Sunteți pe pagina 1din 230

Traducere Kitty Bojan

Traducerea a fost fãcutã dupã originalul


din limba englezã 103 Questions Children Ask about Right from Wrong
Toate drepturile rezervate.

Originally published in English as


103 Questions Children Ask about Right from Wrong
by David R. Veerman, ...
©1995 Tyndale House Publishers, Inc. Wheaton, Illinois.

Translated in Romanian by permission of Tyndale House Publishers.


© 1998 Josh McDowell Ministries and Operation Mobilisation.
All rights reserved.
Cuprins
INTRODUCERE DE JOSH MCDOWELL
CUVÂNTUL AUTORILOR
BINE SAU RÃU?
Cum putem afla ce este bine ºi ce este rãu? 1
De ce oamenii aleg sã facã rãul când ºtiu cã ceea ce fac este greºit? 2
De ce nu e bine sã fii rãu? 3
Cum a hotãrât Dumnezeu ce este bun ºi ce este rãu? 4
Lucrurile sunt întotdeauna ori rele, ori bune? 5
Dacã trãim într-o þarã liberã, de ce trebuie sã plãtim impozite? 6
Cum procedãm când o lege a þãrii ne dã voie
sã facem un anumit lucru, iar Dumnezeu nu? 7
Ce sunt legile morale? 8
Cum pot sã deosebesc binele de rãu? 9
DUMNEZEU, BIBLIA ªI CONªTIINÞA
Ce spun legile lui Dumnezeu despre bine ºi rãu? 10
De ce când te întreb ceva,
îmi rãspunzi întotdeaunacu versete din Biblie? 11
E un pcat sã continui sã faci un lucru de care nu eºti sigur cã este rãu? 12
Ce este conºtiinþa? 13
Trebuie sã-i las pe cei mici sã se joace
în camera mea chiar ºi cu jucãriile mai speciale? 14
Cum pot sã mã apropii mai mult de Dumnezeu? 15
Dacã a minþi e un pãcat, de ce unele personaje
din Biblie spun minciuni? 16
ADEVÃR SAU CONSECINÞE
De ce ne-a dat Dumnezeu legile? 17
De ce Dumnezeu nu ne dã voie sã ne distrãm? 18
Se supãrã Dumnezeu când fac ceva rãu? 19
Cum primim permisiunea de a ajunge în rai? 20
Vei merge în cer chiar dacã, fiind creºtin, vorbeºti urât? 21
De ce nu mã simt bine când fac un lucru rãu? 22
Ce vrea Dumnezeu sã fac atunci când greºesc? 23
A SPUNE ADEVÃRUL
Poþi sã mai spui câte o minciunã din când în când? 24
Ai voie sã minþi atunci când te simþi jenat sau te temi sã spui adevãrul?25
E bine când mama ºi tata nu ne spun
adevãrul despre cadourile de Crãciun? 26
Dacã am stricat un lucru ce aparþine altcuiva,
dar îl repar,trebuie sã îi mai spun? 27
Toatã lumea minte? 28
Este rãu sã spui cã pãrinþii sunt acasã când de fapt ei sunt plecaþi? 29
Este bine sã spui o minciunã ºtiind cã mai târziu vei spune adevãrul? 30
E bine sã minþi când vrei sã nu-þi superi un prieten? 31
Ce trebuie sã faci când cineva te minte? 32
E bine sã ai secrete faþã de prietenii tãi? 33
Trebuie sã spun cuiva adevãrul,
chiar ºi atunci când ºtiu cã l-aº supãra? 34
Dacã nu-þi place cum s-a îmbrãcat o persoanã,
iar ea îþi cere pãrerea, trebuie sã-i spui adevãrul? 35
ZILELE DE ªCOALÃ ªI AMEÞITORUL TV
Este rãu sã te uiþi la videoclipuri? 36
De ce unii compun muzicã folosind cuvinte urâte? 37
Poþi sã asculþi muzicã cu versuri urâte dacã nu eºti atent la cuvinte? 38
De ce nu mã laºi sã mã uit la anumite emisiuni TV? 39
Ce fac când unul din pãrinþi îmi spune
cã pot sã vãd un anumit film, iar celãlalt nu îmi dã voie? 40
Este bine sã râdem de glumele “fãrã perdea”? 41
E rãu sã-þi laºi temele pentru mai târziu ca sã te poþi uita la TV? 42
Dacã spui “Isuse” când eºti nervos, e un fel de rugãciune? 43
PROBLEME FAMILIALE
De ce ne cãsãtorim? 44
De ce oamenii care nu sunt cãsãtoriþi trãiesc împreunã,
aºa cum poþi vedea la TV? 45
Sãrutul este rãu? 46
De ce trebuie sã-mi ascult pãrinþii? 47
E rãu sã-mi pun degetele în urechi ca sã nu aud ce-mi cer pãrinþii? 48
De ce este rãu sã ne plângem când mama ne roagã sã facem ceva? 49
Dacã pãrinþii mei se ceartã, este bine sã intervin? 50
E bine sã le spui pãrinþilor secretele tale? 51
E bine sã-l lovesc pe fratele meu dacã el a dat primul? 52
E bine sã o necãjesc pe sora mea? 53
Trebuie sã mãnânc
toate legumele sau doar sã nu las mâncare în farfurie? 54
PRIETENI ªI DUªMANI
Poþi avea, pe lâng㠓cel mai bun prieten”, ºi alþi prieteni? 55
Cum pot sã-mi iubesc duºmanii? 56
E rãu sã-i urãºti pe oameni dacã sunt “ticãloºi”? 57
Este bine sã stai seara pânã târziu dacã ºi prietenii tãi o fac? 58
De ce este aºa de rãu sã îþi doreºti sã porþi haine la modã? 59
Dacã tot trebuie sã-i iubesc pe toþi,
de ce nu e bine sã mã joc cu anumiþi copii? 60
E bine sã le spun prietenilor mei
despre Isus chiar ºi atunci când ei nu mã ascultã? 61
Dacã unii din prietenii mei fac ceva rãu, trebuie sã le spun pãrinþilor? 62
E bine sã te crezi mai bun
decât oricine altcineva, dacã într-adevãr eºti aºa? 63
CINSTIT ªI DREPT (TRIªATUL)
Când joci “mâþa”
e rãu sã spui cã ai atins pe cineva când, de fapt, nu ai reuºit? 64
E bine sã triºezi la jocul numit “De-a triºatul”? 65
De ce nu e bine sã copiezi de la colegi în timpul examenelor? 66
De ce e aºa rãu sã triºezi la jocurile sportive? 67
Triºatul rãmâne triºat ºi
atunci când laºi cealaltã echipã sã câºtige pentru cã este mai slabã? 68
Dacã ai câºtigat triºând, trebuie sã le spui celorlaþi? 69
Când joci un joc e bine sã-i pãcãleºti pe ceilalþi jucãtori? 70
De ce unii oameni triºeazã pentru a câºtiga niºte jocuri stupide? 71
Ce trebuie sã fac când cineva mã duce de nas? 72
CE-I AL TÃU E ªI AL MEU (FURATUL)
De ce e rãu sã furi? 73
Dacã cineva îþi furã un lucru, e bine sã-l furi înapoi? 74
E bine sã pãstrezi o jucãrie dacã proprietarul nu o mai cere înapoi? 75
E rãu dacã un prieten îþi spune
cã ceva este gratuit, ºi dupã ce îl iei afli cã, de fapt, nu era pe gratis? 76
Dacã e rãu sã furi,
de ce în basebal se vorbeºte de “furatul liniei de fund”? 77
E rãu sã copiezi jocurile pentru computer? 78
E rãu sã pãstrezi banii pe care îi gãseºti pe stradã? 79
Tot a fura se numeºte ºi când o persoanã sãracã ia mâncarea altuia? 80
Tot furt este ºi când împrumuþi un lucru ai altcuiva fãrã sã-i ceri voie? 81
Ce trebuie sã faci
când cineva furã din magazin, iar acela e chiar prietenul tãu? 82
Dar ce se întâmplã
când gãseºti ceva ce nu e al tãu, dar nu ºtii a cui e — tot furt este? 83
LA URMÃ, DAR NU ÎN ULTIMUL RÂND
E bine sã arunci cu pietre în cineva care aruncã în tine? 84
Poþi sã spui vorbe urâte când ºtii cã nu te aude nimeni? 85
Când cresc mare pot face tot ce vreau? 86
A gândi un lucru este la fel de rãu ca ºi a-l spune sau a-l face? 87
De ce e rãu sã fac ºi eu ce fac toþi copiii? 88
E frumos sã îi pârãsc pe ceilalþi copii? 89
De ce unii oamenii fac mizerie? 90
De ce nu e bine sã vorbesc cu oameni necunoscuþi? 91
E bine sã mã milogesc când vreau sã obþin ceva de la pãrinþii mei? 92
E bine sã trânteºti uºa când eºti nervos? 93
De ce trebuie sã ajut la treburile casei? 94
De ce trebuie sã mã spãl pe dinþi? 95
E bine sã-i spui cuiva “sã-ºi þinã gura” dacã o meritã? 96
De ce oamenii spun în reclame
lucruri neadevãrate despre produse pe care vor sã le vândã? 97
De ce trebuie sã nu luãm droguri? 98
De ce albii ºi negrii se urãsc unii pe alþii? 99
Dacã vãd un om sãrac trebuie sã-i dau bani? 100
E bine sã împrãºtii zvonuri? 101
E bine sã conduc maºina tatãlui meu, mãcar pentru patru secunde? 102
Dacã spun ceva fãrã sã ºtiu cã e o minciunã, sunt totuºi un mincinos? 103
INTRODUCERE de Josh McDowell

Când fiica mea, Kelly, era în clasa a patra, câþiva dintre colegii ei
de clasã au ºterpelit un obiect de pe catedrã în timp ce profesorul
era plecat din clasã. Copiii doriserã doar sã se joace puþin cu obiectul
respectiv, însã, nu dupã mult timp, l-au stricat ºi l-au pus discret
înapoi pe catedrã. Când a observat stricãciunea, profesorul a
întrebat-o pe una din colegele lui Kelly ce se întîmplase. Fata a
cãzut în plasa presiunii exercitate de colegi ºi a minþit. Apoi
profesorul a întrebat-o acelaºi lucru pe Kelly ºi ea a explicat în linii
mari toatã tãrãºenia.
A doua zi am luat-o pe Kelly cu mine la o cofetãrie ºi i-am spus
cã fãcuse exact ce trebuia, în ciuda ironiei ºi rãutãþilor pe care avea
sã le primeascã de la colegii ei de clasã.
“Draga mea”, am întrebat-o mai apoi, “de ce nu este bine sã
minþi?”
“Pentru cã Biblia spune cã e rãu”, mi-a rãspuns.
“Dar de ce spune Biblia cã e rãu?”
“Pentru cã aºa a poruncit Dumnezeu”.
“De ce a poruncit Dumnezeu acest lucru?”
“Asta nu mai ºtiu”, mi-a rãspuns Kelly.
I-am cuprins mâinile într-ale mele ºi am privit-o adânc în ochi.
“Pentru cã Dumnezeu este adevãr, Kelly. Adevãrul este tocmai
esenþa naturii Lui ºi orice este împotriva naturii lui Dumnezeu este
pãcat.”
Pentru Kelly nu era destul sã ºtie cã a minþi este rãu ºi cã pânã ºi
Biblia ne spune cã este rãu. Dacã vrem sã nu lãsãm cultura în care
trãim sã ne corupã copiii ºi dacã dorim sã le inoculãm valorile
biblice, ei trebuie sã ºtie cu precizie de ce anumite lucruri sunt bune
ºi de ce altele sunt rele.
Sã fiu mai clar. Trãim vremuri tulburi. ªtirile din ziare sunã cam
aºa: “Droguri vândute de copii”, “Violenþã în sãlile de clasã”, “Rata
criminalitãþii creºte pe strãzi”. Revistele de ºtiri vorbesc în statistici:
“Fragilitatea moralei americane a devenit o obsesie naþionalã;
76 % dintre americani cred cã trãiesc un declin moral ºi spiritual,
conform celui mai recent sondaj Newsweek”. ªi comunitatea
creºtinilor se aflã sub acelaºi semn al fricii: “potrivit unui recent
sondaj, frica numãrul unu pe care o au pãrinþii creºtini, pastorii ºi
liderii de tineret este cã nu vor putea sã transmitã generaþiei
urmãtoare valorile în care cred ei”.
Iatã de ce colaborãm cu mai mult de 40 de lideri din toate cultele
creºtine “pentru a lansa o campanie naþionalã într-un efort comun
de a-i ajuta pe pãrinþi, pe bunici, pe pastori, pe cei care lucreazã
cu copiii ºi, în general, pe educatorii creºtini sã reuºeascã sã
transmitã tinerilor ºi copiilor o cât mai clarã distincþie între bine
ºi rãu, care sã le permitã sã facã alegerile corecte”.

Confuzia copiilor privitoare la adevãr


Mulþi tineri se luptã sã înþeleagã conceptul de adevãr ºi lucrurile
care îl definesc. Studiile indicã faptul cã odraslele noastre sunt
confuze când e vorba de adevãruri absolute întrebându-se ce le
face sã fie absolute. ªi dacã acest lucru este valabil la adolescenþi,
puteþi fi siguri cã nici cei mai mici nu stau mai bine la capitolul
confuzie. În consecinþã, hotãrârile pe care le iau sunt condiþionate,
ei alegând ceea ce le reprezintã cel mai bine interesele la un anumit
moment, fãrã sã facã vreo referire la un anumit principiu care le
guverneazã comportamentul.

Ce este adevãrul absolut?


Mulþi dintre copiii noºtri pur ºi simplu nu înþeleg ºi nu acceptã
ideea de adevãr absolut — respectiv faptul cã un anumit lucru este
valabil pentru toþi oamenii, din toate timpurile ºi din toate
locurile. Adevãrul absolut este un adevãr care este obiectiv, uni-
versal ºi constant.
Fiecare dintre noi stabilim anumite reguli ºi îndrumãri dupã care
ne guvernãm familia. De exemplu, eu am hotãrât cã ora limitã de
venit acasã pentru fiica mea de treisprezece ani sã nu fie mai târziu
de 11 seara. I-am spun deci, “Nu este bine sã te întorci acasã mai
târziu de ora 11”. Am stabilit un set de reguli ferme care trebuie
urmate. Dacã le urmeazã întocmai, e bine; dacã le încalcã, e rãu.
Doresc ca fiica mea sã ia foarte în serios aceste reguli ºi, în cele mai
multe din cazuri, le respectã întocmai.
Dar oare se cuvine sã considerãm o astfel de recomandare — cum
ar fi sã fii acasã pânã la ora 11 seara dupã un concert — ca fiind un
adevãr absolut? Nu. Aceastã regulã nu se aplicã tuturor oamenilor
din orice loc ºi timp. Pãrinþii, comunitãþile, statele ºi guvernele pot
institui felurite ordonanþe, reguli sau legi care trebuie urmate, dar
care nu au în mod necesar atributul de absolut. Ordonanþele se
schimbã, regulile expirã ºi unele legi se aplicã doar în anumite þãri.
De fapt, chiar ºi regula orei limitã de întoarcere a fiicei mele acasã
poate fi uneori schimbatã. Pe de altã parte, un adevãr absolut este,
aºa cum spuneam, obiectiv, universal ºi constant.
Dacã vrem ca propriii noºtri copii sã înveþe sã discearnã binele
de rãu, trebuie sã ºtie care adevãruri sunt absolute ºi de ce. Trebuie
sã ºtie ce standarde de comportament sunt valabile pentru toþi
oamenii, din orice loc ºi orice timp ºi mai ales, trebuie sã ºtie ce
determinã adevãrul ºi de ce.

De ce este important adevãrul?


Mi-aþi putea spune, “Haide, las-o baltã, Josh, toatã discuþia asta
despre absoluturi pare atît de abstractã. Chiar crezi cã pãrerile
copiilor mei despre adevãr ar putea duce la o schimbare a
comportamentului lor?” În aceastã întrebare stã unul din punctele
cele mai fierbinþi ale cercetãrii noastre. Studiul indicã faptul cã
atunci când copiii noºtri nu acceptã un standard obiectiv de adevãr
devin:
— cu 36 % mai dispuºi sã-ºi mintã pãrinþii
— cu 48 % mai dispuºi sã copieze
— cu 2 % mai dispuºi sã rãneascã fizic pe cineva
— cu 2 % mai dispuºi sã se uite la un film porno
— cu 2 % mai dispuºi sã fure
— cu 3 % mai dispuºi sã foloseascã droguri
— cu 6 % mai dispuºi sã încerce sã se sinucidã.

Dacã aceºti copii ezitã sã îmbrãþiºeze adevãrul ca ºi obiectiv


standard pentru viaþa lor, studiul ne aratã în continuare cã acest
lucru îi va face:
— cu 65 % mai dispuºi sã nu aibã încredere în nimeni
— de 2 ori mai dispuºi sã se lasã pradã dezamãgirii
— de 2 ori mai dispuºi sã se certe cu toatã lumea
— de 2 ori mai dispuºi sã aibã resentimente de tot felul.
Modul în care copiii noºtri vãd adevãrul are un efect direct ºi
bine definit asupra comportamentului lor, asupra alegerilor pe care
le fac ºi asupra atitudinilor pe care le adoptã.

Existã speranþã
Este într-adevãr o perspectivã înfricoºãtoare sã-þi creºti copiii
“în mijlocul unui neam ticãlos ºi stricat” (Filipeni 2:15). Soluþiile
nu sunt tocmai uºoare, dar mai existã speranþã. Niciodatã nu
este prea târziu sã reinstaurãm niºte fundamente esenþiale. Cred
cã putem vorbi de speranþã dacã dorim din toatã inima sã
înlãturãm din viaþa copiilor noºtri mentalitatea dupã care este
guvernatã lumea noastrã ºi acesteia sã-i opunem realitatea
adevãratã a ceea ce ne guverneazã ca ºi creºtini angajaþi sã-l
urmãm pe Hristos.

Care sunt cei patru paºi?


Am gãsit patru paºi care ar putea duce la alegeri corecte. Speranþa
constã în faptul cã aceºti paºi vor duce la un nou mod de gândire ºi
de acþiune pe mãsurã ce copilul învaþã sã facã alegeri corecte bazate
pe Dumnezeu ºi pe Cuvântul Sãu ca ºi standarde pentru ceea ce
este bine ºi rãu. Iatã succesiunea acestor paºi:
1. Ia în considerare alternativa. Dorim ca atunci când sunt
confruntaþi cu o opþiune moralã, copiii sã se opreascã ºi sã se întrebe
ce determinã ca un lucru sã fie bun sau rãu.
Cultura în care trãim îi condiþioneazã pe oameni sã creadã cã
indivizii au dreptul de a determina pentru ei înºisi ceea ce este
bine ºi ce este rãu. Din aceastã perspectivã, adevãrul este subiectiv
ºi personal; nu existã bine sau rãu absolut care sã guverneze viaþa
unei persoane. Cu alte cuvinte este la îndemâna individului sã
determine ceea ce este bine ºi ceea ce este rãu cu privire la atitudinile
ºi acþiunile în care este angajat.
În acest prim pas trebuie sã ne punem urmãtoarea întrebare:
“Cine determinã ceea ce este bine sau rãu într-o anumitã situaþie?”
Acest pas duce la un indicator de STOP, care nu face decât sã îi
avertizeze pe copii cã atitudinile ºi acþiunile le sunt judecate de
cineva mai presus de ei înºiºi, ºi cã propriul lor comportament nu
se poate ghida doar dupã interese egoiste.
2. Comparã-te cu judecata lui Dumnezeu. Pasul urmãtor rãspunde
la întrebarea: “Cine determinã în mod absolut ce este bine sau ce
este rãu?” Cu alte cuvinte, am vrea ca propriii copii sã recunoascã
faptul cã existã un Dumnezeu absolut ºi drept ºi cã trebuie sã-ºi
compare atitudinile ºi acþiunile cu Cuvântul Sãu pentru a vedea
dacã sunt bune sau rele.
Acest pas îi trimite la revelaþia lui Dumnezeu pe care o gãsim în
Cuvântul Sãu. Acest Cuvânt, Biblia, ne oferã toate îndrumãrile
absolute ºi specifice pentru a determina ce este bun sau ce este rãu
într-o anumitã faptã, la un moment dat. Iar aceste îndrumãri nu se
rezumã la simplele “fã asta” ºi “nu fã cealaltã”, pe care le gãsim în
lege — ci ele sunt reflectarea naturii intime ºi caracterului lui
Dumnezeu Însuºi.
3. Urmeazã calea lui Dumnezeu. Acest pas þine de partea practicã
a lucrurilor — respectiv de luarea unei decizii. A lua în considerare
alternativa ºi a o pune în cîntar cu natura lui Dumnezeu sunt paºi
necesari pentru a le arãta copiilor cã modul lor de a acþiona nu
coincide cu cel al lui Dumnezeu. Acest lucru ne aratã nouã, tuturor,
cã suntem înclinaþi sã ne justificãm, sã raþionalizãm excesiv ºi sã
ne gãsim scuze, toate într-o încercare de a ne legifera propriile
interese ºi plãceri. Când comparãm aceste atitudini ºi acþiuni cu
cele ale lui Dumnezeu, nu putem decât recunoaºte cã natura ºi
caracterul Sãu sunt cele care definesc în mod absolut binele ºi rãul.
Atitudinile ºi acþiunile care sunt asemenea Lui sunt considerate
bune, iar acelea care nu sunt asemeni chipului Sãu sunt conside-
rate rele.
Astfel cã, atunci când ne hotãrâm sã urmãm calea lui Dumnezeu,
înseamnã sã întoarcem spatele propriului egoism precum ºi acelor
gânduri ºi fapte care nu sunt asemenea Lui. Cu aceastã ocazie, îl
declarãm Domn al vieþilor noastre ºi ne încredinþãm cã puterea Sa
se va face vizibilã în modul în care trãim.
4. Bazeazã-te pe protecþia Lui. Abia atunci când cu umilinþã
recunoaºtem suveranitatea lui Dumnezeu ºi în mod sincer ne
supunem autoritãþii Sale pline de dragoste, putem nu doar sã
începem sã vedem cu claritate care este distincþia între bine ºi rãu,
dar putem ºi sã ne bazãm pe protecþia pe care ne-o oferã Dumnezeu.
În acest al patrulea pas am vrea ca aceºti copii sã ajungã sã-i
mulþumeascã lui Dumnezeu pentru liniºtea ºi protecþia Sa plinã
de dragoste. Acest lucru nu înseamnã cã toate lucrurile din jurul
nostru vor fi roze; de fapt, Dumnezeu spune cã uneori s-ar putea
sã suferim de dragul dreptãþii Sale, însã, o astfel de suferinþã duce
la o mare rãsplatã. A trãi conform cãii lui Dumnezeu ºi a lãsa ca
Duhul Sãu Sfânt sã trãiascã prin noi ne aduce multe binecuvântãri
spirituale cum ar fi eliberarea de vinã, conºtiinþa curatã, bucuria
de a-l mãrturisi pe Hristos ºi — mai mult decât orice — dragostea
ºi zâmbetul lui Dumnezeu în vieþile noastre. Pe lângã acestea, atunci
când ne hotãrâm sã fim ascultãtori lui Dumnezeu, avem parte de
multe bucurii fizice ºi spirituale. Câtã vreme protecþia pe care
ne-o oferã Dumnezeu nu este motivaþia principalã a copiilor de a-l
asculta, ea duce la o întãrire a efortului de a alege binele ºi de a
respinge rãul.

Copiii trebuie sã ºtie cã lui Dumnezeu îi pasã de alegerile pe


care le fac. “Cãci Eu ºtiu gândurile pe care le am cu privire la voi,
zice Domnul, gânduri de pace ºi nu de nenorocire, ca sã vã dau un
viitor ºi o nãdejde” (Ieremia 29:11). În ultimã instanþã, faptul de a
face alegeri morale corecte bazate pe Dumnezeu ºi Cuvântul Sãu
ca ºi standarde absolute pentru bine ºi rãu, vine dintr-o încredinþare
puternicã în El. Credem oare cu adevãrat cã Dumnezeu are un plan
care este spre binele nostru? Dacã are — ºi vã asigur cã îl are —
atunci trãirea într-o strânsã relaþie cu El nu este doar bunã, ci este
idealã pentru folosul nostru pe termen lung.
Aceastã carte vã va permite sã vã îndrumaþi copiii sã descopere
cã o relaþie personalã cu Dumnezeu nu este numai posibilã, ci ºi
absolut necesarã dacã vor sã facã alegerile corecte în viaþã. Un
pãrinte joacã un rol vital ajutându-ºi copilul sã înþeleagã
mecanismul acestei relaþii. Împreunã, cu ajutorul lui Dumnezeu,
ne putem ajuta copiii sã înveþe cum sã facã alegerile corecte din
punct de vedere moral ºi astfel sã-i ajutãm sã descopere o nouã ºi
proaspãtã relaþie cu Cel ce þine toate lucrurile în mâna Sa.
CUVÂNTUL AUTORILOR

Cartea de faþã este o rampã de lansare, un punct de pornire, mai


degrabã decât o listã completã a tuturor întrebãrilor pe care copilul
dumneavoastrã le va pune vreodatã despre moralitate. Ea nu conþine
o compilaþie a tuturor rãspunsurilor de care aveþi nevoie, ci este doar
o colecþie de întrebãri esenþiale pe care le puteþi auzi de la copiii
dumneavoastrã dacã staþi îndeajuns timp împreunã cu ei ºi aveþi
rãbdarea de a-i asculta cu atenþie.
Întrebãrile vin în totalitate de la copii reali cuprinºi între vârsta de
3 ºi 12 ani. Am colectat nedumeririle lor, apoi le-am sortat pânã am
ajuns sã identificãm sub un numitor comun 103 din cele mai frecvente
ºi cele mai importante. Dacã sunteþi pãrinte sau dacã lucraþi foarte
des în compania copiilor, mai devreme sau mai târziu, veþi auzi multe
din întrebãrile puse aici.
Rãspunsurile vin în totalitate din Scripturã. Pentru fiecare întrebare,
am cãutat în Biblie cel mai relevant pasaj ºi apoi am extins aplicarea
lui ºi la alte posibile întrebãri la problemele ridicate de întrebare. Vã
sfãtuim sã studiaþi pasajele din Scripturã care însoþesc fiecare întrebare,
deoarece Biblia este autoritatea noastrã finalã. Cuvântul lui Dumnezeu
e cel care ne descoperã voia Lui cu privire la noi, iar voia lui Dumnezeu
vine în întregime din perfecþiunea ºi sfinþenia naturii Sale.
Am scris aceastã carte pentru a vã ajuta sã puteþi rãspunde
întrebãrilor copiilor privitoare la bine ºi rãu. Sperãm sincer ºi ne rugãm
sã vã ajute într-adevãr.
Dar, mai devreme sau mai târziu, orice copil va trebui sã înveþe
cum sã facã anumite alegeri atunci când nu este nimeni prin preajmã
care sã-l ajute. În acest scop, avem explicaþia atât de clarã a celor patru
paºi pe care Josh McDowell îi aminteºte în introducere. Aceastã cale,
care conþine patru paºi pentru abordarea unei anumite decizii, ar
trebui ºtiutã de orice copil. Învãþaþi-o la rândul dumneavoastrã ºi
încercaþi sã o transmiteþi copilului pe mãsurã ce discutaþi despre
întrebãrile ºi rãspunsurile conþinute în aceastã carte. Fie ca Dumnezeu
sã vã binecuvânteze în încercarea de a-l ajuta pe copilul
dumneavoastrã sã facã alegerea corectã între bine ºi rãu.
— Dave Veerman, Jim Galvin, Jim Wilhoit,
Daryl Lucas, Rick Osborne, Lil Crump
BINE SAU RÃU?
?: CUM PUTEM AFLA CE ESTE BINE
ªI CE ESTE RÃU?

LIBRÃRIE
Carte cu
instrucþiuni
importante
pentru viaþã
BIBLIA
BIBLIA
BIBLIA
Carte cu instrucþiuni BIBLIA
neesenþiale pentru viaþã BIBLIA
BIBLIA

BIBLIA
BIBLIA

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


1

R: Putem afla ce este bine cunoscându-l pe Dumnezeu.


Dumnezeu este perfect ºi întotdeauna drept, de aceea tot
ce este “bine” se potriveºte cu El. De exemplu, ºtim cã este bine sã
fim iubitori ºi buni pentru cã Dumnezeu este dragoste. Tot ceea ce
este rãu este împotriva lui Dumnezeu. Putem învãþa cum este
Dumnezeu citind Cuvântul Lui, Biblia. Biblia ne ajutã sã ºtim cum
sã fim ca Dumnezeu ºi cum sã ne comportãm aºa cum o face El.
Dumnezeu ne-a dat reguli ºi îndrumãri pentru a ºti cum sã trãim.
Toate acestea sunt în Biblie. Când citim reguli ca ºi cele 10 porunci,
ºtim cum vrea Dumnezeu sã trãim.

VERSETUL CHEIE: Pãzeºte ºi ascultã toate aceste lucruri pe care þi le


poruncesc, ca sã fii fericit, tu ºi copiii tãi dupã tine, pe vecie, fãcând ce
este bine ºi ce este plãcut înaintea Domnului, Dumnezeului tãu.
(Deuteronom 12:28)

VERSETE ÎNRUDITE: Exodul 20:1–17, Deuteronom 5:6–22, Ioan 14:6,


Timotei 3:16–17

ÎNTREBÃRI: Cum putem afla ce este bine ºi ce este rãu? Prietenii mei fac
lucruri pe care eu le consider rele — cum ºtiu dacã ele sunt bune sau nu?
Pot sã fac un lucru rãu ºi totuºi sã cred cã e bun? De ce New Age este un
lucru rãu?

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Copiii ar putea folosi aceste întrebãri ca pe o scuzã


pentru a nu vã asculta sau a nu-i respecta pe profesori sau pe alþii. “Cum
ºtii cã una sau alta este greºitã?” Dumnezeu a precizat ce este bine ºi ce
este rãu ºi i-a sfãtuit pe copii sã-ºi respecte, sã-ºi asculte pãrinþii ºi sã
respecte autoritãþile. Încurajaþi-vã copiii sã creadã în Dumnezeu ºi în
Cuvântul Lui, pentru cã El ne vrea binele.

BINE SAU RÃU?


?: DE CE OAMENII ALEG SÃ FACÃ RÃUL CÂND ªTIU
CÃ CEEA CE FAC ESTE GREªIT?

-a
Adam m...
amãgit

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


2

R: Oamenii aleg greºit pentru cã natura umanã este pãcãtoasã.


Cu mulþi, mulþi ani în urmã, Dumnezeu a creat primul om
ºi prima femeie, Adam ºi Eva. Dar curând dupã aceea Adam ºi
Eva au comis primul pãcat — ei nu au ascultat de Dumnezeu. Poþi
sã citeºti despre asta în Geneza 3:1–24. Înainte de acest incident
lumea era perfectã, fãrã pãcat sau vinã. Dar când Adam ºi Eva nu
au ascultat de Dumnezeu, pãcatul a intrat în lume ºi de atunci toþi
oamenii se nasc cu o naturã pãcãtoasã. Cu alte cuvinte, oamenii
cred cã e natural sã faci lucruri rele; ei cred cã e mai uºor sã faci
rãul. Aceasta este o slãbiciune pe care toþi oamenii o au. Uneori
oamenii aleg sã facã anumite lucruri chiar dacã ºtiu cã sunt rele,
pentru cã se tem de ceea ce ar putea spune ceilalþi dacã ar face
binele. Poate se simt constrânºi de prietenii lor sã facã rãul. Sau
poate au un obicei rãu. Nu înseamnã cã tot ce fac este rãu; în acelaºi
timp pot sã facã lucruri bune ºi sã ia decizii corecte. Dar pentru ei
e mai uºor sã aleagã greºit. La fel ca Adam ºi Eva, oamenii astãzi
au de fãcut aceeaºi alegere. Putem sã credem în Dumnezeu ºi sã
urmãm calea Lui, sau putem decide pentru noi înºine ce este bine
ºi ce este rãu, ºi sã ne vedem de calea noastrã, care este cea rea.

VERSETUL CHEIE: De aceea, dupã cum printr-un singur om a intrat pãcatul


în lume, ºi prin pãcat a intrat moartea, ºi astfel moartea a trecut asupra
tuturor oamenilor, din pricinã cã toþi au pãcãtuit... (Romani 5:12)

VERSETE ÎNRUDITE: Geneza 3:1–24, Isaia 53:6, Matei 26:41, Marcu 14:38,
Romani 6:23.

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Simþiþi-vã încurajaþi de faptul cã ºi copilul vostru


poate face lucruri bune; faptul cã existã pãcatul nu înseamnã cã orice
persoanã greºeºte. Acesta poate fi momentul pentru a explica de ce Isus a
venit sã moarã pentru noi ºi cum prin credinþa în El putem fi eliberaþi de
puterea pãcatului.

BINE SAU RÃU?


?: DE CE NU E BINE
SÃ FII RÃU?

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


3

R: Este greºit sã fii rãu pentru cã Dumnezeu ne-a creat sã fim


buni. Gândeºte-te la bicicleta ta. Ea a fost inventatã pentru
a te plimba pe ea, pentru a te ajuta sã ajungi dintr-un loc în altul
mai repede ºi mai uºor decât pe jos. Dacã încerci sã cureþi cu ea
zãpada de pe trotuar sau sã traveresezi un lac, nu va merge — ºi în
plus, vei strica bicicleta. Nu pentru aºa ceva a fost fãcutã bicicleta.
Tot aºa, Dumnezeu ne-a conceput sã facem lucruri bune ºi drepte,
care sã-l onoreze. Când facem lucruri rele, nu le facem pe cele
pentru care am fost creaþi. Dumnezeu a creat toate lucrurile; El ºtie
ce merge ºi ce nu, ºi El ºtie ce ne poate face fericiþi ºi ce ne poate
rãu. ªi El ne iubeºte! Dacã ne încredem în El, vom ajunge sã facem
totul în spiritul dragostei Lui.

VERSETUL CHEIE: Cãci noi suntem lucrarea Lui, ºi am fost zidiþi în Hristos
Isus pentru faptele bune, pe care le-a pregãtit Dumnezeu mai dinainte, ca
sã umblãm în ele. (Efeseni 2:10)

VERSETE ÎNRUDITE: Romani 3:23, Efeseni 1:5–6

ÎNTREBÃRI: De ce este rãu sã faci lucruri rele? De ce am voie sã fac unele


lucruri ºi altele nu? De ce este rãu sã fac anumite lucruri ºi altele nu? De
ce trebuie sã fiu bun?

NOTà PENTRU PÃRINÞI: Ar fi folositor sã daþi cuvântului “rãu” un sens


moral. Puteþi evita sã spuneþi, de exemplu, cã e rãu sã porþi haine cu
dungi împreunã cu altele cu buline. Obiceiurile neobiºnuite sau asortarea
hainelor pot sã atragã critici de la apropiaþi, dar din punct de vedere moral
nu reprezintã o greºealã. Trebuie fãcutã o distincþie clarã între lucrurile
rele ºi prostul gust.

BINE SAU RÃU?


?: CUM A HOTÃRÂT DUMNEZEU
CE ESTE BUN ªI CE ESTE RÃU?

Reflectã-l pe
Dumnezeu în tot ce faci
5$

Oglinzi

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


4

R: Dumnezeu nu a organizat o întâlnire cu toþi îngerii ca sã


anunþe care fapte sunt bune ºi care sunt rele. El este tocmai
întruchiparea perfecþiunii ºi bunãtãþii. Natura intimã a lui
Dumnezeu este bunã, ºi de aceea, tot ceea ce face este bun. În acelaºi
timp, tot ceea ce este împotriva lui Dumnezeu este rãu. Legile lui
Dumnezeu pe care le gãsim în Biblie ne dezvãluie care este natura
lui Dumnezeu.
Amintiþi-vã cã Dumnezeu ne aratã ce este bine ºi ce este rãu
pentru cã ne iubeºte. Legile lui ne protejeazã ºi ne îndrumã. E ca ºi
cum i-am spune unui bebeluº sã nu atingã o sobã fierbinte. Vrem
sã-l ferim sã nu se ardã. ªi îi spunem aceastã regulã pentru cã îl
iubim. Acelaºi motiv îl are Dumnezeu când ne spune ce sã facem.
El vrea sã aibã grijã de noi, sã fim plini de bucurie ºi sã ne ajute sã
trãim.

VERSETUL CHEIE: Voi fiþi dar desãvârºiþi, dupã cum ºi Tatãl vostru
cel ceresc este desãvârºit. (Matei 5:48)

VERSETE ÎNRUDITE: Psalm 118:29; Ieremia 33:11; Mica 6:8; Naum


1:7; Ioan 14:6; 1 Petru 1:15–16

ÎNTREBÃRI: De unde ºtiu dacã o persoanã e bunã sau rea? De ce


binele ºi rãul sunt diferite?

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Puteþi sã explicaþi la ce ajutã regulile,


ilustrând câteva exemple de reguli cu care adulþii îi “chinuie” pe
cei mici. De exemplu, nu-i putem lãsa pe cei mici sã se joace în
baie, sau sã spargã ceva, sau sã zburde pe stradã pentru cã îi iubim
ºi vrem sã-i protejãm. Necazul e cã bebeluºii nu înþeleg aceste reguli.
Ei trebuie doar sã le urmeze pur ºi simplu. Chiar ºi un copil de 4–
5 ani poate înþelege cã regulile lui Dumnezeu, într-un mod similar,
sunt produsul dragostei Lui ºi a grijii Lui pentru noi — chiar dacã
noi uneori nu înþelegem acest lucru.

BINE SAU RÃU?


?: LUCRURILE SUNT ÎNTOTDEAUNA ORI RELE, ORI
BUNE?

CÃRÞILE LEGII RÞILE LEGII

CÃRÞILE LEGII

CÃRÞILE LEGII ÃRÞILE LEGII

JASON

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


5

R: Nu orice decizie pe care o luãm este totalmente rea sau


bunã. Uneori ne plac anumite lucruri mai mult decât altele
— cum ar fi o anumitã aromã de îngheþatã. Dacã îþi place îngheþata
de cãpºuni, nu este nici rãu, nici bine — e doar ceva pe gustul tãu.
Sau poate cã ai douã jucãrii cu care te joci ºi o alegi pe una mai des
decât pe cealaltã. Amândouã sunt bune, dar tu o alegi pe una din
ele. Alteori trebuie sã alegem între ceva bun, mai bun ºi cel mai
bun. Nici una din aceste alegeri nu este în mod necesar rea sau
bunã, dar trebuie sã fim înþelepþi sã alegem ceea ce este cel mai
bun. În alegeri de felul acesta, pãrinþii sau alte persoane ne pot da
sfaturi înþelepte. Nu toate deciziile pe care trebuie sã luãm, sunt
ori bune, ori rele.

VERSETUL CHEIE: Toate lucrurile sunt îngãduite, dar nu toate sunt de folos.
Toate lucrurile sunt îngãduite, dar nu toate zidesc. Nimeni sã nu-ºi caute
folosul lui, ci fiecare sã caute folosul altuia. (1 Corinteni 10:23–24)

VERSETE ÎNRUDITE: Galateni 5:1, 13–26; Iacov 1:5

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Din nou, fiþi atenþi cum folosiþi cuvântul rãu. Un
rãu moral absolut, cum ar fi furatul, nu conþine acelaºi grad de “rãutate”
cum ar fi, vorbind despre politeþe, sã-i spui unei persoane cã nu-þi place
mâncarea pe care a fãcut-o. Un rãu sau un bine absolut este ceva ce este
bine sau rãu pentru toþi oamenii, indiferent de timp ºi spaþiu.

BINE SAU RÃU?


?: DACÃ TRÃIM ÎNTR-O ÞARÃ LIBERÃ, DE CE
TREBUIE SÃ PLÃTIM IMPOZITE?

IMPO
ZIT
TROT PE
U
25 C AR
ENÞI

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


6

R: A trãi într-o “þarã liber㔠înseamnã cã drepturile noastre


de a vorbi sau de a face anumite lucruri ne sunt garantate
de cele mai înalte legi, dar aceste lucruri nu ne sunt oferite gratuit.
De exemplu, avem libertatea de a vorbi, libertatea presei ºi libertatea
religiei. Asta înseamnã cã putem vorbi, putem publica, ne putem
închina aproape oriunde vrem. Dar nu avem libertate totalã, pentru
cã þara noastrã are nevoie de anumite legi ºi reguli pentru ca totul
sã decurgã normal. Asta e, libertatea pe care o avem funcþioneazã
pentru cã avem anumite limite. Guvernul are nevoie de bani pentru
a plãti conducãtorii, ofiþerii de poliþie, pompierii, profesorii ºi alþi
lucrãtori, ºi de asemenea, are nevoie de bani pentru construirea ºi
repararea drumurilor ºi podurilor. Cetãþenii asigurã aceºti bani,
plãtind taxe ºi impozite. Legile unei þãri nu sunt aceleaºi cu legile
lui Dumnezeu, dar Dumnezeu ne spune sã respectãm conducerea
þãrii ºi legile ei. Aºa cã plãtim impozite, purtãm centurã de
siguranþã, ne oprim la semnul roºu al semaforului ºi respectãm
limitele de vitezã.

VERSETUL CHEIE: Fiþi supuºi oricãrei stãpâniri omeneºti, pentru Domnul:


atât împãratului, ca înalt stãpânitor. (1 Petru 2:13)

VERSETE ÎNRUDITE: Romani 13:1–3; Coloseni 2:10; 1 Timotei 2:1–2; 1 Petru


2:13–17

ÎNTREBÃRI: De ce trebuie sã port centura de siguranþã? De ce unii copii ies


cu bicicleta pe autostradã?

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Puteþi sã-i explicaþi copilului vostru cã Dumnezeu


vrea ca noi sã respectãm conducerea þãrii pentru cã El a stabilit-o. Legile
impuse de conducerea þãrii au rolul de a ne proteja.

BINE SAU RÃU?


?: CUM PROCEDÃM CÂND O LEGE A ÞÃRII NE DÃ VOIE
SÃ FACEM UN ANUMIT LUCRU, IAR DUMNEZEU NU?

at
m ru
fu nt dã
pe en
am

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


7

R: În Biblie ni se spune sã ascultãm de conducerea þãrii. Dar


când legile guvernamentale sunt împotriva a ceea ce ne cere
Dumnezeu, atunci trebuie sã ascultãm de El. Dumnezeu este
rãspunzãtor de conducerea þãrii ºi nu invers. De exemplu, dacã
guvernarea ar face o lege prin care ar fi ilegal sã ne rugãm, atunci
va trebui sã încãlcãm legea ºi totuºi sã ne rugãm. Acest lucru e
valabil ºi pentru închinare, citirea Bibliei sau vestirea lui Isus altora
(evanghelizare). Chiar dacã legile þãrii ne-ar da voie sã furãm sau
sã minþim, nu putem face aceste lucruri pentru cã sunt împotriva
legii lui Dumnezeu. Dumnezeu a creat ºi dirijeazã universul. Nu
este nimeni mai presus de El. Deci, trebuie sã ascultãm în primul
rând de Dumnezeu.

VERSETUL CHEIE: Petru ºi apostolii ceilalþi, drept rãspuns, i-au zis: “Trebuie
sã ascultãm mai mult de Dumnezeu decât de oameni!” (Fapte 5:29)

VERSETE ÎNRUDITE: Daniel 3:5–23; 6:1–28; Romani 13:1–3; 1 Petru 2:13–17

ÎNTREBÃRI: De ce conducerea þãrii face legi aºa de stupide? De ce adulþii


pot sã înjure ºi sã fumeze, iar eu nu pot?

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Aceasta e o bunã ocazie sã-i explicaþi copilului cã


Dumnezeu este autoritatea supremã care stabileºte ce este “bun”.
Standardele lui sunt bune pentru toþi oamenii, indiferent de timp ºi spaþiu
— chiar dacã guvernarea este de acord sau nu.

BINE SAU RÃU?


?: CE SUNT
LEGILE MORALE?

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


8

R: Legile morale reprezintã standardele pentru o viaþã trãitã


corect sau greºit. Ele sunt reprezentate de reguli pe care
trebuie sã le urmãm dacã vrem sã facem un anume lucru ºi nu
altul. Oameni diferiþi trãiesc dupã legi morale diferite — ºi anume
dupã ce cred ei cã ar fi cel mai bine, cel mai cinstit ori cel mai corect
lucru. Însã numai ce spune Dumnezeu despre aceste lucruri este
în mod necesar bun, oricând ºi oriunde. El are doar un singur set
de legi morale pe care vrea ca toþi sã le urmeze. Un om care trãieºte
conform legilor morale impuse de Dumnezeu refuzã sã fure nu
pentru cã nu i-ar plãcea, ci fiindcã acesta este standardul impus de
Cel de Sus.

VERSETUL CHEIE: Nu ºtiþi cã cei nedrepþi nu vor moºteni împãrãþia lui


Dumnezeu? Nu vã înºelaþi în privinþa aceasta: nici curvarii, nici
închinãtorii la idoli, nici preacurvarii, nici malahii, nici sodomiþii. (1
Corinteni 6:9)

VERSETE ÎNRUDITE: Efeseni 5:1; Iacov 1:21

ÎNTREBÃRI: Ce înseamnã eticã? Are vreo legãturã cu eticheta de pe caietul


meu de desen? Legile morale sunt animãluþele acelea care fac muºuroaie
prin grãdinã?

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: S-ar putea sã vã fie cam greu sã le explicaþi diferenþa
între un om bun, drãguþ ºi unul cãlãuzit dupã legile morale creºtine. O
persoanã drãguþã este mereu preocupatã de ceea ce cred ceilalþi oameni ºi
care se fereºte sã-i rãneascã pe cei din jur. O persoanã moralã este
preocupatã de ceea ce crede Dumnezeu ºi îºi doreºte mai mult decât orice
sã urmeze legile Sale bune în gândire, vorbire ºi faptã.

BINE SAU RÃU?


?: CUM POT SÃ DEOSEBESC
BINELE DE RÃU?

STOP
SENS INTERZIS
Ã
BUN
EA CEA
CAL
CA
LE
CE A

ENS AR
EA
S NIC
U

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


9

R: Rãul a fost întotdeauna împotriva lui Dumnezeu. Dar


pentru a ºti ce este împotriva Lui, trebuie sã-l cunoaºtem
mai întâi pe Dumnezeu, iar acest lucru îl putem face citind Biblia,
Cuvântul Lui. Ea ne spune ºi ceea ce vrea Dumnezeu de la noi.
Deci putem deosebi binele de rãu întrebându-ne: încalcã acesta vreo
lege pe care ne-a dat-o Dumnezeu? (De exemplu, “nu fura”, “nu
minþi”, “iubeºte-þi aproapele” sau “cinsteºte-þi mama ºi tatãl”) Orice
încalcã vreuna din legile lui Dumnezeu este rãu.
Dacã ne confruntãm cu o situaþie pentru care Dumnezeu nu ne-a
dat o lege (sau dacã nu ºtim unde sã cãutãm în Biblie), ne putem
întreba: Este împotriva conºtiinþei mele? Sau ne putem întreba: Va
suferi cineva? Dacã rãspunsul e “da” la vreuna din întrebãri, atunci
mai mult ca sigur cã ar trebui sã nu faci acel lucru.
O altã întrebare pe care poþi sã þi-o pui este: De ce fac acest lucru?
Dacã îl faci doar pentru cã te obligã prietenii sau de fricã, atunci
nu e un lucru bun. Aºa se întâmplã când suntem serioºi cu decizia
pe care trebuie sã o luãm. Trebuie sã ne gândim la caracterul lui
Dumnezeu, sã ne rugãm pentru înþelepciune ºi sã luãm cea mai
bunã decizie.

VERSETUL CHEIE: Omul bun scoate lucruri bune din visteria bunã a inimii
lui, iar omul rãu scoate lucruri rele din visteria rea a inimii lui; cãci din
prisosul inimii vorbeºte gura. (Luca 6:45)

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Noi trebuie sã contribuim la dezvoltarea caracterul


copiilor noºtri ºi nu doar sã le dãm reguli de comportament, pentru cã
multe din acþiunile noastre morale se nasc din tot soiul de înclinaþii ºi
obiceiuri. Aºa cã trebuie sã-i învãþãm pe copiii noºtri principiile din spatele
perceptelor ºi în final sã le arãtãm persoana care le întruchipeazã,
Dumnezeu Însuºi. Astfel, copilul vostru va învãþa sã deosebeascã
într-adevãr binele de rãu.

BINE SAU RÃU?


DUMNEZEU, BIBLIA ªI CONªTIINÞA
?: CE SPUN LEGILE LUI DUMNEZEU
DESPRE BINE ªI RÃU?

EDIÞIE REVIZUITÃ
u
Iubeºte-l pe Dumneze
ºi pe ceilalþi

Muzeul de cearã
Mac îl prezintã pe:
MOISE

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


10

R: Dumnezeu ne-a dat Cuvântul Lui, Biblia, unde ni se spune


cum este El ºi cum vrea sã ne trãim viaþa. Deci trebuie sã ne
strãduim sã facem ceea ce ne spune Dumnezeu în Cuvântul Lui.
Isus ne-a spus cã cea mai importantã regulã (numitã lege) este: “Sã
iubeºti pe Domnul, Dumnezeu tãu, cu toatã inima ta, cu tot sufletul
tãu ºi cu tot cugetul tãu”. Aceasta este cea dintîi ºi cea mai mare
poruncã. Iar a doua, asemenea ei, este: “Sã iubeºti pe aproapele
tãu ca pe tine însuþi” (Matei 22:37–39). În primul rând trebuie sã-l
iubim pe Dumnezeu, iar apoi pe ceilalþi oameni. Dacã vom face
aºa, vom face ce este bine.
De asemenea, Dumnezeu vrea sã ne dorim sã facem ceea ce este
“cel mai bun”, nu doar ceva “bun”. Unele activitãþi nu sunt rele,
dar pot sã nu fie cele mai bune pentru noi. Noi trebuie sã facem
ceea ce este “cel mai bine” ºi nu sã ne mulþumim cu mai puþin. A
lua decizii bune ºi morale nu înseamnã doar a spune ‘nu’ lucrurilor
rele, ci ºi a spune ‘da’ la tot ce este bun ºi folositor.

VERSETUL CHEIE: Isus i-a rãspuns: “Sã iubeºti pe Domnul, Dumnezeul


tãu, cu toatã inima ta, cu tot sufletul tãu, ºi cu tot cugetul tãu”. Aceasta
este cea dintâi, ºi cea mai mare poruncã. Iar a doua, asemenea ei, este: “Sã
iubeºti pe aproapele tãu ca pe tine însuþi”. (Matei 22:37–39)

VERSETE ÎNRUDITE: Exod 20:1–17; Deuteronom 5:6–22

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Un copil ar putea crede cã a fi bun înseamnã doar a


evita lucrurile rele. Ajutaþi-vã copilul sã vadã cã a fi bun înseamnã a lua
decizii pozitive, pentru a-i face plãcere lui Dumnezeu în tot ce facem. ªi
încercãm sã facem aºa pentru cã ºtim cã Dumnezeu ne vrea binele.

DUMNEZEU, BIBLIA ªI CONªTIINÞA


?: DE CE CÂND TE ÎNTREB CEVA, ÎMI RÃSPUNZI
ÎNTOTDEAUNA CU VERSETE DIN BIBLIE?

Teorie
Tata

Redare
INTRODUC
EÞI
BIBLIA

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


11

R: Biblia este Cuvântul lui Dumnezeu. Când îl citim, învãþãm


cum aratã Dumnezeu ºi cum vrea sã trãim în lumea aceasta.
Gândiþi-vã la Biblie ca la o carte cu instrucþiuni, ca ºi cea cu
instrucþiuni pentru maºinã. Dacã facem ce scrie în ea, maºina va
funcþiona bine. Dacã ceva se stricã, putem citi în carte ºi putem
afla cum sã o reparãm. Biblia este cartea de instrucþiuni a lui
Dumnezeu pentru vieþile noastre. Noi trebuie sã o citim ºi sã o
studiem pentru ca toate sã meargã bine ºi ca Dumnezeu sã poatã
repara ce este rãu. Nu este suficient doar sã citim Biblia; trebuie sã
facem ce este scris în ea.

VERSETUL CHEIE: Toatã Scriptura este insuflatã de Dumnezeu ºi de folos ca


sã înveþe, sã mustre, sã îndrepte, sã dea înþelepciune în neprihãnire.
(2 Timotei 3:16)

VERSETE ÎNRUDITE: Psalm 119:105

ÎNTREBÃRI: De ce trebuie sã citim atât de mult Biblia?

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Unul dintre cele mai eficiente moduri de a vã ajuta
copilul sã deosebeascã binele de rãu este sã citiþi împreunã versete din
Biblie care trateazã probleme morale specifice (cum ar fi cinste sau
minciuna) ºi apoi sã discutaþi despre modul în care vã pot afecta viaþa de
familie. De exemplu, puteþi citi Efeseni 4:25 ºi apoi încercaþi sã vã amintiþi
ultima datã când copilul dumneavoastrã v-a spus avedãrul, chiar dacã
i-a fost greu. Poate cã o datã l-aþi întrebat nervos, “Ce faci?” ºi el v-a spus
adevãrul, în ciuda faptului cã se temea cã îl veþi certa. Asta îi va întãri
princiipiile morale ºi importanþa lor.

DUMNEZEU, BIBLIA ªI CONªTIINÞA


?: E UN PCAT SÃ CONTINUI SÃ FACI UN LUCRU DE
CARE NU EªTI SIGUR CÃ ESTE RÃU?

Îngheþatã
pãcãtoasã

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


12

R: Nu e neapãrat un pãcat sã faci un anumit lucru, când nu


ºtii dacã e bine sau rãu. Nu le putem ºti pe toate ºi nu trebuie
sã credem cã ceea ce nu cunoaºtem este rãu. Pe de altã parte, dacã
nu eºti sigur ºi crezi cã ar putea fi rãu, mai bine lãmureºte-te înainte
de a acþiona. Amânã acel lucru; apoi citeºte în Biblie ºi întreabã-i
pe mama ºi tata. Aminteºte-þi cã trebuie sã alegi ce este “cel mai
bine” pentru tine, nu doar sã eviþi ce este rãu.

VERSETUL CHEIE: Dar cine se îndoieºte ºi mãnâncã, este osândit, pentru cã


nu mãnâncã din încredinþare. Tot ce nu vine din încredinþare, e pãcat.
(Romani 14:23)

VERSETE ÎNRUDITE: 1 Corinteni 4:4

ÎNTREBÃRI: Dacã ºtii cã un lucru e rãu ºi pãrinþii tãi îþi dau voie sã-l faci,
e bine sau e rãu?

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Aici se atinge o coardã sensibilã. Copiii nu ºtiu


întotdeauna ce este bine sau rãu. Ei chiar nu ºtiu. Ori de câte ori copiii vã
mãrturisesc cã au evitat sã facã un anumit lucru pentru cã nu erau siguri,
discutaþi cu ei. Acesta ar putea fi un moment potrivit sã le explicaþi cele
patru reguli: Gândeºte te la decizie, comparã atitudinile ºi faptele cu ale
Lui, supune-te voii lui Dumnezeu, bazeazã-te pe protecþia ºi ocrotirea
Lui.

DUMNEZEU, BIBLIA ªI CONªTIINÞA


?: CE ESTE
CONªTIINÞA?
BOMBOA NE

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


13

R: Dumnezeu a creat în noi un ajutor care sã ne spunã ce este


bine sau rãu. Aceastã voce interioarã noi o numim
conºtiinþã, ºi trebuie sã învãþãm sã ascultãm de ea. Este un senti-
ment interior pe care îl avem despre ceva la care ne gândim sã-l
facem. Dacã un lucru la care ne gândim nu este bun, conºtiinþa ne
va face sã ne simþim rãu ºi ne va da sentimentul cã nu trebuie sã-l
facem. Conºtiinþa ne va spune ºi ce ar trebui sã facem. Când se
întâmplã aºa, vom avea un puternic sentiment cã trebuie sã facem
ceea ce gândim. Dumnezeu ne-a dat conºtiinþa ca sã ne ajute sã
luãm hotãrâri. Deci este foarte important sã ascultãm de conºtiinþa
noastrã.
Dacã nu vom asculta de conºtiinþa noastrã, curând ne vom
obiºnui sã o ignorãm. Dupã un timp nu o vom mai auzi deloc.
Astfel vom avea probleme. Ascultã cu atenþie de conºtiinþa ta.

VERSETUL CHEIE: De aceea, mã silesc sã am totdeauna un cuget curat


înaintea lui Dumnezeu ºi înaintea oamenilor. (Fapte 24:16)

VERSETE ÎNRUDITE: 1 Petru 3:16; Romani 2:15; 1 Corinteni 4:4

ÎNTREBÃRI: Când ºtiu cã un lucru e bun, trebuie sã îl fac?

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Fiþi atenþi sã nu asociaþi conºtiinþa cu sentimentele


de vinovãþie. Cea mai bunã decizie legatã de bine ºi rãu vine dintr-o
convingere fermã ºi dintr-o dorinþã de a face bine, nu din dorinþa de a
asculta de o conºtiinþã vinovatã. Când vorbiþi cu copiii voºtri despre
conºtiinþã, subliniaþi rolul ei pozitiv. Cu cât vom citi ºi studia mai serios
Cuvântul lui Dumnezeu, cu atât mai mult conºtiinþa ne va ajuta sã luãm
decizii bune.

DUMNEZEU, BIBLIA ªI CONªTIINÞA


?: TREBUIE SÃ-I LAS PE CEI MICI SÃ SE JOACE ÎN
CAMERA MEA CHIAR ªI CU JUCÃRIILE MAI SPECIALE?

Camera
lui Jason

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


14

R: Poate. Dumnezeu este iubitor ºi bun, aºa cã vrea ca ºi noi


sã fim iubitori ºi buni, nu rãutãcioºi ºi egoiºti. Dacã prietenii,
fraþii sau surorile, sau alþi copii mici vor sã se joace cu jucãriile
noastre, trebuie sã-i lãsãm, dacã ºi pãrinþii lor sunt de acord. Uneori
ne comportãm de parcã jucãriile, hainele sau tot ce ne aparþine
sunt mult mai importante decât prietenii sau familia. Dar e bine sã
vã jucaþi cu schimbul, lãsându-i ºi pe alþii sã se bucure de “lucrurile
voastre speciale”. Dacã vom face aºa, ceilalþi vor vedea cu uºurinþã
cã suntem diferiþi de cei care nu-l iubesc pe Isus.
Pe de altã parte, Dumnezeu vrea sã fim responsabili. Chiar dacã
Dumnezeu este iubitor ºi bun, El nu obiºnuieºte sã ne lase la
îndemânã lucruri care ar putea sã ne rãneascã. Totuºi, nu trebuie
sã-i lãsãm pe cei mici sã facã chiar ce vor cu lucrurile noastre, mai
ales dacã acestea sunt fragile sau prea dificil de folosit. Fiecare
trebuie sã aibã grijã de lucrurile altuia ºi sã se poarte cu atenþie cu
ele. Încearcã sã-i laºi pe cei mici sã se joace cu jucãriile tale, cât
poþi, iar când nu poþi, fii drãguþ cu ei ºi asigurã-te cã ai o motivaþie
corectã.

VERSETUL CHEIE: Dragostea este îndelung rãbdãtoare, este plinã de bunãtate:


dragostea nu pizmuieºte; dragostea nu se laudã, nu se umflã de mândrie.
(1 Corinteni 13:4)

VERSETE ÎNRUDITE: Galateni 5:22; Iacov 4:17

ÎNTREBÃRI: E bine sã-þi aperi drepturile?

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Aceasta are de a face cu dãrnicia. Puneþi accentul


mai mult pe jucatul cu schimbul decât pe dãrnicie; copiii vor înþelege mai
uºor ceea ce le cereþi sã facã.

DUMNEZEU, BIBLIA ªI CONªTIINÞA


?: CUM POT SÃ MÃ APROPII MAI MULT DE
DUMNEZEU?

Umblaþi aproape
de Dumnezeu
Catarige 10 $

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


15

R: Gândiþi-vã la Dumnezeu ca la cineva care vrea sã fie


prietenul vostru apropiat. Ca acest lucru sã se întâmple,
trebuie sã petreci cât mai mult timp cu El. Vei deveni apropiatul
Lui atunci când vei citi din Cuvântului Lui, Biblia. Poþi sã-i rogi pe
pãrinþi sã îþi spunã ce ºi de unde sã citeºti. De asemenea poþi vorbi
cu Dumnezeu despre viaþa ta (aceasta se numeºte rugãciune). Când
te rogi, spune-i despre toate temerile ºi speranþele tale. Mulþumeº-
te-i pentru cã te iubeºte. Spune-i cã îþi pare rãu când nu asculþi de
El, ºi roagã-l sã te ajute sã te apropii de El. Poþi, de asemenea, sã îi
spui despre alþi oameni ºi despre problemele lor, ºi sã îl rogi sã-i
ajute.
Poþi sã te apropii de Dumnezeu ºi prin închinare. Pentru aceasta
bisericile au program de închinare. Acolo, cu alþi creºtini, poþi cânta
cântãri de laudã lui Dumnezeu, poþi sã vorbeºti cu El, poþi sã te
gândeºti la El, sã-þi aminteºti cât de mult te iubeºte ºi ce a fãcut
Isus pentru tine, ºi sã înveþi din Cuvântul Lui.
Nu uita cã Dumnezeu se va apropia de tine dacã tu te vei apropia
de El. Spune-i cã vrei sã-l cunoºti mai bine. Roagã-l sã te apropie
mai mult de El. Nu te poþi apropia de El doar fãcând câteva lucruri
“creºtine”, în schimb te poþi apropia de El având o relaþie cu El ºi
rugându-te sã-l cunoºti mai bine!

VERSETUL CHEIE: Apropiaþi-vã de Dumnezeu, ºi El Se va apropia de voi.


Curãþiþi-vã mâinile, pãcãtoºilor, curãþiþi-vã inima, oameni cu inima
împãrþitã! (Iacov 4:8)

VERSETE ÎNRUDITE: Coloseni 1:9-14; 1 Tesaloniceni 5:17; 2 Timotei 3:16-17

DUMNEZEU, BIBLIA ªI CONªTIINÞA


?: DACÃ A MINÞI E UN PÃCAT, DE CE UNELE
PERSONAJE DIN BIBLIE SPUN MINCIUNI?

S O N
S AM

BIBLIE

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


16

R: Este adevãrat cã în Biblie sunt istorisiri despre oameni care


au spus minciuni, dar marea lor majoritate au spus
adevãrul. În Biblie, Dumnezeu nu a spus niciodatã cã minciuna e
bunã. Unii oameni din Biblie au ales sã mintã, dar Dumnezeu nu a
spus cã ei ar fi fãcut bine. Dumnezeu este adevãr ºi El vrea sã
spunem adevãrul. Cinstea e foarte importantã pentru familie,
vecini, oraºe, ºcoli, firme, ºi relaþiile de prietenie. Onestitatea ne
protejeazã de pericole ºi ne ajutã sã fim mai fericiþi. Fii o persoanã
care spune numai adevãrul, pentru cã aºa este ºi Dumnezeu.

VERSETUL CHEIE: De aceea, lãsaþi-vã de minciunã: “Fiecare dintre voi sã


spunã aproapelui sãu adevãrul”, pentru cã suntem mãdulare unii altora.
(Efeseni 4:25)

VERSETE ÎNRUDITE: Proverbe 6:16–17; 26:18–19; Ioan 8:44; 14:6

ÎNTREBÃRI: E bine sã nu-þi þii promisiunile sau sã spui minciuni? Dar


cum e cu Iacov, cel din Biblie? De ce oamenii din Biblie omorau alþi
oameni? Este bine sã minþim dacã Dumnezeu ne-o cere?

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Unul din motivele pentru care ne sunt relatate
povestirile din Biblie este ca sã învãþãm din exemplele oamenilor, fie bune,
fie rele. Unele din faptele lor sunt exemple bune, altele sunt rele. Nu
trebuie sã urmãm orice exemplu din Biblie. Faptul cã Samson a minþit
nu înseamnã cã ºi noi putem minþi. Când citim în Biblie istorisiri despre
astfel de oameni, trebuie sã ne întrebãm: “De ce a fãcut aceastã persoanã
ce era bine?” “De ce a fãcut aceastã persoanã ce era rãu?”

DUMNEZEU, BIBLIA ªI CONªTIINÞA


ADEVÃR SAU CONSECINÞE
?: DE CE NE-A DAT
DUMNEZEU LEGILE?

IMAGINAÞIA
LUI JASON

LINIAR

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


17

R: Dumnezeu a fãcut legile pentru a ne proteja ºi a ne ajuta.


Într-un fel legile lui Dumnezeu sunt asemeni unui zid care
ne fereºte de pericole. Zidul ne împiedicã sã mergem prea departe
ºi sã avem greutãþi. De asemenea, noi nu ºtim întotdeauna ce este
de cealaltã parte a zidului, dar Dumnezeu ºtie ºi ne iubeºte atât de
mult încât vrea sã aibã grijã de noi.
Dumnezeu, de asemenea, a fãcut legile pentru a ne ajuta sã
creºtem ºi sã devenim niºte persoane pe placul Lui. Gândeºte-te la
hrãnitul unui bebeluº. Lui s-ar putea sã nu-i placã mâncarea —
felul cum aratã, gustul — dar noi ºtim cã el are nevoie de mâncare
bunã pentru a fi sãnãtos ºi pentru a creºte. La fel ca un bebeluº, noi
nu ºtim de ce avem nevoie pentru a trãi, dar Dumnezeu ºtie. Ca sã
ne ajute, El vrea sã ne îndrume.
Dumnezeu ne iubeºte ca nimeni altul, ºi ne vrea numai binele.
Legile lui sunt date în câºtigul nostru. De aceea noi trebuie sã avem
încredere în El ºi sã-l ascultãm.

VERSETUL CHEIE: Înainte de venirea credinþei, noi eram sub paza Legii,
închiºi pentru credinþa care trebuia sã fie descoperitã. Astfel, Legea ne-a
fost un îndrumãtor spre Hristos, ca sã fim socotiþi neprihãniþi prin
credinþã. (Galateni 3:23-24)

VERSETE ÎNRUDITE: Deuteronom 5:31-33; 7:8; Psalm 19:7-11; 119:9, 33-


40; Romani 2:20; 7:20; 7:12; Evrei 12:9-11

ÎNTREBÃRI: De ce sunt atât de multe legi în Biblie?

ADEVÃR SAU CONSECINÞE


?: DE CE DUMNEZEU NU NE
DÃ VOIE SÃ NE DISTRÃM?

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


18

R: Dacã cineva crede sau spune cã Dumnezeu nu ne dã voie


sã ne distrãm înseamnã cã nu ºtie adevãrul despre El. El
vrea ca noi sã ne distrãm. Isus a fost fericit ºi a spus oamenilor cã
cei ce-L vor urma vor fi plini de bucurie. De asemenea, Dumnezeu
ne-a spus cã împãrãþia Lui este un loc de bucurie nesfârºitã.
Poþi sã te distrezi, fãcând ce este rãu (pãcãtuind), dar distracþia
nu va þine mult ºi va trebui sã suporþi consecinþele. Este ca ºi cum
ai mânca ceva ce are un gust foarte bun, dar mai târziu þi se face
rãu. Principalul motiv pentru care nu trebuie sã pãcãtuim este
pentru cã Dumnezeu ne-o cere, iar noi trebuie sã ascultãm de El.
Dumnezeu ne cunoaºte mai bine decât oricine. Distracþia, bucuria
ºi fericirea Lui sunt cele mai bune! ªi ele dureazã o veºnicie!

VERSETUL CHEIE: V-am spus aceste lucruri, pentru ca bucuria Mea sã


rãmânã în voi, ºi bucuria voastrã sã fie deplinã. (Ioan 15:11)

VERSETE ÎNRUDITE: Psalm 5:11; 19:8; Luca 10:21; Ioan 3:29; 17:13; Romani
14:17; Galateni 5:22; Filipeni 1:25; Evrei 11:24-25; Judecãtori 1:24

ÎNTREBÃRI: Poate Dumnezeu urî?

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Fiþi foarte atenþi sã nu sugeraþi cã oamenii care


pãcãtuiesc nu se distreazã. Copiii ºtiu bine asta din experienþele altora ºi
din propria lor experienþã! Subliniaþi cã cea mai bunã cale pentru noi
este cea a lui Dumnezeu, chiar dacã alta ni s-ar pãrea mai bunã. De
asemenea, faceþi distincþie între plãcerea imediatã ºi o viaþã sãnãtoasã ºi
plinã de bucurie.

ADEVÃR SAU CONSECINÞE


?: SE SUPÃRÃ DUMNEZEU
CÂND FAC CEVA RÃU?
ar e ,
!
ãu
i p mn
er
îm D o a

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


19

R: Dumnezeu este foarte supãrat când facem lucruri rele. De


fapt El este supãrat ºi întristat pe pãcatul din lume mai mult
decât oricine. Dumnezeu e supãrat pentru cã vede cum pãcatul ne
rãneºte ºi îi rãneºte ºi pe alþii. Dumnezeu ºtie cã noi, pe mãsurã ce
ne maturizãm, uneori vom mai greºi. El însã ne încurajeazã. El ne
iubeºte atât de mult încât nu ne va pãrãsi.

VERSETUL CHEIE: Sã nu întristaþi pe Duhul Sfânt al lui Dumnezeu, prin


care aþi fost pecetluiþi pentru ziua rãscumpãrãrii. (Efeseni 4:30)

VERSETE ÎNRUDITE: 2 Samuel 24:16; Matei 23:37

ÎNTREBÃRI: Ce înseamnã sã întristezi Duhul Sfânt? ªi dacã eu nu cred în


Biblie? Mã iubeºte Isus cu adevãrat?

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Unii pãrinþi folosesc acest adevãr pentru a-ºi învãþa
copiii cum sã se comporte. Dar mulþi copiii, mai ales cei mai mici, au deja
sentimente de vinovãþie când fac ceva rãu ºi sunt exagerat de sensibili
ºtiind cã îl întristeazã pe Dumnezeu. În schimb, spunându-le cã
Dumnezeu îi iubeºte, îi va încuraja sã fie buni ºi vor fi bucuroºi sã facã ce
este bine!

ADEVÃR SAU CONSECINÞE


?: CUM PRIMIM PERMISIUNEA
DE A AJUNGE ÎN RAI?

Rezervaþi-vã acum bilete


pentru intrare în cer
Comp
an
Jasoianlui
Deja m
il
de oa ioane
meni a
rezerv u
ãri.

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


20

R: Existã o singurã cale de a ajunge în cer ºi aceea este prin


Isus Hristos. Numai cei care cred în Isus pot ajunge în rai.
Putem sã ne punem nãdejdea în Isus, rugându-l pe Dumnezeu ºi
spunându-i Lui cã:

1. ne pare rãu de pãcatele pe care le-am fãcut — pentru cã nu L-am


ascultat ºi ne-am trãit viaþa doar pentru noi înºine.
2. credem cã Isus, singurul Lui Fiu, a venit pe Pãmânt ºi a murit
pe cruce în locul nostru, pentru a lua pãcatele noastre asupra
Lui, ºi cã El a înviat din morþi.
3. vrem ca Duhul Sfânt sã trãiascã în noi ºi sã ne îndrume.

Biblia spune cã oricine va spune aceste lucruri ºi le va crede, va


deveni o persoanã nouã, un copil al lui Dumnezeu. ªi când vor
muri, toþi copiii lui Dumnezeu vor merge la El în cer.

VERSETUL CHEIE: Fiindcã atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, cã a dat


pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El, sã nu piarã, ci sã aibã
viaþa veºnicã. (Ioan 3:16)

VERSETE ÎNRUDITE: Matei 7:21; Ioan 1:11–13; 14:6; Romani 10:9–10

ÎNTREBÃRI: Sunt eu o persoanã rea dacã nu îl chem pe Isus în inima mea?


Cum decide Dumnezeu cine va ajunge în cer?

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Îndrumându-vã copilul spre Isus, vor apãrea foarte
uºor discuþii despre bine ºi rãu. ªtiind asta, fiþi pregãtiþi sã rãspundeþi
oricãrei întrebãri pe care v-o pune.

ADEVÃR SAU CONSECINÞE


?: VEI MERGE ÎN CER CHIAR DACÃ, FIIND CREªTIN,
VORBEªTI URÂT?

Apã de
gurã

APÃ DE
GURÃ
NOUL
TESTAM
ENT

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


21

R: Dacã ne-am încredinþat vieþile lui Isus, vom merge în cer


chiar dacã, ocazional, facem lucruri rele (cum ar fi vorbitul
urât). Dar relaþia noastrã cu Dumnezeu va influenþa felul în care
trãim. Oamenii vor putea vedea o diferenþã în vieþile noastre, pentru
cã suntem creºtini. Da, noi putem sã facem lucruri rele ºi sã mergem
în cer, dar de ce sã le facem? Dumnezeu vrea ca noi sã avem ce este
cel mai bun, iar pãcatul ne face sã suferim.
Cerul este un loc unde toþi fac lucruri bune neîncetat, pentru cã
cerul este un loc desãvârºit ºi acolo este Dumnezeu. Oamenii ca-
re-l iubesc pe Dumnezeu îºi vor gãsi plãcerea în a face lucruri bune.
Dacã îl iubim pe Dumnezeu, ne vom dori sã fim pe placul Lui ºi
vom avea încredere cã El ºtie ce este bine pentru noi.

VERSETUL CHEIE: Dar acum, lãsaþi-vã de toate aceste lucruri: de mânie, de


vrãjmãºie, de rãutate, de clevetire, de vorbele ruºinoase care v-ar putea
ieºi din gurã.. (Coloseni 3:8)

VERSETE ÎNRUDITE: Proverbe 4:24; Romani 8:38–39; 1 Petru 1:15–16

ÎNTREBÃRI: Dacã îl rog pe Isus sã vinã în inima mea ºi apoi fac lucruri
rele, voi merge în iad? Dacã mint, iar apoi mor înainte de a-mi cere iertare,
tot în cer voi merge? Dacã mã lepãd de credinþã voi merge în iad? Dacã
beau alcool ºi conduc, iar apoi am un accident ºi mor, tot în cer voi merge?
Dacã pãcãtuiesc în fiecare minut, tot voi merge în cer?

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Aceste întrebãri se vor naºte de obicei ca urmare a


lucrurilor pe care copiii le aud de la adulþi, nu din experienþele lor. Dacã
îl veþi auzi pe copilul vostru folosind cuvinte urâte, este o bunã ocazie
sã-i explicaþi ce ºi de ce este urât. De asemenea, nu uitaþi cã ceea ce vede
copilul la voi are mare importanþã. Dacã înjuraþi ºi copilul vostru va înjura.

ADEVÃR SAU CONSECINÞE


?: DE CE NU MÃ SIMT BINE CÂND FAC
UN LUCRU RÃU?

ÞA
ª TIIN U LOVIT
DE
N R
CO LUC VINÃ
L A
NU DERANJAÞI

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


22

R: Când facem un lucru rãu, nu ne simþim bine, pentru cã îi


facem pe ceilalþi sã sufere. Sau poate ne vom simþi frustraþi
pentru cã nu am fãcut ce era bine. De asemenea ne vom simþi
vinovaþi pentru cã l-am dezamãgit pe Dumnezeu.
Dumnezeu vrea ca noi sã facem lucruri bune, de aceea El a creat
un sistem de avertizare, care sã ne atenþioneze când vrem sã facem
ceva rãu. Acest sistem de avertizare se numeºte conºtiinþã. Dacã
ne apropiem prea mult de un foc, cãldura ne va avertiza sã plecãm
de acolo ca sã nu ne ardem. Conºtiinþa ne va avertiza când un lucru
rãu ne-ar putea face sã suferim.

VERSETUL CHEIE: Mãcar cã v-am întristat prin epistola mea, nu-mi pare
rãu; ºi chiar dacã mi-ar fi pãrut rãu — cãci vãd cã epistola aceea v-a
întristat (mãcar cã pentru puþinã vreme) — totuºi, acum mã bucur, nu
pentru cã aþi fost întristaþi, ci pentru cã întristarea voastrã v-a adus la
pocãinþã. Cãci aþi fost întristaþi dupã voia lui Dumnezeu, ca sã n-aveþi
nici o pagubã din partea noastrã. În adevãr, când întristarea este dupã
voia lui Dumnezeu, aduce o pocãinþã care duce la mântuire, ºi de care
cineva nu se cãieºte niciodatã; pe când întristarea lumii aduce moartea. (2
Corinteni 7:8–10)

VERSETE ÎNRUDITE: Fapte 24:16; Romani 2:15; 1 Corinteni 4:4; 1 Petru 3:16

ÎNTREBÃRI: De ce mã simt vinovat? Ce este vinovãþia?

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Este o diferenþã între sentimentele de vinovãþie ºi


adevãratul sens al rãului. Unii copii sunt extrem de sensibili ºi se vor
simþi vinovaþi pentru aproape orice lucru pe care îl fac. Dacã ºi copilul
vostru e aºa, ajutaþi-l sã înþeleagã nemãrginita dragoste ºi iertare a lui
Dumnezeu.

ADEVÃR SAU CONSECINÞE


?: CE VREA DUMNEZEU SÃ FAC
ATUNCI CÂND GREªESC?

Lis
pã tã cu
lui cate
Ja le
so
n

Du
-
ºi s te
ã
ma nu
i
tui pãcã
eºt -
i!

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


23

R: În primul rând trebuie sã ne rugãm ºi sã recunoaºtem


înaintea lui Dumnezeu ceea ce am fãcut. Trebuie sã îi
spunem cã ne pare rãu ºi cã vrem sã ne ajute sã nu mai repetãm
greºeala. De asemenea, ar trebui sã-l rugãm pe Dumnezeu sã ne
ajute sã învãþãm din aceastã experienþã. Recunoscându-þi pãcatele,
vei fi din nou lângã Dumnezeu. Nu uita, Dumnezeu vrea sã te
protejeze ºi sã-þi asigure tot ce ai nevoie pentru existenþã. Aºa cã ar
trebui sã stãm cât mai aproape de El ºi sã vorbim cu El despre
toate lucrurile. Încearcã sã te rogi înainte de a face un lucru.
Dumnezeu ne poate ajuta sã evitãm necazurile.
Dacã pãcatul tãu îi face sã sufere pe ceilalþi, ar trebui sã vorbim
ºi cu ei, spunându-le cã ne pare rãu ºi sã le cerem iertare.

VERSETUL CHEIE: Dacã ne mãrturisim pãcatele, El este credincios ºi drept,


ca sã ne ierte pãcatele ºi sã ne curãþeascã de orice nelegiuire. (1 Ioan 1:9)

VERSETE ÎNRUDITE: Matei 5:23–24

ÎNTREBÃRI: Este rãu sã nu mãrturisesc ceva ce am greºit? Trebuie sã fac


chiar totul bine?

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: În cazul în care copilul vine la voi cu o mãrturisire,


folosiþi acest moment ca o ocazie prin care puteþi sã-l învãþaþi ceva. Fiþi
blânzi, iubitori ºi iertãtori; altfel copilul s-ar putea sã nu-ºi mai doreascã
altã datã sã vã mai destãinuie ceva. Uneori copiii sunt înlãnþuiþi de
vinovãþie. Dacã e aºa, faceþi-vã un obicei din a-i ajuta sã se elibereze de
ea, cum ar fi scriind pe o foaie de hârtie pãcatele lor, spunându-i lui
Dumnezeu despre ele, apoi rupând-o împreunã.

ADEVÃR SAU CONSECINÞE


A SPUNE ADEVÃRUL
?: POÞI SÃ MAI SPUI CÂTE O MINCIUNÃ
DIN CÂND ÎN CÂND?

Se cautã creºtini
cu normã întreagã nu
cu jumãtate de normã
Locuri vacante

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


24

R: Noi trebuie sã spunem adevãrul întotdeauna pentru cã


Dumnezeu ne spune adevãrul întotdeauna. Ar fi în regulã
sã atingi, din când în când, o sobã fierbinte? Dacã ai face aºa, te-ai
arde de fiecare datã. Nu e bine sã minþi, nici mãcar din când în
când. Dumnezeu ne cere sã spunem adevãrul pentru cã El este
adevãrul.
De altfel minciunile ne creeazã necazuri. De obicei, o minciunã
aduce o altã minciunã. E mult mai simplu sã spunem adevãrul
decât sã þinem minte minciunile pe care le-am spus ºi sã nu ne
dãm de gol. Minciunile noastre îi vor face pe ceilalþi sã nu aibã
încredere în noi. Dar oamenii care sunt sinceri sunt liberi ºi plini
de bucurie.

VERSETUL CHEIE: De aceea, lãsaþi-vã de minciunã: “Fiecare dintre voi sã


spunã aproapelui sãu adevãrul”, pentru cã suntem mãdulare unii altora.
(Efeseni 4:25)

VERSETE ÎNRUDITE: Exod 20:16; 1 Corinteni 13:6; 2 Corinteni 4:2; Tit 1:2;
Evrei 6:18

ÎNTREBÃRI: Nu existã vreo minciunã curatã? E rãu sã spui pãrinþilor cã


fratele tãu a fãcut ceva, când de fapt el nu a fãcut acel lucru? De ce e rãu
sã minþi?

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Exemplul vostru îi va ajuta mult. Cum le prezentaþi


adevãrul? Felul în care le prezentaþi adevãrul îi va ajuta mai mult decât
rãspunsurile pe care le veþi da despre minciunã. Când îi prindeþi pe copii
cu o minciunã, încercaþi sã aflaþi de ce au minþit, scoateþi la ivealã motivul
pentru care au minþit ºi arãtaþi-le de ce e mai bine sã spunã adevãrul.

A SPUNE ADEVÃRUL
?: AI VOIE SÃ MINÞI ATUNCI CÂND TE SIMÞI JENAT
SAU TE TEMI SÃ SPUI ADEVÃRUL?

Nu e ceea ce
crezi... am
gãsit o ºtampilã
cu buze ºi...

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


25

R: Nu. A minþi este rãu pentru cã Dumnezeu este adevãr ºi


pentru cã El ne spune sã nu minþim. A spune adevãrul poate
fi uneori dificil, mai ales când am putea sã ne simþim jenaþi sau sã
fim pedepsiþi pentru ceea ce spunem. Dar trebuie sã spunem
adevãrul chiar ºi atunci când nu e uºor. A face voia lui Dumnezeu
e pânã la urmã cea mai bunã alegere.
Cu toate acestea, chiar dacã minciuna este ceva obiºnuit, oamenii
vor ca ceilalþi sã fie sinceri cu ei. Dacã vei spune adevãrul chiar ºi
când e greu, oamenii se vor mira. Te vor respecta, vor avea încredere
în tine ºi te vor considera un om de nãdejde. S-ar putea chiar sã îþi
cearã sfaturi ºi îndrumãri. Fã-þi un obicei din a spune adevãrul.
Foarte puþini vor fi cei care nu vor mai vrea sã fie prieteni cu tine
pentru cã obiºnuieºti sã spui adevãrul. Prietenii, colegii de clasã,
rudele ºi vecinii îºi doresc sã poatã avea încredere în ceea ce spui.
Adevãrul te va ajuta; minciuna nu face decât sã îþi creeze tot mai
multe probleme.

VERSETUL CHEIE: “El n-a fãcut pãcat, ºi în gura Lui nu s-a gãsit vicleºug.”
Când era batjocorit, nu rãspundea cu batjocuri, ºi când era chinuit, nu
ameninþa, ci Se supunea Dreptului Judecãtor. (1 Petru 2:22–23)

VERSETE ÎNRUDITE: Geneza 20:1–18; 26:1–11; Exod 20:16; Marcu 14:53–


65; Iacov 5:12; 1 Petru 2:1

ÎNTREBÃRI: Este bine sã nu spun adevãrul dacã am spart cuiva geamul cu


o minge, în timp ce mã jucam cu câinele meu? Pot sã mint când nu vreau
sã intru într-o încurcãturã?

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Copiii se confruntã cu multe situaþii neplãcute la


ºcoal㠗 situaþii care îi vor face sã mintã ca sã nu-ºi strice propria ima-
gine sau chiar sã ºi-o îmbunãtãþeascã. În momente ca acestea, încurajaþi-
vã copiii sã se încreadã în Dumnezeu ºi în grija Lui faþã de noi.

A SPUNE ADEVÃRUL
?: E BINE CÂND MAMA ªI TATA NU NE SPUN
ADEVÃRUL DESPRE CADOURILE DE CRÃCIUN?

S-a deschis sezonul


de minciuni
La, la, la, la, la, la
Prostiþi copiii cu cadourile pe care
le ascundeþi
La, la, la, la, la, la

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


26

R: Dumnezeu vrea sã fim întotdeauna sinceri. Dar asta nu


înseamnã cã trebuie sã rãspundem la orice întrebare pe care
alþii ne-o pun, sau sã le spunem tot ce ºtim. Dacã îþi vei întreba
pãrinþii: “Ce-mi cumpãraþi de Crãciun?” sau “Îmi cumpãraþi o
bicicletã de Crãciun?”, ei ar putea sã vã spunã: “Nu am de gând
sã-þi spun pentru cã vreau sã fie surprizã”.
Fii atent sã nu-þi gãseºti scuze pentru a minþi. Sã nu minþi, iar
apoi sã inventezi o scuzã. Când vine vremea cadourilor, poþi sã
faci cuiva o surprizã, chiar fãrã sã fii nevoit sã minþi.

VERSETUL CHEIE: Mai presus de toate, fraþii mei, sã nu vã juraþi nici pe cer,
nici pe pãmânt, nici cu vreun altfel de jurãmânt. Ci “da” al vostru sã fie
“da”, ºi “nu” sã fie “nu”, ca sã nu cãdeþi sub judecatã. (Iacov 5:12)

VERSETE ÎNRUDITE: Exod 20:16; Proverbe 22:11; Coloseni 4:6

ÎNTREBÃRI: E bine sã minþi atunci când vrei sã nu superi pe cineva?

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Deseori copiii nu þin seama de minciunile


“acceptabile social” aºa cum o fac adulþii. ªi asta e bine! Faceþi-vã o regulã
a casei din a spune întotdeauna adevãrul. Obiºnuinþa voastrã de a spune
adevãrul va avea ca efect dorinþa lor de a fi cinstiþi ºi corecþi.

A SPUNE ADEVÃRUL
?: DACÃ AM STRICAT UN LUCRU CE APARÞINE
ALTCUIVA, DAR ÎL REPAR,TREBUIE SÃ ÎI MAI SPUN?

IMAGINAÞIA
LUI JASON

Oaza
ascunsã

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


27

R: Cum te-ai simþi tu dacã un prieten ar strica ceva ce este al


tãu ºi nu þi-ar spune, chiar dacã l-ar repara? Probabil cã nu
þi-ar place, mai ales dacã ai afla mai târziu. Regula de Aur spune:
“Ce þie nu-þi place, altuia nu-i face”. Isus ne-a spus cã aºa trebuie
sã ne comportãm întotdeauna.
A spune unei persoane ceea ce ai fãcut înseamnã în primul rând
a spune adevãrul, iar în al doilea, a-i arãta cã o respecþi. Dacã ai
stricat un lucru ce aparþine altcuiva, este foarte important sã repari
obiectul respectiv sau sã plãteºti pentru repararea lui. Dar trebuie
sã îi spui celui de la care ai luat obiectul respectiv ºi sã nu încerci sã
te ascunzi.
Dacã vei face aºa, oamenii vor vedea cã eºti responsabil ºi îþi vor
împrumuta ºi alte lucruri ºi vor avea mai multã încredere în tine.
Dar dacã vei încerca sã ascunzi adevãrul, iar ei vor afla în cele din
urmã, nu vor mai avea încredere în tine.

VERSETUL CHEIE: Tot ce voiþi sã vã facã vouã oamenii, faceþi-le ºi voi la fel;
cãci în aceasta sunt cuprinse Legea ºi Proorocii. (Matei 7:12)

VERSETE ÎNRUDITE: Exod 20:16; 22:14

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Mulþi copii mint din motive legate de îndoialã ºi
nesiguranþã. Ei mint pentru a face pe grozavii sau mint de fric㠗 frica
de a fi consideraþi inferiori, de frica de eºec, de frica de a nu fi acceptaþi,
sau de frica de a nu fi pedepsiþi. Ajutaþi–l pe copilul vostru sã înþeleagã cã
Dumnezeu îl poate proteja de aceste frici atunci când îi respectãm pe
ceilalþi ºi ceea ce le aparþine. Când copilul vã mãrturiseºte de bunã voie o
greºealã, trataþi-l cu dragoste ºi blândeþe. Aceasta îl va încuraja sã vã
spunã adevãrul fãrã sã-i fie fricã de pedeapsã.

A SPUNE ADEVÃRUL
?: TOATÃ LUMEA
MINTE?

IL
TIB
TELECOMANDÃ

S T RUC
E Sare
IND peste
obstacole mici

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


28

R: Toþi oamenii pãcãtuiesc, iar cel mai des întâlnit pãcat este
minciuna. De fapt, unii oameni nici nu mai ºtiu diferenþa
dintre adevãr ºi minciunã atât de mult mint. Unii sunt atât de
derutaþi încât cred cã o minciunã este de fapt adevãrul. Dar nu toþi
oamenii mint. A minþi este o decizie pe care o luãm noi înºine.
Uneori oamenii spun ceva ce nu e adevãrat pentru cã nu cunosc
toate faptele; acest lucru nu e o minciunã. De exemplu, ei pot zice
“Jimmy este în curte”, când de fapt el a intrat în casã acum câteva
minute. Este bine sã verifici faptele ca sã fii sigur cã ceea ce spui e
corect. Fii atent când spui ceva ºi asigurã-te înainte cã ceea ce spui
e adevãrat.
Oamenii care vor sã facã voia lui Dumnezeu, iau decizia de a nu
minþi, pentru cã vor sã asculte de El. Isus nu a minþit niciodatã.
Dacã noi minþim, trebuie sã ne cerem iertare de la Dumnezeu,
recunoscând minciuna în faþa celor implicaþi ºi încercând sã nu
mai facem acest lucru.

VERSETUL CHEIE: Cãci toþi au pãcãtuit, ºi sunt lipsiþi de slava lui Dumnezeu.
(Romani 3:23)

VERSETE ÎNRUDITE: Psalm 14:2–3; Proverbe 18:17; 19:5, 9; Romani 3:10–


18; Efeseni 4:19–25

ÎNTREBÃRI: De ce mint oamenii?

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Este foarte derutant pentru copii când aud ceva
care ulterior se dovedeºte a fi o informaþie falsã, pentru cã ei cred cã au
fost minþiþi. În loc sã spunã o minciunã cu bunã ºtiinþã, o persoanã poate
pur ºi simplu sã transmitã o informaþie greºitã. Folosiþi acest exemplu de
viaþã sã-i avertizaþi pe copii sã nu acuze pe nedrept pe cineva de mincinunã,
ºi încurajaþi-i sã fie atenþi cu ceea ce spun ei înºiºi. De exemplu, pentru a
nu greºi, ei ar putea spune, “Nu sunt sigur, dar cred...”

A SPUNE ADEVÃRUL
?: ESTE RÃU SÃ SPUI CÃ PÃRINÞII SUNT ACASÃ
CÂND DE FAPT EI SUNT PLECAÞI?

Chiar acum pãrinþii mei


sunt legaþi unul de altul.
Sã le spun sã vã
sune mai târziu?

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


29

R: A spune cuiva cã pãrinþii tãi sunt acasã când ei sunt plecaþi


este o minciunã ºi Dumnezeu ne spune sã nu minþim. Dacã
vom spune minciuni de felul acesta, ne va fi tot mai uºor sã minþim
ºi cu alte ocazii.
Dar asta nu înseamnã cã trebuie sã rãspunzi la orice întrebare
pe care þi-o pune un strãin la telefon. Dacã eºti singur acasã, probabil
cã nu trebuie sã spui cã pãrinþii tãi sunt plecaþi ºi atunci poþi spune
ceva de genul: “Ei nu pot veni la telefon chiar acum”, sau “Acum
nu sunt disponibili”, sau “Vã rog lãsaþi un mesaj, iar ei vã vor suna”.
Vorbeºte cu mama ºi tatãl tãu despre ceea ce trebuie sã spui în aºa
fel încât sã nu minþi.

VERSETUL CHEIE: Cine spune adevãrul face o mãrturisire dreaptã, dar


martorul mincinos vorbeºte înºelãciune. (Proverbe 12:17)

VERSETE ÎNRUDITE: Proverbe 14:15; Efeseni 5:6–10

ÎNTREBÃRI: Este rãu sã minþi pe cineva pentru a proteja ceea ce aparþine


pãrinþilor tãi?

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: A spune adevãrul nu înseamnã a spune tot ce ºtii


despre anumite lucruri. A spune tot ce ºtii poate fi prea mult sau pur ºi
simplu nu este potrivit. Învãþaþi-vã copiii sã ºtie sã pãstreze o informaþie
fãrã sã mintã. Poþi zice, “Nu pot sã-þi spun” sau “Nu am de gând sã-þi
spun” sau “Acum nu pot sã-þi explic”. Copiii nu trebuie sã spunã ceva
fals doar pentru cã tu vrei sã pãstrezi secrete anumite lucruri. Ajutaþi-i
pe copii sã vadã diferenþa dintre a pãstra o informaþie ºi a minþi.

A SPUNE ADEVÃRUL
?: ESTE BINE SÃ SPUI O MINCIUNÃ ªTIIND CÃ MAI
TÂRZIU VEI SPUNE ADEVÃRUL?

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


30

R: Cea mai des întâlnitã scuzã pentru o minciunã este “Aveam


de gând sã spun adevãrul mai târziu”. Asta ar putea suna
bine, dar de obicei, este doar o altã minciunã.
Acest lucru se întâmplã des când oamenii glumesc. Ei pot inventa
o poveste doar pentru a-i amuza pe ceilalþi. Nu e nimic rãu în a
face glume sau a-i pãcãli pe alþii, dar e greºit sã spui minciuni. Fii
atent sã nu-þi gãseºti o scuzã pentru a minþi spunând “A fost doar
o glumã”, sau “Vroiam sã spun adevãrul mai târziu”. Dacã vei
face aºa, dupã o vreme oamenii nu vor mai ºti când spui adevãrul
ºi când nu, ºi nu vor mai avea încredere în tine.
Un lucru important în viaþã este relaþia noastrã cu alþii, iar
adevãrul este cel mai important pentru o bunã relaþie. Nici o glumã
nu este mai importantã decât adevãrul.

VERSETUL CHEIE: Ca nebunul care aruncã sãgeþi aprinse ºi ucigãtoare, aºa


este omul care înºalã pe aproapele sãu, ºi apoi zice: “Am vrut doar sã
glumesc!” (Proverbe 26:18–19)

VERSETE ÎNRUDITE: Efeseni 4:25

ÎNTREBÃRI: Este rãu sã pãcãleºti pe cineva?

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Pãrinþii tind sã-ºi justifice minciunile spunând,


“Aceastã persoanã nu poate suporta adevãrul”. Dacã vreþi sã þineþi se-
cret faþã de copii anumite lucruri sau fragmente de adevãr, atunci spuneþi-
le partea care puteþi sã le-o spuneþi sau nu le spuneþi nimic. Uneori pãrinþii
inventeazã câte o minciunã pentru a-i motiva pe copii sã facã ceea ce nu le
place (“Mãnâncã ºi coaja de pâine dacã vrei sã ai pãrul creþ”). Cãutaþi
metode bune pentru a-i motiva, fãrã sã recurgeþi la minciuni.

A SPUNE ADEVÃRUL
?: E BINE SÃ MINÞI CÂND VREI SÃ
NU-ÞI SUPERI UN PRIETEN?

LATÃ
IOCO
CU C
ANÃ
BAN

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


31

R: Nu trebuie sã minþim când vrem sã nu supãrãm vreun


prieten. Putem gãsi soluþii mai bune. De exemplu, în funcþie
de situaþie, putem cere ajutorul unui adult care ne cunoaºte
prietenul(a) ºi îi pasã de el sau de ea, sau putem sã le spunem “Nu
am de gând sã-þi spun pentru cã nu vreau sã te superi”. Sunt multe
moduri de a ne ajuta un prieten, fãrã sã folosim minciuna.
Dumnezeu te iubeºte ºi vrea ca tu sã fii cinstit. De aceea, El nu te
va forþa sã minþi, nici nu te va pune într-o situaþie în care sã fii
nevoit sã minþi. Cautã alte moduri de a rezolva problemele.
Nu uita cã întotdeauna calea lui Dumnezeu este cea mai bunã.
Ai putea crede cã fereºti pe cineva de supãrare spunînd minciuni,
când de fapt nu faci decât sã înrãutãþeºti situaþia.

VERSETUL CHEIE: Nu v-a ajuns nici o ispitã, care sã nu fi fost potrivitã cu


puterea omeneascã. ªi Dumnezeu, care este credincios, nu va îngãdui sã
fiþi ispitiþi peste puterile voastre; ci, împreunã cu ispita a pregãtit ºi
mijlocul sã ieºiþi din ea, ca s-o puteþi rãbda. (1 Corinteni 10:13)

VERSETE ÎNRUDITE: Efeseni 4:25

ÎNTREBÃRI: E bine sã minþi chiar dacã vei suferi? Dar dacã un prieten mã
ameninþã cu bãtaia dacã îl pârãsc, când ºtiu cã el a fãcut un lucru rãu? E
rãu sã nu iau apãrarea cuiva când acesta este învinuit pe nedrept?

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Feriþi-vã sã vorbiþi despre situaþii ipotetice. Dacã


copilul vostru vã întreabã întrebãri ca cele de mai sus, încercaþi sã
descoperiþi care este situaþia realã din spatele întrebãrii. Apoi, împreunã
puteþi sã gãsiþi un mod de a vã feri copilul ºi prietenul lui de necazuri.

A SPUNE ADEVÃRUL
?: CE TREBUIE SÃ FACI CÂND
CINEVA TE MINTE?

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


32

R: Felul în care reacþionezi la o minciunã depinde de cine este


afectat de ea. Un prieten poate sã-þi spunã o minciunã de
genul “Am tras cu puºca la rând douãzeci de lovituri una dupã
alta fãrã sã ratez vreuna”. Acest tip de minciunã nu are nevoie de
vreun rãspuns (de fapt, dacã nu zici nimic e mai bine). Dar dacã
un coleg de clasã apare ºi te pârãºte cã ai copiat ºi despre el zice
“Eu sunt în regul㔠ºi nu este, acest lucru vã va afecta pe amândoi
ºi întreaga clasã. Sau dacã cineva minte un adult despre o situaþie
în care ai intrat, acest lucru vã va afecta pe amândoi ºi probabil ºi
pe alþii. În asemenea cazuri trebuie sã reacþionãm în vreun fel.
Cu alte cuvinte, poþi sã ignori unele povestiri inventate ºi
exagerate. Alteori, totuºi trebuie sã-i spunem persoanei care ne
toarnã minciuni cã nu acesta este adevãrul. Este foarte important
dacã acea minciunã îi va face pe alþii sã sufere, cum ar fi inventarea
unor poveºti rãutãcioase despre cineva de la ºcoalã, copiatul în
clasã, sau afirmarea unor lucruri care nu sunt adevãrate doar ca sã
obþii bani de la cineva, sau sã determini o persoanã sã facã ceva
rãu.
Când îþi spune cineva o minciunã foarte serioasã trebuie neapãrat
sã o spui unui adult. În asemenea situaþii cineva ar putea avea
mari neplãceri sau ar putea sã sufere.

VERSETUL CHEIE: Fraþilor, chiar dacã un om ar cade deodatã în vreo greºealã,


voi, care sunteþi duhovniceºti, sã-l ridicaþi cu duhul blândeþii. ªi ia seama
la tine însuþi, ca sã nu fii ispitit ºi tu. (Galateni 6:1)

VERSETE ÎNRUDITE: Romani 14:16; Efeseni 5:11; Coloseni 3:9; 1 Tesaloniceni 5:11;
Evrei 3:13; 10:24

A SPUNE ADEVÃRUL
?: E BINE SÃ AI SECRETE FAÞÃ
DE PRIETENII TÃI?

I!
AN
LA M
ULÞI

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


33

R: În cele mai multe cazuri este bine sã ai secrete. A spune


adevãrul nu înseamnã a spune absolut tot ce ºtim la oricine
ne întreabã. Uneori secretele pot fi distractive, cum ar fi cadourile
pentru aniversãri sau alte surprize plãcute. Alteori, secretele sunt
importante pentru cã e mai bine pentru tine sã nu dai orice
informaþie oricui.
Noi nu trebuie sã þinem un secret dacã acesta se referã la ceva de
pe urma cãruia altcineva ar putea suferi sau ar avea neplãceri grave.
De exemplu, un bãiat ar putea spune cã are de gând sã îl batã pe
un alt bãiat, sau o fatã ar putea spune cã are de gând sã fure ceva
de la magazin. În aceste cazuri, trebuie sã spunem cuiva care ne
poate ajuta — unui pãrinte, unui profesor, unui antrenor, unui lider
de tineret, sau unui consilier ºcolar.
Fii atent sã nu promiþi cã þii un secret înainte de a auzi despre ce
este vorba. Faptul de a spune sau nu acel secret depinde de ce
conþine el.

VERSETUL CHEIE: Cine umblã cu bârfeli, dã pe faþã lucrurile ascunse; ºi cu


cel ce nu-ºi poate þine gura sã nu te amesteci. (Proverbe 20:19)

VERSETE ÎNRUDITE: Proverbe 11:13; 27:6; Matei 6:3–6

ÎNTREBÃRI: Ce te faci când prietenii tãi fac ceva de care eºti convins cã îi va
face sã sufere, dar ei totuºi insistã sã nu spui nimãnui?

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Încurajaþi-vã copiii sã vã spunã dacã aflã de la


prieteni lucruri care îi fac pe alþii sã sufere sau îi bagã în vreun necaz.
Învãþaþi-i cã a spune secrete unor oameni care ar putea ajuta în anumite
situaþii dovedeºte cã eºti un bun prieten. Pe de altã parte, nu încurajaþi
“pârâtul”. Un pârâcios aleargã ºi spune adulþilor lucruri nesemnificative
ca sã scape de probleme pe care, de altfel, le-ar fi putut rezolva el însuºi.

A SPUNE ADEVÃRUL
?: TREBUIE SÃ SPUN CUIVA ADEVÃRUL, CHIAR ªI
ATUNCI CÂND ªTIU CÃ L-Aª SUPÃRA?

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


34

R: Trebuie sã încercãm sã spunem adevãrul chiar ºi atunci când


acesta doare, dar sã nu o facem niciodatã cu rãutate. În
continuare sunt câteva exemple care te pot ajuta sã procedezi corect.
Uneori adevãrul doare, dar noi tot trebuie sã-l spunem.
Imagineazã-þi cã o prietenã te invitã la o petrecere. Nu poþi sã mergi,
dar nu vrei sã îi rãneºti sentimentele. Aºa cã spui da, sau nu îi spui
nimic ºi o laºi sã creadã cã vei rãspunde invitaþiei. Oricum prietena
ta va suferi cã nu poþi sã vii la petrecere, dar e mult mai bine sã-i
spui adevãrul de la început.
Alteori, când un prieten de-al nostru dã de necaz, trebuie sã îl
facem conºtient de situaþia în care se aflã. Poate cã acel prieten s-a
împrietenit cu niºte copiii rãi. A fi un bun prieten înseamnã a-i
spune prietenului tãu adevãrul. S-ar putea sã nu-i placã ceea ce îi
vei spune, dar este adevãrul ºi el trebuie sã îl audã de la tine.
Cu toate acestea, fiind cinstiþi ºi de încredere, nu ne este îngãduit
sã fim rãutãcioºi. Nu uita cã Dumnezeu este dragoste ºi bunãtate.
De aceea, nu trebuie sã spunem oamenilor lucruri care le-ar rãni
sentimentele, chiar dacã aceste lucruri ar fi adevãrate. Ar fi
rãutãcios, de exemplu, sã spui cuiva, “Ai un nas cam mare”, sau
“Nu prea ºtii sã joci baschet”, sau “Casa ta trebuie zugrãvitã”, sau
“Hainele tale sunt cam vechi ºi ponosite”.

VERSETUL CHEIE: Credincioºi adevãrului, în dragoste, sã creºtem în toate


privinþele, ca sã ajungem la Cel ce este Capul, Hristos. (Efeseni 4:15)

VERSETE ÎNRUDITE: 2 Samuel 12:1–12; 2 Împãraþi 5:1–14; Proverbe 27:6

A SPUNE ADEVÃRUL
?: DACÃ NU-ÞI PLACE CUM S-A ÎMBRÃCAT O PERSOANÃ, IAR
EA ÎÞI CERE PÃREREA, TREBUIE SÃ-I SPUI ADEVÃRUL?

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


35

R: Nu trebuie sã minþim, dar asta nu înseamnã cã trebuie sã


rãnim sentimentele cuiva prin ceea ce spunem. Cu alte
cuvinte, avem nevoie de tact. Adicã trebuie sã îi spunem adevãrul
mai subtil, chiar dacã celuilalt îi va fi greu sã-l accepte. De exemplu,
sã presupunem cã haina unei persoane þi se pare urâtã. Nu-i spui,
“Haina ta e groaznicã!” Cautã sã-i spui ceva bun despre ea, cum ar
fi, “Pare cãlduroasã”. Învaþã sã spui ceea ce gândeºti astfel încât sã
respecþi gusturile fiecãruia.

VERSETUL CHEIE: Credincioºi adevãrului, în dragoste, sã creºtem în toate


privinþele, ca sã ajungem la Cel ce este Capul, Hristos. (Efeseni 4:15)

VERSETE ÎNRUDITE: Luca 6:31

ÎNTREBÃRI: E bine sã îi minþi pe oameni despre felul cum aratã doar ca sã


fii amabil?

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Acesta e un moment potrivit sã le explicaþi copiilor


diferenþa dintre a minþi ºi a fi plin de tact. A minþi este o încercare de a
amãgi ºi a înºela pe cineva. A fi plin de tact e o încercare de a fi binevoitor
când spui adevãrul, fãrã sã jigneºti pe cineva. De asemenea, învãþaþi-i pe
copii sã nu ajungã în cealaltã extremã: Linguºeala este la fel de dãunãtoare
— ºi poate fi o formã a minciunii. Nu trebuie sã minþim niciodatã doar ca
sã facem o persoanã sã se simtã bine. Mai degrabã sã spunem adevãrul
într-un mod plin de dragoste.

A SPUNE ADEVÃRUL
ZILELE DE ªCOALÃ ªI AMEÞITORUL TV
?: ESTE RÃU SÃ TE UIÞI
LA VIDEOCLIPURI?

URMEAZÃ
VIDEOCLIPURI

DE
E LARI
OCH TECÞIE
PRO

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


36

R: Nu este rãu sã te uiþi la televizor, la video, sã asculþi radioul


sau sã asculþi muzicã. Dar Dumnezeu vrea sã fim prudenþi
cu ceea ce ne umplem mintea. O grãmadã de lucruri de la TV, din
filme, din casete video sau de la radio nu sunt bune. De fapt, deseori,
oamenii de acolo folosesc un limbaj murdar, fac lucruri urâte, ºi fac
din ele ceva obiºnuit care, cu timpul pare normal. Aceasta este o
minciunã. ªtim cã Dumnezeu vrea sã facem binele, nu rãul. El nu
vrea ca noi sã fim neascultãtori. De aceea, trebuie sã fim foarte
atenþi la ce ne uitãm ºi ce ascultãm. Multe videoclipuri nu sunt
bune. A privi ºi a asculta videoclipuri rele e ca ºi cum ai mânca
gunoaie. Nu ne fac bine ºi nu ne ajutã sã creºtem. În schimb, putem
sã ne umplem mintea cu imagini, cuvinte ºi gânduri care îl slãvesc
pe Dumnezeu.

VERSETUL CHEIE: Încolo, fraþii mei, tot ce este adevãrat, tot ce este vrednic
de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot
ce este vrednic de primit, orice faptã bunã, ºi orice laudã, aceea sã vã
însufleþeascã. (Filipeni 4:8)

VERSETE ÎNRUDITE: Efeseni 5:11

ÎNTREBÃRI: De ce unele videoclipuri sunt stupide? De ce e rãu sã ne uitãm


la videoclipuri?

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Aveþi grijã sã nu fiþi categoric împotriva


videoclipurilor. Unii muzicieni creºtini produc videoclipuri. Aveþi grijã
sã nu faceþi afirmaþii categorice împotriva propriei voastre culturi. Pe
mãsurã ce vã confruntaþi cu noi ispite, învãþaþi sã le comparaþi cu cerinþele
lui Dumnezeu.

ZILELE DE ªCOALÃ ªI AMEÞITORUL TV


?: DE CE UNII COMPUN MUZICÃ
FOLOSIND CUVINTE URÂTE?

Chioºc de înregistrãri
Casetele noastre pot fi
mai scurte, dar decente.
TE

ETE
RA

CAS
UC
EL
PR

Casete audio
ºi video

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


37

R: Unii compozitori ºi cântãreþi nu au nici o speranþã ºi nu-l


iubesc pe Dumnezeu, de aceea compun ºi cântã cântece
pline de mânie ºi urã. Alte cântece au un limbaj murdar, pentru cã
muzicienii vor sã ºocheze ºi sã atragã atenþia. Pentru cã aceºti
muzicieni nu-l iubesc pe Dumnezeu, li se pare normal sã foloseascã
un limbaj ºocant. De cele mai multe ori muzica are cuvinte urâte
pentru cã aceºti compozitori, cântãreþi, producãtori ºi proprietari
de magazine vor sã facã cât mai mulþi bani. Din pãcate, acest fel de
muzicã se vinde cel mai bine, aºa cã ei continuã sã producã aceastã
muzicã.
Nu cumpãra muzicã ce conþine înjurãturi sau mesaje false despre
viaþã. Dacã la radio urmeazã un cântec cu versuri urâte, schimbã
postul. Nu-þi umple mintea cu gunoaie.

VERSETUL CHEIE: Cei ce vor sã se îmbogãþeascã, dimpotrivã, cad în ispitã,


în laþ ºi în multe pofte nesãbuite ºi vãtãmãtoare, care cufundã pe oameni
în prãpãd ºi pierzare. Cãci iubirea de bani este rãdãcina tuturor relelor; ºi
unii, care au umblat dupã ea, au rãtãcit de la credinþã, ºi s-au strâpuns
singuri cu o mulþime de chinuri. (1 Timotei 6:9–10)

VERSETE ÎNRUDITE: Proverbe 4:24; Efeseni 4:29; Filipeni 4:8

ÎNTREBÃRI: De ce oamenii fac muzicã despre drumul care duce în iad? De


ce înjurã oamenii?

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Muzica în esenþa ei nu e rea, dar unii oameni o


denatureazã. Ajutaþi-þi copiii sã gãseascã muzicã pe care sã o asculte cu
plãcere ºi care sã nu încalce cerinþele lui Dumnezeu.

ZILELE DE ªCOALÃ ªI AMEÞITORUL TV


?: POÞI SÃ ASCULÞI MUZICÃ CU VERSURI URÂTE
DACÃ NU EªTI ATENT LA CUVINTE?

SÃP
UN
% SÃPUN
100UR 0
%
P 10 U R
P

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


38

R: A încerca sã asculþi muzicã cu versuri urâte dacã nu eºti


atent la cuvinte este ca ºi cum ai încerca sã te uiþi la un
video cu ochii închiºi. Nu poþi aºa ceva. Chiar dacã nu te concentrezi
la cuvinte, tot le auzi, iar ele îþi vor afecta gândurile. De altfel,
gândeºte-te ce vor zice ceilalþi când te vor vedea ascultând o muzicã
de care ºtiu cã e murdarã. Probabil se vor întreba ce fel de creºtin
eºti. De asemenea, cumpãrând ºi ascultând muzicã îi sprijini pe
muzicienii care o produc, când de fapt nu vrei sã sprijini grupuri
de muzicieni care produc muzicã cu texte porcoase.
Dar nu toatã muzica este murdarã! Multe cântece sunt bune de
ascultat ºi au cuvinte frumoase. Umple-þi mintea cu ce este bun —
fã totul spre gloria lui Dumnezeu. Ai încredere cã lucrurile pe care
Dumnezeu le aprobã sunt cele mai bune pentru tine, pentru cã El
te iubeºte.

VERSETUL CHEIE: Deci, fie cã mâncaþi, fie cã beþi, fie cã faceþi altceva: sã
faceþi totul pentru slava lui Dumnezeu. (1 Corinteni 10:31)

VERSETE ÎNRUDITE: Romani 12:2; Filipeni 4:8

ÎNTREBÃRI: Este rãu sã asculþi muzicã laicã? Este rãu sã asculþi muzicã
laicã, chiar dacã ai citit versurile ºi acestea sunt în regulã?

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Muzica are mare importanþã mai ales pentru copiii
mai mari ºi pentru prietenii lor. Este bine sã puneþi anumite limite la
ceea ce ascultã copiii, dar va fi mult mai bine sã îi îndrumaþi spre ceva
decât sã le interziceþi. Cu alte cuvinte, când le cereþi sã nu asculte un
anumit grup, sugeraþi-le o alternativã. Nu-i faceþi sã creadã cã numai
muzica pe care o ascultaþi voi (sau pe care aþi ascultat-o la vârsta lor) este
cea bunã.

ZILELE DE ªCOALÃ ªI AMEÞITORUL TV


?: DE CE NU MÃ LAªI SÃ MÃ UIT LA ANUMITE
EMISIUNI TV?

FÃ LC I

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


39

R: Multe emisiuni TV ne prezintã oameni spunând sau fãcând


anumite lucruri care sunt împotriva voii lui Dumnezeu.
Mulþi din cei care fac emisiuni TV nu sunt creºtini. Ei nu-l cunosc
pe Dumnezeu ºi deseori fac emisiuni la care nu e bine sã ne uitãm.
Unele emisiuni chiar ne încurajeazã sã facem lucruri rele. Noi ar
trebui întotdeauna sã facem ce este bine. Aºa cã ar fi mai bine sã
schimbãm canalul când urmeazã o emisiune de genul acesta. Ar
trebui sã ne pãzim inimile, pentru cã ceea ce punem în ele se va
arãta mai târziu în vieþile noastre (Proverbe 4:23).

VERSETUL CHEIE: Încolo, fraþii mei, tot ce este adevãrat, tot ce este vrednic
de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot
ce este vrednic de primit, orice faptã bunã, ºi orice laudã, aceea sã vã
însufleþeascã. (Filipeni 4:8)

VERSETE ÎNRUDITE: Proverbe 4:23; 23:7; Efeseni 5:11; Filipeni 2:14–16;


Iacov 4:4

ÎNTREBÃRI: Dacã eºti creºtin, are importanþã la ce emisiuni te uiþi la TV?


De ce trebuie sã fim atenþi la ce emisiuni ne uitãm? E rãu sã mã uit la
orice se dã la TV?

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Acest fel de întrebare atinge scopul fundamental


pentru care suntem noi aici. Suntem aici ca sã învãþãm sã iubim, sã avem
încredere, sã trãim lângã Dumnezeu ºi sã arãtãm celorlalþi dragostea lui
Dumnezeu — ºi nu pentru a cãuta plãceri personale imediate. Ajutaþi-vã
copiii sã îºi formeze o imagine generalã care sã-i ajute sã ia singuri hotãrâri
bune în fiecare domeniu al vieþii lor.

ZILELE DE ªCOALÃ ªI AMEÞITORUL TV


?: CE FAC CÂND UNUL DIN PÃRINÞI ÎMI SPUNE CÃ POT SÃ
VÃD UN ANUMIT FILM, IAR CELÃLALT NU ÎMI DÃ VOIE?

IMAGINAÞIA
LUI JASON

SOL
OMON

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


40

R: Dacã unul din pãrinþi îþi spune nu, ascultã-l ºi nu te du la


celãlalt sã-l convingi sã îþi spunã el da. Unii copii merg de
la un pãrinte la altul pânã când unul din ei cedeazã ºi le dã voie sã
facã ce vor. Nu e bine pentru cã astfel îl dezonorezi pe unul din
pãrinþi. Dacã mama sau tata îþi spune cã nu ai voie sã faci un lucru
(cum ar fi sã te uiþi la un anumit film), ar fi bine sã-l întrebi politi-
cos de ce. Asta te va ajuta sã înþelegi motivul unui refuz. Nu te
certa, plânge sau vãicãri. În schimb, poþi sã le mulþumi ºi sã-i asculþi.
Dumnezeu vrea ca noi sã îi respectãm ºi sã-i ascultãm pe pãrinþii
noºtri. El ne a spus asta în Cuvântului Lui.
De ce vrea Dumnezeu ca toþi copii sã asculte de pãrinþii lor?
Pentru cã astfel Dumnezeu îi pãzeºte pe copii ºi are grijã sã nu le
lipseascã nimic pentru a creºte. Ascultându-þi ºi respectându-þi
pãrinþii vei putea înþelege ce ai nevoie pentru a avea o viaþã fericitã
ºi împlinitã.

VERSETUL CHEIE: Fiule, pãzeºte sfaturile tatãlui tãu ºi nu lepãda învãþãtura


mamei tale: leagã-le necurmat la inimã, atârnã-le de gât. (Proverbe 6:20–21)

VERSETE ÎNRUDITE: Exod 20:12; Efeseni 6:1–3

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Este foarte important ca pãrinþii sã se susþinã între


ei atunci când copiii merg de la unul la altul pânã reuºesc sã obþinã ceea
ce vor. Obligaþi-l pe copil, ca o regulã generalã, sã asculte de ceea ce zice
pãrintele care este întrebat primul în legãturã cu ceva, în afara cazurilor
când sunteþi de acord amândoi sã vã rãzgândiþi.

ZILELE DE ªCOALÃ ªI AMEÞITORUL TV


?: ESTE BINE SÃ RÂDEM DE GLUMELE
“FÃRà PERDEA”?

MAREA
GROAPÃ CU
NOROI

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


41

R: Unele glume sunt distractive, dar nu toate sunt bune. Ar


trebui sã ne ferim sã râdem la glumele “fãrã perdea” sau la
cele murdare. O glum㠓fãrã perdea” foloseºte cuvinte
dezgustãtoare sau vorbeºte despre sex într-un mod greºit, doar ca
sã amuze. Sunt numite glume murdare chiar ºi de oamenii care
nu-l cunosc pe Dumnezeu, pentru cã ele sunt rele. Glumele care îºi
bat joc de alþi oameni, de rasa lor, de culoarea pielii, de religie ºi de
altele, nu sunt bune. De ce? Pentru cã Dumnezeu este sfânt ºi
neprihãnit ºi ne vrea ºi pe noi la fel. El vrea ca noi sã ne trãim
vieþile încercând sã fim ca El. Spunând sau ascultând glume
murdare ne vom ocupa mintea cu gânduri urâte ºi, poate, îi vom
jigni pe alþii.
Dacã cineva de lângã tine spune glume care nu sunt bune, pleacã
de lângã el, arãtându-i cã nu vrei sã asculþi astfel de glume ºi nu
vrei sã încurajezi pe nimeni sã le spunã. Sunt o mulþime de glume
bune ºi curate. Ascultã-le doar pe acelea, spune-le la alþii ºi
distreazã-te!

VERSETUL CHEIE: Sã nu se audã nici cuvinte porcoase, nici vorbe nechibzuite,


nici glume proaste, care nu sunt cuviincioase; ci mai degrabã cuvinte de
mulþumire. (Efeseni 5:4)

VERSETE ÎNRUDITE: Exod 23:2; Psalm 1:1–2; Proverbe 3:32; 4:14–15

ÎNTREBÃRI: Este bine sã râzi la glumele amuzante despre lucruri urâte?


Este rãu sã spui glume murdare?

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: E de necrezut cum ne putem da de gol dacã ceva ne


face sã râdem. Fiþi foarte atenþi sã nu repetaþi sau sã râdeþi la glumele
murdare. Umorul nu este trivial. Iar pentru un copil, râsul reprezintã o
aprobare.

ZILELE DE ªCOALÃ ªI AMEÞITORUL TV


?: E RÃU SÃ-ÞI LAªI TEMELE PENTRU MAI TÂRZIU
CA SÃ TE POÞI UITA LA TV?

T
CAS EMÃ
à P DE
MÂ ENTR
DES INE U
FRU CRIEÞ
C I
VO TUL
PRE STRU
FER
AT

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


42

R: ªcoala este foarte importantã pentru cã ne învaþã lucruri


care ne vor folosi ulterior în viaþã. Temele sunt o parte
importantã a ºcolii. Profesorii dau teme pentru acasã ca sã-i ajute
pe elevi sã înveþe ceea ce s-a predat la ºcoalã. Amintiþi-vã cã
Dumnezeu vrea sã facem cât mai bine tot ce avem de fãcut — ºi
asta include ºi ºcoala. Televizorul este în regulã (dacã te uiþi la
programe bune), dar ºcoala este mult mai importantã.
A învãþa cât mai bine, a-þi face temele sunt lucruri pe care trebuie
sã te ambiþionezi sã le faci. Temele ºi treburile de acasã trebuie
fãcute înaintea distracþiilor ºi jocurilor. Apoi, dacã ai timp, poþi sã
te joci, sã te uiþi la TV sau sã ai alte activitãþi. Te vei simþi mai bine
la joacã dacã ºtii cã þi-ai terminat îndatoririle.

VERSETUL CHEIE: Du-te la furnicã, leneºule, uitã-te cu bãgare de seamã la


cãile ei ºi înþelepþeºte-te! Ea n-are nici cãpetenie, nici priveghetor, nici
stãpân; totuºi, îºi pregãteºte hrana vara, ºi strânge de ale mâncãrii în
timpul seceriºului. (Proverbe 6:6 8)

VERSETE ÎNRUDITE: Coloseni 3:23–24; 1 Timotei 4:12; 2 Timotei 2:15, 22

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Poþi sã foloseºti acest tip de întrebare ca o ocazie de


a discuta despre îndatoririle ºi despre satisfacþia unei munci bine fãcute.
Fiecare din noi are “treburi” de fãcut, iar unele din ele nu sunt distractive!
Dar putem sã ne alegem o motivaþie pentru fiecare situaþie, ºi putem
alege sã facem cu plãcere îndatoririle pe care ni le dã Dumnezeu. Încurajaþi-
vã copiii sã nu creadã cã munca e o povarã, ci mai cu seamã, un serviciu
pe care îl facem cu plãcere pentru Dumnezeu.

ZILELE DE ªCOALÃ ªI AMEÞITORUL TV


?: DACà SPUI “ISUSE” CÂND EªTI NERVOS, E UN
FEL DE RUGÃCIUNE?

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


43

R: Nu. Una este sã stai de vorbã cu Dumnezeu ºi alta e sã-i


spui Numele ca pe o înjurãturã pentru cã te-ai rãnit sau
eºti nervos.
Uneori acelaºi cuvânt poate avea înþelesuri diferite. Când ºi cum
spunem o vorbã ne sugereazã înþelesul ei. De exemplu, o persoanã
poate zâmbi ºi spune, “Nemaipomenit!” cu o voce fericitã. Dar
altã persoanã ar putea bombãni nervos ºi încruntat,
“Nemaipomenit!” Acelaºi cuvânt poate avea înþelesuri foarte
diferite.
La fel este ºi cu Numele lui Dumnezeu. Când ºi cum folosesc
oamenii cuvintele “Dumnezeu”, “Isus”, “Hristos” ne indicã ceea
ce vor sã spunã cu ele. Noi ne rugãm ºi ne închinãm folosind
Numele lui Dumnezeu. La ªcoala duminicalã vorbim mult despre
Isus. Tot despre El vorbim cu prietenii noºtri. Acestea sunt situaþiile
bune în care folosim Numele lui Dumnezeu. Dar unii oameni
folosesc Numele Lui când sunt nervoºi, furioºi, sau îl rostesc doar
în treacãt. Acestea sunt numite înjurãturi sau “a lua în deºert”
Numelui Domnului. Asta nu e bine, ne-o spune ºi Dumnezeu.
Noi îl iubim pe Dumnezeu ºi vrem sã facem voia Lui. Îl iubim
pe Isus ºi îi mulþumim cã a murit pe cruce pentru noi. Aºa cã trebuie
sã folosim cuvintele Dumnezeu, Isus ºi Hristos doar când ne referim
la El, lãudându-l sau rugându-ne Lui. Nu ar trebui sã spunem nici
mãcar “O, Doamne!” sau “Isuse!” când suntem luaþi pe neaºteptate.
Trebuie sã vorbim despre Dumnezeu cu respect, onorând Numele
Lui. Astfel vom arãta celorlalþi cã îl iubim ºi îl respectãm, iar acest
lucru îi va influenþa pe ceilalþi.

VERSETUL CHEIE: Sã nu iei în deºert Numele Domnului Dumnezeului tãu,


cãci Domnul nu va lãsa nepedepsit pe cel ce va lua în deºert Numele Lui.
(Exod 20:7)

ÎNTREBÃRI: De ce e rãu sã spui “O, Doamne”? De ce oamenii iau în deºert


Numele Domnului? E rãu sã-i înjuri pe alþii? E rãu sã înjuri?

ZILELE DE ªCOALÃ ªI AMEÞITORUL TV


PROBLEME FAMILIALE
?: DE CE NE
CÃSÃTORIM?

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


44

R: Dumnezeu a conceput cãsãtoria pentru cã fiecare din noi


are nevoie de un ajutor potrivit, pe care sã-l iubeascã ºi de
care sã fie iubit. El a creat cãsãtoria pentru ca în cadrul ei, sã fie
aduºi copiii pe lume. Cãsãtoria este bunã. De fapt, Dumnezeu i-a
creat pe Adam ºi Eva în Grãdina Eden înainte de a intra pãcatul în
lume. Dumnezeu ºtie ce este bine pentru noi. El ºtie cã bebeluºii ºi
copiii au nevoie de câte o mamã ºi de câte un tatã care sã-i
îngrijeascã ºi sã-i protejeze. Soþii ºi soþiile ar trebui sã stea împreunã,
sã-ºi rezolve problemele ºi sã fie pãrinþi buni. Acesta este planul
lui Dumnezeu.

VERSETUL CHEIE: ªi a zis: “De aceea va lãsa omul pe tatãl sãu ºi pe mama
sa, ºi se va lipi de nevastã-sa, ºi cei doi vor fi un singur trup?” (Matei
19:5)

VERSETE ÎNRUDITE: Geneza 2:4–25; 1 Corinteni 7:1–2; Efeseni 5:31–33

ÎNTREBÃRI: De ce trebuie sã fim cãsãtoriþi ca sã putem avea copii?

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Scoateþi în evidenþã regulile lui Dumnezeu cu privire


la cãsãtorie. Dumnezeu nu abandoneazã familiile care au suferit în urma
unui divorþ sau a altor despãrþiri. El se îngrijeºte de cãsãtoria noastrã.
Planul lui Dumnezeu pentru un soþ ºi o soþie este ca ei sã fie împreunã
toatã viaþa. În aceastã lume pãcãtoasã, se produc multe divorþuri. Prin
harul Sãu, Dumnezeu poate face din orice familie un loc în care copiii nu
duc lipsã de nimic.

PROBLEME FAMILIALE
?: DE CE OAMENII CARE NU SUNT CÃSÃTORIÞI
TRÃIESC ÎMPREUNÃ, AªA CUM POÞI VEDEA LA TV?

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


45

R: Mulþi dintre oamenii care fac emisiunile TV nu îl cunosc


pe Dumnezeu, iar lor nu le pasã de voia Lui. Ei nu înþeleg
cã El ne vrea binele. Unele programe de TV încearcã sã prezinte
cãsãtoria ca pe un lucru fãrã importanþã. Dar Dumnezeu a creat
cãsãtoria ºi El spune cã este foarte importantã ºi este singurul mod
prin care un bãrbat ºi o femeie pot trãi împreunã.

VERSETUL CHEIE: Fiindcã, mãcar cã au cunoscut pe Dumnezeu, nu L-au


proslãvit ca Dumnezeu, nici nu I-au mulþumit; ci s au dedat la gânduri
deºarte, ºi inima lor fãrã pricepere s-a întunecat. (Romani 1:21)

VERSETE ÎNRUDITE: Exod 20:14, 17; Proverbe 6:25; 7:4–27; Ieremia 29:6;
Maleahi 2:14–16; Matei 19:3–9; Romani 7:2; 1 Corinteni 5:9–11; 6:18–
20; 7:8–14; Coloseni 3:5; Evrei 13:4

ÎNTREBÃRI: Când pot avea oamenii viaþã sexualã? De ce este rãu sã o începi
înaintea cãsãtoriei?

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Supravegheaþi la ce programe de TV se uitã familia


în care trãiþi. Dacã vedeþi vreo scenã nepotrivitã, discutaþi-o cu copiii
voºtri. Explicaþi-le ce este rãu ºi ce spune Biblia despre sex.

PROBLEME FAMILIALE
?: SÃRUTUL
ESTE RÃU?

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


46

R: Sãrutul nu este rãu. În multe familii, membrii ei se sãrutã


unii pe alþii. În unele þãri, prietenii, când se întâlnesc ºi se
salutã, se sãrutã pe obraji. De asemenea ºi soþii ºi soþiile se sãrutã
adesea. Sãrutul este un mod de a-þi arãta dragostea ºi afecþiunea
faþã de alþii.

VERSETUL CHEIE: Apoi S-a întors spre femeie, ºi a zis lui Simon: “Vezi tu pe
femeia aceasta? Am intrat în casa ta, ºi nu Mi-ai dat apã pentru spãlat
picioarele, dar ea Mi-a stropit picioarele cu lacrimile ei, ºi Mi le-a ºters cu
pãrul capului ei. Tu nu Mi-ai dat sãrutare, dar ea, de când am intrat, n-a
încetat sã-Mi sãrute picioarele.” (Luca 7:44–45)

ÎNTREBÃRI: E rãu sã mã întâlnesc cu bãieþi înainte de a împlini 16 ani?

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Mulþi copii încearcã sã copieze ceea ce vãd la TV,
unde sãrutul apare deseori. Ei pot fi derutaþi ºi pot crede cã sãrutul este
un mod ºmecheresc de a-ºi exprima dragostea (sau simpatia) faþã de cineva.
De aceea un bãiat se va furiºa sã sãrute pe obraz o fatã, iar apoi o va lua la
fugã. Când vã întreabã copiii despre sãrut, faceþi-vã timp sã le explicaþi
care este scopul lui, ºi locul potrivit.

PROBLEME FAMILIALE
?: DE CE TREBUIE SÃ-MI
ASCULT PÃRINÞII?

B
AL AZIN
IG U
AT L C
OR U
I

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


47

R: Cel mai important motiv pentru care un copil trebuie sã


asculte de pãrinþii lui este cã Dumnezeu aºa a poruncit.
Dumnezeu ºtie cã cei ce au nevoie de protecþie ºi îndrumare sunt
copiii, iar pãrinþii sunt cei care le-o pot asigura. Pãrinþii au grijã de
copiii lor, îi hrãnesc, le dau tot ce au nevoie ºi îi învaþã ce este bine
ºi ce este rãu. A trãi dupã voia lui Dumnezeu înseamnã a asculta ºi
a face ceea ce spune El, iar aici este inclusã ºi ascultarea de mama
ºi tata. A asculta de pãrinþii tãi este cel mai bun mod de a învãþa ºi
a creºte, astfel încât sã ai un viitor mai bun.

VERSETUL CHEIE: Copii, ascultaþi în Domnul de pãrinþii voºtri, cãci este


drept. “Sã cinsteºti pe tatãl tãu ºi pe mama ta” este cea dintâi poruncã
însoþitã de o fãgãduinþ㠓ca sã fii fericit, ºi sã trãieºti multã vreme pe
pãmânt.” (Efeseni 6:1–3)

VERSETE ÎNRUDITE: Exod 20:12; Romani 13:1–7; Coloseni 3:20

ÎNTREBÃRI: Este rãu sã mã contrazic cu pãrinþii? Este rãu sã merg la


prietenul meu de peste drum atunci când pãrinþii m-au trimis sã-mi fac
temele?

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Nu vã folosiþi autoritatea pentru a justifica diferitele


standarde personale dacã nu aveþi un motiv bun, un altul decât cã voi
sunteþi cei care “comandã”. Pe de altã parte, nu fiþi surprinºi dacã copiii
se vor împotrivi regulilor voastre, deoarece copiii vor protesta împotriva
deciziilor pãrinþilor chiar dacã aceºtia sunt iubitori ºi înþelepþi. Pentru a
reduce la minimum orice posibil conflict trebuie sã aveþi întotdeauna un
motiv foarte solid pentru regulile pe care le impuneþi.

PROBLEME FAMILIALE
?: E RÃU SÃ-MI PUN DEGETELE ÎN URECHI CA SÃ
NU AUD CE-MI CER PÃRINÞII?

oi
Gun

DEGETE DE
CIOCOLATÃ

Dege
te
cioco d e
latã

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


48

R: Unii copii cred cã dacã nu aud ce le spun pãrinþii, nu trebuie


sã asculte de aceºtia. Dar Dumnezeu ne spune sã ne cinstim
pãrinþii, nu doar sã ascultãm de ei. Asta înseamnã sã ne purtãm cu
respect cu ei. Când îi respectãm, ne uitãm la ei când vorbesc cu
noi, ºi ascultãm cu atenþie ceea ce ne spun — nu încercând sã ne
astupãm urechile ºi sã-i ignorãm. Mai înseamnã, de asemenea, sã
fim cuminþi ºi sã nu le rãspundem obraznic. Când asculþi de pãrinþii
tãi nu o faci doar ca ei sã se simtã bine — ci pentru cã este spre
binele tãu. Dumnezeu te iubeºte ºi-þi vrea binele.

VERSETUL CHEIE: Cinsteºte pe tatãl tãu ºi pe mama ta, pentru ca sã þi se


lungeascã zilele în þara pe care þi o dã Domnul. (Exod 20:12)

VERSETE ÎNRUDITE: Deuteronom 5:16; Luca 6:31

ÎNTREBÃRI: E rãu sã mã strâmb la pãrinþii mei când þipã la mine? E rãu


sã-i ignor când vorbesc cu mine, iar eu nu vreau sã-i ascult?

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Nu cãdeþi în cursa de a urla la copii pentru a le


capta atenþia. Deseori ascultarea vine mai uºor dacã le explicaþi de ce
trebuie sã asculte, la fel cum le explicaþi ce au de fãcut.

PROBLEME FAMILIALE
?: DE CE ESTE RÃU SÃ NE PLÂNGEM CÂND MAMA
NE ROAGÃ SÃ FACEM CEVA?

Zonã fãrã
plângeri
Verificaþi-vã
atitudinea
la uºã!
Mama

R
CONTROLO E
IN
DE ATITUD

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


49

R: Nu uita cã Biblia spune sã îþi respecþi pãrinþii. Asta înseamnã


sã fii politicos, purtându-te cuviincios ºi arãtând respect,
chiar ºi când nu eºti de acord cu pãrinþii. Dacã nu eºti de acord cu
pãrinþii, poþi sã le-o spui fãrã sã te plângi sau sã-i jigneºti cu cuvinte
urâte. De asemenea, aminteºte-þi ce multe fac ei pentru tine. Asta
te va ajuta sã ai o atitudine plinã de mulþumire în loc sã fii
nemulþumit. Oamenii care se tot plâng nu prea au prieteni, de obicei
nu sunt fericiþi ºi au viaþa tristã. ªi cu cât se plâng mai mult cu atât
le e mai rãu. Poþi sã alegi sã fii mulþumit ºi sã descoperi binele din
orice situaþie.

VERSETUL CHEIE: Faceþi toate lucrurile fãrã cârtiri ºi fãrã ºovãieli. (Filipeni
2:14)

VERSETE ÎNRUDITE: Matei 21:28–31; Iacov 5:9; 1 Petru 4:9

ÎNTREBÃRI: Este bine sã mã plâng, când mama mã roagã sã fac ceva?

NOTà PENTRU PÃRINÞI: Explicaþi-i copilului vostru: “Nu trebuie sã-þi placã;
trebuie doar sã faci lucrul respectiv”. Dacã el vã explicã respectuos ºi
calm obiecþiile lui, arãtaþi-i înþelegere ºi luaþi cu grijã în considerare
pãrerile lui.

PROBLEME FAMILIALE
?: DACÃ PÃRINÞII MEI SE CEARTÃ,
ESTE BINE SÃ INTERVIN?

SA
JOCURI CU M SON
SUBIECTE lupt
a cu leul
DIN BIBLIE

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


50

R: Uneori pãrinþii vorbesc în contradictoriu, dar o fac pentru


a ajunge împreunã la o hotãrâre comunã. Dacã un soþ ºi cu
soþia lui se ceartã nu înseamnã neapãrat cã ei au probleme serioase.
Chiar ºi cei care se iubesc cu adevãrat au momente când nu sunt
de acord unul cu altul. Neînþelegerile nu sunt rele ºi a vorbi în
contradictoriu nu înseamnã cã oamenii se urãsc unii pe alþii. De
asemenea, nu este treaba ta, ca ºi copil, sã-þi supraveghezi pãrinþii
ca ei sã nu se certe. Poþi sã le spui ceea ce simþi tu, dar nu ai dreptul
sã le ceri sã facã ceea ce vrei tu. Roagã-te pentru pãrinþii tãi dacã se
ceartã. Roagã-te ca Dumnezeu sã-i ajute sã se împace ºi sã le dea
înþelepciune în discuþiile lor.
Cu toate astea, dacã cearta se transformã în urlete, zbierete,
înjurãturi sau bãtãi, trebuie sã spui unui alt adult care ar putea
sã-i ajute pe mama ta ºi tatãl tãu. Pastorul vostru ar fi cea mai
potrivitã persoanã.

VERSETUL CHEIE: Un trecãtor care se amestecã într-o ceartã care nu-l


priveºte, este ca unul care apucã un câine de urechi. (Proverbe 26:17)

VERSETE ÎNRUDITE: Filipeni 4:2

ÎNTREBÃRI: Dacã e rãu sã te cerþi, cum de pãrinþii mei se ceartã?


Întotdeauna pãrinþii ºtiu mai multe decât copiii?

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Pentru un copil poate fi o experienþã dureroasã


când îºi aude pãrinþii certându-se. Uneori puteþi vorbi în contradictoriu
ºi chiar vã puteþi certa. Dar fiþi atenþi cum o faceþi, mai ales când sunt
copii în preajmã. Explicaþi-i celuilalt pãrerile voastre într-un mod cinstit;
nu înjuraþi, ºi nu vã acuzaþi unul pe altul pe nedrept. Fiþi calmi, coborâþi
vocea, încercaþi sã-l înþelegeþi pe celãlalt, exprimaþi-vã pãrerile ºi propuneþi
o soluþie. Explicaþi-i copilului cã orice divergenþe se pot rezolva în liniºte
ºi cu dragoste.

PROBLEME FAMILIALE
?: E BINE SÃ LE SPUI PÃRINÞILOR
SECRETELE TALE?

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


51

R: Da. E minunat sã ai pe cineva în care sã ai încredere. Mamele


ºi taþii care îºi iubesc copiii, vor sã-i ajute în orice situaþie.
Nu este o altã persoanã mai potrivitã cãreia sã-i împãrtãºeºti un
secret. Deci este în regulã sã le spui pãrinþilor secretele tale. Dar
trebuie sã le spui cã este un secret ºi nu au voie sã-l spunã la nimeni-iar
ei nu-l vor spune. Unii copii au secrete pe care nu le împãrtãºesc
cu pãrinþii lor. Nu aºa vrea Dumnezeu. Cum ai vrea ca pãrinþii sã
te ajute, sã te înveþe, sau sã aibã grijã de tine dacã tu nu ai încredere
în ei ºi nu vorbeºti cu ei? Dacã cineva vrea sã-þi spunã un secret pe
care sã nu-l spui pãrinþilor tãi, mai bine zi-i sã nu þi-l spunã deloc.

VERSETUL CHEIE: Cine umblã cu bârfeli, dã pe faþã lucrurile ascunse; ºi cu


cel ce nu-ºi poate þine gura sã nu te amesteci. (Proverbe 20:19)

VERSETE ÎNRUDITE: Proverbe 11:13; 25:9–10

ÎNTREBÃRI: Sunt anumite lucruri pe care nu trebuie sã le spun pãrinþilor


mei?

NOTà PENTRU PÃRINÞI: Copiii au nevoie de cineva cãruia sã le împãrtãºeascã


temerile, visurile ºi secretele lor. Copilul vostru ar trebui sã se simtã liber
sã vã spunã tot ce este în mintea lui. Pãstraþi acele informaþii cu grijã ºi
cu dragoste. Nu le folosiþi împotriva lui, nu diminuaþi ceea ce v-a
destãinuit ºi nu îi trãdaþi încrederea. Folosiþi aceastã ocazie pentru a-i
confirma cã sunteþi onest ºi demn de încrederea lui.

PROBLEME FAMILIALE
?: E BINE SÃ-L LOVESC PE FRATELE MEU
DACÃ EL A DAT PRIMUL?

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


52

R: Nu, asta ar fi o rãzbunare. Dumnezeu spune cã rãzbunarea


îi aparþine ºi El poate împuternici o persoanã cu autoritate
pentru a rezolva conflictele — poliþia, profesorii, ºi (pentru fraþii ºi
surorile care se bat) pãrinþii. Nu e bine sã rãspunzi unei lovituri cu
o loviturã.
Dumnezeu vrea ca noi sã iubim, nu sã urâm. Dacã spunem cã îl
iubim pe El, dar îi urâm pe oameni, atunci nu îl iubim cu adevãrat.
Dacã nu putem iubi pe cineva din familia noastrã, pe care îl putem
vedea, probabil cã nu-l putem iubi nici pe Dumnezeu, pe care
nu-l vedem. De aceea Isus ne-a spus sã fim blânzi ºi sã rãspundem
cu dragoste, chiar ºi atunci când cineva ne loveºte.
Dacã fratele tãu (sau sora) te loveºte, rãspunde-i cu bunãtate.
Dacã el sau ea continuã sã fie rãu, spune-l pãrinþilor ºi lasã-i pe ei
sã rezolve situaþia. Dumnezeu vrea sã înveþi sã te înþelegi cu ceilalþi
oameni. Uneori acest lucru poate fi dificil cu cei de acasã. Dar dacã
vei învãþa sã-i iubeºti ºi sã fii bun cu cei din familia ta, probabil cã
îþi va fi uºor sã te înþelegi cu aproape oricine.

VERSETUL CHEIE: Nu întoarceþi nimãnui rãu pentru rãu. Urmãriþi ce este


bine, înaintea tuturor oamenilor. (Romani 12:17)

VERSETE ÎNRUDITE: Matei 5:9; Romani 12:14; 13:1–7; 1 Ioan 2:9–11;


3:11–15

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Una din încercãrile voastre ca pãrinþi este sã-i
învãþaþi pe copii sã vorbeascã despre divergenþele lor în loc sã se batã.
Puteþi folosi o astfel de întrebare pentru a le ilustra cât e de important sã
fii împãciuitor. Nu le daþi voie sã se batã, pentru cã, astfel, vor învãþa
sã-ºi rezolve problemele prin bãtaie. Cu toate acestea, încurajaþi-i sã
vorbeascã despre divergenþele lor, ºi astfel vor dobândi abilitatea de a-ºi
rezolva singuri orice fel de conflicte.

PROBLEME FAMILIALE
?: E BINE SÃ O NECÃJESC
PE SORA MEA?

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


53

R: Dumnezeu vrea sã fim buni ºi politicoºi; respectuoºi, nu


rãi. Uneori ar putea fi amuzant sã ne tachinãm sau necãjim
unul pe altul, dar ar trebui sã încetãm dacã unuia dintre noi nu-i
place. Nu avem voie sã fim rãutãcioºi.
Uneori putem sã necãjim pe cineva din întâmplare. Cu alte
cuvinte, am putea face ceva ce i-ar supãra pe alþii sau s-ar mânia
pe noi, ºi noi nici sã nu ne dãm seama. În momentul în care realizãm
cã s-a întâmplat aºa, trebuie sã nu mai facem acel lucru. Ar fi un
gest plin de bunãtate din partea noastrã.
E foarte uºor pentru fraþi ºi surori sã se calce reciproc pe nervi.
ªi aceasta se întâmplã pentru cã petrec foarte mult timp împreunã,
iar uneori ceea ce face unul din ei poate afecta întreaga familie.
Trebuie sã ne strãduim din greu sã facem din familia noastrã un
loc al dragostei ºi al înþelegerii.

VERSETUL CHEIE: Sã nu umblãm dupã o slavã deºartã, întãrâtându-ne


unii pe alþii, ºi pizmuindu-ne unii pe alþii. (Galateni 5:26)

VERSETE ÎNRUDITE: Geneza 21:9–11; Romani 12:9–10; Galateni 6:10; 1 Ioan


2:9–11

ÎNTREBÃRI: E rãu sã te baþi cu fratele tãu? De ce e rãu sã te baþi?

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Când copiii se necãjesc unul pe altul, e momentul


sã-i învãþaþi cum trebuie sã se poarte unul cu altul. Cel care produce
supãrarea trebuie sã înceteze când este rugat ºi sã-ºi cearã scuze. Iar celãlalt
ar trebui sã fie mai rãbdãtor ºi sã nu fie prea sensibil.

PROBLEME FAMILIALE
?: TREBUIE SÃ MÃNÂNC TOATE LEGUMELE SAU
DOAR SÃ NU LAS MÂNCARE ÎN FARFURIE?

TIC-
TIC- TAC
TAC

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


54

R: Dumnezeu a spus cã toþi copiii trebuie sã-ºi asculte pãrinþii.


De aceea, chiar dacã nu-þi place gustul unei mâncãri, trebuie
sã o mãnânci atunci când pãrinþii þi-o cer. Pãrinþii gãtesc legume ºi
le spun copiilor sã le mãnânce pentru cã îi ajutã sã creascã. Biblia
ne spune cã trebuie sã avem grijã de trupurile noastre pentru cã în
ele locuieºte Dumnezeu ºi pentru cã El vrea sã se foloseascã de ele.
Trebuie sã facem tot ce putem ca sã fim sãnãtoºi ºi asta înseamnã a
ne hrãni cu mâncare bunã, chiar ºi cu legume.

VERSETUL CHEIE: Nu ºtiþi cã trupul vostru este Templul Duhului Sfânt,


care locuieºte în voi, ºi pe care L-aþi primit de la Dumnezeu? ªi cã voi nu
sunteþi ai voºtri? (1 Corinteni 6:19)

VERSETE ÎNRUDITE: Efeseni 6:1–3

ÎNTREBÃRI: E bine sã arunci pacheþelul cu mâncare pe care þi l-a fãcut


mama ºi sã-þi cumperi altceva?

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Faceþi-vã un obicei din a mânca bine ºi sãnãtos, ºi


nu încercaþi sã-i forþaþi pe copii. Asta va aduce liniºte ºi va reduce certurile,
pentru cã ei, copiii, ºtiu care le sunt limitele. Fiþi atenþi sã nu daþi prea
mare importanþã mâncatului; a mânca trebuie sã fie o experienþã plãcutã.

PROBLEME FAMILIALE
PRIETENI ªI DUªMANI
?: POÞI AVEA, PE LÂNGà “CEL MAI BUN PRIETEN”,
ªI ALÞI PRIETENI?

J
Listaason
lui

arã
Su r i o are
vâ nz
de

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


55

R: Dumnezeu vrea sã fim iubitori ºi buni cu toþi oamenii. Dacã


vei fi aºa, probabil cã vei întâlni mulþi copiii cãrora sã le
placã ºi sã-ºi doreascã sã fie prieteni cu tine. Prietenii sunt ceva
deosebit, ºi e bine sã ai cât mai mulþi. Poþi avea mai mulþi prieteni,
dar nu trebuie sã stabileºti care din ei e cel mai bun. Poþi avea unul
sau doi prieteni mai apropiaþi decât alþii. Dar fii atent cum spui
despre cineva cã este cel mai bun prieten. S-ar putea sã-i faci pe alþii
sã se simtã prost. ªi sã nu spui despre cineva cã este “cel mai bun
prieten” doar ca sã îi faci în ciudã sau sã-l faci gelos pe altul, sau
doar pentru cã vrei sã excluzi alte persoane.
Poþi avea o mâncare care îþi placã cel mai mult, dar nu e neapãrat
sã ai un prieten cel mai bun. Poþi sã ai mai mulþi prieteni buni în
acelaºi timp.

VERSETUL CHEIE: Aºadar, cât avem prilej, sã facem bine la toþi, ºi mai ales
fraþilor în credinþã. (Galateni 6:10)

VERSETE ÎNRUDITE: Proverbe 17:17

ÎNTREBÃRI: Ce fac când cineva vrea sã-mi fie cel mai bun prieten, iar eu
nu doresc acest lucru?

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Încurajaþi-vã copiii sã fie prieteni devotaþi, respectoºi


faþã de sentimentele ºi preferinþele celorlalþi. Avertizaþi-i sã nu-ºi numeascã
unul din prieteni “cel mai bun” dacã au alþi prieteni care s-ar simþi jigniþi
cã nu au ei acest titlu. Încurajaþi-i sã se concentreze la a fi cel mai bun
prieten, decât la a avea cel mai bun prieten. Tot ce spune Biblia despre
a-i iubi pe ceilalþi se aplicã ºi relaþiei de prietenie.

PRIETENI ªI DUªMANI
?: CUM POT SÃ-MI
IUBESC DUªMANII?

ÎNG
HE
ÞAT
Ã

E
O AN
MB
BO

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


56

R: Poþi sã-þi iubeºti duºmanii fãcând anumite lucruri pentru


ei, dorindu-le binele ºi rugându-te pentru ei. A-þi iubi
duºmanii înseamnã de asemenea a-i ierta ºi nu a-i judeca. Iar în loc
sã le rãspunzi înapoi cu bãtaie sau încercând sã-i faci sã sufere, ai
putea sã-i tratezi ca pe niºte prieteni.
E normal sã þi se pare greu! Duºmanilor noºtri nu le place de
noi ºi vor sã ne facã rãu. Ei pot sã ne împingã, sã ne loveascã, sã ne
porecleascã sau încearcã sã ne facã probleme. Nu are cum sã ne
placã ceea ce fac, dar cu ajutorul Duhul Sfânt al lui Dumnezeu,
putem sã-i iubim ºi pe ei. În ultimã instanþã, asta a fãcut Dumnezeu
cu noi.
Dumnezeu poate face orice — chiar sã schimbe oameni. Cine
ºtie — duºmanii de astãzi ar putea deveni prietenii noºtri de mâine.

VERSETUL CHEIE: Voi însã, iubiþi pe vrãjmaºii voºtri, faceþi bine ºi daþi cu
împrumut, fãrã sã nãdãjduiþi ceva în schimb. ªi rãsplata voastrã va fi
mare, ºi veþi fi fiii Celui Prea înalt, cãci El este bun ºi cu cei nemulþumitori
ºi cu cei rãi. Fiþi dar milostivi, cum ºi Tatãl vostru este milostiv. Nu
judecaþi, ºi nu veþi fi judecaþi; nu osândiþi, ºi nu veþi fi osândiþi; iertaþi, ºi
vi se va ierta. (Luca 6:35–37)

VERSETE ÎNRUDITE: Romani 12:17–21

ÎNTREBÃRI: Ce trebuie sã fac cu bãtãuºii de la ºcoalã?

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Orice conflict cu alþii este o ocazie sã învãþãm sã


fim iubitori. Încurajaþi-vã copiii sã schimbe conflictele în ocazii de a se
împrieteni ºi a le arãta dragoste celorlalþi.

PRIETENI ªI DUªMANI
?: E RÃU SÃ-I URêTI PE OAMENI
DACà SUNT “TICÃLOªI”?
A
B

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


57

R: Da. Unor oameni li se spune “enervanþi” sau “ticãloºi” fãrã


vreun motiv întemeiat nu cu bune intenþii. În loc sã dãm
crezare lucrurile rele pe care le auzim despre alþii, ar trebui sã ne
gândim la cele bune ºi sã încercãm sã-i cunoaºtem mai bine.
Chiar ºi când întâlnim oameni care sunt cu adevãrat “ticãloºi”
— care spun lucruri urâte ºi se poartã necinstit cu noi — nu ar
trebui sã-i urâm sau sã le rãspundem cu aceeaºi monedã. Dumnezeu
vrea sã fim iubitori ºi buni cu ceilalþi. De aceea nu trebuie sã-i facem
pe alþii sã sufere sau sã ne distrãm pe seama lor.

VERSETUL CHEIE: Aþi auzit cã s-a zis: “Sã iubeºti pe aproapele tãu, ºi sã
urãºti pe vrãjmaºul tãu.” Dar Eu vã spun: “Iubiþi pe vrãjmaºii voºtri,
binecuvântaþi pe cei ce vã bleastãmã, faceþi bine celor ce vã urãsc, ºi
rugaþi-vã pentru cei ce vã asupresc ºi vã prigonesc. (Matei 5:43–44)

VERSETE ÎNRUDITE: Matei 5:21–22; Luca 6:27–35; Romani 12:17–21

ÎNTREBÃRI: E bine sã te distrezi pe seama cuiva care este din altã þarã? De
ce se supãrã oamenii când râdem de ei?

NOTà PENTRU PÃRINÞI: Aceastã temã atinge domeniul ‘prejudecãþi’. Trebuie


sã-i învãþãm pe copii sã fie respectuoºi cu toþi oamenii indiferent de rasã,
naþionalitate, religie sau stare materialã. Dumnezeu a creat diversitate
între oameni; de aceea nu trebuie sã dãm verdicte care sunt buni ºi care
rãi. De exemplu: evitaþi sã spuneþi lucruri negative sau stereotipe despre
anumite grupuri sau clase de oameni.

PRIETENI ªI DUªMANI
?: ESTE BINE SÃ STAI SEARA PÂNÃ
TÂRZIU DACÃ ªI PRIETENII TÃI O FAC?

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


58

R: Ceea ce fac prietenii tãi nu determinã ce este bine sau rãu.


Fiecare familie îºi are regulile ei. Pentru tine este important
sã asculþi de pãrinþii tãi. Deci dacã pãrinþii îþi spun sã te duci la
culcare la o anumitã orã, aºa trebuie sã faci, indiferent ce fac
prietenii tãi. Dumnezeu a dat responsabilitatea de a te creºte
pãrinþilor, nu prietenilor tãi.
Pãrinþii au motive serioase pentru care nu vor ca tu sã stai treaz
pânã târziu în perioada ºcolii: vei fi somnoros a doua zi ºi nu vei
putea fi activ la ºcoalã. Mama ºi tata ºtiu asta, de aceea insistã sã te
odihneºti suficient. Ei ºtiu cât de important e sã poþi învãþa cât mai
bine la ºcoalã.
Uneori pãrinþii te vor lãsa sã stai treaz pânã mai târziu, ca de
exemplu când mergeþi în casa vreunui prieten ºi rãmâneþi peste
noapte la sfârºit de sãptãmânã. În aceste situaþii nu e nici o
problemã. ªi nici atunci nu e un lucru prea înþelept, mai ales dacã
vrei sã stai treaz toatã noaptea. Nu e bine pentru tine. Gândeºte-te
cã ai nevoie de odihnã.

VERSETUL CHEIE: Sã nu vã potriviþi chipului veacului acestuia, ci sã vã


prefaceþi, prin înnoirea minþii voastre, ca sã puteþi deosebi bine voia lui
Dumnezeu: cea bunã, plãcutã ºi desãvârºitã. (Romani 12:2)

VERSETE ÎNRUDITE: Exod 20:12; Coloseni 3:20

ÎNTREBÃRI: Este bine sã faci ceea ce fac prietenii tãi? Cum poþi sã te descurci
cu ispita ºi totuºi sã respecþi Biblia?

NOTà PENTRU PÃRINÞI: Când copiii încep sã foloseascã scuza “Dar toþi
prietenii mei fac asta”, amintiþi-le motivul ºi consecinþa de a face ce este
bine. Încurajaþi-i sã fie ei înºiºi un bun exemplu pentru ceilalþi, nu sã
încerce sã-i copieze.

PRIETENI ªI DUªMANI
?: DE CE ESTE AªA DE RÃU SÃ ÎÞI DOREªTI SÃ
PORÞI HAINE LA MODÃ?

ULT IMA MO DÃ ÎN
CR EA ÞIE
V E S T IME N TAR Ã

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


59

R: Nu e nici o problemã sã porþi haine drãguþe care sunt la


modã. Trebuie sã avem grijã de þinuta noastrã ºi sã arãtãm
bine. Dar nu avem voie sã credem cã având cele mai moderne
lucruri vom fi mai fericiþi ºi cã acest lucru ne va ajuta sã ne facem
prieteni. ªi de asemenea, sã nu uitãm cã purtând lucruri frumoase
nu vom deveni mai simpatici. Ceea ce conteazã cu adevãrat este
interiorul unei persoane.
Oamenii care creeazã ºi produc haine noi se strãduiesc sã facã
bani. Într-un mod foarte ºmecher, îºi fac reclamã la TV sau radio
pentru a-i determina pe ceilalþi sã le cumpere produsele. Ei schimbã
moda în fiecare sezon ºi spun cã fiecare ar trebuie sã poarte haine
dupã ultima modã. De obicei cele mai moderne haine sunt ºi cele
mai scumpe.
Înþelege-te cu pãrinþii sã cumperi doar ceea ce vã puteþi permite.
Dumnezeu vrea sã fim mulþumiþi cu ceea ce avem, de aceea nu te
gândi cã nu ai nimic de îmbrãcat doar pentru cã hainele tale nu
sunt dupã ultima modã. Dumnezeu vrea sã îl punem pe El pe
primul loc în viaþa noastrã, aºa cã nu faceþi din haine sau din alte
lucruri ceva mai important decât El.

VERSETUL CHEIE: Nu vã îngrijoraþi dar, zicând: “Ce vom mânca?” Sau:


“Ce vom bea?” Sau: “Cu ce ne vom îmbrãca?” Fiindcã toate aceste lucruri
Neamurile le cautã. Tatãl vostru cel ceresc ºtie cã aveþi trebuinþã de ele.
Cãutaþi mai întâi împãrãþia lui Dumnezeu ºi neprihãnirea Lui, ºi toate
aceste lucruri vi se vor da pe deasupra. (Matei 6:31–33)

VERSETE ÎNRUDITE: Filipeni 4:11–12; 1 Timotei 6:8; Evrei 13:5

ÎNTREBÃRI: E o prostie sã vrei sã ai frizura ºi hainele la modã?

PRIETENI ªI DUªMANI
?: DACÃ TOT TREBUIE SÃ-I IUBESC PE TOÞI, DE CE
NU E BINE SÃ MÃ JOC CU ANUMIÞI COPII?

BERE

BERE

ÞIGÃRI

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


60

R: Dumnezeu vrea sã fim iubitori ºi buni cu ceilalþi, dar asta


nu înseamnã cã trebuie sã fim prieteni apropiaþi cu oricine.
Unii oameni au o influenþã rea asupra noastrã. Dacã petrecem prea
mai mult timp împreunã cu ei, vom descoperi cã facem lucruri pe
care nu ar trebui sã le facem ºi vom avea probleme.
Este bine sã vrei sã ai o influenþã bunã pentru cei din jur. Aºa cã
poþi încerca sã fii prieten cu cei despre care ºtii cã fac lucruri rele.
Dar dacã încep sã te influenþeze ei pe tine, atunci trebuie sã te
retragi. Gândeºte-te unde te joci cu ei ºi ce faceþi împreunã. Încearcã
sã îi aduci acasã la tine sã vã jucaþi sau invitã-i la bisericã. Prietenii
tãi cei mai buni trebuie sã fie aceia care te ajutã sã devii o persoanã
mai bun㠗 aceia care sã aibã aceeaºi dorinþã de a-l sluji pe
Dumnezeu ca ºi tine. Încearcã sã fii apropiat de copiii care îl iubesc
pe Dumnezeu ºi care-l slujesc.
Spune-le pãrinþilor despre aceste probleme. Iar dacã ei îþi spui
sã te fereºti de anumiþi copii, fã aºa. Pãrinþii îþi vor fi de mare ajutor
dacã îþi vor selecta prietenii.

VERSETUL CHEIE: Cine umblã cu înþelepþii se face înþelept, dar cui îi place
sã se însoþeascã cu nebunii o duce rãu. (Proverbe 13:20)

VERSETE ÎNRUDITE: Proverbe 27:17; Ioan 17:15–17; 1 Corinteni 5:9–11

ÎNTREBÃRI: Dacã toþi creºtinii ar trebui sã-i iubeascã pe ceilalþi, de ce nu e


bine sã ai prieteni rãi? De ce este rãu sã ai anumiþi prieteni dacã Dumnezeu
vrea ca noi sã iubim pe oricine?

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Prietenii pot avea o influenþã puternicã asupra


copiilor. Este foarte important sã urmãriþi relaþiile de prietenie ale copilului
ºi sã încurajaþi relaþiile pozitive pe care ºi le formeazã.

PRIETENI ªI DUªMANI
?: E BINE SÃ LE SPUN PRIETENILOR MEI DESPRE
ISUS CHIAR ªI ATUNCI CÂND EI NU MÃ ASCULTÃ?
BI
BL

BIBLIOTECÃ
IE

Vã rugãm
pãstraþi
liniºtea!

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


61

R: E bine cã vrei sã le spui prietenilor tãi despre Isus, dar în


acelaºi timp este bine sã le respecþi pãrerile. Uneori prietenii
nu vor pãrea interesaþi. Alteori îþi vor spune cã nu vor sã mai audã
vorbindu-se despre Isus. Când se întâmplã aºa, trebuie sã îi respecþi
ºi sã nu le mai vorbeºti, dar asta nu înseamnã cã nu pot afla de Isus
din atitudinea pe care o ai. Poþi sã le împãrtãºeºti modul în care
lucreazã Dumnezeu în viaþa ta. ªi, ce este mai important, trebuie
sã trãieºti ca un creºtin. Prietenii vor observa cã eºti iubitor ºi bun
ºi cã nu faci lucruri rele. Ei îl vor vedea pe Isus în tine.

VERSETUL CHEIE: ªi oamenii n-aprind lumina ca s-o punã sub obroc, ci o


pun în sfeºnic, ºi lumineazã tuturor celor din casã. Tot aºa sã lumineze ºi
lumina voastrã înaintea oamenilor, ca ei sã vadã faptele voastre bune, ºi
sã slãveascã pe Tatãl vostru, care este în ceruri. (Matei 5:15-16)

VERSETE ÎNRUDITE: Eclesiastul 3:1

ÎNTREBÃRI: De ce unii copii se simt jenaþi de credinþa în Isus?

NOTà PENTRU PÃRINÞI: Învãþaþi-i pe copii cum sã-ºi împãrtãºeascã credinþa,


dar nu-i obligaþi sã o facã. Dumnezeu vrea sã ne mãrturisim credinþa ºi
sã o împãrtãºim cu ceilalþi atât prin vorbele cât ºi prin faptele noastre. Vã
puteþi ruga împreunã cu copilul vostru ca Domnul sã vã dea ocazii de a
vorbi oamenilor despre Isus.

PRIETENI ªI DUªMANI
?: DACÃ UNII DIN PRIETENII MEI FAC CEVA RÃU,
TREBUIE SÃ LE SPUN PÃRINÞILOR?

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


62

R: Da. Este foarte bine sã poþi sã împãrtãºeºti pãrinþilor ce se


întâmplã în viaþa ta, mai ales când ceva te neliniºteºte. Este
foarte bine sã le ceri sfatul în anumite situaþii. Iar dacã unii copii
fac ceva ce ar putea sã-i rãneascã pe ei sau pe alþii, atunci categoric
trebuie sã le spui pãrinþilor. Ei vor ºti ce sã facã pentru a ajuta.
Nu uita, cu toate astea, cã ºi tu însuþi poþi sã vorbeºti cu prietenii
despre ceea ce fac ei. Când le spui pãrinþilor despre prietenii tãi, ºi
despre ceea ce vor ei sã facã, explicã-le ºi ceea ce ai tu de gând sã
faci. Nu te aºtepta ca mama sau tata sã sarã imediat sã te salveze
din orice situaþie.
ªi în final, nu le spune pãrinþilor doar despre lucrurile rele pe
care le fac prietenii tãi. Spune-le ºi despre lucrurile bune.

VERSETUL CHEIE: ªi nu luaþi deloc parte la lucrãrile neroditoare ale


întunericului, ba încã mai degrabã, osândiþi-le. (Efeseni 5:11)

VERSETE ÎNRUDITE: Proverbe 10:17-18; 1 Timotei 5:20

ÎNTREBÃRI: Dacã cineva îl loveºte pe fratele meu, este bine sã îl apãr?


Când e bine sã-i pârãsc pe alþi copii?

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Puneþi preþ pe cinste. Nu vã enervaþi când copiii vã


spun lucruri care vã uimesc. (Altfel, pe viitor, s-ar putea sã refuze sã vã
mai împãrtãºeascã astfel de lucruri.)

PRIETENI ªI DUªMANI
?: E BINE SÃ TE CREZI MAI BUN DECÂT ORICINE
ALTCINEVA, DACÃ ÎNTR-ADEVÃR EªTI AªA?

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


63

R: Fii atent sã nu cazi în cursã crezând cã eºti mai bun decât


eºti în realitate. Cine spune cã tu eºti mai bun? Uneori ne
credem mai buni decât suntem în realitate, iar asta ne face sã ne
îngâmfãm. Apreciazã-te corect ºi fii, de asemenea, smerit. Nu uita
cã toate calitãþile ºi talentele sunt daruri de la Dumnezeu. ªi noi
toþi, chiar dacã suntem buni într-un domeniu, trebuie sã depindem
de Dumnezeu. Aminteºte-þi cã relaþia ta cu El conteazã mai mult.
Nu este nimic rãu în a fi bucuros cã ai fãcut bine un lucru - cã ai
cântat un solo, cã ai marcat puncte la un joc, cã ai primit note bune,
sau chiar cã ai fost cinstit. Este bine sã ai o impresie bunã despre
tine însuþi ºi sã ai încredere în ceea ce faci. Nu trebuie sã pretinzi
cã nu eºti bun ºi sã-þi ceri scuze când eºti bun. Dar nu te compara
cu alþii sau nu te gândi cã eºti mai bun ca ei.
Când cineva îþi face un compliment, spune-i “Mulþumesc”.
Aminteºte-þi cã poþi fi un jucãtor bun de baschet, dar asta nu va
face din tine o persoanã deosebitã.

VERSETUL CHEIE: Prin harul, care mi-a fost dat, eu spun fiecãruia dintre
voi, sã nu aibã despre sine o pãrere mai înaltã decât se cuvine, ci sã aibã
simþiri cumpãtate despre sine, potrivit cu mãsura de credinþã, pe care a
împãrþit-o Dumnezeu fiecãruia. Cãci, dupã cum într-un trup avem mai
multe mãdulare, ºi mãdularele n-au toate aceeaºi slujbã. (Romani
12:3-4)

VERSETE ÎNRUDITE: Luca 18:9-14; Iacov 4:6, 10

ÎNTREBÃRI: Ce înseamnã sã fii smerit?

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Smerenia este o parte importantã în dezvoltarea


corectã a respectului de sine. Când copilul e deprimat, încurajaþi-l. Când
are o mândrie excesivã, amintiþi-i cã toþi au pãcãtuit ºi sunt lipsiþi de
slava lui Dumnezeu (Romani 3:23).

PRIETENI ªI DUªMANI
CINSTIT ªI DREPT
(TRIªATUL)
?: CÂND JOCI “MÂÞA” E RÃU Sà SPUI Cà AI ATINS
PE CINEVA CÂND, DE FAPT, NU AI REUªIT?

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


64

R: A spune cã ai atins pe cineva în acest joc când tu de fapt nu


ai reuºit este o minciunã. Dumnezeu ne avertizeazã cã nu e
bine sã minþim. De fapt, a triºa este acelaºi lucru cu a minþi, chiar ºi
într-un simplu joc cum e “mâþa”. Regulile fac jocurile mai
distractive. Dacã nu ar fi reguli, nimeni nu ar ºti cum sã joace, ºi
nici nu ai ºti cine pierde ºi cine câºtigã. Gândeºte-te ce caraghios ar
fi “mâþa”, dacã toþi ar fugi în toate pãrþile. Nu ar fi nici o distracþie.
Într-un joc, toþi jucãtorii trebuie sã respecte regulile. Încãlcarea
regulilor va strica jocul.
Acest lucru e mai important decât cred oamenii. Biblia zice cã
dacã spui adevãrul ºi eºti cinstit în “lucrurile mici”, vei fi cinstit ºi
în cele importante. Dacã triºezi la jocurile simple, îþi vei face din
triºat un obicei. Fii cinstit în tot ce faci, chiar ºi când joci “mâþa”.

VERSETUL CHEIE: Cine este credincios în cele mai mici lucruri, este credincios
ºi în cele mari, ºi cine este nedrept în cele mai mici lucruri, este nedrept ºi
în cele mari. (Luca 16:10)

VERSETE ÎNRUDITE: Levitic 19:35-36; 1 Samuel 8:1-3; Proverbe 11:1; 20:23;


Matei 25:14-30; 1 Timotei 3:8; Tit 1:7

ÎNTREBÃRI: E bine sã triºez uneori?

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Încurajaþi-vã copilul sã fie cinstit ºi drept în lucrurile


mãrunte. Astfel îi va fi uºor sã fie cinstit ºi când se iveºte o situaþie dificilã,
ºi tot astfel ºi celor din jur le va fi mai uºor sã aibã încredere în el.

CINSTIT ªI DREPT (TRIªATUL)


?: E BINE SÃ TRIªEZI LA JOCUL NUMIT
“DE-A TRIªATUL”?

TRIªA
LA A JOC
CÃR
ÞI “DE UL
TRIª -A
IE

ATU
L


BI B

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


65

R: Este destul de rãu cã existã un joc ce se numeºte “de-a


triºatul”, pentru cã ne dã impresia cã a triºa e bine. A triºa
este rãu pentru cã înseamnã a minþi. Când joci un joc, indiferent
cum se numeºte, trebuie sã-i respecþi regulile. Într-un joc, de
exemplu, participanþii trebuie sã inventeze povestiri despre ei înºiºi,
iar ceilalþi trebuie sã descopere care din ele sunt adevãrate ºi care
false. Acestea nu sunt minciuni, pentru cã este un joc ºi toþi ºtiu cã
poveºtile sunt inventate. Chiar ºi într-un joc ca acesta trebuie sã
respecþi regulile. Jocurile cu reguli hazlii sunt mult mai distractive.
De exemplu, puteþi inventa reguli noi pentru baseball pe zãpadã.
Atât timp cât toþi înþeleg regulile ºi le urmeazã, puteþi sã vã amuzaþi
jucându-vã. Va fi diferit de jocul de baseball, dar va fi în regulã
pentru cã fiecare va juca dupã noile reguli.
Nu eºti obligat sã joci orice joc. Unele jocuri sunt rele ºi pot fi
dãunãtoare ºi te vor determina sã faci lucruri cu care pãrinþii nu
sunt de acord. Cu alte cuvinte, joacã-te orice joc dacã acesta are
reguli care nu încalcã legile lui Dumnezeu.

VERSETUL CHEIE: Cumpãna înºelãtoare este urâtã Domnului, dar cântãreala


dreaptã îi este plãcutã. (Proverbe 11:1)

VERSETE ÎNRUDITE: Deuteronom 25:16; Osea 12:7

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: În mod practic, asiguraþi-vã cã toþi au înþeles regulile


jocului pe care vreþi sã îl jucaþi. Astfel îi veþi descuraja pe cei care vor sã
triºeze.

CINSTIT ªI DREPT (TRIªATUL)


?: DE CE NU E BINE SÃ COPIEZI DE LA COLEGI ÎN
TIMPUL EXAMENELOR?

EXAMEN SCRIS

ari
hel
Oc e cal
d

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


66

R: Când te uiþi pe extemporalul altei persoane sau copiezi tema


altuia, faci un lucru necinstit. Dumnezeu ne porunceºte sã
fim cinstiþi pentru cã El este adevãr, ºi când comportarea noastrã
nu îi place, nu e bine. Când te uiþi la colegul tãu la rãspunsurile
unui test ºi pui rãspunsurile ºi pe testul tãu, îl faci pe profesor sã
creadã cã tu ºtii rãspunsul corect când tu de fapt nu-l ºtii. Asta
înseamnã a triºa — ºi a minþi. Când copiezi tema de casã de la
colegul tãu, îl faci pe profesor sã creadã cã þi-ai fãcut tema singur,
când nu e aºa. Asta înseamnã a triºa — ºi a minþi.
Nu uita cã de fiecare datã când triºezi sau minþi, îþi faci rãu þie
însuþi. Îþi faci rãu pentru cã nu înveþi ceea ce ar trebui sã înveþi, ºi
cândva vei regreta.

VERSETUL CHEIE: De aceea, lãsaþi-vã de minciunã: “Fiecare dintre voi sã


spunã aproapelui sãu adevãrul”, pentru cã suntem mãdulare unii altora.
(Efeseni 4:25)

VERSETE ÎNRUDITE: Exod 20:16; Levitic 19:35-36; 1 Samuel 8:1-3; Proverbe


11:1; 20:23; Matei 25:14-30; Luca 16:10; 1 Timotei 3:8; Tit 1:7

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Când se iveºte aºa o întrebare, puteþi sã îi amintiþi


copilului motivul pentru care trebuie sã meargã la ºcoalã ºi în ce fel copiatul
la extemporale submineazã acest scop.

PRIETENI ªI DUªMANI
?: DE CE E AªA RÃU SÃ TRIªEZI
LA JOCURILE SPORTIVE?

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


67

R: A triºa la jocurile sportive este un lucru rãu pentru cã îi


induci pe ceilalþi în eroare ºi strici jocul. Uneori la TV sau
chiar ºi la ºcoalã, ni se sugereazã cã lucrul cel mai importat din
lume este a câºtiga. Uitãm cã e totuºi un simplu joc. Facem din
victorie un lucru prea important. Dar nimic nu e atât de important
încât sã merite sã triºãm, pentru cã Dumnezeu vrea sã fim cinstiþi,
drepþi în tot ce facem.
De aceea trebuie sã jucãm cinstit. Unii oameni cred cã a juca
“murdar” (lovindu-i pe alþii în timpul jocului) nu e tocmai rãu atâta
timp cât nu se încalcã nici o regulã. Dar creºtinii ar trebui sã-i
respecte pe ceilalþi ºi, în acelaºi timp, sã respecte regulile.
Nu uita cã motivele cele mai bune pentru care joci anumite jocuri
sunt sã-þi îmbunãtãþeºti calitãþile de jucãtor, condiþia fizicã ºi sã
înveþi cum sã câºtigi ºi cum sã pierzi. Când participãm la orice
sport, trebuie sã ne strãduim sã fim cât mai buni, sã jucãm cinstit ºi
curat ºi sã ne bucurãm de joc. Acestea sunt mult mai importante
decât a câºtiga sau a pierde.

VERSETUL CHEIE: Cine este credincios în cele mai mici lucruri, este credincios
ºi în cele mari, ºi cine este nedrept în cele mai mici lucruri, este nedrept ºi
în cele mari. (Luca 16:10)

VERSETE ÎNRUDITE: Levitic 19:35-36; 1 Samuel 8:1-3; Proverbe 11:1; Matei


25:14-30; Luca 16:10; Efeseni 4:25; 1 Timotei 3:8; Tit 1:7

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Unii pãrinþi îi forþeazã pe copii sã aibã rezultate


bune la întrecerile sportive. Aveþi grijã. Dacã îi forþaþi prea tare, din
nebãgare de seamã, îi încurajaþi sã triºeze, deoarece pot crede cã a câºtiga
conteazã mai mult decât a juca cinstit.

CINSTIT ªI DREPT (TRIªATUL)


?: TRIªATUL RÃMÂNE TRIªAT ªI ATUNCI CÂND LAªI CEALALTÃ
ECHIPà Sà CªTIGE PENTRU Cà ESTE MAI SLAB�

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


68

R: Nu. A triºa înseamnã sã încalci regulile doar pentru a câºtiga


un avantaj. Poþi sã joci ºi altfel, fãrã sã încalci regulile.
Uneori poate cã vrei sã joci mai uºurel doar ca sã dai o ºansã altei
echipe. Dacã o faci fii discret, sã nu-ºi dea seama.
Dar nu juca aºa doar ca sã te distrezi de ei. Dacã echipele nu
sunt echilibrate ca valoare ºi tu ºtii cã una din echipe va snopi în
bãtaie cealaltã echipã, ai putea sã modifici regulile sau chiar sã
refaci echipele astfel încât sã fie egale ºi sã puteþi juca mai bine. Nu
uita cã ceea ce conteazã în ochii lui Dumnezeu este sã ne purtãm
cu respect ºi dragoste cu ceilalþi, nu sã câºtigãm.

VERSETUL CHEIE: Roada Duhului, dimpotrivã, este: dragostea, bucuria,


pacea, îndelunga rãbdare, bunãtatea, facerea de bine, credincioºia,
blândeþea, înfrânarea poftelor. Împotriva acestor lucruri nu este lege.
(Galateni 5:22-23)

VERSETE ÎNRUDITE: Luca 6:31

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Uneori pãrinþii joacã mai uºurel ºi îi lasã pe copii sã
câºtige. Dacã vreun copil pierde sistematic, va fi descurajat ºi nu va mai
vrea sã joace. Puteþi sã-i spuneþi, “Voi juca mai uºurel, ca sã te ajut sã
înþelegi jocul”. Dacã îi deranjeazã cã îi lãsaþi sã câºtige, promiteþi-le cã
data viitoare veþi juca serior — ºi aºa sã ºi faci. Doar aºa veþi avea amândoi
o mizã pentru joc ºi vã veþi distra. E bine sã le oferiþi o provocare — doar
aºa vor învãþa ºi vor creºte în cunoaºtere.

CINSTIT ªI DREPT (TRIªATUL)


?: DACà AI CªTIGAT TRIªÂND, TREBUIE Sà LE
SPUI CELORLAÞI?

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


69

R: În primul rând, nu ar trebui sã triºezi. Dar dacã ai triºat,


trebuie sã recunoºti ceea ce ai fãcut ºi sã te îndrepþi, chiar
dacã pierzi sau câºtigi. Când joci, ai grijã cã vei avea tendinþa sã
triºezi ca sã obþii un avantaj. Nu uita cã a câºtiga nu e aºa impor-
tant cum e sã faci voia lui Dumnezeu.
Când faci ceva rãu ºi îþi dai seama cã ai greºit, cel mai bine e sã
mãrturiseºti. În primul rând trebuie sã îi spui lui Dumnezeu. Apoi
spune-i celeilalte echipe sau celorlalþi participanþi la joc ºi cere-þi
iertare. De asemenea, va trebui sã le spui ºi pãrinþilor.
Bineînþeles cã dacã îþi mãrturiseºti greºeala nu înseamnã cã poþi
triºa. De fapt va trebui sã dai înapoi tot ce ai câºtigat triºând. Nu
crede cã poþi triºa, iar mai târziu sã te distrezi pe seama acestui
lucru. Dumnezeu vrea sã devii o persoanã cinstitã.

VERSETUL CHEIE: Mãrturisiþi-vã unii altora pãcatele, ºi rugaþi-vã unii


pentru alþii, ca sã fiþi vindecaþi. Mare putere are rugãciunea fierbinte a
celui neprihãnit. (Iacov 5:16)

VERSETE ÎNRUDITE: Proverbe 11:1; 20:23; 1 Ioan 1:9

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Pentru copii este destul de greu sã nu triºeze. Prima
scuzã pe care o vor gãsi va fi cã au vrut doar sã glumeascã. Dar Dumnezeu
nu vrea ca noi, câteodatã, sã încãlcãm legile Lui. Explicaþi-i copilului cã
dacã o persoanã triºeazã ºi este prinsã, nimeni nu va crede cã ea ar fi vrut
sã-ºi mãrturiseascã fapta mai târziu, nici chiar dacã persoana care triºeazã
are cele mai nevinovate motive.

CINSTIT ªI DREPT (TRIªATUL)


?: CÂND JOCI UN JOC E BINE SÃ-I PÃCÃLEªTI PE
CEILALÞI JUCÃTORI?

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


70

R: În timpul jocului, poþi sã îi pãcãleºti pe ceilalþi jucãtori dacã


acest lucru face parte din joc ºi nu-i încalcã regulile. De
exemplu, în baschet un jucãtor poate sã se facã o fentã cu scopul
de a-i pãcãli pe adversarii care îl pãzesc. Sau jucãtorul poate sã
sugereze cã o ia într-o direcþie ºi de fapt sã o porneascã în altã
parte. Un bun jucãtor de fotbal poate face fente cu mingea, iar apoi
sã o loveascã. Toate aceste fente sunt pãrþi importante ale sportului
— fãrã sã aibã scopul de a încãlca regulile. Nu ar fi corect, de
exemplu, ca un jucãtor de fotbal sã pretindã cã a încercat sã facã o
fentã cu mingea când, de fapt, a lovit cu piciorul un alt jucãtor.
Acest jucãtor ar triºa.

VERSETUL CHEIE: Deci, fie cã mâncaþi, fie cã beþi, fie cã faceþi altceva: sã
faceþi totul pentru slava lui Dumnezeu. (1 Corinteni 10:31)

VERSETE ÎNRUDITE: Proverbe 11:1; 20:23; Coloseni 3:23–24

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Este o diferenþã între a prosti pe alþii în timpul


jocului respectând regulile jocului, ºi a încãlca aceste reguli pentru a
obþine un avantaj necinstit. Fiþi atenþi cã unii antrenori îi vor încuraja
pe jucãtori sã facã fente prin care sã-i rãneascã pe ceilalþi ºi sã fie duri.
Problema este cã acest sfat duce la încãlcarea regulamentului, nu la
pãcãlirea echipei adverse.

CINSTIT ªI DREPT (TRIªATUL)


?: DE CE UNII OAMENI TRIªEAZÃ PENTRU A
CªTIGA NIªTE JOCURI STUPIDE?

LÃCOMIE

FA
F E IMÃ
RI
CI
BA ULARIT
POP

RE
NI ATE

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


71

R: Unii oameni triºeazã la diferite sporturi fiindcã, pentru ei,


a câºtiga înseamnã foarte mult. Ei îºi doresc sã câºtige la
orice joc. Le place sã se simtã puternici ºi sã ºtie cã pot controla
jocul, culegând laurii victoriei. Aceºtia cred cã sunt mult mai
grovazi decât ceilalþi doar pentru cã au câºtigat. Au nevoie disperatã
de respect ºi cred cã-l pot obþine doar fiind câºtigãtori. Oamenii
care triºeazã nu înþeleg cã Dumnezeu îi iubeºte, indiferent dacã
pierd sau câºtigã.
Dumnezeu vrea sã muncim din greu în tot ce facem. Dacã este
ceva la care nu suntem prea buni, ºi ne dorim sã fim mai buni,
trebuie sã exersãm ºi sã ne strãduim mai mult. Dacã triºãm ca sã
câºtigãm, o luãm pe scurtãturã ºi trebuie sã tot triºãm dacã vrem
sã câºtigãm.
Nu uita, când joci un joc, joacã cinstit, curat ºi respectã regulile.
Dumnezeu vrea sã dãm ce avem mai bun în noi ºi sã fim cinstiþi.

VERSETUL CHEIE: Înþelepciunea aceasta nu vine de sus, ci este pãmânteascã,


fireascã, drãceascã. Cãci acolo unde sunt pizmã ºi duh de ceartã, sunt
tulburare ºi tot felul de fapte rele. (Iacov 3:15–16)

VERSETE ÎNRUDITE: Proverbe 11:1; 20:23; 2 Corinteni 10:17; Filipeni 2:3;


Iacov 1:15; 4:16

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Puneþi-i într-o luminã favorabilã pe copiii care nu


se laudã tot timpul cu victoriile lor. Puteþi sã ilustraþi acest lucru povestind
despre un atlet favorit care se concentreazã asupra performanþei sale în
loc sã vã întrebaþi cum ar putea încãlca regulile pentru a câºtiga. Mulþi
oameni care triºeazã se justificã astfel, “Nu sunt singurul, ºi alþi oameni
triºeazã”. ªi copiii fac adesea acest lucru. Dar nu fac bine ce fac.

CINSTIT ªI DREPT (TRIªATUL)


?: CE TREBUIE SÃ FAC CÂND CINEVA
MÃ DUCE DE NAS?

JOCUL “SACII
CU BANI”

BANI

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


72

R: Dacã joci fotbal ºi cineva din cealaltã echipã loveºte mingea


când aceasta este în afara terenului, lasã-l pe arbitru sã
decidã ce e de fãcut. Nu îl numi pe jucãtor triºor ºi nu te certa cu
arbitrul. Fii atent sã nu cumva sã numeºti pe cineva triºor doar
pentru cã pierzi. Poate cã îl pierzi pe bunã dreptate.
Dacã joci un joc care nu are arbitru ºi cineva continuã sã triºeze,
poþi sã-i spui acelei persoane cã nu joacã cinstit. Nu te enerva ºi
explicã-i cã nu e bine sã triºeze ºi cã jocul nu mai e amuzant dacã
cineva triºeazã. Dacã persoana nu vrea sã se opreascã din triºat,
nu eºti obligat sã mai continui jocul.
Dacã la magazin, un vânzãtor nu-þi dã bine restul, spune-le
pãrinþilor, iar ei vor rezolva problema.
Uneori n-ai ce face când cineva te înºalã. Cel mai bun lucru e sã
accepþi acest lucru ºi sã te încrezi în Dumnezeu care îþi va purta de
grijã.

VERSETUL CHEIE: Nu te certa fãrã pricinã cu cineva, când nu þi-a fãcut nici
un rãu. (Proverbe 3:30)

VERSETE ÎNRUDITE: Psalm 35:1–28; Luca 3:14; 1 Corinteni 6:7

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Dacã copilul vostru se plânge cã cineva îl înºalã,


încurajaþi-l sã se roage pentru acea persoanã. Rugaþi-l pe Dumnezeu sã-i
arate aceluia de ce nu e bine sã triºeze ºi de ce nu foloseºte la nimic.

CINSTIT ªI DREPT (TRIªATUL)


CE-I AL TÃU E ªI AL MEU
(FURATUL)
?: DE CE E RÃU SÃ FURI?

Depozitul de
FURAje


nu
fu n u ã ri!
ri! S u
f

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


73

R: Dumnezeu este cinstit ºi drept. A lua ceva ce nu ne aparþine


este împotriva naturii lui Dumnezeu. De aceea, a fura este
rãu. Dumnezeu vrea sã-i ajutãm pe cei din jurul nostru ºi sã avem
încredere în El cã nu vom duce lipsã de nimic.
Unii oameni furã pentru cã îºi doresc cu orice preþ un anumit
lucru (o bicicletã, un casetofon, sau bani) ºi sunt în stare sã facã
orice ca sã-l obþinã. Alþii furã pentru cã se simt disperaþi. Oamenii
care furã dovedesc cã nu au încredere în Dumnezeu. El ne iubeºte
ºi nu va îngãdui sã ajungem într-o situaþie în care sã fim nevoiþi sã
furãm. El se va îngriji sã nu ducem lipsã de nimic.
Când furi, îl superi pe Dumnezeu ºi îþi faci þie însuþi rãu, la fel
cum le faci celorlalþi. Astfel, ignori ºi neglijezi ceea ce-þi dã
Dumnezeu, îþi vei câºtiga o proastã reputaþie ºi îi vei face pe cei
din jur sã vrea sã fure ºi ei de la tine. Este evident cã Dumnezeu
are cele mai bune intenþii cu privire la noi când ne spune sã nu
furãm.

VERSETUL CHEIE: Sã nu furi. (Exod 20:15)

VERSETE ÎNRUDITE: Matei 6:24–34; Efeseni 4:28; Filipeni 4:19; Iacov 4:2

CE-I AL TÃU E ªI AL MEU (FURATUL)


?: DACÃ CINEVA ÎÞI FURÃ UN LUCRU, E BINE SÃ-L
FURI ÎNAPOI?

PACHET
UL
CU
MÂNCA
R
AL LUI E
JASON

GUSTA-
REA
LUI
HELMUT
GU E A Z Y

GUSTARE LINDA
R SU
ST L U I

L A
BOB UI
A-

BY

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


74

R: Nu. A fura este întotdeauna rãu. Fii atent pe cine acuzi de


furt. S-ar putea sã þi se parã cã cineva þi-a furat ceva, când,
de fapt, persoana aceea sã nu-þi fi luat nimic. Dacã eºti absolut
sigur cã o persoanã þi-a luat ceva, întreab-o politicos despre acel
lucru. Poate cã te înºeli, iar persoana aceea are ceva ce seamãnã cu
lucrul tãu. Dacã te duci ºi îl iei înapoi, vei sfârºi prin a lua ceva ce
nu a fost al tãu! Astfel vei fi vinovat de furt!
Dacã cineva þi-a luat cu adevãrat ceva ce era al tãu, întâi întreabã,
decât sã-l acuzi cã a furat, chiar ºi când pe obiectul cu pricina este
scris numele tãu. I-ai putea spune, “Vãd cã ai gãsit creionul meu.
Îþi mulþumesc pentru asta”. Gândeºte-te întotdeauna cã cealaltã
persoanã n-a fãcut-o intenþionat.
Dacã tocmai prinzi pe cineva furând de la tine sau ºtii cã acea
persoanã a furat de la mulþi alþi copii, mai întâi încearcã sã vorbeºti
cu ea. Dacã vezi cã nu ajutã, spune-i unui adult — pãrinte sau
profesor — despre aceastã problemã.

VERSETUL CHEIE: Nu întoarceþi nimãnui rãu pentru rãu. Urmãriþi ce este


bine, înaintea tuturor oamenilor. Dacã este cu putinþã, întrucât atârnã
de voi, trãiþi în pace cu toþi oamenii. (Romani 12:17–18)

VERSETE ÎNRUDITE: Exod 20:15–16; Proverbe 3:30; Romani 2:21;


1 Corinteni 6:7; Efeseni 4:28

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Acest mod de a suspecta pe cineva cã ºi-a însuºit un


obiect fãrã intenþie sau din greºealã are ca rezultat cîºtigarea unor prieteni
ºi evitarea riscului de a-i învinui pe nedrept, transformându-i în duºmani.

CE-I AL TÃU E ªI AL MEU (FURATUL)


?: E BINE SÃ PÃSTREZI O JUCÃRIE DACÃ
PROPRIETARUL NU O MAI CERE ÎNAPOI?

Gu
Gu

Gu
Gu

CUTIA CU
JUCÃRII A LUI
JASON

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


75

R: Nu. A fura înseamnã a lua ceva ce nu e al tãu. Un alt mod


de a fura este de a împrumuta un lucru de la cineva ºi a nu-l
mai da înapoi. Noi ºtim cã nu e bine sã furãm, indiferent de modul
în care o facem, pentru cã Dumnezeu ne spune sã nu furãm. ªi
dacã Dumnezeu ne spune cã furatul nu e bun, atunci înseamnã cã
acest lucru ne va aduce numai supãrare, nouã ºi celorlalþi. A fura
nu e bine ºi se terminã prin a aduce supãrare chiar ºi atunci când
nimeni nu bagã de seamã fapta noastrã. Nu uita cã Dumnezeu ºtie
tot.
Dacã un prieten îþi dã un lucru ca sã-l pãstrezi, acel dar este al
tãu. Nu înseamnã cã l-ai furat — ºi nu trebuie sã îl dai înapoi. Dar,
dacã cineva îþi împrumutã un lucru sau þi-l dã sã-l foloseºti pentru
o vreme, trebuie sã îl dai înapoi când v-aþi înþeles sau când nu-l
mai foloseºti — chiar dacã persoana de la care l-ai luat nu þi-l mai
cere sau a uitat de el. La fel este ºi când gãseºti lucruri care aparþin
altora. Trebuie sã le duci persoanei respective — este cel mai cinstit
lucru pe care poþi sã-l faci.
Dumnezeu ne-a poruncit sã nu furãm. El vrea sã ne ajute ºi sã
ne fereascã de pedeapsa pe care am putea-o primi ºi de reputaþia
de hoþ. Pe de altã parte, vrei sã fii tratat în acest mod? Vrei ca ceilalþi
sã nu-þi dea înapoi jucãria, mingea sau cartea, chiar dacã ai uitat
de ele?

VERSETUL CHEIE: Ce vreþi sã vã facã vouã oamenii, faceþi-le ºi voi la fel.


(Luca 6:31)

VERSETE ÎNRUDITE: Exod 20:15; Efeseni 4:28

ÎNTREBÃRI: Dar dacã cineva îþi împrumutã ceva ºi nici unul nu vã mai
amintiþi, se considerã furt?

CE-I AL TÃU E ªI AL MEU (FURATUL)


?: E RÃU DACÃ UN PRIETEN ÎÞI SPUNE CÃ CEVA ESTE GRATUIT,
ªI DUPÃ CE ÎL IEI AFLI CÃ, DE FAPT, NU ERA PE GRATIS?

Hot dog

Cumperi unul,
primeºti unul
gratuit

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


76

R: Fãrãdelegea e întotdeauna rea, chiar ºi atunci când nu ºtim


cã o comitem! Ai mers cândva undeva unde nu trebuia sã
mergi, sau ai spus ceva ce nu trebuia spus, sau ai luat ceva ce nu
trebuia luat, fãrã sã ºtii cã nu aveai voie? Oricui i se poate întâmpla.
Uneori nu ne dãm seama decât mai târziu cã ceea ce am fãcut a
fost rãu. Dar când realizãm acest lucru ce trebuie sã facem? Asta
conteazã cu adevãrat. S-ar putea sã fie nevoie sã ne cerem scuze
ori sã dãm ceva înapoi. Cu certitudine nu trebuie sã mai facem
acel lucru. De exemplu, dacã un prieten îþi spune cã este gratuit,
dar afli mai târziu cã nu era aºa, trebuie sã-l duci înapoi sau sã
plãteºti pentru el. Ar fi modul cel mai cinstit de a repara greºeala.
A pãstra acel lucru este rãu.
Alteori trebuie sã ne folosim bunul simþ. De exemplu, în maga-
zine gãsim rareori lucruri gratuite. Dacã cineva ne spune despre
un lucru cã e gratuit, ar trebui întâi sã ne informãm. Nu trebuie sã
facem tot ce ne spun prietenii noºtri, dar trebuie sã facem tot ce ne
cere Dumnezeu.

VERSETUL CHEIE: În adevãr, dacã vine cineva sã vã propovãduiascã un alt


Isus pe care noi nu l-am propovãduit, sau dacã este vorba sã primiþi un
alt duh pe care nu l-aþi primit, sau o altã Evanghelie, pe care n-aþi primit-o,
oh, cum îl îngãduiþi de bine! (2 Corinteni 11:4)

VERSETE ÎNRUDITE: Luca 16:10; 1 Petru 1:13–16

ÎNTREBÃRI: Ce facem când un alt copil ne spune cã e bine sã facem un


lucru, iar apoi aflãm de la un adult cã nu e adevãrat?

CE-I AL TÃU E ªI AL MEU (FURATUL)


?: DACÃ E RÃU SÃ FURI, DE CE ÎN BASEBAL SE
VORBEªTE DE “FURATUL LINIEI DE FUND”?

IMAGINAÞIA
LUI JASON

COLECÞIE DE LINII
DE FUND FURATE

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


77

R: Pentru cã nu e tocmai vorba de furt, ci e doar un cuvânt


ajutãtor care descrie un stil de joc. “Furtul liniei de fund”
este un procedeu complicat care face parte din jocul de baseball. În
acest joc sunt o mulþime de termeni specifici care pot duce la
nenumãrate confuzii aºa cum în orice sport existã reguli ºi denumiri
care se folosesc doar acolo.
Cum spuneam, cuvântul “furat” folosit în sportul numit base-
ball nu este totuna cu cel folosit în viaþa de zi cu zi, deºi dacã cineva
îºi pune în cap sã fure într-adevãr linia de fund ºi sã o ducã acasã la
modul propriu face un lucru rãu, care intrã sub incidenþa poruncii
“sã nu furi”.

VERSETUL CHEIE: Bucurã-te, tinere, în tinereþea ta, fii cu inima veselã cât
eºti tânãr, umblã pe cãile alese de inima ta ºi plãcute ochilor tãi; dar sã ºtii
cã pentru toate acestea te va chema Dumnezeu la judecatã. (Eclesiastul
11:9)

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Aveþi grijã cã, deseori, copiii nu înþeleg sensul ex-
act al anumitor termeni. Încurajaþi-i sã foloseascã cu mare grijã cuvintele,
fiindcã ele pot duce la confuzii, dacã nu sunt folosite în contextele potrivite.

CE-I AL TÃU E ªI AL MEU (FURATUL)


?: E RÃU SÃ COPIEZI JOCURILE
PENTRU COMPUTER?

DISCHETÃ

COPIATOR

JOCEUNRTIRU
P MPUTER
CO

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


78

R: Da, dacã un joc pentru computer are drept de copyright.


Ce înseamnã acest copyright? înseamnã cã o persoanã (sau
o instituþie) care a creat acel joc este singura care-l poate copia.
Oamenii care scriu cãrþi, cântece, produc diverse articole sau
programe pentru computer, deseori îºi înregistreazã munca astfel
încât nimeni altul sã nu o poatã vinde sau sã o poatã întrebuinþa
greºit. Legea spune cã oricine ia sau vinde mai departe munca altuia
este vinovat de furt.
Când zicem “furt” ne gândim la un obiect (bani, o jucãrie, un
creion, o pãlãrie, o minge, etc.) care aparþine altuia. Dar putem
fura informaþii. Când cineva compune un cântec, acel cântec îi
aparþine. Când cineva scrie o carte, aceasta îi aparþine. Alþi oameni
pot avea casete cu acel cântec sau un exemplar din carte, dacã le
cumpãrã. Altcineva ar putea împrumuta caseta sau cartea. Dar nu e
bine doar sã o iei ºi sã-þi faci o copie pentru tine.
Nu uita cã tot ce e împotriva naturii lui Dumnezeu este rãu, chiar
dacã oamenii obiºnuiesc sã facã astfel de lucruri.

VERSETUL CHEIE: Cine furã sã nu mai fure; ci, mai degrabã, sã lucreze cu
mâinile lui la ceva bun, ca sã aibã ce sã dea celui lipsit. (Efeseni 4:28)

VERSETE ÎNRUDITE: Exod 20:15; Romani 13:1–5; 1 Petru 2:13–14

ÎNTREBÃRI: E cinstit sã înregistrezi casete?

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Nu acceptaþi programe pentru calculator sau casete


care se vând la negru, ºi nu faceþi copii ilegale dupã casete sau dischete.
Dacã nu sunteþi sigur ce aveþi voie sã faceþi cu un anumit program pentru
calculator, citiþi licenþa care vine împreunã cu dischetele.

CE-I AL TÃU E ªI AL MEU (FURATUL)


?: E RÃU SÃ PÃSTREZI BANII PE CARE
ÎI GÃSEªTI PE STRADÃ?

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


79

R: O persoanã cinstitã va face un efort de a înapoia lucrurile


pierdute celei care le-a pierdut, chiar dacã nimeni nu o
cunoaºte. Dacã gãseºti un portofel, trebuie sã cauþi în el numele
celui care l-a pierdut ºi sã-l contactezi. Când cineva pierde o sumã
mare de bani, dã un anunþ sau anunþã poliþia. Locul în care gãseºti
banii este un indiciu important. Dacã îi gãseºti pe podeaua sãlii de
clasã, cel care i-a pierdut sigur e un coleg de-al tãu. Dacã îi gãseºti
pe jos într-un magazin, cu siguranþã cã cel care i-a pierdut a fost în
acel magazin. În orice caz, persoana care gãseºte banii trebuie sã-i
spunã profesorului sau casierului de la magazin. Acesta ar fi cel
mai cinstit lucru pe care poþi sã-l faci. E important sã faci pentru
persoana care a pierdut banii ceea ce ai vrea sã facã alþii pentru
tine.
Uneori va fi imposibil sã-l gãseºti pe cel care a pierdut banii, dar
nu-þi fã din asta o scuzã din a pãstra banii gãsiþi — încearcã totuºi
sã-l gãseºti pe cel care i-a pierdut.

VERSETUL CHEIE: Isus i-a rãspuns: “Sã iubeºti pe Domnul, Dumnezeul


tãu, cu toatã inima ta, cu tot sufletul tãu, ºi cu tot cugetul tãu.” Aceasta
este cea dintâi, ºi cea mai mare poruncã. Iar a doua, asemenea ei, este: “Sã
iubeºti pe aproapele tãu ca pe tine însuþi.” (Matei 22:37–39)

VERSETE ÎNRUDITE: Deuteronom 22:1–3; Luca 6:31–36

NOTà PENTRU PÃRINÞI: Copiii au o vorbã pentru acest scenariu: “Ce-am


gãsit al meu sã fie”. Spuneþi-i copilului cã poruncile lui Dumnezeu ne
oferã alte standarde — sã-i respectãm pe ceilalþi oameni ºi sã le facem
binele.

CE-I AL TÃU E ªI AL MEU (FURATUL)


?: TOT A FURA SE NUMEªTE ªI CÂND O PERSOANÃ
SÃRACÃ IA MÂNCAREA ALTUIA?

Pre-Kingdom
Magazin alimentar

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


80

R: Da. Nu conteazã ce sau de ce furã o persoanã, tot furt este.


Biblia ne spune multe despre oamenii sãraci. Poporul lui
Dumnezeu, poporul Israel, trebuia sã-i ajute pe cei sãraci. Iar
oamenii flãmânzi erau lãsaþi sã adune grâul rãmas dupã ce au
adunat culegãtorii. Dar oamenilor sãraci nu li s-a spus niciodatã
cã au voie sã fure.
În lume sunt mulþi oameni sãraci ºi flãmânzi. Trebuie sã facem
tot ce putem ca sã-i ajutãm (trimiþând alimente sau donând bani
unor organizaþii de ajutorare, astfel ca ei sã nu mai fie nevoiþi sã
fure).

VERSETUL CHEIE: Douã lucruri îþi cer; nu mi le opri, înainte de moarte!


Depãrteazã de la mine neadevãrul ºi cuvântul mincinos; nu-mi da nici
sãrãcie, nici bogãþie; dã-mi pâinea care-mi trebuie. Ca nu cumva, în belºug,
sã mã lepãd de Tine, ºi sã zic: “Cine este Domnul?” Sau ca nu cumva în
sãrãcie, sã fur, ºi sã iau în deºert Numele Dumnezeului meu. (Proverbe
30:7–9)

VERSETE ÎNRUDITE: Exod 20:15; Levitic 19:10; 23:22; Deuteronom 24:19–


21; Proverbe 19:17; Matei 6:19–21, 25–34; Fapte 2:42–45; Iacov 2:14–16

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Atunci când copilul vostru pune o astfel de întrebare,
e o ocazie bunã pentru voi ºi întreaga familie de a începe sã ajutaþi o
societate de ajutor sau sã ajutaþi un copil sau o familie. Este ºi o bunã
ocazie de a vã ruga împreunã pentru ca Dumnezeu sã aibã grijã de nevoile
familiei voastre ºi de a-i mulþumi pentru asta.

CE-I AL TÃU E ªI AL MEU (FURATUL)


?: TOT FURT ESTE ªI CÂND ÎMPRUMUÞI UN LUCRU
AL ALTCUIVA FÃRÃ SÃ-I CERI VOIE?

IMAGINAÞIA
LUI JASON

Hei, e
costumul
meu!

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


81

R: Cu siguranþã este tot furt. A împrumuta ceva de la cineva


fãrã sã-i spui, dovedeºte o lipsã de respect pentru posesor.
Ce se întâmplã dacã posesorul are nevoie de acel obiect chiar atunci,
sau a promis cã-l va da altcuiva? Întotdeauna este bine sã-þi ceri
voie când vrei sã împrumuþi ceva, chiar dacã aparþine prietenului
tãu cel mai bun ºi ai mai folosit ºi altã datã acel lucru.
Dacã o persoanã îþi spune “Foloseºte-te de acest obiect oricând
vrei”, iar atunci când îþi trebuie nu o gãseºti ca sã-i ceri obiectul
respectiv, e cu totul altceva. În aceastã situaþie poþi lua obiectul,
dar trebuie sã laºi un bilet. Trebuie sã îi laºi scris cã tu ai împrumutat
acel obiect, ca sã nu creadã cã a fost furat. A-þi cere voie sau a lãsa
bilete cu cererea înseamnã a-i respecta pe prietenii tãi. Sã nu furi
ceva, iar apoi sã-þi gãseºti o scuzã cã de fapt tu ai “împrumutat”
acel lucru. A fura este rãu, dar de asemenea ºi a minþi. Fii o persoanã
cinstitã care îi respectã pe ceilalþi ºi le respectã proprietãþile.

VERSETUL CHEIE: Ce vreþi sã vã facã vouã oamenii, faceþi-le ºi voi la fel.


(Luca 6:31)

VERSETE ÎNRUDITE: Exod 20:15; Matei 22:34–40; Efeseni 4:28

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Fraþii de obicei se ceartã de la jucãrii când sunt


mici, iar apoi, când mai cresc, îºi iau unul altuia hainele. Aceasta e o
ocazie de a le explica cum sã fie generoºi. Copiii nu învaþã acest lucru în
mod natural, ei trebuie învãþaþi.

CE-I AL TÃU E ªI AL MEU (FURATUL)


?: CE TREBUIE SÃ FACI CÂND CINEVA FURÃ DIN
MAGAZIN, IAR ACELA E CHIAR PRIETENUL TÃU?

BILE DE RULMENÞI
DIN OÞEL

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


82

R: Dacã ºtii cã un prieten de-al tãu are de gând sã fure ceva


sau încearcã sã o facã, trebuie sã-i atragi atenþia cã e rãu ce
face ºi cã ar trebui sã nu fure. Dacã nu te ascultã, pleacã de lângã
el, pãrãseºte magazinul sau locul unde vã aflaþi ºi du-te acasã. Fiind
cu o persoanã care încalcã o lege, vei avea ºi tu probleme, pentru
cã se considerã infracþiune sã nu raportezi o faptã rea la care ai fost
martor. Spune-le pãrinþilor tãi imediat ce ajungi acasã.

VERSETUL CHEIE: Fraþilor, dacã s-a rãtãcit vreunul dintre voi de la adevãr,
ºi-l întoarce un altul, sã ºtiþi cã cine întoarce pe un pãcãtos de la rãtãcirea
cãii lui, va mântui un suflet de la moarte, ºi va acoperi o sumedenie de
pãcate. (Iacov 5:19–20)

VERSETE ÎNRUDITE: Exod 20:15; Proverbe 1:10–14; 13:20; Romani 13:1–


5; 2 Tesaloniceni 3:14–15; Evrei 10:24

ÎNTREBÃRI: Ce trebuie sã fac când îl vãd pe prietenul meu furând?

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Învaþaþi-vã copilul cum sã-ºi aleagã prietenii ºi


când e timpul sã înceteze prietenia cu unii din ei. Ne dorim ca odraslele
noastre sã aibã o influenþã pozitivã asupra celor din jurul lor, dar vine o
vreme când ei singuri trebuie sã se îndepãrteze de cei care le creeazã numai
necazuri.

CE-I AL TÃU E ªI AL MEU (FURATUL)


?: DAR CE SE ÎNTÂMPLÃ CÂND GÃSEªTI CEVA CE NU
E AL TÃU, DAR NU ªTII A CUI E — TOT FURT ESTE?

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


83

R: A gãsi ceva ce nu-þi aparþine, nu este furt, dar trebuie


neapãrat sã încerci sã afli care este proprietarul acelui obiect.
Cu cât e mai valoros obiectul pe care l-ai gãsit, cu atât mai mult
trebuie sã te strãduieºti sã-l gãseºti pe cel ce l-a pierdut. O monedã
de 20 sau de 50 de lei are o valoare micã; nu trebuie sã dai anunþ la
ziar ca sã gãseºti persoana care a pierdut-o. Dar un album de
fotografii de nuntã, o cutie cu bijuterii sau un portmoneu are o
valoare mare. Va trebui sã faci un efort mare pentru a afla cine
le-a pierdut. Deseori, mama sau tata vor ºti exact cum sã caute
acea persoanã. Dacã gãseºti ceva la ºcoalã, du-l la “obiecte
pierdute”. Nu folosi niciodatã scuza aceasta: “Am gãsit acest obiect,
nu era nimeni lângã el”, doar ca sã-l pãstrezi.

VERSETUL CHEIE: Dacã vezi rãtãcindu-se boul sau oaia fratelui tãu, sã nu
le ocoleºti, ci sã le aduci la fratele tãu. Dacã fratele tãu nu locuieºte lângã
tine, ºi nu-l cunoºti, sã iei dobitocul la tine acasã, ºi sã rãmânã la tine
pânã ce-l cere fratele tãu; ºi atunci sã i-l dai. Tot aºa sã faci ºi cu mãgarul
lui, tot aºa sã faci ºi cu haina lui, ºi tot aºa sã faci cu orice lucru pierdut de
el ºi gãsit de tine: sã nu le ocoleºti. (Deuteronom 22:1–3)

VERSETE ÎNRUDITE: Filipeni 2:4

ÎNTREBÃRI: E rãu sã pãstrezi o bancnotã de 50.000 de lei pe care ai gãsi-


t-o pe jos, chiar dacã cineva întreabã dacã nu cumva ai vãzut-o? Dacã
gãseºti o monedã la automatul de bomboane ºi foloseºti moneda ca sã
cumperi bomboane, tot furt e?

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Daþi-i exemplu felul în care voi aþi procedat într-o
situaþie similarã sau cum au procedat alþii faþã voi ºi cum v-aþi simþit.
I-aþi putea aminti, de asemenea, copilului faptul cã oamenii vor remarca
pozitiv ori de câte ori va încerca sã înapoieze un lucru.

CE-I AL TÃU E ªI AL MEU (FURATUL)


LA URMÃ, DAR NU
ÎN ULTIMUL RÂND
?: E BINE SÃ ARUNCI CU PIETRE ÎN CINEVA CARE
ARUNCÃ ÎN TINE?

JOC PENTRU COPII:


DAVID ªI GOLIAT

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


84

R: Nu e bine sã faci rãu cuiva doar pentru cã acea persoanã


þi-a fãcut þie un rãu. Biblia spune “nu întoarceþi rãu pentru
rãu”, ºi Isus spune acelaºi lucru. Biblia ne spune, de asemenea, cã
nu trebuie sã îi facem sã sufere pe cei care ne-au fãcut pe noi sã
suferim. Nu avem dreptul sã îi pedepsim pe oameni pentru rãul
pe care ni l-au fãcut. În schimb ar trebui sã-i spunem lui Dumnezeu
despre aceste lucruri ºi sã lãsãm totul în seama Lui. E bine sã ne
protejãm pe noi înºine, dar nu e bine sã facem rãu.
Acest lucru ar pãrea nedrept. Dar, de fapt, numai Dumnezeu
ºtie sã judece drept – nu noi. Refuzând sã întoarcem rãu pentru
rãu, îl vom lãsa pe Dumnezeu sã transforme lucrurile în bine. Iar
Dumnezeu este perfect în judecãþile Lui.
Doar pentru cã cineva pãcãtuieºte, nu ni se dã dreptul sã
pãcãtuim ºi noi. Întotdeauna trebuie sã îl ascultãm pe Dumnezeu
ºi sã facem ce este bine. Cãile Domnului sunt întotdeauna bune. A
rãspunde celorlaþi cu aceeaºi monedã nu va rezolva conflictul, ci îl
va înrãutãþi.

VERSETUL CHEIE: Aþi auzit cã s-a zis: “Ochi pentru ochi ºi dinte pentru
dinte”. Dar Eu vã spun: “Sã nu vã împotriviþi celui ce vã face rãu. Ci,
oricui te loveºte peste obrazul drept, întoarce-i ºi pe celãlalt. (Matei 5:38–
39)

VERSETE ÎNRUDITE: Proverbe 20:22; Luca 6:27–36; Fapte 7:60; Romani


12:17–21

ÎNTREBÃRI: E bine sã mã rãstesc la pãrinþii mei când ei îmi spun sã nu fac


aºa ceva? E bine sã fiu furios pe fratele meu pentru cã a stricat ceva ce era
al meu? Trebuie sã fiu rãu cu cineva care a fost rãu cu sora mea?

LA URMÃ, DAR NU ÎN ULTIMUL RÂND


?: POÞI SÃ SPUI VORBE URÂTE CÂND ªTII CÃ NU TE
AUDE NIMENI?

IMAGINAÞIA
LUI JASON
APÃ Ã
GUR
DE

SÃP
UN

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


85

R: Dacã un lucru e rãu, el rãmâne rãu chiar ºi atunci când nu


aflã nimeni despre el. De aceea, a înjura, a minþi, a bîrfi este
rãu, chiar ºi atunci când pãrinþii, prietenii, vecinii, sau oricine
altcineva nu ne pot auzi. Dumnezeu ºtie tot ce facem noi; El vede
ºi aude totul.
Adevãrata încercare pentru caracterul tãu se probeazã dupã
modul în care procedezi atunci când crezi cã nimeni nu te poate
auzi sau vedea. Dacã crezi cã a înjura este rãu, atunci nu înjura,
punct. Nu cãuta ocazii sã înjuri când nu e nimeni aproape sã te
prindã. Strãduieºte-te sã vorbeºti ºi sã gândeºti numai lucruri bune
ºi drepte, chiar ºi atunci când nu e nimeni lângã tine, pentru cã
asta conteazã de fapt. Pânã ºi ce gândeºti conteazã; Dumnezeu ne
cunoaºte fiecare gând.
ªi, dacã cineva aflã ce ai spus în particular, va ºti cã poþi fi un om
de încredere. Trãieºte fiecare moment în slujba Domnului.

VERSETUL CHEIE: Nici un cuvânt stricat sã nu vã iasã din gurã; ci unul


bun, pentru zidire, dupã cum e nevoie, ca sã dea har celor ce-l aud. (Efeseni
4:29)

VERSETE ÎNRUDITE: Proverbe 5:21; 20:11; Eclesiastul 12:14; Filipeni 4:8

ÎNTREBÃRI: E rãu sã înjuri printre dinþi?

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Deseori copiii se gândesc cã dacã o faptã de-a lor
nu provoacã supãrare nimãnui, e în regulã. Dar acþiunile rele vor face
întotdeauna pe cineva sã sufere în vreun fel, pe termen lung. Consecinþa
pe care o au faptele rele poate cã nu este directã, sau va trece timp pânã sã
fie evidentã, cum ar fi o minciunã foarte gravã care distruge încrederea
între membrii unei familii. În final, tot ce facem are un efect asupra
celorlalþi.

LA URMÃ, DAR NU ÎN ULTIMUL RÂND


?: CÂND CRESC MARE POT FACE
TOT CE VREAU?

IMAGINAÞIA
LUI JASON

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


86

R: Unii copii cred cã atunci când vor creºte, vor avea voie sã
facã tot ce doresc. ªi s-ar putea crede cã unii adulþi chiar
aºa ºi trãiesc. Dar nu e adevãrat. De-a lungul întregii noastre vieþi
va trebui sã respectãm anumite legi ºi reguli. Când Dumnezeu a
dat cele zece porunci, El le-a dat pentru toþi oamenii, din toate
timpurile, indiferent de vârstã. Nimeni nu e mai presus de legile
lui Dumnezeu. Trebuie sã-l ascultãm pe Dumnezeu totdeauna.
Acesta este unul din motivele pentru care Dumnezeu ne spune
sã ascultãm de pãrinþii noºtri. Astfel vom învãþa sã ne supunem
oricãrei autoritãþi care va fi deasupra noastrã de-a lungul vieþii.
Ne va ajuta, de asemenea, sã ne dorim sã facem ce este bine.

VERSETUL CHEIE: Nimeni sã nu-þi dispreþuiascã tinereþea; ci fii o pildã


pentru credincioºi: în vorbire, în purtare, în dragoste, în credinþã, în
curãþie. (1 Timotei 4:12)

VERSETE ÎNRUDITE: Ioan 14:6; 1 Corinteni 6:12; 1 Petru 5:1–4

ÎNTREBÃRI: De ce oamenii mari urlã unul la celãlalt?

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Adevãrata întrebare din spatele acesteia poate avea
o bãtaie dublã. Dacã pãrinþii fac lucruri pe care le interzic copiilor, acestora
li se va pãrea cã adulþii pot sã facã tot ce vor. Ca pãrinte, nu vã folosiþi
vârsta pentru a vã motiva un comportament rãu.

LA URMÃ, DAR NU ÎN ULTIMUL RÂND


?: A GÂNDI UN LUCRU ESTE LA FEL DE RÃU
CA ªI A-L SPUNE SAU A-L FACE?

R
CTO
SP E DURI
IN GÂN
DE

N
PU

BAZ IN P ENT RU
SPÃLAT

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


87

R: Nu. A urî pe cineva sau a-i dori moartea cuiva sunt douã
lucruri groaznice, iar ura va afecta doar persoana care are
gânduri rele. Aceastã persoanã va înrãutãþi foarte mult situaþia dacã
într-adevãr va ajuge sã o omoare pe cealaltã. Acelaºi lucru este
valabil ºi pentru a fura, a minþi sau oricare alt gând rãu. Dacã e rãu
sã-þi treacã prin cap astfel de lucruri, cu atât mai rãu este sã le faci
sau sã le spui.
Dar gândurile noastre sunt foarte importante, pentru cã deseori
ajungem sã facem ceea ce ne-am gândit. Sã presupunem cã mama
îþi spune sã nu mãnânci prãjituri înainte de masã. Dar tu vezi
prãjiturile pe masã ºi continui sã te gândeºti ce gust bun au ºi cât
de bine ar merge cu o canã de lapte rece. Dacã vei continua sã te
gândeºti în felul ãsta, dorinþa de a mânca va creºte tot mai mult
pânã când vei ajunge sã nu asculþi de mama ºi sã mãnânci câteva.
Dumnezeu ne ºtie toate gândurile ºi vrea sã ne umplem mintea
cu gânduri bune, nu rele.

VERSETUL CHEIE: Curãþeºte-þi inima de rãu, Ierusalime, ca sã fii mântuit!


Pânã când vei pãstra gânduri nelegiuite în inima ta? (Ieremia 4:14)

VERSETE ÎNRUDITE: 1 Cronici 28:9; Filipeni 4:8; Iacov 1:14–15

ÎNTREBÃRI: E rãu sã ai gânduri urâte?

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: În acest moment mulþi copii ar putea deveni


îngrijoraþi de faptul cã Dumnezeu îi va pedepsi pentru gândurile lor rele.
Spuneþi-le cã nu e atât de rãu sã ai gânduri rele, e rãu sã continui sã te tot
gândeºti la ele, în loc sã te gândeºti la altceva. Strãduiþi-vã sã-l faceþi pe
copil sã înþeleagã de ce nu e bine sã stãruie asupra gândurilor rele:
gândurile noastre se vor transforma în dorinþe, iar apoi în fapte.

LA URMÃ, DAR NU ÎN ULTIMUL RÂND


?: DE CE E RÃU SÃ FAC ªI EU
CE FAC TOÞI COPIII?

PROPRIETATE PRIVATÃ
Nu v ã daþi cu
skate board-ul

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


88

R: Dacã un lucru e rãu, el rãmâne rãu indiferent de câþi oameni


îl fac. Sã presupunem cã o parte din prietenii tãi încep sã
arunce pietre în geamurile vecinilor. Ar fi bine dacã toþi ar face
aºa? Bineînþeles cã nu. Ar fi la fel de rãu, dacã ar face-o doar o
persoanã sau întreaga ºcoalã. Fii sigur cã poliþiºtii ºi proprietarii
caselor ar spune cã este un lucru rãu!
Dacã o grãmadã de copii înjurã, triºeazã, mint, se drogheazã,
beau, fumeazã, nu-ºi ascultã pãrinþii, furã din magazine sau fac
alte lucruri rele, nu înseamnã cã ºi tu poþi sã le faci. Tu ar trebui sã
faci ce este bine, chiar dacã eºti singurul care procedeazã aºa. Asta
vrea Dumnezeu de la tine.
Dacã grupul tãu de prieteni face ceva rãu ºi te obligã sã faci ºi tu
la fel, gãseºte-þi alt grup de prieteni. Fereºte-te de copiii care te
împing sã faci lucruri rele.

VERSETUL CHEIE: Iatã dar ce vã spun ºi mãrturisesc eu în Domnul: sã nu


mai trãiþi cum trãiesc pãgânii, în deºertãciunea gândurilor lor, având
mintea întunecatã, fiind strãini de viaþa lui Dumnezeu, din pricina
neºtiinþei în care se aflã în urma împietririi inimii lor. Ei ºi-au pierdut
orice pic de simþire; s-au dedat la desfrânare, ºi sãvârºesc cu lãcomie orice
fel de necurãþie. (Efeseni 4:17–19)

VERSETE ÎNRUDITE: Judecãtori 2:11–15; Romani 12:1–2; Coloseni 2:8

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Presiunea cãreia trebuie sã se opunã copiii poate fi


puternicã. Pe mãsurã ce cresc, ajutaþi-i sã înfrunte aceastã presiune
petrecând mai mult timp împreunã.

LA URMÃ, DAR NU ÎN ULTIMUL RÂND


?: E FRUMOS SÃ ÎI PÂRÃSC
PE CEILALÞI COPII?

IUBESC

CÂINII

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


89

R: Dacã se încalcã o lege sau cineva are de suferit, trebuie


sã-i pârãºti pe copii. Dumnezeu le-a dat adulþilor autoritatea
de a te proteja pe tine ºi pe ceilalþi împotriva fãrãdelegilor. Dacã
adulþii nu sunt informaþi despre anumite nereguli, nu au cum sã
ne protejeze de urmãrile lor. Spune pãrinþilor, profesorului,
antrenorului, poliþistului sau oricãrui adult care ar putea ajuta
atunci când cineva furã, se drogheazã, vinde droguri, consumã
alcool, plãnuieºte sã încalce o lege, vrea sã se sinucidã, sau promite
cã va face rãu cuiva. Nu e nimic rãu în a-i pârî pe copii în asemenea
situaþii.
Dar totuºi este rãu sã-i pârãºti pe copiii care nu-þi plac, doar ca sã
aibã necazuri. Nu uita cã nu eºti pãrinte, profesor, director sau
poliþist. De asemenea, dacã pârãºti o persoanã, iar aceasta va avea
necazuri, nu te lãuda ºi nu te grozãvi cu ceea ce ai fãcut. Scopul
nostru, aºa cum vrea Dumnezeu, este sã îl slujim pe El ºi pe ceilalþi —
aºa cã lãudãroºenia nu îºi are locul aici.

VERSETUL CHEIE: ªi nu luaþi deloc parte la lucrãrile neroditoare ale


întunericului, ba încã mai degrabã osândiþi-le. (Efeseni 5:11)

VERSETE ÎNRUDITE: Luca 17:3; Romani 13:1–5; 1 Petru 2:13–14

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Problema pãlãvrãgelii despre alþii copii este foarte
real㠖 copiii îi urãsc pe pârâcioºi atât de mult, încât unii pãrinþi îºi
încurajeazã copiii sã nu pârascã pe nimeni niciodatã, de fricã sã nu-ºi
piardã prietenii. Dar e foarte important pentru copii sã anunþe dacã se
întâmplã ceva rãu – aceasta înseamnã sã fii un prieten ºi un cetãþean
responsabil. Învãþaþi-vã copilul sã aplice regulile din dorinþa de a-i ajuta
pe ceilalþi sã urmeze calea Domnului ºi nu din dorinþa de a face pe
deºteptul.

LA URMÃ, DAR NU ÎN ULTIMUL RÂND


?: DE CE UNII OAMENII
FAC MIZERIE?

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


90

R: Unii oameni lasã murdãrie dupã ei pentru cã aºa s-au


obiºnuit. Alþii, pentru cã nu le pasã. Indiferent de motivul
lor, acest lucru este împotriva legilor ºi stricã mediul înconjurãtor.
Cei care lasã murdãrie dupã ei dovedesc o lipsã de respect faþã de
ceilalþi, faþã de proprietãþile lor, ºi transformã în dezastru orice loc.
Creºtinii trebuie sã-i respecte pe ceilalþi ºi proprietãþile lor, sã
respecte Creaþia lui Dumnezeu ºi sã respecte legile. De aceea trebuie
sã protejãm mediul în care trãim.

VERSETUL CHEIE: Apoi Dumnezeu a zis: “Sã facem om dupã chipul Nostru,
dupã asemãnarea Noastrã; el sã stãpâneascã peste peºtii mãrii, peste
pãsãrile cerului, peste vite, peste tot pãmântul ºi peste toate târâtoarele
care se miºcã pe pãmânt.” (Geneza 1:26)

VERSETE ÎNRUDITE: Luca 6:31

ÎNTREBÃRI: Îngãduie Dumnezeu poluarea în Împãrãþia Lui?

NOTà PENTRU PÃRINÞI: Copiii deseori gândesc în felul urmãtor: “Nu eu


am fãcut mizerie, aºa cã nu eu trebuie sã curãþ”. Trebuie sã-i învãþãm sã
fie rãspunzãtori pentru mediul înconjurãtor. Þineþi în maºinã o pungã
pentru gunoi. Daþi-i copilului un exemplu din acest domeniu.

CE-I AL TÃU E ªI AL MEU (FURATUL)


?: DE CE NU E BINE SÃ VORBESC CU OAMENI
NECUNOSCUÞI?

CARNAVAL

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


91

R: Din pãcate în lume sunt o grãmadã de oameni rãi. Mulþi


din aceºtia vor sã facã rãu copiilor. De aceea, copiilor li se
spune sã nu stea de vorbã cu oameni necunoscuþi. În Biblie,
Dumnezeu nu pomeneºte astfel de reguli, aºa cã din acest punct
de vedere n-ar fi rãu, însã El ne-a spus sã ascultãm de mama ºi de
tata când ne spun sã nu vorbim cu oameni pe care nu-i cunoaºtem.
Chiar dacã pãrinþii nu þi-au spus aºa ceva, ar fi înþelept din partea
ta sã stai departe de strãini. De asemenea, unii “strãini” sunt oameni
buni, ºi unii pot avea nevoie de ajutor. Dar totuºi, aceastã regulã
de a nu te apropia de adulþi pe care nu-i cunoºti rãmâne valabilã.
Nu este rãu sã stai de vorbã cu strãini, dar ar putea fi periculos.
De aceea, pãrinþii îþi spun sã nu o faci. Ei nu vor ca sã ajungi într-o
situaþie în care un strãin — un om rãu — sã te rãneascã. Dacã un
strãin te roagã sã-l ajuþi sau dacã vezi pe cineva într-o situaþie
dificilã, cheamã-þi pãrinþii sau pe un alt adult pe care îl cunoºti. Nu
încerca sã te ajuþi singur.

VERSETUL CHEIE: Înainte de toate, sã ºtiþi cã în zilele din urmã vor veni
batjocoritori plini de batjocuri, care vor trãi dupã poftele lor. (2 Petru
3:3)

VERSETE ÎNRUDITE: Proverbe 14:15; Romani 16:17–18; Efeseni 6:1–3

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Cel mai uºor mod de a explica aceste lucruri este
imaginând o scenetã. Aceasta îi va da copilului posibilitatea de a exersa ce
sã zicã ºi ce sã facã înainte de a apãrea o situaþie dificilã. De asemenea,
explicaþi-i contextul potrivit ºi situaþiile în care Dumnezeu ne cere sã
fim buni cu oameni pe care îi întâlnim pentru prima datã.

CE-I AL TÃU E ªI AL MEU (FURATUL)


?: E BINE SÃ MÃ MILOGESC CÂND VREAU SÃ OBÞIN
CEVA DE LA PÃRINÞII MEI?

MINI-JEEP ÎN
PERFECTÃ STARE
DE FUNCÞIUNE

RELE
U N CHIE
GENUNCHIERELE GEN D E
TE
DE BURE
BURETE

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


92

R: Poþi sã îþi ceri voie de la pãrinþi în legãturã cu anumite


lucruri, dar nu sã te milogeºti. De exemplu, poþi sã le ceri o
rãsplatã specialã, un cadou de Crãciun, sau sã-þi dea voie sã mergi
la un prieten acasã ºi sã stai pânã târziu. Trebuie sã-i întrebi politi-
cos ºi sã le expui situaþia. Dar dacã ei spun nu, trebuie sã accepþi
rãspunsul lor cu o atitudine pozitivã. Nu te milogi. Adicã nu le
cere o datã ºi încã o datã acelaºi lucru, încercând sã-i faci sã-þi dea
ceea ce doreºti. Nu încerca sã-i faci sã se rãzgândeascã.
Soluþia e simplã, respectã-i pe pãrinþii tãi. Ei þi-au dat acel rãspuns
pentru cã s-au gândit ce este mai bine pentru tine. Dacã vei reuºi
sã-i faci sã se rãzgândeascã, vei primi ceea ce îþi doreºti, dar poate
vei regreta mai târziu. Dumnezeu þi-a dat pãrinþi ca sã te protejeze
ºi sã aibã grijã de tine. Dacã insiºti sã facã exact invers decât þi-au
spun la început, ai ieºit de sub protecþia lor. Respectã-þi ºi ascul-
tã-þi mama ºi tatãl.

VERSETUL CHEIE: Sau cereþi ºi nu cãpãtaþi, pentru cã cereþi rãu, cu gând sã


risipiþi în plãcerile voastre. (Iacov 4:3)

VERSETE ÎNRUDITE: Exod 20:12; Efeseni 6:1–3; Coloseni 3:20

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Nu vã schimbaþi deciziile din cauza copilului care


devine cicãlitor. (Mai mult decât atât, nu-i daþi voie sã fie cicãlitor!). ªi
când el insistã ºi se milogeºte, nu renunþaþi decât dacã aveþi un motiv
bun. De asemenea, asiguraþi-vã cã, de fiecare datã, vã roagã ceva politicos,
acceptã rãspunsul vostru ºi cã are o atitudine pozitivã. Întotdeauna
gândiþi-vã bine la rãspunsul pe care îl daþi. Dacã rãspunsul ar trebui sã
fie da, iar voi spuneþi nu din obiºnuinþã, probabil cã vã veþi rãzgândi
când copilul insistã. Astfel îl veþi încuraja sã se milogeascã de fiecare datã
când îi spuneþi nu!

LA URMÃ, DAR NU ÎN ULTIMUL RÂND


?: E BINE SÃ TRÂNTEªTI UªA
CÂND EªTI NERVOS?

f!
Bu

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


93

R: Nu, pentru cã în Biblie ni se spune cã trebuie sã ne stãpânim


mânia. Asta înseamnã cã Dumnezeu vrea ca noi sã ne
stãpânim emoþiile, nu sã ne stãpâneascã ele pe noi. Emoþiile sunt
bune ºi e bine sã înþelegem ceea ce simþim. Cu alte cuvinte, dacã
suntem nervoºi nu trebuie sã pretindem cã nu suntem. Dar trebuie
sã ne gândim de ce suntem nervoºi, sã-i spunem lui Dumnezeu ºi
oricui are legãturã cu starea noastrã, ºi sã încercãm sã înlãturãm
ceea ce a provocat enervarea. De asemenea trebuie sã fim atenþi
cum ne comportãm când suntem nervoºi — þipând, urlând, lovind
sau trântind uºi — lucruri care pot supãra pe alþii ºi care înrãutãþesc
situaþia. Dacã eºti politicos, oamenii vor fi dispuºi sã te asculte ºi
sã dea atenþie nemulþumirii tale.

VERSETUL CHEIE: Cel încet la mânie preþuieºte mai mult decât un viteaz,
ºi cine este stãpân pe sine preþuieºte mai mult decât cine cucereºte cetãþi.
(Proverbe 16:32)

VERSETE ÎNRUDITE: Galateni 5:19–23; Efeseni 4:26; Coloseni 3:8; Iacov


1:19–20

ÎNTREBÃRI: E rãu sã te enervezi pe un profesor dacã se poartã nedrept cu


tine? E rãu sã te enervezi?

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Pentru a vã stãpâni furia aveþi nevoie de experienþã.


Puteþi sã-l ajutaþi pe copilul vostru sã câºtige aceastã deprindere în mai
multe feluri: (1) Dacã se iveºte o întrebare despre furie, vorbiþi cu el despre
alternativa de a trânti uºa, de a urla, sau de a da cu piciorul. Întrebaþi-l,
“Ce altceva ai putea face ca sã-mi arãþi cã eºti nervos?” (2) Data viitoare
când se enerveazã atât de tare încât ajunge sã trânteascã uºa, încurajaþi-l sã
vã spunã despre ce este vorba (“Sunt nervos pentru cã...”) ºi ascultaþi-l
cu multã rãbdare. (3) Ori de câte ori sunteþi nervos, fiþi un exemplu pe
care copilul sã-l vadã ºi sã-l urmeze.

LA URMÃ, DAR NU ÎN ULTIMUL RÂND


?: DE CE TREBUIE SÃ AJUT
LA TREBURILE CASEI?

Dragã gunoierule,
în aceastã sãptãmânã
gunoiul va fi sub
chiuveta din bucãtãrie!

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


94

R: Iatã trei motive: (1) Membrii unei familii lucreazã împreunã.


(2) Membrii unei familii vor sã se ajute unii pe alþii. (3) A
ajuta la treburile casei e un mod de a-þi asuma responsabilitãþi,
care sunt o parte din procesul creºterii. (maturizãrii)
Când copiii sunt foarte mici, pãrinþii lor fac toate treburile în
casã. Dar pe mãsurã ce cresc, pot sã ajute la unele treburi. În multe
familii fiecãrui membru al familiei i se repartizeazã o anumitã
muncã. În felul acesta fiecare poate ajuta ca treburile casei sã fie în
ordine ºi fãcute la timp. Aceste treburi pot include punerea mesei,
ºtergerea prafului, tãiatul ierbii, curãþatul zãpezii, spãlatul vaselor
ºi al ferestrelor, gãtitul unor mâncãruri, ºi chiar repararea maºinii
— în funcþie de vârsta ºi îndemânãrile fiecãruia.
Când pãrinþii îþi dau ceva de lucru, ia acest lucru ca pe un com-
pliment ºi o ocazie de a-þi dovedi îndemânãrile. Ei ºtiu cã tu eºti în
stare sã faci acel lucru. ªi tu poþi deveni un membru util familiei
tale.
Þine minte cã pãrinþii nu-þi dau sã faci lucru doar ca sã nu îl facã
ei, ci, astfel, te pregãtesc pentru viaþã. Dacã înveþi de pe acum sã fii
harnic ºi util, îþi va fi de folos când vei creºte mare.

VERSETUL CHEIE: Dacã nu poartã cineva grijã de ai lui, ºi mai ales de cei
din casa lui, s-a lepãdat de credinþã ºi este mai rãu decât un necredincios.
(1 Timotei 5:8)

VERSETE ÎNRUDITE: Exod 20:12; 2 Tesaloniceni 3:10; 1 Timotei 4:12

ÎNTREBÃRI: Este un pãcat dacã nu-þi faci ordine în camerã atunci când
mama ºi tata þi-o cer?

LA URMÃ, DAR NU ÎN ULTIMUL RÂND


?: DE CE TREBUIE SÃ MÃ
SPÃL PE DINÞI?

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


95

R: Dacã pãrinþii îþi spun sã te speli pe dinþi, aºa trebuie sã faci.


Dumnezeu vrea ca toþi copiii sã asculte de pãrinþii lor. Dar
mai este un motiv pentru a te spãla pe dinþi. ªtii, fiecare persoanã
este creaþia lui Dumnezeu. El ne-a dãruit trupuri în care sã trãim ºi
cu care sã-l slujim. Este treaba noastrã sã avem grijã de trupurile
noastre ºi sã le folosim cum trebuie. Aceasta se referã la a mânca
mâncarea potrivitã, a dormi destul, a ne menþine condiþia fizicã ºi
silueta, a ne îmbrãca cu haine cãlduroase în timpul iernii, ºi a nu
ne face trupul sã sufere din cauza drogurilor, alcoolului sau
tutunului. ªi mai înseamnã a ne spãla pe dinþi ºi a face baie.
Nu este un pãcat dacã un adult nu se spalã pe dinþi o datã. Ar
putea fi un pãcat dacã nu ar avea grijã de dinþi ºi aceºtia s-ar caria.
Nu este un pãcat sã mãnânci dulciuri. Ar putea fi un pãcat dacã o
persoanã ar mânca numai dulciuri ºi s-ar îmbolnãvi. Dumnezeu
vrea sã avem grijã de trupurile noastre.

VERSETUL CHEIE: Nu ºtiþi cã trupul vostru este Templul Duhului Sfânt,


care locuieºte în voi, ºi pe care L-aþi primit de la Dumnezeu? ªi cã voi nu
sunteþi ai voºtri? (1 Corinteni 6:19)

VERSETE ÎNRUDITE: Cântarea Cântãrilor 4:2

ÎNTREBÃRI: De ce trebuie sã fac baie? De ce trebuie sã mã duc la culcare


devreme? De ce trebuie sã am obiceiuri bune? De ce trebuie sã mã spãl pe
mâini înainte de a mã aºeza la masã?

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Fiþi atenþi sã nu faceþi prea mare caz de igiena
personalã. De fapt, un pãrinte înþelept ar trebui sã o transforme în ceva
plãcut. De exemplu, puteþi sã-i lipiþi în fiecare searã un mesaj distractiv
pe oglindã sau sã vã jucaþi un joc doar dupã ce toþi membrii familiei s-au
spãlat pe dinþi.

LA URMÃ, DAR NU ÎN ULTIMUL RÂND


?: E BINE SÃ-I SPUI CUIVA “SÃ-ªI ÞINà GURA”
DACÃ O MERITÃ?

Pachetul cu
mâncare a lui
Jason

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


96

R: Când cineva face ceva rãu sau supãrãtor, nu suntem obligaþi


sã ne placã. Noi însã nu trebuie sã le facem rãu doar ca sã le
rãspundem cu aceeaºi monedã. Dumnezeu vrea sã fim iubitori ºi
buni cu ceilalþi. Aºa cã regula este sã fim respectoºi, nu nepoliticoºi
ºi obraznici. Dacã cineva þine la pãrerea ta, spune-o cu blândeþe.
Uneori este bine sã le spunem prietenilor noºtri când nu au fost
drãguþi (amabili) sau au fost rãutãcioºi. E normal sã nu ne placã
cineva care se poartã fãrã suflet, dar nu avem voie sã le rãspundem
cu aceeaºi monedã.
Dumnezeu ºtie cã este bine sã facem voia Lui. Dacã vom
rãspunde cu bunãtate cuiva care este neomenos cu noi, ne vom
face prieteni. Dar dacã vom rãspunde cruzimii cu cruzime, vom
agrava ºi mai mult situaþia. Aºa cã cea mai bunã cale de a împiedica
pe cineva sã se poarte urât cu tine este sã fii drãguþ, nu rãutãcios.

VERSETUL CHEIE: Un rãspuns blând potoleºte mânia, dar o vorbã asprã


aþâþã mânia. (Proverbe 15:1)

VERSETE ÎNRUDITE: Proverbe 4:24; 12:16; Romani 12:17; 15:2; Iacov 2:8;
1 Petru 2:17

ÎNTREBÃRI: E rãu sã îi porecleºti pe oameni?

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Nu-i lãsaþi pe copii sã-ºi spunã unul altuia lucruri
urâte ºi necuviincioase. Se cade sã-i respectãm pe ceilalþi ºi sã nu le spunem
“sã-ºi þinã gura” sau alte cuvinte necuviincioase. Le-am putea demonstra
cum sã discute despre divergenþele lor, fãrã sã se atace unii pe alþii. Învãþaþi-i
sã-ºi rezolve problemele în loc sã continue sã se batã.

LA URMÃ, DAR NU ÎN ULTIMUL RÂND


?: DE CE OAMENII SPUN ÎN RECLAME LUCRURI NEADEVÃRATE
DESPRE PRODUSE PE CARE VOR SÃ LE VÂNDÃ?

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


97

R: Firmele produc reclame pentru a convinge pe cât mai mulþi


oameni sã le cumpere produsele. Unor firme nu le pasã
dacã spun adevãrul sau nu. Ei vor doar ca oamenii sã cumpere
produsele lor. Toþi comercianþii încearcã sã-ºi facã produsele sã arate
bine. S-ar putea sã nu mintã, dar pot sã crea o impresie care nu este
adevãratã. De exemplu, o reclamã TV poate prezenta un grup de
copii distrându-se în timp ce joacã un joc — copiii de la TV sunt
actori care sunt plãtiþi sã parã cã se distreazã jucând acel joc. Astfel
ne fac sã credem cã ºi noi am fi fericiþi sã facem ca ei.
Când vezi sau auzi o reclamã, uitã-te ºi ascultã cu atenþie. De
asemenea, nu-þi fã un obicei din a-þi dori tot ce vezi la TV. Poate cã
nu ai nevoie de anumite lucruri ºi poate cã nici ele nu sunt atât de
bune pe cât par.

VERSETUL CHEIE: Luaþi seama ca nimeni sã nu vã fure cu filozofia ºi cu o


amãgire deºartã, dupã datina oamenilor, dupã învãþãturile începãtoare
ale lumii, ºi nu dupã Hristos. (Coloseni 2:8)

VERSETE ÎNRUDITE: Luca 12:15; 2 Timotei 3:1–9; 1 Ioan 2:15–17

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Unii copii nu ºtiu cã reclamele creeazã o impresie


falsã pentru cã ei nu au beneficiat de experienþa pe care o aveþi voi. Puteþi
sã transformaþi o reclamã într-o experienþã educativã, punctând modul
în care este dus în eroare cel ce priveºte acea reclamã sau puteþi sã-i
povestiþi copilului despre efectul pe care l-a avut asupra voastrã o anumitã
reclamã.

LA URMÃ, DAR NU ÎN ULTIMUL RÂND


?: DE CE TREBUIE SÃ NU LUÃM DROGURI?

DROGHERIE

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


98

R: Este voie sã iei medicamente prescrise de medic. De fapt,


medicii ne prescriu medicamente ca sã ne ajute sã ne
însãnãtoºim când suntem bolnavi. Dar trebuie sã ascultãm cu grijã
sfatul medicului despre cum, cât ºi când sã luãm medicamentele
pentru a ne face bine. A lua medicamente într-un mod greºit poate
fi dãunãtor pentru noi. De aceea existã legi pentru folosirea
medicamentelor.
Medicamentele care ne pot face rãu sunt interzise de lege. Unii
oameni folosesc aceste medicamente (ce se mai cheamã ºi droguri)
pentru cã, pentru o perioadã de timp, se simt mai bine. Dar deseori
aceºtia devin dependenþi, iar drogurile ajung sã le stãpâneascã
vieþile. Ele afecteazã creierul astfel cã nu mai gândesc bine ºi ajung
sã omoare alþi oameni.
Nu trebuie sã lãsãm ca ceva sã stãpâneascã trupurile noastre,
indiferent cã e vorba de mâncare, bãuturã, droguri, alcool sau orice
alte produse chimice. Numai Dumnezeu ar trebui sã ne controleze
vieþile. ªi Dumnezeu vrea sã avem grijã de trupurile noastre — iar
drogurile distrug trupurile.

VERSETUL CHEIE: Nu vã îmbãtaþi de vin, aceasta este destrãbãlare.


Dimpotrivã fiþi plini de Duh. (Efeseni 5:18)

VERSETE ÎNRUDITE: 1 Corinteni 6:19

ÎNTREBÃRI: De ce e rãu sã bei? De ce este rãu sã fumezi? E rãu sã fumezi


chiar ºi o þigarã? De ce oamenii consumã droguri? De ce existã drogurile?

LA URMÃ, DAR NU ÎN ULTIMUL RÂND


?: DE CE ALBII ªI NEGRII SE
URÃSC UNII PE ALÞII?
i
Noro

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


99

R: Ura este o altã problemã provocatã de pãcatul din lume.


Oamenii se înfurie ºi îi urãsc pe alþii din multe motive. Ei
se pot supãra pe ceea ce au zis sau au fãcut alþii — pot sã se simtã
jigniþi ºi rãniþi sau pot fi înverºunaþi împotriva a ceea ce a fãcut o
rudã de-a lor în trecut. Dar ura nu e bunã. Dumnezeu ne spune sã
iubim, nu sã urâm. Dacã cineva ne provoacã o supãrare, trebuie
sã-l iertãm ºi sã încercãm sã ne împãcãm.
Unii oameni se urãsc din motive stupide. Poate cã nu le plac
religia, naþionalitatea, vecinii, ºcoala sau culoarea pielii altora. Mult
timp unii albi i-au urât pe negrii doar pentru cã aceºtia din urmã
erau negri. ªi mulþi negri i-au urât pe albi doar pentru cã aceºtia
din urmã erau albi. ªi, de asemenea, mulþi oameni au fost ticãloºi
ºi nedrepþi cu oameni din alte naþii, ca de exemplu americanii cu
spaniolii, japonezii, irlandezii.
Nu aceasta e calea lui Dumnezeu. Dumnezeu vrea ca toate rasele
(neamurile) sã trãiascã ºi sã lucreze împreunã. Noi trebuie sã-i
iubim ºi sã-i respectãm pe toþi oamenii, indiferent de deosebirile
dintre noi.

VERSETUL CHEIE: Nu mai este nici Iudeu, nici Grec; nu mai este nici rob,
nici slobod - nu mai este nici parte bãrbãteascã, nici parte femeiascã, fiindcã
toþi sunteþi una în Hristos Isus. (Galateni 3:28)

VERSETE ÎNRUDITE: Coloseni 3:11–14; Iacov 2:14–17; 1 Ioan 4:20–21;


Apocalipsa 7:9; 20:11–15

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Fiþi atenþi la cuvintele ºi la faptele voastre. Obiºnuiþi-vã


sã aveþi relaþii bune cu cei care sunt diferiþi de voi. Arãtaþi-i copilului vostru,
cu vorba ºi fapta, cã trebuie sã-i trateze pe toþi oameni cu acelaºi respect.

LA URMÃ, DAR NU ÎN ULTIMUL RÂND


?: DACÃ VÃD UN OM SÃRAC TREBUIE
SÃ-I DAU BANI?

O BANCÃ CE
ARE GRIJÃ DE TINE

Bancã
prietenoasã

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


100

R: În lume sunt o mulþime de oameni sãraci. Mulþi oameni


cerºesc pentru ca sã-ºi cumpere mâncare. Ne întristeazã
când vedem oameni cerºind ºi am vrea sã-i ajutãm pe toþi. Uneori,
trecem pe lângã mulþi ºi evident, nu le putem da bani la toþi. Dacã
am face aºa, noi înºine am rãmâne fãrã bani ºi am deveni sãraci. În
schimb putem ºi trebuie sã-i ajutãm pe unii din ei. Putem sã-i ajutãm
pe cei din apropierea noastrã la treburile din casã sau dându-le
mâncare. Putem da bani la biserica noastrã sau la organizaþiile
creºtine din comunitatea noastrã sau din lume care ajutã oamenii
sãraci. Putem sã dãm din timpul nostru organizaþiilor locale de
misiune. Dumnezeu vrea sã fim iubitori ºi buni cu ceilalþi oameni.
El vrea sã ne arãtãm dragostea faþã de vãduve, faþã de cei din
închisori, faþã de cei sãraci ºi flãmânzi. Când îi ajutãm pe cei sãraci,
facem ceea ce ar face Isus.

VERSETUL CHEIE: Totdeauna vor fi sãraci în þarã; de aceea îþi dau porunca
aceasta: “Sã-þi deschizi mâna faþã de fratele tãu, faþã de sãrac ºi faþã de cel
lipsit din þara ta.” (Deuteronom 15:11)

VERSETE ÎNRUDITE: Exod 23:10–11; Leviticul 25:35; Amos 8:4–6; Matei


25:34–40; Luca 4:18; Iacov 2:2–6

ÎNTREBÃRI: E bine sã te rogi pentru jucãrii ºi pentru diverse obiecte? De


ce trebuie sã-i dãm bani Domnului?

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Existã lucruri neînsemnate prin care puteþi sã


încurajaþi o atitudine de dãrnicie. De asemenea, puteþi gãsi un mod de a
da la care sã participe toatã familia. Puteþi dona haine, mobilã, puteþi
investi timp sau orice alte energii într-o organizaþie care ajutã oamenii
sãraci. Iar când aveþi lucruri care nu vã mai trebuie, dar care încã se mai
pot folosi ºi sunt într-o stare bunã, dãruiþi-le în loc sã le vindeþi. Nu le
dãruiþi doar pe cele stricate — asta este ceva firesc, nu intrã la capitolul
compasiune.

LA URMÃ, DAR NU ÎN ULTIMUL RÂND


?: E BINE Sà ÎMPRêTII ZVONURI?

ªCOALA DUMINICALÃ
Lecþia de astãzi — Pericolul
împrãºtierii zvonurilor
s
os

mo
uc

fru
em

ce

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


101

R: Un zvon este o poveste despre cineva sau despre ceva, de


care lumea vorbeºte fãrã sã ºtie sigur dacã e adevãratã sau
nu. Uneori zvonurile sunt total false, dar ele se împrãºtie pentru
cã cineva a primit o informaþie greºitã. Alteori zvonurile sunt
intenþionat minciuni ºi au scopul de a face pe cineva sã sufere. În
unele cazuri zvonurile sunt parþial adevãrate, dar cei ce le spun nu
spun toatã povestea. Chiar dacã povestea la început este adevãratã,
pe mãsurã ce trece de la unul la altul, de obicei se schimbã ºi e doar
pe jumãtate adevãratã. Dar de cele mai multe ori zvonurile duc la
mai multã supãrare decât la ceva bun.
Dacã auzi povestindu-se ceva rãu despre o persoanã, nu o spune
la alþii. În primul rând încearcã sã afli dacã e adevãrat sau nu. Dacã
descoperi cã ceea ce ai aflat e adevãrat, ai douã posibilitãþi: (1) Sã
þi-o scoþi din cap ºi sã uiþi de ea sau (2) sã vorbeºti cu persoana
despre care ai auzit vorbindu-se ºi sã încerci sã o ajuþi. Dumnezeu
vrea sã fim iubitori ºi buni cu ceilalþi oameni. A spune o bârfã, a
împrãºtia un zvon nu dovedeºte cã avem dragoste ºi bunãtate.

VERSETUL CHEIE: Omul neastâmpãrat stârneºte certuri, ºi pârâtorul dezbinã


pe cei mai buni prieteni. (Proverbe 16:28)

VERSETE ÎNRUDITE: Proverbe 20:19; 2 Corinteni 12:20

ÎNTREBÃRI: De ce e rãu sã bârfeºti?

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Nu uitaþi, copilul vostru va învãþa de la voi cum sã


vorbeascã despre alþii. În discuþiile voastre despre alþi oameni, fiþi atenþi
sã nu confundaþi faptele cu presupunerile voastre.

CE-I AL TÃU E ªI AL MEU (FURATUL)


?: E BINE SÃ CONDUC MAªINA TATÃLUI MEU,
MÃCAR PENTRU PATRU SECUNDE?

IMAGINAÞIA
LUI JASON

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


102

R: Dacã conduci o maºinã pe drumurile publice ºi nu ai car-


net de conducere încalci o lege. Dacã conduci maºina în-
tr-o zonã privatã (proprietate personalã) (de exemplu, un drum de
acces) ºi nu ai carnet, faci o mare prostie. Nu conteazã cât timp
conduci — patru secunde sau patru ore. Un autoturism este o
maºinãrie mare care are multã putere. Sã o conduci poate fi un
pericol pentru tine ºi pentru cei din jur. De aceea oamenii trebuie
sã fie instruiþi sã conducã ºi trebuie sã treacã un examen ca sã obþinã
carnetul de conducere.

VERSETUL CHEIE: Puneþi-vã toatã puterea ca sã pãziþi ºi sã împliniþi tot ce


este scris în cartea legii lui Moise, fãrã sã vã abateþi nici la dreapta, nici la
stânga. (Iosua 23:6)

VERSETE ÎNRUDITE: Iacov 2:10

NOTÃ PENTRU PÃRINÞI: Astfel de întrebãri apar atunci când copilul crede
cã este bine sã asculte doar de litera legii. De asemenea, unii copii încearcã
sã gãseascã în ce circumstanþe poate fi încãlcatã o lege, astfel încât sã
extindã încãlcarea legii ºi în alte domenii. Dacã poþi sã conduci o maºinã
timp de patru secunde, de ce nu poþi sã o conduci opt secunde?

LA URMÃ, DAR NU ÎN ULTIMUL RÂND


?: DACÃ SPUN CEVA FÃRÃ SÃ ªTIU CÃ E O
MINCIUNÃ, SUNT TOTUªI UN MINCINOS?

acuzat din greºealã


pedepsit pe nedrept
Semnat Jason!

103 ÎNTREBÃRI PE CARE LE PUN COPIII DESPRE BINE ªI RÃU


103

R: Dacã transmiþi mai departe o informaþie care tu crezi cã e


adevãratã, dar nu este, nu e o minciunã. Dar ceea ce spui ar
putea provoca supãrare cuiva. De aceea e foarte important sã
verificãm care este adevãrul, mai ales cu informaþiile care þi se par
dubioase sau de care nu eºti sigur. Sã presupunem cã un prieten îþi
spune cã serbarea de la ºcoalã începe la ora 8:00, dar în realitate ea
începe la 7:30. Ar fi bine sã te informezi corect ca sã fii sigur ce le
spui pãrinþilor tãi despre serbare. Gândeºte-te cum s-ar simþi sã
ajungã cu o întârziere de o jumãtate de orã.
Fereºte-te sã vorbeºti prea mult. Gândindu-te bine înainte, vei fi
ajutat sã nu intri în încurcãturi din cauza vorbelor tale. Va fi în
avantajul tãu dacã oamenii vor vedea cã se pot baza pe ceea ce
spui. ªi dacã te temi cã ai spus o minciunã fãrã sã ºtii, spune-i lui
Dumnezeu. El te va ierta.

VERSETUL CHEIE: ªtiþi bine lucrul acesta, prea iubiþii mei fraþi! Orice om
sã fie grabnic la ascultare, încet la vorbire, zãbavnic la mânie. (Iacov
1:19)

VERSETE ÎNRUDITE: Proverbe 14:3; 17:28; 18:21; 29:20; Eclesiastul 5:2;


Coloseni 4:6; Evrei 10:24

NOTà PENTRU PÃRINÞI: Învãþaþi-l pe copilul vostru sã spun㠓Nu ºtiu”


sau “Nu sunt sigur” când nu e sigur pe ceva. De exemplu poate spune,
“Nu sunt sigur, dar cred cã serbarea începe la ora 8:00”, în loc de “Serbarea
începe la 8:00”. Explicaþi-i cã nu e nimic rãu în a nu fi sigur pe ceva.
Aceasta îl va ajuta sã nu transmitã informaþii incorecte atât vouã cât ºi
altora.

LA URMÃ, DAR NU ÎN ULTIMUL RÂND