Sunteți pe pagina 1din 43

CUPRINS

ARGUMENT CUPRINSUL LUCRARII

I.NOTIUNI DE MORFOLOGIE A PIELII II.PRINCIPALELE TIPURI DE TEN III.PRINCIPALELE TIPURI DE FATA IV.DOTARI NECESARE OPERATIEI 1.UNELTE SI INSTRUMENTE 2.PRODUSE SI MATERIALE 3.CONSILIEREA CLIENTEI V.TEMA: MACHIAJUL DE SEARA 1. GENERALITATI 2.TEHNICA DE EXECUTIE VI.NORME DE IGIENA,SANATATE SI SECURITATE SPECIFICE OPERATIEI VII.BIBLIOGRAFIE

ARGUMENT

Motto: Frumusetea chipului este o podoaba fragila,o floare trecatoare,stralucitoare de-o clipa si care nu-i legata decat de epiderma MOLIERE

Frumusetea este un termen abstract,ale carui aspecte sunt legate de gusturile omului.Cu definirea mai completa a acestui termen se ocupa estetica,o disciplina din cadrul filozofiei.Ca orice apreciere emotionala,stabilirea frumosului este de natura subiectiva.Pielea este o oglinda care ne reflecta starea de sanatate si ne exprima stilul de viata.In prezent,exista numeroase posibilitati de ingrijire,o varietate de produse si tratamente cosmetice din ce in ce mai sofisticate care ne ajuta sa avem o piele sanatoasa si frumoasa.Din cele mai vechi timpuri cosmeticele au avut un rol deosebit in influentarea aspectului fizionomic.Aplicarea atenta a machiajului pe fata unei femei poate deveni astfel intalnirea dintre ceea ce este femeia si ideealul ce si-l doreste in legatura cu persoana sa.Un chip nou,poate conferi incredere in sine .Utilizarea machiajului a fost folosita pentru trezirea si stimularea anumitor sentimente si calitati,atat in persoana care priveste ,cat si in cea care este machiata intr-un anumit fel.Machiajul face femeia sa se simta completa.Chiar si infatisarea cea mai naturala este deseori cultivata cu osteneala.In toate culturile,cosmeticele au ajutat la infrumusetarea chipului si au transformat adeseori un chip comun intr-o infatisare deosebita. In timpurile preistorice ,oamenii foloseau tatuaje si machiaje rituale ,dar cu timpul machiajul a capatat o functie pur estetica.Machiajul a fost folosit de-a lungul timpului cu diverse ocazii:pentru a face diferenta intre sexe si clase sociale,in scopuri rituale,sub forma de camuflaj,pentru a acoperii imperfectiunile cutanate sau pentru a capata o noua identitate.Folosirea produselor cosmetice si a machiajului a fost inregistrata cu 4000 de ani i.h,ulterior dezvoltandu-se intr-o forma unica de arta cunoscand diverse etape,aceste fiind influentate de diversi factori externicum ar fi: religie,factori sociali si politici. Istoria artei machiajului este fara indoiala legata de istoria machiajului in intreaga lume.Multe culturi au folosit machiaj secole la rand,dar doar cateva au reusit sa arate importanta machiajului atat in cultura, cat si in societate.Bazale artei machiajului modern a inceput acum peste 6000 de ani. Egipul Antic,4000 iH,a facut prima mentiune la folosirea machiajului.Nu putem spune ca egipetenii au fost primii care l-au folosit,insa ei sunt primii care au confirmat importanta machiajului ,ca parte integrantaa culturii,asa cum s-a demonstrat prin descoperirea picturilor in mormintele egiptene,Ei foloseau ingrediente naturale: grasimi de la animale pe post de creme,funingine pe post de fard de ochi,pentru a-si inrumuseta chipul.

I.NOTIUNI DE MORFOLOGIE A PIELII

Pielea (cutis) constituie un nveli nentrerupt care se continu la nivelul marilor orificii (gur, nas, etc.) cu o semimucoas (parial keratinizat) i care, n interiorul cavitilor respective, devine o mucoas propriu -zis. Pielea reprezint o suprafa receptorie extrem de vast, care asigur o sensibilitate divers, protejeaz corpul de leziuni mecanice i microorganisme, particip la secretarea unor produse finale ale metabolismului i ndeplinete de asemenea un important rol de termoregulaie, execut funciile de respiraie, conine rezerve energetice, leag mediul nconjurtor cu tot organismul SUPRAFAA Suprafaa pielii nu e uniform, pe ea fiind prezente orificii, cute i proeminene. Orificiile sunt de 2 tipuri: unele sunt mari, conducnd n cavitile naturale (gur, nas etc.) iar altele sunt mici, de -abia vizibile cu ochiul liber, dar bine vizibile cu lupa. Ultimele rspund fie foliculilor piloi (din acestea rsar fire de pr), fie glandelor sudoripare ecrine (porii). Toate orificiile, dar mai ales cele mari, precum i cele foliculare, sunt intens populate de microbi, fenomen ce explic frecvena mare a foliculitelor. Orificiile foliculare reprezint totodat i locul unde absorbia percutanat a apei, electroliilor, medicamentelor (unguente, creme etc.) i altor substane, este maxim. Cutele pielii sunt de 2 feluri: congenitale (sau structurale) i funcionale, ultimele aprnd odat cu mbtrnirea i scderea elasticitii. Cutele structurale sunt fie cute mari (plica axilar, inghinal etc.), fie microcute. Cutele mari au unele particulariti fiziopatologice ca: umiditatea mai mare fa de restul pielii, un pH alcalin sau neutru, pilozitate mai accentuat. Datorit acestor caractere, ele pot prezenta unele mbolnviri specifice ca: micoze, fisuri, intetrigo etc. Cutele mici sau microcutele sunt prezente pe toat suprafaa pielii reunind orificiile porilor; ele determin astfel mici suprafee romboidale, care constituie expresia unei elasticiti normale. Aceste microcute dispar la nivelul cicatricelor, n strile de atrofie epidermic sau de scleroz dermic (sclerodermice). La nivelul palmelor i plantelor microcutele sunt aezate n linii arcuate dispuse paralel, realiznd amprentele, cu caractere transmisibile ereditar, importante pentru identificarea juridic a individului. Crestele dintre cute, dispuse de asemenea n linii paralele, prezint pe ele orificiile porilor sudoripari.

Cutele funcionale se constituie ca urmare a scderii elasticitii cutanate i a contraciilor musculare (riduri). Culoarea pielii depinde de:

cantitatea de pigment melanic care confer nuane de la pielea alb (lipsa pigmentului), pn la cea neagr (excesul de melanin). Cantitatea de melanin este determinat genetic, dar variaiile culorii pielii, dup latitudinea geografic (de la pol la ecuator), arat i o adaptare. Melanina variaz ntre anumite limite i n funcie de expunerea la razele ultraviolete.

gradul de vascularizaie capilar determin nuana roz-roie. Vascularizaia mai abundent a feii produce i anumite particulariti morbide regionale: bolile congestive ale feii sunt mai numeroase. Culoarea pielii depinde i de cantitatea de hemoglobin (paloarea n anemii). Pielea copiilor mici este bogat vascularizat i mai subire, motiv pentru care e roz.

grosimea pielii influeneaz culoarea ei: pielea copiilor mici e mai subire i e roz, pielea de pe palme i plante are o culoare glbuie datorit stratului cornos (keratinei) mai ales n condiii de hiperkeratoz. Abundena keratohialinei (strat granulos) confer pielii o culoare alb. Mucoasele sunt mai subiri dect epidermul; keratina, keratohialina i melanina, n mod normal, la acest nivel, lipsesc, astfel c ele sunt transparente, permind s se perceap vascularizaia din profunzime, de unde culoarea lor roie. FUNCIILE PIELII

funcia de aprare, mpiedic ptrunderea unor ageni patogeni n organism (bacterii, substane toxice, radiaii) funcia termoregulatoare la meninerea unei temperaturi constante a corpului, pentru evitarea supranclzirii reduce temperatura prin exaporarea evaporarea apei din sudoare, la o temperatur sczut pentru reducerea pierderii temperaturii corporale, firele de pr prin Musculus arrector pili se zbrlesc pielea avnd aspectul de piele de gsc.

funcia de aprare fa de razele ultraviolete la animale aceast funcie e realizat de blan sau pene, la om stratul cornos stratum corneum absoarbe i reflect cam 50% din radiaii, absorbirea radiaiilor se realizeaz prin pigmentul din piele melanin producnd bronzarea pielii, la o expunere extrem la aceste radiaii se poate produce cancerul de piele.

pielea ca rezervor de celule embrionare aceast funcie este folosit de chirurgie n transplanturi.

Pielea este constituit din 3 nveliuri: epidermul de origine ectodermic, dermul i hipodermul (stratul celular subcutanat) de origine mezodermic (mezenchimal). Epiderma Epiderma este alctuit dintr-un epiteliu stratificat i pavimentos, cornificat, celulele sale fiind n permanen regenerare. El este lipsit de vase sangvine, nutriia celulelor are loc prin difuzarea limfei interstiiale din derm, prin intermediul membranei bazale i prin spaiile nguste (de cca 10 milimicroni), care separ ntre ele celulele vitale ale acestui strat. Epidermul este un protector mecanic contra pierderilor de ap din straturile profunde ale pielii i mpiedic ptrunderea microbilor n ele. Celulele epidermului se mpart, dup origine, aspect microscopic i funcii, n dou linii distincte: keratinocitele, care constituie marea majoritate a masei celulare i melanocitele mult mai puin numeroase. Melanocitele elaboreaz pigmentul melanic, care, eliberat din ele, este stocat att n celulele epidermice (mai ales n stratul bazal) ct i n macrofagele dermice, care astfel devin melanofore. Embriologic, ele provin din creasta neural sub forma de metaboliti care n cursul primelor luni de via fetal migreaz spre unele regiuni din sistemul nervos central (tuber cinereum, locus niger etc.), n peritoneu i n piele. n piele se aaz ntre celulele bazale.

Stratul bazal

Stratul bazal (sau generator) este cel mai profund, fiind n contact cu membrana bazal. Celulele sale au un nucleu mare situat apical. La polul apical sunt dispuse granule de melanin, care are un rol fotoprotector, ferind acizii nucleici (mai ales ADN) de razele ultraviolete, cu aciune inhibant asupra acestora. ntre celulele bazale se gsesc melanocitele i corpusculii senzoriali Merkel Ranvier. Stratul spinos Stratul spinos este situat imediat deasupra celui bazal, din care provine. n mod normal, el este alctuit din 6-15 rnduri de celule poliedrice, care pe msur ce urc spre suprafa devin tot mai turtite. Ele sunt mai acidofile dect cele bazale, dar sunt intens vitale, acest strat fiind sediul unor transformri importante n eczem sau n metaplazii, i n alte numeroase afeciuni. Stratul granulos Stratul granulos este situat deasupra celui precedent, fiind compus din 1-5 rnduri de celule turtite. Caracteristica lor e abundena granulaiilor citoplasmatice de keratohialin. Formeaz o barier care mpiedic pierderea apei. Aceast barier este ns penetrat de gaze, lipide, vitamine, enzime, hormoni sexuali, radiaii, glucoz, dar i de substane nocive (ex. nicotina). Stratul lucid Stratul lucid numit i stratul cornos bazal e format din celule bogate n glicogen, eleidin i grsimi. Prezena glicogenului atest existena unor procese vitale necesare etapelor finale n sinteza keratinei. Acest strat este ultimul strat vital al epidermului, care mpreun cu stratul cornos profund constituie aa-numita "bariera epidermic" (barier fa de ap, substanele chimice i microorganisme).

Stratul cornos Stratul cornos este cel mai superficial. El este alctuit din dou straturi: stratul cornos profund sau conjunct i cel superficial sau disjunct numit i exfoliator. n cel profund celulele cornoase sunt alipite, n cel superficial celulele au conexiuni laxe, desprinzndu-se la suprafa. Deasupra stratului cornos i amestecat cu celulele stratului disjunct, se gsete un strat funcional (fiziologic) rezultat din prelingerea secreiei sudoripare i sebacee, i din debriurile celulelor cornoase i a substanei intercelulare. Acest strat numit filmul sau mantaua (pelicula) lipo -proteic acid a pielii (pH=4,5-5,5), confer o protecie fa de microorganisme i fa de substanele chimice. Dermul Dermul constituie scheletul nerezistent conjunctivo-fibros al pielii. El este separat (i totodat reunit) de hipodrema prin membrana bazal. Membrana bazal Membrana bazal este alctuit dintr-o mpletire de fibre epidermice i dermice. Ea ndeplinete o funcie de filtru selectiv, pentru substanele provenite din derm i care servesc la nutriia epidermului, dar constituie i a doua barier" pentru substanele ce ar putea ptrunde din epiderm. Straturile Dermul este compus din dou straturi. Stratul superficial subepidermic cuprinde papilele dermice i o zon subire situat sub ele. El este denumit strat subpapilar i se caracterizeaz prin elemente fibrilare gracile, elemente celulare mai numeroase, substana fundamental mai abundent i o vascularizaie i inervaie bogat (plexuri subpapilare). Stratul profund numit dermul propriu-zis sau corionul este mult mai gros, este mult mai rezistent i e compus preponderent din fibre colagenice, elastice i reticulare.Pielea este 7% din greutatea corporala.

Celulele Celulele sunt prezentate de fibroblati, fibrocii, histocite, mastocite, limfocite i plasmocite cu specificul lor funcional. Substana fundamental Substana fundamental afar de mucopolizaharide acide e bogat n ap, conine sruri (mai ales sodiu i calciu), proteine, glicoproteine i lipoproteine, glucoz (care la acest nivel are o concentraie identic cu cea din plasm, n timp ce n epiderm este redus la 1/3).

Hipodermul Hipodermul este stratul care separ pielea de straturile subiacente. El este alctuit din lobuli de celule grase (lipocite) coninnd trigliceride, cu rol de rezerv nutritiv i de izolator termic i mecanic. Aceti lobuli sunt separai prin septe conjunctive, n care se gsesc vase i nervi. O structur tegumentar mai deosebit este linia apocrin. Ea se ntinde de la axil, n r egiunea mamelonar i coboar convergent lateral spre perineu. Este alctuit din aglomerri celulare clare ce, structural, se apropie de celulele glandulare mamare. n aceast accepiune glanda mamar poate fi privit ca o gland apocrin enorm cu o structur corelat cu funcia sa secretorie. ntre modalitatea secretorie a glandei mamare i glandele apocrine sunt relaii apropiate, n sensul c:

celulele secret un coninut bogat de proteine; tipul celular secretor se caracterizeaz prin decapitarea" polului secretor al celulelor glandulare.

II.PRINCIPALELE TIPURI DE TEN

Tipurile de ten, reprezinta o caracteristica a organismului uman.Ele sunt sunt definite de doi factori cauzali: factori ereditari- intelegem suma tuturor proprietatilor mostenite pe cale genetica de la ancestori; factori externi- sunt mult mai numerosi si se definesc ca fiind totalitatea elementelor care actioneaza asupra calitatii pielii si a tenului si care nu sunt de natura genetica. Ei pot fii: modificari hormonale, alimentatie, caracteristici de mediu, climat, stres. Intre organism si piele exista o legatura foarte stransa, orice disfunctie organica este reflectata pe fata. Unele boli cu caracter infectios, tulburarile hormonale au ca efecte aparitia eczemelor, acneelor sau a parului de prisos. Din punct de vedere al caracteristicilor principale,se pot distinge urmatoarele tipuri de ten:

1.Ten normal 2.Ten uscat 3.Ten gras 4.Ten mixt 5.Tipuri de ten intermediare( cuperozic,acneic,senile)

1. TENUL NORMAL

Are ca si caracteristici:pori mici, aproape invizibili textura mata, fina,catifelata pielea nu este friabila hidratata fara exces, grasa fara sa fie lucioasa are elasticitate,are culoare frumoasa ,filmul hidrolipidic de supratafa are PH-ul = 5,5 foarte rar, nu dureaza dicolo de tinerete Factorii care influenteaza schimbarea tenului normal: imbatranirea, clima, poluarea, ingrijirea

necorespunzatoare, alimentatia incorecta, lipsa de apa, lipsa vitaminelor. Pentru ca tenul normal sa se pastreze cat mai mult timp tanar si sanatos are nevoie de curatenie, stimulare si protectie .

2.TENUL USCAT

Are ca si caracteristici:piele subtire, fina, fragila, usor iritabila uneori pielea este brazdata cu riduri fine care se descuameaza usor ,pielea nu prezinta elesticitate si rezistenta,lipseste stratul protector de sebum, este deshidratata, celulele moarte de desprind de pe fata,glande sebacee putine si lenese Cauzele sunt: expunerea prelungita la soare si vant, baile de abur repetate si saunele pot determina deshidratarea pielii, stresul si diferitele boli modifica in mod negativ procesele metabolice ale dermului si epidermului, 9

neprotejarea pielii, folosirea gresita a unor produse cosmetic de exemplu: sapunuri alcaline, sau produse de curatat prea aspre, supunerea organismului la regimuri prea intense si repetate de slabire. Tenul uscat este de doua feluri: TEN USCAT ALIPIC(LIPSA DE GRASIME) printr-o activitate prea redusa a glandelor sebacee, corelat cu o pierdere pronuntata a apei, pielea nu are suplete, e foarte subtire si reprezinta niste linii foarte fine sub forma de caroiaj. TEN DESHIDRATAT- (LIPSA DE APA)- pielea nu are suplete si se descuameaza fin. Ca tratamente recomad: utilizarea produselor cosmetice de protectie si a cremelor penetrante emoliente si nutritive ,folosirea cremelor de penetrare usoara, a mastilor gel cu caracter hidratant si cu comprese si infuzii din plante medicinal, folosirea lotiunilor pe baza naturala de tei, nalba sau musetel,curatirea numai cu produse adecvata tenului uscat,daca tenul se irita usor, in fiecare seara se poate aplica o crema care contine ihtiolexcesul de pudra usuca tenul indic folosirea cremelor pe baza de lanolina si a celor care contin cantitate mare de apa pentru a suplini lipsa de apa caracteristica tenului uscat recomand protejarea tenului impotriva gerului prin aplicarea unei creme grase ,recomand masaje usoare si aplicarea de masti cosmetice adecvarte tipului de ten aplicarea cremelor fotoprotectoare la expunerea la soare, laptisorul de matca, mierea de albine, incorporate in creme sau sub forma de lotiuni- sunt remedii pretioase pentru mentinerea pielii suple si sanatoase ,produsele lactate maresc aciditatea pielii uscate.

3.TENUL GRAS Are ca si caracteristici activitatea pronuntata a glandelor sebacee,orificiile foliculilor pilosebacee sunt dilatate are aspect de coaja de portocala, lipsit de suplete ,pielea este galbuie, lucioasa cu pori mari ,pielea prezinta comedoane- puncte negre si cosuri neingrijita in timp, pielea devine cenusie ,imposibilitatea de a elimina toxinele din cauza porilor plini de sebum ,stratul de celule moarte se amesteca cu sebumul si face ca pielea sa fie mai groasa ,climatul fierbinte si umed are ca efect producerea marita de sebum si transpiratie pentru reglarea temperaturii corpului si ,in consecinta, accentueaza problemele tenului gras ,pielea grasa va avea ridurile mai accentuate odata cu inaintarea in varsta dar in acelasi timp va imbatrani mai greu ,alimentatia si varsta nu au influenta asupra tenului gras ,stratul de sebum protejeaza pielea impotriva deshidrtarii Tenul gras poate fii clasat in doua categorii: -ten gras ULEIOS- are scurgere libera de sebum, aspect unsuros, de culoare galbuie, prezinta o granulatie neregulata, grosime mare a pielii si predispozitii la infectii

-ten gras ASFIXIC- apare atunci cand tenul gras uleios nu e ingrijit la timp, sebumul se usuca in pori si din cauza unei circulatii defectuoase apare o deficienta pronuntata in ceea ce priveste oxigenarea tesuturilor. Asfixia

10

se datoreaza hipersecretiei pielii care nu mai poate lua oxigenul necesar din aer si sange, fiind astfel impiedicata sa elimine bioxidul de carbon. Ca si tratament recomand: extractii repetate , asigurarea unui PH care sa impiedice multiplicarea germenilor, utilizarea unor creme usor acide de penetrare pentru a reduce secretia glandelor sebacee pentru ingrijirea zilnica se pot folosi apa si sapunul, dar unele tipuri de ten gras prezinta intolerant ,trebuie evitata folosirea cremelor de curatat care accentueaza gradul de grasime si provoaca unele neajunsuri, ca aparitia punctelor negre, cosuri etc sunt foarte eficiente infuziile de cimbru, patlagina, laptuca, care se folosesc sub forma de compresa pe fata timp de 10 minute daca pielea are porii mici se pot folosi comprese cu apa calda, urmate intotdeauna de spalari sau comprese reci.Daca pielea prezinta porii mari, deschisi, sunt indicate lotiunile astringente de alaun 4.TENUL MIXT Are ca si caracteristici: rezinta o secretie grasa pe nas barbie, frunte, restul portiunilor fiind uscate. In ingrijirile zilnice trebuie tinut seama de aceasta, caracteristica. pentru a aplica produse specifice fiecarei regiuni. Curatirea se face cu o crema sau cu lapte demachiant, apoi se sterge obrazul cu un tampon de vata imbibat cu o lotiune din plante (tei, nalba, musetel) sau cu o lotiune tonica. Dupa demachiere si aplicarea lotiunii se recomanda folosirea unei creme de noapte.Dimineata, se aplica crema de zi, care va servi atst pentru protectia pielii, cst si ca suport pentru pudra. Excesul de crema se indeparteaza usor cu un servetel subtire de hartie, prin apasarea acestuia pe fata, din loc in loc.Pentru ingrijirea zilnica a fetei, dermatologii recomanda ca prosopul sa fie schimbat la doua zile si acesta sa fie fiert in apa, fara adaos de detergent, uscat si calcat cu fierul fierbinte. Aceasta protejeaza obrazul de actiunea diferitilor microbi.Se recomada ca obrazul sa nu fie sters puternic cu prosopul, ci numai prin apasari usoare.Aplicarea de masti si masajul nu trebuie sa lipseasca din ingrijirea oricarui tip de piele. Barbia, aripile nasului, zonele dintre sprancene, sunt zone care in general sunt mai grase.In fiecare seara, pentre prevenirea formarii ridurilor ,din jurul ochilor, este necesar se aplice pe aceste portiuni o crema grasa pe baza de lanolina sau colesteterol. Este bine ca ochii sa se stearga, zilnic cu o infuzie de flori de albastrele sau musetel.In general, pentru ingrijirea unui ten mixt este bine sa nu se foloseasca crema in exces pe zonele grase. 5.TIPURI DE TEN INTERMEDIARE a) TENUL CU CUPEROZA Are ca si caracteristici: este o consecinta a spargerii vaselor capilare. Daca vasele capilare isi pierd elasticitatea si in ele ajunge brusc o cantitate mare de sange ,ele nu se pot dilata la timp si se sparg se prezinta sub forma unei retele de firisoare rosii, subtiri ,pielea este subtire palida si fragila

11

Cauze: erediatare, variatiile bruste de temperatura, regim alimentar neadecvat, actiuni de masaj facial prea intense, utilizarea unor prosoape sau bureti prea aspre. Ca si tratament nu exista unul care sa corecteze total cuperoza, dar se poate evita accentuarea problemelor si aparitia unor zone noi:se vor evita schimbarile bruste de temperature ,curatirea fetei nu se va folosi nicio lotiune alcoolizata, ci numai infuzii de tei, musetel, nalba ,mastile cosmetice sa fie calmante si descongestionante

b) TENUL ACNEIC

Are ca si caracteristici:infectia depozitelor de sebum este extinsa pe fata , piept, spate sau brate, sebumul nu poate fi eliminat de piele, din acest motiv, rezervoarele de sebum se infecteaza datorita multiplicarii germenilor Este extrem de frecvent la pubertate,cand secretia de sebum este intensa din cauza modificarilor hormonale prin care trece organismul stresul ,regimul alimentar neadecvat Cauze: o activitate prea pronuntata a glandelor sebacee, dezechilibrul hormonal, multiplicarea germenilor -aciditatii reduse a filmului hipolipidic, raspandirea infectiei din motivul extragerii incorecte a unor cosuri ocazionale, utilizarea lotiunilor stringente si a sapunurilor alcaline ce pot avea ca efect o secretie marita a sebumului ce infunda porii, afectiuni de natura digestiva, stresul.

Tratamentul si problemele ce pot sa apara: aerul curat si radiatiile solare sunt foarte eficiente, in special radialtiile ultraviolete pot preveni infectiile bacteriene,alimentatia adecvata poate regla echilibrul acido-bazic al lichidelor sangvine, lucru absolut necesar pentru sanatatea tenului ,se trateaza formele usoare de acnee si care nu sunt contagioasein cazul in care acneea este infectata cu stafilococ, clientul trebuie sa fie consulat de catre medic pentru a urma un tratament recomandat de acesta pentru eliminarea microorganismelor care au provocat acneea.In cazul unui dezechilibru hormonal, la o varsta matura(25-30 ani), sau a unor probleme digestive, exista posibilitatea aparitie acneei, Si in acest caz problema trebuie sa fie rezolvata pe cale medicala, nicidecum cosmetica. In aceste cazuri clientul trebuie sa urmeze un tratament prescris de medic abia apoi sa revina la salonul de cometica

12

c) TENUL SENIL

Are ca si caracteristici:pielea prezinta riduri ,muschii de sub piele nu mai au elasticitate ,se schimba culoare pielii si aspectul catifelat ,glandele sebacee si sudoripare au o activitate redusa ,exista posibilitatea sa apara pete pe fata si pe maini ,din cauza pierderii elasticitatii tesuturilor, se formeaza pungile de sub barbia dubla si de sub ochi ,pielea devine aspra, apar negii, exista posibilitatea cresterii alunitelor si a parului de prisos Cauze: dezechilibrul hormonal si metabolic, alimentatie nepotrivita, odihna insuficienta, stres indelungat, diferite maladii acute sau cronice, poluarea mediului ambiant, deficienta prelungita a protectiei la diversi factori meteorologici-soare, vant, ger etc

13

III.PRINCIPALELE TIPURI DE FATA

Pentru multe persoane, explorarea formei fetei este mult mai anevoioasa decat cea a corpului. In ciuda faptului ca ne vedem chipul in fiecare zi in oglinda, cei mai multi nu au nici cea mai vaga idee daca fata le este rotunda, patrata, ovala.
Desi este un dat biologic, forma fetei poate fi influentata prin machiaj .

CORECTAREA FORMEI FETEI PRIN MACHIAJ


1.FATA ROTUNDA Se corecteaza prin reducerea volumului in zona maxilarelor si a obrajilor. Pentru efectul de alungire foloseste doua fonduri de ten in nuante diferite: unul mai deschis decat pielea si unul mai inchis. Nuanta inchisa aplic-o de la ureche pana spre varful barbiei, mai gros si mai estompat pe maxilar. Nu acoperi in intregime barbia pentru ca iti vei scurta fata. In celelalte zone foloseste culoarea mai deschisa. Incearca sa dai o forma ovala fetei, aplicand pudra in tuse verticale la nivelul tamplelor si al pometilor. Ai grija la nuantele pe care le alegi; culorile trebuie sa se imbine armonios, nu sa para pete independente de culoare. 2.FATA TRIUNGHIULARA

14

Exista doua tipuri de fata triunghiulara: fata in forma de inima (triunghi cu varful in jos), cu fruntea mai lata decat barbia, si fata in forma de para (triunghi cu varful in sus). Fata in forma de inima se corecteaza ingustand fruntea si latind barbia. Fondul de ten in nuanta mai deschisa se aplica pe barbie si pe partile laterale ale mandibulei. Pe lateralele fruntii foloseste un ton mai inchis, lasand zona centrala in tonul ei natural. Pentru a da volum in partea de jos a fetei, poti accentua volumul buzelor. Fata in forma de para necesita latirea fetei in partea de sus. Pe frunte aplica un fond de ten deschis sau o pudra iluminatoare, iar pe maxilare o nuanta mai inchisa. Aplica fard de obraz pe pometi pana spre tample si accentueaza cat mai putin buzele. FATA ALUNGITA Fata alungita are fruntea mai inalta decat mandibula sau invers. Corectia presupune rotunjire; pe partile laterale (tampla, pometi, maxilar inferior) se foloseste nuanta mai deschisa, iar pe frunte, barbie si mandibula culoarea mai inchisa pentru a o scurta. Fardul se aplica orizontal dinspre lobul urechii spre aripile nasului. FATA PATRATA Trebuie sa accentuezi centrul fruntii si al barbiei si sa umbresti pometii prea proeminenti. Diminueaza volumul obrajilor printr-un fond de ten inchis, aplicat in forma alungita, aproape de ochi. Fardul de obraz se aplica in stil triunghiular, de la marginea pleoapelor si cu varful spre tample.

IV.DOTARI NECESARE OPERATIEI 1.

MOBILIER: postul de lucru al cosmeticianului/ make up artistului

DOTAREA CABINETULUI SI REALIZAREA CADRULUI AMBIENTAL


Cabinetul trebuie sa fie amenajat intr-o camera spatioasa de min. 12m2 , cu geamuri mari ce se deschid oblic inauntru(daca este posibil), asigurand o buna aerisire a camerei.Este de preferat sa fie orientat spre nord, asigurandu-se o luminozitate suficienta si sa se evite soarele care v -ar deranja la lucru si ar supraincalzi 15

atmosfera. Peretii se vor vopsi in culori pastelate, deschise, renuntandu-se la la culoarea alba care da o impresie de spitalizare prea austera.Trebuie sa existe un loc special amenajat pentru vestiar, unde clienta isi lasa imbracamintea si vaimbraca halatul cu care va sta pe durata tratamentului. Instalatiile sanitare prevad o chiuveta cu apa calda si rece iar in apropierea cabinetului trebuie sa existe o incapere mica prevazuta cu cu dus, WC, chiuveta,sapun, prosop. Mobilierul principal il reprezinta patul cosmetic, iar daca spatiul permite, este ideal sa existe doua paturi, in aceeasi incapere sau in incaperi diferite. Mai sunt necesare : 2-3 taburete, un dulap vitrina pentru pastrarea ustensilelor si produselor cosmetice, o masuta pe rotile, o lampa proiector, un ventilator,un minicasetofon- cd player, un fotoliu pentru machiaj, o oglinda din trei parti in fata acestuia. 2. USTENSILE SI PRODUSE COSMETICE NECESARE INTR-UN CABINET COSMETIC - o cutie din plastic pentru pastrarea dischetelor demachiante - o cutie pentru pastrarea feselor de tifon, a compreselor sterile - o cutie cu servetele moi de hartie - sticlute in care se pastreaza alcool, lotiuni dezinfectante, detergente, tonice, diferite infuzii, - solutii de ihiol, emulsii demachiante, uleiuri vegetale, etc - diferite borcanase cu argila alba, verde, pudra cu antibiotic, creme de zi, creme de ochi, antirid, creme de masaj, gomaj, etc un bol mic pentru prepararea vopselei de gene si sprancene 2-3 boluri pentru prepararea mastilor o cutie in care se tin pensulele pentru masti, spatule pentru creme, foarfece, lingurite de plastic, extractor de comedoane, etc o cutie in care se tin acele de seringa o cutie cu produsele necesare pentru machiaj.

3.PRODUSE COSMETICE NECESARE - pensule de diferite marimi ( pentru fard de ploape,fard de obraz,mica si aspra pentru aplicarea rujului,mica si subtire pentru aplicarea tusului de ochi si una mai aspra pentru retusuri ) laptele demachiant lotiune tonica crema de zi hidratanta fond de ten ( crema,fluid,compact ) pudra fard de obraz ( pudra,compact ) creion dematograf rimel 16

fard de ploape,in diferite nuante ruj in direfite nuante lac fixative de buze

4.APARATE ELECTRICE NECESARE INTR-UN CABINET COSMETIC - un vapozon - un aparat de inalta frecventa tip electroderm - un pulverizator (spray) - un galvanoderm - un vacuum(sebaspir) - o lampa cu UV - o lupa cu lumina rece - un decantor/ incalzitor de ceara - un sterilizator cu UV - un aparat de masaj cu perii rotative tip Frimadyne, etc

4.CONSILIEREA CLIENTEI Preocuparea individuala pentru clienta, de la sosire pana la plecare, se face prin: o discutie politicoasa evaluarea starii initiale a parului si a pielii capului aflarea eventualelor probleme si dorinte ale clientei o consiliere cu caracter individualizat o servire a clientei care sa contribuie la satisfacerea sa

Purtarea unei discutii de consiliere impune anumite conditii: sa fim capabili sa evaluam profesional tipul fizionomiei si calitatea tenului sa posedam cunostinte despre substantele componente si efectele preparatelor cosmetice sa avem o privire generala asupra posibilitatilor de make up sa fim in pas cu noile trenduri impuse pe piata serviciilor de infrumusetare Pentru a afla dorintele si problemele clientei, coaforul foloseste diferite tehnici de interogare ca: ,,intrebari de informare, ce ne ajuta sa descoperim dorinte si motive . Exemplu: ce pot face astazi pentru dumneavoastra? ,, intrebari de confirmare, care sunt aplicate numai in faza finala a unei discutii; au ca scop inlaturarea neintelegerilor; sunt intrebari inchise, ce au ca posibilitate de raspuns doar ,,da sau ,,nu . Exemplu: culorile machiajului sa fie cele pe care noi le am stabilit? ,, intrebari alternative care conduc la un anume rezultat prin oferta limitata de raspuns. Discutia de consiliere se imparte in mai multe faze: 17

1.Faza de intimpinare si contact Plecam de la ideea ca eventualula clienta doreste executarea unui machiaj de seara Etape: Salutam cu amabilitate clienta, ne indreptam spre ea, ii zambim, ii vorbim clar si rar, ii strangem mana si apoi ii spunem:,, va conduc la locul dumneavoastra, indicandu -i cu mana directia.Ne straduim ca inca din momentul salutului sa ,, citim clienta cu privire la aspectul exterior (varsta, statura,silueta, figura, imbracamintea, modul de purtare al parului, modul de a se misca si modul de exprimare prin limbajul folosit) Apoi ii luam clientei piesele de imbracaminte pe care si le scoate, insotind-o spre locul unde va fi servita. 2. Faza de informare Etape de realizare: Ne asezam in partea laterala a clientei Punem o intrebare clara pentru a afla dorinta acesteia. Asteptam linistit raspunsul, dupa care conducem noi discutia, punand intrebari pentru a ne forma o imagine clara asupra dorintelor si problemelor sale. Apoi ii confirmam ca am ascultat- o cu interes, spunand de exemplu: ,,da v-am inteles,d-voastra v-ati dori.... Ii explicam in continuare ca pentru reusita lucrarii este foarte important sa examinam starea in care se gaseste parul si pielea capului Executam diagnosticarea calitatii tenului

3.Faza de consiliere Etape de realizare: Alegem materialele demonstrative,fotografii sau schite, pentru a consilia clienta in legatura cu posibilitatile de realizare a dorintelor sale. In sfaturile date, introducem si elemente de moda. Folosim formulari adecvate pentru a arata clientei ca o intelegem si ii dam sfaturi. Vorbim clar si pe intelesul clientei pentru a o atrage in discutie si a depasi unele ezitari din partea sa. 4.Faza de incheiere si confirmare Etape de realizare: Ne limitam la propunerea de tip de coafura la care credem ca inclina clienta. Analizam aceasta solutie cat mai amanuntit, folosind material documentar Prin repetarea de intrebari, ne convingem ca aceasta a inteles corect totul si este de acord cu tehnica propusa. In finalul discutiei laudam clienta ca a ales bine solutia. Apoi facem introducerea in faza de coafare, oferind clientei o revista, o cafea; Executam coafarea cu peria si feonul pentru a obtine rezultatul final Din cand in cand urmarim daca clienta manifesta satisfactie. Dupa operatia de make up intrebam clienta daca este multumita si utilizam toate posibilitatile pentru a-i arata clar acesteia rezultatele obtinute.

18

V.TEMA: MACHIAJUL DE SEARA 1. GENERALITATI

Machiajul este o indelctnicire veche,cunoscuta inca din antichitate. In egiptul antic se excuta un machiar nuticulos de catre preoti,atat la toaleta zeitei Isis intrebuintand fel de fel de farduri,misturi si balsamuri,machiaj care era practicat si la curtea faraonului si in general de femeile egiptene.Marturii in acest sens stau picturile inscrise pe peretii templelor ca si mormintele faraonilor unde s-au gasit adevarate truse de machiaj. Regina Cleopatra,simbolul frumusetii egiptene avea retete precise dupa care isi prepara fardurile si alifiile,iar coafura si machiajul erau executate de machiori care faceau machiajul si coafura dupa forma fetei. Egiptul a fost acela care a influentat popoarele din Orientul Apropiat ca si din Meditariana pana in Evul Mediu.Practicara machiajului,in Grecia Antica ajunsese o arta,genele se vopseau,bezele se pictau,unghiile de la maini si picioare asemenea,iar parul era vopsit si pieptanat.Roma antica ne-a lasat primele tratate despre ingrijirea pielii si a parului ,iar in stabilimentele bailor publice existau specialisti in arta machiajului,culoarea ochilor facandu-se paste de diferite noante.Matroanele romane erau tot atat de elegante pe cat erau de frumos machiate.Femeile bizantine isi machiau obrajii si buzele cu culori stralucitoare. In secolele al XVI lea si al XVII lea machiajul tinde cat mai mult spre natural,iar in secolul al XVII lea este epoca de prestigiu a Frantei in ceea ce priveste machiajul,eleganta,parfumurile si moda.In secolul al XIX lea se purta machiajul in culori palide,iar in secolul XX machiajul a devenit o functie estetica,o necesitate sociala caracterizata prin dezvoltarea productiei cosmetice pe plan industrial si stiintific. Astazi mechiajul nu se mai face la intamplare,el trebuie sa se aranjeze si sa realizeze cerintele modei si tipul morfologic al persoanei impunand discernamant si autocunoastere,trezind catre o personalitate riguroasa,fara a transforma trasaturile,caracteristicile proprii.

19

Definitia machiajului este o metoda de infumutesare prin aplicarea pe fata a unor produse colorate numite farduri. Rolul machiajului are rolul de a scoate in evidenta trasaturile frumoase,estamparea micilor defecte,fara a schimba fizionomia. Clasificarea machiajului: a) Machiajul de zi b) Machiajul de seara c) Machiajul fantezist

20

Machiajul de scena: a) Machiajul de teatru

Machiajul pentru fotografie: a) Machiajul pentru fotografie b) Machiajul pentru televiziune c) Machiajul pentru cinematografie

Factorii de care trebuie sa se tina seama in efectuarea unui machiaj

Pentru reusita unui machij trebuie sa se tina seama de o serie de factori si anume: 1) Calitatea pielii ( tipul de ten ) pentru a sti ce produse trebuie folosite ( grase,sicative,hidratante ) 2) Tipul morphologic al fetei ( aval,rotund,patrat ). In functie de tipul de fata se fac corecturile respective de farduri ) 3) Morfologia fetei pe regiuni ( forma ochilor,a nasului,a buzelor ) Se va tine seama de forma fiecarui regim de pastrare in parte tot pentru corecturile necesare si pentru alegerea nuantelor de farduri. 4) Armonia culorilor. Este un factor de baza al machiajului. Se vor alege nuante potrivite ce trebuie armonizate cu culoarea ochilor,a tenului,a parului,a toaletei. De exemplu: la ochii albastrii nu se vor folosi farduri de ploape verde si invers;sau la o rochie ciclame nu se va alege un ruj corai,sau la o rochie mav nu se va folosi fard de ploape bleu. 5) Moda. Machiajul a urmarit de-a lungul timpului linia modei. Este important insa cum se adapteaza moda in machiaj la personalitatea si varsta clientei. De exemplu: sprancene subtiri si arcuite nu convin la o fata lunga sau cele ingrosate cu o fata patrata,chiar daca linia modei o cere. Linia de contur la ochi nu se va folosi la o persoana in varsta cu pleoapa ridicata,chiar daca este modern. 6) Varsta. Machiajul trebuie sa fie discret,decent si adevart varstei. La fetele tinere de obicei se foloseste numai fondul de ten,care da o matitate tenului,fara a mai aplica si pudra. Ochii sunt cu linie de contur si fard,iar buzele in nuante spre natural. Persoanele mature isi permit un machiaj mai accetuat,adecvat ocaziei,chiar fantezist cand acesta o cere. La persoanele mai intarsta machiajul trebuie sa fie mai discret,pentru nu a accentua si mai mult ridurile. Pudra va fi in nunta pielii,ochii accentuate numai cu fard pe pleoape discret si bine intins,iar buzele in nuante naturale,culoarea carnii si in culori stridente sau cu rujuri sidefate. 7) Imbracamintea. In afara de armonia culorilor,legat de toaleta se va executa si linia machiajului. O tinta de dimineata sau sport va impune un machiaj discret,in nuante pastelate. Dupa amiaza,cand se poate 21

purta o rochie mai eleganta,fusta cu bluza,se poate aplica fondul de ten,machiajul ochilor mai accentuat,iar rujul in culori mai vii. La o toaleta de seara,fie rochi lunga sau cu fir,paiete,machiajul este mai indraznet. Se solosesc farduri sidefate ( la ochi argintiu, auriu, pudra sidefata )gene false,rimel,buzele viu colorate si stralucitoare date cu lac fixative de buze. 8) Coafura. Aceasta este intr-un fel mai legata de personalitatea clientei respective. Si machiajul trebuie adaugat. Tunsorile scrute,sport le vor conveni un machiaj discret,apropiat de natural. La un par mai lung sau Breton se va accentua linia ochilor,pentru a-i scoate mai mult in evidenta. Iar coafurile de seara,mai complicate,cu bucle sau coc,vor necesita un machiaj accentuat. 9) Sezonul. In funtie de aceasta este importanta alegerea calitatii fardurilor si in centitate se aplica. Iarna se vor folosi farduri grase ( fond de ten si pudra ) la tenurile uscate si farduri protectoare ( pudra ) la cele grase. Bineinteles ca nu va lipsi crema de baza inaintea aplicarii fardurilor. Vara,fardurile se aplica in cantitate mai mica,deoarece datorita caldurii se transpire si dau un aspect neplacut. Se vor folosi farduri pretectoare si hidratante. La persoanele cu tulburari vasculare sau pigencutare se vor folosi fardurile ieram,iar la plaja nu se aplica nici un fel de fard. 10) Lumina. Este important cu ce lumina se va purta machiajul pentru a sti ce nunte de farduri se vor allege si intesitatea cu care se aplica. Trebuie sa se acorde o atentie deosebita luminii fluorescente care deformeaza culorile. 11) Ocazia. Este unul din factorii importanti ai machiajului si care influenteaza si alti factori ( toaleta,coafura )

Reguli pentru efectuarea machiajului 1) Liniile ascendente intaresc,iar liniile descentente imbatranesc. 2) Nuantele inchise estampeaza,iar cele deschise evidentiaza,deci cu doua nuante de fon de ten si pudra se realizeaza corecturile doua efecte de umbra lumina. 3) Pentru a se obtine un machiaj reusit trebuie sa fie aplicat pe o piele curatata,sanatoasa si nu excesiv de obosita. 4) Fata are doua puncte de atractie:ochii si gura pentru ca sunt mobile deci ele vor fi colorate pentru a da mai multa stralucire si expresie. 5) Fardurile nu se aplica in cantitatea mare,pentru a nu denatura trasaturile. Nu se alpica mult fard deodata,este mai bine sa se adauge dace este nevoie decat sa se stearga surplusul,pentru a nu mai fi nevoie sa se refaca intreg machiajul. 6) Retusurile se fac cu betisoare invelite in vata imbibate in lapte demachiant. 7) Unele farduri se pot estampa cu degetele,iar dupa fiecare aplicare mana trebuie spalata. 22

8) Produsele de machiaj trebuie sa fie de buna calitate si adecvate tipului de ten. 9) Machiajul va fi adecvat: personalitatii ,modei, varstei, sezonului, ocaziei, toaletei, coafurii. 10) Rujul de buze,fardul de obraz si lacul de unghii trebuie sa se asorteze. 11) In functie de toaleta,machiajul trebuie completat pe partile de corp descoperite,in afara de fata,gat,decolteu,spate,brate. Pe corp este bine de aplicat fondul de ten compact,deoarece nu murdareste rochia.

Fisa de machiaj Dupa ce sa facut un studiu amanuntit al fetei,toate datele obtinute se vor nota in fisa de machiaj,iar in dreptul fiecarei caracteristici se va nota si corectura necesara,daca este cazul si apoi se va efectua machiajul. 1. Numele si prenumele 2. Varsta 3. Adresa FATA 1. Forma fetei 2. Zona care predomina 3. Tipul de fata dpd.v.al vol. 4. Asimetria 5. Tonicitatea 6. Calitatea pielii 7. Culoarea pielii 8. Culoarea parului 9. Fruntea 10. Sprancenele 11. Ochii forma si culoare 12. Nasul 13. Gura si buzele Buna Ten normal Alb rozata Blonda Lata,inalta,bombata Ascendente Migdalati,albastrii Mic,in vant Gura mica,buza superioara Se vor face in functie de ceea ce doreste clienta si in functie de ceea ce studiem. CARACTERISTICI Lunga Ochii,buzele Retractata CORECTURI

subtire,buza inferioara groasa 14. Barbia 15. Gatul Tesita Lung,subtire

16. Ocazia pentru care se face Machiaj de zi machiajul

23

TEHNICA DE EXECUTIE A MACHIAJULUI

A) Ordinea aplicarii produselor de machiaj Pentru a indeplini scopul propus,de a da fetei mai multa stralucrire,transparenta,de a scoate in evidenta,trasaturile frumoase si a estampa micile defecte,trebuie ca produsele de machiaj sa fie de buna calitate,adesate tipului de ten,dar sa fie aplicate intr-o anumita ordine si dupa o tehnica bine stabilita. Ordinea aplicarii produselor de machiaj este in functie de consistenta fondului de ten si fardului de obraz. a) Fondul de ten este fluid sau crema si fardul de obraz este crema demachiarea completa cu produs adecvat tipului de ten pulverizarea sau stergerea fetei cu un tampon de vata imbibat in infuzie sau lotiune tonica tamponarea fetei cu servetele moi de hartie pentru uscare aplicarea cremei de zi aplicarea fondului de ten sau crema tamponarea fetei cu servetele moi de hartie pentru absorbirea surplusului de grasime. aplicarea fardului de obraz crema aplicarea pudrei perierea si desenarea sprancenelor aplicarea fardului de pleoape crema sau compact aplicarea genelor false trasarea liniei de contur cu eye line sau un creion dermatograf aplicarea rimelului desenarea conturului buzelor aplicarea rujului de buze aplicarea lacului fixativ de buze fixarea fondului de ten prin tampoane de vata umezite sau trecerea pe fata a unui cub de gheata invelit in tifon. b) Fondul de ten este compact si fardul de obraz este crema Se va descrie ordinea aplicarii produselor numai pe fata,caci in rest este aceeasi. demachierea completa cu produs adecvat tipului de ten pulverizarea sau stergerea fetei cu un tampon de vata imbibat in infuzie sau lotiunte tonica tamponarea fetei cu servetele moi de hartie pentru uscare perfecta aplicarea cremei de zi 24

aplicarea fardului de obraz crema aplicarea fondului de ten compact aplicarea pudrei

c) Fardul de obraz compact,indiferant de consistenta fondului de ten,se aplica dupa aplicarea pudrei.

B) Tehnica aplicarii produselor de machiaj


Ochii sunt accentuati numai cu fard de pleoape in nuanta pastel,tinandu-se seama de armonia culorilor. Nu este nevoie sa se foloseasca linia de contur,sau se prefara culorile maro si gri. Genele se pot rimela de contur. Nu se aplica egene false. a) Tehnica aplicarii fondului de ten Fondul de ten se prezinta sub 3 forme: fluid,crema si compact. Fondul de ten fluid si crema au aceeasi tehnica de aplicare si anume: se aplica mici pastile de fond de ten uniform repartizate pe regiuni. 3 4 pe decolteu 3 pe gat 3 pe barbie ( pe deoparte si de alta a varfului barbiei ) 1 pe buza superioara 2 pe nas ( cate una pe fiecare parte laterale a nasului ) 3 pe obraji ( pe fiecare ) 3 pe frunte

Fondul de ten fluind se aplica cu ajutorul unei palete mici de plastic,iar cele crema cu pulpa degetelor. Se va intinde apoi cu pulpa degetelor fondul de ten foarte bine si uniform pe toata suprafata de machiat,avitanduse formarea depozitelor. Acestea si pot forma la locul de implantare a parului, de aceea se cere multa grija de intindere ca sa fie uniforma si in strat gros; apoi la baza nasului de aceea intinderea se face la varful nasului spre santul nazal si apoi pe directia inversa. La persoanele cu ridurile mai accentuate,mai ales santul nazalabial intinderea fondului de ten se face obrajii umflati,deoarece depozitele de fond de ten in santul ridului,il accentueaza. Apoi se tamponeaza fata cu servetele moi de hartie pentru a se absorbi surplusul de grasime.

25

Fondul de ten compact Se aplica cu ajutorul unui burete umezit care se stoarce pana la jumatate si apoi se imbiba cu fondul de ten prin executarea unor miscari circulare pe suprafata pastilei. Apoi buretele se indoaie cu partea de fond de ten pe toata suprafata buretelui. Cu ajutorul buretelui se aplica fondul de ten pe toata suprafata de machiat. Se stoarece apoi toata catintatea de apa din burete si se uniformizeaza din nou fondul de ten. Prezinta avantajul ca are putere mare de acoperire,dand un asptect placut de matitate si transparenta,dar are un dezavantaj,usuca pielea. Reusita unui machiaj depinde de cantitatea de apa din burete: daca este prea imbibat cu apa,fondul de ten este prea diluat cu putere mica de acoperire:daca este prea stors,cantitatea de fond de ten va fi prea mare si aspreste trasaturile.

b) Tehnica aplicarii fardului pe obraz Fardul de obraz se preinta sub doua forme:crema si compact. Fardul de obraz crema se aplica dupa fondul de ten fluid si inaintea fondului de ten compact. Se aplica cu ajutorul unei pensule mai late si se estampeaza cu pulpa degetelor. Fardul de obraz compact se aplica dupa pudra,indiferent de consistenta fondului de ten. Se aplica si se estampeaza cu ajutorul pensulei. Regiunea de aplicat zona pometilor si zone urechii cu estampare in general spre tampla. Se aplica in cantitati mici dar forma de aplicare este in functie de forma fetei. Reguli de aplicare a fardului de obraz. se aplica in cantitati foarte mici nu trebuie sa cuprinda o suprafata intensa si nici delimitata sa nu fie strident aplicat culoarea trebuie sa fie mai deschisa decat a rujului de buze dar in aceeasi armonie. are rolul de a marca usor de a da o impresie de sanatate prospetime,un rol tonic.

Pudra se foloseste numai daca este necesar pentru a mari luminizitatea foarte rar si numai datorira puterii mari de acoperire si matitatii ce o ofera tenul. Este folosita numai pentru corecturi si numai daca este necesar.

C. Tehnica aplicarii produselor de machiaj la machiajul ochilor

Ordinea operatiilor la machiajul ochilor perierea si desenarea sprancenelor aplicarea fardului de pleoape 26

desenarea conturului ochilor aplicarea rimelului

Perierea si desenarea sprancenelor Perierea sprancenelor se face cu o periuta speciala,cu doua randuri de par in toate directiile pentru a inlatura surplusul de pudra. Apoi se vor peria in sensul cresterii firelor de par,aranjandu-se uniform firele de par. Desenarea sprancenelor in cazul sprancenelor putin accentuate din cauza coloritului sau a cantitatii de par insuficiente, ( iar persoana respectiva nu accepta vopsitul lor ), se vor accentua prin desenarea lor cu creion dematograf. Se va alege de preferat nuanta maro. Se traseaza linii fine paralele,asemanatoare hasurarii,in sensul cresterii firelor de par dandu-se forma de spranceana adecvata tipului de fata. Apoi cu periuta se va peria usor spranceana pentru a uniformiza desenul. Nu se va desena o linie continua de-a lungul sprancenelor,pentru ca nu este estetic,da impresia de artificial,imbatranind si asprind figura. Aplicarea fardului de pleoape. Fardul de pleoape se prezinta sub forma de: crema sau compact ( gras sau praf ). Ambele tipuri se aplica cu pensula si se estampeaza cu pensule: cel gras se poate estampa si cu pulpa degetului. In partea inferioara a pleoapei,in apropierea genelor de-a lungul ei depasind coltul extrem al ochiului,se aplica fardul in nuanta mai inchisa sau mai accentuat iar in restul ploapei,spre spranceana,nuanta este mai deschisa. Aceasta tehnica convine unui ochi migdalat,forma ideala.. La alte forme de ochi se aplica machiajul corctor. Nuanta de fard de pleoape va fi aleasa in functie de culoarea si forma ochiului, culoarea pielii, a parului, a toaletei. Desenarea conturului ochilor. Se poate face cu un creion dematograf in diferite nuante sau eye line. Linia de contur va urmari lungimea pleoapelor superioare, in apropierea genelor,nu prea groasa in felul urmator: la comisura interna si mai subtire, in partea mediana se ingroasa,iar la comisura externa pe care o depaseste usor ascendent si subliniaza din nou. Se poate contura si pleoapa inferioara pe toata lungimea ei imediat sub gene iar la comisura externa pe care o depaseste usor directia poate fi orizontala sau usor ascendenta,intalnind linia pleoapei superioare. In partea inferioara la comisura externa se pot desena prin linii fine paralele,fire de gene. Cu creionul dematograf se poate trasa linia de contur pe interiorul pleoapei pe toata lingimea ei. Aplicarea rimelului. Rimelul poate fi: compact sau lichid. Se poate aplica cu:periuta cu spirala sau cu spirala cu periuta. Pastila compacta inainte de folosire se umezeste iar cel lichid se aplica ca atare. 27

Periuta respectiva se imbiba bine cu rimel,care se aplica apoi in toata lungimea genelor,pe partea lor inferioara, aplica apoi pe toata lungimea negelor,pe partea lor inferioara,de la abza spre varf prin miscari repetate pentru fixarea rimelului. Apoi cu o periuta cu un rand sau doua randuri de par,se piaptana genele,pe aceeasi directie,pentru a rasfira si a uniformiza rimelul. Se executa o noua aplicare a rimelului de la jumatatea genelor spre varf,urmata de aceeasi periere. Iar a treia aplicare se face numai la varful genelor,urmata tot de periere. De preferat este folosirea rimelului lichid cu spirala cu periuta care aplica lichidul uniform si rasfira genele in momentul aplicarii. In general genele de la pleoapa inferioara nu se rimeleaza deoarece dau un aspect neplacut. Aplicarea rimelului se face cu multa atentie pentru a nu murdari pleoapa si a nu patrunde in ochi provocand usturime,iritatii si lacrimare.Doarece rimelarea incheie machiajul ochilor in caz de aceste mici accidente trebuie refacut,intregul machiaj.

1.C. Tehnica aplicarii rujului

Buzele sunt accentuate discret si bine estampate cu ruj si contur in nuante potrivite,nu stridente si sidefate. Nu se aplica fixativ de buze. Nu este idicat a se face corecturile tipurilor morfologice cu fond de ten si pudra,deoarece in luma de zi diferentele de nuante dau un aspect neplacut,asemenea unor pete inestetice. 2.C. Tehnica aplicarii rujului Rujul se prezinta sub forma unui buton gros in diferite nuante de rosu. Se aplica cu ajutorul unei pensule speciale mai late si mai aspre. Buzele trebuie uscate,pudrate pentru fixarea rujului. De preferat sa su se prezinte fisuri sau descumari. Machiajul se face mai intai pe jumatate de gura ( dreapta ) se priveste in oglinda pentru simetrie apoi se macheaza si cealalta parte ( stanga ) si se controleaza dinou simetria in oglinda. Se va desena intai conturul buzelor cu un creion dermatograf rosu,nuanta mai inchisa decat rujul sau maro. Apoi cu un betisor invelit in vata se uniformizeaza usor linia de contur pentru a nu fi evitenta. Cu pensula bine imbibata in ruj se aplica rujul,intai pe buza superioara de la comisura catre partea mediana, o nuanta mai inchisa in aproprierea liniei de contur. In partea inferioara a buzei se va aplica un ruj un nuanta usor mai deschisa decat la exterior,aceasta fiind necesare pentru a da expresivitate buzelor,a le accentua si evindentia. Apoi se aplica rujul pe buza inferioara in acelasi mod.

28

Rujul va fi bine intins,uniform,in cantitate suficienta si nuanta potrivita. Nuantele de ruj se asorteaza cu toaleta,fardul de pleoape si fardul de obraz. Se va tine cont de intensitatea aplicarii rujului,in functie de ocazie. Tot cu ajutorul pensulei se aplica locul fixativ de buze,pentru a da stralucire buzelor,necesara numai la machiajul de seara. Dupa demachierea buzelor se va aplica grasa vitaminizata pentru mentinerea catifelarii si a aspectului frumos al buzelor. Persoanele care nu se rujeaza mai de in anotimpul rece,este bine sa-si aplice un strat subtire de crema grasa sau o alifie speciala pentru buze ( strugurel ) pentru a evita uscarea,fisurarea si descumarea lor. In cadrul unui machiaj de zi se va tine seama de armonia culorilor. Fardurile intrebuintate in machiaj sunt amestecaturi de materii colorate si de pigmenti. Exista 3 culor fundamentale sau primare: albastru,rosu si galben;si 3 culori secundare:verde,violet si portocaliu. Culorile secundare rezulta din amestecul a doua culori fundamentale: Violet = albastru + rosu Portocaliu = galben + albastru Aceste culori primare si secundare trec de la una la alta prin diverse nuante. Exista 2 feluri de nuante:calde si reci. Nuantele calde sunt cuprinse intre rosu purpuriu si galben verde si dau luminozitate,iar nuantele reci sunt cuprinse intre violet purpuriu si verde albastru si dau efectul de umbra. Jocul de umbra si lumina realizeaza corecturile necesare. Se obtine armonia culorilor atunci cand ansamblul cromatic este placut ochiului,cand nu se creeaza discordante prin combinarea culorilor. Elementele armoniei 1) Culoarea care poate fi influentator de culorile alaturate. Culorile contrarii formeaza constrast,iar cele asemanatoare,degradeuri. 2) Tonul (valoarea culorii)care poate fi: deschis(vesel),mijlociu( calm ) ,inchis (trist) 3) Linia poate fi: ascendenta (vesela),orizontala (calma), descendenta (trista). Armonia culorilor poate fi: a) Armoniile consavante compuse din nuante apropiate care formeaza degradeuri incepand de la culoarea comuna de baza b) Armoniile disnante compuse din culori complementare,fara nuana comuna,ce creaza contraste si trebuie evitate in machaiaj. Exita patru armonii principale care se pot combina nelimitat intensificandu-le sau estompandu-le,buzele ramanand insa aceleasi. 1) Armonia albastra fond de ten roz deschis 29

fard de obraz roz pudra de pleoape bleu gri rimel albastru linia de contur gri ruj de buze gri 2) Armonia aurie fond de ten auriu fard de obraz portocaliu pudra aurie fard de pleoape verde rimel - brun linia de contur brun - verde ruj de buze portocaliu 3) Amonia de vara ( aurie ) fond de ten auriu fard de obraz portocaliu pudra aurie fard de pleoape bleu rime negru albastrui linia de contur bleumarin ruj de buze portocaliu 4) Armonia de vara ( roz ) fond de ten auriu fard de obraz roz pudra aurie fard de pleoape bleu rimel albastru 5) Fardurile nu se aplica in cantitate mare,pentru a nu denature trasaturile. Nu se aplica mult fard deodata; este mai bines a se adauge daca este nevoie decat sa se stearga impulsul pentru a nu fi nevoie sa se reface intreg machiajul. 6) Retusurile se fac cu betisoare invelite in vata imbibate in lapte demachiant. 7) Unele farduri se pot estampa cu degetul,iar dupa fiecare aplicare mana trebuie spalata. 8) Produsele de machiaj trebuie sa fie de buna calitate si adecvate tipului de ten.

30

9) Machiajul poate fi adecvat: personaltitatii, modei, varstei, sezonului, ocaziei, toaletei, coafurii. 10) Pentru armonia culorilor nuantele produselor de machiaj vor fi in concordanta cu culoarea pielii, a ochilor, a parului, a toaletei. 11) Rujul de buze,fardul de obraz si lacul de unghii trebuie sa se asorteze. 12) In functie de toaleta,machiajul trebuie compleatat pe partile de corp descoperite,in afara de fata: gat,decolteu,spate,brate. Pe corp este bine aplicat fondul de ten compact,deoarece nu murdareste rochia. Armonia culorilor. Fardurile intrebuintate in machiaj sunt amestecaturi de materii colorate si de pigmenti. Exista 3 culor fundamentale sau primare: albastru,rosu si galben;si 3 culori secundare:verde,violet si portocaliu. Culorile secundare rezulta din amestecul a doua culori fundamentale: Violet = albastru + rosu Portocaliu = galben + albastru Aceste culori primare si secundare trec de la una la alta prin diverse nuante. Exista 2 feluri de nuante:calde si reci. Nuantele calde sunt cuprinse intre rosu purpuriu si galben verde si dau luminozitate,iar nuantele reci sunt cuprinse intre violet purpuriu si verde albastru si dau efectul de umbra. Jocul de umbra si lumina realizeaza corecturile necesare. Se obtine armonia culorilor atunci cand ansamblul cromatic este placut ochiului,cand nu se creeaza discordante prin combinarea culorilor.

REALIZAREA MACHIAJULUI DE SEARA

Machiajul de seara este mai accentuat si are ca scop sa dea stralucire si sa scoata in evidenta punctele vii,mobile ale fetei,ochii si buzele ,deci sa defineasca trsturile n raport cu fizionomia pentru a obine n final un look sic, glamorous .Machiajul de seara trebuie sa fie luminos,in armonie cu tinuta vestimentara,coafura si accesoriile. Tehnica de aplicarea a fardurilor este aceesi cu cea descrisa la capit olulOrdinea aplicarii produselor de make up, diferite fiind nuantele si intensitatea lor,care la lumina artificiala se estompeaza si ,uneori tinde sa se deformeze.De aceea ca regula generala,la machiajul de seara se utilizeaza nunate calde,aurii,mult mai vii si stralucitoare decat in cazul machiajului de zi. Altfel spus, machiajul elegant de sear este calea de mijloc ntre machiajul natural de zi i machiajul de ocazie, care poate include tehnici mai complexe (metoda ruseasc, smoky, metoda italieneasc), elemente fantasy (gene false fantasy, strasuri etc ) sau culori saturate. O alt difereniere ntre machiajul de sear i machiajul pentru ocazii speciale este, precum subnelegem i din denumire, destinaia fiecruia. Dac cel din urm se preteaz pentru evenimente special si festiviti machiajul 31

de seara poate fi purta la o cina la restaurant, la teatru, cocktail-uri.Drept urmare, machiajul de sear nu trebuie s determine o schimbare dramatic. Accentuarea machiajului de zi este cea mai recomandat metod de a strluci i dup lsarea serii, si de a mentine naturaletea personala . Exista anumiti factori care conditioneaza alegerea machiajului de seara: Ocazia- un machiaj de seara nu poate fi purtat la un cocktail sau la o plimbare prin parc Sezonul- indiferent de tendinele sezonului, vara se cere un machiaj mai strlucitor, pe cnd toamna se admit i nuane mai ntunecate Tinuta vestimentara- ntotdeauna este un factor decisiv, att pentru alegerea tehnicii de machiaj, ct i n stabilirea paletei cromatice a machiajului Luminozitatea de la bust n sus scderea luminozitii este motivul pentru care intensificm machiajul de seara, ns iau n consideraie diferitele tipuri de iluminare nainte de a lua o decizie. Iluminarea - Dac predomin lumina incandescent a becurilor electrice, se recomand farduri n nuane bej, auriu, roz, vanilla combinate cu tonuri nchise de maron. Se evita cu orice pre culori precum albastru i mov deaoarece aceste nunate vor inclina spre tente purple(vinetii) Dac predomin lumina fluorescent, sunt sugerez tonuri de bej, maron rocat sau corai. Cea mai lipsit de riscuri abordare este realizarea unui machiaj de sear din nuane neutre tonuri de bej, maron, ciocolatiu, brun nchis putandu-se realize degrade-uri intense. Culoarea parului- influenteaza paleta coloristica a makeup-ului( machiaj smokey eyes pentru blonde,buze conturate dramatic pentru brunete,nuante aramii pentru roscate etc,) Culoarea ochilor- influenteaza atat tonalitatea cat si gama cromatica a machiajului ( cu cat culoarea irisului cu atat se aleg nuante mai inchise si viceversa)

TEHNICA DE REALIZAREA A MACHIAJULUI DE SEARA PAS CU PAS Orice machiaj de sear ncepe de la baz, prin aplicarea unui fond de ten cu p utere mai mare de acoperire, aplicat n straturi fine cu ajutorul unei pensule cu fire mixte (natural i artificiale). Dac acoperirea cearcnelor doar cu fond de ten nu este suficient, folosete Corectoare i palete de camuflaj cu o textur lejera, ntr-o nuan puin mai deschis dect cea a fondului de ten. Fondul de ten se alege intr-o nuanta mai inchisa decat pudra. Pudra se aplica in doua nuante :una in nuanta fondului de ten,se pudreaza bine,si apoi,alta putin mai deschisa,in nunata pielii natural. Aceasta suprapunere de doua nuante de pudre da un aspect sidefiu. Fardul de obraz ( blush ul) se aplica mai accentuat. Produsul cremos se aplic imediat sub pomete cu moderaie, pentru a-i sublinia si,a da stralucire fetei si privirii dar si pentru a insinua volumetria feei. Se folosete un blush pudr cu particule strlucitoare fine pentru sear, n nuane naturale precum roz deschis sau corai. Nu se insista cu aplicarea acestuia, ntruct modelarea pomeilor va conferi efectul dorit.Folosirea unei pudre iluminatoare deasupra pomeilor va completa look-ul i va conferi machiajului de sear un plus de rafinament, fr prea mult efort.

32

Fardul de pleoape se aplica de asemenea intr-o maniera mai accentuata.De regula se merge pe utilizarea a doua nuante ,dintre care una mai inchisa in apropierea genelor (coltul extern al ochiului) estopandu se catre spranceana.Se pot folosi chiar doua culori diferite sau farduri aurii,argintii,sidefate,in functie si de tematica ocazie pentru care se realizeaza make up de seara. Alege nuanele n funcie de tipul de lumina predominant, pentru ca subtonul acesteia s nu influeneze negativ cromatica aleas Ochii,se accentueaza cu linii de contur,cu ajutorul unui eye liner si cu un mascara negru sau in nuanta fardului de pleoape. Se trece la machiajul ochilor prin definirea sprncenelor ,conturandu-le cu un creion pentru sprncene sau un gel i o pensul teit pentru sprncene. Prin tehnica folosit, trebuie sa umplem eventuale goluri, s alungim i s conferim cozilor sprncenelor o linie uor ascendent spre tmple. Obligatoriu se for folosi gene false pentru un pus de intensitate adaugat privirii. Buzele se coloreaza intr-o nunata cat mai intensa,ca de exemplu rosu,coral,daca machiajul ochilor este mai discret,sau in nunate nude daca ochii au un machiaj puternic.

In machiajul de seara se pot face corecturi.Daca tenul este mai congestiv,se poate aplica o pudra in nunata verzuie,iar pentru un ten transparent,o nunata mov.Pentru a obtine o nunata de bronzare se poate apela la folosirea unei pudre sau perle bronzante.

33

34

35

36

37

38

39

40

VI.Norme de protectie a muncii


Se face atat la angajare cat si lunar pe tot parcursul functionarii lucratorilor in unitate de catre seful de unitate organelle de drept lunar. Lunar lucratorii au obligatia sa-si insuseasca normele de protectie a muncii sis a le respecte intocmai. In cadrul meseriei de cosmetica exista norme ce privesc protectia muncii la locul de munca deoarece prin prestarile de servicii pe care lucratorul le face catre populatie se pot transmite foarte usor unele boli contagioase ale pielii ( la intocmirea normelor de protectie a muncii s-au avut in vedere normele privind prevenirea acestor boli transmiterea lor de la client la lucrator si invers,astfel lucratorul trebuie sa se prezinte anual sau la jumata anului,la examenul radiographic precum si pentru a preveni si a stabili starea generala de sanatate ). Instumentele: 5 pensule de diferite marimi o penseta doua periute ( una cu un rand de par,alta cu doua randuri de par pentru periatul genelor si al sprancenelor ) un compus de sculptor perie de pai de matase sau din par de bursuc betisoare subtiri de lemn 3 4 recipienti mici din sticla sau portelan cativa bureti o paleta din pleniglas o cutie plata din plastic sau un vas de ceramica o cutie din plastic

Toate vor fi spalate si dezinfectate dupa fiecare operatie. Obiectele taioase nu vor fi tinute in buzunarul halatului. Este interzis a se lucra cu echipamente de protectie stramt sau scurt ( halatele ). Aparatele si intrumentele electrice:vor fi controlate de persoane autorizate. Nu se pune mana uda pe aparatele electrice,nu se smulg cablurile din priza;se tine mana stanga pe priza,iar cu dreapta se trage de stecher. Purtarea echipamentului de protectie a muncii este absolut obligatoriu si specific fiecarei meserii. Se va pastra curatenia la locul de munca si de asemenea se va avea grija si de protectia pielii care se amesteca cu impuritati.

41

Curentul este de doua feluri: continuu alternativ. Cel alternative are frecventa de 160 180 Hz sau 220V. Este cel care alterneaza. El este transformat in c.c. cu ajutorul unei punti redresoare. Pentru aparatele din laborator sau cabinet se folosesc prize suco ( 2 gauri si lamele de protectie ). Ca masuri de protectie se recomanda: nu trebuie sa fie umiditate in zonele de current nu se folosesc alte prize decat suco aparatele electrice trebuie sa aiba impamntare nu se folosesc improvizatii,numai prize corect montate orice defectiune din cabinet trebuie anuntata si reparata in timp urgent.

42

BIBLIOGRAFIE

Lectia de machiaj- IULIA ALEXANDRA ROMAN,Editura Paralela 45 Makeup MANUAL-Bobby Brown Frumusetea se invata -Dana Sota, Editura Coreus Enciclopedia completa a frumusetii- Helena Sunnydale,Editura Aquila http://www.romedic.ro/

43