Sunteți pe pagina 1din 12

Fiziologia speciala Stimul: golire eficienta a atriilor umplere eficienta a ventriculelor

Conductibilitatea miocardului (dromotrop)

Hemodinamica cardiaca - realizata prin contractia miocardului: o proprietate fundamentala; sincitiu functional: atrial si ventricular; pentru ca exista conexiuni ntre miocardul atrial si cel ventricular; Pacemarker nodul sino-atrial (Heith-Flack)

fuzionare cu fibrele miocardului auricular drept 0,046s decalaj: atirul drept/atriul stng - 0,01-0,02 secunde viteza de conducere n fibre auriculare - 0,3 m/s si calea internodala: fibre cu conducere rapida 0,5 m/s bandelete ntre nodulul S-A si cel A-V fibre Purkinje particularitati: o o masa musculara importanta; orientarea directa a fibrelor n fascicul;

Nodul atrio-ventricular - elemente constituente, diferentele morfo-functionale sunt reprezentate de: viteza 0,4-0,5 m/s;

o o o o o

circumvolutii musculare; ntrziere - atriile nu sunt total depolarizate: necesara pentru golirea atriilor; +0,11 s fascicul A-V (Hiss) fibre de jonctiune viteza 0,01 m/s; fibre nodale 0,1 m/s; fibre de tranzitie fascicul A-V; cauzele ntrzierii: fibre scurte ncetinesc viteza; nr. de nexusuro - redus fata de fibrele miocardului reduc transportul ionic; fibre - de tip embrionar; putin diferentiate; marea sinapsa a inimii;

Fibre Purkinje (sunt n constitutia fascicolului A-V): o o o nodulul A-V fascicul A-V miocard ventricular; caractere diferite fata de nodulul A-V; fibre foarte groase; viteza: 1,5-4 m/s: - 6x dect miocardul adult; - 300x dect fibrele de jonctiune; transmitere mediata n tot sistemul ventircular; nr. crescut de nexusuri ionii trec usor

++++++++

stimulul de activare cuprinde miocardul ventricular din zona

--+++++++ ----------++ ------------Conducere n miocardul adult: viteza 0,4-0,5 m/s; cardiomiocite - portiunea subendocardica

subendocardica spre zona subepicardica

circumvolutii muscular endocard epicard - 0,03 s + timpul de transmitere n r. Purkinje = 0,06 s: origine r. Purkinje n tot ventriculul cronologie: o o o sept interventricular; endocard: vrf; perete lateral; portiunea epicardis;

Proprietati particulare: daca repolarizarea ar ncepe n acelasi sens cu depolarizarea, zona depolarizata ar provoca din nou depolarizarea zonei repolarizate (fibrilatie); fibra Purkinje - PA cu 25% mai mult dect cel al miocardului prima zona depolarizata ultima repolarizata;

Rolul sistemului Purkinje n sincronizarea contractiilor ventriculare : m. ventricular activat n timp scurt - 0,06 s; fibrele ventriculare contractie - 0,30 s; prevenirea aritmiilor: o o functia sist. Purkinje prevenirea fibrilatiei ventriculare; perioada refractara a muschiului cardiac (0,3 s) timp de conducere nodul A-V (ventricul 0,06 s) fibre musculare - perioada refractara - ultimele fibre ventriculare activate;

perioada refractara a fibrelor Purkinje: o o o cu 25% mai lunga dect a fibrelor miocardice; fibra miocardica este excitabila naintea fibrele Purkinje; inversarea fibrilatie ventriculara; Contractilitatea miocardului (functia inotropa) = tensiunile pot sau nu sa se transforme n L.M.

Sisteme participante: contractil; energogen; cuplare excitatie-contractie;

Contractia inimii: intermediara: o o secusa - sincitiu functional "legea totul sau nimic"; tetanos

izometrica (fara L) - izotonica (cu L); utilizeaza: o o o lipide; glucide; acid lactic

Rolul ATP: energie necesara: ATP + cazul meromiozinei grele (activ ATP-aza); acto-miozina - ATP: o o o o sintezelor intracardiace miocitare; contractii; relaxare + procese de transport activ;

relaxare ATP energie folosita si pentru detasare; lipsa ATP - deficiente de contractie;

Cuplarea procesului de excitatie cu contractia miocardului : PA cardiac: tub T Ca++ (elib.) cisterme (r. sarcoplasmatic) troponina fenomen de glisare; Ca2+ extracelular sarcoplasma (Ca2+ - 10-5);

valoarea PA cantitatea de Ca2+ forta de contractie platou (Ca2+ - dependent) contractie de durata lunga

Sursa de energie: ATP; PC; AG neesterificata + glucoza.

Fenomenul n scara - Biwditeh. inima de broasca oprita; excitare: o o intensitate constanta; frecventa progresiv crescuta reluarea activitatii amplitudine crescuta aspect scaliriform al contractiei;

Tonicitatea miocardului (functia tonotropa/troficitatea): semicontractie diastolica - vigurozitatea miocardului; adaptare: o componenta musculara hipotonie dilatatie (insuficienta cardiaca); o o tonus = forta de contractie necesara act.; tonus vegetativ: vago, simpatic;

legea inimii ntindere diastolica det. scurtarea sistolica; tonus forta de contractie;

Revolutia cardiaca: Def = totalitatea fenomenelor ce se petrec n intervalul dintre doua sistole atriale succesive. PA nod SA baza inimii (atriul drept) atrii (ntrziere nodala) ventricule = parti componente: sistola - contractie miocardica diastola - relaxare miocardica

= desfasurare - 0,30-0,88 s (60-70 c/min): globala:

o o o

sistola atriala; sistola ventriculara; diastola;

segmentar: o atrii: o sistola; diastola;

ventricule: sistola; diastola;

diastola generala:

= revolutia cardiaca clinica: sistola ventriculara - Zg I diastola Zg II

Revolutia auriculara: Snge venos - atrii: 70% - direct ventriculi 30% - sistola atriala

Curba presionala: unda a: o o sistola atriala; presiune: diastola: o unda c: proeminarea valvulelor A-V; a. dr. 4-6 mmHg a. stg. 7-8 mmHg

o o Durata:

ntinderea m. auricular ventricul n contractie

unda v - revenirea valvulelor A-V panta descendenta - deschiderea orificiilor A-V;

S.a. 0,11 s (frecventa 70/min 0,80-0,88s) D.a. 0,72 s

Revolutia ventriculara: Sistola ventriculara: umplerea ventriculara; I contractie izometrica: o o o o contractie izovolumetrica: 30-50 ms; nchiderea valvulelor A-V Zg I; mularea peretelui cardiac; cresterea presiunii intracavitare;

a II-a contractie izotonica: o o faza de ejectie: rapida/lenta; 250 ms (3/4 sistola) presiune crescuta: o 120-140 mmHg - ventriculul stng; 15-20 mmHg - ventriculul drept;

perioada de ejectie lenta = protodiastola: - ultim al sistolei; lipsa contractiei ventriculare; curgerea sngelui inertie

Diastola ventriculara: relaxarea izovolumetrica: o scaderea presiunii intraventriculare: nchiderea valvulelor arteriale;

relaxarea ventriculara scaderea tensiunii constanta) scaderea presiunii intracavitare; eliberarea energiei (potentiale electrice - sistola) volumul sanguin postsistolic nemodificat;

intraparietale

(L.

Laplace

raza

deschiderea valvulelor A-V presiune auriculara crescuta; Caracterele depolarizarii lente diastolice

Nodulul sino-atrial: Celule P - nu exista celule P de repaus (potentialul de repaus al celulelor cardiomiocite embrioanre este instabil deoarece este permeabila pentru Na+, exprimata pe tot parcursul PA al sistemului excito-conductor dar nu este eficient datorita mod. de permeabilitate pentru K+ potentialul diastolic mai redus nu toate celulele P au aceeasi capacitate de a se autoexcita).

= n vrf scade permeabilitatea pentru Na+ treptata si creste permeabilitatea pentru K+ foarte mult; Conform ecuatiei Goldman permeabilitatea K+/Na+ redusa electronegativare a membranei hiperpolarizare scaderea permeabilitatii membranei pentru H+ se exprima permeabilitatea usora pentru Na+ (canale lente Na+-Ca2+) se deschid n nr. din ce n ce mai mare Ca2+ n celula potential din ce n ce mai electronegativ prag de excitare, se deschid canalele de Na+ rapide faza ascendenta este lenta valoarea PA, peremabilitatea pentru Na+ scade, creste permeabilitatea pentru K+ si ciclul se reia. automatismul cardiac este ritmic; ntreg sistemul excito-conductor are aceasta proprietate;

Nodulul A-V: - potentialul de repaus = -60 mV (potential maxim diastolic) Potentialul de actiune: intermediar: o o nodulul S-A; fibre Purkinje;

durata depolarizarii lente diastolice - prelungita frecventa de descarcare scazuta; depolarizare lenta;

repolarizare rapida - asbenta; faza terminala - poate fi hiperpolarizare; durata 200-250 msec;

Ligaturile Stanius: ggl. Renack - excito-motor; ggl. Ludwick - inhibitor asupra unit. Subiacente; ggl. Bidder - excito-motor;

De ce nodulul sino-atrial - pace-maker: frecventa cea mai mare de auto-excitare nodul A-V reteaua Purkinje PA hiperpolarizare nodulul sino-atrial - descarca cel mai repede;

!!! nodulul sino-atrial depolarizeaza celulele componente (ele se depolarizeaza datorita stimulilor de la el). Pace-maker: normal - nodul sino-atrial (Hieth-Flack) ectopic (anormal): o o o ritm nodal: superior, mijlociu, inferior; ritm idioventricular; focare extrasistolice: auriculare, ventriculare;

= miocardul se comporta ca un sincitiu si oricare ar fi focarul de excitare n inima, excitatia se propaga n ntre organul Fibre Purkinje: = potential de repaus = -90mV = depolarizare lenta diastolica - foarte lenta - 0,02 mV/sec. Potential de actiune: depolarizare: o o o rapida; canale de Na+ rapide = prezente; valoare = 120 mV;

repolarizare - rapida:

o o platou: o o

prezenta; datorta canalelor de Cl-;

prezent; dar la valori mai reduse ca intensitate;

durata cu 25% mai mare ca a miocardului ventricular;

Caracteristicile potentialului de actiune: t. nodal: o o o panta ascendenta - mai lenta; practic fara platou; durata scurta;

t. miocardic adult: o o str. Triunghiulara; ventricul-platou;

Ritmicitate (functia cronotropa): def: instabilitatea potentialului membranar de repaus; automatism ritmic al sistemului autoexcito-conductor; ritm:

o o o

sinusal: 70-80 nodal: 40-60 reteaua Purkinje: 15-40 viteza de depolarizare scade n aceasta ordine

fibrilatia atriala este compatibila cu viata; fibrilatia ventriculara este incopatibila cu viata; ritm normal = ritm sinusal;

Modificari de ritm:

ritm anormal al pace-makerului: o o tahicardie; bradicardie;

efectul to (NSA): o o cald; rece;

echilibrul vago-simpatic: o stimulare vagala (scade punctul de plecare, scade viteza cu care atinge pragul - hiperpolarizare n excitabilitate): o efect cronotrop negativ; creste conductanta;

stimulare simpatica: NSA; creste viteza de patrundere tahicardie: Na+ - forta cardiaca; Ca2+ - forta de contractie; efect cronotrop pozitiv; panta repolarizarii este mai redusa n timp;

creste viteza cu care se atinge pragul;

Pentru ritm nodal: 1. pentru potentialul superior a NAV - unda cuprinde mai nti atriile vom nregistra o rezultanta a actiunii atriilor = unda P; prezenta undei P datorita vitezei de depolarizare a atriilor dect a restului NAV mai mare; 2. depolarizarea n regiunile mijlocii activarea atriilor si ventriculilor se face n acest timp unda P - mascata de QRS; inferior initial ventriculilor, urmeaza actiunea atriilor; = unda P este negativa si apare dupa QRS; = extrasistolele depind de zone de excitare initiala

3.