Sunteți pe pagina 1din 59

Curs 1 - 08.10.2012 Societatea comerciala.

Insolventa Intermediere + castig trasaturi esentiale ale comerciantului Faptul de comert partile nu erau ultimele sau singurele persoane care tranzactionau cu privire la acel bun. Dr comercial ansamblu de norme juridice si de cutume care se aplica relatiilor de intermediere dintre subiecte de drept aflate pe pozitii de egalitate juridica, relatii in care cel putin una dintre parti urmareste obtinerea unui profit. ntreprindere (art.3 NCC) termenul este folosit nu numai in legatura cu intreprinderea comerciala, ci si in legatura cu cea necomerciala scopul a fost acela de unificare a celor doua ramuri (concept unficator si nu despartitor) Intreprinderea activitate umana (organizata de una sau mai multe persoane) cu o anumita structura, ce are un anumit scop (producerea, administratrea sau instrainarea de bunuri servicii), insa, in viziunea NCC, nu presupune obtinerea de castig. Profitul este de esenta activitatii comerciale. Atunci cand nu este urmarita obtinerea de profit, avem de-a face cu intreprinderea civila (fundatia, asociatia). Cei care organizeaza o ntreprindere se numesc profesionisti, care se impart la randul lor in comercinati si necomercianti. NCC nu foloseste cuvantul `profit`, ci `castig`, `activitate cu scop lucrativ. Ceea ce este de esenta profitului in sens comercial acesta este reinvestit in activitatea lucrativa. Lg.346/2004 privind IMM-urile obiectivul actului normativ este acela de a imparti intreprinderile comericale in functie de marime, pt a conferi unele avantaje intreprinderilor mici (discriminare pozitiva) OUG 44/2008 - reglementeaza modul in care pot functioneaza persoanele juridice - fie privite ca atare, fie privite ca entitati fara personalitate juridica in sfera dreptului comercial. Intreprinderea economica este definita ca o forma de organizare a activitatii economice, organizata permanent si structurat, folosind resurse economice, pe riscul intreprinzatorului. Activitatea economica este o activitate agricola, industriala, comerciala etc, al carei scop este obtinerea de profit. Izvoarele dreptului comercial: NCC, uzantele, juridprudenta in materie comerciala. Uzantele comerciale se gasesc in sfera activitatilor economice. La noi uzantele sunt numai conventionale practici cu caracter de repatabilitate,

acceptate de o sfera suficient de mare de comercianti dintr-un anumit sector de activitate, care interpreateza reglementarile dintr-un domeniu, sau chiar le completeaza. Uzantele normative au forta unui act normativ ele nu ajuta partile sa inteleaga cum ar trebui sa-si desfasoare activitatea, ci le ghideaza actiunea ca si o norma de lege. Noi nu avem acest tip de uzante. Spre deosebire de VCC, NCC stabileste o ierarhie cu privire la situatiile neclare pt parti: lege, uzante, dispozitii legale asemanatoare (analogie), principiile de drept. Uzante se gasesc in domeniul transporturilor de ex. transporturile maritime stalii si contrastalii. Conceptul de baza prin care diferentiam comerciantul de ceilalti particulari: intermediere + obtinerea de profit acest lucru trebuia sa se intample cu regularitate. Sistemul care urmarea sa faca publica o schimbare a calitatii persoanei este sistemul Registrului Comertului. Sistemul obiectiv devii comerciant cand savarsesti in mod repetat acte de comert (sistemul codului comercial) Sistemul subiectiv devii comerciant prin inscriere in Reg.Com. (introdus de OUG 44/2008, se aplica pentru persoanele fizice, asociatiile familiale) In NCC, in care oricum a disparut ideea faptului de comert, cu atat mai mult avem argumente sa spunem ca sistemul prevazut de NCC este unul subiectiv comerciantul devine astfel dupa inscrierea sa in Reg.Com. Principii de sorginte civila care se aplica si in comercial: 1.Egalitatea juridica a partilor presupune faptul ca partile in momentul in care intra intr-un raport juridic, ele se bucura de aceeasi protectie juridica din partea legii. Egalitatea juridica nu inseamna egalitate economica. In comercial de cele mai multe ori partile nu se afla pe picior de egalitate economica. De aici rezulta ca egalitatea juridica este iluzorie vezi negocierile -. Exista solutii pt a reechilibra pozitia partilor legislatia privind protectia consumatorilor/ legislatia privind concurenta, care creeaza discriminare pozitiva. 2.Autonomia de vointa mai mult decat in civil, tinde sa fie ingradita de norme de ordine publica (norme imperative) vezi legea societatilor comerciale, legea insolventei, legislatia bancara. Principii specifice dreptului comercial: 1.Principiul aparentei a)Intelesul comun: Initial a existat doar la nivel jurisprudential. Actualmente avem art.17 NCC care reia ceea ce s-a dezvoltat in jurisprudenta.

Error communis facit ius: o persoana de buna-credinta se bazeaza pe o situatie aparenta, care in realitate nu este intemeiata juridic si orice alta persoana asemanatoare, in aceeasi situatie, ar intra in acelasi raport. Actul juridic incheiat de persoana in eroare este valabil dpdv juridic vanzarea bunului altuia in materie mobiliara. b)Intelesul specific: In comercial principiul aparentei inseamna ca relatiile comerciale sunt in general valabile, daca partea care a intrat in aceste relatii, datorita particularitatilor incheierii situatiei respective, a fost indusa in eroare. (principiul aparentei este mai lax in comercial). O intreaga institutie se bazeaza pe aparenta in comercial: institutia titlurilor de valoare. 2.Pricipiul caracterului oneros -fiecare parte este prezumata a fi intrat in raportul juridic cu scopul de a castiga 3.Principiul securitatii creditului - relatiile sunt prinse ca intr-un joc de domino viziunea de ordine publica In comercial: orice relatie comerciala trebuie protejata si trebuie interpretata in asa fel incat ea sa permita finalizarea ei, astfel incat fiecare dintre parti sa aiba minimum de disconfort. Cei care nu-si mai pot onora obligatiile comerciale sunt eliminati foarte repede din circuitul comercial. 4.Principiul celeritatii operatiunilor comerciale: Orice relatiei comerciala trebuie interpretata in sensul ca ea favorizeaza circulatia bunurilor si a serviciilor. Cine aplica dreptul comercial? -comerciantul pt a-si desfasura activitatea, trebuie sa se inregistreze, fie ca este persoana fizica, fie ca este persoana juridica Registrul Comertului: Registrul Comertului este organizat in baza unei lg speciale: 26/1990. Inregistrarile in RC sunt fie constitutive de drepturi inregistrarea prima data a comerciantului -, fie sunt realizate pentru opozabilitate. RC presteaza un serviciu in interes public (actualmente se gaseste in subordinea Min.Justitiei, anterior s-a gasit in subordinea Camerelor de Comert si Industrie care sunt asociatii profesionale). El este organizat si tinut pe judete. Persoanele care au sediul comercial in judetul respectiv se inregistreaza la RC din judetul respectiv. Exista si un registru national care centralizeaza toate inregistrarile judetene rolul sau este de centralizare si de verificare (verifica inregistrarile care intra in conflict - cel mai adesea conflictele apar cu privire la denumiri) RC functioneaza sub control judiciar. Aproape toate inregistrarile trebuie verificate de un judecator delegat de la Tribunal, sectia comerciala (acum civila). Controlul judecatorului delegat este numai de legalitate, nu si de

oportunitate. El verifica daca s-au urmat pasii prevazuti de lege pentru realizarea respectivei operatiuni. Acest control este o procedura gratioasa, nu contencioasa. Aici avem comerciantul, pe de o parte, si referentul RC, pe de alta parte. Exista si situatii in care procedura este litigioasa. Acesta este cazul radierii. Comerciantii pot sa ceara in instanta stergerea radierii dar ei se afla in litigiu cu RC, in cazul acesta. Operatiunile realizate in scop de opozabilitate: -instrainarea licentelor, a marcilor efectul translativ se face prin inregistrarea OSIM -inchirierea, gajarea fondului de comert ( = partea materiala a intreprinderii, activul intreprinderii, ceea ce foloseste cocmerciantul pt a-si desfasura activitatea) -insolventa Legea cere ca unele inregistrari sa fie facute publice si prin alte mijloace de publicitate de exemplu prin publicare in Mof. Actiunea in radiere operatiune de inlaturare a unei inregistrari in RC operatorul RC este obligat sa o faca de fiecare data cand legea o cere. De cele mai multe ori radierea se face in baza unei hotarari judecatoresti. anularea hotararilor adunarii generale Actiunea in radiere trebuie introdusa in termen de 1 an de la data la care sa produs evenimentul care da nastere la dreptul de radiere. Comerciantul persoana fizica: Acesta poate sa participe la circuitul comercial, numai daca in prealabil a fost autorizat sa faca acest lucru. Persoana fizica trb sa aiba capacitate de exercitiu deplina intr-o opinie s-a retinut ca inca de la 16 sub tutelea ar putea sa savarseasca fapte de comert. Pentru a dobandi capacitate de folosinta, conditia prealabila este inregistrarea in RC (+ alte autorizatii admjinistrative). Mai este nevoie si de o autorizatie speciala data de catre primarie. Pentru anumite tipuri de activitati trebuie obtinute si alte autorizatii. Comerciantul se inregistreaza pt ca vrea sa realizeze activitati de intermediere cu scop de profit. NCC principiul separatiei de patrim. mai multe mase patrimoniale fiecare masa patrimoniala are propriul sau regim patrimoniul de afectatiune. Care sunt consecintele juridice ale existentei mai multor mase patrim? 1.Fiecare creditor este alocat unei mase patrimoniale. 2.Este posibil ca bunul sa fie transferat dintr-o masa patrim intr-alta, fara ca astfel creditorii sa fie prejudiciati.

3.Libertatea formei cu privire la modul in care se constituie masa patrim distincta si a modului in care se fac transferurile dintr-o masa patrim intralta. Fondul de comert nu include si obligatiile numai elemente de activ. Curs 2 -15.10.2012 Categorii de comercianti: Persoanele juridice altele decat societatile comerciale: I.Organizatiile cooperatiste + uniunile de organizatii cooperatiste au aceasta calitate de comerciant pe baza a doua argumente: 1.pt a dobandi personalitate juridica trebuie inregistrate in RC 2.ele desfasoara acte de intermediere sau prestari servicii, pe riscul lor cu scopul de a obtine un profit. Ceea ce le este specific acestor persoane juridice este faptul ca functionarea lor si afectio societatis (scopul fundamental pentru care au fost constituite) au in vedere principiul mutualitatii. Asta inseamna organizarea unei activitati intre subiecte de drept cu scopul intr-ajutorarii reciproce in ultima instanta a acestor sub de drept. EX: o cooperativa de invalizi II. Organele administratiei publici centrale sau locale unele dintre acestea, nu doar ca savarsesc acte comerciale, au si calitatea de comercianti, celelalte au si o capacitate de drept comercial (o primarie care vrea sa valorifice un activ din patrimoniul propriu incheie acte publice in legatura cu acel activ). EX: AVAS organ al Administratiei publice centrale, in subordinea Guvernului, care administreaza fie participarea statului la anumite societati comerciale, fie monitorizeaza indeplinirea obligatiilor asumate de cumparatorii societatilor cu capital de stat in procesul de privatizare. AVAS face o intremediere - vinde active ale statului - si presteaza un serviciu de monitorizare in legatura cu obligatiile comerciale. III. Organizatii non-profit (fundatii/ asociatii) prin definitie nu au calitate de comerciant, scopul lor este nelucrativ, insa chiar legea lor de organizarzea le permite sa desfasoare activitati economice ele dobandesc o capacitate comerciala (nu o capacitate de drept comercial) IV. Regiile Autonome se org si functioneaza in baza unei legi speciale din 1990 (15/1990). Sunt forme cu personalitate juridica si au ca scop organizarea unei anumite activitati economice in subordinea unui organ al Administratiei centrale. EX: RADET prin el Consiliul Local al Municipiului Bucuresti presteaza un serviciu public.

Criteriile dupa care apreciem ca o persoana este sau nu comerciant: Sa aiba un patrimoniu de afectatiune comercial Sa desfasoare acte de comert pe riscul acelui comerciant cu scopul de a obtine profit Fondul de comert: -reprezinta totalitatea bunurilor in sens larg, mobile si imobile, pe care un comerciant le foloseste pt a desfasura activitatea comerciala, cu precizarea ca banii si creantele comerciale nu fac parte din fondul de comert. El nu poate constitui un patrimoniu, pt ca nu are latura pasiva. Fondul de comert si masele patrimoniale de afectatiune nu sunt notiuni echivalente. In cazul persoanei fizice comerciant: aceasta are 2 tipuri de patrimonii de afecatiune civil si comercial-. In patrimoniul comercial se gaseste pe partea de activ fondul de comert. La persoana juridica - comerciant nu exitsta de regula decat un singur patrimoniu comercial si nu exista teoretic decat un singur fond de comert. Acest concept are o ratiune istorica, si anume urmarea initial sa identifice si sa izoleze bunurile pe care comerciantul le folosea in activitatea sa comerciala. Fondul de comert in sine este o amalgamare de bunuri, dar acestea nu sunt puse intamplataor impreuna, ci sunt legate de un scop comun ajuta comericantul sa-si desfasoare activitatea comerciala. Dintotdeauna fondul de comert era privit ca o universalitate de fapt. O alta universalitate de fapt este masa fiduciara. O persoana se desesizeaza de controlul fizic si juridic al unor bunuri, pe care un tert le administreaza in favoarea unui beneficiar, fara a deveni proprietarul lor. Fondul de comert este creat in baza actului de vointa al comerciantului. In fondul de comert nu intra obligatii, ci doar bunuri. Avand o structura unitara, datorita scopului comun ce leaga bunurile de active, el este calificat ca un bun incorporal. Chiar daca bunurile din cadrul lui sunt corporale, el este incorporal. El poate fi transferat, pot fi constituite garantii reale, poate fi inchiriat, pot fi facute acte juridice in legatura cu acesta. Fondul de comert include bunuri mobile si imobile, fara ca imobilele sa fie limitate numai la sediul comerciantului si imobilele necesare desfasurarii activitatii sale. EX: O societate care desfasoara activitati de intermediere imobiliara va avea in fondul de comert imobile, fondul in sine, insa, va fi considerat un bun incorporal. In 2001, lg 19/1991 a fost modificata aceasta reglementare (modificarea) includea pt prima data imobilele in fondul de comert, in functie de destinatia lor.

Imobile in fondul de comert: problema: -cand in fondul de comert intrau bunuri mobile, atunci se justifica natura sa de bun incorporal mobil -acum, avand in vedere ca in fondul de comert intra si imobile, care este natura sa juridica? Opinia a fost ca ramane bun mobil pe considerentul ca majoritatea bunurilor erau mobile. Actualmente, de la caz la caz, in fct de scopul comerciantului si de modul in care foloseste fondul de comert vom avea fie un bun mobil incorporal, fie un bun incorporal, fara a-l califica drept mobil sau imobil. Caracterizarea ca bun incorporal creeaza anumite efcte juridice: -nu este susceptibil de posesie nu poate opera prescriptia instantanee. -dpdv al drepturilor care se dob asupra lui, aici nu avem limitari, insa pt a fi opozabile tertilor, toate aceste drepturi trebuie inregistrate in RC -nu poate fi aparat printr-o actiune in revendicare pe dreptul comun, pt ca nici nu poate fi dobandit prin intermediul posesiei Elemente fondului de comert: I.Bunuri incorporale: 1.Firma: Firma este denumirea sub care comerciantul desfasoara activitatea firma si fondul de comert sunt indisolubil legate. Nu se poate dobandi un drept asupra firmei, fara a se dobandi acelasi drept asupra fondului de comert. Firma se intinde asupra intregii mase de bunuri. Care este forma sub care trebuie sa se prezinte firma? Lg 26/1990: Persoana fizica: numele de familie + initiala (prenumele) + activitatea principala sunt mestesugarii comercianti? La soc. comerciala avem reguli distincte dupa felul de societate comerciala. Distinctivitatea ceea ce inlatura confuzia firmei unui comerciant cu firma altor comercianti. Si daca este similara, firma este privita prin raportare la aria geografica si la comerciantii din aceeasi breasla. Astazi, trebuie sa fie distinctiva la nivel nat si in rap cu orice comerciant din Romania. De aceea, ca etapa premergatoare inregistrarii firmei la RC, apare rezervarea de firma. 2.Emblema: -este inregistrata pt a produce efecte juridice (la RC) -trebuie sa aiba caracter de noutate, ca sa nu creeze confuzii -nu este un element intrinsesc al fondului, fara de care nu se poate (sine qua non) poti sa ai fond de comert fara emblema, poti sa intrainezi emblema fara fond de comert. ajuta comerciantul sa se pozitioneze in fata consumatorilor -in anumite conditii emblema poate indeplini si elementele unei proprietati intelectuale (desenul sau modelul intelectual) -poate fi protejata si ca marca exista in unele cazuri inregistrarea emblemei ca si marca la OSIM -denumirea din numele firmei poate fi si ea inregistrata ca o marca la OSIM

-circulatia firmei - marca este mai putin restrictionata decat circulatia denumirii firmei 3. Clientela -reprezinta abilitatea fondului de comert de a atrage clientii -este definita ca fiind abilitatea unui fond de comert de a atrage cumparatori pt produsele sau serviciile pe care le genereaza. -este o valoare economica in ultima instanta, nu este insa un bun in sine, este un drept pe care proprietarul unui fond de comert il are in legatura cu dorinta clientilor de a continua sa cumpere, sau cu potentialii clienti de a deveni clienti pt produsele sau serviciile acelui comerciant. -nu putem considera ca clientii sunt captivii unui fond de comert, ci dorinta lor de a cumpara bunuri si servicii de la acel comerciant + vorbim aici despre dorintele actuale, dar si despre dorintele potentiale -este un element incorporal dar existand acesta obisnuinta, respectiv aceasta potentialitate ca oamenii sa vina sa cumpere e clar ca poti sa te opui acelor mijloace care tind sa ii indeparteze de afacerea ta. -preluarea prin mijloace legale a clientelei nu este un fapt de raspundere juridica, daca insa clientela este manipulata sa te paraseasca, atunci comerciantul are mijloace legale de a se apara impotriva acestor actiuni rapsunderea civila delictuala, raspunderea contraventionala, chiar raspunderea penala. -acest drept vine din relatia intre clientela si fondul de comert -cand instrainam fondul de comert, pleaca si clientela -vanzarile de nume de firma odata cu clientii, nu presupune fortarea persoanelor sa cumpere din alta parte/ nu presupune vanzarea propriu-zisa aclientelei. 4. Vadul comercial Vadul comercial reprezinta aptitudinea localtiei unde isi desfasoara activitatea comerciantul de a atrage cumparatori pt produsele si serviciile comerciantului -este o particularizare a clientelei pt o anumita categorie de comercianti 5.Drepturile de proprietate intelectuala -brevete, inventii, desene, know-how intra si ele in fondul de comert Aceasta este latura incorporala a fondului de comert. Creantele nu intra in fondul de comert datorita lipsei caracterului permanent. + datorita caracaterului potential ele se pot realiza sa nu Excp: Insa creantele in legatura cu utilitatile ar intra in fondul de comert, pe ideea ca ele sunt neaparat utile fondului + creantele din contractele de munca pt ca salariatii comerciantului ajuta la exploatarea fondului de comert. II.Bunurile corporale: 1.bunuri mobile corporale: masini, echipamente, mobilier, materii prime, materiale si marfurile produse si nevandute stocurile

2.banii nu intra in fondul de comert pe argumentul ca banii in sine nu reprezinta decat un element de cuantificare a unor creante sau a unor bunuri, dar banii ca atare nu sunt folositi la productia de bunuri si servicii, ei sunt un fel de combustibil pt exploatarea fondului de comert, nu un element static, un element de permanenta in fondul de comert. In legatura cu instrainarea fondului de comert: -trebuie inregistratata pt opozabilitate in RC -jurisprudenta si doctrina spun ca vanzatorul fondului de comert, chiar daca nu este prvazut contractual acest lucru, el isi asuma si o obligatie de neconcurenta pe o perioada de timp informatii legate de clientela/ el are obligatiei de abstentiune pe o perioada rezonabila in a desfasura o activitate similara. SOCIETATILE COMERCIALE -stramosul lor este un contract contractul de societate Istoric a aparut asocierea pe baza contractului. Contractul a aparut inca din Antichitate. Organizatiile profesioanale ale comerciantilor erau constituite pe baza unor contracte de asociere exista o figura specifica in dreptul roman. In Evul mediu timpuriu, activitatea in forma asociativa se desfasura pe baza contractuala, nu pe baza unei persoane juridice. Contractul de asociere avea cateva avantaje: -avea abilitatea de a permite punerea in comun de resurse activele erau administrate de catre o persoana de incredere in scopul obtinerii de profit (contributie + impartire a riscurilor) EX: incarcarea unui vas comercial care pleca intr-o calatorie, pe un teritoriu periculos, pentru a transporta marfuri dintr-un loc in altul. -ei aveau un scop comun exista o vointa comuna affectio societatis -specializarea mecanismului decizional in cadrul contractului Ce produce contractul? spre deosebire de un contract obisnuit, contractul de societate produce o colectivitate ad hoc este o forma de organizare a activitatii umane colectivitatea nu are inca o forma juridica oamenii se intalnesc, discuta si iau decizii exista o vointa comuna initiala, vointa ce se multiplica pe parcursul existentei societatii. Initial luarea deciziilor se facea pe baza de unanimitate, ulterior s-a trecut la majoritate o structura de functionare nascuta pe baza contractului Avem asociatii iau deciziile Administratrorii executa + au anumite puteri decizionale inca nu exista o persoana juridica in care ei functioneaza ca atare Contractul de societate in dr romanesc: NCC aduce cateva modificari acestui contract (prin raportare la VCC) ele sunt o reflecatre a lg 31/1990 - cap VII Cateva elemente definitorii: -este un contract cu multiple parti prin care acestea pun in comun anumite bunuri sau activitati, pt a desfasura o activitate sau activitati in interesul

participantilor in scopul obtinerii de castig sau de a suporta pierderi proprtional cu contributia fiecaruia la contract (daca nu se prevede altfel) Elemente esentiale: -multiplele parti -caracterul intuitu personae chiar daca sunt mai multe pers care intra in contract, ele o fac pe baza de incredere -caracterul sinalagmatic obligatiile pe care si le asuma sunt reciproce -element specific: ideea de aport, contributia fiecarui asociat contributia se imparte in 4 categorii: a) in natura bunuri corporale/ unele bunuri incorporale mobile sau imobile b) in bani c) in creante drepturi incorporale: secretul comercial d) in munca sau in industrie un asociat vine cu activitatea sa el se obliga ca pe o perioada de timp sa presteze o activitate in fav societatii. Ele trebuie evaluate in functie de criterii le asociere stabilite de asociati Aporturile in industrie nu sunt neaparat evaluabile, insa ele dau dr asociatilor la impartirea castigurilor societatii. Acest fond comun poarta denumirea de capital social. Capitalul social dpdv contabil nu reprezinta bunurile privite individual, ci reprezinta active, bunuri ale societatii comerciale. el este doar o reprezentare contabila a cifrei acestei colectivitati Pentru ca in contabilitate A=P, A - este fondul comun, iar pe de alta parte avem capitalul social, care va sta in pasiv. De ce sta capitalul pe pasiv? Cand se dizolva societatea, ideal este ca asociatii sa recupereze ceea ce au investit capitalul social. Este obligatia societatii de a restitui aportul. Daca avem pierderi, in realitate nu mai avem capital social asociatii nu mai primesc nimic -modalitatea de impartire a beneficiilor si pierderilor regula este ca partile suporta si castigurile si pierderile proportional cu valoarea aportului lor la societate. -este posibil sa stabilesti o alta regula de distribuire a profitului si pierderilor, dar nu este posibil ca un asociat sa ia toate castigurile, iar un asociat sa suporte toate pierderile clauza leonina. -datorita aparitiei acestei colectivitati a asociatilor asocierea produce in timp bunuri si da nastere la obligatii. -acest contract genereza si un patrimoniu social patrimoniul societatii principiul proprietatii in indiviziune - fiecare asociat are o cota indiviza din fiecare bun, in final toate aceste bunuri sunt asociate unui scop comun ele intra in masa patrimoniala distincta aceste drepturi de proprietate in indiviziune intra in masa patrimoniala aferenta (???) -forma scrisa ad probationem -este un contract cu executare succesiva fiecare asociat isi exercita in timp drepturile si obligatiile

Cei care spun ca este un ctract uno ictu au in vedere ca singura obligatie care se naste pt asociati este aceea de a transfera catre societate aportul, celelalte obligatii/ drepturi vin din lege, ctr poate deroga, dar este un element ce decurge din lege ele nu apar pe cale contractuala, ci pe cale legala interpretare extremista Functionarea societatii: 1.Functionarea intre asociati -raporturile de administrare in legatura cu activitatea si patrimoniul societatii: a)principiul majoritatii deciziile privind fct societatii se iau cu maj cap social, sau cu maj voturilor b)principiul dreptului fiecarui asociat de a participa la viata sociala dreptul de a cere informatii, dreptul de a participa la intruniri, de a vota, de a propune pers din conducerea societatii c)dreptul de a primi o parte din patrimoniul social in caz de lichidare este o vocatie d)dr de a primi o parte din castigul distribuibil e)ca obligatie: obligatia de a suporta o parte din pierderile societatii obligatia de suportare a datoriilor sociale obligatie solidara / este o obligatie subsidiara mai intai incerc sa-mi recuperez creanta de la societate, apoi trec la asociat intre asociati pierderea se va suporta, astfel cum prevede contractul de asociere f)obligatia de neconcurenta nici un asociat nu poate face concurenta societatii, desfasurand activitati care intra in concurenta cu activitatile societatii nici in nume propriu, nici pe seama unui tert daca ti-ai incalcat obligatia suporti pierderea, in cazul in care activitatea ta a generat o pierdere societatii si nu beneficiezi de castig, in cazul in care activitatea ta a adus beneficii societatii. g) regulile de la indiviziune pt drepturile asupra bunurilor societatii vezi actele de dispozitie (acordul celorlalti), de conservare (poate oricare dintre el) h) fiecare asociat poate lua din bunurile societatii sume pt folosul individual, daca acest lucru este prevazut in contractul de societate, altminteri nu ai voie sa iei decat ceea ce este necesar pt desfasurarea activitatii. Curs 3 22.10.2012 In afara de relatiile pe care asociatii le au intre ei in leg cu contributia la capitalul social si varsarea aporturilor (1) si a modurilor in care ei pot folosi fondurile societatii (2), alte 2 aspecte importante sunt legate de: 1. luarea deciziilor 2. administrarea societatii Este nevoie ca in anumite situatii asociatii sa poata participa in mod colectiv la luarea deciziilor in vederea realizarii affectio societatis (scopului societatii). Forma in care acestia fucntioneaza atunci cand iau decizii este adunarea asociatilor. Functionarea adunarii asociatilor este constituita ca un mic parlament:

-fiecare dintre asociati are dreptul de a aparticipa, de a lua cuvantul, de a face propuneri, de a vota -adunarea asociatilor este forul ultim de decizie -pt a se asigura ca fiecare asociat este auzit, dar si pt ca pana la sfarsitul adunarii o decizie sa poata fi luata se prevede n mod supletiv regula majoritatii voturilor actul constituitv pote prevedea, insa, unanimitatea -voturile pe care le are fiecre asociat provin din relatia sa cu capitalul social, de regula nr de voturi este proportional cu participarea sa la capitalul social. !!!Este de discutat daca prin actul constitutiv se poate stabili si un alt nr de voturi pt asociati decat cel rezultat din cota de participare la capitalul social. Aceasta problema este transata in legea societatilor comerciale, in sensul ca titlurile de participare consacra drepturi egale la fiecare titlu de participare se ataseaza aceleasi drepturi si obligatii. In alte legislatii pot exista titluri de participare care dau nastere la drepturi diferite. Insa pe cale de exceptie, chiar legea prevede ca unul dintre asociati poate avea mai multe drepturi decat altul. Aceasta regula nu este consacrata ca atare de NCC, la art.1900 partile de interes dau drept de vot, daca sunt integral platite. Nu se vorbeste insa despre inegalitate de drepturi sau de voturi. In lipsa reglemntarii si avand in vedere ca in materie de societate dreptul comun este NCC, putem spune ca asociatii pot sa acorde unor titluri de participare mai multe drepturi decat altora. (in materia contractului de societate!) In cazul in care hotararea adunarii generale priveste: 1.modificarea contractului de societate sau 2.numirea unui administrator unic, hotararea trebuie luata cu unanimitate regula imperativa -1910. Al doilea nivel decizional in cadrul societatii (a aparut din motive practice se ocupa de functionarea societatii) nivelul administratorului are o putere derivata. Ce este administratorul? acele persoane care au dreptul de a reprezenta societatea in relatiile juridice cu tertii si in acelasi timp au dreptul de a savarsi actele de administrare in sens larg cu privire la bunurile societatii, in vederea indeplinirii obiectului de activitate al acestuia si, de asemenea, in vederea indeplinirii hotararilor adunarii asociatilor. In acest mecanism de formare a vointei sociale, administratorii nu creeaza vointa, ci implementeaza vointa asociatilor, insa in activitatea de executie, eu au o putere de actiune mai mare sau mai mica in functie de ceea ce prevede contractul de societate. Avem 2 mari sisteme de administrare specifice societatii simple. In materia societatilor comerciale exista o varietate mai mare. 1.cazul pluralitatii de administratori: -sistemul pluralitatii de administratori cu puteri egale fiecare administrator are plenitudine de competenta poate face orice act de administrare, fara acordul celorlalti administratori -sistemul pluralitatii de administratori cu puteri decizionale comune actele de administrare pot fi facute de catre unul dintre ei, numai daca are

acordul celorlalti administratori. Numai in cazuri exceptionale (cum ar fi cazul unui risc de pierdere pt societate) un administrator poate lua o decizie de unul singur. 2.cazul administratorului unic o perosana are toate puterile de administrare. Cine sunt administratorii? NCC este mult mai clar in aceasta materie. -administratorul poate fi un asociat sau un neasociat. Neasociatul poate fi administrator, numai daca contractul de societate prevede acest lucru - poate fi persoana fizica sau juridica -daca unul dintre administratori se opune la luarea unei decizii si totusi un alt administrator indeplineste operatiunea in legatura cu care exista o opozitie, tertii de buna-credinta sunt protejati 1. Mandatul administratorului limitele sunt date: -de lege, acolo unde avem prevederi imperative, -de contractul de societate -de hotararile adunarii asociatilor Ce se intampla daca un administrator isi despaseste limitele mandatului? Aceleasi solutii ca in cazul in care mandatarul isi incalca limitele mandatului 2 solutii: -daca tertul este de buna-credinta si se incalca doar limite conventionale, atunci actul incheiat de administrator este valabil si obliga societatea (2 conditii cumulative) -daca actul depaseste limitele imperative ale legii, el nu obliga societatea. Administratorii pot fi revocati. Revocarea este un drept discretionar al asociatilor. Daca revocarea este facuta cu rea-credinta sau fara motive rezonabile, atunci adminitratorul poate cere sa fie despagubit, dar nu poate cere sa fie reinstituit. Hotararile adunarii asociatilor pot fi contestate in instanta. Contestarea in instanta trebuie sa aiba un temei. Legea civila nu stabileste temeiurile contestarii dar ea poate fi contestata daca incalca legea sau o prevedere din contractul de societate. In materie de contract de societate, pot asociatii sa atace o hotarare a adunarii asociatilor pe motive de oportunitate? Opinia doctrinara nu este posibil, pt ca astfel ar fi lipsit de continut principiul majoritatii. Termenul de atacare este de 15 zile care curge diferit, in functie de prezenta acelui asociat la sedinta 1913 NCC. Acest termen este unul de decadere. 2. O a doua categorie de relatii priveste relatiile dintre societate si terti. Societatea in sine nu este o persoana juridica fiecare asociat devine un coindivizar pe patrimoniul pus in comun. In relatiile cu tertii nu se aplica regulile din materia indiviziunii. Actele de administrare sau de conservare pot fi facute de administrator fara ingradire din partea asociatilor.

In ceea ce-i priveste pe terti, ei stiind ca incheie un act cu un reprezentant al societatii, acel act va obliga fata de terti intreaga colectivitate , dar el nu se poate intoarce impotriva societatii, pt ca aceasta nu are personalitate juriridca. El se va indrepta, insa, intai impotriva bunurilor societatii, apoi impotriva tuturor asociatilor, cerandu-le acestora sa raspunda in mod divizibil (pro rata)/ si subsidiar. Daca tertul trateaza cu o persoana care in realitate nu este asociat, dar creeaza aparenta de asociat, atunci pt terti societatea este obligata prin actele acelui asociat si, in orice caz, tertul se poate indrepta si impotriva asociatului aparent. In ce cota va raspunde aceasta persoana? Asociatul aparent va trebui sa raspunda in limita celei mai mici cote de participare la capitalul social, daca din faptele sale nu rezulta ca s-ar fi prezentat ca detinand o cota mai mare. Instrainarea partilor de interes: Partile de interes reflecta contributia fiecarui asociat la capitalul social. Avand in vedere caracterul intuitu personae al societatii simple, este evident ca asociatilor nu le este indiferent cui le sunt vandute partile de interes. De aceea, legea stabileste ca asociatii pot stabili prin contractul de societate orice fel de restrictii in legatura cu instrainarea partilor de interes. Daca nu au stabilit nici un fel de restrictie, regula este ca partile se transmit numai cu consimtamantul tuturor asociatilor. Regulile succesorale joaca in aceasta materie un rol important. Daca partile prin testament sau in baza legii se transmit catre mai multe persoane, avand in vedere ca partile de interes sunt indivizibile, cei care le dobandesc in indiviziune au obligatia de a participa la viata sociala printr-un reprezentant. !!!Exista si stituatia in care un asociat poate fi fortat sa iasa din societate. Acest lucru are loc prin procedura excluderii art.1928 NCC (derogare de la principiul libertatii de asociere) atentie! Numai instanta poate hotari excluderea unui asociat din societate. Daca are loc excluderea, asociatul exclus va obtine nu bunul afectat societatii, ci un echivalent valoric al contributiei sale obligatia de plata este a intregii societati daca partile nu se inteleg cu privire la aceasta valoare, aceasta va fi stabilita in instanta, prin expertiza. Incetarea contractului de asociere: -societatea si-a atins obiectivul si asociatii nu mai doresc sa suplimenteze acest scop -acordul de vointa al tuturor asociatilor -situatia in cadrul societatii cu durata determinata a ajungerii la termen legea permite continuarea acesteia, chiar daca a ajuns la termen -situatia nulitatii contractului de societate cauza imorala, ilicita, scopul imoral, vicierea consimtamantului asociatilor. Nu este motiv de nulitate al intregului contract daca a fost viciat doar consimtamantul unora dintre asociati. Daca fara ei societatea este in imposibilitatea de a continua societatea, atunci nulitatea va fi totala.

Art.1931 situatia prelungirii tacite a societatii pe durata nedeterminata aceasta regula este foarte importanta la societatea comerciala, pt ca au fost situatii cand soc.comerciale au fost infiintate pe durata determinata si la expirarea termenului nu au fost prelungite asta a dus la radiere exact cand erau mai infloritoare In caz de incetare: -vor fi platite datoriile sociale -ceea ce ramane (activul net) va fi distribuit asociatilor pro rata sau in functie de prevederile actului constitutiv -toata aceasta activitate de evaluare a activului net si de impartire a sa va fi realizata de un lichidator judiciar el poate fi numit de catre asociati, dar cu unanimitate sau de instanta. Acesta este un administrator special cu un mandat limitat la operatiunile necesare lichidarii.

Societatea comerciala lg 31/1990


-reglementare armonizata in mare masura cu toate directivele europene in materie de soc.comerciale Societate com are doua laturi: -o latura contractuala -o latura institutionala este o persoana distincta, cu patrimoniu propriu -cele doua laturi se intrepatrund, dar latura contractuala este importanta mai ales la momentul constituirii societatii si mai ales in legatura cu functionarea societatii -latura institutionala reglmenteaza mecanismul decizional si incetarea societatii Lg 31/1990 desi este un act care reglementeaza participarea la circuitul comercial si normele ar trebui sa fie de principiu dispozitive, in mod prevalent normele ei sunt imperative. Normele de la care asociatii pot deroga sunt limitate. De ce asa? Pentru ca societatea comerciala ocupa un rol extrem de important in economia nationala, este principalul creator de valoare in societate si principalul contributor la sistemul de impozite si taxe + principalul angajator. Lg 31 este dreptul comun pt toate societatile comerciale, insa in anumite domenii exista dispoztii derogatorii. Nu exista o lege similara, dar exista, de exemplu, legislatia bancara. O alta particularitate a legii 31 ea limiteaza formele societatii comerciale la un nr. de 5. Nu exista posibilitatea de a crea o alta forma de persoana juridica societate comerciala. In practica domina doua dintre ele. Celelalte 3 vin din trecutul aplicarii legii 31. Formele care domina sunt SRL-ul si SAul.

Obiectul de activitate al societatii comerciale nu poate fi decat savarsirea de fapte de comert in sens larg. Prin legea de punere in aplicare a NCC acte de comert, industrie si acte de prestari servicii <-acestea sunt fostele fapte de coxmert in actuala reglementare. Scopul este de a obtine profit, care in parte este reinvestit. Codul CAEN codifica toate formele de activitati care pot fi prestate de societatile comerciale. O societate comerciala nu se poate constitui decat pentru a realiza unele dintre aceste activitati. Cum raspund asociatii pt datoriile societatii? -numai pt anumite tipuri de societati, asociatii continua sa raspunda (reminiscenta de la societatea simpla) Avem societati de persoane si societatile de capitaluri. Societatile de persoane increderea dintre asociati este de esenta acestei soc Soc. de capitaluri prevaleaza ideea de contributie la capitalul social/ caracterul intuitu personae exista doar contractual Societatea in nume colectiv: -are majoritatea trasaturilor societatii simple -raspunderea pt datoriile societatii asociatii raspund solidar (nu divizibil),dar subsidiar/ intre ei raspunderea devine conjuncta -importanta persoanelor care o constituie este cea mai mare insolventa unui asociat poate atrage insolventa societatii Societatea in comandita simpla (Germania + Austria) -are doua clase de asociati ei nu difera dpdv al drepturilor de vot, ci dpdv al raspunderii pt datoriile sociale - asociatii comanditati nelimitat, solidar, subsidiar - asociatii comanditari raspund in limita aportului la capitalul social daca un creditor social executa bunurile societatii + ale comanditatilor si nu se indestuleaza comanditari ei pot pierde cel mult ceea ce au adus ca aport (patrimoniul lor nu sta ca garantie pt datoriile societatii) Societatea in comandita pe actiuni -particularitate: impartirea capitalului social si a modului in care poti instraina actiunile daca actul constituitiv nu prevede altfel, actiunile sunt liber transferabile/ caracterul intuitu personae se diminueaza -societate de capital Societatea pe actiuni -raspunderea actionarilor este limitata la ceea ce au aportat in societate, nu raspund cu patrimoniul propriu pt datoriile societatii -partile de interes (actiuni) sunt liber transmisibile -nu are caracter intuitu personae, insa el nu este exclus poate fi creat prin actul constitutiv -asigura anonimatul investitorilor si acumularea de capital

-castigul nu vine neaparat din dividende, ci din aprecierea valorii in timp a actiunilor (o societate profitabila se vinde la o valoare a profitului multiplicata de zeci si chiar sute de ori) -datorita functiei sale de atragere pe scara larga de capitaluri de la populatie, datorita impactului asupra echilibrului economic al societatii, functionarea ei este cel mai riguros reglementata cele mai multe prevederi sunt imperative Societatea cu raspundere limitata -este si societate de persoane si de capitaluri -ocupa locul principal in economie -este o modalitate facila de a atrage persoane fizice de investi in economie -asociatii raspund limitat in limita aportului la capital -are caracter intuitu personae norma imperativa care prevede ca nu poti instraina partile sociale decat cu acordul a din capitalul social -are multe din facilitatile privind luarea deciziilor de la soc pe actiuni -o forma particulara este societatea cu raspundere limitata cu asociat unic depasim sfera contractuala a societatii acea persoana va raspunde pt datoriile soc.in limita participatiei la capital Aceste forme sunt exclusive, legea insa permite posibilitatea transformarii unei forme de societate intr-o alta forma. Scopul societatii: -ca si la contractul de societate simpla, un element definitoriu este affectio societatis crearea societatii pt a indeplini un obiectiv comun al tuturor asociatilor obiectivul comun este limitat la fapte de comert in sens larg -are trasaturile specifice personaei juridice: patrimoniu, scop, organizare scopul principiul specialitatii capacitatii de folosinta: 1.prima limitare actele societatii comerciale sunt fapte de comert . Este societatea limitata numai la actele asumate prin contract, sau poate sa incheie si alte acte decat cele din contract, care se subsumeaza la acesta si tind sa indeplineasca obiectul de activitate?: 2 consecinte decurg de aici: -pe planul raspunderii fata de terti -pe planul raspunderii fiscale (daca venitul este ilicit, si este ilicit daca nu este obtinut printr-un act realizat in vederea realizarii unui obiect de activitate care nu este declarat se confisca) In practica: solutia este formalismul poate incheia acte strictamente legate de obiectul de activitate - prin interpretare in sens restrictiv Teoria actului ad-hoc in interesul societatii trebuie sa indeplineasca mai multe conditii in mod cumulativ: -acte necesare si utile societatii pt indeplinirea obiectului ei de activitate, -se desfasoara cu titlu incidental, !!!fiscul nu a imbratisat aceasta teorie

NCC art.206 societatea poate incheia orice act, cata vreme acest lucru nu este specific persoanei fizice (de exemplu donatii o societate comerciala nu poate face donatii) Reglementarea privind contractul de societate simpla drept comun pt toate societatile comerciale Din Legea 31, reglementarea pt SCS drept comun pt toate societatile comerciale Constituirea societatii comerciale: -elemente comune + particularitati pe tipuri de soc. 1.Pt constituirea societatii este o conditie sine qua non acordul de vointa intre asociati, acord care se materializeaza intr-un contract act constitutiv. Denumirea de act constitutiv este mai corecta decat cea de contract de societate + statut, pt ca avem si SRL cu asociat unic, unde nu avem contract. 2.Nu avem restrictii cu privire la calitatea semnatarilor actului constitutiv, dar in cazul persoanelor fizice, pt ca acestea au obligatia sa aduca aport la capitalul social si ulterior au drepturi si obligatii legate de participarea la viata sociala se cere capacitate deplina de exercitiu 3.Daca avem ca asociati persoanele juridice obiectul lor de activitate trebuie sa le permita participarea la alte societati comerciale e suficient sa scrie in actul constitutiv ca societatea are, printre altele, dreptul de a investi in titluri de participare. 4.Limitare speciala: cei care participa la incheierea actului constitutiv sa nu fie supusi interdictiilor din art.6. Art.6 din lg 31 reglementeaza conceptul de fondator. Fondatorii sunt cei ce semneaza actul constitutiv, precum si cei care au un rol determinant in constituirea societatii (aceasta e o chestiune de determinare de fapt o persoana care nu participa la semnarea actului constitutiv poate imprumuta o persoana pt a aporta la capitalul social). Fondatorii au cateva restrictii in raport cu societatea (ele intra la capitolul de infractiuni din lg.31). Art.6 spune ca persoanele care au fost condamnate la infractiunile numite limitativ la art.6 nu pot fi fondatori. Dupa reabilitare interdictia inceteaza. Actul constitutiv are un continut predeterminat la nivel minimal. Aceste aspecte sunt indicate in art.7 si 8. Obiectul societatii comerciale cauza, scopul Obiect de activitate principal (ceea ce asociatii doresc sa faca) + obiectele secundare (activitati inrudite cu obiectul principal, orice altceva ce pare interesant). Legea cere sa precizezi odata cu obiectul principal si domeniul de activitate principal. Obiectul principal de activitate are expresia unei codificari din codul CAEN, iar domeniul principal de activitate descriere a ceea ce societatea doreste sa faca in mod prioritar.

Sediul sediul social nu este neaparat sediul principal de activitate are doar o functie de identificare a societatii, nu de localizare in spatiu -in cazurile de insolventa daca nu poate fi gasit sediul social, va fi folosit sediul real -la sediul social se vor afla registrele societatii daca nu tii registrle societatii la sediul social amenda, daca nu se descopera evaziunea fiscala (daca se descopera evaziunea, aceasta absoarbe cealalta infractiune) Capitalul social -este expresia valorica a contributiilor pe care le aduc asociatii este mai mult o repetare contabila, are si o valoare scriptica este inregistrat la RC -este un element de publicitate in raport cu soc un reper in legatura cu solvabilitatea societatii -actul constituitiv stabileste ce aduce fiecare, care este valoarea in lei a acelui aport, ce cota sociala revine acelui aport -dpdv al aporturilor, reglementarea la societatile comerciale este mult mai elaborata decata la societatile simple -aporturile in numerar sunt obligatorii pt toate tipurile de soc asta nu inseamna ca fiecare asociat trb sa contribuie in numerar -aporturile in natura sunt permise la toate tipurile de societati -in cazul in care se aduce un imobil ca aport, actul constitutiv trebuie incheiat in forma autentica Contributia inseamna un transfer patrimonial, fie cu titlu de proprietate, fie cu titlu de folosinta. Dreptul asocatului iese din patrimoniul sau si intra in patrimoniul societatii. La momentul la care aportez bunul, societatea nu exista ca atare, ci aportez bunul in considerarea persoanei ce va lua nastere. De aceea, ne punem intrebarea daca asociatii au un drept de coproprietate, sau avem de-a face cu mica capacitate de folosinta. Dilema este transata in 65(1) din lg.31. Din interpreatarea sa rezulta ca inainte de inregistrarea la RC asociatii sunt coproprietari asupra bunurilor aport in nat. In momentul in care am semnat actul constitutiv m-am obligat sa contribui punerea in posesie are loc la un moment ulterior actul de contributie (subscriere) consemneaza o obligatie viitoare, de rezultat, dar dreptul asupra bunului se transfera la mom subscrierii/ cand aduc efectiv bunul act material varsarea capitalului Subscrierea si varsamantul (consecinta a subscrierii si o obligatie a celui ce a subscris). La anumite societati SA am voie sa nu vars imediat tot ceea ce am subscris/ la SRL este infractiune daca nu vars aportul pana la momentul inmatricularii la RC. Aporturile in creante -este permis orice bun incorporal sau doar creantele efective? aportul in know-how/ actualmente aportul in know-how este permis

SRL nu permite aportul in creante la capitalul social, SCA-ul permite, SAul prin subscriptie publica nu permit, SA-ul prin subscriptie simultana permite aportul in creante Aportul in industrie -este posibil fara restrictii la contractul de societate simpla -nu este permis ca atare la societatile comerciale, insa este posibil ca unul dintre asociati, pe langa aport in numerar, nat sau in creante sa se oblige la anumite prestatii in fav societatii ele dau dreptul la o cota-parte din beneficiile distribuite. Problema evaluarii: -regula evaluarii prin ordinul instantei la SA valoarea fiecarui aport se sstabileste conventional, dar pt a evita discutiile, practica este sa se realizeze o evaluare de catre un expert, care va confirma valorile stabilite in actul constitutiv -desi este vorba doar de o exprimare contabila a ceea ce au adus asociatii orice modificare a capitalului social ar trebui sa duca doar la o modificare a actului constitutiv in cazul aporturile in natura, daca ele dispar esti obligat sa modifici actul constitutiv. Curs 4 -05.11.2012 Cerinte privind capital social: Acestea apar la 3 tipuri de societati: -SA + SCA cap social minim 90 000 RON (acesta a fost stabilit in implementarea unei directive europene care prevedea un capital minim pt astfel de persoane juridice de 25 000 euro) -SRL cap social minim este de 200 RON Cerinte privind nr de asociati: SRL nr maxim de asociati nu poate depasi 50 de persoane, pt a pastra pe cat posibil caracterul intuitu personae SA cel putin 2 actionari -prevedere speciala daca la SA am ajuns sa am un actionar, pot completa nr de actionari in termen de 9 luni daca nu se intampla acest lucru, acesta are posibilitatea de a transforma SA-ul in SRL cu asociat unic SRL-ul cu asociat unic -este o forma atipica de societate comerciala, in sensul ca fiecare societate trebuie sa aiba minimum 2 asociati Interdictii: -o persoana fizica nu poate fi asociat unic decat intr-un singur SRL, altfel riscurile pt creditorii ei ar fi foarte mari

-un SRL cu asociat unic nu poate fi asociat unic intr-un alt SRL aceasta prevedere creeaza cele mai mari dificultati in practica, pt ca sunt legislatii straine care permit acest lant si cand ajung sa inmatriculeze un SRL in Ro, administratorii acestui SRL sunt surprinsi aceasta este o problema de conflict de legi (legislatia straina/ legislatia romana) care lege prevaleaza? aceasta este o problema de capacitate, iar problemele de capacitate se apreciaza in acest caz prin raportare la nationalitate RC nu accepta o atare inregistrare, pt ca in legislatia romana aceasta este o dispozitie imperativa Inmatricularea va fi posibila daca judecatorul delegat (actualmente directorul oificiului comertului sau persoana delegata) pe langa RC face un control de legalitate, pt a vedea daca au fost respectate dispozitiile lg 31 la constituire control de legalitate, nu de oportunitate Fazele principale ale constituirii unei societati comerciale: -incheierea actului constitutiv, iar persoanele care semneaza actul constitutiv in calitate de asociati sunt fondatori -soc trebuie sa isi deschida un cont de capital social contributiile subscrise trebuie varsate undeva -se trece la constituirea dosarului de inmatriculare scrisoare de bonitate pt asociatii straini, cazier fiscal/judiciar, declaratiile pe proprie raspundere ale administratorilor si fondatorilor -odata dosarul complet el se depune ORC unde se inmatriculeaza soc si un functionar din cadrul acesteia va studia dosarul sa vada daca exista elementele cerute de lege -el inainteaza dosarul judecatorului delegat acesta intr-o sedinta gratioasa verifica daca toate elementele cerute de lege sunt intrunite, dupa care emite o incheiere de inmatriculare pe baza acesteia are loc inregistrarea efectiva in RC de la inregistrare, societatea are personalitate juridica In perioada intre semnarea actului si inmatriculare soc are o capacitate de folosinta limitata poate incheia numai acele acte necesare pt inmatriculare, de exemplu contractul de inchiriere de sediu Daca in aceasta perioada se fac cheltuieli in legatura cu infiintarea societatii, daca actul constitutiv nu prevede nimic, atunci acestea sunt in sarcina asociatului care le-a realizat. Daca sunt trecute in actul constitutiv, atunci pot fi preluate de soc in contabilitate. Legea reglementeaza situatiile execptionale in care asociatii sunt delasatori si nu indeplinesc la timp operatiunile de inregistrare. Legea permite ca dupa un inetrval de timp (15 zile de la semnarea actului constitutiv), orice persoana sa poata desfasura operatiunea de inamtriculare o modalitate de a stimula intrarea rapida in legalitate. Odata cu depunerea dosarului la RC, persoanele care reprezinta societatea, depun specimenele de semnatura. Orice tert care tranzactioneaza cu societatea poate verifica daca semnatura care apare pe un act, este una valabila.

In cazul in care soc s-a constituit cu incalcarea unor prevederi, legea da posibilitatea acoperirii acestor neregularitati (art.48). In 8 zile de la descoperirea acestor nereguli, soc trebuie sa ia masuri pt a inlatura aceste neregului. Orice pers.poate solicita instantei sa oblige soc sa intre in legalitate sub sanctiunea unor daune cominatorii termenul in care se prescrie actiunea in regularizare 1 an. Cauzele de nulitate a societatii: art.56 -actul nu a fost incheiat in forma autentica -obiectul de activitate lipseste/ ilicit -judecatorul delegat nu a efectuat controlul de legalitate Orice pers interesata poate sa ceara in instanta ca RC sa declare societatea nula. Nulitatea ctr de societate nu va atrage in mod necesar nulitatea societatii incercarea legiuitorului de a salva societatea. Legiuitorul da dreptul ca pana la termenul pe punere a concluziilor pe fond, aceste nulitati sa poata fi confirmate. Daca nu se poate face aceasta reparatie, numai atunci se pronunta hotararea de anulare si odata cu ea se numesc si lichidatorii. Punctul final al lichidarii este radierea. Nulitatea nu va produce efecte retroactive. -art.54 + 55 se refera la efectele fata de terti ale inregistrarilor in RC in legatura cu sociateta -art.54: orice act publicat in RC in legatura cu numirea unui reprezentant legal este opozabil tertilor de buna-credinta, chiar daca exista o neregularitate cu privire la numirea reprezentantului (nu s-a format cvorumul de capital social la adunarea generala in care s-a numit administratorului) in acest caz, tertii de buna-credinta se pot baza pe inscrierea in RC -daca societatea dovedeste ca tertii cunosteau nelegalitatea numirii adminsitratorului, poate refuza sa execute actul respectiv -atat timp cat numirea unui reprezentant legal/ revocarea lui nu au fost publicate in RC nu sunt opozabile tertilor -art.55 valabilitatea actelor societatii fata de terti -> nerespectarea obiectului de activitate -daca un act incheiat de un reprezentant legal este in afara sferei obiectului de activitate al soc, actul este valabil fata de tertii de buna-credinta. Simpla publicare nu prezuma cunoasterea actelor societatii. diminuare a fortei publicitatii.

!Singurele cazuri in care actul nu este valabil, sunt urmatoarele:


-in situatia in care tertii cunosteau sau, dupa caz, trebuiau sa cunosca ca acel act nu intra in sfera ob de activitate -In situatia in care se incalca limitele prevazute imperativ de lege pt competentele org respectiv.

-limitele prevazute de actele constitutive sub limitele prevazute de lege nu sunt opozabile tertilor, chiar daca acestea au fost publicate. Efectele inregistrarii: -personalitatea juridica -de la data inmatricularii societatea devine proprietara aporturilor asociatior -spre deosebire de ceea ce spune C.Civ, lg spune ca in perioada pur contractuala, bunurile aportate raman in patrimoniile asociatilor aceasta prevedere este dispozitiva, partile pot deroga. -nu orice aport permite ??? - la aporturile in numerar si in creanta tehnic juridic nu mai poti avea proprietatea bunului insa tu ai un drept de creanta -la drepturile in creanta, natura lor nu permite folosinta tu poti culege fructele creantei (dobanzi), insa in momentul in care contribui cu o creanta, atunci transferi proprietatea asupra ei. -aportul in industrie nu sunt posibile la societatile comerciale, doar la cea civila -daca unii asociati sunt in intarziere cu varsarea aportului, iar acest lucru nu este legat de momentul inmatricularii, atunci ei raspund in civil, fiind obligati la plauta daunelor legale, cu exceptia cazului in care actul constitutiv prevede clauze penale. -un alt efect pe care il produce inmatricularea din acel moment asociatii intra intr-o relatie jur cu soc in legatura cu mai multe dintre drepturilor lor. creantele cel mai evidente sunt cele legate de plata de dividende si de plata activului net in procesul de lichidare Dividendele cota-parte din profitul net al soc, care conform hot adunarii generale se distribuie catre asociati. Dividendul in sine nu exista ca un bun cert in orice moment in patrimoniul asociatilor el este o vocatie, el se naste in momentul in care asociatii decid sa se distribuie dividende - abia din acest moment, acest drept social/societar, asociatii la scadenta platii pot solicita instantei sa oblige societatea la plata dividendelor termen de 6 luni. -in fiecare an financiar, soc isi contabilizeaza veniturile si cheltuielile - dupa plata TVA-ului se scad cheltuielile din venituri venitul net -nu se poate determina profitul decat pe baza unor situatii financiare la finalul anului, societatea trebuie sa aprobe situatiile financiare nu 6 luni de la incheierea exercitiului financiar, ci 6 luni de la aprobarea situatiilor financiare -repartitia nu inseamna neaparat distributie catre asociati/ asoc. pot decide capitalizarea profitului in fondul de rezerva, de exemplu. Dividendele pt a fi legale: -reale si utile -determinarea profitului net respectarea unor reglementari contabile -dividendele trebuie sa provina dintr-un profit real nu se pot distrubui dividende decat din profiturile determinate conform legii

-mai multe probleme: asociatii au decis sa aprobe niste situatii financiare incorecte, implict au aprobat si distribuirea de dividende. In cazul acesta, oricine are un interes poate sa ceara in instanta invalidarea hotararii ad.gen. -daca se anuleaza hotararea, inseamna ca tot ceea ce s-a platit de catre societate este nul, societatea trebuie sa recupereze sumele platite in baza unei hotararii nule alin.5 al art.67 prevede ca dr de prescriptie a actiunii in restituirea dividendelor se prescrie in termen de 3 ani de la data distribuirii. intrebarea este daca termenul curge de la data prvz de ar.67 sau de la data ramanerii def a hot? -alin.5 se refera la o actiune a societatii societatea constata ca a platit ilegal dividende aceasta actiune va fi o actiune civila, in restituire ea trebuie introdusa in termen de 3 ani de la data distribuirii -cazul in care se cere in instanta anularea hotararii nu se face la initiativa societatii, ci la initiativa unor terti in acest caz interesul tertilor si al soc este pastrat trei ani de la data pronuntarii hotararii judecatoresti -o alta problema alin.4 daca asociatii au fost de buna credinta atunci cand au aprobat niste situatii financiare nelegale, atunci ei nu sunt obligati la restituirea dividendelor. Asociatii de buna-credinta nu sunt penalizati nu exista actiunea in rambursarea dividendelor in contra lor, chiar daca s-ar anula hotararea printr-o actiune in anulare. art protejeaza buna-credinta. cine este indreptatit sa culeaga dividendele? La SA exista o regula care spune ca dr celor care beneficiaza de hot ad gen se stabilesc in functie de o data de referinta. Doar cei inscrisi in registrul actionarilor la data pronuntarii hotararii AGA vor beneficia de dividende. La SRL 67(6) cesionarul va culege dividendele (regula) partile pot deroga care situatii financiare pot fi folosite pt calcularea profitului net? Cele anuale sau si cele semestriale? Riscul interpreatarii ca le-ai putea folosi si pe cele semestriale este ca singurul profit cert este cel de la sfarsitul anului financiar, in timpul anului poti avea fluctuatii ai dat un profit nereal lg are in vedere numai situatiile financiare anuale (in Carpenaru le poti folosi si pe cele semestriale, in situatia in care capitalizezi o parte din profit in rezerve, astfel incat sa poti acoperi eventualul deficit de la sfarsitul anului) -de ce este serioasa problema? Distribuirea de dividende care nu se bazeaza pe situatiile financiare legale infractiune raspund reprezentantii utilitatea dividendelor: -art.69 daca se constituie o pierdere a activului net, cap social trebuie reintregit pt a se putea distribui dividende -am bilantul A si P, unde A=P -am contul de profit si pierdere aici am veniturile si (cheltuielile) ceea ce rezulta de aici este profitul net

-am activul net acesta se obtine: din total active total datorii de aici rezulta o cifra cu plus sau minus -daca ai o pierdere de activ net, trebuie sa faci ceva cu capitalul social -daca din contul de profit si pierdere rezulta o pierdere aceasta se reflecta in activul net activul din bilant se reduce, ceea ce presupune ca pasivul a avut o crestere => trebuie sa micsorezi capital social -daca avem o pierdere de activ net fie majorare, fie reducere de capital daca faci asta si in continuare iti ramane un profit, acesta poate fi distribuit aceasta chestiune nu are nici o legatura cu lichiditatea societatii -in cazul in care societatea nu gaseste surse de finantare, desi in mod legal poate distribui dividende societatea va raspunde civil platind dobanzi catre creditorii ei, care sunt proprii asociati Atunci cand societatea functioneaza prin organul ei de reprezentare legal totul este in ordine. Avem probleme in urmatoarele situatii: -acesta isi depaseste mandatul -acesta nu are mandat -ce se intampla daca actul cere pt un act forma autentica? cum se intampla de obicei cu actele privind drepturi tabulare chiar daca pers respectiva este reprezentant legal, are nevoie de o hot autentificata a ad generale -leg a introdus art.70 indice 1 care a fost apoi preluat si in NCC pt actele care necesita forma autentica, reprezentantii legali pot sa le incheie fara sa fie necesara vreo procura speciala solutie care se aplica din 2008 incoace, nu rezolva problema actelor incheiate anterior, pt care nu a existat procura autentica In scopul publicitatii cerinte minime cu privire la inscrierea pe documentele de societate a: cap social, a sediului, a CIF. Nerespectarea acestor reguli nu atrage invalidarea actelor. Regulile de drept comun aplicabile tutror societatilor cele de SNC: -implicarea asoc in viata societatii asoc nu au voie, daca nu sunt administratori sa intervina in administrarea curenta a societatii. Daca li se da voie, atunci din fondurile soc, ei pot lua o parte din fonduri pt cheltuieli personale. Daca nu au aceasta permisiune, orice apropriere a fondurilor societatii este ilicita acest lucru conduce la restituirea sumelor si a beneficiilor, atunci cand ele au fost obtinute. -obligatia de neconcurenta asociatul dintr-un SNC nu poate sa desfasoare pe contul sau sau al altuia operatiuni care reprezinta acelasi tip de operatiuni sau similare cu cele desfasurate de societate -nu poate face asta ca pers fiz/ ca asociat cu raspundere nelimitata

-daca intra ca asociat in srl sau in sa, acest lucru este permis dar exista un nivel secundar de protectie impotriva concurentei neloiale. El nu poate lua parte la hot snc care pun in discutie chestiuni fata de care el are interese contrare intereselor societatii. Desi legea nu reglementeaza dr la informare, NCC are o prevedere ??? Dpdv al impartirii atributiilor in legatura cu functionarea societatii: - o specializare: -org suprem adunarea asoc -org executiv are rolul de implementare a deciziilor org de administrare Aporturile in SNC -aportul in creante (nu e permis la SRL) -asociatul nu este considerat liberat decat in mom in care soc recupereaza de la deb cedat intreaga valoare a creantei -chiar daca soc devine titulara creantei, exista o delegatie imperfecta cedentul ramane obligat in subsidiar pana la plata efectiva a creantei -aporturile in numerar/ in natura nu exista alte prevederi -actul de subscriere fiind un act de instrainare asociatul raspunde pt vicii si pt evictiune -instrainarea aporturilor un asociat vrea sa iasa din soc si sa vanda partile sale de interes transferul nu poate fi facut decat cu acordul unanim al asociatilor raspunderea solidara + subsidiara art.3(2) numai la societatile de persoane/ nu si la celelalte tipuri de societati Adunarea asociatilor -particularitate reglementarile cele mai detaliate SA -SRL-ul are numai cateva referiri, de aceea, daca nu ai reglementare speciala la SRL, tentatia este sa te uiti la SA controverse multe dintre prevederile existente acolo, care tind sa protejeze dr celor care participa la adunare, ii privesc la asociati in calitatea lor de actionari -dr comun ar trebui sa ramana prevederile referitoare la SNC (acestea se completeaza cu actul constitutiv + (folosind principiul analogiei din NCC) prevederile SA) Principii comune: -in cadrul ad gen se formeaza vointa sociala -vointa sociala ca atare nu se manifesta decat prin intermediul celuilalt organ, desi exista si situatii in care nu este nevoie punerea in executare a actelor

-vointa sociala nu este o medie aritmetica a intereselor si vointelor voluntare, ci este o rezultanta este finalul unui proces procesul de dezbatere -daca actul constitutiv nu impune acest lucru/ legea nu impune acest lucru, nu este nevoie de unanimitate, ci de o majoritate. -daca vointa majoritatii este daunatoare pt societate, asta nu invalideaza legalitatea si temeinicia acelei hotarari acest lucru este valabil si cu privire la distribuirea de dividende -daca scopul hotararii este de a frauda societatea, atunci hot poate fi anulata -hot poate fi modificata sau revocata cata vreme aceasta nu a produs efecte in patrimoniul tertilor SNC regula majoritatii (nu este nevoie de unanimitate decat in cazuri speciale) SRL reguli ceva mai dezvoltate Adunarea generala in cadrul SA -cea mai complexa forma de organizare societara -2 tipuri de adunari generale adunare ordinara (probleme repetitive) + extraordinara (probleme neuzuale) -cvorum = nr minimum de parti din cap soc care trebuie sa participe la ad gen pt ca hot adoptate sa fie valabile se asigura un anumit grad de reprezentativitate -majoritatea din cei prezenti trebuie sa voteze in favoarea unei hotarari jumatate +1 din nr de voturi (se tine cont tot de cotele din capitalul social) -mai exista situatia cand trebuie sa iei decizia cu majoritate dintr-un cvorum mai mare Ad gen ordinara -are o anumita periodicitate -de regula se tine odata pe an -poate sa aiba loc oricand este nevoie -regulile de convocare sunt aceleasi -tematica dezbatuta difera (la cele oridinare si extraordinare) -problema care se ridica care dintre cele doua adunari este dreptul comun in practica acest lucru este relevant cand pe ordinea de zi a aceleasi ad sunt chestiuni care tin de ad ordinara si altele care tin de cea extraordianara, iar sedinta se tine in aceeasi zi am cvorumuri diferite vad cvorumul pt cea de dreptul comun, iar numai pt acele decizii cer sa intruneasca cvorumul special -opiniile sunt impartite ad gen ordinara dr comun -argumentele intr-un sens sau altul 3 probleme: 1.ad gen extraordinara spune la ultima litera ca de competenta ei este orice alta hot care nu intra la cea ordinara 2.la prima convocare, ad gen extraordinara are cerinte de cvorum si de majoritate mai scazute decat ad ordinara

3.ad gen extraordinara se tine de fiecare data cand ai o problema care nu intra in tematica ad gen ordinare iar acestea sunt mai frecvente. Curs 5 - 12.12.2012 Ad gen ale SA-urilor -ad ordinara trebuie sa se tina in primele 5 luni de la data incheierii exercitiului financiar -locul: regula este data de art.110(2) LSC: ad ordinare se tin la sediul social -dispozitiile din materia convocarii ad gen sunt de ordine publica nerespectarea lor atrage nulitatea absoluta hot ad ordinare -in actul constitutiv se poate prevedea ca ad ord sa se tina si in alt loc decat la sediul firmei -locul adunarii trebuie fixat de asa maniera incat sa permita participarea cat mai larga si cat mai lejera in caz contrar, actionarii pot ataca actul de convocare cu nulitate -locul trebuie indicat cu precizie in convocator -la ad ordinare trebuie sa participe membrii consiliului de administratie -competentele ad gen ordinare 111 LSC competentele sunt obligatorii -competentele care tin de performanta societatii se discuta rapoartele prezentate de organele de conducere si supraghere -aprobarea situatiilor financiare anuale -fixeaza dividendele -alegerea si revocarea membrilor organelor de conducere (consiliul de administratie/directorat), de supraveghere (consiliul de supraveghere) sau de control (cenzorii) -fixeaza remuneratia acestor persoane -se pronunta asupra gestiunii organului de conducere -viitorul societatii stabilirea strategiei si a directiilor de dezvoltare -aproba bugetul de venituri si cheltuieli + programul de activitate -gajarea, inchirierea sau desfiintarea uneia sau mai multor unitati ale societatii Conditiile de cvorum si majoritate -art.112: prima convocare cvorum min. din totalul drepturilor de vot + majoritatea voturilor exprimate -prin actul constitutiv se pot stabili conditii de cvorum si majoritate mai ridicate, dar nu mai scazute -a doua convocare la prima convocare nu s-au intrunit cdt prevazute de lege sau de actul constitutiv cu privire la tinerea in mod valabil a adunarii -nu mai exista cvorum, iar hotararile se iau cu majoritatea voturilor exprimate actul constitutiv nu poate deroga de la aceasta prevedere

-majoritatea de vot art.101(1) principiul: orice actiune platita da dreptul la un vot, daca prin actul constitutiv nu s-a prevazut altfel exista exceptii: -art.95 actionarii care detin actiuni preferentiale cu dividend prioritar acestia nu pot vota, pentru ca ei detin actiuni ce nu dau drept de vot -art.101(2) prin actul constitutiv se limiteaza drepturile de vot ale actionarilor care detin mai mult de o actiune -art.101(3) actionarii care nu sunt la curent cu varsamintele aduse la scadenta, exercitiul dr de vot aferent acelor actiuni fiind suspendat ei nu pot nici participa la ad gen astfel de situatii se intampla in cazul majorarii de capital -art.105(2) - actiunile de trezorerie, cele detinute de societate (propriile actiuni) nu se poate vota in baza acestor actiuni -ad gen extraordinara: -se intruneste daca este nevoie -regulile privind locul tinerii adunarii sunt aceleasi -competentele acesteia sunt la art.113: -schimbarea formei jur a societatii/ a sediului si a obiectului de activitate !-prelungirea duratei societatii -majorarea/reducerea capitalului social -fuziunea, divizarea, dizolvarea soc -conversia actiunilor nominative in actiuni la purtator sau invers -conversia unei categorii de obligatiuni in alta categorie sau in actiuni -emisiunea de obligatiuni -orice alta modificare a actului constitutiv sau orice alta hotarare pentru care se cere aprobarea acesteia din urma -poate delega anumite competente catre consiliul de administratie: ->mutarea sediului ->schimbarea obiectului de activitate/ dar nu a domeniului si nici activitatea principala delegarea priveste doar completarea sau restrangerea obiectului de activitate ->maj cap soc adunarea poate stabili o limita maxima -cvormul si majoiritatea de vot: -la prima convocare din totalul drepturilor de vot -la a doua convocare 1/5 -in ambele situatii, hot se iau cu maj voturilor actionarilor prezenti sau reprezentati -Hotarari care necesita maj calificata: Majoritate de cel putin 2/3 pt: -modificarea obiectului principal -schimbarea formei juridice

-maj/ reducerea cap soc -maj de cap social potrivit art.217 se cere un cvorum de atunci cand se ridica dreptul de preferinta al asociatilor -la fuziunea, divizarea sau dizolvarea societattii -cand fuziunea sau divizarea au ca rezultat . hot se ia cu unanimitate -prin actul constitutiv se pot prevedea cerinte de cvorum si majoritate mai mari, dar nu mai mici Cine convoaca ad gen a actionarilor? -ea se convoaca de catre organul de conducere consiliul de administratie sau directorat -ad se convoaca de fiecare data cand este necesar Exceptii: -art.119 (1) organul de conducere trebuie sa convoace ad gen la cererea actionarilor care detin individual sau impreuna cel putin 5% (poate fi modificat prin actul constitutiv) din capitalul social, cu conditia ca solicitarea lor sa fie de competenta adunarilor organul de conducere este obligat sa o convoace in max 30 de zile de la data solicitarii, iar ad se va tine in max 60 de zile de la data convocarii -actionarii nu o pot convoca -in cazul in care org de conducere nu convoaca adunarea, actionarii pot fi autorizati de catre instanta sa convoace AGA -164(2) permite cenzorilor soc sa convoace ad, daca sunt intrunite urmatoarele conditii: -sa fie sesizati de aceiasi actionari care detin impreuna sau individual min 5% din cap soc -sa considere sesizarea acestor actionari intemeiata -daca sesizarea este urgenta -cenzorii sunt liberi sa aprecieze ei daca respectiva sesizare este intemeiata si urgenta -la soc in sistem dualist (art.153 ind 9 (3)): consiliul de supraveghere poate convoca adunarea -vezi art.125(2) Procedura de convocare a ad gen art.117 -regula: publicarea convocarii in Mof., partea a IV-a si intr-un ziar de larga raspandire din localitatea in care se afla sediul societatii, sau din cea mai apropiata localitate Exceptie: -in cazul societatilor care au emis societati nominative, convocarea se poate face prin recomandata, sau daca actul constitutiv permite, prin scrisoare transmisa pe cale electronica, avand incorporata semnatura electronica -prin actul constitutiv se poate interzice convocarea pe cale electronica -indiferent de modalitatea de convocare, termenul de convocare nu poate fi mai mic de 30 de zile de la publicarea in Mof/ de la transmiterea scrisorii Continutul convocarii: -locul, data, ora adunarii -trebuie mentionata data de referinta

-ordinea de zi agenda adunarii, cu mentionarea explicita a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterii adunarii Exceptie: -daca toti actionarii sunt prezenti la adunare si toti sunt de acord, pot discuta si hotari cu privire la orice alta chestiune care nu era pe agenda adunarii art.129(7) aplicare punctuala a principiului prevazut la art.121 -ordinea de zi poate fi modificata dupa trimiterea convocarii, fie de initiatorul convocarii, fie de catre actionari cei care detin impreuna sau separat cel putin 5% din cap social -ordinea de zi va fi publicata cu cel putin 10 zile inaintea adunarii incalcarea oricarei cerinte privind convocarea ad generala nulitatea absoluta, pt ca toate normle privind convocarea sunt de ordine publica -prin convocarea ad gen se realizeaza dreptul de informare al actionarilor -modificarile actului constitutiv daca sunt propuneri de modificarea ale actului constitutiv, acestea trebuie mentioante expres in convocator Cine este indreptatit sa participe la adunarea generala: -actionarii care detin actiuni ordinare si care au drept de vot -numai acei actionari care figureaza in registrul actionarilor societatii la data de referinta (este stabilita de organul de conducere si trebuie stabilita intre data convocatorului si cel mult 60 de zile inainte de data adunarii) 123(2) -in cazul actionarilor care detin actiuni la purtator ei pot participa la adunare, numai daca depun actiunile in locul indicat in actul constitutiv sau in convocator cu cel putin 5 zile inainte de adunare / daca legitimarea actionarilor nominali se face cu extrasul din registru, legitimarea celor cu actiuni la purtator se face prin depunerea lor -actiunile date in uzufruct la adunare vine uzufructuarul (art 741NCC) Participarea prin reprezentare (art.125) -actionarii pot participa personal sau prin reprezentant in baza unei imputerniciri exprese cu privire la acea adunare generala -persoanele fara capacitate de exercitiu + persoanele juridice sunt reprezentate prin reprezentantii lor legali -daca acesti reprezentanti legali nu se pot prezenta la adunare, pot si ei la randul lor sa imputerniceasca pe altcineva -procurile trebuie depuse la societate cu min. 48 de ore inaintea inceperii adunarii, sub sanctiunea pierderii exercitiului dr. de vot -mandatarii actionarilor care nu se supun acestei rigori, nu pot lua parte la adunare Interdictie (art.125(5)) -membrii organelor de conducere si supraveghere, precum si functionarii publici nu ii pot reprezenta pe actionari nulitatea hot daca fara votul acestor persoane nu s-ar fi intrunit majoritatea ceruta

-actionarii care fac parte din rog de conducere sau supraveghere nu pot vota nici direct si nici prin mandatari descarcarea lor de gestiune sau orice alta problema referitoare la persoana lor Exceptie: -aceste pers pot vota situatiile financiare anuale, daca altfel nu se poate obtine majoritatea prevazuta de lege sau de actul constitutiv Conditii pt validitatea votului: -pot vota toti actionarii inregistrati in registrul actionarilor la data de referinta si care nu au nici o restrictie de a vota -votarea prin reprezentanti este posibila cu respectarea cdt prevazute de lege Imputernicirea de reprezentare -fie una generica in care ii dau mandatarului libertatea de a vota asa cum considera el -se poate da o procura explicita prin care sa se prevada ce ar trebui sa voteze mandatarul Art.127 conflictul de interese -actionarul care intr-o anumita actiune are fie personal, fie ca mandatar al altei persoane un interes contrar celui social, trebuie sa se abtina de la deliberarile privind acea operatiune -sanctiunea: plata daunelor - daca fara votul sau nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta -in stricta legatura cu art.l36 indice 1 actionarii trebuie sa-si exercite drepturile cu buna-credinta, cu respectarea drepturilor si intereselor legitime ale societatii si ale celorlalti actionari -manifestarea de vointa al fiecarui actionar este ingradita de interesul social, dar si de vointele celorlalti actionari Art.128 din lege dreptul de vot nu poate fi cedat, iar orice conventie prin care actionarul se obliga sa voteze in conformitate cu instructiunile date, sau propunerile formulate de societate sau de persoanele cu atributii de reprezentare este nula dr de vot al actionarilor trebuie exercitat in mod liber si individual Conventiile privitoare la dr de vot sunt permise numai daca actionarul nu cedeaza dr sau de vot si nici nu voteaza dupa cum i se sugereaza de catre societate. Tinerea adunarilor implica prezenta fizica a actionarilor art.122 din lege permite ca in cazul soc cu actiuni nominative, prin actul constitutiv sa se poata prevedea tinerea adunarilor si prin corespondenta o asemenea masura este menita sa faciliteze participarea la adunarea -tot prin actul constittutiv se poate prevedea tinereaz adunarii prin mijloace de comunicare la distanta skype

Procedura adunarii generale (art.129): -sedinta se deschide si se conduce de presedintele organului de conducere sau de imputernicitul acestuia -intr-o sesiune prealabila trebuie sa se aleaga un secretar al adunarii -daca se constata ca toate conditiile sunt indeplinite, presedintele declara adunarea valabil intrunita si intra pe ordinea de zi -hot se iau rpin vot deschis -in mod exceptional, votul este secret, cand se discuta numirea, revocarea sau raspunderea membrilor org de conducere, supraveghere sau control -dupa dezbaterea chestiunilor de pe ordinea de zi, presedintele supune la vot, apoi anunta rezultatul votului pt a se consemna in procesul verbal -dupa epuizarea ordinii de zi, presedintele declara sedinta inchisa, iar secretarii redacteaza procesul-verbal de sedinta Publicarea hot ad gen -se depun la RC si se publica doar hot, nu si procesul-verbal, care ramane la soc si nu se depune la RC -hot pot fi atacate doar de catre actionarii care nu au participat la adunare si de catre cei care au participat impotriva si au cerut sa se consemneze asta in procesul verbal -la RC se depun hot care produc efecte si care pot sa intereseze tertii + hot care pt a fi valabile trebuie publicate -Art.132(1) principiul obligativitatii hotararilor ad gen luate in limitele actului constitutiv si ale legii -ele sunt obligatorii pt toti actionarii, chiar daca unii au votat impotriva -actiunea in anulare 132(3) si urmatoarele pot fi atacate in termen de 15 zile de la data publicarii in Mof (am aratat mai sus cine are cal proc activa) -actiunea in anulare nulitate relativa au fost incalcate norme supletive + prevedrile actului constitutiv + cele privind incheierea valabila a contractului -incalcarea normelor care protejeaza tertii nulitate absoluta in acest caz actiunea poate fi introdusa de orice persoana care are un interes (nascut, personal, actual) + in orice termen -intr-o asemenea situatie, soc este reprezentata de organul de conducere -daca hot este atacata chiar de catre aceste persoane, soc va fi reprezentata de un actionar numit de presedintele instantei, pana ce adunarea convocata in acest scop va numi un nou reprezentant Aspecte procedurale: -aceasta cerere se judeca in camera de consiliu si este supusa doar recursului -hot instantei, cand ramane irevocabila, se inregistraza la RC si publica in Mof -odata cu introducerea cererii, reclamantul poate cere instantei sa suspende cererea atacata pe calea ordonantei presedintiale instanta poate incuviinta cererea si il poate obliga pe reclamant la plata unei cautiuni

-instanta poate hotari atat anularea hotararii atacate + poate acorda despagubiri, daca reclamantul dovedeste ca a fost prejudiciat -o alta cale de atac impotriva hot adunarii generale o reprezinta opozitia (art.62) -opozitia nu duce la anularea hot adunarii generale, ci doar la acordarea de despagubiri -pot fi atacate cu opozitie numai hot AGA de modificare a actului constitutiv se poate face in termen de 30 de zile de la data publicarii hot ad gen sau a actului aditional in Mof. -cine poate introduce opozitia? Doar creditorii sociali si persoanele prejudiciate de hot AGA -actiunea in anulare este destinata in principal actionarilor si in subsidiar tertilor prejudiciati, opozitia nu este destinata sub nici o forma actionarilor, ci doar tertelor persoane prejudiciate -ad gen poate sa modifice cauzele prejudiciabile pana la momentul punerii concluziilor pe fond Retragerea actionarilor din societate (exceptie in materia societatilor de capital) -cand AGA a hotarat: -sa schimbe ob gen de activitate -mutarea sediului soc in strainatate -schimbarea formei societatii -daca s-a hot fuziunea sau divizarea societatii -dr de retragere poate fi exercitat in termen de 30 de zile de la data publicarii hot in Mof -pretul platit de societate pt actionarii care vor sa se retraga se stabileste de un expert numit de directorul oficiului RC sau persoana desemnata de aceasta 113 lit d 111(2) lit e Curs 5 19.11.2012 Organul de administrare organul executiv Administratorul persoana de incredere Adminitratorul nu este subordonat total fata de asociati/ actionari, altfels societatea ar functiona exclusiv in interesul celor cu maj dr de vot, fara a lua in considerare si interesele altor persoane (creditorii, salariatii etc.) Legea stabileste un echilibru in raporturile de putere dintre organul executiv si ad generala. Astfel, sunt protejate interesele investitorilor, dar si cele ale tertilord care sunt impactati de problemele societatii. Org executiv are 2 fct principale fct de gerare care presupune savarsirea de acte curente de administrare a activitatii societatii, care trebuie in cele din urma sa raspunda obiectivelor societatii, directivelor trasate de asociati prin hot ad gen si sa se incadreze in limitele legii, acolo unde lg prevede limite.

Functia de gerare este impartita cu AGA, pt ca directiile fundamentale de dezvoltare si de fct a societatii sunt trasate de AGA si, in acelasi timp, functia de gerare a adm este controlata de AGA. aici apare un conflict intre org executiv si AGA, in sensul ca org executiv nu este total subordonat AGA, dar vointa soc este formata in cadrul AGA. Administratorii, fie nevoiti de nevoile cotidiene, incearca sa controleze formarea vointei sociale, adica sa controleze directivele care li se transmit, astfel ca uneori numai formal vointa sociala se formeaza in cadrul AGA, in realitate aceste idei pot sa fie generate de administrator. Administratorul are prima compententa in a convoca AGA. Organul executiv participa indirect la formarea vointei sociale, altfel, el poate incerca sa o influenteze. O a doua functie este fct de reprezentare legala. Organul de executare are aici competente exclxusive. AGA nu poate sa lege soc in rap cu tertii, nu poate angaja juridic societatea. Exceptie: apare in situatia in care AGA ar fi singurul organ societar care ar putea reprezenta soc situatia incheierii ctr de administrator cu administrator unic + situatia in care apare un conflict juridic intre asociati si administrator, adm.este revocat si se introduce impotriva lui o act in raspundere civila ad gen poate da mdt unei alte persoane sa reprezinte legal soc. De ce are adm competenta aproape exclusiva in reprezentarea soc? Avand in vedere ca activitatea de zi cu zi este stiuta si controlata de catre adm, acesta va incheia si actele juridice in numle societatii, acte necesare activitatii curente. Un alt considerent este ca AGA este prin definitie un organ deliberativ, pe cand administratorul este prin definitie un organ de executie, atunci este mai facil ca acesta sa semneze acte in numele societatii. Avand in vedere aceste doua functii, problema care a fost la un mom dat destul de controversata a defini nat juridica a rap dintre adm si societate. Adm este un organ al societatii, dar intrebarea este, daca el are o relatie juridica particulara cu societate. Aceasta intrebare se pune pt ca lg prevede fie ca administratorul functioneaza intr-o rel asemanatoare mandatarului + lg prevede ca administratorul raspunde fata de soc pt indeplinirea atributiilor sale. De aici rezulta ca desi este org de reprezentare, el, dpdv juridic, are drepturi si obligatii fata de societate. Acestea sunt mai bine caracterizate si ma numeroase decat cele ale unui asociat fata de soc. Acesta are dr si obligatii pe baza actului constitutiv. Acestea sunt de cele mai multe ori reciproce intre asociati. La administrator este invers. Ca administrator el nu este parte la actul constitutiv. Atributiile sale deriva din lege, din actul constitutiv si din rel juridica cu societatea. In aceste cdt, spre deosebire de alte org de reprezentare legala, aici sunt mai multe argumente in fav unei rel juridice separate care poate sa atraga raspunderea unuia fata de altul. Il detasez de societate, desi el nu poate fct decat in cadrul societatii, asta pt a caracteriza aceasta relatie: 1. varianta conventionala temei in mai multe dispozitii ale legii si care pune semnul egal intre aceasta rel si mandat art.72 din LSC. La SA avem reglementat ctr de administrare.

2. a doua varianta teoria reprezentarii legale adm este doar un reprezentant legal, iar dr si obligatiile sale izvorasc din lg si chiar daca el sunt suplimentate de actul constitutiv, aceasta suplimentare nu fac decat sa transpuna in practica dispozitiile legii. Aceasta th este o reflectare a conceptiei ca cel care reprezinta soc nu poate avea si calitatea de parte in ralatie cu soc. 3. aceasta relatie are o nat mixta, legala si conventionala Miza: 1.fundamentul raspunderii juridice: raspundere conventionala sau delictuala? 2.modificarea atributiilor administratorului in orice sens. Daca este un rap conventional acordul ambelor parti, daca este un rap legal nu ai nevoie de acordul adm. Daca este un regim mixt, pentru unele chestiuni ai nevoie si de acordul administratorului. Atributiile administratorului in exercitarea functiei de gerare: -rolul sau sa faca toate operatiunile necesare pt a duce la indeplinire obiectul de activitate art.70(1) conventional, puterile sale pot fi limitate -art.70(2) aparenta contradictie cu alin.1 acest alineat poate conduce la concluzia ca administratorul trebuie sa se subordoneze celor hot de AGA. Alin.2 spune ca obligatia este de a participa. Este clar ca daca AGA stabileste o alta modalitate de implementare a directivelor, administratorul va trebui sa le observe, daca insa AGA urmareste, fara sa afecteze modul de realizare a ob de activitate, sa limiteze puterea adm sau sa se opuna la incheierea unor acte de catre administratorul, atunci in temeiul art.70(1) se pot opun, cata vreme actioneaza cu buna credinta si in numele soc. -art.55(2) cluazele actului constitutiv sau hot org statutare, care limiteza puterile conferite de lege adm sunt inopozabile tertilor, chiar daca au fost publicate tertii nu trebuie sa piarda dat faptului ca exista un conflict intre soc si adm. Cata vreme adm fct in temeiul art.70(1) pt terti este irelevant daca AGA s-a opus incheierii unui act. Alta este situatia cand tertul este de rea credinta. -adm se poate opune AGA, atunci cand aceasta vrea sa-i limiteze puterile -remediul actionarilor: acestia au puterea discretionara de a inlocui adm au un dr necenzurat de denuntare unilaterala a ctr cu administratorul instantele nu pot cenzura acest drept -in cazul in care adm a fost revocat fara motive intemeiate, el va primi despagubiri, dar nu va fi reintegrat. -administratorii sunt cei care incheie ctr de munca, sau cele de prestari servicii -adm sunt cei care controleaza si impun personalului societatii modul de comportament in cadrul societatii ei sunt cei care pot sa impuna fiecarui angajat sa actioneze intr-un anumit fel/ subordonare a angajatilor fata de administrator in compensatie, legislatia muncii protejeaza angajatii -adm stabilesc strategia de implementare a ob de activitate, daca ea nu a fost deja stabilita de AGA sau de actul constitutiv, si incheie actele care sunt necesare realizarii acestei strategii

-adm raspund de modul in care sunt tinute registrele financiar-contabile si situatiile financiare ale societatii ei raspund direct, fata de soc.pt neregulile constatate -adm sunt cei care propun modul de distribuire a profitului net decizia nu este a lor in ultima instanta, insa pot veni cu propuneri -atributia legata de pregatirea bugetelor de venituri si cheltuieli si a planurilor de afaceri lg nu impune redactarea lor, insa este o chestiune de uzanta - ei le vor propune asociatilor Functia de reprezentare legala -soc este obligata juridic doar prin semnatura administratorului -sunt reguli diferite atunci cand adm lucreaza in org colegial -pb practica - avand in vedere multitudinea de acte necesare societatii si limitele de timp ale administratorului, nu poti spera ca adm sa fie mereu disponibil sa semneze un ctr aici este utila expresia de regres tb sa poti permite unei alte pers sa semneze in numele societatii -intrebarea este in ce masura acest lucru este cu adevarat opozabil societatii -aici legea are cateva reguli pt protectia tertilor: 1.art.55(1) chiar daca actele depasesc obiectele de activitate tertii nu sunt obligati sa cunoasca limitele obiectului de activitate/ daca tertii au stiut ca se incalca obiectul de activitate, atunci soc poate refuza sa execute actul respectiv 2.chiar daca puterile adm sunt limitate actele incheiate cu tertii sunt valabile -tertii sunt foarte interesati sa cunoasca decat persoana care a semnat avea mandat pt incheierea actului ei trebuie sa vada o imputernicire (distingem dupa natura actului care se incheie act sub semnatura privata/ act autentic) -in baza calitatii de administrator, el poate semna orice fel de acte fie ca sunt acte autentice, fie ca sunt acte sub semnatura privata/ ne trebuie insa o delegare de semnatura in forma autentica -ce se intampla in situatia in care actul constitutiv interzice delegarea dr de semnatura? art.71(1) interzice adm sa delege dr de reprezentare, cu exceptia cazului in care actul constitutiv permite acest lucru => adm raspunde civil fata de societate pt prejudiciile create prin incheierea actului respectiv art.71(3) -art.71(2) nu are o aplicabilitate deosebita in practica aceasta persoana are si un beneficiu direct, separat de societate Reguli de functionare atunci cand am mai multi administratori: -dr comun societatile in nume colectiv -o prima regula: modul in care asc au decis ca administratorii sa lucreze: impreuna sau separat -daca nu prevad nimic, atunci regula este ca fiecare adm are plenitudine de competenta in fct de gerare si in fct de reprezentare -daca li se impune acestora sa lucreze impreuna sa fie un organ colegial regulile se schimba: nu mai exista plenitudine de competenta, iar administratorii sunt obligati sa ia decizii impreuna

-daca exista divergenta, in sensul ca adm nu ajung la consens, problema trebuie transata de AGA -exceptii de la regula unanimitatii: ! pt treburile urgente daca nu se ia decizia => o paguba mare pt societate/ lipsa celorlalti trebuie sa fie scuzabila (ei nu pot lua parte la decizie) -regula in ceea ce priveste dr de reprezentare, chiar la org colegial, este diferita vezi art.75 oricare administrator are dreptul de reprezentare -art.78: -adm nu poate sa incheie un act sau sa sav o actiune in numele societatii, daca actiunea repectiva depaseste limitele normale ale comertului soc, decat daca, in prealabil, i-a notificat pe ceilalti adm si nici unul nu s-a opus. Limitele obisnuite nu inseamna obiectul de activitate inseamna sa faci un act care este neuzual avand in vedere actele incheiate de societate in rest -actele care s-ar incadra in limitele obisnuite, chiar daca sunt de valori foarte mari, nu se incadreaza la aceasta limitare -daca este un act cu totul nou pt societate? Trebuie notificati ceilalti -daca adm ignora opozitia unui dintre adminitratori, at adm va raspunde pt prejudiciile suferite de soc -tertii, daca sunt de buna credinta, sunt protejati Problema de practica: nu avem un text de lege care sa interzica adm sa incheie un act atunci cand exista un conflict de interese intre ei si soc! nu exista nici un art de principiu care sa spuna ca acestia trebuie sa aiba obligatia de loialitate fata de soc. Doctrina considera ca este implicita aceasta obligatie, obligatia de a da prioritate intereselor societatii si nu intereselor unui anume asociat sau intereselor sale personale -NCC interzice adm unei soc civile sa incheie acte care sunt contrare intereselor societatii acesta va deveni text de principiu si pt soc comerciale -nici NCC nu are un text care sa constate obligatia de loialitate Administratorul in cadrul SA-ului -textele de aici nu se aplica si SRL-ului -LSC consacra doua tipuri de administratori sistemul unitar si sistemul dualist (De) nu se bazeaza pe diferenta nr de administratori, ci diferenta este la nr de organe care exercita fct executiva -dr comun sistemul unitar Sistemul unitar -pot sa fie numiti unul sau mai multi adm -daca sunt mai multi nr impar -daca sunt mai multi => org colegial consiliul de administratie -org colegial la SA deroga de la regula unanimitatii, regula este cea a majoritatii (exista reguli de cvorum si de majoritate) -exista obligatia de a aavea mai multi adm, at cand societatea trebuie sa-si auditeze situatiile financiare

-desemnarea se face de catre AGA ordinara, ceea ce lg aduce nou odata ce au fost numiti si au acceptat mandantul, trebuie incheiat un ctr de administrare -acest ctr se incheie cu societatea si el inceteaza in principal prin revocarea administratorului sau prin refuzul de a innoi mandatul -odata ce ai incheiat acest ctr, adm respectiv este incompatibil sa mai exercite o fct salariala pt acea ntreprindere -acest lucru are sens, intrucat de esenta fct salariatului este subordonarea fata de administrator -ctr respectiv trebuie sa contina si cateva clauze imperativ stabilite de catre lege: clauza de confidentialitate + administratorul trebuie sa fie asigurat prin raspunderea profesionala daca administratorul comite o greseala de administrare, atunci va plati asiguratorul -este un sistem care satisface ambele parti, insa este un sistem costisitor pt ca se platesc sume disproportionat de mari pt greseala cuiva -ctr de administrator act sub semnatura privata -administratorul independent -in ce context este independent administratorul? el are anumite caracteristici care ii dau aceasta aura de independenta nu exista dovezi cu privire la acte juridice sau calitati juridice care sa ii puna sub semnul intrebarii capacitatea de a se gandi cu prioritate la interesul social -art.138 indice 2 satbileste aceste criterii: -aceste criterii sunt limitative, foarte precise si cumva limiteaza calitatile administratorului respectiv: -nu a fost director/ nu este actionar semnificativ cel putin 10%/ nu a fost angajat al soc in ultimii 5 ani sau la unele dintre soc controlate de soc respectiva -nu exista relatii de afaceri cu soc sau cu o soc controlata de aceasta in ultimul an nu este o interdictie absoluta/ daca a avut o relatie ocazionala, nu putem controla ca nu a indeplinit criteriul independentei -ce beneficiu are el? nici unul beneficiile sunt ale asociatilor -adm independent trebuie numit in unele comitete comitetul de audit -pt ca soc respectiva sa aiba situatiile financiare auditate, trebuie sa numeasca un auditor independent Cum functioneaza administratorul? -regula majoritatii -regula deliberarii -legea stabileste un anumit mecanism de convocare al consiliului de administratie -la SA numai o persoana are dr de a reprezenta legal societatea presedintele consiliului de administratie ales fie de AGA, fie de catre consiliul de administratie -presedintele nu are o putere mai mare, el are atributii de organizare si are monopolul reprezentarii legale -el trebuie sa semneze incheierea actelor de catre societate -actul constitutiv poate deroga de la aceasta regula si poate sa prevada ca toti administratorii/ sau numai unii au drept de semnatura -actul constitutiv poate sa prevada ca sunt necesare mai multe semnaturi

Puterea de delegare a puterii de reprezentare de la administrator catre oricine nu are aceasta calitate regulile generale Pt delegarea puterii de conducere cei care primesc aceasta putere sunt directorii se aplica regulile speciale prin delegare, consiliul de administratie nu mai pastreaza functia de conducere, ci lor le va reveni o functie de supraveghere a directorilor -directorii pot sa fie administratori sau pot sa fie in afara consiliului de administratie -legea prevede ca cei care sunt si directori si administratori sa fie minoritari -presedintele poate fi si director general -daca le-au fost delegate unele puteri directorilor, acestia nu devin administratori, ci ei vor avea, ca si administratorilor, unele indatoriri: obligatia de loialitate -modul concret in care vor lucra directorii actul constitutiv sau actul de delegare -cons de administratie poate revoca oricand directorii -daca a avut loc delegarea conducerii executive, automat este delegata si puterea de reprezentare cei care semneaza acte pt societate si leaga societatea sunt directorii Standarde de conduita pt administratori si directori: -art.44 indice 1 -standardul de baza cel de bun administrator -administratorii trebuie sa functioneze cu prudenta si diligenta unui bun administrator -ce inseamna prudenta si diligenta intr-o piata competitiva? -art.144 indice 1 nu se incalca oblg de prudenta si diligenta, daca la mom luarii deciziei, adm considera cu buna credinta ca au actionat cu buna credinta in baza unor informatii adecvate -in baza alin.4 administratorii trebuie sa-si exercite mandatul cu loialitate in interesul societatii -bunul administrator si loialitatea sunt standardele de comportament pt administratori si pt directori Raspunderea pt personalul societatii: -se asemana cu raspunderea comitentului pt prepus Curs 6 26.11.2012 La administratori: In cazul in care are loc o vacantare a pozitiei de administrator sunt mai multe solutii, in fct de cati membri raman in consiliu: -daca este un singur administrator este convocata de urgenta ad gen pt a numi un administrator, insa soc nu poate ramane fara conducere, de aceea cezorii vor convoca adunarea si vor numi provizoriu un administrator. -in cazul in care soc nu are cezori, ci numai auditor extern solutia: orice actionar va convoca adunarea pt a numi un administrator, iar pana la acea data nu exista administrator

-daca sunt mai multi membri acestia vor propune provizoriu o alta pers care sa lucreze in locul celei indisponibile -acestia vor convoca ad gen pt a numi un nou administrator Ca si mod de fct a administratorului ca si organ colectiv: -legea stabileste in art. 141 cateva linii directoare si lasa detaliile la latitudinea actului constitutiv: -periodicitatea la cel putin 3 luni se poate si mai devreme -cel care are atributia de a convoca consiliul este presedintele aceasta convocare trebuie trimisa cu suficient timp inainte, pt ca adm sa se poata informa cu privire la problemele in discutie -oricum s-ar lua deciziile, ele trebuie materializate intr-un proces verbal, care trebuie semnat de adm care au participat la intrunire el nu are nici un efect juridic, acest lucru nefiind intamplator filozofia legii noastre este ca deciziile executivului nu sunt cenzurabile de catre instanta, pe considerentul ca acest organ ia decizii de regula decizii de implementare a unor linii strategice adoptate de ad gen <-- acestea pot fi atacate in instanta -nesemnarea lor decatre adm nu este o cauza de invalidare, insa este o chestiune de probatiune, atunci cand se verifica, de exemplu, cvorumul, dar este o problema interna -cu privire la posibilitatea de reprezentare: -cel care are dr sa reprezinte presedintele cons de adm, daca nu a delegato directorului general -actul poate sa deroge, insa in mod derogatoriu de la regula generala art.54, 55 LSC, 143(2) prevede ca daca sunt mai multi adm care au puterea de reprezentare, acest lucru este opozabil tertilor Conflictul de interese -exista prevederi clare cu privire la interdictia asociatilor de a vota si de a delibera alaturi de ceilalti asociati, at cand ei au un interes direct, interes materializat in promovarea intereselor unei societati concurente. -nu exista o atare prevedere in materia administratorului -singurul loc unde exista o prevedere asemanatoare reglementarea soc pe actiuni -144 indice 3 cel care are un astfel de conflict de interese trebuie sa ii informeze pe ceilalti administratori si sa nu ia parte la decizie (interesul nu trebuie neaparat sa fie direct, poate fi si intereul unei rude, afin, sotie) -prevederi cu titulu special, care privesc anumite situatii particulare administratorul care foloseste bunul societatii el poate face asta in mai multe feluri -144 indice 4 interzice imprumuturile luate de catre administrator de la societate interdictia creditarii administratorului de catre societate (lit. de la a la e) -acest text de lege are 2 consecinte: nulitatea actului de creditare si poate atrege si raspunderea penala a administratorului care incalca aceasta norma -tot art.144 indice 4 extinde aceasta interdictie si la soc in care acesta singur sau impreuna cu persoane apropiate detine cel putin 20%

-tranzactionarea propriu-zisa cu societatea este interzisa interdictia este mai putin pregananta, efectul este numai dpdv al validitatii actului si functioneaza de maniera cenzurarii acestui act de catre actionari -orice act intre administrator si societate care vizeaza un activ care depaseste 10% din val activelor nete este supus cenzurii ad generale -art.153 indice 22 interzice administratorului sa incheie acte de orice fel, daca valoarea bunurilor implicate in acel act depaseste din valoarea contabila a bunurilor societatii nu se poate deroga de la aceasta regula prin actul constitutiv Sistemul dualist: -exista doua organe cu pozitii distincte: consiliul de supraveghere si directorat -consiliul de supraveghere indeplineste in rap cu directoratul fct pe care ad gen le-ar indeplini in sistemul unitar -acest consiliu de supraveghere este un organ de control si nu un organ de conducere propriu-zisa -acest organ se formeaza tot prin nominalizare si alegere de ad gen -el are un nr intre 3-11, pe o durata de 4 ani si, odata numit, el dobandeste autoritatea de a numi directoratul -art.153 indice 9 -fct lui exclusive alin 1 posibilitatea de a numi si a revoca membrii directoratului -are posibilitatea de a verifica activitatea directoratului din perspectiva conformitatii ei cu legea -are si o obligatie specifica raporteaza ad gen modul in care si-a indeplinit mandatul cel putin o data pe an -acest art. permite act sa dea in competenta consiliului de supraveghere si aprobarea incheierii de catre directorat a unor acte, in fct de niste criterii prevazute de actul constitutiv -aceasta aprobare nu este vazuta de legiuitor ca o fct executiva, ci ca o fct de control specific -legea limiteaza si in acest mod interventia consiliului de supraveghere in activitatea de conducere -pt ca are un nr mare de membri, legea prevede posibilitatea infiintarii unor comitete de lucru, intrucat acesta fiind organ de supraveghere trebuie sa poata lua decizii in mod rapid Tipuri de comitete: comitetul de audit, comitetul de remuneratie, comitetul pt alegerea candidatilor pt directorat, comitetul de alegere a candidatilor pt unele fct speciale -rolul acestora este de a analiza tehnic pb care cad in competenta lor si de a propune solutii consiliului de supraveghere -in practica exista posibilitatea de a delega puterea de decizie acestor comitete -org care conduce soc in sistemul dualist directoratul -spre deosebire de sistemul unitar, in materia directoratului exista o reglementare mai elaborata cu privire la modul de fct a acestuia

-directoratul este vazut similar cu consiliul de administratie nr impar de membri, acestia trebuie sa ia decizii in cadrul organului colegial -presedintele directoratului are dreptul de reprezentare exista o interdictie absoluta ca membrii directoratului sa faca parte si din consiliul de supraveghere -daca actul constitutiv cere membrilor sa lucreze impreuna, atunci similar cu situatia de la SNC, deciziile sunt luate in unanimitate de catre membrii directoratului -sedintele + organizarea lor cel putin o data la trei luni -directoratul este obligat sa comunice toate deciziile sale consiliului de supraveghere trimestrial sau o data de an. Dispozitii coumune pt formele in care le imbraca administratorul: -durata mandatului max 4 ani termen imperativ -membrii sunt reeligibili -legea cere ca aceasta pozitie (adm sau directorii) sa fie exercitata in mod direct de catre persoane fizice, daca sunt insa persoane juridice, legea cere ca acea persoana juridica sa dezemneze o persoana fizica care sa exercite efectiv atributiile aceasta pers fizica raspunde in solidar cu persoana juridica- administrator Cu privire la posibilitatea ca adm, directorii sau membrii cons de administratie sa exercite aceste fct in alte soc comerciale -in cadrul soc concurente -153 indice 15 cel ce se gaseste in aceasta situatie trebuie sa comunice situatia de conflict si numai organul respectiv poate aproba exercitarea mandatului -daca nu dezvaluie acest conflict de interese raspund pt daune + este motiv de revocare -lg prevede ca revocarea se face cu plata de daune -nr limitat de mandate: -o persoana nu poate fi in acelasi timp adm in mai mult de 5 societati de pe teritoriul Ro. leg vrea sa exite situatia in care o persoana devine administrator profesionist si nu se mai concentreaza asupra activitatilor -daca depasesti nr. de 5 mandatele se sting in mod automat in ordine cronologica -aceasta interdictie nu se aplica in cazul grupurilor de societati Remunerarea: -organul care aproba remuneratia este adunarea generala -la directorat, cel care stabileste remuneratia membrilor directoratului este consiliul de supraveghere, iar daca a fost delegata puterea de conducere directorilor, este consiliul de administratie -legea stabileste cu titlu imperativ ca actul constitutiv trebuie sa decida limita maxima a remuneratiei pt pozitia de director, sau orice remuneratie suplimentara pt membrii cons de supraveghere sau a cosiliului de supraveghere, lasandu-i pe acestia sa decida

pb pt soc romanesti care sunt filiale ale societatilor straine nimeni nu vrea sa afle care este salariul sau -legea stabileste la art.153 indice 20 cvorum minim de cel putin jumatate din membrii acelui organ + majoritatea este de jumatate dintre cei prezenti -reprezentarea unui membru al unuia dintre aceste organe este permisa, numai in cazul este reprezentat de alt membru acesta nu poate reprezenta decat un singur membru -posibilitatea de a lua decizii prin mijloace de comunicare la distanta -luarea de decizii pe baza de vot unanim in scris se circularizeaza decizia, iar daca toti membrii semneaza este posibil sa recurgi la acest mecanism numai in cazuri de urgenta Obligatia membrilor acestor organe -obligatia de a convoca ad gen, daca ei constata ca datorita pierderilor societatii, are loc o reducere a activului net, care valoric inseamna mai mult de din capitalul social -cresterea capitalului social -reducerea capitalului social -dizolvarea societatii 153 indice 24 ad gen trebuie convocata de indata! ad generala va lua aceste decizii legea lasa un termen in care ad gen poate lua aceste decizii anul financiar anului urmator in care s-a constatat pierderea, altfel oricine poate cere dizolvarea -adm care au convocat ad gen scapa de raspundere -modul in care adm pot sa-si inlature raspunderea cerand ca aceste constatari sa fie notate in procesul-verbal aceste + notifica cenzorilor -in cazul in care nu exista cauze de inlaturare a raspunderii lor, societatea poate sa introduca o actiune in raspunderea lor ad gen trebuie sa voteze cu majoritate actiunea in raspundere -daca majoritatea se opune Curs 7 -03.12.2012 18 decembrie 8 -10, amfiteatrul 3 recuparare curs Organul executiv de conducere la SRL Drept comun: SNC doua sisteme de administrare exista cerinta unanimitatii sau nu pot decide administratorii numai impreuna, sau si separat? La SRL legiuitorul nu trimite la reglementarile de la SA, din contra, el stabileste expres ca nu se aplica la regulile (197 alin. 4) de la SA cu privire la administrare, chiar SRL-ul este supus obligatiei de auditare, astfel prezentand un interes crescut pt economie. Sunt 2 mecanisme in care poti structura functionarea organului executiv:

-fie conventional organ colegial de conducere, conform prevederilor de la SA dar este doar un mecanism conventional, nu se completeaza cu dispozitiile legale -fie nu reglementezi nimic aplici regulile pe care le prevede legea legea trimite exspres la regulile de la SNC. !!! art.75-78 -dreptul de reprezentare apartine fiecarui asociat -ei pot decide separat in actul constitutiv se poate stipula ca ei sa administreze impreuna in acest caz: decizia trebuie luata cu unanimitate -acte urgente + paguba mare + ceilalti in imposibilitate poate decide un singur administrator -daca administratorii sunt numiti in AGA majoritatea absoluta a capitalului social/ la fel si la revocare / daca administratorii au fost numiti prin act constitutiv? -operatiune care depaseste limitele operatiunilor obisnuite comertului pe care il desfasoara societatea operatiuni extravagante? -ceea ce este suplimentar fata de SNC este interdictia administrarii pe contul lor sau al altei persoane al unei activitati care concureaza societatea unde sunt administratori, sau o activitate care este identica fata de societatea unde sunt adm (similara cu 153 indice 15 de la SA) -daca nu reglementezi nimic, administratorii vor avea fiecare dreptul neingradit de a reprezenta/ administra societatea Modul in care are loc transferul titlurilor de participare (parti de interes, parti sociale, actiuni) Cu cat caracterul intuitu personae este mai puternic, cu atat restrictiile privind instrainarea sunt mai pregnante, pt ca nu le este indiferent asociatilor cine preia partile de participare. Cu toate acestea, legea 31 instituie o restrictie mai mare la cesiunea in cadrul SA, decat in cadrul SNC. -la SNC numai daca actul constitutiv permite, sau in caz de unanimitate (act constitutiv + unanimitate) -la SRL, avem art.202 care impune in mod imperativ ca transferul catre terti sa fie aprobat in prealabil cu votul a din capitalul social dispozitie imperativa creeaza probleme in practica: daca cel ce vrea sa transfere este indispensabil pt formarea acestei majoritati, nu avem un conflict de interese? Ar trebui el sa aprobe sau sa se abtina? Solutia corecta este ca el sa voteze (ubi lex non distinguit). Nu avem in realitate de-a face cu un conflic de interese, pt ca nu se voteaza un act al societatii, ci este vorba despre incheierea unui act fata de care societatea este tert. -in afara de aceasta procedura, in rest nu exista alte inderdictii cu privire la transmiterea partilor sociale La SA nu avem caracter intuitu personae -legea lasa la latitudinea actionarilor sa itroduca restrictii

-daca partile nu prevad altceva, transferul este opozabil tertilor de la inregistrarea in registrul actionarilor -art.98 -indiferent de ce tip de societate avem, de ce restrictii avem sau nu in lege, persoana care transfera, cedentul, ramane raspunzatoare pt datoriile pe care le are fata de societate nascute anterior datei transferului (daca mai avea de varsat o parte din cap soc, de exemplu) -o alta consecinta a transferului calitatea de a primi dividende regulile sunt relativ simple pt celelalte societati daca dividendele nu au fost declarate pana la data transferului, cel care le culege este dobanditorul partilor sociale regula confirmata de jurisprudenta (partile pot sa stabileasca si un alt mecanism, mecanism ce va trebui sa-i fie facut opozabil si societatii) -la SA avem sistemul datei de referinta: numai actionarii inscrisi in registrul actionarilor la data de referinta pot exercita toate drepturile de actionar si pot suporta efectul hotararilor luate pt societatile pe actiuni listate public -daca cineva instraineaza actiunile dupa data de referinta, dar inainte de adunare: dobanditorul nu poate vota + nu poate primi dividende -aceasta idee a datei de referinta se justifica daca ai in vedere premisa pe care e constituit SA-ul nr mare de actionari ai un moment de inghet data de referinta -lucrul nu se justifica la SA-ul cu numar mic, unde nu exista acelasi impact al instrainarii actiunilor Organul de control -functia de control este exercitata prin intermediul cenzorilor -cenzorii sunt persoane care au ca functie principala sa controleze modul in care organul de conducere administreaza societatea si sa raporteze rezultatele adunarii generale -sunt urechi si ochi ai AGA -organ colegial nr impar + supleant -cezorii nu trebuie neaparat sa fie asociati sau actionari -in acelasi timp nu trebuie sa fie specializati in control financiar-contabil -exista in lg 31 in reglementarea profesiei de contabil autorizat sau de expert contabil unul dintre acestia trebuie sa aiba aceasta profesie, sau cel putin sa aiba studii de specialitate -la SRL ei sunt obligatorii la soc cu peste 15 asociati, la sub 15 asociati controlul se poate realiza mai usor de AGA Atributii principale: -163 gestiunea societatii, verifica situatiile financiare si documentele financiar-contabile sub aspectul conformitatii cu legea + au obligatia de a aduce la cunostinta aga orice alte nereguli le sesizeaza, inclusiv nerespectarea hotararii AGA de catre administrator -administratorii sunt obligati sa le dea acces la documentele societatii si sa le prezinte la cerere un raport lunar cu privire la activitatea societatii

-legea spune chiar ca situatiile finanicare nu pot fi supuse dezbaterii AGA, daca nu au fost verificate anterior de catre cenzori -au rolul de a convoca AGA in cazurile exceptionale prevazute de lege a) in cazul in care avem un administrator unic si acesta nu mai poate exercita activitatea, atunci cezorii convoaca AGA si numesc temporar un administrator b) in cazul in care li se reclama aspecte care nu sunt in acord cu legea sau cu actul constitutiv fie iau in calcul aceste reclamatii si le trateaza in raport de AGA, dar nu sunt obligati sa dea un raspuns au o anumita discretie + cand exista un anumit nr de actionari cel putin 5% din cap soc, care reclama acest lucru ei sunt obligati sa verifice si sa intocmeasca un raport -daca apreciaza ca este intemeiata reclamatia, atunci ei trebuie sa convoace aga, pt ca aceasta sa ia o decizie cu privire la situatia creata -cenzorii au o problema dpdv al eficientei nefiind specializati in activitatea de investigatie financiar contabila, pot sa scape din vedere unele aspecte. Soc mari sunt obligate sa asigure un control eficient auditorii finanicari -diferenta: primii sunt organ social, ceilalti sunt prefesionisti extern -dpdv al subordonarii: cenzorii sunt un organ subordonat aga, dar ei nu sunt subordonati administratorului. Auditorii nu sunt subordati nimanui -cazuri in care trebuie sa am auditori: ca, activ net, nr salariati- daca sunt intrunite 2 din 3 ai obligatia de a numi auditor + societatile in sistem dualist (sa) -alte societati pot opta sa numeasca cenzori -daca ai auditori, nu mai poti avea si cenzori, pt ca functiile principale de control sunt preluate de audit -auditorul nu are puterea de a convoca aga sau de a numi temporar un administrator -in cazul in care exista auditor financiar independenti, exista obligatia de a avea auditor intern ei sunt subordaonati organului executiv de conducere este discutabil cat sunt de subordonati -auditorii interni au posibilitatea/ obligatia sa investigheze la cererea unor actionari unele actiuni intreprinse de societate, insa nu au posibilitatea de a convoca aga ei pt sesiza organul de conducere -cu privire la raspunderea cenzorilor: exista prevederi similare cu cele de la raspunderea administratorilor actiune a societatii impotriva lor, raspund pt prejudiciile cauzate in activitatea lor, pot fi revocati Registrele obligatorii ce trebuie tinute de societate: -registrul aga unde trebuie sa depui procese verbale si hotararile luate -registru al dezbaterilor organului colectiv de conducere -registru al constatarilor facute de cenzori -registrul actiunilor si actionarilor sau al partilor sociale toate aceste registre sunt tinute de societate/ sanctiunea nu este prevazuta ai o dificultate de probatiune, nu exista un sistem sanctionator pt netinerea registrelor

-rezerva legala o parte a capitalului social constituita prin preluare anuala a unei parti din profitul brut -aceasta rezerva trebuie sa reprezinte cel putin 20% din cap social -in cazul in care faci distributii de active catre asociati/actionari si nu ai rezerva legala constituita, faci o rascumparare de actiuni sau o majorare de capital nu ai voie sa faci aceste operatiuni daca nu ai rezerva constituita -rezerva este o garantie suplimentara fata de creditorii sociali a solvabilitatii societatii -acest fond nu poate fi distribuit ca dividende, chiar daca ai un excedent -ce poti face? Sa nu mai contribui la marirea acestui fond, pana la momentul in care aceasta cade sub 20% din capitalul social Modificarea societatii: -modificarea actului constitutiv -multe dintre aceste modificari ale actului constitutiv duc la modificarea unor elemente din cadrul societatii -regulile procedurale sunt similare celor de la constituire: -act de vointa sociala -publicarea la RC -pt a facilita publicitatea, lg prevede ca in anumite situatii, directorul RC este singurul care decide cu privire la inregistrare fara sa mai fie nevoie de control judiciar -in cazul in care modificarea este supusa controlului judiciar al judecatorului delegat, exista pt buna comunicare obligatia ca odata cu actul sa depui la RC si o varianta adusa la zi a actului constitutiv -in cazul in care avem o retragere sau o excludere sin societate nu este nevoie de aducerea actului la zi -care ar fi principalele cauze de modificare: -nivelul capitalului social -organele societatii -chestiuni legate de functionarea societatii (sediul social, etc) -categorie speciala: excluderea sau retragerea unor asociati care sunt tratate ca si cazuri speciale, de exceptie -actele de fuziune sau divizare Modificari care privesc nivelul capitalului social: -reducere +marire Reducerea capitalului social art.207 -stabileste variante ale reducerii modificarea in minus a cifrei care reprezinta capitalul social cu impact fie asupra nr titlurilor de participare, fie asupra valorii lor, fie asupra ambelor -3 cauze: rascumpararea de actiuni in scop de anulare (numai la sa) + scaderea valorii nominale + -alin.2 efecte ale unor masuri care nu au fost duse pana la capat: -actionarilor li se permite sa verse o parte din capitalul social dupa momentul subscrierii -ce se intampla daca nu versi? fie il executi silit pe actionar + fie preiei aceste actiuni si le vinzi unui tert + anulezi aceste actiuni

-restituirea de aporturi catre asociati/ actionari nu este un caz de rascumparare societatea decide pe baza vointei aga sa restituie aporturile (distributie de dividende in natura, care nu este recunoscuta ca atare, pt ca distribuirea de dividende se face numai in bani) -pt creditori exista un impact al reducerii capouatlului social, pt ca sunt mai putine active legea ii protejeaza ei au dreptul sa se opuna reducerii -odata adoptata hot, ea trebuie publicata in Mof tertii au posibilitatea sa introduca o actiune in opozitie (creantele trebuie sa fie anterioare publicarii) termenul este de 2 luni ei au dreptul sa obtina de la societate garantii pt creantele lor -daca se introduce o asemenea actiune procedura este suspendata pana la momentul cand actiunea in opozitie este respinsa sau pana la momentul cand creditorii primiesc garantiile -cu privire la emiterea de obligatiuni acesti creditori sunt si ei protejati in aceeasi masura ca si creditorii care nu sunt obligatari Majorarea: -noi aporturi la capitalul social -poate sa fie si rezultatului unui proces de incorporare a unor categorii de rezerve nu aduce nimeni bunuri noi, ci banii provin din rezerve -2 tipuri de majorari: -majorari prin cresterea nr actiunilor -majorari prin cresterea valorilor nominale -daca majorarea este un proces intrinsec restrictii cu privire la categoriile de rezerve ce pot fi folosite: -nu poti folosi rezerva legala + rezervele din reevaluare Rezervele din reevaluare: -periodic trebuie sa reevaluezi activele pt ca exista o discrepanta intre valoarea contabila si valoare reala (care se reduce prin depreciere amortizare/ valoarea bunului se poate aprecia in anumite situatii) daca nu il reevaluezi si valoarea de piata a crescut, nu mai poti deduce amortizarea din profit + daca vrei sa il vinzi valoarea de vanzare vaaloarea contabila aceasta diferenta trebuie sa fie mica, pt ca aceasta se impoziteaza -daca ai o crestere de valoare trebuie sa faci o rezerva imobilizezi o suma de bani in pasiv, care sa corespunda cresterii activului rezerva exista cat timp ai bunul in activ Majorarea prin cresterea valorii nominale -nu se schimba nr de actiuni -nu se schimba nimic in ceea ce priveste drepturile actionarilor -in cazurile in care are loc o astfel de majorare si aceasta se face altfel decat prin incorporarea rezervelor, a primelor de emisiune ai nevoie de unanimitate / legiuitorul favorizeaza majorarea prin emiterea de noi actiuni Avem reglementata procedura in detaliu pt SA, iar in cadrul SRL-ului lg face trimitere la procedura conventionala, stabilita de asociati La SA:

-procedura de la constituirea capitalului social, dar stabileste niste derogari de la aceasta: -daca este vorba despre o majorare in creante, legea, spre deosebire de momentul constituirii, o interzice aoprt in natura sau in numerar -> daca aduci aport in natura, legea prevede numirea unui expert care sa evalueze bunurile aportate, pt a se evita abuzurile -legiuitorul a abrogat reglementarea initiala care prevedea ca la majorarea prin aport in natura nu exista drept de preferinta Dreptul de preferinta: -majorarea sa fie neutra dpdv al impactului asupra asociatilor, pt a nu se ajunge la diluare unii sa aiba o cota mai mica de participare -cand faci majorare prin rezervele societatii, acest lucru le intampla oricum -cand vii cu aporturi noi, daca nu toata lumea subscrie, cei care nu subscriu vor avea o cota mai mica de participare drept de preferinta: inainte de a intra terti in societate, pot sa subscrie si ei acest termen nu poate fi mai mic de o luna de la publicarea hot de majorare -drept prioritar cu privire la subscrierea unor cote-parti -avem 2 situatii: exista un tert care vrea sa subscrie sau nu exista un astfel de tert -cvorumul este din capitalul social subscris + majoritatea celor prezenti astfel este inlaturat dreptul de preferinta -poti sa nu versi tot capitalul subscris la momentul subscrierii -legea permite ca si aportul in natura sa fie platit in acest mecanism e greu de conceput acest lucru bunul nu poate fi segmentat astfel Majorarea de capital autorizat dar neemis inca sistem anglo-saxon -un org al societatii este autorizat ca intr-un anumit interval de timp (5 ani, de regula) sa faca o emisiune de capital intr-o limita prestabilita -valoarea capitalului autorizat nu poate depasi din capitalul existent la momentul autorizarii -cu privire la posibilitatea cons de adm de a restrange dr de preferinta, daca nu exista nici o prevedere in actul de mandatare, atunci el trebuie sa respecte dr de preferinta/ ??? -ca procedura totul se desfasoara la nivelul consiliului de administratie, hot consiliului de adm trebuie publicata in Mof Retragerea sau excluderea unor asociati: -cele doua situatii nu suxnt aplicabile actionarilor Excluderea este o sanctiune la adresa unui asociat pierderea increderii celorlalti asociati si eliminarea sa din societate -este o derogare de la principiul autonomiei de vointa legea prevede limitativ situatiile in care un asociat poate fi exclus: 222(1): -asociatul este pus in intarziere cu privire la aportul la care s-a obligat cazul in care ar putea fi valabil in situatia unei majorari de capital -obligativitatea varsarii integrale a capitalului subscris -daca asociatul are o raspundere nelimitata si a intrat in insolventa/ sau o persoana fizica a devenit incapabila

-in cazul falimentului nu este o sanctiune specifica, ci este o reluare a unei prevederi din lg falimentului -un asociat cu raspundere nelimitata se amesteca fara drept in viata societatii, sau este in situatia in care actioneaza in concurenta cu societatea, sau fara a avea voie foloseste bunuri ale societatii in interes propriu -situatia asociatului-administrator, in situatia in care acesta a fraudat societatea, sau foloseste capacitatea sa de reprezentare pt a incheia acte in interesul sau personal -a existat jurisprudenta care a tratat situatii care nu intrau in cele 4 instantele au fost de la inceput ferme: oricat de dificila face un asociat viata unei societati, daca nu se intra in mod cert pe textul legii, nu putem avea excludere -odata ce instanta a decis excluderea, ea este obligata sa se pronunte si cu privire la situatia capitalului social -asociatul nu are dreptul sa pretinda in urma excluderii o parte din patrimoniu 224(2) el poate cel mult primi o compensatie pt partile sociale instanta trebuie sa decida daca partile raman in cadrul societatii si se redistribuie, sau decide o reducere de capital social -excluderea nu inseamna si o pierdere pt cel exclus, el va primi un echivalent, echivlent ce va fi stabilit de instanta Retragere intr-un nr limitativ de cazuri -actul constitutiv prevede ca atare acest lucru -cu acordul tuturor asociatilor -instanta poate decide acest lucru numai daca un asociat are motive sa se retraga nu exista prevedere in actul constitutiv, nu exista acordul celorlalti asociati aceasta este o chestiune de oportunitate, pe care instanta trebuie sa o decida, insantele fiind reticente cu privire la acest lucru - instanta trebuie sa stabileasca si pretul actiunilor platit celui care se retrage + ce se va intampla cu structura capitalului social -art.227 alin.1, lit.a -in cazurile prevazute la 134 opinia corecta: legea are in vedere aceleasi situatii ca si cele mentionate la art.134, procedura prevazuta fiind cea din art.227 si nu cea din 134 Curs 17.12.2012 Inaninte de transferul partilor sociale, creditorii sau alte persoane prejudiciate au posibilitatea sa se opuna 202-204 publicarea transferului in Mof art.61-62 se poate introduce opozitia in instanta in termen de 30 de zile. Numai dupa rezolvarea opozitiei se poate realiza transferul. Fuziune si divizare: -doua operatiuni in oglinda -leg reglementeaza in detaliu fuziunea si prevederile se aplica si la divizare

Fuziunea operatiunea prin care doua sau mai multe soc isi combina patrimoniile si isi schimba str de participare la cap soc, astfel incat rezulta o sg societate. 2 forme de fuziune prin absorbtie o soc preia patrimoniile celorlalte soc, care dispar + fuziunea prin contopire toate soc participante dispar si apare o noua societate -fuziunea tb privita pe 2 planuri care se intrepatrund tot timpul: planul patrimonial si planul structurii capitalului social (interesele creditorilor) Fuziunea o forma de transfer universal de patrimonii soc rezultanta va prelua ca ef al fuziunii patrimoniile celorlalte societati efecte juridice fata de cred sociali Rap patrimonial + planul cap social stabilirea raportului de schimb intre titlulrile de participare la soc rezultanta si titlurile la soc care dispar Dpdv economic ceea ce ii intereseaza pe terti este cu ce active si cu ce datorii va prelua soc rezultanta, pe actionari ii intereseaza daca soc dispare, cat vor detine din soc rezultanta. Aceste detineri se calculeaza prin raportul de schimb. Metodologia de clacul este reglementata de Ministerul Finantelor Publice Ordinul MFP 176/2004 un capitol din acest ordin Economic: asoc unei soc au o cota de participare la cap acestei soc => ei au cota de participare din activele si pasivele acelei soc daca soc s-ar lichida, activul net s-ar imparti intre ei pro rata La fuziune cota lor de participare se duce in alta soc, ei trebuie sa primeasca parti sociale la soc rezultanta => este inevitabil ca in procesul de fuziune unii asociati sa fie diluati in mod normal valoarea ar trebui sa fie cel putin egala cu ceea ce aveau in soc care dispare, chiar daca numeric au mai putin. Miza este sa determini cate cote de participare trebuie sa primesti in soc rezultanta, astfel incat participarea lor la activul net sa ramana neschimbata. In primul rand trebuie sa intocmesti situatiile finanicare care vor include activul net al fiecarei soc ele se intocmesc inainte de aprobarea fuziunii Evaluarea soc care fuzioneaza vezi cu cat contribuie fiecare soc la activul net total: metoda valorii activului net, metoda fluxului de numerar discontat, metoda fluxului de numerar pur si simplu trebuie sa ai pt toate o metoda unitara Determinarea raportului de schimb -tb sa vezi cat valoreaza contabil fiecare parte soc in fiecare societate imparti valoarea soc cu nr total de actiuni sau parti sociale emise: se ia activul net si se imparte la nr total de actiuni -imparti valoarea contabila a soc care dispare la valoarea totala a soc rezultante (cea care ramane sau cea nou creata) -ca sa iti dai seama cate parti soc trebuie sa emiti pt actionar inmultesti raportul de schimb al soc care dispare cu nr de actiuni al societatii care dispare

-societatea rezultanta va face o majorare de capital (cu valoarea capitalului fiecarei soc care dispare) -actionarii soc care ramane vor fi diluati -actionarii soc care dispar intra in soc rezultanta cu o cota de participare mai mica decat aceea la soc care dispare Situatii ciudate: -e posibil ca unele soc sa aiba activ net negativ sau zero ei nu contribuie cu nimic la soc rezultanta actionarii soc pe pierdere nu mai primesc nimic -compari val contabila a actiunilor care sunt emise pe baza rap de schimb cu valoarea lor nominala (ea este stabilita contractual si este fixa) este posibil ca val contabila sa fie mai mare decat val nominala diferenta dintre ele este numita prima de fuziune (pozitiva sau negativa) aceasta nu se didtribuie, ea ramane in fond de rezerva (rezerva de prima) poate fi folosit fie la maj cap soc, fie in compensarea unor situatii de rascumprarea sau intr-o fuziune viitoare Procedura de fuziune: -este reglementata pt a da posibilitatea actionarilor soc patricipante sa adopte sau sa respinga fuziunea pe deplin constienti de avantajele sau dezavantajele fuziunii Procesul de fuziune poate fi declansat de catre administratorii sau directorii soc care vor sa fuzioneze. Pana in 2006 proc de fuziune trebuia declansat pe baza unei hot preliminare a AGA ea nu aproba fuziunea ci permitea sa se mearga pana la capat cu calculele privind fuziunea. In practica se intampla sa existe o hot preliminarea desi lg nu o prevede. Administratorii care considera ca este in interesul soc sa participe la fuziune aproba intrarea in aceasta procedura si se redacteza proiectul de fuziune (este un ghid pt actionari, in baza caruia acestia decid daca sunt de acord sau nu cu fuziunea) art.241: -identificarea soc -actionariatul acestora -motivele fuziunii avantaje + dezavantaje -efectele fuziunii pe plan patrimonial si pe planul capitalului social -momentul la care fuziunea produce efecete juridice Publicarea proiectul de fuziune chiar daca este semnat numai de adm. Rolul publicarii este de a da posibilitatea creditorilor soc sa se exprime cu privire la imactul fuziunii asupra creantelor lor. Acestia au 30 de zile in care se pot opune printr-o actiune in instanta. In 2010 s-a introdus o forma alternativa de publicitate (alternativa la Mof) pe pagina web a societatii. Legea nu permite tuturor creditorilor de a se opune cei cu creante certe, lichide si exigibile dupa data publicarii proiectului (ii protejeaza doar pe cei

care nu au alt mijloc de actiune, cei care au creantele exigibile pot trece la executare silita) Pana in 2010 viziunea leg a fost aceea de a le permite sa blocheze fuziunea pana nu primesc garantii fie garantii suplimentare + plata anticipata a creantei + intelegere suplimentara cu societatea Exista si tendinta de a abuza => foarte multe fuziuni blocate Leg a intervenit si a prevenit ca fuzizunea nu este suspendata pana la hot definitiva si irevocabila. Daca se va dovedi ca au dreptate, ei pot obtine despagubiri. Procesul nu mai poate fi blocat. Dupa ce a trece perioada de opozitie faza aprobarii fuziunii de catre fiecare soc participanta. -aprobarea se face in AGA -aceasta AGA tb sa se tina in cel putin 30 de zile dupa ce a expirat perioada de opozitie, astfel incat actionarii sa aiba suficient timp sa reflecteze asupra impactului fuziunii. -pe langa proiectul de fuziune + raport al adm in care acestia descriu motivele fuziunii, avantajele, costurile pt societate si sustinerea lor pt fuziune + situatiile financiare anuale pe ultimii 3 ani pt a putea compara ce s-a intamplat cu soc cu ceea ce se va intampla cu ei dupa fuziune -daca AGA se tine la un anumit interval de timp dupa inceperea anului finanicar situatiile financiare pe ultimele 6 luni -rap auditorilor + cenzorilor -rap judecatorilor delegati pt a aprecia corectitudinea rap de schimb este necesar numai daca nu exista o hot unanima a actioanrilor de a renunta la el -la sfarsitul perioadei de 30 de zile in care se poate formula opozitie -o situatie privind ctr care au o valoare mai mare de 10 000 lei. -judecatorul delegat nu face un ctrl de oportunitate el va respinge fuziunea numai daca formal fuziunea nu respecta cerintele legale. -in cazul in care o soc nu participa pt ca actionarii ei nu doresc sa participe, tot proiectul va cadea -raspunde soc daca nu se realizeaza fuziunea? da, doar daca dovedesti reaua-credinta a asociatilor -daca se realizeaza fuziunea soc rezultanta trebuie inregistrata la RC + tb inregistrata disparitia societatilor care dispar -de la ce mom se produce efectul fuziunii? -e un tranfer cu titlu universal al drepturilor si obligatiilor nu e cazul sa inchei o novatie sau un act care sa consemneze cedarea datoriei pt multe raporturi juridice este nevoie de notificari ctr de munca -daca exista licente o noua licentiere -trb sa iti dai seama cand te poti baza exclusiv pe efectul translativ si cand trebuie sa faci fuziunea opoziabila unei categorii de terti -249 mai multe posibilitati: -daca se constituie o soc noua de la data inmatricularii acesteia la RC aceasta nu poate fct decat daca este inregistrata

-fuziune prin absorbtie una ramane in viata + altele dispar fuziunea produce efecte fie de la data inregistrarii ultimei hot AGA care aproba fuziunea data legala -dar putem avea si o data conventionala - exista anumite limitari -aceasta nu trebuie sa fie ulterioara incheierii exercitiului finaciar curent al soc absorbante -pt soc care dispar, data stabilita conventional nu trebuie sa fie anterioara incheierii ultimului exercitiu financiar -care este incheierea ultimului exercitiu financiar? leg iti spune ca anul trebuie sa fie acela in care are loc aprobarea fuziunii, insa data poate varia fata de data publicarii ultimei AGA de aprobare a fuziunii -se alege o data ulterioara datei de aprobare -in sit particulara in care o soc este filiala altei soc si cea care absoarbe este este filiala, in aceasta sit mama nu poate sa isi rascumpere propriile parti soc in asemenea situatie se anuleaza act care sunt constituite ca activ la filiala si nu se emit actiuni pt actionarii soc mama, insa acestia devni actionari directi in societatea filiala cu procentul rezultat din aplicarea raportului de schimb care are ca efect anularea acestor actiuni. -art.246 indice 1 este vb tot de soc aflate in relatii de afiliere mama absoarbe filialele in ac situatie, daca actionarii in soc mama au posibilitatea sa ceara convocarea unei AGA prin detinerea a cel putin 5% din cap soc nu este necesara convocarea unei AGA de catre adm in societatea mama. Divizare: -divizarea este operatiunea prin care are loc transferul patrim sau a unei parti din patrim catre o alta soc existenta sau care ia nastere cu ocazia transferului, soc transferatoare urmand sa inceteze sau sa isi continue existenta, iar actionarii acesteia vor deveni actionari/asociati in soc care ia nastere -divizarea totala/partiala -diviarea toata va inceta societatea trasnformatoare -la divizarea partiala problema: ea se face in interesul actionarilor sau in interesul soc? 250 indice 1 este posibil ca odata cu transferul de partim ca soc care isi continua existenta sa dob actiuni in soc care dob partea de patrimoniu, dar este posibil ca cei care primesc actiuni sa fie chiar actionarii. -daca desprinderea este in interesul soc ei vor ramane actionari directi in soc care transfera si indirecti in soc care primeste -la divizarea partiala: o parte din datorii raman la societatea care a transferat raportul de divizare trb sa spuna foarte clar ce ramane la o societate si ce ramane la cealalta -daca exista vreun dubiu cu privire la cum s-au impartit datoriile, lg instituie o prezumtie de solidaritate toate soc raspund in mod solidar -un alt principiu la divizarea partiala: nu poate fi o divizare partiala in urma careia o soc sa priveasca numai active sau numai pasive

-este posibil sa transfer in proportii diferite active si pasive, insa trebuie sa transfer din fiecare pt a evita fraudarea creditorilor sociali -daca diproportia este foarte mare intre active si pasive se poate demonstra intentia de fraudare a intereselor creditorilor sociali -sanctiunea din legislatia fiscala pt lipsa de neutralitate al divizarii !!! Procesul de divizare este afectat de nulitate: -reglementare in 2006 cum sunt afectate interesele tertilor daca se accepta posibilitatea nulitatii? solutia: termen de prescriptie special de 6 luni de la data la care a prous efecte juridice, indiferent de cauza nulitatii -leg restrange cauzele de nulitate poate fi introdusa cerere de nulitate numai daca hot AGA este nula sau anulabila / daca un aspect nu a fost supus controlului -Chiar daca s-a introdus actiunea judecatorul poate da un termen de remediere, daca in termenul de remediere cauza de nulitate este inlaturata actiunea este respinsa. Daca nu poate fi remediata cauza de nulitate hot definitiva si irevocabila care nu va aduce atingere obligatiilor nascute pana la ramanerea def si irevocabila. Care sunt efectele nulitatii? -pt soc rezultanta ea trebuie sa dea inapoi ce a primit, trebuie sa scoata din actionariatul ei pe actionarii introdusi -ce se intampla cu soc radiate? este discutabila ideea de repunere a lor in activitate -leg reglementeaza intr-o sectiune speciala fuziunea transfronatliera care se bazeaza pe o directiva europeana miza acestei reglm este de a facilita inregistrarea rezultantei si radierea celor care dispar -in esenta, reglementarea nu difera, doar ca este stabilit clar cum dispare soc intr-o asemenea situatie Dizolvarea si lichidarea soc comerciale: -juridic sunt doua etape ale incetarii din viata ale unei societati etapa dizolvarii si a lichidarii, in realitate daca incepe o etapa, automata va incepe si a doua -art.227 principalele cazuri de incetare a soc (actul constitutiv poate sa prevada si altele) -dizolvarea ope legis -dizolvarea conventionala hot de dizolvare este elementul care declanseaza procesul -imposibilitatea realizarii obiectului de activitate aici am fie o hot a AGA, fie o hot judecatoreasca, care constata ca s-a indeplinit situatia -mai exista situatia in care tot prin hot jud se constata ca exista neintelegeri grave intre asociati sau alte motive temeinice care impiedica fct soc implicit ai si o imposibilitate de realizarii a ob de activitate -falimentul societatii este numai o consecinta a insolventa apare numai daca insolventa s-a convertit in faliment -situatia soc pe actiuni care a ajuns sa aiba 1 actionar daca in termen de 9 luni nu transformi soc in SRL sau nu aduci un alt actionar se va produce dizolvarea la cererea unei persoane interesate

-soc are pierderi si pierderile duc la reducerea activului net sub jumatate din cap soc daca nu se ia o hot cu privire la refacerea activului net, dupa trecerea unei perioade, orice persoana interesata poate cere dizolvarea soc daca oricare dintre aceste cazuri se produce, atunci trebuie inregistrata dizolvarea la RC fie ca este vorba de o cauza ope legis, fie ca se face prin hot instantei -lg nu este clara cu privire la ef acestei publicitati care este mom la care are loc dizolvarea? pt ca de la mom la care se trece la lichidare limitarea capacitatii de exercitiu si de folosinta -art.233 dizolvarea soc are ca efect deschiderea procedurii lichidarii nu are loc lichidarea in cazurile prevazute de lege -in general in practica se considera ca lichidarea se produce numai de la mom la care tertii puteau cunoaste -cand nu se trece la lichidare? -divizarea totala -233(2) de la data dizolvarii, adm nu mai pot intreprinde noi actiuni, daca fac acest lucru, ei raspund solidar pt obligatiile angajate, alaturi de societate. Ce inseamna noi operatiuni? operatiunile de conservare sunt permise/ actele de dispozitie acestea sunt interzise Dizolvarea are loc la cererea unui tert -atunci cand ne confruntam cu dezinteresul actionarilor de a mai promova activitatea societatii -RC sau un tert pot cere tribunalului sa pronunte dizolvarea Odata ce se produce dizolvarea se trece la lichidare care are in vedere existenta unor pers care au acest mdt de a desfasura activitatile respective. In anumite situatii, avand in vedere interesul asociatilor si raspunderea lor fata de creditorii sociali lg prevede ca dupa ce se pronunta hot de dizolvare, asocatii pot decide cum se va imparti activul social art.235 2 alin care par sa vina in contradictie: 235(1) si 235(2) cum se aplica ele? Interpretarea favorita: daca prin hot de dizolvare asoc au decis fara unanimitate si distributia activului net nu mai avem nevoie de o hot speciala luata cu unanimitate/ altfel avem nevoie de o o noua hot cu unanimitate indiferent cum se deceide de catre asociati distributia activului, are loc un transfer de proprietate de la soc la asociati acest lucru se intampla data radierii numai din acel mom ai certitudinea ca soc nu va mai exista + numai atunci obt un certificat de radiere pe baza caruia poti inregistra dr de proprietate la CF. Procedura lichidarii: -persoane specializate -pana la numirea acestor profesionisti organul executiv ramane in fct si trebuie sa desf op necesare de conservare

-mdt inceteaza de drept in mom numirii lichidatorilor fie prin hot AGA, fie prin hot judecatoreasca prin hot lor li se traseaza si mandatul, care nu poate execede celui legal mdt legii este acela de a transforma activele in sume de bani si de a satisface in mod integral creditorii sociali si de a distribui execedentul conf actului constitutiv -trebuie sa obtina cel mai bun pret posibil pt aceasta legea impune anumite limite si anumite mijloace de control -odata numit in fct are oblig de a inventaria toate activele soc + sa evalueze exact si pasivul soc asta se transpune intr-un bilant (nu este bilantul de lichidare, ci este unul provizoriu, o situatie intermediara) el trb comunicat si asociatilor -cu privire la rel lor cu activelor soc, ei reprezinta un organ soc in lichidare -activitatea lor se defasoara sub ctrl cenzorilor, iar daca nu exista cenzori, lg nu precizeaza nimic, dar actionarii au dreptul de a cere periodic lichidatorilor de a prezenta modul in care isi indeplinesc mdt -ei au puterea de a vinde active trb sa vanda prin licitatie publica bunurile imobile + averea mobiliara: bunurile vandute in bloc/ cele care se vand ut singuli nu trb org licitatie -au dreptul de a face acte de conservare + operatiuni de comert numai cele necesare procesului de lichidare + imprumuturi neipotecate + este interzis in mod absolut de a constitui ipoteci -dupa ce au facut tot ceea ce este necesar pt a indestula creditorii sociali ei trebuie sa intocmeasca un bilant de lichidare care este supus hot AGA poate fi contestat de catre asociati act in raspundere civila impotriva lichidatorilor numai daca acestia si-au neglijat indatoririle legale -in orice lichidare pretul de vanzare nu este unul normal Dupa ce se aproba bilantul de lichidare sau resping contestatiile soc impotriva acestuia ultima oblg a lichidatorului este transferul de bunuri sauz active catre asoc comunicandu-le acest lucru (acest transfer se produce dupa data radierii), dupa care sa depuna la RC cererea de radiere facand dovada virarii sumelor de bani catre asociati judecatorul delegat decide radierea. Toate registrele contabile se depun fie la asociatul delegat, fie la RC, iar celelalte care nu au valoare fiscala se depun la Arhivele Nat. Reg prevazute de lg 31 se pastreaza 5 ani. Soc in nume colectiv: lichidatorii treb numiti de toti asociatii daca nu exista unanimitate, numeste instanta. Este aceeasi situatie ca la 235? Ce prevaleaza 262 sau 235? Opinia lui: ar trebui sa prevaleze 235(1). In cazul soc pe actiuni, lichidatorii se numesc pe baza de majoritate de catre AGA, majoritate care este prevazuta in actul constitutiv daca nu se formeaza maj, intervine instanta.