Sunteți pe pagina 1din 30

TEHNOLOGII DE EXECUTIE IN PROCEDEU INCHIS

Excavare in zone urbane


cresterea stabilitatii frontului excavatiei diminuarea influentei constructiei subterane asupra zonei adiacente
grosimea stratului de pamnt de deasupra constructiei (acoperirea) nivelul apelor subterane etapele tehnologice specifice metodei adoptate

Metode de presustinere
Obiectivul: realizarea unei structuri autoportante capabile sa preia incarcarile masivului de pamant de deasupra inainte ca excavatiile propriuzise sa inceapa. Se deosebesc prin anumite particularitati tehnologice impuse in principal de dimensiunile structurilor si natura terenului, astfel incat sunt intalnite sub diferite denumiri.

Metoda arcului de sustinere


Aceasta metoda consta, in functie de conditiile geologice, in realizarea unei "umbrele" din coloane perforate injectate sau din conducte metalice deasupra frontului de excavare inainte ca excavatiile propriu-zise sa inceapa.

Metoda arcului de sustinere


Realizarea unei umbrele din coloane perforate (simplu injectate sau injectate prin instalatiile "manchette" de-a lungul forajului pentru imbunatatirea conditiilor geologice in functie de situatia intilnita) deasupra frontului in zona boltii tunelului; coloanele vor lucra ca niste grinzi de rezistenta continue, sprijinind pe cintrele metalice ce vor fi instalate pe masura avansarii frontului. Montarea ancorelor in nasteri ca masura suplimentara ce se adauga forajelor injectate executate mai jos de acestea, pentru diminuarea impingerilor laterale si asigurarea stabilitatii peretilor sapaturii. Instalarea cintrelor insotita de torcretarea peretilor cu un strat de sprit-beton armat cu plasa de srma. In zona nasterilor sectiunea se evazeaza astfel incit sa poata fi preluate mai bine deplasarile verticale. Cintrele sunt astfel concepute inct sa se poata monta ancorele si micropilele laterale. Fiecare cintru capata o geometrie specifica pentru a putea conlucra impreuna cu umbrela din coloane perforate la asigurarea stabilitatii pamintului de deasupra.

Metoda arcului de sustinere


1. 2. 3. 4. 5. Realizarea coloanelor deasupra frontului. Excavarea in trepte a sectiunii din zona boltii insotita de montarea cintrelor si torcretarea pe intreaga lungime Realizarea micropilelor laterale si montarea ancorelor orizontale Excavarea laterala si a radierului insotita de completarea sprijinirilor initiale. Montarea radierului de beton si a elementelor laterale de la baza inelului de beton, intr-un timp ct mai scurt de la terminarea operatiilor precedente, pentru a impiedica deformatiile ce pot apare ca urmare a fenomenului de umflare din vatra. Montarea sistemului de impermeabilizare alcatuit din membrane de PVC pe torcretul de beton. Turnarea camasuielii din beton Obiectivul principal este acela de a permite terenului chiar si in conditiile unei acoperiri foarte mici mobilizarea rezistentei prin realizarea unei bolti autoportante

6. 7.

Tunelul rutier Monteolimpio2

Jet grouting
Metoda Jet-Grouting, permite crearea de elemente etanse constituite din terenul de fundare amestecat "in situ" cu suspensii pe baz de ciment. Terenul este tiat la presiuni extrem de ridicate cu ajutorul unui jet de suspensie de ciment, nsotit sau nu de jeturi de aer comprimat sau ap si amestecat odat cu miscarea duzelor de injectare. Prin ajustarea extragerii si rotirii tevilor de injectie, se realizeaz forme diferite de elemente etanse, de la coloane cvasicilindrice pn la pereti si ecrane subtiri. Intreg procesul tehnologic este monitorizat permanent,parametrii principali de lucru fiind nregistrati automat pe diagrame.

Metoda PASS (Pre (Pre-Arch Shell Support Support) )

Acoperisul autoportant se realizeaza inaintea inceperii excavatiilor sub forma unei camasuieli din mortar subtire, ce imbraca spre deosebire de exemplele prezentate anterior, intregul contur al viitoarei sectiuni excavate.

Metoda PASS (Pre (Pre-Arch Shell Support Support) )


Principalele etape tehnologice ale metodei sunt: 1. Pozitionarea in front a unei masini speciale de forat prevazuta cu 5 perforatoare, manevrata prin computer. 2. Saparea unui li avd o grosime de 17 cm, o deschidere de 81 cm i o adncime de 4 m, n terenul de deasupra bolii viitorului tunel. 3. Pe msur ce perforatoarele se retrag are loc umplerea liului pe o adncime de 2.5 m, cu mortar injectat prin intermediul unei duze montate n centrul liului. 4. n continuare se repet paii 1-3 astfel nct liurile s se intreptrund pn la formarea unei cmuieli continue pe circumferina tunelului.

Inainte de aplicarea in practica a sistemului s-au facut numeroase incercari experimentale si analize numerice, care in final au condus la urmatoarele recomandari practice: unghiul la centru: 1200 adancimea: 4 m de la fata terenului grosimea camasuielii: 17 cm

O alta solutie bazata pe acelasi principiu, al realizarii unui acoperis autoportant din tevi metalice care sa preintampine tasarile la suprafata terenului, a fost utilizata in cazul a doua tuneluri de sectiuni foarte mari, excavate in terenuri nestincoase si cu acoperire foarte mica, tot in Japonia.

Tunelul Katabira River

Conductele folosite la realizarea acoperisului, avind un diametru de 711.2 mm, sunt confectionatedin otel special cu grosimea de 12 mm si au fost prevazute cu elemente de imbinare, pentru obtinerea unei structuri continue. Ca o masura suplimentara de imbunatatire a stabilitatii terenului si preintampinare a eventualelor tasari in timpul executiei acoperisului, s-au executat injectii chimice de consolidare de la suprafata terenului.

De asemenea, pentru coborirea nivelului apelor subterane in amplasament, a fost prevazut un sistem de pompaj alcatuit din 8 pompe vacuumatice de mare adancime. Datorita dimensiunilor foarte mari ale sectiunii transversale, sapaturile la tunel au fost executate cu excavatoare. Intre cintrele metalice si acoperisul de protectie au fost introduse, de asemenea, elemente metalice, pentru o mai buna sprijinire si conlucrare a celor doua sisteme. Ca urmare a masurilor de monitorizare luate, nu au fost semnalate efecte negative asupra cladirilor din vecinatate, sau retelelor edilitare deja existente, tasarile terenului fiind tinute sub control. Monitorizarea lucrarii a permis si o perfectionare pe parcurs a tehnologiei.

Metoda arcelor celulare


Metoda arcelor celulare consta in realizarea unui acoperis autoportant din microtunele, unite prin arce de beton armat, la adapostul caruia urmeaza sa se desfasuare operatiile de excavare. Micro-tunelurile sunt alcatuite din conducte de beton armat cu diametrul de 2-10 m introduse in gaurile sapate cu ajutorul masinilor de forat. Acest acoperis autoportant este complet construit inainte ca operatiile de excavare a intregii sectiuni sa inceapa.

Principalele faze de executie ilustrate sunt:


1. Excavarea galeriei pilot centrale si consolidarea terenului inconjurator prin lucrari de injectii cu lapte de ciment, sau chimice, lucrari ce preced realizarea arcului celular. Excavarea in doua faze a galeriilor de inaintarea in zona peroanelor laterale si continuarea lucrarilor de injectare a terenului din interiorul acestor galerii, urmata apoi de turnarea montantilor laterali. Realizarea a 10 microtunele alcatuite din conducte de beton armat, cu diametrul de 2.10 m, introduse prin presare in zona boltii centrale. Excavarea galeriilor de legatura intre microtunele si apoi realizarea galeriei de legatura intre cele din urma si galeriile laterale. Aceasta galerie va constitui cofrajul interior pentru turnarea betonului in arcul celular Montarea armaturilor si turnarea betonului in arcul celular Excavarea tunelului, in trepte, simultan cu finisarea sectiunii superioare Excavarea radierului si turanarea betonului in radier.

2.

3.

4.

5. 6. 7.

Etapa 1: Consolidarea zonei corespunzatoare intregii sectiuni a tunelului, executata din galeria pilot centrala. Etapa 2: Consolidarea zonei micro tunelurilor executata din aceeasi galerie. Etapa 3: Consolidarea unui strat de 6.5 m grosime aflat sub niveleul apelor freatice atit din galeria centrala cit si din cele doua galerii laterale.

Conductele ce formeaza sectiunea superioara au fost lansate dintr-o caverna astfel realizata incit sa nu perturbeze traficul de deasupra, in timpul manevrarii echipamentului si al conductelor Conductele de beton armat, fabricate prin centrifugare, au un diametru interior de 1.80 m, diametrul exterior de 2.10 m, iar lungimea de 2.00 m. In afara de miezul de otel din interior, betonul de deasupra este armat de asemenea cu armatura longitudinale si transversala. Din cauza dimensiunilor foarte mari ale garii, a fost necesara excavarea unor galerii de inaintare laterale avand o deschidere maxima de 7 m, forma lor incadrlndu-se in forma viitoarei sectiuni a garii. Sprijinirea acestor galerii, cu dimensiuni mult mai mari deciit ale tunelurilor rutiere sau feroviare obisnuite s-a facut cu cintre mtalice. Volumul total a1 excavatiilor in cele doua galerii, ce insumeaza impreuna o lungime de 435 m a fost de 25230 m3 iar volumul de beton de 1 1140 m3

Monit Moni torizarea Iu Iucrar crari ilor


Instrumentarea completa a lucrarilor poate furniza informatii valoroase, de mare ajutor in evaluarea raspunsului structurii si terenului in timpul constructiei, ce pot servi ca baza de calcul in proiectarea tehnologiilor, in ajustarea lor pe parcurs, sau pentru validarea metodelor aplicate. Progrese inregistrate in domeniul IT, a facut posibila inregistrarea automata a raspunsului si cresterea timpului real al monitorizarii.

Principalele aspecte urmarite sunt: 1. stabilitatea deschiderii in timpul executiei 2. miscari induse in masivul inconjurator 3. integritate sistemului de sprijinire

Executia lucrarilor subterane in sapatura inchisa NATM Mijloace mecanizate (TBM)

Executia lucrarilor subterane cu scutul

Metoda scutului a fost dezvoltat ca o tehnologie de spare a tunelelor n pmnturi slabe sub ruri. A fost aplicat pentru prima dat de ctre Marc Brunel la realizarea la Londra a unui tunel de subtraversare a fluviului Tamisa, ntre 1825- 1843

Executia lucrarilor subterane cu scutul

Ideea de baz const n naintarea prin mpingere cu ajutorul unor vinciuri (prese hidraulice), a unui cadru rigid (scutul) n terenul slab, prevenind n acest mod prbuirea terenului i realizarea spturii la adpostul scutului.

Executia lucrarilor subterane cu scutul


Scutul este o structur ce permite realizarea galeriilor n terenuri nestncoase, n condiii de siguran, la adpostul unei carcase cilidrice din oel, cuprinznd un complex de instalaii pentru excavare, susinerea spturii precum i montarea camuielii finale. Toate aceste instalaii alctuiesc ceea ce numim n mod generic scutul sau n traducere maina de spat tunele (TBM = Tunnel Boring Machine). Funciile generale pe care le ndeplinesc aceste instalaii sunt: decuparea (tierea) profilului (secinunea) tunelului pe msur ce nainteaz; stabilizarea zonei excavate; evacuarea sterilului (materialului excavat) n afara tunelului.

Executia lucrarilor subterane cu scutul


In prima faza are loc excavarea pe o distanta echivalenta cu lungimea unui segment de camuial i dac este necesar sapatura poate fi sprijinit. In cea de a doua faz are loc avansarea scutului cu ajutorul preselor hidraulice ce mping n cmuiala deja montat. n timpul acestei operaii se produce umflarea pereilor spturii n spatele frontului excavat. In cea de a treia faz are loc montarea bolarilor ce alctuiesc un inel de camuial, n timp ce presele hidraulice se retrag. In cea de a patra faz este umplut prin injectare interspaiul de 5 - 10 cm, dintre extradosul cmuielii i pereii spturii. Injectarea incomplet a golului, sau prbuirea pereilor atrag dup sine deformaii ale masivului i tasri la suprafaa terenului. Tasrile la suprafaa terenului pot fi limitate prin alegerea celui mai potrivit tip de scut, sau prin msuri suplimentare de tratare (stabilizare) a terenului din zon.

Executia lucrarilor subterane cu scutul


Tehnologiile de excavare cu scutul: 1. n front deschis; 2. n front sprijinit. Tehnologiile de excavare cu scutul n front sprijinit:

stabilitatea golului este asigurat prin diverse metode care pot fi clasificate dupa cum urmeaz:
sprijinire mecanica; sprijinire cu aer cornprimat; sprijinire cu fluid; sprijinire cu ajutorul materialului excavat.

Executia lucrarilor subterane cu scutul


n prezent se utilizeaz n mod frecvent, dou tipuri de maini: Slurry Shield Machines (STBM) Earth Pressure Balance (EPBM)
EPBM poate atinge rate mari de naintare necesitnd mai puine instalaii de pregtire acoperitoare dar este limitat de tipul de teren n care poate opera. STBM este mult mai versatil i poate opera ntr-o varietate mult mai larg de condiii de teren. Dezavantajul l constituie necesitatea unei staii de procesare i reciclare a noroiului bentonitic mult mai extinse. Deasemenea depozitarea materialului rezultat n urma excavrii implic costuri foarte mari legate de gsirea unui spaiu corespunztor i de reducerea efectelor negative asupra mediului.

Slurry Shield Machines (STBM) Sprijinirea cu fluid a excavaie

este un procedeu inspirat de tehnica de sprijinire a forajelor cu noroi bentonitic - utilizat la forajele petrolifere sau la realizarea pereilor mulai. Stabilitatea frontului este asigurat cu ajutorul unei suspensii de noroi bentonitic injectat sub sub presiune n camera de excavare, n faa capului tietor prin mijloace mecanizate (Fig. 6). Fluidul folosit este compus din ap i un aditiv care poate fi bentonita (folosit in Europa), argila natural sau polimeri (folosit in Japonia). Controlul presiunii la care se injecteaza fluidul se poate face fie prin variaii ale debitului (metoda japoneza) sau cu aer comprimat prin intermediul unui rezervor montat la partea superioar a camerei (metoda germana). Metoda este utilizat pentru o gam larg de pamnturi chiar i cu permeabilitate ridicat, datorit formarii unei peliculei etane - dar mai ales n cazul terenurilor granulare uor noroioase. n terenurile argiloase principala problem o constituie lipirea argilei de diferite pri componente ale instalaiei.

Earth Pressure Balance (EPBM)

Sprijinirea cu ajutorul materialului excavat sau metoda de echilibrare prin presiunea prmntului, utilizeaz pamtul excavat, meninut sub presiune, pentru asigurarea stabilitii fiontului chiar i n prezena apei subterane. Metoda a fost aplicat n Japonia n anul 1974 i a cunoascut de atunci o larg utilizare n toat lumea, la realizarea galeriilor de metrou si galeriilor edilitare, datorita costurilor foarte mici in comparatie cu alte metode. n cazul n care materialul excavat nu conine suficiente particule fine, este introdus, suplimentar, (dintr-o magazie special prevzut n capul taietor) o suspensie de argil pentru mbuntirea proprietilor materialului. Omogenizarea materialului se realizeaz printr-un sistem mecanic, special alctuit din bare de amestec, montate pe capul tietor rotativ. Suplimentar pentru omogenizare i evitarea colmatrii se poate introduce ap. Aceast metod se utilizeaz de preferin n terenurile noroioase.

NOUA METOD AUSTRIAC (NATM)


Mrimea tasrilor n cazul utilizrii NATM n terenuri uoare este cuprins ntre 10...130 mm. In Tabelul 1 este prezentat relaia ntre stabilitate frontului i curba granulometric a terenului. Procentu1 de material fin ce trece prin sita cu ochiul de 74 m trebuie s fie de cel putin 20% din total. Un alt avantaj a1 metodei const n faptul c nu necesit multe echipamente, i lucrri provizorii de mare amploare, sau durat, care s duc la dezafectarea unor zone de teren. n condiiile n care infiltraiile depesc 100 l/min se impun msuri de drenaj, folosirea aerului comprimat sau alte msuri speciale de meninere a stabilitii spturii.