.
Doze utile :25mg.- i00 mg. in 1-2 prize.
1. Antagonistii aldosteronului: Spironolactona
Actiunea diuretica este modesta, elimina apa si sarea , dar cruta potasiul.
Efectul este dependent de concentratia aldosteronului din sange . Diureza creste
cand se asociaza cu alte diuretice (furosemid, nefrix), compensand pierderea de
k , praduca de acestea.
Se prezinta sub forma de comprimate de 0,025 g (4-8/zi ) si efectul apare
dupa 24-48 ore , cu lunga durata.
4.Diuretice minore ( xantinice): Aminofilina Miofilinul
Se prezinta sub forma de comprimate de 0,100 g si fiole de 0,240g, 10 ml. (i.v.
lent).
Asistenta medicala administreaza medicatia prescrisa de medic si
urmareste efectul terapeutic al acesteia. In cazul in care apar efecte secundare
ale diureticelor administrate anunta medicul si se instituie masurile de
corectare a dezechilibrelor electrolitice produse.
Principalele efecte secundare care apar in cursul folosirii diureticelor sunt:
hipovolemia, hiponatremia, hipopotasemia, hipomagnezemia si tendinta la
tromboze si embolii.
Hipovolemia consta in scarerea volumului plasmatic si se manifesta
prin : scaderea tensiunii arteriale, tahicardie si retentie azotata extrarenala. Nu
necesita de regula tratament. ( Se exprima clinic in putine cazuri).
Hiponatremia reprezinta scaderea concentratiei de NA din plasma si se
datoreaza printre altele si regimului sever fara sare si aportului liber de apa la
care sunt supusi bolnavii cardiaci.Cand concentratia de ioni de NA seric <
130 mmoli/l ea trebuie corectata prin intreruperea administrarii de diuretice
in momenrul disparitiei edemelor, limitarea ingestiei de apa si administrarea
discontinua de diuretice.
Hipopotasemia reprezinta scaderea K seric < 3,5 mmoli/l si se
manifesta prin : astenie, dureri musculare, parestezii ale extremitatilor,
constipatie si rareori accentuarea edemelor ( edeme Kaliopenice). Deasemenea
creste riscul aritmiilor induse de digitala, scade eficacitatea unor medicamente
antiaritmice si poate provoca leziuni renale tubulare( nefropatia Kaliopenica).
Calea cea mai eficace de restabilire a echilibrului este administrarea de
medicamente antialdosteronice. Suplimentarea orala cu KCl comporta riscuri
deoarece tabletele de KCl , daca nu sunt dizolvate in prealabil in apa sau alte
lichide, produc bolnavului dureri epigastrice si uneori grave complicatii ca
uceratii gastrice sau chiar perforatii gastrice sau intestinale.Inlocuirea KCl cu
sare fara sodiu poate evita aceste complicatii.
Hipomagnezemia apare cand concentratia Mg seric < 0,6 mmoli sau <1,5
mg. % . Aceasta creste riscul aritmiilor cardiace( extrasistola si tahicardia
ventriculara ) si creste riscul intoxicatiei digitalice. Prevenirea si corectarea se
fac printr-un regim bogat in legume si fructe si suplimentarea pe cale orala de
Mg( 1-4 g/ zi) sau i.v. sulfat de Mg 10-20 ml din solutia 20%.
Hiperuricemia reprezinta cresterea concentratiei acidului uric in ser. Se
ajunge foarte rar sa provoace un atac de guta. Nu atinge valori foarte mari si nu
este necesar tratament curativ sau preventiv care sa scada concentratia acidului
uric din sange.
Tendinta la tromboze si embolii
Dupa administrarea diureticelor tiazidice si de ansa) vascozitatea sangelui
creste, iar viteza sangelui in capilare scade. Deasemenea concentrarea in plasma
a factorilor de coagulare, care nu filtreaza la nivelul glomerulilor renali, este
crescuta. Aceste doua efecte cresc riscul trombozelor si emboliilor , de aceea
trebuie evitata diureza brutala. La bolnavii cu stenoza mitrala, la cei cu fibrilatie
atriala, la cei cu cord pulmonar cronic si la cei cu imobilizare prelungita la pat,
in terapia diuretica trebuie sa se adauge terapia anticoagulanta cu heparina sau
trombostop.
Tratamentul cu tonice cardiace
Reprezinta medicatia de baza a insuficientei cardiace. Se administreaza ori de
cate ori insuficienta cardiaca nu se compenseaza prin repaus si regim desodat.
Preparatele digitalice actioneaza imbunatatind metabolismul
miocardului, marind forta de contractie a inimii, scazand frecventa cardiaca si
conducerea stimulului la nivelul nodulului atrioventricular. Datorita acestor
actiuni, aceste medicamente au urmatoarele rezultate: creste debitul cardiac,
scade presiunea venoasa, se reduce volumul inimii, creste diureza, diminua
edemele.
Tonicele cardiace cele mai folosite sunt Digitala si Strofantina ,
cunoscute si sub denumirea de digitalice, deoarece au o actiune asemanatoare.
Strofantina are o actiune rapida si de scurta durata, fiind utilizata in formele
acute, dar nu si in tratamentul cronic.
Digitala actioneaza mai lent, are o durata de actiune mai lunga si se acumuleaza
in organism. Exista si preparate digitalice injectabile , cu actiune relativ rapida,
de aceea Digitala se intrebuinteaza astazi in aproape toate formele de
insuficienta cardiaca.
Preparatele de digitala sunt extrase din Digitalis purpureea ( pulbere de foi
de digitala, digitoxina) sau din Digitalis Lanata ( Lanatosid-C, Digoxin,
Acetildigitoxina, Isolanid ), substante ce se administreaza fie pe cale i.v., fie
oral.
Se administreaza i.v., urmatoarele preparate digitalice cu actiune rapida :
1 Lanatosid-C - 0,4mg / fiola
2 Digoxin - 0,5mg / fiola
3 Acetildigitoxina 0,2mg/ fiola
4 Strofantina - 0.25 mg/ fiola
Se administreaza pe cale orala, urmatoarele preparate digitalice , cu
actiune rapida si lenta:
1 Lanatosid-C - drajeuri de 0,25 mg.
2 Nidacil- comprimate de o,10 g.
3 Digitalina solutie
4 Digoxin comprimate de 0,25 g.
5 Digitala comprimate de 0,10 g.
Exista doua metode de digitalizare orala:
1. Digitalizare rapida , cand doza terapeutica optima se administreaza in 2-3
zile.
2. Digitalizare lenta,cand doza terapeutica optima se administreaza in 4-7 zile.
Pentru tratamentul de intretinere se foloseste de obicei pulberea de foi de
Digitala, in comprimate de 0,10 g sau Digoxina, in solutie (50 picaturi= 1 ml.
Digitalina cristalizata).
Efectul cel mai bun se obtine in insuficienta cardiaca cu fibrilatie atriala.
Exista doua tipuri de digitalizare: cronica si profilactica.
Digitalizarea profilactica se realizeaza prin administrare de glicozizi
digitalici, in urmatoarele situatii:
1 La bolnavii cu cardiopatie congenitala sau dobandita, care sunt supusi
la interventii chirurgicale.
2 La femeile cu cardiopatie, in cursul sarcinii si parturitiei (nasterii).
3 In unele stari patologice, in care afectarea functiei de pompa a inimii
prin scaderea contractilitatii miocardului este in prag de decompensare
4 Bolnavi cu pneumonii, bronhopneumonii, varstnici
5 Bolnavi cu cardita reumatismala, nefrita acuta, embolii pulmonare
repetate, forme severe de astm bronsic.
Digitalizarea profilactica se realizeaza pe o perioada limitata de timp, iar
dozele utilizate se situeaza la limita inferioara a celor terapeutice.
Totusi majoritatea cardiologilor considera ca este mai bine sa se evite
digitalizarea profilactica si sa se aplice numai daca la categoriile amintite
mai sus, apar semnele insuficientei de pompa cardiaca sau tahiaritmii
ventriculare.
Digitalizarea cronica
Administrarea Digitalei se face permanent, atat timp cat persista diminuarea
functiei de pompa a inimii si bolnavul prezintariscul decompensarii cardiace,
adica a scaderii debitului cardiac, cu punerea in joc a mecanismelor
compensatorii si a aparitiei tulburarilor hemodinamice si a semnelor clinice
de insuficienta cardiaca congestiva.
Ritmul de administrare este conditionat de starea bolnavului si de preparatul
utilizat.
Dozele trebuie sa fie modelate sau ajustate la fiecare bolnav in parte,
tinand cont de procentul de absorbtie si de eliminare a glicozidului folosit si
de eventualele schimburi in evolutia bolnavului.
Digitalizarea poate fi intrerupta definitiv sau temporar.
Sistarea definitiva a digitalizarii se face:
1 la bolnavii, la care cauza insuficientei cardiace a fost inlaturata.
2 In miocarditele acute vindecate
3 Cand tulburarile de ritm supraventriculare sunt remise
4 Cand cardiopatiile congenitale au fost corectate chirurgical.
Intreruperea temporara a digitalizarii se face in anumite cazuri:
1 La aplicarea socului electric extern la bolnavii cu tulburari paroxistice
de ritm
2 La schimbarea preparatului digitalic administrat se recomanda o
pauza corespunzatoare administrarii stocului de glicozid administrat
anterior.(Ex: pentru Digoxina-4-5 zile, pentru pulberea de foi de
Digitala 20-25 zile).
Redigitalizarea se face in urmatoarele situatii:
1 La bolnavii care nu respecta schemele terapeutice stabilite de medic
2 La cei care nu se prezinta la control medical periodic
3 La cei care iau Digitala prescrisa numai cand se simt rau
4 Cand administrarea Digitalei nu este insotita de efectele terapeutice
scontate de medic.
Aceste situatii impun reconsiderarea schemei terapeutice, eventual
intreruperea tratamentului pe o durata de timp corespunzatoare eliminarii
glicozidului digitalic administrat anterior si redigitalizarea dupa critetiile
obiective pentru refacerea stocului digitalic pierdut.
Insuccesul terapiei digitalice si aparitia manifestarilor de supradozaj
digitalic se datoreaza indisciplinei bolnavilor si interventiei acestora in
modificarea dozelor, a ritmului de administrare si intreruperii definitive sau
temporare a digitalizarii.
Supradozajul si intoxicatia digitalica
Intoxicatia digitalica expune bolnavul la riscuri mari.( mortalitatea este de
40 % in cazul unei terapii adecvate si de 100 % cand terapia digitalica
este continuata fara control medical ).
Supradozarea produce:
1. Tulburari digestive : anorexie, greata, varsaturi, diaree.
2. Tulburari neurosenzoriale: tulburari de vedere ( vedere colorata
in rosu, galben, verde , albastru, plaje de vedere decolorata),
cefalee, slabiciune musculara, stare de rau.
3. tulburari cardiovasculare : tulburari de ritm si de conducere (
80-90% din cazuri): blocuri AV de diferite grade, extrasistole
atriale si ventriculare, tahicardie supraventriculara, fibrilatie atriala.
Manifestarile toxicitati digitalice dispar odata cu intreruperea
administrarii de digitalice.
Asistenta medicala trebuie sa aiba cunostintele necesare sa identifice
aceste manifestari toxice si sa ununte de urgenta medicul pentru instituirea
masurilor terapeutice de urgenta in cazurile grave.
Cand masura intreruperii administrarii de digitalice nu este suficienta
pentru indepartarea manifestarilor toxice, la recomandarea scrisa a
medicului, asistenta medicala va administra bolnavului medicamente care
antagonizeaza efectele cardiotoxice si anume: Fenitoina, saruri de K si de
Mg, betablocante( propanolol) xilina, atropina, spironolactona.
In supradozaj si intoxicatie digitalica nu se aplica conversia electrica
, deoarece exista riscul de instalare a aritmiilor ventriculare ireversibile.
In aritmiile ventriculare antiaritmicul de electie este
Difenilhidantoina. Acesta se administreaza i.v. 125-250
mg.Difenilhidantoina sodica , doze ce pot fi repetate in functie de
necesitati, la interval de 5-10 minute, pana la doza de 500-700 mg. Efectul
antiaritmic este rapid, se instaleaza in cateva secunde sau minute.
Se considera ca orice drog care imbunatateste conttactia miocardului si
restabileste debitul cardiac, este tonic cardiac.
Exista droguri care scad postsarcina( rezistenta periferica vasculara crescuta
care se opune ejectiei ventriculului stang ) si sunt droguri vasodilatatoare si droguri
care cresc forta de contractie a miocardului.
A. Drogurile care cresc forta de contractie a miocardului sunt :
1. Glicozizii cardiotonici ( glicozizi digitalici) , cu urmatoarele efecte
farmacologice:
-Cresc tonusul muschiului cardiac(actiune tonotrop pozitiva ).
-cresc forta de contractie a miocardului (actiune inotrop pozitiva )
-scad frecventa cardiaca ( actiune cronotrop negativa ).
-Cresc excitabilitatea miocardului.
In clinica se folosesc urmatoarele preparate: Digoxina, Acetildigitoxina,
Deslanozidul C si Strophantina.
2. Xantinele : Teofilina si derivatul sau Aminofilina
3. Glucagonul (secretat de celulele alfa din celulele Langerhans)- nu este
utilizat in practica clinica.
4. Catecolaminele: Noradrenalina, Dopamina, Isuprel.
B. Drogurile care scad postsarcina (vasodilatatoare) sunt indicate in
insuficienta greu reductibila, in care exista vasoconstrictie cu cresterea rezistentei
periferice, in insuficienta cardiaca din IMA sau din HTA paroxistica si
cardiomiopatiile obstructive.
Din aceasta grupa fac parte:
1. nitritii organici : Nitroglicerina, Isosorbid dinitrat
2. Fentolamina (regitine )
3. Nitroprusiatul de sodiu
4. Prazosinul (Minipress ).
Alte tratamente:
Oxigenoterapia este indicata in cazurile acute ( edem pulmonar, cord pulmonar
acut) si in insuficienta cardiaca cronica cu leziuni pulmonare( infarct).
Emisia de sange se practica in insuficienta cardiaca acuta si in forma cronica
severa si cu edeme mari.
Anticoagulantele se administreaza in formele cu accidente tromboembolice.
Tratamentul edemului pulmonar acut :
Asistenta medicala , la recomandarea medicului administreaza bolnavului
oxigen prin sonda nazala, morfina i.v., efectueaza sangerare ( 300-500 ml in
5minute ), administreaza diuretice ( furosemid-2 fiole-0,40mg i.v. ) tonice
cardiace (Digoxin 1 fiola), Miofilin i.v.
Daca tensiunea arteriala este scazuta se administreaza tonice cardiace-Isuprel
2-8 fiole de 0,2 mg. in 250 ml. ser glucozat 5%, oxigen, morfina, Hemisuccinat
de hidrocortizon, dextran.
4 In EPA de origine infectioasa se face sangerare si se administreaza
Hemisuccinat de hidrocortizon si oxigen.
Tratamentul insuficientei cardiace congestive rapid instalate implica
repaus la pat (nu absolut ), oxigen, restrictie mare de sare, furosemid,
Lanatosid-C( 3-4 fiole pe zi ).
Tratamentul cordului pulmonar acut se face cu : oxigen pe cale nazala,
analgezice ( Algocalmin, Mialgin), Atropina in caz de hipotensiune si
bradicardie, Papaverina i.v. , digitalice injectabile( Lanatosid-C ), Furosemid
i.v., anticoagulante sau trombolitice.
Tratamentul cordului pulmonar cronic se face cu : antibiotice,
bronhodilatatoare ( Miofilin 1-2 fiole i.v. lent, Alupent), corticoterapie,
sangerare, diuretice tiazidice-Nefrix, tonice cardiace. Se urmareste
dezobstruarea cailor aeriene prin eliminarea secretiilor bronsice, hidratare
corecta .
Regimul alimentar
Consta intr-o alimentatie variata si bogata in vitamine, fractionate, regim
hipocaloric la obezi, hipertensivi si coronarieni.
Se urmareste ca greutatea bolnavului sa nu depaseasca valoarea normala.
Alcoolul, cafeaua si ceaiul sunt permise in cantitati mici, iar fumatul este
interzis.
Se asigura o cantitate suficienta de proteine( 1 g / kg.corp), se reduce
cantitatea de lipide si se administreaza in cantitati mari fructe, zarzavaturi, sucuri si
zeama de fructe.
Restrictia de sare este indicata in toate cazurile de insuficienta cardiaca.
-In formele severe se permit 1-1,5 g /zi, iar in unele cazuri 0,5 g/zi. Se recomanda
alimente proaspete care nu contin mult sodiu: legume, fructe, orez, oua, carne,
zarzavaturi.
-In stadiul compensat bolnavul poate consuma 3-5 g sare pe zi, iar daca primeste
diuretice tiazidice (Nefrix, Spironolactona), se permit pana la 7 g sare pe zi.
- In insuficienta cardiaca restrictia de lichide este nerationala si daunatoare,
deoarece bolnavii au nevoie de lichide suficiente pentru a elimina sodiul. Astfel ei
vor avea voie sa bea zilnic 1-2,5 l lichid iarna si 2 litrii vara.
In majoritatea cazurilor ateroscleroza este cauza insuficientei cardiace si de
aceea se recomanda un regim hipocolesterolemiant si hipolipemiant, constand in:
4 Uleiuri vegetale ( porumb, soia , floarea soarelui), care trebuie ingerate
crude sau usor incalzite, dar niciodata prajite.
5 Paine integrala (200-250 g/zi )
6 Cartofii (150-200 g/zi ) : fierti, piureuri, dar niciodata prajiti.
7 Legume din abundenta, sub forma de salate proaspete si zarzavaturi.
8 Fructe la discretie : proaspete, compoturi, piureuri, marmelade.
9 Carne slaba de vaca, vitel, pasare, porc ( foarete slaba si rar), vanat (iepure
si caprioara).
10 Preparatele din carne se admit moderat, sub forma de crenvursti,
parizer.sunca foarte slaba , bine fiarta.
11 Carnea se consuma numai sub forma de rasol, gratar, friptura inabusita.
12 Preparatele de gris, fulgi de ovaz, paste fainoase se consuma cu moderatie (
duc la ingrasare).
13 Ouale se consuma in cantitate redusa moi sau cleioase, preferand albusul si
evitand galbenusul( 3-4 / saptamana ).
14 Lapte batut, iaurt, lapte dulce.
15 Condimente : marar, patrunjel, tarhon, piper in cantitate foarte mica.
16 Otet si lamai pentru acrit
Sunt interzise urmatoarele alimente :
1 Torturile si prajiturile cu crme
2 Sosurile de smantana , frisca
3 Pestele din speciile grase : crapul, heringul, tiparul.
4 Afumaturile, marinatele, conservele




























CAPITOLUL II
































PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTEI D. J. CU DIAGNOSTICUL
MEDICAL: INSUFICIENTA CARDIACA CRONICA STANGA
; CRIZA HIPERTENSIVA



















II.1. CULEGEREA DATELOR
Metode de culegere a datelor: interviul, observatia, luarea de notite.
Surse de date : pacientul, familia, dosarul medical.
II.1. 1 Date privind identitatea pacientului
Date relativ stabile:
Nume : D.
Prenume : J.
Varsta : 63 ani
Stare civila : casatorita
Ocupatia : pensionara
Date variabile:
Domiciliul : Ploiesti, strada Cristianul, nr. 27
Conditii de viata si de munca : bune.
Gusturi personale si obiceiuri:
-consuma ocazional bere , vin, cafea.
-consuma dulciuri, alimente prajite, grasimi animale.
-un fumeaza.
Mod de petrecere a timpului liber :
-vizioneaza programe TV., croseteaza.
-are un mod de viata sedentar.
II.1.2. Date privind starea de sanatate anterioara
1.2.a) Date antropometrice
Greutate : 98 kg.
Inaltime : 1,65 m.
Grup sanguin : AII
Rh : pozitiv.
1.2.b) Limite senzoriale
Alergii : neaga
Proteze : nu prezinta
Acuitate vizuala si auditiva : bune
Somn : odihnitor.
Mobilitate: buna
Alimentatie : normosodata, hipercalorica ( hiperlipidica) .
Eliminari: mictiuni fiziologice ; constipatie ( un scaun la 3-4 zile ).
1.2.c) Antecedente heredo-colaterale
Mama : HTA, IMA.
1.2.d) Antecedente personale :
APF: menarha la 13 ani.
Menopauza la 56 ani.
APP : Hepatiti virala tip A la 20 ani
HTA de 15 ani ( val. Max. 260/130 mmHg.)- HTA esentiala, std. II.
BCIN de 10 ani . IVS de 6 ani.




II.1.3. Informatii legata de boala

1.3.a) Motivele internarii: cefalee,ameteli, tuse uscata, dispnee, tulburari de vedere, palpitatii.
1.3.b) Istoricul bolii :
-Pacienta D.J. a fost internata in sectia de cardiologie a Spitalului Judetean de Urgenta Ploiesti,
acuzand simptome de : dispnee, cefalee, ameteli, tulburari de vedere, palpitatii , tuse, survenite
in urma unui conflict in familie.
1.3.c) Diagnosticul la internare : Insuficienta cardiaca cronica stanga , criza hipertensiva.
1.3.d) Data internarii : 20.09.2008
1.3.e) Examenul pe aparate:
Examen clinic obiectiv:
Stare generala alterata
Facies, tegumente , mucoase : cianozate.
Tesut conjunctiv adipos: in exces
Sistem ganglionar: nepalpabil
Sistem muscular : normal reprezentat
Sistem osteo-articular: integru
Aparat respirator:
-Se constata respiratie de tip Cheyne Stokes
-Raluri subcrepitante la baza plamanilor, unilaterale, pe partea dreapta( provocate de staza
pulmonara).
R= 30r/min., tahipnee, tuse uscata.
Aparat cardiovascular:
-Prin palparea socului apexian ( deplasat in jos si in afara liniei medioclaviculare) se
evidentiaza marirea inimii stangi- hipertrofie de ventricul stg.).
-La auscultatie: ritm de galop, puls alternanty, suflu sistolic apical.
TA=220/120 mm. Hg., AV= 90/min.
Aparat digestiv:
Abdomen marit de volum prin exces ponderal, nedureros spontan si la palpare.
-Tranzit intestinal deficitar.
Ficat: la rebord costal, in limite normale, nedureros la palpare.
Cai biliare : libere, semnul Murphy neg.
Splina : nepalpabila.
Aparat uro-genital:
-Loje renale libere: semnul Giordano neg.
-Mictiuni fiziologice.
Sistem nervos, endocrin, organe de simt: OTS.












II.2 ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
II.2.1. Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale

Nevoia fundamentala Manifestari de
dependenta
Manifestari de
independenta
Surse de dificultate
1). A respira si a avea
o buna circulatie
- -alternante de apnee si
tahipnee, T= 30r/min.
-senzatie de sufocare
-cianoza usoara,
periferica
-tuse uscata
-HT pulmonara cu
staza pulmonara.
-stres
-IVS
- -puls alternant, ritm de
galop, AV= 90b/min.
-ameteli, tulburari de
vedere, tahicardie,
cefalee
-TA= 220/120mm.Hg.
-aritmii
-obezitate
-anxietate
-stres cauzat de
conflictele familiale.
-alimentatie
hiperlipidica

2). A bea si a manca -dentitie completa,
ingrijita
-reflex de deglutitie
prezent
-hidratare corecta: 2
litrii./zi
-consum excesiv de
alimente hipercalorice
(grasimi animale,
dulciuri, prajeli).
-obezitate( greutatea
corporala este cu
15-20% > greutatea
ideala ).
-sedentarism
-proaste obiceiuri
-anxietate
-cine copioase
3). A elimina -mictiuni fiziologice (
5-6/zi)
-diureza : 1500ml.
-urina; culoare inchisa
( alimentatie carnata) ,
aspect normal dpdv.
macroscopic.
-absenta scaunului 3-4
zile
-dificultate la defecatie
-balonare
-lipsa unui orar al
eliminarilor
-stres
-anxietate
-alimentatie saraca in
legume si fructe.
4). A se misca si a
avea o buna postura
-miscari adecvate
abductie, adductie,
flexie, extensie,
pronatie, supinatie.
-sistem osteo-articular
integru.
-greutate in mobilizare
-nu poate adopta
pozitia de ortostatism
-in decubit dorsal
tuseste ( tuse uscata )

-ameteli
-cefalee
-tulburari de vedere
-senzatie de sufocarte
-obezitate
-staza pulmonara
5). A dormi si a se
odihni
- -insuficiente ore de
repaus, de somn
-somn agitat
-oboseala
--anxietate
-boala
-tuse in decubit dorsal
datorita stazei
pulmonare
6). A se imbraca si
dezbraca
-poarta vesminte alese
dupa gust si
circumstante.
-este curata si
ordonata.
-neputinta de a se
imbraca si dezbraca
singura
-slabiciune
-cefalee
-ameteli
-tulburari de vedere
-stare generala alterata
7). A-si mentine
temperatura corpului
in limite normale
-temperatura mediului
ambiant: 18-25C.
-temperatura corporala
: 35,8C (Td ), 36,6
C. (Ts).
-transpiratie minima
- -
8).A fi curat, ingrijit,
a-si proteja
tegumentele si
mucoasele
-parul curat, pieptanat,
strans in coc.
-urechile: configuratie
normala, ingrijite.
-nasul: fose nazale
libere, mucoase
umede.
-cavitatea bucala:
dentitie completa{
lucrare dentara fixa
).-unghiile: curate,
taiate scurt.

-neputinta de a-si
acorda ingrijiri
igienice complete.
-boala
-anxietatea
-spitalizarea


9).A comunica -imagine pozitiva de
sine
-receptia obiectiva a
mesajului primit
-debit verbal usor,
limbaj clar si precis
-capacitate de a
mentine o relatie
stabila cu cei din jur.
- -
10). A evita pericolele -temperatura mediului
ambiant : 18-25C.
-umiditate: 30-60 %
-iluminat
corespunzator
-zgomot potrivit
-comportament normal
-risc de accidente
-fatigabilitate
-risc de complicatii (
IC dr., tromboze,
AVC).
-ameteli
-tulburari de vedere
-cefalee
-insuficiente ore de
somn
-tuse
-anxietate
11). A actiona
conform propriilor
convingeri si valori
-poseda convingeri
personale fata de
realitatea
inconjuratoare
-libertate in gandire
-practicarea propriilor
- -
convingeri religioase
-participa la acte de
umanitate.
12). A fi ocupat in
vederea realizarii
-este constienta de
propria valoare.
-prezinta capacitate de
a lua decizii in
rezolvarea
problemelor.
-este capabila de a-si
exercita rolul in
familie si societate,
- -
13). A se recreea - -nu poate efectua o
activitate preferata.
-nu se poate concentra
asupra unei activitati
recreative.
--fatigabilitate
-anxietate
-boala
-spitalizarea
14). A invata -este receptiva la
informatii si are
capacitate de a le
asimila.
-prezinta interes pentru
a invata lucruri noi.
-posea o suficienta
cunoastere a bolii sale,
a tratamentului.
-un bogat bagaj de
cunostinte medicale.

- -



II 2.2. Probleme de dependenta
1. Dispnee
2. Circulatie inadecvata
3. Alimentatie in exces
4. Tulburare de tranzit intestinal
5. Postura inadecvata
6. Insomnie
7. Dificultate in a se imbraca si dezbraca
8. Dificultate in a-si acorda ingrijiri igienice
9. Vulnerabilitate fata de pericole
10. Dificultate in a efectua activitati recreative.

II. 2.3. Diagnostic nursing

1). Alterarea respiaratiei , din cauza stazei pulmonare, manifestata prin senzatie de sufocare,
respiratie cu alternante de apnee si polipnee, usoara cianoza periferica (nas, buze ).
2). Circulatie inadecvata din cauza stresului, obezitatii, conflictelor recente, efortului fizic,
manifestata prin cresterea valorilor tensionale peste limita maxim admisa ( 140/90 mm.Hg)., puls
alternanat, tahicardie, ameteli, cefalee.
3). Alimentatie inadecvata cantitativ, din cauza proatelor obiceiuri, sedentarismului,
anxietatii, manifestata prin consum excesiv de alimente hiperlipidice, obezitate.
4). Perturbarea eliminarii intestinale, din cauza alimentatiei sarace in fibre (legume, fructe,
cereale), lipsei unui orar al eliminarilor, stresului, manifestata prin absenta scaunului timp de 3-4
zile, balonare, dificultate la defecatie.
5). Postura inadecvata, din cauza senzatiei de sufocare, ametelilor, rulburarilor de vedere,
cefaleei, HT pulmonare, manifestata prin pozitia semisezand, incapacitate de a adopta pozitia de
ortostatism.
6). Incapacitate de a se odihni, din cauza tusei nocturne (de decubit ), spitalizarii,
anxietatii, manifestata prin somn agitat, insuficiente oer de somn, oboseala.
7). Dificultate in a se imbraca si dezbraca, din cauza ametelilor, slabiciunii, cefaleei,
manifestata prinneputinta de a se imbraca si dezbraca fafa ajutor.
8). Dificultate in a-si acorda ingrijiri igienice, din cauza bolii, anxietatii, manifestata prin
neputinta de a se ingriji singura.
9). Vulnerabilitate fata de pericole, din cauza ametelilor, tulburarilor de vedere, dispneei,
oboselii, insuficientei ventriculului stang, manifestata prin risc de complicatii, accidente,
fatigabilitate.
10). Dificultate in a efectua activitati recreative, din cauza spitalizarii, bolii, anxietatii,
manifestata prin incapacitatea de a se concentra si de a efectua activitati recreative.

































II. 3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

II.3.1. Obiective

Obiectiv global:
Pacienta sa beneficieze de tratament si ingrijiri adecvate afectiunii sale pe intreaga durata a
spitalizarii pentru a-si recapata independenta in satisfacerea nevoilor la care manifesta
dependenta.

Obiective specifice:
1 Pacienta sa beneficieze de confort psihic si fizic, intr-un mediu securizant, pe toata
durata spitalizarii.
2 Pacienta sa beneficieze de conditii corespunzatoare, de respectarea regulilor de asepsie
si antisepsie la administrarea tratamentului, sa un fie expusa riscului de infectii
nosocomiale.
3 Pacienta sa poata respira linistit, cu o frecventa respiratorie normala ( 15-25 r/min) , in
decurs de 5 zile.
4 Pacienta sa prezinte valori tensionale in limite, puls ritmic, bine batut, in decurs de 5
zile.
5 Pacienta sa aiba o alimentatie adecvata cantitativ, saraca in lipide, bogata in fructe si
legume, in decurs de5 zile.
6 Pacienta sa prezinte un tranzit intestinal normal, in decurs de5 zile.
7 Pacienta sa poata adopta pozitia de ortostatism, sa se mobilizeze usor, in decurs de 5
zile.
8 Pacienta sa poata dormi linistita, sa fie relaxata , in decurs de 5 zile.
9 Pacienta sa se poata imbraca si dezbraca fara ajutor, in decurs de 5 zile.
10 Pacienta sa-si acorde ingrijiri igienice singura, in decursa de 5 zile.
11 Pacienta sa un mai prezinte risc de accidente si de complicatii, in decurs de 5 zile.
12 Pacienta sa poata participa la activitati recreative, in decurs de 5 zile.


II.3.2. Interventii zilnice
13 Se masoara si se noteaza zilnic functiile vitale si vegetative.
14 Se recolteaza produse pentru examene de laborator.
15 Se insoteste pacienta , pentru a fi investigata, la serviciile de : radiologie, ecografie.
16 Se asigura pacientei repaus fizic si psihic.
17 Se respecta regulile de asepsie si antisepsie la efectuarea tratamentului.
18 Se aeriseste corespunzator salonul si se asigura un mediu de securitate fizica si psihica
pentru pacienta.
19 Se iformeaza pacienta cu privire la necesitatea investigatiilor, eficacitatea tratamentului,
respectarea recomandarilor medicale privind regimul alimentar, repausul fizic ( parial ).
20 Se administreaza pacientei medicatia recomandata de medic, in functie de raspunsul
terapeutic.
21 Se cantareste zilnic pacienta si se noteaza.
22 Se face bilantul ingestie eliminare.
23 Se supravegheaza permanent pacienta si se noteaza modificarile aparute in starea sa si
se informeaza medicul.
24 Se ofera pacientei regimul prescris de medic: hiposodat, hipolipidic, hipocaloric.
25 Se educa pacienta pentru a respecta modul de viata sanatos prin renuntarea la
obiceiurile nocive ( consum de grasimi, prajeli, dulciuri, cafea in exces), evitarea
sedentarismului, a stresului.













































II.4.
APLICAREA INGRIJIRILOR
Problema I Obiective Interventii autonome Interventii delegate Evaluare

Dispneea

Pacienta sa poata
respira linistit, avand
o frecventa a
respiratiei in limite
normale ( 15-25
r/min ), in decurs de
5 zile.

-Am monitorizat functiile vitale ale
pacientei ( R, P, TA, T ) si am notat
in foaia de temperatura.
-Am asigurat pacientei pozitia
semisezand in pat, pentru a-I
favoriza respiratia.
-Am asigurat pacientei repaus fizic
si psihic.
-Am aerisit corespunzator salonul,
incat temperatura mediului ambiant
sa fie 18-25C.
-Am umezit aerul din salon cu apa
alcoolizata ( 2/3 apa + 1/3 alcool ).
-Am permeabilizat caile respiratorii
ale pacientei cu ajutorul unui
tampon inmuiat in ser fiziologic,
montat pe port-tampon, indepartand
secretiile nazale.
-Am invatat pacienta sa faca
gimnastica respiratorie si sa evite
mediul poluat.
- Am invatat pacienta sa tuseasca
cu batista la gura, sa evite iscutiile,
sa se linisteasca.
-Am administrat pacientei lichidele
in mod fractionat, pentru a preveni
cresterea brusca a temperaturii.

-La recomandarea medicului
am recoltat sange pentru
analize de laborator si urina
pentru examen sumar si
urocultura.
-Am administrat tratamentul
prescris de medic:
1). Diuretice cu actiune
intensa: Furosemid- la inceput
o doza de 40 mg.( 2 fiole), i.v.
lentin 2 minute, apoi am
continuat administrarea pe cale
orala a 40 mg. Furosemid ( 1
comprimat) la 8 ore.
2). Inhibitori ai enzimei de
conversie: Captopryl- doza de
atac 2 comprimate de 25 mg. ,
apoi 1 comprimat de 25 mg. la
12 ore.
3). Tonice cardiace
(antiaritmice) : Digoxina ( 1
fiola=0,5 mg.)-1/2 fiola la 8
ore , apoi 1 comprimat de 25
mg. /zi.
4). Coronarodilatator:
Preductal -1 comprimat (
20mg.) de 3 ori/zi.

Ziua I
Pacienta respira mai usor
in repaus fizic si psihic,
in pozitia semisezand ,
dupa administarea
Furosemidului si a
celorlalte medicamente
recomandate de medic.
Zilele II si III
Pacienta prezinta dispnee
usoara in pozitia decubit
dorsal si la efortul depus
in timpul mobilizarii(
imbracare, dezbracare,
deplasare pentru
necesitatile fiziologice ).
Zilele IV si V
Pacienta are o respiratie
buna, ritmica ( 20r/min),
linistita, ambele
hemitorace prezentand
aceeasi miscare de
ridicare si coborare in
timpul inspiratiei si
expiratiei.


-Am efectuat bilantul ingestie-
eliminare.
-Am cantarit zilnic pacienta.
- Am participat la examenul clinic
medical al pacientei si am
pregatit-o pe aceasta fizic si psihic.
-Am ajutat pacienta sa adopte
pozitiile necesare examinarilor.
-Am pregatit materialele si
instrumentarul necesare,
oferindu-le medicului la cerere(
manusi sterile, tensiometru,
stetoscop, spatule linguae sterile,
tavita renala, sapun, prosop, etc.)
-Am asigurat linistea necesara
desfasurarii examenului.
-Am pregatit produsele biologice
ale pacientei si le-am aratat
medicului.)
5). Combinatii de substante
minerale (K, Mg.):
Aspacardin-1 comprimat la
12 ore.
6). Antitrombotice ,
antiagregante
plachetare:Aspenter 75 mg.-2
comprimate/zi( se inghit
nesfaramate, cu o cantitate
suficienta de apa , de
p[referinta dupa mese.
7). Tranchilizante si
miorelazante: Meprobamat_
1 comprimat de 400 mg. seara,
inainte de culcare.
8). Antialgice:Algocalmin-( 1
fiola = 2ml=1gram )-1 fiola la
nevoie( max. 2 fiole/zi).
. 9). Glucoza 5%-500 ml.in
pev., ritmul max.de perfuzare = 60 picaturi/min. ,
dupa revenirea TA in limite normale ( 135/70
mm.Hg.).



Problema II Obiective Inerventii autonome Interventii delegate Evaluare
Circulatie
inadecvata
-Pacienta sa prezinte
valori tensionale in
limite normale, puls
ritmic, bine batut, in
decurs de 5 zile.
-Am masurat : TA, P, R, T si am
notat in foaia de temperatura.
-Am linistit pacienta si am asigurat
un cadru de securitate psihica si
fizica prin aerisirea corespunzatoare
a salonului, iluminat corespunzator,
lenjeriile de pat si de corp curate,
indepartarea obiectelor si
materialelor neplacute (urinare,
plosca, scuipatori), pastrarealinistii,
evitarea vizitatorilor, care puteau sa
agite pacienta, facilitarea relationarii
cu cei dragi.
-Am efectuat bilantul hidric.
Am invatat pacienta sa faca exercitii
fizice, mai intai exercitii pasive la
pat, apoi active la pat si active in
salon.
-Am administrat lichidele in mod
fractionat, pentru a preveni cresterea
brusa a TA.
-Am supravegheat pacienta in
permanenta si am urmarit efectul
-Am administrat tratamentul
prescris de medic.
-Am asigurat pacientei un
regim hiposodat ( 2 g . sare/zi),
hipolipidic.
Ziua I
-Pacienta prezinta HTA (
TA= 220/110 mm.Hg. ),
cu cefalee, ameteli,
tahicardie,m tulburari de
vedere, dispnee.
-Dupa administrarea
medicatiei hipotensoare
prezinta
TA=180/90mm.Hg.,
simptomele fiind mult
ameliorate.
Zilele II si III
Pacienta prezinta
TA=150/85 mm.Hg.,
tahicardie usoara (P=85
b/min ) .
Zilele IV si V
-Pacienta prezinta o stare
ameliorata,
TA=140/90mm.Hg.,
P=80 b/min, fara cefalee,
ameteli, tulburari de
terapeutic al medicamentelor,
masurand TA la un interval de 30
minute si am informat medicul
despre starea pacientei.
vedere, aritmii ( corectate
de Digoxina).

















Problema III Obiective Interventii autonome Interventii delegate Evaluare
Alimentatie
in exces
Pacienta sa aiba o
alimentatie
adecvata cantitativ,
hipocalorica ,
hipolipidica,
hiposodata, in
decurs de 5 zile.

-Am informat pacienta despre
modul de a manca sanatos, despre
valoarea energetica a alimentelor
si necesarul in functie de
activitatea fizica si de varsta (
glucide principala sursa de
energie a organiosmului: 4-6
g/kg. corp; proteinele rol plastic
si energetic: 1-1,5 g/kg.corp ;
-Am administrat medicatia
recomandata de medic.
-Am asigurat pacientei regim
hiposodat ( 2 grame pe zi ) si
hipolipidic ( hipocaloric),
constand in :
-scaderea aportului in
grasimi ( permise 40-60 g.
uleiuri vegetale : soia, floarea
Ziua I

Pacienta prezinta un
deficit de alimentatie
din cauza
simptomelor bolii,
dar pe masura ce
acestea se
diminueaza pacientei
lipidele rol energetic, valoare
calorica mare: 1-2 g/kg.corp.)
-Am explorat gusturile pacientei
la diferitele categorii de alimente.
-Am remarcat apetitul exagerat al
pacientei pentru alimentele grase,
prajite, dulciuri, fainoase.
-Am cantarit zilnic pacienta.
-Am facut bilantul ingestie
eliminare.
-Am hidratat corespunzator
pacienta cu lichidele administrate
treptat, pentru a nu-I creste brusc
TA, cu 2-2,5 litrii lichide pe zi
dupa normalizarea valorilor
tensionale.( sucuri de fructe, de
legume, ceaiuri, compoturi, apa
plata, supe).
- Am informat pacienta despre
necesitatea respectarii intocmai a
cantitatilor de alimente ce se
consuma zilnic, conform
regimului recomandat.
-Am stabilit impreuna cu
pacienta, in functie de capacitatile
sale fizice, un program de
exercitii fizice, executate
progresiv, pentru adaptarea
organismului sau la eforturi.
-Am constientizat pacienta de
importanta cooperarii sale cu
echipa de ingrijire, pentru ca
rezultatele acestor interventii sa
fie benefice pentru pacienta, sa
aduca o imbunatatire substantiala
a starii sale de sanatate.
-Am recomandat apartinatorilor
sa-i procure pacientei numai
alimente dietetice, conform
regimului, sa o incurajeze si sa o
sustina moral pe durata
tratamentului.
-Am recomandat pacientei
psihoterapie de grup.In acest scop,
am instalat-o intr-un salon
impreuna cu alte paciente afectate
soarelui, porumb ).
-grasimile ingerate crude sau
abia incalzite
-cartofii ( 150-200 g./zi ):
fierti, copti, piureuri.
-cantitati mari de legume si
fructe proaspete.
-sucurile de fructe si de
legume.
-carne slaba de vitel, de
pasare: fiarta, la gratar.
-pestele slab
-supe si ciorbe asezonate cu
patrunjel, marar, leustean.
--carnea cundimentata cu
cimbru, usturoi.
-salatele asezonate cu lamaie,
otet, chimen.
Sunt interzise:
-prajelile
-afumaturile
-conservele
-dulciurile
-fainoasele
-fructele uscate
-fructele oleaginoase
-stugurii
-prunele
-paine in cantitate mare
-cafea
-alcool
ii revine
apetitulexagerat de a
consuma alimente
nesanatoase .
-In urma discutiilor
purtate cu echipa de
ingrijire, pacienta
accepta sa incapa un
regim care sa o
ajute sa-si recapete
independenta in
satisfacerea nevoii
de a se alimenta si
hidrata
corespunzator.



Zilele II si III
Pacienta coopereaza
in respectarea
regimului si a
celorlalte mijloace
de recuperare,
prezentand o stare de
ameliorare a
apetitului excesiv
pentru alimente.

Zilele IV si V
Pacienta prezinta o
stare amelirata,
incepe sa se
obisnuiasca sa
manance sanatos,
respectand orarul
meselor si cantitatea
de alimente
recomandate.
-Participa cu placere
la sedintele de
psihoterapie de grup.
-Este mai optimista
si satisfacuta de
rezultatele acestor
masuri terapeutice
de obezitate si am facilitat
discutiile, schimburile de pareri,
de experiente anterioare, astfel
incat sa-si insufle
reciprocoptimismul si dorinta de
vindecare.
aplicate.
-Greutatea corporala
a scazut cu 1,5 kg
dupa 5 zile de regim.
( 96,5 kg.)













Problema IV Obiective Interventii autonome Interventii delegate Obiective
Tulburare de
tranzit
intestinal
Pacienta sa aiba un
tranzit intestinal
normal, cu scaun
zilnic, in decurs de 5
zile.
-Am supravegheat permanent
pacienta, am observat si am notat in
foaia de observatie consistenta si
frecventa scaunelor ( scaune rare, la 3
zile, cantitate redusa, consistenta
uscata crescuta).
-Am facut bilantul ingestie
eliminare.
-Am hidrata corespunzator pacienta
cu 2-2,5 litrii lichide pe zi.
-Am stabilit impreuna cu pacienta un
program regulat de eliminare (
dimineata imediat dupa trezire ).
-Am recomandat [pacientei sa
consume alimente bogate in reziduuri
( legume, fructe, cereale).
-Am informat pacienta despre
importanta activitatii fizice, in functie
de capacitatile sale ( mers pe jos
timp de 30 minute pe zi, exercitii
fizice usoare ), pentru un tranzit
intestinal mai bun.
-Am invatat pacienta sa evite
consumul alimentelor constipante:
carne grasa, unt, dulciuri, prajeli,
fainoase ).


-Am administrat tratamentul
prescris de medic.
- La recomandarea medicului am
efectut pacientei clisma
evacuatoare.
Ziua I
Pacienta prezinta
balonare, lipsa
scaunului.
Zilele II si III
Pacienta respecta
programul stabilit
pentru a facilita
eliminarea tranzitul
intestinal, respecta
regimul alimentar si
starea ei se amelioreaza
usor prin prezenta
scaunului in cantitate
redusa.
Zilele IV si V
Pacienta are un tranzit
intestinal mult
ameliorat, cu scaun
normal, dimineata dupa
trezire.









Problema V Obiective Interventii autonome Interventii delegate Evaluare
Postura
inadecvata
Pacienta sa poata sta
in ortostatism, sa se
mobilizeze usor, in
decurs de 5 zile.
-Am instalat pacienta intr-o pozitie
care sa-i favorizeze respiratia, pozitia
semisezand in pat.
-Am asigurat aerisirea
corespunzatoare a salonului, iluminat
corespunzator, curatenie, liniste
pentru a creea un climat de securitate
fizica si psihica.
-Am masurat si notata in foaia de
temparatura : TA, P, T, R.
-Am invatat pacienta sa execute
miscari active ale membrelor
inferioare si sa poarte ciorapi elastici.
-Am invatat pacienta sa faca exercitii
de respiratie profunda , sa evite
discutiile inutile care o obosesc.
-Am planificat impreuna cu pacienta
un program de exercitii fizice, in
functie de posibilitatile ei fizice.
-Am mobilizat progresiv pacienta
pentru a preveni eventualele
complicatii ( trombozele venoase si
emboliile consecutive acestora ).
-Am asigurat igiena tegumentelor
pacientei, a lenjeriei de pat si de corp.
-Am aplicat mijloacele de prevenire a
escarelor , astfel:
-am schimbat pozitia pacientei la 2
ore.
-am verificat ca lenjeria de pat si de
corp sa un prezinte cute.
-am spalat zilnic regiunile predispuse
la escare ( scapula, sacrul, ischionul )
cu apa si sapun, le-am masat, le-am
frictionat cu alcool, le-am pudrat cu
talc si am aplicat oxid de zinc cu
vitaminele A si D2.
-am hidratat si alimentat
corespunzator pacienta .
Am administrat medicamentele
recomandate de medic.
-La recomandarea medicului am
aplicat pacientei oxid de zinc cu
vitaminele A si D2.pe zonele
predispuse la escare
si am efectuat masaj.
Ziua I
Pacienta este in pozitie
semisezand in pat,
prezinta dificultati in
respiratie, ceea ce nu-i
permite adoptarea altor
pozitii. Deasemenea
mai prezinta amateli,
tulburari de vedere,
cefalee.
Zilele II si III
Pacienta face miscari
active la pat, se
deplaseaza cu ajutor
pentru satisfacerea
nevoilor fiziologice.
Zilele IV si V
Pacienta prezinta o
stare ameliorata, fara
ameteli, tulburari de
vedere si cefalee, avand
o respiratie mai buna.
-Se poate deplasa
singura.



















































Problema VI Obiective Interventii autonome Interventii delegate Evaluare
Insomnie Pacienta sa poata
dormi linistita, sa fie
odihnita, in decurs de
5 zile.
-Am supravegheat pacienta, am
observat si notat orarul somnului.
-Am discutat cu pacienta si am
identificat cauzele insomniei sale(
tuse, anxietate, spitalizare ).
-Am aerisit corespunzator salonul si
am asigurat un iluminat potrivit,
confort fizic si psihic.
-Am facilitat pacientei legatura cu
apartinaorii.
-Am informat pacienta cu privire la
evolutia bolii sale, la eficacitatea
tratamentului, pentru a indeparta
nelinistea si tema acesteia.
-Am invatat pacienta ca inainte de
culcare sa faca exercitii respiratorii
pentru relazare si i-am oferit o cana
cu lapte cald indulcit cu miere.
-Am supravegheat pacienta pentru a
observa eficacitatea tratamentului
administrat la recomandarea
medicului si pentru a observa
eventualele complicatii survenite in
timpul somnului ( edem pulmonar
acut cardiogen, infarct acut de
miocard ).
Am administrat medicatia
recomandata de medic.
Ziua I
Pacienta are un somn
agitat, cu treziri frecvente.
-Este obosita si prezinta
ameteli, tulburari de
vedere, cefalee, tuse,
respiratie grea.
Zilele II si III
Pacienta prezinta o stare
ameliorata, se trezeste de
cateva ori in timpul noptii.
-Doarme aproxim. 6 ore
pe noapte, este mai
odihnita.
-Zilele IV si V
Pacienta are un somn
linistit, doarme aproxim.
9 ore pe noapte, este mai
relaxata.
-Un mai prezinta cefalee,
ameteli, tulburari de
vedere, dispnee, in urma
tratamentului instituit.










Problema VII Obiective Interventii autonome Interventii delegate Evaluare
Dificultate de a se
imbraca si
dezbraca
Pacienta sa se
imbrace si
dezbrace fara
ajutor, in decurs de
5 zile.
-Am observat pacienta pentru a
identifica limitele fizice ale acesteia.
-Am ajutat pacienta sa se imbrace si
dezbrace ori de cate ori a fost nevoie.
-Am rugat apartinatorii sa-i procure
imbracaminte lejera, cu mod de
incheiere simplu.
-Am incurajat pacienta ca odata cu
ameliorarea starii sale, sa se imbrace
si dezbrace in pozitie sezand la
_Am administrat medicatia
prescrisa de medic.
Ziua I
Pacienta nu se poate
imbraca si dezbraca fara
ajutor din cauza
simptomelor bolii.
Zilele II si III
Pacienta se imbraca si
dezbraca in pozitie sezand
la marginea patului,
pentru a evita accidentele,
marginea patului, un in ortostatism,
din cauza tulburarilor de vedere ,
cefaleei, amatelilor.
-Am pregatit pacientei lenjeria si am
asezat-o la indemana acesteia ,am
asezat obiectele in camera in aceeasi
ordine tot timpul, iar hainele in
ordinea folosirii lor.
-Am solicitat pacientei ca la
dezbracarea hainelor, sa le puna in
ordine inversa.
-Am supravegheat-o permanent pe
pacienta.
din cauza ametelilor si
tulburarilor de vedere.
Zilele IV si V
Pacienta se poate imbraca
si dezbraca singura,
aranjandu-si hainele in
ordinea inversa a folosirii
lor.
Problema VIII Obiective Interventii autonome Interventii delegate Obiective
Dificultate in a-si
acorda ingrijiri
igienice
Pacienta sa-si
acorde ingrijiri
igienice, fara ajutor
, in decurs de 5
zile.
-Am supravegheat pacienta, urmarind
ca aceasta sa aiba in permanenta
lenjerie curata atat de pat si de corp.
-Am facut pacientei toaleta pe
regiuni, dupa ce in prealabil am
protejat patul cu paravan si am
asigurat temperatura mediului
ambiant de 18-25 C, iar a apei de
37-38C.
-Am aiutat pacienta sa se imbrace,
i-am pieptanat parul, i l-am strans
intr-o basmaluta, i-am taiat unghiile si
am asezat-o intr-o pozitie cat mai
confortabila.
-Cand starea fizica s-a mai ameliorat,
am incurajat pacienta sa inceapa sa se
ingrijeasca singura, eu pregatindu-I
materialele pentru baie si oferindu-le
dupa caz.
-Am inspectat tegumentele pacientei
pentru ca acestea sa fie integre,
normal colorate, caldute.
-Am observat zonele predispuse la
escare( scapula, sacrul, ischionul ) si
am ajutat pacienta sa se spele cu aa si
sapun, am masat aceste zone, le-am
frictionat si am aplicatpudra de talc.
Am administrat tratamentul
recomandat de medic.
Ziua I
Pacienta primeste ajutor in
acordarea ingrijirilor
igienice, din cauza starii
generale alterate.
Zilele II si III
Pacienta isi acorda
ingrijiri igienice, fiind
suplinita numai atunci
cand un se poate descurca
singura.
Zilele IV si V
Pacienta se ingrijeste
singura: se spala, se
piaptana.
























Problema IX Obiective Investigatii autonome Investigatii delegate Obiective
Vulnerabilitate
fata de pericole
Pacienta sa un mai
prezinta risc de
accidente si
complicatii, in decurs
de 5 zile.
-Am asigurat un mediu linistit,
securizant.
-Am respectat regulile de aspsie si
antisepsie pe tot parcursul
investigatiilor si tratamentului.
-Am aplicat masuri de prevenire a
infectiilor nosocomiale:
* Am izolat pacientii cu infectii
grave.
* Am respectat regulile de igiena la
aplicarea tratamentului.
* Am utilizat materiale sterile:
seringi, ace, manusi, perfuzoare,
pansamente, solutii perfuzabile,
masti de tifon, etc.
-* Am asigurat pacientilor urinare,
plosti, scuipatori curate, individuale
si le-am inlocuit ori de cate ori a fost
cazul.
* Am aerisit corespunzator salonul si
am urmarit respectarea mesurilor de
dezinfectie a salonului ( pereti, usi,
ferestre, pardoseala, mobilier,
chiuvete, becuri).
- Am mobilizat progresiv pacienta, la
inceput prin executarea de exercitii
pasive la pat (mai ale cu membrele
inferioare, datoritariscului de
tromboze venoase si embolii
consecutive pulmonare acestora ) ,
Am administrat medicatia
prescrisa de medic.
Ziua I
Pacienta prezinta risc de
complicatii prin accidente
din cauza ametelilor,
tulburarilor de vedere si
risc de tromboze venoase
datorita repausului la pat.
Zilele II si III
Pacienta prezinta o usoara
ameliorare a tuturor
simptomelor si asfel este
mai putin vulnerabila fata
de pericole.
Zilele IV si V
Pacienta un mai prezinta
risc de complicatii
deoarece se mobilizeaza
singura si prezinta o stare
generale ameliorata.
apoi prin efectuarea de exercitii
active la pat si in afara acestuia.
-Am insotit pacienta in timpul unor
plimbari scurte, usoare, in functie de
starea sa fizica.
-Am facilitat legatura cu
apartinatorii.
-Am suplinit pacienta in tot ceea ce
un putea face singura, pentru a
preveni posibile accidente ( caderi,
loviri ).



































Problema X Obiective Interventii autonome Interventii delegate Evaluare
Dificultate in a
efectua activitati
recreative
Pacienta sa poata
participa la activitati
recreative, in decurs
de 5 zile.
-Am explorat gusturile pacientei
pentru activitati recreative.
-Am evaluat capacitatile fizice ale
pacientei.
-Am discutat cu pacienta si i-am
explicat necesitatea unei activitati
recreative, chiar si pe timpul
spitalizarii, pentru depasirea starii de
anxietate, pentru o buna relaxare
psihica si fizica.
-Am sugerat pacientei lecturarea unor
carti cu teme relaxante, placute, citirea
Bibliei, care fiind Cuvantul lui
Dumnezeu ii poate aduce pace, liniste
si bucurie in suflet.
-Am antrenat pacienta in discutii pe
teme preferate de aceasta , facilitand
comuniocarea cu ceilalti pacienti din
salon.
-Am recomandat apartinatorilor sa-i
procure anumite materiale utile in
desfasurarea unei activitati recreative
( reviste, carti, ate diverse pentru
crosetat ).
-Am supravegheat permanent pacienta
, am incurajat-o si am indrumat-o spre
participarea la activitati recreative, in
limitele conditiilor de spital.
Am administrat
tratamentul prescris de
medic.
Ziua I
Pacienta un poate si un
manifesta interes pentru
activitati recreative din
cauza starii generale
alterate.
Zilele II si III
Pacienta manifesta interes
pentru activitati recreative
si se lasa antrenata in
discutii cu ceilalti
pacienti.
Zilele IV si V
Pacienta lectureaza
materiale preferate,
croseteaza, este mai
relaxata, comunica cu
placere cu cei din jur.






TRATAMENTUL

Denumire
medicament
Forma de
administr
are
Actiune Doza zilnica Doza unica
Furosemid 20 mg. i.v. -diuretic cu actiune intensa
-provoaca eliminarea unui volum
mare de urina, cu o cantitate crescuta
de Na, K, Cl.
-efectul incepe dupa 3-15 min. Si se
mentine 2-6 ore.
2 fiole
( 40 mg. )
1

Fiol
e
( 40 mg.
)

Furosemid 40
mg.
oral -diureza incepe dupa 20-60 min. Si
se mentine 4 - 6 ore.
160 mg.
( 4
comprim.)
40 mg.
( 1 compr.)
Captopryl 25
mg.
oral -inhibitor al enzimei de conversie
-actiune hipotensoare.
50 mg.
( 2 compr. )
25 mg.
( 1 compr.)
Digoxina 0,5 ml.
( 1 fiola )
i.v. -tonic cardiac
-mareste forta de contractie a inimii
-scade frecventa cardiaca
-creste debitul cardiac
-scade presiunea venoasa
-reduce edemele, favorizeaza
diureza.
0,75 mg.
( 1 fiola )
0,25 mg.
( fiola )
Digoxina 25 mg. oral -idem 25 mg.
( 1 compr.)
25 mg.
( 1 compr.)
Preductal 20
mg.
oral -vasodilatator cu actiune coronariana. 60 mg.
( 3 compr. )
20 mg.
( 1 compr.)
Aspacardin oral -este o combinatie de substante
minerale : K , Mg.
-medicatie adjuvanta in boala
coronariana, aritmii ectopice,
profilaxia aritmiilor digitalice.
2
comprimate
1
comprimat
Aspenter 75 mg. oral -actiune antitrombotica,
antiagreganta plachetara.
150 mg.
( 2 compr.)
75 mg.
(1 compr.)
Meprobamat 400
mg.
oral -este un dicarbamat al propandiolului
-tranchilizant cu efect de durata
medie (6ore)
-actiune moderata de inductie
enzimatica
-poate favoriza aparitia somnului
-indicat in stari de anxietate si
tensiune psihica si in tratamentul
spasmului muscular.
400 mg.
( 1 compr.)
400 mg.
( 1 compr.)
Algocalmin 2
m/fiola
1 gram/ 2 ml.
i.m. -actiune analgezica, antipiretica
-slab antiinflamator, antispastic.
2 fiole
( 2 grame ).
1 fiola
( 2 grame ).
Glucoza 5 %
500 ml./ flacon
Pev. -solutie perfuzabila
-solutie vehicul pentru concentrate
electrolitice si medicamente
compatibile.
500 ml. 500 ml.




EXAMENE PARACLINICE


Analiza ceruta Mod de recoltare Valori normale Valoare
obtinuta
HLG
Leucocite
Hematii
Trombocite
-punctie venoasa , din 5- 10 ml.
Sange.
-

-
-

4 200 -8 000 / mm
4 500 000-5 500
000/mm
150 000/mm-400
000/mm

7 500/ mm
5 000 000/mm
405 000/mm
VSH - punctie venoasa, 1,6 ml. sange
+ 0,4 ml.citrat de Na 3,8 %.
2 -3 mm/h.
12-17 mm /2 h.
7 mm/ h.
15 mm /2 h.
Uree -pv.,din 5-10 ml. sange. 0,20 -0, 40 g 0,46 g
Creatinina -idem 0,6-1,2 mg.% 0,84 mg.%
Acid uric -idem 2-6 mg % 5,4 mg. %
Glicemie -pv, 2 ml. sange pe 4 mg.
fluorura de Na.
70 -110 g. 115 g.
Colesterol -pv, 5-10 ml. sange. 1,2- 2,2 g. 2,56 g.
Lipemie -idem 600-800 mg. % 812 mg. %
TGO -idem 2- 20 ui. 35,8 ui.
TGP -idem 2- 16 ui. 54,2 ui.
Ionograma
sanguina
-pv, 5-10 ml. sange in sticlute
heparinizate.
Na : 135-150 mEq/l
K : 3,5-5 mEq/l
Ca : 4,5-5,5 mEq/l
Cl : 95-110 mEq/l.

Na : 165 mEq/l.
K : 2,5 mEq/l.
Ca : 5 mEq/l.
Cl : 128 mEq/l.
Examen sumar
urina
-din urina emisa in 24 de ore se
trimit la laborator 100-150 ml.,
precizand volumul total pe 24 de
ore .
Ph = 4,5-7
= 1010-1015
Ph = 6,8
= 1010
-rare epitelii,
rare leucocite.



Alte examene de specialitate


Examen radiologic-20 09 2008
-minima staza hilara si pulmonara
-hipertrofie de ventricul stang ( marirea umbrelor hilare ).

EKG.-20.09.2008
-hipretrofie atriala si ventriculara stanga.
-modificari ischemice ale segmentelor ST si T.
-extrasistole ventriculare.

Ecocardiografia-21.09.2008
-confirma hipertrofia ventriculului stang al inimii.

Examenul fundului de ochi-21.09.2008
-artere in fir de argint, cu comprimarea venelor la locul incrucisarii ( semnul Salus- Gun, arata
HTA in stadiul II de evolutie).



































II.5. EXTERNAREA PACIENTEI


Data externarii : 25.09.2008
Starea la externare : ameliorata.
Bilantul autonomiei

Pacienta C.J. , in varsta de 63 de ani , a fost binternata in sectia de cardiologie a Spitalului
Judetean de Urgenta Ploiesti, cu diagnosticul Insuficienta cardiaca stanga cronica , criza
hipertensiva.
In urma tratamentului administrat pacienta prezinta o stare ameliorata.

Functii vitale: Ta = 140/90mmHg., P = 85p/min., R = 170r/min., T = 36,8 C.
Alimentatie si hidratare :
-pacienta este echilibrata hidroelectrolitic
-regim hipocolesterolemiant, hiposodat.
Eliminari:
-mictiuni fiziologice ( 5-6/zi ).
-tranzit intestinal prezent, normal.
Mobilizare : usoara, se deplaseaza fara ajutor.
Somnul : suficiente ore de somn ; este odihnita.
Tegumente si mucoase : normal colorate, integre.


Recomandari la externare

-Evitarea efortului fizic, a emotiilor, a sterilor conflictuale.
-Regim hiposodat, hipolipidic ( hipocaloric : restrictie a consumului de grasimi animale- unt,
smantana, untura) ; hidratare cu 1,5 litrii lichide/zi.
-Evitarea cunsumului de alcool, cafea, ceaiuri tari, afumaturi, conserve,n condimente.
-Combaterea constipatiei prin consum de alimente bogate in fibre ( legume, fructe, cereale,
paine graham) , iaurt si prin exercitii fizice moderate.
-Combaterea sedentarismului prin plimbari in aer liber min. 30 minute pe zi si efectuarea unor
exercitii fizice moderate.
-Evitarea frigului, umezelii, infectiilor cailor respiratorii.
-Terapie balneoclimaterica - Govora.
-Se continua tratamentul cu:
1 Preductal 35 mg.-2 comprimate / zi.
2 Captopryl 25 mg.- 2 comprimate / zi.
3 Aspacardin 2 comprimate /zi.
4 Digoxina 25 mg.- 1 comprimat /zi.
5 Aspenter 75 mg. 1 comprimat / zi.
-Se recomanda control periodic la 3 luni.




















PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI
G.I. CU DIAGNOSTICUL MEDICAL :
INSUFICIENTA CARDIACA STANGA ACUTA
EDEM PULMONAR ACUT CARDIOGEN

























II.1. CULEGEREA DATELOR

Surse de date: pacientul, familia, dosarul medical.
Metode de culegere a datelor: interviul, observatia , luarea de notite.

II.1.1. Date privind identitatea pacientului:
Date relativ stabile:
Nume: G.
Prenume: I.
Varsta : 50 ani
Stare civila : casatorita
Ocupatia : profesor limba romana
Date variabile:
Domiciliul : Ploiesti, strada Cristianul, nr. 26.
Conditii de viata si de munca : bune.
Gusturi personale si obiceiuri :
-consuma zilnic cafea.
-fumeaza 4-5 tigari pe zi.
-consuma preparate fast-food.
Mod de petrecere a timpului liber:
-citeste, vizioneaza programe TV.
-plimbari in aer liber ( mai rar ).

II.1.2.Date privind starea de sanatate anterioara:
1.2.a) Date antropometrice:
Greutate : 85 kg.
Inaltime : 1,62 m.
Grup sanguin : A II.
Rh: pozitiv.
1.2.b) Limite senzoriale:
Alergii: praf , polen.
Proteze : nu prezinta.
Acuitate vizuala si auditiva : bune.
Somn: agitat.
Alimentatie : hipercalorica ( hiperlipidica).
Eliminari: mictiuni fiziologice, scaun normal.
1.2.c) Atecedente heredo-colaterale:
Mama: HTA, BCID.
Tata: RAA.
1.2.d)Antecedente personale:
APF : menarha la 14 ani.
APP : HTA- 2002 ( max. 200/110 mmHg. )
BCIN- 2004.
II.1.3. Informatii legate de boala:

1.3.a) Motivele internarii:

- dispnee severa, inspiratorie, tahipne, tahicardie, tuse cu expectoratie spumoasa, rozata,
anxietate, agitatie, cianoza periferica, transpiratii reci, jugulare turgescente, HTA ( TA=
220/110)

1.3.b) Istoricul bolii:

Pe fondul unor emotii puternice, datorate unui deces in familie, pacienta
G.I. prezinta de aproximativ 2 ore : senzatie de sufocare ( greutate in inspiratie ), tuse
uscata, care de aproximativ 20 minute este insotita de o expectoratie spumoasa, anxietate,
transpiratii reci, fapt pentru acre se prezinta la serviciul de cardiologie a Spitalului
Judetean de Urgenta Ploiesti, unde ramane internata.

1.3.c) Diagnosticul la internare:
- Insuficienta cardiaca stanga acuta Edem pulmonar acut cardiogen

1.3.d) Data internarii: 22.09.2008

Examenul pe aparate:

Examen clinic obiectiv:
Stare generala: alterata.
Facies : anxios, cianozat.
Tegumente: palide- cianotice, transpiratii reci.
Mucoase : palide.
Tesut conjunctiv adipos : in exces.
Sistem ganglionar : nepalpabil.
Sistem muscular: normal reprezentat.
Sistem osteo-articular : integru.
Aparat respirator :
-Dispnee inspiratorie, cu wheezing prezent atat in inspir cat si in expir.
-Hiperpnee
-Tahipnee (40 r/min).
-Raluri montante crepitante si subcrepitante, apoi ronflante si sibilante ( datorate
transudatului din lumenul bronhiilor).
La percutia toracelui: hiposonoritate si submatitate la baza plamanilor.
Aparat cardiovascular:
TA= 200/110mmHg , AV= 120b/min.
Aparat digestiv:
-Abdomen mobil cu respiratia, nedureros la palpare.
-Tranzit intestinal prezent.
-Ficat: in limite normale, nedureros la palpare.
Cai biliare : libere, semnul Murphy negativ.
-Splina : nepalpabila.
Aparat uro-genital:
Loje renale libere, semnul Biordano pozitiv, mictiuni fiziologice.


II.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
II.2.1. Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale
Nevoia
fundamentala
Manifestari de
independenta
Manifestari de
dependenta
Surse de dificultate
1) . A respira si a
avea o buna
circulatie.
- -senzatie de sufocare
-tahipnee, hiperpnee
-tuse, cianoza
Raluri subcrepitante
buloase( sesizate de cei
aflati i apripierea
pacientei ).
-whezing in inspir si
expir
-obstructie mecanica a
cailor respiratorii.
-IVS acuta
-staza pulmonara
-acumulare de
sputa spumoasa in
arborele bronhic
-emotii
-stres
- - -TA= 200/110 mmHg.
-AV= 120 b/min.
-agitatie, anxietate.

-emotii
-ateroscleroza
-obezitate

2). A bea si a
manca
-reflex de deglutitie
prezent
-dentitie completa,
ingrijita.
-hidratare corecta -2
litrii lichide pe zi.
-obezitate ( greutatea
corporala depaseste cu 20
% greutatea ideala)
-consum excesiv de
alimente hiperlipidice.
-sedentarism
-stres
-obiceiuri gresite de
a se alimenta.
3). Aelimina -mictiuni fiziologice-
5-6/zi
-diureza : 1600 ml./zi.
-scaun normal (zilnic,
dimineata dupa trezire ).
-tuse cu ezpectoratie
spumoasa, rozata,
abundanta.
-transpiratii reci.
-anxietate
-agitatie
-staza pulmonara (
cresterea rapida si
intensa a presiunii
din capilarele
pulmonare.
4). A se misca si a
avea o buna
postura.

-sistem osteo-articular
integru
-Pozitia sezand si
semisezand.
-staza pulmonara
-senzatia de
sufocare
-expectoratia
abundenta.
5). A dormi si a se
odihni
- -oboseala
-insuficiente ore de somn
-anxietate
-boala
-spitalizare
6). A se imbraca si
dezbraca
-este curata, ordonata.
-poarta vesminte alese
dupa gust si
circumstante.
-neputinta de a se
imbraca si dezbraca
singura.

-oboseala
-anxietate
-stare generala
alterata
7). A-si mentine
temperatura
corporala in limite
normale.
-Temperatura mediului
ambiant 18-25C
-temperatura corporala (
axila) : D =35,9C ,
S=36,8C.
-- -
8). A fi curat,
ingrijit, a-si proteja
tegumentele si
mucoasele
-este preocupata de
ingrijirile igienice.
-parul : lung, curat,
pieptanat.
Urechile: configuratie
normala, ingrijite.
-nasul: fose nazale
libere.
-dentitie completa,
ingrijita.
-unghiile: curate.
-neputinta de a-si acorda
ingrijiri igienice fara
ajutor.
-sputa spumoasa ce se
elimina prin tuse, prin
cavitatea buvala
-cianoza.
-anxietate
-oboseala
-senzatie de
sufocare
-insuficienta
respiratorie
9).A comunica -Debit verbal usor
-limbaj clar, precis.
-receptia obiectiva a
mesajului primit.
-capacitate de a mentine
o relatie stabila cu
semenii.
- -
10). A evita
pericolele
-temperatura mediului
ambiant 18-25C
-umiditate:30-60 %
-zgomot potrivit
-iluminat corespunzator
-comportament normal,
echilibrat.
-fatigabilitae
-risc de complicatii (
agravarea insuficientei
respiratorii cu
hipercapnie, acidoza
respiratorie si
metabolica, sare de soc,
deces ).
-senzatie de
sufocare
-ex[ectoratia
spumoasa
-agitatie
-anxietate
-ore insuficiente de
somn.
11). A actiona
conform propriilor
convingeri si valori
-libertate in gandire, in
exprimare, in
practicarea propriilor
convingeri personale.
-participa la acte de
umanitate.
- -
12. A fi ocupat in
vederea realizarii
-este constienta de
propria valoare.
-este capabila de a lua
decizii in rezolvarea
problemelor sale.
-este capabila sa-si
exercite rolul in familie
si societate.
-este implicata in
- -
proiecte umanitare,
culturale, educationale
in cadrul activitatii sale
didactice.
13). A se recreea -este interesata de
activitatile recreative, in
limita conditiilor de
spitalizare.
-lectureaza materiale de
specialitate.
-citeste presa cotidiana.
-comunica cu placere cu
colegele de salon.
- -
14). A invata -poseda un vocabular
ales, corect, un bogat
bagaj de cunostinte
generale.
-este receptiva la
informatii si prezinta
interes pentru a invata
lucruri noi.
-cerere de informatii cu
privire la tratament si
evolutia bolii sale.
-deficit de
cunostinte medicale
referitor la
tratamentul,evolutia
si prognosticul
afectiunilor
aparatului
cardiovascular.


II.2.2.Probleme de dependenta



1). Dispnee
2). Circulatie inadecvata
3). Alimentatie inadecvata calitativ.
4). Expectoratie excesiva
5). Postura inadecvata
6). Insomnie
7). Dificultate ina se imbraca si dezbraca
8). Dificultate in acordarea ingrijirilor igienice
9). Vulnerabilitate fata de pericole
10). Insuficienta cunoastere a bolii.




II.2.3.Diagnostic nursing



1). Perturbarea respiratiei, din cauza satazei pulmonare, a IVS acute, manifestata prin
senzateie de sufocare, tahipnee, hiperpnee, tuse, cianoza.
2). Circulatie inadecvata, din cauza aterosclerozei coronariene, anxietatii,
manifestata prin cresterea valorilor tensionale, puls rapid si filiform .
3). Alimentatie inadecvata calitativ, din cauza stresului, sedentarismului,
obiceiurilor gresite de a se alimenta, manifestata prin consum de alimente hipercalorice (
hiperlipidice) in exces, obezitate.
4). Eliminare inadecvata de sputa din caile respiratorii inferioare, din cauza IVS
acuta cu cresterea rapida si intensa a presiunii din capilarele pulmonare , manifestata prin
eliminareaprin cavitatea bucala( prin tuse) a unei spute spumoase si rozate.
5). Postura inadecvata , din cauza senzatiei de sufocare si a expectoratiei abundente,
manifestat prin adoptarea pozitiei sezand si semisezand.
6). Incapacitatea de a se odihni, din cauza bolii, anxietatii, manifestata prin
oboseala si insuficiente ore de somn.
7). Dificultate de a se imbraca si dezbraca, din cauza oboselii, anxietatii,
manifestata prin neputinta de a se imbraca si dezbraca singura.
8). Dificultate in a-si acorda ingrijiri igienice, din cuza bolii, anxietatii,
manifestata prin neputinta de a se ingriji singura, sputa abundenta eliminata prin cavitatea bucala,
cianoza.
9). Vulnerabilitate fata de pericole, din cauza oboselii, anxietatii, bolii,
manifestata prin fatigabilitate, risc de complicatii.
10). Insuficienta cunoastere a bolii, din cauza deficitului de cunostinte medicale
specifice bolii sale, manifestata prin cerere de informatii.





























II.3.PLANIFICAREA
INGRIJIRILOR

II.3.1. Obiective

Obiectiv global
Pacienta sa beneficieze de conditiile optime de tratament si ingrijiri adecvate
afectiunii sale, pe toata durata spitalizarii, pentru ca rezultatul tuturor actiunilor intreprinse
de personalul medical in colaborare cu apartinatorii pacientei sa il constituie recapatarea
independentei in satisfacerea nevoilor fundamentale ale pacientei la care aceasta
manifeste dependenta.

Obiective specifice:
26 Pacienta sa beneficieze de un mediu securizant, asigurandu-i confortul fizic si psihic,
atat de necesar recuperarii starii sale de sanatate.
27 Pacienta sa beneficieze de tratamente si ingrijiri in conditii de igiena corespunzatoare,
de respectare a regulilor asepsie si antisepsie.
28 Pacienta sa aiba o respiratie normala, linistita, cu o frecventa respiratorie de 16-18
r/min., in decurs de 5 zile.
29 Pacienta sa prezinte valori tensionale normale ( TA= 140/90mmHg.) si puls ritmic, bine
batut( 60-80 b/min.), in decurs de 5 zile.
30 Pacienta sa consume alimente corespunzatoare din punct de vedere calitativ ,
hipocalorice, in decurs de 5 zile.
31 Pacienta sa un mai elimine sputa prin cavitatea bucala, in decurs de 5 zile.
32 Pacienta sa poata adopta pozitiile normale de decubit, sa aiba o buna postura, in decurs
de 5 zile.
33 Pacienta sa fie odihnita, sa aiba suficiente ore de somn, in decurs de 5 zile.
34 Pacienta sa se poata imbraca si dezbraca fara ajutor, in decurs de 5 zile.
35 Pacienta sa-si poata acorda ingrijiri igienice, in decurs de 5 zile.
36 Pacienta sa un mai fie vulnerabila fata de pericole, in decurs de 5 zile.
37 Pacienta sa fie bine informata cu privire la investigatiile efectuate, la tratamentul si
evolutia bolii sale, in decurs de 5 zile.

II.3.2. Interventii

38 Se masoara si se noteaza zilnic functiile vitale si vegetative.
39 Se recolteaza produse biologice si patologice pentru examene de laborator.
40 Se cantareste zilnic pacienta si se noteaza.
41 Se face bilantul ingestie- eliminare.
42 Se ofera pacientei regimul alimentar recomandat de medic si se urmareste respectarea
orarului meselor, a cantitatii si calitatii alimentelor , a moduluii de servire.
43 Se informeaza pacienta cu privire la necesitatea investigatiilor si a procedurilor aplicate.
44 Se asigura repausul fizic si psihic al pacientei.
45 Se insoteste pacienta la diferite servicii de specialitate: radiologie, ecografie,m EKG.
46 Se incurajeaza pacienta si toate tehnicile se executa cu blandete.
47 Se respecta regulile de asepsie si antisepsie la efectuarea tratamentului.
48 Se iau masuri pentru prevenirea infectiilor nosocomiale, prin izolarea pacientilor cu risc
( susceptibili la infectii ).
49 Se administreaza pacientei medicatia recomandata de medic si se urmareste efectul
terapeutic al acesteia.
50 Se informeaza medicul despre orice schimbare aparuta in starea pacientei.
51 Se face educatie sanitara privind modul de a trai sanatos, print-o alimentatie rationala,
exercitii fizice in limita capacitatilor sale fizice, psihoterapie.














































II.4. APLICAREA INGRIJIRILOR
Problema
I
Obiective Interventii autonome Interventii delegate Evaluare
Dispneea Oacienta sa
aiba o
respiratie
normala,
linistita, cu o
frecventa de
16-18r/min.
), in decurs
de 5 zile.
-Am monitorizat functiile
vitale ale pacientei si
le-am notat in foaia de
temperatura: R, P, TA, T.
-Am asigurat pacientei
pozitia sezand in pat, cu
gambele atarnand, pentru
reducerea circulatiei de
reantoarcere ( venoasa),
pentru reducerea
hipertensiunii pulmonare ,
deci pentru a-i favoriza
respiratia.
-Am asigurat pacientei
repaus total atat fizic , cat
si psihic.
-Am permeabilizat caile
respiratorii ale pacientei
cu un tampon inmuiat in
ser fiziologic, montat pe
port-tampon, indepartand
secretiile nazale.
-Am aerisit salonul
corespunzator, asigurand
o temperatura a mediului
La recomandarea
medicului:
-Am recoltat sange pentru
examene de laborator.
-Am recoltat urina pentru
examen sumar si
urocultura.
-Am recoltat sputa pentru
examene bacteriologice si
biochimice.
-Am administrat
tratamentul prescris de
medic:
1).Aplicare de garouri la
extremitati ( afluxul de
sange catre inima dreapta
poate fi redus prin
aplicare de garouri la
radacinile membrelor).
Am aplicat 3 garouri pe
radacinile membrelor, la o
presiune ce o depaseste pe
cea venoasa, dar care nu
este sub presiunea
arteriala diastolica, fara
Ziua I
Dupa
aplicarea
garoului si
administrarea
tratamentului
prescris de
medic,
pacienta
prezinta o
ameliorare a
respiratiei,
expectoratia
fiind
diminuata.
Zilele II si III
Pacienta
respira usor
sub
administrare
de oxigen si
expectoratia
este mult
redusa.
Zilele IV si V
ambiant de 18-25 C.
-Am umezit aerul din
salon cu apa alcoolizata (
2/3 apa+ 1/3 alcool ).
-Am invatat pacienta sa
tuseasca cu batista la gura
si sa se linisteasca.
-Am cantarit zilnic
pacienta si am notat.
-Am efectuat bilantul
ingestie- eliminare.
-Am pregatit psihic si
fizic pacienta pentru
investigatiile ce I s-au
efectuat si am participat la
examenul clinic medical,
ajutand pacienta sa adopte
pozitiile necesare
examinarilor si oferind
medicului materialele
necesare examenului
respactiv.
-Am verificat frecvent
sonda nazo-faringiana, am
mobilizat-o periodic ( am
scos-o o data pe zi si am
introdus-o in cealalta
nara).
-Am verificat barbotorul
ca acesta sa contina apa
sterila si o substanta
antiseptica si un
antispumigen, ce poate fi
alcool etilic 50% sau 2
etil -1 hexanol.
-Am observat reactia
pacientei la tratamentul
digitalic pentru a detecta
eventuale semne de
intoxicatie degitalica,
tinand seama de faptul ca
pacienta un a mai fost
digitalizata anterior.
comprimarea arterelor.
Din 10 in 10 minute unul
din garouri l-am schimbat
la al 4-lea membru. Am
scos garoul progresiv.
2). Oxigenoterapie
Am administrat oxigen pe
sonda nazo-faringiana, cu
debit de 8-10 l/min..
concentratia oxigenului in
aerul inspirat fiind de 40
%.( pentru corectarea
hipoxemiei si hipoxiei
grave).
3). Morfina
Medicul a investigat atent
si corect pacienta pentru
a elimina diagnostice
precum: BPOC, criza de
astm bronsic, hemoragie
cerebrala, cazuri in care
Morfina este
contraindicata pentru ca
deprima centrul respirator
.
-Am administrat Morfina
i.v., in doza initiala de 5
mg. la intervale de 3
minute, observand atent
pacienta, apoi am repetat
doza de 5 mg. la intrevale
de 15 minute , de 3 ori.).
4). Furosemid
-i.v. lent( in 2 minute), in
doza initiala de 40 mg.( 2
fiole) + 1 fiola Diazepam
repetat la 2 ore., apoi i.m.
20 mg. ( 1 fiola)
Furosemid la 8 ore.
-tratament oral
40mg.Furosemid ( 1
compr ). De 2 ori pe zi.
5).Nitroglicerina
-doza de 5 mg. ( 1 tableta)
sublingual, repetata la 4
ore, de 3 ori.
Pacienta are o
respiratie
linistita, cu o
frecventa
normala de 18
r/min., fara
sonda
nazo-faringia
na
-Prezinta o
tuse usoara,
fara
expectoratie.
-Se continua cu Isodinit,
20mg.( 1 compr) la 12
ore.
6). Aminofilina
-Miofilin i.v.lent, 1 fiola (
240mg.) la 6 ore.( doza
totala=960 mg. /24ore ).
7). Digoxin
-i.v. foarte lent, fiola de
0,5 mg, de 3 ori pe zi.
























Problema
II
Obiective Interventii autonome Interventii delegate Evaluare
Circulatie
inadecvata
Pacienta sa
prezinte
valori
tensionale
normale (
TA=
115-140/75-
90 mmHg )
si un
pulsritmic,
-Am masurat functiile
vitale si am notat
rezultatele in foaia de
temperatura ( R, T, TA, P
).
-Am asigurat pacientei
confort fizic si psihic.
-Am linistit pacienta si
am solicitat
apartinatorilor un
Dupa iesirea pacientei
din criza de EPAC,
medicul recomanda( din
a2-a zi de internare):
-Oxigenoterapie(
ochelari), numai la
nevoie.
-Miofilin ifiola ( 240mg
) la 8 orei.v. lent.
-Isodinit20 mg. -1 tb. la
Ziua I
Pacienta prezinta
valori tensionale
ridicate :
TA=200/110mmHg
si puls rapid si
filiform., P=100
b/min.
-Seara, dupa
instituirea
bine batut,
cu frecventa
normala
:60-80
b/min.
comportament calm, de
sustinere morala, de
incurajare pentru
pacienta.
-Am efectuat bilantul
ingestie- eliminare.
-Am am administrat
pacientei lichidele in mod
fractionat pentru a preveni
cresterea brusca a TA.
-Am redus aportul de sare
din alimentatia pacientei.
-Am invatat pacienta sa
execute exercitii fizice ,
mai intai pasive, apoi
active la pat si la salon.
-Am supravegheat atent
pacienta si am informat
medicul despre starea
acesteia.
12 ore.
-Furosemid 40 mg.-2
compr./zi
-Digoxin25 mg. -1
compr./zi
-Meprobamat 400mg.
-1 compr. seara.
-Captopryl 25 mg. -1
compr. la12 ore.
-Glucoza 5% in pev.(
60 picaturi/min) dupa
normalizarea valorilor
tensionale.
-Aspacardin-2 compr.
/zi-oral.
tratamentului de
urgenta,
TA=170/90 mmHg.
Si P=85b/min.
Zillele II si III
Pacienta prezinta o
stare ameliorata,
TA= 140/90mmHg,
P=80b/min.
Zilele IV si V
Pacienta prezinta
TA= 135/80mmHg,
, P=75 b/min.





Problema
III
Obiective Interventii autonome Interventii
delegate
Evaluare
Alimentatie
inadecvata
calitativ
Pacienta sa
consume
alimente
sanatoase, sa
aiba o
alimentatie
adecvata din
punct de
vedere
calitativ, in
decurs de 5
zile.
-Am cantarit zilnic pacienta
si am notat .
-Am facut bilantul ingestie
eliminare.
-Am observat ca greutatea
pacientei depaseste cu mai
mult de 20 % greutatea ideala
si deci prezinta obezitate.
-Am discutata cu pacienta
cand starea de sanatate i-a
permis si am informat-o
despre necesitatea unei
alimentatii sanatoase, bazata
pe legume si fructe, carne
slaba si renuntarea la
consumul de alimenta
hipercalorice(
hipercolesterolemiante), tip
fast-food, pe care aceasta le
prefera.
- La
recomandarea
medicului am
oferit pacientei
un regim
hipocaloric,
hipolipidic,
astfel:
-Ratia calorica
globala : 1000-
1300 calorii (
proteine: 1-1,5
g/kg. corp
greutate ideala,
lipide : 40-50
g/zi, glucide:
120-140g./zi).
-Ratia de glucide
se suplim,enteaza
cu legume, fructe
Ziua I
Pacienta prezinta
o stare generala
alterata si din
cauza eliminarii
sputei prin
cavitatea bucala,
un se poate
alimenta natural,
dar este hidratata
fractionat intre
accesele de tuse.
Zilele II si III
Odata cu
ameliorarea
simptomelor
bolii, pacienta
incepe sa
consume mici
cantitati de
-Am facut educatie sanitara
atat pacientei cat si
apartinatorilor, privind rolul
alimentatiei in prevenirea si
combaterea aterosclerozei, un
factor important ce sta la
baza unor afectiuni
cardiovasculare. In
combaterea aterosclerozei
sunt necesare si combaterea
sedentarismului, fumatului,
obezitatii.
-Am stabilit impreuna cu
pacienta un orar al meselor si
un program de exercitii fizice
in limita capacitatilor sale
-Am educat apartinatorilor
sa procure pacientei numai
alimentele dietetice
recomandate de medic, sa o
incurajeze si sa o sustina
moral pe durata tratamentului
si regimului.
-Am supravegheat cu atentie
pacienta pentru ca aceasta sa
respecte regimul alimentar,
atat cantitativ cat si calitativ
si orarul de distributie a
meselor.
-Intre accesele de tuse cu
eliminare de sputa prin
cavitatea bucala, am
administrat pacientei lichide ,
cu lingurita, pentru a preveni
cresterea brusca a TA.
si putina paine.
- Regim
hiposodat.
Alimente
interzise:
-carne grasa,
peste gras,
smantana,
slanina,
branzeturi grase
si sarate,
leguminoasele
uscate, cartofi,
fainoase, fructele
foarte dulci,
produsele
zaharoase.
Alimente
permise:
-carne slaba,
pestele slab, lapte
degresat, branza
degresata si
sarata, uleiuri
vegetale, fructe
cu continut
glucidic mic.,
ouale tari,
zarzavaturi,
legume.
alimenta
dietetice.

Zilele IV si V
Pacienta respecta
regimul
alimentar permis
de medic si
efectueaza
exercitii fizice
usoare, in salon.
















Problema
IV
Obiective Interventii autonome Interventii
delegate
Evaluare
Expectoratia
excesiva
Pacienta sa
prezinte cai
respiratorii
permeabile, sa
nu mai elimine
sputa prin
cavitatea
bucala, in
decurs de5
zile.
-Am asigurat pacientei repaus
fizic si psihic.
-Am aerisit corespunzator
salonul , creand un mediu
securizant.
-Am asigurat pacientei pozitia
sezand in pat, cu gambele
atarnanad.
-Am permeabilizat caile
respiratorii ale pacientei ori
de cate ori a fost nevoie, cu
un tampon inmuiat in ser
fiziologic, montat pe
port-tampon, indepartand
secretiile nazale si cu alte
tampoane am curatat mucoasa
bucala si dintii.
-Am invatat pacienta sa un
inghita sputa, sa o colecteze
in vasul dat si sa nu arunce
corpuri straine in vas.
-Am luat masuri pentru
prevenirea infectiilor
nosocomiale, prin respectarea
regulilor de asepsie si
antisepsie la aplicarea
tratamentului, indepartarea
obiectelor folosite (
scuipatori, urinare, plosca ).
-Am administrat
medicatia
prescrisa de
medic,
observand
efectul
terapeutic al
acesteia.
-Am aplicat la
recomandarea
medicului,
garouri la
radacinile
membrelor
pacientei, pentru
a reduce
circulatia de
intoarcere (
venoasa )avand
grija ca din 10 in
10 minute sa
schimb unul din
garouri la al IV
lea membru,
scoterea
garoului
facandu-se
progresiv.
Ziua I
Pacienta prezinta
o criza de EPAC,
o complicatie a
IVS acute, cu
eliminare de
sputa spumoasa ,
rozata, abundenta,
prin cavitatea
bucala , prin tuse,
Zilele II si IIII
In urma instituirii
terapiei de
urgenta, pacienta
elimina o
cantitate mai
redusa de sputa.
Zilele IV si V
Pacienta tuseste
usor, dar un mai
elimina sputa prin
cavitatea bucala.
-Prezinta o stare
ameliorata.




Problema
V
Obiective Interventii autonome Interventii
delegate
Evaluare
Postura
inadecvata
Pacienta sa
poata adopta
pozitii normale
de decubit, sa
-Am asigurat pacientei o
pozitie care sa-i favorizeze
respiratia si care sa-i reduca
aportul de sange venos la
Am administrat
medicatia
recomandata de
medic.
Ziua I
Pacienta nu poate
adopta alta
pozitie decat
aiba o buna
postura, in
decurs de 5
zile.
inima dreapta, pentru a un-i
agrava hipertensiunea
pulmonara- pozitia sezand
in pat, cu gambele atarnand.
-Am masurat : TA, P, R, T
si le-am notat in foaia de
temperatura.
-Am invatat pacienta sa
execute miscari active ale
membrelor inferioare si sa
poarte ciorapi elastici.
-Am planificat impreuna cu
pacienta un program de
exercitii fizice in functie de
capacitatea ei fizica.
-Am mobilizat progresiv
pacienta, in functie de
evolutia bolii sale, pentru a
evita complicatii precum
tromboze venoase si embolii
consecutive acestora.
-Am asigurat igiena
tegumentelor, a lenjeriei de
pat si de corp.
-am suplinit pacienta in
satisfacerea nevoilor la care
aceasta manifesta
dependenta.
aceea de sezand
in pat cu gambele
atarnand, din
cauza
insuficientei
respioratorii si a
fluxului de sange
venos catre inima,
cu cresterea
tensiunii
pulmonare.
Zilele II si III
Pe masura ce
pacienta a inceput
sa respire mai
usor si
expectoratia a
fost mult
diminuata,
aceasta a adoptata
pozitii de decubit,
ajutata de
membrii echipei
de ingrijire.
Zilele IV si V
Pacienta se
mobilizeaza
singura, adoptand
pozitii de decubit,
ortostatism,
delplasare in
salon si pentru
satisfacerea
nevoilor
fiziologice.







































Problema
VI
Obiective Interventii autonome Interventii
delegate
Evaluare
Insomnie Pacienta sa
aiba suficiente
ore de somn,
sa fie odihnita,
relaxata , in
decurs de 5
zile.
-am supravegheat pacienta,
am obervat si am notat
orarul somnului.
-am aerisit corespunzator
salonul, avand o temperatura
de 18-25C si am asigurat un
climat de securitate pentru
pacienta.
-Am discutat cu pacienta si
am identificat cauzele
insomniei .
-Am recomandat pacientei
ca inainte de culcare sa
lectureze un material
relaxant si i-am oferit o cana
cu lapte cold, indulcit cu
miere.
-am informat pacienta cu
privire la investigatiile
facute, la tratament, pentru a
indepartand sentimentele de
teama si de nesiguranta ale
acesteia.
Am administrat
tratamenrul
prescris de medic.
-La recomandarea
medicului am
administrat
pacientei, seara ,
ininte de culcare
un comprimat de
Meprobamat.
Ziua I
Pacienta este
anxioasa, un
reuseste sa
adoarma pe
timpul noptii.
-Zilele II si III
Pacienta prezinta
o usoara
ameliorare a
simptomelor bolii
si doarme 4 ore
pe noapte.
Zilele IV si V
Pacienta are un
somn odihnitor, 8
ore pe noapte.
Este relaxata.
-Am facilitat legatura cu
apartinatorii si am interzis
vizitele persoanelor care ar
putea sa o agite pe pacienta,
sa o nelinisteasca.





Problema
VII
Obiective Interventii autonome Interventii
delegate
Evaluare
Dificultate
in a se
imbraca si
dezbraca
Pacienta sa se
poata imbraca
si dezbraca ,
fara ajutor, in
decurs de 5
zile.
-Am identificat capacitatea
si limitele fizice ale
pacientei.
-Am ajutat pacienta sa se
imbrace si dezbrace,
executand manevrele cu
multa atentie si blandete.
-Am solicitat apartinatorilor
sa procure pacientei
imbracaminte lejera, cu mod
de incheiere simplu.
-am invatat pacienta ca
odata cu ameliorarea starii
sale de sanatate, sa se
imbrace si dezbrace singura
, in pozitia sezand la
marginea patului,
supravegheata permanent.
-Am pregatit lenjeria
pacientei si am asezat-o la
indamana acesteia .
-Am asezat obiectele din
camera in aceeasi ordine tot
timpul si hainele in ordinea
folosirii lor.
-Am solicitat pacientei ca la
dezbracarea hainelor , sa le
aseze in ordine inversa
folosirii lor.
-Am incurajat pacienta si am
ajutat-o pana ce a reusit sa
se imbrace si dezbrace
singura.
Am administrat
medicatia
recomandata.
Ziua I
Pacienta prezinta
o stare generala
alterata, fapt ce
un-i permite
imbracarea si
dezbracarea
hainelor singura.
Am suplinit-o in
satisfacerea
acestei nevoi ori
de cate ori a fost
cazul.
Zilele II si III
Pacienta se
imbraca si
dezbraca singura,
sezand la
marginea patului.
Zilele IV si V
Pacienta se
imbraca si
dezbraca singura ,
fara ajutor.



Problema
VIII
Obiective Interventii autonome Interventii
delegate
Evaluare
Dificultate
in
acordarea
ingrijirilor
igienice.


Pacienta sa-si
poata acorda
singura
ingrijiri
igienice, in
decurs de 5
zile.
-Am asigurat pacientei o
igiena riguroasa prin
efectuarea zilnica a toaletei
pe regiuni.
-Am insistat asupra toaletei
cavitatii bucale, curatind-o
cat mai des posibil cu
ajutorul tampoanelor, de
sputa spumoasa, eliminata
din caile respiratorii
inferioare.
-Cand starea fizica a
pacientei a fost ameliorata,
am incurajat-o si ajutat-o
sa-si acorde ingrijiri
igienice, astfel:
-am asigurat temperatura
mediului ambiant 20- 25C
si a apei de 37 -38 C.
-am pregatit materialele
pentru baie.
-am ajutat pacienta sa se
imbrace, sa se pieptene,
sa-si faca toaleta bucala,
oferindu-i materialele
necesare.
-Am inspectat tegumenrele
pacientei pentru ca acestea
sa fie integre, normal
colorate, caldute.
-In timpul crizei de EPAC,
cand pacienta prezenta
transpiratii reci, am asigurat
o igiena riguroasa,
stergandu-i corpul cu un
prosop uscat, moale si
schimbandu-i lenjeria de
corp si de pat , ori de cate
ori a fost nevoie; am
invelit-o cu paturi pentru a
un prezenta risc de
hipotermie.
-Am supravegheat atent
pacienta si am observat
Am administrat
tratamentul
prescris.
Ziua I
Pacienta este
suplinita in
satisfacerea
acestei nevoi
pentru ca prezinta
o stare generala
alterata.
Zilele II si III
Pacienta
coopereaza, isi
acorda ingrijiri
igienice, cu
ajutor.
Zilele IV si V
Pacienta isi
acorda ingrijiri
igienice ( toaleta
pe regiuni,
pieptanatul
parului, taierea
unghiilor ).
diminuarea cianozei
concomitent cu ameliorarea
respiratiei.




























Problema
IX
Obiective Interventii autonome Interventii
delegate
Evaluare
Vulnerabil
itate fata
de
pericole
Pacienta sa un
mai fie
vulnerabila
fata de
pericole, in
decurs de 5
zile.
-Am asigurat un climat de
liniste, de siguranta.
-Am asigurat un salon bine
aerisit, un iluminat
corespunzator, zgomot
potrivit.
-Am luat mesuri pentru
prevenirea infectiilor
nosocomiale, prin selectarea
si izolarea pacientilor cu
risc, respectarea regulilor de
asepsie si antisepsie la
efectuarea tratamentului.
-
Am asigurat ore de repaus
suficiente pentru pacienta,
urmarind respectarea
programului de somn.
Am administrat
medicatia
recomandata de
medic.
Ziua I
Pacienta este
foarte obosita din
cauza senzatiei de
sufocare si a
celorlalte
simptome ale
bolii, fapt pentru
care prezinta risc
de accidente (
caderi, loviri) si
risc de
complicatii(
agravare a
insuficientei
respiratorii, cu
acidoza
respiratorie ).
-Am insotit pacienta pe
timpul unor plimbari scurte,
cand starea de sanatate i-a
permis.
-Am suplinit pacienta in
satisfacerea tuturor nevoilor
la care aceata manifesta
dependenta.
-Am supravegheat atent
pacienta si am urmarit
efectul terapeutic al
tratamentului administrat,
pentru a sesiza eventuale
complicatii si a anunta de
urgenta medicul( agravarea
insuficientei respiratorii,
stare de soc.).
Zilele II si III
Pacienta prezinta
o stare
ameliorata,
reducandu-se
astfel si riscul
complicatiilor.
Zilele IV si V
Pacienta este in
afara oricarui
pericol, evolutia
starii sale de
sanatate fiind
favorabila
redobandirii
independentei in
satisfacerea
nevoilor la care
aceasta a
manifestat
dependenta.




































Problema
X
Obiective Interventii autonome Interventii
delegate
Evaluare
Insuficienta
cunoastere
a bolii
Pacienta sa fie
bine informata
despre
investigatii,
tratament,
evolutie, in
decurs de 5
zile.

-Am discutat cu pacienta
pentru a evalua bagajul de
cunostinte medicale al
acesteia.
-Am informat pacienta
despre necesitatea
investigatiilor efectuate si a
tratamentului administrat.
-Am explicat pacientei cat
de importanta este
respectarea administrarii
tratamentului conform cu
recomandarile medicului
pentru un efect terapeutic
maxim, pentru o buna
evolutie a bolii sale.
-Am informat pacienta
despre actiunea unor
medicamente si despre
posibilele reactii adverse ale
acestora ( Miofilin,
Digoxina).
-Am informat pacienta
despre importanta modului
de viata sanatos, tradus
printr-un orar echilibrat
repausului si al activitatii
fizice si intelectuale, o
alimentatie bogata in
legume, fructe, lactate
degresate, cereale, carne
slaba, evitarea grasimilor,
prajelilor, conservelor,
renuntarea la fumat, alcool,
reducerea consumului de
cafea, psihoterapie.
Am administrat
medicatia
recomandata de
medic.
Ziua I
Pacienta avand o
stare generale
alterata, un prezinta
interes pentru noi
informatii legate de
boala sa.
Zilele II si III
Pacienta cere
informatii cu privire
la tratamentul
administrat, dar un
intelege unele
proceduri aplicate
anterior ( aplicare de
garouri) si nici
importanta unor
medicamente (
Digoxina, Morfina).
Zilele IV si V
Pacienta este
informata corect
despre tratament,
investigatii, evolutie
a bolii si din
discutiile purtate
reiese ca si-a insusit
cunostintelemedicale
referitoare la
afectiunea sa.


TRATAMENTUL

Ziua I

Denumirea
medicamentului
Forma
de
adminis
trare
Actiune Doza zilnica Doza unica
Morfina 5 mg. -1
fiola.
i.v. -actiune narcotica
-elimina anxietatea si starea de
disconfort sever.
-reduce travaliul ventilator.
-scade constrictia arteriolara.
-venodilatatie.
30 mg. 5mg.
Nitroglicerina 5
mg. 1 tb.
Subling. -venodilatatie, determinand
scaderea umplerii ventriculare.
-permite restabilirea echilibrului
intre nevoile de oxigen ale
miocardului si cantitatea de oxigen
disponibila efectiv.
15 mg. 5 mg.
Furosemid 20
mg.-1 fiola.
i.v. -diuretic cu actiune intensa
-provoaca eliminarea unui volum
mare se urina, cu o cantitate
crescute de Na, K, Cl.
-efectul incepe dupa 3-15 minute si
se mentine 2-6 ore.
80 mg.
( 4 fiole).
40 mg.
(2 fiole )
Furosemid 20 mg. i.m. - idem. 60 mg.
(3 fiole).
20 mg.
( 1 fiola).
Miofilin 240 mg.
-1 fiola.
i.v. -actiune bronhodilatatoare
-stimuleaza centrii respiratori din
bulb.
-produce coronarodilatatie
-efect diuretic slab.

960 mg.
(4 fiole).
240 mg.
( 1 fiola ).
Zilele : II, III, IV, V.


Isodinit 20 mg.-1
tb.
oral -vasodilatator cu actiune
coronariana.
40 mg.
(2 tb. )
20 mg.
( 1 tb. )
Furosemid 40 mg.
-1 tb.
oral -diuretic 80 mg.
( 2 tb.)
40 mg.
( 1 tb.)
Digoxina 25 mg. oral -tonic- crdiac 25 mg.
(1 tb.)
25 m,g.
(1 tb.)
Captopryl 25 mg. oral -inhibitor al enzimei de conversie.
-actiune hipotensoare.
50 mg.
(2 tb.)
25 mg.
(1 tb.)
Meprobamat 400
mg.-1 tb.
oral -tranchilizant si miorelaxsant cu
efect de durata medie( 6 ore ).
-pote favoriza aparitia somnului.
-indicat in stari de anxietate si
400 mg.
( 1 tb.)
400 mg.
( 1 tb.)
tensiune psihica.
-tratamentului spasmului muscular.
Glucoza 5 %- 500
ml
Pev. -solutie perfuzabila
-solutie vehicul pentru concentrate
electrolitice si medicamente
compatibile.
500 ml.
( 1 flacon)
500 ml.
( 1 flacon).

Aspacardin oral -combinatie de substante minerale :
K si Mg.
-medicatie adjuvanta in boala
coronaroiana, aritmii ectopice,
profilaxia aritmiilor digitalice.
2
comprimate.
2
comprimate.





EXAMENE PARACLINICE

Analiza ceruta Mod de recoltare Valori normale Valori obtinute
HLG -p.v. , din 5-10 ml.
sange.

Hematii -idem. 4 500 000-5 500
000/mm
4 000 000/mm
Leucocite -idem. 4 200 -8 000 /mm 5 500/mm
Limfocite -idem. 20 40 % 21 %
Monocite -idem. 4 8 % 3 %
Trombocite -idem. 150 000-400 000/mm 395 000/mm
HB. -idem. 11 -15 g % 14 g/%
Ht. -2 ml. sange pe cristale
de EDTA.
36 46 % 48 %
VSH pv, din 1,6 ml. sange
+0,4 ml. citrat de Na
3,8 %.
2- 3 mm/h
12 -17 mm/2 h.
14 mm/h
20 mm/2 h
Acid uric Pv., din 5-10 ml.
sange.
2-6 mg. % 5 mg.
Uree -idem. 0,20 0,40 g. 0,25 g.
Glicemie -pv, din 2 ml. sange pe
4 mg. fluorura de Na.
70 110 g. 115 g.
Colesterol -pv, din 5 -10 ml.
sange
1,2 2,2 g. 2,9 g.
Lipemie -idem. 600 800 mg. % 850 mg.%
TGO -idem. 2 20 ui. 31 ui.
TGP -idem. 2 16 ui. 42 ui.
CPK -idem. < 170 150
Ionograma sanguina

-pv, din 5 -10 ml.
sange, in sticlute




Na
K
Ca
Cl
heparinizate.
-
-
-
-
135 - 150 mEq/l
3,5 5 mEq/l
4,5 -5,5 mEq/l
95 110 mEq/l

140 mEq/l
3 mEq/l
4,8 mEq/l
99 mEq/l.


Examen sumar urina Din urina emisa in 24
de ore se trimit la
laboprator 100 -150
ml. , precizand
volumul total pe 24
ore.
Ph= 4,5 7
= 1010 - 1015
Ph= 6
= 1015
-rare epitelii plate, rare
leucocite, rar acid uric.



ALTE EXAMENE DE SPECIALITATE

Examen radiologic-23.09.2008
-opacitati cu limite estompate, confluente, dispuse in regiunile perihilare,
care contrasteaza cu claritatea persistenta a periferiei plamanilor.
-imaginea este simetrica, bilaterala, aspect de aripi de fluture.
Ecocardiografie- 23.09.2008
-indica boala coronariana ( CIN ), placi de aterom.
-valava mitrala cu morfologie kinetica nrmale.
-valve Ao tricuspide, pulmonare- normale.
-exclus diagnostic de stenoza mitrala.
EKG- 23.09.2008
-modificari ischemice ale segmentuluin ST si T.
-aritmie ventriculara.
Examen bacteriologic- sputa.
-negativ pentru bacilul Koch.
-s-au dezvoltat germeni fara semnificatie patogena.
Examen biochimic sputa :
-prezente proteine : 3 %.













II.5.EXTERNAREA
PACIENTEI

Data externarii : 27.09.2008
Starea la externare: ameliorata.
Bilantul autonomiei

Pacienta G.I. , in varsta de 50 de ani a fost internata pe sectia de
cardiologie a Spitalului de Urgenta Ploiesti, cu diagnosticul : Insuficienta cardiaca
stanga acuta- Edem pulmonar acut cardiogen.
In urma tratamentului administrat, paienta prezinta o stare ameliorata
Functii vitale: T= 36,5C, P= 75 b/min., R= 18 r/min., TA = 130/75
mmHg.
Alimentatie si hidratare :
-echilibrare hidroelectrolitica
-apetit bun.
-regim hipocaloric, hipolipidic ( hipocolesterolemiant ).
Eliminari:
-mictiuni fiziologice : 5-6 /zi ; diureza= 1500 ml. /zi.
-tranzit intestinal normal
-un mai expectoreaza, un mai tuseste.
Somnul: suficiente ore de somn.
Mobilizare: buna.
Tegumente si mucoase: normal colorate, transpiratie minima.


Recomandari la externare:

-Evitarea starilor emotionale, a efortului fizic si psihic.
-Regim hipocaloric, hipolipidic, hiposodat si hidratare corecta ( 1500 2000 ml. /zi) .
-Evitarea consumului de alcool, grasimi, prajeli, conserve, condimente si reducerea
consumului de cafea.
-Combatera sedentarismului prin plimbari in aer liber si exercitii fizice usoare.
-Psihoterapie
-Evitarea frigului, umezelii.
Se continua tratamentul cu :
-Captopryl 25 mg. 2 comprimate /zi.
-Isodinit 20 mg.- 2 comprimate /zi.
-Digoxina 25 mg.- 1 comprimat /zi.
-Aspacardin -2 comprimate/zi.
-Aspenter 75 mg.-1 comprimat/zi.








= EVALUAREA FINAL =

CAZ I CAZ II
Nume : D.
Prenume : J.
Varsta : 63 ani
Stare civila : casatorita
Ocupatia : pensionara
Conditii de viata si de munca : bune.
Gusturi personale si obiceiuri:
-consuma ocazional bere , vin, cafea.
-consuma dulciuri, alimente prajite, grasimi animale.
-un fumeaza.
Mod de petrecere a timpului liber :
-vizioneaza programe TV., croseteaza.
-are un mod de viata sedentar.
Nume: G.
Prenume: I.
Varsta : 50 ani
Stare civila : casatorita
Ocupatia : profesor limba romana
Conditii de viata si de munca : bune.
Gusturi personale si obiceiuri :
-consuma zilnic cafea.
-fumeaza 4-5 tigari pe zi.
-consuma preparate fast-food.
Mod de petrecere a timpului liber:
-citeste, vizioneaza programe TV.
-plimbari in aer liber ( mai rar ).
DATA INTERNARII
20.09.2008

DATA INTERNARII

22.09.2008
DIAGNOSTIC MEDICAL
Insuficienta cardiaca cronica stanga , criza
hipertensiva.
DIAGNOSTIC MEDICAL
Insuficienta cardiaca stanga acuta Edem pulmonar
acut cardiogen
MOTIVELE INTERNARII
-1 cefalee
-2 ameteli
-3 tuse uscata
-4 dispnee
-5 tulburari de vedere
-6 palpitatii
MOTIVELE INTERNARII
-1 dispnee severa
-2 inspiratorie
-3 tahipne
-4 tahicardie
-5 tuse cu expectoratie spumoasa, rozata\
-6 anxietate
-7 agitatie
-8 cianoza periferica
-9 transpiratii reci
-10 jugulare turgescente
-11 HTA ( TA= 220/110)

ISTORICUL BOLII
Pacienta D.J. a fost internata in sectia de cardiologie a
Spitalului Judetean de Urgenta Ploiesti, acuzand
simptome de : dispnee, cefalee, ameteli, tulburari de
vedere, palpitatii , tuse, survenite in urma unui conflict
in familie.

ISTORICUL BOLII
Pe fondul unor emotii puternice, datorate unui
deces in familie, pacienta G.I. prezinta de aproximativ 2
ore : senzatie de sufocare ( greutate in inspiratie ), tuse
uscata, care de aproximativ 20 minute este insotita de o
expectoratie spumoasa, anxietate, transpiratii reci, fapt
pentru acre se prezinta la serviciul de cardiologie a
Spitalului Judetean de Urgenta Ploiesti, unde ramane
internata.

PROBLEME DE DEPENDENTA
11. Dispnee
12. Circulatie inadecvata
13. Alimentatie in exces
14. Tulburare de tranzit intestinal
15. Postura inadecvata
16. Insomnie
17. Dificultate in a se imbraca si dezbraca
18. Dificultate in a-si acorda ingrijiri igienice
19. Vulnerabilitate fata de pericole
20. Dificultate in a efectua activitati recreative.
PROBLEME DE DEPENDENTA
1).Dispnee
2).Circulatie inadecvata
3).Alimentatie inadecvata calitativ.
4).Expectoratie excesiva
5).Postura inadecvata
6).Insomnie
7).Dificultate ina se imbraca si dezbraca
8).Dificultate in acordarea ingrijirilor igienice
9).Vulnerabilitate fata de pericole
10).Insuficienta cunoastere a bolii.
DIAGNOSTIC NURSING
1).Alterarea respiaratiei , din cauza stazei pulmonare,
manifestata prin senzatie de sufocare, respiratie cu
alternante de apnee si polipnee, usoara cianoza
periferica (nas, buze ).
2).Circulatie inadecvata din cauza stresului, obezitatii,
conflictelor recente, efortului fizic, manifestata prin
cresterea valorilor tensionale peste limita maxim admisa
( 140/90 mm.Hg)., puls alternanat, tahicardie, ameteli,
cefalee.
3).Alimentatie inadecvata cantitativ, din cauza proatelor
obiceiuri, sedentarismului, anxietatii, manifestata prin
consum excesiv de alimente hiperlipidice, obezitate.
4).Perturbarea eliminarii intestinale, din cauza
alimentatiei sarace in fibre (legume, fructe, cereale),
lipsei unui orar al eliminarilor, stresului, manifestata
prin absenta scaunului timp de 3-4 zile, balonare,
dificultate la defecatie.
5).Postura inadecvata, din cauza senzatiei de sufocare,
ametelilor, rulburarilor de vedere, cefaleei, HT
pulmonare, manifestata prin pozitia semisezand,
incapacitate de a adopta pozitia de ortostatism.
6).Incapacitate de a se odihni, din cauza tusei nocturne
(de decubit ), spitalizarii, anxietatii, manifestata prin
somn agitat, insuficiente oer de somn, oboseala.
DIAGNOSTIC NURSING
1). Perturbarea respiratiei, din cauza satazei
pulmonare, a IVS acute, manifestata prin senzateie de
sufocare, tahipnee, hiperpnee, tuse, cianoza.
2). Circulatie inadecvata, din cauza aterosclerozei
coronariene, anxietatii, manifestata prin cresterea
valorilor tensionale, puls rapid si filiform .
3). Alimentatie inadecvata calitativ, din cauza
stresului, sedentarismului, obiceiurilor gresite de a se
alimenta, manifestata prin consum de alimente
hipercalorice ( hiperlipidice) in exces, obezitate.
4). Eliminare inadecvata de sputa din caile respiratorii
inferioare, din cauza IVS acuta cu cresterea rapida si
intensa a presiunii din capilarele pulmonare ,
manifestata prin eliminareaprin cavitatea bucala( prin
tuse) a unei spute spumoase si rozate.
5). Postura inadecvata , din cauza senzatiei de sufocare
si a expectoratiei abundente, manifestat prin adoptarea
pozitiei sezand si semisezand.
6). Incapacitatea de a se odihni, din cauza bolii,
anxietatii, manifestata prin oboseala si insuficiente ore
de somn.
7). Dificultate de a se imbraca si dezbraca, din cauza
oboselii, anxietatii, manifestata prin neputinta de a se
imbraca si dezbraca singura.
7).Dificultate in a se imbraca si dezbraca, din cauza
ametelilor, slabiciunii, cefaleei, manifestata
prinneputinta de a se imbraca si dezbraca fafa ajutor.
8).Dificultate in a-si acorda ingrijiri igienice, din cauza
bolii, anxietatii, manifestata prin neputinta de a se
ingriji singura.
9).Vulnerabilitate fata de pericole, din cauza ametelilor,
tulburarilor de vedere, dispneei, oboselii, insuficientei
ventriculului stang, manifestata prin risc de complicatii,
accidente, fatigabilitate.
10).Dificultate in a efectua activitati recreative, din
cauza spitalizarii, bolii, anxietatii, manifestata prin
incapacitatea de a se concentra si de a efectua activitati
recreative.
8). Dificultate in a-si acorda ingrijiri igienice, din
cuza bolii, anxietatii, manifestata prin neputinta de a se
ingriji singura, sputa abundenta eliminata prin cavitatea
bucala, cianoza.
9). Vulnerabilitate fata de pericole, din cauza
oboselii, anxietatii, bolii, manifestata prin fatigabilitate,
risc de complicatii.
10). Insuficienta cunoastere a bolii, din
cauza deficitului de cunostinte medicale specifice bolii
sale, manifestata prin cerere de informatii.

OBIECTIVE
Obiectiv global:
Pacienta sa beneficieze de tratament si ingrijiri adecvate
afectiunii sale pe intreaga durata a spitalizarii pentru
a-si recapata independenta in satisfacerea nevoilor la
care manifesta dependenta.
Obiective specifice:
-52 Pacienta sa beneficieze de confort psihic si fizic,
intr-un mediu securizant, pe toata durata spitalizarii.
-53 Pacienta sa beneficieze de conditii corespunzatoare,
de respectarea regulilor de asepsie si antisepsie la
administrarea tratamentului, sa un fie expusa
riscului de infectii nosocomiale.
-54 Pacienta sa poata respira linistit, cu o frecventa
respiratorie normala ( 15-25 r/min) , in decurs de 5
zile.
-55 Pacienta sa prezinte valori tensionale in limite, puls
ritmic, bine batut, in decurs de 5 zile.
-56 Pacienta sa aiba o alimentatie adecvata cantitativ,
saraca in lipide, bogata in fructe si legume, in decurs
de5 zile.
-57 Pacienta sa prezinte un tranzit intestinal normal, in
decurs de5 zile.
-58 Pacienta sa poata adopta pozitia de ortostatism, sa se
mobilizeze usor, in decurs de 5 zile.
-59 Pacienta sa poata dormi linistita, sa fie relaxata , in
decurs de 5 zile.
-60 Pacienta sa se poata imbraca si dezbraca fara ajutor,
in decurs de 5 zile.
-61 Pacienta sa-si acorde ingrijiri igienice singura, in
decursa de 5 zile.
-62 Pacienta sa un mai prezinte risc de accidente si de
OBIECTIVE
Obiectiv global
Pacienta sa beneficieze de conditiile optime de
tratament si ingrijiri adecvate afectiunii sale, pe toata
durata spitalizarii, pentru ca rezultatul tuturor actiunilor
intreprinse de personalul medical in colaborare cu
apartinatorii pacientei sa il constituie recapatarea
independentei in satisfacerea nevoilor fundamentale ale
pacientei la care aceasta manifeste dependenta.
Obiective specifice:
-64 Pacienta sa beneficieze de un mediu
securizant, asigurandu-i confortul fizic si
psihic, atat de necesar recuperarii starii sale de
sanatate.
-65 Pacienta sa beneficieze de tratamente si
ingrijiri in conditii de igiena corespunzatoare,
de respectare a regulilor asepsie si antisepsie.
-66 Pacienta sa aiba o respiratie normala, linistita,
cu o frecventa respiratorie de 16-18 r/min., in
decurs de 5 zile.
-67 Pacienta sa prezinte valori tensionale normale (
TA= 140/90mmHg.) si puls ritmic, bine batut(
60-80 b/min.), in decurs de 5 zile.
-68 Pacienta sa consume alimente corespunzatoare
din punct de vedere calitativ , hipocalorice, in
decurs de 5 zile.
-69 Pacienta sa un mai elimine sputa prin cavitatea
bucala, in decurs de 5 zile.
-70 Pacienta sa poata adopta pozitiile normale de
decubit, sa aiba o buna postura, in decurs de 5
zile.
-71 Pacienta sa fie odihnita, sa aiba suficiente ore
complicatii, in decurs de 5 zile.
-63 Pacienta sa poata participa la activitati recreative, in
decurs de 5 zile.

de somn, in decurs de 5 zile.
-72 Pacienta sa se poata imbraca si dezbraca fara
ajutor, in decurs de 5 zile.
-73 Pacienta sa-si poata acorda ingrijiri igienice, in
decurs de 5 zile.
-74 Pacienta sa un mai fie vulnerabila fata de
pericole, in decurs de 5 zile.
-75 Pacienta sa fie bine informata cu privire la
investigatiile efectuate, la tratamentul si
evolutia bolii sale, in decurs de 5 zile.
INTERVENII
-76 Se masoara si se noteaza zilnic functiile vitale
si vegetative.
-77 Se recolteaza produse pentru examene de
laborator.
-78 Se insoteste pacienta , pentru a fi investigata,
la serviciile de : radiologie, ecografie.
-79 Se asigura pacientei repaus fizic si psihic.
-80 Se respecta regulile de asepsie si antisepsie la
efectuarea tratamentului.
-81 Se aeriseste corespunzator salonul si se asigura
un mediu de securitate fizica si psihica pentru
pacienta.
-82 Se iformeaza pacienta cu privire la necesitatea
investigatiilor, eficacitatea tratamentului,
respectarea recomandarilor medicale privind
regimul alimentar, repausul fizic ( parial ).
-83 Se administreaza pacientei medicatia
recomandata de medic, in functie de raspunsul
terapeutic.
-84 Se cantareste zilnic pacienta si se noteaza.
-85 Se face bilantul ingestie eliminare.
-86 Se supravegheaza permanent pacienta si se
noteaza modificarile aparute in starea sa si se
informeaza medicul.
-87 Se ofera pacientei regimul prescris de medic:
hiposodat, hipolipidic, hipocaloric.
-88 Se educa pacienta pentru a respecta modul de
viata sanatos prin renuntarea la obiceiurile
nocive ( consum de grasimi, prajeli, dulciuri,
cafea in exces), evitarea sedentarismului, a
stresului.
INTERVENII
-89 Se masoara si se noteaza zilnic functiile vitale
si vegetative.
-90 Se recolteaza produse biologice si patologice
pentru examene de laborator.
-91 Se cantareste zilnic pacienta si se noteaza.
-92 Se face bilantul ingestie- eliminare.
-93 Se ofera pacientei regimul alimentar
recomandat de medic si se urmareste
respectarea orarului meselor, a cantitatii si
calitatii alimentelor , a moduluii de servire.
-94 Se informeaza pacienta cu privire la
necesitatea investigatiilor si a procedurilor
aplicate.
-95 Se asigura repausul fizic si psihic al pacientei.
-96 Se insoteste pacienta la diferite servicii de
specialitate: radiologie, ecografie,m EKG.
-97 Se incurajeaza pacienta si toate tehnicile se
executa cu blandete.
-98 Se respecta regulile de asepsie si antisepsie la
efectuarea tratamentului.
-99 Se iau masuri pentru prevenirea infectiilor
nosocomiale, prin izolarea pacientilor cu risc (
susceptibili la infectii ).
-100 Se administreaza pacientei medicatia
recomandata de medic si se urmareste efectul
terapeutic al acesteia.
-101 Se informeaza medicul despre orice
schimbare aparuta in starea pacientei.
-102 Se face educatie sanitara privind modul
de a trai sanatos, print-o alimentatie rationala,
exercitii fizice in limita capacitatilor sale
fizice, psihoterapie.
EXTERNAREA PACIENTULUI
Data externarii : 25.09.2008
Starea la externare : ameliorata.
EXTERNAREA PACIENTEI
Data externarii : 27.09.2008
Starea la externare: ameliorata.
Bilantul autonomiei
Pacienta C.J. , in varsta de 63 de ani , a fost
binternata in sectia de cardiologie a Spitalului Judetean
de Urgenta Ploiesti, cu diagnosticul Insuficienta
cardiaca stanga cronica , criza hipertensiva.
In urma tratamentului administrat pacienta
prezinta o stare ameliorata.
Functii vitale: Ta = 140/90mmHg., P = 85p/min., R =
170r/min., T = 36,8 C.
Alimentatie si hidratare :
-pacienta este echilibrata hidroelectrolitic
-regim hipocolesterolemiant, hiposodat.
Eliminari:
-mictiuni fiziologice ( 5-6/zi ).
-tranzit intestinal prezent, normal.
Mobilizare : usoara, se deplaseaza fara ajutor.
Somnul : suficiente ore de somn ; este odihnita.
Tegumente si mucoase : normal colorate, integre.
Recomandari la externare
-Evitarea efortului fizic, a emotiilor, a sterilor
conflictuale.
-Regim hiposodat, hipolipidic ( hipocaloric : restrictie a
consumului de grasimi animale- unt, smantana, untura) ;
hidratare cu 1,5 litrii lichide/zi.
-Evitarea cunsumului de alcool, cafea, ceaiuri tari,
afumaturi, conserve,n condimente.
-Combaterea constipatiei prin consum de alimente
bogate in fibre ( legume, fructe, cereale, paine graham) ,
iaurt si prin exercitii fizice moderate.
-Combaterea sedentarismului prin plimbari in aer liber
min. 30 minute pe zi si efectuarea unor exercitii fizice
moderate.
-Evitarea frigului, umezelii, infectiilor cailor
respiratorii.
-Terapie balneoclimaterica - Govora.
-Se continua tratamentul cu:
-6 Preductal 35 mg.-2 comprimate / zi.
-7 Captopryl 25 mg.- 2 comprimate / zi.
-8 Aspacardin 2 comprimate /zi.
-9 Digoxina 25 mg.- 1 comprimat /zi.
-10 Aspenter 75 mg. 1 comprimat / zi.
-Se recomanda control periodic la 3 luni.

Bilantul autonomiei
Pacienta G.I. , in varsta de 50 de ani a fost
internata pe sectia de cardiologie a Spitalului de Urgenta
Ploiesti, cu diagnosticul : Insuficienta cardiaca stanga
acuta- Edem pulmonar acut cardiogen.
In urma tratamentului administrat, paienta
prezinta o stare ameliorata
Functii vitale: T= 36,5C, P= 75 b/min., R= 18 r/min.,
TA = 130/75 mmHg.
Alimentatie si hidratare :
-echilibrare hidroelectrolitica
-apetit bun.
-regim hipocaloric, hipolipidic ( hipocolesterolemiant ).
Eliminari:
-mictiuni fiziologice : 5-6 /zi ; diureza= 1500 ml. /zi.
-tranzit intestinal normal
-un mai expectoreaza, un mai tuseste.
Somnul: suficiente ore de somn.
Mobilizare: buna.
Tegumente si mucoase: normal colorate, transpiratie
minima.
Recomandari la externare:
-Evitarea starilor emotionale, a efortului fizic si psihic.
-Regim hipocaloric, hipolipidic, hiposodat si hidratare
corecta ( 1500 2000 ml. /zi) .
-Evitarea consumului de alcool, grasimi, prajeli,
conserve, condimente si reducerea consumului de cafea.
-Combatera sedentarismului prin plimbari in aer liber si
exercitii fizice usoare.
-Psihoterapie
-Evitarea frigului, umezelii.
Se continua tratamentul cu :
-Captopryl 25 mg. 2 comprimate /zi.
-Isodinit 20 mg.- 2 comprimate /zi.
-Digoxina 25 mg.- 1 comprimat /zi.
-Aspacardin -2 comprimate/zi.
-Aspenter 75 mg.-1 comprimat/zi.






























ANEXE




















PUNCTIA VENOASA

Definitie:
Punctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces intr-o vena prin intermediul unui ac
de punctie.
Scop:
1 Explorator : recoltarea sangelui pentru examene de laborator ( biochimice, serologice si
bacteriologice).
2 Terapeutic:
3 administrarea unor medicamente sub forma injectiei si perfuziei intravenoase.
4 recoltarea sangelui in vederea transfuzarii sale
5 executarea transfuziei de sange sau derivate ale sangelui
6 sangerare 300 500 ml. in edemul pulmonar acut, hipertensiune arteriala.
Locul punctiei :
107venele de la plica cotului ( bazilica si cafalica ), unde se formeaza un M venos prin
anastomozarea lor.
108venele antebratului
109venele de pe fata dorsala a mainii
110venele subclaviculare
111venele femurale
112venele maleolare interne
113venele jugulare si epicraniene ( mai ale la sugar si copilul mic).
Pregatirea punctiei:
Materiale:
114de protectie perna elastica pentru sprijinirea bratului, musama, aleza
115pentru dezinfectia tegumentului tip I ( cu tampon imbibat cu alcool se badijoneaza
tegumentele timp de 30 secunde).
116Instrumentar si materiale sterile- ace de 25-30 mm., diametrul 6/10, 7/10, 10/10 mm.
In functie de scop, seringi de capacitate in functie de scop, pense, manusi chirurgicale,
tampoane.
117alte materiale : garou sau banda Esmarch, epribete uscate si etichetate, cilindru gradat,
fiole cu solutii medicamentoase, solutii prefuzabile, tavita renala ( in functie de acopul
punctiei ).
Pacientul:
-pregatirea psihica- se informeaza aupra scopului punctiei.
-pregatirea fizica- pentru punctia la venele bratului, antebratului:
- se aseaza intr-o pozitie confortabila atat pentru pacient cat si pentru persoana care
executa punctia ( decubit dorsal ).
- se examineaza calitatea si starea venelor avand grija ca hainele sa un impiedice
circulatia de intoarcere la nivelul bratului.
- se aseaza bratul pe prenita si musama in abductie si extensie maxima.
- se dezinfecteaza tegumentele
- se aplica garoul la o distanta de 7-8 cm. Deasupra locului punctiei, strangandu-l
astfel incat sa opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera
- se recomanda pacientului sa stranga pumnul, venele devenind asfel turgescente.
Executia punctiei:
Asistenta imbraca manusile sterile si se aseaza vis-a`-vis de bolnav:
- se fixeaza vena cu policele mainii stangi, la 4-5 cm sub locul punctiei, exercitand o usoara
compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor vecine
- se fixeaza seringa, gradatiile fiind in sus, acul atasat cu bizoul in sus, in mana dreapta, intre
police si restul degetelor
- se patrunde cu acul traversand, in ordine, tegumentul- in directie oblica ( unghi de 30 ),
apoi peretele venos- invingandu-se o rezistenta elastica, pana cand acul inainteaza in gol.
- se schimba directia acului 1-2 cm. In lumenul venei
- se controleaza patrunderea acului in vena prin aspiratie cu seringa.
- se continua tehnica in functie de scop (injectarea medicamentelor, recoltarea sangelui,
perfuzie ).
- in caz de sangerare, se prelungeste acul de punctie cu un tub de polietilena care se
introduce in vasul colector, garoul ramanand legat de brat.
- se indeparteaza staza venoasa dupa executarea tehnicii prin desfacerea garoului si a
pumnului.
- se aplica tamponul imbibat in solutie dezinfectanta in locul de patrundere a acului si se
retrage brusc acul.
- se comprima locul punctiei 1-3 minute, bratul fiind in pozitie verticala.
Ingrijirea ulterioara a pacientului:
118se face toaleta locala a tegumentului
119se schimba lenjeria daca este murdara
120se asigura o pozitie comoda in pat
121se supravegheaza pacientul
Pregatirea sangelui pentru trimiterea la laborator:
- se face imediat- eprubetele se eticheteaza, se completeaza formularele de trimitere.
Reorganizarea:
122materialele refolosibile se dezinfecteaza, se spala, se pregatesc pentru o noua sterilizare
123deseurile se indeparteaza.
Accidente:
124hematom( prin infiltrarea sangelui in tesutul perivenos ).- se retrage acul si se
comprima locul punctiei 1-3 minute.
125strapungerea venei ( perforarea peretelui opus) se retrage acul in lumenul venei.
126ameteli, paloare, lipotimie se intrerupe punctia, pacientul se aseazain decubit dorsal
fara perna, se anunta medicul.

De stiut:
Pentru evidentierea venelor:
127se fac miscari in sensul circulatiei de intoarcere cu partea cubitala a mainii pe fata
anterioara a antebratului;
128se introduce mana si antebratul in apa calda;
129pentru evidentierea venelor la care un se poate aplica garoul se face o presiune digitala
pe traiectul venei, deasupra locului punctiei( in sensul circulatiei venoase).
Pentru punctionarea venelor jugulare, pacientul se aseaza in decubit dorsal, transversal pe
pat, cu capul lasat sa atarne.
Prin punctia venoasa se pot fixa, pe cale transcutanata, catetere din materil plastic- ace
Braunulen sau Venflos ( cateterul este introdus in lumenul acului cu care se face punctia;
dupa punctionarea venei, acul se retrage ramanand numai cateterul). Se utilizeaza numai
materiale de unica folosinta.
De evitat:
130punctionarea venei din lateral;
131punctionarea venei cu acul avand bizoul in jos;
132manevrarea incorecta a instrumentarului steril ;
133atingerea prodului recoltat ( punctia creand o legatura directa intre mediul exterior si
sistemul vascular, pot intra si iesi germeni patogeni);
134flectarea antebratului pe brat cu tamponul la plica cotului, deoarece impiedica
inchiderea plagii venoase, favorizand revarsarea sangelui.


RECOLTAREA SANGELUI CAPILAR PENTRU EXAMENE
HEMATOLOGICE

135hemoleucograma, hemoglobina, timp de sangerare, timp de coagulare, examen
parazitologic
136grup sanguin.
Pregatire:
Materiale:
137de protectie- manusi de cauciuc
138sterile- ace , tampoane de vata, seruri test
139nesterile : tava medicala, camera umeda, lame uscate, curate, degresate, slefuite, pipete
Potain.
140Solutii dezinfectante- alcool 90
Pacient:
Pregatire psihica : se anunta sa un manance, i se explica necesitatea tehnicii.
Pregatire fizica : se aseaza in pozitie sezand cu mana spijinita.
Executie:
141se aseptizeaza pielea degetului inelar sau mediu cu un tampon cu alcool 90.
142se evita congestionarea printr-o frecare puternica si prelungita
143se asteapta evaporarea alcoolului
144cu o miscare brusca se inteapa pielea pulpei degetului in partea laterala a extremitatii,
perpendicular pe straturile cutanate
145se sterge cu un tampon uscat prima picatura, se lasa sa se formeze o alta picatura de
sange din care se recolteaza cu pipeta sau cu lama.
146Se sterge cu un tampon cu alcool.
Pregatirea produsului pentru laborator- efectuarea frotiului:
147la extremitatea unei lame se pune o picatura de 3-4 mm. diametru.
148se aseaza o lamele cu marginile slefuite in unghi de 45 cu lama ( picatura se intinde
prin capilaritate ).
149lamela se trage catre partea libera a lamei, pastrand aceeasi inclinatie si antrenand toata
picatura fara sa o fragmenteze.
150se agita lama pentru uscare
151se eticheteaza, se trimite la laborator.
152
1). Determinarea timpului de sangerare

T.S. reprezinta perioada scursa din momentul inteparii pulpei degetului sau lobului urechii si
pana la oprirea sangerarii.
Materiale necesare: ace sterile, alcool, tampoane de vata, hartie de filtru, cronometru sau
ceas cu secundar.
Tehnica:
153se dezinfecteaza lobul urechii sau pulpa degetului
154se executa untepatura la o adancime de aproximativ 4 mm.
155se porneste cronometrul
156se absoarbe cu hartia de filtru picatura care se formeaza spontan.
Valori normale : 2 -4 minute.

2). Determinarea timpului de coagulare

T.C. reprezinta perioada scursa de la recoltarea sangelui si pana la coagularea lui.
Materiale necesare: ace sterile, lame de sticla, tampoane de vata, alcool, ceas cu
secundar, o camera umeda ( realizata prin punerea intr-o cutie Petri, unei rondele de hartie
de filtru imbibata cu ser fiziologic, pe care se aseaza 2 baghete de sticla si se acopera cu
capac).
Tehnica:
157pe lama de sticla se recolteaza o picatura de sange din pulpa degetului si se da drumul
cronometrului exact in momentul in care picatura a atins lama .
158se pune in camera umeda si se inchide cu capac
159se observa continuu picatura, inclinandu-se la stanga si la dreapta camera cu lama,
avand grija sa un se scurga picatura de pe lama.
160Cand picatura de sange un se mai deformeaza, sangele este coagulat.
Valori normale : 5 8 minute.

RECOLTAREA SANGELUI VENOS PENTRU EXAMENELE
HEMATOLOGICE


Sedimentarea: asezarea progresiva a elementelor figurate spre fundul eprubetei , din sange
necoagulabil lasat in repaus.
Viteza de sedimentare a hematiilor ( VSH )- rapiditatea cu care se produce depunerea lor.
1). Pregatire pentru VSH:
Materiale:
161sterile : seringa de 2 ml uscata, solutie de citrat de Na 3,8 %, ace pentru punctia venoasa
162nesterile : stativ si pipete Westergreen, pernuta, musama, eprubete, tavita renala, garou,
vata.
163Solutii dezinfectante : alcool 70.
Pacient:
164pregatire psihica: i se explica cu 24 ore inainte necesitatea efectuarii examinarii.
165pregatire fizica : se anunta sa nu manance, sa pastreze repaus fizic.
Executie:
- asistenta se spala pe maini cu apa si sapun
- imbraca manusi de cauciuc sterile
- aspira in seringa 0,4 ml. citrat de Na 3,8 %
- punctioneaza vena fara garou si aspira sange pana la 2 ml. ( 1,6 ml.)
- retrage acul si aplica tampon cu alcool
- scurge amestecul sange-citrat in eprubeta si omogenizeaza lent.
- aseaza eprubeta in stativ
- ingrijeste pacientul .
Pregatirea produsului pentru laborator:
166se completeaza buletinul
167se eticheteaza produsul
168se aspira cu pipeta Westergreen pana la gradatia 200 si se aseaza in stativ pe dopul de
cauciuc, in pozitie strict verticala( cand examenul se face la patul bolnavului ).
Valori normale : femei =2 13 mm/h, 12-17 mm/ 2h; barbati= 1-10 mm/h, 7-15 mm/ 2h.
2). Hematocrit
Recoltarea sangelui se face prin punctie venoasa. Se recolteaza 2 ml. sange pe cristale de
EDTA 0,5 ml. solutie, uscata prin evaporare.
Valori normale: femei= 36-46 %, barbati = 36-52 %.
3). Rezistenta globulara
- se recolteaza sange pentru obtinerea globulelor rosii.
- se evita hemoliza si coagularea sangelui.
- sangele recoltat ( 5-6 ml )se trece imediat intr-un balon Erlenmeyer de 100 ml in care s-au
pus 5-10 perle de sticla.
- se agita usor balonul timp de 5-10 minute cu miscari circulare
- sangele se defibrineaxza si nu se mai coaguleaza.
- se trimite imediat la laborator.
Valori normale : 0,34 0 42 %.
4). Hemoleucograma
- se recolteaza sange prin inteparea pulpei degetului sau prin punctie venoasa.
Interpretarea rezultatelor:
Eritrocite : 4 500 000/mm- 5 500 000/mm
Reticulocite : 10-15%
Leucocite : 4 200- 8 000/mm
169polinucleare neutrofile nesegmentate : 0-5 %
170polinucleare neutrofile segmentate : 45-70 %
171eozinofile : 1-3 %
172bazofile : 0-1 %
Limfocite : 20-40 %
Monocite : 4-8 %
Trombocite : 150 000- 400 000 /mm
Hemoglobina : femei- 11- 15 g % , barbati 13 17 g %.





RECOLTAREA SANGELUI VENOS CU SISTEMUL
VACUUMTAINER


Avantaje:
Utilizarea acestei metode de prelevare asigura:
-confortul pacientului
-calitatea probei de sange
-securitatea personalului medical.
Pregatire:
Materiale:
173holder- un tub de material plastic care prezinta la partea superioara amboul la care se
ataseaza acul de punctie prin infiletare, iar la partea inferioara doua aripioare.
174acul de punctie protejat de carcasa bicolora
175tuburi vacuumtainer cu dopuri de diferite culori conventionale
176materiale necesare efectuarii punctiei venoase.
Pacient:
Pregatirea psihica : se anunta si i se explica necesitatea si inofensivitatea tehnicii.
Pregatirea fizica:
177recoltarea se face dimineata pe nemancate.
178Se aseaza pacientul in decubit dorsal, confortabil, cu membrul superior in abductie,
extensie si supinatie.
Executie:
Asistenta:
179se spala pe maini cu apa si sapun;
180imbraca manusi sterile;
181verifica banda de siguranta a acului ( integritate, valabilitate);
182indeparteaza carcasa de culoare alba a acului prin miscari de rasucire;
183infileteaza capatul liber al acului in folder;
184alege locul punctiei si il aseptizeaza;
185indeparteaza carcasa colorata a acului.
Executa punctia venoasa:
186introduce tubul in holder apucand aripioarele cu indexul si mediul, iar cu policele
impinge tubul in holder si astfel va fi strapunsa diafragma gumata a dopului;
187dupa prelevarea sangelui se scoate tubul din holderprin miscari de impingere asupra
aripioarelor laterale si i se imprima miscari usoare de inclinare- rasturnare pentru
omogenizare cu aditivul;
188se introduce tubul urmator;
189se retrage acul din vena si se face o compresiune asupra locului punctiei timp de 1-3
minute, fara a flecta antebratul pe brat.
Pregatirea probelor pentru laborator:
190se eticheteaza tuburile;
191se trimit la laborator.
Reorganizare:
192se reorganizeaza locul de munca;
193acele utilizate se depun in containerul destinat.

De stiut:
Tuburile vacuumtainer se utilizeaza in functie de codul de culoare a dopului, astfel:
- Rosu si portocaliu ( pentru chimie clinica ) : teste de disproteinemie, electroforeza,
transaminaze, amilazemie, fosfataza, uree sanguina, glicemie, acid uric, creatinina,
bilirubinemie, calcemie, fosforemie, sideremie, lipemie, rezerva alcalina, imunograma,
proteina C reactiva, Latex, Helicobacter; antigen Australia; Waler-Rose, Rh., Grup
sanguin; ASLO, RBW.
194Negru : pentru determinarea VSH-ului ( se agita dupa recoltare printr-o miscare lenta).
195Bleu ( pentru determinari de coagulare ) : fibrinogen; timp de protrombina( se agita
dupa recoltare cu miscari lente ).
196Mov ( pentru determinari hematologice EDTA-K3 ) : hematocrit, HLG cu formula
leucocitara ; indici eritrocitari ( VEM, HEM, CHEM ); rezistenta globulara.
-se agita dupa recoltare cu miscari lente.
- Verde: vacuumtainer cu litiu heparina pentru analize biochimice.
- Cand se recolteaza mai multe probe de la acelasi pacient, umplerea tuburilor se face
in urmatoarea ordine:
- tuburi fara aditivi;
- tuburi pentru probe de coagulare;
- alte tuburi cu diversi aditivi.
Atentie: nu se pune niciodata capacul cu mana pe un ac deja utilizat pentru recoltare . In
cazul in care holderul este contaminat, se arunca.
197Nu se scoate acul din vena decat dupa ce a fost scos din holder ultimul tub ce trebuie
umplut.


ADMINISTRAREA
MEDICAMENTELOR
PE CALE PARENTERALA

Definitie:
Calea parenterala, in intelesul strict al cuvantului, este calea care ocoleste tubul digestiv.
Dat fiind faptul ca in afara injectiilor si alte cai ocolesc tubul digestiv( calea respiratorie ),
notiunea de cale parenterala a fost reconsiderata, pastrand in sfera ei numai calea
injectabila de administrare a medicamentelor.
Injectia consta in introducerea substantelor medicamentoase lichide in organism, prin
intermediul unor ace care traverseaza tesuturile, acul fiind adaptat la seringa.
Avantajele caii parenterale:
198dozarea precisa a medicamentelor;
199obtinerea unui efect rapid;
200posibilitatea administrarii medicamentelor la pacientul inconstient, cu hemoragie
digestiva, varsaturi.
Scopul injectiilor :
Explorator consta in testarea sensibilitatii organismului fata de diferite substante.
Terapeutic administrarea medicamentelor.
Locul injectiilor il constituie tesuturile in care se introduc medicamentele:
201grosimea dermului- ijectie intradermica;
202sub piele, in tesutul celular subcutanat injectia subcutanata;
203tesutul muscular injectia intramusculara;
204in vasele sanguine injectia intravenoasa si intraarteriala;
205in inima injectia intracardiaca;
206in interventia de urgenta in maduva rosie a oaselor;
207injectia intraosoasa in spatiul subarahnoidian.
Asistenta efectueaza injectiile: intradermica, subcutanata, intramusculara, intravenoasa.
Alegerea caii de executare a injectiei este facuta de catre medic, in functie de scopul
injectiei, rapiditatea efectului urmarit si compatibilitatea tesuturilor cu substanta injectata.
Pregatirea injectiei:
Materiale: seringi sterile ( cu o capacitate in functie de cantitatea de solutie
medicamentoasa ); pentru i.d. seringa de 0,5 ml. , gradata in sutimi de ml., pentru i.v.
seringa cu amboul situat excentric .
Se utilizeaza seringile de unica folosinta, in ambalaj individual, sterilizate, care prezinta
urmatoarele avantaje:
208conditii maxime de sterilitate
209risc redus de contaminare a pacientului
210economie de timp
211economie de personal ( pentru pregatirea in vederea refolosirii)
212manipulare usoara.
Acele se gasesc impreuna cu seringa in acelasi ambalaj sau in ambalaje separate: se
pregateste un ac cu diametrul mai mare pentru aspirarea solutiilor si altul pentru injectare.
Medicamentul prescris se pote prezenta:
a) ca medicament injectabil, in fiole sau flacoane cu doza unica sau mai multe doze, in
seringa gata pregatita de intrebuintare.
b) Ca medicamente indirect injectabile- pudre sau produse liofilizate in fiole sau flacoane
cu dop de cauciuc, insotite sau un de solvent. Fiolele , flacoanele sunt etichetate,
mentionandu-se numele medicamentului, calea de administrare, termenul de
valabilitate.
Alte materiale : tampoane sterile din vata si tifon, solutii dezinfectante( alcool), lampa de
spirt, tavita renala, garou din cauciuc, pernita, musama.

Pregatirea pacientului pentru injectie:
Pregatire psihica:se informeaza privind scopul si locul injectiei si eventualele reactii pe
care le va prezenta in timpul injectiei.
Pregatire fizica : se aseaza in pozitie confortabila, in functie de tipul si de locul injectiei.
Incarcarea seringii:
213se spala mainile cu apa curenta, se verifica seringa si acele- capacitatea, termenul de
valabilitate al sterilizarii
214se verifica integritatea fiolelor sau flacoanelor, eticheta, doza, termenul de valabilitate,
aspectul solutiei
215se indeparteaza ambalajul seringii, se adapteaza acul pentru aspirat solutia, acoperit cu
protectorul si se aseaza pe o compresa sterila.
a) Aspirarea continutului fiolelor:
216se goleste lichidul din varful fiolei prin miscari de rotatie
217se dezinfecteaza gatul fiolei prin flambare sau prin stergere cu tamponul imbibat cu
alcool
218se flambeaza pila de otel si se taie gatul fiolei
219se deschide fiola astfel: se tine cu mana stanga, iar cu policele si indexul mainii drepte
protejate cu o compresa sterila, se deschide partea subtiata a fiolei.
220Se trece gura fiolei deschise deasupra flacarii
221Se introduce acul in fiola deschisa, tinuta intre policele, indexul si degetul mijlociu al
mainii stangi, seringa fiind tinuta in mana dreapta.
222Se aspira solutia din fiola, retragand pistonul cu indexul si policele mainii drepte si
avand grija ca bizoul acului sa fie permanent acoperit cu solutia de aspirat; fiola se
rastoarna progresiv cu orificiul in jos.
223Se indeparteaza aerul din seringa, fiind in pozitie verticala cu acul indreptat in sus, prin
impingerea pistonului pana la aparotia primei picaturi de solutie prin ac.
224Se schimba acul de aspirat cu cel folosit pentru injectia care se face.
b) Dizolvarea pulberilor:
225se aspira solventul in seringa
226se indeparteaza capacelul metalic al flaconului, se dezinfecteaza dopul de cauciuc, se
asteapta evaporarea alcoolului
227se patrunde cu acul prin dopul de cauciuc si se introduce cantitatea de solvent prescrica
228se scoate acul din flacon si se agita pana la completa dizolvare.
c) Aspirarea solutiei din flaconul inchis cu dop de cauciuc:
229se dezinfecteaza dopul de cauciuc , se asteapta evaporarea alcoolului
230se incarca seringa cu o cantitate de aer egala cu cantitatea de solutie ce urmeaza a fi
aspirata
231se intriduce acul prin dopul de cauciuc in flacon , pana la nivelul dopului si se introduce
aerul
232se retrage pistonul sau se lasasa se goleasca singur continutul flaconului in seringa, sub
presiunea din flacon
233acul cu care s-a perforat dopul de cauciuc se schimba cu acul pentru injectie.
De stiut:
234fiolele neetichetate sau de pe care s-a sters inscriptia un se folosesc.
235daca in timpul deschiderii fiolei cad cioburi in interior, continutul un se mai utilizeaza.
236fiolele deschise se administreaza imediat.
237subatantele precipitate se vor agita ininte de aspirarea lor in seringa.
238substantele uleioase se pot incalzi usor in apa calda, pentru a putea fi aspirate cu
usurinta.
De evitat:
-alterarea continutului fiolei in timpul flambarii gatului ei in vederea deschiderii.

INJECTIA INTRADERMICA


Executarea:
239asistenta isi spala mainile
240dezinfecteaza locul injectiei
241se intinde si mobilizeaza pielea cu policele si indexul mainii stangi
242se prinde seringa in mana dreapta ( intre policele si mediul mainii drepte )si se patrunde
cu bizoul acului indreptat in sus in grosimea dermului.
243se injecteaza lent solutia prin apasarea pistonului
244se observa , la locul de unjectare, formarea unei papule, cu aspectul cojii de portocala,
avand un diametru de 5-6 mm si inaltimea de 1-2 mm.
245Se retrage brusc acul, un se tamponeaza locul injectiei.
Ingrijirea ulterioara a pacientului:
246este informat sa un se spele pe antebrat, sa un comprime locul injectiei.
247se citeste reactia in cazul intradermoreactiilor, la intervalul de timp stabilit.
Incidente:
248revarsarea solutiei la suprafata pielii, avand drept cauza patrunderea partiala a bizoului
acului in grosimea dermului.
249lipsa aspectului caracteristic( papula cu aspectul cojii de portocala), cauza- patrunderea
solutiei sub derm.
250lipotimie, stare de soc, cauzate de substanta injectata.
251necrozarea tegumentelor din jurul injectiei.
De stiut:
252i.d. se poate face pe orice suprafata a corpului , in scop anestezic.
253asistenta pregateste adrnalina, efedrina, hemisuccinat de hidrocortizon( HHC ), cand
injectia are drept scop testarea sensibilitatii organismului la diferite alergene.
De evitat:
254dezinfectia pielii cu alcool in cazul intradermoreactiei la tuberculina.



INJECTIA SUBCUTANATA


Executarea:
255asistenta isi spala mainile
256dezinfecteaza locul injectiei
257pentru injectia pe fata externa a bratului, pozitia pacientului este sezand, cu bratul
sprijinit pe sold.
258se prinde seringa pregatita, ca pe un creion, in mana dreapta.
259se face o cuta a pielii intre indexul si policele mainii stangi, care se ridica de pe
planurile profunde
260se patrunde brusc, cu forta, la baza cutei, longitudinal 2-4 cm.
261se verifica pozitia acului prin retragerea pistonului, daca un s-a patruns intr-un vas
sanguin.
262se injecteaza lent solutia medicamentoasa, prin apasarea pistonului cu policele mianii
drepte.
263se retrage brusc acul cu seringa si se dezinfecteaza locul injectiei, masandu-se usor,
pentru a favoriza circulatia si deci resorbtia medicamentului.


Accidente:
264durere violenta prin lezarea unei terminatiuni nervoase se retrage acul putin spre
suprafata.
265ruperea acului extragerea manuala sau chirurgicala a acului.
266hematom, prin lezarea unui vas mai mar se previne prin verificarea pozitiei acului
inainte de injectare.
De stiut:
267locurile de electie ale injectiei vor alterna, pentru a asigura refacerea tesuturilor in care
s-a introdus substanta medicamentoasa.
De evitat;
268injectia in regiunile infectate sau cu modificari dermatologice.

INJECTIA
INTRAMUSCULARA

Locul injectiei:
Il constituie muschii voluminosi, lipsiti de trunchiuri importante de vase si nervi, a caror
lezare ar putea provoca accidente.
In muschii fesieri se evita lezarea nervului sciatic:
269cadranul superoextern fesier- rezulta din intretaierea unei linii orizontale, care trece prin
marginea superioara a marelui trohanter, pana deasupra santului interfesier, cu alta
verticala , perpendiculara pe mijlocul celei orizontale.
270cand pacientul este culcat, se cauta ca repere punctele Smirnov si Barthelmy ( punctul
Smirnov este situat la un alt de deget deasupra si inapoia marelui trohanter; punctul
Bathelmy e situat la unirea treimii externe cu cele doua treimi interne a unei linii care
uneste spina iliaca antero-superioara cu extremitatea santului interfesier).
271cand pacientul este in pozitie sezand, injectia se poate face in toata regiunea fesiera,
deasupra liniei de sprijin.
Pregatirea injectiei:
Materiale: vezi-generalitati, se incarca seringa.
Pacientul: se informeaza
se recomanda sa relaxeze musculatura
se ajuta sa se aseze comod in pozitie decubit ventral, decubit lateral,
ortostatism, sezand( pacientii dispneici).
se dezbraca regiunea.
Executarea:
272asistenta isi spala mainile
273dezinfecteaza locul injectiei
274se intinde pielea intre indexul si policele mainii stangi si se inteapa perpendicular pielea
cu rapiditate si siguranta, cu acul montat la seringa.
275se verifica pozitia acului prin aspirare
276se injecteaza lent solutia
277se retrage brusc acul cu seringa si se dezinfecteaza locul
278se maseaza usor locul injectiei pentru a activa circulatia, favorizand resorbtia.
Ingrijirea ulterioara a pacientului:
279se aseaza in pozitie comoda, ramanand in repaus fizic 5-10 minute.
Incidente si accidente:
280durere vie, prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale retragerea acului,
efectuarea injectiei in alta parte.
281paralizia, prin lezarea nervului sciatic se evita prin respectarea zonelor de electie a
injectiei.
282hematom, prin lezarea unui vas
283ruperea acului extragerea manuala sau chirurgicala.
284supuratie aseptica se previne prin folosirea unor ace suficient de lungi pentru a
patrunde in masa musculara.
285embolie, prin injectarea accidentala intr-un vas a solutiilor uleioase se previne prin
verificarea pozitiei acului.
De stiut:
286injectia se poate executa si cu acul detasat de seringa, respectandu-se masurile de
asepsie.
287Pozitia acului se controleaza, in cazul solutiilor colorate, prin detasarea seringii de la
ac, dupa introducerea acului in masa musculara.


INJECTIA
INTRAVENOASA
Executia injectiei:
288asistenta isi spala mainile
289se alege locul punctiei
290se dezinfecteaza locul punctiei
291se executa punctia venoasa
292se controleaza daca acul este in vena
293se indeparteaza staza venoasa prin desfacerea garoului
294se injecteaza lent, tinand seringa in mana stanga, iar cu policele mainii drepte se apasa
pe piston
295se verifica periodic, daca acul este in vena.
296Se retrage brusc acul, cand injectarea s-a terminat; la locul punctiei se aplica tamponul
imbibat cu alcool, compresiv.
Ingrijirea ulterioara a pacientului:
297se mentine compresiunea la locul injectiei cateva minute.
298se supravegheaza in continuare starea generala.
Incidente si accidente:
- injectarea solutiei in tesutul perivenos, manifestata prin tumefierea tesuturilor, durere
se incearca patrunderea acului in lumenul vasului, continuandu-se injectia sau se incearca
in alt loc.

299flebalgia produsa prin injectarea rapida a solutiei sau a unor substante iritante
injectare lenta.
300valuri de caldura, senzatie de uscaciune in faringe injectare lenta.
301hematom, prin strapungerea venei se intrerupe injectia.
302ameteli, lipotimie, colaps se anunta medicul.
De stiut:
303in timpul injectarii se va supraveghea locul punctiei si starea generala ( respiratia,
culoarea fetei ).
304vena are nevoie de 24 de ore de repaus pentru refacere, de aceea un se vor repeta
injectiile in aceeasi vena la intervale scurte.
305daca pacientul are o singura vena accesibila si injectiile trebuie sa se repete, punctiile se
vor face totdeauna mai central fata de cele anterioare.
306daca s-au revarsat in tesutul perivenos, solutiile hipertone ( calciu clorat, calciu bromat
), va fi instiintat medicul pentru a interveni, spre a se evita necrozarea tesuturilor.
De stiut:
- incercarile de a patrunde in vena dupa formarea hematomului, pentru ca acesta, prin
volumul sau, deplaseaza traiectul obisnuit al venei.












BIBLIOGRAFIE




1. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI ( editia a
IV-a ).
I.C. VOICULESCU SI I.C. PETRICU
Editura medicala Bucuresti 1971.

2. MICA ENCICLOPEDIE DE BOLI INTERNE
GHEORGHE MOGOS
Editura stiintifica si enciclopedica- Bucuresti 1988.


3. MEDICINA INTERNA PENTRU CADRE MEDII
CORNELIU BORUNDEL
Editura BICC ALL 2006


4. MEDICINA PENTRU FAMILIE
Redactia: MARIN VOICULESCU
Editura medicala Bucuresti 1986.


5. GHID DE NURSING
Redactia : LUCRETIA TITIRCA
Editura: Viata Medicala Romaneasca 2002.


6. TEHNICI DE EVALUARE SI INGRIJIRI
ACORDATE DE ASISTENTI MEDICALI
Coordonator lucrare: LUCRETIA TITIRCA
Editura : Viata Medicala Romaneasca.