Sunteți pe pagina 1din 12

Masterand : STANCIU (SERBANICA) LILIANA CNP : 2700601100032

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA : SOCIOLOGIE-PSIHOLOGIE MASTER : MANAGEMENT ORGANIZATIONAL I AL RESURSELOR UMANE (M.O.R.U.) SEMESTRUL III DISCIPLINA: ANALIZA DATELOR PROFESOR CONF. UNIV. DR. CRISTIAN POMOHACI

PROIECT

ASPECTE PSIHOSOCIALE ALE COMUNICARII EDUCATIONALE LA VARSTA SCOLARA MICA


OBIECTIVE SI IPOTEZE
Lucrarea are ca tema prezentarea principalelor aspecte psihosociale ale comunicarii eduicationale la varsta scolara mica. Dupa cum se stie dezvoltarea limbajului este la inceput destul de lenta. La sase luni dupa ce copilul a spus primul cuvant cu sens el inca stie numai cateva cuvinte. Urmeaza apoi o etapa in care achizitia vocabularului este foarte rapida, atunci cand dezvoltarea cognitiva a ajuns in punctual in care copilul percepe ca lucrurile, evenimentele, proprietatile au un nume. Copilul asimileaza permanent, astfel incat in jurul varstei de sase ani vocabularul sau este largit. Perioada scolara este marcata de multe transformari si achizitii. Acivitatea scolara solicita intens intelectul elevilor, avand loc un process intens de dezvoltare a vocabularului si de achizitii de cunostinte. In consecinta copilului i se vor dezvolta startegii de invatare, I se va constientiza rolul atentiei, i se vor forma deprinderi de scris, citit si calcul. La intrarea in scoala el este supus unui efort suplimentar de adaptare. El trebuie sa se organizeze, sa se disciplineze, sa investeasca un efort continuu in finalizarea conduitelor sale. Se dezvolta noi motivatii, se adopta noi strategii de actiune, interesele capata o orientare obiectiva, se reduce egocentrismul si crede sociabilitatea, ceea ce ii permite copilului sa patrunda intr-un univers al relatiilor sociale impuse de scoala. Perioada scolaritatii presupune astfel modificari importante la nivelul tuturor proceselor psihice si a capacitatilor cognitive, la nivelul invatarii care acum , la varsta scolara se desfasoara pe baza unor actiuni meticulous segmentate si riguros inlantuite. Toate aceste transformari sunt amplu prezentate in cadrul lucrarii. Specificul comunicarii didactice a fost de asemenea prezentat in lucrare prin evidentierea principalelor aspecte: relatia cadru didactic-elev, formele si nivelurile de comunicare, factorii perturbatori ai comunicarii, stilurile de comunicare, modalitati de stimulare a comunicarii didactice.

Cercetarea realizata are ca scop evidentierea metodelor interactive de predare/ invatare asupra dezvoltarii abilitatilor de comunicare ale elevilor. S-au folosit ca metode de cercetare un chestionar prin care s-a identificat opinia cadrelor didactice cu privire la importanta metodelor interactive de predare/invatare asupra stimularii comunicarii didactice si metoda observatiei aplicata comparative la doua clase de elevi: o clasa de elevi au fost instruiti prin metode traditionale, iar la cealalta clasa s-au utilizat metode interactive de predare/invatare. Scopul observatiei a fost identificarea la nivelul fiecarui elev al celor doua clase a unor indicatori precum: initiative individuala, responsabilizarea exprimarii unr opinii, crestera increderii in ceilalti si in sine, creativitate, cooperarea si munca in echipa , reactii spontane, sociabilitate crescuta, interrelationarea si posibilitatea de afirmare a elevilor timizi in cadrul clasei. Rezultatele obtinute au permis formularea unor concluzii cu privire la modul de dezvoltare a abilitatilor de comunicare prin intermediul unui demers didactic bazat pe interactivitate si individualizare.

PREZENTAREA SI INTERPRETAREA REZULTATELOR


Prin aplicarea instrumentelor am obtinut o serie de rezultate care au permis evidentierea importantei utilizarii metodelor interactive in procesul didactic pentru devaoltarea abilitatilor de comunicare. Rezultatele obtinute ca urmare aplicarii chestionarului: in ceea ce priveste schimbarile produse in metodologia predarii/invatarii ca urmare a reformei din invatamantul romanesc, 72% dintre cadrele didactice chestionate considera ca a avut efecte pozitive, 18% apreciaza ca ele s-au soldat cu efecte negative, 10% au afirmat ca ele nu au avut relevanta. Se observa astfel ca, majoritatea cadrelor didactice sunt multumite de directia reformei si sunt receptive la inovatiile din invatamant.

Referitor la pedagogia diferentiata, 74%dintre cadrele didactice afirma ca utilizeaza in activitatea didactica strategii de individualizare, in timp ce 26% afirma ca nu folosesc astfel de modalitati. Cu toate acestea din chestionarul aplicat se observa o receptivitate mare fata de metodele centrate pe elev, ceea ce inseamna ca atitudinea generala este favorabila utilizarii acestora.

FOLOSIREA STRATEGIILOR AXATE PE ELEV

26%

Utilizarea strategii de individualizare

74%

Nu utilizeaza strategii de individualizare

S-a urmarit masura in care cadrele didactice utilizeaza metode interactive, metode traditionale sau daca le utilizeaza alternative .

Remarcam astfel o atitudine pozitiva a cadrului didactic fata de metodele interactive in predarea tuturor obiectivelor de invatamant, aceasta nemairamanand apanajul numai a acelor materii considerate mai facile fara miza.

UTILIZAREA METODELOR INTERACTIVE

17%

Utilizeaza metode traditionale

Utilizeaza metode traditionale si metode interactive 83%

La intrebarea la care cadrelor didactice li s-a cerut sa raspunda ce metode interactive utilizeaza in mod current in activitatea lor didactica, raspunsurile se prezinta astfel:

METODE INTERACTIVE
70 60 50 40 30 20 10 0
ar ea De zb at er ea Pr ob le m at iz at or ul gr af ic Cu bu l or ni ng ul de e cu t ie ro l ca z

57.7

27.9 22.22 10.33 13.33 12.56 12.14 11.11

St ud iu ld

Jo cu l

di s de

Re te au a

Br ai ns t

Se observa astfel ca metodele folosite in procent mare de invatare sunt : problematizarea, dezbatera, brainstormingul.

O rg an iz

PRINCIPALELE VALENTE ALE METODELOR ALTERNATIVE


10% 15%

27%

12%

6%

30%

Oferirea elevilor de variante posibilitati de a demonstra ce stiu Favorizarea intelegerii conceptelor si ideilor Dezvoltarea competentelor de comunicare si relationare Stimularea gandirii si creativitatii Favorizarea dezvoltarii abilitatilor elevilor Sunt mai atractive pentru elevi

Cele mai multe dintre cadre didactice considera ca metodele interactive au efecte pozitive in planul dezvoltarii abilitatilor de comunicare.Ele contribuie la dezvoltartea creativitatii, gandirii critice, facilitand comunicarea interpersonala (cu colegii si cu cadrele didactice) demers didactic centrat pe copil, pe trebuintele si interesele acestuia. Procesul instructive/educativ isi pierde caracterul stresant prin utilizarea metodelor interactive, devenind un

Referitor la dezavantajul principal al metodelor interactive invatate cadrele didactice au raspuns astfel:

DEZAVANTAJUL METODELOR INTERAVIVE

consum mare de timp 4% 35% 61% parcurgerea unor cursuri de formre se preteaza numai anumitor obiecte de invatat

In ceea ce priveste calitatile personale ale elevilor considerate a fi puse in valoare prin metode interactive, raspunsul se prezinta astfel:

CALITATILE PERSONALE ALE ELEVILOR CONSIDERATE A FI PUSE IN VALOARE DE METODELE ALTERNATIVE


80 70 60 50 40 30 20 10 0 70 50 37 12 12 52 44

Creativitatea trasatura principala

Initiativa

Responsabilizare a exprimarii

Cooperare si munca in echipa

Flexibilitatea gandirii

Astfel cadrele didactice considera ca presupusele calitati personale puse in valoare de metodele interactive sunt creativitatea, initiative, dezvoltarea capacitatii de argumentare Formarea la elevi a acestor tarasaturi contribuie la dezvoltarea competentei de comunicare, creand premise construirii unei personalitati armonioase, capabila sa se adapteze cerintelor unei societati democratice.

Dezvoltarea capacitarii de argumentare

Tehnica motivatiei

In urma aplicarii grilei de observatie la cele doua clase s-au obtinut urmatoarele rezultate: Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Indicatorii urmariti Initiative individuala Responsabilizarea exprimarii propriilor opinii Cresterea increderii in ceilalti si in sine Creativitate Cooperare si munca in echipa Reactii spontane Sociabilizare crescuta Interrelationare profunda a elevilor Posibilitatea de afirmare a elevilor timizi Clasa nr.1 4,279 3,857 3,720 4,171 4,135 3,380 3,380 4,428 3,721 Clasa nr. 2 3,128 3,100 3,269 3,021 3,081 2,524 3,011 3,247 3,112 diferente 1,500 0,757 0,451 1,151 1,054 0,856 0,269 1,181 0,609

Observatie: clasa nr-1 in care cadrul didactic a folosit metode interactive. Clasa nr-2 in care cadrul didactic a folosit metode traditionale. Fiecare indicator a fost observat si notat pe foaia de observatie la fiecare elev din cele doua clase. CONCLUZII Stimularea abilitatilor de comunicare a elevilor in cadrul procesului didactic reprezinta rezultatul unei preocupari continue a practicienilor din domeniul educatiei de a gasi si valorifica noi metode de predare/invatare care sa constituie o alternative viabila la metodele traditionale. Prima parte a cercetarii pune in evidenta opinia cadrelor didactice cu privire la relevanta metodelor interactive pentru dezvoltarea abilitatilor de comunicare ale elevilor. Prin intermediul chestionarului aplicat cadrelor didactice s-a observat ca la nivelul acestora exista receptivitate fata de utilizarea metodelor interactive. Cadrele didactice apreciaza valentele formative al acestor metode interactive si considera ca principalul avantaj il reprezinta contributia la formarea abilitatilor de comunicare. Astfel principalele calitati personale formate prin intermediul unui demers didactic interactive sunt: competente de comunicare si relationare,

10

stimularea gandirii si creativitatii, abilitati de colaborare si ajutor reciproc, abilitati de relationare cu ceilalti. In urma aplicarii grilei de observatii s-a constatat ca elevii instruiti prin metode interactive manifesta intr-o mai mare masura decat ceilalti atitudini si abilitati de comunicare precum: initiative individuala, exprimarea opiniei, crestera increderii in ceilalti si im sine, creativitatea, cooperarea si munca in echipa, reactii spontane, sociabilitate crescuta, interrelationalizarea profunda a elevilor, posibilitatea de afirmare in cadrul grupului. S-a constatat astfel ca utilizarea metodelor interactive reprezinta o sansa reala pentru elevi pentru a-si pune in valoare potentialul creativ in aplicarea cunostintelor assimilate, in explorarea situatiilor noi, pentru a-si dezvolta capacitatea de argumentare, pentru a coopera cu ceilalti elevi in rezolvarea sarcinilor, pentru a-si stimula capacitatea de comunicare si interrelationare. In urma observatiilor efectuate s-a putut constata importanta metodelor interactive in sustinerea demersului de dezvoltare a competentei de comunicare a elevilor ceea ce sustine ipoteza formulate. In concluzie valentele formative principale ale metodelor interactive constatate in urma cercetarii sunt - asigurarea unui demers interactiv al actului de predare/invatare, adaptat nevoilor de individualizare a sarcinilor de lucru pentru fiecare elev; -valorificarea potentialului creative si a originalitatii acestuia; - stimularea elevilor de a lucra productiv cu altii, de a-si dezvolta abilitatile de colaborare si ajutor reciproc; -responsabilizarea elevilor in exprimarea opiniilor si afirmara initiativei individuale;

Bibliografie :
1. Emil Verzea, Psihologia varstelor, Editura Hyperion, Bucuresti ,1993.

11

2. Ioan Cerghit, 3. Ioana Golu, Bucuresti ,2002. 4. Mielu Zlate, 6. Sultana Craia

Metode de invatamant, Editura Polirom, Bucuresti , 2006. Metodica predarii psihologiei, Editura Studii Europene Colectia Educatie, Fundamentele psihologiei, Edituta Hyperion, Bucuresti, 1994. Teoria comunicarii, Editura Fundatia Romania de Maine, Bucuresti, 2000.

5. Pantelimaon Golu si Ioana Golu, Psihologie educationala, Editura Ex. Porto, Bucuresti 2002.

12