Sunteți pe pagina 1din 4

Alaptarea

Generalitati
Alaptarea si beneficiile ei Alaptarea reprezinta hranirea copilului direct de la san sau cu biberonul dupa extragerea laptelui cu ajutorul unei pompe. Laptele de mama este hrana ideala pentru copil, fiind cea mai completa si mai nutritiva sursa necesara copiilor pana la varsta de 6 luni. De asemenea, alaptarea reduce riscul copilului de a dezvolta: - diverse tipuri de infectii - eczeme si astm bronsic - obezitatea - hipertensiune arteriala - diabet zaharat - dislipidemii Alaptarea este utila mamei pentru: - refacerea dupa stresul sarcinii, travaliului si nasterii - crearea unei legaturi afective cu copilul - reduce riscul de cancer mamar Este cea mai rapida si convenabila masura de a hrani copilul.

Cuprins articol
1. Generalitati 2. Durata de alaptare 3. Planificarea alaptatului 4. Este dificil sa alaptezi? 5. Beneficii 6. Invatarea alaptarii 7. Sfaturi 8. Sanatatea mamei si alaptarea 9. Consultul de specialitate 10. Medicii specialisti recomandati 11. Tratament 12. Instalarea alaptarii 13. Circumstantele speciale si alaptarea 14. Intarcarea

Durata de alaptare
Sus

Asociatiile internationale specializate sustin cu tarie alaptarea. Acestea recomanda alaptarea copiilor timp de cel putin un an. Nou-nascutii si copii mici primesc multi nutrienti din laptele de mama, ceea ce sustine continuarea alaptarii si dupa un an. De la varsta de 6 luni se incepe diversificarea alimentatiei (introducerea unor noi alimente in paralel cu alaptarea). Producerea laptelui matern Hormonii pregatesc si declanseaza lactatia. Spre sfarsitul sarcinii si in primele zile dupa nastere, glandele mamare produc colostrul. O data ce placenta este extrasa dupa nasterea copilului, corpul mamei elibereaza prolactina, un hormon ce stimuleaza lactatia. Sanii produc mai mult lapte dupa inceperea alaptarii. Cu cat mai des este alaptat copilul, cu atat este produs mai mult lapte. Laptele tranzitional, care se secreta in zilele 3-6 dupa nastere, este similar cu laptele matern matur, dar contine mai multe proteine. Cand incepe secretia laptelui tranzitional, sanii vor deveni mai plini si mai duri. Producerea laptelui matur incepe de obicei in zilele 10-15 dupa nastere. Acesta contine 50% lipide (grasimi), 45% carbohidrati (zaharuri) si 5% proteine. Marea majoritate a carbohidratilor reprezinta zaharul laptelui (lactoza), care favorizeaza absorbtia calciului la copil.

Planificarea alaptatului
Sus Este necesara o strategie de alaptare: - se discuta cu medicul la inceputul perioadei prenatale despre planurile de alaptare. In timpul primului consult, este necesara o examinare a sanilor. In cazul depistarii unor formatiuni sau neregularitati se decid modalitatile optime de tratament. Medicul trebuie informat despre orice interventii chirurgicale anterioare la nivelul sanilor (reductii, implanturi sau biopsii) - viitoarea mama trebuie sa ceara medicului informatii, daca exista intrebari sau nelamuriri despre alaptare - daca e prima data cand alapteaza, mama ar trebui sa participe la cursuri despre alaptare si sase alature unui grup de sustinere al alaptarii. Multe spitale si maternitati pun la dispozitie asistente, infirmiere sau consultanti in lactatie ce pot acorda asistenta specializata. Cursurile si grupurile de suport ajuta viitoarea mama sa poata anticipa si sa rezolve problemele legate de alaptare - achizitionarea produselor necesare alaptarii (pernute pentru sani, crema pentru mameloane, perne pentru alaptare si pernute pentru eructatii). De asemenea, dupa nastere ar putea fi utila o pompa pentru sani atunci cand debuteza lactatia - informarea familiei si prietenilor despre intentia de a alapta. Este important ca eforturile mamei sa fie sustinute - cumpararea unei carti despre alaptare pentru indicatii rapide. Poate fi util sfatul medicului sau vizita la librarie sau la biblioteca locala.

Este dificil sa alaptezi?


Sus Alaptatul este o tehnica ce se poate invata si care se va imbunatati pe masura ce va fi exersata. Aproape toate problemele legate de alaptare, de exemplu durerea mamara, pot fi rezolvate printr-

o tehnica corecta si cu ajutorul medicului sau consultantului in lactatie. De obicei, primele saptamani ale alaptarii sunt cele mai solicitante.

Beneficii
Sus Alaptarea este cea mai naturala cale pentru nutritia copilului. Laptele matern aduce copilului beneficii nutritionale si pentru sanatate unice, precum: - anticorpi pentru intarirea sistemului imunitar - reducerea riscului pentru eczeme - reducerea riscului pentru astm bronsic - reducerea riscului pentru obezitate in timpul copilariei - reducerea riscului pentru diabet zaharat si hipertensiune arteriala - reducerea riscului pentru dislipidemii (valori crescute ale colesterolului sau trigliceridelor in timpul vietii) Hranirea copilului cu lapte de mama are un convenient in plus prin existenta unei surse de hrana in orice moment si care nu necesita o pregatire speciala. Cum este afectata mama de alaptat? La scurt timp dupa nasterea copilului, alaptarea ajuta corpul mamei sa se refaca dupa stresul sarcinii, travaliului si nasterii. De asemenea, alaptarea scade riscul de a dezvolta cancer de san riscul se reduce cu cat perioada de alaptare este mai lunga. Corpul mamei produce prolactina, hormon care pregateste organismul pentru alaptare in timpul sarcinii. Dupa nastere si extragerea placentei, prolactina produsa depinde de frecventa alaptarii: cu cit alaptarea este mai frecventa, cu atat se secreta mai multa prolactina si secretia lactata creste. Alaptarea stimuleaza si secretia de oxitocina, care ajuta uterul sa se contracte, scade hemoragia si revenirea mai rapida la dimensiunile din timpul sarcinii. Aceste contractii se simt la cateva ore dupa nastere si sunt cunoscute ca dureri postpartum. Pot fi usor inconfortabile si se mentin pentru 1-2 zile. Oxitocina stimuleaza si reflexul de curgere, care apare imediat dupa inceperea alaptarii sau pomparii. Acest reflex este adesea descris ca o durere sau furnicatura. Daca este primul copil, aceasta senzatie poate fi observata din primele cateva saptamani. Efectul hormonilor se stabilizeaza dupa 3 luni de la nasterea copilului. In acest timp, senzatia de plenitudine simtita in sani incepe sa dispara intre alaptari, insa rezerva de lapte ar trebui sa se mentina in ciuda acestei modificari. La inceput, sanii produc colostru, urmat la cateva zile de laptele tranzitional. De obicei, laptele de mama matur este produs la 10-15 zile dupa nastere. Acest lapte contine 50% lipide (grasimi), 45% carbohidrati (zaharuri) si 5% proteine. Marea majoritate a carbohidratilor reprezinta zaharul laptelui (lactoza), care favorizeaza absorbtia calciului la copil. Cura de slabire este mai usor de mentinut in perioada alaptarii, insa ritmul scaderii in greutate dupa nastere variaza. Mama trebuie sa se concentreze pe o dieta echilibrata cu vitaminele si mineralele necesare alaptarii. Femeile care alapteaza au nevoie de un surplus de 500 de calorii fata de femeile normale care au aceeasi greutate si inaltime. Aceasta reprezinta cu 200 de calorii peste aportul de calorii de recomandat in timpul sarcinii. Este necesar sfatul medicului pentru

continuarea administrarii vitaminelor in timpul alaptarii. Este frecventa aparitia oboselii in primele saptamani de viata ale copilului. Orice ajutor este binevenit, pentru ca mama sa se poata concentra asupra alaptarii si sa poata dormi alaturi de copilul ei. Este putin probabila o noua sarcina in primele 6 saptamani ale alaptarii exclusive (care inseamna hranirea copilului la cerere si fara a utiliza alte formule de lapte, alte alimente sau apa pentru a-i suplimenta dieta). Medicul o poate sfatui pe mama in privinta anticonceptionalelor in timpul alaptarii, pentru a se proteja de aparitia unei sarcini imediate. Dupa varsta de 6 luni, mama ar trebui sa foloseasca o metoda contraceptiva pentru a evita o sarcina, indiferent daca alapteaza sau nu exclusiv. Problemele ca mameloane crapate si dureroase, ducte mamare blocate sau infectia mamara (mastita) pot apare in timpul alaptarii. Majoritatea sunt minore, usor de tratat si nu interfera semnificativ cu alaptarea. Unele femei percep o senzatie de excitare in timpul alaptarii. Desi aceasta senzatie este similara cu un raspuns sexual, si nu implica un substrat sexual. Este modalitatea prin care corpul se pregateste pentru alaptare si nu trebuie ca mama sa se ingrijoreze sau sa se rusineze daca i se intampla acest lucru.

Invatarea alaptarii
Sus Pentru a alapta corect si a preveni orice probleme este necesar ca mama sa invete tehnicile de baza ale alaptarii, ce includ si un supt corespunzator. - mama trebuie sa iaba in vedere urmatoarele inainte de a incepe alaptarea: - incercarea unor pozitii diferite pana la gasirea celei potrivite pentru mama si copil. Schimbarea pozitiei poate ajuta la reducerea durerii mamelonare - capul si fata copilului ar trebui sa fie orientate spre sanul mamei, astfel incat corpul copilului sa fie aliniat si gura copilului sa fie pozitionata in fata mamelonului - alaptarea ar trebui inceputa la sanul opus alaptarii precedente. Aceasta rutina poate ajuta la golirea completa a sanilor. Multe spitale si maternitati au consultanti in lactatie disponibili pentru a ajuta mamele sa invete aceste tehnici si pozitii. Asistenta imediata este cheia unui alaptat de succes. Femeile care au nascut prin cezariana prefera pozitiile in care copilul nu se odihneste pe abdomen, ca de exemplu metoda tinerii pe o parte.

S-ar putea să vă placă și