Sunteți pe pagina 1din 12

Chestionar de evaluare a sentimentului religios (CESR) - Lupu Mihaita, Calcan Bogdanel

ndrumator: Asistent univ. drd. Catalin Nedelcea Autori: Lupu Mihaita, Calcan A. Bogdanel PSE, Univ. Buc., Anul IV

1 Introducere 1.1 Motivatia alegerii trasaturii


Fie ca este vorba despre K. Marx, E. Durkheim sau M. Weber, toti acestia au anuntat pierderea influentei si importantei religiei n societatile moderne. Pentru Karl Marx care considera religia ca opiu pentru popor aceasta trebuia sa dispara odata cu venirea societatii fara clase si cu sfrsitul alienarii. Pentru Emile Durkheim religia trebuia sa fie nlocuita printr-un fel de religie civila continnd o morala care sa permita ntarirea coeziunii sociale. n fine, pentru Max Weber progresul omenirii va conduce, printre altele si la marginalizarea religiei. Mult timp analizele au privilegiat interpretarile n termenii de pierdere, privatizare si marginalizare a sentimentului religios si, n consecinta (pe termen mediu si lung) disparitia credintei, pustiirea lacasurilor de cult si abandonarea practicilor religioase comunitare. (Tanase, 2003). Cnd, n Romnia de azi, majoritarii si declara afiliatia religioasa ortodoxa si analistii construiesc statistici coplesitoare pe baza acestor cifre, nimeni nu se ntreaba ce mai nseamna, azi, a fi ortodox. Cei care si bazeaza rationamentele ortodoxizante sau ngrijorarile cetatenesti pe o statistica de tipul celor 80% care au ncredere n Biserica Ortodoxa Romna si, n acelasi timp, nu nutresc nici o ncredere n alte institutii democratice, ignora faptul evident ca societatea romneasca, asemeni celei occidentale, este una profund laicizata (deoarece a suferit n mod ireversibil procesul de scoatere a religiei din sfera publica si de fixare a ei n sfera privata), ireversibil secularizata (deoarece, prin modernitate, societatea romneasca a pasit definitiv n logica transformarii valorilor religioase n valori profane) si, prin deschiderea unei piete libere a bunurilor religioase, societatea noastra a intrat si n logica pluralismului cultural care marcheaza sfrsitul suprematiei religioase a crestinismului. (Patapievici, 2003) Pe fundalul unor schimbari psihosociale care sunt evidente ne propunem sa cercetam nivelul intensitatii sentimentului religios n rndul cetatenilor romni de rit ortodox. Demersul nostru se nscrie pe linia unui studiu mai amplu, ce si propune: sa investigheze corelatia existenta ntre nivelul intensitatii sentimentului religios si gradul de imixtiune a elementelor pagne n obiceiurile crestin-ortodoxe, si, de asemenea, sa afle care este relatia dintre modul de functionare a religiei ca institutie si raportatea individului la aceasta. 1.2 Implicatii teoretice si aplicative n literatura de specialitate conceptul de sentiment religios este tratat pe larg, nsa mai ales din punct de vedere teologic, filosofic, sociologic si al psihologiei transpersonale. Astfel, desi exista numeroase studii teoretice care reusesc sa surprinda foarte bine dinamica conceptului, exista putine ncercari de abordare psihodiagnostica a acestuia. Instrumentul care face obiectul acestei lucrari si propune sa masoare (mai mult dect sa epuizeze cognitiv) intensitatea sentimentului religios privit ca trasatura stabila a personalitatii individului. Acest instrument este construit folosind metodologia psihodiagnostica si are menirea de a completa din punct de vedere practic studiile teoretice precedente. 2 Partea teoretica 2.1 Definirea constructului Sentimentul religios consta n atitudinea religioasa, n viata interioara a individului, n cunoasterea si constietizarea lui religioasa. Sentimentul religios evalueaza masura n care individul s-a apropiat sau departat de divinitate si exprima gradul de intensitate a vietii religioase. Acest sentiment este articulat de cteva repere problematice: cunoasterea adevarurilor crestine (nivelul de instructie religioasa a individului), practicile sacramentale si devotiunea individuala (rugaciune, botez, cununie, mpartasanie), devotiunea colectiva (participare la liturghie, cultul sfintilor, cultul icoanelor, pelerinajele, etc.). Toate acestea pot aproxima gradul si intensitatea trairii religioase a individului. O definitie aproape poetica, nsa deosebit de sugestiva, este data de William James: Ca si dragostea, ca si mnia, ca si speranta, ambitia, gelozia, ca si oricare alta curiozitate instinctiva sau impuls, religia adauga vietii o vraja care nu este deductibila n mod rational sau logic din nimic altceva. Aceasta vraja, care este un dar atunci cnd este primita un dar al organismului nostru, considera doctorii, un dar al milei dumnezeiesti, considera teologii poate exista sau nu pentru noi, si sunt persoane care nu au sanse mai mari sa intre n contact cu ea dect sa se poata ndragosti de o anumita femeie la comanda. Sentimentul religios este deci o completare absoluta a cursului vietii unei persoane. i ofera acesteia o noua sfera de putere. Cnd batalia din exterior e pierduta si restul lumii l neaga, aceasta compenseaza si readuce la viata o lume interioara care altfel ar fi un desert pustiu. (James, 1902) 1

2.2 Definirea dimensiunilor Dupa definirea si analizarea constructului, am generat si grupat itemii n urmatoarele dimensiuni: nivelul de instructie religioasa a individului (respectiv itemii nr. 2, 8, 23, 25, 30, 33, 36, 38), practici sacramentale si devotiunea individuala (itemii nr. 1, 2, 3, 4, 5, 7, 13, 16, 17, 18, 20, 21, 24, 26, 27, 35, 37, 39, 40), devotiunea colectiva (itemii nr. 10, 13, 19, 20, 28, 29, 32, 45, 54), influenta autoperceputa a dogmei crestine asupra comportamentului (itemii nr. 2, 4, 7, 10, 11, 12, 14, 15, 17, 19, 21, 22, 24, 27, 30, 31, 42, 44, 46, 50), convingeri personale de natura religioasa (itemii nr. 6, 8, 9, 16, 23, 33, 34, 35, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 47, 48, 49, 51, 52, 53). 3 Prima forma a chestionarului 3.1 Descrierea populatiei tinta Chestionarul se adreseaza exclusiv populatiei crestine de rit ortodox din Romnia, cu vrsta de peste 18 ani. Am ales aceasta limita plecnd de la considerentul ca trasaturile stabile ale personalitatii se cristalizeaza n jurul acestei perioade de dezvoltare. Urmarim masurarea intensitatii sentimentului religios fara a face deosebire pe sexe. 3.2 Instructajul Instructajul a fost scris la nceputul fiecarui exemplar al chestionarului. Pentru eliminarea oricaror neclaritati, subiectilor li s-a comunicat de la nceput ca pot adresa ntrebari suplimentare. n elaborarea instructajului am urmarit sa subliniem faptul ca ceea ce conteaza este sinceritatea raspunsurilor, pentru ca nu ncercam sa categorisim comportamentele oamenilor drept bune sau rele. Asadar, pentru forma initiala a instructajului am elaborat urmatorul text: n continuarea acestui instructaj veti gasi o serie de afirmatii privind diferite feluri de comportament sau atitudini. Pentru fiecare dintre ele puteti alege o varianta de raspuns dintre urmatoarele: Total de acord; De acord; Cteodata da, cteodata nu; Dezacord; Dezacord total. Nu exista raspunsuri bune sau gresite, deoarece orice om are dreptul la pareri proprii. Alegeti raspunsul care se potriveste cel mai bine felului dumneavoastra de a fi. Raspundeti cu sinceritate. Timpul de lucru este nelimitat. Pentru forma pilot a chestionarului am introdus foaie de raspuns standardizata (vezi anexa nr. 1), separata de chestionar, ceea ce a condus la introducerea unor instructiuni suplimentare. Astfel, la nceputul fiecarui exemplar din forma pilot am introdus urmatorul instructaj: Chestionarul de fata cuprinde o serie de afirmatii privind diferite feluri de comportament sau atitudini. Pentru fiecare dintre ele puteti alege o varianta de raspuns dintre urmatoarele: Total de acord; De acord; Cteodata da, cteodata nu; Dezacord; Dezacord total. Pe foaia de raspuns puneti un X n dreptul variantei de raspuns corespunzatoare pozitiei dumneavoastra. Notnd raspunsurile, fiti atenti ca numarul fiecarei afirmatii (item) sa corespunda numarului de pe foaia de raspuns. Nu exista raspunsuri bune sau gresite, deoarece orice om are dreptul la pareri proprii. Alegeti raspunsul care se potriveste cel mai bine felului dumeavoastra de a fi. Raspundeti cu sinceritate. Timpul de lucru nu este limitat. Nu scrieti nimic pe aceasta foaie! 3.3 Itemii Initial ne-am oprit asupra unui numar de 54 de itemi, sub forma de afirmatie. Acestia au fost construiti tinnd cont de o serie de caracteristici de suprafata precum omogenitatea formatului de raspuns pe parcursul probei, lungimea optima a frazei (cea mai scurta propozitie are 4 cuvinte, iar cea mai lunga are 12 cuvinte) si complexitatea sintactica moderata. Caracteristicile semantice urmarite au fost: comprehensibilitatea, evitarea ambiguitatii, nivelul corespunzator de abstractizare, referinta personala si evitarea dezirabilitatii sociale. Raspunsurile la itemi sunt dispuse pe scala Lickert cu cinci trepte. Pentru introducerea n baza de date raspunsurile au fost codificate astfel: Total de acord 5 puncte De acord 4 puncte Cteodata da, cteodata nu 3 puncte Dezacord 2 puncte Dezacord total 1 punct Exceptie fac itemii numarul 6, 9, 20, 42, 45, unde a fost inversata cheia de cotare. Asadar, forma initiala a chestionarului a cuprins urmatorii itemi:

Chestionar de evaluare a sentimentului religios

1. Dupa spovedanie m-am simtit mai mplinit. 2. Folosesc n viata de zi cu zi principiile crestine. 3. Spovedania are un efect de relaxare asupra mea. 4. Slujba de nmormntare ma ajuta sa trec mai usor peste pierderea unei persoane dragi. 5. Ma identific cu ritualurile bisericii la care merg de obicei. 6. Mi se pare ca slujba e prea lunga. 7. Relatia mea cu Dumnezeu este intensificata ca traire de mediul bisericesc. 8. Cu ct mi nsusesc mai multe din nvataturile lui Iisus, cu att credinta mea n Dumnezeu creste. 9. Credinta mi este pusa la ncercare atunci cnd cineva apropiat mie moare. 10. Prefer sa-i vorbesc Domnului n biserica dect n alta parte. 11. Cnd sunt n situatii de impas ma rog. 12. La slujba reusesc sa ma eliberez de energiile negative. 13. Avnd o icoana n fata ma pot ruga mai bine lui Dumnezeu. 14. Credinta n Dumnezeu este o sursa de inspiratie pentru actiunile mele. 15. Credinta n Dumnezeu este pentru mine o sursa de liniste sufleteasca. 16. Intensitatea trairilor mele religioase se leaga de respectarea practicilor sacramentale (rugaciune, botez, etc). 17. Am nevoie sa cred n Dumnezeu. 18. Botezul este important pentru mine datorita semnificatiei religioase. 19. mi place sa ajut la buna desfasurare a activitatilor la biserica la care ma duc de obicei. 20. De multe ori merg la slujba din obligatie fata de comunitatea din care fac parte. 21. Merg la biserica n semn de multumire fata de Dumnezeu. 22. mi place sa am n jurul meu oameni care mi mpartasesc credinta n Dumnezeu. 23. n viata de zi cu zi mi sunt utile pildele din Biblie. 24. nainte de a lua o decizie importanta spun o rugaciune sau citesc cteva pasaje din Biblie. 25. Parintii/ bunicii mi dadeau educatie religioasa. 26. Ma rog aproape n fiecare zi. 27. Respect posturile si sarbatorile crestine. 28. Merg la slujba n mod frecvent. 29. Particip la pelerinajele religioase alaturi de alti membri ai comunitatii crestine. 30. Citesc din Biblie destul de des. 31. Credinta mea n Dumnezeu se reflecta n deciziile pe care le iau. 32. Merg la biserica chiar daca nu asist la slujbele religioase. 33. Consider ca pentru a avea o viata buna e necesar sa respect anumite principii religioase. 34. Consider ca experientele mele de viata au conotatie religioasa. 35. Consider ca spovedania este buna doar daca crezi cu adevarat n ea. 36. Rolul preotului n cadrul spovedaniei este de mijlocitor ntre Dumnezeu si om. 37. Cel mai important lucru n spovedanie este sinceritatea fata de mine nsumi/nsami. 38. Miracolele care apar descrise n Biblie sunt autentice. 39. Copiii trebuie botezati pentru a fi purificati de pacatul originar. 40. Consider ca doi oameni casatoriti trebuie sa fie cununati si religios.
3

41. Cred ca persoanele care poarta nume de sfinti au o viata binecuvntata de Dumnezeu. 42. Credinta mi-ar fi afectata daca as trai ntr-o comunitate de necredinciosi. 43. Credinta mi ofera un scop n viata. 44. Credinta este o parte importanta din personalitatea mea. 45. Cred n Dumnezeu chiar daca nu am ncredere n biserica. 46. Credinta n Dumnezeu este o constanta pentru mine. 47. Credinta n Dumnezeu este importanta pentru mine. 48. Relatia cu Dumnezeu este de mare nsemnatate pentru mine. 49. Pentru mine experientele religioase se confunda cu credinta n Dumnezeu. 50. Ma consider un om activ din punctul de vedere al credintei si a respectarii dogmei crestine. 51. Ceilalti ma considera un bun crestin. 52. Credinta mea n Dumnezeu e considerata de cei din jur drept fanatism. 53. Dumnezeu e n toate. 54. Sfintii sunt n crestinism ca sarea n bucate".

3.4 Distribuirea itemilor pe taxonomia lui Angleitner Conform taxonomiei relatiilor posibile ntre itemi si trasatura propusa de Angleitner, itemii au fost mpartiti astfel: descrieri de reactii itemii 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, atribute ale trasaturii 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, dorinte si trebuinte 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, fapte biografice 25, 26, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, atitudini 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, reactii ale altora 51, 52, itemi bizari 53, 54. 4 Rezultatele interevaluarii 4.1 Prezentarea notei obtinuta la chestionar n ansamblu si a mediilor obtinute pentru fiecare item Chestionarul n forma initiala a fost evaluat de un grup-expert format din 8 persoane, studenti la Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei, specializarea psihologie, anul 3. n urma acestei evaluari chestionarul n ansamblu a obtinut nota 8,30. Mediile obtinute pentru fiecare item n parte se regasesc n tabelul din anexa nr. 2. 4.2 Modificari realizate n urma evaluarii n urma acestor rezultate am operat schimbari dupa cum urmeaza: am eliminat itemii care au avut medii cuprinse ntre 1,00 6,00; i-am reformulat pe cei cu mediile cuprinse ntre 6,00 8,00; am pastrat itemii cu mediile ntre 8,00 10,00. Urmnd criteriile de mai sus am eliminat itemii nr. 5, 32, 34 si 54. Am reformulat pe urmatorii, dupa cum urmeaza: Itemul 1 (Dupa spovedanie m-am simtit mai mplinit) a devenit Dupa spovedanie ma simt mai mplinit sufleteste. Itemul 2 (Folosesc n viata de zi cu zi principiile crestine) a devenit n viata de zi cu zi ma conduc dupa principii crestine. Itemul 6 (Mi se pare ca slujba e prea lunga) a devenit Mi se pare ca slujba religioasa e prea lunga. Itemul 11 (Cnd sunt n situatii de impas ma rog) a devenit Cnd ma aflu n situatii de impas ma rog. Itemul 12 (La slujba reusesc sa ma eliberez de energiile negative) a devenit n timpul liturghiei reusesc sa ma eliberez de energiile negative. Itemul 17 (Am nevoie sa cred n Dumnezeu) a devenit Simt nevoia sa cred n Dumnezeu. Itemul 23 (n viata de zi cu zi mi sunt utile pildele din Biblie) a devenit Pildele din Biblie mi sunt utile n viata de zi cu zi. Itemul 27 (Respect posturile si sarbatorile crestine) a devenit Cnd postesc ma simt mai curat din punct de vedere sufletesc. Itemul 28 (Merg la slujba n mod frecvent) a devenit Merg la liturghie n mod frecvent. Itemul 30 (Citesc din Biblie destul de des) a devenit Obisnuiesc sa citesc din Biblie. Itemul 31 (Credinta mea n Dumnezeu se reflecta n deciziile pe care le iau) a devenit ncerc sa iau decizii n conformitate cu nvataturile religiei crestine. Itemul 33 (Consider ca pentru a avea o viata buna e necesar sa respect anumite principii religioase) a devenit Consider ca pentru a avea o viata echilibrata e necesar sa respect anumite principii religioase. Itemul 35 (Consider ca spovedania este buna doar daca crezi cu adevarat n ea) a devenit Consider ca spovedania este utila doar daca crezi cu adevarat n ea. Itemul 45 (Cred n Dumnezeu chiar daca nu am ncredere n biserica) a devenit Pentru mine credinta n Dumnezeu nu are legatura cu ncrederea n institutia bisericeasca. Itemul 46 (Credinta n Dumnezeu este o constanta pentru mine) a devenit Prin viata pe care o duc ma pot consider un bun crestin. Itemul 49 (Pentru mine experientele religioase se confunda cu credinta n Dumnezeu) a devenit Pentru mine experienta religioasa si credinta n Dumnezeu sunt unul si acelasi lucru. Daca n forma initiala am ordonat itemii dupa taxonomia lui Angleitner, pentru forma pilot am aranjat itemii ntr-o ordine aleatorie (vezi forma chestionarului pilot din anexa nr. 3). 5 Aplicarea chestionarului pilot 5.1 Descrierea lotului de subiecti Chestionarul pilot a fost administrat unui esantion format din 39 de subiecti, studenti la Facultatea de Litere si Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei din cadrul Universitatii din Bucuresti. Media de vrsta a subiectilor a fost cuprinsa ntre 21-22 de ani. Motivatia subiectilor a fost de natura intrinseca si a constat n principal n curiozitate. 5.2 Observatiile subiectilor cu privire la itemi si modificarile facute 5

ntruct peste 70% dintre subiecti au facut observatii de genul: Nu m-am spovedit niciodata, am eliminat itemii nr. 2 si 8. Au mai existat si o serie de observatii la itemii nr. 10, 16, 21, 27, 31, 33, 47, 48, 49, dar nu au fost semnificative din punct de vedere al frecventei statistice si de aceea nu au fost luate n consideratie. 6 Calcularea indicelui de dificultate al itemilor si a coeficientului Cronbach Dupa calcularea indicelui de dificultate au fost eliminati din forma pilot urmatorii itemi: 1, 15, 19, 20, 26, 29, 39, 40, 41 (pentru Pi>0,8) iar itemul 49 (pentru Pi<0,3), conform tabelului din anexa nr. 4. Pentru calcularea coeficientului de fidelitate Cronbach alpha am utilizat procedurile statistice incluse n programul computerizat SPSS for Windows, SPSS, INC. Initial pentru dimensiunea 1 am obtinut coeficientul alpha de 0,68 nsa n urma eliminarii itemului nr. 36 am ajuns la coeficientul alpha de 0,71. Pentru dimensiunea 2 am obtinut initial un coeficient de fidelitate de 0,67 iar dupa eliminarea itemului nr. 24 am ajuns la coeficientul de 0,70. Pentru dimensiunea 3 am obtinut un coeficient de 0,60 iar dupa eliminarea itemului nr. 24 (care a fost eliminat complet din chestionar, ntruct nu intra n componenta altei dimensiuni) am obtinut valoarea din tabelul de mai jos (0,74). Dupa calcularea coeficientului Alpha s-au obtinut valorile urmatoare: Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 Dimensiuni/total Dimensiunea 1 Dimensiunea 2 Dimensiunea 3 Dimensiunea 4 Dimensiunea 5 Chestionarul n ansamblu Coeficientul Cronbach alpha 0,71 0,70 0,70 0,77 0,74 0,87

Valorile obtinute n urma calcularii coeficientului Cronbach ? ne permit sa afirmam ca Chestionarul de Evaluare a Sentimentului Religios (C.E.S.R.) este un instrument psihodiagnostic ce ndeplineste criteriile de fidelitate (? = 0,87). Dupa prelucrarea statistica a datelor, a reiesit ca dimensiunile sunt n sine indicatori fideli ai: nivelului de instructie religioasa a individului; practicii sacramentale si devotiunii individuale; devotiunii colective; influentei autopercepute a dogmei crestine asupra comportamentului; convingerilor personale de natura religioasa. Cu toate acestea, nu recomandam folosirea individuala a acestor indicatori (ntruct valoarea coeficientului ? este la limita inferioara acceptata pentru fidelitate, conform A.P.A.), ci doar ca parti componente ale C.E.S.R.
7 Forma finala a chestionarului Dupa modificarile facute n urma prelucrarilor statistice am ajuns la forma finala a chestionarului, ce cuprinde urmatorii itemi:

1. n viata de zi cu zi ma conduc dupa principii crestine. 2. Mi se pare ca slujba religioasa e prea lunga. 3. Relatia mea cu Dumnezeu este intensificata ca traire de mediul bisericesc. 4. Avnd o icoana n fata ma pot ruga mai bine lui Dumnezeu. 5. Cu ct mi nsusesc mai multe dintre nvataturile lui Iisus, cu att credinta mea n Dumnezeu creste. 6. Credinta mi ofera un scop n viata. 7. Pentru mine credinta n Dumnezeu nu are legatura cu ncrederea n institutia bisericeasca. 8. Credinta mi este pusa la ncercare atunci cnd cineva apropiat mie moare. 9. Prefer sa-i vorbesc Domnului n biserica dect n alta parte. 10. Cred ca persoanele care poarta nume de sfinti au o viata binecuvntata de Dumnezeu. 11. Merg la biserica n semn de multumire fata de Dumnezeu. 12. Miracolele care apar descrise n Biblie sunt autentice. 13. n timpul liturghiei reusesc sa ma eliberez de energiile negative. 14. Intensitatea trairilor mele religioase se leaga de respectarea practicilor sacramentale (rugaciune, botez, etc). 15. mi place sa ajut la buna desfasurare a activitatilor n biserica la care ma duc de obicei. 16. Slujba de nmormntare ma ajuta sa trec mai usor peste pierderea unei persoane dragi. 17. mi place sa am n jurul meu oameni care mi mpartasesc credinta n Dumnezeu. 18. Pildele din Biblie mi sunt utile n viata de zi cu zi. 19. nainte de a lua o decizie importanta spun o rugaciune sau citesc cteva pasaje din Biblie. 20. Prin viata pe care o duc ma pot considera un bun crestin. 21. Copiii trebuie botezati pentru a fi purificati de pacatul originar. 22. Ma rog aproape n fiecare zi. 23. Cnd postesc ma simt mai curat din punct de vedere sufletesc. 24. Merg la liturghie n mod frecvent. 25. Particip la pelerinajele religioase alaturi de alti membri ai comunitatii crestine. 26. ncerc sa iau decizii n conformitate cu nvataturile religiei crestine. 27. Obisnuiesc sa citesc din Biblie. 28. Consider ca spovedania este utila doar daca crezi cu adevarat n ea. 29. Rolul preotului n cadrul spovedaniei este de mijlocitor ntre Dumnezeu si om. 30. Credinta mi-ar fi afectata daca as trai ntr-o comunitate de necredinciosi. 31. Consider ca pentru a avea o viata echilibrata e necesar sa respect anumite principii religioase. 32. Credinta n Dumnezeu este o sursa de inspiratie pentru actiunile mele. 33. Credinta religioasa este o parte importanta din personalitatea mea. 34. Ma consider un om activ din punctul de vedere al credintei si a respectarii dogmei crestine. 35. Pentru mine experienta religioasa si credinta n Dumnezeu sunt unul si acelasi lucru. 36. Ceilalti ma considera un bun crestin. 37. Credinta n Dumnezeu este pentru mine o sursa de liniste sufleteasca.

Instructajul a ramas identic cu cel din forma pilot, ntruct am considerat ca este complet si nici nu am primit nici o observatie referitoare la el de la subiectii testati. Pentru realizarea etalonului am recalculat scorurile subiectilor pentru cei 37 de itemi ramasi n chestionar (vezi anexa nr. 5). Astfel, am obtinut urmatoarea distributie:

Scorurile subiectilor au variat ntre 63 si 148 de puncte. Pe baza acestor limite am obtinut trei clase de scoruri: ntre 63 91, ntre 91 120 si ntre 120 148. Un rezultat situat n prima clasa corespunde unui sentiment religios de intensitate mica, un rezultat situat n a doua clasa corespunde unui sentiment religios de intensitate medie iar un rezultat situat n a treia clasa de scoruri corespunde unui sentiment religios de intensitate mare. Bibliografie Andrews, Lewis M., Religions challenge to psychology, Public Interest, Summer95, Issue 120 Gavreliuc, A., Valori religioase si practici sociale la romni, http://www.antimis.ro/, 24.02.2003 James, William, The Varieties of Religious Experience: A Study in Human Nature, The Modern Library, New York, 1902 Keene, J.J., Religious behavior and neuroticism, spontaneity, and worldmindedness. Sociometry, Center for the Study of Religion/Spirituality and Health, 1967 Lewis, C. A., Shevlin M., McGuckin C., Navratil, M., The Santa Clara Strength of Religious Faith Questionnaire: Confirmatory Factor Analysis, Pastoral Psychology, Vol. 49, No. 5, 2001 Mnzat, Ion, Psihologia credintei religioase. Transconstiinta umana, Editura Stiinta si Tehnica, Bucuresti, 1998 Minulescu, Mihaela, Chestionarele de personalitate n evaluarea psihologica, Garell Publishing House, Bucuresti, 1996 Patapievici, Horia-Roman, Biserica Ortodoxa Romna si modernitatea (I), http://www.ssmu.mcgill.ca , 30.03.2003 Radosav, Doru, Sentimentul religios la romni, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1997 Tanase, D. Laurentiu, www.crestinism-ortodox.ro, 25.03.2003

Anexa nr. 1 Foaie de raspuns


C.E.S.R
Nr. item Total de acord 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 9 De acord Variante de raspuns Cteodata da, cteodata nu Dezacord Dezacord total

Anexa nr. 2 Mediile obtinute pentru fiecare item in urma interevaluarii


Mediile obtinute pentru fiecare item Item ITEM1 ITEM2 ITEM3 ITEM4 ITEM5 ITEM6 ITEM7 ITEM8 ITEM9 ITEM10 ITEM11 ITEM12 ITEM13 ITEM14 ITME15 ITEM16 ITEM17 ITEM18 ITEM19 ITEM20 ITEM21 ITEM22 ITEM23 ITEM24 ITEM25 ITEM26 ITEM27 ITEM28 ITEM29 ITEM30 ITEM31 ITEM32 ITEM33 ITEM34 ITEM35 ITEM36 ITEM37 ITEM38 ITEM39 ITEM40 ITEM41 ITEM42 ITEM43 ITEM44 ITEM45 ITEM46 ITEM47 ITEM48 ITEM49 ITEM50 ITEM51 ITEM52 ITEM53 ITEM54 TOTAL N 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 Media 7,50 7,50 9,88 9,25 2,13 7,87 9,13 9,75 9,75 9,50 7,87 7,25 9,63 9,25 9,37 8,63 7,75 9,75 9,50 9,63 9,50 10,00 7,88 9,75 9,25 9,00 6,50 7,75 9,25 7,62 6,88 5,37 7,88 5,00 7,63 9,75 9,25 9,38 9,50 10,00 9,00 9,50 9,63 9,50 5,75 2,38 9,63 9,50 6,13 9,13 9,75 9,38 8,75 2,13 8,30

10

Anexa nr. 3 C. E. S. R.
Instructiuni: Chestionarul de fata cuprinde o serie de afirmatii privind diferite feluri de comportament sau atitudini. Pentru fiecare dintre ele puteti alege o varianta de raspuns dintre urmatoarele: Total de acord; De acord; Cteodata da, cteodata nu; Dezacord; Dezacord total. Pe foaia de raspuns puneti un X n dreptul variantei de raspuns corespunzatoare pozitiei dumneavoastra. Notnd raspunsurile fiti atenti ca numarul fiecarei afirmatii (item) sa corespunda numarului de pe foaia de raspuns. Nu exista raspunsuri bune sau gresite, deoarece orice om are dreptul la pareri proprii. Alegeti raspunsul care se potriveste cel mai bine felului dumeavoastra de a fi. Raspundeti cu sinceritate. Timpul de lucru nu este limitat. NU SCRIETI NIMIC PE ACEASTA FOAIE! 1. Simt nevoia sa cred n Dumnezeu. 2. Dupa spovedanie ma simt mai mplinit sufleteste. 3. n viata de zi cu zi ma conduc dupa principii crestine. 4. Mi se pare ca slujba religioasa e prea lunga. 5. Relatia mea cu Dumnezeu este intensificata ca traire de mediul bisericesc. 6. Avnd o icoana n fata ma pot ruga mai bine lui Dumnezeu. 7. Cu ct mi nsusesc mai multe dintre nvataturile lui Iisus, cu att credinta mea n Dumnezeu creste. 8. Spovedania are un efect de relaxare asupra mea. 9. Credinta mi ofera un scop n viata. 10. Pentru mine credinta n Dumnezeu nu are legatura cu ncrederea n institutia bisericeasca. 11. Credinta mi este pusa la ncercare atunci cnd cineva apropiat mie moare. 12. Prefer sa-i vorbesc Domnului n biserica dect n alta parte. 13. Cred ca persoanele care poarta nume de sfinti au o viata binecuvntata de Dumnezeu. 14. Merg la biserica n semn de multumire fata de Dumnezeu. 15. Cnd ma aflu n situatii de impas ma rog. 16. Miracolele care apar descrise n Biblie sunt autentice. 17. n timpul liturghiei reusesc sa ma eliberez de energiile negative. 18. Intensitatea trairilor mele religioase se leaga de respectarea practicilor sacramentale (rugaciune, botez, etc). 19. Dumnezeu e n toate. 20. Botezul este important pentru mine datorita semnificatiei religioase. 21. mi place sa ajut la buna desfasurare a activitatilor n biserica la care ma duc de obicei. 22. Slujba de nmormntare ma ajuta sa trec mai usor peste pierderea unei persoane dragi. 23. mi place sa am n jurul meu oameni care mi mpartasesc credinta n Dumnezeu. 24. De multe ori merg la slujba religioasa pentru ca asa se obisnuieste n comunitatea din care fac parte. 25. Pildele din Biblie mi sunt utile n viata de zi cu zi. 26. Credinta n Dumnezeu este importanta pentru mine. 27. nainte de a lua o decizie importanta spun o rugaciune sau citesc cteva pasaje din Biblie. 28. Prin viata pe care o duc ma pot consider un bun crestin. 29. Relatia cu Dumnezeu este de mare nsemnatate pentru mine. 30. Copiii trebuie botezati pentru a fi purificati de pacatul originar. 31. Ma rog aproape n fiecare zi. 32. Cnd postesc ma simt mai curat din punct de vedere sufletesc. 33. Merg la liturghie n mod frecvent. 34. Particip la pelerinajele religioase alaturi de alti membri ai comunitatii crestine. 35. ncerc sa iau decizii n conformitate cu nvataturile religiei crestine. 36. Obisnuiesc sa citesc din Biblie. 37. Consider ca spovedania este utila doar daca crezi cu adevarat n ea. 38. Rolul preotului n cadrul spovedaniei este de mijlocitor ntre Dumnezeu si om. 39. Cel mai important lucru n spovedanie este sinceritatea fata de mine nsumi/nsami. 40. Consider ca doi oameni casatoriti trebuie sa fie cununati si religios. 41. Parintii/ bunicii mi dadeau educatie religioasa. 42. Credinta mi-ar fi afectata daca as trai ntr-o comunitate de necredinciosi. 43. Consider ca pentru a avea o viata echilibrata e necesar sa respect anumite principii religioase. 44. Vad n credinta o sursa de inspiratie pentru actiunile mele. 45. Credinta este o parte importanta din personalitatea mea. 46. Ma consider un om activ din punctul de vedere al credintei si a respectarii dogmei crestine. 47. Pentru mine experienta religioasa si credinta n Dumnezeu sunt unul si acelasi lucru. 48. Ceilalti ma considera un bun crestin. 49. Credinta mea n Dumnezeu e considerata de cei din jur drept fanatism. 50. Credinta n Dumnezeu este pentru mine o sursa de liniste sufleteasca. 11

Anexa nr. 4
Indicele de dificultate

Anexa nr. 5

Scorurile obtinute de subiecti dupa recalculare (click aici)

12

S-ar putea să vă placă și