Sunteți pe pagina 1din 7

BAZELE NEUROFIZIOLOGICE ALE PSIHICULUI UMAN

Corelatia neurofiziologie psihologie 1. Organismul este un mare sistem alcatuit din sisteme si subsisteme aflate in interactiune si dispuse ierarhic. - Cea mai inalta, dominanta si activa pozitie o detine sistemul nervos (in stransa legatura cu reteaua de neuromediatori) - Suporturile, mecanismele morfo-functionale ale comportamentului si intregii activitati psihice sunt, in general, somatice (corporale) si, in mod nemijlocit neuro-umorale. 2. Psihologia stiintifica isi bazeaza explicatiile pe interactiunea dintre procesele biofiziologice si procesele naturale (mai ales social-istorice). - Creierul viu si realitatea obiectiva sunt cei doi termeni ce alcatuiesc ecuatia psihicului. 3. Creierul uman, sub aspectul arhietectonicii, plasticitatii si activismului infroamtional si creativ, se situeaza pe cea mai inalta pozitie, facand parte din sistemul nervos central (SNC). 4. Sistemul nervos: - Vegetativ regizeaza functionarea organelor interne. - Central este responsabil pentru activitatea mintala, pentru coordonarea interactiunilor cu mediul natural si social. 5. Sistemul nervos este structurat pe niveluri (de a elementul bazal, respectiv neuronul, pana la instanta cea mai inalta a creierului scoarta cerebrala , adica, cortexul).

Neuronul 1. Neuronul celula nervoasa - Transmite biocurenti sau impulsuri nervoase. - Sunt 25 miliarde de neuroni (in sistemul nervos, acestia sunt insotiti de si mai multe celule mici, auxiliare, numite glioni sau gliocite). - Toate aceste celule sunt cuprinse intr-o masa de lichid extracelular de molecule ionice si sunt irigate printr-o retea foarte densa de capilare arteriale si venoase. 2. Neuronul are mai multe proprietati morfofunctionale comune cu celelalte celule (musculare, hepatice, etc.), dar si multe altele, ce-l individualizeaza. 3. Neuronul are trei componente de baza: - Corpul celular, la care se adauga una sau mai multe ramificatii numite dendrite (precum coroana unui copac multiramificat) - Axonul sau fibra nervoasa cu prelungiri terminale (precum tulpina si respectiv, radacina unui copac) 4. Functionarea neuronului - Dendritele sunt porti de intrare a informatiei pe care o transmit, spre prelucrare, corpului celular. 1

Astfel, regenerate si fasciculate, impulsurile sunt transmise axonului si conduse pana la butonii sai terminali (care fac sinapsa cu dendritele altor neuroni). Biocurentii (impulsurile nervoase) sunt condusi intr-o singura directie (dendrite->corp celular->axon). Neuronul nu este permanent excitat (aici intervine o perpetua alternare intre stari de repaus si stari de actiune, adica intre potentialul de repaus si cel de actiune; dinamica neurala se subordoneaza principiului tot sau nimic, in sensul ca neuronii sunt fie activati, fie in repaus).

De la un neuron la altul, impulsurile sunt transmise sinaptic. Sinapsa si reteaua neuronala 1. Sinapsa punct de contact intre doi neuroni la nivelul caruia se face transmiterea influxului nervos de la un neuron la altul. 2. In esenta, comunicarea sinaptica este un proces chimic (predominant la om si mamifere). o Sinapsa are trei componente: - Regiunea presinaptica - Regiunea postsinaptica - Fanta sinaptica intre ele (bresa, fisura) o Transmiterea impulsurilor se paote face si prin propagarea electrochimica (prin lichidul extracelular), dinspre releul neuronului presinaptic transmitator inspre punctul receptor al neuronului postsinaptic (caracteristic animalelor inferioare). o Aceste fenomene electrochimice produc schimbarea potentialului neuronului receptor in sens pozitiv, excitator, sau negativ, inhibitor (vorbim despre doua procese nervoase fundamentale excitatia si inhibitia). 3. Simultan, sute de semnale, primite de sinapse, pot ajunge la un singur neuron postsinaptic. 4. Sanatatea mintala presupune bune conexiuni neurale prin jonctiuni sinaptice. Organizarea sistemului nervos central Sistemul nervos central (SNC) este organizat pe niveluri ierarhice (constituite filogenetic, de la inferior la superior). De aceste organe-instante sunt legate aferent si eferent, prin conducatori nervosi centripeti (senzitivi) si centrifugi (motori), organele receptoare, segmentele osteomusculare, organele interne vegetative. Fiecare instanta supraordonata (de nivel mai inalt) reia intr-o forma de integrare mai complexa, functiile instantei subordonate, asumandu-si si unele functii proprii, calitativ deosebite.

SNC este format din: Maduva spinarii Encefal (sinonime:creier, creier mare) 2

Encefalul cuprinde: Emisferele cerebrale Diencefalul Cerebelul Trunchiul cerebral

De jos in sus.

A. Maduva spinarii - Indeplineste doua functiuni: o Reflexa o De conducere ascendenta si descendenta a impulsurilor nervoase - Pe anumite trasee ascendente, in maduva spinarii, sunt conduse la centrii superiori impulsurile nervoase responsabile pentru sensibilitatea dureroasa, tactila, termica, kinestezica si posturala. - Pe anumite trasee modulare descendente, impulsurile nervoase, venite de la centri corticali sau subcorticali, sunt conduse la aparatul osteomuscular, declansand miscari involuntare sau voluntare (pana la cele de mare finete, caracteristice pentru activitatea umana). B. Trunchiul cerebral - Are forma unui capat superior de coloana si este situat in cutia craniana. - Cuprinde: a. Bulbul rahidian controleaza functiile vitale si reflexele motorii de mare importanta (respiratorii, de deglutitie etc.) b. Proturberanta (puntea lui Varolio) dispune de centri legati mai mult de functii senzoriale superioare (ex: orientarea globilor oculari spre locul de unde parvine un sunte) c. Mezencefalul o Printre reflexele mezencefalice sunt: reflexele pupilare si acomodarea la distanta a vazului, reflexele statice si de echilibru prin care se regleaza pozitia corpului. o Contribuie (alaturi de instantele superioare) la declansarea si mentinerea starii de veghe si de somn. - Trunchiul cerebral o baza energetica a emisferelor cerebrale - Nervii cranieni (senzitivi, motori, micsti) alcatuind 11 perechi, sunt (cu exceptia celor optici si olfactivi) conectati la trunchiul cerebral si indeplinesc functii importante pentru functionarea la nivelul superior si complex a organelor de simt si a motricitatii fine, inclusiv a vorbirii. C. Cerebelul (numit si creierul mic) - Este un releu al fluxurilor informationale ascendente si descendente. - Controleaza indeosebi impulsurile sensibilitatii proprioceptive (musculare) - Transmite spre efectori motori comenzile cerebrale

Prin aferentatie inversa de la muschi si tendoane transmite la cortex informatii despre executarea comenzilor. D. Diencefalul (creierul propriu-zis) - Este constituit din talamus si hipotalamus - Prin talamus trec caile aferente, senzoriale, informatiile extero si interoceptive, acestea fiind supuse unor prelucrari de tip analitic si sintetic. - Hipotalamusul contine centri ce efectueaza termoreglarea, somnul, o serie de comportamente instinctuale, etc. - In centrii talamici si hipotalamici sunt declansate starile afective de tip instinctual. o Ganglionii (nucleii bazali) leaga talamusul de partea inferioara a emisferelor cerebrale. E. Emisferele cerebrale Cea mai mare si importanta formatiune a SNC, partea ce mai voluminoasa a encefalului. a. Stratul de substanta cenusie de la suprafata emisferelor cerebrale se numeste scoarta cerebrala (cortex cerebral). b. La om, cortexul este ofranul in care se desfasoara activitatea psihica superioara. c. Se face distinctie intre paleocortex (sau sistemul limbic sau riencefal), filogenetic segmentul cel mai vechi, care la animalele inferioare tine loc de cortex si neocortex (care este de 12 ori mai dezvoltat, avand o structura hipercomplexa). d. Scoarta cerebrala are o suprafata de 2500 de cm3. e. Emisferele cerebrale prezinta pe fetele lor circumvolutiuni separate prin scizuri (santuri). Pe fata externa, fiecare emisfera este brazdata de doua santuri importante: unul lateral scizura lui Sylvius; unul central (Rolando) Emisferele cerebrale se divid in lobi: Frontali (anterior) Temporali (laterali) Occipitali (posterior) Parietali (partea superioara spre posterior) f. O importanta particularitate a creierului uman este cea legata de marea dezvoltare si specializare a lobilor frontali Coordoneaza comportamentul Prelucreaza integrativ informatiile (inchegandu-se planurile mentale) Inhiba impulsurile instinctuale Raspunde de concentrarea atentiei Raspunde de intentionalitate (in general, pentru autoreglajul constient). g. Sub raport structural si functional, cele doua emisfere sunt relativ asemanatoare, dar exista totusi o asimetrie functionala. S-a constatat la organele de simt perechi (ochi, urechi, nari, etc.) ca unul dintre ele (implicit centrii coticali corespunzatori dintr-o emisfera cerebrala) este dominant (ex: la cei mai multi ochiul drept, mana dreapta domina). 4

h. O alta caracteristica specializarea emisferelor cerebrale (mai ales prin centrii din lobul temporal). emisfera stanga este specializata in analiza, prelucrare secventiala si integrare categoriala a informatiei, in realizarea activitatii verbal-semantice emisfera dreapta opereaza prin sinteza si globalizare, prelucreaza informatia despre relatiile spatiale si realizeaza o activitate intuitiva de contruire a imaginilor o Activitatea celor doua emisfere este complementara, interactiva, unitara. i. Activitatea psihoneurologica a creierului se realizeaza prin conlucrarea a trei blocuri functionale: a. blocul energetic (trunchiul cerebral si diacefalul) b. blocul gnostic partea posterioara si mediana a emisferelor cerebrale (lobii occipital, parietal si temporal) c. blocul dinamic-reglator (frontalul si prefrontalul) blocul dinamic de programare, comanda si coordonare a actelor motorii, senzoriomotorii si intelective. Pe seama frontalului se pune intentionalitatea, caracteristica pentru constiinta umana.

Neurodinamica si reflexele 1. Sistemul nervos actioneaza in baza a doua procese nervoase fundamentale : - Excitatia ce indeplineste functii active de declansare si mobilizare - Inhibitia care franeaza excitatia, o retine sau o ingradeste Inhibitia poate fi: a. Neconditionata (nativa) De protectie se instaleaza cand anumite zone neuronale sunt suprasolicitate prin forturi indelungate sau prin excitare brusca si intensa (intervine blocajul functional) Prin inductie negativa apare spontan in jurul punctelor de excitatie, pentru a o ingradi pe aceasta si a realiza o anume economie in consumul energiei nervoase b. Conditionata (dobandita) De stingere cu functii de inlaturare a reactiilor ce nu sunt repetate sau sustinute De diferentiere ce permite discriminarea stimulilor asemanatori sau apropiati

2.

3.

4.

5.

De intarziere ce mediaza distantarea temporara intre stimulare si reactie Legea iradierii si a concentrarii proceselor nervoase excitatia si inhibitia aparute intr-un punct al scoartei cerebrale, nu raman pe loc ci se raspandesc, cuprinzand si alte puncte (iradierea), dupa care se aduna spre punctul de unde s-au raspandit (concentrarea). - Iradierea excitatiei se exprima, in conduita, printr-o activare crescanda si generala (ex: furia ce ne cuprinde treptat) - Concentrarea excitatiei face ca numai un anumit sistem sa actioneze, ca atentia sa fie centrata pe un punct - Iradierea inhibitiei duce la retinere si imobilizare treptata (ex: somnul ce ne cuprinde) o Concentrarea inhibitiei intr-o zona determina reducerea si intreruperea actiunilor senzoriale pe care acea zona le face posibile (ex: cand scriem si nu auzim zgomotele din jur) Legea inductiei reciproce a proceselor nervoase aparitia unui proces nervos (excitatie sau inhibitie) determina aparitia, in zonele invecinate, a procesului contrat o Inductie negativa cand excitatia provoaca inhibitie o Inductie pozitiva cand inhibitia provoaca excitatie In scoarta cerebrala, in fiecare moment, excitatia si inhibitia, distribuite variat, alcatuiesc un mozaic. o Acest mozaic dinamic are intotdeauna o zona principala de excitatie, denumita dominanta (astfel activitatea nervoasa se desfasoara optim). Reflexele (legaturi temporale) mecanismul fundamental al activitatii nervoase o (diverse puncte de pe scoarta cerebrala se asociaza; aceste asocieri centrale poarta numele de legaturi temporale, teprezentand veriga launtrica a reflexelor) - Arcul reflex cuprinde: o Calea aferenta conduce impulsul de la periferie la centru o Legatura centrala dintre punctul nou de excitatie si alt focar excitativ (instinct, reflex conditionat anterior sau stimulatie) o Legatura temporala se formeaza prin asocierea tepetata si mereu reluata intre stimulul nou si vechiul stimul ce intareste legatura o Calea efectorie transmite impulsul de comanda de la centru la periferie o Caile de retroaferentatie transmit impulsuri informationale de la efector la centru o Caile suplimentare eferente transmit comenzile corective si coordonative - Prin reflexe se efectueaza semnalizarea si reglajul. - Reflexele sunt : o Neconditionate (instincte) fixate la nivelul speciei si date ereditar; ele indeplinesc functii vitale : conservarea, apararea, nutritia, reflexele de orientare sau exploratorii ce dinamizeaza modalitatile senzoriale etc. o Conditionate (dobandite) Se elaboreaza in cortex Zilnic neformam sau reactualizam 500.000 de asemenea reflexe Se formeaza (cele mai multe) pe baza altor reflexe conditionate 6

La om, legaturile temporale sunt odronate si ierarhizate -> caracterul de sistem al activitatii reflexe a creierului uman. o De aceea omul nu dispune doar de reactii simple, ci raspunde prin sisteme actionale complexe (in care persista scheme operationale stabile si se realizaeaza concomitent, adaptari noi la circumstante concrete). 6. Datorita bogatiei stocului de informatii acumulat de omenire si de individul insusi, posibilitatile de decizie si comanda sunt prodigioase si definesc libertatea de actiune a fiintei umane, nelimitatele sale posibilitati de autoreglaj. 7. Explicatiile de detaliu, privind procesele psihice superioare, continua sa fie inca deficitare. o O noua disciplina incearca sa se confunte cu ele: neuropsihologia.

S-ar putea să vă placă și