Sunteți pe pagina 1din 410

1

Rugăciunile începatoare pentru orice acatist:


Slavă łie, Dumnezeul nostru, slavă łie.
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindeni eşti şi toate le împlineşti;
Vistierul bunătăŃilor şi Dătătorule de viaŃă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăŃeşte pe noi de toată
întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi (de trei ori).
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Prea Sfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăŃeşte păcatele noastre. Stăpâne, iartă
fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinŃele noastre, pentru numele Tău.
Doamne miluieşte (de trei ori), Slavă ... Şi acum …
Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinŃească-se numele Tău, vie împărăŃia Ta, facă-se voia Ta,
precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă
greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiŃilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de
cel rău. Amin.

Apoi troparele de umilinŃă:

Miluieşte-ne pe noi, Doamne, miluieşte-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această


rugăciune aducem łie, ca unui Stăpân, noi păcătoşii robii Tăi, miluieşte-ne pe noi.
Slavă...

Doamne, miluieşte-ne pe noi că întru Tine am nădăjduit; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni
fărădelegile noastre, ci caută şi acum ca un milostiv şi ne izbăveşte pe noi de vrăjmaşii noştri, că Tu eşti
Dumnezeul nostru şi noi suntem poporul Tău; toŃi lucrul mâinilor Tale şi numele Tău chemăm.
Şi acum... a Născătoarei de Dumnezeu:

2
Uşa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, ca să nu
pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, căci tu eşti mântuirea neamului
creştinesc.

Apoi Crezul:

Cred întru unul Dumnezeu, Tatăl AtotŃiitorul, Făcătorul cerului şi al pământului, al tuturor celor
văzute şi nevăzute.
Şi întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul Născut, Care din Tatăl S-a născut mai
înainte de toŃi vecii; lumină din lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut iar nu făcut,
Cel de o fiinŃă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut.
Care, pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri şi S-a întrupat de la
Duhul Sfânt şi din Fecioara Maria şi S-a făcut om.
Şi S-a răstignit pentru noi în zilele lui PonŃiu Pilat, a pătimit şi s-a îngropat.
Şi a înviat a treia zi, după Scripturi.
Şi S-a înălŃat la ceruri şi şade de-a dreapta Tatălui.
Şi iarăşi va să vină cu slavă să judece viii şi morŃii, a Cărui împărăŃie nu va avea sfârşit.
Şi întru Duhul Sfânt, Domnul de viaŃă Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl
şi cu Fiul este închinat şi slăvit, Care a grăit prin prooroci.
Întru una, sfântă, sobornicească şi apostolească Biserică.
Mărturisesc un Botez spre iertarea păcatelor.
Aştept învierea morŃilor şi viaŃa veacului ce va să fie. Amin.

Apoi: Doamne miluieşte (de 3 ori). Slavă ... Şi acum ... şi apoi

Psalmul 142

Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea întru credincioşia Ta, auzi-mă, întru dreptatea
Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmaşul
prigoneşte sufletul meu şi viaŃa mea o calcă in picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morŃii cei
din veacuri. Mâhnit este duhul în mine şi inima mea încremenită înăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de
zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Întins-am
către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoşat. Degrabă auzi-mă, Doamne, că a slăbit
duhul meu. Nu-łi întoarce faŃa Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt. Fă să
aud dimineaŃa mila Ta, că la Tine mi-e nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat
sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmaşii mei, că la Tine alerg, Doamne. ÎnvaŃă-mă să fac voia Ta, că Tu eşti
Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povăŃuiască la pământul dreptăŃii. Pentru numele Tău,
Doamne, dăruieşte-mi viaŃă. Întru dreptatea Ta, scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpeşte
pe vrăjmaşii mei şi pierde pe toŃi cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.

Psalmul 50

Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, şi după mulŃimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea
mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăŃeşte. Că fărădelegea mea eu o
cunosc, şi păcatul meu înaintea mea este pururea. łie unuia am greşit, şi rău înaintea Ta am făcut, aşa
încât drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi biruitor când vei judeca Tu. Că iată întru fărădelegi m-am
zămislit, şi în păcate m-a născut maica mea. Că iată adevărul ai iubit; cele nearătate şi cele ascunse ale
înŃelepciunii Tale mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăŃi; spăla-mă-vei şi mai vârtos
decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-vor oasele cele smerite.

3
Întoarce faŃa Ta de către păcatele mele, şi toate fărădelegile mele şterge-le. Inimă curată zideşte întru
mine, Dumnezeule, şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la faŃa Ta, şi
Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale, şi cu duh stăpânitor mă
întăreşte. ÎnvăŃa-voi pe cei fără de lege căile Tale, şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce. Izbăveşte-
mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea
Ta. Doamne, buzele mele-vei deschide, şi gura mea va vesti lauda Ta. Că de-ai fi voit jertfă, łi-aş fi dat;
arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit, inima înfrântă şi smerită Dumnezeu
nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului, şi să se zidească zidurile Ierusalimului.
Atunci vei binevoi jertfa dreptăŃii, prinosul şi arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viŃei.

4
ACATISTUL DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS

Rugăciune către Domnul Nostru Iisus Hristos

Făcută de Sfîntul Isaac Sirul:

Domnului să ne rugăm.

Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul meu, Care cercetezi făptura Ta, Căruia sunt arătate patimile
mele şi neputinŃa firii noastre omeneşti şi tăria pizmaşului nostru, Tu însuŃi mă acoperă de răutatea lui,
pentru că putea lui este tare, iar firea noastră pătimaşă şi tăria neputincioasă. Tu, dar, o Bunule, Cel ce
ştii neputinŃa noastră, Care şi porŃi greutatea neputinŃei noastre, păzeste-mă de tulburarea cugetelor şi
de potopul patimilor şi fă-mă vrednic acestei slujbe sfinte a Ta, ca nu cumva, în poftele mele cele
întinate, să pierd dulceaŃa ei şi să mă aflu fără de ruşine şi fără de frică înaintea Ta. Ci, Doamne,
preadulcele meu Iisuse, miluieşte-mă şi mă mîntuieşte.

Apoi se zic condacele şi icoasele.

Condacul 1:

Apărătorule cel mai mare şi Doamne, Biruitorul iadului, ca cei ce ne-am izbăvit de moartea cea veşnică,
cele de laudă aducem łie noi, robii Tăi şi zidirea Ta. Ci, ca Cel ce ai îndurări nenumărate, de toate
nevoile ne izbăveşte pe noi, care-łi cîntăm łie: Iisuse, Fiul lui Dumnezeu miluieşte-ne!

Icosul 1:

5
Făcătorule al îngerilor şi Doamne al puterilor, deschide-mi mie, nepriceputului, mintea şi limba, spre
lauda preacuratului Tău nume, precum ai deschis auzul şi limba celui surd şi gângav de demult, că să
grăiesc şi eu acestea:

Iisuse preaminunate, mirarea îngerilor;

Iisuse preaputernice, izbăvirea strămoşilor;


Iisuse preadulce, slava patriarhilor;
Iisuse preaslăvite, tăria ocârmuitorilor;
Iisuse preaiubite, plinirea proorocilor;
Iisuse preaminunate, întărirea mucenicilor;
Iisuse prealine, bucuria călugărilor;
Iisuse preamilostive, dulceaŃa preoŃilor;
Iisuse preaîndurate, înfrânarea pustnicilor;
Iisuse preadulce, bucuria preacuvioşilor;
Iisuse preacurate, mintea cea întreagă a celor curaŃi cu fecioria;
Iisuse, Cel mai înainte de veci, mântuirea păcătoşilor;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-mă!

Condacul al 2-lea:

Văzând, Doamne, pe văduva care plângea foarte şi, precum atunci, milostivindu-Te, ai înviat pe fiul ei,
pe care îl ducea să-l îngroape, aşa înviază şi sufletul meu cel omorât cu pacate, Iubitorule de oameni, şi
Te milostiveşte spre mine, care-łi cânt łie: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

ÎnŃelegerea cea neînŃeleasă căutând Filip să o înŃeleagă, grăia: Doamne, arată nouă pe Tatăl. Iar Tu ai zis
catre dânsul: Atâta vreme fiind cu Mine, au n-ai cunoscut că Tatăl este întru Mine şi Eu întru Tatăl? De
aceea, łie, Celui ce eşti necuprins, cu frică ÎŃi grăim:

Iisuse, Dumnezeule cel mai înainte de veci;


Iisuse, Împaratule cel puternic;
Iisuse, Stăpâne cel îndelung-răbdător;
Iisuse, Mântuitorule cel preamilostiv;
Iisuse, păzitorul meu cel preabun;
Iisuse curăŃeşte păcatele mele;
Iisuse ridică farădelegile mele;
Iisuse iartă nedreptăŃile mele;
Iisuse, nădejdea mea, nu mă lăsă pe mine;
Iisuse, ajutorul meu, nu mă lepăda pe mine;
Iisuse, Ziditorul meu, nu mă uita pe mine;
Iisuse, Păstorul meu, nu mă pierde pe mine;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă!

Condacul al 3-lea:

6
Iisuse, Care ai îmbrăcat cu putere de sus pe apostolii Tăi care şedeau în Ierusalim, îmbracă-mă şi pe
mine, cel golit de toate faptele cele bune, cu căldura Duhului Tău celui Sfânt, şi-mi dă mie să cânt łie cu
dragoste: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Iisuse, Cel ce ai mulŃime de îndurări, Care ai chemat pe vameşi şi pe păcătoşi şi pe cei necredincioşi, nu
mă trece cu vederea acum pe mine, cel asemenea lor; ci, ca nişte mir de mult preŃ, primeşte cântarea
aceasta:

Iisuse, puterea cea nebiruită;


Iisuse, mila cea fară de sfârşit;
Iisuse, frumuseŃea cea prealuminată;
Iisuse, dragostea cea nebiruită;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu celui viu;
Iisuse, miluieşte-mă pe mine, păcătosul;
Iisuse auzi-mă pe mine, cel zămislit întru fărădelegi;
Iisuse curăŃeşte-mă pe mine, cel născut în păcate;
Iisuse învaŃă-mă pe mine, netrebnicul;
Iisuse luminează-mă pe mine, întunecatul;
Iisuse curăŃeşte-mă pe mine, întinatul;
Iisuse scoate-mă pe mine, desfrânatul;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă!

Condacul al 4-lea:

Vifor de gânduri îndoielnice având înlăuntru, Petru se afunda; iar văzându-Te pe Tine, Iisuse, fiind cu
trup şi umblând pe apă, Te-a cunoscut pe Tine Dumnezeu adevărat şi, primind mâna Ta cea mântuitoare,
a zis: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Auzit-a orbul, Doamne, că Tu treci pe cale şi a strigat: Iisuse, Fiul lui David, miluieşte-mă; şi chemându-
l i-ai deschis ochii lui. Luminează cu mila Ta şi ochii cei cugetători ai inimii mele, ai celui ce graiesc:

Iisuse, ziditorul celor de sus;


Iisuse, răscumpărătorul celor de jos;
Iisuse, pierzătorul celor de dedesubt;
Iisuse, înfrumuseŃătorul făpturilor;
Iisuse, mângâierea sufletului meu;
Iisuse, luminătorul minŃii mele;
Iisuse, veselia inimii mele;
Iisuse, sănătatea trupului meu;
Iisuse, Mântuitorul meu, mântuieşte-mă;
Iisuse, luminătorul meu, luminează-mă;
Iisuse izbăveşte-mă de tot chinul;
Iisuse mântuieşte-mă pe mine, nevrednicul;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă!

7
Condacul al 5-lea:

Precum ne-ai răscumpărat pe noi de demult din blestemul legii cu sângele cel izvorâtor din Dumnezeu,
Iisuse, aşa ne scoate pe noi din lanŃurile cu care şarpele ne-a împiedicat pe noi, prin patimile cele trupeşti
şi prin îndemnările spre desfrânare şi prin trândăvirea cea rea, pe cei ce-łi cântăm łie: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Vazând pruncii evreilor în chip omenesc pe Cel ce a zidit pe om cu mâinile şi cunoscându-L pe El a fi


Stăpânul, s-au nevoit cu stâlpări a-I plăcea Lui, strigând: Osana! Iar noi aducem łie cântare, graind:

Iisuse, Dumnezeul cel adevărat;


Iisuse, Fiul lui David;
Iisuse, Împăratul cel preaslăvit;
Iisuse, Mielul cel nevinovat;
Iisuse, Păstorul cel prealuminat;
Iisuse, păzitorul prunciei mele;
Iisuse, îndreptătorul tinereŃilor mele;
Iisuse, lauda bătrâneŃilor mele;
Iisuse, nădejdea cea de la moartea mea;
Iisuse, viaŃa mea de după moarte;
Iisuse, liniştea mea la judecata Ta;
Iisuse, dorirea mea, nu mă ruşina pe mine atuncea;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă!

Condacul al 6-lea:

Vestirea şi graiurile propovăduitorilor celor de Dumnezeu purtători plinind-o, Iisuse, pe pământ Te-ai
arătat şi cu oamenii ai vieŃuit, Cel ce eşti neajuns, şi durerile noastre le-ai ridicat, de unde cu rănile Tale
noi tămăduindu-ne, ne-am deprins a cânta: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Răsărit-a în lume luminarea adevărului Tău şi s-a izgonit înşelăciunea cea diavolească, Mântuitorul
nostru, că idolii nerăbdând tăria Ta au căzut, iar noi, dobândind mântuire, mulŃumire ÎŃi aducem, cântând
asă:

Iisuse, adevărul cel ce izgoneşti înşelăciunea;


Iisuse, lumina cea mai presus de toate luminile;
Iisuse, Împărate, întăritorul tuturor tăriilor;
Iisuse, Dumnezeule, Cel ce petreci întru milă;
Iisuse, pâinea vieŃii, satură-mă pe mine, cel flămând;
Iisuse, izvorul înŃelepciunii, adapă-mă pe mine, cel însetat;
Iisuse, veşmântul cel de veselie, îmbracă-mă pe mine, cel întinat;
Iisuse acoperamântul cel de bucurie, acoperă-mă pe mine, nevrednicul;
Iisuse, dătătorul celor ce cer, dă-mi să plâng pentru păcatele mele;
Iisuse, Cel ce afli pe cei ce Te caută, află şi sufletul meu;
Iisuse, deschizătorul celor ce bat, deschide inima mea cea ticăloasă;

8
Iisuse, răscumpărătorul păcătoşilor, curăŃeşte fărădelegile mele;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă!

Condacul al 7-lea:

Vrând să descoperi taina cea ascunsă din veac, ca un miel spre junghiere Te-ai adus, Iisuse, şi ca o oaie
fară de glas înaintea celor ce o tund, şi ca un Dumnezeu din morŃi ai înviat şi cu slavă la ceruri Te-ai
înălŃat şi ne-ai ridicat pe noi, care-łi cântăm łie: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Arătat-a făptură minunată, arătându-Se nouă, Făcătorul; că din Fecioara, mai presus de fire S-a întrupat
şi din mormânt a înviat, nestricând peceŃile, şi la apostoli prin uşile încuiate a intrat cu trupul. Drept
aceea minunându-ne, cu credinŃă grăim acestea:

Iisuse, Cuvântul cel necuprins;


Iisuse, Cuvântul cel nevăzut;
Iisuse, puterea cea neajunsă;
Iisuse, înŃelepciunea cea mai presus de cuget;
Iisuse, Dumnezeirea cea de necuprins în scris;
Iisuse, domnia cea nenumărată cu anii;
Iisuse, împărăŃia cea nebiruită;
Iisuse, stăpânirea cea fară de sfârşit;
Iisuse, tăria cea preaînaltă;
Iisuse, puterea cea veşnică;
Iisuse, Făcătorul meu, miluieşte-mă;
Iisuse, Mântuitorul meu, mântuieste-mă;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă!

Condacul al 8-lea:

Văzând străină întruparea lui Dumnezeu, să ne înstrăinăm din lumea cea deşartă şi mintea spre cele
dumnezeieşti să o suim, că pentru aceasta Dumnezeu pe pământ S-a pogorât, ca să ne ridice la ceruri pe
noi, cei ce-i cântăm Lui: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Cu totul era între cei de jos, şi dintre cei de sus nicicum nu S-a despărŃit Cel negrăit, când de voie pentru
noi a pătimit, şi cu moartea Sa moartea noastră a omorât-o, şi cu învierea Sa a dăruit viaŃă celor ce-I
cântă:

Iisuse, bucuria inimii;


Iisuse, tăria trupului;
Iisuse, lumina sufletului;
Iisuse, repejunea minŃii;
Iisuse, bucuria cunoştinŃei;
Iisuse, nadejdea cea aleasă;
Iisuse, pomenirea cea preaveşnică;
Iisuse, lauda cea mai presus de ceruri;

9
Iisuse, slava mea cea preaînaltă;
Iisuse, dorirea mea, nu mă lepăda pe mine;
Iisuse, Păstorul meu, caută-mă pe mine;
Iisuse, Mântuitorul meu, mântuieşte-mă;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă!

Condacul al 9-lea:

Toată firea îngerească, Iisuse, fără de încetare slăveşte preasfânt numele Tău în ceruri, strigând: Sfânt,
Sfânt, Sfânt; iar noi păcătoşii pe pământ, cu buze de tină, cântăm: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Pe retorii cei mult-grăitori îi vedem tăcând ca nişte peşti fără de glas despre Tine, Iisuse, Mântuitorul
meu; că nu se pricep să spună cum Dumnezeu cel neschimbat petreci şi om deplin. Iar noi, minunându-
ne de o taină ca aceasta, cu credinŃă grăim acestea:

Iisuse, Dumnezeul cel preaveşnic;


Iisuse, Împăratul împăraŃilor;
Iisuse, Stăpânul stăpânitorilor;
Iisuse, Judecătorul celor vii şi al celor morŃi;
Iisuse, nădejdea celor fără de nădejde;
Iisuse, mângâierea celor ce plâng;
Iisuse, slava săracilor;
Iisuse nu mă judeca pe mine după faptele mele;
Iisuse curăŃeşte-mă după mare mila Ta!
Iisuse izgoneşte de la mine trândăvirea;
Iisuse luminează-mi gândul cel tainic al inimii;
Iisuse dă-mi aducere aminte de moarte;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă!

Condacul al 10-lea:

Vrând să mântuieşti lumea, Răsăritule al răsăriturilor, venind către apus, la firea noastră cea întunecată,
Te-ai smerit până la moarte; drept aceea s-a preaînălŃat numele Tău mai mult decât tot numele şi de la
toate făpturile cereşti şi pământeşti auzi: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Împarate cel preaveşnic, Mângâietorule cel adevărat, Hristoase, curăŃeşte-ne pe noi de toată întinăciunea,
precum ai curaŃit pe cei zece leproşi, şi ne tămăduieste pe noi, precum ai tămăduit sufletul cel iubitor de
argint al lui Zaheu vameşul, ca să cântam łie cu umilinŃă acestea:

Iisuse, vistiereul cel nestricat;


Iisuse, bogăŃia cea neîmpuŃinată;
Iisuse, hrana cea tare;
Iisuse, băutura cea nesecată;
Iisuse, îmbrăcămintea săracilor;
Iisuse, folositorul văduvelor;

10
Iisuse, apărătorul celor lipsiŃi;
Iisuse, ajutătorul celor osteniŃi;
Iisuse, îndreptătorul celor străini;
Iisuse, cârmaciul celor ce înoată pe mare;
Iisuse, liniştea celor învăluiŃi;
Iisuse, Dumnezeule, ridică-mă pe mine, cel căzut;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă!

Condacul al 11-lea:

Cântare cu totul de umilinŃă aduc łie, eu, nevrednicul, şi ştrig łie ca şi canaaneanca: Iisuse, miluieşte-
mă, că nu am fiică, ci trup, care cumplit este stăpânit de diavolul şi cu patimi şi cu urgie este aprins, şi
dă-mi tămăduire mie celui ce-łi cânt: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Luminătorul cel primitor de lumină al celor dintru întunericul necunoştinŃei, Pavel, care mai înainte Te
izgonea pe Tine, socotind puterea glasului celui de Dumnezeu înŃelepŃitor, şi-a limpezit pornirea cea rea
a sufletului. Aşa şi mie luminează-mi luminile cele întunecate ale sufletului, ale celui ce grăiesc łie:

Iisuse, Împăratul meu cel preatare;


Iisuse, Dumnezeul meu cel preaputernic;
Iisuse, Domnul meu cel fără de moarte;
Iisuse, Ziditorul meu cel preaslăvit;
Iisuse, Îndreptătorul meu cel preabun;
Iisuse, Păstorul meu cel preaîndurat;
Iisuse, Stăpânul meu cel preamilostiv;
Iisuse Mântuitorul meu cel preamilosârd;
Iisuse luminează-mi mintea cea întunecată cu patimile;
Iisuse tămăduieste-mi trupul cel rănit cu păcatele;
Iisuse curăŃeşte-mi mintea de gândurile cele deşarte;
Iisuse pazeşte-mi inima de poftele cele viclene;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă!

Condacul al 12-lea:

Dăruieşte-mi har, Dezlegătorule al tuturor datoriilor, Iisuse; şi mă primeşte pe mine, cel ce mă pocăiesc,
precum ai primit pe Petru, care s-a lepădat de Tine, şi mă cheamă pe mine trândavul, precum de demult
pe Pavel, care Te prigonea pe Tine, şi mă auzi pe mine, cel ce-łi cânt łie: Aliluia!

Icosul a1 12-lea:

Slăvind învierea Ta, Te lăudăm toŃi şi credem cu Toma că Domn şi Dumnezeu eşti, Cel ce şezi de-a
dreapta Tatălui şi va să judeci viii şi morŃii. Atunci adică mă învredniceşte şederii de-a dreapta pe mine,
cel ce zic:

Iisuse, Împăratul cel mai înainte de veci, mântuieşte-mă;


Iisuse, floarea cea cu bun miros, bine înmiresmează-mă;
Iisuse, căldura cea iubită, încălzeşte-mă;

11
Iisuse, acoperământul cel mai înainte de veci, acoperă-mă;
Iisuse, veşmântul cel luminat, înfrumuseŃează-mă;
Iisuse, mărgăritarul cel cinstit; luminează-mă;
Iisuse, piatra cea scumpă, străluceşte peste mine;
Iisuse, soarele dreptăŃii, luminează-mă;
Iisuse, lumina cea sfântă, străluceşte peste mine;
Iisuse, de durerile cele sufleteşti şi trupeşti izbăveşte-mă;
Iisuse scoate-mă din mâna potrivnicului;
Iisuse izbăveşte-mă de focul cel nestins şi de alte chinuri veşnice;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă!

Condacul al 13-lea:

O, preadulce şi întru-tot-îndurate Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, primeşte acum această puŃină
rugăciune a noastră, precum ai primit cei doi bani ai văduvei, şi păzeşte moştenirea Ta de vrăjmaşii cei
văzuŃi şi de cei nevăzuŃi, de venirea altor neamuri asupra noastră, de neputinŃe şi de foamete, de toate
scârbele şi rănile cele aducătoare de moarte, şi din chinurile cele viitoare scoate-ne pe toŃi, care cântăm
łie: Aliluia! - Acest Condac se zice de trei ori. -

După aceasta se zice iarăşi Icosul întâi: Făcătorul îngerilor şi Doamne al puterilor... şi Condacul întâi:
Apărătorule cel mai mare şi Doamne...

Apoi se citeste această rugăciune făcută de Sfântul Isaac Sirul

Rugăciune către Domnul nostru Iisus Hristos


Domnului să ne rugam!
Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Care ai plâns pentru Lazăr şi lacrimi de întristare şi
de milostivire ai vărsat pentru dânsul, primeşte lacrimile mele. Cu patimile Tale, vindecă patimile
mele. Cu rănile Tale, tămăduieşte rănile mele. Cu sângele Tău, curăŃeşte sângele meu şi amestecă
în trupul meu mireasma trupului Tău celui de viaŃă făcător. Fierea cu care vrăjmaşii Te-au
adăpat să îndulcească amărăciunea cu care potrivnicul m-a adăpat. Trupul Tău întins pe Cruce să
întindă către Tine mintea mea cea trasă jos de diavoli. Capul Tău, pe care l-ai aplecat pe Cruce, să
înalŃe capul meu cel pălmuit de potrivnici. Preasfintele Tale mâini, pironite de cei fară de lege pe
Cruce, să mă tragă spre Tine din prăpastia pierzării precum a făgăduit preasfântă gura Ta. FaŃa
Ta, cea batjocorită cu pălmuiri şi cu scuipări, să umple de strălucire faŃa mea cea întinată în
fărădelegi. Duhul Tău, pe Care L-ai încredinŃat Tatălui când erai pe Cruce, să mă povăŃuiască
spre Tine, prin harul Tău. Nu am inimă plină de durere că să Te caut. Nu am pocăinŃă, nici
umilinŃă care întorc pe fii la moştenirea lor. Nu am lacrimi mângâietoare, Stăpâne. S-a întunecat
mintea mea cu cele lumeşti şi nu poate să caute spre Tine cu durere. S-a răcit inima mea de atâtea
ispite şi nu poate să se înfierbânte cu lacrimile dragostei celei pentru Tine. Ci Tu, Doamne Iisuse
Hristoase, Dumnezeule, Vistierul bunătăŃilor, dăruieşte-mi pocăinŃă neştirbită şi inimă
îndurerată, ca să pornesc cu tot sufletul în căutarea Ta; căci fără de Tine mă voi înstrăina de tot
binele. Dă-mi aşadar, Bunule, harul Tău. Tatăl, Care Te-a născut din sânurile Sale fără de ani şi
mai înainte de veci, să înnoiască în mine închipuirea icoanei Tale. Te-am părăsit, Doamne, să nu
mă părăseşti. Am ieşit de la Tine, ieşi în căutarea mea. Du-mă la paşunea Ta cea duhovnicească.
Numară-mă între oile turmei Tale preaalese. Hrăneşte-mă împreună cu ele din verdeaŃa
dumnezeieştilor Tale Taine. Căci inima lor curată este sălaşul Tău şi se vede într-însa strălucirea
descoperirilor Tale. Srălucirea Ta este mângâierea şi odihna celor ce s-au ostenit pentru Tine în

12
necazuri şi în toate felurile de chinuri. Acestei străluciri mă învredniceşte şi pe mine nevrednicul
cu harul şi cu iubirea de oameni a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în vecii vecilor. Amin.

13
ACATISTUL BUNEIVESTIRI A PREASFINTEI NĂSCĂTOARE DE
DUMNEZEU ŞI PURUREA FECIOAREI MARIA

După obişnuitul început, se zic:

Condacele şi Icoasele

Condacul 1, glasul al 8-lea


Apărătoare Doamnă, pentru biruinŃă, mulŃumiri, izbăvindu-ne din nevoi, aducem Ńie, Născătoare de
Dumnezeu, noi, robii tăi. Ci, ca ceea ce ai stăpânire nebiruită, slobozeşte-ne din toate nevoile, ca să
strigăm Ńie: Bucură-te, Mireasă, pururea fecioară!

Icosul 1:
Îngerul cel mai întâistătător, din cer a fost trimis să zică Născătoarei de Dumnezeu: Bucură-te! Şi
împreună cu glasul cel netrupesc, văzându-Te pe Tine, Doamne, întrupat, s-a spăimântat şi a stat, strigat
către dânsa unele ca acestea:
Bucură-te, cea prin care răsare bucuria;
Bucură-te, cea prin care piere blestemul;
Bucură-te, chemarea lui Adam celui căzut;
Bucură-te, izbăvirea lacrimilor Evei;
Bucură-te, înălŃime, întru care anevoie se suie gândurile omeneşti;
Bucură-te, adâncime, care nu te poŃi vedea lesne cu ochii îngereşti;

14
Bucură-te, că eşti scaun Împăratului;
Bucură-te, că porŃi pe Cel ce poartă toate;
Bucură-te, steaua, care arăŃi Soarele;
Bucură-te, pântecele dumnezeieştii întrupări;
Bucură-te, cea prin care se înnoieşte făptura;
Bucură-te, cea prin care prunc se face Făcătorul;
Bucură-te, Mireasă, pururea fecioară!
Condacul al 2-lea
Văzându-se pe sine Sfânta întru curăŃie, a zis lui Gavriil cu îndrăznire: glasul tău preamărit se arată a fi
cu anevoie primit sufletului meu; cum vesteşti mie naştere cu zămislire fără sămânŃă, strigând: Aliluia?
Icosul al 2-lea
ÎnŃelesul cel greu de pătruns căutând Fecioara să-L înŃeleagă, a strigat către cel ce slujea: Din pântece
curat, cum este cu putinŃă să se nască fiu, spune-mi? Iar el a zis către ea, cu frică, strigând aşa:
Bucură-te, tăinuitoarea sfatului celui nespus;
Bucură-te, încredinŃarea celor ce au trebuinŃă de tăcere;
Bucură-te, începătura minunilor lui Hristos;
Bucură-te, capul poruncilor Lui;
Bucură-te, scara cerului, pe care S-a pogorât Dumnezeu;
Bucură-te, pod, care treci la cer pe cei de pe pământ;
Bucură-te, minune, care de îngeri eşti mult slăvită;
Bucură-te, ceea ce eşti rană de mult plâns a diavolilor;
Bucură-te, ceea ce ai născut lumina cea neapusă;
Bucură-te, ceea ce n-ai învăŃat pe nici unul în ce chip a fost;
Bucură-te, ceea ce covârşeşti mintea celor înŃelepŃi;
Bucură-te, ceea ce luminezi gândurile celor credincioşi;
Bucură-te, Mireasă, pururea fecioară!
Condacul al 3-lea
Puterea Celui de sus a umbrit atunci, spre zămislire, pe ceea ce nu ştia de nuntă, şi pântecele ei cel cu
bună roadă, ca o Ńarină dulce, l-a arătat tuturor celor ce vor să secere mântuire, când vor striga aşa:
Aliluia!
Icosul al 3-lea
Având Fecioara primit în pântece pe Dumnezeu, a alergat la Elisabeta; iar pruncul aceleia, îndată
cunoscând închinarea ei, s-a bucurat, şi cu săltările în pântece, ca prin nişte cântări, a strigat către
Născătoarea de Dumnezeu:
Bucură-te, viŃa mlădiŃei celei neveştejite;
Bucură-te, câştigarea rodului celui fără de moarte;
Bucură-te, ceea ce ai lucrat pe Lucrătorul cel iubitor de oameni;
Bucură-te, ceea ce ai născut pe Săditorul vieŃii noastre;
Bucură-te, brazdă, care ai crescut înmulŃirea milelor;
Bucură-te, masă, care porŃi îndestularea milostivilor;
Bucură-te, ceea ce înfloreşti raiul desfătării;
Bucură-te, ceea ce găteşti adăpostire sufletelor;
Bucură-te, tămâia rugăciunii celei primite;
Bucură-te, curăŃia a toată lumea;
Bucură-te, voia cea bună a lui Dumnezeu către noi, cei muritori;
Bucură-te, îndrăznirea celor muritori către Dumnezeu;
Bucură-te, Mireasă, pururea fecioară!
15
Condacul al 4-lea
Vifor de gânduri necuviincioase având în sine, înŃeleptul Iosif s-a tulburat, uitându-se spre tine cea
neamestecată cu nunta, gândind că eşti furată de nuntă, ceea eşti fără de prihană; iar dacă a cunoscut că
zămislirea ta este de la Duhul Sfânt, a zis: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Au auzit păstorii pe îngeri lăudând venirea lui Hristos în trup şi, alergând ca la un păstor, L-au văzut pe
Acesta ca pe un Miel fără de prihană în braŃele Mariei, pe care lăudând-o au zis:
Bucură-te, Maica Mielului şi a Păstorului;
Bucură-te, staulul oilor cuvântătoare;
Bucură-te, ceea ce eşti muncire pentru vrăjmaşii cei nevăzuŃi;
Bucură-te, ceea ce deschizi uşile raiului;
Bucură-te, că cele cereşti se bucură cu cele pământeşti;
Bucură-te, că cele pământeşti dănŃuiesc împreună cu cele cereşti;
Bucură-te, gura Apostolilor cea fără de tăcere;
Bucură-te, îndrăznirea cea nebiruită a purtătorilor de chinuri;
Bucură-te, temeiul cel tare al credinŃei;
Bucură-te, cunoştinŃa harului cea luminoasă;
Bucură-te, cea prin care s-a golit iadul;
Bucură-te, cea prin care noi ne-am îmbrăcat cu slavă;
Bucură-te, Mireasă, pururea fecioară!
Condacul al 5-lea
Steaua cea cu dumnezeiască mergere văzând-o magii, au mers pe urma luminii ei; şi, Ńinând-o ca pe o
făclie, cu dânsa căutau pe Împăratul cel tare; şi, ajungând pe Cel neajuns, s-au bucurat strigându-I:
Aliluia!
Icosul al 5-lea
Au văzut pruncii haldeilor în mâinile Fecioarei pe Cel ce a zidit pe oameni cu mâna; şi, cunoscându-L a
fi Stăpân, măcar de a şi luat chip de rob, s-au grăbit cu daruri a-I sluji Lui şi a striga celei binecuvântate:
Bucură-te, Maica stelei celei neapuse;
Bucură-te, raza zilei celei de taină;
Bucură-te, ceea ce ai stins cuptorul înşelăciunii;
Bucură-te, ceea ce luminezi pe tăinuitorii Treimii;
Bucură-te, ceea ce ai lepădat dintru dregătorie pe tiranul cel fără de omenie;
Bucură-te, ceea ce ai arătat pe Domnul Hristos iubitorul de oameni;
Bucură-te, ceea ce ne-ai izbăvit din slujirea cea idolească;
Bucură-te, ceea ce ne curăŃeşti de lucrurile cele întinate;
Bucură-te, ceea ce ai stins închinăciunea focului;
Bucură-te, ceea ce ne-ai izbăvit de văpaia patimilor;
Bucură-te, îndreptătoarea înŃelepciunii celor credincioşi;
Bucură-te, veselia tuturor neamurilor;
Bucură-te, Mireasă, pururea fecioară!
Condacul al 6-lea
Vestitori purtători de Dumnezeu făcându-se magii, s-au întors în Babilon, săvârşind proorocia Ta; şi,
mărturisindu-Te pe Tine, Hristoase, tuturor au lăsat pe Irod ca pe un mincinos, că nu ştia să cânte:
Aliluia!
Icosul al 6-lea

16
Strălucind Tu în Egipt lumina adevărului, ai izgonit întunericul minciunii; că idolii lui, Mântuitorule,
nerăbdând tăria Ta, au căzut; iar cei ce s-au izbăvit de dânşii strigau către Născătoarea de Dumnezeu:
Bucură-te, îndreptarea oamenilor;
Bucură-te, căderea diavolilor;
Bucură-te, ceea ce ai călcat rătăcirea înşelăciunii;
Bucură-te, ceea ce ai vădit înşelăciunea idolească;
Bucură-te, mare, care ai înecat pe faraonul cel netrupesc;
Bucură-te, piatră, care ai adăpat pe cei însetaŃi de viaŃă;
Bucură-te, stâlp de foc, care povăŃuieşti pe cei dintru întuneric;
Bucură-te, acoperământul lumii, cel mai lat decât norul;
Bucură-te, hrana cea în loc de mană;
Bucură-te, slujitoarea desfătării celei sfinte;
Bucură-te, pământul făgăduinŃei;
Bucură-te, cea dintru care curge miere şi lapte;
Bucură-te, Mireasă, pururea fecioară!
Condacul al 7-lea
Vrând Simeon să se mute din acest veac înşelător de acum, Te-ai dat lui ca un prunc, dar Te-ai făcut
cunoscut lui şi ca Dumnezeu desăvârşit; pentru aceea s-a mirat de înŃelepciunea Ta cea nespusă,
strigând: Aliluia!
Icosul al 7-lea
Arătat-a făptură nouă, arătându-Se Făcătorul nouă, celor ce sântem făcuŃi de Dânsul, răsărind din
pântecele cel fără de sămânŃă şi păzindu-l întreg, precum a fost, ca, văzând minunea, să o lăudăm pe
dânsa, strigând:
Bucură-te, floarea nestricăciunii;
Bucură-te, cununa înfrânării;
Bucură-te, ceea ce ai strălucit chipul învierii;
Bucură-te, ceea ce ai arătat viaŃă îngerească;
Bucură-te, pomul cel cu luminoasă roadă, din care se hrănesc credincioşii;
Bucură-te, copacul cel înfrunzit cu bună umbră, sub care mulŃi se acoperă;
Bucură-te, ceea ce ai purtat în pântece pe PovăŃuitorul celor rătăciŃi;
Bucură-te, ceea ce ai născut pe Izbăvitorul celor robiŃi;
Bucură-te, îmblânzirea Judecătorului celui drept;
Bucură-te, iertarea a multor greşiŃi;
Bucură-te, haina celor goi de îndrăzneală;
Bucură-te, dragostea care biruieşte toată dorirea;
Bucură-te, Mireasă, pururea fecioară!
Condacul al 8-lea
Văzând naştere străină să ne înstrăinăm din lume, mutându-ne mintea la cer; că pentru aceasta
Dumnezeu cel preaânalt pe pământ S-a arătat om plecat, vrând să tragă la înălŃime pe cei ce strigă Lui:
Aliluia!
Icosul al 8-lea
Cu totul a fost între cei de jos, iar de cei de sus, nicicum nu S-a depărtat Cuvântul cel necuprins; că
dumnezeiască pogorâre a fost, iar nu mutare din loc, şi naştere din Fecioară primitoare de Dumnezeu,
care aude acestea:
Bucură-te, încăperea lui Dumnezeu celui neâncăput;
Bucură-te, uşa tainei celei de cinste;
Bucură-te, auzirea cea cu nepricepere a celor necredincioşi;
17
Bucură-te, lauda cea fără de îndoire a celor credincioşi;
Bucură-te, căruŃa cea preasfântă a Celui ce este pe heruvimi;
Bucură-te, sălaşul cel preaslăvit al Celui ce este pe serafimi;
Bucură-te, cea care ai adunat cele potrivnice întru una;
Bucură-te, ceea ce ai împreunat fecioria şi naşterea;
Bucură-te, cea prin care s-a dezlegat călcarea poruncii;
Bucură-te, cea prin care s-a deschis raiul;
Bucură-te, cheia împărăŃiei lui Hristos;
Bucură-te, nădejdea bunătăŃilor celor veşnice;
Bucură-te, Mireasă, pururea fecioară!
Condacul al 9-lea
Toată firea îngerească s-a minunat de lucrul cel mare al întrupării Tale; că pe Cel neapropiat, ca
Dumnezeu, L-a văzut om apropiat tuturor, petrecând împreună cu noi şi auzind de la toŃi: Aliluia!
Icosul al 9-lea
Pe ritorii cei mult vorbitori îi vedem tăcând ca nişte peşti fără de glas, despre tine, Născătoare de
Dumnezeu; că nu se pricep să spună în ce chip şi fecioară ai rămas şi ai putut naşte. Iar noi, minunându-
ne de o minune ca aceasta, cu credinŃă strigăm:
Bucură-te, sălaşul ÎnŃelepciunii lui Dumnezeu;
Bucură-te, comoara rânduielii Lui;
Bucură-te, ceea ce arăŃi pe filosofi neânŃelepŃi;
Bucură-te, ceea ce ai vădit pe cei meşteri la cuvânt a fi necuvântători;
Bucură-te, că au înnebunit întrebătorii cei cumpliŃi;
Bucură-te, că s-au vestejit făcătorii de basme;
Bucură-te, ceea ce ai rupt vorbele cele încurcate ale atenienilor;
Bucură-te, ceea ce ai umplut mrejele pescarilor;
Bucură-te, ceea ce ne-ai tras din adâncul necunoştinŃei;
Bucură-te, ceea ce pe mulŃi i-ai luminat la minte;
Bucură-te, corabia celor ce vor să se mântuiască;
Bucură-te, limanul celor ce umblă cu corăbiile acestei vieŃi;
Bucură-te, Mireasă, pururea fecioară!
Condacul al 10-lea
Vrând să mântuiască lumea, Împodobitorul tuturor a venit la ea, aşa cum Însuşi făgăduise; şi, păstor
fiind, ca Dumnezeu, pentru noi S-a arătat om ca noi; căci cu asemănarea chemând pe cel asemenea, ca
un Dumnezeu, aude: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Zid eşti fecioarelor, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, şi tuturor celor ce aleargă la tine; că Făcătorul
cerului şi al pământului te-a gătit pe tine, Curată, sălăşluindu-Se în pântecele tău şi învăŃând pe toŃi să
strige:
Bucură-te, turnul fecioriei;
Bucură-te, uşa mântuirii;
Bucură-te, începătoarea prefacerii celei înŃelegătoare;
Bucură-te, dătătoarea bunătăŃii celei dumnezeieşti;
Bucură-te, că tu ai înnoit pe cei zămisliŃi cu ruşinea;
Bucură-te, că tu ai învăŃat pe cei furaŃi de minte;
Bucură-te, ceea ce ai stricat pe stricătorul gândurilor;
Bucură-te, ceea ce ai născut pe Semănătorul curăŃiei;
Bucură-te, cămara nunŃii celei fără de sămânŃă;
18
Bucură-te, ceea ce ai împreunat cu Domnul pe cei credincioşi;
Bucură-te, ceea ce între fecioare singură ai fost bună hrănitoare de prunc;
Bucură-te, cămara cea împodobită a sufletelor sfinŃilor;
Bucură-te, Mireasă, pururea fecioară!
Condacul al 11-lea
Împărate sfinte, de łi-am aduce cântări şi psalmi la număr întocmai ca nisipul, nimic nu plinim cum se
cuvine, căci se biruieşte toată cântarea care se îndreaptă către mulŃimea milelor Tale celor multe, pe care
le-ai dat celor ce-łi strigă łie: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Făclie primitoare de lumină, arătată celor ce sânt întru întuneric, o vedem pe Preasfânta Fecioară; că,
aprinzând în sine Focul cel netrupesc, îndreptează spre cunoştinŃa cea dumnezeiască pe toŃi, şi luminează
mintea cu raza şi cu chemarea se cinsteşte cu acestea:
Bucură-te, raza Soarelui celui înŃelegător;
Bucură-te, raza Luminii celei neapuse;
Bucură-te, fulgerul care luminezi sufletele; Bucură-te ceea ce îngrozeşti pe vrăjmaşi ca un tunet;
Bucură-te, că dintru tine a răsărit strălucirea cea cu multă lumină;
Bucură-te, că ai izvorât râul care curge cu ape multe;
Bucură-te, ceea ce ai zugrăvit chipul colimvitrei;
Bucură-te, ceea ce curăŃeşti întinăciunea păcatului;
Bucură-te, baie, care speli conştiinŃa;
Bucură-te, paharul, care dregi bucuria;
Bucură-te, mireasma mirosului celui bun al lui Hristos;
Bucură-te, viaŃa veseliei celei de taină;
Bucură-te, mireasă, pururea fecioară!
Condacul al 12-lea
Vrând să dea har datoriilor celor de demult, dezlegătorul tuturor datoriilor omeneşti a venit singur la cei
ce se depărtaseră de harul Lui, şi, spărgând zapisul, aude de la toŃi: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Cântând naşterea ta, te lăudăm toŃi, ca pe o Biserică însufleŃită, Născătoare de Dumnezeu; că, locuind în
pântecele tău, Domnul, Care Ńine toate cu mâna, a sfinŃit, a slăvit şi a învăŃat pe toŃi să strige către tine:
Bucură-te, locaşul lui Dumnezeu-Cuvântul;
Bucură-te, sfântă, ceea ce eşti mai mare decât sfinŃii;
Bucură-te, chivot poleit cu Duhul;
Bucură-te, comoara vieŃii cea neâmpuŃinată;
Bucură-te, coroana cea scumpă a împăraŃilor celor credincioşi;
Bucură-te, lauda cea de cinste a preoŃilor celor cuvioşi;
Bucură-te, stâlpul Bisericii cel neclintit;
Bucură-te, zidul împărăŃiei cel nebiruit;
Bucură-te, cea prin care se înalŃă biruinŃele;
Bucură-te, cea prin care cad vrăjmaşii;
Bucură-te, tămăduirea trupului meu;
Bucură-te, izbăvirea sufletului meu;
Bucură-te, Mireasă, pururea fecioară!
Condacul al 13-lea
O, Maică prealăudată, care ai născut pe Cuvântul, Cel ce este mai sfânt decât toŃi sfinŃii, primind acest
dar de acum, izbăveşte de toată ispita şi scoate din munca ce va să fie, pe toŃi cei ce-Ńi cântă: Aliluia!
19
(acest Condac se zice de trei ori)
După aceasta se zice iarăşi Icosul întâi: Îngerul cel mai întâistătător... şi Condacul întâi: Apărătoare
Doamnă... şi apoi această

Rugăciune către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu


Preacurată Doamnă, Stăpână de Dumnezeu Născătoare Fecioară, care poŃi face tot binele,
primeşte aceste daruri, care se cuvin numai Ńie, de la noi, nevrednicii robii tăi, ceea ce eşti aleasă
din toate neamurile, şi te-ai arătat mai înaltă decât toate făpturile cereşti şi pământeşti. Căci
pentru tine a fost cu noi Domnul puterilor; şi prin tine am cunoscut pe Fiul lui Dumnezeu, şi ne-
am învrednicit Sfântului Lui Trup şi Preacuratului Lui Sânge. Pentru aceea fericită eşti întru
neamurile neamurilor, ceea ce eşti de Dumnezeu fericită, mai luminată decât Heruvimii şi mai
cinstită decât Serafimii fiind.
Şi acum, Preasfântă Stăpână de Dumnezeu Născătoare Fecioară întru tot cântată, nu înceta a te
ruga pentru noi, nevrednicii robii tăi, ca să ne izbăvim de tot sfatul celui înşelător, şi de toată
primejdia şi să fim păziŃi nevătămaŃi de toată lovirea cea înveninată a diavolului; ci până la sfârşit
cu rugăciunile tale, păzeşte-ne pe noi neosândiŃi. Ca întru paza şi cu ajutorul tău fiind mântuiŃi,
slavă, laudă, mulŃumită şi închinăciune, pentru toate să înălŃăm unuia în Treime Dumnezeu,
Ziditorul tuturor, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

20
ACATISTUL MAICII DOMNULUI PANTANASSA
VINDECĂTOAREA DE CANCER

După obişnuitul început, se zic:

Condacele şi Icoasele

Condacul 1 :
Noi, credincioşii robii tăi, stând cu mustrare de inimă înaintea icoanei tale celei noi arătate, te cântăm
cu laude, O, Împărăteasă a Toate. Trimite de sus vindecarea ta peste robii tăi care acum aleargă la tine
că să putem să-Ńi cântăm cu bucurie :
Bucură-te, o, Împărăteasă a Toate, care vindeci neputinŃele noastre prin darul tău!

Icosul 1 :
Arhanghelul a venit din cer că să-i spună Împărătesei a Toate : Bucură-te! Văzându-Te pe Tine,
Doamne, luând trup omenesc, cu dumnezeiască vestire a strigat către ea lucruri că acestea :
Bucură-te, începătoarea mântuirii noastre,
Bucură-te, împlinirea iertărilor noastre de către Creator,
Bucură-te, că prin tine Dumnezeu a devenit trup,
Bucură-te, că în tine Cel Nevăzut Se arată,
Bucură-te, ceea ce ai primit mila păcii,
Bucură-te, că în tine s-a Ńesut haina de carne a Cuvântului,
Bucură-te, Slava ridicată dincolo de înŃelegerea minŃii,
21
Bucură-te, mană cerească prin care inimile sunt chemate la viaŃă,
Bucură-te, stea strălucită de har,
Bucură-te, izvor care izvorăşti apa cea vie,
Bucură-te, Maică a lui Dumnezeu, binecuvatată între femei,
Bucură-te, Fecioară neîntinată care ai născut pe Mântuitorul lumii,
Bucură-te, Împărăteasă a Toate, care vindeci neputinŃele noastre prin harul tău!
Condacul al 2-lea :
Cuvântul cel Nenăscut încape într-un prunc, prin tine, Fecioară, aducând tămăduire tuturor celor care
cinstesc Naşterea din tine, cea nefurată de nuntă, cântând, Aliluia!
Icosul al 2-lea :
Căutând să cunoască ceea ce este necunoscut, a strigat Fecioara către îngerul cel vestitor : "Arată-mi
cum eu, Fecioară fără pată, pot fi maică a Celui Preaînalt?" Iar Gavriil cu frică i-a răspuns strigând unele
că acestea :
Bucură-te, cea aleasă de Sfatul Cel Preaînalt,
Bucură-te cea repede auzitoare a celor ce se roagă Ńie,
Bucură-te, comoara de pace a lui Hristos,
Bucură-te, nădejdea şi puterea poporului tău,
Bucură-te, minunată nimicitoare a blestemului cancerului,
Bucură-te, vindecătoarea neputinŃelor,
Bucură-te, apărătoarea lumii,
Bucură-te, izbăvitoare de griji,
Bucură-te, alinătoarea plânsului şi a lacrimilor,
Bucură-te, care deschizi porŃile mântuirii tuturor,
Bucură-te, sceptru şi putere a celor ce locuiesc în Sfântul Munte,
Bucură-te, toiagul călugărilor şi al laicilor,
Bucură-te, Împărăteasă a Toate, care vindeci neputinŃele noastre prin harul tău!
Condacul al 3-lea :
Puterea celui Preaînalt te-a umbrit, Fecioară şi Cel Neatins S-a făcut trup, arătându-te pe tine poiană
dulce a celor ce voiesc să culeagă mântuirea atunci când cântă : Aliluia!
Icosul al 3-lea :
Icoana ta, "Împărăteasă a Toate" a fost slăvită, o, Maică a lui Dumnezeu, atunci când vindecările au
prins a curge din chipul tău. Tu dai vindecare celor care cântă înaintea ei cu credinŃă, înmulŃind cântările
astfel :
Bucură-te, Maică a luminii Nestinse,
Bucură-te, biruinŃa celor care rabdă până la sfârşit,
Bucură-te, doctor adevărat al celor ce bolesc şi sunt în necaz,
Bucură-te, zid apărător al văduvelor şi orfanilor,
Bucură-te, deschizătoare a uşilor raiului,
Bucură-te, apărătoare a celor ce trudesc şi duc sarcini grele,
Bucură-te, mijlocitoare pentru mântuirea credincioşilor,
Bucură-te, ceea ce te rogi pentru neamul creştinesc,
Bucură-te, scară cerească prin care ne ridicăm de pe pământ la cer,
Bucură-te, apă vie care speli păcatele noastre de moarte,
Bucură-te, mieluşeaua care păzeşti inimile celor neprihăniŃi,
Bucură-te, văl apărător care adăposteşti copiii Bisericii,
Bucură-te, Împărăteasă a Toate, care vindeci neputinŃele noastre prin harul tău!

22
Condacul al 4-lea :
Vrând să dea viaŃă lumii, Stăpânul tuturor S-a sălăşluit în pântecele tău, fără să ştii de bărbat, arătându-te
pe tine maică a credincioşilor, învăŃându-i să cânte lui Dumnezeu : Aliluia!
Icosul al 4-lea :
Slăvite lucruri ne-au înconjurat de la tine, O, Cetate a lui Dumnezeu, prin vindecările pe care le reverşi şi
primind izvoare răcoritoare de vindecare, îŃi strigăm cu mulŃumire unele că acestea, O, Împărăteasă a
Toate :
Bucură-te, iarbă vindecătoare care uşurezi suferinŃa,
Bucură-te, răcoreală care potoleşti fierbinŃeala bolii,
Bucură-te, flacără care arzi blestemul cancerului,
Bucură-te, cea care ridici din patul durerii pe cei pe care doctorii nu-i mai pot ridica,
Bucură-te, cea care îŃi arăŃi faŃa ta cea preacurată celor aleşi ai tăi,
Bucură-te, cea care ne scoŃi din cătuşele păcatelor,
Bucură-te, căci prin tine ne-a fost dată scoaterea din moarte,
Bucură-te, că prin tine mulŃime de credincioşi au fost mântuiŃi,
Bucură-te, înălŃime curată, neatinsă de gândul omenesc,
Bucură-te, adâncime trăită de lume,
Bucură-te, cea care ai fost profeŃită de Patriarhii Vechiului Testament,
Bucură-te, călăuzitoarea ierarhilor care se roagă Ńie,
Bucură-te, Împărăteasă a Toate, care vindeci neputinŃele noastre prin harul tău!
Condacul al 5-lea :
Te-ai arătat a fi, O, Fecioară, templul cel preacurat al Mântuitorului. De aceea cădem înaintea ta,
Preacurată şi cerem să ne faci şi pe noi fii ai lui Dumnezeu că să strigăm către tine : Aliluia!
Icosul al 5-lea :
Cetele îngerilor văzând în mâinile tale pe Cel Ce a făcut cu mâna pe om şi cunoscându-te a fi Doamnă şi
Stăpână, deşi singură te-ai numit "Roaba Domnului", Preacurato, cu grabă slujesc Ńie, Una
Binecuvantată, cu cântări că acestea :
Bucură-te, cea pe care Dumnezeu te-a pus mai presus decât oştile cereşti,
Bucură-te, cea care umpli lumea cu vindecări minunate,
Bucură-te, cea care auzi slava şi laudele cerurilor,
Bucură-te, cea care primeşti mulŃumirile pământului,
Bucură-te, cea care arzi sămânŃa putrejunii din inimile noastre,
Bucură-te, zeloasă biruitoare a vicleniilor diavolului,
Bucură-te, ceea ce umpli valea acestei vieŃi cu lacrimi de bucurie,
Bucură-te, ceea ce prefaci grijile în dulceaŃă cerească,
Bucură-te, miros de bună mireasmă primit de Dumnezeu,
Bucură-te, nemăsurată bucurie a păcătoşilor care se pocăiesc,
Bucură-te, armura adevărului împotriva ispitelor,
Bucură-te, scut de apărare împotriva duşmăniei şi a distrugerii,
Bucură-te, Împărăteasă a Toate, care vindeci neputinŃele noastre cu darul tău!
Condacul al 6-lea :
Binevestitorii Cuvâtului lui Dumnezeu, Apostoli ai Mântuitorului, minunat au fost aduşi de faŃă,
Fecioară, când ai fost ridicată de la pământ la cer, că să-I poată cânta cu o inimă şi cu o gură lui
Dumnezeu : Aliluia!
Icosul al 6-lea :

23
Har minunat s-a arătat din icoana ta, Împărăteasă a toate, când tânărul cel întunecat de învăŃături satanice
a căzut Ńeapăn la pământ înaintea ei şi a slobozit din legăturile întunericului, cu frică şi cu bucurie a
strigat către tine acestea :
Bucură-te, îndreptătoarea vieŃii păcătoase,
Bucură-te, mângâierea celor chinuiŃi,
Bucură-te, alungătoarea hoardelor de demoni din Biserică,
Bucură-te, risipitoarea norilor întunecaŃi ai păcatului,
Bucură-te, distrugătoarea capcanelor celor nevăzute,
Bucură-te, atotputernica biruitoare a vrăjilor sataniceşti,
Bucură-te, far care luminezi calea celor rătăciŃi,
Bucură-te, nor care aperi pe cei nevinovaŃi de rele,
Bucură-te, munte care ne hrăneşti pe noi cu mană cerească,
Bucură-te, vale a acestei vieŃi, care ne saturi cu umilinŃa lui Hristos,
Bucură-te, piatră scumpă a împărăŃiei cerurilor,
Bucură-te, rază a luminii celei veşnice,
Bucură-te, Împărăteasă a Toate, care vindeci neputinŃele noastre cu harul tău!
Condacul al 7-lea :
Voind să Te dai pe Tine ÎnsuŃi hrană celor credincioşi, Te-ai întrupat din sfânta Fecioara, că primind
preacuratul Tău trup şi sfântul Tău sânge, să Te cunoaştem pe Tine, Dumnezeul cel Adevărat. De aceea,
minunându-ne de această neatinsă înŃelepciune, strigăm către tine : Aliluia!
Icosul al 7-lea :
Făcătorul a Toate ne-a mai descoperit o taină când împreună cu Apostolii Săi, a mâncat Cina cea de
Taina. Iar noi, care ne rugăm Împărătesei a Toate, să ne facă părtaşi sfintelor daruri, îi aducem cântări că
acestea :
Bucură-te, dătătoare a pâinii cereşti,
Bucură-te, purtătoarea vieŃii celei veşnice,
Bucură-te, potir din care ne împărtăşim cu Hristos,
Bucură-te, ceea ce te uneşti suflet şi trup cu Hristos,
Bucură-te, linguriŃă de aur plină cu tainele cereşti,
Bucură-te, chivot nepreŃuit în care se află Sfintele Daruri,
Bucură-te, cea care ne arăŃi Sfânta Împărtăşanie,
Bucură-te, masă binecuvântată care ne dai hrana cea sfântă,
Bucură-te, cea care îi aşezi de-a dreapta ta pe cei care se împărtăşesc cu cinste,
Bucură-te, cea care scoŃi din iad pe apărătorii Sfintei Liturghii,
Bucură-te, călăuzitoarea celor morŃi spre fântâna nemuririi,
Bucură-te, tare adăpost de pace pentru copii tăi,
Bucură-te, Împărăteasă a Toate, care vindeci neputinŃele noastre cu harul tău!
Condacul al 8-lea :
Privind la minunata Naştere a lui Hristos şi părăsind grijile cele lumeşti, să ne înălŃăm inimile, căci
pentru aceasta S-a întrupat Cel Preaînalt că să ne tragă la Sine pe cei ce-I cântăm : Aliluia!
Icosul al 8-lea :
Fiind dintotdeauna în sânul Tatălui, Cuvântul cel Necuprins S-a făcut trup pe pământ. Dumnezeu Cel
Mare a slăvit-o pe Fecioara şi a căutat spre smerenia Maicii Sale, care aude de la noi cuvinte că acestea :
Bucură-te, chivot al necuprinsului Dumnezeu,
Bucură-te, cea care arăŃi lumii pe Creatorul Cel mai presus de lume,
Bucură-te, cutremurătoare a puterii morŃii,
Bucură-te, vindecătoarea rănii lui Adam,
24
Bucură-te, leac vindecător al rănilor sufleteşti,
Bucură-te, untdelemn sfânt care ungi rănile trupeşti,
Bucură-te, uşurătoarea durerilor celor care nasc,
Bucură-te, cea care biruieşti iadul,
Bucură-te, cea care toceşti boldul morŃii,
Bucură-te, nădejdea învierii de obşte,
Bucură-te, cea care aduci adevarată mântuire ortodocşilor,
Bucură-te, Împărăteasă a Toate, care vindeci neputinŃele noastre cu harul tău!
Condacul al 9-lea :
Toată firea cea îngerească şi cea omenească s-a uimit de slăvita şi neînŃeleasa Ta întrupare, Cuvântule al
lui Dumnezeu. Luând aminte cu minunare la această taină a smereniei, cu frică şi cutremur, noi cei
mulŃumitori strigăm către Tine : Aliluia!
Icosul al 9-lea :
RăniŃi fiind cu multe boli, am primit vindecări peste măsură de la icoana ta, O, Împărăteasă a Toate şi,
prin credinŃă, îmbogăŃindu-ne cu har, cu glas mare strigăm către tine :
Bucură-te, statornică păstrătoare a sănătaŃii pruncilor,
Bucură-te, aducătoare de sănătate celor bolnavi, Bucurăte, vindecătoarea copiilor bonavi,
Bucură-te, mama tinerilor în suferinŃă,
Bucură-te, cea care ridici pe cei ce zac pe patul bolii,
Bucură-te, întărirea celor stăpâniŃi de frica morŃii,
Bucură-te, cea care iei seama la plânsul bărbaŃilor,
Bucură-te, cea care asculŃi suspinul nostru,
Bucură-te, cea care înneci durerea pământească în bucuria cerească,
Bucură-te, răbdare cerească în faŃa furtunilor devastatoare,
Bucură-te, cea care aduci bucurie celor ce plâng,
Bucură-te, ceea ce aduci îmblânzirea relelor pe aripile rugăciunii,
Bucură-te, Împărăteasă a Toate, care vindeci neputinŃele noastre cu harul tău!
Condacul al 10-lea :
Vrând să mântuiască firea omenească stricată prin păcat, Creatorul tuturor a pogorât peste tine că roua
peste lâna lui Ghedeon şi te-a făcut rug aprins. Dumnezeu fiind, El S-a făcut om pentru care pururea Îi
cântăm : Aliluia!
Icosul al 10-lea :
Zid apărător eşti fecioarelor, Preacurată, şi celor care se luptă pentru curăŃire. Dumnezeu S-a sălăşluit
întru tine curăŃind întreaga fire cugetătoare eliberând-o de toată întinăciunea, pentru care îŃi cântăm
unele că acestea :
Bucură-te, cea care vorbeşti cu cei care caută tăcerea,
Bucură-te, coroană a celor care îşi păstrează neatinsă fecioria,
Bucură-te, început şi sfârşit al desăvârşirii duhovniceşti,
Bucură-te, tezaur al revelaŃiei divine,
Bucură-te, cunoscătoare a sfatului Sfintei Treimi,
Bucură-te, izvor al mântuirii bărbaŃilor virtuoşi,
Bucură-te, înălŃime neatinsă de minŃile trufaşe,
Bucură-te, adăpost deschis pentru inimile umile,
Bucură-te, Preacurată, mai imaculată decât cerurile,
Bucură-te, ceea ce eşti mai cinstită decât heruvimii şi serafimii,
Bucură-te, cea plină de veselie căreia arhanghelul Ńi-a spus : ?
Bucură-te !?
25
Bucură-te, cea mângâiată care ai atins cu mâna pe Hristos cel înviat,
Bucură-te, Împărăteasă a Toate, care vindeci neputinŃele noastre cu harul tău!
Condacul al 11-lea :
Străduindu-ne cu mintea să aducem o cântare Mântuitorului, noi şi eu nevrednicul, Stăpână şi Doamnă,
rămânem robii tăi; căci cine poate fi vrednic să aducă imnuri lui Dumnezeu, al Cărui nume este că mirul
curat; de aceea Îi cântăm : Aliluia!
Icosul al 11-lea :
Ca o mare lumină - Răsăritul Cel de Sus - Fiul tău şi Dumnezeu a strălucit peste noi, cei ce locuim întru
întuneric. Ci vino şi la noi, Fecioară. Tu eşti lumânare într-un sfeşnic, un copil purtător de lumină al
Bisericii, care ne îndemni să-Ńi aducem cântări că acestea :
Bucură-te, zori ai Soarelui cunoaşterii,
Bucură-te, lăcaş al firii dumnezeieşti,
Bucură-te, lumina din care se Ńese haina sfinŃilor,
Bucură-te, torŃă care înlături întunericul demonilor,
Bucură-te, luminarea minŃilor nepricepute,
Bucură-te, lumină pentru inimile păcătoase,
Bucură-te, mâna cea dreaptă care ne scoŃi pe noi din marea deşertăciunilor,
Bucură-te, Rază de lumină care călăuzeşti spre ÎmpărăŃie sufletele celor mântuiŃi,
Bucură-te, fulger care-i faci să tresară pe cei nepocăiŃi,
Bucură-te, luminătoarea conştiinŃelor nepocăite,
Bucură-te, îmblânzirea JudecăŃii lui Dumnezeu,
Bucură-te, Împărăteasă a Toate, care vindeci neputinŃele noastre cu harul tău!
Condacul al 12-lea :
Vrând să ne dea Harul Său, Dătătorul Vechiului Testament ne-a dăruit Testamentul cel Nou. Şi primind
astfel Harul ? nu prin lucrarea legii, ci prin credinŃa cea adevarată şi aflând astfel mântuirea Îi cântăm
Lui : Aliluia!
Icosul al 12-lea :
ÎnălŃăm imnuri Naşterii sfinte aşa cum Israel preamărea cu chimvale tabernacolul legii vechi care era
doar umbra ta, Maică şi Fecioară, adevăratul Tabernacol pe care noi, acum, te slăvim cu bărbăŃie că să
auzi de la toŃi spuneri că acestea :
Bucură-te, cântec cântat de înălŃimi,
Bucură-te, psalm răsunând jos,
Bucură-te, vrednică roabă a Unuia Dumnezeu,
Bucură-te, cea plăcută Sfintei Treimi pentru smerenia ta,
Bucură-te, cea care porŃi în tine pe Cel Care a făcut veacurile,
Bucură-te, tron al Celui Care Ńine universul în mâinile Sale,
Bucură-te, taină neînŃeleasă a vârstelor şi a timpurilor,
Bucură-te, nădejde tare a poparelor şi a neamurilor,
Bucură-te, adevarată bucurie a preoŃilor cucernici,
Bucură-te, repede auzitoare a rugăciunilor din biserici şi din chilii,
Bucură-te, vas al milei ales de Dumnezeu,
Bucură-te, Împărăteasă a Toate, care vindeci neputinŃele noastre cu harul tău!
Condacul al 13-lea :
O, Maică, Împărăteasă a Toate, care ai purtat pe Cuvântul Cel mai sfânt decât toŃi sfinŃii, primeşte
această cântare a noastră, vindecă-ne de bolile de moarte şi scoate-ne din judecata ce va să vie peste noi
cei ce-Ńi cântăm : Aliluia! Aliluia! Aliluia!
26
Acest Condac se repetă de trei ori, după care se citeşte Icosul 1şi Condacul 1 Apoi se cântă Troparul
şi se citesc Rugăciunile care urmează :
Tropar (Glas 4) :
Stăpână şi Doamnă, prin dătătoarea de bucurie, preacinstită icoana ta "Împărăteasă a Toate", mântuieşte
pe cei care cu fierbinŃeală cer mila ta; slobozeşte-i din toate durerile pe cei care aleargă la tine, din toate
necazurile scapă turma ta care cere de la tine mijlocirea ta.
Rugăciunea întâi către Maica Domului
Atotbună stăpână, sfântă Maică a lui Dumnezeu, Pantanassa, Împărăteasă a Toate nu sunt vrednic că să
intri sub acoperământul meu. Ci că ceea ce eşti milostivă Maica Dumnezeului celui milostiv, spune
numai un cuvânt şi se va tămădui sufletul meu şi trupul meu slăbit se va întări. Căci tu ai tărie
putincioasă şi cuvântul tău este plin de putere, O, Împărăteasă a Toate. Adu-mi biruinŃa, roagă-te pentru
mine că să măresc numele tău cel minunat totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin
Rugăciunea a doua
O, Preacurată Maică a lui Dumnezeu, Împărăteasă a Toate, auzi suspinurile noastre cele pline de durere
înaintea icoanei tale celei făcătoare de minuni. Întoarce-Ńi privirea spre copiii tăi bolnavi de boli
netămăduite, care cad înaintea sfintei tale icoane cu credinŃă. Şi precum pasărea îşi acoperă cuibul cu pui
cu aripile, aşa acoperă-ne şi tu, Fecioară, cu omoforul tău cel vindecător. În acest loc în care nădejdea se
subŃiază, mila ta să fie nădejde neîndoielnică. Aici unde grijile amare ne copleşesc, dă-ne răbdare şi
odihnă; unde chinul şi deznădejdea se cuibăresc în suflet, fă să răsară lumina necreată a lui Dumnezeu.
Mângâie-i pe cei fricoşi, întăreşte-i pe cei slabi, varsă blândeŃe şi lumină peste inimile amărâte. Vindecă
poporul tău cel bolnav, atotmilostivă stăpână, binecuvântează minŃile şi inimile doctorilor, că să fie
instrumentele Atotputernicului doctor - Iisus Hristos, Mântuitorul. Ne rugăm înaintea icoanei tale că
puterea ta să trăiască în noi, Stăpână şi Doamnă. Întinde mâinile tale pline de vindecări, Bucuria celor
întristaŃi, mângâierea celor îndureraŃi, că degrab primind ajutorul tău cel minunat să lăudăm Treimea cea
de viaŃă Făcătoare şi nedespărŃită,Tată, Fiu şi Duh Sfânt, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!

27
ACATIST CĂTRE CUVIOASA NOASTRĂ MAICĂ XENIA DIN
SANKT PETERSBURG CEA NEBUNĂ PENTRU HRISTOS

După obişnuitul început, se zic:

Condacele şi Icoasele

Condacul 1 :
Ńie celei alese, bineplăcutei lui Dumnezeu şi nebunei pentru Hristos, sfântă şi fericită maică Xenia, care
ai ales nevoinŃa răbdării şi relei pătimiri, cântare de laudă îŃi aducem toŃi cei ce cinstim sfântă
pomenirea ta. Iar tu ne apără de vrăjmaşii cei văzuŃi şi nevăzuŃi, că să strigăm Ńie : Bucură-te sfântă
Xenia, rugătoare pururea bineprimită pentru sufletele noastre.

Icosul 1 :
VieŃii îngereşti ai râvnit maică fericită, căci după moartea soŃului tău ai lepădat frumuseŃea lumii
acesteia şi toate cele din ea : pofta ochilor, pofta trupului şi trufia vieŃii, dobândind nebunia cea pentru
Hristos. Pentru aceasta auzi acum de la noi smerite laude :
Bucură-te, că te-ai asemănat prin viaŃa ta sfântului Andrei celui nebun pentru Hristos;
Bucură-te, că lepădându-te de numele tău, cu numele celui adormit te-ai numit;
Bucură-te, că nebunia cea pentru Hristos ai început-o luând numele soŃului tău Andrei;
Bucură-te, căci numindu-te cu nume bărbătesc neputinŃa femeiască ai lepădat;
Bucură-te, că toată avuŃia ta ai împărŃit-o oamenilor buni şi săracilor;
28
Bucură-te, că pentru Hristos ai primit sărăcia cea de bunăvoie;
Bucură-te, că prin nebunia ta ne-ai învăŃat să lepădăm cugetarea cea deşartă a acestui veac;
Bucură-te, bună mângâietoare a tuturor celor ce aleargă cu credinŃă la tine;
Bucură-te, sfântă Xenia, rugătoare pururea bineprimită pentru sufletele noastre.
Condacul al 2-lea :
Văzând străină petrecerea ta, că ai defăimat toată odihna şi bogăŃia lumească, rudeniile tale cele după
trup te-au crezut ieşită din minŃi; dar locuitorii cetăŃii lui Petru văzând neagonisirea şi sărăcia ta cea de
bună voie au cântat lui Dumnezeu : Aliluia!
Icosul al 2-lea :
ÎnŃelepciunea cea dată Ńie de Dumnezeu ai ascuns-o, Sfântă Xenia sub nebunia cea părută, în
deşertăciunea marelui oraş vieŃuind că o locuitoare a pustiei şi înălŃând neîncetate rugăciuni lui
Dumnezeu. Iar noi minunându-ne de această petrecere a ta îŃi aducem unele că acestea :
Bucură-te, ceea ce ai primit pe umerii tăi greaua cruce a nebuniei pentru Hristos, dată Ńie de Dumnezeu;
Bucură-te, ceea ce ai ascuns strălucirea harului prin nebunia cea părută;
Bucură-te, că ai dobândit darul înainte-vederii prin înalta ta smerenie şi prin nevoinŃa rugăciunii;
Bucură-te, că ai folosit darul tău spre binele şi mântuirea celor în suferinŃe;
Bucură-te, ceea ce că o mai înainte-văzătoare ai zărit suferinŃele omeneşti în necuprinse depărtări;
Bucură-te, ceea ce ai proorocit femeii celei bune despre naşterea fiului ei;
Bucură-te, că pentru acea femeie ai cerut prunc de la Dumnezeu;
Bucură-te, ceea ce ai învăŃat pe toŃi să alerge la Dumnezeu prin rugăciune;
Bucură-te, Sfântă Xenia, rugătoare pururea bineprimită pentru sufletele noastre.
Condacul al 3-lea :
Cu puterea cea dăruită de sus Ńie de la Dumnezeu, bărbăteşte ai răbdat arşiŃa şi gerul cumplit,
răstignindu-Ńi trupul cu patimile şi poftele lui. Pentru aceasta, luminată fiind de la Duhul Sfânt, neîncetat
ai strigat lui Dumnezeu : Aliluia!
Icosul al 3-lea :
Având, o fericito, cerul că acoperământ şi pământul aşternut trupului, ai lepădat plăcerile trupeşti de
dragul împărăŃiei lui Dumnezeu; iar noi, văzând o asemenea minunată vieŃuire, cu străpungere de inimă
strigăm Ńie :
Bucură-te, că Ńi-ai dăruit oamenilor locuinŃa ta pământească;
Bucură-te, ceea ce ai căutat şi ai primit acoperământul ceresc;
Bucură-te, ceea ce neavând nimic pe pământ, pe toŃi îi îmbogăŃeşti duhovniceşte;
Bucură-te, ceea ce ne înveŃi răbdarea prin vieŃuirea ta;
Bucură-te, ceea ce ai arătat oamenilor dragostea lui Dumnezeu;
Bucură-te, cea împodobită cu roadele evlaviei;
Bucură-te, ceea ce ai arătat lumii răbdarea şi nerăutatea;
Bucură-te, calda noastră mijlocitoare înaintea scaunului Celui Preaînalt;
Bucură-te, sfântă Xenia, rugătoare pururea bineprimită pentru sufletele noastre.
Condacul al 4-lea :
Prin blândeŃe şi nerăutate biruit-ai fericită maică, viforul vieŃii lumeşti ce tulbura cetatea lui Petru şi ai
dobândit despătimirea de cele stricăcioase. Pentru aceea şi cânŃi acum lui Dumnezeu : Aliluia!
Icosul al 4-lea :
Auzind despre tine că - pătimind pentru Hristos - dai mângâiere celor necăjiŃi, întăreşti pe cei
neputincioşi şi îndrumi pe calea cea dreaptă pe cei rătăciŃi, oamenii aflaŃi în suferinŃă alergau la tine
strigând :
29
Bucură-te, ceea ce ai iubit cu toată inima calea lui Hristos;
Bucură-te, ceea ce ai purtat cu bucurie crucea lui Hristos;
Bucură-te, ceea ce ai răbdat toate ispitele din partea lumii, trupului şi diavolului;
Bucură-te, ceea ce ai cu îmbelşugare darurile lui Dumnezeu;
Bucură-te, ceea ce ai arătat dragoste pentru aproapele;
Bucură-te, ceea ce ai mângâiat pe oamenii aflaŃi în suferinŃă;
Bucură-te, ceea ce ai şters lacrimile celor ce plângeau;
Bucură-te, sfântă Xenia, rugătoare pururea bineprimită pentru sufletele noastre.
Condacul al 5-lea :
Stea purcezătoare de la Dumnezeu s-a arătat sfinŃenia ta, fericită Xenia, luminând zarea cetăŃii lui Petru;
că oamenilor ce piereau în nebunia păcatului le-ai arătat calea mântuirii, chemând pe toŃi la pocăinŃă, că
să aducă lui Dumnezeu cântarea : Aliluia!
Icosul al 5-lea :
Văzând cum te nevoiai în rugăciune, răbdând gerul şi arşiŃa, oamenii binecinstitori se străduiau să
micşoreze patimile tale, aducându-Ńi îmbrăcăminte şi hrană. Dar tu pe toate le împărŃeai săracilor, voind
a-Ńi păstra nevoinŃa. Iar noi, minunându-ne de sărăcia ta cea de bună voie, îŃi spuneam unele că acestea :
Bucură-te, ceea ce ai suferit de bună voie arşiŃa şi gerul pentru Hristos;
Bucură-te, ceea ce în rugăciune ai petrecut necontenit;
Bucură-te, că ai izbăvit din multe nevoi cetatea lui Petru prin privegherile de toată noaptea;
Bucură-te, ceea ce de multe ori ai întors de la ea mânia lui Dumnezeu;
Bucură-te ceea ce nopŃile le petreceai pe câmp în rugăciune;
Bucură-te, ceea ce ai gustat dulceaŃa Raiului prin sărăcia cea duhovnicească;
Bucură-te, că prin această dulceaŃă toate cele lumeşti le-ai lepădat;
Bucură-te, ceea ce petreceai cu totul în Dumnezeu;
Bucură-te, sfântă Xenia, rugătoare pururea bineprimită pentru sufletele noastre.
Condacul al 6-lea :
SfinŃenia vieŃii tale, de Dumnezeu fericito, o propovăduiesc bogaŃi şi săraci, bătrâni şi tineri, toŃi cei
izbăviŃi prin tine de felurite boli, nevoi şi necazuri. Pentru aceasta şi noi, preamărindu-te, strigăm lui
Dumnezeu : Aliluia!
Icosul al 6-lea :
Strălucita slava nevoilor tale, fericită maică, atunci când aduceai pietre noaptea, în taină, pentru cei ce
clădeau biserica cimitirului, uşurând astfel truda celor ce lucrau la ridicarea zidurilor. Cunoscând acestea
şi noi păcătoşii, îŃi grăim :
Bucură-te, ceea ce ne înveŃi să săvârşim în taină fapte bune;
Bucură-te, ceea ce îi chemi pe toŃi să se nevoiască pentru dreapta credinŃă;
Bucură-te, ceea ce ajuŃi celor ce zidesc bisericile lui Dumnezeu;
Bucură-te, ceea ce ai iubit sfinŃenia bisericilor;
Bucură-te, ceea ce uşurezi strădaniile noastre pe calea mântuirii;
Bucură-te, grabnică ajutătoare a celor ce aleargă la tine;
Bucură-te, bună mângâietoare a tuturor celor scârbiŃi;
Bucură-te, cerească ocrotire a cetăŃii lui Petru;
Bucură-te, sfântă Xenia, rugătoare pururea bineprimită pentru sufletele noastre.
Condacul al 7-lea :
Voind a izbăvi de suferinŃă pe doctorul care îşi plângea soŃia răposată, ai poruncit unei oarecare fecioare
să alerge la Ohta şi aflându-şi acolo soŃul, să-l mângâie. Şi făcându-se precum ai zis, mai apoi şi ei
bucurându-se au cântat lui Dumnezeu : Aliluia!
30
Icosul al 7-lea :
Minune nouă ai arătat prin rugăciunea ta, fericită maică, atunci când ai zis femeii celei binecinstitoare :
"Ia bănuŃul, are să se stingă", proorocind prin aceasta despre focul care cuprindea casa ei; iar prin
rugăciunea ta stingându-se văpaia, şi noi cunoscând aceasta, te lăudăm aşa :
Bucură-te, ceea ce stingi durerile oamenilor;
Bucură-te, ceea ce ai arătat îndrăznire către Dumnezeu pentru cei aflaŃi în suferinŃă;
Bucură-te, făclie nestinsă, care arzi cu lumină puternică în rugăciune către Dumnezeu;
Bucură-te, mijlocitoarea noastră în nevoi şi în necazuri;
Bucură-te, ceea ce scoŃi din groapa pierzării pe cei stăpâniŃi de patimi;
Bucură-te, ceea ce fereşti pe fecioarele cele binecinstitoare de căsătorii cu nelegiuiŃii;
Bucură-te, ceea ce izbăveşti din deznădejde pe cei răniŃi de defăimări;
Bucură-te, grabnică ajutătoarea celor târâŃi prin judecăŃi nedrepte;
Bucură-te, sfântă Xenia, rugătoare pururea bineprimită pentru sufletele noastre.
Condacul al 8-lea :
Ca o străină fără adăpost ai străbătut calea vieŃii în cetatea de scaun a patriei tale pământeşti, suferind cu
mare răbdare necazurile şi defăimările; iar acum, petrecând în Ierusalimul de sus, cu bucurie cânŃi lui
Dumnezeu : Aliluia!
Icosul al 8-lea : Fost-ai tuturor toate, fericită maică Xenia : celor scârbiŃi mângâiere, celor neputincioşi
acoperământ şi ocrotire, celor întristaŃi bucurie, celor săraci scăpare, celor bolnavi tămăduire. Pentru
aceasta noi toŃi grăim către tine :
Bucură-te, că locuieşti în sălaşurile cele de sus;
Bucură-te, că te rogi pentru noi, păcătoşii;
Bucură-te, că ai arătat chipul cel bun al slujirii lui Dumnezeu;
Bucură-te, acoperitoarea celor înjosiŃi şi prigoniŃi;
Bucură-te, ceea ce ajuŃi cu rugăciunile tale poporul dreptmăritor;
Bucură-te, că acoperi pe cei asupriŃi care se roagă Ńie;
Bucură-te, ceea ce înŃelepŃeşti pe asupritori;
Bucură-te, ceea ce ruşinezi pe cei necredincioşi şi batjocoritori;
Bucură-te, sfântă Xenia, rugătoare pururea bineprimită pentru sufletele noastre.
Condacul al 9-lea :
Toate chinurile le-ai suferit, fericită maică : sărăcia trupească, foamea şi setea, încă şi defăimarea de la
oamenii cei nelegiuiŃi, care te socoteau ieşită din minŃi. Ci tu, rugându-te lui Dumnezeu, totdeauna Îi
strigai : Aliluia!
Icosul al 9-lea :
Ritorii cei mult grăitori nu pot pricepe cum ai mustrat prin nebunia ta nebunia lumii acesteia, şi prin
neputinŃa ta părută ai ruşinat pe cei puternici şi înŃelepŃi, care nu au cunoscut puterea şi înŃelepciunea lui
Dumnezeu. Dar noi cei ce am primit ajutorul tău îŃi vom aduce unele că acestea :
Bucură-te, purtătoare a dumnezeiescului Duh;
Bucură-te, ceea ce împreună cu apostolul Pavel te lauzi cu neputinŃa ta;
Bucură-te, ceea ce ai mustrat lumea cu păruta ta nebunie;
Bucură-te, ceea ce ai lepădat, de dragul mântuirii, frumuseŃea veacului acestuia;
Bucură-te, ceea ce ai iubit din toată inima bunătăŃile cele cereşti;
Bucură-te, ceea ce ne chemi pe calea mântuirii;
Bucură-te, înfricoşătoare mustrătoare a păcatului beŃiei;
Bucură-te, ceea ce ai fost tuturor milostiv doctor f2ră de arginŃi;
Bucură-te, sfântă Xenia, rugătoare pururea bineprimită pentru sufletele noastre.

31
Condacul al 10-lea :
Vrând să-Ńi mântuieşti sufletul, Ńi-ai răstignit patimile şi poftele trupului şi lepădându-te de sineŃi pentru
totdeauna, Ńi-ai luat pe umerii tăi crucea şi ai urmat cu toată inima lui Hristos, cântându-i : Aliluia!
Icosul al 10-lea :
Zid tare şi liman neînviforat te-ai arătat celor ce se roagă Ńie, maică Xenia. Pentru aceasta şi pe noi ne
apără cu rugăciunle tale de vrăjmaşi văzuŃi şi nevăzuŃi, că să strigăm Ńie :
Bucură-te, ceea ce ne îndemni la osteneala duhovniceasca;
Bucură-te, ceea ce ne izbăveşti de cursele vrăjmaşilor;
Bucură-te, tămâie duhovnicească adusă prinos lui Dumnezeu;
Bucură-te, ceea ce aduci dumnezeiasca pace în inimile oamenilor;
Bucură-te, ceea ce stingi duhul răutăŃii în inimile celor înverşunaŃi;
Bucură-te, ceea ce dai binecuvântare copiilor celor buni;
Bucură-te, ceea ce tămăduieşti de boli prin tainica ta rugăciune;
Bucură-te, ceea ce ai arătat înŃelepciunea lui Dumnezeu lumii celei înrăite;
Bucură-te, sfântă Xenia, rugătoare pururea bineprimită pentru sufletele noastre.
Condacul al 11-lea :
Cântare cu laudă îŃi aduc, fericită Xenia, cei izbăviŃi din nevoi, din necazuri şi din toată ispita prin
rugăciunile tale şi împreuna cu tine strigă lui Dumnezeu, bucurându-se : Aliluia!
Icosul al 11-lea :
Lumină strălucitoare s-a arătat viaŃa ta, sfântă maică, luminând oamenilor în întunericul acestei vieŃi,
căci tu ai izbăvit din mocirla păcatului pe cei căzuŃi şi spre lumina lui Hristos i-ai povăŃuit. Pentru
aceasta după datorie auzi de la noi :
Bucură-te, ceea ce luminezi poporul dreptslăvitor cu lumina lui Dumnezeu;
Bucură-te, bineplăcută a lui Dumnezeu, care în lume ai arătat virtuŃi mai presus de lume;
Bucură-te, ceea ce prin multe strădanii ai dobândit mare har;
Bucură-te, că ai strălucit în întunericul păcatului, prin harul lui Dumnezeu;
Bucură-te, ceea ce dai mână de ajutor celor ce deznădăjduiesc pe calea mântuirii;
Bucură-te, ceea ce întăreşti în credinŃă pe cei neputincioşi;
Bucură-te, ceea ce ruşinezi duhurile răutăŃii;
Bucură-te, că ai uimit şi pe îngeri cu vieŃuirea;
Bucură-te, sfântă Xenia, rugătoare pururea bineprimită pentru sufletele noastre.
Condacul al 12-lea :
Har îmbelşugat izvorăşti, fericită maică Xenia, tuturor celor ce cinstesc pomenirea ta şi aleargă sub
acoperământul rugăciunilor tale. Pentru aceasta izvorăşte-ne cu îmbelşugare tămăduiri de la Dumnezeu
şi nouă, care ne rugăm Ńie, că să cântăm cu toŃii : Aliluia!
Icosul al 12-lea :
Cinstind fericită maică, multele tale minuni, te lăudăm şi cu toată osârdia Ńie ne rugăm : nu ne lăsa pe noi
păcătoşii, în toate întâmplările cele întristătoare, ci roagă pe Domnul că să nu cădem din credinŃa noastră
ortodoxă, în care prin tine fiind întăriŃi, cu bună nădejde să-ti strigăm :
Bucură-te, ceea ce ne înveŃi să suferim alături de cei necăjiŃi;
Bucură-te, ceea ce cu toată osârdia ne îngrijeşti în suferinŃele noastre;
Bucură-te, ceea ce ne înveŃi a ne răstigni patimile şi poftele trupeşti;
Bucură-te, mijlocitoarea şi acoperitoarea celor ce cinstesc pomenirea ta;
Bucură-te, că ai străbătut calea cea cu osteneală;
Bucură-te, că prin aceasta ai dobândit veşnica mântuire;

32
Bucură-te, cea care veseleşti pe cei ce aleargă la mormântul tău;
Bucură-te, cea care mijloceşti pururea pentru mântuirea poporului celui dreptmăritor;
Bucură-te, sfântă Xenia, rugătoare pururea bineprimită pentru sufletele noastre.
Condacul al 13-lea :
O, Sfântă maică Xenia, care în viaŃa ta ai purtat - pentru dragostea Mântuitorului tău - o cruce atât de
grea. Primeşte de la noi, păcătoşii, această rugăciune adusă Ńie. Îngrădeşte-ne cu rugăciunile tale de
ispitirile duhurilor întunericului şi ale tuturor celor care cugetă relele asupra noastră. Roagă pe
Atotînduratul Dumnezeu să ne dăruiască putere şi virtute, că fiecare din noi luându-şi crucea şi urmând
lui Hristos să-I cânte în vecii nesfârşiŃi împreună cu tine : Aliluia! Acest condac se zice de trei ori.
Apoi se zice iarăşi Icosul întâi şi Condacul întâi
Rugăciune către Sfânta şi Fericita noastră maică Xenia, cea nebună pentru Hristos :
O, Sfântă maică Xenia, vieŃuind sub acoperământul Celui Preaînalt şi întărită fiind de Maica lui
Dumnezeu, răbdând foamea şi setea, gerul şi arşiŃa, defăimările şi prigonirile, ai primit de la Dumnezeu
darul înainte-vederii şi al facerii de minuni, iar acum sălăşluieşti întru lumina Celui Atotputernic. Sfânta
Biserică te preamăreşte acum că pe o floare bineînmiresmată. Stând înaintea sfintei tale icoane, ne
rugăm Ńie că uneia care eşti întru viaŃa cea neîmbătrânitoare, dar petreci şi împreună cu noi : primeşte
cererile noastre şi le du la scaunul Milostivului Părinte Ceresc, că ceea ce ai îndrăznire către El; cere
pentru cei ce aleargă la tine mântuire veşnică, îmbelşugată binecuvântare pentru faptele şi începuturile
cele bune, izbăvire din toate nevoile şi necazurile. Mijloceşte cu rugăciunile tale înaintea Atotînduratului
nostru Mântuitor, pentru noi netrebnicii şi păcătoşii. Ajută, Sfântă şi fericită maică Xenia, să fie luminaŃi
pruncii cu lumina Sfântului Botez şi să fie pecetluiŃi cu pecetea darului Sfântului Duh; băieŃii şi fetele să
fie crescuŃi în credinŃă, cinste şi frică de Dumnezeu; dăruieşte-le lor reuşită la învăŃătură; t2măduieşte pe
cei neputincioşi; trimite dragoste şi bună-înŃelegere celor căsătoriŃi, învredniceşte pe monahi de nevoinŃa
cea bună şi apără-i de defăimări; întăreşte-i pe păstori întru tăria Duhului Sfânt, păzeşte poporul şi Ńara
aceasta în pace şi fără de tulburare, roagă-te pentru cei lipsiŃi în ceasul morŃii de împărtăşirea cu Sfintele
lui Hristos Taine; că tu eşti nădejdea noastră, grabnica noastră ascultătoare, pentru care îŃi aducem
mulŃumire şi slăvim pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Duhul Sfânt, pe Dumnezeul cel în Treime închinat şi
minunat întru SfinŃii Săi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!
Tropar, glas 7
Iubind sărăcia lui Hristos, acum te îndulceşti de ospăŃul cel veşnic; cu nebunia cea părută ai ruşinat
nebunia acestei lumi, prin smerenia Crucii ai primit puterea lui Dumnezeu. Pentru aceasta, dobândind
darul ajutorării prin minuni, Fericită Xenia, roagă pe Hristos Dumnezeu să ne izbăvească prin pocăinŃă
de tot răul.
Condac, glasul 3
Luminat saltă astăzi oraşul Sfântului Petru, că mulŃimea celor scârbiŃi află mângâieri, nădăjduind la
rugăciunile tale, fericită Xenia, că tu eşti lauda şi întărirea acestui oraş.
Mărimuri
Mărimu-te, pe tine, Sfântă şi Fericită maică a noastră Xenia, şi cinstim sfântă pomenirea ta, că tu Îl rogi
pentru noi pe Hristos Dumnezeul nostru.

33
ACATISTUL CUVIOASEI MAICII NOASTRE PARASCHEVA

14 octombrie
După obişnuitul început, se zic:

Condacele şi Icoasele

Condacul 1:
Preacuvioasei noastre maici, mult-milostivei Parascheva, prinos de umilinŃă îi aducem noi nevrednicii
păcătoşi pentru mijlocirile sale. Că mari daruri ne-am învrednicit a dobândi, de la izvorul cel pururea
curgător de bunătăŃi al Mântuitorului nostru, şi să-i cântăm: Bucură-te, Paraschevo, mult folositoare!

Icosul 1:
Îngerii din cer cu laude primind duhul tău cel fecioresc din pământeştile locaşuri, de bucurie te-au
încununat pentru vredniciile tale; căci femeiesc trup purtând şi fire slăbănoagă, ai ştiut a birui toate
puterile vrăjmaşilor prin bună înŃelepciune; pentru aceasta-Ńi cântăm:
Bucură-te, înŃeleaptă fecioară;
Bucură-te, porumbiŃă cuvântătoare;
Bucură-te, suflet îngeresc în trup fecioresc;
Bucură-te, vrednică mijlocitoare către Domnul;
Bucură-te, mângâierea oamenilor;
Bucură-te, alinarea de suferinŃă;
Bucură-te, nădejdea noastră cea tare;
34
Bucură-te, întărirea credincioşilor;
Bucură-te, liman lin şi neînviforat;
Bucură-te, pilda bunei cucernicii;
Bucură-te, luminarea celor nepricepuŃi;
Bucură-te, scăparea celor deznădăjduiŃi;
Bucură-te, Paraschevo, mult folositoare!
Condacul 2:
Aşa Împăratul tuturor răsplăteşte biruinŃele. Asa mâna proniei cea nevăzută întăreşte neamul omenesc,
îmbrăŃişând cu credinŃă cele de dânsa rânduite spre mântuire. Pentru aceasta să ne departăm de
nelegiuiri; până când vom petrece în păcate? Doamne, întăreşte inimile noastre ca sa-łi cântăm în fapte
bune cântarea cea îngerească: Aliluia!
Icosul 2:
âşşâăŃăîăBucură-te, mărgăritar nepreŃuit al vistieriei noastre;
Bucură-te, floare nevestejită a Bisericii lui Hristos;
Bucură-te, temelie neclintită a creştinătăŃii;
Bucură-te, a fecioarelor înzestrătoare şi rugătoare către Maica lui Dumnezeu;
Bucură-te, ascultătoare a preoŃilor cucernici;
Bucură-te, grabnică ajutătoare a străinilor;
Bucură-te, fierbinte mângâietoare a prigoniŃilor;
Bucură-te, milostivă povăŃuitoare a văduvelor;
Bucură-te, învingătoarea duşmanilor;
Bucură-te, izbăvirea tuturor celor ce te cheamă spre ajutor;
Bucură-te, mare folositoare a sufletelor;
Bucură-te, vindecătoarea de răni a trupurilor;
Bucură-te, Paraschevo, mult folositoare!
Condacul 3:
Spre tine pururea nădăjduind, de multe boli şi primejdii s-a izbăvit Ńara aceasta, alinând şi prefăcând
mânia cea cu dreptate pornită asupra noastră de la Dumnezeu, în bună şi milostivă îndurare, prin ale tale
rugăciuni; dar şi acum îngrozindu-ne marile nenorociri, la tine năzuim cu lacrimi, să ne ajuŃi, ca să
scăpăm din primejdie şi să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 3:
Epivata, văzând lauda pământului ei, răsărind dintru ale sale, cu bucurie te-a întâmpinat, preacuvioasă,
mărturisindu-te cu mare cucernicie; iar noi, care în urmă ne-am învrednicit a dobândi moaştele tale, cum
vom putea îndestul a propovădui minunile pe care le-ai făcut, de nu cântăm acestea:
Bucură-te, luminătoarea Moldovei;
Bucură-te, sprijinitoarea Epivatei;
Bucură-te, învăŃătoarea parinŃilor tăi;
Bucură-te, ceea ce n-ai adunat averi pământeşti;
Bucură-te, adunătoarea cereştilor daruri;
Bucură-te, ceea ce n-ai primit hainele cele scumpe;
Bucură-te, cinstitoarea hainei smereniei;
Bucură-te, îndreptătoarea mândriei;
Bucură-te, cinstitoarea fecioriei;
Bucură-te, sprijinitoarea bătrânilor;
Bucură-te, osânditoarea duşmanilor;
Bucură-te, miluitoarea săracilor;
Bucură-te, Paraschevo, mult folositoare!
35
Condacul 4:
Preacurată Fecioară Marie, Maica lui Dumnezeu, primeşte şi ale noastre datornice rugăciuni de la noi
nevrednicii pe care prin mijlocitoarea noastră sfânta Ńi le aducem spre iertarea păcatelor şi ne dă nouă
pace şi mare milă de la Fiul tău, Căruia Îi cântăm neîncetat: Aliluia!
Icosul 4:
Celei după vrednicie şi cu credinŃă următoare a cuvântului lui Dumnezeu, care pentru buna cucernicie a
primit darul vindecărilor şi plată cerească, prin glasul Mântuitorului zicând: slugă bună şi credincioasă,
intră întru bucuria Domnului tău, îi aducem cântărea aceasta:
Bucură-te, sămânŃă nerătăcită;
Bucură-te, trup neobosit;
Bucură-te, hrană duhovnicească;
Bucură-te, aur lămurit;
Bucură-te, foc arzător plevilor;
Bucură-te, pământ de îndestulare;
Bucură-te, rodul pocăinŃei;
Bucură-te, alinarea relelor cugetări;
Bucură-te, risipitoare de furtuni;
Bucură-te, aducătoare de mană;
Bucură-te, dătătoare de mângâieri;
Bucură-te, mijlocitoarea tuturor creştinilor către Domnul;
Bucură-te, Paraschevo, mult folositoare!
Condacul 5:
ObosiŃi de truda gândurilor lumeşti ne-am deşteptat acum noi, ticăloşii, lăcrimând, că nu avem încotro
întinde nădejdile după faptele noastre spre a ne linişti, nefăcând nici un lucru vrednic de mântuire şi
temându-ne de tăiere ca smochinul neroditor, cădem înaintea ta plângând, sfântă Paraschevo, şi strigăm:
miluieşte-ne, ca dimpreună cu tine să cântăm lui Dumnezeu cântarea de mântuire: Aliluia!
Icosul 5:
Cine nu te va ferici pe tine, cuvioasă, că te-ai învrednicit a potoli prin nevoinŃele tale zburdălnicia
trupului şi a dobândi mântuirea sufletească cu cinstea cea neluată de mâini omeneşti a cereştii măriri?
Sau cine nu te va ferici iarăşi că ai străbătut prin viteazul tău cuget împletiturile vicleanului cele
amăgitoare, şi l-ai ruşinat? Pentru aceasta primeşte următoarea cântăre:
Bucură-te, turnul biruinŃei;
Bucură-te, usa mântuirii;
Bucură-te, pavăza credinŃei;
Bucură-te, locaşul statorniciei;
Bucură-te, chipul bunătăŃilor;
Bucură-te, apărarea cinstitei cruci;
Bucură-te, închinătoarea ei vrednică;
Bucură-te, că prin al ei ajutor ai fost izbânditoare;
Bucură-te, că printr-însă te-ai făcut lui Hristos următoare;
Bucură-te, a biruinŃei frumoasă stâlpare;
Bucură-te, învingătoare a stăpânirii iadului;
Bucură-te, moştenitoarea cereştii mângâieri;
Bucură-te, Paraschevo, mult folositoare!
Condacul 6:
Dar cum vom cânta mai cu vrednicie sau cu ce cuvinte vom lăuda mărirea faptelor tale, noi nevrednicii?
36
Că nici faptele, nici credinŃa nu ne apropie de preacinstitele tale lucrări; dar, mărturisind slăbiciunea
noastră, ne rugăm Ńie a ne ajuta şi a mijloci către Dumnezeu să primească cântarea: Aliluia!
Icosul 6:
Ne-au cuprins acum dureri ce nu sunt spuse, nici un ajutor omenesc de la nimeni nu aşteptăm, toŃi ne-au
părăsit deodată, până şi plăcerile ce odinioară ne desfătau acum se luptă cu noi; vai de ticăloşia noastră,
nu avem altă nădejde decât mila lui Dumnezeu şi al tău ajutor sfânt. Pentru aceasta ne rugăm Ńie,
grabeşte a ne asculta, vindecându-ne, ca să cântăm Ńie:
Bucură-te, leacul durerii;
Bucură-te, mâna vindecării;
Bucură-te, casa ocrotirii;
Bucură-te, raza mângâierii;
Bucură-te, cortul îndestulării;
Bucură-te, roua fierbinŃelii;
Bucură-te, mântuirea de boli;
Bucură-te, scăparea celor înspăimântaŃi;
Bucură-te, izgonitoare de pagube;
Bucură-te, privighetoare neadormită;
Bucură-te, stea luminătoare;
Bucură-te, scară izbăvitoare;
Bucură-te, Paraschevo, mult folositoare!
Condacul 7:
Doamne, cerceteaza şi vindecă pe robii tăi cei cuprinşi de durere, zice preacuvioasa, rugându-se
neîncetat, că nu au reazem, nici mângâiere. Iar zilele grele sunt, şi pentru că ne-am mântuit, să ne
bucurăm şi să cădem la Dumnezeu, pocăindu-ne şi cântând: Aliluia!
Icosul 7:
Nelegiuirile noastre, mulŃimea strâmbătăŃilor pe care le-am pricinuit aproapelui nostru, astăzi ne
osândesc şi nu ştim ce vom răspunde mergând la judecată, unde toŃi ne prigonesc, toŃi se ridică asupra
noastră să ne împileze; tu însa, o, preabună maică, care asculŃi marturisirea noastră, mijloceşte către
Domnul, să prefaci soarta osândirii noastre în bunătăŃi, scoŃând din inimile vrăjmaşilor noştri toată
urâciunea şi te vom preamări cu laude ca acestea:
Bucură-te, mijlocitoarea celor greşiŃi;
Bucură-te, folositoarea celor asupriŃi;
Bucură-te, îndreptătoarea judecătorilor răi;
Bucură-te, doveditoarea celor clevetiŃi;
Bucură-te, scăparea celor judecaŃi şi osândiŃi;
Bucură-te, contenire a patimilor;
Bucură-te, nesprijinitoarea celor ce caută numai folosul lor;
Bucură-te, neizbândire a mijlocitorilor celor vicleni;
Bucură-te, domolire a celor puternici;
Bucură-te, înlesnire a slăbănogilor;
Bucură-te, stârpitoare a răutăŃilor;
Bucură-te, izvorâtoare a milostivirii;
Bucură-te, Paraschevo, mult folositoare!
Condacul 8:
Acestea grăind, ne liniştim, ne veselim şi ne bucurăm; saltă sufletele noastre că nu-şi vor râde de noi
vrăjmaşii noştri. Nu ne va părăsi Dumnezeul nostru până în sfârşit, pentru rugăciunile tale, preacuvioasă,
ci trimitând mila Lui asupra poporului, precum este obişnuit, şi noi, nevrednicii, ne vom împărtăşi cu el
37
de ale Sale bunătăŃi, cu care dimpreună vom cânta lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 8:
La toŃi vom spune minunile tale, în glas vom cânta prăznuirea ta, după datoria obştii care Ńi-aduce spre
multumire: mărire laudei tale, mărire îndelung-rabdării cu care te-ai încununat, nevoindu-te prin
credinŃă, mărire faptei celei cu statornicie urmată după pilda Iubitorului de oameni; pentru acestea grăim
către tine:
Bucură-te, mireasă duhovnicească;
Bucură-te, cununa adevărului;
Bucură-te, toiagul biruinŃei;
Bucură-te, mărirea monahilor;
Bucură-te, povăŃuitoare a obştii;
Bucură-te, cinstitoare a cuvioaselor;
Bucură-te, păzitoare a sihaştrilor;
Bucură-te, pomenitoare a veacurilor;
Bucură-te, propovăduitoare a dreptei credinŃe;
Bucură-te, surpătoare a eresurilor;
Bucură-te, dobândirea slavei dumnezeieşti;
Bucură-te, următoarea Cuvântului ceresc;
Bucură-te, Paraschevo, mult folositoare!!
Condacul 9:
Pe sfânta folositoare celor ce sunt întru nevoi, toŃi cu bucurie să o lăudăm, pe cinstita Parascheva, că
aceasta viaŃa nestricăcioasă a luat în veci; pentru aceasta mărire a aflat, şi darul de minuni, cu porunca
lui Dumnezeu, cântând: Aliluia!
Icosul 9:
Rău-cugetătorii prin tine mustraŃi fiind, se înspăimântă văzând slava lui Dumnezeu, cea gătită omului
depărtat de păcate, în tine luminând, văzând taina cea necuprinsă a chipului măririi, asupra ta cuvioasă,
că astăzi străluceşte aducând credincioşilor daruri de vindecări; pentru aceasta ei s-au ruşinat pocăindu-
se şi noi ne-am veselit, cântându-Ńi Ńie:
Bucură-te, izbăvitoarea noastră;
Bucură-te, povăŃuitoare;
Bucură-te, îndreptătoare;
Bucură-te, îzgonitoare de rele;
Bucură-te, aducătoare de bun miros;
Bucură-te, otrăvitoarea jivinelor;
Bucură-te, stârpitoarea insectelor;
Bucură-te, feritoarea de năluciri;
Bucură-te, risipitoarea de grindină;
Bucură-te, aducătoarea de ploi mănoase;
Bucură-te, îmbelşugătoarea de roade bune;
Bucură-te, veselitoarea plugarilor;
Bucură-te, Paraschevo, mult folositoare!
Condacul 10:
Niciodată nu vom înceta a vesti minunile tale, preacuvioasă, că de n-ai fi stat tu, rugându-te pentru Ńara
aceasta pe care o păzeşti cu preacuratele tale moaşte, cine ne-ar fi izbăvit din atâtea primejdii, sau cine
ne-ar fi uşurat de bolile care au venit asupra noastră, pentru păcatele noastre cele multe? Deci dimpreună
cu tine cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

38
Icosul 10:
Zidurile casei părinŃilor tăi n-au fost puternice, nici îndestulătoare pentru a te opri de la mărimea
hotărârii ce ai făcut, făgăduindu-te a îmbrăŃişa viaŃa monahicească; pentru aceasta şi depărtându-te de
toată dezmierdarea şi plăcerile lumeşti, haina cea scumpă cu a cerşetorului, venind de la biserică, ai
schimbat-o, părăsindu-Ńi părinŃii care te certau cu mustrări de la asemenea plecare. Deci cu smerenie
dobândind cele preaînalte, de la toŃi auzi:
Bucură-te, trandafir neatins de viermele trufiei;
Bucură-te, crin răsădit în grădina cea de sus;
Bucură-te, patul nevinovăŃiei;
Bucură-te, scaunul domniilor;
Bucură-te, sceptrul celor ce conduc;
Bucură-te, ocrotitoare neobosită;
Bucură-te, apărătoare neînfruntată;
Bucură-te, prigonitoare a celor ce ne ispitesc;
Bucură-te, cinstitoare a celor ce ne miluiesc;
Bucură-te, întăritoare a celor ce ne slujesc;
Bucură-te, luminătoare a celor ce ne mângâie;
Bucură-te, împreună-lucrătoare cu cei ce ne hrănesc;
Bucură-te, Paraschevo, mult folositoare!
Condacul 11:
Suntem plini de păcate, îndurate Doamne, şi greu se luptă sufletele noastre gândind la judecată, căci ce
vom face noi păcatoşii, năpădindu-ne deodată neprevăzutul sfârşit? Milă cerem, Doamne, milă Hristoase
al nostru, căci nu avem chip de îndreptare; nu trece cu vederea rugăciunile noastre şi pocăinŃa, care în tot
ceasul după păcate ne-a cuprins şi primeşte ca închezăşuitoare a bunei noastre voinŃe şi a temerii de
Tine, rugăciunea aceasta, pe lângă care łi-aducem mijlocitoare şi pe maica noastră Parascheva, cântând
cu dânsă dimpreună: Aliluia!
Icosul 11:
Multi păcătoşi mai înainte de noi şi-au dobândit mântuirea umilindu-se. Cum dar şi noi ne vom depărta
de această nădejde? Către tine însă năzuim, preacuvioasă maică, şi nu vom fi ruşinaŃi, nedepărtându-te
de noi ca de păcătosul acela care lângă tine a fost înmormântat fără a i se cunoaşte nevrednicia sa şi
pentru care ai cerut prin vedenie să i se mute trupul cel stricat de lângă moaştele tale. Deci ne rugăm
primeşte rugăciunile şi lacrimile noastre, mijlocind iertarea păcatelor noastre pentru că îŃi cântăm:
Bucură-te, smerenie înaltă;
Bucură-te, fecioară neîntinată;
Bucură-te, comoară nedeşertată;
Bucură-te, maică prealăudată;
Bucură-te, mântuirea cea smerită;
Bucură-te, lauda celor cinstiŃi;
Bucură-te, mângâierea celor nenorociŃi;
Bucură-te, povăŃuitoarea celor rătăciŃi;
Bucură-te, buna mea sfătuitoare;
Bucură-te, preablândă îndreptătoare;
Bucură-te, sufletească veselitoare;
Bucură-te, grabnică ajutătoare;
Bucură-te, Paraschevo, mult folositoare!
Condacul 12 :
Nespusă este mângâierea noastră, privindu-te, cu noi petrecând, ca un dar al lui Dumnezeu ce s-a trimis
39
Ńării acesteia; că de ce boli am fost cuprinşi şi nu ne-ai vindecat; în care scârbe şi nu ne-ai bucurat; de
câte ori lipsiŃi, prigoniŃi şi în războaie şi tu ne-ai ajutat nouă, în totul plinind cuvântul Mântuitorului din
Evanghelia Sa! Pentru aceasta cu smerenie dobândind dreapta cea preaînaltă la scaunul măririi, îŃi
cântăm Ńie: bucură-te! şi lui Dumnezeu lauda cea cerească: Aliluia!
Icosul 12 :
Izbăveşte-ne pe noi, maică, de toată boala, de ciumă, de holeră şi de vrăjmaşi; izbăveşte-ne pe noi,
maică, de lăcuste, de gândaci şi de toată răutatea; izbăveşte-ne pe noi, maică, de foc, de grindină şi de
fulger; izbăveşte-ne pe noi, maică, de chinul cel de veci şi de ceasul osândirii şi ne învredniceşte a
dobândi prin rugăciunile tale starea cea de-a dreapta în ziua judecaŃi, prin mântuirea sufletelor noastre,
ocrotindu-ne şi hrănindu-ne în pace pină la răsuflarea cea mai de pe urmă, ca să-Ńi cântăm:
Bucură-te, alăută duhovnicească;
Bucură-te, trâmbiŃă apostolească;
Bucură-te, făclie luminoasă;
Bucură-te, rază cerească;
Bucură-te, nădejdea oamenilor;
Bucură-te, izgonirea demonilor;
Bucură-te, tămăduirea rănilor;
Bucură-te, feritoarea de răutăŃi;
Bucură-te, aducătoarea de bunătăŃi;
Bucură-te, luminătoarea casnică a Moldovei;
Bucură-te, izbăvitoarea lui Vasile Voievod şi a altor miluitori;
Bucură-te, sprijinitoarea şi a mea, a smeritului păcătos;
Bucură-te, Paraschevo, mult folositoare!
Condacul 13:
(Acest Condac se zice de trei ori.)
Ne închinăm lui Dumnezeu şi cinstim sfintele tale moaşte, Cuvioasă Maică Paraschevo, propovăduind
cu mărire şi cântări toate minunile tale care prin darul lui Dumnezeu şi pentru a noastră mântuire am
dobândit; bine primită fă rugăciunea noastră, sfântă, şi grabeşte totdeauna a ne ajuta ca să cântăm cu
bucurie isprăvile tale şi slava lui Dumnezeu: Aliluia!
Ne închinăm lui Dumnezeu şi cinstim sfintele tale moaşte, Cuvioasă Maică Paraschevo, propovăduind
cu mărire şi cântări toate minunile tale care prin darul lui Dumnezeu şi pentru a noastră mântuire am
dobândit; bine primită fă rugăciunea noastră, sfântă, şi grabeşte totdeauna a ne ajuta ca să cântăm cu
bucurie isprăvile tale şi slava lui Dumnezeu: Aliluia!
Ne închinăm lui Dumnezeu şi cinstim sfintele tale moaşte, Cuvioasă Maică Paraschevo, propovăduind
cu mărire şi cântări toate minunile tale care prin darul lui Dumnezeu şi pentru a noastră mântuire am
dobândit; bine primită fă rugăciunea noastră, sfântă, şi grabeşte totdeauna a ne ajuta ca să cântăm cu
bucurie isprăvile tale şi slava lui Dumnezeu: Aliluia!
( Apoi se zice iarăşi Icosul întâi)
Îngerii din cer cu laude primind duhul tău cel fecioresc din pământeştile locaşuri, de bucurie te-au
încununat pentru vredniciile tale; căci femeiesc trup purtând şi fire slăbănoagă, ai ştiut a birui toate
puterile vrăjmaşilor prin bună înŃelepciune; pentru aceasta-Ńi cântăm:
Bucură-te, înŃeleaptă fecioară;
Bucură-te, porumbiŃă cuvântătoare;
Bucură-te, suflet îngeresc în trup fecioresc;
Bucură-te, vrednică mijlocitoare către Domnul;
Bucură-te, mângâierea oamenilor;
40
Bucură-te, alinarea de suferinŃă;
Bucură-te, nădejdea noastră cea tare;
Bucură-te, întărirea credincioşilor;
Bucură-te, liman lin şi neînviforat;
Bucură-te, pilda bunei cucernicii;
Bucură-te, luminarea celor nepricepuŃi;
Bucură-te, scăparea celor deznădăjduiŃi;
Bucură-te, Paraschevo, mult folositoare!
( şi Condacul întâi)
Preacuvioasei noastre maici, mult-milostivei Parascheva, prinos de umilinŃă îi aducem noi nevrednicii
păcătoşi pentru mijlocirile sale. Că mari daruri ne-am învrednicit a dobândi, de la izvorul cel pururea
curgător de bunătăŃi al Mântuitorului nostru, şi să-i cântăm: Bucură-te, Paraschevo, mult folositoare!
( După aceea se citeşte această)
RUGĂCIUNE
Doamne Dumnezeul nostru, Tu, Cel ce ai zis şi s-a făcut toată făptura, nu întoarce faŃa Ta de la noi
păcătoşii ca să nu vină asupră-ne mânia cea groaznică şi înfricoşătoare a durerilor, care este rodul
păcatelor noastre, ce în toată ziua, nenumarate, cu nesocotinŃă le săvârşim. Noi suntem păcătoşi,
netrebnici şi plini de răutate; iar Tu eşti îzvorul vieŃii şi al milostivirii. Nu ne lăsa, Doamne! Nu trece
rugăciunea noastră a păcătoşilor, nici ne răsplăti nouă după nelegiuirile noastre, ci pentru că nu suntem
vrednici a câştiga milostivirea prin sârguinŃa cea de toate zilele, dăruieşte-ne-o Tu ca un îndurat mult-
Milostiv. Doamne, pentru rugăciunile Cuvioasei Maicii noastre Parascheva, dăruieşte-ne nouă sănătate
şi viaŃă ferită de toată răutatea şi ne întăreşte cu Duhul tău cel stăpânitor, ca din adâncul înimilor, cu
bucurie să slăvim preasfânt numele tău în veci. Amin.

41
ACATISTUL SFINłILOR PĂRINłI IOACHIM ŞI ANA

9 Septembrie
După obişnuitul început, se zic:

Condacele şi Icoasele
Condacul 1 :
ÎnsoŃirii celei de Dumnezeu alese, dumnezeieştilor părinŃi Ioachim şi Ana, că celor ce aŃi născut pe
Maica VieŃii noastre, binecuvântată de Dumnezeu Născătoarea şi Pururea Fecioara Maria, cântări de
laudă aducem vouă noi, rugătorii voştri; iar voi, că cei ce aveŃi îndrăzneală către Dumnezeu, păziŃi-ne
cu rugăciunile voastre de toate primejdiile pe noi, cei ce cântăm : bucuraŃi-vă, părinŃi de trei ori fericiŃi!

Icosul 1 :
Îngerul cel mai întâistătător din cer a fost trimis să spună vestirea de bucurie dreptului Ioachim, zicând :
Ioachime, Ioachime, auzitu-s-a rugăciunea ta; şi iată, femeia ta va naşte Ńie o fiică de care cerul şi
pământul se vor bucura, lăudându-te pe tine şi zicând :
Bucură-te, Ioachime, mângâierea lui Adam celui căzut;
Bucură-te, mijlocitorul iertării celui greşit;
Bucură-te, că rugăciunile tale au străbătut cerurile;
Bucură-te, că darul cel mai presus de lume ai dobândit;
Bucură-te, că de aceasta Anei grăbindu-te ai vestit;
Bucură-te, că şi acesteia de asemenea i s-au descoperit;
Bucură-te, luminătorul cel cu raze veselitoare;
Bucură-te, aducătorule de roadă mântuitoare;
Bucură-te, că ai odrăslit din seminŃie împărătească;
42
Bucură-te, că ai mărit vrednicia arhierească;
Bucură-te, cel ce ai întrecut cu darul pe Avraam;
Bucură-te, cel prin care întristarea nerodirii s-a pierdut;
Bucură-te, Ioachime, părinte prea fericite!
Condacul al 2-lea :
Văzându-se Dreptul Ioachim defăimat din pricina nerodirii, s-a depărtat în pustie, cu post şi cu lacrimi
rugându-se lui Dumnezeu, de la Care câştigând darul cel mai presus de lume, s-a bucurat cântând :
Aliluia!
Icosul al 2-lea :
Sfatul cel mai înainte de veci venind să se plinească, a fost trimis de la Dumnezeu Arhanghelul cel mai
întâistătător să vestească bucurie Sfintei şi Dreptei Ana, zicând : Ana, Ana, s-a auzit rugăciunea ta; şi
iată, vei naşte pe Născătoarea de Dumnezeu Maria, prin care lumea se va mântui, lăudându-te pe tine şi
zicând :
Bucură-te, Ana, aşteptarea cea mult dorită de strămoaşa Eva;
Bucură-te, luna care ai risipit negura întristării;
Bucură-te, grădină de Dumnezeu sădită;
Bucură-te, că ai odrăslit floarea cea neveştejită;
Bucură-te, că de naşterea ta lumea s-a bucurat;
Bucură-te, că prin tine stârpiciunea s-a dezlegat;
Bucură-te, ceea ce ai hrănit pe hrănitoarea VieŃii;
Bucură-te, mângâierea celor necăjiŃi;
Bucură-te, bogăŃia celor lipsiŃi;
Bucură-te, că prin tine s-a făcut începătură Darului;
Bucură-te, că prin naşterea ta s-a stins datoria păcatului;
Bucură-te, Ana, maică prealăudată!
Condacul al 3-lea :
Văzându-se pe sine Sfânta şi Dreapta Ana întru întristarea nenaşterii de prunci, plângând cu amar în
grădina sa se ruga lui Dumnezeu, zicând : Doamne al puterilor, cel ce ştii ocara nerodirii, dezleagă-mi
stârpiciunea, că roada pântecelui meu în dar o aduc Ńie, lăudându-Te şi cântând : Aliluia!
Icosul al 3-lea :
Alergat-a Ioachim în Ierusalim la Biserica Domnului, după ce i-a grăit lui Arhanghelul, şi aflând pe soŃia
sa, i-a spus vestirea cea de bucurie; şi au mulŃumit împreună lui Dumnezeu pentru mila aceasta, pentru
care şi noi îl lăudăm pe dânsul, zicând :
Bucură-te, bătrânule de Dumnezeu iubit;
Bucură-te, prealăudate părinte al Maicii lui Dumnezeu;
Bucură-te, sfeşnicul lui Dumnezeu cel în fapte bune îmbătrânit :
Bucură-te, cel ce din coapsele tale ai îmbogăŃit lumea;
Bucură-te, pomul psalmistului ale cărui frunze nu au căzut;
Bucură-te, că întru tine s-a plinit proorocirea;
Bucură-te, cu tu pe toŃi părinŃii ai întrecut;
Bucură-te, că te-ai învrednicit a fi părinte Maicii lui Dumnezeu;
Bucură-te, rădăcina sadului celui dumnezeiesc;
Bucură-te, că ai odrăslit din neamul împărătesc;
Bucură-te, că ai bineplăcut lui Dumnezeu pe pământ;
Bucură-te, că ai împodobit Ierusalimul cel de sus cu odrasla ta;
Bucură-te, Ioachime, părinte preafericite!

43
Condacul al 4-lea :
ÎnŃelegând bătrânul sfatul lui Dumnezeu pentru răscumpărarea neamului omenesc, intrând în biserică
împreună cu soŃia sa, cea de Dumnezeu înŃelepŃită şi închinându-se, a cântat laudă : Aliluia!
Icosul al 4-lea :
Auzind rudeniile dumnezeieştilor părinŃi că a mărit Domnul mila Sa faŃă de dânşii, au alergat lăudând
într-un glas pe preaînŃeleapta Ana, zicând :
Bucură-te, ceea ce ai prefăcut în bucurie lacrimile Evei;
Bucură-te, că întru naşterea ta îngerii dănŃuiesc întru veselie;
Bucură-te, corabia care porŃi pe porumbiŃa în cetarea potopului;
Bucură-te, măslin plin de roadă în casa Domnului;
Bucură-te, ceea ce porŃi scaunul împăratului;
Bucură-te, că prin naşterea ta se surpă împărăŃia iadului;
Bucură-te, Ńarină bine roditoare;
Bucură-te, holdă hrănitoare a săracilor;
Bucură-te, podoaba şi lauda maicilor;
Bucură-te, ajutătoarea şi mângăierea celor sterpe;
Bucură-te, cămara împărătesei îngerilor;
Bucură-te, vistieria mângâierii celor păcătoşi;
Bucură-te, Ana, maică prealăudată!
Condacul al 5-lea :
Steaua cea cu strălucire dumnezeiască răsărind din pântecele tău cel preafericit, Ana de Dumnezeu
iubită, vesteşte bucurie la toată lumea, şi pe toŃi îi îndeamnă a cânta cu un glas : Aliluia!
Icosul al 5-lea :
Văzând Dumnezeu-Cuvântul zidirea Sa chinuită de tiranul diavol, şi voind a-şi pregăti pe pământ
cămara însufleŃită, pe tine, Ioachim, te-a chemat la o vrednicie că aceasta, că din coapsele tale să răsară
Mireasa cea preacurată; pentru aceasta grăim Ńie :
Bucură-te, sadul creştinătăŃii cel prea-strălucit;
Bucură-te, începătorul darului cel prea-mărit;
Bucură-te, că din sămânŃa ta s-a lucrat cortul cel însufleŃit;
Bucură-te, că acesta mai desfătat decât cerurile s-a arătat;
Bucură-te, meşter înŃelept care ai întrecut pe Solomon;
Bucură-te, că fiica ta s-a făcut Biserică a lui Dumnezeu;
Bucură-te, rădăcina pomului vieŃii;
Bucură-te, temelia turnului credinŃei;
Bucură-te, râu care ai adus pe mărgăritarul cel de mult preŃ;
Bucură-te, că pe acesta în Sfânta sfintelor l-ai pus;
Bucură-te, cel ce ai primit făgăduinŃa prin arhanghel;
Bucură-te, că prin aceasta s-a plinit sfatul cel mai înainte de veci;
Bucură-te, Ioachime, părinte preafericite!
Condacul al 6-lea :
După zilele acelea, încredinŃându-se Ioachim că făgăduinŃa cea dată lui prin arhanghel s-a plinit,
aducând jertfă şi arderi de tot, a fost binecuvântat de arhiereu, de preoŃi, de leviŃi şi de tot poporul că s-a
învrednicit de un dar mare că acesta şi împreună au cântat lui Dumnezeu : Aliluia!
Icosul al 6-lea :
Apropiindu-se zorile mântuirii neamului omenesc născut-ai, Sfântă şi Preafericită Ana, pe prunca cea

44
făgăduită Ńie de la Dumnezeu, pe pururea Fecioara Maria; pentru aceasta te lăudăm :
Bucură-te, ceea ce ai născut pe Împărăteasa cerului;
Bucură-te, lâna cea preacurată din care s-a Ńesut cortul împăratului;
Bucură-te, mijlocitoarea iertării şi a darului;
Bucură-te, steaua Nazaretului cea mult luminoasă;
Bucură-te, podoaba Bisericii cea prea-frumoasă;
Bucură-te, lauda patriarhilor şi a drepŃilor;
Bucură-te, maica nădejdii creştinilor;
Bucură-te, chivot purtător de tăbliŃa darului;
Bucură-te, cuibul porumbiŃei raiului;
Bucură-te, stâlpul cel neclintit al Bisericii;
Bucură-te, reazemul cel nemărginit al credincioşilor;
Bucură-te, ceea ce ai născut pe cea făgăduită lumii;
Bucură-te, Ana, maică pururea lăudată!
Condacul al 7-lea :
Vrând dumnezeiasca Ana să-şi plinească făgăduinŃa, a adus pe prunca cea dăruită ei de Dumnezeu în
Biserica Domnului şi în Sfânta Sfintelor a aşezat-o pe ea, că ziua şi noaptea să cânte lui Dumnezeu :
Aliluia!
Icosul al 7-lea :
Arătat-a făptură nouă Stăpânul tuturor, din dreptul Ioachim răsărind pe înnoitoarea Evei şi mieluşeaua
cea mai înainte vestită de prooroci; pentru aceea auzi de la noi aşa :
Bucură-te, păstrătorul tainelor celor nespuse ale lui Dumnezeu;
Bucură-te, plinitorul sfaturilor Lui celor nepătrunse;
Bucură-te, lucrătorul cămării de mire celei preacurate;
Bucură-te, părintele miresei celei cu totul neîntinate;
Bucură-te, că fiica ta a născut pe Hristos Domnul;
Bucură-te, că tu pentru aceasta de toată lumea eşti lăudat;
Bucură-te, plinitorule al Legii;
Bucură-te, începătorule al darului;
Bucură-te, grabnic ajutător al celor neroditori;
Bucură-te, călduros mijlocitor al păcătoşilor;
Bucură-te, temelia cea neclintită a Bisericii;
Bucură-te, pavăza cea nebiruită a credinŃei;
Bucură-te, Ioachime, părinte preafericite!
Condacul al 8-lea :
Văzând naştere din făgăduinŃa dăruită de Dumnezeu lui Ioachim şi Anei, să ne ridicăm mintea la cer şi
să cântăm cu bucurie laudă Celui ce a arătat cele preaslăvite, zicând : Aliluia!
Icosul al 8-lea :
Cu totul după legile firii a fost naşterea ta, Ana prealăudată; dar fiica ta, născând pe Dumnezeu-Cuvântul
a rămas fecioară; pentru aceasta te lăudăm pe tine, zicând :
Bucură-te, ceea ce ai născut pe lauda fecioriei;
Bucură-te, că prin fiica ta s-a plătit datoria strămoaşei;
Bucură-te, că ai purtat în braŃele tale pe fiica Părintelui ceresc;
Bucură-te, că printr-însa s-a făcut mântuirea neamului omenesc;
Bucură-te, că din sânii tăi ai hrănit pe Împărăteasa făpturii;
Bucură-te, ceea ce ai născut după făgăduinŃă pe Maica luminii;
Bucură-te, liman de scăpare a celor credincioşi;
45
Bucură-te, grabnică tămăduire a celor neputincioşi;
Bucură-te, lauda cea preamărită a drept-credincioşilor;
Bucură-te, podoaba preastrălucită a arhiereilor;
Bucură-te, munte înalt care nu te ascunzi de la năzuinŃa noastră;
Bucură-te, acoperământul ceor ce se roagă Ńie cu credinŃă;
Bucură-te, Ana, maică pururea lăudată!
Condacul al 9-lea :
Nu pricepem de unde vom începe a-Ńi aduce laudă, maică preafericită, sau cu ce cununi te vom încununa
pe tine, care ai născut pe Împărăteasa cerului şi a pământului; numai să lăudăm cu umilinŃă pe
Dumnezeul minunilor, cântând : Aliluia!
Icosul al 9-lea :
Zicerile sfinŃilor prooroci cele din descoperire dumnezeiască văzându-le plinite şi stând lângă scaunul
Dumnezeirii, prea-fericite Ioachim, auzi-ne pe noi, care grăim Ńie :
Bucură-te, că te desfătezi cu heruvimii în lumina cea necuprinsă;
Bucură-te, că vezi scaunul cel preaînalt dăruit fiicei tale;
Bucură-te, că dânsa a fost învrednicită a şedea de-a dreapta Fiului său;
Bucură-te, locuitorul ierusalimului celui de sus;
Bucură-te, cel ce nu ne uiŃi pe noi rudenia ta cea de jos;
Bucură-te, cel ce petreci cu arhanghelii;
Bucură-te, împreună-vorbitorule cu apostolii;
Bucură-te, veselia mucenicilor şi a cuvioşilor;
Bucură-te, lauda patriarhilor şi a proorocilor;
Bucură-te, luminătorul Legii şi al darului;
Bucură-te, vestitorule de bucurie celor din ascunzătorile iadului;
Bucură-te, cel prin care începe plinirea făgăduinŃei de mântuire;
Bucură-te, Ioachime, părinte preafericite!
Condacul al 10-lea :
Vrând să mântuiască lumea împodobitorul tuturor, în lume, căreia fusese făgăduit, a venit; şi întrupându-
Se din sângiuirile cele preacurate ale fiicei tale celei cu totul nevinovate, preafericite Ioachime, ne-a
răscumpărat pe noi din robia diavolului; pentru aceasta cântăm cu bucure : Aliluia!
Icosul al 10-lea :
Zid de apărare eşti credincioşilor şi turn de scăpare tuturor celor ce aleargă la tine, Ana, cea cu nume de
împărăteasă; că prin mijlocirea ta se mântuiesc cei ce te laudă pe tine, zicând :
Bucură-te, ceea ce în chip nemijlocit vezi frumuseŃea Dumnezeirii;
Bucură-te, ceea ce necontenit sădeşti pentru noi darul mântuirii;
Bucură-te, că de naşterea ta s-au îngrozit puterile iadului;
Bucură-te, că printr-însa s-au deschis nouă uşile raiului;
Bucură-te, că vezi întru veselie pe fiica ta cea preabinecuvântată;
Bucură-te, că născând-o pe ea, de toată lumea eşti prealăudată;
Bucură-te, ceea ce ai crescut pe viŃa cea adevărată;
Bucură-te, că aceasta a odrăslit pe strugurele vieŃii;
Bucură-te, fântănă de daruri izvorâtoare;
Bucură-te, rază aducătoare de bucurie;
Bucură-te, cea ce ai născut căruŃa cea purtătoare de fulger;
Bucură-te, că ai purtat scaunul cel împodobit cu chipul Soarelui;
Bucură-te, Ana, maică lăudată!

46
Condacul al 11-lea :
Pereche preafrumoasă şi însoŃire de Dumnezeu aleasă, Ioachim şi Ana, cei ce sunteŃi acum străluciŃi cu
dumnezeiască lumină şi vă veseliŃi cu îngerii şi împreună cu fiica voastră cea de Dumnezeu dăruită,
aduceŃi-vă aminte de noi cei de pe pământ, care cântăm : Aliluia!
Icosul al 11-lea :
Sfeşnic purtător de lumină te are Biserica pe tine, dumnezeiscule părinte Ioachim, care îndreptezi spre
cunoştinŃa cea dumnezeiască pe toŃi cei cu dor te laudă pe tine, zicând :
Bucură-te, luminătorul celor ce sunt în întunericul necunoştinŃei;
Bucură-te, cârmuitorul cel bun al celor ce înoată în marea vieŃii;
Bucură-te, grabnicule ajutător al celor ce sunt în primejdii;
Bucură-te, dulce mângâietor al celor întristaŃi;
Bucură-te, cel ce uşurezi necazurile vieŃii celei grele de purtat;
Bucură-te, ajutătorul cel preaînalt al mântuirii;
Bucură-te, nădejdea neînfruntată a celor ce te cheamă pe tine;
Bucură-te, îndemnătorul celor însoŃiŃi către fapte bune;
Bucură-te, temelia însoŃirii celei de Dumnezeu rânduite;
Bucură-te, rădăcina mlădiŃei celei neveştezite;
Bucură-te, iertarea celor ce mult au greşit;
Bucură-te, ridicarea strămoşilor;
Bucură-te, Ioachime, părinte preafericite!
Condacul al 12-lea :
Podoabă de mare cuviinŃă a câştigat Biserica prin pomenirea voastră, prealăudaŃilor părinŃi; pentru aceea
vă rugăm, pomeniŃi-ne pe noi înaintea lui Dumnezeu, şi din toate nevoile izbăviŃi-ne, pe noi cei ce cu
dragoste vă lăudăm pe voi, cântând lui Dumnezeu : Aliluia!
Icosul al 12-lea :
Lăudând naşterea ta cu cântări de Dumnezeu insuflate, Ana de trei ori fericită, slăvim pe Cel ce cu un
dar că acesta te-a învrednicit pe tine şi cu dragoste grăim Ńie :
Bucură-te, ceea ce ai odrăslit pe viŃa MlădiŃei celei neveştejite;
Bucură-te, că ai născut pe Maica Luminii celei de negrăit;
Bucură-te, ceea ce mijloceşti nouă bunătăŃile cereşti;
Bucură-te, ceea ce eşti dăruitoare îmbelşugată şi de cele pământeşti;
Bucură-te, lauda cea mult-strălucită a femeilor;
Bucură-te, cununa cea neveştejită a maicilor;
Bucură-te, născătoarea prea lăudată a Maicii lui Dumnezeu;
Bucură-te, soŃie bineplăcută lui Dumnezeu;
Bucură-te, ascultătoare blândă a celor ce te cheamă pe tine;
Bucură-te, cea care împlineşti cererile cele bune ale credincişilor;
Bucură-te, bogăŃia săracilor şi a văduvelor;
Bucură-te, ceea ce eşti vindecare a neputincioşilor şi a bolnavilor;
Bucură-te, Ana, maică pururea lăudată!
Condacul al 13-lea :
O, preafericită însoŃire, a dumnezeieştilor părinŃi Ioachim şi Ana cei ce staŃi lângă scaunul Dumnezeirii,
primind laudele acestea ale noastre, izbăviŃi-ne cu rugăciunile voastre de chinurile cele veşnice şi de
toată ispita, că împreună cu voi să cântăm lui Dumnezeu : Aliluia! Acest condac se zice de trei ori.
Apoi se zice iarasi Icosul întâi : Îngerul cel mai întâistătător din cer... şi Condacul întâi : ÎnsoŃirii
celei de Dumnezeu alese... şi se face otpustul.
47
Acatistul SfinŃilor Mucenici BRÂNCOVENI Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi:
Constantin, Ştefan, Radu, Matei şi cu sfetnicul Ianache

16 august
După obişnuitul început, se zic:
Condacele şi Icoasele:
Condacul 1: (glasul al 3-lea)

VeniŃi, binecinstitorilor creştini, să aducem cuvioase laude şi cântare duhovnicească


dreptcredinciosului voievod Constantin, căci pentru împărăŃia cerurilor şi pentru neam, acesta moarte
mucenicească a primit, dimpreună cu fiii săi: Constantin, Ştefan, Radu, Matei, şi cu sfetnicul Ianache.
Pentru aceasta, din adâncul inimilor, cu veselitoare glasuri să le strigăm: BucuraŃi-vă, mult-
pătimitorilor martiri Brâncoveni, care pentru dreapta credinŃă mult v-aŃi nevoit!

Icosul 1:
Întregind lanŃul de aur al noilor martiri, cu neasemănare mai curat decât cel de Ofir, în cetatea marelui
Constantin cu îndrăzneală pe Hristos Dumnezeu l-aŃi mărturisit şi lepădările pentru bunătăŃile
vremelnice ale acestui veac trufaş şi nestatornic, desăvârşit le-aŃi zdrobit. Drept aceea, minunându-ne de
mărimea voastră de suflet, vă aducem cu umilinŃă graiuri ca acestea:
BucuraŃi-vă, că avuŃia cea stricăcioasă aŃi defăimat;
BucuraŃi-vă, că bogăŃia cea gândită aŃi aflat;
BucuraŃi-vă, că de frumuseŃea materialnică nu v-aŃi biruit;
BucuraŃi-vă, că pentru dragostea lui Hristos toate gunoaie le-aŃi socotit;
BucuraŃi-vă, preaînŃelepŃilor, voi partea cea bună aŃi ales;
BucuraŃi-vă, că roadele blagocestiei cu bucurie aŃi cules;
BucuraŃi-vă, că vitejească răbdare împreună până în sfârşit aŃi arătat;

48
BucuraŃi-vă, că biruinŃa deplină asupra lumii, a trupului, şi a diavolului aŃi câştigat;
BucuraŃi-vă, mult-pătimitorilor martiri Brâncoveni, care pentru dreapta credinŃă bine v-aŃi nevoit!
Condacul 2:
LuminaŃi fiind dintru înălŃime, aŃi primit a pătimi şi a muri pentru Ziditorul tuturor, ca de El să fiŃi şi
proslăviŃi; iar mai dorită decât toată lumea văzută v-a fost cununa mucenicească, pentru care aŃi mers la
jertfă având pe buze cântarea îngerească; Aliluia!
Icosul 2:
Din fragedă pruncie ai înŃeles, voievodule Constantin, că "frica Domnului este începutul înŃelepciunii" şi
le-ai adăpat din izvorul cel nesecat al dumnezeieştilor Scripturi. Apoi la vreme cuviincioasă
învrednicindu-te tainei Sfintei cununii, cu unsprezece odrasle domneşti Dumnezeu te-a blagoslovit, pe
care de asemenea în frica şi în certarea Lui crescându-i, patru au ajuns mucenici măriŃi. De aceea de la
noi acum auziŃi:
BucuraŃi-vă, că dumnezeiasca pronie din nefiinŃa în această lume v-a adus;
BucuraŃi-vă, că începutul cel bun, al fricii de Dumnezeu, cu toŃii l-aŃi pus;
BucuraŃi-vă, căci dulceaŃa cea negrăită a Sfintelor Scripturi aŃi aflat;
BucuraŃi-vă, căci cu osârdie, ziua şi noaptea, din izvoarele lor v-aŃi adăpat;
BucuraŃi-vă, căci cunoştiinŃei fapta cea bună aŃi adus;
BucuraŃi-vă, căci râvna voastră nu v-a dat clipă de repaos;
BucuraŃi-vă, căci zilele cele rele ale acestei vieŃi bine le-aŃi chivernisit;
BucuraŃi-vă, căci călătoria aŃi săvârşit şi la limanul ceresc aŃi sosit;
BucuraŃi-vă, mult-pătimitorilor martiri Brâncoveni, care pentru dreapta credinŃă bine v-aŃi nevoit!
Condacul 3:
Nu ai voit domnie şi stăpânire pământească, fericite Constantine, ştiindu-te domn în casa şi pe moşia ta,
ci mai vârtos ai dorit să domneşti, prin Sfinte nevoinŃe şi Sfinte virtuŃi, peste patimi. Iubit-ai puterea
cerească a harului Sfântului Duh mai vârtos decât pe cea lumească, şi acum Domnului strigi împreună cu
pruncii tăi şi cu sfetnicul Ianache: Aliluia!
Icosul 3:
Silit ai fost de sfatul cel mare al łării Româneşti să primeşti a fi domnitor, căci în vremuri mult tulburate
prin înconjurări de oşti şi de vrăjmaşi, blândeŃea şi înŃelepciunea ta au adus bună ocârmuire. FericiŃi
suntem noi că Ńi-ai tăiat voia ta şi ai primit greul sceptru domnesc, căci spunând şi tu întru sine-Ńi: "eu şi
neamul meu vom sluji lui Dumnezeu", ne îndemnaŃi pe toŃi cu dorire a vă striga:
Bucură-te, noule Moise al łării Valahiei şi a ei propăşire;
Bucură-te, că împreună cu tainicul Ianache îi urzeşti bună sporire;
Bucură-te, feciorule Constantin, al lui Hrîstos viteaz oştean;
Bucură-te, bine urmându-l, tu, minunatule Ştefan;
Bucură-te, Radule, cel vrednic de laude multe;
Bucură-te, micule Matei, dar desăvârşitule la minte;
BucuraŃi-vă, podoabe nepreŃuite ale łării Româneşti;
BucuraŃi-vă, mărgăritare şi binecuvântări ale oraşului Bucureşti;
BucuraŃi-vă, mult-pătimitorilor martiri Brâncoveni, care pentru dreapta credinŃă bine v-aŃi nevoit!
Condacul 4:
Lăcaşuri ale Sfântului Duh aŃi ajuns prin mucenicie, căci şi voi mult aŃi ajutat poporul lui Dumnezeu să
se zidească în duh, ridicând mănăstiri, biserici, şi tipărind cărŃi cu aleasă hrană duhovnicească. Cum dar
nu vom cânta Stăpânului tuturor, Celui Ce a binevoit a lucra prin voi, cântarea: Aliluia!
Icosul 4:

49
Întunericul necredinŃei şi al neştiinŃei ai izgonit, şi lumina cunoştinŃei dumnezeieşti a strălucit peste Ńară,
căci, ca şi Solomon, ai iubit, mărite Constantine, podoaba casei lui Dumnezeu. Din tiparniŃe au ieşit
Sfinte cărŃi, comori de vindecări, bucuria creştinilor evlavioşi, pentru care vă bucurăm pe voi zicând:
BucuraŃi-vă, iubitorilor de Sfinte lăcaşuri şi altare;
BucuraŃi-vă, ctitori de mănăstiri şi dăruitori de odoare;
BucuraŃi-vă, căci tipăriturile voastre din popor întunericul risipesc;
BucuraŃi-vă, cărŃile Sfantului Ierarh Antim în Ńară lumina sporesc;
BucuraŃi-vă, căci voi, tipărirea primei Biblii în română aŃi continuat;
BucuraŃi-vă, căci apoi Psaltirea, cărŃi de slujbă şi zidire sufletească ne-aŃi dat;
BucuraŃi-vă, căci cărŃile voastre şi până astăzi se doresc;
BucuraŃi-vă, Treimea Sfântă în ctitoriile voastre toŃi o blagoslovesc;
BucuraŃi-vă, mult-pătimitorilor martiri Brâncoveni, care pentru dreapta credinŃă bine v-aŃi nevoit!
Condacul 5:
Făclii luminătoare pentru łările Române şi pentru toată Ortodoxia s-au arătat tiparniŃele înfiinŃate sau
restaurate de voi la Snagov şi Bucureşti, Râmnicu Vâlcea şi Târgovişte, Buzău, Tiflis şi Alep, făcând pe
creştinii români şi greci, iviri şi arabi, să cânte cu toŃii într-un glas: Aliluia!
Icosul 5:
Slava nepieritoare Ńi-ai dobândit, evlaviosule domn Constantin, şi după dreptate ai fost socotit în vremea
ta apărătorul întregii creştinătăŃi ortodoxe, căci cine a năzuit către tine şi l-ai trecut cu vederea sau către
cine nu s-a revărsat milostivirea ta mai presus de nădejde? Iată pentru ce limbi, seminŃii, şi popoare îŃi
cântă Ńie, Sfantului Ierarh Antim Ivireanul, şi împreună pătimitorilor tăi, unele ca acestea:
BucuraŃi-vă, vajnici apărători a toată Ortodoxia;
BucuraŃi-vă, căci ne sunteŃi tăria, slava, şi bucuria;
BucuraŃi-vă, stâlpi de foc ceresc, voi cerul şi pământul uniŃi;
BucuraŃi-vă, că români şi greci cu graiuri alese vă heretisesc;
BucuraŃi-vă, că iviri şi arabi din inimi recunoscătoare vă mulŃumesc;
BucuraŃi-vă, că lucrarea voastră mană cerească pentru multe Ńări a însemnat;
BucuraŃi-vă, că roade cereşti aŃi cules după ce cu lacrimi aŃi semănat;
BucuraŃi-vă, mult-pătimitorilor martiri Brâncoveni, care pentru dreapta credinŃă bine v-aŃi nevoit!
Condacul 6;
Dar cum oare vom putea lăuda noi, nevrednicii, râvna voastră pentru Sfintele lui Dumnezeu lăcaşuri?
Căci unde nu aŃi zidit sau reînnoit biserici, mănăstiri, paraclise, schituri, bolniŃe, trapeze? Pentru toate
acestea, din toate părŃile miluite de voi, oraşe şi sate româneşti, mănăstiri din Sfântul Munte al
Athosului, ca şi din Bulgaria, Serbia, Grecia, Albania, din ostroavele mării greceşti şi de peste tot
Răsăritul Ortodox, până la muntele Sinai şî Ierusalim răsună cântarea: Aliluia!
Icosul 6:
Precum Binecredinciosul voievod Ştefan cel Sfânt în Moldova, şi voi multe şi alese lăcaşuri de
închinăciune aŃi ridicat, preafericiŃilor, iar daniile voastre pretutindeni au ajuns. Bine aŃi înmulŃit talanŃii
voştri, turnul faptelor voastre cele bune desăvârşit l-aŃi înălŃat, pentru care auziŃi:
BucuraŃi-vă, că Marelui Mucenic Gheorghe, lăcaş luminat în Bucureşti i-aŃi clădit;
BucuraŃi-vă, că şi Mitropoliei muntene frumoasă clopotniŃă i-aŃi zidit;
BucuraŃi-vă, striga vouă mănăstirile de la Sâmbăta de Sus, Râmnicu Sărat, şi Viforita;
BucuraŃi-vă şi vă veseliŃi, vă spun cele de la Brâncoveni, BistriŃa-vălcea, şi Arnota;
BucuraŃi-vă, tainic şoptesc cele de la Gura Motrului, Strehaia, şi Sadova;
BucuraŃi-vă, auziŃi dinspre Govora, Dintr-un lemn, Mamul, şi Tismana;
BucuraŃi-vă, vă spun bisericile voastre din Făgăraş, Scheilor din Braşov, şi Ocna Sibiului;
BucuraŃi-vă, vi se cântă în cea a Sfantului Mucenic Dumitru din Târgovişte, de la Mogoşoaia, şi Potlogi;
50
BucuraŃi-vă, mult-pătimitorilor martiri Brâncoveni, care pentru dreapta credinŃă bine v-aŃi nevoit!
Condacul 7:
Crâiasa ctitoriilor tale, Sfânta mănăstire Hurezi-vălcea, menită să fie lăcaş de îngropare pentru tine şi tot
neamul tău, minunatule voievod Constantin, dă măsură dărniciei şi râvnei de care ai fost şi tu mistuit
pentru înfrumuseŃarea casei lui Dumnezeu, Sfânta Biserică, pentru care niciodată n-ai socotit a fi ceva
prea scump. Neasemuita ei frumuseŃe şi armonie ne îndeamnă a cânta cu glas de prăznuire lui
Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 7:
Piatra cea mare a mormântului ce Ńi-ai gătit în biserica cea mare de aici şi azi suspină după moaştele
voastre Sfinte, căci mănăstirea din Halki şi biserica Sfântului Gheorghe din Bucureşti au primit această
comoară de nepreŃuit. Dar duhul, rugăciunea, şi urmele paşilor voştri sunt pretutindeni la Hurezi şi în
schiturile ce aŃi ridicat închipuindu-le în semnul crucii dimprejur, drept care cu smerenie vă lăudăm,
grăind:
BucuraŃi-vă, ai marilor împăraŃi bizantini adevăraŃi următori;
BucuraŃi-vă, ctitoria voastră nu are pereche, e ca luceafărul între luminători;
BucuraŃi-vă, că şapte ani la dânsa, cu osteneală şi fără preget s-a trudit;
BucuraŃi-vă, căci meşterul Manea, iscusit urzitor, bijuterie în piatră v-a izvodit;
BucuraŃi-vă, v-a strigat dintru înălŃime schitul ocrotit de Botezătorul Ioan;
BucuraŃi-vă, vă şopteşte Arhidiaconul întâi mucenic, din schitul închinat lui de coconul Ştefan;
BucuraŃi-vă, auziŃi şi de la schitul patronat de Apostolii SfinŃi;
BucuraŃi-vă, fericiŃi sunteŃi voi, feciori domneşti şi ai voştri părinŃi;
BucuraŃi-vă, mult-pătimitorilor martiri Brâncoveni, care pentru dreapta credinŃă bine v-aŃi nevoit!
Condacul 8:
Nu a răbdat mai mult vrăjmaşul neamului omenesc, tatăl minciunii şi ucigaşul de oameni, multa voastră
lucrare săvârşită spre slava lui Dumnezeu, Cel închinat în Treime şi spre folosul întregii creştinătăŃi
dreptslăvitoare, ci împotriviri a pus în calea voastră cea luminoasă. Dar voi, prin rugăciuni stăruitoare,
postiri, milostenii, şi vegheri, vă găteaŃi pentru ziua încununării, şi să primiŃi întâi paharul pătimirii,
Domnului cântând: Aliluia!
Icosul 8:
MulŃi vrăjmaşi văzuŃi şi nevăzuŃi a stârnit satana asupra voastră, ploaie de pâre, minciuni, şi viclenii
învolburând minŃile hainului sultan Ahmet şi sălbaticului său vizir Gin Ali paşa.Voi însă, îmbrăcându-vă
în platoşa dreptăŃii şi într-armându-vă cu armele luminii, prin smerita pocăinŃă vă întăreaŃi, pentru care
auziŃi de la noi aşa:
BucuraŃi-vă, că iadul cu slugile lui asupra voastră se porneşte;
BucuraŃi-vă, că oastea cerească spre ajutorul vostru grăbeşte;
BucuraŃi-vă, iconomi buni ai Domnului, ce fapte bune pururea râvneaŃi;
BucuraŃi-vă, căci pentru aceasta veŃi fi şi mărturisitori neînfricaŃi;
BucuraŃi-vă, că înaintea crudului sultan fiind aduşi, l-aŃi înfruntat;
BucuraŃi-vă, că pe băutorul de sânge vizir în nedumerire l-aŃi aruncat;
BucuraŃi-vă, că puterea cea nebiruită a Sfintei Cruci este cu voi;
BucuraŃi-vă, viteji netemători de ai semilunii puhoi;
BucuraŃi-vă, mult-pătimitorilor martiri Brâncoveni, care pentru dreapta credinŃă bine v-aŃi nevoit!
Condacul 9:
Ritorii cei mult grăitori nu pot să spună cum voi, de neam domnesc fiind şi crescuŃi în desfătări, aŃi putut
merge cu neclintita hotărâre şi pe calea cea strâmtă cu inimi pline de bărbăŃie. Acestea sunt minunile
credinŃei noastre săvârşite în fiii luminii, ascultării, şi jertfei! Lui Dumnezeu Celui minunat întru SfinŃii
51
Săi pentru aceasta împreună să-I cântăm; Aliluia!
Icosul 9:
În Sfânta şi Marea Vineri a Patimilor Domnului nostru Iisus Hristos, a îngăduit Iubitorul de oameni, cu
judecăŃile Sale înfricoşate şi neajunse minŃilor noastre întunecate, să se abată mânia urgiei păgâneşti
asupra casei voastre celei blagoslovite. Plângeau cu amar şi jale neostoită toŃi locuitorii Bucureştilor, ba
chiar şi pietrele din drumul vostru, văzându-vă urcaŃi în care şi duşi spre łarigrad, sub pază aspră, spre
înfricoşata cercetare. Pentru aceasta nici noi nu vom tăcea, ci vom grăi către voi:
BucuraŃi-vă, că pe Domnul domnitorilor în pătimire Il urmaŃi;
BucuraŃi-vă, că de împăratul împăraŃilor aŃi hotărât să nu vă lepădaŃi;
BucuraŃi-vă, cu toŃii, domn, feciori, şi gineri, că spre mărturisirea lui Hristos aŃi pornit;
BucuraŃi-vă, că dintre voi şase, cununa şi slava mucenicească au dobândit;
BucuraŃi-vă şi pentru mult îndurerata doamna Maria, care pe voi vă însoŃeşte;
BucuraŃi-vă, că mărita doamnă, pe Hecuba din vechime în slavă cu neasemănare o covârşeşte;
BucuraŃi-vă, căci călătoria voastră, cu a Sfântului SfinŃitului Mucenic Ignatie s-a asemănat;
BucuraŃi-vă, că veşnica răsplătire cerească, precum acela, de la Domnul slavei aŃi luat;
BucuraŃi-vă, mult-pătimitorilor martiri Brâncoveni, care pentru dreapta credinŃă bine v-aŃi nevoit!
Condacul 10:
Ajunşi în cetatea Sfântului împărat Constantin, aŃi fost aruncaŃi în înfricoşata temniŃă Şapte Turnuri, în
bezna şi frigul ce înduraŃi înlănŃuiŃi, Duhul Cel Preasfânt se ruga întru voi cu suspine negrăite, harul Lui
vă lumina, vă încălzea şi vă întărea, învăŃându-vă să mulŃumiŃi fierbinte lui Dumnezeu pentru toate şi să-
I cântaŃi: Aliluia!
Icosul 10:
Cine va putea spune mulŃimea caznelor şi a chinurilor la care aŃi fost supuşi vreme de aproape patru luni,
prin care aŃi covârşit chiar şi pe mulŃi dintre mucenicii cei din vechime, îngerilor şi oamenilor v-aŃi făcut
privelişte înfricoşată şi de mirare, lămurindu-vă ca aurul cel curăŃit de şapte ori în foc; iar noi, lăudând
pe Cel Ce v-a slăvit în viaŃă şi după moarte, vă fericim zicând:
BucuraŃi-vă, că în temniŃa întunecată şi umedă aŃi fost închişi;
BucuraŃi-vă, că în lanŃuri şi cătuşe v-au dat ai voştri pârâşi;
BucuraŃi-vă, că aŃi sângerat cumplit, strujiŃi ca mucenicii de odinioară;
BucuraŃi-vă, căci cu cleşte roşit în foc v-au ars pe piept şi la subŃioară;
BucuraŃi-vă . că tari ca diamantul aŃi rămas voi în ortodoxie;
BucuraŃi-vă, că aŃi crezut cu neclintire în viaŃa veacului ce va să fie;
BucuraŃi-vă, că Mântuitorul Hristos şi Preacurata Sa Maică din înălŃime vă priveau;
BucuraŃi-vă, că toŃi SfinŃii şi toate puterile cereşti pentru voi se rugau;
BucuraŃi-vă, mult-pătimitorilor martiri Brâncoveni, care pentru dreapta credinŃă bine v-aŃi nevoit!
Condacul 11:
Ziua împărătescului praznic al Adormirii Maicii lui Dumnezeu, când împlineai 60 de ani de viaŃă, slăvite
voievod, iar doamna Maria ar fi trebuit să o cinstească pe Preasfânta ei ocrotitoare, a fost aleasă de
păgâni spre mărirea nenumăratelor tale dureri. Căci porŃile cele grele ale temniŃei deschizându-le, aŃi fost
aduşi înaintea cruntului sultan, a curŃii sale, şi a călăului cu iataganul scos, pentru ultima şi cea mai grea
înfruntare. Către care îndreptându-vă cu toŃii, cântaŃi în inimile voastre: Aliluia!
Icosul 11:
IstoviŃi de chinuri şi suferinŃe, în grele lanŃuri ferecaŃi, cu capete descoperite, cu picioare goale şi numai
în cămăşi, au stat vitejii mărturisitori în faŃa păgânului tiran, care cu îngrozire vicleană le făgădui viaŃa
dacă se vor lăsa de legea lor şi vor trece la legea turcească. Râspunsu-i-a Vodă Brâncoveanu: "Noi de
legea creştinească nu ne lăsăm; în ea ne-am născut şi am trăit, în ea voim să murim". Apoi către copiii
52
săi zise: "Fiilor, fiŃi bărbaŃi! Am pierdut tot ce aveam pe lumea asta pământească. Nu ne-au mai rămas
decât sufletele; să nu le pierdem şi pe ele, ci să le ducem curate înaintea Mântuitorului nostru lisus
Hristos. Să spălăm păcatele noastre cu sângele nostru". De aceea drept este ca acum să auziŃi:
BucuraŃi-vă, căci cuvintelor amăgitoare ale vicleanului sultan nu v-aŃi plecat;
BucuraŃi-vă, căci îngerii cu cununi cereşti de voi s-au apropiat;
BucuraŃi-vă, că la botezul cel dintâi acum pe cel al sângelui îl adăugaŃi;
BucuraŃi-vă, căci astfel toate păcatele voastre cu desăvârşire le spălaŃi;
BucuraŃi-vă, oşteni viteji şi nebiruiŃi ai împăratului Ceresc;
BucuraŃi-vă, că vicleanul şarpe nu v-a putut amăgi cu nimic pământesc;
BucuraŃi-vă, că la momiri şi îngroziri neplecându-vă, legea păgânului Mahomed aŃi defăimat;
BucuraŃi-vă, că pentru legea cea nouă, a darului şi a iubirii lui Hristos aŃi răbdat şi de El v-aŃi încununat;
BucuraŃi-vă, mult-pătimitorilor martiri Brâncoveni, care pentru dreapta credinŃă bine v-aŃi nevoit!
Condacul 12:
De a şi şovăit Mateiaş pentru o clipă, ca un prunc, înaintea fiorosului gâde, dar mai apoi, îmbărbătându-
se, prin cuvintele domnescului său părinte, singur mergând şi-a aşezat capul pe butuc, râvnind cu dorire
prealuminatei cete a SfinŃilor mucenici, în care va cânta în veci de veci Sfintei, Celei de o fiinŃă, şi
nedespărŃitei Treimi: Aliluia!
Icosul 12:
Cădeau ca spicele sub secera capetele copiilor domneşti şi al credinciosului Ianache sub ochii
voievodului, din care curgeau pârâiaşe de lacrimi pentru nespusa durere vremelnică şi apropiata fericire
veşnică. Dar în inima lui vitează răsunau cu putere cuvintele prooroceşti: "Iată, eu şi pruncii pe care mi
i-a dat Dumnezeu". Pentru aceasta, după vrednicie, aducem vouă aceste cântări de laudă:
BucuraŃi-vă, căci prin tare hotărâre păcatul, moartea, şi iadul aŃi biruit;
BucuraŃi-vă, că puitorul de nevoinŃe Hristos întru cele cereşti v-a primit;
BucuraŃi-vă, că se îngrozesc tiranii şi răucredincioşii privindu-vă sau amintindu-şi de voi;
BucuraŃi-vă, rugători bineprimiŃi pentru Ńară, neam, Ortodoxie, şi sărmanii de noi;
BucuraŃi-vă, ocrotitori ai Bucureştilor şi mijlocitori pentru toată suflarea românească;
BucuraŃi-vă, solitari pentru ea, ca înŃelepciune de sus şi milă bogată să dobândească;
BucuraŃi-vă, şi nu ne lăsaŃi să ne lepădăm de Sfânta credinŃă prin viaŃa păgână;
BucuraŃi-vă, învingătorilor, şi cereŃi îndurare pentru noi de la Preacurata Stăpână;
BucuraŃi-vă, mult-pătimitorilor martiri Brâncoveni, care pentru dreapta credinŃă bine v-aŃi nevoit!
Condacul 13: (acest condac se zice de trei ori)
O, SfinŃilor martiri Brâncoveni, care aŃi biruit şi v-aŃi încununat, căutaŃi dintru înălŃimea fericitei şi
nesfârşitei vieŃi cereşti către noi, cei împovăraŃi de multe, mari, grele, şi nepocăite păcate, şi primind
puŃina noastră rugăciune ca pe o gângurire pruncească, mijlociŃi de la Dumnezeul milei şi al îndurărilor
să ne izbăvească de chinurile cele veşnice ca, mântuiŃi fiind, pururea să-I cântăm împreună cu voi în
negrăita bucurie a împărăŃiei Sale: Aliluia!
Apoi se zice iarăşi Icosul 1:
Întregind lanŃul de aur al noilor martiri, cu neasemănare mai curat decât cel de Ofir, în cetatea marelui
Constantin cu îndrăzneală pe Hristos Dumnezeu l-aŃi mărturisit şi lepădările pentru bunătăŃile
vremelnice ale acestui veac trufaş şi nestatornic, desăvârşit le-aŃi zdrobit. Drept aceea, minunându-ne de
mărimea voastră de suflet, vă aducem cu umilinŃă graiuri ca acestea:
BucuraŃi-vă, că avuŃia cea stricăcioasă aŃi defăimat;
BucuraŃi-vă, că bogăŃia cea gândită aŃi aflat;
BucuraŃi-vă, că de frumuseŃea materialnică nu v-aŃi biruit;
BucuraŃi-vă, că pentru dragostea lui Hristos toate gunoaie le-aŃi socotit;
BucuraŃi-vă, preaînŃelepŃilor, voi partea cea bună aŃi ales;
53
BucuraŃi-vă, că roadele blagocestiei cu bucurie aŃi cules;
BucuraŃi-vă, că vitejească răbdare împreună până în sfârşit aŃi arătat;
BucuraŃi-vă, că biruinŃa deplină asupra lumii, a trupului, şi a diavolului aŃi câştigat;
BucuraŃi-vă, mult-pătimitorilor martiri Brâncoveni, care pentru dreapta credinŃă bine v-aŃi nevoit!
şi Condacul 1:
VeniŃi, binecinstitorilor creştini, să aducem cuvioase laude şi cântare duhovnicească dreptcredinciosului
voievod Constantin, căci pentru împărăŃia cerurilor şi pentru neam, acesta moarte mucenicească a primit,
dimpreună cu fiii săi: Constantin, Ştefan, Radu, Matei, şi cu sfetnicul Ianache. Pentru aceasta, din
adâncul inimilor, cu veselitoare glasuri să le strigăm: BucuraŃi-vă, mult-pătimitorilor martiri Brâncoveni,
care pentru dreapta credinŃă mult v-aŃi nevoit!
După aceea zicem această:
RUGĂCIUNE
O, SfinŃilor martiri Brâncoveni, care, prin înŃelepte osteneli, comoara Sfintei şi dreptei credinŃe
până în sfârşit o aŃi păzit, şi de la împăratul slavei, Hristos Dumnezeu, neveştejită cunună
mucenicească aŃi primit! Ce graiuri vom îndrăzni a vă aduce noi, nevrednicii, prin care să lăudăm
mult-râvnitoarea voastră viaŃă, de buni iconomi şi credincioase slugi ale Preasfintei Treimi,
precum şi sfârşitul vostru vitejesc, de adevăraŃi eroi ai Ortodoxiei, prin care v-aŃi făcut privelişte
de multă mirare oamenilor şi îngerilor? Cu adevărat ar trebui mai degrabă să iubim noi tăcerea,
ca unii ce suntem îngreunaŃi de multe, mari, grele, şi nepocăite păcate, şi nimic bun nu aflăm întru
noi, care să ne apropie de evlavioasele voastre lucrări şi de Sfintele voastre virtuŃi, şi să ne dea o
cuvioasă îndrăzneală, spre a îndrepta către voi, cu buna nădejde, smerita noastră rugăciune. Dar
unde şi către cine vom putea alerga, dacă nu către Atotputernicul şi Atotştiitorul Dumnezeu, Cel
minunat întru SfinŃii Săi, şi către voi, ca şi către aceia care, călătoria vieŃii prin valea ispitirii şi a
plângerii acestui veac înşelător, bine săvârşind, ca aurul trecut prin foc de şapte ori v-aŃi lămurit,
şi aŃi ajuns lăcaşuri sfinŃite, în care Tatăl, Fiul, şi Sfântul Duh Dumnezeu s-au sălăşluit.
O, fericiŃilor, SfinŃilor, şi bunilor biruitori mucenici Brâncoveni! CăutaŃi dintru înălŃimea slavei
cereştilor voastre lăcaşuri către noi, care în tot ceasul în nenumărate chipuri ne primejduim, şi
care pentru multa noastră lenevie şi mândrie, covârşiŃi de boli, pagube, necazuri, şi de înfricoşate
şi negândite nevoi, mai mult decât toŃi, după dumnezeiasca dreptate, am ajuns ticăloşiŃi şi asupriŃi.
Dar cum oare s-ar fi putut să nu ajungem până aici? Voi, întru atâta desfătare şi avuŃie
pământească aflându-vă, în toată viaŃa voastră dorirea nestricăcioaselor bogăŃii ale harului
neîncetat aŃi avut, iar noi, deşi din mila proniei dumnezeieşti săraci şi strâmtoraŃi fiind, cuvioasa
neiubire de agoniseală defăimând, frumuseŃile mincinoase şi stricăcioase ale acestui veac trufaş şi
nestatornic pururea râvnind, mai mult decât femeia cea gârbovă de ele ne-am pironit, iar
cugetarea către cele cereşti cu totul o am nimicit. Voi, socotind toată slava veacului de acum ca pe
un fum, o umbră, şi o nălucire de vis amăgitor, stăpânirea domnească, multa avere, sănătatea, şi
însăşi viaŃa voastră, pe toate gunoaie le-aŃi socotit, ca pe Hristos în veci să-L dobândiŃi; iar noi, de
buna voie, şi de nimeni siliŃi, prin lăcomie materialnică în prăpastia iubirii de plăceri de care
ruşine este a şi grăi ne-am prăvălit, şi mai mult decât necredincioşii şi rău credincioşii iubind
prostia şi neruşinarea patimilor ne-am păgânizat. Pentru aceasta, în loc să ajungem, după
cuvântul Stăpânului, sarea pământului şi lumina lumii, pentru noi se huleşte tot mai mult între
neamuri numele cel preasfânt şi de mare cuviinŃă al lui Dumnezeu Cel Unul, Singur Adevărat, şi
în Treime închinat. Ce răspuns vom da oare înfricoşatului, Dreptului, şi Nemitarnicului
Judecător, căci ştim prea bine că de neînlăturat este pentru fiecare dintre noi moartea, judecata,
hotărârea, şi dreapta răsplătire, pentru cele care cu gândul, cu cuvântul, şi cu fapta am lucrat, şi
pentru ce la chinurile cele veşnice nicicând cugetând, în primejdia de a ajunge în ele mai jos decât
cei care pe Dumnezeu nu l-au cunoscut din dobitoceasca înŃelegere ne aflăm, după cum Sfântului

54
Macarie cel Mare i s-a descoperit.
Nu ne lăsaŃi să ne netrebnicim mai mult şi stăviliŃi alunecarea noastră spre robia lumii, a trupului,
şi a diavolului, prin Sfintele şi pururea primitele voastre rugăciuni, o, preafericiŃilor martiri,
rugătorilor fierbinŃi către Dumnezeu pentru toată lumea, pentru Ortodoxie, pentru Ńara şi neamul
vostru, pentru toŃi cei ce aleargă către voi cu credinŃa tare şi umilinŃa nefăŃarnică. MijlociŃi pentru
noi toate cele bune şi de folos pentru luminarea ochilor minŃilor şi inimilor noastre celor
întunecate de grija vieŃii de acum, râvna aprinsă şi neostoită pentru fapta bună ce v-a însufleŃit pe
voi, dobândirea întru cunoştiinŃa a mărgăritarului celui de mult preŃ al binecinstitoarei şi
lucrătoarei prin dragoste credinŃe, preŃuirea lui mai mult decât lumina ochilor şi decât viaŃa
aceasta vremelnică, până la suflarea noastră cea mai de pe urmă. PlecaŃi spre milă şi îndurare pe
milostivul şi iubitorul de oameni Dumnezeu, să ne cheme la El pe toŃi, să ne deschidă uşa luminii
Sale spre a ne trezi cu un ceas mai devreme, ca să voim să lucrăm în via şi pe ogorul Lui,
răscumpărând vremea trecută, pe care rău am cheltuit-o fiind întunecaŃi de neştiinŃă şi biruiŃi de
urâte gânduri şi de patimi de necinste. CereŃi pentru noi şi statornicia neclintită şi tăria de
diamant ce aŃi avut până ce v-aŃi dat sufletele voastre, curăŃite prin botezul sângelui, mai
strălucitoare decât razele soarelui în mâinile Ziditorului tuturor. Ca astfel, învrednicindu-ne şi noi
părŃii celei de-a dreapta, dimpreună cu voi şi cu toŃi SfinŃii care I-au bineplăcut Lui de la
începutul veacurilor, să-L slăvim pe Dumnezeul vieŃii noastre, pe Tatăl, pe Fiul, şi pe Sfântul Duh,
în nespusa fericire a împărăŃiei Sale, în vecii vecilor. Amin.

55
Acatistul SfinŃilor Mucenici de la NiculiŃel: Zotic, Atal, Kamasie şi Filip

4 iunie
După obişnuitul început, se zic:

Condacele şi Icoasele

Condacul 1:
VeniŃi toŃi credincioşi să lăudăm pe Zotic, pe Atal, pe Camasie şi pe Filip, Mucenicii lui Hristos, care au
propăvaduit adevărata credinŃa şi au primit cununa cerească.

Iar Voi, fericiŃilor, cei ce aveŃi îndrăzneală către Dumnezeu, din toate nevoile sloboziŃi-ne pe noi, care
strigăm:

BucuraŃi-vă, SfinŃilor Mucenici, rugători fierbinŃi pentru sufletele noastre!


Icosul 1:
Cu dreaptă credinŃă şi evlavie se cuvine să lăudam pe Zotic, Mucenicul, care paharul suferinŃelor cu
bucurie a băut, cu botezul sângelui s-a botezat şi până la moarte a urmat lui Hristos. De accea şi noi cu
dragoste să-l cinstim, zicând:
Bucură-te, Zotice, martirul lui Hristos;
Bucură-te, al crucii apărător zelos;
56
Bucură-te, trandafir din grădina părintească;
Bucură-te, rugătorule pentru obştea creştinească;
Bucură-te, ca sângele tău tot pământul nostru a adăpat;
Bucură-te, că prin tine credinŃa vie s-a arătat;
Bucură-te, mărgăritar de preŃ, ascuns sub pământ;
Bucură-te, că ale tale moaşte s-au găsit în mormânt;
Bucură-te, comoara sfântă strămoşească;
Bucură-te, nestemată scumpă duhovnicească;
Bucură-te, al Evangheliei vestitor neînfricat;
Bucură-te, al Bisericii far prealuminat
Bucură-te, Zotice, viteazule ostaş al lui Hristos!
Condacul 2:
Zis-a Domnul: "Oricine Mă va mărturisi pe Mine înaintea oamenilor, îl voi mărturisi şi Eu pe el înaintea
Tatălui Meu, care este în Ceruri". Drept aceea şi tu, Mucenice Zotice, cu îndrăzneală ai mărturisit pe
Hristos în privelişte şi pe mulŃi dintre cei ce erau de faŃa la lumina dreptei credinŃe i-ai adus, cântând:
Aliluia!
Icosul 2:
Îngereasca viată pe pământ ai petrecut, Mucenice Atal, pentru Dumnezeu cel în Treime închinat din
toată inima l-ai iubit şi pe Hristos Domnul înaintea tuturor L-ai propovăduit, pentru care noi smeriŃii Te
cinstim cu evlavie, zicând:
Bucură-te, Atale, care glasul Evangheliei ai ascultat;
Bucură-te, ca dreapta credinŃa în a ta inimă ai purtat;
Bucură-te, că pe Hristos înaintea tiranilor ai mărturisit;
Bucură-te, că a lor cruzime ai biruit;
Bucură-te, al Bisericii luceafăr neapus;
Bucură-te, că pentru Hristos sufletul Ńi-ai pus;
Bucură-te, că Lui înfocată dragoste ai purta;
Bucură-te, că a ta credinŃă prin fapte ai arătat;
Bucură-te, al cetăŃii Noviodunum fiu duhovnicesc;
Bucură-te, cetatea al Ierusalimului ceresc;
Bucură-te, minunată viŃa din tulpina lui Hristos;
Bucură-te, mlădiŃă sfântă rod preafrumos;
Bucură-te, Atale, mult pătimitorule pentru Hristos!
Condacul 3:
Atale, Prea Fericite, tu de sine-Ńi cu totul te-ai lepădat şi Crucea lui Hristos până la moarte ai purtat; pe
Dumnezeu din toată inima la-i iubit si cu gura la arătare L-ai mărturisit, strigând: Aleluia!
Icosul 3:
Altă mlădiŃa cuvântătoare, Mucenicul Camasie, din buciumul vieŃi răsărind si multa roadă
duhovniceasca aducând, pe mulŃi la dreapta credinŃă i-a povăŃuit şi pentru Hristos sufletul sau şi-a pus
pentru care cu buna cuviinŃa îl lăudăm, zicând:
Bucură-te, ales al Biserici dreptmăritoare;
Bucură-te, al credinŃei noaste soare;
Bucură-te, ca pentru adevăr toate ai suferit;
Bucură-te, că în chinuri spre Cruce ai privit;
Bucură-te, că de ucidea trupului nu te-ai înspăimântat;
Bucură-te, că de ruşinarea sufletului ai scăpat;
Bucură-te, că Dumnezeu din cer spre tine a căutat;
57
Bucură-te, că duhul tău l-a sine l-a luat;
Bucură-te, că primând har, vitejeşte ai pătimit;
Bucură-te, că a viŃei cunună de la Hristos ai dobândit;
Bucură-te, că pătimirile tale multora le-a fost de folos;
Bucură-te, că privind la acesta mulŃi la adevăr s-au întors;
Bucură-te, Camasie, vrednicule următor a lui Hristos!
Condacul 4:
Aprins fiind de dragoste câtre Iisus Hristos, Camasie, mânia tiranilor ai înfruntat şi cu mare bărbăŃie
chinurile morŃi ai răbdat, căci privind cu ochii mintii la veşnica fericire, lui Dumnezeu din inimă cântai:
Aleluia!
Icosul 4:
Rază a Soarelui celui de taină ai fost pe pământul Scythiei Mici, Filipe, Prea ÎnŃelepte, căci pe păgâni i-
au luminat, pe Hristos înaintea tuturor mărturisind pentru care te rugăm, auzi-ne si pe noi care te lăudăm
cu unele ca acestea:
Bucură-te, Filipe, care pe cei din păgânătate i-ai îndreptat;
Bucură-te, că pe Soarele cel veşnic la toŃi ai arătat;
Bucură-te, rodul Dumnezeului cel adevărat;
Bucură-te, că în ogorul Lui cu râvnă ai lucrat;
Bucură-te, că sămânŃa Cuvântului bun ai primit;
Bucură-te, că prin a ta osteneală aceasta însutit ai rodit;
Bucură-te, că haina sufletului tău cu sânge mucenicesc s-a împodobit;
Bucură-te, că pentru Nunta Mirelui cu ea te-ai pregătit;
Bucură-te, că albinei te-ai asemănat şi la florile duhovniceşti ai zburat;
Bucură-te, că mierea credinŃei din Scripturii ai adunat;
Bucură-te, că talantul tău cu dobândă Lui Hristos l-ai adus;
Bucură-te, că pentru acesta econom credincios te-a pus;
Bucură-te, Filipe, Mărturisitor al Evangheliei lui Hristos!
Condacul 5:
Zis-a oarecând Filip, Apostolul câtre Hristos: ?Doamne arată-ne noua pe Tatăl şi ne va ajunge nouă". Iar
tu, Mucenice Filipe, privind spre Dumnezeul cel in Treime slăvit, te-ai închinat lui, cântând: Aliluia!
Icosul 5:
După nemincinoasa mărturie a Scripturii , SfinŃii lumea vor judeca, căci in vremea judecaŃii de apoi, prin
faptele lor bune, pe păcătoşi îi vor mustra. Atunci, tu Mucenice a lui Hristos, Zotic, să te rogi pentru noi
păcătoşii ca să ne izbăvim de osânda, pentru care te lăudăm:
Bucură-te, Zotic, Mucenice, care pentru noi la Dumnezeu mijloceşti;
Bucură-te, că celor ce se roagă Ńie ajutor dăruieşti;
Bucură-te, că Sfintele Tale Moaşte, creştini le cinstesc;
Bucură-te, că prin ele daruri multe dobândesc;
Bucură-te, cu cei ce cu tine au pătimit;
Bucură-te, că împreună cu ei cununa ai primit;
Bucură-te, că în Evanghelie ai crezut fără şovăire;
Bucură-te, că prin gura ta sa vestit mântuirea;
Bucură-te, că a lui Hristos Cruce în inimă ai primit;
Bucură-te, că de chinuri nu te-ai lepădat;
Bucură-te, că te-ai împotrivit celor deşarte;
Bucură-te, că de cele cereşti ai avut parte;
Bucură-te, Zotice, viteazule ostaş al lui Hristos!
58
Condacul 6:
ToŃi fii Bisericii dreptmăritoare cinstesc Sfintele Tale Moaşte, Zotice, Prea Fericite, iar tu având
îndrăzneală către Dumnezeu, roagă-te pururi pentru noi smeriŃii, care te cinstim şi lui Dumnezeu
cântăm: Aliluia!
Icosul 6:
Veşmântul cel luminat al nestricăciunii, prin nevoinŃe ai primit de la Hristos, Mucenice Atal şi de odihna
veşniciei vieŃi te-ai învrednicit. Vas ales al Domnului fiind, roagă-te pentru noi care te lăudăm zicând:
Bucură-te, Atale, care negrăit pe Hristos ai iubit;
Bucură-te, că pentru dragostea Lui mult ai suferit;
Bucură-te, cerbule însetat, care la izvorul vieŃii ai alergat;
Bucură-te, că pe Dumnezeu cel Viu ai căutat;
Bucură-te, că pomenirea ta cu laude o cinstim;
Bucură-te, că la tine în rugăciuni smerite venim;
Bucură-te, că celor ce te cheamă eşti mare apărător;
Bucură-te, că prin a ta solire ei primesc grabnic ajutor;
Bucură-te, că frica cea curată de Dumnezeu ai avut;
Bucură-te, că voia Lui cu osârdie ai făcut;
Bucură-te, că Pătimirea Ta Sfântă ne-a fost de folos;
Bucură-te, al credinŃei diamant luminos;
Bucură-te, Atale, mult pătimitorule pentru Hristos!
Condacul 7:
Asemenea lui Avraam şi Ucenicilor lui Hristos, prieten lui Dumnezeu te-ai făcut, Atale, că poruncile Lui
ai păzit şi până la moarte pentru dragostea Lui ai suferit. Pentru aceasta viaŃa veşnică ai dobândit şi acum
cu Îngerii Îl lauzi, cântând: Aliluia!
Icosul 7:
Hotărârea cea neclintită a credinŃei tale, Camasie, văzând-o tiranii cei păgâni, după multe chinuri au
poruncit a te da morŃii. Tu însă cu bucurie moartea pentru Hristos ai primit, pentru care noi cu laude te
cinstim:
Bucură-te, Camasie, că spre cele cereşti ai râvnit;
Bucură-te, că pentru aceasta viaŃa veşnică ai moştenit;
Bucură-te, că moartea cu bucurie ai aşteptat;
Bucură-te, că pe Hristos în inimă ai purtat;
Bucură-te, al muceniciei doritorule;
Bucură-te, către veşnicie alergătorule;
Bucură-te, că cele trecătoare întru nimic le-ai socotit;
Bucură-te, că pe cele veşnice mult le-ai preŃuit;
Bucură-te, cetăŃean al Cereştii ÎmpărăŃii;
Bucură-te, moştean al nepieritoarelor visterii;
Bucură-te, râvnitorule al raiului celui prea frumos;
Bucură-te, îndreptătorul nostru al celor de jos;
Bucură-te, Camasie, vrednicule următor al lui Hristos!
Condacul 8:
Ierusalimul cel ceresc în minte avându-l Camasie, cu smerenie pe pământ ai vieŃuit şi cu bucurie pentru
Hristos cu moartea te-ai însoŃit, iar acum în Ceruri, împreună cu Îngerii, cânŃi lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 8:

59
Gata a fost inima ta, Filipe Mucenice, de a nădăjdui spre Dumnezeu şi fără de frică pe Hristos înaintea
tiranilor a mărturisi şi de vremelnica viaŃă a nu te îngriji. Pentru care noi nevrednicii îndrăznim a te
cinsti prin acestea:
Bucură-te, Filipe, al ÎmpărăŃiei Cerului moştenitor;
Bucură-te, că împreună cu Îngerii eşti vieŃuitor;
Bucură-te, că pe Hristos - Adevărul ai mărturisit;
Bucură-te, că pentru El cumplit ai pătimit;
Bucură-te, că frumuseŃi de nevăzut nouă pururi priveşti;
Bucură-te, că în slăvite cântări acum te veseleşti;
Bucură-te, că la limanul odihnei ai ajuns;
Bucură-te, că acolo cunoşti adâncul cel de nepătruns;
Bucură-te, că de acolo simŃi mângâierea celor cereşti;
Bucură-te, că împreună cu SfinŃii te proslăveşti;
Bucură-te, al Adevărului martor neînfricat;
Bucură-te, al Bisericii sfeşnic luminat;
Bucură-te, Filipe, mărturisitor al Evangheliei lui Hristos!
Condacul 9:
Pusu-Ńi-ai sufletul pentru Hristos, Mucenice Filipe şi l-ai aflat ca aurul lămurit înaintea Domnului. Voit-
ai a te jertfi lui Dumnezeu cu trupul, spre a dobândi învierea sufletului şi a cânta Lui în veci laudă:
Aliluia!
Icosul 9:
Slavă şi mulŃumire să aducem lui Dumnezeu pentru aflarea Sfintelor Moaşte ale martirului Zotic şi ale
celor împreună cu dânsul pătimitori. La toŃi smerit să ne închinam şi pe Zotic să-l lăudăm, zicând:
Bucură-te, Zotice, fiu iubitor al Bisericii dreptmăritoare;
Bucură-te, sprijinul rugilor noastre stăruitoare;
Bucură-te, a Scythiei Mici, mărturie creştinească;
Bucură-te, a Dobrogei dăruire dumnezeiască;
Bucură-te, al credinŃei Ortodoxe, apărătorule;
Bucură-te, al nostru către Domnul, rugătorule;
Bucură-te, a Tomisului podoabă duhovnicească;
Bucură-te, al creştinilor comoara cerească;
Bucură-te, floare cu mireasmă de nespus;
Bucură-te, mărgăritar al Ierusalimului de Sus;
Bucură-te, al Bisericii crin prea frumos;
Bucură-te, mlădiŃă, cu rod de mult folos;
Bucură-te, Zotice, viteazule ostaş al lui Hristos!
Condacul 10:
VeniŃi toŃi iubitori de dreaptă credinŃă să aducem închinăciune lui Zotic, oşteanul lui Hristos, care
Biserica noastră cu rugăciunile sale o păzeşte şi împreună cu noi cântă lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 10:
De mare fericire şi cinste pământul nostru s-a învrednicit prin aflarea moaştelor tale şi ale celor ce
împreună cu tine au pătimit, Atale, pentru care, după cuviinŃă, poporul cel dreptcredincios te laudă,
zicând:
Bucură-te, Atale, al Evangheliei propovăduitor;
Bucură-te, al strămoşilor noştri luminător;
Bucură-te, a credincioşilor mângâiere;
Bucură-te, a cetăŃii Noviodunum avere;
60
Bucură-te, că prin aflarea moaştelor tale, dreapta credinŃă s-a întărit;
Bucură-te, că prin ele Biserica s-a împodobit;
Bucură-te, al lui Hristos vrednic slujitor;
Bucură-te, al cereştilor locaşuri locuitor;
Bucură-te, al Scythiei Mici, nepreŃuit odor;
Bucură-te, al păgânilor biruitor;
Bucură-te, al sufletelor noastre făclie luminoasă;
Bucură-te, a creştinilor podoabă aleasă;
Bucură-te, Atale, mult pătimitorule pentru Hristos!
Condacul 11:
Să se bucure NiculiŃel, că mare vistierie duhovnicească din el s-a arătat şi astăzi toŃi credincioşii cu
inimă curată pe Mucenicul lui Hristos, Atal, îl cinstim, cântând lui Dumnezeu laudă: Aliluia!
Icosul 11:
Nu te-ai temut de cei ce ucid trupul, Mucenice Camasie. De aceea, cu mare îndrăzneală pe Hristos ai
mărturisit şi sufletul tău prin răbdarea chinurilor, ai dobândit. Auzi-ne pe noi nevrednicii, care cu
umilinŃă te lăudăm, zicând:
Bucură-te, Camasie, că dorire cerească ai avut;
Bucură-te, că de tirani nu te-ai temut;
Bucură-te, al raiului mult râvnitor;
Bucură-te, al nemurii moştenitor;
Bucură-te, că până la sânge şi moarte ai suferit;
Bucură-te, că, prin îndelungă răbdare, sufletul Ńi-ai dobândit;
Bucură-te, că slava deşartă ai trecut-o cu vederea;
Bucură-te, că slava cea veşnică Ńi-a fost mângâierea;
Bucură-te, doritorule fierbinte pentru a ta mântuire;
Bucură-te, alergătorule spre veşnica fericire;
Bucură-te, că acum în ceruri cu drepŃi te veseleşti;
Bucură-te, că prin a ta solire pe noi ne mântuieşti;
Bucură-te, Camasie, vrednicule următor al lui Hristos!
Condacul 12 :
Dragoste şi credinŃă fierbinte către Hristos având, Prea Lăudate Camasie, Mucenice, cu bărbăŃie pe tirani
i-ai înfruntat şi pentru adevăr trupul la chinuri Ńi l-ai dat, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 12 :
Mucenicului Filip laudă din toată inimă să-i aducem, că acesta jertfă vie lui Dumnezeu s-a dat şi sufletul
pentru El şi-a pus, iar acum, pururi stând înaintea Domnului, se roagă pentru noi care îl cinstim, zicând:
Bucură-te, Filipe, a Bisericii podoabă frumoasă;
Bucură-te, a Soarelui dreptăŃii rază luminoasă;
Bucură-te, că iubirea lui Hristos în tine s-a sălăşluit;
Bucură-te, că pentru dragostea Lui în chinuri te-ai jertfit;
Bucură-te, că prin fapte tăria credinŃei ai arătat;
Bucură-te, următorul lui Hristos cel adevărat;
Bucură-te, cel ce cu bărbăŃie urgia chinurilor ai primit;
Bucură-te, că de sfârşit mucenicesc te-ai învrednicit;
Bucură-te, că de moarte nu Ńi-a fost teamă;
Bucură-te, că vremelnicele dureri ne le-ai luat în seamă;
Bucură-te, măslin al raiului celui mult dorit;
Bucură-te, că în viaŃă fiind, la Cer ai râvnit;
61
Bucură-te, Filipe, mărturisitorule al Evangheliei lui Hristos!
Condacul 13:
O Prea FericiŃilor Mucenici ai lui Hristos: Zotic, Atal, Camasie şi Filip, rugaŃi-vă prea Milostivului
Dumnezeu pentru Biserica noastră dreptmăritoare si pentru poporul cel credincios ca sa dobândim prin
rugăciunile voastre indurare pace si har, spre a cânta împreuna cu voi, acum si in veacul viitor: Aliluia!
Acest Condac se zice de trei ori. Apoi iarăşi se zice Icosul cel dintâi: Cu dreaptă credinŃă şi evlavie se
cuvine să lăudăm? şi Condacul: VeniŃi toŃi credincioşii?
RUGĂCIUNE CĂTRE SFINłII MUCENICI ZOTIC, ATAL, CAMASIE SI FILIP
SfinŃilor Mucenici şi martori ai lui Hristos, Zotic, Alat, Camasie şi Filip, vrednicilor urmaşi ai Sfântului
Apostol Andrei, care pe aceste locuri ale Scythiei Evanghelia aŃi vestit, voi din toată inima, cu tot
cugetul şi din toată puterea voastră, pe Dumnezeu aŃi iubit şi pana la cea din urma suflare pentru El aŃi
pătimit. MulŃumim cu umilinŃă Sfintei Treimi pentru purtarea Sa de grijă, care, atâtea veacuri sub
pământ, Sfintele Voastre Moaşte le-a păstrat şi după aceasta a binevoit a le dărui Bisericii noastre
dreptmăritoare, spre mângâierea şi folosul de obşte al credincioşilor. Cu adevărat la voi s-au împlinit
graiurile sfinte:"Pe cei care mă slăvesc pe Mine, îi slăvesc şi Eu pe ei" , şi "Prin SfinŃii care sunt pe
pământul Lui, minunate a făcut Domnul toate Voile Sale, întru dânşii".
Voi cu sufletele înaintea Domnului staŃi, iar prin Sfintele Voastre Moaşte, laturile Ńarii noastre le
împodobişi. Fericit este străbunul nostru pământ care s-a adăpat cu sânguirile voastre şi în care se
odihnesc Sfintele Voastre Moaşte. Drept aceea, cu credinŃă, cu evlavie şi cu smerenie cădem către voi,
adevăraŃilor Mucenici şi prieteni ai lui Hristos, cerându-vă să ocrotiŃi prin sfintele voastre rugăciuni Ńara
aceasta şi Biserica noastră cea dreptmăritoare şi pe toŃi cei ce cu buna cucernicie aleargă la sprijinul
vostru şi va pun mijlocitori către Preabunul Dumnezeu, de la care, prin solirile voastre, să dobândim şi
noi milă, pace şi ajutor în veacul de acum şi în vremea morŃii noastre şi la judecata cea de apoi. Amin.

62
ACATISTUL SFÂNTULUI ARHANGHEL RAFAIL

La Soborul SfinŃilor Arhangheli Mihail şi Gavriil şi al tuturor Puterilor Cereşti celor fără de trup (8
noiembrie), precum şi la toată vremea, după trebuinŃele celor bolnavi, celor ce călătoresc şi celor ce
poartă - sau se pregătesc să poarte - binecuvântata "cruce a cununiei".

După obişnuitul început, se zice:


Condacul 1
Tainice Voievod al îngerescului Sobor, mai marele tămăduitorilor, călăuzitorul celor pribegi şi paznicul
cununiilor, Sfinte Arhanghele Rafail, ca unuia ce întru mare cinste te afli în rânduiala cetelor celor de
sus, din prea puŃinul vredniciei noastre, cu nădăjduitorul glas al credinŃei celei dreptmăritoare, cântare
de laudă Ńi-aducem Ńie, zicând: Bucură-te, Rafaile, spaima lui Asmodeu, a toate vindecătorule!
Icosul 1:
Numărându-te între cei şapte sfinŃi îngeri care poartă rugăciunile lumii dinaintea Celui-Preaînalt, şi voia
dumnezeieştii mile plinind-o fără de preget, tu zoreşti, Rafaile, să dai ajutor celor năpăstuiŃi. Drept care
şi noi, nevrednicii, cunoscând împuternicirea lucrării tale, ca pe o lumină în noaptea scârbelor noastre te
chemăm, şi glas înălŃând, pe tine te fericim cu o cântare ca aceasta:
Bucură-te, aproapele luminii celei neînserate;
Bucură-te, purtătorul rugăciunilor la cer;
Bucură-te, braŃul dumnezeieştii mile;
Bucură-te, cel de care demonii se tem;
Bucură-te, dezlegătorul legăturilor necurate;
Bucură-te, dreptate care nu mai osteneşti;
Bucură-te, Rafaile, spaima lui Asmodeu, a toate vindecătorule!
Condacul 2
Vai nouă, că suntem lesne cârtitori şi, în vălmăşagul necazurilor vieŃii, în loc să zicem ca şi Iov:
63
"Domnul a dat, Domnul a luat; fie numele Domnului binecuvântat", noi cu gândul, cu vorba şi cu
fapta ne smintim! De aceea, ferice de cei ce se învrednicesc să urmeze pilda drepŃilor, care cu răbdarea
se încing şi către cele de sus întorcându-se, cu glas de smerenie glăsuiesc: Aliluia!
Icosul 2
Oarecând, strigând dreptul Tobit, cel cu ochii înceŃoşaŃi şi cu sufletul adânc întristat: "Doamne, adu-łi
aminte de mine!", Dumnezeu te-a trimis pe tine, cerescule vindecător, să-l cercetezi în mâhnirea care-l
cuprinsese şi să ridici albeaŃa de pe ochii lui. Iar noi astăzi, ca şi Tobit odinioară, nădejdea toată ne-o
punem întru Domnul şi pe tine te rugăm, du la El rugăciunile noastre şi adu dar izbăvitor celor ce cu
credinŃă îŃi grăiesc Ńie unele ca acestea:
Bucură-te, cel cu bun nume întru cei de sus;
Bucură-te, netrup înŃelegător celor trupeşti;
Bucură-te, cuminecarea pământului cu cerul;
Bucură-te, cel în leacuri neîntrecut;
Bucură-te, alinătorul rănilor firii;
Bucură-te, care toată lipsa o plineşti;
Bucură-te, Rafaile, spaima lui Asmodeu, a toate vindecătorule!
Condacul 3
Cu Avraam ne-ai învăŃat, înalt Preamilostivule Doamne, că mult poate rugăciunea cea stăruitoare a
dreptului. Pentru aceasta şi noi, însetând după dreptate, chiar dacă n-am atins măsura părinŃilor din
vechime şi pe poteca îngustă a sfinŃeniei umblăm cu pas şovăitor, rugămu-ne łie ca să ne luminezi şi să
ne întăreşti, şi vrednici să ne faci a cânta fără de osîndă: Aliluia!
Icosul 3
Bunul Tobit, cel ce dreptatea Domnului o păzea peste toate smintelile lui Israel şi morŃii cei la răspântii
lepădaŃi după rânduială îi îngropa, înfruntând ameninŃarea păgânei stăpâniri, s-a pomenit precum Iov
încercat; ci zbătându-se el în orbie, ba fiind luat în râs şi de Ana, femeia lui, n-a lipsit a se ruga cu umilă
stăruinŃă. Drept care Domnul, auzind rugăciunea lui cea binecredincioasă, Arhanghel izbăvitor i-a trimis,
tăinuit în chip omenesc, căruia şi noi se cuvine, cu un glas şi cu o inimă a-i cânta:
Bucură-te, cel de mai dinainte de stele;
Bucură-te, stăruitorule întru bunătatea dintâi;
Bucură-te, înveşmântatule în multă strălucire;
Bucură-te, floarea dumnezeiescului alai;
Bucură-te, scară a sfinŃeniei rugătoare;
Bucură-te, punte între pământ şi cer;
Bucură-te, Rafaile, spaima lui Asmodeu, a toate vindecătorule!
Condacul 4
"CredinŃa este chezăşia celor nădăjduite, vădirea celor nevăzute", după cum Apostolul ne învaŃă. Şi de
vom avea credinŃă cât un bob de muştar, zice Domnul, munŃii îi vom muta din loc şi copaci vom sădi în
mare. Ci noi, râvnitori cu duhul întru credinŃă, dar slabi din pricina cărnii, cu tatăl demonizatului să
zicem: "Cred, Doamne; ajută necredinŃei mele", iar Celui de trei ori Sfânt cu îngerii să-I cântăm:
Aliluia!
Icosul 4
Văzând bătrânul Tobit, cel tare în credinŃă, câtă milă a făcut Dumnezeu cu el şi cu toată casa lui, s-a
bucurat cu bucurie mare şi n-a întârziat să aducă Domnului cântare de laudă, zicând: "Binecuvântat este
Dumnezeu cel veşnic viu şi binecuvântată este împărăŃia Lui... Bucură-Te şi Te veseleşte de fiii celor
drepŃi, căci aceia se vor aduna şi vor binecuvânta pe Domnul drepŃilor". Dimpreună cu care şi noi să
ne învrednicim a ne face Domnului slavoslovitori, iar solului Său cel cu blândeŃe tămăduitor şi
îndreptător a toată strâmbătatea, neîntârziat să-i grăim unele ca acestea:
Bucură-te, călcătorule peste luceferi;
64
Bucură-te, vâlvătaie a rugului celui nemistuit;
Bucură-te, sol purtător de dreptate;
Bucură-te, izvod al smereniei lucrătoare;
Bucură-te, prin care firea se primeneşte;
Bucură-te, prin care soroacele se vor vădi;
Bucură-te, Rafaile, spaima lui Asmodeu, a toate vindecătorule!
Condacul 5
Ca pe nişte fii risipitori ne ispitesc cărările lumii şi dulceŃile ei cele deşarte, iar de mulŃimea curselor şi
rătăcirilor n-avem îndestulă putere şi pricepere de unii singuri să ne ferim, fiind noi de păcate
slăbănogiŃi. Ci iată că Dumnezeu cel în Treime închinat, Cârmuitorul întregii făpturi, călăuze îngereşti
fără de preget ne-a rânduit nouă, celor ce nu prididim a striga: Aliluia!
Icosul 5
Pornind la drum Tobie, cel necopt de ani, ca să facă voia părintelui său după trup şi să aducă înapoi
argintul văzut al lumeştilor osteneli, Dumnezeu iarăşi te-a trimis pe tine, călăuzitorule întru dreptate, ca
să-i stai lui alături în toată nevoia şi să-l înveŃi pe el să descopere şi să preŃuiască aurul cel nevăzut al
darurilor dumnezeieşti, faŃă cu care pălesc toate bogăŃiile lumii. Deci şi noi, nedesăvârşiŃi ca şi Tobie,
dar străduindu-ne asemenea lui întru curăŃia inimii, călăuză luminătoare rugămu-ne să te avem şi
vrednici să fim a cânta cu rost de bucurie:
Bucură-te, vistiernicul duhovniceştilor comori;
Bucură-te, pecetea îndurărilor de sus;
Bucură-te, ocrotitorul bătrâneŃelor celor neputincioase;
Bucură-te, îndrumătorul tinereŃelor celor neştiutoare;
Bucură-te, întru care cărările se adună;
Bucură-te, întru care zările se smeresc;
Bucură-te, Rafaile, spaima lui Asmodeu, a toate vindecătorule!
Condacul 6
Ferice de cel ce îndrăzneşte întru Domnul, piatra cea din capul unghiului, de care toată teama izbindu-se
se surpă, precum şi porŃile iadului s-au surpat cândva! Urmând dară Biruitorului lumii, datu-ni-s-a ca
lumea să o biruim şi noi în numele Lui şi, dezlegaŃi de toate legăturile vrăjmaşului, ca de nişte funii ale
fricii celei puŃin credincioase, întru slobozia duhului să putem striga: Aliluia!
Icosul 6
Îngerul Domnului către Tobie a grăit, arătându-i-o pe Sara cea nefericită: "Nu te teme, căci ea este
menită din veac pentru tine şi tu o vei mântui!". O, taină a dragostei de sus pogorâtoare! O, taină a
nunŃii de Dumnezeu pecetluită! O, taină a proniei dumnezeieşti care toată mintea o covârşeşte! Cum să
întârziem noi a cădea dinaintea solului ceresc, ce o aşa de mare încredinŃare ne aduce nouă despre
rânduiala şi grija întreitei Iubiri, şi cum nu am da glas credincioşiei noastre, cu aleasă simŃire cântând:
Bucură-te, solul Sfatului celui de Taină;
Bucură-te, straja Răsăritului de sus;
Bucură-te, urgisitorul duhurilor necurate;
Bucură-te, starostele blagoslovitelor nuntiri;
Bucură-te, cel pururea gata de slujire;
Bucură-te, prin care casele se temeluiesc;
Bucură-te, Rafaile, spaima lui Asmodeu, a toate vindecătorule!
Condacul 7
Bine au nădăjduit cei din vechime, încredinŃându-se Dumnezeului oştirilor, pe urmele părintelui
Avraam, căruia credinŃa "i s-a socotit lui ca dreptate"; dară noi, cei îndreptaŃi şi răscumpăraŃi prin
sângele lui Hristos, părtaşi la tot harul şi la tot adevărul, cum oare am fi şovăitori în nădejdea noastră?!
Şi cum n-am striga cu glas mare, laudă aducând Dumnezeului celui viu şi cu îngerii întrecându-ne a
65
cânta: Aliluia!
Icosul 7
A zis Tobie către Sara, în iatacul nunŃii lor, unde cu nădejde curată a intrat, deşi acolo moartea de şapte
ori biruise: "Scoală, soră, să ne rugăm ca să ne miluiască Domnul!". Şi rugându-se a mărturisit: "Şi
acum, Doamne, nu plăcerea o caut, luând pe sora mea, ci o fac cu inimă curată. Binevoieşte deci a
avea milă de ea şi de mine şi a ne duce împreună până la bătrâneŃe". O, mult poate rugăciunea celui
drept şi nădejdea celui curat cu inima! Ca şi pe Tobie cel de demult, călăuzeşte-ne şi povăŃuieşte-ne,
cerescule Voievod, în duhul dreptăŃii şi al curăŃiei, şi pe noi, cei ce-Ńi cântăm Ńie cu bună încredinŃare:
Bucură-te, temelie nicicând clătinată;
Bucură-te, părtaşul celor nestricăcioase;
Bucură-te, de diavoli înlănŃuitorule;
Bucură-te, călăuza celor înstrăinaŃi;
Bucură-te, apusul a toată durerea;
Bucură-te, foc topitor de blesteme;
Bucură-te, Rafaile, spaima lui Asmodeu, a toate vindecătorule!
Condacul 8
Dintru început Domnul Dumnezeu bărbat şi femeie ne-a zidit, ca să nu fie omul singur şi să se
înmulŃească sămânŃa chemării lui, umplând toată faŃa pământului. Mare este taina aceasta, ca doi unul să
se facă după suflet şi după trup, iar doimea cea în unime, firea plinind-o, mulŃime să rodească, pentru ca
într-un glas toată suflarea spre izvorul cel neîmpuŃinat al bunătăŃilor să strige: Aliluia!
Icosul 8
Auzind rugăciunea bietei Sara, cea pe nedrept batjocorită de slujnica tatălui ei, pentru că Asmodeu,
vrăjmaşul nunŃii, de şapte bărbaŃi o văduvise până să-i cunoască, Dumnezeu la ea te-a trimis pe tine,
paznicul cununiilor, să pui capăt deznădejdii ei şi binecuvântată însoŃire să-i aduci. Iar noi astăzi, ca şi ea
milelor de sus încredinŃându-ne, te rugăm pe tine să alungi şi să legi în pustie tot duhul cel necurat, ca
noi fără tulburare să-Ńi grăim Ńie unele ca acestea:
Bucură-te, întâistătător al cetelor dreptăŃii;
Bucură-te, de care tremură toŃi îngerii întunericului;
Bucură-te, vătaful tainelor dumnezeieşti;
Bucură-te, liman al nunŃii neîntinate;
Bucură-te, prin care rănile se lecuiesc;
Bucură-te, căruia toată suflarea se încrede;
Bucură-te, Rafaile, spaima lui Asmodeu, a toate vindecătorule!
Condacul 9
Cel ce a dat, laolaltă cu pedeapsa cuvenită neascultării părinŃilor noştri dintâi, vestea cea bună a izbăvirii
viitoare, zicând către şarpele cel de demult că duşmănie va pune între seminŃia lui şi seminŃia femeii, şi
că din femeie se va naşte Mântuitor neamului omenesc, Acela, la rugăciunea Sarei celei greu încercate,
biruitor de şarpe în ajutor i-a trimis. Iată de ce şi noi, auzind aceasta, Părintelui îndurărilor nu ostenim a-
I striga: Aliluia!
Icosul 9
Precum odinioară Sara, soŃia lui Avraam, la vremea bătrâneŃelor ei, s-a făcut din stearpă roditoare, prin
mila Celui-Preaînalt, tot aşa şi Sara, fiica lui Raguel, cea de Asmodeu, duhul cel rău, amarnic urgisită, a
căpătat, pentru răbdarea şi rugăciunile ei înfocate, fericită dezlegare de la Dumnezeul milelor, prin
minunata mijlocire a celui căruia, ca unui Sfânt Voievod închinându-ne noi, păcătoşii, iarăşi şi iarăşi, cu
glas mare îi cântăm:
Bucură-te, cel cu Mihail şi cu Gavriil lăudat;
Bucură-te, pârga îngereştii frumuseŃi;
Bucură-te, biciuitorul puterilor iadului;
66
Bucură-te, sfârşitul a toată bântuirea;
Bucură-te, desăvârşita cerului tămadă;
Bucură-te, crainicul rugăciunii neîncetate;
Bucură-te, Rafaile, spaima lui Asmodeu, a toate vindecătorule!
Condacul 10
Iubirea se trece prin foc, dar rămâne nemistuită; în trup se pogoară, dar în înalt veşniceşte; pe cruce se
spânzură, dar stă morŃii biruitoare. Iar noi chipul lui Dumnezeu în cugetul inimii purtându-l, asemănarea
cu El în iubire ne-o lucrăm. De aceea, Celui ce este Iubire şi după Care toate se cer, ne cerem şi noi, în
suflet şi-n trup deopotrivă, cu îngerii şi cu sfinŃii duhovniceşte cântând: Aliluia!
Icosul 10
Neprihănita Sara, cea menită din veac bunului Tobie, al cărui suflet s-a lipit de ea ca de o taină lui
întregitoare, prin multe vămi a fost trecută, până s-a lămurit precum aurul şi întru iubire a izbândit. Aşa
şi noi, îmbrăcându-ne în iubire ca într-o haină de mireasă şi încrezându-ne Mirelui ceresc, să stăm tari
împotriva urzelilor diavolului, şi paznic de sus cerând cămării noastre de nuntă, la îngerescul sfat al
aceluia să ne plecăm urechea sufletului, cu feciorelnică smerenie, şi ca unui crainic al veşniciei să-i
cântăm:
Bucură-te, sfeşnic al luminii celei line;
Bucură-te, netrupescule de trupuri tămăduitor;
Bucură-te, cel încins în zalele iubirii;
Bucură-te, binecuvântarea cămărilor de nuntă;
Bucură-te, făgăduinŃă în veci nemincinoasă;
Bucură-te, întru care darurile prisosesc;
Bucură-te, Rafaile, spaima lui Asmodeu, a toate vindecătorule!
Condacul 11
Mila Domnului şi Dumnezeului nostru nu cunoaşte margini, iubirea Lui peste toŃi şi peste toate ca un
cort se întinde, iar căile cele ascunse ale lucrării Lui - ce minte poate în de tot să le cuprindă? De cine ne
vom teme, dară, când cu noi este Dumnezeu? AscultaŃi, neamuri, şi preamăriŃi-L pe El, cu fără-de-
numărul oştirilor celor de sus în toată vremea cântând: Aliluia!
Icosul 11
Puterea şi mila lui Dumnezeu mărturisindu-le, trimisule fără de trup care în trup te-ai arătat, odinioară,
ca un de mai înainte crainic al lui Hristos, le-ai vestit celor căzuŃi cu faŃa la pământ şi cuprinşi de o
sfântă înfricoşare: "Nu vă temeŃi! Pace veŃi avea! BinecuvântaŃi-L voi şi preaslăviŃi-L pe Dumnezeu în
veac!". Iar noi ca şi aceia, căzând cu faŃa la pământ şi aducând mulŃămită şi slavă Celui ce îngerii Şi-i
trimite din înalt, te fericim pe tine, pildă slujitoare, şi lăuntric străluminaŃi, iară şi iară, îŃi grăim Ńie unele
ca acestea:
Bucură-te, lamură a oştirilor întraripate;
Bucură-te, icoana dreptei asemănări;
Bucură-te, vestitorul păcii celei adevărate;
Bucură-te, povaŃa celor dreptcredincioşi;
Bucură-te, zălog al cucernicei biruinŃe;
Bucură-te, vrednicie pururea veghetoare;
Bucură-te, Rafaile, spaima lui Asmodeu, a toate vindecătorule!
Condacul 12
Dumnezeu, cu înŃelepciunea Lui cea neajunsă, a rânduit în cer oştire slujitoare, miriade de miriade, şi
toate cele văzute prin cele nevăzute tainic se păzesc. Cutremură-te, omule, şi măsură îngerească
agoniseşte-Ńi Ńie, că Dumnezeu la desăvârşirea făpturii te-a chemat, ca înger nefiind, cu îngerii să te
întreci, întru smerită ascultare, şi cu ei laolaltă să cânŃi: Aliluia!

67
Icosul 12
Sfântul loan Cuvântătorul de Dumnezeu, în minunata şi înfricoşata vedenie a celor de pe urmă, la
ruperea celei de-a şaptea peceŃi, văzut-a pe cei şapte îngeri care stau dinaintea lui Dumnezeu şi care au
să sufle în trâmbiŃele DreptăŃii, aducând plinirea celor ce trebuie să fie. Deci şi noi, înfricoşându-ne până
mai este vreme şi pocăindu-ne de păcatele noastre cele cu voie şi cele fără de voie, celui desăvârşit întru
slujire, glas înălŃănd, să-i cântăm cu bună nădejde:
Bucură-te, care stai dinaintea Tronului Slavei;
Bucură-te, trâmbiŃaşul milostivei DreptăŃi;
Bucură-te, alesul soroacelor dumnezeieşti;
Bucură-te, taină a zidirii celei nevăzute;
Bucură-te, celor văzute grabnic sprijinitor;
Bucură-te, în soborul celor asemenea Ńie,
Bucură-te, Rafaile, spaima lui Asmodeu, a toate vindecătorule!
Condacul 13
O, Arhanghel cu întreit dar, care rănile ni le vindeci, care paşii ni-i îndrepŃi, care cununiile ni le păzeşti,
cercetează-ne la vremea nevoilor noastre, ca pe Tobit cel tare în credinŃă tămăduindu-ne, ca pe Tobie cel
cu bună nădejde călăuzindu-ne, ca pe Sara cea castă în iubire dezlegându-ne, şi cere pentru noi de la
Mântuitorul Hristos iertarea păcatelor noastre şi cetăŃenia Ierusalimului ceresc, unde laolaltă cu îngerii şi
cu sfinŃii să ne învrednicim a cânta: Aliluia!
Condacul acesta se repetă de trei ori, după care se zic iarăşi Icosul 1 ("Numărăndu-te între cei şapte
sfinŃi îngeri...") şi Condacul 1 ("Tainice Voievod al îngerescului Sobor... "), apoi rugăciunile:
Rugăciune către Sfântul Arhanghel Rafail
Cu Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, cu Soborul cel îngeresc şi cu ceata dreptmăritoare a SfinŃilor,
auzind glasurile noastre îndelung rugătoare, înduplecăte spre noi, Rafaile, Sfânt şi înaripat Voievod, şi
cercetându-ne îndeaproape, cu mulŃimea harurilor anume încredinŃate Ńie, nu ne lipsi pe noi, nevrednicii,
de puternicul tău ajutor, întru care cutezăm a nădăjdui; şi purtând lamura rugăciunilor noastre dinaintea
lui Hristos, Domnul vieŃii şi al învierii, mijloceşte pentru noi, ca mila Lui asupră-ne să se pogoare în tot
ceasul, plinind trebuinŃele noastre sufleteşti şi trupeşti după voia înŃelepciunii Lui, iar nu după cugetul
nostru cel întinat.
Fie ca tot sufletul creştinesc aflat în boală sau în neputinŃă, tulburat în casa sau în patul lui, călător pe
uscat, pe apă sau prin văzduh, fiecare după nevoia pe care o poartă, să capete, prin îngereasca ta
mijlocire, îndreptarea şi ocrotirea Domnului Dumnezeu, în ceasul de faŃă şi în toată vremea vieŃii lui,
precum şi răspuns bun la Judecata cea înfricoşătoare, când şi tu de faŃă vei fi, cu oştirile cele cereşti.
Nu ne măsura cu asprime, Sfinte Arhanghele Rafail, puŃinătatea credinŃei şi nedesăvârşirea cuvintelor, ci
plineşte tu, dinaintea Tronului Slavei, cele de lipsă nouă, ca un ales între aleşi şi neamului oamenilor
pururea sprijinitor. Şi pe milostivul Dumnezeu roagă-L, cu întreg Soborul Puterilor Cereşti celor fără de
trup, ca mai presus de toate să ne dea nouă harul iubirii atotcuminecătoare şi buze vrednice a proslăvi,
dimpreună cu corurile cele îngereşti, pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Treimea cea de-o-fiinŃă şi
nedespărŃită, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Altă rugăciune către Paznicul Cununiilor
Sfinte Arhanghele Rafail, biruitorul lui Asmodeu şi paznicul cununiilor, aripa ta ocrotitoare întinde-o
peste mine şi peste casa mea, pune pe fugă răul care-mi dă târcoale, iar pe cele bune înlesneşte-mi-le
mie, ca unul ce ai putere dinaintea lui Dumnezeu şi iubitoare milă pentru tot sufletul aflat în nevoie.
Cela ce rugăciunile le porŃi dinaintea Tronului Slavei, poartă şi rugăciunea aceasta a mea şi mijloceşte
pentru mine la Hristos, Domnul îndurărilor, ca să mă scape de necaz, de tulburare, de îndoială, de
deznădejde, de toată slăbiciunea şi de toată neputinŃa cea dinlăntru sau cea din afară, să mă unească într-
un duh de iubire şi de pace cu toŃi cei apropiaŃi mie, şi binecuvântarea Lui să fie peste casa mea, în
68
ceasul acesta şi în toate zilele vieŃii mele.
Aşa, Voievoade al Puterilor Cereşti, de veghea ta nu mă lipsi, şi de la mine nu te depărta, şi fii
înŃelegător nevredniciei mele, călăuzindu-mă spre îndreptare, dimpreună cu toŃi ai mei, ca bucurându-se
inima mea întru de cele de sus, cu îngerii să cânte: Sfânt, Sfânt, Sfânt este Domnul Dumnezeul nostru;
pline-s cerul şi pământul de mărirea Sa. Amin.
Acatist apărut cu binecuvântarea P. S. Dr. LaurenŃiu Streza, Episcop al Caransebeşului

Acest acatist fiind alcătuit înainte de apariŃia versiunii Sfintei Scripturi realizate de Î.P.S. Bartolomeu
Valeriu Anania, citatele biblice incluse în el sunt date după ediŃia sinodală din 1982 (complinită, pe
alocuri, cu cea din 1914).

69
ACATISTUL SFINłILOR TREI IERARHI
VASILE, GRIGORIE ŞI IOAN

30 ianuarie
După obişnuitul început, se zic:
CONDACELE şi ICOASELE:

Condacul 1
Pe apărătorii şi luminătorii Bisericii creştineşti, pe învăŃătorii cei mari şi înfrânătorii zâzaniilor
diavoleşti, pe surpătorii eresurilor, pe stâlpii cei neclintiŃi ai Bisericii, podoabele cele mai alese ale
ierarhilor şi întocmai cu apostolii, şi ai lumii învăŃători, pe marele Vasile cel cu dumnezeiască minte; pe
Grigorie, cel cu dulce glas; şi pe Ioan luminătorul a toată lumea, să-i lăudăm credincioşii din toată
inima şi să le cântăm : Bucură-te, treime de arhierei mult-lăudată!

Icosul 1
Cine este destoinic a-şi deschide buzele şi a-şi misca limba, spre a o lăuda, cum se cuvine pe această
treime de arhierei? Însă, deşi nu vom putea face aceasta, totuşi nu putem tăcea şi îi aducem aceste laude:
BucuraŃi-vă, aleşii Sfintei Treimi, flori mirositoare ale grădini celei nestricăcioase;
BucuraŃi-vă, îngeri pământeşti şi oameni cereşti;
BucuraŃi-vă, marilor arhierei cei luminaŃi la minte de Sfânta Treime;
BucuraŃi-vă, că aŃi covarşit firea omenească cu darurile cele multe;
BucuraŃi-vă, stîlpi neclintiŃi ai Biserici;
BucuraŃi-vă, credincioase slugi ale Sfintei Treimi;
BucuraŃi-vă, mărgăritare strălucite ale Bisericil lui Hristos;
70
BucuraŃi-vă, cei mai destoinici luminători ai pământenilor;
BucuraŃi-vă, apărătorii dreptei credinŃe în Hristos;
BucuraŃi-vă, surpătorii eresurilor şi îndreptătorii adevăratelor învăŃături;
BucuraŃi-vă, cârmuitorii Biserici şi pomi luminaŃi roditori ai fructelor celor mai alese;
BucuraŃi-vă, treime de arhierei mult-lăudată!
Condacul al 2-lea
Pe acesti trei mari ierarhi ai Bisericii lui Dumnezeu cel slăvit în Sfânta Treime, se cuvine să-i cinstim ca
pe unii ce au primit de la Dumnezeu mari daruri şi aleşi talanŃi : pe Vasile, cel ce a ruşinat păgânătatea
împăratului Iulian apostatul; cel ce a mustrat pe împăratul Valent arianul, cel ce a înfricoşat pe eparhul
ce nedreptăŃise la judecată pe o vaduvă săraca, şi a botezat pe evreul Ioasaf cu toată casa lui; pe Grigorie,
mare ritor şi vrednic patriarh al Bisericii Constantinopolului, cel ce a întrecut cu înŃelepciunea pe toŃi cei
mai învăŃati din timpul acela; şi pe Ioan Gură de Aur, cel ce cu învăŃăturile sale a covârşit pe cei mai
luminaŃi şi mai aleşi grăitori ai lumii. Se cuvine să-i lăudăm şi să zicem lui Dumnezeu : Aliluia!
Icosul al 2-lea
Multa nevoinŃă având Sfinte Ierarhe Vasile pentru credinŃa dreptslăvitorilor creştini, ai mustrat cu
îndrăzneală pe împăratul Valent, pentru că a îmbrăŃişat învăŃătura eretică a lui Arie, luând multe biserici
ale dreptslăvitorior şi prefăcându-le în biserici ariene. Tu, sfinte, n-ai putut suferi purtarea acestui
împărat, iar noi, pentru tăria credinŃei tale şi îndrăzneala ce ai avut, te întâmpinăm cu aceste cuvinte de
laudă :
Bucură-te, Ierarhe Vasile, aparătorule şi întăritorule al învăŃăturii Sfintei Treimi;
Bucură-te, înalt şi luminat cugetător al teologiei;
Bucură-te, albină, care ai adunat din învăŃăturile timpului aceluia toată mierea învăŃăturilor
dreptmăritoare;
Bucură-te, furnică muncitoare, care necontenit ai adunat la sânul Bisericii hrana învăŃăturilor
dumnezeieşti;
Bucură-te, izvor de apă limpede, răcoritoare şi dătătoare de viaŃă a explicării Evangheliei lui Hristos;
Bucură-te, căci cu acele ape ai adăpat poporul dreptcredincios;
Bucură-te, paharul curăŃiei cel plin de curată băutură;
Bucură-te, gura înŃelepciunii ce spulberă hulele ereticior;
Bucură-te, podoaba Biserici lui Hristos;
Bucură-te, mustrătorule al împăraŃilor Iulian şi Valent;
Bucură-te, mare ierarhe al lui Hristos, Vasile!
Condacul al 3-lea
Patria ta, Sfinte Ierarhe Vasile, a fost Pontul, născut din părinŃi temători de Dumnezeu, Vasile şi Emilia.
Crescut în învăŃături adevărat creştineşti, ai străbătut tot felul de înŃelepciune, dobândind de la
Dumnezeu vrednicia arhierească, pentru care ai mulŃumit în tot timpul lui Dumnezeu, cântându-I laude :
Aliluia!
Icosul al 3-lea
Pastorind Biserica ei poporul creştinesc totdeauna cu vrednicie şi cu dreptate ai fost la Soborul al doilea,
ce s-a Ńinut în Constantinopol, mare apărător al dreptei credinŃe. Tăind şi sfâşiind cu sabia duhului toate
învăŃăturile eretice, ai dovedit ca în adevăr eşti un stâlp neclintit al Bisericii lui Hristos şi un mare ierarh
vrednic de numele de cuvântător al lui Dumnezeu, cel slăvit în Sfânta Treime : Tatăl şi Fiul şi Sfântul
Duh-Dumnezeu; pentru care toŃi te cinştim cu aceste laude :
Bucură-te, Părinte Ierarhe Grigorie, mintea cea prea laudăta a dreptei credinŃe;
Bucură-te, lumină strălucitoare care luminezi cu învăŃăturile tale toată lumea creştinească;
Bucură-te, lumină strălucitoare care luminezi lumea cu limba ta cea bine-grăitoare şi care îngrădeşti cu
muŃenie limbile celor bârfitori;
Bucură-te, plugarule ce ari cu plugul guri tale inimile, spre a da roade bune lui Hristos;
71
Bucură-te, arătătorule al adevăratului Dumnezeu, Cel laudăt în Sfânta Treime;
Bucură-te, căci cu prăstia dumnezeieştilor tale cuvinte ai spulberat neghina eresurilor;
Bucură-te, bunule păstor, care ai păscut oile cele cuvântătoare în livada credinŃei Sfintei Treimi;
Bucură-te, organ dulce glăsuitor şi alăută bine alcătuită;
Bucură-te, fluier cuvântător şi vioară dulce răsunătoare;
Bucură-te, stea prealuminoasă, ce luminezi toată lumea cu învăŃăturile dogmelor creştineşti;
Bucură-te, îndulcitorul inimilor credincioşilor;
Bucură-te, mare ierarhe şi teologule Grigorie!
Condacul al 4-lea
Întelepciune de sus având, Sfinte Ierarhe Grigorie, te-ai suit pe scaunul cel mai înalt al patriarhilor marii
cetăŃi a împăratului Constantin, de unde ai păscut oile cele cuvântătoare întru cuviinŃă şi dreptate.
Luminat şi împodobit fiind cu tot meşteşugul cuvântării de Dumnezeu, ai întrecut pe toŃi ritorii de atunci
şi ai lăudat în toată viaŃa ta pe Dumnezeu, cântându-I : Aliluia!
Icosul al 4-lea
Ca un înger sau arhanghel stai înaintea Sfintei Treimi, Părinte Ioane Gură de Aur, ca cel ce din pruncie
ai cunoscut mai bine decât mulŃi bătrâni pe singurul adevăratul Dumnezeu şi te-ai indeletnicit cu
adevăratele şi sfintele învăŃături creştineşti, ajungând a cunoaşte toată filozofia şi toate ştiinŃele celor mai
învăŃaŃi dascăli ai vremii aceleia. Pentru că ai lăudat şi ai preaslăvit în tot timpul vieŃii tale pe Bunul
Dumnezeu, noi îŃi aducem aceste laude :
Bucură-te, că te-ai născut din părinŃi binecredincioşi, Secund Stratilatul şi Antuza, vrednica ta mamă;
Bucură-te, că din fragedă vârstă ai fost dat la învăŃătura ştiintelor având dascăli pe Libanie şi Andragatie;
Bucură-te, că în puŃină vreme pe toŃi semenii tăi i-ai ajuns şi i-ai întrecut cu învăŃăturile;
Bucură-te, cel ce ai primit Sfântul Botez cu mare bucurie, aducând la dreapta credinŃă şi pe mulŃi alŃii;
Bucură-te, că pe Antimie filozoful l-ai dovedit în învăŃături spre uimirea tuturor;
Bucură-te, că şi el îndată a cerut Sfântul Botez;
Bucură-te, că episcopul Atenei, auzind că tu ai făptuit întoarcerea lui Antimie, mult s-a bucurat;
Bucură-te, că poporul creştinilor a lăudat pe Dumnezeu pentru faptele tale cele bune;
Bucură-te, că de patriarhul Antiohiei, Meletie, ai fost ridicat la rangul preoŃiei;
Bucură-te, că şi hirotonia de diacon şi de preot le-ai primit cu multă smerenie;
Bucură-te, cel care cu sorŃii episcopilor şi cu voinŃa împăratului Arcadie ai fost chemat la scaunul cel
mai înalt al Patriarhiei Constantinopolului, după moartea patriarhului Nectărie;
Bucură-te, mare ierarhe Ioane Gură de Aur!
Condacul al 5-lea
După moartea părinŃilor tăi, sfinte, toată averea rămasă Ńie împărŃind-o la săraci, robilor dându-le
libertate şi rudele lăsând, ai slujit Domnului ziua şi noaptea. Ca monah în mănăstire, ca cleric, diacon,
preot, arhiereu şi patriarh ostenindu-te mult, ai scris cărŃi despre preoŃie, despre bunătate şi blândeŃe,
despre smerenie şi milostenie, despre pace, adevăr şi dreptate, toate pline de dovezi, întărindu-le cu
însăŃi viaŃa cea aspră ce ai dus; pentru aceea noi, minunându-ne de răbdarea şi de umilinŃa ta, îndrăznim
a te lăuda şi a cânta cu tine lui Dumnezeu : Aliluia!
Icosul al 5-lea
Ca nişte albine zburătoare aŃi umblat în grădina Scripturilor credinŃei, voi trei mari ierarhi ai lui Hristos,
adunând miere din tot felul de flori, pe care aŃi pus-o înaintea tuturor credincioşior spre îndulcire,
povăŃuindu-i la pocăinŃă, descoperindu-le şi explicându-le dogma Sfintei Treimi, cea unită în fiinŃă dar
despărŃită în Ipostasuri. Pentru aceasta noi creştinii va rugăm să primiŃi aceste cântări de laude :
BucuraŃi-vă, marilor arhierei, despărŃiŃi cu trupurile, dar uniŃi cu duhul;
BucuraŃi-vă, raze strălucitoare ale lui Hristos soarele dreptăŃii, Cel ce a luminat toată lumea cu
învăŃăturile Sale;
BucuraŃi-vă, părinŃi vrednici ai Biserici creştineşti, ce aŃi fost la un obicei cu apostolii;
72
BucuraŃi-vă, râuri cu ape răcoritoare, ce aŃi adăpat Ńarinile sufletelor creştinilor cele însetate de
adevăratele învăŃături;
BucuraŃi-vă, trei ierarhi lăudaŃi de toŃi cei ce cred într-un Dumnezeu slăvit în Sfânta Treime;
BucuraŃi-vă, organe bine-glăsuitoare ale Bisericii lui Hristos Dumnezeului nostru;
BucuraŃi-vă, slugi alese, care aŃi înmulŃit talanŃii cei daŃi vouă de Donmul Hristos spre păstrare;
BucuraŃi-vă, că uşile cereşti vouă vi s-au deschis;
BucuraŃi-vă, doctori iscusiŃi aleşi de Dumnezeu spre a vindeca bolile sufleteşti ale creştinilor celor slabi
în credinŃă;
BucuraŃi-vă, luminătorii lumii, cei împodobiŃi de Dumnezeu cu vrednicia arhierească;
BucuraŃi-vă, albine adunătoare de tot felul de învăŃături, din grădina Sfintei Scripturi;
BucuraŃi-vă, treime de arhierei mult-lăudată !
Condacul al 6-lea
Propovăduitori şi stâlpi întăritori ai Bisericii lui Hristos şi ai poporului creştinesc aŃi fost SfinŃior Trei
Ierarhi. ÎnvăŃând şi povăŃuind pe toŃi creştinii adevărata credinŃă, înfruntând pe cei ce căutau să semene
neghine eretice în ogoarele inimilor dreptslăvitorilor creştini, aŃi lovit cu praştia cuvintelor voastre în
toate învăŃăturile cele potrivnice, înălŃând fruntea dreptei credinŃe şi cântând lui Dumnezeu : Aliluia!
Icosul al 6-lea
Prin curăŃia vieŃii tale cea asemenea îngerilor te-ai ridicat la dumnezeieşti înălŃimi şi străbătând cetele
heruvimilor, ai descoperit dogmele Treimii, pe care, ca pe cel mai preŃios odor, le-ai lăsat Bisericii ca pe
o comoară scumpă şi nejefuită, Vasile. Pentru aceasta te rugăm să primeşti de la noi nevrednicii laudele
acestea:
Bucură-te, lauda cea strălucită a arhiereilor;
Bucură-te, dumnezeiescule învăŃător al dogmelor;
Bucură-te, următorul cel credincios al apostolior;
Bucură-te, stâlpul cel prealuminat al Bisericii;
Bucură-te, al Treimii ager şi osârdnic apărător;
Bucură-te, arătătorule luminat al celor cereşti;
Bucură-te, ocârmuitorul corăbiei celei duhovniceşti;
Bucură-te, îndreptătorul celor chemaŃi la vrednicia preoŃească;
Bucură-te, luminătorule ceresc al celor îmbrăcaŃi cu darul arhieriei;
Bucură-te, preaînŃeleptule povăŃuitor al pustniciei;
Bucură-te, cel ce trezeşti pe cei păcătoşi la pocăinŃă;
Bucură-te, mângâietorul celor ce adorm în dreapta credinŃă;
Bucură-te, mare Ierarhe Vasile!
Condacul al 7-lea
Prin Vasile cel Mare, trambiŃa cea dulce glăsuitoare, care a cântat în Biserica arhiepiscopală a Cezareii
din Capadocia, laudele cuvenite lui Hristos Dumnezeului nostru, învăŃând pe toŃi dogmele Sfintei Treimi
şi lăsând Biserici bogăŃii alese şi scumpe, din care şi noi împărtăşindu-ne, aducem lui Dumnezeu laude
şi cântări : Aliluia!
Icosul al 7-lea
Deschizând cu dumnezeiască cuviinŃă Scripturile, ai scos din ele învăŃături temeinice, Sfinte Grigorie,
îndulcind cu ele inimile credincioşilor cu adevărat, mai mult decât mierea şi ai învăŃat pe toŃi creştinii a
se închina Treimii întru o unime şi unimi în Treime. Pentru aceasta şi noi te cinstim cu aceste laude :
Bucură-te, ierarhe Grigorie, înălŃimea dumnezeieştilor daruri ale lui Hristos, Dumnezeului nostru;
Bucură-te, cald propovăduitor al dumnezeiescului dor;
Bucură-te, izvorul cuvântarii de Dumnezeu şi râul cel limpede al înŃelepciunii;
Bucură-te, fluier păstoresc, ce ai biruit trâmbiŃele ritorior;
Bucură-te, cercetătorul adâncului, care ai dobândit frumuseŃile vorbelor;
73
Bucură-te, privighetorule al darului şi gura cea înaltă a duhului;
Bucură-te, păzitorul turmei celei cuvântătoare a lui Hristos;
Bucură-te, smulgătorul neghinelor eretice şi vânătorul lupilor îmbrăcaŃi în piei de oaie;
Bucură-te, semănătorul cel minunat al dogmelor;
Bucură-te, izgonitorul celor defăimători de Dumnezeu;
Bucură-te, că chipul Mântuitorului Hristos l-ai avut în toată viaŃa ta, înaintea ta;
Bucură-te, mare ierarhe şi teologule Grigorie!
Condacul al 8-lea
De Dumnezeu grăitorule, Sfinte Ierarhe Grigorie, pe limbile cele veninoase şi vătămatoare ale ereticilor
pornite împotriva lui Dumnezeu le-ai ars cu duhul cuvintarilor gurii tale, grăind slava lui Dumnezeu; şi
cu scrisorile tale, însemnând fiinŃa cea prea puternică a Sfintei Treimi celei nevăzute, ai tăiat din
rădăcina eresurile cele spinoase, luminat descoperind învăŃăturile cele drept-slăvitoare şi cântând lui
Dumnezeu laude: Aliluia!
Icosul al 8-lea
Femeia eparhului Antiohiei împreună cu soŃul ei erau orbiŃi de învăŃături eretice şi căzând ea într-o boală
grea şi neputându-se vindeca de nimeni, auzind de tine, Sfinte Ioane, că faci semne multe şi minunate, a
rugat pe bărbatul său să o aducă la tine. Acela aducând-o, a lăsat-o la uşa bisericii, neîndrăznind ca eretic
a o aduce înăuntru, rugându-se episcopului şi Ńie, Sfinte Ioane, pentru a le da ajutorul vostru cel puternic.
Deci ieşind, le-ai spus să lepede eresul şi să primească adevărata credinŃă; iar ei făgăduind, ai poruncit
tu, sfinte, să aduca apă, rugând apoi pe episcop să toarne acea apă în chipul cruci peste ea şi îndată după
turnare, s-a vindecat femeia ca şi cum n-ar fi fost bolnavă. La această minune atât ei, cât şi toŃi cei ce
erau de faŃă, au preaslăvit pe Dumnezeu. Ereticii lepădându-se de învăŃăturile lor cele rătăcite şi
întorcându-se la adevărata credinŃă, s-au numărat între dreptmăritorii creştini; iar noi îŃi aducem laudele
acestea :
Bucură-te, Ioane Gură de Aur, tăbliŃa scumpă cu aur ferecată;
Bucură-te, organ dulce răsunător, de Dumnezeu insuflat;
Bucură-te, gura cea aleasa împodobita cu cuvinte de aur;
Bucură-te, îmbogăŃitorul Bisericii cu scrieri minunate şi preascumpe;
Bucură-te, pierzătorul eresurilor elineşti şi evreieşti;
Bucură-te, că femeia aceea auzindu-te înalt vorbind a fost luminată de Dumnezeu şi te-a numit "Gură de
Aur";
Bucură-te, că puŃul învăŃăturilor tale adâncit fiind, ai dat creştinilor funii minunate, ca să ajungă la apele
învăŃăturilor tale;
Bucură-te, că de toate Bisericile eşti numit "Gură de Aur";
Bucură-te, tămăduitorul femeii eparhului;
Bucură-te, că te-ai asemănat Botezătorului Ioan cu numele şi cu viaŃa ta aspră;
Bucură-te, că şi tu, Sfinte Ioane, ca şi Ioan Botezătorul, ai predicat popoarelor pocăinŃa;
Bucură-te, că şi tu, ca şi Ilie Tezviteanul, cu credinŃa, cu rugăciunile şi cu postul te-ai îndeletnicit în
toată viaŃa ta de 63 de ani;
Bucură-te, mare ierarhe Ioane Gură de Aur!
Condacul al 9-lea
În vremea preoŃiei tale, sfinte mare ierarhe Ioane, predicând în biserică şi înalt ritorisind, celor neînvăŃati
erau neînŃelese unele din cuvintele tale. Atunci o femeie din popor, care asculta cu mare evlavie
învăŃăturile duhovniceşti, a ridicat glas în popor şi a zis: "Învătătorule duhovnicesc, sau mai bine Gură
de Aur, adâncă este apa puŃului sfintelor tale învăŃături, dar funia minŃii noastre fiind scurtă, să ajungă la
apă nu poate"; şi de atunci tot poporul Ńi-a dat numirea de "Gură de aur"; deci şi noi minunându-ne de
darurile cu care Dumnezeu te-a împodobit, te lăudăm pe tine şi lui Dumnezeu cântăm : Aliluia!
Icosul al 9-lea
74
Împăratul Valent sprijinind pe arieni multe biserici ortodoxe le-a dat acelora, spre mâhnirea adevăraŃilor
creştini şi pe tine, Sfinte Vasile, mult te-au amarat cu prigonirile, căci acest împărat, când a venit în
Cezareea şi tu l-ai întâmpinat cu pâine şi sare, el a poruncit de Ńi-a dat fân din hrana cailor lui. Şi tu,
Sfinte Grigorie, fiind născut din oameni de bun neam şi drepŃi, Grigorie şi Nona, ai dobândit o creştere
adevărat creştinească şi ai răzbătut, ca nimeni altul, tot meşteşugul şi ştiinŃa învăŃăturilor, făcându-te
tâlcuitor şi dascăl lumii, cinstind cu cuvinte de laudă pe marele Vasile, pe tatăl tău Grigorie, pe fratele
tău Chesarie şi pe sora ta Gorgonia, la înmormântările lor. Iar tu, Părinte Ioane Gură de Aur, ai dat
sfaturi dumnezeieşti poporului încredinŃat Ńie spre păstorie, dându-te pe tine singur pidă de nevoinŃă, de
cumpătare şi de răbdare, mâncând deseori puŃină zeamă de orz şi dormind puŃin, nu stând pe pat, ci
deseori şezând pe scaun. Fiind ales şi chemat la scaunul patriarhal din Constantinopol, ai mustrat pe
Eudoxia împărăteasa, pentru că a răpit o vie a unei văduve sărace, ce se numea Calitropia, care striga
cerându-şi dreptul ei. Şi tu sfinte ai sfătuit pe împărăteasă să nu fie lucrul străin luat cu sila; de care
sfaturi ea neŃinând seama, a fost asemănată de tine cu Izabela, soŃia împăratului Ahav, şi Ńi-ai atras
mânia ei, exilându-te; dar ai fost adus iar pe scaun şi a doua oară ai fost exilat prin mijlocirea unor
episcopi invidioşi care se purtau mai mult silniceşte decât creştineşte. Deci noi, minunându-ne de viaŃa
voastră sfântă, şi de faptele voastre, ne sârguim a vă aduce laude bine meritate :
Bucură-te, Ierarhe Vasile, sprijinitorul şi apărătorul binecredincioşilor creştini;
Bucură-te, curajosule mustrător al împăratului Valent, părtinitorul arienilor;
Bucură-te, cel ce ai suferit mânia împăratului pentru pâinea neagră cu care l-ai întâmpinat, pentru că cu
acelea se hranea poporul;
Bucură-te, vrednicule ierarhe, mare îndreptător al Bisericii lui Hristos;
Bucură-te, Grigorie, care cu agera ta minte ai răzbătut toate ştiintele şi adâncurile filozofiei;
Bucură-te, că tu, sfinte, toate dogmele le-ai lămurit învăŃând pe toŃi creştinii adevărata teologie;
Bucură-te, cel ce ai fost dascăl de dreaptă învăŃătură tuturor creştinilor;
Bucură-te, cel ce ai lăudat pe marele Vasile, la moartea căruia ai plâns cu lacrimi de adevărată fraŃie;
Bucură-te, Ioane Gură de Aur, mustrătorul celor răpitori ai lucrului săracului asuprit şi amărât;
Bucură-te, cel ce ai fost surghiunit de împărăteasa Eudoxia pentru asemănarea ei cu Izabela, soŃia lui
Ahav;
Bucură-te, că ai suferit şi pornirea cea răutăcioasă a unor episcopi nerecunoscători;
Bucură-te, Ioane cel aspru prigonit şi dus în exil tocmai în Armenia, unde ai fost chemat la ceruri de
Domnul Hristos;
Bucură-te, mângâietorule al episcopului Chiriac, cel asemenea exilat;
Bucură-te, treime de arhierei mult-lăudată !
Condacul al 10-lea
Mari învăŃători şi deobşte izbăvitori oamenilor şi îndreptători ai obiceiurilor v-aŃi arătat sfinŃilor,
înŃelepŃi şi împodobiŃi de Dumnezeu : Vasile cel Mare, cel ce arătat ai cuvântat cu înŃelepciune tare şi
neschimbată, îngrozind pe eparhul şi mustrând pe împăratul Valent; Grigorie Teologul, cel ce ai fost
desfătarea limbii, dulceaŃa auzului, mângâierea inimii şi îngereasca pâine de suflete hrănitoare; şi Ioane
Gură de Aur, răul darurilor celor duhovniceşti, umplut până la vărsare, organ aurit al predicilor, al
pocăinŃei, milosteniei, smereniei, umilinŃei, al privegherilor, al iubirii de aproapele şi apărătorul celor
asupriŃi şi nedreptăŃiŃi. Noi, împreună cu voi, dorim a cânta lui Dumnezeu laude : Aliluia!
Icosul al 10-lea
Darul lui Dumnezeu Ńi-a descoperit, Sfinte Vasile, faptele bune ale prezbiterului Anastasie, la care ai
mers cu clerul arhiepiscopalei tale biserici, spre a cunoaşte viaŃa acestui vrednic preot, care vieŃuind într-
un sat, cu femeia sa Teognia, petreceau viaŃa lor întru curăŃie, socotită fiind ea, ca o Ńarină neroditoare;
iar Anastasie a fost luminat de Dumnezeu şi ştiind cu duhul că ierarhul său Vasile voieşte să-l cerceteze,
a zis soŃiei sale: " Eu mă voi duce la câmp, să lucrez pământul, iar tu sora mea, în ceasul al nouălea
aprinzând lumânări, vei ieşi întru întâmpinarea Sfântului Vasile, arhiepiscopul nostru". Deci făcând
Teognia aşa, cum zisese Anastasie, a întâmpinat pe Sfântul Vasile, care cunoscând cu duhul că
75
Anastasie este în casă, l-a chemat; şi el ieşind întru întâmpinarea Sfântului şi sărutându-i picioarele i-a
zis : "De unde mie aceasta, că a venit arhiereul Domnului la mine?". Iar Sfântul Vasile i-a zis:" Bine că
te-am aflat, să mergem în biserică şi să facem dumnezeiasca slujbă". Mergând toŃi în biserica a poruncit
Sfântul Vasile lui Anastasie să slujeasea Sfânta Liturghie, zicându-i:" Cu toate lucrurile tale cele bune,
să ai şi ascultare". Şi când slujea Anastasie, Sfântul Vasile şi ceilalŃi care erau vrednici, au văzut, în
vremea înălŃării sfintelor şi înfricoşătoarelor Taine, pe Preasfântul Duh în chip de foc pogorându-Se şi
pe Anastasie înconjurându-l. De aceste fapte minunate noi mirându-ne te întâmpinăm, Sfinte Vasile, cu
aceste frumoase laude:
Bucură-te, Ierarhe Vasile cel luminat la minte de Dumnezeu;
Bucură-te, cunoscătorul vieŃii şi al faptelor bune ale prezbiterului Anastasie;
Bucură-te, că după sfânta slujbă ai binevoit a fi ospătat în casa vrednicului preot;
Bucură-te, cel ce ai ştiut cu duhul că Teognia nu-i este lui soŃie, ci soră şi aşa i-ai zis să o numească;
Bucură-te, sfinte, care ai cercetat într-un bordei, din casa lui Anastasie, pe un bolnav stricat de lepră, pe
care îl îngrijeau preotul şi sora lui;
Bucură-te, milostive, că şi tu ai voit să slujeşti o noapte pe acel om bolnav, ce era deseori mânios şi
ocărâtor, spre a te face părtaş la plata dunmezeiască;
Bucură-te, că toată noaptea ai petrecut-o cu acel bolnav în bordei, stând în rugăciune, iar a doua zi pe
bolnav l-ai scos din bordei întreg şi sănătos;
Bucură-te, că Sfântul Efrem Sirul, rugându-se lui Dunmezeu, a avut o vedenie minunată : un stâlp de
foc, al cărui cap ajungea la cer şi un glas din cer i-a zis : "Efreme, Efreme, în ce chip vezi pe acest stâlp
de foc, în acest fel este Vasile";
Bucură-te, că sfântul acesta Efrem, după vedenia aceasta, s-a dus la Cezarea Capadociei în ziua Arătării
Domnului, cu un tălmaci fiindcă el nu cunoştea greceşte şi te-a văzut pe tine, Sfinte Vasile, mergând la
biserică cu multă evlavie;
Bucură-te, că tu sfinte, cunoscând cu duhul că Efrem Sirul este în biserică, ai poruncit arhidiaconului tău
să se ducă să-l cheme la tine în sfântul altar;
Bucură-te, că acela se apăra prin tălmaci că nu ar fi el cel chemat, ci un altul poate; însă tu sfinte ai zis
arhidiaconului "mergi şi spune străinului monah: Doamne Efrem, vino şi intră în sfântul altar, că te
cheamă arhiepiscopul"; şi apoi l-ai hirotonit diacon zicându-i să spună ecteniile în limba grecească, ceea
ce Efrem a îndeplinit;
Bucură-te, mare ierarhe Vasile!
Condacul al 11-lea
Bună mireasmă lui Hristos făcându-te, Sfinte Ierarhe Vasile, toată lumea ai umplut de mirosul cel plăcut
al Sfintei Evanghelii; şi îmbrăcând veşmântul luminat al arhieriei, ai slujit cu toată vrednicia Biserica lui
Hristos Dumnezeul nostru; iar noi minunându-ne de viaŃa ta cea îngerească, cântăm împreună cu tine lui
Dumnezeu : Aliluia!
Icosul al 11-lea
Pastorind Biserica patriarhala a Constantinopolului timp de 12 ani până la soborul al doilea, te-ai retras
la moşia ta Arianz, unde ai petrecut o viaŃă de sfinŃenie, până la vârsta de optzeci de ani, când Domnul
te-a chemat din viaŃa aceasta pământească la împărăŃia cea cerească şi acolo te bucuri de ostenelile tale
şi de luptele ce ai avut pentru buna întărire a Bisericii lui Hristos, având mulŃumirea că la retragerea ta
de pe scunul patriarhal, ai lăsat numai o biserică eretică în Constantinopol, iar pe cele ce mai înainte
fuseseră date arienilor, le-ai readus la starea de mai înainte a dreptcredincioşilor. Deci noi, cinstind
pomenirea ta, te lăudăm cu aceste cântări de laudă:
Bucură-te, Ierarhe Grigorie, mintea cea luminată de Dumnezeu;
Bucură-te, chimval răsunator în toată lumea, a cuvintelor tale teologhiceşti;
Bucură-te, curăŃitorul şi stârpitorul neghinelor eretice;
Bucură-te, plugarule, care ai arăt pământurile sufleteşti ale creştinilor;
Bucură-te, semanătorule al graului dumnezeiesc, care hrăneşte şi satură omenirea creştină;
76
Bucură-te, adăpătorul celor însetaŃi de apa cea vie a Sfintei Evanghelii;
Bucură-te, alăuta darului cea de Dumnezeu vestitoare;
Bucură-te, întăritorul cel adevărat al dogmelor părinŃilor celor dreptcredincioşi;
Bucură-te, cârmaci bine priceput al corăbiei Bisericii creştineşti;
Bucură-te, râu plin de apele darului;
Bucură-te, noule David, cel ce ai cântat laude alese lui Dumnezeu, Cel slăvit în Sfânta Treime;
Bucură-te, mare ierarhe şi teologule Grigorie!
Condacul al 12-lea
Nou Samuel te-ai arătat, Sfinte Grigorie Teologule, cu curăŃia vieŃii tale şi cu marea ta înŃelepciune;
împodobit fiind şi cu darul oratoriei, ai fost ca un nou David cântând cu fluierul cel păstoresc al
cuvântării de Dumnezeu, încât s-a putut spune despre tine că, dacă s-ar fi aflat vreo icoană şi vreun chip
împodobit, acela ai fi tu, Sfinte Grigorie; pentru care şi noi cântăm lui Dumnezeu împreună cu tine :
Aliluia!
Icosul al 12-lea
După atâtea veacuri trecute gândindu-ne şi noi, Sfinte Ioane, la izgonirea ta de pe tronul patriarhal al
Constantinopolului şi citind cele scrise de tine episcopului Chiriac cel asemenea izgonit, ne mirăm de
mintea ta cea luminată şi de cuvintele de mângâiere scrise de tine acelui episcop, care pot sluji tuturor
creştinilor la cazuri de necazuri şi supărări. Tu, Sfinte Ioane Gură de Aur, ai scris episcopului Chiriac
acestea : "Vino să-Ńi scot rana mâhnirii şi să-Ńi risipesc negura cugetului. Furtuna ce a venit asupra
Bisericii este amară şi grea, iar corăbierii, neputând face nimic pentru încetarea furtunii, stau
încremeniŃi, plâng, se tânguiesc, se roagă şi aşteaptă sau pieirea lor în valurile mării, său încetarea
furtunii. Nu te mâhni, frate Chiriac, că eu când am fost izgonit din Constantinopol, nu mă îngrijeam de
nimic, că ziceam întru mine: de este voia împărătesei să mă izgonească, izgonească-mă. De va vrea să
mă fierăstruiască, am pildă pe profetul Isaia. De va vrea să mă arunce în mare, îmi voi aduce aminte de
profetul Iona. De îi este voia să mă bage în groapă, am pe Daniil băgat în groapa leilor. De va vrea să mă
ucidă cu pietre, am pe Ştefan întâiul mucenic, ce a pătimit aceasta. De va vrea să-mi ia capul, am pe Ioan
Botezătorul. De va vrea să-mi ia averea, de o am, s-o ia, căci gol am ieşit din pântecele mamei mele, gol
mă voi şi duce din viaŃă. De aş fi plăcut oamenilor, nu aş fi sluga lui Hristos; iar proorocul David mă
înarmează: Grăit-am mărturiile Tale înaintea împăraŃilor şi nu m-am ruşinat". Iar noi citind aceste
cuvinte ne minunăm şi-Ńi aducem aceste laude:
Bucură-te, minte înaltă de Dumnezeu insuflată;
Bucură-te, organ de aur ce ai cuvântat mai frumos decât toŃi înŃeleptii lumii;
Bucură-te, că în timpul surghiunului tău multe suferinŃe şi amaruri ai avut;
Bucură-te, că de la Comane, unde ai fost îngropat, după 33 de ani, moaştele tale au fost aduse la
Constantinopol;
Bucură-te, că nu ai voit a te lăsa ridicat până când împăratul Teodosie nu Ńi-a trimis epistola sa;
Bucură-te, că aducându-Ńi-se moaştele tale la Constantinopol au fost întâmpinate de împăratul şi de toŃi
sfetnicii cei mai însemnaŃi ai împărăŃiei;
Bucură-te, că moaştele tale au fost duse în biserica Sfântului Apostol Toma;
Bucură-te, că de acolo au fost aşezate în biserica Sfintei Irina unde au fost puse pe tronul patriarhal;
Bucură-te, că de la biserica Sfintei Irina moaştele tale fiind puse cu racla într-o caretă împăratească, au
fost duse la biserica SfinŃilor Apostoli; Bscura-te, ca în acea biserică patriarhală moaştele tale au fost
îngropate în sfântul altar;
Bucură-te, că un bolnav suferind de nepuŃinŃă a încheieturilor, atingându-se de racla moaştelor tale s-a
izbăvit cu totul de boală;
Bucură-te, mare ierarhe Ioane Gură de Aur!
Condacul al 13-lea
Viata voastră cea sfântă, slujbele cele împodobite, cuvântările voastre cele mai alese şi mai scumpe

77
decât toate avuŃiile lumii, scrierile voastre, ce sunt ca nişte tezaure de cel mai mare preŃ, v-au făcut să fiŃi
pentru toată lumea creştină cei mai vrednici de toată cinstirea şi venerarea noastră, fiind luaŃi de cei mai
vrednici păstori ai Bisericii ca pilde de viaŃă curată şi sfântă, de mari şi neîntrecuŃi luminători şi apărători
ai dreptei credinŃe, ai vieŃii celei nemateriale, ai suferinŃelor şi asupririlor la care aŃi fost supuşi de
oameni cu cugete rele ce nu vă puteau privi bine din cauza pornirii inimii lor celor lacome şi invidioase;
dar voi, sfinŃilor, pe toate le-aŃi suferit cu credinŃă în Dumnezeu, cu înŃelepciune, cu răbdare, cu postul,
cu rugăciunile şi cu viaŃa voastră cea nematerială, pentru care noi, minunându-ne de tăria sufletelor
voastre, îndrăznim a vă aduce laude, cântând cu voi lui Dumnezeu : Aliluia! (acest condac se zice de trei
ori)
Apoi iarăşi se zice Icosul întâi
Cine este destoinic a-şi deschide buzele şi a-şi misca limba, spre a o lăuda, cum se cuvine pe această
treime de arhierei? Însă, deşi nu vom putea face aceasta, totuşi nu putem tăcea şi îi aducem aceste laude:
BucuraŃi-vă, aleşii Sfintei Treimi, flori mirositoare ale grădini celei nestricăcioase;
BucuraŃi-vă, îngeri pământeşti şi oameni cereşti;
BucuraŃi-vă, marilor arhierei cei luminaŃi la minte de Sfânta Treime;
BucuraŃi-vă, că aŃi covarşit firea omenească cu darurile cele multe;
BucuraŃi-vă, stîlpi neclintiŃi ai Biserici;
BucuraŃi-vă, credincioase slugi ale Sfintei Treimi;
BucuraŃi-vă, mărgăritare strălucite ale Bisericil lui Hristos;
BucuraŃi-vă, cei mai destoinici luminători ai pământenilor;
BucuraŃi-vă, apărătorii dreptei credinŃe în Hristos;
BucuraŃi-vă, surpătorii eresurilor şi îndreptătorii adevăratelor învăŃături;
BucuraŃi-vă, cârmuitorii Biserici şi pomi luminaŃi roditori ai fructelor celor mai alese;
BucuraŃi-vă, treime de arhierei mult-lăudată!
Şi Condacul întâi
Pe apărătorii şi luminătorii Bisericii creştineşti, pe învăŃătorii cei mari şi înfrânătorii zâzaniilor
diavoleşti, pe surpătorii eresurilor, pe stâlpii cei neclintiŃi ai Bisericii, podoabele cele mai alese ale
ierarhilor şi întocmai cu apostolii, şi ai lumii învăŃători, pe marele Vasile cel cu dumnezeiască minte; pe
Grigorie, cel cu dulce glas; şi pe Ioan luminătorul a toată lumea, să-i lăudăm credincioşii din toată inima
şi să le cântăm : Bucură-te, treime de arhierei mult-lăudată!

78
ACATISTUL SFINTILOR MUCENICI ADRIAN Şl NATALIA

26 august
După obişnuitul început, se zic:
CONDACELE şi ICOASELE:

Condacul 1
Alesilor slujitori ai lui Dumnezeu şi prealaudati mucenici ai lui Hristos, pentru iubirea Lui aŃi dispreŃuit
deşertaciunea lumeasca, punându-vă viaŃa ca o jertfa curata, dorind să primiti mai degraba chinuri,
decat să va lepădati de Dumnezeul cel adevărat, cu dragoste va lăudăm sfinŃilor Adrian şi Natalie. Deci,
ca cei ce stati lângă Tronul cel de har al Domnului desfătându-vă, rugaŃi-vă pentru cei ce cu credinŃa şi
evlavie va împloram, şi cu mulŃumire va cântăm aşa: BucuraŃi-vă sfinŃilor Adrian şi Natalie, prelaudati
şi neinvinsi mucenici ai lui Hristos.
Icosul 1
Cu o iubire îngerească te-ai rugat neîncetat Mântuitorului, Natalie preafericită, ca să-i lumineze mintea
întunecată a soŃului tău şi să o întoarcă spre cunoaşterea Făcătorului şi Stăpânului tău, până când au fost
auzite rugăciunile tale; harul s-a atins de inima lui Adrian, care a crezut şi plin de curaj a suferit chinuri
şi chiar moartea. Admirând râvna şi dragostea voastră pentru Hristos, cu evlavie vă cântăm aşa:
BucuraŃi-vă lumini ai dragostei Dumnezeieşti.
BucuraŃi-vă stâlpi neclătiŃi de relele păgâneşti.
BucuraŃi-vă, că aŃi purtat crucea drept şi cu răbdare.
BucuraŃi-vă căci cu aceasta aŃi învins pe demon şi vicleniile sale.
BucuraŃi-vă că de Domnul voi aŃi fost încununaŃi.
79
BucuraŃi-vă că la Tronul ceresc, pentru noi vă rugaŃi.
BucuraŃi-vă sfinŃilor Adrian şi Natalie, prealăudaŃi şi neînvinşi mucenici al lui Hristos.
Condacul al 2-lea
Văzând Domnul curăŃia inimii tale, preacinstite Adriane, măcar că era umbrită de politeism, dară gata să
primească Adevărul, te-a chemat la Lumina Sa, deschizându-Ńi uşile împărăŃiei Sale, pentru rugăciunile
soŃiei tale; împreună cu care ai cântat lui Dumnezeu cântare de laudă: Aliluia.
Icosul al 2-lea
ÎnŃelegerea adevăratei cunoştinŃi de Dumnezeu, Ńi-a umplut sufletul Adriane, când, ca notar, scriai
numele sfinŃilor mucenici, osândiŃi la chinuri şi moarte pentru numele Domnului; când ai întrebat pe
servii lui Hristos, ce răsplată au să primească ei de la Domnul în împărăŃia Sa, pentru martirajul lor, iar
ei au răspuns că, limba nu poate spune şi mintea nu poate cuprinde, ce a pregătit Dumnezeu celor ce-L
iubesc pe El. Îndată ai părăsit religia cea păgânească şi din toată inima ai strigat: "Şi eu sunt creştin!"
Lăudând întoarcerea ta către Soarele DreptăŃii, te rugăm primeşte, împreună cu soŃia ta, sfânta Natalia,
de la noi păcătoşii laudele acestea:
BucuraŃi-vă ai adevăratului Dumnezeu sfinŃi slujitori.
BucuraŃi-vă ai voiei Lui sfinte buni împlinitori.
BucuraŃi-vă că în locul frumuseŃii pe Hristos L-aŃi iubit.
BucuraŃi-vă că iubirea conjugală, Lui o aŃi dăruit.
BucuraŃi-vă că ne ziceŃi, să nu ne lipim de cele de jos ci de cele de Sus.
BucuraŃi-vă că-n neputinŃe, să urcăm ne ajuŃi nespus.
BucuraŃi-vă sfinŃilor Adrian şi Natalie, prealăudaŃi şi neînvinşi mucenici al lui Hristos.
Condacul al 3-lea
Întărit cu putere de Sus ai mers fericite la nevoinŃe şi chinuri dorind să mori pentru Domnul şi
Mântuitorul tău. SoŃia ta, Natalia, cu rugăciuni şi îndemnuri îŃi ajută să ridici crucea rânduită de Domnul
şi să primeşti cununa nestricăciunii, pregătită Ńie în ceruri şi cu îndrăzneală să cânŃi lui Dumnezeu:
Aliluia.
Icosul al 3-lea
Având să te prezinŃi la nelegiuita judecată a lui Maximian, ai fost închis în temniŃă, unde cu ceilalŃi
mucenici, ai petrecut toată noaptea în rugăciuni, cântări şi sfătuiri duhovniceşti. SoŃia ta, dispreŃuind
iubirea firească şi neputinŃa femeiască, în tot chipul te convingea să nu parăseşti credinŃa în Hristos, ci să
rămâi până la sfârşit un mărturisitor neclintit al numelui Domnului, netemându-te de moarte. De aceea,
ca adevăraŃilor ostaşi ai lui Hristos, cu bucurie sufletească vă cântăm:
BucuraŃi-vă curajosi râvnitori ai credinŃei celei adevărate.
BucuraŃi-vă neînfricaŃi mustrători ai credinŃelor deşarte.
BucuraŃi-vă căci cu răbdarea ca şi cu o armă v-aŃi îmbrăcat.
BucuraŃi-vă că Crucea ca pe un scut puternic în mâini aŃi luat.
BucuraŃi-vă că chinuitorii, de curajul vostru s-au minunat.
BucuraŃi-vă că prin voi numele Domnului e binecuvântat.
BucuraŃi-vă sfinŃilor Adrian şi Natalie, prealăudaŃi şi neînvinşi mucenici ai lui Hristos.
Condacul al 4-lea
Viforul îndoielii şi al fricii de la inima ta ai gonit, slăvite Adriane şi spre nevoinŃa mucenicească te-a
întărit fericita soŃia ta Natalia, toată noaptea vorbind depsre răsplata viitoare ce a pregătit-o Dumnezeu
celor ce îşi pun viaŃa pentru El, spunându-Ńi astfel: "Fericit eşti domnul meu, că ai aflat comoara cea
nepreŃuită, mărgăritarul cel preascump – pe Hristos Domnul!" Nu te mai întoarce iar la bezna idolească,
ci rămâi credincios Celui ce te-a iubit pe tine, cântându-I din toată inima: Aliluia.
Icosul al 4-lea
Auzind Natalia, fiind acasă, că te-ai întors din temniŃă şi gândindu-se că te-ai înfricoşat de chinuri şi te-

80
ai lepădat de Hristos, plângea amarnic şi, întâmpinându-te în uşa casei, te dojenea că te-ai lepădat de
credinŃă. Dar tu, bucurându-te în duh şi mai tare întărindu-te în suferinŃă, cu lacrimi i-ai povestit ei, că
nu numai nu te-ai lepădat de Hristos, ci voieşti mai mult să suferi pentru Numele Său sfânt. Mirându-ne
de o aşa înaltă dragoste creştinească, cu umilinŃă vă cântăm:
BucuraŃi-vă că chipul adevăratei însoŃiri creştineşti ne-aŃi arătat.
BucuraŃi-vă că iubire cerească în inimile voastre aŃi purtat.
BucuraŃi-vă căci cu lepădare de sine pe noi ne insufleŃiŃi.
BucuraŃi-vă că în toate, voia lui Dumnezeu, să o vedem ne cerşiŃi.
BucuraŃi-vă că ne-aŃi învăŃat să părăsim cele de jos-trecătoare.
BucuraŃi-vă că ne sfătuiŃi să cugetăm la cele de Sus-viitoare.
BucuraŃi-vă sfinŃilor Adrian şi Natalie, prealăudaŃi şi neînvinşi mucenici ai lui Hristos.
Condacul al 5-lea
Minunată milă şi dragoste ai arătat Natalie, când împreună cu soŃul tău, aŃi căzut la picioarele celor
întemniŃaŃi pentru numele lui Hristos, şi sfintele lor rane ungându-le şi sărutându-le, aducându-le alinare
şi uşurare, cu inimă smerită, înălŃând lui Dumnezeu cântare îngerească: Aliluia.
Icosul al 5-lea
Văzând chinuitorul pe sfinŃii întemniŃaŃi împreună cu tine, că sunt atât de torturaŃi, încât n-ar mai putea
să sufere alte chinuri şi mai groaznice, a poruncit să te ducă pe tine, Adriane, la judecată şi să te
sfătuiască să te lepezi de Hristos, ori de nu, să fii supus şi la mai grele chinuri, însă, întărit fiind cu
putere de Sus şi mângâiat de fericita ta soŃie, ai rămas stătornic împotriva ispitirilor vrăjmaşului. De
aceea pentru suferinŃa cea pentru Hristos, vă fericim împreună cu sfânta Natalia şi cu bucurie vă cântăm:
BucuraŃi-vă purtători de biruinŃă, ai Celui Preaînalt slujitori.
BucuraŃi-vă puternici ai credinŃei în Hristos mărturisitori.
BucuraŃi-vă mustrători îndrăzneŃi ai rătăcirii idoleşti.
BucuraŃi-vă neînfricati propovăduitori ai slavei Dumnezeieşti.
BucuraŃi-vă că de mânia lui Maximian nu v-aŃi înfricoşat.
BucuraŃi-vă că răutatea şi cruzimea lui o aŃi desconsiderat.
BucuraŃi-vă sfinŃilor Adrian şi Natalie, prealăudaŃi şi neînvinşi mucenici al lui Hristos.
Condacul al 6-lea
Propovăduitor şi retor te-ai arătat Adriane, în faŃa judecăŃii împărăteşti, mărturisind că Hristos este
Dumnezeu adevărat, care a făcut cerul şi pământul, iar rătăcirea diavolească o ai defăimat, şi pentru
acestă mărturisire şi defăimare ai suferit groaznice bătăi şi chinuri, cântând Celui Atoatebiruitor: Aliluia.
Icosul al 6-lea
Lumina slavei cereşti a strălucit pe faŃa ta înŃelepte pătimitorule, când, fiind bătut în mod barbar peste
pântece, de îŃi curgeau măruntaiele, dar nu încetai să slăveşti pe Hristos în faŃa poporului şi să
mărturiseşti Numele Lui. Iar fericita Natalia, văzând răbdarea şi bărbăŃia ta, se ruga ca să nu slăbească
sufletul tău, ci să rămâi până la sfârşit slujitor credincios al lui Hristos. Amândurora, noi vă cântăm aşa:
BucuraŃi-vă că sfinte lăcasuri ale Duhului Sfânt aŃi fost.
BucuraŃi-vă vase slăvite ale Harului lui Hristos.
BucuraŃi-vă că-n suflet şi trup, v-a pătruns Dumnezeiasca Lumină.
BucuraŃi-vă că Împăratul-Hristos v-a dat înŃelepciunea divina.
BucuraŃi-vă căci cu puterea Dumnezeirii Lui aŃi fost întăriŃi.
BucuraŃi-vă că fără de frică, aŃi primit să fiŃi munciŃi.
BucuraŃi-vă sfinŃilor Adrian şi Natalie, prealăudaŃi şi neînvinşi mucenici ai lui Hristos.
Condacul al 7-lea
Vrând prigonitorul împărat să te cheme din nou la judecată, fericite Adriane, te-a închis în temniŃă cu
ceilalŃi mucenici, unde a venit Natalia şi, fericindu-te, te întărea zicând: "Fericit eşti domnul meu, că te-
ai învrednicit de starea sfinŃilor mucenici ai lui Hristos", şi cu dânsa bucurându-te ai cântat lui
81
Dumnezeu: Aliliua.
Icosul al 7-lea
Nouă tortură a născocit chinuitorul, poruncind ostaşilor să interzică intrarea femeilor, la cei întemniŃaŃi,
care veneau să-i mângâie şi să le uşureze chinurile. Atunci şi Ńie, fericită Natalie, Ńi s-a interzis să-l
vizitezi şi să-l serveşti pe soŃul tău; dar dispreŃuind porunca împărătească, îmbrăcată în haine bărbăteşti,
veneai la închisoare, ca şi mai înainte şi pe soŃul tău îl întăreai ca, bărbăteşte să meargă la chinuri şi
moarte, pentru Hristos-Domnul. Pentru aceasta cu vrednicie vă lăudăm, cântându-vă acestea:
BucuraŃi-vă a slujitorilor lui Hristos, podoabă luminoasă.
BucuraŃi-vă, a mărturisitorilor Lui, frumuseŃe aleasă.
BucuraŃi-vă că ne-aŃi arătat calea îngustă, pe care voi v-aŃi pornit.
BucuraŃi-vă că pe dânsa aŃi ajuns la limanul liniştit.
BucuraŃi-vă că acuma în slavă şi veşnică fericire vă aflaŃi.
BucuraŃi-vă căci cu rugile voastre, de nenorociri ne apăraŃi.
BucuraŃi-vă sfinŃilor Adrian şi Natalie, prealăudaŃi şi neînvinşi mucenici ai lui Hristos.
Condacul al 8-lea
Privelişte stranie şi straşnică a fost în temniŃă, unde erai închis cu ceilalŃi, Adriane, când după porunca
tiranului chinuitor, au vrut să-Ńi zdrobească fluierele picioarelor. Atunci soŃia ta Ńi-a ridicat picioarele şi
le-a pus, pe nicovală, ca să fie zdrobite de mâinile chinuitorilor, ca mai curând să te uneşti cu Domnul şi
Mântuitorul tău, căruia îi vei cânta: Aliluia.
Icosul al 8-lea
Arzând în iubirea lui Hristos, mucenice Adriane, ai răbdat până la fericită adormirea ta, când curatul tău
suflet s-a unit cu Domnul, pentru Care atât de mult ai suferit, încât şi mâna Ńi-a fost tăiată. Cinstind cu
credinŃă sfârşitul tău mucenicesc, Ńie şi sfintei Natalia, vă cântăm acestea:
BucuraŃi-vă că chinuri sufleteşti, pentru Hristos aŃi răbdat.
BucuraŃi-vă că pe aripile iubirii spre Dumnezeu aŃi zburat.
BucuraŃi-vă, căci ca vulturii spre Soarele DreptăŃii v-aŃi ridicat.
BucuraŃi-vă că din valea plângerii, spre Lumină v-aŃi înalŃat.
BucuraŃi-vă că-n ceata mucenicilor, prin chinuri aŃi intrat.
BucuraŃi-vă, căci cu toŃi sfinŃii, imne lui Dumnezeu aŃi cântat.
BucuraŃi-vă sfinŃilor Adrian şi Natalie, prealăudaŃi şi neînvinşi mucenici ai lui Hristos.
Condacul al 9-lea
Toată mândria chinuitorului tiran a fost ruşinată, când o ploaie puternică a stins flacăra focului, şi n-a
lăsat să ardă osemintele mucenicilor lui Hristos, ba încă şi cetatea a inundat-o cu apă, şi lumea
necredincioasă a fost înfricoşată cu tunete şi fulgere, iar fericita Natalia, plină de bucurie, cânta lui
Hristos, Cel ce toate le iconomiseşte: Aliluia.
Icosul al 9-lea
Retorica pământească nu-i în stare să laude îndeajuns nevoinŃele voastre sfinŃilor mucenici Adrian şi
Natalia, căci unul părăsind slava pământească, şi-a pus sufletul său pentru credinŃa în Hristos, iar
cealaltă, învingând neputinŃa firească, bărbăteşte s-a luptat, întărindu-şi soŃul în chinurile lui şi
bucurându-se de fericitul lui sfârşit. Faptele bune ale voastre, neştiind cu vrednicie a le preŃui, cu
dragoste vă cântăm acestea:
BucuraŃi-vă căci Crucea Domnului, plini de curaj pe umeri aŃi dus.
BucuraŃi-vă că greutatea Crucii, nici pe unul nu v-a răpus.
BucuraŃi-vă că patimile Domnului, voi însivă le-aŃi imitat.
BucuraŃi-vă, că patimi şi pofte, cu voie le-aŃi crucificat.
BucuraŃi-vă că pildă de dragoste şi blândeŃe v-aŃi arătat.
BucuraŃi-vă că sarcina unul altuia să purtăm ne-aŃi învăŃat.
BucuraŃi-vă sfinŃilor Adrian şi Natalie, prealăudaŃi şi neînvinşi mucenici ai lui Hristos.
82
Condacul al 10-lea
Vrând să izbăvească trupurile sfinŃilor mucenici de batjocură şi dispreŃ, a venit un oarecare
binecredincios bărbat cu soŃia sa la Natalia şi ceilalŃi fraŃi creştini şi i-a rugat să le dea sfintele moaşte ca
să le ducă în BizanŃ, până când va trece prigoana lui Maximian-păgânul. Creştinii din cetatea
Nicomodiei, le-a ascultat rugămintea şi le-a încredinŃat această comoara de mare preŃ, cântând lui
Dumnezeu: Aliluia.
Icosul al 10-lea
Ca şi cu un zid, suntem înconjuraŃi cu rugăciunile voastre sfinŃilor Adrian şi Natalie, căci în orice
năpaste şi nenorocire, totdeauna ne ajutaŃi, cu atât mai mult când cu dragoste vă serbăm amintirea,
slăvind, pentru voi, pe Hristos Dumnezeul nostru. Fiind noi păziŃi de sfintele voastre rugăciuni, vă
lăudăm cu acestea:
BucuraŃi-vă că în dragoste, sunteŃi grabnicii noştri ajutători.
BucuraŃi-vă bunii noştri mijlocitori şi învăŃători.
BucuraŃi-vă că pentru noi la Dumnezeu mereu vă rugaŃi.
BucuraŃi-vă, că să trăim plăcut lui Dumnezeu ne învăŃaŃi.
BucuraŃi-vă prieteni îngăduitori, ce-n necaz pildă ne daŃi.
BucuraŃi-vă că pe culmile inocenŃii şi curăŃiei ne ridicaŃi.
BucuraŃi-vă sfinŃilor Adrian şi Natalie, prealăudaŃi şi neînvinşi mucenici ai lui Hristos.
Condacul al 11-lea
Cântare lui Dumnezeu din toată inima ai adus, fericită Natalie, când te-a scăpat din mâna tribunului, ce
voia să te ia în casatorie. Tu ca o soŃie credincioasă soŃului tău – mucenicul lui Hristos Adrian, n-ai voit
să te recăsătoreşti, ci, rugându-te te-ai dus cu corabia la BizanŃ, unde a fost dus trupul sfântului soŃului
tău. Ajungând în cetatea aceea ai cântat cu dragoste lui Dumnezeu: Aliluia.
Icosul al 11-lea
Far luminos a devenit corabia cu care ai călătorit pe mare, având ca un mărgăritar de preŃ - mâna soŃului
tău, cu a căruia rugăciuni ai scăpat de urmărirea tribunului şi ai ajuns cu bine la BiznaŃ şi cu sufletul plin
de bucurie, sărutând trupul fericitului domnului tău, cu adâncă umilinŃă Ńi-ai dat duhul în mâinile
Domnului. Slăvind plecarea ta la Domnul, împreună cu sfântul Adrian, vă cântăm acestea:
BucuraŃi-vă soŃi fericiŃi, în viaŃă şi moarte nedespărŃiŃi.
BucuraŃi-vă prieteni ai Domnului, ce lângă Tronu-I-L slăviŃi.
BucuraŃi-vă că de vederea FeŃii Lui pururea vă îndulciŃi.
BucuraŃi-vă că fericirea veşnică, pe totdeauna o primiŃi.
BucuraŃi-vă că în locasul celor drepŃi la odihnă va aflaŃi.
BucuraŃi-vă că moaştele cele sfinte, spre vindecare ni le lăsaŃi.
BucuraŃi-vă sfinŃilor Adrian şi Natalie, prealăudaŃi şi neînvinşi mucenici ai lui Hristos.
Condacul al 12-lea
Vase pline cu har s-au arătat cinstitele voastre moaşte, dăruite nouă de Hristos-Domnul, pe dânsele
cinstindu-le, cu rugăciunile voastre sfinŃilor mucenici ai lui Hristos, căpătăm dezlegarea păcatelor, din
toată inima cântând lui Dumnezeu: Aliluia.
Icosul al 12-lea
Cântând cinstitele voastre patimi şi fericita adormire, prin care v-aŃi urcat la cele de Sus cu toŃi sfinŃii din
veac bineplăcuŃi lui Dumnezeu, vă lăudăm preaslăviŃi mucenici ai lui Hristos, Adrian şi Natalie, şi vă
rugăm sârguincios, să ne pomeniŃi neîncetat la Tronul Slavei, pe cei ce vă fericim aşa:
BucuraŃi-vă ostaşi răbdatori de chinuri şi purtători de biruinŃă.
BucuraŃi-vă aleşi luptători pentru adevărata credinŃă.
BucuraŃi-vă luminători aprinşi ai virtuŃii creştineşti.
BucuraŃi-vă cărbuni aprinşi ai dragostei Dumnezeieşti.
BucuraŃi-vă cuplu, ce întăriŃi legăturile căsătoreşti.
83
BucuraŃi-vă că aŃi fost încununaŃi cu bunurile cele cereşti.
BucuraŃi-vă sfinŃilor Adrian şi Natalie, prealăudaŃi şi neînvinşi mucenici ai lui Hristos.
Condacul al 13-lea
O, sfinŃilor mucenici ai lui Hristos, Adrian şi Natalie, fericiŃi soŃi şi purtători de chinuri străluciti. AuziŃi-
ne pe noi cei ce ne rugăm cu lacrimi, venind la biserică, rugaŃi-L pe Stăpânul cel milostiv, Domnul
nostru Iisus Hristos, să ne dăruiască nouă tuturor: pace în familie, sănătate trupească şi sufletească,
mântuirea sufletului, ca întotdeauna să-I cântăm Lui: Aliluia. (acest condac se zice de trei ori)
Apoi iarăşi se zice Icosul întâi
Cu o iubire îngerească te-ai rugat neîncetat Mântuitorului, Natalie preafericită, ca să-i lumineze mintea
întunecată a soŃului tău şi să o întoarcă spre cunoaşterea Făcătorului şi Stăpânului tău, până când au fost
auzite rugăciunile tale; harul s-a atins de inima lui Adrian, care a crezut şi plin de curaj a suferit chinuri
şi chiar moartea. Admirând râvna şi dragostea voastră pentru Hristos, cu evlavie vă cântăm aşa:
BucuraŃi-vă lumini ai dragostei Dumnezeieşti.
BucuraŃi-vă stâlpi neclătiŃi de relele păgâneşti.
BucuraŃi-vă, că aŃi purtat crucea drept şi cu răbdare.
BucuraŃi-vă căci cu aceasta aŃi învins pe demon şi vicleniile sale.
BucuraŃi-vă că de Domnul voi aŃi fost încununaŃi.
BucuraŃi-vă că la Tronul ceresc, pentru noi vă rugaŃi.
BucuraŃi-vă sfinŃilor Adrian şi Natalie, prealăudaŃi şi neînvinşi mucenici al lui Hristos.
Şi Condacul întâi
Alesilor slujitori ai lui Dumnezeu şi prealaudati mucenici ai lui Hristos, pentru iubirea Lui aŃi dispreŃuit
deşertaciunea lumeasca, punându-vă viaŃa ca o jertfa curata, dorind să primiti mai degraba chinuri, decat
să va lepădati de Dumnezeul cel adevărat, cu dragoste va lăudăm sfinŃilor Adrian şi Natalie. Deci, ca cei
ce stati lângă Tronul cel de har al Domnului desfătându-vă, rugaŃi-vă pentru cei ce cu credinŃa şi evlavie
va împloram, şi cu mulŃumire va cântăm aşa: BucuraŃi-vă sfinŃilor Adrian şi Natalie, prelaudati şi
neinvinsi mucenici ai lui Hristos.
După aceasta se zice această:

RUGĂCIUNE
O, sfinŃit Cuplu, sfinŃilor mucenici ai lui Hristos, Adrian şi Natalie, fericiŃi soŃi şi străluciti
purtători de chinuri! AscultaŃi-ne pe noi ce ne rugăm şi mijlociŃi pentru noi, ca să ni se dea toate
cele de folos trupurilor şi sufletelor, şi rugaŃi pe Hristos Dumnezeu, să ne miluiască şi să facă cu
noi după îndurările Sale, ca să nu pierim în păcatele noastre. Aşa sfinŃilor mucenici, primiŃi glasul
rugăciunilor noastre şi cu mijlocirile voastre, izbăviŃi-ne de foamete, de ciumă, de cutremur, de
potop, foc şi grindină, de sabie şi de năvălirea celor de alt neam, de războiul cel dintre noi, de
moartea cea năpraznică şi de toate nenorocirile, scârbele şi durerile; ca întotdeauna prin
mijocirile voastre fiind întăriŃi, să slăvim pe Domnul Iisus Hristos, Căruia I se cuvine toată slava,
cinstea şi închinăciunea, cu Cel Fără de început al Său Părinte şi Preasfântul Duh, acum şi
pururea şi în vecii vecilor. Amin.

84
ACATISTUL SFINTEI TREIMI

Prima zi de luni după Rusalii


După obişnuitul început, se zic:
CONDACELE şi ICOASELE:

Condacul 1
Împărate al veacurilor şi Doamne cel mai înainte de veci, Facătorule a toată făptura cea văzută şi cea
nevăzută, Dumnezeule cel slăvit în Sfânta Treime, Căruia se închină tot genunchiul; al celor cereşti, al
celor pământeşti şi al celor de dedesubt. Pentru aceasta şi noi, ca cei ce suntem luminaŃi cu Sfânta
Taină a Botezului întru numele Tău cel întreit sfânt deşi nevrednici fiind, îndrăznim a-łi aduce această
cântare de laudă; iar Tu ca Făcătorul, Purtătorul de grijă şi Judecătorul nostru, ia aminte spre glasul
rugăciunii robilor Tăi, şi nu departa mila Ta de la noi, pentru ca din adâncul sufletului pururea să
strigăm łie: Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, miluieşte-ne pe noi, zidirea Ta cea
căzută, pentru numele Tău cel Sfânt.

Icosul 1
Arhanghelii şi îngerii, începătoriile şi puterile, scaunele şi domniile, stând înaintea scaunului slavei Tale,
nu pot a slăvi mărimea desăvârşirilor Tale. Heruvimii cei cu ochi mulŃi şi serafimii cei cu câte şase aripi,
acoperindu-şi feŃele, cu frică şi cu dragoste grăiesc unii către alŃii: Sfânt, Sfânt, Sfânt Domnul Savaot.
Iar noi ca unii ce suntem pământ şi Ńărână mai lesne ar fi să iubim tăcerea; însă pentru ca să nu ne arătăm
nerecunoscători şi nemulŃumitori, pentru atâtea îndurări revărsate asupra noastră, urmând doxologiei
celor de sus, cu credinŃă şi cu dragoste zicem unele ca acestea:
Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce eşti înălŃimea desăvârşirilor celor nespuse şi
adâncul tainelor celor neurmate;

85
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce pretutindenea eşti şi toate le împlinesti, Cel ce Unul eşti,
acelaşi ieri, astăzi şi în veac;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce pe toate le faci numai cu voia, aducând în fiinŃă pe cei ce
nu sunt, ca şi cum ar fi; Cel ce cobori până la iad şi iarăşi ridici;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce pui la încercare inimile şi rărunchii oamenilor; Ce ce
numeri stelele şi tuturor nume le dai;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, ale Caruia toate căile sunt adevărate şi toate judecăŃile drepte şi
totodată şi dorite.
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce răsplăteşti păcatele părinŃilor asupra fiilor, miluieşti şi ajuŃi
din neam în neam;
Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Doamne Dumnezeu nostru, miluieşte-ne pe noi, zidirea Ta cea căzută, pentru
numele Tău cel Sfânt!
Condacul al 2-lea
Văzându-Te pe Tine Isaia pe scaun înalt şi preaînălŃat a zis: O! ticălosul de mine, că om fiind şi buze
necurate având, am văzut pe Domnul Savaot cu ochii mei; iar când cărbunele cel de foc purtat de înger
s-a atins de buzele lui, cu curăŃie Te laudă pe Tine, Tatăl şi Fiul şi Sfântul Duh, pe Unul Dumnezeu.
Deci, o, Preasfântă Treime arde cu focul Dumnezeirii Tale spinii fărădelegilor noastre celor multe, ca să
cântăm łie cu inimă curată: Aliluia!
Icosul al 2-lea
ÎnŃelegerea cea neînŃeleasă căutând să o înŃeleagă marele între prooroci Moise, a zis: arată-mi mie faŃa
Ta! ÎnsuŃi cunoscut să Te văd pe Tine. Iar Tu ai zis către dânsul: spatele Meu vei vedea, dar faŃa Mea nu
se va arăta Ńie că nu va vedea omul faŃa Mea şi să ramână viu. Dar nouă, deşi nevrednici fiind, ai
binevoit a Te arăta pe Tine în faŃa Unuia-Născut Fiului Tău; pentru aceasta cu mulŃumire grăim:
Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce eşti dragostea cea cu văpaie arzătoare a
serafimilor şi înŃelepciunea cea pururea luminătoare a heruvimilor;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce eşti Împăratul cel mai presus de scaunele cereşti, şi
Domnul cel adevărat al domniilor celor mai presus de lume;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce eşti tăria cea nebiruită a puterilor cereşti, şi atotputernice
Stăpânitorule al stăpâniilor celor înalte;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce eşti bunavestire cea plină de bucurie a arhanghelilor şi
propovăduirea cea fără tăcere a îngerilor;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce eşti începutul a toată începerea începătoriilor celor
inŃelegătoare şi a tuturor puterilor cereşti, AtotŃiitorule al poruncitor;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai nemurire şi petreci în Lumina cea neapropiată; iar cu
aleşii Tăi, ca şi cu nişte prieteni, faŃă către faŃă vorbeşti;
Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, miluieşte-ne pe noi, zidirea Ta cea căzută, pentru
numele Tău cel Sfânt!
Condacul al 3-lea
Cu puterea Ta cea nespusă, toate le Ńii; cu cuvântul înŃelepciunii Tale celei neurmate, toate le
chiverniseşti; şi cu Duhul gurii Tale, toate le înviezi şi le faci a se bucura. O, Cel în trei sori a toate
Făcătorule, Tu ai măsurat cerul cu dreapta şi pământul cu palma, Care porŃi şi hrăneşti toată făptura,
toate pe nume le chemi; şi nu este nimeni care să se poată ascunde de puternicia dreptei şi a vederii Tale.
Pentru aceasta împreună cu toate puterile cele de sus şi de jos, cu umilinŃă căzând, cântăm łie: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Având toată zidirea slujitoare poruncii Tale, pretutindenea arăŃi urmele proniei şi ale desăvârşirilor Tale
celor neurmate; pentru aceasta cele nevăzute ale Tale, şi puterea cea pururea fiitoare şi Dumnezeirea, de
pe făpturi cugetându-le le vedem; pentru care cu mirare şi cu bucurie grăim unele ca acestea:
Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, puternice Facătorule al celor văzute şi nevăzute, şi
86
Chivernisitorule cel cu dragoste îmbelşugată al celor de acum şi celor viitoare;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce din patru stihii ai alcatuit făptura şi cu patru timpuri ai
încununat cununa anului;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai poruncit soarelui să lumineze ziua, şi luna cu stelele să
lumineze noaptea;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce scoŃi vânturile din vistierii; Cel ce îmbraci cerul cu nori şi
trimiŃi ploaie şi rouă spre răcorirea căldurii;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce încingi dealurile cu bucurie şi văile cu veselie; Cel ce
împodobeşti crinii Ńarinii şi încununezi câmpiile cu roade;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce trimiŃi hrană puilor de corbi şi adăpi toate fiarele câmpului
şi trimiŃi îndurările Tale peste toate lucrurile Tale;
Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, miluieşte-ne pe noi, zidirea Ta cea căzută, pentru
numele Tău cel Sfânt!
Condacul al 4-lea
Vifor având înăuntru eresul cel pierzător de suflete, al doilea Iuda, Arie nebunul, s-a lepădat de Tine,
Fiul lui Dumnezeu, a fi unul din Sfânta Treime; iar noi, deşi pe un Ipostas al Tatălui, altul al Fiului şi
altul al Sfântului Duh numim, însă o Dumnezeire în Tatăl şi în Sfântul Duh, deopotrivă puterea, de o
fiinŃă slava, cu inima şi cu buzele mărturisim şi cu Lumina cea întreit luminătoare în baia Sfântului
Botez luminaŃi fiind, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, unui Dumnezeu ne închinăm, cântând: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Auzind păstorii şi învăŃătorii Sfintei Biserici pe Arie, ca o fiară cumplită intrând în turma cea
cuvântătoare a lui Hristos, şi răpind oile de la adevărata mărturisire a dreptslăvitoarei credinŃe,
adunându-se în Niceea la sobor, au mărturisit pe Hristos Dumnezeu, iar nu făptură; şi deopotrivă Tatălui
pe Fiul şi pe Sfântul Duh cinstindu-I, cu glas ca de tunet au grăit:
Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Dumnezeule Părinte şi Dumnezeule Fiule şi
Dumnezeule Duhule Sfinte, Unule adevăratul Dumnezeu, iar nu trei dumnezei;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Părinte nezidit şi Fiule nezidt şi Duhule Sfinte, Unule împreună
nezidit; iar nu trei îndeosebi nezidiŃi;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru: Părinte Cel ce ai născut pe Fiul mai înainte de veci; Fiule, Cel ce
Te-ai născut fără de ani din Tatăl; Duhule Sfinte, Care din veac purcezi de la Părintele, dar nu Te naşti;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru: Părinte, Care ne-ai chemat pe noi dintru nefiinŃă; Fiule, Cel ce ne-
ai răscumpărat pe noi cei căzuŃi prin Crucea Ta; Duhule Sfinte, Cel ce sfinŃeşti şi înviezi pe toŃi cu darul
Tău;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai binevoit a întemeia în duhul, în sufletul şi în trupul
nostru cortul cel cu trei părŃi spre a Ta sălăşluire, şi nu l-ai lăsat pe el întru noi până în sfârşit a se strica
prin păcat;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai pus semnul fiinŃei Tale celei în trei Ipostase peste toate
lucrurile Tale; în lumea aceasta văzută şi în cea nevăzută;
Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, miluieşte-ne pe noi, zidirea Ta cea căzută, pentru
numele Tău cel Sfânt!
Condacul al 5-lea
Treime cea fără de început şi a toate făcătoare, zidindu-ne pe noi după chipul şi asemanarea Ta, ai
poruncit nouă a face cele plăcute înaintea Ta; iar noi ticăloşii voia noastră cea rea iubind-o, făgăduinŃele
Sfintei Taine a Botezului am lepădat şi chipul Tău l-am întinat. Deci acum iarăşi alergăm la Tine şi ne
rugăm: trimite nouă darul Tău, scoate-ne pe noi din mâna vrăjmaşilor celor văzuŃi şi nevăzuŃi, şi ne
mântuieşte pe noi cu judecăŃile pe care le ştii, ca în vecii vecilor să cântăm łie: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Văzând înŃelegerea, care covârşeşte desăvârşirile Tale şi nespusele faceri de bine către fiii cei săraci ai
87
lui Adam, Dumnezeule cel în trei Ipostase, cel mort cu duhul se înviază, cel întinat cu ştiinŃa se curăŃeşte
şi cel pierdut se mântuieşte; deci cu minte mulŃumitoare, cu inimă mulŃumitoare şi cu buze de mulŃumire
zidite de Tine, plecând genunchii grăim:
Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai hotarat în sfatul Tău cel în trei Ipostase a
zidi pe om, şi în trupul lui cel luat din Ńărână, suflare de viaŃă din gura Ta ai insuflat;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce în fata lui Adam cu chipul şi asemanarea Ta, pe noi, pe toŃi
ne-ai cinstit şi bunătăŃile raiului moştenitori ne-ai făcut;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce cu înŃelepciune ne-ai învăŃat pe noi mai presus decat toate
cele văzute, şi pe toată făptura cea de jos sub picioarele noastre ai supus-o;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ne-ai dăruit nouă pomul vieŃii spre hrană, şi cu darul
nemuririi ne-ai îmbogăŃit;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce strămoşii nostri, cei care au călcat porunca, nu i-ai părăsit
nici după greşeală, ci întru nădejdea mântuirii în preajma Edenului i-ai sălăşluit.
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ne-ai scos şi pe noi din pântecele maicii noastre, şi cu darul
Evangheliei, după naştere, ne-ai sfinŃit;
Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, miluieşte-ne pe noi, zidirea Ta cea căzută, pentru
numele Tău cel Sfânt!
Condacul al 6-lea
Propovăduitorul dreptăŃii şi râvnitorul sfântul Tău nume, Ilie cel prealuminat, chemat fiind de înger, a
stat pe Muntele Horeb; deci s-a făcut mai întâi vânt mare şi tare, risipind munŃii, apoi s-a făcut cutremur
mare şi foc arzător; ci nu în acestea Te-a văzut pe Tine. Iar după foc, glas de vânt subŃire, şi acolo Te-a
văzut; deci acoperindu-şi faŃa, cu veselie şi cu frică a grăit: Aliluia!
Icosul al 6-lea
Răsărit-ai Lumina cunoştinŃei celei cu trei raze strălucitoare a dumnezeirii Tale la toată lumea; gonit-ai
rătăcirea cea idolească, Dumnezeul cel în trei Ipostase şi Doamne; iar pe tot neamul omenesc din
întunericul cel mare al păgânătăŃii, în lumina cea minunată a Evangheliei l-ai adus, prin care noi cei
luminaŃi slăvind atotputernica Ta pronie, grăim:
Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai pierdut până în sfârşit cu apele potopului
toată făptura cea stricată prin păcat, şi în faŃa lui Noe ai înnoit tot nemul omenesc;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai despărŃit pe părintele credincioşilor Avraam din
amestecarea limbilor, şi din seminŃia lui ai întemeiat adevărata Biserică;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai scos pe poporul Tău din Egipt, l-ai hrănit pe el cu mană
în pustie şi l-ai dus în pământul în care curge lapte şi miere;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai plinit cu Duhul Tău pe prooroci, şi printr-înşii în
mijlocul lui Israel ai păzit credinŃa în Răscumpărătorul cel făgăduit;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai pedepsit pe poporul Tău cel ce greşise, prin robia
Babilonului, după sfârşitul căreia, iarăşi ai poruncit a se zidi Ierusalimul;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai arătat pe Macabei statornici până la moarte în credinŃă şi
învăŃăturile cele părinteşti; iar pe biserica cea de sub Lege, ca pe o mireasă până la venirea iubitului
mire, ai păzit-o întreagă;
Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, miluieşte-ne pe noi, zidirea Ta cea căzută, pentru
numele Tău cel Sfânt!
Condacul al 7-lea
Vrând a arăta mărimea dragostei şi a milostivirii Tale celei către nemul omenesc cel căzut, când s-a
plinit vremea, ai trimis pe Cel Unul-Născut Fiul Tău, Care, născându-Se din Fecioara, S-a supus Legii,
pentru ca pe cei de sub Lege să-i răscumpere; Care, petrecând pe pământ ca un Om şi răscumpărându-ne
pe noi prin crucea Sa, S-a înălŃat la cer, de unde, împlinind făgăduinŃa, a trimis noua pe Preasfântul Duh,
ca să cântăm toŃi: Aliluia!

88
Icosul al 7-lea
Minunată în adevăr şi nouă minune ai arătat, Minunatule întru cele înalte Doamne, când după trimiterea
Preasfântului Duh peste aleşii ucenici şi apostoli, i-ai trimis pe ei la propovăduire în toată lumea, ca să
vestească numele cel mare al Preasfintei Treimi, şi să aducă toate neamurile la ascultarea credinŃei.
Pentru aceasta, minunându-ne de puterea şi lucrarea cuvintelor lor, celor insuflate de Dumnezeu, cu
bucurie grăim:
Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai ales pe cele neputincioase, de neam slab şi
nebăgate în seamă ale lumii, ca să ruşineze pe cele tari, mărite şi înŃelepte;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai întărit nenumărate cete de mucenici, ca prin nenumărate
chinuri şi omoruri să fie pecetluit adevărul Evangheliei şi puterea darului lui Hristos;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce prin semnul Crucii ai plecat inima marelui Constantin cel
întocmai cu apostolii, şi prin acela ai pus sfârşit cumplitelor prigoniri asupra creştinilor;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai întărit Biserica, prin cele şapte soboare a toată lumea, ca
şi cu şapte stâlpi, a purtătorilor de Dumnezeu părinŃi, şi de învăluirile eretice nevătămate ai păzit-o;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai dăruit învăŃătorilor celor de Dumnezeu înŃeleptiti şi
marilor nevoitori ai bunei cinstiri, ca unor prealuminate stele, pe tăria Bisericii a străluci;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai povăŃuit şi pe stăpânitorul împărăŃiei romanilor
Constantin, la lumina credinŃei celei adevărate, şi prin acela ai izbăvit toată lumea de înşelăciunea multei
necredinŃe;
Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, miluieşte-ne pe noi zidirea Ta cea căzută, pentru
numele Tău cel sfânt!
Condacul al 8-lea
Străin şi minunat, la stejarul lui Mamvri, Te-a văzut Avraam pe Tine, Adevăratul Dumnezeu, adica trei
bărbaŃi văzând, ca şi către unul a grait: Doamne, de am aflat har înaintea Ta, nu trece pe robul Tău. Deci
Celor trei, Care i s-au arătat în trei feŃe: Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, iar unuia Dumnezeu într-o
fiinŃă, până la pământ s-a închinat, grăind: Aliluia!
Icosul al 8-lea
Cu totul pretutindenea eşti, şi totdeauna purtător de grijă pentru toată zidirea Ta, nu numai cu tăria
nemăsuratei puterii Tale, ci şi cu bogăŃia cea atotlucrătoare; iar nouă, precum a zis Fiul Tău, că şi perii
capului toŃi sunt număraŃi la Tine, ca nici unul dintr-înşii să nu cadă fără voia Ta. Pentru aceasta,
nădăjduind spre pronia Ta, cu îndrăzneală şi cu dragoste grăim:
Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai binevoit ca tot neamul omenesc să se
împartă în seminŃii şi neamuri, şi fiecăreia din ele i-ai rânduit locul şi timpul vieŃuirii;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru prin care împăraŃii împărăŃesc şi cei puternici fac dreptate, şi
păzeşti pe aleşii Tăi ca lumina ochiului.
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, din Care izvorăşte înŃelepciunea şi înŃelegerea, toată tăria şi
puterea, toată sănătatea şi frumuseŃea;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce rânduieşti războaie, şi iarăşi le opreşti pe ele; Cel ce
încununezi cu biruinŃa arma ce poartă dreptate, iar pe cea nedreaptă, chiar în mijlocul biruinŃelor, mai
înainte o hotărăşti spre sfărâmare;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce faci semne pe cer şi pe pământ, trimiŃi foc, boli şi foamete
asupra oamenilor, ca să nu rătăcească ei până în sfârşit din caile Tale cele drepte;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce înalŃi pe cei smeriŃi pe pământ şi îi pui să stea cu domnii
poporului Tău; iar pe cei mândri îi nimiceşti ca să nu se afle locul lor;
Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, miluieşte-ne pe noi, zidirea Ta cea căzută, pentru
numele Tău cel Sfânt!
Condacul al 9-lea
Toată firea, sus şi jos, neîncetat Te slăveşte pe Tine Făcătorul cel preaveşnic şi Dumnezeu: în cer unii

89
cântă zi şi noapte : Sfânt, Sfânt, Sfânt, iar alŃii cununile lor le pun la picioarele Tale. Iar noi pe pământ
împreună cu toată făptura, ca cei împodobiŃi cu chipul slavei Tale celei de o fiinŃă, łie ne rugăm şi de la
Tine aşteptăm mare şi bogată mila, cântând: Aliluia!
Icosul al 9-lea
Filosofii cei mult-vorbitori, deşi mult se ostenesc cu mintea a ispiti despre taina Preasfintei Treimi dar
nu pot a înŃelege cum este un Dumnezeu de o fire. Şi nenumăratele faceri de bine cele către noi ale
Fiecăreia din cele trei dumnezeieşti FeŃe bine ştiindu-le, cu credinŃă şi cu mulŃumire grăim:
Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai rânduit cu dreaptă judecata Ta nouă tuturor
a ne întoarce în pământul din care suntem luaŃi, şi în ziua învierii iarăşi a ne scula;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce înainte ai hotărât soarelui, lunii şi stelelor să se întunece
oarecand, iar pământului şi tuturor celor ce sunt pe el cu foc a se lămuri, pentru ca în locul lor să se arate
cer nou, în care petrece dreptatea;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai rânduit ziua, în care vor sta înaintea Ta la judecată toate
seminŃiile şi neamurile, ca să-şi ia fiecare plata după faptele sale.
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce vei zice drepŃilor în ziua răsplătirii: veniŃi binecuvântaŃii
Părintelui Meu de moşteniŃi împărăŃia care este gătită vouă de la întemeierea lumii;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, de la Care păcătoşii cei care nu s-au pocăit cu frică atunci vor
auzi: duceŃi-vă de la mine, blestemaŃilor, în focul cel veşnic, care este gătit diavolului şi îngerilor lui;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai făgăduit ca Biserica Ta să o păzeşti neclintită până la
sfârşitul lumii, spre a nu fi ea biruită nici de porŃile iadului;
Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, miluieşte-ne pe noi, zidirea Ta cea căzută, pentru
numele Tău cel sfânt!
Condacul al 10-lea
Vrând să mântuieşti lumea, Te-ai arătat la râul Iordanului, Preasfântă şi Dumnezeiască Treime: Tatăl în
glas din cer mărturisind pe Fiul cel iubit; Fiul în chip omenesc primind Botezul de la rob; şi Duhul Sfânt
pogorându-Se în chip de porumbel peste Cel ce Se boteza. Deci întru numele lui Dumnezeu, însă în trei
FeŃe: a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, ne-am învăŃat a lumina cu Botezul pe tot omul ce vine în
lume, cântând: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Împărate preaveşnice, Care răsari soarele peste cei buni şi peste cei răi; Cel ce iubeşti pe cei drepŃi şi pe
cei păcătoşi miluieşti, spală necurăŃia noastră cea sufletească şi trupească; binevoieşte a face în noi
lăcaşul Tău, deşi nevrednici robi ai Tăi suntem. Pierde gândurile cele necurate, şterge faptele cele
necuviincioase, îndreaptă limba noastră spre a vorbi cele plăcute înaintea Ta, pentru ca, cu inimă şi cu
buze curate, cu umilinŃă să grăim unele ca acestea:
Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, despre Care ceata Apostolilor învederat vorbeşte şi
către Care soborul proorocilor pururea priveşte;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru pe care ceata mucenicilor cu dumnezeiască cuviinŃă Îl mărturiseşte
şi oastea preacuvioşilor numele Tău cel Sfânt Îl slăveşte.
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, pentru care mulŃimea pustnicilor neîncetat suspină, şi de la Care
nevoinŃele pustniceşti se încununează;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Căruia ierarhii şi păstorii Bisericii aduc cântare de mulŃumire; iar
învăŃătorii lumii spre a noastră mântuire spre noi teologhisesc;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, primeşte rugăciunea cea pentru noi şi mijlocirea tuturor sfinŃilor,
iar mai ales a Preasfintei Fecioare, care işi întinde mâinile sale către Tine pentru noi;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, îngrădeşte-ne pe noi cu sfinŃii Tăi îngeri şi goneşte de la noi
duhurile cele rele de sub cer;
Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, miluieşte-ne pe noi, zidirea Ta cea căzută, pentru
numele Tău cel sfânt!

90
Condacul al 11-lea
Toata cântarea ce se aduce łie nu poate a-łi aduce mulŃumirea cuvenită pentru toŃi şi pentru toate,
Dumnezeule cel slăvit în Treime; căci nu se află nici minte, care să poată a se întinde cu cugetul către
mulŃimea îndurărilor Tale, cele asupra noastră; nici cuvânt care cu vrednicie să le povestească; însă
pentru toate cele văzute de noi şi care ni se dau nouă, fie łie, Preasfântă Treime, mulŃumire de la noi,
cinstea şi slava pe care pe care Tu ÎnsuŃi le ştii că ar fi vrednice şi plăcute de slava Ta; deci noi
închinându-ne łie, cu smerenie şi cu dragoste cântăm: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Luminătorule cel în trei Sori, ca un dătător de lumină Te-ai arătat, în făgăduinŃele Tale, nouă celor ce
suntem în întunericul necunoştinŃei despre soarta noastră cea viitoare; cu mulŃumire însă Te mărturisim,
ca măcar de una din fericirile cele prevestite de Unul-Născut Fiul Tău să ne învredniceşti pe noi; pentru
care acum cu umilinŃă şi cu dragoste grăim:
Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai gătit aleşilor Tăi bunătăŃile pe care ochiul
nu le-a văzut, urechea nu le-a auzit şi la inima omului nu s-au suit;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, pe Care toŃi cei curaŃi cu inima Te vor vedea precum eşti şi Te vor
cunoaşte precum Tu ÎnsuŃi îi cunoşti pe ei;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, în Care toŃi cei flămânzi şi însetaŃi vor afla dreptate, pe saŃiul ce
niciodată nu se împuŃinează;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, de la Care făcătorii de pace fii iubiŃi se vor chema, ca cei ce sunt
următori Unuia-Născut Fiului Tău, Cel ce pe toate le-a împăcat;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, în care cei blânzi vor moşteni pământul; iar cei săraci cu duhul se
vor învrednici de împărăŃia cerului;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai făgăduit veşnica plată celor ce miluiesc şi nesfârşita
bucurie celor ce plâng;
Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, miluieşte-ne pe noi, zidirea Ta cea căzută, pentru
numele Tău cel Sfânt!
Condacul al 12-lea
Preasfântă Treime, dă-ne nouă darul Tău cel atotputernic; primeşte mărturisirea păcatelor noastre
înaintea slavei împărăŃiei Tale; caută la suspinurile noastre, trimite-ne nouă duhul umilinŃei şi al
îndurărilor; pentru ca să ne învrednicim, cu suflet şi cu inimă curată, fără de osândă a grăi către Tine pe
pământ, precum grăiesc îngerii în cer: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Cântând Pronia Ta cea iubitoare de oameni, Te slăvim pe Tine toŃi, Treime fără de început; credem într-
Unul Dumnezeu Tatăl şi Dumnezeu Fiul şi Dumnezeu Duhul Sfânt; că pe altul afără de Tine Dumnezeu
nu ştim, către Tine cădem şi łie ne rugăm, zicând:
Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, dă-ne nouă ajutor ca să nu ne temem de nici un rău,
spre apărarea vieŃii noastre şi spre a nu ne înfricoşa de nici un vrăjmaş;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce mântuieşti pe păcătoşii cei ce se pocăiesc; deci mântuieşte-
ne şi pe noi mult-păcătoşii;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce înmulŃeşti mila Ta tuturor, înmulŃeşte-o şi asupra noastră,
şi ne mântuieşte pe noi, că neputincioşi suntem;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, prelungeşte-ne nouă tuturor vremea vieŃii spre a ne pocăi şi nu ne
osândi pe noi spre tăiere ca pe smochinul cel neroditor;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, izbăveşte-ne pe noi de ispitele ce ne împresoară: de lume, de trup
şi de diavol, şi ne hrăneşte în credinŃă şi dragostea cea către Tine;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, învredniceşte-ne pe noi a Te vedea faŃă către faŃă şi a intra în
cămara Ta cea luminoasă la nunta Mielului;
Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, miluieşte-ne pe noi, zidirea Ta cea căzută, pentru

91
numele Tău cel sfânt!
Condacul al 13-lea
O, Preasfântă, de viaŃă făcătoare nedespărŃită şi a toate făcătoare Treime: Părinte şi Fiule şi Duhule
Sfinte, Unule, Adevăratul Dumnezeu şi Făcătorul nostru, primeşte această de acum mulŃumire a noastră;
trimite-ne nouă darul şi puterea din înălŃimea Sfântului Tău locaş, ca, toate poftele trupeşti călcându-le,
să vieŃuim întru toată buna cinstire şi curăŃie până la sfârşitul vieŃii noastre, pururea lăudând preasfânt
numele Tău, şi cântând: Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)
Apoi iarăşi se zice Icosul întâi
Arhanghelii şi îngerii, începătoriile şi puterile, scaunele şi domniile, stând înaintea scaunului slavei Tale,
nu pot a slăvi mărimea desăvârşirilor Tale. Heruvimii cei cu ochi mulŃi şi serafimii cei cu câte şase aripi,
acoperindu-şi feŃele, cu frică şi cu dragoste grăiesc unii către alŃii: Sfânt, Sfânt, Sfânt Domnul Savaot.
Iar noi ca unii ce suntem pământ şi Ńărână mai lesne ar fi să iubim tăcerea; însă pentru ca să nu ne arătăm
nerecunoscători şi nemulŃumitori, pentru atâtea îndurări revărsate asupra noastră, urmând doxologiei
celor de sus, cu credinŃă şi cu dragoste zicem unele ca acestea:
Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce eşti înălŃimea desăvârşirilor celor nespuse şi
adâncul tainelor celor neurmate;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce pretutindenea eşti şi toate le împlinesti, Cel ce Unul eşti,
acelaşi ieri, astăzi şi în veac;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce pe toate le faci numai cu voia, aducând în fiinŃă pe cei ce
nu sunt, ca şi cum ar fi; Cel ce cobori până la iad şi iarăşi ridici;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce pui la încercare inimile şi rărunchii oamenilor; Ce ce
numeri stelele şi tuturor nume le dai;
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, ale Caruia toate căile sunt adevărate şi toate judecăŃile drepte şi
totodată şi dorite.
Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce răsplăteşti păcatele părinŃilor asupra fiilor, miluieşti şi ajuŃi
din neam în neam;
Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Doamne Dumnezeu nostru, miluieşte-ne pe noi, zidirea Ta cea căzută, pentru
numele Tău cel Sfânt!
Şi Condacul întâi
Împărate al veacurilor şi Doamne cel mai înainte de veci, Facătorule a toată făptura cea văzută şi cea
nevăzută, Dumnezeule cel slăvit în Sfânta Treime, Căruia se închină tot genunchiul; al celor cereşti, al
celor pământeşti şi al celor de dedesubt. Pentru aceasta şi noi, ca cei ce suntem luminaŃi cu Sfânta Taină
a Botezului întru numele Tău cel întreit sfânt deşi nevrednici fiind, îndrăznim a-łi aduce această cântare
de laudă; iar Tu ca Făcătorul, Purtătorul de grijă şi Judecătorul nostru, ia aminte spre glasul rugăciunii
robilor Tăi, şi nu departa mila Ta de la noi, pentru ca din adâncul sufletului pururea să strigăm łie:
Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, miluieşte-ne pe noi, zidirea Ta cea căzută, pentru
numele Tău cel Sfânt!
După aceasta se zice această:

Rugăciune către Dumnezeu-Tatăl


Atotputernice Stăpâne, înŃelepte şi atotbunule Doamne, Născătorule cel fără de început al Fiului
celui dintr-o fiinŃă născut, şi Purcezător al Sfântului şi Celui de viaŃă făcătorul Tău Duh, veşnic şi
pururea fiitor;ÎnsuŃi pricinuitorule de purcedere, a Carui mărire este nemărginită, slavă nespusă
şi milostivire nemăsurată; Cel ce ne-ai adus pe noi din nefiinŃă şi ne-ai cinstit cu chipul Tău cel
preascump; Care ne-ai dăruit nouă nevrednicilor nu numai a Te cunoaşte pe Tine şi a Te iubi, dar
încă ce este mai scump, că şi Tată a Te numi pe Tine ne-ai învrednicit.
MulŃumim łie, Dumnezeule al milostivirii şi al îndurărilor, Cel ce nu ne-ai lăsat pe noi, ce am

92
călcat porunca Ta, în mijlocul păcatului şi în umbra morŃii; ci ai binevoit a trimite pe pământ,
pentru mântuirea noastră, pe Unul-Născut Fiul Tău, prin Care şi veacurile s-au făcut, ca prin
întruparea Lui şi prin patimile Lui cele înfricoşătoare, de chinuirea diavolului şi din stricăciunea
morŃii să ne izbăvim.
MulŃumim łie, Dumnezeule al dragostei şi al puterilor, că după înălŃarea la cer a Preascumpului
nostru Mântuitor, ai trimis şi pe Preasfântul Tău Duh peste aleşii Lui ucenici şi apostoli, pentru ca
prin puterea propovăduirii lor celei de Dumnezeu insuflate pe toată lumea s-o lumineze cu lumina
cea curată a Evangheliei Tale. Deci, ÎnsuŃi, Iubitorule de oameni, Stăpâne, ascultă acum
rugăciunea cea smerită a nevrednicilor fiilor Tăi, că aşa precum ne-ai zidit pe noi numai pentru
bunătatea Ta şi ne-ai răscumparat pe noi pentru îndurarea Ta, aşa ne şi mântuieşte pe noi pentru
îndurarea Ta, aşa ne şi mântuieşte pe noi după milostivirea Ta cea neasemănată; fiindcă din
faptele noastre nici urmă de pocăinŃă nu avem, ci dreaptă răsplătire şi despărŃire de prealuminata
faŃa Ta ne aşteaptă.
Că, dacă şi pentru tot cuvântul în deşert se va cere de la noi răspuns în ziua judecăŃii şi a
răsplătirii, pentru nenumăratele noastre fărădelegi, cu care am greşit înaintea Ta, apoi, ce răspuns
vom da noi, săracii, în ziua aceea?
Pentru aceasta alergăm spre a Ta bunătate, care covârşeşte toată mintea şi cuvântul, rugându-ne
łie: greşit-am, curăŃeşte-ne pe noi, Doamne; nelegiuit-am, iartă-ne, Stăpâne, mâniatu-Te-am,
milostiveşte-Te, Îndelung-Răbdătorule.
Şi păzeşte mai ales mintea, ştiinŃa şi inima noastră de răutăŃile lumii; izbăveşte-ne pe noi şi ne
mântuieşte de viforul cel mult învăluitor al patimilor şi al căderilor în păcatele cele ştiute şi
neştiute; ne îndreptează pe noi la limanul cel lin al credinŃei, al dragostei şi al nădejdii vieŃii celei
veşnice.
Adu-łi aminte, Doamne, de noi, întru mila Ta; dăruieşte-ne nouă toate cererile cele spre
mântuire, iar mai ales viaŃă curată şi fără de prihană; învredniceşte-ne pe noi a Te iubi pe Tine, şi
a ne teme din toată inima noastră, şi a face voia Ta cea sfântă; pentru rugăciunile Preacuratei
Stăpânei noastre Născătoarei de Dumnezeu şi ale tuturor sfinŃilor.
Că bun şi iubitor de oameni Dumnezeul nostru eşti, şi łie slavă şi mulŃumire şi închinăciune
înălŃăm, împreună cu Cel fără de început al Tău Fiu şi cu Preasfântul şi Bunul şi de viaŃă
Făcătorul Tău Duh; acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Rugăciune către Dumnezeu-Fiul
Unule-Născut, Fiule şi Cuvântul lui Dumnezeu, Cel ce pentru mântuirea noastră ai binevoit a Te
întrupa şi moarte a pătimi; iar acum şi cu preacuratul Tău Trup la cer de-a dreapta împreună cu
Tatăl şezi, şi toată lumea o cârmuieşti, nu ne uita cu milostivirea Ta pe noi, cei ce suntem jos, care
măcar că suntem cu totul întinaŃi şi nevrednici, însă întru Tine, Mântuitorule şi Dumnezeul
nostru, credem şi pe alt mijlocitor şi nădejde al mântuirii nu ştim.
Deci, dă-ne nouă, Preabunule Răscumpărătorule, ca totdeauna să ne aducem aminte de câte
chinuri ale sufletului şi ale trupului Tău a fost trebuinŃă ca să împaci dreptatea cea veşnică a
părintelui Tău pentru păcatele noastre; şi cum Te-ai pogorât de pe cruce până la iad, cu preacurat
sufletul Tău, ca să ne izbăveşti pe noi de puterea chinuirii iadului.
Iar aducându-ne aminte de aceasta, să ne păzim de pofte şi de păcate, care au fost pricină de
înfricoşătoare patimi şi de moartea Ta; şi să iubim dreptatea şi virtutea, care sunt mai plăcute łie
decat tot darul cel adus de noi.
Deci, ca Cel ispitit după toate, Preabunule, singur ştii cât este de mare slăbiciunea duhului şi a
trupului nostru şi cât de puternic şi viclean este vrăjmaşul nostru care umblă ca un leu, căutând
pe cine să înghită, pentru aceasta nu ne lipsi pe noi de ajutorul Tău atotputernic; ci fii de-a
pururea cu noi, păzindu-ne şi acoperindu-ne, povăŃuindu-ne şi întărindu-ne, bucurând şi veselind
duhul nostru.
Iar noi alergând la sânul dragostei şi a îndurării Tale, toată viaŃa noastră cea vremelnică şi
93
veşnică łie să o dăm, Stăpânului nostru, Răscumpăratorului şi Domnului; pe Care din adâncul
sufletului Îl rugăm, ca să ne faci pe noi cu judecăŃile pe care le ştii, fără de împiedicare a trece
calea aceasta întunecoasă a vieŃii pământeşti şi a ajunge la cămara cea dumnezeiască a Ta, pe care
ai făgăduit a o pregăti tuturor celor ce cred în numele Tău şi urmează dumnezeieştilor Tale
învăŃături.
Rugăciune către Dumnezeu-Duhul Sfânt
Împărate ceresc, preabunule Mângâietorule, Duhule al adevărului, Cel ce din Tatăl mai înainte de
veci purcezi, şi întru Fiul pururea Te odihneşti; nepărtinitorule Izvor al darurilor celor
dumnezeieşti, pe care le împarŃi precum voieşti; prin care şi noi nemernicii ne-am sfinŃit şi ne-am
uns în ziua botezului nostru.
Caută spre rugăciunea robilor Tăi, vino la noi şi Te sălăşluieşte întru noi şi curăŃeşte sufletele
noastre, ca să putem a ne face locaş Preasfintei Treimi.
Aşa, o Preabunule, nu Te scârbi de necurăŃia noastră nici de rănile păcatelor; ci le tămăduieşte pe
ele cu ungerea Ta cea atot-vindecătoare. Luminează mintea noastră, ca să cunoaştem
deşertăciunea lumii şi a celor ce sunt în lume; înviază ştiinŃa noastră, ca neîncetat să vestească
nouă ceea ce se cuvine a face şi ce se cuvine a lepăda; îndepărtează şi înnoieşte inima ca să nu
izvorască mai mult ziua şi noaptea gânduri rele şi pofte necuvioase.
Îmblânzeşte trupul şi stinge cu insuflarea Ta cea dătătoare de rouă văpaia patimilor, prin care se
întunecă în noi chipul cel prea-scump al lui Dumnezeu.
Iar duhul lenevirii, al mâhnirii, al iubirii de stăpânire şi al grăirii în deşert, goneşte-l de la noi; şi
ne dă nouă duhul dragostei şi al răbdării, duhul blândeŃii şi al dreptăŃii, ca îndreptând inimile cele
slăbite şi genunchii, fără de lenevire să călătorim pe calea sfintelor porunci; şi aşa, ferindu-ne de
tot păcatul şi împlinind toată dreptatea, să ne învrednicim a primi sfârşit creştinesc şi neruşinat, şi
a intra în Ierusalimul cel ceresc; iar acolo a ne închina łie, împreună cu Tatăl şi cu Fiul, cântând
în vecii vecilor: Treime Sfântă, slavă łie!
Rugăciune către Preasfânta Treime
Preasfântă Treime, Stăpânire de o fiinŃă, pricinuitoare a tot binele; ce vom răsplăti łie pentru
toate câte ne-ai dat nouă, păcătoşilor şi nevrednicilor, pe care mai înainte de a ne naşte noi în lume
le-ai rânduit, şi pentru toate cele ce ne dai fiecăruia din noi în toate zilele şi pentru cele ce ai gătit
nouă tuturor în veacul cel viitor?
Deci se cuvenea pentru atâtea binefaceri şi îndurări, să mulŃumim łie nu numai cu cuvintele, ci
mai ales cu faptele, păzind şi împlinind poruncile Tale; iar noi cu patimile noastre şi cu obiceiurile
cele rele în nenumărate păcate şi fărădelegi ne-am aruncat.
Pentru aceasta, ca cei ce suntem întinaŃi, nu numai că nu îndrăznim a ne arata înaintea preasfintei
feŃei Tale celei întreit strălucitoare, ci nici preasfânt numele Tău a-l chema, de nu ai fi binevoit
ÎnsuŃi Tu spre a noastră mângâiere a ne vesti nouă; că pe cei drepŃi şi curaŃi iubeşti, iar pe
păcătoşii care se pocăiesc îi mântuieşti şi cu milostivire îi primeşti.
Deci, caută, o Dumnezeiască Treime, din înalŃarea sfintei slavei Tale asupra noastră, mult
păcătoşilor; şi bunăvoinŃa noastră în loc de fapte bune o primeşte, şi ne dă nouă duhul pocăinŃei
celei adevărate; ca, urând tot păcatul, întru cuvioşie şi dreptate până la sfârşitul vieŃii noastre să
petrecem, făcând voia Ta cea sfântă şi slăvind cu cuget curat şi cu fapte bune preadulcele şi
preaîncuviinŃăt numele Tău. Amin.

94
ACATISTUL SFINTEI MUCENIłE FILOFTEEA

7 Decembrie
După obişnuitul început, se zic:
CONDACELE şi ICOASELE:

Condacul 1
Ca ceea ce din pruncie jertfă fără prihană te-ai adus lui Dumnezeu, prin fapta bună, Filotee
preafericită, Celui ce din pântecele maicii tale te cunoştea pe tine, ceea ce te-ai arătat podoaba
fecioarelor şi locuitoarea cămării celei de nuntă, vrednică eşti de laudă! Pentru aceasta cântăm Ńie:
Bucură-te, Filotee, fecioară prealăudată!

Icosul 1
Plecând acum genunchii înaintea Făcătorului tuturor şi mâinile tinzându-le către Cuvântul Cel mai
înainte de veac, iertare greşealelor noastre cerem, putere de cuvânt, luminare şi pricepere minŃii noastre,
ca să lăudăm nevoinŃele şi vitejiile fericitei Filofteea şi către dansa să grăim cu caldură unele ca acestea:
Bucură-te, Filofteea, cea din rău tată născută;
Bucură-te, că de mamă credincioasă ai fost crescută;
Bucură-te, trandafirul răsărit din marăcine;
Bucură-te, că tot timpul bun miros reverşi din tine;
Bucură-te, că în lume ai fost blandă mieluşiŃă;

95
Bucură-te, că a ta mamă Ńi-a fost bună păstoriŃă;
Bucură-te, poruncă sfântă, cu desăvârşită minte;
Bucură-te, că de mică ai mers pe căile sfinte;
Bucură-te, că în chinuri Ńi-a fost totdeauna traiul;
Bucură-te, că răbdarea te-a făcut să câştigi raiul;
Bucură-te, că necazuri suferit-ai multe foarte;
Bucură-te, că de Domnul te-ai preamărit după moarte;
Bucură-te, Filotee, fecioară prealăudată!
Condacul al 2-lea
Mutându-se din viaŃa aceasta vremelnică, binecredincioasa maica ta, te-a lăsat pe tine la toată lipsa
plinitoare şi moştenitoare faptelor ei celor bune, pe care urmându-le, ai cântat lui Dumnezeu neîncetata
cântare: Aliluia!
Icosul al 2-lea
Frică şi cutremur ne cuprinde pe noi, cei întunecaŃi la minte, că nu ne pricepem de unde vom începe a-Ńi
aduce Ńie laude, fecioară, sau care cântare îŃi vom cânta, sau cu ce cununi te vom încununa; dar
îndrăznind, pentru rugăciunile tale cele către Dumnezeu, cu inimă umilită cântăm Ńie acestea:
Bucură-te, odrăslirea cea în Târnov răsărită;
Bucură-te, cea de Domnul în rai acum răsădită;
Bucură-te, auroră cu raze strălucitoare;
Bucură-te, stea cerească ce luminezi ca un soare;
Bucură-te, că în lume te-a hrănit cereasca rază;
Bucură-te, că prin tine creştinii se luminează;
Bucură-te, că pe tine te-am câştigat bogăŃie;
Bucură-te, că povaŃă ne-ai dat cum să urmăm Ńie;
Bucură-te, că prin tine am primit hrană cerească;
Bucură-te, pilda celor ce vor să se mântuiască;
Bucură-te, călăuza sufletelor celor drepte;
Bucură-te, îndreptarul fecioarelor înŃelepte;
Bucură-te, Filotee, fecioară prealăudată !
Condacul al 3-lea
Auzind tu, fericito, glasul Evangheliei Domnului, care fericeşte pe cei milostivi, tare l-ai întipărit în
inima ta şi cu atâta credinŃă l-ai primit şi atâta l-ai iubit, încât cu înfocată şi dumnezeiească râvnă
aprinzându-te, cu însutite osteneli şi cu sârguinŃă multă ai cântat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Multă purtare de grijă ai avut în cugetul tău pentru săraci, fericită Filotee, pentru că râvneai ca să nu
rămână nici unul nemiluit din cei ce aşteptau de la tine milostenie, nici un flămând să nu se ducă
nesăturat, nici un gol neîmbrăcat, nici un mâhnit nemângâiat; pentru care, lăudăndu-te, cântăm Ńie
acestea:
Bucură-te, comoara milei, cea-n veci nedeşertată;
Bucură-te, îmbrăcarea celor goi fără de plată;
Bucură-te, celor flămânzi pâine bună, hrănitoare;
Bucură-te, celor străini casă adăpostitoare;
Bucură-te, izbăvitoare a celor primejduiŃi;
Bucură-te, alinare a rănii celor scârbiŃi;
Bucură-te, celor căzuŃi grabnică sprijinitoare;
Bucură-te, la nevoie fierbinte folositoare;
Bucură-te, feciorie, cu milostenie-nsoŃită;
Bucură-te, tinereŃe, cu viaŃă-mbunătăŃită;
96
Bucură-te, mângâierea celor ce se roagă Ńie;
Bucură-te, că prin moarte ai rămas deapururi vie;
Bucură-te, Fiiotee, fecioară prealăudată !
Condacul al 4-lea
Văzându-te pe tine vrăjmaşul firii omeneşti că te-ai apucat de lucrarea ei săvârşirea faptei celei bune şi
mai vârtos de fapta care fi-va laudată în ziua JudecăŃii, a socotit să te împiedice pe tine ca oarecând pe
Eva în rai, dar n-a putut, căci neîncetat cântai lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Ca viforul s-au pornit asupra ta urâŃii şi spurcaŃii diavoli şi ispitiri fără de număr Ńi-au adus, ca prin
mulŃimea şi greutatea ispitelor să te întoarcă pe tine de la o lucrare ca aceasta. Dar tu, fericită, fiind
întemeiată pe Hristos, Piatra cea din capul unghiului, tare i-ai sfărâmat pe ei; drept aceea vrednică eşti a
te cinsti cu acestea:
Bucură-te, fericito, cea de fapte bune plină;
Bucură-te, că prin chinuri te-ai îmbrăcat cu lumină;
Bucură-te, desfătarea maicii tale iubitoare;
Bucură-te, diademă a-nŃeleptelor fecioare;
Bucură-te, pruncă sfântă a Domnului următoare;
Bucură-te, milostivă, cea de săraci iubitoare;
Bucură-te, că pe diavol tu l-ai umplut de ruşine;
Bucură-te, că satana a fost biruit prin tine;
Bucură-te, că credinŃă ai avut în Hristos, tare;
Bucură-te, că răsplată dobândit-ai prin răbdare;
Bucură-te, vitejie, în trup de copil lucrată;
Bucură-te, biruinŃă, de Duhul Sfânt insuflată;
Bucură-te, Filotee, fecioară prealăudată !
Condacul al 5-lea
Vifor de urgie mare a pornit tatăl tău cel întunecat la minte şi împietrit la inimă, suflând cu îngroziri şi
cu chinuri asupra ta, fericită Filotee; dar n-a putut să te clintească, pentru că intemeiată erai pe Piatra
credinŃei, Hristos, pe care tu, preaînŃeleaptă fecioară, stând, lui Hristos, Celui ce te întărea pe tine, ai
cântat: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Cine din pământeni poate să spună cu deamănuntul chinurile tale câte ai suferit de la tatăl tău cel
întunecat la cuget, şi de la mama ta vitregă? Şi ce minte poate să priceapă răbdarea ta, întru toate câte ai
pătimit? Drept aceea, minunându-ne de viaŃa ta cea mai presus de fire, te lăudăm cu fericiri ca acestea:
Bucură-te, cea de Domnul pentru milă rânduită;
Bucură-te, că mult fost-ai de tatăl tău chinuită;
Bucură-te, că adesea fost-ai şi crunt biciuită;
Bucură-te, că pe spate şi pe obraz ai fost lovită;
Bucură-te, căci chinuri grele şi bătăi ai îndurat;
Bucură-te, că pe toate cu tărie le-ai răbdat;
Bucură-te, că-n trup răni, ca Hristos ai suferit;
Bucură-te, că din cale nimica nu te-a clintit;
Bucură-te, că în toate bucuroasă ai pătimit;
Bucură-te, că şi viaŃa pentru Domnul Ńi-ai jertfit;
Bucură-te, că de Dânsul eşti acum în cer mărită;
Bucură-te, că luat-ai cunună neveştejită;
Bucură-te, Filotee, fecioară prealăudată !
Condacul al 6-lea
97
Când tu, preafericită Filotee, împărŃeai hrană săracilor, atunci satana, ca şi la Iuda, a pus în mintea tatălui
tău gând rău şi ucigaş; că pândindu-te pe tine din loc ascuns şi văzându-te hranind flămânzii, îndată s-a
umplut de drăcească mânie şi a zvârlit în tine cu barda cea plugărească; şi rănindu-Ńi piciorul îndată Ńi-ai
dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu, de care bucurându-te tare, ai cântat: Aliluia!
Icosul al 6-lea
Înger s-a trimis atunci din cer ca să lumineze trupul tău cel fecioresc, muceniŃă Filotee; şi venind, a stat
nevăzut şi a început a grăi către tine:
Bucură-te, muceniŃă, cea de tatăl tău ucisă;
Bucură-te, că dând milă, către Domnul eşti trimisă;
Bucură-te, că răbdarea te-a suit la înălŃime;
Bucură-te, că de-aproape vezi pe Preasfânta Treime;
Bucură-te, că de Domnul eşti aleasă şi primită;
Bucură-te, că de Dânsul eşti în rai sălăşluită;
Bucură-te, că de-a pururi porŃi luminată cunună;
Bucură-te, că în ceruri stai cu drepŃii împreună;
Bucură-te, că ai parte între sfintele fecioare;
Bucură-te, că de slavă te-ai făcut moştenitoare;
Bucură-te, că în ceruri eşti de-a pururi desfătată;
Bucură-te, că-n tot timpul de noi eşti binecuvântată;
Bucură-te, Filotee, fecioară prealăudată !
Condacul al 7-lea
Zăcând trupuşorul tău cel curat pe pământ şi încă sânge din piciorul tău cel tăiat curgând, cu strălucire
cerească a fost înconjurat, încât şi locul cel dimprejur s-a umplut de lumină; şi aceasta văzând ticălosul
şi ucigaşul tău tată, cu spaimă înfricoşându-se, a alergat în cetate şi a spus cele ce a văzut, ca nu ştia
întunecatul să cânte: Aliluia!
Icosul al 7-lea
Alergând fecioarele dimpreună cu mamele lor la locul unde erai ucisă, ca să te vadă pe tine, fericită
Filotee, şi văzând cu ochii lor strălucirea luminii care te înconjura, minunându-se întru sine, au început a
te lăuda, zicând:
Bucură-te, Filotee, înŃeleaptă şi preabună;
Bucură-te, că eşti nouă sora scumpă şi cunună;
Bucură-te, că în ceruri s-a proslăvit al tău nume;
Bucură-te, că lumină eşti fecioarelor în lume;
Bucură-te, că la Domnul Ńi-a fost inima de mică;
Bucură-te, că iubindu-L, de chinuri nu Ńi-a fost frică;
Bucură-te, că spre bine mult ai fost sârguitoare
Bucură-te, că în toate întreci pe alte fecioare;
Bucură-te, că pe Domnul L-ai câştigat acum mire;
Bucură-te, că guşti de-acum a raiului îndulcire;
Bucură-te, că în ceruri te avem mijlocitoare;
Bucură-te, că la Domnul ne eşti caldă rugătoare;
Bucură-te, Filotee, fecioară prealăudată !
Condacul al 8-lea
Auzind arhiepiscopul Târnovei cele spuse de tatăl tău, îndată, cu dregătorii cetăŃii şi cu tot clerul şi
poporul a venit la tine; şi văzând trupul tău strălucind de lumină, cu frică au cântat lui Dumnezeu:
Aliluia!
Icosul al 8-lea
Tot oraşul Tarnovei şi satele dimprejur au alergat la locul ce strălucea, fecioară Filotee; şi văzând
98
minunea care s-a săvârşit întru tine, dimpreună cu arhiepiscopul Ńi-au împletit cântări, zicând unele ca
acestea:
Bucură-te, a Tarnovei laudă nestricăcioasă;
Bucură-te, sfânt vlăstar din maică binecredincioasă;
Bucură-te, crinul fraged din grădina lui Hristos;
Bucură-te, floare albă cu neveştejit miros;
Bucură-te, chip al milei şi al dragostei creştine;
Bucură-te, viaŃă scurtă înveşnicită prin mult bine;
Bucură-te, că prin trude eşti mutată între sfinte;
Bucură-te, că guşti raiul care l-ai dorit fierbinte;
Bucură-te, că acolo Ńi-ai găsit pe maica bună;
Bucură-te, că te veseleşti cu dansa împreună;
Bucură-te, că podoabă Biserica te câştigă;
Bucură-te, că tot omul te laudă şi îŃi strigă:
Bucură-te, Filotee, fecioară prealăudată !
Condacul al 9-lea
Strânsă fiind toată mulŃimea popoarelor împrejurul tău, cu frică s-au apropiat de tine, vrând să te ridice
de la pământ; dar văzând greutatea cea mai presus de fire a trupului tău, toŃi s-au umplut de mirare şi cu
spaimă au cântat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 9-lea
ÎnŃelegând popoarele că nu-Ńi este voia să te ridice de la pământ, cu nedumerire se uitau unii la alŃii;
apoi, luminaŃi fiind de sus, au început să numească toate mănăstirile şi văzând că vrei să mergi la
biserica din Curtea de Argeş, au început a grăi Ńie:
Bucură-te, că tu însăŃi Ńi-ai hotărât locuinŃa;
Bucură-te, că prin Domnul Ńi s-a împlinit dorinŃa;
Bucură-te, că departe s-a vestit al tău sfânt nume;
Bucură-te, că viaŃa Ńi s-a cunoscut în lume;
Bucură-te, fericito, tu preascump al nostru rod;
Bucură-te, că te-aşteaptă Radu Negru Voievod;
Bucură-te, că mergi astăzi să lucrezi în România;
Bucură-te, că departe Ńi-ai întins apostolia;
Bucură-te, că poporul vine voia să-Ńi plinească;
Bucură-te, iubitoare de łara cea Românească;
Bucură-te, că românii te-au câştigat bogăŃie;
Bucură-te, că de-a pururi şi noi îŃi vom cânta Ńie:
Bucură-te, Filotee, fecioară prealăudată !
Condacul al 10-lea
Dacă s-a dat ştire lui Radu Negru Vodă că vrei să vii în łara Românească, cu lacrimi de bucurie a lăudat
pe Dumnezeu şi luând mulŃime de popor a alergat către Dunăre întru întâmpinarea ta; şi văzându-te de
mult popor petrecută, a cântat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al10-lea
Primit-a Domnul łării Româneşti, Radu Negru Vodă, cu mare bucurie şi evlavie cinstitele şi sfintele tale
moaşte şi lăudând pe Dumnezeu, a grăit către tine aşa:
Bucură-te, Filotee, muceniŃă preacinstită;
Bucură-te, cea de Domnul, Ńării noastre dăruită;
Bucură-te, voitoarea noastră cea de prea mult bine;
Bucură-te, că pământul ni s-a luminat prin tine;
Bucură-te, că noi astăzi te primim ca pe un soare;
99
Bucură-te, că în juru-Ńi verşi raze mângâietoare;
Bucură-te, că la Arges Ńi-ai ales locaş în lume;
Bucură-te, că poporul îŃi cinsteşte al tău nume;
Bucură-te, că podoabă fi-vei Bisericii veşnic;
Bucură-te, frumuseŃea şi stâlpul şi cel puternic;
Bucură-te, păzitoare a credinŃei strămoşeşti;
Bucură-te, mandră floare a grădinii romaneşti;
Bucură-te, Filotee, fecioară prealăudată !
Condacul al 11-lea
Făclie purtătoare de lumină te avem pe tine, fecioară Filotee, că luminezi toată Biserica din łara
Românească şi izvorând bună mireasmă, neîncetat reverşi tămăduiri celor ce aleargă cu credinŃă la racla
sfintelor tale moaşte! Pentru aceasta lui Dumnezeu, Celui ce Te-a preamărit pe tine, cu neîncetate
mulŃumiri cântăm: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Având noi sfintele tale moaşte pe pământul nostru ca pe o comoară nepreŃuită, ne umplem de sfinŃenie şi
privind la dânsele ca la o lumina cerească, cu frică şi cu cutremur cântăm Ńie acestea:
Bucură-te, că tu însăti Ńi-ai ales această Ńară;
Bucură-te, că la Argeş moaştele Ńi se aşezară;
Bucură-te, Filotee, sfânta noastră bogăŃie;
Bucură-te, că mari daruri Ńi-a hărăzit Hristos Ńie;
Bucură-te, strălucirea credinŃei celei creştine;
Bucură-te, îndulcirea celor ce vin către tine;
Bucură-te, lecuirea bolilor nenumărate;
Bucură-te, dătătoare de puteri şi sănătate;
Bucură-te, rugătoarea cea pentru noi cu căldură;
Bucură-te, că prin tine spre noi Domnul se îndură;
Bucură-te, că tot omul din ajutoru-Ńi apucă;
Bucură-te, că pe nimeni nu-l laşi mâhnit să se ducă;
Bucură-te, Filotee, fecioară prealăudată !
Condacul al 12-lea
Auzit-am, fecioară Filotee, viaŃa ta cea dumnezeiască, văzut-am şi minunile tale şi îndulcindu-ne de
facerile tale de bine ce arăŃi nouă în toate zilele, credem şi îndrăznirii tale către Dumnezeu. Drept aceea,
lui Hristos, Celui ce te-a mărit pe tine, din inimă Îi cântăm: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Lăudăm nevoinŃele tale, Filotee fecioară, cinstim patimile, mărim îndelungă-răbdarea ta, fericim sfântul
tău sfârşit, cântăm bărbăŃia ta cea neînvinsă ce s-a arătat în trupul tău cel tinerel şi crud; şi privind toate
ostenelile vieŃii tale care te-au preamărit pe pământ şi în cer, unde acum locuieşti, te rugăm, fă pomenire
şi de noi, cei ce alergăm la racla sfintelor tale moaşte, ca, izbăvindu-ne de toată nevoia şi împărăŃiei
cerurilor făcându-ne părtaşi, să te lăudăm pe tine, grăind unele ca acestea:
Bucură-te, cea la Târnov în Bulgaria sfinŃită;
Bucură-te, cea de ceruri românilor dăruită;
Bucură-te, că acum locuieşti la înălŃime;
Bucură-te, că în lume săvârşeşti minuni mulŃime;
Bucură-te, că stai veşnic între cetele mărite;
Bucură-te, că prin tine mila Domnul ne trimite;
Bucură-te, că vezi faŃa Ziditorului a toate;
Bucură-te, că prin tine din primejdii El ne scoate;
Bucură-te, că solia-Ńi are trecere la Domnul;
100
Bucură-te, că-Ńi ascultă rugile pentru tot omul;
Bucură-te, că eşti nouă ajutor întru primejdii;
Bucură-te, că pe tine te avem stâlp al nădejdii;
Bucură-te, Filotee, fecioară prealăudată !
Condacul al 13-lea
O, întru tot laudătă şi mult milostivă muceniŃă Filotee, primind mulŃumirea noastră cea săracă şi această
puŃină rugăciune de acum, de toate relele ne păzeşte, pace lumii mijloceşte, de vrăjmaşii cei văzuŃi şi
nevăzuŃi ne mântuieşte şi ne apără pe noi de veşnica osândă, ca dimpreună cu tine, lui Hristos Dumuezeu
să-I cântăm: Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)
Apoi iarăşi se zice Icosul întâi
Plecând acum genunchii înaintea Făcătorului tuturor şi mâinile tinzându-le către Cuvântul Cel mai
înainte de veac, iertare greşealelor noastre cerem, putere de cuvânt, luminare şi pricepere minŃii noastre,
ca să lăudăm nevoinŃele şi vitejiile fericitei Filofteea şi către dansa să grăim cu caldură unele ca acestea:
Bucură-te, Filofteea, cea din rău tată născută;
Bucură-te, că de mamă credincioasă ai fost crescută;
Bucură-te, trandafirul răsărit din marăcine;
Bucură-te, că tot timpul bun miros reverşi din tine;
Bucură-te, că în lume ai fost blandă mieluşiŃă;
Bucură-te, că a ta mamă Ńi-a fost bună păstoriŃă;
Bucură-te, poruncă sfântă, cu desăvârşită minte;
Bucură-te, că de mică ai mers pe căile sfinte;
Bucură-te, că în chinuri Ńi-a fost totdeauna traiul;
Bucură-te, că răbdarea te-a făcut să câştigi raiul;
Bucură-te, că necazuri suferit-ai multe foarte;
Bucură-te, că de Domnul te-ai preamărit după moarte;
Bucură-te, Filotee, fecioară prealăudată!
Şi Condacul întâi
Ca ceea ce din pruncie jertfă fără prihană te-ai adus lui Dumnezeu, prin fapta bună, Filotee preafericită,
Celui ce din pântecele maicii tale te cunoştea pe tine, ceea ce te-ai arătat podoaba fecioarelor şi
locuitoarea cămării celei de nuntă, vrednică eşti de laudă! Pentru aceasta cântăm Ńie: Bucură-te, Filotee,
fecioară prealăudată!

101
ACATISTUL SFÂNTULUI MUCENIC TRIFON

1 februarie
După obişnuitul început, se zic:
CONDACELE şi ICOASELE:

Condacul 1
Pe tine, cela ce ai îndrăzneală către Domnul, mijlocitor şi rugător pentru sufletele noastre te avem, noi
smeriŃii. Iar acum, în ziua Praznicului tău rugămu-te, cere-ne nouă de la Dumnezeu iertare de păcate şi
izbăvire, din primejdii, ca să cântăm Ńie: Bucură-te, Mare Mucenice Trifon!

Icosul 1
Sfinte, slăvite, Mare Mucenice Trifon, cu închinare şi neîndoită credinŃă îndrăznim a cere şi aşteptăm
mijlocirile tale către Dumnezeiasca milostivire, ca să ne aflăm părtaşi bucuriei tale noi, cei ce pătimim în
multe feluri de boli, de patimi, de nevoi şi de războiri cumplite. Pe tot sufletul cel necăjit şi dosădit, pe
cei ce păzesc întru cunoştinŃă legea lui Hristos Dumnezeu şi cred întru Dânsul, pe toŃi care se sârguie a
se închina Sfintelor tale moaşte şi îŃi împodobesc Ńie această cântare de laudă, de cerere şi mărire ajută-i
cu darul de care te-ai învrednicit de la Hristos, Mântuitorul şi Dumnezeul nostru. Auzi-ne pe noi, care
grăim către tine unele ca acestea:
Bucură-te, Trifoane, cel născut în Ńara Frigia, în satul Campsada;
Bucură-te, îngerească odihnire, încă din copilărie, a darului Sfintei Treimi;
Bucură-te, vas ales al Apei VieŃii şi al darului facerii de minuni;
Bucură-te, prin care numele lui Dumnezeu se preaslăveşte în cer şi pe pământ;
Bucură-te, izgonitor al demonului din fiica împăratului, Gordiana;
102
Bucură-te, arătător şi altora al vrăjmaşului prin postirea şi rugăciunea ta cea către Dumnezeu;
Bucură-te, Trifoane, nume înfricoşător diavolilor;
Bucură-te, chip ce izvorăşti în lume mirul preaslăvirii lui Dumnezeu;
Bucură-te, minunată înmulŃire a sfintei credinŃe în multe părŃi ale Frigiei;
Bucură-te, că ai fost prins pentru mărturisirea lui Iisus Hristos Dumnezeu;
Bucură-te, daruire de sine făcută jertfă de bunăvoie în mâinile păgânilor,
Bucură-te, neclintită stare la judecată înaintea ighemonului Acvilin;
Bucură-te, Mare Mucenice Trifon!
Condacul al 2-lea
Mucenice Trifon, de trei ori fericite, n-ai voit a te supune poruncii împăratului de a te închina zeilor. Ci
mai vârtos L-ai mărturisit pe Iisus Hristos a fi Dumnezeu cu adevărat. Pentru aceasta vrednic eşti a auzi
de la noi cântarea Acatistului, prin care te fericim şi împreună cu tine cântăm: Aliluia!
Icosul al 2-lea
Să nu se învrednicească nelegiuiŃii a ne supune sub picioarele lor, Sfinte Mucenice al lui Hristos,
Trifoane, când se pornesc asupra noastră ca valurile mării ce vin cu repeziciune, ci să cadă ca spicele
Ńarinii de la faŃa ta, iar noi să te binecuvântăm, strigând:
Bucură-te, neplecare către momelile cele amăgitoare;
Bucură-te, însetare după pătimirile pentru Iisus Hristos;
Bucură-te, vistierie nefurată a comorilor de mult preŃ ale dreptei credinŃe;
Bucură-te, dumnezeiască răbdare a chinurilor de la păgâni;
Bucură-te, vas ales al darului vorbirii frumoase, izvorât de la Dumnezeu;
Bucură-te, că ai zis ighemonului: "Nimeni lepădându-se de Cerescul Împărat Iisus Hristos, nu va putea
să moştenească viaŃa veşnica";
Bucură-te, ai fost alergat prin gerul iernii cu picioarele desculŃe;
Bucură-te, că stihuri din psalmii lui David cântai pe cale;
Bucură-te, că ziceai: "Paşii mei îndreptează-i Doamne, după cuvântul Tau";
Bucură-te, că piroane de fier Ńi s-au bătut în picioarele tale;
Bucură-te, primire cu mulŃumire a bătăilor multe şi dureroase;
Bucură-te, răbdare mai presus de fire în chinurile cele cumplite;
Bucură-te, Mare Mucenice Trifon!
Condacul al 3-lea
De înŃelegerea Dumnezeirii sufletul tău fiind luminat, ca un adevărat viteaz al Mântuitorului Hristos te-
ai arătat; stând neclintit în dragostea Lui. Pentru aceasta noi cu smerenie venim către tine şi cu îndoită
umilinŃă cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Plin fiind de darul lui Dumnezeu, Mucenice Trifon, care te lumina şi te înŃelepŃea, prin fapte bune ca pe
o scară ai mers din putere în putere, purtătorule de biruinŃă al Cerescului Împărat Iisus; pentru aceasta îŃi
cântăm:
Bucură-te, că ighemonul Acvilin s-a mirat de răspunsurile tale cele drepte;
Bucură-te, răbdare a bătăilor ce ruşinezi pe draci;
Bucură-te, stâlp neclintit de urgia tiranului;
Bucură-te, tărie nebiruită de chinurile şi îngrozirile lui Acvilin, care te-a dat morŃii;
Bucură-te, că pentru credinŃa în Dumnezeul nostru Iisus Hristos a Ńi se tăia capul a poruncit;
Bucură-te, rugăciune cu mulŃumire către Dumnezeu înaintea trecerii tale;
Bucură-te, că prin rugăciunea ta, oamenii din Campsada s-au izbăvit de foamete, de jivini şi insecte
vătămătoare;
Bucură-te, că rugându-te, mai înainte de a Ńi se tăia capul, a luat Domnul Sfântul tău suflet în Mâinile
Sale;
103
Bucură-te, că ai poruncit ca cinstitul şi Sfântul tău trup în Campsada să-l ducă;
Bucură-te, Trifoane, că din tinereŃile tale lui Dumnezeu te-ai sfinŃit;
Bucură-te, daruire lui Dumnezeu a multor oameni;
Bucură-te, tămăduire a nenumărate boli în noroade;
Bucură-te, Mare Mucenice Trifon!
Condacul al 4-lea
Nemairăbdând păgânii minunile tale cele Sfinte, prin care se defăima înşelăciunea idolească – căci
propovăduiai lor credinŃa lui Hristos şi arătai lămurit că El este Dumnezeu Care face minunile, iar nu
idolii, – te-au supus muncilor, pe care le-ai primit cu dragoste, cântând: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Glas către tine înălŃând, grăim: grabeşte, Sfinte Mucenice Trifon, a ne apăra pe noi, că după Mântuitorul
şi Preacurata lui Maică, la tine alergăm, ca să ne izbăveşti din toate primejdiile şi să te bine cuvântăm,
cântând:
Bucură-te, îndelungă răbdare în chinuri încununată de Preasfânta Treime;
Bucură-te, că Domnul Hristos împreună cu îngerii la cer te-a suit;
Bucură-te, că Mucenicii Ńi-au ieşit înainte;
Bucură-te, cel întâmpinat cu cinste de Cuvioşi;
Bucură-te, de Ierarhi cu plăcute cuvinte binecuvântat;
Bucură-te, că toŃi SfinŃii, cântări de laudă şi bucurie Ńi-au cântat;
Bucură-te, suflet sălăşluit în Împăratia Cerurilor;
Bucură-te, împreună vorbitor cu Îngerii;
Bucură-te, veselire în lăcaşurile lui Hristos împreună cu toŃi SfinŃii;
Bucură-te, împreună cu dânşii aşezat la masa Cinei celei de Taină;
Bucură-te, chip preacinstit în ceata Mucenicilor;
Bucură-te, de a cărui încununare toŃi SfinŃii saltă şi se bucură cu duhul;
Bucură-te, Mare Mucenice Trifon!
Condacul al 5-lea
Hrană de mântuire trimite-ne nouă, Sfinte Trifon, de la Dumnezeu, ca să nu pierim de mulŃimea
împătimirilor; că păcătoşi suntem, dar avându-te pe tine mijlocitor, nădejde de mântuire câştigăm, căci
de la tine ne învăŃăm a cânta după cuviinŃă: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Prealăudat s-a arătat numele tău, Trifoane, în toată Ńara Frigiei, pentru că prin rugăciunile tale către
Dumnezeu ai adus la CredinŃa lui Hristos pe mulŃi dintre închinătorii la idoli şi botezându-se ei în
numele Preasfintei Treimi, au strigat într-un glas: "Mare este Dumnezeul creştinilor"! Pentru aceasta şi
noi, cei izbăviŃi prin tine din multe feluri de păcate şi asupriri, îŃi cântăm:
Bucură-te, braŃ cu putere ce-i aduci la credinŃa în Hristos pe împotrivitori;
Bucură-te, izbăvitorule al celor robiŃi;
Bucură-te, minunatule între SfinŃi, care ai făcut pe păgâni a se boteza;
Bucură-te, suflet viteaz, învrednicit a fi Mucenic;
Bucură-te, câştigare a darului SfinŃeniei prin Crucea marilor suferinŃe;
Bucură-te, ingrozire a slujitorilor la idoli;
Bucură-te, biruintă asupra diavolilor cu puterea lui Hristos;
Bucură-te, nume înfricoşat în auzul lor;
Bucură-te, trandafir prea înmiresmat înflorit în grădinile raiului;
Bucură-te, că inşişi îngerii din Ceruri te cunosc ca alesul lui Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce stai acu înaintea Mântuitorului şi te rogi pentru noi;
Bucură-te, cel ce vezi nevoile noastre şi ne dai grabnic ajutor;
Bucură-te, Mare Mucenice Trifon!
104
Condacul al 6-lea
Inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi, zice Sfântul Proroc David; pentru aceasta smerindu-
ne până la moarte, cădem către tine, Mare Mucenice Trifon, să te rogi lui Dumnezeu pentru noi
păcătoşii; ca să ne liniştească durerile şi să potolească pornirea urâtelor patimi, iar noi întru pacea inimii
să cântăm: Aliluia!
Icosul al 6-lea
Cumplit şi fără cruŃare bătând ostaşii trupul tău, răbdătorule de chinuri al lui Hristos, pământul s-a
înroşit de sângele tău; pentru aceasta îŃi cântăm:
Bucură-te, privelişte îngerilor şi oamenilor;
Bucură-te, răbdare până la sfârşit întru dreapta credinŃă a chinurilor de la păgâni;
Bucură-te, împlinirea datoriilor creştine;
Bucură-te, lauda Bisericii Răsăritului;:
Bucură-te, bucuria neamului creştinesc;
Bucură-te, izgonirea şi înspăimântarea dracilor;
Bucură-te, chip strălucind minunile puterea Darului dumnezeiesc;
Bucură-te, al lui Hristos vrednic lăudător;
Bucură-te, întru bucuria Domnului tău;
Bucură-te, însetoşare de a-Ńi vărsa sângele pentru Dânsul;
Bucură-te, nume preacântat, izvorând mirul tămăduirilor;
Bucură-te, Mare Mucenice Trifon!
Condacul al 7-lea
Vrând nebunul tiran numaidecat să te piardă şi văzând că muncile pentru tine sunt zadarnice, adeseori se
gândea cum să te dea morŃii. Iar tu, Sfinte, învăpăiat de dorinŃă fiind a merge la Hristos, neîncetat cântai
lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 7-lea
Nouă şi înfricoşată răbdare ai săvârşit, Sfinte, când ai fost chinuit de tirani, din porunca lui Acvilin,
pentru că primind cu veselie piroanele bătute în picioarele tale, lovit cu cruzime şi legat de cal, alergai
spre Hristos; pentru aceasta nu contenim a te lăuda, cântând:
Bucură-te, Trifoane, mucenicie văzătoare a cununii gătite în Cer;
Bucură-te, biruire a taberelor vrăjmaşe cu puterea Darului Dumnezeiesc;
Bucură-te, suflet aşezat în lăcaşurile SfinŃilor;
Bucură-te, trup cinstit jos, pe pământ, după ieşirea sufletului;
Bucură-te, creştet încununat de Însuşi Domnul Iisus;
Bucură-te, minunată săvârşire a nevoinŃei muceniceşti;
Bucură-te, chip proslăvit de la cele pământeşti la cele Cereşti;
Bucură-te, dimpreună cu mucenicii numărat;
Bucură-te, izvor de minuni nedeşertat pentru cei binecredincioşi;
Bucură-te, demonilor rană de nevindecat;
Bucură-te, Trifoane, de Dumnezeu iubit şi cinstit;
Bucură-te, mărturisitor neobosit;
Bucură-te, Mare Mucenice Trifone!
Condacul al 8-lea
Numele tău decât toate s-a făcut mai dorit, Trifoane, nouă, celor ce cu dragoste te cinstim, ne închinăm
Ńie şi sărutăm Dumnezeieştile tale moaşte, împreună cu tine cântând: Aliluia!
Icosul al 8-lea
IzbiŃi de valurile ispitelor ce vin asupra noastră, nu ne putem lupta şi nici nu suntem vrednici de
milostivire, pentru că pocăinŃă nu avem din pricina păcatelor noastre. Pentru aceasta cădem înaintea ta,
rugându-te să ne întăreşti în dragostea lui Dumnezeu, ca să scăpăm de cursele vrăjmaşilor şi să cântăm:
105
Bucură-te, chip vrednic de laudă şi cinstire;
Bucură-te, că ne plecăm capul până la pământ înaintea Cinstitelor tale moaşte;
Bucură-te, milostivire ce împlineşti Cerintele noastre spre mântuire;
Bucură-te, Mucenicule al lui Hristos, care asculŃi rugăciunile noastre;
Bucură-te, vrednicule de pururea pomenire;
Bucură-te, că ieşind noi cu Sfintele tale moaşte prin grădină, ne aperi de grindină;
Bucură-te, că rugându-te preoŃii şi sfinŃind apa, apoi stropind cu ea pomii şi zarzavaturile, ne scapi de
toate insectele vătămătoare;
Bucură-te, turn de tărie al Bisericii;
Bucură-te, rază de bucurie nouă, celor ce te avem nădejde nesurpată;
Bucură-te, făclie, care ne luminezi pe noi cu Sfintele tale rugăciuni;
Bucură-te, chip îngeresc, care ne străluceşti izbăvire în toate ispitele;
Bucură-te, Mare Mucenice Trifon!
Condacul al 9-lea
Patimile pe care dumnezeieşte le-ai răbdat să ne fie nouă spre tămăduirea patimilor noastre, iar rănile
trupului tău să ne fie acoperământ durerilor ce ne tulbură cugetul; dă-ne, dar, Sfinte, în încercări răbdare,
ca să cântăm cu despietrite şi împăcate inimi: Aliluia!
Icosul al 9-lea
Cu sângele tău cel curs pentru dragostea lui Hristos, spală întinăciunea păcatelor noastre, preafericite
Trifon, iar cu mulŃimea minunilor schimbă cugetele fraŃilor celor ce ne prigonesc, spre a se întoarce şi a
nu fi osândiŃi împreună cu vrăjmaşul cel viclean; iar prin tine aflând liniştea lui Hristos, să-Ńi cântăm:
Bucură-te, ruşinare a vrăjmaşului cu toate cetele lui;
Bucură-te, zdrobire sub picioarele tale a oştilor întunericului;
Bucură-te, mângâiere a monahilor şi privire nestrămutată strălucind din icoana iubirii;
Bucură-te, nume scris în Cartea VieŃii, cântat şi cinstit de creştini;
Bucură-te, floare frumoasă din părŃile Frigiei;
Bucură-te, mărgăritar ales lucrat de mâna ProvidenŃei;
Bucură-te, trandafir binemirositor între spinii idoleşti;
Bucură-te, Chip preamărit de Cel pe care L-ai preaslăvit;
Bucură-te, jertfă vie în Hristos, făcută izvor de binecuvântare;
Bucură-te, strajă neadormită a Mănăstirii Frăsinei;
Bucură-te, călăuză osârdnică a celor ce merg pe Calea Mântuitorului;
Bucură-te, Mare Mucenice Trifon!
Condacul al 10-lea
Învăpăiate sunt rugăciunile tale către Dumnezeu, Sfinte Mucenice Trifon, pentru că Mijlocind iertarea şi
tămăduirea nepuŃinciosilor, ne-ai scăpat din groapa osândei în care eram căzuŃi. Drept aceea, cunoscând
noi, păcătoşii, facerile tale de bine, ne minunăm de Darul ce se lucrează prin, tine, şi cântăm: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Ziditorului, iar nicidecum zidirii, te-ai arătat întru toate mărturisitor şi al Lui biruitor mucenic, de aceea
şi tiranul te-a întrebat cine te întăreşte pe tine în munci. Dar tu, ca un viteaz al lui Hristos, i-ai răspuns:
"Dumnezeul meu este în sufletul meu". Pentru aceasta, cu bucurie îŃi cântăm:
Bucură-te, izbăvitorul tuturor celor ce aleargă la tine;
Bucură-te, sculare a celor căzuŃi în păcate grele;
Bucură-te, bună voire de a ne lăsa nouă părticele din Cinstitul tău trup;
Bucură-te, primire de la Dumnezeu a cununii cereşti;
Bucură-te, mână întinsă şi cuget întăritor celor slabi;
Bucură-te, viaŃă întru care Dumnezeu S-a preaslăvit;
Bucură-te, că, numele Lui s-a preaînălŃat, în facerea minunilor tale;
106
Bucură-te, că pentru Dânsul ai pătimit, ca să biruieşti împreună cu Dânsul;
Bucură-te, Mucenice, lumii preafolositor;
Bucură-te, răbdătorule de chinuri şi de biruinŃă purtător;
Bucură-te, al minunilor dumnezeieşti izvorâtor;
Bucură-te, Mare Mucenice Triton!
Condacul al 11-lea
Toata cântarea se biruieşte întru tine, Sfinte, căci cum vom aduce Ńie după cuviinŃă cântări de psalmi,
celui laudăt de cetele puterilor Cereşti. Ci numai spre mulŃumită pentru tămăduiri ne îndestulăm,
cântând: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Sfeşnic cu totul luminos s-au arătat cinstitele tale moaşte, Sfinte Mare Mucenice Trifon, puse în mijlocul
Bisericii şi strălucind tuturor celor ce cu credinŃă se închină la ele; deci de un dar ca acesta nu ne lipsi,
Sfinte, milostivindu-te de noi care cu dragoste îŃi cântăm:
Bucură-te, sfântă dorire după mântuirea tuturor;
Bucură-te, propovăduitorule al Raiului celui frumos;
Bucură-te, tăiere cu cuŃitul credinŃei a cuvintelor păgâneşti;
Bucură-te, sprijin mângâietor şi cunună a sfaturilor duhovniceşti;
Bucură-te, ruşinarea necuviinŃei slujitorilor idoleşti;
Bucură-te, moştenitor al raiului, vredniciile de pomenire;
Bucură-te, câştigare a răsplătirii dragostei dumnezeieşti;
Bucură-te, împartăşire şi nouă, smeriŃilor, din roada bunătăŃilor tale;
Bucură-te, slăvite Mucenice, cunoscut din faptele tale preaminunate;
Bucură-te, smerire şi întoarcere a necredincioşilor la lumina lui Hristos;
Bucură-te, veselire a iubitorilor de Hristos;
Bucură-te, izgonire de la noi a vrăjmaşului;
Bucură-te, Mare Mucenice Trifon!
Condacul al 12-lea
Har ai aflat înaintea lui Dumnezeu, Sfinte, har aflăm înaintea ta şi noi, cei ce cu credinŃă chemam
numele tău întru ajutor. Căci tu vindeci toată boala şi patima din noi cu Darul rânduit Ńie de la
Dumnezeu, ca izbăviŃi şi îndreptaŃi, să cântăm într-un glas: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Cu cântări îŃi cinştim pomenirea ta, fericim chinurile şi îndelungă răbdarea ta, mărim şi lăudăm minunile
tale, vitejia şi bărbăŃia ta, iar la mijlocirile tale alergând, bine te cuvântam ca pe un mare ajutător şi
păzitor al lumii. Pentru aceasta ne plecăm genunchii şi cu mulŃumitoare inimi îŃi cântăm:
Bucură-te, mielusel fără prihana, că rugându-te, Ńi-ai dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu;
Bucură-te, aur lămurit prin chinuri întru slava Sfintei Treimi;
Bucură-te, nuntaş al Mirelui Hristos, de Dânsul proslăvit în Ceruri;
Bucură-te, privire a lumii prin icoana dragostei dumnezeieşti;
Bucură-te, izvor al bucuriei Învierii, primind mulŃumirile noastre;
Bucură-te, mir al milostivirii de Sus, la ieşirea din Sfântul Altar cu Sfintele tale moaşte;
Bucură-te, izvor de tămăduiri revărsat peste închinarea inimii noastre;
Bucură-te, facătorule de minuni cu puterea lui Hristos sălăşluită în tine;
Bucură-te, îndreptător către Lumina lumii a mulŃime de păgâni;
Bucură-te, chip încununat în Ceruri cu diadema iubirii;
Bucură-te, vindecarea trupurilor noastre;
Bucură-te, rugă neadormită pentru mântuirea sufletelor noastre;
Bucură-te, Mare Mucenice Trifon!
Condacul al 13-lea
107
O, prealăudate mucenice Trifon, ascultă smerita noastră rugăciune pe care Ńi-o aducem din toată inima şi
ne izbăveşte pe noi din boli şi din primejdii, pe noi, cei ce cinstim pomenirea ta, şi mărturisim minunile
săvârşite de tine cu Darul Sfântului Duh. Îndreptează paşii noştri spre lumina Învierii lui Hristos şi ne
poartă de grijă din înalt să nu ne aflăm copleşiŃi de valurile lumii, ci cu privirea aŃintită spre Hristos, să
ajungem la Ńărmul veşniciei şi al iubirii descoperite a Sfintei Treimi, cântând din liturghisitoare inimi:
Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)
Apoi iarăşi se zice Icosul întâi
Sfinte, slăvite, Mare Mucenice Trifon, cu închinare şi neîndoită credinŃă îndrăznim a cere şi aşteptăm
mijlocirile tale către Dumnezeiasca milostivire, ca să ne aflăm părtaşi bucuriei tale noi, cei ce pătimim în
multe feluri de boli, de patimi, de nevoi şi de războiri cumplite. Pe tot sufletul cel necăjit şi dosădit, pe
cei ce păzesc întru cunoştinŃă legea lui Hristos Dumnezeu şi cred întru Dânsul, pe toŃi care se sârguie a
se închina Sfintelor tale moaşte şi îŃi împodobesc Ńie această cântare de laudă, de cerere şi mărire ajută-i
cu darul de care te-ai învrednicit de la Hristos, Mântuitorul şi Dumnezeul nostru. Auzi-ne pe noi, care
grăim către tine unele ca acestea:
Bucură-te, Trifoane, cel născut în Ńara Frigia, în satul Campsada;
Bucură-te, îngerească odihnire, încă din copilărie, a darului Sfintei Treimi;
Bucură-te, vas ales al Apei VieŃii şi al darului facerii de minuni;
Bucură-te, prin care numele lui Dumnezeu se preaslăveşte în cer şi pe pământ;
Bucură-te, izgonitor al demonului din fiica împăratului, Gordiana;
Bucură-te, arătător şi altora al vrăjmaşului prin postirea şi rugăciunea ta cea către Dumnezeu;
Bucură-te, Trifoane, nume înfricoşător diavolilor;
Bucură-te, chip ce izvorăşti în lume mirul preaslăvirii lui Dumnezeu;
Bucură-te, minunată înmulŃire a sfintei credinŃe în multe părŃi ale Frigiei;
Bucură-te, că ai fost prins pentru mărturisirea lui Iisus Hristos Dumnezeu;
Bucură-te, daruire de sine făcută jertfă de bunăvoie în mâinile păgânilor,
Bucură-te, neclintită stare la judecată înaintea ighemonului Acvilin;
Bucură-te, Mare Mucenice Trifon!
Şi Condacul întâi
Pe tine, cela ce ai îndrăzneală către Domnul, mijlocitor şi rugător pentru sufletele noastre te avem, noi
smeriŃii. Iar acum, în ziua Praznicului tău rugămu-te, cere-ne nouă de la Dumnezeu iertare de păcate şi
izbăvire, din primejdii, ca să cântăm Ńie: Bucură-te, Mare Mucenice Trifon!
După aceasta se zice această:

RUGĂCIUNE
O, întrutotlăudate, Sfinte Mucenice Trifon, primeşte de la noi aceste cântări pe care cu umilinŃă le
aducem înaintea ta şi ne izbăveşte din toate nevoile şi scârbele ca un bun şi iubitor de oameni şi
neînfruntat ocrotitor al creştinilor. Căci deşi suntem nevrednici a ne face părtaşi milostivirii tale,
pentru păcatele noastre cele multe şi grele, săvârşite în viaŃa noastră şi în tot ceasul, însă
cunoscând marea bunătate pe care ai arătat-o asupra celor ce te cinstesc pe tine şi se pocăiesc cu
credinŃă întru numele Domnului, năzuim cu lacrimi de umilinŃă şi preaplecată mărturisire a
păcatelor la mijlocirile tale înaintea Sfintei Treimi. Fii dar nouă, pururi rugător la Preaputernicul
Dumnezeu, pentru iertarea păcatelor noastre, pentru mântuirea noastră de toate bolile şi
primejdiile, de cutremurul pământului şi moarte năpraznică, pentru întărirea noastră în credinŃa
cea adevărată, apărându-ne de toate răutăŃile după făgăduinŃa ta, căci toŃi te cinstim şi prăznuim
numele tău, acum şi pururea şi în veci. Amin.
După otpust zicem aşa:

108
Sfinte Mare Mucenice Trifon, primeşte rugăciunile nevrednicilor robilor tăi şi ne, izbăveşte pe noi
din toată nevoia şi necazul.
Toată nădejdea noastră spre tine o punem, Maica lui Dumnezeu, păzeşte-ne pe noi sub Sfânt
Acoperământul tău.
Amin.

109
ACATISTUL SFÂNTULUI IERARH IGNATIE BRIANCEANINOV

13 mai
După obişnuitul început, se zic:
CONDACELE şi ICOASELE:

Condacul 1
Cel ce ai fost ales de împăratul Ceresc şi proslăvit de El, părinte Ierarhe Ignatie, prăznuind acum
preacinstita pomenirea ta, cu osârdie te rugăm: călăuzeşte-ne la calea mântuirii, izbăveşte-ne de
vrăjmaşii văzuŃi şi nevăzuŃi, de scârbe şi de dureri pe cei ce cu dragoste strigăm Ńie: Bucură-te, Ierarhe
Ignatie, al pocăinŃei şi rugăciunii lucrător şi dascăl prea ales!

Icosul 1
Arhanghelii şi îngerii se minunau de vieŃuirea ta, Părinte Ierarhe Ignatie, căci din pruncie ai avut mare
dorire către Dumnezeu şi întru poruncile Lui ai petrecut neabătut viaŃa ta. Minunându-ne de această
bună pricepere a ta, cu umilinŃă strigăm Ńie:
Bucură-te, că pe părinŃii tăi îndureraŃi de nerodire, cu naşterea ta i-ai mângâiat;
Bucură-te, odraslă minunată şi de neam cinstit;
Bucură-te, necontenita bucurie a îngerului tău păzitor;
Bucură-te, cel ce cu blândeŃea şi supunerea ta pe părinŃii şi povăŃuitorii tăi i-ai uimit;
Bucură-te, cela ce din pruncie te-ai gătit pentru ascultare monahicească;
Bucură-te, cel ce sufletul tău de prunc către Dumnezeu l-ai îndreptat;
Bucură-te, cel ce clipele de răgaz ale prunciei tale în rugăciune şi cugetare la Dumnezeu le-ai petrecut;
Bucură-te, cela ce pentru fraŃii şi surorile tale mai mici pildă de rugăciune şi ascultare te-ai arătat;
Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinŃei şi rugăciunii lucrător şi dascăl prea ales!

110
Condacul al 2-lea
Văzând darurile tale cele mari, părinŃii tăi te-au îndreptat către oraşul împărătesc, ca să dobândeşti
învăŃătura spre a primi cinul ostăşesc. Ci tu, alesule al lui Dumnezeu, tânăr fiind cu anii, dar bătrân cu
înŃelegerea, toate acestea stricăcioase şi degrab trecătoare le-ai socotit şi către Singura FrumuseŃe şi
Negraita Desfătare – Domnul Iisus Hristos – cu mintea şi cu inima ai năzuit, cântându-I: Aliluia!
Icosul al 2-lea
ÎnŃelegere dumnezeiască ai primit de la Iubitorul tău Mântuitor Hristos, Ignatie, vrednicule de mirare,
atunci când încă prunc fiind, în toate chipurile cele văzute ale acestei lumi vedeai mâna Cerescului
Făcător şi Purtător de grijă. Pentru aceasta mult slăvindu-te, îŃi strigăm unele ca acestea:
Bucură-te, cela ce în priveliştile cele văzute ale firii L-ai contemplat pe Dumnezeu Cel Nevăzut;
Bucură-te, cela ce liniştea şi însingurarea pădurii ai iubit;
Bucură-te, cela ce din anii copilăriei mare dorire către Dumnezeu ai avut;
Bucură-te, cela ce toate cele frumoase şi desfătate ale lumii acesteia cu vederea le-ai trecut;
Bucură-te, cela ce de la Domnul răsplătire cerească ai primit;
Bucură-te, cela ce rugăciunea lui Iisus neîncetat ai săvârşit-o cu gura şi ai păstrat-o în minte;
Bucură-te, cela ce iubire desăvârşită către Domnul ai arătat;
Bucură-te, cela ce pe mult doritul tău Iisus în inimă pururea L-ai purtat;
Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinŃei şi rugăciunii lucrător şi dascăl prea ales!
Condacul al 3-lea
Umbrit ai fost de puterea Celui Prea Înalt, Părinte preafericite, atunci când cele ce în lumea aceasta se
socotesc ca bunătăŃi le-ai lepădat, şi luând crucea, după porunca Mântuitorului Hristos urmatu-l-ai fără a
te uita înapoi, neîncetat cântând în inima ta: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Având în sufletul tău înflăcărata dorinŃă de a părăsi lumea şi a urma lui Hristos, nu te-ai temut nici de
mânia Ńarului, nici de împotrivirile părinteşti, şi încă vieŃuind în lume, cu petrecere monahicească te-ai
împodobit. Pentru aceasta, cinstind bărbăŃia şi iubirea ta către Preadulcele Domn Iisus, te fericim aşa:
Bucură-te, cela ce în tinereŃile tale tărie de diamant a duhului ai arătat;
Bucură-te, cela ce împărtăşirea în fiecare săptămână cu Sfintele lui Hristos Taine ca pe cea mai mare
comoară o ai dorit;
Bucură-te, cela ce te împărtăşeşti acum de Hristos în ceruri, precum ai dorit încă fiind pe pământ;
Bucură-te, că sămânŃa cea dumnezeiască pusă în pământul cel bun al inimii tale, cu lacrimi îmbelşugate
o ai udat;
Bucură-te, că în mijlocul neghinelor lumii roada însutită a virtuŃilor, Domnului ai adus;
Bucură-te, păzitor plin de osârdie al curăŃiei sufletului şi trupului;
Bucură-te, podoaba cea aleasă a înfrânării;
Bucură-te, că marea cuviinŃă a chipului tău frumuseŃea ta sufletească o mărturisea;
Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinŃei şi rugăciunii lucrător şi dascăl prea ales!
Condacul al 4-lea
Viforul gândurilor necredincioase nu te-a clătit Ignatie, fericite, atunci când, netemându-te de mânia
Ńarului, cinul ostăşesc l-ai lepădat şi luând asupra ta jugul lui Hristos, lumea cu smintelile ei ai trecut-o
cu vederea şi în pustie te-ai sălăşluit. Acolo dobândind odihna cea dorită sufletului tău, neîncetat ai
cântat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Când s-a auzit pe meleagurile tale că tu, tânăr fiind de ani, împodobit cu frumuseŃe şi cu daruri, ai urât
slava acestei lumi şi desfătarea ei, şi de aceea în pustie ai plecat, toate rudeniile tale mult se mirau; iar
îngerii în ceruri foarte se bucurau şi proslăveau pe Dumnezeu, Cel Ce te-a răpit din calea lumească cea
deşartă şi te-a aşezat pe calea cea strâmtă a călugăriei, care duce în împărăŃia Cerurilor. Iar noi, lăudând
sfânta ta râvnă pentru Domnul, strigăm Ńie:
111
Bucură-te, cela ce ai socotit mai de cinste a fi ostaş al împăratului Ceresc decat al celui pământesc;
Bucură-te, cela ce împotriva ispitelor ce vin de la lume, de la trup şi de la diavol, cu tărie te-ai oştit;
Bucură-te, cela ce cu dumnezeiasca armă, Crucea lui Hristos, toate uneltirile vrăjmaşului le-ai biruit;
Bucură-te, cel ce cu platoşa dreptăŃii te-ai îmbrăcat;
Bucură-te, cel ce coiful mântuirii ai dobândit;
Bucură-te, cel ce duhovnicească sabie, care este Cuvântul lui Dumnezeu, mai presus de toată arma
omenească o ai iubit;
Bucură-te, cel ce de săgăŃile celui viclean cu pavăza credinŃei te-ai îngrădit;
Bucură-te, cela ce negraita fericire a cinului îngeresc în cămara cerească o ai dobândit;
Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinŃei şi rugăciunii lucrător şi dascăl prea ales!
Condacul al 5-lea
Asemanatu-te-ai unei stele cu dumnezeiască mergere, Ignatie, Prea Cuvioase, atunci când înaintea
egumenului unei mănăstiri îndepărtate şi sărace ai stătut, cerându-i a te primi în rândul obştei; iar
egumenul, cercându-te, nimica împotrivă n-a grăit, binecuvântându-te să păşeşti pe calea cea
monahicească. Iar tu, învrednicindu-te de plinirea legămintelor tale, cu recunoştinŃă ai strigat, întru
zdrobirea inimii, Făcătorului tău de bine, Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Toata obştea mănăstirii s-a minunat văzând marea ta osârdie spre plinirea ascultărilor prin care îŃi cerca
smerenia părintele tău duhovniceşc. Iar noi, cinstind nevoinŃele şi ostenelile tale, pe care tânăr fiind cu
vârsta le-ai îmbrăŃişat pentru Hristos, cu uimire strigăm Ńie:
Bucură-te, cel ce pe umeri crucea ta o ai luat şi următor lui Hristos te-ai arătat;
Bucură-te, cel ce calea monahicească cea strâmtă şi necăjită de voie o ai ales;
Bucură-te, cel ce nicicând îndărăt nu te-ai întors;
Bucură-te, cel ce prin smerenia ta duhul trufiei l-ai surpat;
Bucură-te, cel ce talantul tău în pământ nu l-ai îngropat;
Bucură-te, cel ce întru slava lui Dumnezeu şi mântuirea sufletelor omeneşti l-ai întrebuinŃat;
Bucură-te, cel ce prin scrierile tale pline de dumnezeiască înŃelepciune multe suflete înglodate în păcat ai
înviat;
Bucură-te, cel ce dulcele glas al Cerescului Stăpân: "Slugă bună şi credincioasă, intră întru bucuria
Domnului Tău", ai auzit;
Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinŃei şi rugăciunii lucrător şi dascăl prea ales!
Condacul al 6-lea
Prin smerenie, prin osârdie şi mai cu seamă prin necontenita rugăciune, asupra patimilor trupeşti cu
dârzenie te-ai oştit, Ierarhe, până ce trupul tău rob duhului l-ai făcut; pentru aceasta dimpreună cu cetele
îngerilor stai acum înaintea Scaunului Prea Sfintei Treimi, pururea cântând: Aliluia!
Icosul al 6-lea
Cu îmbelşugare a răsărit în tine harul lui Dumnezeu atunci când, primind tu cinul monahicesc, cu treapta
preoŃiei curând ai fost cinstit, căci duhul tău, primit în braŃele cele Părinteşti deschise Ńie, nespusă
fericire au gustat. Iar când ai fost ales de Dumnezeu egumen al mănăstirii Pelsema, ziua şi noaptea ai
îngrijit de oile cele cuvântătoare încredinŃate Ńie de Domnul, ca nici una din ele să nu piară din nepăsarea
ta. Bucurându-ne de o asemenea purtare de grijă dumnezeiască pentru tine, strigăm Ńie:
Bucură-te, cela ce prin primirea cinului îngeresc săvârşirea faptelor tale o ai văzut;
Bucură-te, cela ce apărătorului tău ceresc, Sfântului Mucenic Ignatie, purtătorul de Dumnezeu, ai urmat;
Bucură-te, cela ce în inima ta pe Domnul Iisus Hristos, pururea, ca şi acela, L-ai purtat;
Bucură-te, cela ce dregătoria preoŃiei ca pe un mare dar de la Dumnezeu ai primit;
Bucură-te, cela ce eşti numit cu numele focului, aprins fiind de focul credinŃei şi iubirii de Dumnezeu şi
de aproapele;
Bucură-te, cel ce Jertfa cea fără de sânge, cu mare evlavie şi frică o ai adus;
112
Bucură-te, cela ce pe Maica cea prea nevinovată a lui Hristos, Dumnezeului nostru, ca pe o Prea Curată
Vistierie şi Sfânt Odor al dumnezeieştii slave o ai cinstit;
Bucură-te, cela ce în mănăstire, Biserică frumos împodobită, cu hramul Milostivei Portaitisse ai înălŃat;
Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinŃei şi rugăciunii lucrător şi dascăl prea ales!
Condacul al 7-lea
Voind Domnul Cel Iubitor de oameni ca să nu stea sub obroc făclia virtuŃilor tale, ci tuturor să lumineze,
încât toŃi oamenii văzându-te, să slăvească pe Tatal Cel Ceresc, te-a scos din însingurata mănăstire, spre
a-Ńi da ascultări mult-ostenicioase. Minunându-ne de o asemenea purtare de grijă a lui Dumnezeu, cu
zdrobire strigăm: Aliluia!
Icosul al 7-lea
Noii mănăstiri a Preacuviosului Serghie, care este în apropierea oraşului împărătesc te-a dăruit pe tine
Domnul ca întâi stătător şi bun păstor, iar tu, fără de odihnă ai purtat grijă de turma ta cea cuvântătoare
şi ai râvnit la înfrumuseŃarea chinoviei. Pentru aceasta, obştea ta te slăvea, strigând:
Bucură-te, cela ce ocrotitorului ceresc al mănăstirii tale Preacuviosului Serghie, egumenului de la
Radonej, următor ai fost;
Bucură-te, cela ce mănăstirea cu minunate Biserici şi clădiri o ai împodobit;
Bucură-te, cela ce, ca un părinte iubitor de fii, pe fiii tăi, pe calea mântuirii către împărăŃia cerurilor l-ai
călăuzit;
Bucură-te, cel ce pe cei însetaŃi a purcede pe calea monahicească în mănăstire cu bucurie i-ai primit;
Bucură-te, cela ce pe monahii cei neascultători, prin îndemnurile tale, la pocăinŃă înlăcrimată i-ai adus;
Bucură-te, cela ce, ca un bun păstor, prin viaŃa şi obiceiurile tale, pildă de nevoinŃă monahicească
întregii obşti ai dat;
Bucură-te, cela ce pentru mântuirea lor gata a-Ńi pune sufletul ai fost;
Bucură-te, lauda şi slava monahilor;
Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinŃei şi rugăciunii lucrător şi dascăl prea ales!
Condacul al 8-lea
Străin şi călător fost-ai pe pământ, Ierarhe, ca şi ceilalŃi oameni. Dar Domnul te-a ales, ca pe un bine
plăcut al Său, încă din anii tinereŃii tale, iar prin viaŃa şi scrierile tale cele de Dumnezeu insuflate cu
osârdie Domnului I-ai slujit. Drept aceea, slavă înălŃând Făcătorului tău de bine, Dumnezeu, îi strigăm:
Aliluia!
Icosul al 8-lea
Întru totul fiind plin de virtuŃi, înger în trup cu adevărat te-ai arătat, Ierarhe Ignatie, cu dragoste primind
pe toŃi cei ce alergau la tine, durerile lor alinand, la calea pocăinŃei povăŃuind, neîncetata rugăciune şi
plânsul cel din inimă învăŃând. Pentru aceasta, bogaŃii şi săracii, oameni cu faimă şi sărmani, fiii tăi
duhovniceşti strigau Ńie:
Bucură-te, noule Gură de Aur, care prin cuvintele tale de foc, pe mulŃi rătăciŃi, prin pocăinŃă i-ai adus la
Dumnezeu;
Bucură-te, cela ce prin scrierile tale, sufletele şi inimile celor ce te cinstesc le-ai luminat;
Bucură-te, cela ce a ne ruga pentru vrăjmaşi ne-ai povăŃuit;
Bucură-te, cela ce însuŃi te-ai rugat cu dragoste fierbinte pentru vrăjmaşii tăi;
Bucură-te, cela ce ne-ai învăŃat a vedea în cei ce ne vrăjmăşesc unelte ale lui Dumnezeu spre îndreptarea
noastră;
Bucură-te, cela ce ochilor duhovniceşti ai celor ce se pocăiau, lacrimile lui Ezechia şi suspinarile lui
Manase ai înfăŃişat
Bucură-te, cela ce în cărŃile tale pline de dumnezeiască înŃelepciune, nevoinŃele şi ostenelile vechilor
nevoitori ai arătat
Bucură-te, cela ce în viaŃa ta acestora cu desăvârşire ai urmat;
Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinŃei şi rugăciunii lucrător şi dascăl prea ales!
113
Condacul al 9-lea
Toată oştirea cea îngerească şi soborul ierarhilor se minunau văzându-te pe tine noul bine plăcut al lui
Dumnezeu, cum străluceai prin mari osteneli şi nevoinŃe. Iar noi, fericindu-te, lui Dumnezeu, Celui ce
te-a proslăvit, strigăm: Aliluia!
Icosul al 9-lea
Către o nouă şi mult ostenicioasă ascultare într-un Ńinut îndepărtat al patriei tale, ai plecat, Ierarhe
Ignatie, atunci când de la Arhiereul Cel mai înainte de veci, Domnul nostru Iisus Hristos, Ńi s-a înmânat
toiagul arhieresc de arhipăstor al oraşului împărătesc, în catedrala din Kazan a împărătesei Cereşti.
Cunoscând întru aceasta voia lui Dumnezeu, ca şi în Ńara străină să se propovăduiască de către tine
Evanghelia împărăŃiei lui Dumnezeu, cu smerenie strigăm Ńie:
Bucură-te, cel ce la hirotonie harul dumnezeiesc cu îmbelşugare l-ai primit;
Bucură-te, cel ce eşti plin de apostolească învăŃătură şi cu darurile ei mântuitoare pe toŃi credincioşii îi
adăpi;
Bucură-te, credincios lucrător al viei lui Hristos;
Bucură-te, alaută duhovnicească, mişcata de Duhul Sfânt;
Bucură-te, podoabă cea de Dumnezeu insuflată a arhiereilor;
Bucură-te, că prin gura ta Domnul Cel iubit de tine propovăduia;
Bucură-te, că pe fraŃii şi fiii tăi duhovniceşti din mănăstirea Preacuviosuiui Serghie, deşi cu trupul i-ai
părăsit, însă în rugăciunile tale nicicum nu i-ai uitat;
Bucură-te, milostiv apărător al tuturor credincioşilor şi necredincioşilor, care te cheamă în ajutor;
Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinŃei şi rugăciunii lucrător şi dascăl prea ales!
Condacul al 10-lea
Îngreunat fiind de neputinŃa trupească şi de nevoinŃele întru care ai petrecut, ai mers în mănăstirea
Sfântului Nicolae, cea care este lângă râul Volga, Ierarhe Ignatie, venind a-Ńi găti sufletul pentru
plecarea din această lume, şi acolo întru cugetare la Dumnezeu şi pustnicească rugăciune zilele
săvârşindu-Ńi, fără tăcere ai cântat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Grabnic ajutător şi mângâietor, ai fost Ierarhe Ignatie, nu numai celor ce veneau la tine, ci şi celor din
depărtare, cu scrierile tale mângâindu-i, duhul lor îmbărbătându-l şi înŃelepŃindu-l. Pentru aceasta îŃi şi
strigă cei ce preŃuiesc cărŃile tale cele pline de dumnezeiască înŃelepciune:
Bucură-te, păstorul nostru cel bun;
Bucură-te, că pe cei care veneau la tine nicicând afără nu i-ai scos;
Bucură-te, că pe cei de aproape şi de departe care cereau ajutorul tău cu dragoste i-ai îmbrăŃişat;
Bucură-te, că pe cei ce cu osârdie cinstesc scrierile tale în cea mai stransă unire cu sufletul tău i-ai
primit;
Bucură-te, că pe fiii tăi cei duhovniceşti, cu răbdarea creştinească i-ai deprins;
Bucură-te, că a vedea împătimirile noastre, purtarea de grija a lui Dumnezeu, ne-ai povăŃuit;
Bucură-te, că pe fiii tăi, a se încredinŃa cu totul dumnezeieştii pronii i-ai învăŃat;
Bucură-te, că împlinirea întru noi a voii Lui, la Domnul ca pe o mare milă a o cere ai poruncit;
Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinŃei şi rugăciunii lucrător şi dascăl prea ales!
Condacul al 11-lea
Cântare cu umilinŃă ai adus Prea Sfintei Treimi în toate zilele vieŃii tale pământeşti, Ignatie prealăudate.
Iar acum, stând înaintea Scaunului împăratului Slavei, roagă-te pentru noi, cei ce cinstim sfântă
pomenirea ta, ca prin rugăciune şi pocăinŃă curăŃindu-ne, dimpreună cu tine să cântăm în veci lui
Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Mare luminător al Sfintei Biserici Ortodoxe ai fost în viaŃa ta, Ierarhe Ignatie, şi pentru aceasta Ńi-a
dăruit sfârşit minunat Domnul AtotŃiitorul, şi în ceruri te-a proslăvit. Rugămu-te, milostive ierarhe, cere
114
şi pentru noi, păcătoşii, care îŃi cerem ajutorul şi mijlocirea, sfârşit în pace şi fără de durere vieŃii
noastre, răspuns bun la înfricoşata Judecată a lui Hristos şi moştenirea împăraŃiei cerurilor, ca să strigăm
Ńie cu bucurie:
Bucură-te, cel ce prin dreptul tău sfârşit, viaŃa ta cea dreaptă o ai pecetluit;
Bucură-te, cel ce apropierea plecării tale mai înainte o ai văzut;
Bucură-te, cel ce pe Cerescul Mire al sufletului tău cu făclia aprinsă l-ai întâmpinat;
Bucură-te, cel ce în ziua sfârşitului tău, pe Mântuitorul înviat dimpreună cu femeile mironosiŃe L-ai
văzut;
Bucură-te, cel ce pe cinstitorii tăi, nici după moarte de mijlocirea ta nu îi lipseşti;
Bucură-te, cela ce pe toŃi care se roagă Ńie cu osârdie, cu harul şi cu purtarea ta de grijă îi acoperi;
Bucură-te, cela ce pe fiii tăi a se Ńine fără abatere de sfânta credinŃă ortodoxă, singura adevărată i-ai
învăŃat;
Bucură-te, cela ce a primi înşelările cele iereticeşti şi a lua aminte la viclenele lor îndemnuri cu
străşnicie ai oprit;
Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinŃei şi rugăciunii lucrător şi dascăl prea ales!
Condacul al 12-lea
Har s-a dat Ńie de la Dumnezeu, Ierarhe al lui Hristos, Ignatie, a te ruga pentru noi şi a ne călăuzi pe
calea mântuirii, ca fiind curăŃiŃi prin pocăinŃă, în cămara cea prea împodobită a Mântuitorului să intram
şi acolo, dimpreună cu tine şi cu toŃi cei ce bine au plăcut lui Dumnezeu, bucurându-ne să-I cântăm:
Aliluia!
Icosul al 12-lea
Cântând lui Dumnezeu, Celui Minunat întru sfinŃii Săi, te lăudăm pe tine, Ignatie fericite, ca pe un
prieten a lui Hristos, care prin neabătuta lucrare a poruncilor Lui fericirea raiului ai dobândit. Roagă-te
pentru noi, păcătoşii, ca dimpreună cu tine părtaşi ai Cinei Domnului să fim şi noi, cei ce cu dorire
strigăm Ńie:
Bucură-te, că prin prea adancă smerenia ta, şi prin sărăcia cea duhovnicească, împărăŃia cerurilor ai
aflat;
Bucură-te, că această virtute la temelia tuturor nevoinŃelor monahiceşti o a pune ai poruncit;
Bucură-te, că plângând pentru păcatele tale de Domnul Însuşi ai fost mângâiat;
Bucură-te, că pentru blândeŃea sufletului tău, drept răsplată moştenirea vieŃii veşnice ai dobândit;
Bucură-te, că în viaŃa cea pământească, dreptatea lui Hristos, iar nu hrana trupească ai căutat, iar acum,
în ceruri, cu ea din beşug te-ai săturat;
Bucură-te, că pentru milostivirea ta faŃă de aproapele, de Dumnezeu, Dăruitorul îndurărilor, ai fost
miluit;
Bucură-te, că pentru curăŃia îngerească a inimii tale pe Dumnezeu L-ai văzut;
Bucură-te, că toate clevetirile şi ocările celor ce te urau, pentru Domnul le-ai iertat, şi pentru aceasta, de
comoara cea mare – dumnezeiasca înfiere – ca un făcător de pace te-ai învrednicit;
Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinŃei şi rugăciunii lucrător şi dascăl prea ales!
Condacul al 13-lea
O, prea minunatule şi bine plăcutule al lui Hristos, Părinte Ierarhe Ignatie! Primeşte această mică
rugăciune, însă din inimi ce te iubesc şi te cinstesc adusă, şi ne izbăveşte pe noi cu atotputernica ta
mijlocire de toată durerea, suferinŃa şi întristarea; aprinde inimile noastre reci cu focul credinŃei şi al
dragostei de Dumnezeu, daruieşte-ne pocăinŃă mai înainte de sfârşit, fii nouă călăuzitor către împărăŃia
cerurilor, ca acolo, dimpreună cu tine şi cu toŃi cei ce au bine plăcut lui Dumnezeu, în vecii vecilor să îi
cântăm: Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)
Apoi iarăşi se zice Icosul întâi
Arhanghelii şi îngerii se minunau de vieŃuirea ta, Părinte Ierarhe Ignatie, căci din pruncie ai avut mare
dorire către Dumnezeu şi întru poruncile Lui ai petrecut neabătut viaŃa ta. Minunându-ne de această
115
bună pricepere a ta, cu umilinŃă strigăm Ńie:
Bucură-te, că pe părinŃii tăi îndureraŃi de nerodire, cu naşterea ta i-ai mângâiat;
Bucură-te, odraslă minunată şi de neam cinstit;
Bucură-te, necontenita bucurie a îngerului tău păzitor;
Bucură-te, cel ce cu blândeŃea şi supunerea ta pe părinŃii şi povăŃuitorii tăi i-ai uimit;
Bucură-te, cela ce din pruncie te-ai gătit pentru ascultare monahicească;
Bucură-te, cel ce sufletul tău de prunc către Dumnezeu l-ai îndreptat;
Bucură-te, cel ce clipele de răgaz ale prunciei tale în rugăciune şi cugetare la Dumnezeu le-ai petrecut;
Bucură-te, cela ce pentru fraŃii şi surorile tale mai mici pildă de rugăciune şi ascultare te-ai arătat;
Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinŃei şi rugăciunii lucrător şi dascăl prea ales!
Şi Condacul întâi
Cel ce ai fost ales de împăratul Ceresc şi proslăvit de El, părinte Ierarhe Ignatie, prăznuind acum
preacinstita pomenirea ta, cu osârdie te rugăm: călăuzeşte-ne la calea mântuirii, izbăveşte-ne de
vrăjmaşii văzuŃi şi nevăzuŃi, de scârbe şi de dureri pe cei ce cu dragoste strigăm Ńie: Bucură-te, Ierarhe
Ignatie, al pocăinŃei şi rugăciunii lucrător şi dascăl prea ales!
După aceasta se zice această:

RUGĂCIUNE
O, mare, prea minunate şi bine plăcutule al lui Hristos, Părinte Ierarhe Ignatie! Primeşte cu
milostivire rugăciunile pe care cu dragoste şi recunoştinŃă Ńi le aducem! Auzi-ne pe noi, cei
sărmani şi neajutoraŃi, care cu credinŃă şi iubire la tine cădem şi cerem călduroasa ta solire pentru
noi înaintea Scaunului Domnului Slavei. Ştim că mult poate rugăciunea dreptului, care milostiv
face pe Stăpânul. Tu, din anii prunciei tale, pe Domnul cu înflăcărare L-ai iubit şi numai Lui a-I
sluji voind, toate cele frumoase ale lumii acesteia întru nimica le-ai socotit. Tu, lepădandu-te de
tine şi luându-Ńi crucea ai urmat lui Hristos. Tu de voie ai ales calea cea stramtă şi mâhnicioasă a
vieŃii monahiceşti şi pe această cale virtuŃi mari ai dobândit. Tu, prin scrierile tale, inimile
oamenilor de cea mai adâncă evlavie şi supunere către Atotputernicul Ziditor le-ai umplut, iar pe
păcătoşii cei căzuti cu înŃeleptele tale cuvinte a-şi cunoaşte nimicnicia şi a alerga întru pocăinŃă şi
smerenie la Dumnezeu, afară nicicând nu i-ai scos, ci părinte iubitor de fii şi bun păstor tuturor le-
ai fost; nici acum nu ne părăsi pe noi, care Ńie cu osârdie ne rugăm şi ajutorul şi la acoperământul
tău scăpam.
Cere pentru noi de la Domnul Cel iubitor de oameni, sănătate trupului şi sufletului; neclintită fă
credinŃa noastră, întăreşte puterile noastre care slăbesc întru ispitele şi întristările veacului
acestuia, încălzeşte cu focul rugăciunii sufletele noastre cele reci, ajută-ne ca prin pocăinŃă fiind
curăŃiŃi, sfârşit creştinesc vieŃii noastre să primim şi în cămara cea prea împodobită a
Mântuitorului să intrăm dimpreună cu toŃi cei aleşi, şi împreună cu tine să ne închinăm Tatalui şi
Fiului şi Sfântului Duh. Amin.

116
ACATISTUL SFÂNTULUI IERARH SPIRIDON

12 decembrie
După obişnuitul început, se zic:
CONDACELE şi ICOASELE:

Condacul 1
Apărătorului credinŃei dreptmăritorilor, Cuviosului Părintelui nostru Spiridon, să-i aducem din inimă
mărturisiri mulŃumitoare, toŃi care prin ale lui înŃelepte învăŃături ne-am luminat cu credinŃa, şi să-i
cântăm: Bucură-te, Sfinte Ierarhe Spiridoane, mare facătorule de minuni!
Icosul 1
Popoarele credincioşilor cunoscând mulŃimea minunilor tale, prin care ai ruşinat pornirea ereticilor cea
fără judecată asupra credinŃei noastre, cu umilinŃă te lăudăm pe tine, cu cântări ca acestea:
Bucură-te, ierarhul Mântuitorului Hristos;
Bucură-te, scăparea celor ce năzuiesc către tine;
Bucură-te, îndreptătorul credinŃei;
Bucură-te, ajutătorul celor necăjiŃi;
Bucură-te, că mintea păgânilor tu o întuneci;
Bucură-te, că şi tu ai lucrat strălucirea credinŃei;
Bucură-te, că pe protivnici vitejeşte i-ai gonit;
Bucură-te, cel ce pururea nouă te-ai arătat purtător de biruinŃă;
Bucură-te, făclia care luminezi pe cei din întunericul păcatului;
Bucură-te, cel ce cu blândeŃe primeşti la tine pe cei greşiŃi;
Bucură-te, învăŃătorul dogmelor creştineşti;
Bucură-te, care cu negrăita dulceaŃă îndreptezi pe cei nepricepuŃi;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Spiridoane, mare facătorule de minuni!
117
Condacul al 2-lea
Deşi nu avem îndestulată vrednicie şi pricepere noi ticăloşii, pentru ca să lăudăm cu potrivite cuvinte
minunile tale, dar pentru că din suflete curate şi din inimi umilite îndreptăm către tine aceste mărturisiri,
primeşte-le Sfinte Spiridoane de la noi, care Îi cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 2-lea
Care dintre noi păcătoşii s-ar putea lăuda că rugăciunea lui cu vrednicie va fi primită de tine, dacă nu ne
sârguim a stinge pornirea patimilor noastre cele trupeşti, care sunt lucrare de la vicleanul diavol? Dar
prin mulŃimea înŃelepciunii tale, socotind slăbiciunea firii noastre cu milostivire, pentru necazurile ce ne-
au cuprins, primeşte cântarea aceasta:
Bucură-te, cel ce din pântece ai fost ales de Dumnezeu;
Bucură-te, cel care fără învăŃătura filozofică ai fost legii apărător, biruind pe filozofi;
Bucură-te, arhiereule împodobit cu darul Sfântului Duh;
Bucură-te, comoara legii noastre cea mult preŃuită;
Bucură-te, de la care şi cei mai învăŃati legiuitori s-au povăŃuit;
Bucură-te, lauda arhiereiior şi a dascălilor;
Bucură-te, podoaba Bisericii lui Hristos; Bucwa-te, mustrătorul obiceiuriior celor rele ale ereticilor;
Bucură-te, că din pruncie ai fost plin de înŃelepciune;
Bucură-te, că la Sobor te-ai arătat mare invingător;
Bucură-te, care pentru lege te-ai luptat cu toată puterea;
Bucură-te, cel ce şi astăzi de la noi credincioşii nu te depărtezi;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Spiridoane, mare facătorule de minuni!
Condacul al 3-lea
ÎmpovăraŃi de multe ispite, şi în noianul păcatelor celor mai vătămătoare aflându-ne astăzi, mare nădejde
punem în tine, Ierarhe. Ajutorul celor fără de nădejde, mângâierea celor necăjiŃi, te rugăm fii mijlocitor
pentru sufletele noastre, şi împreună să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Darul Duhului fiind cu tine, deşi în tinereŃe ai fost păstor turmelor celor necuvântătoare, la bătrâneŃe însă
fiind cu înŃelepciune, ai ştiut a păstori şi turmele cele cuvântătoare ale credincioşilor şi la Soborul cel
dîntâi te-ai arătat apărător şi de minuni făcător; pentru aceasta îŃi aducem cântarea:
Bucură-te, episcopul Trimitundei;
Bucură-te, lauda poporului celui credincios;
Bucură-te, tămăduirea bolnavilor;
Bucură-te, că eşti rugător către Dumnezeu pentru cei cuprinşi de patimi;
Bucură-te, că din primejdii mântuieşti pe cei ce aleargă la tine;
Bucură-te, izbăvitorul patimilor celor trupeşti şi sufleteşti;
Bucură-te, că oricine aleargă la ajutorul tău nu iese neajutorat;
Bucură-te, tămăduitorul rănilor celor de moarte;
Bucură-te, că la orice întâmplare fiind chemat eşti grabnic ajutător;
Bucură-te, doctorul cel fără de plată;
Bucură-te, nădejdea tuturor;
Bucură-te, acoperământul şi scăparea noastră;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Spiridoane, mare facătorule de minuni!
Condacul al 4-lea
Mult-milostive părinte, primeşte rugăciunea aceasta a noastră a păcătoşilor, şi cu obişnuita ta bunătate şi
milostivire mijloceşte către Ziditorul tuturor, pentru ca să dăruiască vindecare şi sănătate robilor Săi
celor ce te cheamă în ajutor, şi cu tine cântă lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Astăzi stând înaintea icoanei tale, noi nevrednicii, ca şi când ne-am afla chiar înaintea moaştelor tale, de
118
care bogăŃie suntem lipsiŃi, şi mărturisind minunile tale pe care le-ai făcut, Sfinte Spiridoane, ascultă
această puŃină rugăciune şi tinde nouă dreapta ta cea puternică şi binecuvântătoare spre ajutorul nostru,
pentru ca după vrednicie să săvârşim cântarea aceasta:
Bucură-te, cel ce eşti cu îngerii slujitor;
Bucură-te, că eşti şi cu oamenii cu trupul petrecător;
Bucură-te, al cărui trup astăzi săvârşeşte minuni;
Bucură-te, că încălŃămintele tale slujesc drept dovadă;
Bucură-te, odor nepreŃuit al ostrovului Corfu;
Bucură-te, că ale tale minuni în toată lumea s-au vestit;
Bucură-te, cel ce nu cruŃi osteneala pentru a face bunătăŃi;
Bucură-te, ajutătorul celor ce ştiu minunile tale;
Bucură-te, stâlp neclintit al creştinătăŃii;
Bucură-te, lauda patriarhiior şi a cuvioşilor monahi;
Bucură-te, că, slujind în biserică, serafimii te umbreau;
Bucură-te, prin care slujba Sfintelor cu vrednicie se săvârşea;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Spiridoane, mare facătorule de minuni!
Condacul al 5-lea
Aşa precum la ostrovul Corfu, unde sunt moaştele tale, cu milostivire cercetezi şi vindeci toate
nepuŃinŃele poporului celui binecredincios, care aşteaptă ajutorul tău, îndură-te şi de noi nevrednicii;
trimite ajutorul tău, şi ne izbăveşte de durerea care ne-a cuprins, întărindu-ne a cânta lui Dumnezeu
cântarea aceasta: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Pentru ca să arăŃi marea ta milostivire neamului omenesc, tu izbăveşti din nevoi pe cei ce se învăluiesc
în călătoria pe marea lumii, când cer ajutorul tău puternic şi din adâncul inimii te laudă cu graiuri ca
acestea:
Bucură-te, cârmuitorul cel prea bun ai corăbiilor celor învăluite;
Bucură-te, scăparea deznădăjduiŃilor înotători;
Bucură-te, alinarea valurilor tulburate;
Bucură-te, că prin suflarea ta undele se potolesc;
Bucură-te, că risipeşti cu rugăciunea ta şi furtuna;
Bucură-te, că se luminează prin a ta mijlocire întunecimea norilor;
Bucură-te, că eşti tare ajutător celor de tunet spăimântaŃi;
Bucură-te, izbăvitorul celor înfricoşaŃi de săgeata fulgerului;
Bucură-te, că tu mijlocind către Mântuitorul, ne izbăveşti de orice primejdii;
Bucură-te, nădejdea noastră şi scăparea de acum;
Bucură-te, şi pentru noi păcătoşii care în toate primejdiile la tine năzuim;
Bucură-te, pentru că nimeni, din câŃi aleargă la tine, nu rămâne fără ajutor;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Spiridoane, mare facătorule de minuni!
Condacul al 6-lea
Cinstitorule de Dumnezeu şi dumnezeiescule Spiridoane, ascultă rugăciunea aceasta a noastră în ceasul
acesta, şi prin sfintele şi de Dumnezeu primitele tale rugăciuni, ne izbăveşte de războiul ce ne
înfricoşează, precum ai izbăvit pe cei ce erau învăluiŃi în mare când au chemat ajutorul tău, pentru ca şi
noi, ca aceia să aducem lui Dumnezeu cântare: Aliluia!
Icosul al 6-lea
Ierarhule al lui Hristos, cinstite slujitor al darului, soleşte nouă păcătoşilor mijocirile tale cele bogate
către Stăpânul, pentru ca să ne învrednicim noi păcătoşii a ne împărtăşi de bunătăŃile sufleteşti şi
trupeşti, cele făgăduite credincioşilor creştini, şi să cântăm Ńie:
Bucură-te, Spiridoane al lui Hristos;
119
Bucură-te, cinstite slujitor al darului;
Bucură-te, vindecătorul bolnavilor;
Bucură-te, mir care împrăştii toată durerea;
Bucură-te, roua cea răcoritoare de fierbinŃeala patimilor celor mai cumplite;
Bucură-te, că prin ale tale rugăciuni slăbănogii se întăresc;
Bucură-te, de aproape ajutător al celor cufundaŃi în multe primejdii;
Bucură-te, că tu rogi pe Domnul pentru toŃi câŃi se află pe patul durerilor;
Bucură-te, că şi noi păcătoşii de la tine cerem ajutorul;
Bucură-te, că văzând numai chipul tău pe icoană, toată durerea ni se alinează;
Bucură-te, al patimilor mare mângâietor;
Bucură-te, şi al celor neputincioşi tare sprijinitor;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Spiridoane, mare facătorule de minuni!
Condacul al 7-lea
O, preamilostive şi mult-îndurate Doamne, nu trece cu vederea lacrimile robilor Tăi, ci le ajută şi-i
miluieşte cu iubirea Ta de oameni, izbăvindu-i de toate asupririle şi de tot necazul care i-a cuprins, din
pricina mulŃimii păcatelor şi, precum pe soacra lui Petru ai ridicat-o din patul durerilor, aşa ridică şi pe
robii Tăi din primejdia în care se află, pentru rugăciunile Sfântului Spiridon, cu care împreună îŃi
cântăm: Aliluia!
Icosul al 7-lea
Toate puterile cereşti lăudând credinŃa cea tare către Dumnezeu, cu tine dimpreună slujesc Ziditorului
lumii Celui fără de început; iar noi, nepricepându-ne de altă rugăciune, aducem Ńie aceste cuvinte de
laudă:
Bucură-te, că ai strălucit credinŃa prin minuni;
Bucură-te, că prin credinŃă ai putut face minuni;
Bucură-te, că rugăciunile tale niciodată nu au fost neascultate;
Bucură-te, înŃeleptule rugător către Dumnezeu;
Bucură-te, tămâie bine-primită înaintea Domnului;
Bucură-te, ale cărui rugăciuni au scăpat suflete din primejdii;
Bucură-te, cel ce biruieşti puterile celor fără de lege;
Bucură-te, tare ajutător al credincioşilor;
Bucură-te, tăria cetăŃilor celor locuite de popoarele dreptmăritorilor;
Bucură-te, nimicirea zidurilor celor tari ale celor fără de lege;
Bucură-te, că tiranii sunt biruiŃi auzind de puterea credinŃei tale;
Bucură-te, temelia asupra căreia s-a aşezat semnul crucii;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Spiridoane, mare facătorule de minuni!
Condacul al 8-lea
ToŃi ocârmuitorii binecredincioşi, având nădejdea lor către tine, în orice întâmplare nu se vor ruşina,
Părinte Spiridoane, fiind tu creştinătăŃii mare folositor; pentru aceea nu trece cu vederea şi ale noastre
rugăciuni, Milostive, şi ne ajută şi ne izbăveşte de toate nevoile, măcar ca suntem nevrednici de această
dobândire şi vom cânta împreună cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 8-lea
Având puterea darului primită de la Dumnezeu, tu ai prefăcut seceta în ploi, precum şi mulŃimea
prisositoare a ploilor, prin ale tale rugăciuni, sfinte, s-a contenit, şi de foametea aceea înspăimântătoare
s-a rourat poporul cel ce o aştepta, risipindu-se jitniŃele strângătorilor de grâu; pentru care cântăm Ńie
acestea:
Bucură-te, scăparea cea din foametea cea văzută;
Bucură-te, că tu, ca alt Ilie, ai prefăcut seceta cea tare a vremii în ploi;
Bucură-te, prin ale cărui rugăciuni s-au oprit ploile cele prisositoare;
120
Bucură-te, nădejdea cea buna a lucrătorilor de pământ;
Bucură-te, mulŃimea celor ce seamănă cu credinŃă;
Bucură-te, secerisul cel îmbelşugat al semănătorilor;
Bucură-te, cămăraşul cel bogat al săraciior;
Bucură-te, că în orice vreme de secetă, cerând ajutorul tău, îl şi dobândim;
Bucură-te, că de la tine primim ajutor pururea;
Bucură-te, mângâierea celor cuprinşi de nevoi;
Bucură-te, lauda credincioşilor;
Bucură-te, Ńarină bineroditoare;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Spiridoane, mare facătorule de minuni!
Condacul al 9-lea
Făcătorule de minuni, Sfinte Ierarhe Spiridoane, după cum în vremea lui Constantin şi a lui Constantie,
prin ale tale rugăciuni ai izbăvit poporul de primejdie aducând peste semănăturile lor ploi hrănitoare şi
risipind jitniŃele strângătorilor de grâu, aşa şi astăzi trimite mila ta asupra poporului ce locuieşte Ńara
aceasta, dăruindu-le îmbelşugare şi timp roditor, pentru ajutorul sărmanilor şi a celor ce plâng, cu care
dimpreună vom cânta lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 9-lea
Când ai auzit pe săracul acela cerându-Ńi ajutor la necazurile lui, nu l-ai depărtat cu cuvinte întristătoare,
nici l-ai deznădăjduit de la bogata dobândire, ci, prefăcând şarpele în aur, l-ai dat lui cu binecuvântarea
ta, spre întrebuinŃare, şi l-ai scăpat din cumpăna nevoilor; pentru care auzi această laudă:
Bucură-te, bogăŃia săracilor;
Bucură-te, ajutătorul celor lipsiŃi;
Bucură-te, că ai schimbat şarpele în aur;
Bucură-te, că ai prefăcut firea jivinei în metal;
Bucură-te, că prin aceasta ai arătat netrebnicia metalului cea amăgitoare, a fi trebnică numai în cele de
folos;
Bucură-te, că prin aceasta săracul s-a mântuit;
Bucură-te, că ai arătat minunea ta împrumutătorului;
Bucură-te, că prin rugăciunea ta iarăşi în şarpe s-a prefăcut aurul;
Bucură-te, comoară neîmpuŃinatăa a săracilor;
Bucură-te, ale cărui daruri mintea noastră nu le poate judeca;
Bucură-te, vistierul darurilor lui Hristos;
Bucură-te, că averea lumii acesteia nu Ńi-a trebuit;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Spiridoane, mare facătorule de minuni!
Condacul al 10-lea
Asemenea săracului aceluia socotindu-ne şi pe noi, care suntem săraci de faptele cele bune, dăruieşte-ne
ajutorul tău cu care, biruind toate pornirile vrăjmaşilor de asupra noastră şi năvălirea şerpilor celor
otrăvitori de gânduri, care se luptă cu noi neîncetat, să dobândim cele spre folos pentru viaŃa aceasta şi
pentru cea viitoare, cântând împreună cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Cine nu se va înfricoşa de lucrurile tale, când va auzi, cum cea moartă din mormânt Ńi-a răspuns, când ai
întrebat-o şi cum au fost izbăviŃi corăbierii de înecare? Pentru zavistuitul, pe care l-ai izbăvit de la
moarte. Şi pentru toate minunile tale, toŃi îŃi aducem această laudă:
Bucură-te, ajutorul văduvelor;
Bucură-te, descoperirea lucrurilor celor neştiute;
Bucură-te, că şi cea moartă Ńi-a răspuns pentru credinŃa ta;
Bucură-te, că răspunsul acela a făcut pe cei necredincioşi să amuŃească;
Bucură-te, că tu toate acestea le-ai făcut pentru credinŃă;
121
Bucură-te, că ai săvârşit minuni de care s-au îngrozit aleşii păgânilor;
Bucură-te, că pentru slava Ziditorului ai voit a face acestea;
Bucură-te, că bunătăŃile pământului nu Ńi-au trebuit;
Bucură-te, că ai adunat avuŃiile tale în cer;
Bucură-te, că şi astăzi tot de acolo se revarsă milele tale;
Bucură-te, şi pentru noi care mulŃumim Ńie pentru câte ne dăruieşti;
Bucură-te, că pentru toate cântăm Ńie: "Bucură-te"
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Spiridoane, mare facătorule de minuni!
Condacul al 11-lea
Auzind moarta glasul tău, din mormânt Ńi-a răspuns la întrebarea ce i-ai făcut; şi precum cu credinŃă ai
făcut trupul cel fără de suflare să dea glas, aşa cu milostivire fă şi trupurile noastre acestea lipsite de
bunătăŃi, ca să dobândească sănătate şi mântuire, pentru ca şi noi, dimpreună cu tine, sfinte, să aducem
lui Dumnezeu cântare: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Doctorul sufletelor şi al trupuriior, Sfinte Spiridoane, care pe împăratul Constantin l-ai izbăvit de boala
ce avea şi pe copilul femeii celei de atunci l-ai întors spre viaŃă, întoarce şi ticălosul nostru suflet cel
mort de mulŃimea păcatelor ce l-au cuprins din îndemnarea diavolului, şi primeşte spre plată mulŃumirea
aceasta:
Bucură-te, tămăduirea credinciosului împărat;
Bucură-te, scăparea copilului femeii cel ce era pe moarte;
Bucură-te, că prin tine a fost bucurata mama copilului cel vindecat;
Bucură-te, bucuria maicilor celor iubitoare de fii;
"Bucură-te", a zis Ńie împăratul Constantin;
"Bucură-te", Ńi-a cântat cu lacrimi femeia aceea cu fiul său;
Bucură-te, ale cărui leacuri nu sunt amăgitoare;
Bucură-te, scăparea femeii celei desfrânate care a îndrăznit a se atinge de tine;
Bucură-te, că văzând tu desfrânarea ei, pocăindu-se s-a curăŃat;
"Bucură-te", a strigat Ńie desfrânata aceea, dacă a scăpat de păcate;
Bucură-te, tămăduirea trupului meu;
Bucură-te, mântuirea sufletului meu;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Spiridoane, mare făcătoruie de minuni!
Condacul al 12-lea
Nu cerem mai multă îndurare de la tine, părinte, decât ai arătat tuturor acelora care mai înainte de noi au
ajuns la ajutorul tău şi, pentru numele tău şi mijlocirea ta, au dobândit de la Împăratul cerului şi al
pământului vindecare bolilor, sănătate şi sporire către cele de folos, pentru ca, precum aceia, aşa şi noi
dimpreună cu tine, să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Nu ne da morŃii, preafericite, precum pe femeia cea căzută în păcatul desfrânării, măcar că şi decât dansa
suntem mai păcătoşi; pentru că noi, fiind cuprinşi de ruşinea faptelor noastre celor ce din tinereŃe ne-au
cuprins, nu ne vom îndoi a mărturisi păcatele noastre către tine şi a cere ajutorul tău cu graiuri ca
acestea:
Bucură-te, mărturia celor ce şi-au mărturisit păcatele către tine şi s-au pocăit;
Bucură-te, mustrarea celor ce cu viclenie tăinuiesc păcatele lor;
Bucură-te, că nu suferi pe cei ce petrec în nelegiuiri;
Bucură-te, că te-ai arătat folositor tare celor ce s-au pocăit;
Bucură-te, că tu ai slobozit limba mândrului diacon ce se oprise, spre smerire;
Bucură-te, că tu ai întors capra de la cel ce o răpise, aducând-o la stăpânul ei;
Bucură-te, că tu mai înainte ai descoperit lucruri neştiute care aveau să fie;
122
Bucură-te, că mulŃi au venit la credinŃă, văzând ale tale minuni;
Bucură-te, că şi eu de la tine aştept tămăduire;
Bucură-te, şi-mi fii mijocitor pentru iertarea păcatelor mele;
Bucură-te, că ai bucurat cu minunile tale tot neamul creştinesc;
Bucură-te, astăzi şi pentru mine păcatosul şi mă miluieşte;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Spiridoane, mare făcătoruie de minuni!
Condacul al 13-lea
O, preabunule şi întru tot lăudăte Părinte Spiridoane, primind acest dar de acum, fii mijlocitor către
înduratul Dumnezeu, ca pentru ale tale sfinte rugăciuni şi a Sa iubire de oameni, să ne dăruiască sănătate
şi iertare de păcate, ca şi noi cu tine împreună să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! (acest condac se zice de
trei ori)
Apoi iarăşi se zice Icosul întâi
Popoarele credincioşilor cunoscând mulŃimea minunilor tale, prin care ai ruşinat pornirea ereticilor cea
fără judecată asupra credinŃei noastre, cu umilinŃă te lăudăm pe tine, cu cântări ca acestea:
Bucură-te, ierarhul Mântuitorului Hristos;
Bucură-te, scăparea celor ce năzuiesc către tine;
Bucură-te, îndreptătorul credinŃei;
Bucură-te, ajutătorul celor necăjiŃi;
Bucură-te, că mintea păgânilor tu o întuneci;
Bucură-te, că şi tu ai lucrat strălucirea credinŃei;
Bucură-te, că pe protivnici vitejeşte i-ai gonit;
Bucură-te, cel ce pururea nouă te-ai arătat purtător de biruinŃă;
Bucură-te, făclia care luminezi pe cei din întunericul păcatului;
Bucură-te, cel ce cu blândeŃe primeşti la tine pe cei greşiŃi;
Bucură-te, învăŃătorul dogmelor creştineşti;
Bucură-te, care cu negrăită dulceaŃă îndreptezi pe cei nepricepuŃi;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Spiridoane, mare făcătorule de minuni!
Şi Condacul întâi
Apărătorului credinŃei dreptmăritorilor, Cuviosului Părintelui nostru Spiridon, să-i aducem din inimă
mărturisiri mulŃumitoare, toŃi care prin ale lui înŃelepte învăŃături ne-am luminat cu credinŃa, şi să-i
cântăm: Bucură-te, Sfinte Ierarhe Spiridoane, mare facătorule de minuni!

123
ACATISTUL CUVIOSULUI DANIIL SIHASTRUL

18 decembrie
După obişnuitul început, se zic:
CONDACELE şi ICOASELE:

Condacul 1
Iubitorului de rugăciune şi de viaŃă sihăstrească, înŃeleptului povăŃuitor pe calea mântuirii, celui ce este
laudă sihaştrilor şi bucuria credincioşilor, cu dragoste să-i strigăm: Bucură-te, sfinte cuvioase părinte
Daniil, pururea rugător către Dumnezeu!
Icosul 1
Făcătorul îngerilor şi al oamenilor te-a chemat pe tine ca să preamăreşti cu viaŃa ta de înger în trup
numele Preasfintei Treimi, iar tu lepădând grija cea lumească, ca o raza prealuminoasă a Soarelui
DreptăŃii Ńi-ai făcut viaŃa ta, iar noi luând aminte la sfintele tale ne voinŃe cu smerenie şi bucurie rostim
unele ca acestea:
Bucură-te, cinstea Bisericii noastre strămoşeşti;
Bucură-te, că din copilărie preaiubitor de rugăciune te-ai arătat;
Bucură-te, că pentru viaŃa sihăstrească casa părintească ai părăsit-o;
Bucură-te, că viaŃa sihăstrească a fost desfătarea Ta;
Bucură-te, că pe Dumnezeu mai mult decât pe părinŃi ai iubit;
Bucură-te, că pe aceştia în rugăciunile tale pururea i-ai avut;
Bucură-te, că tinereŃile tale ca pe o jertfă preacurată lui Dumnezeu le-ai adus;
Bucură-te, chipul cel prea curat al smereniei;
Bucură-te, înflorirea virtuŃilor sihăstreşti în trupul tău cel tineresc;
Bucură-te, a tinerilor pildă de înfrânare;
Bucură-te, lauda cea frumoasă a bătrânilor;
124
Bucură-te, că prin rugăciunile tale în fapte bune ne întăreşti;
Bucură-te, sfinte cuvioase părinte Daniil, pururea rugător către Dumnezeu!
Condacul al 2-lea
Deşi tânăr cu vârsta, prin viaŃă curată şi rugăciune necontenită înŃelepciunea celor bătrâni ai dobândit, cu
darul lui Dumnezeu căruia neîncetat ai cântat: Aliluia!
Icosul al 2-lea
Vistieria cea nefurată a credinŃei tale preacurate cu aspre nevoinŃe ai sporit-o dorind tot mai mult să te
împărtăşeşti de frumuseŃea vieŃii de înger în trup, pentru care cu dragoste glăsuim unele ca acestea:
Bucură-te, turtureaua pururea veghetoare a sihăstriei;
Bucură-te, podoaba obsŃii mănăstirii Lavra;
Bucură-te, că aici pildă de ascultare desăvârşită te-ai arătat;
Bucură-te, cel care cu iscusinŃă ai împletit rugăciunea cu nevoinŃele trupeşti;
Bucură-te, chipul cel prea luminos al smereniei;
Bucură-te, că noaptea cu rugăciunile tale neîncetate ai luminat-o;
Bucură-te, lauda cea vestită a nevoitorilor călugări;
Bucură-te, floarea cuvioşiei de Dumnezeu împodobită;
Bucură-te, că în trup muritor trăind cu îngerii te-ai asemănat;
Bucură-te, tăinuitorule al vieŃii duhovniceşti;
Bucură-te, lucrătorule al rugăciunii inimii;
Bucură-te, că prin post şi rugăciune lui Ioan Botezatorul te-ai asemănat;
Bucură-te, sfinte cuvioase părinte Daniil, pururea rugător către Dumnezeu!
Condacul al 3-lea
Precum cerbul doreşte apele curate ale izvoarelor, aşa ai dorit sfinte, cuvioase Daniil, apele limpezi ale
nevoinŃelor sihăstreşti, cântând neîncetat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Cunoscând binecuvântarea locurilor pustnicesti, chilie în piatră la Putna Ńi-ai săpat cu ajutorul oamenilor
cinstitori de Dumnezeu, sporindu-Ńi nevoinŃele cu înŃelepciune, pentru care laude ca acestea aducem Ńie:
Bucură-te, floarea cea cu bună mireasmă duhovnicească a vieŃii sihăstreşti;
Bucură-te, că întărit fiind pe piatra credinŃei cu multă linişte ai vieŃuit;
Bucură-te, că în chilia de la Putna măritul Voievod Ştefan în dese rânduri te-a cercetat;
Bucură-te, părintele duhovniceşc al acestui slăvit voievod al Moldovei;
Bucură-te, că tu pe acesta cu adâncă înŃelepciune l-ai povăŃuit;
Bucură-te, că i-ai dat armele de biruinŃă: postul şi rugăciunea;
Bucură-te, că l-ai întărit în dragostea de Dumnezeu şi Ńară;
Bucură-te, că acesta prin rugăciunile tale s-a întărit duhovniceşte;
Bucură-te, că negura îndoielii din sufletul lui ai risipit-o;
Bucură-te, că pe acesta l-ai încredinŃat de izbândă asupra duşmanilor credinŃei noastre ortodoxe;
Bucură-te, că acest mărit voievod cu smerenie şi dragoste în toate te-a ascultat;
Bucură-te, rugătorule către Dumnezeu împreună cu măritul voievod Ştefan pentru slava Bisericii şi a
Neamului nostru;
Bucură-te, sfinte cuvioase părinte Daniil, pururea rugător către Dumnezeu!
Condacul al 4-lea
Cunoscând dragostea măritului voievod Ştefan pentru casa lui Dumnezeu, pe acesta l-ai povăŃuit
locaşuri sfinte să zidească, ca în ele credincioşii pururea să slavească pe Dumnezeu cântându-i: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Un gând tainic insuflat de Dumnezeu Ńi-a purtat paşii spre alte locuri sihăstreşti şi pornindu-te de la
Putna cu voia lui Dumnezeu la VoroneŃ te-ai oprit, făcându-Ńi aici locaş sihăstresc, pentru care laude ca

125
acestea îŃi aducem:
Bucură-te, mult râvnitorule spre nevoinŃele sihăstreşti;
Bucură-te, că şi aici ai fost cercetat de măritul voievod Ştefan;
Bucură-te, că mulŃimile credincioşilor cu dragoste le-ai primit la chilia ta;
Bucură-te, tămăduitorule al bolilor sufleteşti şi trupeşti;
Bucură-te, că prin rugăciunile tale duhurile cele necurate le-ai alungat;
Bucură-te, cel ce curăŃeşti patimile trupurilor noastre;
Bucură-te, crin ales cu bună mireasmă al pustiei;
Bucură-te, cel ce dai multă linişte sufletească celor ce se roagă Ńie;
Bucură-te, cel ce întăreşti pe credincioşi în credinŃă;
Bucură-te, împlinitorul dragostei desăvârşite întru Hristos;
Bucură-te, că părăsind lumea ai slujit-o cu neîncetatele tale rugăciuni;
Bucură-te, înălŃarea credincioşilor spre mântuire;
Bucură-te, sfinte cuvioase părinte Daniil, pururea rugător către Dumnezeu!
Condacul al 5-lea
Întru tine părinte Daniile s-au adeverit cuvintele Proorocului care zice: "Pustia a înflorit precum crinul",
căci mulŃimea credincioşilor pururea te-a înconjurat cântând împreună cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Precum lumânarea nu se pune în vas ci în sfeşnic pentru a lumina celor din casă aşa şi tu în pustie fugind
n-ai rămas tăinuit, ci prin învăŃăturile şi viaŃa ta ai luminat, cu darul lui Dumnezeu, obştea călugărilor
din VoroneŃ, pentru care laude ca acestea aducem Ńie:
Bucură-te, părintele cel bun al VoroneŃului;
Bucură-te, dascălul cel preaînŃelept al lui Grigorie, Mitropolitul Moldovei;
Bucură-te, iscusit povăŃuitor al celor învăluiŃi de viforul ispitelor;
Bucură-te, pildă de răbdare şi smerenie;
Bucură-te, făclie luminoasă aprinsă în sfeşnicul inimii tale celei curăŃite de păcate;
Bucură-te, că stâlp al rugăciunii te-ai arătat pe tine obştii tale;
Bucură-te, că virtutea dreptei socoteli pururea ai învăŃat;
Bucură-te, doctor prea-iscusit al gândurilor celor ascunse;
Bucură-te, că rugăciunile tale cu lacrimi, jertfă duhovnicească prea aleasă s-au făcut înaintea lui
Dumnezeu;
Bucură-te, că prin post şi rugăciune Ńi-ai agonisit răbdare prea tare;
Bucură-te, omule ceresc;
Bucură-te, îngerule pământesc;
Bucură-te, sfinte cuvioase părinte Daniil, pururea rugător către Dumnezeu!
Condacul al 6-lea
ViaŃă îngerească ai petrecut pe pământ, chip şi pildă făcându-te ucenicilor tăi prin rugăciuni, posturi
îndelungate şi privegheri, te-ai învrednicit a te sălăşlui în pământul celor blânzi, Sfinte Daniile, de
Dumnezeu cinstitorule, podoaba sihaştrilor şi lauda călugărilor.
Icosul al 6-lea
Prin curăŃirea inimii tale multă înŃelepciune ai dobândit povăŃuind pe calea mântuirii pe toŃi cei ce cu
dragoste de Dumnezeu veneau la tine; drept aceea laude ca acestea aducem Ńie:
Bucură-te, dascăle înŃelepŃit de Dumnezeu;
Bucură-te, prea iubit părinte duhovniceşc al lui Ştefan cel Mare şi Sfânt;
Bucură-te, vrednicule ucenic al PreasfinŃitului Leontie;
Bucură-te, că acestui sfânt arhiereu în nevoinŃele sihăstreşti ai urmat;
Bucură-te, împreună rugătorule cu Sfântul Leontie şi binecredinciosul voievod Ştefan al Moldovei;
Bucură-te, împreună vorbitorule cu îngerii;
126
Bucură-te, cel ce în sfintele tale rugăciuni teolog prea iscusit te-ai arătat;
Bucură-te, văzătorule de Dumnezeu;
Bucură-te, locaş preacurat al Sfântului Duh;
Bucură-te, că în trup stricăcios fiind ai gustat dulceaŃa raiului;
Bucură-te, că rugăciunile tale scară către cer s-au făcut;
Bucură-te, sfinte cuvioase părinte Daniil, pururea rugător către Dumnezeu!
Condacul al 7-lea
ÎnŃelepŃit de Dumnezeu fiind cu smerenie Ńi-ai ascuns nevoinŃele tale cele sfinte, povăŃuind neîncetat pe
cei încredinŃaŃi Ńie spre mântuire să cânte cu dragoste lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 7-lea
Rugăciunea fiind plugăria sufletului prin care ne curăŃim inimile spre pocăinŃă şi harul lui Dumnezeu, pe
aceasta pururea ai avut-o pe buze şi în inimă, pentru care laude ca acestea aducem Ńie:
Bucură-te, plugarul rugăciunii celei curate;
Bucură-te, că rugându-te cu smerenie har cu îndestulare de la Dumnezeu ai primit;
Bucură-te, că prin rugăciune necontenită îngerilor te-ai asemănat;
Bucură-te, că prin rugăciune ca pe o scară la cele duhovniceşti te-ai ridicat;
Bucură-te, că rugăciunile tale mântuire au lucrat în sufletele celor ce cu dragoste te cercetau pe tine;
Bucură-te, că prin rugăciunile tale taberele cele draceşti le-ai alungat;
Bucură-te, că prin rugăciunile tale credinŃa celor clătinaŃi ai întărit;
Bucură-te, că cei învrăjbiŃi s-au împăcat prin rugăciunile tale;
Bucură-te, că cei ce au călătorit cu rugăciunile tale cu pace s-au înapoiat la casele lor;
Bucură-te, că rugăciunea cu fapta milosteniei pururea ai unit-o;
Bucură-te, că ale tale rugăciuni sunt bine primite înaintea lui Dumnezeu;
Bucură-te, că prin ele credincioşii se întăresc în harul primit de la Dumnezeu;
Bucură-te, sfinte cuvioase părinte Daniil, pururea rugător către Dumnezeu!
Condacul al 8-lea
Cunoscând că precum trupul nu poate trăi fără aer şi hrană, aşa şi sufletul nu poate fi viu şi să se înalŃe
către Dumnezeu fără rugăciune neîncetată, mişcarea inimii tale ca şi răsuflarea cu aceasta le-ai unit
cântând neîncetat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 8-lea
Dragostea de Dumnezeu nu te-a înstrainat nicicând de dragostea de Ńară în care se preamăreşte întru
adevăr numele lui Dumnezeu, drept aceea laude ca acestea aducem Ńie:
Bucură-te, mult iubitorule al casei lui Dumnezeu;
Bucură-te, că pământul Ńării cu Sfinte Biserici a fost împodobit;
Bucură-te, că pe acestea Slăvitui Ştefan la îndemnul tău le-a înălŃat;
Bucură-te, că prin aceste sfinte biserici se întăreşte credinŃa strămoşească;
Bucură-te, că frumuseŃea lor, frumuseŃea credinŃei neamului o arată;
Bucură-te, că tu pururea ai învăŃat că tăria neamului, dreapta credinŃă o dă;
Bucură-te, că duşmanii Ńării prin puterea credinŃei au fost biruiŃi;
Bucură-te, că chilia ta sihăstrească palat voievodal s-a făcut;
Bucură-te, că în liniştea chiliei tale Ştefan Vodă prin rugăciunile tale şi-a luminat mintea şi putere de
biruinŃă a luat;
Bucură-te, că uşa chiliei tale sihăstreşti pururea a fost deschisă ca şi cea a inimii tale de părinte;
Bucură-te, că în chilie petrecând întru nevoinŃa rugăciunii de bucuriile raiului te-ai îndulcit;
Bucură-te, plinitorul frumuseŃii locurilor sihăstreşti ale firii noastre; Bucură-te sfinte cuvioase părinte
Daniil, pururea rugător către Dumnezeu!
Condacul al 9-lea
NevoinŃele tale sihăstreşti au uimit cetele îngereşti, căci cu rugăciunile tale neîncetate, cu înfrânarea şi
127
curăŃia inimii, îngerilor te-ai asemănat, cu care ai cântat neîncetat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 9-lea
Desi ai părăsit lumea pentru a petrece departe de tulburările ei, mulŃimea credincioşilor Ńi-a urmat pentru
folosul lor duhovniceşc prin darul lui Dumnezeu, pentru care laude ca acestea aducem Ńie:
Bucură-te, părinte că nemărginită dragoste ai arătat celor în nevoi;
Bucură-te, ajutătorul celor săraci;
Bucură-te, doctorule, cu darul lui Dumnezeu, al celor bolnavi;
Bucură-te, mângâierea celor necăjiŃi;
Bucură-te, al tinerilor preaînŃelept povăŃuitor;
Bucură-te, al bătrânilor întăritor;
Bucură-te, al orfanilor sprijinitor;
Bucură-te, al mamelor preaînŃelept învăŃător;
Bucură-te, al ostaşilor neclintită îmbărbătare;
Bucură-te, al curăŃiei povăŃuitorule;
Bucură-te, bucuria celor ce se pocăiesc;
Bucură-te, sfinte cuvioase părinte Daniil, pururea rugător către Dumnezeu!
Condacul al 10-lea
MulŃimile credincioşilor încredinŃaŃi fiind că Dumnezeu, prin tine va asculta rugăciunile lor, văzând
împlinirea dorinŃelor celor după Dumnezeu, împreună cu tine au cântat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Binecuvântată Ńi-a fost viaŃa ta fiind fiu duhovniceşc al sfântului ierarh Leontie, apoi părinte
duhovnicesc al mitropolitului Grigorie Roşca, pentru care unele ca acestea aducem Ńie:
Bucură-te, bună rodire duhovnicească a Sfântului Leontie;
Bucură-te, credincios următor al nevoinŃelor sale duhovniceşti;
Bucură-te, cei care împreună cu el în locuri sihăstreşti te-ai nevoit;
Bucură-te, că ai fost cu acesta un suflet toată viaŃa ta;
Bucură-te, că şi după moartea sa, în rugăciune ai rămas nedespărŃit de el;
Bucură-te, că ai odrăslit Bisericii pe ierarhul Grigorie;
Bucură-te, că tu pe acesta l-ai călăuzit pe calea smereniei şi a înŃelepciunii după Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce la slujirea arhierească ai fost chemat;
Bucură-te, că de aceasta ai fugit socotindu-te cu totul nevrednic;
Bucură-te, că prin aceasta pilda de smerenie te-ai făcut; Bucură-te că prin asprele tale nevoinŃe cu totul
te-ai jertfit lui Dumnezeu; Bucură-te că prin rugăciunile şi învăŃăturile tale ca şi un părinte ierarh ai
povăŃuit pe calea mântuirii pe toŃi cei ce au venit la tine;
Bucură-te, sfinte cuvioase părinte Daniil, pururea rugător către Dumnezeu!
Condacul al 11-lea
Chipul tău zugrăvit alaturi de cel al ierarhului Grigorie, fiul tău duhovnicesc, arată iubirea şi cinstea cu
care marele ierarh al Moldovei te-a înconjurat, precum şi tu purtare de grijă i-ai arătat, călăuzindu-l pe
calea mântuirii şi învăŃându-l să cânte pururea lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Chipul tău zugrăvit în ceata sfinŃilor curând după adormirea ta arată viaŃa ta de sfinŃenie cunoscută de
întregul popor dreptcredincios, pentru care laude ca acestea aducem Ńie:
Bucură-te, părintele duhovnicesc al credincioşilor bucovineni;
Bucură-te, statornic ocrotitor al Bucovinei împreună cu Sf. Mare mucenic Ioan cel Nou de la Suceava;
Bucură-te, că din sfânta ta icoana ne priveşti şi ne binecuvântezi pe toŃi cei ce intrăm în sfânta biserică;
Bucură-te, că şi după adormirea ta în Domnul, mulŃimile credincioşilor au alergat la mormântul tău;
Bucură-te, că multă mângâiere şi întărire în dreapta credinŃă ai împărtăşit cu darul lui Dumnezeu, din
mormântul tău;
128
Bucură-te, că din mormântul tău căldura dragostei tale către Dumnezeu pururea o simŃim;
Bucură-te, că dragostea ta de părinte o mărturiseşte piatra mormântului tău pusă de fiul tău cel
duhovnicesc preaiubit, Ştefan cel Mare şi Sfânt;
Bucură-te, că lespedea de piatră a mormântului tău căldură tainică revarsă;
Bucură-te, că mormântul tău pururea a fost străjuit de lumina unui sfeşnic;
Bucură-te, că ceata călugărilor pe care i-ai păstorit pururea te-a cinstit ca un părinte şi sfânt;
Bucură-te, că şi acum ne povăŃuieşti cu chipul tău smerit;
Bucură-te, cinstea şi podoaba credincioşilor;
Bucură-te, sfinte cuvioase părinte Daniil, pururea rugător către Dumnezeu!
Condacul al 12-lea
Prin chipul tău care străjuieşte deasupra uşii mănăstirii VoroneŃului, ne binecuvintezi cu dragostea de
părinte, povăŃuindu-ne să cântăm împreună cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Pururea ocrotitor al Bucovinei cunoscându-te noi toŃi, din moşi strămoşi sfinte cuvioase părinte Daniil,
laude ca acestea aducem Ńie:
Bucură-te, că chipul tău de părinte în sufletele credincioşilor cu neştersele culori ale iubirii creştineşti s-a
zugrăvit;
Bucură-te, că acest chip avându-l în suflet, credincioşii bucovineni în vremuri de restrişte cu el s-au
mângâiat şi întărit;
Bucură-te, că amintirea nevoinŃelor tale sihăstreşti poporul nostru dreptcredincios le păstrează şi le
cinsteşte;
Bucură-te, chipul adevăratei vieŃi călugăreşti;
Bucură-te, cel ce ai unit după Dumnezeu dragostea de Ńară şi credinŃa strămoşească;
Bucură-te, că credincioşii pururea au dorit să sărute sfintele tale moaşte;
Bucură-te, că acestea în mormânt fiind, izvor de multe tămăduiri s-au arătat celor ce cu credinŃă te
cinstesc pe tine;
Bucură-te, că la Putna şi VoroneŃ credincioşii pururea cu credinŃă şi dragoste s-au îndreptat, căci tu acolo
ai sihăstrit;
Bucură-te, că astăzi întregul popor te cinsteşte împreună cu Sfântul Leontie şi binecredinciosul Ştefan
cel Mare şi Sfânt;
Bucură-te, că aşezarea sfintelor tale moaşte în raclă cu negrăită bucurie în fiecare an o serbăm;
Bucură-te, că aceasta din voia lui Dumnezeu s-a făcut pentru folosul duhovnicesc al dreptcredincioşilor
creştini;
Bucură-te, lauda cea mare a Bucovinei;
Bucură-te, buciumul care vesteşte frumuseŃea nepieritoare a credinŃei noastre strămoşeşti;
Bucură-te, sfinte cuvioase părinte Daniil, pururea rugător către Dumnezeu!
Condacul al 13-lea
O, preacuvioase sfinte părinte Daniil, lauda Bisericii Bucovinei, părintele nostru duhovnicesc, al tuturor
celor ce cu dreaptă credinŃă cinstim pe Dumnezeu, izbăveşte de toată primejdia Ńara noastră, mănăstirile
şi bisericile cu podoabele lor sfinte şi ne învredniceşte să cântăm lui Dumnezeu, împreună cu tine:
Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)
Apoi iarăşi se zice Icosul întâi
Făcătorul îngerilor şi al oamenilor te-a chemat pe tine ca să preamăreşti cu viaŃa ta de înger în trup
numele Preasfintei Treimi, iar tu lepădând grija cea lumească, ca o raza prealuminoasă a Soarelui
DreptăŃii Ńi-ai făcut viaŃa ta, iar noi luând aminte la sfintele tale ne voinŃe cu smerenie şi bucurie rostim
unele ca acestea:
Bucură-te, cinstea Bisericii noastre strămoşeşti;
Bucură-te, că din copilărie preaiubitor de rugăciune te-ai arătat;
129
Bucură-te, că pentru viaŃa sihăstrească casa părintească ai părăsit-o;
Bucură-te, că viaŃa sihăstrească a fost desfătarea Ta;
Bucură-te, că pe Dumnezeu mai mult decât pe părinŃi ai iubit;
Bucură-te, că pe aceştia în rugăciunile tale pururea i-ai avut;
Bucură-te, că tinereŃile tale ca pe o jertfă preacurată lui Dumnezeu le-ai adus;
Bucură-te, chipul cel prea curat al smereniei;
Bucură-te, înflorirea virtuŃilor sihăstreşti în trupul tău cel tineresc;
Bucură-te, a tinerilor pildă de înfrânare;
Bucură-te, lauda cea frumoasă a bătrânilor;
Bucură-te, că prin rugăciunile tale în fapte bune ne întăreşti;
Bucură-te, sfinte cuvioase părinte Daniil, pururea rugător către Dumnezeu!
Şi Condacul întâi
Iubitorului de rugăciune şi de viaŃă sihăstrească, înŃeleptului povăŃuitor pe calea mântuirii, celui ce este
laudă sihaştrilor şi bucuria credincioşilor, cu dragoste să-i strigăm: Bucură-te, sfinte cuvioase părinte
Daniil, pururea rugător către Dumnezeu!

130
ACATISTUL SFÂNTULUI APOSTOL Şl EVANGHELIST IOAN

26 Septembrie
După obişnuitul început, se zic:
CONDACELE şi ICOASELE:

Condacul 1
VeniŃi toate popoarele creştineşti pe "Fiul Tunetului" să-l lăudăm, pe Apostolul şi Evanghelistul loan,
cel ce a scris şi a tunat dogmele dumnezeieşti în toată lumea, căruia cu credinŃă şi cu evlavie din inimă
să-i strigăm: Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite!
Icosul 1
Pe văzătorul tainelor cereşti, pe vasul cel preacurat al fecioriei care la Cina cea de Taină pe pieptul lui
Iisus s-a rezemat şi din izvorul înŃelepciunii Celui fară de margini s-a adapat, să-l lăudăm cu toŃii, cei
iubitori de Hristos, şi cu dorire, aşa să-i strigăm:
Bucură-te, cel ce grija lumii ai lepădat;
Bucură-te, cel ce lui Hristos cu multă dragoste ai urmat;
Bucură-te, cel ce de la pescuire către Hristos ai fost chemat;
Bucură-te, cel ce cu mreaja cuvântului pe popoare le-ai mânat;
Bucură-te, că tunetul teologiei tale la toată lumea s-a auzit;
Bucură-te, că feciorelnica ta viaŃă o ai cinstit;
Bucură-te, că pentru neprihănita ta viaŃă, de Cuvântul VieŃii ai fost iubit;
Bucură-te, stâlp al Bisericii prealuminos;
Bucură-te, ucenicul cel iubit al lui Hristos;
Bucură-te, că toate minunile cele preamari Hristos Ńi le-a arătat;

131
Bucură-te, că tainele cele preaînalte Ńie Ńi le-a încredinŃat;
Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite!
Condacul al 2-lea
În muntele Taborului ai văzut slavă lui Hristos, pe cât este cu putinŃă omului a o vedea, şi din tainica
descoperire, înŃelegând că El este Stăpânul morŃii şi al vieŃii, din inimă I-ai cântat Lui laudă: Aliluia!
Icosul al 2-lea
Ca un ucenic preaiubit şi ca un prieten preacinstit al lui Hristos, pururea lângă El te afli şi pururea pe El
din inimă îl iubeşti; pentru care şi noi te lăudăm şi zicem:
Bucură-te, că la învierea fiicei lui Iair, tu de Domnul ai fost chemat;
Bucură-te, că la răstignirea Domnului tu lângă crucea Lui ai stat;
Bucură-te, că la înfricoşatele taine ale Patimilor lui Hristos şi tu cu inima ai pătimit;
Bucură-te, că Patimile Domnului şi Stăpânului VieŃii, cu inima plină de durere le-ai privit;
Bucură-te, că pe Domnul până la a Sa moarte L-ai urmat;
Bucură-te, că Domnul de pe Cruce cu tine a vorbit;
Bucură-te, că pe tine, fiu al Maicii Lui te-a numit;
Bucură-te, că pe Sfânta Sa Maică, Domnul Ńie Ńi-a încredinŃat-o;
Bucură-te, că tu spre pază şi îngrijire pe Preasfânta Sa Maică o ai luat;
Bucură-te, că la preacinstita ei Adormire, cu mare evlavie ai slujit;
Bucură-te, că stâlparea cea adusă ei de Arhanghelul Gavriil ai purtat-o înaintea sicriului celei preasfinte;
Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite!
Condacul al 3-lea
După Adormirea Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu şi Pururea Fecioarei Maria, împreună cu ucenicul
tău Prohor, în Asia ai plecat şi acolo cuvântul Domnului ai propovăduit şi pe toŃi cei ce au crezut i-ai
învăŃat să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Văzând mai înainte, cu ochii cei de gând, ispitele şi primejdiile ce te asteaptă în calea propovăduirii
Evangheliei, prin credinŃa fierbinte şi dragoste de Dumnezeu, asupra intristării şi mâhnirii care te
împiedica de la alegerea ta ai îndrăznit; pentru această te fericim şi zicem:
Bucură-te, că în Asia cuvântul Domnului ai predicat;
Bucură-te, că pentru mărturisirea adevărului multe primejdii şi multe scârbe ai răbdat;
Bucură-te, că împreună cu ucenicul tău, Prohor, în Efesul Asiei ai intrat;
Bucură-te, că acolo pe Româna cu toată casa ei o ai botezat;
Bucură-te, că pe Dominos cu puterea lui Hristos l-ai înviat;
Bucură-te, că pe Dioscorid, tatăl lui Dominos, la viaŃă l-ai întors;
Bucură-te, că prin aceste minuni pre mulŃi i-ai întors la Hristos;
Bucură-te, că şi alŃi trei sute de oameni morŃi ai înviat;
Bucură-te, că şi pe cel slăbănog de doisprezece ani l-ai făcut sănătos;
Bucură-te, că prin alte rugăciuni, capiştea Artemidei din temelie o ai dărâmat;
Bucură-te, că la căderea capiştei nici un om nu s-a vătămat;
Bucură-te, că din porunca împăratului DomiŃian, la Roma ai plecat legat;
Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite!
Condacul al 4-lea
Cu focul dragostei lui Hristos fiind foarte înfierbântat, porunca tiranului împărat pe tine nu te-a
spăimântat, ci, cu mare bucurie primind legăturile pentru Domnul, din inimă îl lăudai pe El, cântand:
Aliluia!
Icosul al 4-lea
Legatu-te-au pe tine ostaşii cei tineri cu lanŃuri şi cu cătuşe, ducându-te la corabie, sub paza lor, spre

132
Roma, unde ai plecat şi proniei dulcelui tău Iisus cu blândeŃe şi linişte te-ai supus, pentru care şi noi te
lăudăm, zicând:
Bucură-te, că tu, prin legăturile celor tirani, Stăpânului tău te-ai asemănat;
Bucură-te, că El, pentru a noastră mântuire, de cei fărădelege a fost prins şi legat;
Bucură-te, că faŃă de ostaşii cei păgâni şi tirani, cu multă dragoste te-ai purtat;
Bucură-te, că furtuna mării ce era să fie, mai înainte o ai arătat;
Bucură-te, că în acea călătorie, pe toŃi din corabie cu minunile tale i-ai înspăimântat;
Bucură-te, că în a ta inimă pururea pe Hristos îl aveai;
Bucură-te, căci cu a Lui putere minuni mari săvârşeai;
Bucură-te, că icoana vieŃii lui Hristos în tine foarte s-a închipuit;
Bucură-te, că tu din toată inima pe El L-ai iubit;
Bucură-te, că în calea suferinŃelor, cu mare dorire Lui I-ai urmat;
Bucură-te, că, dorind dragostea Lui, spre chinuri cu bucurie ai călătorit;
Bucură-te, că pe tine, iubitul Său ucenic, puterea Domnului pururea te-a sprijinit;
Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite!
Condacul al 5-lea
Potolit-ai, cuvântătorule de Dumnezeu, furtuna cea înfricoşată a mării cu sfintele tale rugăciuni. Şi
această minune văzând-o toŃi cei de pe corabie, foarte s-au spăimântat, cunoscând puterea Adevăratului
Dumnezeu ce era întru tine; iar tu pe toŃi i-ai îndemnat să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 5-lea
În ostrovul Patmos, din porunca păgânului împărat DomiŃian, ai fost izgonit, căci acolo, prin pronia lui
Dumnezeu cea bună, spre folosul multora ai venit, pentru care şi noi cu evlavie te lăudăm aşa:
Bucură-te, că de ostaşii cei tirani, cu lanŃuri ai fost legat;
Bucură-te, că sub paza ostaşilor spre Patmos împreună cu ucenicul tău Prohor ai călătorit;
Bucură-te, că din această călătorie, pe tânărul cel înecat, cu rugăciunea tu l-ai înviat;
Bucură-te, căci cu această minune pe toŃi i-ai spăimântat;
Bucură-te, că şi furtuna mării tot cu rugăciunea ta o ai liniştit;
Bucură-te, că pe ostaşul cel bolnav l-ai tămăduit;
Bucură-te, că şi apa mării cu rugăciunea ta o ai îndulcit;
Bucură-te, că pe cel ce murea de sete în corabie de moarte l-ai izbăvit;
Bucură-te, că Evanghelia lui Hristos în ostrovul Patmos o ai propovăduit;
Bucură-te, că pe Miron şi pe toŃi ai casei lui i-ai creştinat;
Bucură-te, că şi capiştea lui Apelie cu cuvântul la pământ o ai răsturnat;
Bucură-te, că puterea cea drăceasca a lui Chinops vrăjitorul, neputincioasă o ai arătat;
Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite!
Condacul al 6-lea
La chemarea antipatului, pe femeia lui care foarte se chinuia a naşte, numai cu trecerea pragului lor o ai
uşurat. Şi această minune văzând-o antipatul, casa lui a crezut în Hristos şi a dat slavă lui Dumnezeu,
cântand: Aliluia!
Icosul al 6-lea
Petrecând în acest loc timp de trei. ani şi ducându-te într-o cetate ai cărei locuitori erau foarte întunecaŃi
cu slujirea de idoli, foarte te-ai ostenit pentru propovăduirea cuvântului, spre a lor minunare, şi astfel ai
adus mare mulŃime la Hristos; drept aceea, cu dorire te lăudăm aşa:
Bucură-te, că pe locuitorii cetăŃii aceleia cu cuvântul adevărului i-ai luminat;
Bucură-te, că pe tinerii cei legati spre jertfa diavolului de moarte i-ai scăpat;
Bucură-te, că pe diavolul cel în chip de lup, legându-l, l-ai întrebat;
Bucură-te, că prin puterea lui Hristos din acel ostrov l-ai alungat;
Bucură-te, că pe fiul jertfitorului lui Die l-ai înviat;
133
Bucură-te, că a idolului Dionis capişte cu rugăciunea o ai dărâmat;
Bucură-te, că pe Nuchian vrăjitorul l-ai biruit;
Bucură-te, că şi mâna antipatului o ai uscat;
Bucură-te, că prin uscarea mânii, antipatul a cunoscut pe Dumnezeul Cel adevărat;
Bucură-te, că şi Prochiana, crezând în Hristos, s-a botezat;
Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite!
Condacul al 7-lea
Înainte de întoarcerea la Efes ai scris celor din ostrovul Patmos Evanghelia lui Hristos şi înfricoşătoarele
vedenii ale Apocalipsului, iar mulŃimea credinciosilor de acolo au păstrat cele scrise spre a lor luminare
şi mântuire, ca şi pe însăsi cuvintele lui Hristos, şi pentru bogăŃia dogmelor celor din ele, slavă au dat lui
Dumnezeu, cântand: Aliluia!
Icosul al 7-lea
Începutul Evangheliei tale, început al dogmelor celor preaînalte Bisericii lui Hristos au rămas, căci tu pe
Cuvântul lui Dumnezeu L-ai mărturisit ca S-a întrupat şi între oameni a locuit. Minunându-ne dar, după
cuviintă, de înălŃimea cea duhovnicească a înŃelepciunii tale, pe tine te lăudăm zicând aşa:
Bucură-te, că tu pe Cuvântul lui Dumnezeu L-ai mărturisit că este Dumnezeu adevărat;
Bucură-te, că ai mărturisit căci Cuvântul a fost la Dumnezeu dintru început;
Bucură-te, că tu ai arătat că nimic din cele ce sunt făcute, fară de El nu s-au făcut;
Bucură-te, că taina întrupării Cuvântului mai presus de toate tainele se arată a fi;
Bucură-te, că întradevăr taina întrupării Cuvântului, pe toate tainele le covârşeşte;
Bucură-te, că tu cu o minte mai presus de teologia cea catafatică te-ai suit;
Bucură-te, că pe cele neînŃelese de a ta minte, prin spaimă şi minune le-ai cinstit;
Bucură-te, că tu în chip apofatic, Taina întrupării Cuvântului, lumii o ai propovăduit;
Bucură-te, că taina înomenirii Cuvântului, nimeni din oameni nu o a tâlcuit;
Bucură-te, că taina iconomiei lui Dumnezeu, pururea rămane taină;
Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite!
Condacul al 8-lea
Prealuminat ai arătat în a ta învăŃătură că Legea şi Proorocii în porunca iubirii de Dumnezeu şi a iubirii
de aproapele sălăşluieşte. Deci, ca pe un Apostol al dragostei creştine, toată Biserica lui Hristos te laudă
şi lui Dumnezeu îi cântă: Aliluia!
Icosul al 8-lea
Zis-ai, dumnezeiescule Apostol al lui Hristos, că Dumnezeu dragoste este şi că cel ce petrece în
dragoste, întru Dumnezeu petrece şi Dumnezeu întru el, prin aceasta arătându-ne nouă cele mai înalte ale
Legii Darului pentru care, după cuviinŃă, zicem către tine:
Bucură-te, că tu pe Dumnezeu iubire L-ai numit;
Bucură-te, că tu ne-ai învăŃat pe noi sa-L iubim pe Dumnezeu, Care mai înainte de noi ne-a iubit;
Bucură-te, că de la tine dragostea lui Dumnezeu noi am cunoscut-o;
Bucură-te, că tu ai zis: Cel ce are dragoste, de la Dumnezeu este el născut;
Bucură-te, că tu ne-ai arătat cele spuse de Dânsul, că cel ce urăşte pe fratele său, ucigaş este;
Bucură-te, că învăŃătura ta la iubire ne îndeamnă şi de ură ne fereşte;
Bucură-te, că tu dragostea lui Dumnezeu către lume ai arătat;
Bucură-te, că dragostea de aproapele de la tine o am învăŃat;
Bucură-te, că tu ai zis că Dumnezeu pe noi ne-a iubit;
Bucură-te, că după a ta mărturisire, Dumnezeu din dragoste pentru lume, pe Fiul Său Cel iubit în lume
L-a trimis;
Bucură-te, că după mărturisirea ta, din dragostea Sa pentru noi, moarte a suferit;
Bucură-te, că pe tine, după dreptate, Biserica lui Hristos, Apostol al dragostei te-a numit;
Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite!
134
Condacul al 9-lea
Iubitorule de feciorie şi de Dumnezeu, iubite Apostole şi Evangheliste Ioane, Ńie Domnul mari şi
înfricoşătoare taine Ńi-a descoperit, fiindcă tu viaŃă fară de prihană ai petrecut şi pe El din toată inima L-
ai iubit şi în a ta inimă I-ai cântat aşa: Aliluia!
Icosul al 9-lea
Mintea ta cea curată întru uimire făcându-se şi de Duhul Sfânt într-o zi de Duminică răpindu-se, la cele
mai de sus de a ta lucrare s-a suit şi de la Alfa şi Omega, taina cea preamare i s-a descoperit, pe care noi
te cinstim şi către tine zicem aşa:
Bucură-te, că la ostrovul Patmos, pe Domnul între şapte sfeşnice L-ai văzut;
Bucură-te, că de la El mari descoperiri ai avut;
Bucură-te, că de la El poruncă de a scrie ai primit;
Bucură-te, că, scriind celor şapte Biserici, porunca Domnului ai împlinit;
Bucură-te, că slavă Tronului lui Hristos Ńi s-a descoperit;
Bucură-te, că în duh, pe cei douăzeci şi patru de bătrâni ai privit;
Bucură-te, că ai văzut şi cartea cea cu şapte peceŃi;
Bucură-te, că ai privit la deschiderea acelei cărŃi;
Bucură-te, că taina celor şapte peceŃi Ńie Ńi s-a descoperit;
Bucură-te, că numărul celor feciorelnici, în chip simbolic, Ńie, iubitorule de feciorie, Ńi s-a arătat;
Bucură-te, că şapte îngeri şi şapte trâmbiŃe înaintea lui Dumnezeu ai văzut;
Bucură-te, că la trâmbiŃarea primilor îngeri, foc şi sânge pe pământ a căzut;
Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite!
Condacul al 10-lea
Dumnezeu, Cel Preasfânt şi Preacurat, întru tine, vasule cel ales al fecioriei, a turnat din Duhul Său şi de
descoperirea tainelor celor preaînalte pe tine te-a învrednicit, pentru care şi noi pe tine te lăudăm şi lui
Dumnezeu îi cântam: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Făcutu-te-ai biserică preaaleasă a lui Dumnezeu, prin viaŃa ta cea nevinovată şi neprihanită, căci cu taină
măsurarea Bisericii şi a Altarului lui Dumnezeu Ńie Ńi s-a încredinŃat; primeşte, te rugăm, şi de la noi,
smeriŃii, aceste cântari:
Bucură-te, că Biserica şi Altarul cel din cer, tu, în descoperire le-ai măsurat;
Bucură-te, căci curtea Bisericii spre intrare a neamurilor o ai luat;
Bucură-te, că prigoana Bisericii de către Antihrist, lumii tu o ai vestit;
Bucură-te, că pe fiara cea cu şapte capete şi zece coarne, lumii o ai descoperit;
Bucură-te, că şi vremea stăpânirii fiarei, de tine nu s-a tăinuit;
Bucură-te, că şi numele fiarei, cu taină, Bisericii l-ai arătat;
Bucură-te, că şi pe fiara cu coarne ca de miel o ai văzut luminat;
Bucură-te, că şi secerisul cel de apoi Ńie Domnul Ńi l-a arătat;
Bucură-te, că şi teascul cel mare al mâniei Domnului Ńi s-a descoperit;
Bucură-te, că şi pe cei şapte îngeri cu cele şapte cupe ale mâniei lui Dumnezeu, tu lumii le-ai vestit;
Bucură-te, că taina Babilonului celui mare Ńie Ńi s-a arătat;
Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite!
Condacul al 11-lea
Bucuria şi veselia cea mare a nunŃii Mielului lui Dumnezeu, Ńie de la Duhul Sfânt Ńi s-a descoperit şi
cântarea cea de biruinŃă asupra fiarei, de la puterile cereşti tu o ai auzit, care cu glasuri de tunet cântau
slavă lui Hristos Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Tu, ucenicul cel iubit al lui Hristos, graiurile dumnezeieştilor Scripturi prin fapte le-ai cinstit. De aceea
şi Dumnezeu, a ta minte, de vedenia tainelor celor cereşti o a învrednicit şi cu înŃelegere prea adâncă a
135
strălucit. Pentru care noi, cei neputincioşi la înŃelegerea celor bune, te lăudăm:
Bucură-te, că a ta minte de la Duhul Sfânt s-a luminat;
Bucură-te, că în a ta vedenie pe balaur l-ai văzut legat;
Bucură-te, că Judecata cea de apoi în vedenie o ai văzut luminat;
Bucură-te, că în a ta vedenie ai văzut Ierusalimul cel de sus, veşnicule moştenitor al lui;
Bucură-te, că pe Mireasa Mielului, tu o ai văzut împodobită;
Bucură-te, că pe cetatea ta cu douăsprezece temelii şi douăsprezece porti o ai arătat că este
preastrălucită;
Bucură-te, că douăsprezece mărgăritare în loc de uşi, cetatea aceea avea;
Bucură-te, că uşile ei cele de mărgăritare preafrumos străluceau;
Bucură-te, că una din aceste uşi pe tine cu taină te închipuiau;
Bucură-te, că şi temeliile cetăŃii celei de piatră scumpă tu le-ai văzut;
Bucură-te, că una din cele douăsprezece temelii ale cetăŃii aceleia pe tine Domnul te-a făcut;
Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite!
Condacul al 12-lea
Văzut-ai, Apostole, de Dumnezeu iubite, răul cel curat şi limpede ca şi cristalul al Apei VieŃii de la
Tronul lui Dumnezeu şi al Mielului izvorând, pentru care şi noi, nevrednicii, cinstim cele de taină arătate
Ńie şi cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Cu adevărat, Hristos, Pomul vieŃii şi al veşnicei nemuririi este, căci prin El a luat fiinŃă neamul omenesc
cel mort de demult prin călcarea poruncilor, pe Care toate popoarele pământului îl slăvesc, iar pe tine,
ucenicul Lui cel iubit, te fericesc, cântand aşa:
Bucură-te, că şi tu, unul din roadele cele tainice ale Pomului VieŃii ai fost;
Bucură-te, că tu, pom al vieŃii cu douăsprezece roade ai văzut pe Hristos;
Bucură-te, că şi tu, pom al vieŃii, după împărtăşirea darului, te-ai făcut;
Bucură-te, că prin a ta propovăduire, mulŃi în Hristos au crezut;
Bucură-te, că prin a ta propovăduire, mulŃi Cuvântul VieŃii L-au auzit;
Bucură-te, că prin propovăduirea Evangheliei, pe mulŃi cu pâinea vieŃii i-ai hrănit;
Bucură-te, că prin propovăduirea Cuvântului, cu Apa VieŃii pe mulŃi i-ai adăpat;
Bucură-te, că prin cunoştinŃa lui Hristos, Pomul VieŃii, neamurile de rana morŃii s-au tămăduit;
Bucură-te, că tu din tulpina Pomului VieŃii ai răsărit;
Bucură-te, că tulpina Pomului VieŃii pe tine te-a hrănit;
Bucură-te, căci cu Darul lui Hristos, Pomului VieŃii, ai adus rod însutit;
Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite!
Condacul al 13-lea
O, dumnezeiescule Apostole şi Evangheliste al lui Hristos, Ioane, care de Domnul foarte ai fost iubit şi
de vederea tainelor celor preaînalte de la El te-ai învrednicit, cu sfintele tale rugăciuni, ajută-ne ca în
ziua cea mare a JudecăŃii de apoi să luăm milă şi iertare de păcate de la Domnul nostru Iisus Hristos, Cel
ce este Alfa şi Omega, Caruia să-I cântăm laudă aşa: Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)
Apoi iarăşi se zice Icosul întâi
Pe văzătorul tainelor cereşti, pe vasul cel preacurat al fecioriei care la Cina cea de Taină pe pieptul lui
Iisus s-a rezemat şi din izvorul înŃelepciunii Celui fară de margini s-a adapat, să-l lăudăm cu toŃii, cei
iubitori de Hristos, şi cu dorire, aşa să-i strigăm:
Bucură-te, cel ce grija lumii ai lepădat;
Bucură-te, cel ce lui Hristos cu multă dragoste ai urmat;
Bucură-te, cel ce de la pescuire către Hristos ai fost chemat;
Bucură-te, cel ce cu mreaja cuvântului pe popoare le-ai mânat;
Bucură-te, că tunetul teologiei tale la toată lumea s-a auzit;
136
Bucură-te, că feciorelnica ta viaŃă o ai cinstit;
Bucură-te, că pentru neprihănita ta viaŃă, de Cuvântul VieŃii ai fost iubit;
Bucură-te, stâlp al Bisericii prealuminos;
Bucură-te, ucenicul cel iubit al lui Hristos;
Bucură-te, că toate minunile cele preamari Hristos Ńi le-a arătat;
Bucură-te, că tainele cele preaînalte Ńie Ńi le-a încredinŃat;
Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite!
Şi Condacul întâi
VeniŃi toate popoarele creştineşti pe "Fiul Tunetului" să-l lăudăm, pe Apostolul şi Evanghelistul loan,
cel ce a scris şi a tunat dogmele dumnezeieşti în toată lumea, căruia cu credinŃă şi cu evlavie din inimă
să-i strigăm: Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite!
După aceasta se zice această:

RUGĂCIUNE
Cu credinŃă, cu dragoste şi cu evlavie, din inimă venim către tine, Sfinte Apostole şi Evangheliste
Ioane, de Dumnezeu cuvântătorule şi prietenul cel preaiubit al lui Hristos, şi cu toată umilinŃa te
rugăm să ne ajuŃi nouă, nevrednicilor, cu sfintele şi preaputernicele tale rugăciuni, spre a trece cu
linişte şi cu alinare peste toate valurile cele tulburi ale veacului celui de acum şi spre a nu cădea
noi în laturile şi cursele cele prea meşteşugite ale răilor oameni şi ale viclenilor diavoli.
Pe tine, vulturule cel preaînalt zburator al teologiei, te rugăm să mijloceşti pentru noi către
Preamilostivul Dumnezeu şi Mântuitorul nostru, Iisus Hristos, ca să lumineze cu al Său Har
minŃile noastre cele întunecate de patimi, spre a primi şi noi înŃelepciunea cea de la Duhul lui
Dumnezeu şi a cunoaşte dogmele dreptei credinŃe şi minunile cele din Legea Sa, şi spre a lucra şi
noi, după putere, pe cele ce le vom înŃelege. Pe tine, ucenicul cel preaiubit al lui Hristos, care ai
propovăduit lumii dragostea lui Dumnezeu şi dragostea de aproapele, te rugăm să ne ajuŃi cu a ta
mijlocire către Domnul, pentru ca şi noi prin Darul lui Dumnezeu să ajungem a iubi pe Dumnezeu
din toată inima, din tot cugetul şi din toată vârtutea noastră, iar pe aproapele nostru ca pe noi
înşine. Pe tine, vasul cel preacurat al fecioriei, te punem mijlocitor către Preabunul Dumnezeu, ca,
prin ajutorul şi mila Sa să ne izbăvească de războaiele cele iuŃi ale mâniei şi ale poftelor trupeşti,
precum şi de potopul gândurilor celor necurate, care pururea din inimă izvorăsc şi care, ca nişte
nori ai întunericului, din adânc risipindu-se, mintea noastră o întunecă spre pierzarea sufletelor
noastre. Către tine, preafericite ucenic şi apostol, care de către Domnul, fiu al Preasfintei şi
Preacuratei Sale Maici ai fost numit, şi căreia până la ducerea ei din lumea aceasta i-ai slujit,
cădem cu toată umilinŃa şi zdrobirea inimii noastre, ca, împreună cu Preacurata Născătoare de
Dumnezeu şi Pururea Fecioara Maria, care este şi Maica Domnului, Maica ta şi Maica noastră a
tuturor celor ce au crezut în Hristos, să mijloceşti pentru noi către Preadulcele nostru Mântuitor
ca, prin a Sa milă şi îndurare, să nu ne lase pe noi în toate zilele vieŃii noastre, nici în ceasul
sfârşitului nostru, atunci când vom sta înaintea Lui şi ne va judeca. Amin!

137
ACATISTUL SFÂNTULUI ALEXIE

17 martie
După obişnuitul început, se zic:
CONDACELE şi ICOASELE:

Condacul 1
Prea cuviosului şi mult nevoitorului, al lui Hristos, Alexie, acum din suflet să-i aducem prinos de laude
şi cu dorire să-i strigăm: Bucură-te, Prea Cuvioase Părinte Alexie!
Icosul 1
Îngerii din cer s-au mirat văzând nevoinŃele tale şi răbdarea cea mare şi, primind duhul tău în lăcaşurile
cele preaînalte, de bucurie s-au umplut, îndemnându-ne şi pre noi a zice Ńie:
Bucură-te, că părinŃii i-ai părăsit pentru Hristos;
Bucură-te, că El te-a încununat frumos;
Bucură-te, că părinŃilor tăi te-ai dăruit prin rugăciune;
Bucură-te, că ei mult s-au bucurat de tine;
Bucură-te, că mare mulŃumită au dat lui Dumnezeu;
Bucură-te, că Domnul a primit rugăciunea lor;
Bucură-te, că toată cetatea s-a bucurat de naşterea ta;
Bucură-te, că părinŃii tăi mult s-au mângâiat;
Bucură-te, că pentru aceasta pe Hristos au laudăt;
Bucură-te, că eşti rodul rugăciunii;
Bucură-te, Prea Cuvioase Părinte Alexie!
Condacul al 2-lea
Văzând părinŃii tăi frumuseŃea ta cea sufletească şi trupească, s-au gândit a te împreuna cu nunta cea
138
după legea firii, însă tu, arzând cu sufletul către Hristos, ai zis: Aliluia!
Icosul al 2-lea
Logodindu-te după dorul părinŃilor tăi, ai intrat în cămară, însă, fiind tu cu dragostea mai fierbinte către
Dumnezeu, ai dat miresei tale brâul şi inelul şi ieşind pe ascuns din cămară ai purces la călătorie,
rugându-te neîncetat; iar noi zicem Ńie:
Bucură-te, că Domnul Ńi-a fost călăuză în cale;
Bucură-te, că spre Laodiceea ai călătorit;
Bucură-te, că pe Domnul cel dorit ai aflat;
Bucură-te, că de toată viaŃa lumească te-ai înstrăinat;
Bucură-te, că chipul Mântuitorului ai căutăt;
Bucură-te, că pe El în cetatea Mesopotamiei L-ai aflat;
Bucură-te, că acel chip mult te-a mângâiat;
Bucură-te, că toată averea ta la săraci o ai dat;
Bucură-te, că pentru aceasta plată de la Dumnezeu ai luat;
Bucură-te, Prea Cuvioase Părinte Alexie!
Condacul al 3-lea
Începând tu a vieŃui în Biserica Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu, totdeauna postind şi hrana ta
împărŃind-o la săraci, lumea s-a mirat de răbdarea ta zicând: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Locuind tu în cetatea Edesei şi tot poporul, privindu-te ca pe un înger, a început a te lauda zicând:
Bucură-te, că în Edesa ai petrecut 17 ani în post şi rugăciuni;
Bucură-te, că în Biserica Maicii Domnului ai vieŃuit îngereşte;
Bucură-te, că viaŃa ta cea bună pe toŃi i-a minunat;
Bucură-te, că de cinstea lor pe ascuns te-ai depărtat;
Bucură-te, că, fugind, în Cilicia ai călătorit;
Bucură-te, că mâna lui Dumnezeu spre Roma te-a îndreptat;
Bucură-te, că ieşind din corabie în grija lui Dumnezeu te-ai dat;
Bucură-te, că în casa părintească neştiut de nimeni ai intrat;
Bucură-te, că de aceasta inima ta s-a mângâiat;
Bucură-te, Prea Cuvioase Părinte Alexie!
Condacul al 4-lea
Întorcându-se tatăl tău de la curtea împărătească înconjurat de multe slugi şi văzându-l tu pe el în aşa
mărire, şi el, necunoscându-te pe tine, te-a miluit ca pe un sărac, iar tu, Cuvioase, ai mulŃumit lui
Dumnezeu din toată inima cântând: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Începând, cuvioase, a locui în mica colibă în faŃa Palatului părintesc, neştiind nimeni cine eşti, adesea te
rugai pentru cetate şi popor, dar noi mirându-ne de răbdarea ta zicem:
Bucură-te, că acea căsuŃă mică Ńi-a fost lăcaş ceresc;
Bucură-te, că slugile tale te-au batjocorit;
Bucură-te, că fiind în atâtea rele nu ai cârtit;
Bucură-te, că pentru toate lui Dumnezeu ai mulŃumit;
Bucură-te, că auzind plângerea miresei tale nu ai mâhnit-o;
Bucură-te, că auzind jalea lor nu te-ai milostivit;
Bucură-te, că de răbdarea ta mulŃi s-au folosit:
Bucură-te, că lor harul lui Dumnezeu le-ai hărăzit;
Bucură-te, că pentru aceasta raiul ai moştenit;
Bucură-te, Prea Cuvioase Părinte Alexie!

139
Condacul al 5-lea
Văzând diavolul pornirea ta spre fapta bună, îndemna pe slugi să te batjocorească, să te lovească cu
palma peste obraz şi lături să toarne peste tine, dar tu, viteazule nevoitor, te într-armai asupra lui cu
rugăciunea, cântând lui Dumnezeu, celui ce te întărea: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Mireasa ta cea de Dumnezeu înŃelepŃită, neştiind unde te găseşti şi nevrând a se desparti de soacra sa, ci
ca o altă Rut, închizându-se în cămară, adesea plângea, iar tu, auzind acestea prin fereastră, răbdai
făcând rugăciuni, pentru care minunându-ne strigăm:
Bucură-te, diamantul răbdării;
Bucură-te, turn neclintit de ispite;
Bucură-te, răbdătorule de chinuri;
Bucură-te, ostaşule nebiruit;
Bucură-te, piatră nesfărâmată de lacrimile părinteşti;
Bucură-te, comoară nejefuită de bântuielile diavoleşti;
Bucură-te, aur lămurit prin răbdare;
Bucură-te, că te-ai făcut nouă scăpare;
Bucură-te, că prin tine mulŃi ne folosim;
Bucură-te, Prea Cuvioase Părinte Alexie!
Condacul al 6-lea
Fiind tu fiu şi moştenitor al casei părinteşti, primit-ai hrană din mâna slugilor tale, iar tu la alŃi săraci
împărŃind-o te-ai hrănit cu pâine şi cu apă cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 6-lea
Când a voit Dumnezeu să te ia din cele trecătoare, Ńi-a descoperit ziua mutării tale şi tu, fiind vesel de
aceasta, ai cerut hârtie spre a-Ńi scrie viaŃa, iar noi strigăm Ńie:
Bucură-te, că mult te-ai nevoit;
Bucură-te, că pe vrăjmaşul l-ai biruit;
Bucură-te, că a ta viaŃă tuturor ne-a folosit;
Bucură-te, că cele de aici pe toate de nimic le-ai socotit;
Bucură-te, că cele cereşti ai dobândit;
Bucură-te, că timp de 17 ani nimeni nu te-a cunoscut;
Bucură-te, că toată viaŃa în chinuri o ai petrecut;
Bucură-te, că la înălŃimea raiului ai ajuns;
Bucură-te, rugătorule neobosit;
Bucură-te, Prea Cuvioase Părinte Alexie!
Condacul al 7-lea
Apropiindu-se fericitul tău sfârşit şi scriindu-Ńi toată viaŃa ta, ai adaugat şi aceasta, ca să te ierte părinŃii
tăi pentru necazurile ce le-ai pricinuit cu lipsa ta, Ńinând hârtia în dreapta ta, ai adormit cântând: Aliluia!
Icosul al 7-lea
Papa InocenŃiu, slujind în Biserica SfinŃilor Apostoli, a auzit glas din cer zicând, în auzul tuturor, cum că
tu ai adormit în Domnul şi, neştiind unde să te găsească spre rugăciune, s-a întors, zicând:
Bucură-te, omul lui Dumnezeu;
Bucură-te, prietenul Lui cel mare şi curat;
Bucură-te, că din pruncie L-ai slujit;
Bucură-te, că pentru El pe toate le-ai dispreŃuit;
Bucură-te, că a ta petrecere a fost minunată;
Bucură-te, că toŃi ne-am spăimântat de aceasta;
Bucură-te, că eşti pildă de răbdare pentru noi;
Bucură-te, că ne-ai adus pe noi la multă mirare;
140
Bucură-te, că de aici ne-am pornit spre a ta căutare;
Bucură-te, Prea Cuvioase Părinte Alexie!
Condacul al 8-lea
Împăratul Honoriu şi tot poporul, fiind strâns în biserică şi auzind Glasul cel Dumnezeiesc chemându-te
de sus şi pe Papă îndemnându-l spre căutarea ta, de cutremur umplându-se, au căzut cu feŃele la pământ
strigând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 8-lea
A doua oara slujind, Papa cu mult popor a auzit iarăşi glas poruncitor zicându-i că în casa lui Eufimian
este omul lui Dumnezeu şi spăimântându-se toŃi nu înŃelegeau, iar noi zicem Ńie acestea:
Bucură-te, că Papa spre a ta căutare s-a pornit;
Bucură-te, că împăratul Honoriu la casa părintească a venit;
Bucură-te, că prin rugăciunea lor te-ai descoperit;
Bucură-te, că de aceasta toată cetatea s-a bucurat;
Bucură-te, că diavolul văzând aceasta s-a tulburat;
Bucură-te, că îngerii mult s-au veselit;
Bucură-te, că prin tine cetatea s-a mântuit;
Bucură-te, că apărător de cetate te-au numit;
Bucură-te, grabnicule ajutător;
Bucură-te, Prea Cuvioase Părinte Alexie!
Condacul al 9-lea
Neştiind Eufimian că în casa lui locuieşti tu, comoara cea nepreŃuită, a zis împăratului: "Viu este
Dumnezeu, că eu nu ştiu pe nimeni (în casa mea) cu fapte bune" care să ştie a cânta: Aliluia!
Icosul al 9-lea
Împăratul şi Papa s-au pornit să vină spre casa ta, împreună cu tot clerul, dar tatăl tău a ajuns mai înainte,
gătindu-le loc, iar poporul, nerăbdator a te vedea, a început a striga:
Bucură-te, ajutorul nostru cel grabnic;
Bucură-te, întărirea cetăŃii noastre;
Bucură-te, izbăvitorul nostru din necazuri;
Bucură-te, rugătorule prea fierbinte pentru sufletele noastre;
Bucură-te, solitor către Dumnezeu;
Bucură-te, preabunule părinte;
Bucură-te, alesule de Dumnezeu;
Bucură-te, vasul Lui cel curat;
Bucură-te, oglindă neîntinată;
Bucură-te, Prea Cuvioase Părinte Alexie!
Condacul al 10-lea
Întru mâhnire fiind cei ce se adunaseră în casa tatălui tău şi neştiind unde să te găsească, iată sluga aceea
care era rânduită spre îngrijirea ta a zis în auzul tuturor ca săracul din colibă a adormit, neştiind ei că tu
eşti cel care ai cântat: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Auzind tatăl tău că săracul a adormit, a venit în căscioara ta cea plină de Duhul Sfânt şi, văzându-te pe
tine adormit şi Ńinând în mână hârtia şi nevrând s-o dai lor, a zis cu umilinŃă:
Bucură-te, comoară ascunsă;
Bucură-te, că ai fost stâlp de foc;
Bucură-te, că ne-am înfricoşat de viaŃa ta;
Bucură-te, că părintele ceresc a primit răbdarea ta;
Bucură-te, că ai fost înger în trup;

141
Bucură-te, că diavolul s-a batjocorit;
Bucură-te, că prin tine multă lume s-a mântuit;
Bucură-te, că mulŃi leprosi s-au curăŃat;
Bucură-te, că noi de aceasta ne-am veselit;
Bucură-te, Prea Cuvioase Părinte Alexie!
Condacul al 11-lea
Îngenunchind tot poporul la sfintele tale moaşte, cu multă smerenie şi multe rugăciuni înălŃând către
Dumnezeu, te-ai milostivit spre ei şi, dându-le hârtia cea scrisă, a înŃeles dintr-însa că tu eşti omul lui
Dumnezeu şi au strigat toŃi: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Gloata multă de popor văzând în curte maica şi mireasa ta, Sfinte Alexie, nu înŃelegeau şi dându-şi
seama că acel sărac eşti tu, fiul şi soŃul cel pierdut, despletindu-şi părul capului cu jale au alergat la
coliba ta, vrând cât mai curând a striga către tine:
Bucură-te, preaiubite;
Bucură-te, al mamei tale dorite;
Bucură-te, scumpule odor;
Bucură-te, al părinŃilor tăi mângâietor;
Bucură-te, al miresei tale sfătuitor;
Bucură-te, al legii lui Dumnezeu păzitor;
Bucură-te, al slugilor tale de rău nepomenitor;
Bucură-te, al necazurilor primitor;
Bucură-te, al nostru mângâietor,
Bucură-te, Prea Cuvioase Părinte Alexie!
Condacul al 12-lea
Aglaida, scumpa ta mamă, neştiind ce să facă la aflarea ta, să se bucure sau să se mâhnească, a alergat cu
jale să-şi vadă preaiubitul său fiu şi, dând în lături poporul, a strigat cu plângere: Aliluia!
Icosul al 12-lea
ScoŃând cinstitele tale moaşte din coliba cea săracă, le-au pus în racla cea de mult preŃ, dând cinstea cea
cuviincioasă, ca unui mare nevoitor, şi privindu-Ńi faŃa ta cea îngerească au strigat către tine unele ca
acestea:
Bucură-te, că te-ai nevoit bărbateşte;
Bucură-te, că acum te veseleşti cu îngerii;
Bucură-te, că ai biruit pe diavolul;
Bucură-te, că te rogi pentru noi către Domnul;
Bucură-te, că goneşti duhurile cele viclene;
Bucură-te, că ologii prin tine îşi au umblarea;
Bucură-te, că leproşii prin tine se curăŃesc;
Bucură-te, că acum stai lângă Sfânta Treime;
Bucură-te, că acolo îl vezi pe Domnul Hristos cel dorit de tine;
Bucură-te, că pentru El ai luat fericit sfârşit;
Bucură-te, Prea Cuvioase Părinte Alexie!
Condacul al 13-lea
O, Preabunule Părinte Alexie, cel ce ai lăsat casa părintească pentru Hristos, nu ne lăsa pe noi, cei
cuprinşi de multe ispite, ci te roagă pentru noi şi ne împlineşte cererile către mântuire, ca împreună cu
tine să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)
Apoi iarăşi se zice Icosul întâi
Îngerii din cer s-au mirat văzând nevoinŃele tale şi răbdarea cea mare şi, primind duhul tău în lăcaşurile

142
cele preaînalte, de bucurie s-au umplut, îndemnându-ne şi pre noi a zice Ńie:
Bucură-te, că părinŃii i-ai părăsit pentru Hristos;
Bucură-te, că El te-a încununat frumos;
Bucură-te, că părinŃilor tăi te-ai dăruit prin rugăciune;
Bucură-te, că ei mult s-au bucurat de tine;
Bucură-te, că mare mulŃumită au dat lui Dumnezeu;
Bucură-te, că Domnul a primit rugăciunea lor;
Bucură-te, că toată cetatea s-a bucurat de naşterea ta;
Bucură-te, că părinŃii tăi mult s-au mângâiat;
Bucură-te, că pentru aceasta pe Hristos au laudăt;
Bucură-te, că eşti rodul rugăciunii;
Bucură-te, Prea Cuvioase Părinte Alexie!
Şi Condacul întâi
Prea cuviosului şi mult nevoitorului, al lui Hristos, Alexie, acum din suflet să-i aducem prinos de laude
şi cu dorire să-i strigăm: Bucură-te, Prea Cuvioase Părinte Alexie!

143
ACATISTUL SFINTEI CUVIOAE MUCENIłE TOMAIDA

14 Aprilie - Acatistul izbăvirii celor chinuiŃi de îndreptăŃirea de sine şi a celor ce doresc eliberarea de
patimi
După obişnuitul început, se zic:
CONDACELE şi ICOASELE:

Condacul 1
Multe flori a odrăslit Dreapta CredinŃă şi toate de Taină, dar ca Tomaida, nevasta cea întocmai cu
monahiile, apărătoarea cea prea tânără a fecioriei, păstrătoarea de Aur curăŃit a întregii înŃelepciuni,
Pomul sub care ne răcorim cei aprinşi de arşiŃa desfrânării, Baia în care sângele MuceniŃei ne spală pe
toŃi înainte de a merge la Nunta Mielului, nu poŃi afla. Pentru aceea să şi cântăm plini de Nădejde şi
Iubire dumnezeiască: Bucură-te, Sf. Cuv. Mc. Tomaida, Vasul întregii înŃelepciuni Creştineşti!

Icosul 1
Egiptul, Ńara pedepsiŃilor dar şi a celor izbăviŃi din gheara satanei, pustiul cel roditor de ViaŃă Sfântă, a
crescut în Alexandria Trupul tău de Taină, Hotar şi Piatră de poticnire pentru tot necredinciosul şi
groapă fără de fund spre pierzarea duhurilor desfrânării:
Bucură-te, copilă a unor Drept Credincioşi Creştini alexandrini;
Bucură-te, Ascunzătoare a Chipului de Mucenicie;
Bucură-te, Polată a minŃilor îndumnezeite;
Bucură-te, Floare din care ne vom Hrăni tainic noi, Albinele următoare lui HRISTOS;
Bucură-te, că inima ta a rămas Biserică neprihănită a Chipului Mântuitorului;
Bucură-te, că însoŃindu-te cu bărbat, în chip de neînŃeles ai rămas neatinsă de stricăciunea patimii
desfrânării;
Bucură-te, Lumină din Lumina HRISTOS;
144
Bucură-te, Strălucire fără de umbră sau schimbare;
Bucură-te, Candelă plină de Untdelemnul Poruncilor lui DUMNEZEU;
Bucură-te, Corăbioară în care aflăm salvare cei înecaŃi în oceanul păcatelor;
Bucură-te, Tămăduitoarea celor pe care lepra desfrânării i-a lăsat fără de Chipul cel adevărat;
Bucură-te, Sf. Cuv. Mc. Tomaida, Vasul întregii înŃelepciuni Creştineşti!
Condacul al 2-lea
Cine este această Faptură de Taină, nevasta feciorelnică, încinsă cu adevărul, îmbrăcată fiind cu platoşa
dreptăŃii, propovăduitoarea Evangheliei păcii în chiar faŃa hâdă a morŃii, cu pavăza CredinŃei acoperită,
având coiful mântuirii pe cap şi cu Sabia Duhului zdrobind veşnic stăpânirea Celui-Rău, pentru care
Cetele îngereşti împreună cu ale SfinŃilor cântă Sfintei Treimi: ALILUIA!
Icosul al 2-lea
Cuget feciorelnic neîntinat, suflet de înger, Inimă arvunită Poruncilor dumnezeieşti, în trup de femeie te-
ai păstrat, Tomaida, pentru a fi nouă, celor bântuiŃi de negurile desfrânării, Călăuză spre ispăşire şi Cale
de Mântuire:
Bucură-te, că ai cunoscut Taina Cununiei;
Bucură-te, că soŃului şi stăpânului tău după trup i-ai fost credincioasă până la moarte;
Bucură-te, că ai înŃeles pe deplin menirea Femeii Creştine;
Bucură-te, că toate cele lumeşti, ca monahiilor, îŃi păreau străine;
Bucură-te, că ochii tăi lăuntrici au fost feriŃi de apele înşelătoare ale plăcerilor trupeşti;
Bucură-te, că spurcăciunile poftelor diavoleşti cu puritatea copilărească le pierdeai;
Bucură-te, că toate provocările desfrânatului tău socru în nimic le-ai prefăcut;
Bucură-te, că pentru tine şi în tine nu a încaput decât Lumina HRISTOS;
Bucură-te, cea care nu Ńi-ai întinat Sfântul Botez;
Bucură-te, apărătoarea Familiilor Creştine şi a celor doritori de curăŃie;
Bucură-te, Stea călăuzitoare spre Rai;
Bucură-te, Sf. Cuv. Mc. Tomaida, Vasul întregii înŃelepciuni Creştineşti!
Condacul al 3-lea
A pândit şarpele pierzării omeneşti şi sufletul tău, dar fructul oprit întins şi Ńie spre mâncare i-a fost
pieirea, căci ai urmat Domnului tău HRISTOS pe Cruce şi în moarte, biruind astfel moartea spre
Cântarea cea veşnică: ALILUIA!
Icosul al 3-lea
Doar cel învechit în blestemăŃii şi rele nu intră pe Uşa HRISTOS, ci trece furiş peste hotarele stabilite de
Domnul ca apărare a VieŃii Creştineşti, dar te-a aflat pe tine ca pe o Oaste întreagă de pază Ascultării,
CurăŃiei, Iubirii neîntinate - Căii, Adevărului şi VieŃii - celei dorite de toŃi cei cu mintea întreagă:
Bucură-te, cea asemeni marilor BărbaŃi ai Sfintei Treimi;
Bucură-te, gingăşie mai tare decât toate săbiile lumii;
Bucură-te, trup de carne în care, neştiut şi neînŃeles pentru mulŃi, nu s-a strecurat putrejunea păcatelor;
Bucură-te, łară în care îşi află scăparea cei urmăriŃi de patimile trupeşti;
Bucură-te, că despicându-Ńi-se trupul de spurcatul tău socru, s-a deschis nouă łara făgăduinŃei
nepătimirii;
Bucură-te, că rănile tale de moarte ne aduc nouă, celor morŃi după plăceri trupeşti, vindecarea de dracul
desfrânării;
Bucură-te, că nu te-ai temut de groaznica moarte prin sabie;
Bucură-te, că de Domnul şi de înŃelepciunea JudecăŃilor Lui Ńi-a fost frică;
Bucură-te, că cele 7 păcate de moarte cu rănile de moarte, făcute Ńie, le-ai prăvălit în iad;
Bucură-te, Iubire ce ai biruit Patima;
Bucură-te, TinereŃe fără urâciuni şi ViaŃă fără de moarte;
Bucură-te, Sf. Cuv. Mc. Tomaida, Vasul întregii înŃelepciuni Creştineşti!
145
Condacul al 4-lea
Cugetare de egumenă hotarâtă în fapte vitejeşti asemenea Oştilor îngereşti, Veghe neadormită,
pustnicească abŃinere de la dulcegăriile vieŃii, blândeŃe şi bunătate de Sfântă MăicuŃă, tu, copilă de 15
ani, Tomaida, în Inimă ai păstrat şi păzit, pentru care veşnic vei auzi şi vei cânta în cer şi pe pământ:
ALILUIA!
Icosul al 4-lea
Însuşi HRISTOS văzându-Ńi vitejia, înŃelepciunea şi hotărârea te-a ales să-I urmezi printre spinii
înfricoşători ai chinurilor, ca biruitoare ieşind din încercările de moarte, să ne poŃi tămădui şi pe noi:
Bucură-te, cea aleasă dintre femei drept Mireasă;
Bucură-te, asemenea Mărgăritarului din Ńarină;
Bucură-te, nevastă nestricată de împreunare;
Bucură-te, că Însuşi HRISTOS te-a cumpărat;
Bucură-te, că ai fost mai tare decât orice diamant;
Bucură-te, că Domnul a văzut în tine pe cea cautată să pecetluiască închisorile desfrâului;
Bucură-te, Vistierie a Tainelor Sale;
Bucură-te, că a lui HRISTOS BărbaŃie ai dobândit;
Bucură-te, că de bunătate şi blândeŃe nu te-ai despărŃit;
Bucură-te, Foc care arzi patimile şi poftele diavoleşti;
Bucură-te, că şi de viaŃa cea trecătoare te-ai lepădat pentru ViaŃa cea Veşnică;
Bucură-te, Sf. Cuv. Mc. Tomaida, Vasul întregii înŃelepciuni Creştineşti!
Condacul al 5-lea
Neîncetat spurcăciunea doreşte pierderea noastră, dar Harul dobândit de Creştini prin Sfintele Taine are
şi Putere şi înŃelepciune ce biruiesc firea noastră păcătoasă, trecându-ne în chip neştiut Hotarul de
spaimă înapoi la Rai, desăvârşit cântând: ALILUIA!
Icosul al 5-lea
Cât de mult Ńi-ai iubit bărbatul binecuvântat Ńie de DUMNEZEU, întru slava şi Slujirea Stăpânului
ceresc, dacă ai fost gata să aperi Taina Cununiei şi a Desăvârşitei Iubiri din Sfintele Taine, cu chiar viaŃa
ta de copilă:
Bucură-te, asemenea tuturor Mucenitelor;
Bucură-te, pildă buna pentru toate femeile căsătorite;
Bucură-te, Stea călăuzitoare şi tuturor fecioarelor;
Bucură-te, că spaima de moarte nu te-a întunecat;
Bucură-te, că moartea o ai ruşinat;
Bucură-te, Drum Nou săpat în carne şi sânge;
Bucură-te, că Puterea DUHULUI ai dovedit;
Bucură-te, fiică a Evei spălată de păcate;
Bucură-te, Raiule recâştigat;
Bucură-te, Noule Ierusalim Creştinesc
Bucură-te, Dar făcut Altar Sfintei Treimi;
Bucură-te, Sf. Cuv. Mc. Tomaida, Vasul întregii înŃelepciuni Creştineşti!
Condacul al 6-lea
A fi Monah înseamnă a-L Iubi pe HRISTOS pe Cruce, a fi Monah înseamnă a Iubi desăvârşit şi curat, a
fi Monah lepădarea de toate ale lumii plăceri şi bucurii cere, a fi Monah presupune Ascultarea cea peste
fire a Poruncilor ce ucid trupul păcatului în care omul a căzut. A fi Monahie în cuget ai ales şi tu, Sfântă
MuceniŃă Tomaida, şi de aceea vei cânta nesfârşit şi fără prihană dumnezeiescul: ALILUIA!
Icosul al 6-lea
Cuviosul Părinte Daniil Schiteanul a înŃeles întreaga ta înŃelepciune ce te-a făcut să alegi moartea cea
Roditoare de ViaŃă şi astfel, nefiind Monahie cu rânduiala, Monahie te-ai arătat în cuget şi cu fapta cea
146
buna:
Bucură-te, că ai împreunat însoŃirea cu CurăŃia;
Bucură-te, nevastă trecută în rândul fecioarelor;
Bucură-te, că ivirea morŃii năpraznice nu te-a făcut să-L uiŃi pe HRISTOS;
Bucură-te, că în două ai suferit a te tăia desfrânatul, pentru a-i putea uni cu HRISTOS pe toŃi cei
despicati de desfrânare;
Bucură-te, cea numită Cuvioasă chiar de către Cuvioşii Sfintei Mănăstiri Octodecat;
Bucură-te, Chemarea de Taină a Cuvioşiei;
Bucură-te, Mintea cu Lumină Cerească;
Bucură-te, Inimă cu DUHUL DUMNEZEIESC;
Bucură-te, Priceperea peste rânduielile lumii;
Bucură-te, înŃelegerea ce copleşeşte firea;
Bucură-te, întocmai cu Maria Egipteanca, Sf. Ioan Valahul, Moise Ungurul sau Xenia cea înŃeleaptă;
Bucură-te, Sf. Cuv. Mc. Tomaida, Vasul întregii înŃelepciuni Creştineşti!
Condacul al 7-lea
Te cinştim după cuviinŃă cu lacrimi şi bucurie, dar înŃelegerea vieŃii tale ne este peste putinŃă. Căci
frământarea aşternutului pierde strălucirea întregii înŃelepciuni, dar tu ai unit cele contrare prin
Adumbrirea Harului şi Mirul sângelui tău, arătând lumii că cine în HRISTOS se îmbracă, poate ajunge
să împace sfâşierile prăbuşirii din Rai: ALILUIA!
Icosul al 7-lea
Fecioară în naştere doar Maica lui DUMNEZEU s-a păstrat, iar tu ai urmat-o în cuget, neprihanită
rămânând prin înŃelegerea de Taină a rostului VieŃii Creştineşti:
Bucură-te, Chipul de Rai al Evei;
Bucură-te, Chip al Cuvioşiei;
Bucură-te, Chip al Redobândirii femeii adultere;
Bucură-te, Chip al tuturor desfrânaŃilor pocăiŃi;
Bucură-te, că toŃi împătimiŃii chemându-te, se tămăduiesc;
Bucură-te, a Pământului prefacere Cerească;
Bucură-te, Jertfă de sânge a Coastei lui Adam;
Bucură-te, Unire a celor de jos cu Cele de SUS;
Bucură-te, cea slabă din fire, Dobândire a celor Puternice-Veşnice prin alegere;
Bucură-te, Adăpost al familiilor încercate de patimi;
Bucură-te, Unirea Bărbatului cu Femeia în desăvârşită CurăŃie;
Bucură-te, Sf. Cuv. Mc. Tomaida, Vasul întregii înŃelepciuni Creştineşti!
Condacul al 8-lea
A făcut SFÂNTA TREIME Om după Chipul şi Asemănarea Sa, dar neascultarea şi duhul desfrânării l-a
scos pe acesta din Rai, iar prin Întruparea şi Răstignirea Cuvântului lui DUMNEZEU, făptura de lut şi
carne a dobândit iarăşi DUHUL SFÂNT şi putinŃa de a încăpea întreagă şi curată în slava TATĂLUI-
DUMNEZEU: ALILUIA!
Icosul al 8-lea
Aşa cum raza soarelui nu-şi modifică cu nimic natura, trecând prin foc şi prin apă, aşa şi tu, Mireasă a
lui DUMNEZEU ai rămas cu cugetul, femeie fiind cu trupul, o, minunile Tale, HRISTOASE, o,
bunătatea Ta, o, Iubirea Ta de oameni cea neînŃeleasă decât de întreaga înŃelepciune Creştinească:
Bucură-te, MuceniŃă, că toate Ńi-au fost îngăduite, dar nu ai fost stăpânită decât de Iubirea lui HRISTOS;
Bucură-te, că trupul nu pentru desfrânare l-ai păstrat, ci prin sabie şi suferinŃă, Curat lui HRISTOS i l-ai
dat;
Bucură-te, că Un Trup ai fost cu soŃul tău doar pentru a fi, o Taina a lui DUMNEZEU, UN Mădular în
TRUPUL LUI HRISTOS;
147
Bucură-te, Templu al DUHULUI SFÂNT chiar şi în Unire cu cel de jos;
Bucură-te, că stăpânul cel mic, nu te-a despărŃit nicidecum de Adevăratul şi unicul Domn, IISUS
HRISTOS;
Bucură-te, soŃie despărŃită vremelnic de bărbatul tău doar prin sabie şi moarte;
Bucură-te, că prin CredinŃă, CurăŃie şi Jertfă te-ai făcut Tămăduitoarea tuturor desfrânaŃilor;
Bucură-te, Apărătoarea Familiei Creştine;
Bucură-te, Focul pierzător al duhurilor desfrânării;
Bucură-te, Ocolul cel Sfânt al BărbaŃilor şi femeilor Botezate întru Domnul;
Bucură-te, că aperi de toată spurcăciunea pe toŃi cei ce te cheamă întru HRISTOS;
Bucură-te, Sf. Cuv. Mc. Tomalda, Vasul întregii înŃelepciuni Creştineşti!
Condacul al 9-lea
Cumplită este Mânia lui DUMNEZEU împotriva celor ce se încăpăŃânează în desfrânare, uitând de
Pedepsele cu care au fost pârjoliŃi de moarte şi daŃi satanei toŃi iubitorii de patimi în trup, pentru care cu
smerită frică cântăm Celui Puternic: ALILUIA!
Icosul al 9-lea
HRISTOS Ńi-a fost Chipul şi nu Eva, şi El te-a făcut precum marea în furtună, picătura tocând stanca, iar
tu cu sângele tău mucenicesc fărâmi tăriile desfrânării:
Bucură-te, Sânge curat, vărsat pentru tămăduirea noastră;
Bucură-te, Tămăduitoarea, dar şi Judecătoarea celor ce au schimbat Harul lui DUMNEZEU în
desfrânare;
Bucură-te, Mângâietoarea celor smeriŃi şi dornici de Iertări;
Bucură-te, cumplită Sabie împotriva celor ce visând, pângăresc trupul, leapădă Stăpânirea şi hulesc
Măririle Cereşti;
Bucură-te, Străpungătoarea celor ce umblă în calea lui Cain;
Bucură-te, Foc ce arzi pe sodomiŃi şi gomoreni;
Bucură-te, că incremeneşti în întunericul cel veşnic pe onanişti şi pe toŃi desfrânatii;
Bucură-te, că pe toŃi aceştia îi poŃi întoarce, cu Harul dat Ńie de Domnul nostru IISUS HRISTOS la
ViaŃă, dacă se pocăiesc;
Bucură-te, Baia Prea Sfintei noastre CredinŃe;
Bucură-te, Ochiul cel Bun al orbiŃilor de patimi;
Bucură-te, Cale de Mântuire a tuturor rătăciŃilor care doresc întru HRISTOS Tămăduire;
Bucură-te, Mâna prin care ne Sprijinim de Crucea Mântuitorului;
Bucură-te, Sf. Cuv. Mc. Tomaida, Vasul întregii înŃelepciuni Creştineşti!
Condacul al 10-lea
MunŃii VirtuŃilor omeneşti sunt acoperiŃi cu Slava lui DUMNEZEU, iar piscul cel mai înalt are Cetate de
nedoborât Dragostea, căci Domnul este Iubire şi din Iubirea-I S-a răstignit pentru noi şi pentru a împlini
desăvârşit DorinŃa DUMNEZEULUI-Tată: ALILUIA!
Icosul al 10-lea
Revărsare de Daruri fără de sfârşit dă Domnul celor ce-L urmează, peste toate fiind însă Darul Iubirii de
DUMNEZEU şi al Iubirii aproapelui, de care te-ai făcut Vistierie prea bogată:
Bucură-te, Tomaida – Iubirea cea îndelung răbdatoare;
Bucură-te, Tomaida – Iubire ce nu te porŃi cu necuviinŃă;
Bucură-te, Tomaida – Iubire ce nu te aprinzi cu îndreptăŃirea de sine;
Bucură-te, Tomaida – Iubire ce împlineşti dorinŃele noastre cele bune;
Bucură-te, Tomaida – Topitoarea trufiei şi a iubirii de sine;
Bucură-te, Tomaida, Chivot al Adevărului;
Bucură-te, Tomaida, Legatura Desăvârşirii;
Bucură-te, Tomaida, Primitoarea Moştenirii lui HRISTOS;
148
Bucură-te, că Iudita a ucis pe Olofren desfrânatul, dar a murit;
Bucură-te, că tu, Tomaido, te-ai lăsat ucisă de cel desfrânat şi traieşti veşnic;
Bucură-te, că ne eşti şi nouă, împătimiŃilor, Apărătoare de Taină;
Bucură-te, Sf. Cuv. Mc. Tomaida, Vasul întregii înŃelepciuni Creştineşti!
Condacul al 11-lea
Greu de înŃeles, dar şi mai greu de trăit de noi, păcătoşii, Poruncile Domnului ce aduc Darurile
Smereniei şi ale Desăvârşirii în Duh, pe care tu însă le-ai împlinit cu prisosinŃă de la Sfântul Botez,
neîncetând să aduci Trisfânta Cântare: ALILUIA!
Icosul al 11-lea
Moartea ta a fost trambiŃată de îngeri şi a Luminat beznele vieŃii noastre ca un Fulger, astfel Văzătorii cu
Duhul au fost inştiinŃaŃi de Naşterea Tămăduitoarei de desfrânare, înŃeleaptă Tomaida:
Bucură-te, nevastă cu Chip îngeresc dăruită, prin acoperirea cu Haina cea grea a Muceniciei;
Bucură-te, mireancă socotită de SfinŃii PărinŃi asemenea lor;
Bucură-te, că încă şi în Mănăstire de Călugări ai fost dusă;
Bucură-te, cea care împreună cu Egumena noastră, Prea Curata Maică a lui DUMNEZEU, păzeşti
Sfintele Mănăstiri de duhul îndreptăŃirii de sine;
Bucură-te, că Sfintele tale Moaşte imediat au Lucrat;
Bucură-te, că Sfintele Tale Moaşte l-au vindecat de desfrânare pe cel ce Ńi-a cerut ajutorul;
Bucură-te, Minune pe care n-o înŃelegem, dar la care ne Rugăm;
Bucură-te, că picăturile sângelui tău umplu de viaŃă deşertul păcatelor noastre;
Bucură-te, că te-ai făcut Maică tuturor părăsiŃilor de VirtuŃi;
Bucură-te, că Domnul IISUS, Mirele pentru care te-ai lăsat tăiată în bucăŃi, te-a întregit nouă;
Bucură-te, că trupul tău tăiat taie dorinŃele blestemate;
Bucură-te, Sf. Cuv. Mc. Tomaida, Vasul întregii înŃelepciuni Creştineşti!
Condacul al 12-lea
Fără de voi, SfinŃilor ai SFINTEI TREIMI, la Comoara VieŃii Veşnice nu am ajunge niciodată, căci
rătăcim în hăŃisurile păcatelor noastre mai întinse decât toate oceanele şi mările lumii, găuri negre fără
de hotare, din care numai voi, prin nevoinŃe şi moarte ne ridicaŃi, ca împreună să cântăm: ALILUIA!
Icosul al 12-lea
Văzând Domnul nepuŃinŃele noastre în a ne apara de dulceŃile fructului oprit şi slaba noastră voinŃă, a
trimis pe copila-nevastă cu suflet de monahie să ne ocrotească şi cărare făcându-se prin ea, nouă cărare
spre Mântuire ne este:
Bucură-te, Taina Chipului de SfinŃenie al Făpturii;
Bucură-te, Taina Chipului Nevinovat şi Curat;
Bucură-te, Fiica Lumii şi Dar al Fiului Tatălui Ceresc;
Bucură-te, Virtute a celor iubitori de DUMNEZEU;
Bucură-te, Vitejie ce întreci pe toŃi războinicii satanei;
Bucură-te, Tărie a Cerului în Pământ;
Bucură-te, Copilă-Nevastă-Monahie, Maica neputincioşilor;
Bucură-te, Lucrare Sfântă peste răutatea lumii;
Bucură-te, Lucrare Sfântă peste vicleniile demonice;
Bucură-te, Smerenie cu Slavă de Taină;
Bucură-te, Milostivă, a săracilor în virtuŃi sprijinitoare şi tămăduitoare;
Bucură-te, Sf. Cuv. Mc. Tomaida, Vasul întregii înŃelepciuni Creştineşti!
Condacul al 13-lea
O, Sfântă Taina a Iubirii lui DUMNEZEU pentru Chipul Său de Ńărână, Lucrare prin care HRISTOS se
răstigneşte în fiecare dintre SfinŃii Lui, înviindu-i şi Lucrători în ogorul cel răsădit cu lacrimi punându-i,
Sfântă Cuvioasă şi MuceniŃă Tomaida, caută, caută degrabă la rătăcirea minŃii mele şi-mi dă mie VoinŃa
149
ta cea Sfântă, ca împotrivindu-mă cu totul vrăjmaşului, focul pârjolitor al patimilor mele trupeşti să-l
sting cu curgerea sângelui tău neprihănit, în care rebotezându-mă eu, cel căzut din cele Sfinte, să redevin
Chip al Tatălui Ceresc, Fiu întors la cele dintâi şi Ńie recunoscător, ca împreună cu toŃi să-I cânt
SFINTEI TREIMI: ALILUIA! (acest condac se zice de trei ori)
Apoi iarăşi se zice Icosul întâi
Egiptul, Ńara pedepsiŃilor dar şi a celor izbăviŃi din gheara satanei, pustiul cel roditor de ViaŃă Sfântă, a
crescut în Alexandria Trupul tău de Taină, Hotar şi Piatră de poticnire pentru tot necredinciosul şi
groapă fără de fund spre pierzarea duhurilor desfrânării:
Bucură-te, copilă a unor Drept Credincioşi Creştini alexandrini;
Bucură-te, Ascunzătoare a Chipului de Mucenicie;
Bucură-te, Polată a minŃilor îndumnezeite;
Bucură-te, Floare din care ne vom Hrăni tainic noi, Albinele următoare lui HRISTOS;
Bucură-te, că inima ta a rămas Biserică neprihănită a Chipului Mântuitorului;
Bucură-te, că însoŃindu-te cu bărbat, în chip de neînŃeles ai rămas neatinsă de stricăciunea patimii
desfrânării;
Bucură-te, Lumină din Lumina HRISTOS;
Bucură-te, Strălucire fără de umbră sau schimbare;
Bucură-te, Candelă plină de Untdelemnul Poruncilor lui DUMNEZEU;
Bucură-te, Corăbioară în care aflăm salvare cei înecaŃi în oceanul păcatelor;
Bucură-te, Tămăduitoarea celor pe care lepra desfrânării i-a lăsat fără de Chipul cel adevărat;
Bucură-te, Sf. Cuv. Mc. Tomaida, Vasul întregii înŃelepciuni Creştineşti!
Şi Condacul întâi
Multe flori a odrăslit Dreapta CredinŃă şi toate de Taină, dar ca Tomaida, nevasta cea întocmai cu
monahiile, apărătoarea cea prea tânără a fecioriei, păstrătoarea de Aur curăŃit a întregii înŃelepciuni,
Pomul sub care ne răcorim cei aprinşi de arşiŃa desfrânării, Baia în care sângele MuceniŃei ne spală pe
toŃi înainte de a merge la Nunta Mielului, nu poŃi afla. Pentru aceea să şi cântăm plini de Nădejde şi
Iubire dumnezeiască: Bucură-te, Sf. Cuv. Mc. Tomaida, Vasul întregii înŃelepciuni Creştineşti!
După aceasta se zice această:

RUGĂCIUNE
Sfântă MuceniŃă Tomaida, luminătoarea celor din întunericul îndreptăŃirilor de sine, caută şi spre
a mea ticăloasă rugăciune, căci m-am aruncat în faŃa Sfintei tale Icoane, pe care eu, orbitul de
păcatele desfrânării nu o văd. Ascultă dar strigarea inimii mele, căci eu pe voi, SfinŃii, nu vă mai
aud, cu totul fiind asurzit de vuietele de veselie şi chiuiturile dracilor, caută tu spre mine precum a
căutăt Mântuitorul lumii şi cu a Lui milă şi iubire de oameni am ajuns să mă Rog eu, cel ce nu mai
am glas, ci cu porcii şi toate dobitoacele m-am asemănat în grai şi purtări şi ca un necuvântător m-
am făcut, cel ce odinioară în Rai le-am dat lor nume şi rosturi prin numire.
Caută cu dinadinsul spre mine şi cu Rugăciunile tale cele ascultate de Stăpânul şi Făcătorul celor
văzute şi nevăzute, mă ogoieşte măcar o zi în războiul desfrânării şi prea desfrânării în care
singur, de bună voie m-am aruncat!
Roăga-te pentru mine păcătosul, care i-am întrecut cu mult şi multe, fără de nume ticăloşii pe cei
din Sodoma şi Gomora, pentru mine ce nu mai aştept decât mânia lui DUMNEZEU, căci "întru
fărădelegi m-am zămislit şi întru păcate m-a născut maica mea", în vârtejul apocaliptic fiind
crescut, cu tristeŃea fiind înfăşat, cu laptele satanic al urâciunilor televizorului alăptat, înŃărcat cu
mânie şi ură, lipsit cu totul fiind de întreaga înŃelepciune Creştinească.
Tu, cea care n-ai cunoscut băloşenia păcatului şi nici frica şi nici ruşinea drăcească, repede
asupră-mi sabia Duhul Sfânt şi mă despică tu în două şi scoate afară din mine duhul cel împuŃit al
150
destrăbălării, al tristeŃii, al pustiirii, al curviei şi al preacurviei, al tuturor păcatelor trupeşti ce
nici dracii nu le mai ştiu inventa, al întinării cu pofte urâte înaintea HRISTOSULUI meu. Taie de
la mine duhul necunoaşterii, al nemilostivirii, al împietririi, al beŃiei, al lăcomiei pântecelui, al
iubirii de arginŃi, al clevetirii aproapelui, al neiubirii de fraŃi sau de duşmani, al aprinderii spre
cele rele şi neplăcute Domnului, al obrăzniciei ce se cheamă "îndrăzneală", şi tot cugetul fără de
răspuns şi nevrednic de Chipul Iubirii Dumnezeieşti, dar vrednic de toată munca şi osânda şi
gheena şi de toată pedeapsa, cu care Sfânta Treime osândeşte răzvrătirea şi neascultarea cea
drăcească spre care eu (numele) m-am aplecat, învoindu-mă cu totul.
Miluieşte-mă tu, cea tăiată la trup, dar întreagă cu înŃelepciunea şi Roagă-L pe Bunul Dumnezeu
să-mi dea iertare şi putere, să-mi dea răgaz să-mi spăl în sângele tău, vărsat pentru mine, în
Săngele Lui apoi cu care a Mântuit lumea, mulŃimea fără de număr a nelegiuirilor.
Sunt istovit de iureşul acestei trăiri în păcate. Vezi-ne pe mine şi pe toŃi ai mei fraŃi de ticăloşie.
Opreşte-mă tu la Hotarul de taină al pocăinŃei şi smereniei, crestează-mă cu postul, pentru a-mi
revărsa în mărturisire, fără de frică şi ruşine, păcatele. Vreau să mă mărturisesc mai întâi Ńie, ca
unei fierbinte Rugătoare şi Grabnic mijlocitoare, apoi, cu ajutorul Părintelui duhovnic, Singurului
şi Iubitorului de oameni Dumnezeu.
Ajută-mă te rog cu umilinŃa cu care a cerut ajutor femeia cananeiancă pentru fiica ei. Eu sunt şi
mamă şi fiică, căci gazdă a păcatelor îndreptăŃirii de sine sunt şi am zămislit blestemăŃii cu care
am umplut lumea.
Văd Crucea ca pe singurul Liman şi o cer. Te Rog, (iată, mă Rog!) şi-mi doresc – Drumul îngust şi
îngusta intrare în Staulul Oilor Mântuite. Cred şi vreau să-mi mărturisesc CredinŃa cea Dreaptă
prin Faptele Bune ale Creştinului Ortodox. Dar sunt cu totul neputincios. Te rog pe tine, Sfântă
Cuvioasă şi MuceniŃă Tomaida, Roaga-te cu dinadinsul, ca Domnul meu şi DUMNEZEUL meu
IISUS HRISTOS să-mi poruncească şi mie: "Scoală-te, ia-Ńi patul tău şi umblă".
Tu eşti Scăldătoarea mea cea care eşti pilda cea buna şi tămăduitoare a Oilor. Pentru Rugăciunile
tale să fiu şi eu tămăduit şi, tămăduit fiind, să revin la ViaŃă pentru a putea Sluji şi eu, după
Poruncă, Sfintei Treimi, Maicii Prea Curate şi Pururea Fecioarei Maria şi vouă, tuturor SfinŃilor
la care am alergat spre tămăduirea sufletului şi a trupului. Amin!
RUGĂCIUNE
DUMNEZEULE, pentru Rugăciunile Sfintei MuceniŃe Tomaida, ajută-mi mie şi mă izbăveşte de
păcatul desfrânării. Şi nădăjduieşte suflete al meu spre DUMNEZEU, că te vei libera de ispita
diavolească. Amin!
Troparul
Mieluşeaua Ta, Iisuse, Tomaida, strigă cu mare Glas: Pe Tine, Mirele meu, Te iubesc şi pe Tine
căutându-Te mă chinuiesc şi împreună mă rastignesc, şi împreună mă îngrop cu Botezul Tău; şi
pătimesc pentru Tine, ca să împărăŃesc întru Tine; şi mor pentru Tine, ca să viez pentru Tine; ci,
ca o jertfă fără prihană, primeşte-mă pe mine, ceea ce cu dragoste mă jertfesc łie. Pentru
Rugăciunile ei, ca un Milostiv, mântuieşte sufletele noastre.

151
ACATISTUL PREASFÂNTULUI ŞI DE VIAłĂ FĂCĂTORULUI DUH

Ziua prăznuirii, Duminica Pogorarii Sfântului Duh, a Cinzecimii sau a Rusaliilor


După obişnuitul început, se zic:
CONDACELE şi ICOASELE:

Condacul 1
VeniŃi toŃi credincioşii să preaslăvim pogorarea Sfântului Duh. Cel Care din sânurile Tatălui a purces
asupra Apostolilor, acoperind ca şi cu nişte ape pământul de cunoştinŃa lui Dumnezeu şi învrednicind
de harul cel de-viaŃă-făcător al infierii şi de slava cea de Sus pe cei ce aleargă la El întru curăŃie,
sfinŃind şi îndumnezeind pe cei ce strigă: Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte, şi te sălăşluieşte întru
noi!
Icosul 1
Îngerii cu feŃe luminoase în ceruri neîncetat slavoslovesc pe Duhul cel Sfânt, după cuviinŃa datorată
Izvorului vieŃii şi Luminii celei nematerialnice. Dimpreună cu ei Te preaslăvim şi noi, Duhule necuprins
cu mintea, pentru milele tale cele arătate şi cele ascunse, şi cu smerenie ne rugăm să fim adăpostiŃi sub
adumbrirea Ta cea fericită:
Vino, Lumină adevărată, duhovnicească bucurie;
Vino, Nor purtător de rouă şi negrăită frumuseŃe;
152
Vino şi primeşte ca pe un miros de buna mireasma duhovnicească laudă noastră;
Vino şi ne împărtaşeşte de bucuria împărtăşirii Tale;
Vino şi veseleşte-ne cu îmbelşugarea darurilor Tale;
Vino, Veşnicule Soare Neapropiat, şi întru noi ÎŃi fă lăcaş;
Vino şi ne îmbogăŃeşte cu darul vieŃii celei adevărate;
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte, şi te sălăşluieşte întru noi!
Condacul al 2-lea
În chipul limbilor de foc, întru lumină şi suflare de vânt de bucurie-făcătoare, pogorându-Se Duhul cel
Sfânt peşte Apostoli şi de văpaia lui fiind cuprinşi, chemat-au pescarii întreaga lume la Biserica lui
Hristos; necazuri şi nevoi răbdând cu bucurie pe pământ şi pe ape, de morŃile cele cumplite nu se
spăimântau, în tot pământul ieşind vestirea cântării lor, celei de Dumnezeu insuflate: Aliluia!
Icosul al 2-lea
Potir de ploaie datător, izvorâtor de foc, care ai pogorât asupra Apostolilor, łie cântare ÎŃi aducem, pe
Tine Te binecuvântăm şi łie ÎŃi mulŃumim, Dumnezeule, Duhule Sfinte:
Vino, Cela ce sfinŃeşti Biserica şi o păzeşti pe dânsa;
Vino şi dăruieşte un suflet şi o inimă celor ce cred întru Tine;
Vino şi aprinde evlavia noastră cea rece şi neroditoare;
Vino şi risipeşte negura necredinŃei şi a răutăŃii, care se îndeseşte pe pământ;
Vino şi ne călăuzeşte pe toŃi pe drumul vieŃii celei drepte;
Vino şi ne povăŃuieşte la tot adevărul;
Vino, Întelepciune Neajunsă, şi cu judecăŃile cele de Tine ştiute, mântuieşte-ne;
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte, şi te sălăşluieşte întru noi!
Condacul al 3-lea
O, Preaadâncă Taină! Dumnezeule, Duhule Necuprins cu mintea, Care împreună cu Tatăl şi cu Fiul toate
le-ai zidit! Tu ai împodobit cetele îngerilor de Sus întru lăcaşul luminii celei neapropiate. Tu ai chemat
la fiinŃă, cu strălucirea slavei, cetele de foc ale luminătorilor cereşti. Unind Tu trup şi suflet într-o
minunată alcatuire, ai zidit neamul omenesc; pentru aceasta, toată suflarea Te laudă şi cântă: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Alfa şi Omega, Începutule şi Sfârşitule, Tu, Veşnicule Duh, cu necuprinsa putere a purtării deasupra
apelor şi cu înfricoşata Ta îmbrăŃişare ai adus pe toŃi şi pe toate la viaŃă. Din suflarea Ta cea de-viaŃă-
făcătoare a răsărit, din genunea cea fără chip, frumuseŃea lumii celei întâi zidite, pentru care ÎŃi strigăm:
Vino la noi, Preaînteleptule Ziditor al lumii;
Vino, Cela ce eşti mare în micuŃa floare, ca şi în luminătorii cerului;
Vino, Felurime Negrăită şi FrumuseŃe Veşnică;
Vino şi luminează întunecatul meu suflet;
Vino, Cela ce Te dăruieşti nouă prin Sfintele Taine;
Vino, căldură bineînmiresmată;
Vino şi ne arată pe noi zidire nouă în Hristos;
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte, şi te sălăşluieşte întru noi!
Condacul al 4-lea
O, Duhule Preabun şi Neajuns, din care izvorăşte sfinŃenia! Tu ai înveşmântat-o pe Preacurata Fecioară
Maria cu strălucirea orbitoare şi neapropiată a sfinŃeniei Tale, făcând-o Maică a lui Dumnezeu-Cuvântul,
Împărateasă a Îngerilor, spre mântuirea oamenilor. Cu puterea cea mai presus de lume Tu i-ai umbrit pe
Prooroci şi Apostoli, Tu i-ai purtat până în al treilea Cer, Tu le-ai rănit inimile cu frumuseŃea cea de Sus,
punând în graiul lor îndemn înflăcărat, cu care aduceau pe oameni la Dumnezeu. Tu îi preschimbi pe cei
păcătoşi, iar ei, plini fiind de arzătoare bucurie, ÎŃi cântă: Aliluia!
Icosul al 4-lea

153
Prin Duhul Sfânt tot sufletul viază, şi cu puterea Lui se va scula spre învierea cea de obşte toată zidirea,
în ceasul de pe urma al veacului acesta şi în cel dîntâi al veacului ce va să fie. Ridică-ne atunci din
groapă, Preabunule Mângâietor, nu spre osândă, ci spre a ne împărtăşi de fericire, întru dumnezeiasca
lumină, cu toŃi sfinŃii, cu rudele şi apropiaŃii noştri.
Vino dar, şi de a sufletului moarte ne izbăveşte;
Vino şi, înainte de sfârşitul nostru, ne îndestulează cu Trupul şi Sângele Mântuitorului nostru;
Vino şi dă-ne să adormim în pace, cu cuget neîntinat;
Vino şi luminoasă fa scularea noastră din somnul morŃii;
Vino şi ne învredniceşte ca să privim cu bucurie la zorii veşniciei;
Vino şi fă-ne fii ai nestricăciunii;
Vino şi luminează atunci, ca un soare, trupurile noastre cele fără de moarte;
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte, şi te sălăşluieşte întru noi!
Condacul al 5-lea
Auzind, Fiule al lui Dumnezeu, glasul Tău: "Dacă cineva însetează să vină la Mine şi să bea", Te rugăm
astâmpără-ne setea de viaŃă duhovnicească şi dă-ne apa vieŃii. Trimite asupra noastră raza harului
Duhului Sfânt, Celui ce împreună cu Tine are izvor în Tatăl, ca să nu mai însetăm în veac, toŃi cei ce
cântăm cu umilinŃă: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Nestricăciosule şi Neziditule, Veşnicule, Preaînduratule Duh, Apărătorule al celor drepŃi, CurăŃitorule al
păcătoşilor, slobozeşte-ne de orice întinăciune, ca strălucirea luminii harului Tău să nu se stingă întru
noi, cei care ÎŃi cântăm:
Vino, Preabunule, şi dă-ne umilinŃă şi izvoare de lacrimi;
Vino şi ne învaŃă să ne închinăm łie în duh şi adevăr;
Vino, Preaînaltule Adevăr, şi lămureşte îndoielile sărăcăcioasei mele înŃelegeri;
Vino, ViaŃă neîmbătrânitoare, şi ne primeşte din strâmtorarea veacului acesta pământesc;
Vino, Lumină Veşnică, şi se vor risipi toate nălucirile şi spaimele;
Vino, Putere veşnic nouă, împrospătându-i pe copiii Tăi cei osteniŃi;
Vino, Nemărginită Bucurie, şi uitate vor fi vremelnicele întristări;
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte, şi te sălăşluieşte întru noi!
Condacul al 6-lea
Saltă, fiică a luminii, Sionule, Sfântă Maică! Împodobeşte-te, mărită mireasă, cu cerurile deopotrivă,
strălucitoare Biserică sobornicească a lui Hristos! Asupra ta odihneşte Duhul cel Prea Sfânt, care
tămăduieşte nepuŃinŃele, plineşte lipsurile, dăruieşte viaŃă celor morŃi şi îi aduce la viaŃa veşnică pe toŃi
cei ce cu cuviinŃă şi cu dreptate strigă: Aliluia!
Icosul al 6-lea
"În lume necazuri veŃi avea", a zis Mântuitorul. Unde vom afla alinare şi cine ne va mângâia? Tu,
Duhule Mângâietor, ÎnsuŃi dezleagă întristarea noastră! Mijloceşte pentru noi cu suspinuri negrăite şi
uşurează inimile celor ce Te roagă:
Vino, Dulce Răcoare a celor osteniŃi şi împovăraŃi;
Vino, Împreună-Grăitorule cu cei întemniŃaŃi;
Vino, Adăpostul celor prigoniŃi;
Vino şi miluieşte pe cei slăbănogiŃi de săracie şi de foamete;
Vino şi tămăduieşte patimile trupurilor şi ale sufletelor noastre;
Vino şi cercetează pe toŃi cei care însetează de lumina Ta;
Vino şi alină întristarea noastră cu nădejdea veşnicei bucurii;
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte, şi te sălăşluieşte întru noi!
Condacul al 7-lea
"Celui care huleşte împotriva Duhului Sfânt nu i se va ierta nici în veacul acesta, nici în cel viitor", a
154
spus Domnul. Ascultând acest cuvânt străin ne cutremurăm, ca nu cumva să fim judecaŃi cu cei
neascultători şi cu cei ce luptă împotriva lui Dumnezeu. Nu lăsa, Duhule Sfinte, inima noastră să se
plece spre cuvinte de vicleşug. Întoarce din schisme, eresuri şi necredinŃă pe toŃi cei rătăciŃi, iar pe întâi-
născuŃii Bisericii Tale învredniceşte-i să cânte în vecii vecilor: Aliluia!
Icosul al 7-lea
Când S-a îndepărtat Duhul Sfânt de la Saul, atunci spaima şi neliniştea l-au cuprins, iar întunericul
deznădăjduirii l-a coborât în cele mai de dedesubt; aşa mi s-a întâmplat şi mie în ziua întristării şi
împietririi cugetului meu, că m-am îndepărtat de la lumina Ta; ci dă-mi a Te chema necontenit,
Ocrotirea sufletului meu, până ce lumina Ta mă va lumina pe mine, cel împuŃinat la suflet:
Vino şi nu mă lepăda pentru cârtirea şi nerăbdarea mea;
Vino şi potoleşte cumplita vijelie a tulburării şi a aprinderii;
Vino şi odihneşte pe cei necăjiŃi de strâmtorările vieŃii;
Vino şi îmblânzeşte inima în ziua împietririi şi a mâniei;
Vino şi surpă urzelile, tulburările şi spaimele duhurilor întunericului;
Vino şi dă-ne, cu suflarea Ta, inimă zdrobită;
Vino, ca prin răbdare să mântuim sufletele noastre;
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte, şi te sălăşluieşte întru noi!
Condacul al 8-lea
Mântuieşte-mă, Cerescule Părinte! Săraci suntem, neputincioşi şi orbi, şi goi duhovniceşte! Dăruieşte-ne
aurul Tău cel curătit în foc, cu veşmânt alb acoperă ruşinea noastră, vindecă ochii noştri cu alifia Ta.
Pogoară şi în vasele necurate ale sufletelor noastre harul Preasfântului Tău Duh, cel de-viaŃă-făcător,
învrednicindu-ne bucuriei celei de-a doua naşteri pe toŃi cei ce cântăm: Aliluia!
Icosul al 8-lea
Ca Turnul Babel se prăbuşeşte fericirea pământească. Jalnice sunt toate strădaniile omeneşti. Bine imi
este mie că m-ai smerit, că în păcate şi căderi mi-ai acoperit toată slăbiciunea şi nimicnicia. Fără de Tine
nimic nu putem face, dar nădăjduim că ne vom mântui prin harul Tău, grăind: Vino dar, PreaînŃeleptule
Ziditor al vieŃii;
Vino şi lămureşte-ne căile Tale cele neînŃelese;
Vino, precum un fulger, şi luminează sfârşitul vieŃii pământeşti;
Vino şi binecuvântează tot începutul bun pe care îl punem;
Vino şi fii nouă ajutător la fapte bune;
Vino şi luminează mintea noastră în ceasul descumpănirii;
Vino şi dăruieşte tuturor duh de pocăinŃă, ca să se risipească prin acesta scârbele ce stau să vina asupra
lumii spre pedepsire;
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte, şi te sălăşluieşte întru noi!
Condacul al 9-lea
Atat a iubit Dumnezeu lumea că şi pe Fiul Său cel Unul Născut, Care S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi
din Maria Fecioară şi Şi-a întins pe Cruce mâinile Sale de Ziditor al lumii, L-a trimis de a răscumpărat
din păcat şi moarte întreaga lume cu sângele Său! Pentru aceasta, toată zidirea, aşteptând libertatea
măririi fiilor lui Dumnezeu, cântă Tatălui care a iubit, Fiului care a răscumpărat şi Duhului care
sfinŃeşte: Aliluia!
Icosul al 9-lea
Duhul Cel Făcător de ViaŃă, Care S-a pogorât asupra lui Hristos la Iordan, în chip de porumbel S-a
odihnit şi asupra mea, când mă aflam în scăldătoarea Sfântului Botez; s-a întunecat însă lucrarea
bunătăŃii Sale din pricina negurii greşelilor mele. Pentru aceea, precum aşteaptă zorii drumeŃul rătăcit
noaptea în pădure, aşa şi eu însetez de razele tale, Bunule, ca să nu pier cu totul:
Vino dar, la cel pecetluit cu Numele Tău cel Înfricoşat;
Vino dar, şi uşurează cugetul chinuit şi pârjolit fără cruŃare;
155
Vino şi înnoieşte întru mine chipul lui Dumnezeu ce s-a acoperit de neguri;
Vino şi risipeşte nălucirile născute din păcat;
Vino şi mă învaŃă să împărtăşesc durerile străine;
Vino şi pleacă-mă să iubesc întreaga Ta zidire;
Vino şi dă-mi iarăşi bucuria mântuirii Tale;
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte, şi te sălăşluieşte întru noi!
Condacul al 10-lea
Duhul Sfânt îl naşte a doua oară pe om spre viaŃa veşnică, Duhul Sfânt îi insufleŃeşte pe mucenici,
sfinŃeşte preoŃii, încununează pe cei drepŃi, face din pâine şi vin Însuşi Dumnezeiescul Trup şi Sânge al
Mântuitorului. O, adâncul bogăŃiei şi înŃelepciunii lui Dumnezeu! Dă-ne cununa darurilor Tale –
dragostea veşnică şi atotiertătoare, care se întristează pentru vrăjmaşi şi vrea ca toŃi să fie mântuiŃi: ca,
lămuriŃi fiind prin ea, ca nişte fii ai luminii să strigăm: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Cine ne va despărŃi de dragostea lui Dumnezeu? Scârba, sau strâmtorarea, sau prigoana, sau foamea, sau
golătatea, sau nevoia, sau sabia? Dacă ne vom lipsi chiar de toate cele de pe pământ, avem moştenire
nepieritoare în ceruri: ci dă-ne, Doamne, să Te iubim nu cu cuvântul sau cu limba, ci cu fapta
nemincinoasă şi cu nevoinŃa întregii vieŃi:
Vino dar, Atotputernicule Duh, şi ne sporeşte credinŃa cea atotbiruitoare;
Vino şi ne dă îndrăzneală în rugăciune;
Vino şi încălzeşte-ne inimile, ca să nu se răcească dragostea noastră din pricina prea multor fărădelegi;
Vino şi dă-ne să nu cădem în vreme de prigoană şi de batjocorire a credinŃei;
Vino şi ne păzeşte de ispite peste puteri şi de sminteli;
Vino şi înviază inimile noastre prin înrourarea Ta;
Vino şi tămăduieşte-ne, sfinŃeşte-ne şi ne ridică, Bunule, cu harul Tău;
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte, şi te sălăşluieşte întru noi!
Condacul al 11-lea
Acestea zice Domnul: "Vărsa-voi Duhul Meu peste tot trupul, şi fiii şi fiicele voastre vor prooroci,
bătrânii voştri visuri vor visa, iar tinerii voştri vor vedea vedenii". Duhule Preadorit, dă-ne doar o
firimitură de la masa fiilor celor aleşi ai mângâierii Tale, celor care cu umilinŃă ÎŃi strigăm: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Acolo unde ai răsărit, fie şi doar pentru o clipă, în locul cel de taină al sufletului, strălucind ca un fulger,
neuitată e frumuseŃea descoperirii Tale, prin care se preschimbă, cu preschimbare dumnezeiască şi
înfricoşată cuviinŃă, făptura cea de tină. Învredniceşte-ne, Bunule Mângâietor, încă din viaŃa
pământească să Te vedem cu inimă curată, noi, cei care strigăm:
Vino, Fulger dătător de lumina veşniciei;
Vino şi luminează-ne cu strălucirea cea neîncetată;
Vino, Vistierul smereniei şi Veselia celor blânzi;
Vino, Apa Vie, răcoreşte-ne arşiŃa patimilor;
Vino, că departe de Tine nu aflăm linişte şi tihnă;
Vino, că împreună cu Tine pretutindenea este ÎmpărăŃia Cerurilor;
Vino şi întipăreşte-ne în suflet pecetea darului Tău;
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte, şi te sălăşluieşte întru noi!
Condacul al 12-lea
Râu nesecat al harului, Cela ce ierŃi păcatele, Duhule Sfinte! Primeşte rugăciunea noastră pentru întreaga
lume, pentru cei credincioşi şi pentru cei necredincioşi şi pentru fiii neascultării: şi pe toŃi adună-i în
ÎmpărăŃia Sfintei Treimi, ca să se ruşineze de Tine şi cel din urmă vrăjmaş – moartea, iar lumea,
renăscută prin focul curăŃitor, să cânte cântarea cea nouă a nemuririi: Aliluia!

156
Icosul al 12-lea
Văd cu duhul cetatea lui Dumnezeu – Ierusalimul Ceresc – ca pe o mireasă împodobită, cu chip de
soare, în sărbătoare. Aud săltarea drepŃilor la Cina Domnului, aud glasurile Îngerilor şi pe Prealuminatul
nostru Domn între aleşii Săi, iar durerea, întristarea şi suspinarea fug. Împărate Ceresc, Duhule Sfinte,
învredniceşte-ne prin cununa darurilor Tale să ne îmărtăşim în Domnul de bucuria veşnică, noi, toŃi cei
care strigăm:
Vino, Bunule, şi trezeşte în noi setea de viaŃă de dincolo de mormânt;
Vino şi aprinde în inimile noastre dorirea vieŃii veacului celui adevărat;
Vino şi ne descoperă bucuria ÎmpărăŃiei ce va să fie;
Vino şi dă-ne haina strălucitoare ca zăpada a curăŃiei;
Vino şi umple-ne cu strălucirea dumnezeirii;
Vino şi ia-ne la nunta Mielului;
Vino şi ne învredniceşte să împărăŃim în slava Ta cea veşnică;
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte, şi te sălăşluieşte întru noi!
Condacul al 13-lea
O, noian purtător de lumină al iubirii celei mântuitoare, Duhule Făcător de ViaŃă! Încălzeşte cu suflarea
venirii Tale neamul omenesc cel îngheŃat întru fărădelegi, grabeşte pieirea răului cu nepătrunsele Tale
judecăŃi şi ne descoperă cum să prăznuim în veşnicie adevărul cel dumnezeiesc, astfel ca să fie
Dumnezeu totul întru toate, şi cele cereşti şi cele pământeşti şi cei izbăviŃi de iad, dimpreună să cânte:
Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)
Apoi iarăşi se zice Icosul întâi
Îngerii cu feŃe luminoase în ceruri neîncetat slavoslovesc pe Duhul cel Sfânt, după cuviinŃa datorată
Izvorului vieŃii şi Luminii celei nematerialnice. Dimpreună cu ei Te preaslăvim şi noi, Duhule necuprins
cu mintea, pentru milele tale cele arătate şi cele ascunse, şi cu smerenie ne rugăm să fim adăpostiŃi sub
adumbrirea Ta cea fericită:
Vino, Lumină adevărată, duhovnicească bucurie;
Vino, Nor purtător de rouă şi negrăită frumuseŃe;
Vino şi primeşte ca pe un miros de buna mireasma duhovnicească laudă noastră;
Vino şi ne împărtaşeşte de bucuria împărtăşirii Tale;
Vino şi veseleşte-ne cu îmbelşugarea darurilor Tale;
Vino, Veşnicule Soare Neapropiat, şi întru noi ÎŃi fă lăcaş;
Vino şi ne îmbogăŃeşte cu darul vieŃii celei adevărate;
Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte, şi te sălăşluieşte întru noi!
Şi Condacul întâi
VeniŃi toŃi credincioşii să preaslăvim pogorarea Sfântului Duh. Cel Care din sânurile Tatălui a purces
asupra Apostolilor, acoperind ca şi cu nişte ape pământul de cunoştinŃa lui Dumnezeu şi învrednicind de
harul cel de-viaŃă-făcător al infierii şi de slava cea de Sus pe cei ce aleargă la El întru curăŃie, sfinŃind şi
îndumnezeind pe cei ce strigă: Vino, Mângâietorule, Duhule Sfinte, şi te sălăşluieşte întru noi!
După aceasta se zice această:

RUGĂCIUNE
Duhule Sfinte! Cela Ce umpli întreaga lume şi dăruieşti viaŃă tuturor, îndepărtându-te de oamenii
cei întinaŃi. Cu umilinŃă mă rog łie: nu Te mânia de necurăŃia sufletului meu, ci vino şi Te
sălăşluieşte întru mine şi mă curăŃeşte de toată întinăciunea păcatului ca, prin ajutorul Tău, să
petrec cealaltă vreme a vieŃii mele întru pocăinŃă şi în lucrarea faptelor celor bune, şi aşa să Te
preamăresc împreună cu Tatăl şi cu Fiul, în vecii vecilor. Amin!

157
ACATIST DE MULłUMIRE

După obişnuitul început, se zic:


CONDACELE şi ICOASELE:

Condacul 1
Împărate al veacurilor, Cel ce nu suferi stricăciune, Tu Ńii în dreapta Ta toate cărările vieŃii omeneşti cu
puterea proniei Tale celei mântuitoare. ÎŃi mulŃumim pentru binefacerile Tale cele arătate şi cele
ascunse, pentru viaŃa pământească şi pentru cereştile bucurii ale împărăŃiei Tale. Arată-ne şi de acum
înainte mila Ta, celor care cântăm: Slavă łie, Dumnezeule, în veci!
Icosul 1
Venit-am pe lume prunc slab şi neajutorat, dar îngerul păzitor a întins aripi luminoase, ocrotind leagănul
copilăriei mele. Dragostea Ta străluceşte de atunci peste toate cărările mele, în chip minunat călăuzindu-
mă către lumina veşniciei. Cu slavă s-au arătat, din prima zi şi până acum, darurile Proniei Tale cele
îmbelşugate. ÎŃi mulŃumesc şi strig cu toŃi cei care Te cunosc pe Tine:
Slavă łie, Celui ce m-ai chemat la viaŃă,
Slavă łie, Celui ce mi-ai arătat frumuseŃea lumii,
Slavă łie, Celui ce ai deschis înaintea mea cerul şi pământul ca pe o carte veşnică a înŃelepciunii, Slavă
veşniciei Tale, ce se arată în lumea cea vremelnică,
Slavă łie, pentru milele Tale cele arătate şi cele ascunse,
Slavă łie, pentru fiecare suspinare a încercărilor mele,
Slavă łie, pentru fiecare pas al vieŃii, pentru fiecare clipă de bucurie,
Slavă łie, Dumnezeule, în veci!

158
Condacul al 2-lea
Doamne, ce bine e să fii oaspetele zidirii Tale: vântul bine-înmiresmat, munŃii care tind spre cer, apele
ca nişte oglinzi nemărginite în care se răsfrâng aurul razelor şi curgerea uşoară a norilor, întreaga fire
şopteşte tainic, toată e plină de mângâiere, păsările şi dobitoacele poartă pecetea iubirii Tale.
Binecuvântat este pământul cu frumuseŃea cea degrab trecătoare care deşteaptă dorul de veşnicul locaş
unde întru nestricăcioasă frumuseŃe se aude cântarea: Aliluia!
Icosul al 2-lea
M-ai adus în viaŃa aceasta ca într-un rai preasfânt. Am văzut cerul ca un potir albastru şi adânc, în azurul
căruia cântă păsările, am ascultat foşnetul plin de pace al pădurii şi susurul dulce-glăsuitor al apelor,
neam înfruptat din roadele bine-miresmate şi dulci, ca şi din mierea cea parfumată. Ce bine e la Tine pe
pământ, şi câtă bucurie să fii oaspetele Tău!
Slavă łie, pentru praznicul vieŃii,
Slavă łie, pentru buna mireasmă a lăcrĂmioarelor şi trandafirilor,
Slavă łie, pentru felurimea cea desfătata a roadelor şi a seminŃelor,
Slavă łie, pentru strălucirea de giuvaer din roaua dimineŃii,
Slavă łie, pentru surâsul deşteptării scăldate în lumină,
Slavă łie, pentru frumuseŃea zidirii mâinilor Tale,
Slavă łie, pentru viaŃa veacului acesta, prevestitoare a celei cereşti,
Slavă łie, Dumnezeule, în veci!
Condacul al 3-lea
Prin puterea Sfântului Duh împrăştie mireasmă orice floare: adiere tihnită de parfum, gingaşă alcătuire
de culori, frumuseŃea Celui Mare întru cele smerite. Laudă şi cinste Făcătorului de viaŃă Dumnezeu, Cel
Care a încununat Ńarina cu aurul spicelor şi cu azurul albăstrelelor, iar sufletul cu bucuria vederii celor
tainice. VeseliŃi-vă şi-I cântaŃi Lui: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Cât de minunat eşti în praznicul primăverii, când se trezeşte la viaŃă toată făptura şi de prin mii de părŃi
strigă cu bucurie către Tine: Tu eşti Izvorul vieŃii, tu eşti Biruitorul morŃii! Mângâiate de lumina lunii şi
de cântecele privighetorilor, stau văile şi codrii în veşminte de nuntă, întreaga lume este mireasa Ta, ea îl
aşteaptă pe Mirele nestricăcios. Dacă astfel îmbraci Tu iarba câmpului, cum oare ne vei preschimba în
veacul învierii ce va să fie, cum vor lumina trupurile noastre, iar sufletele cum vor străluci?
Slavă łie, Celui ce ai scos dintru întunecimile pământului felurite culori şi gusturi şi miresme,
Slavă łie, pentru zidirea cea primitoare şi bogată în mângâiere,
Slavă łie, că ne-ai înconjurat cu mii şi mii de făpturi,
Slavă łie, pentru adâncul înŃelepciunii Tale, care şi-a pus pecetea peste întreaga lume,
Slavă łie, cu evlavie sărut urmele paşilor Tăi nevăzuŃi,
Slavă łie, Celui ce ai aprins înaintea noastră lumina cea strălucitoare a vieŃii veşnice,
Slavă łie, pentru nădejdea vieŃii nestricăcioase, nepieritoare, desăvârşite,
Slavă łie, Dumnezeule, în veci!
Condacul al 4-lea
Cu câtă dulceaŃă îi îndestulezi pe cei ce se gândesc la Tine, ce Făcător de viaŃă este Cuvântul Tău cel
Sfânt! Mai plăcută decât untdelemnul şi mai dulce decât fagurii este împreună-grâirea cu Tine.
Rugăciunea adusă łie prinde viaŃă şi se înaripează: cu ce cutremur se umple atunci sufletul şi cât de
măreŃe şi pline de tâlc apar atunci viaŃa şi făptura toată! Unde nu eşti Tu – acolo e pustiu. Unde eşti Tu –
acolo e bogăŃia sufletului, acolo se revarsă, ca un şuvoi de apă vie, cântarea: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Când se lasă peste pământ apusul, când se împart odihna somnului obştesc şi la căderea zilei liniştea se
aşterne, eu văd cămara Ta sub chipul palatelor strălucitoare şi a pridvoarelor de nori ale amurgului. Foc
şi porfiră, aur şi azur grăiesc proorocind despre frumuseŃea cea negrăită a corturilor Tale şi cu glas de
159
prăznuire strigă:
Slavă łie, în ceasul tihnit al înserării,
Slavă łie, Celui ce ai revărsat asupra lumii mare linişte,
Slavă łie, pentru raza de rămas-bun a soarelui care apune,
Slavă łie, pentru odihna somnului adânc,
Slavă łie, pentru bunătatea Ta care se arată în întuneric, când lumea toată pare a fi departe,
Slavă łie, pentru rugăciunile smerite ale sufletului,
Slavă łie, pentru deşteptarea făgăduită spre bucuria veşnicei zile neînserate,
Slavă łie, Dumnezeule, în veci!
Condacul al 5-lea
Nu sunt cumplite viforele vieŃii pentru acela în al cărui suflet străluceşte făclia focului Tău. Împrejur –
vreme rea şi întuneric, groază şi urlet de vijelie; iar în sufletul lui e pace şi lumină: acolo e Hristos! Şi
inima cântă: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Văd cerul Tău strĂlucitor de stele. O, cât eşti de bogat şi câte lumini ai! Prin razele îndepărtaŃilor
luminĂtori mă priveşte veşnicia; sunt aşa mic şi neînsemnat, dar cu mine este Domnul şi pretutindeni
sunt păzit de dreapta Lui cea iubitoare.
Slavă łie, pentru necontenita Ta purtare de grijă,
Slavă łie, pentru oamenii pe care pronia Ta mi i-a adus în cale,
Slavă łie, pentru dragostea rudelor, pentru dăruirea prietenilor,
Slavă łie, pentru blândeŃea dobitoacelor care-mi slujesc,
Slavă łie, pentru clipele luminoase ale vieŃii mele,
Slavă łie, pentru bucuriile limpezi ale inimii,
Slavă łie, pentru fericirea de a trăi, de a mă nevoi şi de a contempla,
Slavă łie, Dumnezeule, în veci!
Condacul al-6-lea
Cât eşti de măreŃ şi de apropiat întru cumplita suflare a furtunii, cum se vădeşte atotputernicia mâinii
Tale în şerpuirea fulgerelor orbitoare: minunată este măreŃia Ta. Glasul Domnului peste câmpii şi în
foşnetul codrilor, glasul Domnului în purcederea tunetelor şi ploii, glasul Domnului peste ape multe.
Lăudat fii în vuietul munŃilor care scuipă foc. Tu scuturi pământul ca pe un veşmânt; Tu înalŃi până la
cer valurile mării. Laudă łie, Celui ce ai smerit trufia omenească, făcând să se înalŃe strigăt de pocăinŃă:
Aliluia!
Icosul al-6-lea
Ca fulgerul când luminează cămările ospăŃului şi după el par jalnice toate făcliile, aşa ai strălucit şi Tu în
sufletul meu, fără de veste, la vremea celor mai mari bucurii ale mele; iar după lumina Ta de fulger, ce
palide, întunecate şi firave păreau aceste bucurii... Sufletul meu năzuieşte spre Tine!
Slavă łie, hotar al celor mai înalte visuri omeneşti,
Slavă łie, pentru setea noastră nepotolită după împărtăşirea cu Dumnezeu,
Slavă łie, Celui ce ai aprins în noi nemulŃumirea numai cu viaŃa cea de pe pământ,
Slavă łie, Celui ce faci din noi fii ai luminii înveşmântându-ne cu cele mai gingaşe raze ale Tale,
Slavă łie, Celui ce ai zdrobit puterea duhurilor întunericului şi ai sortit tot răul spre nimicire,
Slavă łie, pentru descoperirile Tale;
Slavă łie, pentru fericirea de a Te simŃi şi de a vieŃui cu Tine,
Slavă łie, Dumnezeule, în veci!
Condacul al-7-lea
În sânul minunatei simfonii care ne înfăşoară cu bogatele ei armonii se face auzită chemarea Ta. Tu ne
descoperi pridvorul împărăŃiei ce va să fie în dulceaŃa cântărilor, în minunatele acorduri ale sunetelor, în
simŃirea înaltă din glăsuirea lor, în strălucirea lucrării artistului. Orice adevĂrată frumuseŃe ne poartă
160
sufletul spre Tine, ca o puternică chemare, facându-ne să înălŃăm cu glas de sărbătoare cântarea: Aliluia!
Icosul al-7-lea
Cu pogorârea Sfântului Tău Duh, Tu luminezi şi faci să rodească arta pictorilor, inspiraŃia poeŃilor,
gândirea savanŃilor. Cu puterea cunoaşterii de sus pătrund ei legile Tale, luminându-ne adâncul
înŃelepciunii Tale de Ziditor. LucrĂrile lor şi fără de voie Te mărturisesc: O, cât eşti de mare în operele
lor, cât eşti de mare în omul pe care Tu L-ai făcut!
Slavă łie, Celui ce łi-ai arătat puterea în legile ce cârmuiesc zidirea,
Slavă łie, că toată făptura e plină de legile pe care i le-ai rânduit,
Slavă łie, pentru tot ce ni s-a descoperit prin harul Tău,
Slavă łie, pentru ceea ce cu înŃelepciune ne-ai ascuns,
Slavă łie, pentru geniul minŃii omeneşti,
Slavă łie, pentru puterea de a lucra cele de folos,
Slavă łie, pentru limbile de foc ale inspiraŃiei,
Slavă łie, Dumnezeule, în veci!
Condacul al-8-lea
Cât de apropiat eşti de noi în ziua bolii! Tu ÎnsuŃi cercetezi pe cei bolnavi, Tu ÎnsuŃi Te apleci spre patul
celui suferind. Şi inima lui stă de vorbă cu Tine.
Tu luminezi sufletul cu pace în vremea grelelor pătimiri şi scârbe, Tu trimiŃi ajutor neaşteptat. Tu
mângâi, Tu cercetezi cu dragoste şi mântui, łie îŃi înălŃăm cântare: Aliluia!
Icosul al-8-lea
Când, prunc fiind, Te-am chemat cu înŃelegere pentru prima oară, mi-ai împlinit rugăciunea şi mi-ai
adumbrit sufletul cu pacea harului Tău. Atunci am înŃeles că Tu eşti bun şi fericiŃi sunt cei care aleargă
la Tine. Am început a Te chema din ce în ce mai des, iar acum strig:
Slavă łie, Celui ce plineşti cererea mea pentru cele bune;
Slavă łie, Celui ce veghezi necontenit asupra mea;
Slavă łie, Celui ce tămăduieşti neputinŃele şi scârbele cu trecerea vindecătoare a timpului;
Slavă łie, Celui ce singur ştii de ce îngădui să fim prigoniŃi pe nedrept;
Slavă łie, Celui prin Care nici o pierdere nu e de neînlocuit şi tuturor le dăruieşti viaŃa de veci;
Slavă łie, Celui ce faci nepieritor tot lucrul cel înalt şi bun;
Slavă łie, Celui ce ne-ai făgăduit reîntâlnirea cea dorită cu cei de aproape ai noştri adormiŃi întru
nădejdea învierii;
Slavă łie, Dumnezeule, în veci!
Condacul al-9-lea
De ce zâmbeşte tainic toată făptura în zilele de praznic? De ce atunci se revarsă în inimă o minunată
uşurare, fără asemănare cu cele pământeşti şi însuşi văzduhul devine altar şi biserică purtătoare de
lumină? E adierea harului Tău, e strĂlucirea Taborului, cerul şi pământul cântă atunci lauda: Aliluia!
Icosul al-9-lea
Când m-ai insuflat spre a sluji aproapelui, luminându-mi sufletul cu umilinŃa, atunci una din razele Tale
nenumărate a căzut asupra inimii mele, şi ea s-a făcut purtătoare de lumină, fier în văpaie: am privit
chipul Tău tainic şi neapropiat
Slavă łie, Celui ce ai preschimbat viaŃa noastră cu faptele bunătăŃii,
Slavă łie, Celui ce ai pecetluit cu negrăită dulceaŃă fiecare din poruncile Tale,
Slavă łie, Celui ce Te sălăşluieşti în chip nevăzut acolo unde adie buna mireasmă a milostivirii,
Slavă łie, Celui ce ne-ai trimis nereuşite şi scârbe, ca să ne întoarcem ochii spre suferinŃa celorlalŃi,
Slavă łie, Celui ce ai pus mare răsplată în însăşi fapta bună,
Slavă łie, Celui ce primeşti avântul spre cele înalte,
Slavă łie, Celui ce învălui cu iubirea mai presus de toate,
Slavă łie, Dumnezeule, în veci!
161
Condacul al 10-lea
Un lucru destrămat în pulbere nu se ridica la loc, dar Tu învii pe cei a căror conştiinŃă s-a stins şi întorci
la frumuseŃea cea dintâi sufletele ce o pierduseră fără nădejde. Cu Tine nimic nu e cu neputinŃă de
îndreptat. Tu eşti cu totul dragoste. Tu eşti Cel ce pe toate le zideşti, şi Cel ce iarăşi dai viaŃă. Pe Tine Te
lăudăm cântând: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Dumnezeul meu, Cel ce cunoşti căderea îngerului trufaş al zorilor, mântuieşte-mă cu harul tău, nu mă
lăsa să mă îndepărtez de Tine şi nu-mi da să mă îndoiesc de Tine. Dă auzului meu agerime, ca să aud în
toate clipele vieŃii mele glasul Tău tainic şi să-łi strig łie, Celui veşnic:
Slavă łie, pentru minunatele potriviri de întâmplări pe care le-a rânduit pronia Ta,
Slavă łie, pentru presimŃirile dăruite de har,
Slavă łie, pentru poveŃele glasului tainic,
Slavă łie, pentru descoperirile din vis şi din trezie ale cuvioşilor Tăi,
Slavă łie, Celui ce zădărniceşti planurile nefolositoare,
Slavă łie, Celui ce ne trezeşti prin suferinŃe din beŃia patimilor,
Slavă łie, Celui care smereşti spre mântuire trufia inimii,
Slavă łie, Dumnezeule, în veci!
Condacul al 11-lea
Prin lanŃul de gheaŃă al veacurilor simt suflul fierbinte al Dumnezeirii Tale şi dragostea Ta de oameni.
Tu eşti aproape, sorocul vremurilor se apropie. Văd Crucea Ta: ai îndurat-o pentru mine; în pulbere se
aşterne duhul meu înaintea Crucii: aici e praznicul iubirii şi al mântuirii, aici nu încetează în veci lauda:
Aliluia!
Icosul al 11-lea
Fericit cel care va cina în împărăŃia Ta, însă Tu m-ai împărtăşit încă de pe pământ de această fericire. De
câte ori nu mi-ai întins cu dreapta Ta dumnezeiască Trupul şi Sângele Tău iar eu, mult păcătosul am
primit ştiutele Taine şi am simŃit iubirea Ta cea negrăită şi mai presus de fire?
Slavă łie, pentru puterea harului Tău cel necuprins şi de viaŃă făcător,
Slavă łie, Celui ce ai înălŃat Biserica Ta ca adăpost lumii ostenite,
Slavă łie, Celui ce ne-ai născut a doua oară prin apele cele de viaŃă făcătoare ale Botezului.
Slavă łie, căci Tu întorci celor care se pocăiesc neprihănirea crinilor,
Slavă łie, adânc nesecat al iertării,
Slavă łie, pentru paharul vieŃii şi pentru pâinea bucuriei veşnice,
Slavă łie, Celui ce ne-ai ridicat spre cer,
Slavă łie, Dumnezeule, în veci!
Condacul al 12-lea
De multe ori am privit cum se răsfrângea slava Ta pe chipurile celor răposaŃi. Cum străluceau de
nepământească frumuseŃe şi bucurie, cât de nematerialnice păreau trăsăturile lor: cu adevărat era
praznicul fericirii şi al odihnei în sfârşit atinse; tăcerea lor striga spre Tine. În ceasul sfârşitului,
luminează şi sufletul meu, cel care strigă: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Ce înseamnă laudele mele înainte Ta! Eu nu am auzit cântarea heruvimilor – aceasta este partea
sufletelor înalte – dar ştiu cum Te slăveşte firea. Am privit iarna cum, sub tăcerea lunii, întreg pământul
îŃi aduce tihnită rugăciune, înveşmântat în haină albă, strălucind de nestematele zăpezii. Am văzut cum
se bucură de Tine soarele care răsare şi am auzit corurile păsărilor slavoslovind. Am auzit cum foşnesc
codrii, cântă vânturile şi apele susură cu taină despre Tine, am auzit cum Te propovăduiesc cetele
luminătorilor prin mişcarea pe care le-ai rânduit-o, cu înŃelepciune, pe nesfârşitele întinderi. Ce e lauda
mea! Firea este ascultătoare, iar eu nu sunt. Atâta cât trăiesc şi văd dragostea Ta, râvnesc să-łi
mulŃumesc, să mă rog łie şi să strig:
162
Slavă łie, Celui ce ne-ai arătat lumina,
Slavă łie, Celui ce ne-ai iubit cu dragoste adâncă, nemăsurată şi dumnezeiască,
Slavă łie, Celui ce ne umbreşti cu lumina, cu cetele sfinŃilor şi îngerilor Tăi,
Slavă łie, Prea-Sfântule Părinte, Care ne-ai chemat să dobândim împărăŃia Ta,
Slavă łie, Duhule Sfinte, Soare de ViaŃă Făcător al veacului ce va să vină,
Slavă łie, Fiule al lui Dumnezeu, începătură a mântuirii noastre,
Slavă łie, pentru toate, Treime Dumnezeiască şi Preabună,
Slavă łie, Dumnezeule, în veci!
Condacul al 13-lea
O, Preabună şi de ViaŃă-Făcătoare Treime, primeşte mulŃumire pentru toate milele Tale şi ne arată
vrednici de binefacerile Tale ca, înmulŃind talanŃii care ne-au fost încredinŃaŃi, să intrăm în veşnica
bucurie a Domnului nostru cântând cântare de biruinŃă: Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)
Apoi iarăşi se zice Icosul întâi
Venit-am pe lume prunc slab şi neajutorat, dar îngerul păzitor a întins aripi luminoase, ocrotind leagănul
copilăriei mele. Dragostea Ta străluceşte de atunci peste toate cărările mele, în chip minunat călăuzindu-
mă către lumina veşniciei. Cu slavă s-au arătat, din prima zi şi până acum, darurile Proniei Tale cele
îmbelşugate. ÎŃi mulŃumesc şi strig cu toŃi cei care Te cunosc pe Tine:
Slavă łie, Celui ce m-ai chemat la viaŃă,
Slavă łie, Celui ce mi-ai arătat frumuseŃea lumii,
Slavă łie, Celui ce ai deschis înaintea mea cerul şi pământul ca pe o carte veşnică a înŃelepciunii, Slavă
veşniciei Tale, ce se arată în lumea cea vremelnică,
Slavă łie, pentru milele Tale cele arătate şi cele ascunse,
Slavă łie, pentru fiecare suspinare a încercărilor mele,
Slavă łie, pentru fiecare pas al vieŃii, pentru fiecare clipă de bucurie,
Slavă łie, Dumnezeule, în veci!
Şi Condacul întâi
Împărate al veacurilor, Cel ce nu suferi stricĂciune, Tu Ńii în dreapta Ta toate cărările vieŃii omeneşti cu
puterea proniei Tale celei mântuitoare. ÎŃi mulŃumim pentru binefacerile Tale cele arătate şi cele ascunse,
pentru viaŃa pământească şi pentru cereştile bucurii ale împărăŃiei Tale. Arată-ne şi de acum înainte mila
Ta, celor care cântăm: Slavă łie, Dumnezeule, în veci!

163
ACATISTUL SFINłIILOR 40 MUCENICI

9 martie
După obişnuitul început, se zic:
CONDACELE şi ICOASELE:

Condacul 1
Apărătoarei întruniri pentru credinŃă, Mucenicilor patruzeci, care în iezerul Sevastiei s-au aruncat de
inchinătorii la idoli, veniŃi să praznuim cu dragoste pomenirea lor. Că vrednici sunt a ne izbăvi de toată
primejdia prin rugăciuni către Dumnezeu şi să cântăm: Bucură-te, ceata prealuminată a Mucenicilor!
Icosul 1
Îngerii din cer cu cununi de cinste s-au arătat sufletelor voastre cele neveştejite de durerea trupului, că
suferind răbdaŃi asprimea gerului, ca şi tinerii evrei care oarecând văpaia focului privind, cântau: pe
Domnul lucrurile laudaŃi-L şi preaînălŃaŃi-L întru toŃi vecii! Pentru aceasta şi noi cântăm aşa:
Bucură-te, turmă a adevăratului Păstor;
Bucură-te, că prin ale Lui învăŃături ai aflat mântuirea;
Bucură-te, că prîntr-Însul Ńi s-au deschis uşile Raiului;
Bucură-te, că ai dobândit viaŃa cea nemuritoare;
Bucură-te, că ai defăimat făgăduinŃele barbarilor;
Bucură-te, că te-ai lepădat de cinstea celor necredincioşi;
Bucură-te, în suferinŃă cu totul nestrămutată;
Bucură-te, în biruinŃă multora neasemănată;
Bucură-te, în lupte desăvârşit neruşinată;
Bucură-te, în ispite fără preget neaplecată;

164
Bucură-te, că în chinuri ai stat neîntristata;
Bucură-te, visteria lui Hristos cea nedeşartă;
Bucură-te, ceata prealuminată a Mucenicilor!
Condacul al 2-lea
Voievodului ce vă îndeamna din porunca împăratului să aduceŃi jertfă capiştii idoleşti, cu un gând i-aŃi
răspuns, fără sfială: că dacă pentru împăratul cel pământesc, întru razboaie aŃi biruit pe vrăjmaşi, cu cât
mai vârtos pentru Împăratul cel fără de moarte nevoindu-vă, veŃi surpa şi veŃi birui a lui răutate, cântând:
Aliluia!
Icosul al 2-lea
Graiurile acestea auzindu-le, Agricola a zis către SfinŃi: una din două stă înaintea voastra să alegeŃi: ori
zeilor să aduceŃi jertfe şi să luaŃi mari daruri, ori nesupunându-vă să fiŃi din oaste izgoniŃi şi pedepsiŃi,
către care ei au răspuns că "Domnul se îngrijeşte de noi în cele de folos"; pentru aceasta le cântăm:
BucuraŃi-vă, ostaşii lui Hristos;
BucuraŃi-vă, SfinŃilor Mucenici;
BucuraŃi-vă, răbdători de chinuri;
BucuraŃi-vă, cei binecredincioşi şi înŃelepti;
BucuraŃi-vă, că aŃi defăimat tăgăduinŃele netrebnice;
BucuraŃi-vă, că aŃi ruşinat pe cei necredincioşi;
BucuraŃi-vă, că aŃi luptat împotriva iernii;
BucuraŃi-vă, că aŃi năzuit la puterea lui Dumnezeu;
BucuraŃi-vă, că aŃi dobândit mila şi dragostea Lui;
BucuraŃi-vă, că s-au scris numele voastre în ceruri;
BucuraŃi-vă, că v-aŃi învrednicit de asemenea dar;
BucuraŃi-vă, plinirea rânduielii sfinte;
Bucură-te, ceata prealuminată a Mucenicilor!
Condacul al 3-lea
De vreme ce singur mărturiseşti, au zis SfinŃii ostaşi voievodului, că în mâna noastră stă a dobândi
dragostea sau ura ta, să nu ne iubeşti pe noi căci eşti fără de lege şi de întunericul rătăcirii cuprins; ci
mila lui Dumnezeu cel atotputernic să fie cu noi, căci Lui Îi cântăm: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Mărturia SfinŃilor umplând de mânie pe păgân, a poruncit ca să-i arunce în temniŃă. Iar sfântul Kyrion a
zis către dansul că de la împărat nu ai stăpânire a ne munci, fără numai a cerceta plecările noastre. După
care cuvinte, el n-a mai îndrăznit a-i schingiui, însă îndată i-a întemniŃat; iar noi, cu evlavie, cântăm aşa:
Bucură-te, Kyrion înŃeleptule;
Bucură-te, al frăŃiei apărătorule;
Bucură-te, al semeŃiei învingătorule;
Bucură-te, nădejdea celor de o credinŃă cu tine;
Bucură-te, lauda legii lui Hristos;
Bucură-te, stâlpul Bisericii Răsăritului;
Bucură-te, ocrotitorul cetei tale ;
Bucură-te, risipitorul eresurilor;
Bucură-te, chinuire neclintită;
Bucură-te, vas ales spre mântuire;
Bucură-te, trambiŃă insuflată de Duhul Sfânt;
Bucură-te, paza cetei tale;
Bucură-te, ceata prealuminată a Mucenicilor!
Condacul al 4-lea
În temniŃă şezând SfinŃii, înŃeleptul Kriton nu înceta a-i povăŃui zicând că precum cu un suflet şi cu un
165
gând am vieŃuit, aşa şi mucenicia să o săvârşim împreună; şi precum am plăcut împăratului celui
muritor, aşa şi Celui fără de moarte, Împăratului Hristos Dumnezeu, să ne sârguim a fi iubiŃi şi să-I
cântăm: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Petrecând ostaşii închişi şapte zile, a opta a venit Licie voievodul, de împăratul trimis, că să-i judece cu
Agricola dimpreună. Ei, însă, fără a se înfricoşa, mergând la înfăŃişare, se rugau împreună citind psalmul
lui David: "Dumnezeule, întru numele Tău mărturiseşte-ne şi întru puterea Ta ne judecă"; iar noi le
cântăm acestea:
Bucură-te, turmă mică;
Bucură-te, ceata Sfântă;
Bucură-te, că în cuget ai fost una râvnitoare;
Bucură-te, şi în trup cu un gând pătimitoare;
Bucură-te, în război ageră biruitoare;
Bucură-te, de vrajmaşi vrednică învingătoare;
Bucură-te, a păgânilor stea luminătoare;
Bucură-te, la nevoi tuturor folositoare;
Bucură-te, că în munci ai putut fi răbdătoare;
Bucură-te, că de idoli n-ai vrut a fi pătimitoare;
Bucură-te, de eresuri straşnică prigonitoare;
Bucură-te, creştinilor veşnică apărătoare;
Bucură-te, ceata prealuminată a Mucenicilor!
Condacul al 5-lea
Stând SfinŃii înaintea lui Licie, acesta le-a grăit: voi poate mai mari dregătorii aşteptaŃi de la împăratul?
eu sunt trimis a vi le da vouă, de vă veŃi supune legilor Ńării ca să jertfiŃi zeilor. Iar Sfântul Candidus i-a
răspuns: Nu numai dregătoria nu voim cu asemenea cuvinte, dar şi trupurile noastre vă dăm spre a
dobândi dragostea Mântuitorului nostru Hristos, Căruia îi cântăm: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Îndată dar, voievodul a poruncit slujitorilor ce îi păzeau ca să-i lovească cu pietre spre a le astupa gurile;
pietrele însă se răsfrângeau şi tot asupra celor ce le azvârleau se întorceau, încăt se ucideau unii pe alŃii.
O, minune! strigau SfinŃii, întărindu-se în credinŃă; iar noi le cântăm:
BucuraŃi-vă, că aŃi biruit pe satana;
BucuraŃi-vă, că aŃi ruşinat pe Licie;
BucuraŃi-vă, că aŃi uimit pe străjerii lui;
BucuraŃi-vă, că aŃi îmbărbătat toată oştirea;
BucuraŃi-vă, pentru asemenea mare faptă;
BucuraŃi-vă, că aŃi făcut a se minuna popoarele;
BucuraŃi-vă, că aŃi luminat înŃelegerea privitorilor;
BucuraŃi-vă, că aŃi îngrozit pe închinătorii la idoli;
BucuraŃi-vă, că pentru voi s-a arătat puterea Duhului Sfânt;
BucuraŃi-vă, că întru voi a strălucit raza dumnezeirii;
BucuraŃi-vă, că prin voi s-au întors mulŃi eretici la credinŃă;
BucuraŃi-vă, cei întocmai astăzi cu îngerii;
Bucură-te, ceata prealuminată a Mucenicilor!
Condacul al-6-lea
Voievodul ruşinat văzându-se şi neştiind ce să mai zică, striga către popor că vrajitori sunt. Iar Sfântul
Domnus i-a răspuns cu îndrăzneală, că Dumnezeu a voit ca feŃele celor fără de ruşine ce hulesc pe Fiul
Său, să se zdrobească, şi astfel să cunoască puterea lui Hristos şi să-I cânte: Aliluia!
Icosul al-6-lea
166
Şi iarăşi ducându-i pe SfinŃi la închisoare, ei se rugau cântând psalmul proorocului ce zice: "Precum sunt
ochii slugilor la mâna stăpânilor, aşa sunt ochii noştri către Domnul...". Atunci glasul Domnului a grăit
către dânşii zicând: "Cel ce crede întru Mine, de va muri, viu este"; pentru aceasta să-i cinstim şi să
zicem aşa:
BucuraŃi-vă, întru Domnul, Care a grăit către voi;
BucuraŃi-vă, cei ce v-aŃi învrednicit de asemenea cinste;
BucuraŃi-vă, că v-aŃi întărit prin putere de sus;
BucuraŃi-vă, că v-aŃi socotit întocmai cu Apostolii;
BucuraŃi-vă, că cuvântul lui Dumnezeu s-a rostit către voi;
BucuraŃi-vă, că Cel ce S-a suit pe Cruce, S-a pogorât şi în temniŃă;
BucuraŃi-vă, că Fiul Fecioarei întru voi S-a sălăşluit;
BucuraŃi-vă, că biruitori v-aŃi arătat cu puterea Crucii;
BucuraŃi-vă, că Mielul lui Dumnezeu v-a rânduit răbdarea Sa;
BucuraŃi-vă, cântăreŃilor de cântări duhovniceşti;
BucuraŃi-vă, organe bine răsunătoare;
BucuraŃi-vă, strune cuvântătoare;
Bucură-te, ceata prealuminată a Mucenicilor!
Condacul al-7-lea
După ce a strălucit ziua cea mult dorită de SfinŃi, s-au dus ei din temniŃă înaintea tiranilor, cărora le-au
grăit aşa: FaceŃi-ne nouă ce veŃi voi, că suntem creştini şi nu ne vom închina zeilor vostri. Atunci au
văzut ei pe diavolul lângă Agricola stând şi la urechi şoptind. După care, iarăşi cu credinŃă au strigat:
Aliluia!
Icosul al-7-lea
Neputând a suferi mai mult Agricola şi Licie defăimarea ce le făceau SfinŃii, au poruncit ostaşilor să-i
lege şi să-i împingă ca pe o turmă de oi în iezerul de lângă cetatea Sevastiei, că era vifor mare şi nu
credeau a răbda asprimea timpului, înconjurându-i cu ostaşi; ei însă cu faŃă veselă au primit pedeapsa
aceasta, pentru care le cântăm:
BucuraŃi-vă, că aŃi ieşit din cetele păgâneşti;
BucuraŃi-vă, că intraŃi în legiunile cereşti;
BucuraŃi-vă, că vă gonesc voievozii întunericului;
BucuraŃi-vă, că vă primesc începătorii luminii;
BucuraŃi-vă, că îngerii privindu-vă se veselesc;
BucuraŃi-vă, că diavolii plângând se tânguiesc;
BucuraŃi-vă, că heruvimii vă umbresc sub aripile lor;
BucuraŃi-vă, că puterea iadului se zdrobeşte de sfaturile voastre;
BucuraŃi-vă, că serafimii cântă şi prăznuiesc;
BucuraŃi-vă, că Agricola şi Licie se ocărăsc;
BucuraŃi-vă, că apele Sevastiei v-au spălat de păcate;
BucuraŃi-vă, că în ele aŃi primit botezul;
Bucură-te, ceata prealuminată a Mucenicilor!
Condacul al-8-lea
După ceasul întâi din noapte, gerul întărindu-se foarte cumplit, trupurile SfinŃilor îngheŃaseră încăt se
puteau frânge. Unul, însă, dîntr-înşii, nemaiputând răbda această asprime, fiind slab de credinŃă, s-a
despărŃit de ceata cea sfântă şi a alergat la o baie pe care o făcuse voievodul înadins pe malul iezerului
pentru cel care s-ar întoarce din credinŃa sa, dar toŃi ceilalŃi cu un glas ziceau: Aliluia!
Icosul al-8-lea
Punându-se SfinŃii la rugăciune cu smerenie, spre a nu se putea răpi de puterea diavolului, către ceasul al
treilea a strălucit peste ei o lumină mare de s-a încălzit văzduhul, gheaŃa s-a topit şi apa s-a făcut
167
priincioasă. Iar acel dintre ei care alergase la baie s-a desfăcut ca ceara de căldura focului; pentru care să
cântăm SfinŃilor acestea:
BucuraŃi-vă, că aŃi îmblânzit stihiile;
BucuraŃi-vă, că iezerul de gheaŃă s-a topit;
BucuraŃi-vă, că apele cele amare s-au făcut priincioase;
BucuraŃi-vă, că crivăŃul şi-a schimbat puterea sa;
BucuraŃi-vă, că v-aŃi izbăvit de iarna suferinŃei;
BucuraŃi-vă, că aŃi dobândit căldura Raiului;
BucuraŃi-vă, că din întuneric aŃi ieşit la lumină;
BucuraŃi-vă, că lepra păcatelor s-a curăŃit de pe voi;
BucuraŃi-vă, că Soarele dreptăŃii v-a strălucit vouă;
BucuraŃi-vă, că dorinŃa barbarilor a rămas ruşinată;
BucuraŃi-vă, că hotărârea voastră a stat nestrămutată;
BucuraŃi-vă, că aŃi dobândit dumnezeiasca bunăvoinŃă;
Bucură-te, ceata prealuminată a Mucenicilor!
Condacul al-9-lea
În acea vreme mai marele temniŃei, văzând lumina şi uitându-se la cer, a văzut treizeci şi nouă de cununi
strălucite ca soarele, pogorându-se spre SfinŃi şi înŃelegând ca a patruzecea lipsea pentru acel ce se
îndoise, a strigat către străjeri aruncându-se în iezer: şi eu mărturisesc pe Hristos de adevăratul
Dumnezeu şi îi cânt Lui: Aliluia!
Icosul al-9-lea
Cu această urmare a temnicierului, numărul Mucenicilor împlinindu-se după râduiala de sus hotărâtă,
diavolul nemaiputând răbda mărimea de suflet al lor, în chip de om se tânguia pe Ńărmuri, zicând: Cum
boierii de au lăsat nechinuiŃi pe aceşti ostaşi semeŃi până a nu-i da în apă; iar noi, pomenind numele lor,
cântăm:
Bucură-te, Kyrion;
Bucură-te, Candidus;
Bucură-te, Domnus;
Bucură-te, Hesychius;
Bucură-te, Heraclie;
Bucură-te, Smaragdus;
Bucură-te, Evnoicus;
Bucură-te, Valens;
Bucură-te, Vivian;
Bucură-te, Claudiu;
Bucură-te, Priscus;
Bucură-te, Teodul;
Bucură-te, ceata prealuminată a Mucenicilor!
Condacul al 10-lea
Iar a doua zi venind necuraŃii tirani la iezer, au văzut pe SfinŃi vii şi nevătămaŃi de asprimea gerului cu
temnicierul dimpreună, de care minunându-se mai ales, fiind cel mai credincios slujitor al lor, au întrebat
pe ostaşi pricina şi ei le-au povestit ceea ce urmase după lumină, şi cum s-a aruncat în apă, mărturisind
pe Hristos şi cântând: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Atunci tiranii de mânie umplându-se, au poruncit ca legându-i să-i tragă spre mal şi ducându-i la locul
cel de muncă, au judecat ca să le sfarâme gleznele cu ciocane, care munca săvârşindu-se cu multă
cruzime, maica unuia din SfinŃi ce se numea Meliton şi era tânăr foarte, întâmplându-se de faŃă, cu jale
mare îl imbărbăta, strigând către dânsul şi către ceilalŃi:
168
Bucură-te, fiul meu cel iubit care astăzi te preaslăveşti;
Bucură-te, Ioane, mult răbdătorule;
Bucură-te, Eutihie, înŃeleptule;
Bucură-te, Xanthius, îndreptătorule;
Bucură-te, Aelian, preafericitule;
Bucură-te, Sisinnius, cel viteaz;
Bucură-te, Aggias, de Dumnezeu iubite;
Bucură-te, Meletie, primitorule de străini;
Bucură-te, Flaviu, cel cu nume mare;
Bucură-te, Acacius, fără de răutate;
Bucură-te, Ecdicius, învăŃătorule;
Bucură-te, Lisimah, de vrajmaşi risipitor;
Bucură-te, ceata prealuminată a Mucenicilor!
Condacul al 11-lea
Când Mucenicii erau chinuiŃi de ostaşi, gura lor nu înceta a rosti rugăciunea aceasta: Sufletul nostru ca o
pasăre s-a izbăvit din cursa vânătorilor; cursa s-a sfărâmat şi noi ne-am izbăvit; ajutorul nostru este întru
numele Domnului; şi aşa grăind şi-au dat sufletul în mâinile lui Hristos cântând: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Dar după ce s-au săvârşit din viaŃă ca nişte jertfe ale lui Hristos, voievozii întunericului au poruncit
slugilor să pună trupurile SfinŃilor în căruŃe şi să le ducă la ardere, spre a nu rămâne creştinilor nici o
nădejde de mângâiere, neştiind ce va urma. Noi însă, slăvindu-i, cântăm acestea:
Bucură-te, Alexandru, apărătorule;
Bucură-te, Ilie, cu Tezviteanul petrecătorule;
Bucură-te, Gorgonius, lauda Armeniei;
Bucură-te, Teofil, alesul lui Dumnezeu;
Bucură-te, Domitian, cuviosule;
Bucură-te, Gaius, preafericitule;
Bucură-te, Leontie, mândria împărăŃilor;
Bucură-te, Atanasie, dulceaŃa preoŃilor;
Bucură-te, Chiril, mângâietorule;
Bucură-te, Sacerdon, preaminunate;
Bucură-te, Nicolae, cel milostiv;
Bucură-te, Valeriu, stegarul credinŃei;
Bucură-te, ceata prealuminată a Mucenicilor!
Condacul al 12-lea
Şi după ce s-au săvârşit SfinŃii, acel mai tânăr, Meliton, dând încă semne de viaŃă, tiranii au poruncit să
nu-l ducă la ardere, voind încă să-l mai muncească; maica sa, însă, ridicându-l pe umerii ei, l-a dus la
ceilalŃi, ca dimpreună să se topească trupurile lor; însă pe drum şi-a dat sufletul cântând: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Nici focul, nici apele n-au putut mistui Sfintele Moaşte ale Mucenicilor. Că, arzând lemnele, oasele lor
au rămas nevătămate. Şi în apă aruncându-i, a treia zi s-au arătat episcopului Armeniei, anume Petru, la
mijlocul nopŃii, ca nişte lumini strălucind, de unde i-au scos şi i-au aşezat la locuri de cinste, cântând:
Bucură-te, Philoctemon, iubitorule de cinste;
Bucură-te, Severian, făcătorule de minuni;
Bucură-te, Chudion, mângâierea bolnavilor;
Bucură-te, Agalae, bucuria celor întristaŃi;
BucuraŃi-vă, stele neapuse ale Armeniei;
BucuraŃi-vă, crini neveştejiŃi ai Sevastiei;
169
BucuraŃi-vă, că numele voastre s-au scris în ceruri;
BucuraŃi-vă, că v-aŃi încununat prin îngeri;
BucuraŃi-vă, că aŃi surpat puterea idolească;
BucuraŃi-vă, că aŃi sporit gloria creştinească;
BucuraŃi-vă, odraslele nemuritoare;
BucuraŃi-vă, oastea cea biruitoare;
Bucură-te, ceata prealuminată a Mucenicilor!
Condacul al 13-lea
O, de trei ori fericită şi preanevinovată ceată a Mucenicilor! Ńie ne rugăm, grăbeşte de întăreşte credinŃa
noastră cu ajutorul tău cel Sfânt, ca printr-însa să dobândim cele de folos, cu milă dumnezeiască,
ferindu-ne de dureri, de boli, de primejdii şi de alte răutăŃi, ca împreună cu tine să cântăm: Aliluia!
(acest condac se zice de trei ori)
Apoi iarăşi se zice Icosul întâi
Îngerii din cer cu cununi de cinste s-au arătat sufletelor voastre cele neveştejite de durerea trupului, că
suferind răbdaŃi asprimea gerului, ca şi tinerii evrei care oarecând văpaia focului privind, cântau: pe
Domnul lucrurile laudaŃi-L şi preaînălŃaŃi-L întru toŃi vecii! Pentru aceasta şi noi cântăm aşa:
Bucură-te, turmă a adevăratului Păstor;
Bucură-te, că prin ale Lui învăŃături ai aflat mântuirea;
Bucură-te, că prîntr-Însul Ńi s-au deschis uşile Raiului;
Bucură-te, că ai dobândit viaŃa cea nemuritoare;
Bucură-te, că ai defăimat făgăduinŃele barbarilor;
Bucură-te, că te-ai lepădat de cinstea celor necredincioşi;
Bucură-te, în suferinŃă cu totul nestrămutată;
Bucură-te, în biruinŃă multora neasemănată;
Bucură-te, în lupte desăvârşit neruşinată;
Bucură-te, în ispite fără preget neaplecată;
Bucură-te, că în chinuri ai stat neîntristata;
Bucură-te, visteria lui Hristos cea nedeşartă;
Bucură-te, ceata prealuminată a Mucenicilor!
Şi Condacul întâi
Apărătoarei întruniri pentru credinŃă, Mucenicilor patruzeci, care în iezerul Sevastiei s-au aruncat de
inchinătorii la idoli, veniŃi să praznuim cu dragoste pomenirea lor. Că vrednici sunt a ne izbăvi de toată
primejdia prin rugăciuni către Dumnezeu şi să cântăm: Bucură-te, ceata prealuminată a Mucenicilor!

170
ACATISTUL SFÂNTULUI SFINłITULUI MUCENIC CIPRIAN
Cel ce mai înainte a fost vrăjitor, apoi s-a arătat Arhiereu slăvit prin
cinstita fecioară Iustina

2 octombrie
După obişnuitul început, se zic:
CONDACELE şi ICOASELE:

Condacul 1
Cela ce mai înainte ai fost învăŃător răutăŃii, şi te-ai arătat Arhiereu prin cinstita fecioară Iustina, şi ca
un păstor înŃelept, din spinii înşeăciunii ai înflorit ca o floare prea frumoasă, şi pe noi credincioşii, ne-
ai umplut cu miresmele tămăduirilor şi de razele minunilor tale, întăreşte-ne ca să-Ńi cântăm Ńie:
Bucură-te, sfinŃite mucenice Cipriane, pururea slăvite!
Icosul 1
Minunată s-a arătat viaŃa ta, Sfinte, că din pruncie slujirii idoleşti ai fost închinat, dar cunoscând Domnul
râvna ta după cunoaşterea cea adevărată, Ńi-a descoperit Ńie printr-o fecioară curată pe Hristos-singur-
Adevărul, de care taină şi pronie dumnezeiască minunându-ne, cu credinŃă cântăm Ńie:
Bucură-te, cel ce ai înfrânt slujirea idolească;
Bucură-te, că ai vădit înşeăciunea diavolească;
Bucură-te, că de cunoştinŃa adevărului ai râvnit;
Bucură-te, cel ce şi în păgâneasca cunoştiinŃă te-ai arătat iscusit;
Bucură-te, cel ce diavoleşti meşteşuguri şi vrăjitorii ai cunoscut;
Bucură-te, că toate acestea mai apoi de ocară le-ai făcut;
Bucură-te, că poŃi să ne scapi de ispita diavolească;
171
Bucură-te, că ne izbăveşti de rătăcirile eretice;
Bucură-te, că ne arăŃi calea spre adevăr;
Bucură-te, că rugăciunile tale de tot răul ne scapă;
Bucură-te, ajutorul celor înviforaŃi;
Bucură-te, că lumina ta tuturor o împarŃi;
Bucură-te, sfinŃite mucenice Cipriane, pururea slăvite!
Condacul al 2-lea
Cu meşteşugurile vrăjilor tale, multe pagube şi răutăŃi ai săvârşit la început; dar apoi la cunoştinŃa
adevărului venind, ai răscumpărat vremea, aducând din rătăcire pe mulŃi la Hristos, şi învăŃându-i să
cânte lui Dumnezeu: ALILUIA!
Icosul al 2-lea
Cartagina, Antiohia şi Egiptul te-au hrănit din pruncie cu cunoştinŃa diavolească şi cu spurcata învăŃătură
a slujirii idoleşti, dar Domnul cu negraita milostivirea Sa cea nebiruită de păcatele omeneşti, printr-o
fecioară curată Ńi-a rânduit întoarcerea; pe care milostivire slăvindu-o, Ńie, celui ce te-ai învrednicit a o
dobândi, îŃi cântăm:
Bucură-te, că Dumnezeu te-a întors de la păgâneasca slujire;
Bucură-te, că aşa ai cunoscut a Sa milostivire;
Bucură-te, îŃi aducem noi, închinătorii lui Hristos;
Bucură-te, căci întorcându-te, pe mulŃi la Dumnezeu i-ai întors;
Bucură-te, că şi azi eşti pildă vie celor rătăciŃi;
Bucură-te, că luminezi calea celor de eresuri orbiŃi;
Bucură-te, că păzeşti Biserica oilor cuvântătoare de rătăcire;
Bucură-te, că o aperi pe Ea de dosădire;
Bucură-te, îŃi cântăm Ńie cu umilinŃă;
Bucură-te, izbăvitorute de vrăjmaşul cel rău;
Bucură-te, tămăduitorule al celor ce caută sprijinul tău;
Bucură-te, sfinŃite mucenice Cipriane, pururea slăvite!
Condacul al 3-lea
În chip minunat Ńi-a rânduit Dumnezeu întoarcerea de la slujirea păgânească, Sfinte, că mai întâi a ales o
fecioară curată cu numele Iustina care, prin propovăduirea diaconului Prailie, aflând taina întrupării lui
Hristos şi Sfânta Sa învăŃătură, de la păgânătate a venit la creştineasca credinŃă, învăŃându-se a slăvi pe
Dumnezeu şi a-I cânta Lui: ALILUIA!
Icosul al 3-lea
Ca într-un pământ bun căzând sămânŃa propovăduirii lui Hristos în inima Iustinei a adus mult rod, căci
aceasta împreună cu părinŃii săi a venit la Hristos, slujindu-I Lui în rugăciune, în post şi în înfrânare, pe
care lucru minunat văzându-l ne uimim, şi înŃelegând în ce chip tainic orânduieşte Dumnezeu
întoarcerea celor aleşi ai Săi la lumină, şi cântăm Ńie, celui ce îndelungă vreme Ńi s-a pregatit carare:
Bucură-te, că Domnui te-a cunoscut pe tine a fi vas ales;
Bucură-te, că mai întâi Iustina, fecioara cea curată, pe calea Domnului a purces;
Bucură-te, că printr-însa Ńi s-a pregatit cărarea întoarcerii la Hristos;
Bucură-te, că Iustina întâi pe părinŃii săi de la păgâneasca slujire i-a întors;
Bucură-te, că Iustina Mireasa aleasă a lui Hristos s-a dovedit;
Bucură-te, că Lui în post şi multă rugăciune I-a slujit;
Bucură-te, că sufletul ei s-a arătat pământ cu multă rodire;
Bucură-te, că ne-a învăŃat a ne închina Ziditorului, nu la a Sa zidire;
Bucură-te, că şi azi daŃi lumină celor îndoielnici;
Bucură-te, că la voi aleargă cei ce în credinŃă se arată şovăielnici;
Bucură-te, şi împreună cu Iustina roagă-te pentru noi;
172
Bucură-te, că prin rugăciunile voastre ne izbăvim din nevoi;
Bucură-te, sfinŃite mucenice Cipriane, pururea slăvite!
Condacul al 4-lea
Văzând râvna cea mare a fecioarei către Hristos, căci pe mulŃi începuse a-i întoarce de la păgâneasca
slujire, urâtorul de bine şi al oamenilor, a pornit asupră-i cumplit război al răutăŃii, dar ea întărindu-se cu
Semnul Crucii, prin rugăciune zdrobea puterea diavolului, cântând lui Dumnezeu: ALILUIA!
Icosul al 4-lea
Cu multă iscusinŃă a socotit vrăjmaşul neamului omenesc a o abate pe Iustina de la calea mântuirii, dar
nu a priceput vicleanul că astfel lucra întoarcerea spre mântuire şi spre dumnezeiasca slujire încă şi a
altor vase ale lui Dumnezeu, şi cursă înşelătoare cu meşteşug întinse ei, prin tânărul Aglaid Scolasticul
voind a o vâna pe dânsa spre petrecerea cea în necurăŃie. Dar, întărită fiind de puterea lui Hristos, păzita
a fost de toată spurcăciunea, pentru care şi noi, uimiŃi de înŃeleptele orânduiri ale lui Dumnezeu, grăim
Ńie:
Bucură-te, că nimic nu au izbutit cursele diavoleşti asupra fecioarei celei curate;
Bucură-te, că prin Aglaid Scolasticul, buna ta râvnă trebuia să se arate;
Bucură-te, că aşa orânduieşte Dumnezeu cărările mântuirii;
Bucură-te, că ne înveti pe noi a fi tari şi statornici la vremea ispitirii;
Bucură-te, că fecioara de uneltiri viclene nu s-a arătat ispitită;
Bucură-te, că prin darul cerescului ei Mire, de tot răul a fost păzită;
Bucură-te, că meşteşugitele curse nu au înşelat-o;
Bucură-te, că mieluşeaua lui Hristos, statornică buna sa râvnă a arătat-o;
Bucură-te, că pilda ei trebuie să ne stea înainte;
Bucură-te, Sfinte ca ai preŃuit curăŃenia ei cuminte;
Bucură-te, că prin ale voastre rugăciuni, suntem apăraŃi de multe ispite;
Bucură-te, şi ale noastre rugăciuni fă-le înaintea Domnului bine primite;
Bucură-te, sfinŃite mucenice Cipriane, pururea slăvite!
Condacul al 5-lea
Neputând Aglaid nici cu ademeniri viclene şi nici cu sila a o atrage pe fecioară de la păzirea curăŃeniei
sale, a alergat la tine, Cipriane prea slăvite, care pe atunci erai cunoscut ca jertfitor idolesc şi mare
vrăjitor şi fermecător, căci aşa orânduise Dumnezeu taina întoarcerii tale la Hristos, de care negrăită
înŃelepciune, noi minunându-ne, cântare aducem Lui: ALILUIA!
Icosul al 5-lea
Cu necurata putere a vrăjilor tale ai încercat atunci, Cipriane, a ispiti curăŃia fecioarei Iustina, ca să o
pleci pe ea spre dorirea cea aprinsă, spre necurăŃia lui Aglaid, şi s-a tulburat sufletul curat al fecioarei de
războiul pe care diavolul îl ridicăse asupra ei; dar întărindu-se cu semnul Crucii Sfinte şi cu puterea
rugăciunii, a biruit săgeŃile aprinse, cele pornite împotrivă-i. De care lucru aflând, amar te-ai întristat,
dar noi cântăm Ńie:
Bucură-te, Cipriane, că întristarea aceasta spre bucurie s-a arătat roditoare;
Bucură-te, că s-a păzit curăŃia neprihănitei fecioare;
Bucură-te, că s-a frânt boldul satanei prin Cinstita Cruce;
Bucură-te, că şi azi rugăciunea ta biruinŃă împotriva diavolului aduce;
Bucură-te, că şi nouă credinŃa Iustinei spre pildă ne stă înainte;
Bucură-te, că şi Ńie însuŃi, spre ajutor s-a făcut, Sfinte;
Bucură-te, că aşa ai cunoscut amăgirea vrăjitor idoleşti;
Bucură-te, că acum, cu rugăciunile tale, toată puterea celui rău biruieşti;
Bucură-te, că pe voi sfinŃilor Ciprian şi Iustina, vă chemăm în ajutor;
Bucură-te, că v-aŃi făcut biruitori asupra tuturor rătăciŃilor;
Bucură-te, că prin tine s-a vădit zădărnicia credinŃelor păgâneşti;
173
Bucură-te, că şi azi farmece şi descântece ca spurcate vrăjitorii le vădeşti;
Bucură-te, sfinŃite mucenice Cipriane, pururea slăvite!
Condacul al-6-lea
Vazând biruindu-se meşteşugirea vrăjilor tale cu puterea Crucii Ńi-ai înnoit atacurile împotriva fecioarei
Iustina, căci aşa a voit Domnul ca să se vădească marea neputinŃă şi înşelăciunea uneltirilor diavoleşti, şi
să se arate puterea Numelui lui Hristos, ca văzând minunea, toŃi să-L lăudăm pe El, cântând: ALILUIA!
Icosul al-6-lea
Smerindu-şi trupul sau cu postul şi rugăciunea, cu haină aspră îmbrăcându-se, Iustina a biruit atacurile
pe care mai vârtos diavolul le pornise împotriva ei. Iară el, uneltind cu vicleşug ca şi oarecând pe Eva să
o amăgească, sub chipul unei femei venind, cu amăgitoare vorbe încerca să o ispitească ca şi cum ar fi
voit să urmeze vieŃii şi curăŃiei ei. Dar acest chip de ademenire înŃelegându-l Iustina, a biruit uneltirile
lui, pentru care noi grăim:
Bucură-te, Cipriane, că stăruind în prigonirea fecioarei ai vădit puterea rugii;
Bucură-te, că fecioara nu s-a amăgit de duhul înşeăciunii;
Bucură-te, că prin stăruinŃa ta în prigonire, ca şi oarecând Pavel, statornic te-ai arătat;
Bucură-te, că statornicia ta în rău, îndelung iubitorul de oameni Dumnezeu a răbdat;
Bucură-te, că mai înainte a cunoscut Domnul că vei fi statornic şi în credinŃă;
Bucură-te, căci ca şi Pavel ai vădit că cele rele le lucrai doar din neştiinŃă;
Bucură-te, că prin fecioara cea curată Hristos te-a luminat;
Bucură-te, că prin ea Calea, Adevărul şi ViaŃa ai aflat;
Bucură-te, că şi pe cei ce sunt întru întunericul rătăcirii, îi luminezi;
Bucură-te, că acum în lumina cerească te desfătezi;
Bucură-te, şi ne întoarce pe noi din orice rătăcire;
Bucură-te, îŃi cântăm Ńie, căutând prin tine mântuire;
Bucură-te, sfinŃite mucenice Cipriane, pururea slăvite!
Condacul al-7-lea
Aflând că prin acea vicleană uneltire nimic nu a sporit diavolul împotriva curăŃiei Iustinei, ai voit să afli
cu ce putere îl biruieşte ea, zdrobind toate meşteşugurile lor şi Ńi s-a adeverit că nu poate diavolul nici a
privi spre semnul Crucii, căci foc ce-l arde şi departe îl goneşte ea este împotrivă-i; astfel ai început, o,
Cipriane a înŃelege puterea cu care se înarmează toŃi închinătorii Crucii când aduc ei cântarea de laudă:
ALILUIA!
Icosul al-7-lea
Scârbit ai fost mai întâi, o Sfinte, când ai văzut că puterea vrăjilor diavoleşti, pe care le credeai neînvinse
încă din pruncia ta, este biruită de o fecioară neputincioasă cu firea; dar apoi mintea ta cea doritoare de
desăvârşita cunoaştere a început să se lumineze prin cunoştinŃa Adevărului; de care bucurându-ne îŃi
cântăm:
Bucură-te, vas primitor de adevărata lumină;
Bucură-te, că ai venit la cunoştinŃa adevărului printr-o fecioară creştină;
Bucură-te, cel ce din pruncie ai dorit cunoaşterea cea adevărată;
Bucură-te, că astăzi dracii de frica ta tresaltă;
Bucură-te, că ai înfrânt puterea cu care ei odinioară te-au supus;
Bucură-te, că lumea de uneltirile diavoleşti e păzită;
Bucură-te, că prin aceasta credinŃa nostră e întărită;
Bucură-te, corabie, ce ai înfruntat marea cea înfiorată;
Bucură-te, că lumina lui Hristos, ca un far în furtună Ńi-a fost arătată;
Bucură-te, că şi pe noi, păcătoşii, ne aduci la liman liniştit;
Bucură-te, că pe mulŃi să smulgi, din al patimilor noian ai izbutit;
Bucură-te, sfinŃite mucenice Cipriane, pururea slăvite!
174
Condacul al-8-lea
Voind să te amăgească diavolul cu uneltirile lui a iscodit altă înşelăciune şi mai vicleană ca să vă
ameŃească pe toŃi. Astfel s-a prefăcut luând chipul Iustinei şi a intrat la Aglaid; acesta crezând că
nălucirea e adevărată a strigat-o pe nume, dar minune: numai la auzul numelui fecioarei nălucirea s-a
risipit. Şi noi înspăimântaŃi fiind, cântăm lui Dumnezeu Celui ce a dat o aşa putere oamenilor bineplăcuŃi
Lui: ALILUIA!
Icosul al-8-lea
Cu spaimă cumplită a alergat Aglaid la tine, Cipriane, spunându-Ńi cele petrecute, iar tu, ruşinat, fiindcă
se vedea zadarnicia şi amăgirea vrăjilor tale, ai încercat nenumărate alte chipuri de asemănare ca să-l
poŃi face pe Aglaid sau pe tine însuŃi să vă puteŃi apropia de casa Iustinei. Dar fiind voi cu cuget necurat
nimic nu aŃi izbutit, căci Însuşi Mirele Cel Ceresc păzea curăŃia prea înŃeleptei fecioare; pentru care noi
cu umilinŃă cântăm:
Bucură-te, că nu ai amăgit-o nicidecum pe fecioara cea curată;
Bucură-te, că prin statornica Iustina multe taine s-au vădit;
Bucură-te, că mai întâi puterea diavolului a fi neputincioasă s-a dovedit;
Bucură-te, că puterea nebiruită a lui Hristos şi al Crucii Sale s-a arătat;
Bucură-te, că ai cunoscut cum întăreşte Dumnezeu pe SfinŃii Săi în chip minunat;
Bucură-te, că şi azi credinŃele rătăcite din lume izgoneşti;
Bucură-te, şi ne înarmează pe noi prin credinŃă împotriva celui rău;
Bucură-te, şi ne dă biruinŃă împotriva diavolului, nouă, celor ce chemăm numele tău;
Bucură-te, şi împreună cu fecioara cea curată scapă-ne de ispitele cele neaşteptate;
Bucură-te, şi cursele lui Veliar sfărâmă-le şi fă-ni-le nouă arătate;
Bucură-te, sfinŃite mucenice Cipriane, pururea slăvite!
Condacul al-9-lea
Neizbutind nimic împotriva credinŃei celei neclintite a Iustinei şi a curăŃiei ei prin încercarea de a o
arunca în prapastia iubirii de plăceri trupeşti, ai căutat a o supune pe dânsa prin ispitirile durerii pornind
asupră-i, ca şi oarecând asupra lui Iov, mulŃime de nenorociri; dar ea neîncetat rugându-se ca şi David
graia: Nu voi muri, ci vie voi fi şi voi povesti lucrurile Domnului. Şi pentru toate proslăvea pe
Dumnezeu cântându-I: ALILUIA!
Icosul al-9-lea
Dar nu numai asupra ei, ci şi asupra rudeniilor ei şi a toată cetatea slobozind blestemul, ai adus, o,
Cipriane, vătămare, din mânia cea neîmblânzită şi din ruşinea cea multă ce Ńi se făcuse, încât mulŃi
cetăŃeni au mers la Iustina voind a o sili pe ea să nu se mai împotrivească lui Aglaid, pentru a izbăvi
cetatea de mulŃimea vrăjilor tale; dar ea nu prin însoŃire necurată, ci prin curate şi fierbinŃi rugăciuni, a
izbăvit pe toŃi de tot răul, batjocorind meşteşugurile vrăjitoreşti; pentru aceea cu toŃi văzând minunea
lăudăm pe Dumnezeu şi cântăm Ńie:
Bucură-te, că nici iscoadele cele rele la rău nu au înduplecat-o;
Bucură-te, că Iustina s-a dovedit slujirii lui Hristos vas plecat;
Bucură-te, că mulŃi din aceia au cunoscut pe Hristos, prin minunata ei tămăduire;
Bucură-te, că întreaga cetate a luat printr-însa izbăvire;
Bucură-te, că mulŃi au venit atunci la credinŃă;
Bucură-te, că tu însuŃi ai fost zdruncinat în întrega ta fiinŃă;
Bucură-te, că pentru a doua oară ai fost puternic cutremurat;
Bucură-te, că încrederea în puterea vrăjilor tale Ńi s-a destrămat;
Bucură-te, că aşa a binevoit Dumnezeu prin minunata fecioară a-Ńi lucra mântuirea;
Bucură-te, că ne înveŃi pe noi a răbda îndelung când suntem ispitiŃi;
Bucură-te, că ne întăreşti pe noi a rămâne în credinŃă statornici şi neclintiŃi;
Bucură-te, sfinŃite mucenice Cipriane, pururea slăvite!

175
Condacul al 10-lea
Ruşinat fiind, Cipriane, de înfrângerea ce ai suferit-o printr-o tânară fecioară, tu, cel mult învăŃat şi
iscusit foarte în lucruri vrăjitoreşti şi înştiinŃându-te că toate meşteşugurile viclene cu puterea Crucii şi
cu numele lui Hristos au fost biruite, Ńi-ai venit întru simŃire şi întru cunoştinŃa Adevărului şi ai început a
dosădi pe draci, slăvind pe Dumnezeu şi cântându-I, Lui: ALILUIA!
Icosul al 10-lea
Văzând ca te-ai trezit din somnul şi întunericul neştiintei şi cu mânie sfântă îl ocărăşti, acum şi pe tine,
slujitorul idoleştii închinări şi al diavoleştilor meşteşuguri vrăjitoreşti, ca să te piardă s-a pornit diavolul
cu putere multă, încercând să te ucidă şi, neavând tu nici un ajutor de la nimeni să te izbăvească, Ńi-ai
adus aminte de semnul Crucii, prin care se împotrivea Iustina şi, chemând numele lui Hristos ai biruit
puterea diavolului, de care lucru prea minunat, cutremuraŃi fiind, cântăm Ńie:
Bucură-te, Cipriane, că prin fecioara Iustina ai venit la chemarea Numelui lui Hristos;
Bucură-te, că întru Numele Lui ai zdrobit pe diavolul ce se pornise împotiva ta mai vârtos;
Bucură-te, că ai aflat Lumina cea adevărată;
Bucură-te, împreună cu fecioara cea curată;
Bucură-te, că spre spurcata însoŃire n-ai putut să o pleci;
Bucură-te, că în Lumina lui Hristos, acum împreună cu ea petreci;
Bucură-te, şi ne întăreşte şi pe noi în chemarea Numelui lui Hristos;
Bucură-te, că ni L-ai arătat nouă a fi dar prea luminos;
Bucură-te, că şi prin tine a sporit Biserica cea biruitoare;
Bucură-te, că te-a câştigat la credinŃă Iustina, cea curată ca o floare;
Bucură-te, şi ne învaŃă şi pre noi a păzi curăŃia;
Bucură-te, şi izbăveşte din nevoi pe cei ce iubesc fecioria;
Bucură-te, sfinŃite mucenice Cipriane, pururea slăvite!
Condacul al 11-lea
Arzându-Ńi toate cărŃile tale cele vrăjitoreşti înaintea credincioşilor, ai alergat la Episcopul creştinesc,
cerându-i lui să te unească prin Botez cu Dumnezeul Iustinei şi având tu inimă înfrântă şi cu multă
plângere pentru toate relele ce le-ai făptuit în viaŃa ta de până atunci, primit ai fost în turma lui Hristos;
căci a cunoscut Episcopul buna ta râvnire. Şi precum te-ai arătat odinioară grabnic la rău, te-ai dovedit
apoi apring râvnitor şi slujitor vrednic al Dumnezeului Celui adevărat, neprididând a-I aduce Lui
neîncetat cântarea: ALILUIA!
Icosul al 11-lea
Cu mare osârdie ai alergat, Cipriane, pe calea cea strâmtă şi anevoioasă, după ce ai aflat că Hristos este
calea cea adevărată, dorind să răscumperi vremea petrecută în spurcata slujire idolească şi totdeauna
plângând pentru faptele cele rele de mai înainte. Drept aceea ai mers din putere în putere şi din bunătate
în bunătate, încât degrab te-ai învrednicit a primi nu numai Botezul, ci ai păşit din treaptă în treaptă până
la cinstea de Episcop, păstorind cu râvnă turma lui Hristos. Iar pe fecioara Iustina, diaconiŃă şi egumenă
într-o mănăstire de fecioare ai făcut-o. Pe care cinstită înălŃare văzând-o cu bucurie cântăm Ńie:
Bucură-te, Cipriane, că aşa răsplăteşte Dumnezeu inima curată;
Bucură-te, că a cunoscut Dumnezeu râvna ta după cunoştinŃa cea adevărată;
Bucură-te, că aşa miluieşte Dumnezeu pe cei ce îndelungi ispitiri suferă;
Bucură-te, că aşa te-ai arătat Arhiereu prea sfinŃit;
Bucură-te, că şi pe Iustina vrednica diaconiŃă slujirii lui Hristos ai înălŃat-o;
Bucură-te, că egumenă şi povăŃuitoare şi altor fecioare ai dat-o;
Bucură-te, că ai păstorit turma lui Hristos cu multă râvnă şi silire;
Bucură-te, că şi noi alergăm la tine, ca la un adevărat păstor, cu multă dorire;
Bucură-te, şi ne povăŃuieşte pe noi pe calea mântuirii;
Bucură-te, şi fii lângă noi mereu în ceasul ispitirii;

176
Bucură-te, sfinŃite mucenice Cipriane, pururea slăvite!
Condacul al 12-lea
Prin râvna ta şi a fecioarelor cele curate povăŃuite de înteleapta Iustina se deşerta slujirea idolească, iar
slava lui Hristos se înmulŃea. O viaŃă ca aceasta a ta şi sârguinŃa cea pentru slujirea lui Hristos şi pentru
mângâierea sufletelor omeneşti văzând-o diavolul, scrâşnea împotrivă-Ńi voind cu orice chip să te piardă.
Însă nu ştia pierzătorul că o şi mai mare şi nepieritoare slavă îŃi pregătea şi sălăşluire cu cetele SfinŃilor;
ca împreună cu ei pururea să cânŃi lui Dumnezeu cântarea: ALILUIA!
Icosul al 12-lea
Neştiind pierzătorul în ce chip să te piardă, căci se temea de puterea Crucii, a îndemnat pe păgâni să te
clevetească înaintea ighemonului, că ai părăsit păgâneasca închinare şi slujire idolească, venind la
creştineasca închinare a lui Hristos, şi că pe mulŃi depărtezi de la spurcata slujire la idoli, sporind turma
lui Hristos. Acestea auzind ighemonul şi neputând a te zăticni prin cuvinte meşteşugite, te-a dat la
muncire cumplită împreună cu fecioara Iustina. Iara voi, toate răbdându-le şi neplecându-vă la
închinarea idolească, igheonul a poruncit să vă ucidă pe voi prin tăiere de sabie. Iar împreună cu voi s-a
învrednicit de cununa mucenicească şi evlaviosul creştin Teoctist, care văzând moartea voastră cea
nevinovată, a mărturisit şi el pe Hristos. Pentru aceea laude ca acestea aducem Ńie:
Bucură-te, că te-ai învrednicit a fi al turmei lui Hristos păstor nebiruit;
Bucură-te, că şi Iustina fecioara, nevoindu-se alături de tine s-a sfinŃit;
Bucură-te, că de vicleanul ighemon n-aŃi fost amăgiŃi;
Bucură-te, că v-aŃi arătat mărturisitori ai lui Hristos neclintiŃi;
Bucură-te, că astfel de cununa muceniceasca aŃi fost învredniciŃi;
Bucură-te, că acum prin sfintele tale moaşte multe tămăduiri se dăruiesc;
Bucură-te, că râuri de daruri se revarsă celor ce te cinstesc;
Bucură-te, că şi noi cu mare credinŃă la tine năzuim;
Bucură-te, că prin ale tale sfinte moaşte ajutor şi mântuire nădăjduim;
Bucură-te, şi te roagă pentru noi împreună cu Sfânta Iustina şi Sfântul Teoctist;
Bucură-te, şi primeşte de la noi jertfă de laudă acest smerit acatist;
Bucură-te, sfinŃite mucenice Cipriane, pururea slăvite!
Condacul al 13-lea
O, Prea SfinŃite Cipriane, Ierarhul cel cinstit al lui Dumnezeu, nevoitorule prea tare, împreună cu Sfânta
muceniŃă Iustina şi Sfântul mucenic Teoctist, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru cei ce pururea te
cinstesc şi cu cântări măresc sfântă pomenirea ta şi cu rugăciunile tale, îmblânzeşte pe Stăpânul Hristos,
pentru toŃi mijlocind iertare de greşeale şi izbăvire de toate cursele şi ispitirile diavoleşti, ca mântuindu-
ne să-I cântăm împreună cu tine, în vecii nesfârşiŃi, cântarea îngerească: ALILUIA! (acest condac se
zice de trei ori)
Apoi iarăşi se zice Icosul întâi
Minunată s-a arătat viaŃa ta, Sfinte, că din pruncie slujirii idoleşti ai fost închinat, dar cunoscând Domnul
râvna ta după cunoaşterea cea adevărată, Ńi-a descoperit Ńie printr-o fecioară curată pe Hristos-singur-
Adevărul, de care taină şi pronie dumnezeiască minunându-ne, cu credinŃă cântăm Ńie:
Bucură-te, cel ce ai înfrânt slujirea idolească;
Bucură-te, că ai vădit înşeăciunea diavolească;
Bucură-te, că de cunoştinŃa adevărului ai râvnit;
Bucură-te, cel ce şi în păgâneasca cunoştiinŃă te-ai arătat iscusit;
Bucură-te, cel ce diavoleşti meşteşuguri şi vrăjitorii ai cunoscut;
Bucură-te, că toate acestea mai apoi de ocară le-ai făcut;
Bucură-te, că poŃi să ne scapi de ispita diavolească;
Bucură-te, că ne izbăveşti de rătăcirile eretice;
Bucură-te, că ne arăŃi calea spre adevăr;
177
Bucură-te, că rugăciunile tale de tot răul ne scapă;
Bucură-te, ajutorul celor înviforaŃi;
Bucură-te, că lumina ta tuturor o împarŃi;
Bucură-te, sfinŃite mucenice Cipriane, pururea slăvite!
Şi Condacul întâi
Cela ce mai înainte ai fost învăŃător răutăŃii, şi te-ai arătat Arhiereu prin cinstita fecioară Iustina, şi ca un
păstor înŃelept, din spinii înşeăciunii ai înflorit ca o floare prea frumoasă, şi pe noi credincioşii, ne-ai
umplut cu miresmele tămăduirilor şi de razele minunilor tale, întăreşte-ne ca să-Ńi cântăm Ńie: Bucură-te,
sfinŃite mucenice Cipriane, pururea slăvite!
După aceasta se zice această:

RUGĂCIUNE care se zice doar de PREOłI:


Stăpâne Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Creatorule şi Chivernisitorule a toate, Sfânt
şi slăvit eşti; Împăratul ÎmpăraŃilor şi Domnul domnilor, slavă łie. Tu Cel ce locuieşti în lumina
cea nepătrunsă şi neapropiată, pentru rugăciunea mea, a smeritului şi nevrednicului robului Tău,
depărtează demonii şi stinge viclenia lor de la robii Tăi; revarsă ploaie la bună vreme peste tot
pământul şi fă-l să-şi dea roadele lui; copacii şi viile să-şi dea deplin rodul lor; femeile să fie
dezlegate şi eliberate de nerodirea pântecelui; acestea şi toată lumea mai întâi fiind dezlegate,
dezleagă şi toată zidirea de toate legăturile diavoleşti. Şi dezleagă pe robul Tău (numele) împreună
cu toate ale casei lui de toate legăturile satanei, ale magiei, ale farmecelor şi ale puterilor
potrivnice. Împiedică Tu, Doamne Dumnezeul părinŃilor noştri toată lucrarea satanei, Tu Cel ce
dai dezlegare de magie, de farmece, de vrăji şi de toate lucrările sataniceşti şi de toate legăturile
lui, şi distruge toată lucrarea vicleană prin pomenirea Prea Sfântului Tău nume.
Aşa, Doamne, Stăpâne a toate, auzi-mă pe mine nevrednicul slujitorul Tău şi dezleagă pe robul
Tău (numele) de toate legăturile satanei şi dacă este legat în cer, sau pe pământ, sau cu piele de
animale necuvântătoare, sau cu fier, sau cu piatra, sau cu lemn, sau cu scriere, sau cu sânge de
om, sau cu al păsărilor, sau cu al peştilor, sau prin necurăŃie, sau în alt chip s-au abătut asupra lui,
sau dacă din altă parte au venit, din mare, din fântâni, din morminte, sau din orice alt loc, sau
dacă a venit prin unghii de om, de animal, sau gheare de pasăre, sau prin şerpi (vii sau morŃi), sau
prin pământul morŃilor, sau dacă a venit prin străpungere de ace, dezleagă-le pentru totdeauna, în
ceasul acesta, Doamne, cu puterea Ta cea mare.
Tu Doamne, Dumnezeul nostru, Care cunoşti şi ştii toate, dezleagă, sfărâmă şi distruge, acum,
lucrările magiei, iar pe robul Tău (numele) păzeşte-l cu toŃi ai casei lui de toate uneltirile diavoleşti.
Zdrobeşte cu însemnarea cinstitei şi de viaŃă făcătoarei Cruci toate puterile potrivnicilor.
Pustieşte, distruge şi depărtează pentru totdeauna toate lucrările magiei, vrăjitoriei şi
fermecătoriei de la robul Tău (numele).
Aşa, Doamne, auzi-mă pe mine păcătosul slujitorul Tău şi pe robul Tău cu toŃi ai casei lui, şi
dezleagă-i de demonul de amiază, de toată boala şi de tot blestemul, de toată mânia, nenorocirea,
clevetirea, invidia, farmecele, nemilostivirea, lenea, lacomia, neputinŃa, prostia, neînŃelepciunea,
mândria, cruzimea, nedreptatea, trufia, şi de toate rătăcirile şi greşalele, ştiute şi neştiute, pentru
sfânt numele Tău, că binecuvântat eşti în veci. Amin.

178
ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN DE KRONSTADT

După obişnuitul început, se zic:


CONDACELE şi ICOASELE:

Condacul 1
Celui ales între preoŃi, minunatului mijlocitor, dumnezeiescului Ioan, păstorului şi învăŃătorului, celui
ce s-a arătat împăraŃilor iubitor şi întristaŃilor mângâietor, celui ce a luminat pământul Rusiei şi toată
viaŃa sa a dăruit-o slujirii lui Dumnezeu şi a aproapelui îndreptând mulŃimea păcătoşilor spre pocăinŃă,
multor bolnavi tămăduire de la Dumnezeu dobândind, să-i aducem laudă ca unui apărător şi grabnic
ajutător. Tu, dar, părinte, pentru că ai îndrăzneală către Domnul, de toate necazurile ne izbăveşte, pe
noi, cei care-Ńi cântăm Ńie: Bucură-te, Ioane, noule luminător al Rusiei şi fierbinte rugător înaintea
lui Dumnezeu pentru noi!
Icosul 1
Pe îngerul tău păzitor, încă de şase ani fiind, în lumină nespusă l-ai văzut, Ioane, el spunându-Ńi Ńie că,
după voinŃa lui Dumnezeu, întotdeauna nevăzut stă şi păzeşte de toate relele. Prin aceasta din tinereŃe
ales de Dumnezeu pe tine ştiindu-te, strigăm către tine:
Bucură-te, cel ce din pruncie te-ai arătat "ales" de Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce din tinereŃe te-ai arătat "chemat" al binecuvântarii Lui;
Bucură-te, cel ce pe îngerul tău din tinereŃe l-ai veselit cu bunele deprinderi;
Bucură-te, că cu nimic l-ai întristat;
Bucură-te, că nevăzutul tău păzitor Ńi s-a arătat;
Bucură-te, că acela întotdeauna a te păzi Ńi-a făgăduit;
Bucură-te, odraslă prea iubită a părinŃilor celor evlavioşi;
Bucură-te, cel ce din pruncie de părinŃii tăi ai fost învăŃat cu frica de Dumnezeu;
179
Bucură-te, cel ce cu cumpătare din tinereŃe te-ai deprins;
Bucură-te, cel ce zilele tinereŃii tale în sărăcie şi înfrânare le-ai petrecut;
Bucură-te, că datorită bunei tale vieŃuiri, darul lui Dumnezeu peste tine s-a odihnit;
Bucură-te, că faŃa ta cu smerenie era împodobită;
Bucură-te, Ioane, noule luminător al Rusiei şi fierbinte rugător înaintea lui Dumnezeu pentru noi!
Condacul al 2-lea
Te vedem, pe tine, de Dumnezeu înŃelepŃite Ioane, din fragedă vârstă umbrit de binecuvântarea lui
Dumnezeu, care în taină te-a condus spre o viaŃă virtuoasă. Pentru aceea, avându-te pe tine pildă demnă
de urmat, cu smerenie cântăm lui Hristos Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 2-lea
Mintea ta din pruncie în lecturile şi cugetările SfinŃilor Părinti Ńi-ai cufundat-o, Ioane şi din ele te-ai
adăpat cu apa cea vie, din izvorul Duhului Sfânt. Pentru aceasta te rugăm pe tine, roagă-L pe Prea Bunul
Dumnezeu să ne facă şi pe noi părtaşi la împărtăşirea aceasta, pe cei ce-Ńi cântăm:
Bucură-te, cel ce din pruncie te-ai păzit de patimi;
Bucură-te, cel ce harul Sfântului Botez întreg l-ai păzit;
Bucură-te, cel ce Ńi-a plăcut a citi din scrierile SfinŃilor Părinti;
Bucură-te, cel ce ai pătruns cu adevărat înŃelesul acestora;
Bucură-te, cel ce ai arătat mare sârguinŃă în această lucrare;
Bucură-te, cel ce în iubirea de înŃelepciune duhovnicească şi firească te-ai arătat desăvârşit;
Bucură-te, că prin înŃelepciunea ta lumea de înşeăciune ai vădit-o;
Bucură-te, că de acea înşelăciune ca un vultur, înŃeleptule ai scăpăt;
Bucură-te, minunat şi luminat învăŃător al Ńărilor din nordul Rusiei;
Bucură-te, cel ce ai izgonit întunericul păcatului din oameni;
Bucură-te, că tuturor celor ce au venit la tine cu rugăciuni degrabă i-ai ajutat;
Bucură-te, prea-puternică mijlocire pentru noi înaintea lui Dumnezeu;
Bucură-te, Ioane, noule luminător al Rusiei şi fierbinte rugător înaintea lui Dumnezeu pentru noi!
Condacul al 3-lea
Puterea darului lui Dumnezeu care pe cele cu lipsă le împlineşte, din belsug s-a revărsat peste tine,
Ioane, pururi pomenite, când de Prea SfinŃitul Hristofor întru preot ai fost hirotonit şi oraşului Kronsdadt
ai fost rânduit păstor; de atunci ai început a învăŃa oamenii să slujească drept Sfintei Treimi şi să-i cânte:
Aliluia!
Icosul al 3-lea
Având iubire dumnezeiasca în inima înŃeleptule Ioane, şi rânduiala postului cu stricteŃe păzind-o, ai
biruit toate năvălirile patimilor, nefiind nicidecum atins de ele. Prin aceasta, ca un bărbat desăvârşit ai
ieşit să lucrezi Ńarina Domnului prin cuvânt, ca şi cu un plug ai afânat inimile întărite şi îngheŃate ale
oamenilor, încălzindu-le cu rugăciunea şi cu iubirea ta şi semănând în ele sămânŃa pocăinŃei sincere şi a
credinŃei vii. Pentru toate acestea îŃi cântăm Ńie laudă:
Bucură-te, vas ales al harului lui Dumnezeu;
Bucură-te, locuinŃa darurilor cereşti;
Bucură-te, cel ce cu toată inima şi cu tot sufletul L-ai iubit pe Dumnezeu;
Bucură-te, că pentru aceasta şi întreaga turma pe care ai păstorit-o ai învăŃat-o a-L iubi pe Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce învăŃăturile Evangheliei şi rânduielile postului cu frică le-ai păzit;
Bucură-te, că acestea şi pe aproapele tău prin fapte l-ai învăŃat;
Bucură-te, că din tinereŃe peste patimi împărat te-ai arătat;
Bucură-te, slăvitule biruitor asupra păcatului;
Bucură-te, că în lume ca o lumină, exemplu viu ai luminat;
Bucură-te, că pe pământ ai fost cu înŃelepicune cerească dăruit;
Bucură-te, stâlp neclintit al Ńării tale ortodoxe;
180
Bucură-te, neîntârziatule apărător al ortodoxiei şi al obiceiurilor celor bune;
Bucură-te, Ioane, noule luminător al Rusiei şi fierbinte rugător înaintea lui Dumnezeu pentru noi!
Condacul al 4-lea
Prin furtuna multor necazuri şi griji lumeşti trecând, ajută-ne nouă, Părinte Ioane, aşa cum şi în viaŃa ta
ai ajutat tuturor celor ce cu credinŃă au venit la tine, ca toŃi cei ajutaŃi de tine să-I cântăm lui Dumnezeu:
Aliluia!
Icosul al 4-lea
Auzind pe apostolul care zice: "locuinŃa noastră este în cer" şi dorind a-l urma, această viaŃă vremelnică
nu ai petrecut-o în slujba trupului şi-n lucrarea patimilor, Ioane, ci în curăŃirea sufletului de întunericul
păcatului, căci cu ele nimeni nu poate intra în Cereasca ÎmpărăŃie. Prin aceasta avându-te chip de viaŃa
plăcută lui Dumnezeu şi ajutor întru toate, strigăm către tine unele ca acestea:
Bucură-te, luminată strălucire a luminii evanghelice în zilele noastre;
Bucură-te, cel ce sufletelor întunecate eşti luminare pătrunzătoare;
Bucură-te, că în scrierile cele Dumnezeieşti Ńi-ai cufundat mintea;
Bucură-te, că din ele ai aflat cale dreaptă către ÎmpărăŃia Cerurilor;
Bucură-te, că toate faptele tale au fost lumină lumii;
Bucură-te, că prin tine Tatăl cel ceresc minunat s-a proslavit;
Bucură-te, că cuvântul tău n-a fost nici chimval răsunător, nici mort sau neajuns;
Bucură-te, că cuvântul tău întru adevăr viu şi lucrător s-a arătat;
Bucură-te, că prin tine cei morŃi cu duhul prin credinŃă înviaza;
Bucură-te, că prin tine cei căzuŃi în întunericul păcatului se trezesc la pocăinŃă;
Bucură-te, că pe tine în zilele noastre Domnul pământului Rusiei prooroc şi apostol te-ai arătat;
Bucură-te, că în tine dobândind ştiinŃa adevărului ai luat darul vindecării şi al apărării credinŃei,
neînfricat luptător arătându-te;
Bucură-te, Ioane, noule luminător al Rusiei şi fierbinte rugător înaintea lui Dumnezeu pentru noi!
Condacul al 5-lea
Stea luminătoare a pământului rusesc te-ai arătat, Sfinte Ioane, luminând întunericul păcatului. Prin
aceasta şi azi reverşi lumină fiilor Rusiei, celor cuprinşi de întunericul rătăcirii, celor care s-au predat în
mâinile necuraŃilor, ca să-şi cunoască rătăcirea lor şi Domnului întru pocăinŃă să-I cânte: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Văzând poporul rus vrednicia ta de învăŃător şi rugăciunea ta cea prea-puternică înaintea lui Dumnezeu,
mulŃime multă din diferite părŃi la tine a alergat, Părinte, auzind de vindecările bolilor şi de sfaturile tale,
iar în necazuri mângâiere cerând, cu mulŃumire Ńie îŃi striga:
Bucură-te, Ioane, noule luminător al lumii;
Bucură-te, ajutător nemijlocit prin rugăciunile tale către Dumnezeu;
Bucură-te, că rugăciunile tale sunt puternice înaintea Împăratului milostivirii;
Bucură-te, că starea ta înaintea Lui este izvor al binecuvântarii, care prin tine se revarsă la toată lumea;
Bucură-te, că prin tine după măsura credinŃei se dau vindecările;
Bucură-te, că prin tine cei bolnavi scapă degrabă de bolile lor, primind sănătate;
Bucură-te, că prin tine cei păcătoşi la pocăinŃă se întorc;
Bucură-te, că te-ai arătat înŃelepŃitor al celor răzvrătiŃi;
Bucură-te, că prin tine cei ce fără de minte care se râd de cele sfinte ale credinŃei sunt mustraŃi;
Bucură-te, că prin tine cei ce râd de faptele tale cele minunate, venindu-şi în sine, sunt primiŃi de tine ca
de un părinte iubitor de fii;
Bucură-te, mângâiere grabnică a celor ce plâng;
Bucură-te, tămăduire binecuvântată a celor neputincioşi;
Bucură-te, Ioane, noule luminător al Rusiei şi fierbinte rugător înaintea lui Dumnezeu pentru noi!
Condacul al-6-lea
181
Propovăduitor al adevărului, părinte purtător de Dumnezeu fiind, toate ale tale în slujirea lui Dumnezeu
şi a aproapelui le-ai dat şi jugul preoŃiei luându-l nu ai cunoscut liniştea aici, pururea săvârşind slujbe
dumnezeieşti în biserică şi în casele credincioşilor cântări duhovniceşti cântând; celor nevoiaşi te-ai
arătat ajutător. Şi prin aceasta Ńi-ai atras numele de miluitor fără de arginŃi, Ioane. De acestea auzind şi
noi, slăvim pe Dumnezeu pentru tine cântându-i: Aliluia!
Icosul al-6-lea
Hristos, Dumnezeul nostru, strălucind din fecioara Maria şi întunericul închinării la idoli izgonindu-l, te-
a arătat pe tine, Părinte Ioane, drept şi credincios, propovăduitor al adevărului înaintea sljitorilor celor
înşelători ai vicleanului. Prin aceasta, având îndrăzneală către Domnul, izbăveşte de răutatea şi viclenia
acelora pe toŃi care-Ńi cântă aşa:
Bucură-te, slujitorule credincios al lui Hristos;
Bucură-te, între preoŃi puternic mijlocitor înaintea Aceluia;
Bucură-te, păzitor neadormit al casei celei Dumnezeieşti;
Bucură-te, cel ce prin sabia cuvântului lui Dumnezeu şi a rugăciunii ai alungat pe cei potrivnici;
Bucură-te, cel ce prin scrierile tale pe mulŃi i-ai înălŃat la iubirea în Hristos;
Bucură-te, cel ce ai arătat prin cuvântările tale iubirea de oameni a lui Dumnezeu;
Bucură-te, lucrarea Duhului Dumnezeiesc arătată în inimile oamenilor;
Bucură-te, cel ce te-ai arătat tainic grăitor cu Dumnezeu prin rugăciune;
Bucură-te, cel ce ai păzit minunat cucernicia prin curată căsătorie;
Bucură-te, cel ce pe mulŃi fii duhovniceşti prin pocăinŃă ai născut;
Bucură-te, că ai rămas şi după moarte în inimile credincioşilor;
Bucură-te, că pomenirea ta, ca a unui drept propovăduitor, va rămâne în veci;
Bucură-te, Ioane, noule luminător al Rusiei şi fierbinte rugător înaintea lui Dumnezeu pentru noi!
Condacul al-7-lea
Vrând Prea Bunul Dumnezeu să mângâie poporul său cel bine-credincios şi să-i întoarcă pe cei
fărădelege de la faptele lor cele rele, te-a arătat pe tine, Ioane, ca pe Iona în Ninive, vestind mânia lui
Dumnezeu asupra pământului Rusiei, venind cu grabă de nu se vor pocăi şi de nu vor cânta cu smerenie
lui Hristos Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al-7-lea
Un nou necaz şi mânia lui Dumnezeu am ajuns să suferim nevrând noi să ascultăm de glasul tău cel
dumnezeiesc, prin care ai spus: "Stăpânirea Ńării se va nimici şi puterea va ajunge în mâinile slugilor
satanei, locuitorii mănăstirilor vor fi prigoniŃi, bisericile se vor închide şi mulŃime de popor creştin va
muri cu viaŃă mucenicească". Pentru aceasta la tine, Părinte Ioane, întru pocăinŃă alergăm şi cu umilinŃă
strigăm: Roagă pe Stăpânul Hristos să-şi schimbe mânia Sa în milă faŃă de noi, cei ce-Ńi cântăm:
Bucură-te, glasul propovăduitor al pocăinŃei;
Bucură-te, vestitor nemincinos a mâniei dumnezeieşti asupra celor ce nu se pocăiesc;
Bucură-te, cel ce ai învăŃat a nu lua în seama părerile lumii;
Bucură-te, îndreptător adevărat;
Bucură-te, că te-ai arătat tare povăŃuitor al poporului ortodox;
Bucură-te, cel ce ai păzit corabia Bisericii nevătămată de pietrele strâmtorilor;
Bucură-te, iubitor al ÎmpăraŃilor celor cinstiŃi;
Bucură-te, că te-ai arătat lor înŃelept sfătuitor;
Bucură-te, că i-ai învăŃat cum să-şi folosească puterea lor cu dreptate;
Bucură-te, cel ce cu grijă i-ai îndreptat către ascultare şi credincioşie;
Bucură-te, cel ce cu rugăciunile tale ai îngrădit tronurile împăraŃilor celor cinstiŃi;
Bucură-te, că i-ai învăŃat să judece cu nepărtinire poporul;
Bucură-te, Ioane, noule luminător al Rusiei şi fierbinte rugător înaintea lui Dumnezeu pentru noi!
Condacul al-8-lea
182
O cale deosebită şi neobişnuită de viaŃă Ńi-ai ales, părinte Ioane, trăind în lume ca şi cum ai fi trăit în cer,
în înfrânare şi cucernicie, aducând pururea slavă lui Dumnezeu şi aşa ai fost preŃuit ca mare părinte al
Bisericii; pentru aceasta, în ceruri întru veselie cu Hristos petreci şi aduci penru lume rugăciune strigând
neîncetat: Aliluia!
Icosul al-8-lea
Toată lumea ortodoxă te-a cinstit pe tine nu numai în viaŃă, ci şi după înfăŃişarea ta înaintea lui
Dumnezeu, Părinte Ioane, pentru că mare îndrăzneală ai înaintea lui Dumnezeu şi te rogi pentru
binecuvântarea tuturor celor ce aleargă la tine şi-Ńi cântă aşa:
Bucură-te, rod binecuvântat al unui pom bun;
Bucură-te, cel ce ai fost născut şi educat de un tată preot şi de o mamă binecuvântată;
Bucură-te, că educaŃia pe care ai primit-o a rămas exemplu pentru întregul pământ al Rusiei;
Bucură-te, că cetatea Kronstandtului prin slăvirea ta s-a proslăvit;
Bucură-te, căci toată Rusia s-a umplut de faptele tale cele bune;
Bucură-te, că vestea despre viaŃa ta îmbunătăŃită a ajuns dincolo de hotarele Ńării;
Bucură-te, că prin scrierile tale ai făcut cunoscută taina comunicării tale cu Dumnezeu;
Bucură-te, că prin aceste scrieri ai strălucit lumina cea duhovnicească în inimile oamenilor;
Bucură-te, că în scrierile tale s-a arătat curăŃia sufletului tău;
Bucură-te, că prin scrierile tale nu numai poporul rus, ci şi alte popoare şi-au căutat mântuirea;
Bucură-te, că prin acestea adevărata credinŃă a strălucit alungând întunericul ereziilor;
Bucură-te, Ioane, noule luminător al Rusiei şi fierbinte rugător înaintea lui Dumnezeu pentru noi!
Condacul al-9-lea
Nici un cuvânt nu este de ajuns spre lauda ta, Părinte Ioane, căci fiind mişcat de Duhul Sfânt din
tinereŃe, cu osârdie ai slujit lui Dumnezeu; mai întâi te-ai ostenit mulŃi ani să înveŃi învăŃăturile SfinŃilor
Părinti şi apoi i-ai învăŃat să cânte cu înŃelepciune lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al-9-lea
Oratorul minciunii, Leon cel NeînŃelept şi toate gândurile lui cele rele, prin tine, Părinte Ioane, s-au vădit
de răutate întărind tu credinŃa cea ortodoxă prin vestirile tale; pentru aceasta strigăm Ńie:
Bucură-te, fluiere insuflat de Dumnezeu;
Bucură-te, trâmbiŃă a Duhului, dulce glăsuitoare;
Bucură-te, cel ce prin cuvintele şi învăŃăturile tale ai lămurit dogmele credinŃei;
Bucură-te, că prin învăŃăturile tale pe cei credincioşi i-ai întărit în ortodoxie;
Bucură-te, că prin tine legiunile potrivnicilor au fost învinse;
Bucură-te, că prin tine cel apostat şi învăŃăturile lui au fost vădite de înşeăciune;
Bucură-te, că învăŃătura păgubitoare a aceluia care spunea că sufletul nu are o existenŃă personală, a fost
învinsă;
Bucură-te, că prin tine învăŃătura cea adevărată despre nemurirea şi veşnicia sufletului s-au întărit;
Bucură-te, izvor de înŃelepciune dumnezeiască;
Bucură-te, cucernicule săvârşitor al tainelor celor dumnezeieşti;
Bucură-te, povăŃuitor de nădejde spre ÎmpărăŃia Cerurilor;
Bucură-te, învăŃătorule al adevăratei căi mântuitoare;
Bucură-te, Ioane, noule luminător al Rusiei şi fierbinte rugător înaintea lui Dumnezeu pentru noi!
Condacul al 10-lea
Dorind a-Ńi mântui sufletul, pe mulŃi sfinŃi Ńi i-ai luat în ajutor, Părinte Ioane; având mărturisirea
apostolică şi patristică a credinŃei, tăria mucenicilor, pururi petrecând în înfrânare şi smerenie în faptele
cele luminate ale cuvioşilor. Prin aceasta cu sfinŃii petreci neîncetat, aduci slavă lui Dumnezeu,
pomenindu-ne şi pe noi cei ce-I cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Împăratului celui Ceresc te-ai arătat slujitor credincios şi împăraŃilor celor pământeşti ai fost cinste şi
183
înŃelepciune, Părinte Ioane, ambilor slujind cu dreptate, dând ceea ce este al Cezarului, iar lui Dumnezeu
ceea ce este al lui Dumnezeu şi pe toŃi i-ai învăŃat să zică aşa:
Bucură-te, robule a lui Dumnezeu bun şi credincios;
Bucură-te, slujitor osârdnic al aceluia;
Bucură-te, că toate cele rânduite de Dumnezeu cu grijă le-ai împlinit;
Bucură-te, iscusitule lucrător al poruncilor lui Dumnezeu;
Bucură-te, că pururea aminteai de atotprezenta lui Dumnezeu;
Bucură-te, că prin înŃelepciunea ta pe acela pururi l-ai avut în minte;
Bucură-te, că pe cinstiŃii ÎmpăraŃi ai Rusiei ca pe nişte slugi ai lui Dumnezeu i-ai cinstit;
Bucură-te, că i-ai ajutat mult prin sfaturi şi rugăciuni să conducă poporul cu dreptate;
Bucură-te, că i-ai învăŃat să ocrotească poporul şi Biserica;
Bucură-te, apărătorule de răscoale şi de răzvrătiŃi;
Bucură-te, cel ce şi acum te rogi lui Dumnezeu pentru "ÎmpărăŃia" ortodoxă;
Bucură-te, întărire a sceptrurilor ÎmpăraŃilor celor ortodocşi;
Bucură-te, Ioane, noule luminător al Rusiei şi fierbinte rugător înaintea lui Dumnezeu pentru noi!
Condacul al 11-lea
Nu este cu putinŃă, prin laudă, a se înfăŃişa mulŃimea îndreptărilor tale prin Dumnezeu săvârşite, prea
minunate Părinte Ioane, câte le-ai săvârşit în timpul vieŃii tale, bolile vindecând, demonii izgonind din
oameni, tămăduind pe cei stăpâniŃi de patimi, ajutând pe cei săraci şi tuturor după trebuinŃele lor ajutând;
pentru aceea toŃi împreună strigă lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Purtător de lumină şi clar văzător te-a arătat pe tine Domnul în zilele noastre, prevestind mânia cea
viitoare a lui Dumnezeu asupra ÎmpărăŃiei ortodoxe, pentru nepocăinŃa poporului, de aceea ca pe un
prooroc al lui Dumnezeu şi cunoscător al destinelor, te mărim pe tine şi întru pocăinŃă îŃi strigăm:
Bucură-te, prooroc minunat nemincinos vestitor al celor viitoare;
Bucură-te, propovăduitorule al pocăinŃei;
Bucură-te, noule prooroc de aceeaşi cinste cu acela;
Bucură-te, clar văzătorule al destinelor celor dumnezeieşti;
Bucură-te, vestitorule al mâniei celei viitoare asupra celor ce nu se pocăiesc;
Bucură-te, glas dulce glăsuitorule al pocăinŃei;
Bucură-te, împăciuitorule al inimilor celor tulburate;
Bucură-te, puternicule rugător înaintea lui Dumnezeu pentru noi;
Bucură-te, păstorule blând al oilor celor cuvântătoare;
Bucură-te, cel ce mulŃime de suflete rătăcite ai adus Stăpânului;
Bucură-te, că pe mulŃi din temniŃe şi din moarte i-ai scăpăt;
Bucură-te, Ioane, noule luminător al Rusiei şi fierbinte rugător înaintea lui Dumnezeu pentru noi!
Condacul al 12-lea
Harul lui Dumnezeu l-ai primit aici prin Sfântul Botez şi prin hirotonia întru preot Părinte Ioane: prin
sârguinŃa te-ai făcut multora de folos spre slava Dăruitorului, întru lumina vieŃii tale şi a milosteniilor
tale pe care le-ai făcut, s-a proslvit Tatăl ceresc, şi prin mulŃimea laudelor de care te-ai învrednicit, se
înalŃă Aceluia măreaŃă cântare: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Cântând viaŃa ta cea din tinereŃe plăcută lui Dumnezeu şi înălŃarea ta cea duhovnicească din putere în
putere, mărim sfârşitul tău şi înmormântarea cinstitelor moaşte, care au aflat veşnică odihnă în biserica
cea minunată făcută de tine. Credem însă că sufletul se odihneşte în locuinŃele cele prea luminate ale
raiului, a căror moşteni ajută-ne să ajungem, pe cei ce-Ńi cântăm Ńie laude ca acestea:
Bucură-te, cele ce cursul trecător al vieŃii l-ai petrecut cu dreaptă judecată întru toate pentru Dumnezeu;
Bucură-te, păzitorule neînfricat al Ortodoxiei;
184
Bucură-te, că cunoscut ai rămas cu un sfârşit creştinesc al vieŃii;
Bucură-te, că ai primit veşnică odihna în cer cu sfinŃii;
Bucură-te, părtaşule la bucuria cea veşnică de care sfinŃii s-au învrednicit;
Bucură-te, că ai înlesnit mântuirea multor suflete, învrednicindu-le de veşnica fericire;
Bucură-te, că ai moştenit cu mucenicii cei noi de neam Împărătesc ÎmpărăŃia cerurilor;
Bucură-te, că împreună cu ei stai înaintea Împăratului slăvei şi te rogi pentru izbăvirea patriei tale de
duşmanii fără de Dumnezeu;
Bucură-te, mare apărătorule al Ortodoxiei;
Bucură-te, neîntrecutule luptător pentru cinstea cea sfântă;
Bucură-te, că prin arătările tale în vis minuni i-ai adus;
Bucură-te, că pe neortodocşi la ortodoxie i-ai adus;
Bucură-te, Ioane, noule luminător al Rusiei şi fierbinte rugător înaintea lui Dumnezeu pentru noi!
Condacul al 13-lea
O, prea drepte Părinte Ioane, nu numai al Kronstadtului şi a toată Rusia, ci, de asemenea, luminătorule a
toată lumea şi mare rugătorule către Hristos! Primeşte de la noi această cântare a nevrednicilor, şi cu
rugăciunile tale cele bine plăcute lui Dumnezeu, izbăveşte-ne de necazurile cele vremelnice şi veşnice,
ca să ne învrednicim să fim cu tine împreună în ÎmpărăŃia Cerurilor veşnic cântându-i Făcătorului:
Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)
Apoi iarăşi se zice Icosul întâi
Pe îngerul tău păzitor, încă de şase ani fiind, în lumină nespusă l-ai văzut, Ioane, el spunându-Ńi Ńie că,
după voinŃa lui Dumnezeu, întotdeauna nevăzut stă şi păzeşte de toate relele. Prin aceasta din tinereŃe
ales de Dumnezeu pe tine ştiindu-te, strigăm către tine:
Bucură-te, cel ce din pruncie te-ai arătat "ales" de Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce din tinereŃe te-ai arătat "chemat" al binecuvântarii Lui;
Bucură-te, cel ce pe îngerul tău din tinereŃe l-ai veselit cu bunele deprinderi;
Bucură-te, că cu nimic l-ai întristat;
Bucură-te, că nevăzutul tău păzitor Ńi s-a arătat;
Bucură-te, că acela întotdeauna a te păzi Ńi-a făgăduit;
Bucură-te, odraslă prea iubită a părinŃilor celor evlavioşi;
Bucură-te, cel ce din pruncie de părinŃii tăi ai fost învăŃat cu frica de Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce cu cumpătare din tinereŃe te-ai deprins;
Bucură-te, cel ce zilele tinereŃii tale în sărăcie şi înfrânare le-ai petrecut;
Bucură-te, că datorită bunei tale vieŃuiri, darul lui Dumnezeu peste tine s-a odihnit;
Bucură-te, că faŃa ta cu smerenie era împodobită;
Bucură-te, Ioane, noule luminător al Rusiei şi fierbinte rugător înaintea lui Dumnezeu pentru noi!
Şi Condacul întâi
Celui ales între preoŃi, minunatului mijlocitor, dumnezeiescului Ioan, păstorului şi învăŃătorului, celui ce
s-a arătat împăraŃilor iubitor şi întristaŃilor mângâietor, celui ce a luminat pământul Rusiei şi toată viaŃa
sa a dăruit-o slujirii lui Dumnezeu şi a aproapelui îndreptând mulŃimea păcătoşilor spre pocăinŃă, multor
bolnavi tămăduire de la Dumnezeu dobândind, să-i aducem laudă ca unui apărător şi grabnic ajutător.
Tu, dar, părinte, pentru că ai îndrăzneală către Domnul, de toate necazurile ne izbăveşte, pe noi, cei care-
Ńi cântăm Ńie: Bucură-te, Ioane, noule luminător al Rusiei şi fierbinte rugător înaintea lui
Dumnezeu pentru noi!
După aceasta se zice această:

185
RUGĂCIUNE :
Părinte Ioane prea minunate, tu cu faptele tale cele minunate pe mulŃi la Dumnezeu i-ai adus şi de
daruri duhovniceşti te-ai învrednicit de la Stăpânul aici: ai vindecat bolile, patimile le-ai stârpit,
de aceea te rugăm, întristarea noastră stinge-o şi ne dă nouă bucuria cea duhovnicească în inimă şi
ajută-ne nouă să fim părtaşi la viaŃa ta şi la faptele tale cele bune, ca să ne învrednicim şi noi de
ÎmpărăŃia cerurilor. Amin.

186
ACATISTUL SFÂNTULUI IERARH CALINIC DE LA CERNICA

27 august
După obişnuitul început, se zic:
CONDACELE şi ICOASELE:

Condacul 1
Pomenirea ta cea purtătoare de lumină, Ierarhe Calinic, veseleşte sufletele celor credincioşi şi
atingerea de racla sfintelor tale moaşte sfinŃeşte simŃurile şi dăruieşte tămăduiri; pentru aceasta, după
datorie, te cinstim pe tine şi cu bucurie îŃi cântăm: Bucură-te, Sfinte Ierarhe Calinic, de Dumnezeu
înŃelepŃite!
Icosul 1
Adunarea îngerilor şi soborul oamenilor cunoscându-te ca pe un vindecător al bolnavilor, ajutător al
săracilor şi îndreptător al monahilor, cel ce ai dus viaŃă îngerească pe pământ şi prin nevoinŃe şi fapte
bune te-ai adus jertfă neîntinată lui Hristos, te laudă, o Sfinte Ierarhe Calinic, şi cu dragoste graieşte Ńie:
Bucură-te, alesul lui Dumnezeu, plăcutul tuturor SfinŃilor, lauda arhanghelilor şi bucuria îngerilor;
Bucură-te, veselia pruncilor şi mireasma chipului călugăresc;
Bucură-te, scutul şi acoperământul Cernicăi, ocrotitorul Bucureştiului, păzirea Frăsineiului şi lauda
Râmnicului Severin;
Bucură-te, lauda cea mare, că, după darul lui Dumnezeu, cu cuvântul tău ai legat ca parte femeiască la
Frăsinei să nu intre;
Bucură-te, că prin pilda vieŃii tale eşti călăuză bună ostenitorilor în viaŃa călugărească;
Bucură-te, că de mari daruri te-ai învrednicit, fiind bolnavilor tămăduire, orbilor vedere, surzilor auzire,
muŃilor grăire;

187
Bucură-te, izbăvitorul celor nedreptăŃiŃi, bucuria celor necăjiŃi şi veselia celor ce nădăjduiesc întru tine şi
te cheamă într-ajutor;
Bucură-te, îndreptătorul celor rătăciŃi, ridicarea celor căzuŃi şi vistieria faptelor celor bune;
Bucură-te, locaşul luminii celei dumnezeieşti, organ al Preasfântului Duh şi stâlp neclintit al Bisericii;
Bucură-te, bine-luptătorule, cel ce ai fost neînvins de furtuni şi de ispite;
Bucură-te, părinte, de trei ori fericite;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Calinic, de Dumnezeu înŃelepŃite!
Condacul al 2-lea
Văzând noi smeriŃii pe părinŃii tăi cucerindu-se şi afierosindu-te Domnului şi ştiindu-te noi pe tine,
Sfinte, că din braŃele maicii tale ai avut inima locaş al Preasfântului Duh, prin care te-ai dovedit mare
între aleşii lui Dumnezeu, pentru aceea şi noi, ca unii ce în Dumnezeu viem, trăim şi ne mişcăm,
împreună cu părinŃii tăi aducem Domnului toată slava, lauda, cinstea şi închinăciunea, zicând: pe Tine
Doamne, Cel ce te odihneşti întru SfinŃi binecuvantându-Te, Te adorăm, pe Tine Te lăudăm, łie ÎŃi
mulŃumim, łie ne închinăm, în tot locul stăpânirii Tale, łie IŃi aducem ale Tale dintru ale Tale, de toate
şi pentru toate, cântând: Aliluia!
Icosul al 2-lea
ÎnŃelegerea vieŃuirii celei ascunse în Iisus Hristos căutând a o înŃelege, ai alergat din tinereŃe în ostrovul
pustnicesc al celui preacuvios şi sfânt părinte Gheorghe, stareŃul de la Cernica, şi viaŃa Ńi-ai jertfit lui
Hristos, făcându-te Biserică Preasfântului şi închinatului său Duh; trupul Ńi l-ai smerit cu privegherea,
postul şi rugăciunea, punând tuturor simŃirilor povăŃuitor bun cugetul cel dinăuntru; ochiul Ńi-a fost ferit
de toată vederea cea vicleană şi auzul nestrăbătut de cuvinte deşarte, iar limba curată de vorbe
necuviincioase; buzele curăŃate de lauda Domnului, mâinile ferite de faptele rele, lucrând numai cele
bineplăcute Domnului; toate mădularele şi gândul Ńi le-ai întărit cu harul Sfântului Duh, binevieŃuind în
duhul curăŃiei, al gândului smerit al răbdării, al ascultării şi al dragostei. Drept aceea, acum cu îngerii în
ceruri petrecând, primeşte de la noi laude ca acestea:
Bucură-te, diamantul răbdării în Ostrovul Cernicăi ascuns;
Bucură-te, cel în care lucrează Dumnezeu cel nepătruns;
Bucură-te, porumbelul Domnului, cel cu aripile Duhului mereu desfăcute;
Bucură-te, urmaş iubit şi moştenitor în virtute al stareŃului cuvios Gheorghe;
Bucură-te, cel unit întru Dumnezeu cu duhovnicul tău, Pimen;
Bucură-te, cel pecetluit cu amândoi în pravilele călugăreşti;
Bucură-te, că de bunavoia ta venind după Iisus, de tine însuŃi te-ai lepădat;
Bucură-te, că, luându-Ńi crucea ta, ai urmat lui Hristos fără întoarcere;
Bucură-te, că ravna asprimii tale celei de canon a uimit pe cârmuitori;
Bucură-te, că ai amuŃit pe clevetitori, ajunând prin îndelungate postiri de câte 40 de zile;
Bucură-te, raiul fecioriei, întru care curăŃia a odrăslit;
Bucură-te, pomul dragostei cereşti, că de dorul şi de focul dragostei preadulcelui nume al lui Iisus Ńi s-a
mistuit inima;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Calinic, de Dumnezeu înŃelepŃite!
Condacul al 3-lea
Puterea Celui de sus adumbrindu-Ńi inima ta, ai dorit, părinte Sfinte, pe duhovnicul tău Pimen, precum
odinioară Ioasaf pe Varlaam, şi luând cu tine daruri de mult preŃ pentru sfintele lui Dumnezeu locaşuri,
ai pornit la Sfântul Munte al Atonului în căutarea lui acolo; apoi aprinzându-se în tine focul cel
netrupesc de râvnă Sfântă pentru altarele Domnului, te-ai întors în patria ta, "gradina Maicii Domnului",
cântând: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Având pe Dumnezeu cel în Treime închinăt sălăşluit în sufletul tău, mare osârdie dovedit-ai părinte, în
vremea stăreŃiei tale, când cu lacrimi fierbinŃi către făcătorul de minuni Nicolae Ńi-ai pus sufletul tău
188
pentru ocrotirea mulŃimilor flămânde şi inspăimântate ce alergaseră la tine îngrozite de urgia cea păgână,
că, încă în priveghere fiind cu toată obştea ta, căruŃe cu grâu în grabă şi soseau; iar oştile păgâne
înŃelegând ocrotirea cea de sus şi SfinŃenia ta, s-au întors ruşinate, lăsându-ne amintire peste veacuri
"fântâna turcului". Pentru aceasta, împreună cu cei trecuŃi prin foc şi prin apă şi aduşi la odihnă, cântare
de mulŃumire înălŃăm şi cu dragoste grăim:
Bucură-te, asemănare cu Domnul prin iubirea de oameni, care suspină, însetează şi aleargă să vindece
orice pătimire;
Bucură-te, milostivire de samarinean, ce arde pentru întreaga zidire;
Bucură-te, alinarea suspinului celor ferecaŃi;
Bucură-te, căci cu măreŃia gloriei braŃului tău păzeşti pe fiii celor apăsaŃi;
Bucură-te, văpaie dornică să ne îndrume;
Bucură-te, revărsare de har peste lume;
Bucură-te, cuibul celor înviforaŃi;
Bucură-te, hrana celor înfometaŃi;
Bucură-te, că ai scapăt de foamete şi de boală obştea creştinească din război;
Bucură-te, cel ce asemenea lui Moise te-ai arătat mare ocrotitor în primejdii;
Bucură-te, că şi tu ai împlinit faptele făcătorului de minuni Nicolae;
Bucură-te, limanul cel lin al gloatelor amăgite şi dosădite;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Calinic, de Dumnezeu înŃelepŃite!
Condacul al 4-lea
Vifor de gânduri despre sfârşitul veacului acestuia tulburându-te, îngeri coborând din înălŃimea Tronului
Preasfintei Treimi Ńi s-au înfăŃişat, descoperindu-Ńi taine asupra celor ce vor urma; şi Ńie, celui ce iubeşti
oamenii, Ńi s-au arătat aievea Ierarhul Nicolae şi Marele Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinŃă,
împreună cu preacuviosul şi Sfântul părinte stareŃ Gheorghe, poruncindu-Ńi să zideşti slăvit locaş de
închinare, liman de mântuire celor păcătoşi şi Sfântă cetate cu viaŃă de obşte, după dreapta rânduială,
pentru ca să nu se strice chipul călugăresc; de care descoperire încredinŃându-te, îndată ai şi dat ascultare
poruncii dumnezeieşti, cântând: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Urmând poruncii Sfântului Ierarh Nicolae, cu bărbăŃie ai zidit biserica Sfântului Mare Mucenic
Gheorghe, în vreme de cutremure şi de răzmeriŃe, lasându-ne învăŃătura, că de nu ne vom izbăvi de
lenevire, de uitare şi de necredinŃă, nu ne vom putea mântui; la care învăŃătură luăm aminte, noi fiii tăi,
cei ce ne rugăm să avem parte şi soarta cu toŃi cei ce se tem de Domnul în adevăr şi păzesc poruncile
Lui; pentru aceasta îŃi cântăm cu înŃelegere, preaînŃelepte, zicând:
Bucură-te, ochi al bisericii, mai dinainte văzător;
Bucură-te, vifor spulberător de pleava îndoielilor;
Bucură-te, veghetor neadormit sub candela aprinsă;
Bucură-te, scaun al spovedaniei, ascultător de plângeri;
Bucură-te, duhovnicie aducătoare de îngeri;
Bucură-te, primavară bine înmiresmată de balsamul rugăciunii înalte şi tăcute;
Bucură-te, că ai trecut prin "Raiul iubirii de virtute";
Bucură-te, bună sporire a casei lui Dumnezeu;
Bucură-te, podoaba cea cu har a neamului tău;
Bucură-te, că te-ai dovedit destoinic plinind măsura vârstei lui Iisus;
Bucură-te, bărbat împodobit cu slujirile depline;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Calinic, de Dumnezeu înŃelepŃite!
Condacul al 5-lea
Împotrivindu-te, Părinte, uneltirilor lui faraon cel netrupesc, care voia să te piardă prin otrăvire, şi
chemând preadulcele nume al lui Iisus, ai învins răutatea aceluia, că glas din ceruri ai auzit întărindu-te

189
şi vestindu-Ńi că nu vei vedea moartea până ce nu vei fi ridicat la vrednicia arhieriei; iar noi pentru o
biruinŃă ca aceasta, aducând doxologia noastră cea după putere, mulŃumim împreună cu tine Domnului
Celui Unuia, Căruia se pleacă tot genunchiul al celor cereşti, al celor pământeşti şi al celor dedesubt,
pentru toate pe care le ştim şi pe care nu le ştim, pentru binefacerile cele arătate şi cele nearătate care s-
au făcut nouă şi lăudând măreŃia cea neajunsă a Dumnezeirii, cu veselie aducem Domnului cântare
Sfântă: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Dumnezeu cel negrăit şi necuprins cu gândul, nevăzut, neajuns, pururea fiind şi acelaşi fiind, Cel care a
iubit lumea atât de mult, încăt pe Unul-Născut Fiul său L-a dat, ca tot cel ce crede într-Însul să nu piară,
ci să aibă viaŃă veşnică, Însuşi El, Păstorul cel Mare, te-a ales pe tine, în ceruri să întăreşti Biserica
Olteniei. Drept aceea, şi domnitorul Ńării, cu sfetnicii săi, următori făcându-se Sfatului Celui de sus, te-
au pus păstor al turmei celei cuvântătoare pe calea mântuirii. Deci şi noi fericiŃi fiind de alegerea ta, Ńie
aducem laude ca acestea:
Bucură-te, bunule şi vrednicule păstor al Olteniei;
Bucură-te, fericit luminător al plaiurilor noastre;
Bucură-te, dreptarul vredniciilor arhiereşti;
Bucură-te, trimis al Preasfintei Treimi ca să ne păstoreşti;
Bucură-te, că în Iisus ai aflat adevăr şi temei;
Bucură-te, cel ce ai iubit cu dragoste fierbinte pe Domnul;
Bucură-te, că ai aflat tot rostul firilor lui Hristos;
Bucură-te, arhiereu ales şi cu bună biruiniŃă;
Bucură-te, înger pământesc de aspră nevoinŃă;
Bucură-te, arhanghel izbăvitor din viclene curse împătimite;
Bucură-te, iscusit cârmaci al corăbiei celei înduhovnicite;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Calinic, de Dumnezeu înŃelepŃite!
Condacul al-6-lea
Auzit-au vestea despre sfinŃenia vieŃii tale mulŃimile dreptcredincioşilor şi, fericiŃi fiind că le vine
păstorul cel bun, te-au întâmpinat ca pe un trimis al cerului cu adevărat şi împreună cu îngerii înălŃau în
grai de sărbătoare cântare sfântă: VeniŃi toŃi credincioşii să lăudăm pe Ierarhul Calinic, pe arhipăstorul
Olteniei; să se bucure făptura şi să înflorească ca şi crinul; şi împreună să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al-6-lea
Următor Mântuitorului Hristos făcându-te, bunule păstor, te-ai arătat oglindă nepătată, chip al bunătăŃii
lui Dumnezeu, strălucire a luminii celei negrăite, mare ocrotitor al celor din nevoi. Pentru aceasta şi noi,
cei ce tânjim după vrednicia de a rămâne întru desfătarea luminii celei neapropiate, după datorie te
cinstim pe tine şi luminat te lăudăm grăind:
Bucură-te, că prin iubire şi prin curăŃie, pace şi armonie eşti asemuit a fi pecete a chipului dumnezeiesc;
Bucură-te, că eşti învăluit în strălucire de orbitoarea frumuseŃe cerească negrăită a Schimbării la faŃă;
Bucură-te, că n-ai adunat bogăŃii pieritoare;
Bucură-te, că ai urmat săraciei lui Hristos;
Bucură-te, ocrotitorul văduvei celei cuminte;
Bucură-te, părinte scump al orfanilor;
Bucură-te, cel ce aduci bucurie acolo unde-i întristare;
Bucură-te, că, chemându-te pe tine, zorile nădejdii se ivesc acolo unde este deznădejde;
Bucură-te, cel ce vesteşti pacea pe pământ şi bunăvoirea între oameni;
Bucură-te, ortodoxie, cu măreŃie de vis;
Bucură-te, cel ce aprinzi lumina în sufletele întunecate şi robite;
Bucură-te, pildă a smereniei şi a iubirii de oameni celei negrăite;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Calinic, de Dumnezeu înŃelepŃite!

190
Condacul al-7-lea
Alergat-a la tine văduva cea împovărată de nevoi, care se mâhnise de ucenicul cel puŃin milostiv; iar tu,
părinte, binecunoscând lipsurile ei, ai înduplecat pe ucenic spre milostenie, înŃeleptindu-ne şi pe noi, că
în chipurile săracilor ne poate încerca însusi Cel ce a plinit toată rânduiala părinteascâ, Hristos
Mântuitorul nostru, Care a şters toată lacrima de la toată faŃa. Pentru aceasta, cu umilinŃă aducem cântare
de laudă lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al-7-lea
Putere de sus primit-ai, bunule păstor, nu numai a certa pe diavoli spre a elibera făptura omenească, ci şi
spre a statornici adevărul în obştea creştinească, încă şi putere de a preface rămăşiŃele pământeşti ale
celor morŃi de mulŃi ani şi neputrezite, precum şi apa a izvorî în locurile cele secătuite. Pentru aceste
alese daruri, cu dragoste, prin noi, fiii tăi, făptura cea îndumnezeită te laudă grăind unele ca acestea:
Bucură-te, fulger ce arzi duhurile înşelăciunii;
Bucură-te, tunet ce risipeşti sfaturile minciunii;
Bucură-te, carte scrisă de Duhul Sfânt, căci cu darul înŃelepciunii, al înŃelegerii, al Sfatului şi al tăriei te-
ai înveşmântat;
Bucură-te, că ai sfărâmat prin ştiinŃă şi evlavie şi prin temere de Dumnezeu puterile diavoleşti;
Bucură-te, cel ce ai vindecat în biserică pe femeia cea stăpânită de duhul necurat;
Bucură-te, că ai ridicat din neputinŃă pe tânăra păstoriŃă cea căzută;
Bucură-te, că de departe ai slobozit de diavolul cel cumplit pe fiul prietenului tău, dulgherul Costache;
Bucură-te, că, fiind pedepsită minciuna celui ce se prefăcuse mort, adevărul s-a statornicit;
Bucură-te, că s-a aflat izvor cu apă răcoritoare la schitul Frăsinei unde ai însemnat stânca;
Bucură-te, că, dezlegând blestemul, ai schimbat în Ńarină trupul celui mort şi neputrezit;
Bucură-te, că din pricina suspinurilor smeritelor tale graiuri mulŃimile au rămas înmărmurite;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Calinic, de Dumnezeu înŃelepŃite!
Condacul al-8-lea
Spăimântatu-s-au duhurile necurate numai auzind de numele tău, făcătorule de minuni, părinte Calinic;
iar cei străini de cunoştinŃa lui Hristos, cuceriŃi fiind de virtuŃile tale, se luminau botezându-se. Drept
aceea, cunoscând că Dumnezeu primeşte rugăciunea ta precum a primit darurile lui Abel, jertfele lui
Noe, arderile cele de tot ale lui Avraam, preoŃia lui Moise şi a lui Aaron, cele de pace ale lui Samuel şi
precum a primit de la SfinŃii Săi apostoli închinarea cea adevărată, cu bucurie grăim: slavă Celui ce te-a
preaslăvit, slavă Celui ce te-a încununat, slavă Celui ce lucrează prin tine, şi cu toŃi cântăm Domnului:
Aliluia!
Icosul al-8-lea
Aducându-Ńi pururea aminte de porunca cea mântuitoare şi de toate cele ce s-au făcut pentru noi, de
cruce, de groapă, de învierea cea de a treia zi, de suirea la ceruri, de şederea cea de-a dreapta şi de cea de
a doua şi slăvită venire, ai fost Bisericii lui Hristos făclie purtătoare de lumină cât ai trăit pe pământ,
Părinte Calinic, iubitorule de oameni. Iar îndrăzneala către Dumnezeu şi după moarte ai dovedit-o,
vindecând toată neputinŃa şi toată boala credincioşilor. Pentru aceasta ia aminte la glasul rugăciunii
noastre al celor ce, lucrând cu frică şi cu cutremur pentru a noastră mântuire, cu mare cinste, cu adâncă
smerenie cântăm şi cu dragoste grăim:
Bucură-te, dangăt de clopot, ce ne glasuieşti ca toŃi cei ce urmăm învăŃăturilor divine întreolaltă suntem
una şi cu Dumnezeu asemenea;
Bucură-te, far călăuzitor, ce ne îndrumezi să trăim viaŃa în iubire şi pace, în curăŃie şi în desăvârşită
armonie a Preasfintei Treimi, a Unimii în Treime;
Bucură-te, blândeŃe şi bunătate, cinste şi îngăduinŃă;
Bucură-te, dragoste şi dreptate, răbdare şi recunoştinŃă;
Bucură-te, trandafir al Noului Ierusalim;
Bucură-te, că noi bine ne simŃim sub cârja păstoriei tale;

191
Bucură-te, crinul arhieriei cel cu plăcută mirosire;
Bucură-te, luceafăr dumnezeiesc, cu prealuminoasă strălucire;
Bucură-te, lumina biruitoare, necuprinsă de întuneric;
Bucură-te, făptură Sfântă din creştet până în tălpi;
Bucură-te, cel ce cu nume de bună biruinŃă eşti numit;
Bucură-te, vrednicule păstor al Bisericii de noi pomenit;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Calinic, de Dumnezeu înŃelepŃite!
Condacul al-9-lea
Toată firea îngerească se mira, preacuvioase părinte, de râvna ta cea Sfântă în a împodobi Biserica,
mireasă lui Hristos, cu pravili de Sfântă vieŃuire, cu şcoli şi tiparniŃe pentru înmulŃirea cărŃilor Sfinte,
care să fie spre Slava lui Dumnezeu, pentru mântuirea sufletelor noastre, întocmai ca nişte râuri cu
curgerile cu totul de aur, ce veselesc grădinile Raiului. Pentru aceasta, uimindu-ne de râvna şi de
osteneala ta, cântăm lui Dumnezeu, Celui preaslăvit în Sfatul SfinŃilor: Aliluia!
Icosul al-9-lea
Cu totul te-ai dăruit împodobirii scaunului arhieriei, nu numai cu viaŃa ta cea plină de mireasma
SfinŃeniei, ci şi cu râvna zidirii de biserici, de scoli şi spitale, de schituri şi mănăstiri, pentru că noi toŃi
care ne împărtăşim din aceeaşi pâine şi din acelaşi potir, să fim uniŃi unul cu altul prin împărtăşirea
Aceluiaşi Duh Sfânt, ca unii ce am aflat milă şi har, împreună cu toŃi SfinŃii care din veac au bine-plăcut
Domnului şi cu tot sufletul drept ce s-a săvârşit întru bună credinŃă, mai ales cu preasfânta, preacurata,
preabinecuvântata, slăvita stăpâna noastră, de Dumnezeu Născătoarea şi pururea Fecioara Maria; pentru
care cu bunăvoinŃă te lăudăm, cântând şi grăind:
Bucură-te, cel ce în împodobirea Bisericii pe mulŃi ai întrecut;
Bucură-te, că vestirea ta a străbătut dincolo de hotarele Ńării;
Bucură-te, cel ce te-ai asemanat marilor ierarhi ai lumii;
Bucură-te, cel ce ai fost chemat de la cetele călugărilor;
Bucură-te, păstorul cel ales, care ai intrat prin uşa oilor în staul;
Bucură-te, cel ce ai adăpat turma cu apa cea vie din izvorul de apă nemuritoare întru viaŃa veşnică
săltătoare;
Bucură-te, cel ce înŃelepteşte te-ai logodit cu numele cel prea dulce al lui Iisus;
Bucură-te, Biserica prea doritoare să se cunune cu Hristos;
Bucură-te, că ostenelile tale au fost jertfite pentru bine, adevăr, frumos şi Sfânt;
Bucură-te, striga mănăstirile cele zidite de tine: Cernica şi Pasărea, Frăsineiul şi Episcopia Râmnicului;
Bucură-te, glasuiesc cu veselie mulŃimile de scoli şi biserici, de schituri şi mănăstiri ctitorite de tine;
Bucură-te, striga către tine cu recunoştinŃă obştile călugăreşti de pe întinsul Ńării ocrotite de tine;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Calinic, de Dumnezeu înŃelepŃite!
Condacul al 10-lea
Vrând să-Ńi mântuieşti turma cea încredinŃată Ńie întru păstorirea ta, ai plâns cu lacrimi, părinte
preacuvioase, văzând cu duhul înmormântarea părintelui Nicandru, cel rânduit de tine stareŃ, la plecarea
ta de la Lavra Cernicăi.
Cunoscând gândurile pentru înălŃarea ta ale ucenicilor tăi, i-ai povăŃuit la smerenie, tăcere, aducându-le
aminte de ceasul întrebării de la înfricoşătoarea judecată ce va să fie.
Drept aceea, cu înŃelepciune luând aminte la darul vederii tale celei duhovniceşti, cu tine împreună
cântăm în grai de sărbătoare lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Zid nebiruit te-ai arătat Bisericii lui Hristos, preablândule părinte, ridicat la darul proorociei prin
înălŃimea înŃelepciunii şi SfinŃeniei tale. Pentru aceasta şi noi te rugăm să risipeşti de la noi întunericul
înşelăciunii şi la primăvara liniştitei odihne cereşti să ne aduci cu căldura Duhului Sfânt, ca,
încununându-te cu laudele ca şi cu nişte flori duhovniceşti, să te cinstim graind:
192
Bucură-te, albina proorociei, cea aducătoare de miere duhovnicească;
Bucură-te, alăută a Duhului Sfânt, dulce viersuitoare;
Bucură-te, om ceresc şi înger pământesc, care pe cele viitoare le vezi ca şi cum ar fi de faŃă;
Bucură-te, carbune duhovnicesc al focului ceresc, dătător de viaŃă;
Bucură-te, că ai prevestit sfârşitul vrajbei şi silniciei omeneşti;
Bucură-te, că ai văzut peste veacuri întronarea în lume a păcii dumnezeieşti;
Bucură-te, că ucenicii s-au întărit deplin în credinŃă prin darurile tale;
Bucură-te, luminătorul celor săraci de cunoştinŃa;
Bucură-te, început de vreri, de nădejdi şi de înviere;
Bucură-te, înflorire de muguri şi primăveri;
Bucură-te, cel prin care sunt risipite taberele tulburătorilor demoni;
Bucură-te, că prin tine s-au mântuit sufletele păstoriŃilor tăi;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Calinic, de Dumnezeu înŃelepŃite!
Condacul al 11-lea
Spus-ai ierarhe preaînŃelepte, ucenicilor tăi: LuaŃi aminte de voi înşivă la cele ce cugetaŃi în inimile
voastre; să nu gândiŃi deşertăciuni pentru că deseori ne învrednicim de soli cereşti, Maica Domnului cu
SfinŃii îngeri. Iar mai-nainte de mutarea ta la cele veşnice, înştiinŃat fiind de către Preasfânta Născătoare
de Dumnezeu despre ziua şi ceasul ieşirii tale din cele vremelnice, ai făgăduit ucenicilor tăi că de vei
avea ascultare înaintea lui Dumnezeu, te vei ruga pentru ei. Pentru aceasta, dă-ne şi nouă, cu rugăciunile
tale cele bine-primite, trecere fără primejdie prin marea vieŃii, ca, ajungând cu inimi rănite de dor la
limanul mântuirii să înălŃăm împreună cu tine lui Dumnezeu Sfânta cântare: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Arătatu-Ńi-s-a însăşi Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, ierarhe mult-milostive, vestindu-Ńi sfârşitul; şi,
fiind înştiinŃat mitropolitul Nifon despre plecarea ta din viaŃa aceasta şi venind el la tine cu smerită
dragoste, ai spus că "şi pentru Nifon este nădejde de mântuire" şi ai proorocit că la şapte ani când tu vei
fi dezgropat, Nifon va intra în mormânt. Aceasta întâmplându-se intocmai, cu smerenie te lăudăm,
zicând:
Bucură-te, cel ce te aşezi în soborul celor SfinŃi;
Bucură-te, că te veseleşti cu SfinŃii părinŃi;
Bucură-te, moştenitorul Bisericii celei triumfătoare din cer;
Bucură-te, ajutătorul Bisericii celei luptătoare de pe pământ;
Bucură-te, smirnă cu Dumnezeiască mireasmă a Liturghiei;
Bucură-te, că împreună cu tine, toată suflarea şi toată făptura laudă măreŃia cea neajunsă a Dumnezeiriii;
Bucură-te, că acum te desfătezi în frumuseŃile Raiului;
Bucură-te, că te bucuri luminat în cămara împărătească;
Bucură-te, cu Vasile, Grigore şi Ioan Gură de Aur al Bisericii luminător;
Bucură-te, dulce chemător al împărăŃiei cereşti, fluier păstoresc;
Bucură-te, că Cel fără de moarte te-a învrednicit de lumina cea lină;
Bucură-te, iubit arhiereu al preacuratei şi neprihănitei Fecioare, care luminezi pe cele întunecate şi aduni
pe cele risipite;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Calinic, de Dumnezeu înŃelepŃite!
Condacul al 12-lea
Minune s-a văzut la trecerea ta din viaŃa aceasta, părinte preacuvioase, că Ńi s-a prelungit viaŃa, după
dorinŃa ta, până la slujirea Sfintei învieri, în care zi sărbătorim omorârea morŃii, sfărâmarea iadului,
începutul altei vieŃi veşnice şi, rugându-te în paraclisul chiliei tale, ai luat Sfintele Taine; apoi
pecetluindu-te cu semnul Sfintei Cruci ai zis: "Sfântă Cruce, ajută-mi!", "Slavă lui Dumnezeu pentru
toate!" şi "Să ne vedem în Rai!" Şi dându-Ńi sufletul pe braŃele ucenicilor tăi şi Lumina cea negrăita
asupra fiinŃei tale strălucind, ai trecut la cele veşnice, împreună cu îngerii cântând: Aliluia!

193
Icosul al 12-lea
Cel ce prin curăŃia vieŃii tale celei îngereşti te-ai învrednicit a vedea preafericita faŃă a Treimii Celei de o
fiinŃă şi nedespărŃită şi neîncetat te rogi pentru buna sporirea Bisericii lui Hristos, pe care din fragedă
vârstă şi până la sfârşitul vieŃii tale cu multe osteneli ai sprijinit-o, făcătorule de bine al sufletelor
noastre, Ierarhe Calinic de Dumnezeu încununate, primeşte lacrimile noastre de mulŃumire pentru tot
darul cel bun şi tot darul, cel desăvârşit mijlocit nouă de sus de la Părintele Luminilor; pentru care cu
dragoste te binecuvântăm, grăind:
Bucură-te, cel ce ai aflat comoara din Evanghelie;
Bucură-te, că pe aceasta ai câştigat-o cu osteneli călugăreşti;
Bucură-te, cerbul cel sprinten al munŃilor duhovniceşti;
Bucură-te, prieten iubit al puterilor îngereşti;
Bucură-te, că ai împodobit haina de nuntă, cu virtuŃile tale;
Bucură-te, că acum vezi pe Acela de care erai dorit;
Bucură-te, privitorule al celor ce nu se pot rosti în graiuri omeneşti;
Bucură-te, că acum ai descoperit tainele cele dumnezeieşti;
Bucură-te, ogorul cel cu bogată rodire al Semănătorului ceresc;
Bucură-te, rugătorule fierbinte pentru a noastră mântuire;
Bucură-te, comoara virtuŃiilor creştineşti la lume împărŃită;
Bucură-te, icoana firii omeneşti celei îndumnezeite;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Calinic, de Dumnezeu înŃelepŃite!
Condacul al 13-lea
O, prealuminate părinte Ierarhe Calinic, primeşte smerita noastră rugăciune, precum Mântuitorul a
primit cei doi bani ai văduvei, şi cere pentru noi dar şi putere, ca toate poftele trupeşti călcând, să
vieŃuim în bună cinstire şi curăŃie, agonisind iertare de păcate şi trecere fără primejdie în ceasul morŃii, şi
când vom trece noi întru nădejdea învierii spre viaŃa de veci, pururea să ne desfătăm de preafericita faŃă
a lui Dumnezeu Celui în Treime închinat şi slăvit, cântându-I cu toŃi SfinŃii: Aliluia! (acest condac se
zice de trei ori)
Apoi iarăşi se zice Icosul întâi
Adunarea îngerilor şi soborul oamenilor cunoscându-te ca pe un vindecător al bolnavilor, ajutător al
săracilor şi îndreptător al monahilor, cel ce ai dus viaŃă îngerească pe pământ şi prin nevoinŃe şi fapte
bune te-ai adus jertfă neîntinată lui Hristos, te laudă, o Sfinte Ierarhe Calinic, şi cu dragoste graieşte Ńie:
Bucură-te, alesul lui Dumnezeu, plăcutul tuturor SfinŃilor, lauda arhanghelilor şi bucuria îngerilor;
Bucură-te, veselia pruncilor şi mireasma chipului călugăresc;
Bucură-te, scutul şi acoperământul Cernicăi, ocrotitorul Bucureştiului, păzirea Frăsineiului şi lauda
Râmnicului Severin;
Bucură-te, lauda cea mare, că, după darul lui Dumnezeu, cu cuvântul tău ai legat ca parte femeiască la
Frăsinei să nu intre;
Bucură-te, că prin pilda vieŃii tale eşti călăuză bună ostenitorilor în viaŃa călugărească;
Bucură-te, că de mari daruri te-ai învrednicit, fiind bolnavilor tămăduire, orbilor vedere, surzilor auzire,
muŃilor grăire;
Bucură-te, izbăvitorul celor nedreptăŃiŃi, bucuria celor necăjiŃi şi veselia celor ce nădăjduiesc întru tine şi
te cheamă într-ajutor;
Bucură-te, îndreptătorul celor rătăciŃi, ridicarea celor căzuŃi şi vistieria faptelor celor bune;
Bucură-te, locaşul luminii celei dumnezeieşti, organ al Preasfântului Duh şi stâlp neclintit al Bisericii;
Bucură-te, bine-luptătorule, cel ce ai fost neînvins de furtuni şi de ispite;
Bucură-te, părinte, de trei ori fericite;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Calinic, de Dumnezeu înŃelepŃite!
Şi Condacul întâi

194
Pomenirea ta cea purtătoare de lumină, Ierarhe Calinic, veseleşte sufletele celor credincioşi şi atingerea
de racla sfintelor tale moaşte sfinŃeşte simŃurile şi dăruieşte tămăduiri; pentru aceasta, după datorie, te
cinstim pe tine şi cu bucurie îŃi cântăm: Bucură-te, Sfinte Ierarhe Calinic, de Dumnezeu înŃelepŃite!

195
ACATISTUL SFÂNTULUI FANURIE

27 august
După obişnuitul început, se zic:
CONDACELE şi ICOASELE:

Condacul 1
Apărătorului credinŃei ortodocşilor, marelui Mucenic Fanurie, să-i aducem din inimă mărturisiri de
mulŃumire toŃi, care prin ale lui înŃelepte învăŃături ne-am luminat cu credinŃa şi să-i cântăm: Bucură-
te, Sfinte Fanurie, mare făcător de minuni!
Icosul 1
Poporul cel credincios cunoscând mulŃimea minunilor tale, prin care ai ruşinat pornirea ereticilor cea
fără de judecată asupra credinŃei noastre, cu umilire strigă către tine aşa:
Bucură-te, mare Mucenice al Mântuitorului Hristos;
Bucură-te, scapărea celor ce aleargă la tine;
Bucură-te, îndreptătorul credinŃei;
Bucură-te, ajutorul celor necăjiŃi;
Bucură-te, cel ce întuneci mintea păgânilor;
Bucură-te, cel ce ai lucrat strălucirea credinŃei;
Bucură-te, cel ce ai alungat pe cei potrivnici;
Bucură-te, cel ce te-ai arătat biruitor;
Bucură-te, cel ce luminezi pe cei din interiorul păcatelor;
Bucură-te, cel ce cu blândeŃe primeşti la tine pe cei greşiŃi;
Bucură-te, învăŃătorul legii creştineşti;

196
Bucură-te, cel ce luminezi pe cei nepricepuŃi;
Bucură-te, Sfinte Fanurie, mare făcător de minuni!
Condacul al 2-lea
Deşi nu avem destulă vrednicie şi pricepere ca să putem lăuda minunile tale, din suflet curat şi din inimă
umilită te rugăm să primeşti aceste mărturisiri de la noi, care cântăm cu tine: Aliluia!
Icosul al 2-lea
Nimeni dintre noi păcătoşii nu se poate lăuda că rugăciunea lui va fi primită la tine cu vrednicie, căci ştii
slăbiciunea firii noastre; de aceea te rugăm pentru necazurile noastre a primi cântarea aceasta:
Bucură-te, cel ce din pântece ai fost ales de Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce fără cunoştinŃe filosofice ai biruit pe filosofi;
Bucură-te, comoara legii noastre cea mult preŃuită;
Bucură-te, povăŃuitorul legiuirilor şi al legiuitorilor celor învăŃaŃi;
Bucură-te, lauda părinŃilor şi a dascălilor;
Bucură-te, podoaba Bisericii lui Hristos;
Bucură-te, mustrătorul ereticilor;
Bucură-te, cel ce ai fost înŃelept din pruncie;
Bucură-te, mare şi înŃelept învăŃător;
Bucură-te, luptătorul pentru lege;
Bucură-te, cel ce şi astăzi ne ajuŃi pe noi credincioşii;
Bucură-te, Sfinte Fanurie, mare făcător de minuni!
Condacul al 3-lea
ÎmpovăraŃi de multe păcate şi ispite vătămătoare fiind, altă nădejde nu avem afară de tine, mângâierea
celor necăjiŃi; deci te rugăm să fii mijlocitor pentru sufletele noastre spre a cânta lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Darul Duhului Sfânt fiind cu tine din tinereŃe, te-ai arătat apărător şi de minuni făcător; pentru aceasta îŃi
cântăm Ńie aşa:
Bucură-te, mare Mucenice al lui Hristos;
Bucură-te, lauda poporului credincios;
Bucură-te, a bolnavilor tămăduire;
Bucură-te, cel ce te rogi lui Dumnezeu pentru toŃi;
Bucură-te, cel ce izbăveşti din primejdii pe cei ce aleargă la tine;
Bucură-te, izbăvitorul patimilor celor sufleteşti şi al celor trupeşti;
Bucură-te, tămăduitorul rănilor vechi;
Bucură-te, grabnic ajutător al celor ce te cheamă pe tine;
Bucură-te, doctor fără plată;
Bucură-te, nădejdea celor necăjiŃi;
Bucură-te, acoperământul şi scăpărea tuturor;
Bucură-te, Sfinte Fanurie, mare făcător de minuni!
Condacul al 4-lea
Mucenice mult-milostive, primeşte rugăciunea noastră a păcătoşilor şi mijloceşte către Ziditorul să
dăruiască tămăduire şi sănătate robilor Săi, celor ce te cheamă în ajutor şi cântă cu tine lui Dumnezeu:
Aliluia!
Icosul al 4-lea
Stând înaintea Sfintei tale icoane, noi păcătoşii socotim a fi înaintea ta; şi mărturisind minunile tale, te
rugăm, ascultă această puŃină rugăciune şi tinde dreapta ta spre ajutorul nostru, ca să-Ńi cântăm Ńie aşa:
Bucură-te, cel ce eşti împreună slujitor cu îngerii;
Bucură-te, cel ce ai fost cu oamenii petrecător;

197
Bucură-te, cel ce faci minuni mari;
Bucură-te, lauda pământului Egiptului;
Bucură-te, cel ce eşti în toată lumea vestit;
Bucură-te, cel ce te osteneşti a face bine;
Bucură-te, ajutătorul celor necăjiŃi;
Bucură-te, stâlp neclintit al creştinătăŃii;
Bucură-te, lauda oamenilor şi a îngerilor;
Bucură-te, umbrirea serafimilor;
Bucură-te, slujitor preamărit al creştinilor;
Bucură-te, Sfinte Fanurie, mare făcător de minuni!
Condacul al 5-lea
Aşa precum în Egipt cercetezi şi tămăduieşti neputinŃele poporului celui binecredincios care aşteaptă
ajutorul tău, îndură-te şi ne izbăveşte de necazurile ce ne-au cuprins, spre a cânta cu tine lui Dumnezeu:
Aliluia!
Icosul al 5-lea
Totdeauna arăŃi marea ta milostivire asupra neamului omenesc şi te faci scăpare a celor ce se
învolburează pe marea acestei vieŃi; de aceea strigăm către tine aşa:
Bucură-te, ocârmuitorul corăbiilor învăluite în valuri;
Bucură-te, scapărea înotătorilor deznădăjduiŃi;
Bucură-te, alinarea valurilor tulburate;
Bucură-te, cel ce cu rugăciunile tale risipeşti furtuna;
Bucură-te, că prin mijlocirea ta luminezi negura norilor;
Bucură-te, ajutorul celor spăimântaŃi de tunet;
Bucură-te, izbăvitorul celor înfricoşaŃi de fulger;
Bucură-te, cel ce ne ajuŃi în primejdii, mijlocind către Mântuitorul;
Bucură-te, nădejdea şi scapărea noastră;
Bucură-te, că în toate primejdiile la tine năzuim;
Bucură-te, că ajuŃi cu rugăciunile tale tuturor care aleargă la tine;
Bucură-te, Sfinte Fanurie, mare făcător de minuni!
Condacul al-6-lea
Cinstitorule de Dumnezeu, Fanurie, ascultă această rugăciune a noastră întru acest ceas şi prin Sfintele
tale rugăciuni mântuieşte-ne de necazuri şi de supărări, precum ai izbăvit pe cei ce erau învăluiŃi pe
mare, când au chemat ajutorul tău; pentru ca şi noi, ca aceia, să aducem cântare: Aliluia!
Icosul al-6-lea
Mucenice al lui Hristos, cinstit slujitor al darului, soleşte nouă păcătoşilor mijlocirile tale cele bogate
către Stăpânul, pentru ca să ne învrednicim a ne împărtăşi de bunătăŃile cele făgăduite credincioşilor şi
să cântăm Ńie aşa:
Bucură-te, mare Mucenice al lui Hristos;
Bucură-te, cinstit slujitor al darului;
Bucură-te, tămăduitorule al bolilor;
Bucură-te, mir care împrăştii durerea;
Bucură-te, rouă care răcoreşti patimile;
Bucură-te, cel ce întăreşti pe slăbănogi cu alte tale rugăciuni;
Bucură-te, ajutorul celor din primejdii;
Bucură-te, cel ce rogi pe Domnul pentru cei din patul durerilor;
Bucură-te, cel ce ne ajuŃi şi nouă păcătoşilor;
Bucură-te, alinarea tuturor durerilor;
Bucură-te, mângâierea cea mare a celor ce pătimesc în dureri;
198
Bucură-te, sprijinitorul celor neputincioşi;
Bucură-te, Sfinte Fanurie, mare făcător de minuni!
Condacul al-7-lea
O, Preamilostive şi îndurate Doamne! Nu trece cu vederea lacrimile robilor tăi, ci le ajută şi-i miluieşte
după mare mila Ta; izbăvindu-i de asupririle şi de necazurile care i-au cuprins pentru mulŃimea păcatelor
lor; şi precum pe soacra lui Petru ai ridicăt-o din patul durerilor, aşa ridică-ne şi pe noi din primejdia în
care ne aflăm, cu rugăciunile Sfântului Mucenic Fanurie, ca împreună cu el să-łi cântăm: Aliluia!
Icosul al-7-lea
Toate puterile cereşti lăudând credinŃa ta cea tare către Dumnezeu, împreună cu tine slujesc Ziditorului
celui fără de început; iar noi îŃi aducem aceste cuvinte de laudă aşa:
Bucură-te, că prin minuni ai făcut să strălucească credinŃa;
Bucură-te, cel ce prin credinŃă ai făcut minuni mari;
Bucură-te, că rugăciunile tale totdeauna au fost ascultate;
Bucură-te, înŃeleptule rugător către Dumnezeu;
Bucură-te, tămâie bineprimită înaintea lui Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce ai scapăt multe suflete necăjite cu rugăciunile tale;
Bucură-te, cel ce pierzi pe cei puternici şi fără de lege;
Bucură-te, ajutătorul cel tare al bine-credincioşilor creştini;
Bucură-te, tăria Ńărilor creştineşti;
Bucură-te, cel ce sfărâmi zidurile cetăŃilor păgâneşti;
Bucură-te, cel prin care tiranii sunt biruiŃi;
Bucură-te, temelia şi fala credinŃei noastre;
Bucură-te, Sfinte Fanurie, mare făcător de minuni!
Condacul al-8-lea
ToŃi creştinii ortodocşi de pe pământ având nădejdea lor către tine, în orice întâmplare nu vor fi ruşinati,
Mucenice Fanurie, căci tu eşti mare folositor al creştinătăŃii. Pentru aceasta nu trece cu vederea şi ale
noastre rugăciuni şi ne ajută, izbăvindu-ne din toate primejdiile, ca să cântăm cu tine lui Dumnezeu:
Aliluia!
Icosul al-8-lea
Având puterea darului de la Dumnezeu, ai prefăcut seceta în ploi şi cu Sfintele tale rugăciuni ai oprit
mulŃimea prea mare, de prisos, a ploilor, scăpând poporul de foametea care îi ameninŃa, risipind
hambarele strângătorilor de grâu; pentru care noi minunându-ne îŃi cântăm aşa:
Bucură-te, scapărea poporului de foamete;
Bucură-te, cel ce ai prefăcut seceta, ca al doilea Ilie, în ploi binefăcătoare;
Bucură-te, cel ce prin rugăciune ai oprit ploile prisositoare;
Bucură-te, nădejdea cea mare a lucrătorului de pământ;
Bucură-te, mulŃumirea celor ce seamănă cu credinŃă;
Bucură-te, secerisul cel îmbelşugat al secerătorilor;
Bucură-te, comoara cea bogată a săracilor
Bucură-te, ajutorul nostru în vreme de secetă;
Bucură-te, ajutătorul şi chivernisitorul nostru de-a pururea;
Bucură-te, mângâierea celor ce sunt în nevoi;
Bucură-te, lauda cuvioşilor monahi şi a bunilor creştini;
Bucură-te, ograda bine roditoare;
Bucură-te, Sfinte Fanurie, mare făcător de minuni!
Condacul al-9-lea
Făcătorule de minuni, Sfinte Fanurie, după cum în vremea vieŃii tale pe pământ ai izbăvit poporul
credincios de primejdii şi de foamete prin Sfintele tale rugăciuni, aşa şi acum trimite mila ta asupra
199
noastră, dăruindu-ne timp roditor şi îmbelşugat pentru creşterea şi ajutorul pruncilor sugari şi al
sărmanilor, cu care vom cânta lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al-9-lea
Când cereau săracii ajutor de la tine în necazurile lor, nu i-ai depărtat cu vorbe întristătoare, ci i-ai ajutat
în tot felul, dându-le blagoslovia ta şi ceea ce le trebuia, scăpându-i din nevoi; pentru aceea aducem Ńie
acestă laudă aşa:
Bucură-te, împlinirea lipsurilor săracilor;
Bucură-te, chivernisitorul tuturor celor lipsiŃi;
Bucură-te, cel ce preschimbi necazurile în bunătăŃi;
Bucură-te, cel ce îmblânzeşti fiarele sălbatice;
Bucură-te, cel ce lepezi lucrurile amăgitoare;
Bucură-te, izbăvitorul tuturor celor ce sunt în nevoi;
Bucură-te, cel ce pedepseşti pe neguŃătorii cei lacomi;
Bucură-te, cel ce prin rugăciunile tale faci lucruri preamuninate;
Bucură-te, vistierul darurilor lui Hristos Mântuitorul;
Bucură-te, cel ce ai renunŃat la avuŃie şi ai împărŃit-o cu cei săraci;
Bucură-te, Sfinte Fanurie, mare făcător de minuni!
Condacul al 10-lea
Dăruieşte şi nouă ajutorul tău ca acelor săraci, ca să scăpăm de năvălirea şerpilor otrăvitori şi mai ales a
balaurului înspăimântător şi de vicleanul înşelător ce se luptă cu noi neîncetat pentru a răpune sufletele
noastre; noi însă prin rugăciunile tale nădăjduim să dobândim cele de folos în viaŃa aceasta şi în cea
viitoare; ca să cântăm împreună cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Nu te depărta de la noi, Sfinte Fanurie, şi de la toŃi cei ce cheamă Sfânt numele tău, pentru că toŃi
recunoaştem grelele noastre păcate; şi ne rugăm Ńie şi cerem cu credinŃă ajutorul tău, cântându-Ńi
graiurile acestea aşa:
Bucură-te, mântuirea celor ce işi mărturisesc curat păcatele;
Bucură-te, mustrătorul acelora ce ascund păcatele lor;
Bucură-te, cel ce nu suferi pe nelegiuŃi;
Bucură-te, folositor mare al celor ce s-au pocăit;
Bucură-te, mare ajutător al celor ce vieŃuiesc în smerenie;
Bucură-te, văzând întoarcerea la Stăpân a lucrurilor furate;
Bucură-te, descoperirea multor taine neştiute;
Bucură-te, cel ce ai adus pe mulŃi la Hristos prin minunile tale;
Bucură-te, preaminunate Mucenice, că nu ne laşi şi pe noi;
Bucură-te, cel ce mijloceşti la Dumnezeu pentru iertarea păcatelor noastre;
Bucură-te, cel ce mângâi pe toŃi cu ale tale mari minuni;
Bucură-te, că prin tine şi neamul călugăresc capătă mântuire;
Bucură-te, că şi tot clerul bisericesc prin tine se mântuiesc;
Bucură-te, Sfinte Fanurie, mare făcător de minuni!
Condacul al 11-lea
Mărgăritarul de mult preŃ al lui Dumnezeu care fiind ascuns în Ńărână, straluceşte acum în Rhodos ca o
comoară de mult preŃ şi îmbogăŃeşte, desfătează, luminează şi inveseleşte pe toŃi cei ce vin la el cu
credinŃă şi cu dragoste; cu tine împreună cântăm Purtătorului de grijă al tuturor şi Dumnezeul nostru:
Aliluia!
Icosul al 11-lea
Strălucit-a astăzi sărbătoarea plină de veselie şi praznicul luminat al Sfântului Mucenic Fanurie, cel mult
pătimitor şi de biruinŃă purtător; că Dumnezeu l-a învrednicit de cununa cerească a celor bineplăcuŃi Lui
200
şi l-a aşezat laolaltă cu îngerii. Pentru aceasta, lăudând pe Domnul care a făcut minunată voia Sa întru
SfinŃii Săi, Sfântului Fanurie să-i grăim:
Bucură-te, că ai stat în faŃa idolilor;
Bucură-te, că ai defăimat minciuna lor;
Bucură-te, că ai fost ars cu cărbuni aprinşi;
Bucură-te, că ai stins credinŃa în idoli;
Bucură-te, că demonii te-au văzut şi au plâns;
Bucură-te, că îngerii în juru-Ńi s-au strâns;
Bucură-te, că iadul adânc s-a cutremurat;
Bucură-te, bărbat viteaz al Bisericii;
Bucură-te, pecete curată a credinŃei;
Bucură-te, cel ce eşti pildă luminată pentru noi;
Bucură-te, ostaşule nebiruit al lui Hristos;
Bucură-te, al nostru Mucenic preamărit;
Bucură-te, Sfinte Fanurie, mare făcător de minuni!
Condacul al 12-lea
Pe cei ce sărutăm Sfânta ta iconă cu credinŃă, Mucenice, şi lăudăm vieŃuirea ta cea Sfântă, Fanurie
preamărite, cu rugăciunile tale arată-ne moştenitori ai împărăŃiei celei cereşti şi veşnice, şi părtaşi ai
slavei celei de sus; ca împreună cu tine să cântăm lui Dumnezeu Celui în Treime lăudat: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Minuni străine şi mai presus de înŃelegere a făcut Dumnezeu întotdeauna întru SfinŃii Săi; împreună cu
care, în timpul din urmă, a arătat ca pe un alt soare strălucind cu minunile pe Minunatul Fanurie, lauda
Rhodosului şi a Bisericii. Căruia şi noi, aprinşi de dragoste şi de râvnă, să-i grăim din suflet:
Bucură-te, că ai fost aruncat în cuptor de foc;
Bucură-te, că şi acolo te-ai bucurat;
Bucură-te, că te-ai rugat pentru cei ce te chinuiau;
Bucură-te, cel ce eşti mijlocitor pentru toŃi;
Bucură-te, cel ce nu încetezi a ruga pe Hristos pentru noi;
Bucură-te, scump prinos al credincioşilor;
Bucură-te, că ai umilit pe cei ce s-au trufit;
Bucură-te, că ai înălŃat pe cel smerit;
Bucură-te, rugătorul nostru către Hristos;
Bucură-te, tăria celui evlavios;
Bucură-te, miluitorul credincioşilor;
Bucură-te, cel ce te rogi pentru iertarea păcătoşilor;
Bucură-te, Sfinte Fanurie, mare făcător de minuni!
Condacul al 13-lea
O, Preaminunate Fanurie, cu lacrimi fierbinŃi alergând la a ta ocrotire, ne rugăm Ńie: izbăveşte-ne cu
rugăciunile tale cele bineplăcute lui Dumnezeu, de toată nevoia şi necazul; îndepărtează de la noi toată
durerea şi suferinŃa şi ne învredniceşte ca şi în viaŃa de veci să fim părtaşi ai împărăŃiei veşnice şi
împreună cu tine cântare să aducem lui Dumnezeu: Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)
Apoi iarăşi se zice Icosul întâi
Poporul cel credincios cunoscând mulŃimea minunilor tale, prin care ai ruşinat pornirea ereticilor cea
fără de judecată asupra credinŃei noastre, cu umilire strigă către tine aşa:
Bucură-te, mare Mucenice al Mântuitorului Hristos;
Bucură-te, scapărea celor ce aleargă la tine;
Bucură-te, îndreptătorul credinŃei;
Bucură-te, ajutorul celor necăjiŃi;
201
Bucură-te, cel ce întuneci mintea păgânilor;
Bucură-te, cel ce ai lucrat strălucirea credinŃei;
Bucură-te, cel ce ai alungat pe cei potrivnici;
Bucură-te, cel ce te-ai arătat biruitor;
Bucură-te, cel ce luminezi pe cei din interiorul păcatelor;
Bucură-te, cel ce cu blândeŃe primeşti la tine pe cei greşiŃi;
Bucură-te, învăŃătorul legii creştineşti;
Bucură-te, cel ce luminezi pe cei nepricepuŃi;
Bucură-te, Sfinte Fanurie, mare făcător de minuni!
Şi Condacul întâi
Apărătorului credinŃei ortodocşilor, marelui Mucenic Fanurie, să-i aducem din inimă mărturisiri de
mulŃumire toŃi, care prin ale lui înŃelepte învăŃături ne-am luminat cu credinŃa şi să-i cântăm:
Bucură-te, Sfinte Fanurie, mare făcător de minuni!
După aceasta se zice această:

RUGĂCIUNE
Către tine, Sfinte Mucenice Fanurie, înălŃându-ne gândurile, noi păcătoşii cu umilinŃă şi cu
căldură te rugăm: caută dintru înălŃimea cea plină de slavă a cerurilor, unde, prin viaŃa ta Sfântă
şi prin chinurile tale muceniceşti pentru Hristos, Ńi-ai dobândit sălăşluire veşnică, şi te milostiveşte
de suferinŃele, durerile, pătimirile, necazurile, amărăciunile şi strâmtorile noastre. Şi te roagă cu
îndrăzneala pe care ai agonisit-o, către Stăpânul tău ceresc şi Dumnezeul nostru, să ne ierte
păcatele pe care cu ştiinŃă şi cu neştiinŃă, pururea, ca nişte robi nevrednici săvârşim, şi să nu se
mânie pe noi până în sfârşit, pentru puŃinătatea dragostei noastre faŃă de El şi faŃă de aproapele
nostru; ci să fie pururea plin de milostivire faŃă de noi şi să îndepărteze de la noi toată suferinŃa şi
durerea, toate patimile şi necazurile, toate amărăciunile şi strâmtorile, zidind în noi cuget curat,
ca să putem rupe cu viaŃa noastră de păcat de până acum, şi privind la ceruri, să ne înflăcăram de
dorul de a deveni şi noi bineplăcuŃi lui Dumnezeu. Aşa, Sfinte Mucenice Fanurie, fii povăŃuitorul
şi îndrumătorul nostru pe cărările cele necunoscute ale vieŃii, pentru ca urmând pilda credinŃei şi
a dragostei tale faŃă de Hristos, să ne învrednicim de darurile tale, pentru iubirea de oameni şi
binecuvantarea Marelui nostru Dumnezeu; şi trecând dintru această viaŃă pământească, să ne
bucurăm, laolaltă cu tine şi cu toŃi cei bineplăcuŃi din veac ai Domnlui, de împărăŃia cea nesfârşită
a cerurilor şi de partea celor drepŃi, ca împreună cu toŃi şi înconjuraŃi de cereştii îngeri, să aducem
slavă, cinste şi închinăciune lui Dumnezeu Celui slăvit în Treime, în vecii vecilor. Amin!

202
ACATISTUL SFÂNTULUI CUVIOSULUI PĂRINTELE NOSTRU
SERAFIM ROSE DIN PLATINA

După obişnuitul început, se zic:


CONDACELE şi ICOASELE:

Condacul 1
Vas ales al lui Hristos, Cuvioase Părinte Serafim, văzând jertfa şi roadele tale bineplăcute lui
Dumnezeu, cântare de laudă şi de mulŃumire îŃi aducem Ńie. Privind acum către Domnul Cel înviat, Care
stă pe tronul slavei Sale, mijloceşti pentru jalnicul nostru neam. Pentru aceasta, noi păcătoşii, strigăm
către tine: Bucură-te Sfinte Cuvioase Părinte Serafim, candelă luminătoare a lui Hristos, care
luminezi vremurile de pe urmă!
Icosul 1
În vremea călătoriei pământeşti, ai negustorit bogăŃiile cele stricăcioase ale acestei lumi pieritoare pentru
negrăitele, veşnicele bogăŃii ale Împaratului ceresc. Lepădând toate legăturile pământeşti ai căutat să
dobândeşti cugetul şi credinŃa SfinŃilor PărinŃi ai Bisericii Ortodoxe, dăruind acest har, spre mântuirea
multora. Cinstind faptele tale, te lăudăm pe tine zicând aşa:
Bucură-te, cel ce ai căutat Adevărul mai presus de toate;
Bucură-te, cel ce ai respins mulŃimea de ispite de pe calea cea largă a pierzaniei;
Bucură-te, cel ce înaintea lumii L-ai mărturisit pe Domnul nostru Iisus Hristos;
Bucură-te, cel ce ai defăimat cursele viclene ale vrăjmaşului;
Bucură-te, cel ce ai căutat harul şi luminarea ÎmpărăŃiei lăuntrice;
Bucură-te, cel ce ai lepădat pe cele pământeşti şi ai căutat Lumina cea Necreată;
Bucură-te Sfinte Cuvioase Părinte Serafim, candelă luminătoare a lui Hristos, care luminezi

203
vremurile de pe urmă!
Condacul al 2-lea
Văzând amăgirea şi nebunia înŃelepciunii trecătoare din această lume, ai ales calea lui Hristos,
dobândind adevărata înŃelepciune. Şi ca un Fericit Augustin al zilelor noastre, ai căutat să înŃelegi apoi
tainele ÎmpărăŃiei lui Dumnezeu. Iar noi, dorind ÎmpărăŃia Lui, împreună cu tine Îi cântăm: Aliluia!
Icosul al 2-lea
Ferindu-te de groaznicul întuneric al apostaziei, ai strigat cu glas de mântuire către lumea cea însetată.
Răspunzând la chemarea ta, Ńie-Ńi cântăm:
Bucură-te, cel ai îndreptat calea mântuirii pentru întunecatul om modern;
Bucură-te, smerit slujitor care ai urmat TradiŃia aşa cum Ńi-a fost înmânată;
Bucură-te, filosof care ai văzut că istoria stă în mâinile lui Dumnezeu;
Bucură-te, inimă zdrobită care ai căutat iertarea păcatelor;
Bucură-te, cinstitor al monahilor ortodocşi;
Bucură-te, cel ce ai vădit greşeala lumii celei neprimitoare de Dumnezeu;
Bucură-te Sfinte Cuvioase Părinte Serafim, candelă luminătoare a lui Hristos, care luminezi
vremurile de pe urmă!
Condacul al 3-lea
Aflându-te din tinereŃe bolnav de o boală netămăduită, ai rugat-o pe Preasfânta Maică a lui Dumnezeu
pentru vindecare, pentru a avea astfel vreme să dai roade Dumnezeiescului Ei Fiu. Şi pentru că ai găsit
acea milă, cântăm Domnului nostru Iisus Hristos: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Găsind osteneala ascetică ca pe un leac de tămăduire, ai fost ridicăt la înălŃimile duhovniceşti. Iar acum
mijloceşti la Veşnicul Judecător al lumii pentru fii tăi duhovniceşti şi pentru toŃi cei care îŃi cântă Ńie
unele ca acestea:
Bucură-te, cel ce te-ai curăŃit prin suferinŃe;
Bucură-te, cel ce ai căutat milă de la Maica Domnului pentru a-i face lucrarea Fiului ei;
Bucură-te, cel ce ai căutat să mergi pe îngusta cale care duce la viaŃă;
Bucură-te, cel ce, deosebit de legiuitorii din vechime, ai ajutat pe alŃii să meargă pe calea aceasta;
Bucură-te, cel ce străluceşti în lumina ÎmpărăŃiei Cerurilor;
Bucură-te, cel ce cu smerenie Ńi-ai primit locul în rândul drepŃilor, dăruit Ńie de Sfânta Treime;
Bucură-te Sfinte Cuvioase Părinte Serafim, candelă luminătoare a lui Hristos, care luminezi
vremurile de pe urmă!
Condacul al 4-lea
Fiind născut pe un pământ despărŃit de adevărul mântuitor al Ortodoxiei, te-ai nevoit să arăŃi Apusului ai
săi SfinŃi PărinŃi, ca o candelă pentru ieşirea din greşeală! Iar noi, folosindu-ne de ostenelile tale,
împreună aducem cântare Sfintei Treimi cântând: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Luând pildă în tinereŃea ta de la făcătorul de minuni al zilelor noastre, Sf. Ioan Maximovici din San
Francisco, care mântuia sufletele ca un Sf. Martin din Tours, ai urmat exemplul său prin dragostea
pentru SfinŃii Apusului pentru care auzi de la noi:
Bucură-te, cel ce ai slăvit pe SfinŃii lui Dumnezeu, precum pe Sf. Grigorie din Tours;
Bucură-te, cel ce ai urmat calea cea dreaptă ca şi Sf. Gherman din Alaska;
Bucură-te, cel ce multora ai arătat calea către ÎmpărăŃia Cerurilor, ca şi Sf. Inochentie;
Bucură-te, vas sfânt născut pe pământul lumii noi, precum Sf. Petru Aleutul;
Bucură-te, lumină a noilor Ńinuturi, precum Sf. Ioan Maximovici;
Bucură-te, Sfânt păzitor al celor Sfinte, precum Părintele Gherasim de Alaska;
Bucură-te Sfinte Cuvioase Părinte Serafim, candelă luminătoare a lui Hristos, care luminezi

204
vremurile de pe urmă!
Condacul al 5-lea
Văzând pe mulŃi din jurul tău căzând în greşealele cele de-a dreapta şi cele de-a stânga, te-ai hotărât să
urmezi sfânta cale Împărătească care duce către ÎmpărăŃia Adevărului. Iar noi, încercând să mergem pe
urmele tale, lăudăm pe Domnul cu această cântare: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Dorind să înŃelegi cum poate cineva să-i rămână credincios lui Hristos într-o vreme când dragostea
multora s-a răcit, ai aflat că numai suferinŃa răbdată cu zdrobirea inimii pentru Hristos duce spre
mântuire. Iar noi, gemând de durere, strigăm:
Bucură-te, păstor care ai învăŃat în cuvânt şi în faptă;
Bucură-te, creştin adevărat, care ai luat crucea urmând pe Hristos;
Bucură-te, învăŃător care ai fost învăŃat de SfinŃi;
Bucură-te, pildă a cumpătării duhovniceşti;
Bucură-te, cel ce ai osândit rătăcirile compromisului;
Bucură-te, om înŃelegător, care ai mustrat pe fariseii vremurilor de pe urmă;
Bucură-te Sfinte Cuvioase Părinte Serafim, candelă luminătoare a lui Hristos, care luminezi
vremurile de pe urmă!
Condacul al-6-lea
Necrezând propriei înŃelepciuni, ai căutat dumnezeieştile şi de viaŃă dătătoarele învăŃături ale SfinŃilor
Părinti. Iar acum că te-ai desăvârşit întru acele învăŃături, roagă-te Domnului Iisus, ca să ne putem feri
de propria înŃelegere, chemându-L pe El şi strigând: Aliluia!
Icosul al-6-lea
Aflând că erai cetăŃean al altui Sion, te-ai lăsat altoit în viŃa cea adevărată a Ortodoxiei. Şi urmându-i pe
cei ce te-au învăŃat, harul lui Dumnezeu Ńi-a copleşit viaŃa. Iar noi, mare trebuinŃă având de asemenea
hrană, îŃi cântăm acestea:
Bucură-te, fiu adoptiv al Sfintei Rusii;
Bucură-te, ucenic al PărinŃilor Filocaliei;
Bucură-te, atlet al frăŃiei ortodoxe;
Bucură-te, următor al Sinoadelor Ecumenice;
Bucură-te, cinstitor al martirilor;
Bucură-te, întâiule Sfânt născut al pământului celui nou;
Bucură-te Sfinte Cuvioase Părinte Serafim, candelă luminătoare a lui Hristos, care luminezi
vremurile de pe urmă!
Condacul al-7-lea
Iubind raiul lui Dumnezeu mai presus de pământul cel trecător, ai căutat să deprinzi calea monahală a
silirii sufletului a căuta cele înalte. Stând la picioarele Domnului şi ascultând cuvintele Lui, ai luat partea
cea bună. Iar noi alergând după multe lucruri, dor ne este să strigăm cu tine Domnului: Aliluia!
Icosul al-7-lea
Căutând să-Ńi mântuieşti sufletul ca un smerit monah, ai fost slăvit dincolo de atingerea patimii. Iar noi,
jefuiŃi de vrăjmaşi şi de patimi, implorăm ale tale rugăciuni prin laude ca acestea:
Bucură-te, cel ce ai căutat să aduci omului pieritor al zilelor noastre, mireasma vieŃii monahale;
Bucură-te, cel ce ai chemat pe oameni la o Tebaidă americană;
Bucură-te, iubitor al locuitorilor deşertului din Egipt;
Bucură-te, ziditor în inima ta al unui Munte Athos;
Bucură-te, următor al Sf. Ioan Înaintemergătorul care strigi lumii din pustie;
Bucură-te, cinstitor al Noilor Martiri, înaintemergători ai monahilor vremurilor de pe urmă;
Bucură-te Sfinte Cuvioase Părinte Serafim, candelă luminătoare a lui Hristos, care luminezi

205
vremurile de pe urmă!
Condacul al-8-lea
ÎnŃelegând că cunoaşterea acestei lumi duce numai la moarte, ai primit hirotonia întru preoŃie din mâinile
moştenitorului TradiŃiei de la Optina, Sfântul Episcop Nektarie Kontzevitch. Şi slujind ca preot, cu
adevărat unul după lege, ai adus pe mulŃi la dreapta credinŃă prin apele botezului. Împreună cu ei,
cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al-8-lea
Cautând să unifici evlavia credinŃei adevărate cu înŃelegerea raŃională, ai scris nenumărate cărŃi şi
articole pentru a propovădui Cuvântul Ortodox unei epoci în declin. Ca preot ai hrănit pe credincioşi cu
Preasfântul Trup şi Sânge al lui Hristos. Ai săturat astfel pe cei flămânzi după duhovnicie ai zilelor tale,
cu trupul şi cu duhul. Iar noi, îndrăznind să ne înălŃăm cu tine, strigăm:
Bucură-te, atlet al Ortodoxiei;
Bucură-te, ostaş ce luptă cu sabia ascuŃită cu două tăişuri a Cuvântului lui Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce ai defăimat minciuna evoluŃionismului;
Bucură-te, sustinătorule al mareŃiei creaŃiei lui Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce nu te-ai încrezut în raŃiunea omenească;
Bucură-te, slăvire a Logosului;
Bucură-te Sfinte Cuvioase Părinte Serafim, candelă luminătoare a lui Hristos, care luminezi
vremurile de pe urmă!
Condacul al-9-lea
Cunoscând că ai trebuinŃă să-Ńi pregăteşti sufletul pentru moarte, cu pocăinŃă ai căutat învăŃăturile
SfinŃilor PărinŃi despre despărŃirea sufletului din această vale a amăgirii. Iar noi căutând iertare de la
Hristos, lăudăm mila Lui şi cântăm: Aliluia!
Icosul al-9-lea
ÎnŃelegând că omul trebuie să dea seama de orice gând, cuvânt şi faptă, ai prevenit o generaŃie
nechibzuită de Judecata ce va să vină. Iar noi, cutremurându-ne din pricina păcatelor noastre, te lăudăm
zicând aşa:
Bucură-te, învăŃătorule al adevărului;
Bucură-te, întărirea celor slabi;
Bucură-te, smerirea celor mândrii;
Bucură-te, chemare la pocăinŃă;
Bucură-te, mijlocitor către Născătoarea de Dumnezeu;
Bucură-te, rugător înaintea Treimii;
Bucură-te Sfinte Cuvioase Părinte Serafim, candelă luminătoare a lui Hristos, care luminezi
vremurile de pe urmă!
Condacul al 10-lea
Văzând lumea cufundându-se neîncetat în nebunie şi necredinŃă, ai grăit despre apropiata Judecată a lui
Dumnezeu asupra omenirii celei rătăcite. Iar noi, îngroziŃi de lipsa noastră de credinŃă, cântăm lui
Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Având dragoste pentru toŃi cei iubiŃi ai lui Hristos, ai cinstit pe Sfânta Sa Maică, căutând ajutorul ei în
vreme de încercare. Iar noi, minunându-ne de credinŃa şi îndelunga ta răbdare, strigăm către Maica lui
Dumnezeu:
Bucură-te, Fecioară Sfântă, care degrabă răspunzi la rugăciuni;
Bucură-te, acoperământul celor îndureraŃi;
Bucură-te, nădejdea celor pierduŃi;
Bucură-te, balsam al celor răniŃi;

206
Bucură-te, Maica creştinilor;
Bucură-te, ajutătoare a Cuviosului Serafim;
Bucură-te Sfinte Cuvioase Părinte Serafim, candelă luminătoare a lui Hristos, care luminezi
vremurile de pe urmă!
Condacul al 11-lea
Fiind al Sfintei Rusii nou fiu, şi văzând acel pământ jefuit de vrajmaşi fără Dumnezeu, te-ai străduit să a
Ńine în viaŃă Sfânta Rusie într-un nou pământ. Iar Dumnezeu Ńi-a răsplătit osteneala, făcându-Ńi
lumânarea de Paşti luminătoare a îndureratei Sfinte Rusii. Văzând aceasta, strigăm către Împăratul
Cerului: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Cinstind credinŃa cea adâncă şi străveche a poporului ortodox rus, ai grăit despre învierea Sfintei Rusii şi
ai ajuns astfel candelă luminatoare care luminează toată lumea. Cu adevărat ai fost printre primele roade
ale proorociei celei mari a Sfântului Serafim, a descoperirii credinŃei ortodoxe de către lumea întreagă.
Cinstind credinŃa şi înainte-vederea ta, strigăm:
Bucură-te, rod nou al unui străvechi pom;
Bucură-te, sămânŃă a noii primăveri;
Bucură-te, prooroc al învierii;
Bucură-te, atlet al Noilor Martiri;
Bucură-te, ostaş al oştirii lui Hristos;
Bucură-te, unealtă a dumnezeieştii Pronii;
Bucură-te Sfinte Cuvioase Părinte Serafim, candelă luminătoare a lui Hristos, care luminezi
vremurile de pe urmă!
Condacul al 12-lea
În timpul vieŃii tale în trup, stăruitor ai căutat pe Hristos Domnul. Iar în vremea despărŃirii de această
viaŃă amăgitoare, trimisu-Ńi-a Domnul mari suferinŃe trupeşti pentru a-Ńi pregăti sufletul pentru veşnicie,
pricinuindu-Ńi astfel multe minuni prin sfinŃirea ta. Iar acum că te-ai desăvârşit în ÎmpărăŃia cea cerească,
roagă-te pentru noi, ca toŃi să venim la Hristos cântând: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Căile Domnului sunt nesocotite de om, care a ridicat braŃele împotriva Creatorului şi Bisericii Sale.
Văzând acestea, ne-ai înştiinŃat să fim tari în încercările care ne stau înainte, zicând „E mai târziu decât
credeŃi!” Căutând rugăciunile tale, strigăm:
Bucură-te, prevenire împotriva căldiciei;
Bucură-te, tăria celor slabi;
Bucură-te, văditorul ereziilor încurcate;
Bucură-te, susŃinător al adevărului Ortodoxiei;
Bucură-te, lumina întru întuneric;
Bucură-te, lumină a lui Hristos;
Bucură-te Sfinte Cuvioase Părinte Serafim, candelă luminătoare a lui Hristos, care luminezi
vremurile de pe urmă!
Condacul al 13-lea
O, al nostru Sfânt Părinte Serafim, la îngroparea ta, Episcopul Nectarie ne-a îndemnat să căutăm
mijlocirile tale. Apoi, la patruzeci de zile după moartea ta, el Ńi-a cântat cântare de laudă, numărându-te
astfel printre sfinŃi. MulŃi au trecut cu vederea aceasta pâna ce, după şaisprezece ani, ai fost numit
„Cuvios”. Acum ştim că veşnic cânŃi lui Dumnezeu: Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)
Apoi iarăşi se zice Icosul întâi
În vremea călătoriei pământeşti, ai negustorit bogăŃiile cele stricăcioase ale acestei lumi pieritoare pentru
negrăitele, veşnicele bogăŃii ale Împaratului ceresc. Lepădând toate legăturile pământeşti ai căutat să

207
dobândeşti cugetul şi credinŃa SfinŃilor PărinŃi ai Bisericii Ortodoxe, dăruind acest har, spre mântuirea
multora. Cinstind faptele tale, te lăudăm pe tine zicând aşa:
Bucură-te, cel ce ai căutat Adevărul mai presus de toate;
Bucură-te, cel ce ai respins mulŃimea de ispite de pe calea cea largă a pierzaniei;
Bucură-te, cel ce înaintea lumii L-ai mărturisit pe Domnul nostru Iisus Hristos;
Bucură-te, cel ce ai defăimat cursele viclene ale vrăjmaşului;
Bucură-te, cel ce ai căutat harul şi luminarea ÎmpărăŃiei lăuntrice;
Bucură-te, cel ce ai lepădat pe cele pământeşti şi ai căutat Lumina cea Necreată;
Bucură-te Sfinte Cuvioase Părinte Serafim, candelă luminătoare a lui Hristos, care luminezi
vremurile de pe urmă!
Şi Condacul întâi
Vas ales al lui Hristos, Cuvioase Părinte Serafim, văzând jertfa şi roadele tale bineplăcute lui Dumnezeu,
cântare de laudă şi de mulŃumire îŃi aducem Ńie. Privind acum către Domnul Cel înviat, Care stă pe
tronul slavei Sale, mijloceşti pentru jalnicul nostru neam. Pentru aceasta, noi păcătoşii, strigăm către
tine: Bucură-te Sfinte Cuvioase Părinte Serafim, candelă luminătoare a lui Hristos, care luminezi
vremurile de pe urmă!
După aceasta se zice această:

RUGĂCIUNE
P O, Sfinte Cuvioase Serafim, Părintele nostru, viaŃa Ńi-ai petrecut-o după porunca lui Hristos şi,
lepădându-te de tine, Ńi-ai luat crucea şi I-ai urmat Lui. Astfel făcând, ai dat multă roadă pentru
secerişul Domnului. Rugămu-te, roagă-te Domnului pentru noi, fiii tăi duhovniceşti, care vieŃuiesc
într-o epocă a necredinŃei şi a vrăjmăşiei faŃă de deplinul adevăr. Roagă-te ca Hristos Dumnezeul
nostru să ne întarească şi să ne dea înŃelepciunea şi credinŃa de care avem nevoie pentru a răzbate
prin încercările ce ne stau în faŃă. Roagă-te pentru familiile şi prietenii noştri, vii sau morŃi.
Roagă-te ca ca ochii sufletelor noastre să se deschidă zărind dumnezeiasca şi adevărata Evanghelie
a Domnului, Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, ca astfel să dobândim înlăuntrul
nostru pe Sfântul Duh. Roagă-te ca în ziua cea nesfârşită, toŃi să putem locui cu tine în fericire în
ÎmpărăŃia Cerurilor, împreună cu toŃi sfinŃii. Roagă-te Maicii lui Dumnezeu să stăruie pe lânga
Fiul său, ca să Se milostivească spre noi. Că preaslăvită şi fără de sfârşit este ÎmpărăŃia Tatălui şi
a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Troparul; gl. 4:
Ca un nevoitor credincios al Sfântului Herman, ai înflorit în Platina ca o roză duhovnicească. Ca
un luminător al Ortodoxiei în America, scrierile tale aduc nădejde în toată lumea, învăŃându-ne pe
noi CredinŃa cea Adevărată. O, Cuvioase Părinte Serafime, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Condacul; gl. 4:
Fiind credincios desăvârşit Maicii lui Dumnezeu, te-ai dus să vieŃuieşti pe un munte lângă Platina,
iar prin nevoinŃe ascetice, Ńi-ai răstignit trupul, împreună cu patimile şi cu poftele; pentru aceasta
ai ajuns întâiul născut Sfânt american, povaŃă şi stea călăuzitoare a Ortodoxiei americane. De
aceea, Serafime Sfinte, Părintele nostru, strigăm către tine, izbăveşte-ne prin rugăciunile tale.

208
ACATISTUL ÎNGERULUI PĂZITOR

După obişnuitul început, se zic:


CONDACELE şi ICOASELE:

Condacul 1
Sfinte Îngere, cel ce eşti ales de Domnul Dumnezeu spre paza sufletului meu, eu, nevrednicul,
îndrăznesc să-Ńi aduc cântări de laudă, iar tu, că cel ce ai îndrăzneală către Împăratul Cerului, apără-
mă de duşmanii văzuŃi şi nevăzuŃi, izbăveşte-mă de toate nevoile şi necazurile, ca să strig Ńie: Bucură-te,
Îngere al Domnului, neadormitul meu păzitor!
Icosul 1
Sfinte Îngere, cel ce eşti trimis din ceruri ca să mă păzeşti şi să mă călăuzeşti în toată viaŃa mea, cad
înaintea ta şi mă rog: tu însuŃi mă călăuzeşte şi mă înŃelepteşte ca să încep a-Ńi aduce din toată inima, cu
toată dragostea şi osârdia, aceste cântări de laudă:
Bucură-te, Îngere al lui Dumnezeu, înainte-statătorul meu în faŃa Presfintei Treimi;
Bucură-te, slugă cerească a Domnului celui ce împărăŃeşte peşte toată făptura;
Bucură-te, împreună-vieŃuitorule cu slugile Lui cele înŃelegătoare şi nematerialnice;
Bucură-te, cel ce faci pururea voia Stăpânului;
Bucură-te, cel ce ai primit de la Dumnezeu poruncă şi putere ca să păzeşti sufletul meu;
Bucură-te, cel ce niciodată nu te depărtezi de mine, păcătosul;
Bucură-te, cel ce pururea petreci cu mine, nevrednicul;
Bucură-te, cel ce mă păzeşti în toate căile mele;
Bucură-te, cel ce îmi călăuzeşti paşii spre sfintele biserici;
Bucură-te, cel ce mă fereşti de toată răutatea;
Bucură-te, cel ce mi-ai fost dat de Dumnezeu ca păzitor pe căile vieŃii mele;
Bucură-te, îndrumătorul vieŃii mele cel preabun;
Bucură-te, Îngere al Domnului, neadormitul meu păzitor!

209
Condacul al 2-lea
Văzând Domnul Iubitorul de oameni că, după greşeala stramoşului nostru Adam, toŃi oamenii sunt lesne
înclinaŃi spre păcat, a trimis din negraita Sa milă în tot pământul pre sfinŃii Săi îngeri şi fiecărui om i-a
rânduit câte un înger păzitor. Împlinind aşadar porunca Stăpânului lor, sfinŃii îngeri întotdeauna sunt
gata să ne ajute nouă, celor ce cântăm lui Dumnezeu cu bucurie: Aliluia!
Icosul al 2-lea
Sfinte Îngere, mijloceşte între cele de Sus să mi se lumineze mintea, să cunosc care este voia lui
Dumnezeu cea bună, plăcută şi desăvârşită şi inima mea o îndreptează ca să săvârşesc cu osârdie fapte
bune, iar pe tine, păzitorul meu, neancetat să te laud cu grairi ca acestea:
Bucură-te, cel ce înflăcărezi inima mea cu dragostea de Dumnezeu, Făcătorul meu;
Bucură-te, cel ce mă îndemni ca toată ziua şi tot ceasul să le petrec în rugăciuni, cereri şi mulŃumiri;
Bucură-te, cel ce îngrădeşti casa sufletului meu cu frica de Dumnezeu, ca o strajă credincioasă;
Bucură-te, cel ce îndreptezi toate gândurile mele către Mântuitorul care s-a răstignit pentru păcatele mele
şi ale lumii;
Bucură-te, cel ce răsădeşti în mine pomenirea chinurilor şi a morŃii Sale de pe Cruce;
Bucură-te, cel ce mă înveŃi să mă feresc de păcate prin aducere-aminte de patimile Domnului;
Bucură-te, cel ce mă povăŃuieşti să cer de Sus umbrirea harului Sfântului Duh;
Bucură-te, cel ce mă încredinŃezi că Mângaietorul caută cu mai multă milă la cei blânzi şi smeriti cu
inima;
Bucură-te, cel ce peste tot mă îngrădeşti cu gândurile la Dumnezeu Cel ce este pretutindenea;
Bucură-te, cel ce înfăŃişezi înaintea ochilor minŃii mele pe Atoatevăzătorul;
Bucură-te, cel ce mângâi inima mea cu mila Lui pentru păcătoşii care se pocăiesc;
Bucură-te, cel ce înfricoşezi sufletul meu cu dreapta Judecată faŃă de cei ce sunt împietriŃi şi nepocăiŃi;
Bucură-te, Îngere al Domnului, neadormitul meu păzitor!
Condacul al 3-lea
Îngerul meu păzitor, cere pentru mine puterea harului dumnezeiesc, întru care să umblu neabătut şi fără
poticneală pe mântuitoarea cale a poruncilor lui Hristos, iar cu inima şi cu gura să slăvesc neîncetat
Preasfântul Nume al Dumnezeului nostru şi să cânt Lui: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Avându-te pe tine, acoperământ ales de Dumnezeu, ca pe o rază luminoasă care luminezi întunericul
sufletului meu şi risipeşti bezna necunoştinŃei inimii mele, căzând cu umilinŃă mă rog să-mi curăŃeşti
toate simŃirile cele întunecate de patimi ca să nu mai rătăcesc în întunericul păcatului şi prealuminatei
tale lumini să-i cânt aşa:
Bucură-te, steaua Luminii fără de apus, răsărită din dumnezeirea cea în Trei Lumini şi care pururea mă
luminează;
Bucură-te, rază prealuminoasă, care luminezi ochii inimii mele, cei întunecaŃi de păcate;
Bucură-te, cel ce te îngrijeşti să mă îndreptezi pe calea cea adevărată, pe mine, care rătăcesc în
întunericul fărădelegilor;
Bucură-te, cel ce îmi pui înainte poruncile Domnului ca pe o oglindă pentru toată viaŃa mea;
Bucură-te, cel ce îmi aşezi legea Domnului ca pe sfeşnic pentru picioarele mele şi ca pe o lumină pentu
cărările mele;
Bucură-te, cel ce mă înveŃi să ascult cuvintele Evangheliei lui Hristos cu multă dulceaŃă;
Bucură-te, cel ce mă îndemni să cred cu neîndoire toată învăŃătura dumnezeiescului meu învăŃător şi
domn;
Bucură-te, cel ce mă întăreşti în supunerea faŃă de rânduiala Sfintei Biserici;
Bucură-te, cel ce mă îndemni să mă supun pravilelor şi predaniilor SfinŃilor apostoli şi PărinŃi;
Bucură-te, cel ce mă întăreşti în mărturisirea sfintei credinŃe ortodoxe;
Bucură-te, cel ce pentru această mărturisire credinŃezi până şi la moarte să merg;

210
Bucură-te, cel ce mă opreşti să fiu în legătură cu ereticii şi cu cei ce s-au lepădat de adevărata Biserică;
Bucură-te, Îngere al Domnului, neadormitul meu păzitor!
Condacul al 4-lea
Furtuna dezlănŃuită pe marea vieŃii îmi sfărâmă corabia duhovnicească cu grijile lumeşti, pacea
sărmanului meu suflet ce înviforează ; unde voi dobândi limanul cel liniştit al mântuirii? La tine, după
Dumnezeu şi Preasfânta Fecioară, îmi pun nădejdea, Îngerul meu păzitor, ce te-am dobândit de la
Domnul ca pe un înŃelept cârmaci în furtunile de gând care mă tulbură. Cu mulŃumire dar, cânt
Dumnezeului meu: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Auzindu-te şi văzându-te pe tine, dumnezeiescule Înger, păzitorul meu cel puternic, duhurile răutăŃii de
sub cer nu cutează să se apropie de preacurata ta lumină şi să săvârşească nelegiuirile lor pierzătoare de
suflet. Pentru aceasta, cu smerenie te rog să nu te depărtezi de la mine din pricina nelegiuirilor mele, ci
pururea mă fereşte de vânările şi de cursele celui viclean, pe mine, care cu umilinŃă graiesc:
Bucură-te, cel ce cu puternicul acoperământ al aripilor tale mă aperi şi mă acoperi;
Bucură-te, că pururea stai langă mine cu sabia ta cea de foc;
Bucură-te, cel ce împotriva prinŃului întunericului în luptă mă ajuŃi;
Bucură-te, cel ce mă întăreşti să-i biruiesc pe slujitorii lui cei răi şi vicleni;
Bucură-te, cel ce izgoneşti de la mine demonii pierzători de suflete, ca pe nişte vulpi viclene;
Bucură-te, care tai năvălirile lor cele în chip de fiare ce se pornesc asupra minŃii şi a inimii mele;
Bucură-te, cel ce mă ajuŃi să spovedesc păcatele mele cele multe;
Bucură-te, cel ce dezrădăcinezi din inima mea mândria, ura, ca pe cele ce sunt fiicele lor;
Bucură-te, cel ce alungi din gândurile mele zavistia şi pomenirea de rău;
Bucură-te, cel ce mă îndemni să mă îngrădesc cu semnul Sfintei Cruci spre alungarea gândurilor celor
rele;
Bucură-te, cel ce mă întăreşti să calc fără de frică peste aspidă şi peste vasilisc;
Bucură-te, cel ce ai nebiruită armă împotriva vrajmaşilor mei;
Bucură-te, Îngere al Domnului, neadormitul meu păzitor!
Condacul al 5-lea
Îndrăznesc să te asemăn, păzitorul meu, cu steaua luminoasă ce alergă călăuzindu-i pe magii din
vechime la închinarea adevăratului Dumnezeu când Mântuitorul lumii S-a născut în Betleem; iar tu, cu
petrecerea ta cea nedespărŃită de mine şi purtătoare de lumină, îmi arăŃi calea cea dreaptă care duce spre
ÎmpăraŃia Cerească, pentru ca acolo să mă învrednicesc să cânt împreună cu cetele cereşti, slavă
Împăratului Slavei, Celui mai înainte de veci: Amin!
Icosul al 5-lea
Văzându-mă stăpânit de întunericul morŃii şi acoperit de norul întunecat al patimilor, păzitorul sfânt al
sufletului meu, nu mă părăsi, ci urmează îndelung-răbdării Mântuitorului meu, mai aşteaptă, trezindu-mă
la pocăinŃă până când ochii mei vor vărsa izvoare de lacrimi spre spălarea necurăŃiilor mele sufleteşti.
Pentru aceasta cu smerenie te rog şi grăiesc:
Bucură-te, cel ce pururea aduci lui Dumnezeu rugăciunile tale, pentru mine, păcătosul, ca pe o tămâie de
bun miros;
Bucură-te, cel ce pururea mijloceşti înaintea Făcătorului meu, ca să mă mântuiască;
Bucură-te, cel ce cu starea ta de faŃă înlături mânia lui Dumnezeu cea cu dreptate pornită asupra mea;
Bucură-te, cel ce ceri de la Preamilostivul Dumnezeu să dea iertare tuturor faptelor mele celor rele;
Bucură-te, cel ce milostiveşti bunătatea Lui, ca să nu mă piardă cu fărădelegile mele;
Bucură-te, cel ce te rogi neîncetat Răscumpărătorului meu, ca să-mi dea vreme de îndreptare;
Bucură-te, cel ce mă trezeşti să-mi petrec toate zilele mele în pocăinŃă;
Bucură-te, cel ce îmi insufli dorinŃă ca pururea să mă căiesc în faŃa Domnului de toate fărădelegile mele;
Bucură-te, cel ce mă înŃelepŃeşti ca să mă cercetez în toată vremea şi să-mi mărturisesc păcatele;
211
Bucură-te, cel ce sădeşti în inima mea zdrobire şi mâhnire pentru că l-am mâniat pe bunul meu
Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce mă îndemni să-mi plâng viaŃa mea cea ticăloasă şi întinată;
Bucură-te, mijlocitor luminos şi netăcut al mântuirii mele;
Bucură-te, Îngere al Domnului, neadormitul meu păzitor!
Condacul al-6-lea
Propovăduiesc cu glas mare, Îngerul meu păzitor, grija ta de totdeauna pentru mine, păcătosul, în grijile
şi năpăstuirile mele, care în această lume cu multă gâlceavă îmi tulbură pacea sufletească, apari ca un
grabnic mângâietor, înŃelepŃindu-mă că toate acestea nu sunt trimise de la ÎnŃeleptul Ziditor decât ca o
doctorie pentru neputinŃele mele sufleteşti şi învăŃându-mă să-I cânt binefăcătorului Doctor Ceresc:
Aliluia!
Icosul al-6-lea
Când trezit de necurmatele povăŃuiri, Sfinte Îngere, în sufletul meu întunecat de necazuri şi
deznădăjduire din pricina multelor mele păcate, străluceşte lumina mângâierii harnice şi inima mea se
umple de veselie şi de bucurie, atunci îndrăznesc să strig ca vamesul către înduratul Dumnezeu, ca să fie
milostiv şi să-mi ierte greşalele mele; nu înceta, dar, povăŃuitorul meu, înŃelepŃindu-mă şi întărindu-mă,
pe mine, cel ce te chem:
Bucură-te, cel ce mă ajuŃi să port jugul cel bun al mântuitoarei răbdări cu iubire;
Bucură-te, cel ce cu dragoste mă întăreşti cu nădejdea în Domnul Dumnezeu, în toate nevoile şi relele
întâmplări;
Bucură-te, că mă înveŃi să înving cu bărbăŃie necazurile şi bolile;
Bucură-te, că alungi din inima mea orice mâhnire şi deznădejde;
Bucură-te, cel ce mă trezeşti la luptă împotriva vrajmaşilor care vor să mă prindă în mreaja deznădejdii;
Bucură-te, cel ce mă încredinŃezi să mă încred cuvintelor Sfântului Apostol Pavel, cum că toŃi cei ce
voiesc să trăiască cu evlavie vor fi prigoniŃi;
Bucură-te, cel ce îmi insufli ca să primesc jugul răbdării şi al patimirii pe care l-au purtat proorocii şi
apostolii;
Bucură-te, cel ce îmi arăŃi spre mângâiere cetele mucenicilor şi ale mărturisitorilor ce s-au nevoit pentru
Hristos, până la vărsarea sângelui lor;
Bucură-te, cel ce îmi înfăŃişezi pururea înaintea ochilor mei chinurile Domnului şi Mântuitorului nostru;
Bucură-te, cel ce îmi îndulceşti inima cu nădejdea răsplătirilor viitoare;
Bucură-te, cel ce dai viaŃă sufletului meu, aşteptând veşnicile bunătăŃi pline de bucurii;
Bucură-te, cel ce eşti întodeauna bunul meu mângâietor;
Bucură-te, Îngere al Domnului, neadormitul meu păzitor!
Condacul al-7-lea
Vrând ca toŃi oamenii să se mântuiască, preamilostivul meu Ziditor te-a trimis pe tine, îngerul Său, ca pe
un bun păzitor în toată viaŃa mea, pentru ca peste tot să mă juŃi cu sfintele tale rugăciuni, să mă acoperi
împotriva curselor diavoleşti şi să mă pregăteşti ca prin fapte bune să intru cu fecioarele cele înŃelepte în
cămara cea cerească de Dumnezeu înfrumuseŃată cântând: Aliluia!
Icosul al-7-lea
Domnul şi Stăpânul meu arată mie, nevrednicul şi celui mai păcătos dintre robii Săi, o bunătate nouă,
căci, trecând cu vederea păcatele mele cele grele şi grozave, nu m-a pierdut pentru fărădelegile mele nici
până în ziua şi ceasul de faŃă, ci, fiind îndelung-răbdător cu mine, aşteaptă cu milostivire întoarcerea şi
pocăinŃa mea, din toată inima. Cred, bunul meu păzitor, că numai cu mijlocirea ta cea de totdeauna în
faŃa lui Dumnezeu pentru mine sunt păzit până acum, pentru aceea, nevoindu-mă cu dragoste, pe tine te
chem:
Bucură-te, cel ce mă fereşti de înecarea desăvârşită în marea vieŃii celei înviforate;
Bucură-te, cel ce mă răpeşti din prăpastia nelegiuirilor mele, cu ajutorul mâinilor tale;
212
Bucură-te, cel ce scuturi de pe mine somnul cel păcătos al trândăvirii celei vătămătoare de suflet;
Bucură-te, cel ce luminezi cu strălucirea ta mintea mea cea întunecată cu neîngrijirea;
Bucură-te, cel ce mă ajuŃi să-mi aprind cu rugăciunile inima cea rece, care-i gata să se stingă;
Bucură-te, cel ce pururea mă ridici la slavosloviriile lui Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce întocmeşti glasul meu ca prin cântări de laudă, cu vrednicie şi dreptate să laud pe
Făcătorul tuturor;
Bucură-te, cel ce mă înveŃi să proslăvesc pe Domnul meu nu numai cu buzele, ci şi cu inima;
Bucură-te, cel ce mă trezeşti spre împlinirea voii Lui celei preasfinte;
Bucură-te, cel ce te îngrijeşti să mă desprind cu lepădarea de sine şi cu părăsirea voilor mele cele rele;
Bucură-te, cel ce voieşti cu toată sinceritatea să dobândesc simplitatea porumbelului şi blândeŃea
mielului;
Bucură-te, cel ce mijloceşti să mi se dăruiască nerăutatea copiilor şi judecata sănătoasă a bătrânilor;
Bucură-te, Îngere al Domnului, neadormitul meu păzitor!
Condacul al-8-lea
Străin şi călător sunt eu pe acest pământ, viaŃa mea e degrab trecătoare, iar eu, ticălosul, niciodată nu mă
gândesc în mintea mea la moartea cea fără de veste, nici nu cuget la înfricoşătoarea Judecată la care voi
sta înaintea Dreptului Judecător şi voi da răspuns pentru fiecare faptă şi pentru orice cuvânt. De aceea, te
rog pe tine, păzitorul sufletului meu, trezeşte-mă degrabă din somnul păcatului, ca să nu mă prindă
ceasul morŃii neîndreptat, ci să mă învrednicesc a cere de la AtotŃiitorul, Atotputernicul şi Milostivul
Dumnezeu iertarea pentru fărădelegile mele şi să-I cânt cu glas de bucurie: Aliluia!
Icosul al-8-lea
Când Domnul şi Ziditorul meu va însemna ziua trecerii mele din viaŃa aceasta, tu, bunul meu păzitor,
văzând mai înainte chinurile grozave, pregătite pentru duhurile răutăŃii şi pentru păcătoşii nepocăiŃi, care
mă aşteaptă şi pe mine, acoperă-mă cu aripile milostivirii tale, cum işi acoperă vulturul puii săi, iar când
va fi să iasă duhul meu din mine, să te văd stând aproape de mine, izgonind pe cumpliŃii vrăjmaşi. Drept
aceea, cu umilinŃă mă rog, zicând acestea:
Bucură-te, cel ce pui în faŃa ochilor minŃii mele ceasul amar şi grozav al morŃii;
Bucură-te, cel ce pururea îmi aduci aminte de ceasul acela pe care nimeni nu-l cunoaşte;
Bucură-te, cel ce mă înveŃi să mă uit la fiecare zi ca la cea mai de pe urmă zi a vieŃii mele;
Bucură-te, cel ce mă pregăteşti în toată vremea pentru ieşirea într-o altă lume;
Bucură-te, cel ce naşti în mine umilinŃă sufletească şi zdrobirea inimii;
Bucură-te, cel ce pururea doreşti ca până la sfârşitul vieŃii mele să mă pocăiesc;
Bucură-te, cel ce mă opreşti să iubesc lumea şi cele ale sale;
Bucură-te, că mă ajuŃi să dobândesc bunătăŃile nepieritoare;
Bucură-te, cel ce mă ajuŃi să dezrădăcinez din inima mea patima iubirii bogăŃiei celei pieritoare;
Bucură-te, cel ce îmi arăŃi că toate bunătăŃile pământului sunt vremelnice şi trecătoare;
Bucură-te, cel ce mă înŃelepŃeşti să văd că toată frumuseŃea acestei lumi este asemenea florilor câmpului;
Bucură-te, cel ce nu mă laşi să caut slava omenescă ce trece ca umbra;
Bucură-te, Îngere al Domnului, neadormitul meu păzitor!
Condacul al-9-lea
Tot păcatul am desăvârşit şi toată viaŃa mea în deşertăciuni s-a scurs, iar acum de sfârşit m-am apropiat.
Doboară dar pe cei ce se îndreaptă asupra mea, pe cei ce caută să mă arunce în adâncul iadului. Pentru
aceasta te rog, bunul meu păzitor, fii mie apărător, când voi trece vămile cele cumplite şi povăŃuieşte-mă
neprimejduit până la porŃile ÎmpărăŃiei Cerurilor, unde feŃele îngereşti cu bucurie ies în întâmpinare
cântând: Aliluia!
Icosul al-9-lea
Nici o limbă frumos grăitoare nu poate spune, Sfinte Îngere, păzitorul meu, câte bucurii minunate ai
făcut pentru mine în toată viaŃa mea; primind sufletul meu din scăldătoarea Sfântului Botez m-ai păzit;
213
în pruncie m-ai învăŃat şi m-ai înŃelepŃit; în copilărie m-ai ferit de alunecările spre păcat, în tinereŃe m-ai
povăŃuit, când am ajuns la vârsta bărbăŃiei, mustrându-mă şi mângâindu-mă şi peste tot ajutându-mă pe
calea mântuirii m-ai îndreptat. Pentru aceasta, cu mulŃumire strig Ńie:
Bucură-te, cel ce niciodată nu mă lipseşti de ajutorul şi de apărărea ta;
Bucură-te, cel ce trezindu-mă din somn mă îndemni să mă nevoiesc spre a-I mulŃumi lui Dumnezeu, Cel
ce întăreşte puterile mele;
Bucură-te, cel ce mă înveŃi să sfinŃesc cu rugăciunea orice început al zilei;
Bucură-te, cel ce îngădui să încep a lucra cu îndrăzneală, fără să înalŃ o rugăciune către Atotbunul
Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce te grijeşti să nimiceşti din inima mea nădejdea în puterile mele;
Bucură-te, cel ce mă îndemni să rostesc cu limba, să zic cu gura şi să Ńin minte neîncetat numele
Predulcelui nostru Iisus Hristos;
Bucură-te, cel ce îmi insufli să vestesc cu limba cele trebuitoare, ca şi cele de folos;
Bucură-te, cel ce îmi înfrânezi limba de la deşarta vorbire, de la multa vorbire, dar mai ales de la cuvinte
de hulă;
Bucură-te, cel ce pururea petreci împreună cu mine ori de mănânc, ori de beau, ori de fac alt lucru
oarecare;
Bucură-te, cel ce te îngrijeşti să mă deprinzi cu înfrânarea de la mâncare şi de la băutură;
Bucură-te, cel ce mă păzeşti pe mine în vremea somnului şi alungi pe vrăjmaşul care vrea să mă
ispitească cu visurile de noapte;
Bucură-te, cel ce mă reŃii de la pătimaşa iscodire şi sădeşti în ochii mei ruşinea cea feciorească;
Bucură-te, Îngere al Domnului, neadormitul meu păzitor!
Condacul al 10-lea
Cel ce ai venit să mântuieşti pe toŃi oamenii, Preabunul meu Domn Iisus, mă rog cu umilinŃă, iartă-mi cu
milostivirea Ta răutăŃile mele cele nenumărate, fiind plecat spre aceasta de multele rugăciuni ale
slujitorului Tău nematerialnic pe care mi l-ai dat din pruncie ca un iubitor de oameni spre paza mea, ca
să fiu vrednic a intra în cămara slăvei Tale şi să cânt cu duhurile drepŃilor: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Pururea îmi apari, Sfinte Îngere, ca un zid puternic împotriva vrajmaşilor mei celor răi care caută
pierirea mea cea veşnică şi care-mi slăbănogesc sufletul cu trândăvia şi cu uitarea de sine; te rog dar,
păzitorul meu, să mă învredniceşti cu mijlocirea ta, în vremea ieşirii sufletului meu din trup, să fiu partaş
preacuratului Trup şi preascumpului Sânge al Mântuitorului meu, pentru ca, întărindu-mă cu Hrana
nepieritoare şi cu Băutura dătătoare de viaŃă, să trec fără frică în cealaltă lume, lăudându-te pe tine,
binefăcătorul meu:
Bucură-te, că mă izbăveşti de năzuinŃa spre plăceri îmbietoare şi-mi pui în faŃă ruşinea fecioarelor;
Bucură-te, că Ńi s-a dat stăpânire şi putere să întorci înapoi pornirile şi năvălirile dracilor ce se aruncă
asupra mea;
Bucură-te, că ai primit de la Dumnezeu putere să biruieşti pe nevăzuŃii mei vrăjmaşi;
Bucură-te, că poŃi să mă izbăveşti de orice răutate şi din toate cursele diavoleşti;
Bucură-te, că izgoneşti de la mine cumplitele năvăliri ale stăpânitorului acestei lumi şi eşti povăŃuitorul
şi călăuzitorul meu nedespărŃit;
Bucură-te, că stând tu de faŃă, nu mă voi înfricoşa în ceasul morŃii de întunecatele faŃe ale duhurilor
răutăŃii;
Bucură-te, că, păzit fiind de tine, nădăjduiesc să trec neprimejduit vămile văzduhului;
Bucură-te, că, întărit de ajutorul tău, am nădejde să nu fiu oprit în afară porŃilor Raiului, atât dorit de
mine;
Bucură-te, că stai înaintea lui Dumnezeu cu rugăciune pentru mine ca să nu fiu aruncat în întunericul cel
mai dinafară;
Bucură-te, că pururea îmi insufli să cer milă Domnului cu lacrimi de pocăinŃă, ca să mă izbăvească de
214
focul iadului;
Bucură-te, că mă îndemni să mă rog zi şi noapte ca să nu fiu trimis să fiu chinuit de demoni;
Bucură-te, că mă întăreşti în dreapta credinŃă şi mă fereşti de rătăcire;
Bucură-te, Îngere al Domnului, neadormitul meu păzitor!
Condacul al 11-lea
Ştiu, Sfinte Îngere, păzitorul meu, că această cântare, pe care Ńi-o aduc din osârdia mea, nu este de ajuns
spre a-mi arăta mulŃumirea din toată inima pentru câte ai făcut cu mine până acum, dar încă mă rog să
îndupleci milostivirea lui Dumnezeu să mă izbăvească la înfricoşătoarea Judecată de partea cea de-a
stânga şi să mă învrednicească să-I cânt Lui cu toŃi sfinŃii: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Candela mi s-a stins, nu am undelemn de fapte bune cu care să o pot aprinde, unde dar voi alerga eu,
ticălosul, îngreunat de somnul păcatului, când mă va ajunge pe neaşteptate ceasul morŃii. Să nu aud şi eu
ca fecioarele cele nebune glasul înfricoşător al Mirelui: Nu te cunosc! Ajută-mă dar, neadormitul meu
păzitor, că să-mi umplu vasul sufletului meu cu untdelemnul faptelor bune, iar mai vârtos cu milostenia
şi smerenia. Iar acum, primeşte această cântare de la mine:
Bucură-te, cel ce pururea mă inspiri să-L am în mintea mea numai pe Domnul Iisus;
Bucură-te, cel ce înviezi în inima mea porunca dragostei pentru Domnul meu cel Preabun;
Bucură-te, cel ce mă îndemni să-L iubesc pe aproapele meu cu o adevărată dragoste plăcută lui
Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce mă înveŃi ca pe semenii mei nu numai cu limba sau cuvântul, ci şi cu fapta şi cu
adevărul să-i iubesc;
Bucură-te, cel ce sădeşti în mine dorinŃa de a-i ajuta în toate nevoile;
Bucură-te, cel ce mă povăŃuieşti să-i mângâi pe cei necăjiŃi şi să-i apăr pe cei asupriŃi;
Bucură-te, cel ce-mi pleci inima să împart săracilor din avuŃiile mele;
Bucură-te, cel ce mă îndemni să fiu gata să-mi pun şi sufletul pentru prietenii mei, potrivit poruncii
Mântuitorului;
Bucură-te, cel ce-mi închizi ochii ca să nu văd greşalele fratelui meu;
Bucură-te, cel ce nu îngădui să osândesc pe aproapele meu care alunecă spre păcat;
Bucură-te, cel ce eşti floare a ÎmpărăŃiei Cerurilor;
Bucură-te, cel ce eşti blândeŃea care alungă frica;
Bucură-te, Îngere al Domnului, neadormitul meu păzitor!
Condacul al 12-lea
łi s-a dat har de la Atotputernicul Dumnezeu, Sfinte Îngere, acoperişul meu, să mă păzeşti în toate căile
mele, să nu se lovească piciorul meu de vreo piatră de poticnire, până când mă voi înfăŃişa înaintea Lui
Hristos-Dumnezeu pe Care cu netăcute glasuri toate puterile cereşti îi laudă cântând: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Laud milostivirea ta cea vrednică de mirare şi pogorământul tău cel mare, cela ce eşti minte repede
mişcătoare şi slugă nematerialnică a Domnului; cele ce nu te îngreŃoşezi de păcatele mele urât
mirositoare şi nu încetezi să aduci pentru mine nevrednicul, sfintele tale rugăciuni către Preasfântul
Dumnezeu, Cel ce este în Trei Ipostasuri, ca să nu pier în veci, ci să moştenesc ÎmpărăŃia Cerească.
Binevoieşte dar să primeşti, din sufleteştile mele vistierii, cântările de laudă ce le aduc Ńie:
Bucură-te, cel ce mă îndepărtezi de păcate prin aducerea-aminte de înfricoşătoarea judecată a Lui
Dumnezeu ce va să fie;
Bucură-te, cel ce mă îndemni să-mi pregătesc sufletul ca pe o mireasă întru întâmpinarea Preafumosului
Mire Hristos;
Bucură-te, cel ce de-a pururea doreşti să mă întocmeşti ca pe o vrednică cămară de nuntă;
Bucură-te, cel ce neîncetat mă înveŃi să-mi aprind candela sufletului meu, ca împreună cu feciorele cele
înŃelepte şi cu sufletele drepŃilor să intru în locaşul bucuriei;
215
Bucură-te, cel ce mă îndemni să-mi spăl îmbrăcămintea mea cea murdară de păcate;
Bucură-te, cel ce mă ajuŃi să mă îmbrăc în veşmântul neprihănirii şi al curăŃeniei;
Bucură-te, cel ce mijloceşti la înfricoşătoarea Judecată a lui Hristos să mă învrednicesc să stau de-a
dreapta Sa;
Bucură-te, cel ce imlpori bunăvoinŃa lui Dumnezeu ca să mă numere cu ceata aleşilor Săi;
Bucură-te, cel ce îndemni şi pe vieŃuitorii cerului ce sunt împreună cu tine, să se roage Domnului, ca să
mă sălăşluiască împreună cu ei în ÎmpărăŃia Sa;
Bucură-te, păzitorul meu cel bun şi treaz;
Bucură-te, cel ce eşti bun înainte-stătător, un cald folositor şi rugător pentru mine, păcătosul;
Bucură-te, cel ce după Dumnezeu şi după Preasfânta Fecioară eşti puternica mea nădejde;
Bucură-te, Îngere al Domnului, neadormitul meu păzitor!
Condacul al 13-lea
O, luminată preaslăvită şi înŃelegătoare, Îngere ai lui Dumnezeu, primeşte această cântare de mulŃumire
şi de cerere, iar când va fi să mă scol din pământ ca să stau la Judecată, arată-Ńi milostivirea asupra mea,
a păcătosului, să stai langă mine, plin de linişte şi de bucurie, luând de la mine frica cu nădejdea
mântuirii, ca să mă învrednicesc să cânt împreună cu tine în lăcaşurile Raiului, în vecii vecilor
Împăratului Slavei, Celui mai înainte de veci: Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)
Apoi iarăşi se zice Icosul întâi
Sfinte Îngere, cel ce eşti trimis din ceruri ca să mă păzeşti şi să mă călăuzeşti în toată viaŃa mea, cad
înaintea ta şi mă rog: tu însuŃi mă călăuzeşte şi mă înŃelepteşte ca să încep a-Ńi aduce din toată inima, cu
toată dragostea şi osârdia, aceste cântări de laudă:
Bucură-te, Îngere al lui Dumnezeu, înainte-statătorul meu în faŃa Presfintei Treimi;
Bucură-te, slugă cerească a Domnului celui ce împărăŃeşte peşte toată făptura;
Bucură-te, împreună-vieŃuitorule cu slugile Lui cele înŃelegătoare şi nematerialnice;
Bucură-te, cel ce faci pururea voia Stăpânului;
Bucură-te, cel ce ai primit de la Dumnezeu poruncă şi putere ca să păzeşti sufletul meu;
Bucură-te, cel ce niciodată nu te depărtezi de mine, păcătosul;
Bucură-te, cel ce pururea petreci cu mine, nevrednicul;
Bucură-te, cel ce mă păzeşti în toate căile mele;
Bucură-te, cel ce îmi călăuzeşti paşii spre sfintele biserici;
Bucură-te, cel ce mă fereşti de toată răutatea;
Bucură-te, cel ce mi-ai fost dat de Dumnezeu ca păzitor pe căile vieŃii mele;
Bucură-te, îndrumătorul vieŃii mele cel preabun;
Bucură-te, Îngere al Domnului, neadormitul meu păzitor!
Şi Condacul întâi
Sfinte Îngere, cel ce eşti ales de Domnul Dumnezeu spre paza sufletului meu, eu, nevrednicul,
îndrăznesc să-Ńi aduc cântări de laudă, iar tu, că cel ce ai îndrăzneală către Împăratul Cerului, apără-mă
de duşmanii văzuŃi şi nevăzuŃi, izbăveşte-mă de toate nevoile şi necazurile, ca să strig Ńie: Bucură-te,
Îngere al Domnului, neadormitul meu păzitor!
După aceasta se zice această:

RUGĂCIUNE
O, Sfinte Îngere, păzitorul şi acoperitorul meu cel bun! Cu inmă zdrobită şi cu suflet îndurerat
stau înaintea ta şi mă rog: auzi-mă pe mine, păcătosul orb al lui Dumnezeu, care au plâns mult şi
cu lacrimi amare strig: să nu pomeneşti fărădelegile şi nedreptăŃile cu care eu, ticălosul, te mânii
în toată ziua şi în tot ceasul, săvârşind fapte murdare în faŃa Ziditorului meu Dumnezeu. Fii mie
milostiv şi nu te depărta de mine, spurcatul, până va veni vremea sfârşitului meu. Trezeşte-mă din

216
somnul păcatului şi ajută-mă cu rugăciunile tale să-mi petrec fără prihană cealaltă vreme a vieŃii
mele şi să fac roade vrednice de pocăinŃă, păzeşte-mă de căderile în păcate de moarte, ca să nu
pier în deznădejde şi să nu se bucure vrăjmaşul de pierzarea mea. Stiu cu adevărat şi cu gura
mărturisesc că nu este nimeni ca tine, sfinte Îngere, prieten şi înainte-stătător, apărător şi biruitor.
Stând în faŃa Prestolului dumnezeiesc, roagă-te pentru mine, netrebnicul şi decât toŃi mai
păcătosul, ca să nu-mi ia sufletul în ziua când nu mă aştept şi în ceasul când săvârşesc cele rele. Ci
stai înainte, rugând pe Preamilostivul Dumnezeu şi Domn să-mi ierte păcatele pe care le-am făcut
în viaŃa mea cu fapta, cu cuvântul şi cu toate simŃurile mele; şi cu judecăŃile pe care le stie să mă
mântuiască; să mă pedepsească aici după negrăita Sa milă, dar să nu mă vădească la dreapta
Judecată şi să nu mă dea chinurilor veşnice. Să mă învrednicească să duc roadă de multă
pocăinŃă, ca să primesc cu vrednicie Dunezeiasca Împărtăşanie. Pentru aceasta mai vârtos mă rog
şi un asemenea dar cu toată osârdia doresc. Iar în înfricoşatul ceas al morŃii să fii langă mine,
bunul meu păzitor, alungându-i pe întunecaŃii demoni care vor veni să înfricoşeze cutremuratul
meu suflet. Apără-mă de cursele lor când va fi să trec prin vămile văzduhului pentru ca, păzit de
tine, fără durere să ajung în Raiul, cel dorit de mine, unde feŃele SfinŃilor şi ale Cereştilor Puteri
laudă Preacinstitul şi Preaslăvitul Nume în Treime mărit a lui Dumnezeu, al Tatălui şi al Fiului şi
al Sfântului Duh, Căruia I se cuvine cinstea şi închinăciunea în vecii vecilor. Amin!

217
ACATISTUL SFÂNTULUI MARELUI MUCENIC GHEORGHE
PURTĂTORUL DE BIRUINłĂ

23 aprilie
După obişnuitul început, se zic:
CONDACELE şi ICOASELE:

Condacul 1
Mult nevoitorului al lui Hristos, Marelui Mucenic Gheorghe, acum toŃi din suflet să-i cântăm, lăudându-
l pe el în SfinŃitele locaşuri, ca pe un preastrălucit mare soare al mucenicilor; şi ca unul apărător al
credincioşilor şi ajutător, cu credinŃă să-i strigăm: Bucură-te, Mare Mucenice Gheorghe!
Icosul 1
Înger întru nevoinŃă cu adevărat te-ai arătat, purtătorule de biruinŃă al lui Hristos Gheorghe; că
materialnic şi cu trup fiind, vitejeşte pentru credinŃă ca un nematerialnic şi fără de trup te-ai nevoit;
pentru aceasta strigăm Ńie unele ca acestea:
Bucură-te, că te-ai arătat fire mai presus de fire;
Bucură-te, că te-ai arătat materie mai presus de materie;
Bucură-te, tânărule, veselule şi preafrumosule;
Bucură-te, începătorule de nevoinŃă al lui Hristos preaalesule;
Bucură-te, înger în trup, care covârşeşti pe cei muritori;
Bucură-te, lumescule om, mai presus de lume cu mintea;
Bucură-te, că întru nevoinŃă în chipul soarelui te-ai arătat;
Bucură-te, că, după fel, ca un înger te-ai înfăŃişat;
Bucură-te, adevărata lucrare a darului;
218
Bucură-te, curată nelucrare a firii;
Bucură-te, cel prin care credinŃa s-a înalŃat;
Bucură-te, cel prin care rătăcirea s-a stricat;
Bucură-te, Mare Mucenice Gheorghe!
Condacul al 2-lea
Vederile mintii avându-le curăŃite, ai ales mai mult a pătimi pentru Ziditorul şi împreună a muri cu El,
decât a trăi şi a avea vremelnică câştigare; căci ai dorit a te încununa cu cununa mucenicilor şi a cânta
Domnului: Aliluia!
Icosul al 2-lea
Gheorghe, de trei ori fericite, plugar al cinstirii de Dumnezeu te-ai arătat după numire; iar necinstirii
dezrădăcinător, toată înşelăciunea idolilor din rădăcină smulgând-o. Pentru aceasta, vrednic eşti a auzi
de la toŃi acestea:
Bucură-te, semănătorul copacilor dreptei credinŃe;
Bucură-te, tăietorul neghinelor înşelăciunii;
Bucură-te, că ai smuls spinii idolilor;
Bucură-te, că ai semănat holda credinŃei;
Bucură-te, că pomi cu veselitoare roade ai adus lui Hristos;
Bucură-te, că pe mulŃi ai adus mântuiŃi lui Dumnezeu;
Bucură-te, purtătorule de grijă al sadurilor slujirii Treimii;
Bucură-te, tăietorul rădăcinilor credinŃei păgâne;
Bucură-te, cel ce ai arătat pământul cel neroditor;
Bucură-te, cel ce l-ai arătat lui Dumnezeu roditor;
Bucură-te, cel prin care nedumerirea s-a pierdut;
Bucură-te, cel prin care cunoştinŃa de Dunmezeu a răsărit;
Bucură-te, Mare Mucenice Gheorghe!
Condacul al 3-lea
Din înălŃime putere primind, te-ai arătat viteaz oştean nevoitorule al nestricatului Împărat Iisus, de
stricăciosul împărat netemându-te; ci de Dunmezeu luminat fiind, Domnului strigai aşa: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Având, o, purtătorule de biruinŃă, ca o mare pavăză credinŃa lui Hristos în inimă, ca un leu râvnind, în
mijiocul nevoinŃei bârbâteşte ai stat, cu îndrăzneaŃă cugetare. Pentru aceasta te binecuvântăm zicând:
Bucură-te, începătorule de toată biruinŃa al lui Dumnezeu;
Bucură-te, voievodule al lui Hristos;
Bucură-te, luptătorule nebiruit al credinŃei;
Bucură-te, de biruinŃă purtătorule, mare nevoitorule al Duhului;
Bucură-te, preatare David, care ai omorât pe Goliat;
Bucură-te, preaviteazule Samson, care ai biruit pe cei de alt neam;
Bucură-te, al dreptei credinŃe în lupte biruitorule;
Bucură-te, al greşitei credinŃe puternic cioplitorule;
Bucură-te, că eşti îmbogăŃit cu inimă de fier;
Bucură-te, că te lauzi cu piept de diamant;
Bucură-te, viteazul Crucii cel biruitor;
Bucură-te, uriaşul credincioşilor cel de cunună purtător;
Bucură-te, Mare Mucenice Gheorghe!
Condacul al 4-lea
După Ziditorul cu râvnă râvnind, ca Ilie de demult, tu însuŃi îndemnându-te, întru nevoinŃe ai intrat; că
n-ai suferit a unge capul tău, Sfinte, cu untdelemnul păcătoşilor. Pentru aceea vrednicia de voievod ai
aruncat-o lor, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
219
Icosul al 4-lea
Ale slujitorilor de idoli defăimătoare poruncii cele scrise împotriva creştinilor şi a lui Hristos auzin-du-
le, purtătorule de lupte, cu sufletul te-ai rănit ca un următor al lui Hristos; pentru aceea, lumea şi trupul
dispreŃuind, auzi acestea:
Bucură-te, că ai urât bogăŃia cea stricăcioasă;
Bucură-te, că ai împărŃit bogăŃia aceasta săracilor;
Bucură-te, luptătorule împotriva îndulcirilor pământeşti;
Bucură-te, mai înaltule decât bunătăŃile cele materialnice;
Bucură-te, că ai călcat pe toată lumea cu picioarele;
Bucură-te, că ai dispreŃuit mărirea cea trecătoare;
Bucură-te, că ai trecut cu vederea floarea tinereŃii;
Bucură-te, că nu te-ai milostivit de frumuseŃea trupului;
Bucură-te, că nu Ńi-ai cruŃat cu nimic viaŃa;
Bucură-te, vrăjmaşule neîmpăcat al trupului;
Bucură-te, că ai avut neîmpătimirea de către toate;
Bucură-te, că ai luat biruinŃă peste patimile toate;
Bucură-te, Mare Mucenice Gheorghe!
Condacul al 5-lea
Dumnezeiască iubire ai avut în inima ta, Mucenice, şi foc al dragostei celei către Hristos; de care,
înfierbântându-Ńi-se mintea, îndumnezeit cu totul şi înfocat te-ai făcut; şi pe toate acestea de faŃă ca un
vis le-ai socotit, strigând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Către închinătorul de idoli, DiocleŃian, zicea nevoitorul Gheorghe: Pentru ce întârzii judecătorule şi nu-
mi găteşti în grabă toate chinurile? Căci pe toate sunt gata a le primi pentru Ziditorul meu. De aceea
auzi:
Bucură-te, nemăsurată iubire către Dumnezeu;
Bucură-te, înfocată dorinŃă către Hristos;
Bucură-te, foc nestins al dragostei celei dumnezeieşti;
Bucură-te, iubirea cea neîncetată a Stăpânului;
Bucură-te, că pe toate le-ai dat şi pe Hristos L-ai cumpărat;
Bucură-te, că, pentru Dumnezeu, ai socotit desfătări toate cele dureroase;
Bucură-te, că ai biruit prin dor dorul trupului;
Bucură-te, că ai stins văpaia prin văpaie;
Bucură-te, primitorul bunei desfătări;
Bucură-te, cel ce duhovniceşte iubeai şi împreună asemenea erai iubit;
Bucură-te, cel ce de sineŃi cu totul te-ai înstrăinat;
Bucură-te, că de Hristos cu totul te-ai apropiat;
Bucură-te, Mare Mucenice Gheorghe!
Condacul al-6-lea
Cu totul s-a spăimântat tiranul de prea minunata bărbăŃie a ta, Mucenice Gheorghe, şi de cuvintele tale
detunându-se, peşte uimit şi fără de glas s-a făcut, căci nu avea ce să zică, nici nu ştia să cânte
Domnului: Aliluia!
Icosul al-6-lea
Luminat, o, Mucenice, în auzul tuturor în mijlocul luptei ai strigat: Unul este Dunmezeu-Treimea: Tatăl
şi Fiul şi Duhul Sfânt; şi Hristos este Dumnezeu". Pentru aceasta te binecuvântăm pe tine zicind:
Bucură-te, strălucite al Treimii propovăduitorule;
Bucură-te, vesel trâmbiŃător al credinŃei;
Bucură-te, privighetoare cu dulce glas şi mult viersuitoare;
220
Bucură-te, rândunea cântătoare şi răsunătoare;
Bucură-te, buze în cer tunătoare a Dumnezeirii lui Hristos;
Bucură-te, limba de miere curgătoare a iconomiei lui Hristos;
Bucură-te, al cuvântarii de Dumnezeu, propovăduitorule;
Bucură-te, ritor împodobit al credinŃei;
Bucură-te, sirenă atrăgătoare a Părintelui;
Bucură-te, psaltire a Duhului bine răsunătoare;
Bucură-te, cel prin care adevărul s-a arătat;
Bucură-te, cel prin care minciuna s-a înfruntat;
Bucură-te, Mare Mucenice Gheorghe!
Condacul al-7-lea
Mari după tot chipul sunt felurile chinurilor, pe care le-ai suferit, Mucenice; căci, numai cugetând cineva
la ele, i se frânge chiar inima. Dar tu pe acestea le-ai suferit, cu bucurie cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al-7-lea
Tânăr cu vârsta, dar bătrân cu mintea, te-ai arătat, o, Mucenice Gheorghe; pentru aceea şi chinurile cu
bărbăŃie, ca şi cum altul le-ar fi pătimit, le-ai suferit cu vitează cugetare; de aceea cântăm Ńie unele ca
acestea:
Bucură-te, că pântecele Ńi-a fost împuns cu ascuŃişul suliŃei;
Bucură-te, că trupul cu vine de bou Ńi-a fost lovit;
Bucură-te, că ai fost bătut peste gură cu multe toiege;
Bucură-te, că Ńi-au fost legate mâinile cu lanŃuri;
Bucură-te, că ai fost tras pe roata cea cu ascuŃişuri;
Bucură-te, că pieptul tău cu pietre a fost strivit;
Bucură-te, că ai purtat încălŃăminte înroşită în foc;
Bucură-te, că ai petrecut trei zile în groapa cu var;
Bucură-te, că ai băut înveninătoare băuturi;
Bucură-te, că ai locuit adeseori în temniŃă;
Bucură-te, că ai fost pus în suliŃe prea ascuŃite;
Bucură-te, că ai luat sfârşitul prin sabie;
Bucură-te, Mare Mucenice Gheorghe!
Condacul al-8-lea
Cu total străine şi preamărite sunt toate minunile câte ai făcut, Mucenice Gheorghe, în luptele tale; şi,
după suferinŃe nenumărate, cu bărbăŃie mare şi cu putere, dând laudă lui Dumnezeu, ai cântat: Aliluia!
Icosul al-8-lea
Purtătorule de chinuri, având în pieptul tău întreg pe Hristos, Cel ce este minunat între SfinŃi, prin acesta
lucrai minunile cele înfricoşătoare şi mai presus de minte; de care noi înspăimântându-ne, cu mirare
strigăm:
Bucură-te, cel ce vârfurile suliŃelor ai nesocotit;
Bucură-te, cel ce ai biruit chinurile roŃii;
Bucură-te, că te-ai arătat mai tare decât varul;
Bucură-te, că ai învins puterea veninului;
Bucură-te, că din mormânt ai ridicat pe un mort dedemult;
Bucură-te, că ai înviat boul lui Glicherie;
Bucură-te, cel ce ai izbăvit un copil din Bulgaria;
Bucură-te, cel ce ai scăpat un copil din Creta;
Bucură-te, cel prin care copilul a biruit;
Bucură-te, cel de care neguŃătorii s-au oprit;
Bucură-te, cel ce ai primit stâlpul văduvei;
221
Bucură-te, că i-ai surpat pe zeii elinilor;
Bucură-te, Mare Mucenice Gheorghe!
Condacul al-9-lea
Pe tine toată firea îngerilor văzându-te stând în mijiocul luptei, tânăr şi putenic prin Hristos, singur
luptându-te, plesnind cu mâinile te lăuda; şi bucurându-se, pe Domnul slăvea, cântând: Aliluia!
Icosul al-9-lea
Ritor al dogmelor credinŃei fiind, de trei ori fericite, şi minuni multe săvârşind, pe tine văzându-te
popoarele pe pământ, către dumnezeiasca credinŃă a lui Hristos se îndemnau, şi se bucurau cu duhul,
strigând Ńie unele ca acestea:
Bucură-te, priveliştea îngerilor;
Bucură-te, privirea oamenilor;
Bucură-te, îndulcirea puterilor cereşti;
Bucură-te, veselia oamenilor pământeşti;
Bucură-te, că te-ai făcut mărire cerului şi pământului;
Bucură-te, că bucurie ai adus îngerilor şi oamenilor;
Bucură-te, desfătarea frumoasă a lumii celei de sus;
Bucură-te, laudă dumnezeiască a lumii celei de jos;
Bucură-te, dulce strălucire a minŃilor;
Bucură-te, dulce întrumuseŃare a sufletelor;
Bucură-te, cel prin care Biserica se veseleste;
Bucură-te, cel prin care toată lumea dănŃuieşte;
Bucură-te, Mare Mucenice Gheorghe!
Condacul al 10-lea
Ceata demonilor, văzându-te pe tine, Mucenice, că i-ai biruit pe ei prin luptă, căderea lor cu suspin amar
o plângeau şi acestea ziceau: "Cum a biruit purtătorul de trup pe cei fără de trup" şi lui Dumnezeu cânta:
Aliluia!
Icosul al 10-lea
Toiag de biruinŃă mare şi atotputernic ai ridicat asupra amăgirii elinilor; pentru aceasta şi purtător de
biruinŃă te numeşti, Mucenice Gheorghe; de care noi, minunându-ne, spre laudă strigăm unele ca
acestea:
Bucură-te, pierzătorul demonilor;
Bucură-te, surpătorul elinilor;
Bucură-te, cel ce ai sfărâmat pe idolii cei neînsufleŃiŃi;
Bucură-te, cel ce ai vădit meşteşugirile lor;
Bucură-te, că ai înfruntat stăpâniri şi începătorii;
Bucură-te, căci cu vărsarea sângelui tău pe leviatan l-ai înecat;
Bucură-te, cel ce focul amăgirii l-ai stins;
Bucură-te, cel ce lăŃirea politeismului ai restrâns-o;
Bucură-te, înfricoşătorule arzător al capiştilor;
Bucură-te, preaputernicule sfărâmător al idolilor;
Bucură-te, cel din a cărui pricină satana suspină;
Bucură-te, cel prin care păgânismul oftează;
Bucură-te, Mare Mucenice Gheorghe!
Condacul al 11-lea
Cetele tuturor SfinŃilor întâmpinau, o, Mucenice, Sfânt sufletul tău, când se suia la ceruri, şi cu îngerii
cântare de biruinŃă lui Dumnezeu strigau cu veselie, cântând împreună: Aliluia!
Icosul al 11-lea

222
Lumina cea neapusă a Sfintei Treimi o vezi nemijlocit, o, Gheorghe Mucenice, şi te bucuri acum de
bucuria cea adevărată, nesfârşită şi negrăită, pentru chinurile ce ai suferit. Pentru aceasta strig Ńie:
Bucură-te, că te desfătezi în viaŃa cea fără de moarte;
Bucură-te, că te împărtăşeşti de lumina cea negrăită;
Bucură-te, vorbitorule cu nematerialnicii îngeri;
Bucură-te, cel ce împreună petreci cu toŃi SfinŃii;
Bucură-te, că împreună ai pătimit cu Hristos, Cel ce a pătimit mai înainte;
Bucură-te, că acum te-ai mărit împreună cu Cel ce S-a preaslăvit;
Bucură-te, cel ce ai dobândit ÎmpărăŃia Cerurilor;
Bucură-te, cel ce te-ai împărtăşit de veşnica mărire;
Bucură-te, cel ce porŃi cununa cea neveştejită;
Bucură-te, cel ce ai luat după dar îndumnezeirea;
Bucură-te, neîncetat-văzătorule al lui Dumnezeu;
Bucură-te, dumnezeiescule împreună-moştenitor al lui Hristos;
Bucură-te, Mare Mucenice Gheorghe!
Condacul al 12-lea
Dar ai luat, Mucenicule, de la Dumnezeu, a vindeca patimile sufletelor şi ale trupurilor; pentru aceasta,
dă-le pe acestea şi nouă slujitorilor Bisericii tale, celor ce de amândouă suntem lipsiŃi, dar care cântăm
lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Cu cântări de psalmi serbând amintirea şi luptele tale, Mucenice, te lăudăm pe tine şi te binecuvântăm
din suflet, ca pe un fierbinte apărător al lumii, şi toŃi cu cântările, ca şi cu buzele, sărutându-te, strigăm
către tine:
Bucură-te, comoara cea nefurată a săracilor;
Bucură-te, mare apărător al vaduvelor;
Bucură-te, binefăcătorule în felurite împrejurări al credincioşilor;
Bucură-te, doctorule fără de plata al bolnavilor;
Bucură-te, că te faci tuturor toate, pentru Hristos;
Bucură-te, că scapi pe toată lumea din nevoi;
Bucură-te, grabnic ajutătorule al celor în nevoi;
Bucură-te, dulce mângâietor al întristărilor;
Bucură-te, izvorule nesecat al minunilor;
Bucură-te, curgere neîncetată a darurilor;
Bucură-te, minunea Bisericii celei din Lida;
Bucură-te, rugătorule şi mijlocitorule al tuturor;
Bucură-te, Mare Mucenice Gheorghe!
Condacul al 13-lea
O, Mucenice Gheorghe, nume dulce şi scump tuturor credincioşilor, această scurtă laudă, ce o aducem
Ńie, cu blândeŃe primeşte-o, şi de tot felul de întâmplări fereşte pe cei ce cântă lui Dunmezeu: Aliluia!
(acest condac se zice de trei ori)
Apoi iarăşi se zice Icosul întâi
Înger întru nevoinŃă cu adevărat te-ai arătat, purtătorule de biruinŃă al lui Hristos Gheorghe; că
materialnic şi cu trup fiind, vitejeşte pentru credinŃă ca un nematerialnic şi fără de trup te-ai nevoit;
pentru aceasta strigăm Ńie unele ca acestea:
Bucură-te, că te-ai arătat fire mai presus de fire;
Bucură-te, că te-ai arătat materie mai presus de materie;
Bucură-te, tânărule, veselule şi preafrumosule;
Bucură-te, începătorule de nevoinŃă al lui Hristos preaalesule;
223
Bucură-te, înger în trup, care covârşeşti pe cei muritori;
Bucură-te, lumescule om, mai presus de lume cu mintea;
Bucură-te, că întru nevoinŃă în chipul soarelui te-ai arătat;
Bucură-te, că, după fel, ca un înger te-ai înfăŃişat;
Bucură-te, adevărata lucrare a darului;
Bucură-te, curată nelucrare a firii;
Bucură-te, cel prin care credinŃa s-a înalŃat;
Bucură-te, cel prin care rătăcirea s-a stricat;
Bucură-te, Mare Mucenice Gheorghe!
Şi Condacul întâi
Mult nevoitorului al lui Hristos, Marelui Mucenic Gheorghe, acum toŃi din suflet să-i cântăm, lăudându-l
pe el în SfinŃitele locaşuri, ca pe un preastrălucit mare soare al mucenicilor; şi ca unul apărător al
credincioşilor şi ajutător, cu credinŃă să-i strigăm: Bucură-te, Mare Mucenice Gheorghe!

Troparul, glasul 4:
Ca un izbăvitor al celor robiŃi şi celor săraci folositor, neputincioşilor doctor, conducătorilor
ajutător, Purtătorule de biruinŃă, Mare Mucenice Gheorghe, roagă pe Hristos Dumnezeu să
mântuiască sufletele noastre.

224
ACATISTUL CUVIOSULUI PĂRINTELUI NOSTRU STELIAN

26 noiembrie
După obişnuitul început, se zic:
CONDACELE şi ICOASELE:

Condacul 1
Iubite al lui Hristos, făcătorule de minuni, grabnic ajutătorule al nostru, cuvioase părinte, slăvind pe
Dumnezeu, Cel ce te-a sfinŃit pe tine din sânul maicii tale, cele de laudă aducem Ńie. Din toate nevoile
scapă-ne pe noi, cei ce grăim către tine: Bucură-te, Sfinte Steliane, mare făcător de minuni!
Icosul 1
Făcătorul îngerilor şi al oamenilor te-a ales pe tine dintru început ca să preamăreşti cu viaŃa ta îngerească
numele Sfintei Treimi şi lepădând purtarea de grijă a lumii, că o rază prealuminoasă a Soarelui dreptăŃii
strălucind viaŃa ta, noi privind preacinstitele tale nevoinŃe, cu smerenie şi cu bucurie zicem unele ca
acestea:
Bucură-te, cinstea Bisericii Sfinte;
Bucură-te, stâlpul cel puternic al Paflagoniei;
Bucură-te, rugătorul cel mare al pustiei;
Bucură-te, îndreptătorul credinŃei şi al iubirii;
Bucură-te, chipul cel blând al smereniei;
Bucură-te, mângâierea credincioşilor;
Bucură-te, îndreptătorul cel bun al păcătoşilor;
Bucură-te, alinarea cea blândă a bolnavilor;
Bucură-te, lauda cea curată a credincioşilor;

225
Bucură-te, îngrădirea cea lină a pustnicilor;
Bucură-te, Sfinte Steliane, mare făcător de minuni!
Condacul al 2-lea
Văzându-te pe tine Dumnezeu a fi sămânŃă Sfântă şi aleasă, de la sânul maicii tale te-a sfinŃit pe tine, şi
vas al Sfântului Duh te-a arătat. Îndreptându-Ńi viaŃa spre însingurare, cu Sfânta Cruce pe care ai purtat-o
până la sfârşitul vieŃii, ai însemnat dragostea cea mare pentru noi a lui Hristos-Dumnezeu, Căruia Îi
aduci cântare: Aliluia!
Icosul al 2-lea
ÎnŃelegere cerească s-a dăruit Ńie, Părinte Stelian, că din tinereŃile tale necontenit ai cugetat la cele înalte
şi împărŃind averea ta la săraci ai aflat adăpostire peştera întunecată, pe care luminând-o cu Sfintele tale
rugăciuni, auzi de la noi unele ca acestea:
Bucură-te, lauda cea vestită a pământului Paflagoniei;
Bucură-te, strălucirea monahilor cea dorită;
Bucură-te, floarea cuvioşiei de Dumnezeu împodobită;
Bucură-te, frumuseŃea SfinŃilor cea strălucită;
Bucură-te, cel ce pentru Domnul Hristos lumea ai părăsit;
Bucură-te, cel ce în peşteră ai locuit;
Bucură-te, că din tinereŃe lui Dumnezeu ai urmat;
Bucură-te, că în viaŃă fiind, de trup te-ai depărtat;
Bucură-te, cel ce până la moarte cu Crucea Domnului ai biruit;
Bucură-te, cel ce numai pe Hristos în tot locul şi în tot chipul ai slujit;
Bucură-te, Sfinte Steliane, mare făcător de minuni!
Condacul al 3-lea
Spre tine nădăjduind, de multe boli sufleteşti şi trupeşti ne-ai tămăduit şi ne-ai ferit de primejdii şi
necazuri pe noi cei care ne rugăm Ńie. Năzuind la tine cu lacrimi cerem să duci la tronul Celui Preaînalt
rugăciunile celor ce slăvesc pe Dumnezeu cântând: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Având osârdie spre lupta vieŃii monahicesti şi iubind sihăstria, într-o peşteră luminată doar de dragostea
lui Dumnezeu Ńi-ai făcut chilie şi acolo hrană de la înger ai primit sfârşindu-Ńi viaŃa cea bineplăcută lui
Dumnezeu în nevoinŃe, în post şi în rugăciune. Iar noi, minunându-ne de ostenelile tale cele Sfinte,
aducem aceste cântări:
Bucură-te, cel ce de cele pieritoare te-ai lepădat;
Bucură-te, că de împărăŃia cerească cu dorul inimii ai fost legat;
Bucură-te, că pe Hristos Domnul cu toată inima L-ai iubit;
Bucură-te, cel ce mintea şi inima prin rugăciune întru Domnul le-ai întărit;
Bucură-te, înŃelepte al înŃeleptilor luminător;
Bucură-te, cald binevestitor al bucuriei cereşti;
Bucură-te, izvorul de viaŃă purtător al pustiei;
Bucură-te, glasul cel puternic risipitor al trândăviei;
Bucură-te, grabnicule mângâietor al necazurilor şi al durerilor sufleteşti;
Bucură-te, grabnicule tămăduitor al suferinŃelor trupeşti;
Bucură-te, Sfinte Steliane, mare făcător de minuni!
Condacul al 4-lea
Viforul ispitelor celor rele alungând, ai trecut calea cea strâmtă şi cu suferinŃe de multe feluri purtând
jugul lui Hristos, jugul tăcerii şi al privegherii de multe nopŃi cu darul lui Dumnezeu te-ai suit pe calea
desăvârşirii, învrednicindu-te ca împreună cu îngerii să slăveşti pe Dumnezeu cântându-I: Aliluia!
Icosul al 4-lea

226
Auzind şi văzând viaŃa ta cea curată şi Sfântă, Cuvioase Părinte Steliane, toată ceata monahilor din Ńara
Paflagoniei s-a minunat şi s-a întrecut în a te lăuda pe tine; iar noi, credincioşii cu credinŃă şi bucurie
grăim aşa:
Bucură-te, cel ce la înălŃimea sfinŃeniei ai ajuns;
Bucură-te, crin ales cu bună mireasmă al pustiei;
Bucură-te, cel ce eşti a cerului minune şi vas de cinste al Bisericii lui Hristos;
Bucură-te, ostaşule al lui Hristos cu daruri cereşti înarmat;
Bucură-te, înainte rugător al nostru la tronul Marelui Împărat;
Bucură-te, slugă bună a Domnului cel spre bine folositor;
Bucură-te, ostenitorule preaplăcut al lui Dumnezeu;
Bucură-te, sprijinitorul nostru cel tare şi grabnic ajutător;
Bucură-te, că lui Hristos Domnul cu smerenie ai slujit;
Bucură-te, că ai întărit pe credincioşi în rugăciunile lor
Bucură-te, Sfinte Steliane, mare făcător de minuni!
Condacul al 5-lea
Năpraznica moarte a pruncilor ai contenit, Sfinte Stelian, punându-i în afară de primejdie şi de moarte
prin chemarea numelui tău şi prin zugrăvirea icoanei tale; şi atunci maicile cele mâhnite s-au bucurat de
vederea fiilor lor şi au slăvit pe Dumnezeu cântând: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Mâhnirea maicilor în bucurie ai prefăcut, Sfinte Stelian, dând lor naştere de prunci buni şi ridicând din
boli pe cei bolnavi cu rugăciunile tale, că cel ce ai în tine sălăşluirea harului dumnezeiesc; pentru aceasta
noi credincioşii, cunoscând faptele tale cele minunate şi Sfinte, cântăm către tine aşa:
Bucură-te, cela ce cu blândeŃea ai depărtat duhul cel rău;
Bucură-te, că ai mângâiat pe maicile mâhnite de boala fiilor lor;
Bucură-te, că ai ridicat din boli pe mulŃi prunci;
Bucură-te, că prin aceasta ocrotitor al copiilor te-ai arătat;
Bucură-te, că la tine copiii neîncetat au alergat;
Bucură-te, că lucrător al dragostei lui Dumnezeu te-ai arătat prin faptele tale;
Bucură-te, liniştirea celor înfricoşaŃi;
Bucură-te, pururea ajutător al familiilor noastre;
Bucură-te, pururea ocrotitor al pruncilor;
Bucură-te, pustnice, înarmat cu daruri cereşti;
Bucură-te, Sfinte Steliane, mare făcător de minuni!
Condacul al-6-lea
łinutul Paflagoniei laudă şi astăzi luptele şi nevinŃele tale, Sfinte Stelian; că locurile cele neumblate ale
pustiei, cu rugăciunile tale le-ai umplut de bună mireasmă, că un alt Ilie Tesviteanul, odraslă pustiei
arătându-te; pentru aceasta, laudă aducem lui Dumnezeu şi cântăm: Aliluia!
Icosul al-6-lea
Ca un luceafăr strălucind, întunericul necredinŃei ai risipit, şi cu numele tău cel SfinŃit pe mulŃi din
umbra păcatului la lumina mântuirii i-ai ridicat; pentru aceasta şi darul de a face minuni de la Domnul ai
primit. Pentru ale tale osteneli şi daruri duhovniceşti cântăm către tine aşa:
Bucură-te, văzatorule de Dumnezeu prea luminat;
Bucură-te, locaş prea înfrumuseŃat al Sfântului Duh;
Bucură-te, prin care se împodobesc cuvioşii;
Bucură-te, prin care se întăresc credincioşii;
Bucură-te, că ai gustat dulceaŃa Raiului, aflându-te în trup stricăcios;
Bucură-te, că te-ai îndulcit de pâinea vieŃii;
Bucură-te, că te-ai adăpat cu apa vieŃii;
227
Bucură-te, că ne-ai arătat nouă calea la cer;
Bucură-te, focule care arzi taberele demonilor;
Bucură-te, mângâierea celor întristaŃi;
Bucură-te, Sfinte Steliane, mare făcător de minuni!
Condacul al-7-lea
Toată firea omenească s-a minunat de viaŃa ta cea însingurată, Cuvioase Stelian, îmbrăcat fiind în haina
smereniei celei adevărate şi de la Domnul învrednicindu-te de mari daruri; pentru aceea, împreună cu
tine slăvim pe Dumnezeu cântând: Aliluia!
Icosul al-7-lea
Arătat-a faptură nouă Stăpânul tuturor prin tine, cuvioase părinte, prin tine care toată viaŃa pentru
Domnul Hristos în pustie ai petrecut, cu smerenie gândind spre cele înalte şi cu rugăciunea izvor de
daruri îmbelşugând. Iar noi, cei întunecaŃi cu grijile şi patimile, cu umilinŃă lăudăm dragostea ta cea
curată şi Sfântă pentru Dumnezeu şi cu bucurie cântăm către tine aşa:
Bucură-te, trandafir înmiresmat cu mirosul cel de taină;
Bucură-te, izvor nesecat de bunătate;
Bucură-te, rugător fierbinte pentru cei cuprinşi de patimi;
Bucură-te, păstorul nostru cel preabun;
Bucură-te, părintele nostru cel milostiv şi blând;
Bucură-te, vindecătorul suferinŃelor noastre;
Bucură-te, călăuzitorul vieŃii noastre;
Bucură-te, mângâietorul sufletelor întristate;
Bucură-te, liniştitorul sufletelor tulburate;
Bucură-te, ridicarea celor căzuŃi în păcat;
Bucură-te, Sfinte Steliane, mare făcător de minuni!
Condacul al-8-lea
În trup fiind tu încă toŃi s-au bucurat de îngereasca ta viaŃă, iar acum, în slăvile cereşti fiind, înaintea
Împăratului Hristos stând, nu ne uita pe noi cei ce săvârşim pomenirea ta; ci te roagă pentru noi, cerând
pentru noi iertare de păcate şi împărtăşire de veşnicele bunătăŃi, că să cântăm împreună cu tine în veci:
Aliluia!
Icosul al-8-leaVăzându-te pe tine vas ales al Sfântului Duh, din locuri îndepărtate la tine au alergat
mulŃimile de credincioşi, şi de la tine au cerut ajutor; cărora vindecări revărsând, auzi de la noi unele ca
acestea:
Bucură-te, rugătorule spre mântuire al celor ce te cinstesc;
Bucură-te, tămăduirea celor bolnavi şi a celor suferinzi;
Bucură-te, cel ce ai biruit cu rugăciunea săgeŃile vrăjmaşului;
Bucură-te, că Dumnezeu a sălăşluit în inima ta curată;
Bucură-te, că nevoinŃele tale pe îngeri au veselit;
Bucură-te, că prin ele pe cel rău ai biruit;
Bucură-te, că ai izbăvit pe credincioşi de vrăjmaşi cu rugăciuniie tale;
Bucură-te, stâlpul cel drept al monahilor;
Bucură-te, cinstea şi podoaba credincioşilor;
Bucură-te, cel ce te rogi necontenit pentru toŃi către Dumnezeu;
Bucură-te, Sfinte Steliane, mare făcător de minuni!
Condacul al-9-lea
Când ai ajuns la sfârşitul ostenelilor tale cele mântuitoare, Cuvioase Stelian, Ńi-ai încredinŃat sufletul tău
curat în mâinile lui Dumnezeu; iar SfinŃii îngeri l-au purtat la tronul cel mai presus de ceruri cântând
cântare de laudă către Dumnezeu, Care este minunat întru SfinŃii Lui: Aliluia!

228
Icosul al-9-lea
ÎnŃelepŃii cei binevorbitori nu pot lăuda cum se cuvine puterea dragostei tale către Dumnezeu, că ai
miluit cu rugăciunea şi cu fapta, arătându-te: bună călăuzire celor rătăciŃi, bolnavilor tămăduire, maicilor
rămase fără de prunci mângâiere; iar noi, bucurându-ne de darul acesta minunat dat Ńie, cu multumire
cântăm:
Bucură-te, că din lume în pustie te-ai ascuns ca pe Dumnezeu să-L lauzi;
Bucură-te, că şi acum nu încetezi a te ruga pentru noi;
Bucură-te, că Dumnezeu Ńi-a dat Ńie darul facerii de minuni;
Bucură-te, că pe maicile mâhnite de moartea pruncilor cu rodire iarăşi le-ai mângâiat;
Bucură-te, că te-ai arătat tămăduitor de multe patimi;
Bucură-te, doctor grabnic tămăduitor;
Bucură-te, ajutătorul nostru cel fierbinte;
Bucură-te, cel ce aperi pe prunci de boli;
Bucură-te, mare folositor al celor ce-Ńi poartă numele;
Bucură-te, grabnicule ajutător al celor ce te cinstesc pe tine;
Bucură-te, Sfinte Steliane, mare făcător de minuni!
Condacul al 10-lea
Având îndrăzneală către Hristos, Dumnezeul nostru, pe acesta roagă-L, Sfinte Stelian, pentru noi cei ce
săvârşim cu dragoste pomenirea ta, preaslăvind pe Dumnezeu şi cântând: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Cu smerenie ne închinăm lui Dumnezeu şi cu credinŃă sărutăm sfântă icoana ta, Cuvioase Părinte
Stelian; şi sufletul nostru şi trupul nostru primesc ajutor şi izbăvire de patimi, de ispite şi de primejdii;
pentru aceasta te lăudăm cântând:
Bucură-te, mirul cel bun mirositor al lui Hristos;
Bucură-te, că ale tale rugăciuni sunt bine-primite;
Bucură-te, că prin ele credincioşii primesc har;
Bucură-te, cel ce biruieşti ispitele de tot felul;
Bucură-te, cel ce doreşti mântuire sufletelor noastre;
Bucură-te, curăŃitorule de patimi al trupurilor noastre;
Bucură-te, ocrotitorul celor din primejdii;
Bucură-te, că tu ne eşti apărător la Judecată;
Bucură-te, cel ce prin împărtăşire eşti fiu al lui Dumnezeu
Bucură-te, înălŃarea credincioşilor spre mântuire;
Bucură-te, Sfinte Steliane, mare făcător de minuni!
Condacul al 11-lea
Cuvioase Părinte Stelian, tu care toată viaŃa te-ai arătat împlinitor al poruncilor Domnului, dă-ne şi nouă
ajutor ca să fim lucrători poruncilor Sale şi moştenitori ai împărăŃiei cerurilor făcându-ne, să cântăm
împreună cu tine în veci: Aliluia!
Icosul al 11-lea
VeniŃi toŃi credincioşii să ne închinăm în biserica Domnului şi să ne rugăm Cuviosului Stelian, pe care,
cinstindu-l cu cântări duhovniceşti şi cu făclii aprinse, să cântăm aşa:
Bucură-te, înger de trup purtător;
Bucură-te, omule cu îngerii vorbitor;
Bucură-te, că viaŃa toată Domnului o ai închinat;
Bucură-te, că prin aceasta slugă bună a Domnului te-ai arătat;
Bucură-te, că tu cununa nemuririi de la Dumnezeu ai primit;
Bucură-te, că fericirea cerească cu toŃi SfinŃii ai moştenit;
Bucură-te, că de acolo pe noi ne priveghezi;
229
Bucură-te, că prin rugăciunile tale pe noi ne întăreşti;
Bucură-te, că şi acum la ajutorul tău alergăm;
Bucură-te, învăŃătorul tinerilor şi sprijinitorul bătrânilor;
Bucură-te, Sfinte Steliane, mare făcător de minuni!
Condacul al 12-lea
Lăudând proslăvirea ta te fericim toŃi credincioşii, Cuvioase Părinte Stelian, lauda Bisericii şi podoaba
monahilor; roagă pe Milostivul Dumnezeu să ocrotească Biserica şi pe credincioşii robii Săi de toată
reaua întâmplare; ocroteşte casele noastre cu căldura rugăciunilor tale ca împreună să cântăm cântare
sfântă: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Ca un trandafir nevestejit cu bună mireasmă a darului lui Dumnezeu ai umplut, cuvioase părinte,
marginile lumii; umple de bună mireasmă duhovnicească pe cei ce praznuiesc pomenirea ta şi Ńi-au
alcătuit laude ca acestea:
Bucură-te, cel ce cu iubirea ta pe credincioşi ai luminat;
Bucură-te, cel ce cu dar dumnezeiesc pe bolnavi ai vindecat;
Bucură-te, izvor nesecat al laudei celei Sfinte;
Bucură-te, desfătarea celor minunate şi negrăite;
Bucură-te, alinarea cea dulce a pruncilor celor iubiŃi;
Bucură-te, că pe toŃi îi mângâi, făcându-i fericiŃi;
Bucură-te, că toŃi primim îndemnurile tale;
Bucură-te, că toŃi urmându-Ńi pilda vieŃii ne mântuim;
Bucură-te, mângâierea celor ce cer la tine ajutor;
Bucură-te, sprijin şi Sfânt ocrotitor al creştinilor;
Bucură-te, Sfinte Steliane, mare făcător de minuni!
Condacul al 13-lea
O, preafericite, Sfinte şi făcătorule de minuni Părinte Stelian, primind această puŃină rugăciune ce se
înalŃă întru lauda ta, mijloceşte la Bunul Dumnezeu pentru noi cei ce te cinstim pe tine, iertare de păcate
să ne dăruiască, sănătate nouă şi copiilor noştri, pace lumii şi linişte caselor noastre, ale celor ce slăvim
pe Dumnezeu şi cântăm: Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)
Apoi iarăşi se zice Icosul întâi
Făcătorul îngerilor şi al oamenilor te-a ales pe tine dintru început ca să preamăreşti cu viaŃa ta îngerească
numele Sfintei Treimi şi lepădând purtarea de grijă a lumii, că o rază prealuminoasă a Soarelui dreptăŃii
strălucind viaŃa ta, noi privind preacinstitele tale nevoinŃe, cu smerenie şi cu bucurie zicem unele ca
acestea:
Bucură-te, cinstea Bisericii Sfinte;
Bucură-te, stâlpul cel puternic al Paflagoniei;
Bucură-te, rugătorul cel mare al pustiei;
Bucură-te, îndreptătorul credinŃei şi al iubirii;
Bucură-te, chipul cel blând al smereniei;
Bucură-te, mângâierea credincioşilor;
Bucură-te, îndreptătorul cel bun al păcătoşilor;
Bucură-te, alinarea cea blândă a bolnavilor;
Bucură-te, lauda cea curată a credincioşilor;
Bucură-te, îngrădirea cea lină a pustnicilor;
Bucură-te, Sfinte Steliane, mare făcător de minuni!
Şi Condacul întâi
Iubite al lui Hristos, făcătorule de minuni, grabnic ajutătorule al nostru, cuvioase părinte, slăvind pe
Dumnezeu, Cel ce te-a sfinŃit pe tine din sânul maicii tale, cele de laudă aducem Ńie. Din toate nevoile
230
scapă-ne pe noi, cei ce grăim către tine: Bucură-te, Sfinte Steliane, mare făcător de minuni!
După aceasta se zice această:

RUGĂCIUNE
Cuvioase Părinte Stelian, sprijinitorul şi călăuzitorul în rugăciunile noastre, patimile trupeşti
biruind şi împreună cu îngerii locuind, priveşti neîncetat mărirea cea gătită SfinŃilor, de lumina
cerească umplându-te. Acum, în mărirea cerească vieŃuind şi înaintea Împăratului Hristos stând,
nu uita pe credincioşii care cu îndrăzneală înalŃă rugăciuni şi cer sprijinul tău. Cel ce de la sânul
maicii tale ai fost SfinŃit, şi vas ales al Duhului Sfânt te-ai arătat, luând sub ocrotirea ta pe mame
şi pe copii, ferindu-i de întristare şi de boală, arată-te grabnic vindecător al suferinŃelor şi al
bolilor sufleteşti şi trupeşti ale celor ce te laudă pe tine. Cel ce din pustiul Paflagoniei ai făcut loc
de preamărire a Sfintei Treimi, fă şi din pustiul inimilor noastre Ńarină bine-plăcută a harului
dumnezeiesc, în care să înflorească crinii cei mântuitori ai credinŃei şi să se înmulŃească roadele
sfinŃitoare ale faptelor bune; ocroteşte cu rugăciunile tale familiile şi pe copiii noştri, cerând de la
Milostivul Dumnezeu iertare de păcate, sănătate şi mântuire, că prin tine şi împreună cu tine să
lăudăm Numele cel Sfânt al Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin.

231
ACATISTUL DE POCĂINłĂ PENTRU PRUNCI AVORTAłI

După obişnuitul început, se zic:


CONDACELE şi ICOASELE:

Condacul 1
Mielule al lui Dumnezeu, Cela ce ridici păcatele lumii, auzi tanguirea mea şi ia aminte la durerea inimii
mele, ridică de la mine povara cea apăsătoare a păcatelor mele; Cela ce ai purtat neputinŃele noastre,
primeşte întru pocăinŃă pe cea care se cucereşte łie, rugându-se şi strigând din adâncul sufletului:
Doamne al meu, Doamne, Bucuria mea, miluieşte-mă pe mine, cea căzută!
Icosul 1
Dumnezeule şi Doamne! A Ta este zidirea: însă vai mie, că păcatul săvârşit de Adam în rai traieşte în
trupul meu, şi ca o roabă îi slujesc pururea cu osârdie; ci acum mă rog łie:
Miluieşte-mă pe mine, Făcătorule al lumii de sus;
Miluieşte-mă pe mine, Ziditorule al firii de jos;
Miluieşte-mă pe mine, Stăpâne al puterilor cereşti;
Miluieşte-mă pe mine, Îndreptătorule al făpturilor trupeşti;
Miluieşte-mă pe mine, Cela ce porŃi de grijă tuturor;
Miluieşte-mă pe mine, care aduc łie lacrimi pentru păcatele mele;
Doamne al meu, Doamne, Bucuria mea, miluieşte-mă pe mine, cea căzută!
Condacul al 2-lea
Stăpâne Atotmilostive, oare cum voi îndrăzni a mă apropia de Tine cu rugăciune, eu, o păcătoasă atat de
spurcată, care am călcat porunca Ta, dată mie prin proorocul tău Moisi: Să nu ucizi; ci eu sunt o ucigaşă,
vai, mai înverşunată de o sută de ori decât şarpele, care îşi lasă puii să vadă lumina soarelui pentru
puŃină vreme, şi abia după aceea îi mănâncă – iar eu, nenorocita, mi-am lipsit pruncii nu numai de
lumina cea văzută ci mai vârtos de Lumina Cea adevărată, de domnul nostru Iisus Hristos, care
luminează prin taina Botezului şi din iubirea de vremelnica odihnă trupească, fugind de binecuvântarea
232
mulŃimii de prunci, l-am ucis încă din pântece; drept aceea, întunecată fiind cu aceste păcate şi cu
nenumărate altele, nădăjduiesc doar în milostivirea îndurării tale, şi cu îndrăznire strig către Tine:
Aliluia!
Icosul al 2-lea
Cuvintele vieŃii cele rostite de către Tine le-am trecut cu vederea, Doamne, şi am umblat după voia
inimii mele din tinereŃile mele şi până în ziua de acum; ci acum cu pocăinŃă strig către Tine,
Atotînduratul meu Mântuitor:
Miluieşte-mă pe mine, cea zămislită întru fărădelegi;
Miluieşte-mă pe mine, cea născută întru păcate;
Miluieşte-mă pe mine, care n-am păzit poruncile Tale;
Miluieşte-mă pe mine, care m-am lipsit de harul Tău;
Miluieşte-mă pe mine, care nu mă îngrijesc de mântuirea mea;
Miluieşte-mă pe mine, care m-am aruncat în lanŃul patimilor;
Doamne al meu, Doamne, Bucuria mea, miluieşte-mă pe mine, cea căzută!
Condacul al 3-lea
Bine şi frumos este a locui fraŃii împreună şi a se iubi unii pe alŃii, precum ne-ai poruncit, Mântuitorule:
fiindcă cel ce mânie pe fratele său, ucigaş este: ci eu am întrecut cu turbarea mea pe toŃi câŃi s-au născut
din veac, încă şi pe ucigaşii ale căror jertfe au fost ucise din felurite pricini, având vieŃi şi vârste felurite,
însă în timp – iar eu, ticăloasa, i-am lipsit de viaŃă pe cei care abia primiseră vreme de vieŃuire de la
Tine, Cela Ce le-ai dat viaŃă ca ei să fiinteze. Eu, însă, întru nebunia mea, fără milă le-am răpit această
viaŃă pe când ei se aflau în pântecele meu, lepădând fără frică de Dumnezeu şi darul naşterii de prunci
cel binecuvântat de tine. Cu samavolnicie am smuls din mâinile Tale ziditoare pe pruncii mei cei
nevinovaŃi, şi nu m-am ruşinat să-i ucid înaintea ochilor Tăi; ci sorŃile lor în dreapta Ta sunt, Doamne,
iar păcatul meu înaintea mea este pururea. łie Unuia mă cuceresc, pocăindu-mă, şi mă rog łie, Bunule:
în calea pocăinŃei paşii mei îndreptează-i, ca dimpreună cu toŃi păcătoşii care s-au pocăit să strig łie:
Aliluia!
Icosul al 3-lea
Cela Ce singur ştii neputinta omenească, stii şi toate căderile mele; greşealele tinereŃilor mele nu le
pomeni, şi de cele ascunse ale mele curăŃeşte-mă pe mine, care strig łie:
Miluieşte-mă pe mine, marea păcătoasă;
Miluieşte-mă pe mine, călcătoarea legii lui Dumnezeu;
Miluieşte-mă pe mine, care am stricat legământul Tău;
Miluieşte-mă pe mine, că łie, Stăpânului meu łi-am răsplătit cu rău;
Miluieşte-mă pe mine, care am venit la Tine să mă pocăiesc în ceasul al unsprezecelea;
Miluieşte-mă pe mine, ticaloasa ucigaşă de copii;
Doamne al meu, Doamne, Bucuria mea, miluieşte-mă pe mine, cea căzută!
Condacul al 4-lea
Dătătorule de ViaŃă, Împărate Ceresc, vino şi Te sălăşluieşte întru mine, cea spurcată cu păcatele, şi mă
curăŃeşte de toată întinăciunea, şi mântuieşte, bunule, sufletul meu, ca mântuită fiind să strig: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Rătăcit-am ca o oaie pierdută; caută-mă, Dumnezeul meu, pe mine, roaba Ta, care m-am depărtat de
poruncile Tale în hăŃişul cel nestrăbătut al patimilor şi neascultării. Mântuieşte-mă pe mine, nevrednica,
ce suspin către Tine cu căldură, mă rog şi strig:
Miluieşte-mă pe mine, cea împovarată cu păcatele ce le-am săvârşit urmând voii mele;
Miluieşte-mă pe mine, cea întunecată de patimi;
Miluieşte-mă pe mine, cea răpită de trufie;
Miluieşte-mă pe mine, cea roasă de pizmă;
Miluieşte-mă pe mine, cea plină de nedreptate;
233
Miluieşte-mă pe mine, Cela Ce nu voieşti moartea păcătosului;
Miluieşte-mă pe mine, ucigaşa cea cu bună ştiinŃă a pruncilor mei;
Doamne al meu, Doamne, Bucuria mea, miluieşte-mă pe mine, cea căzută!
Condacul al 5-lea
Unde voieşti Tu atotputernice Doamne al meu, acolo se şi biruieşte rânduiala firii. Biruieşte tu şi firea
mea păcătoasă şi puterile ei, ce mă împing spre păcat, că Tu eşti Făcătorul tuturor şi Ziditorul firii; prin
harul Tău cel Dumnezeiesc duh drept înnoieşte întru cele dinauntru ale mele; nu mă lepăda de la faŃa Ta
şi Duhul Tău Cel Sfânt nu-l lua de la mine, şi sfărâmă pecetea care mă infierează ca ucigaşă de copii,
după dreptatea aşezată pe sufletul meu cel muritor de către dreapta Ta judecată, potrivit celei de-a şasea
porunci a legii tale: să nu ucizi, şi înnoieşte legămantul cel veşnic pe care l-ai făcut cu noi, Doamne, pe
care eu l-am călcat prin păcatele mele, şi întoarce-mi virtuŃile dintâi, pe care le-am pierdut prin păcat, ca
fără de împiedicare să-łi cânt: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Cine a mai păcătuit vreodată aşa cum am păcătuit eu, ticăloasa? Ce păcat nu am săvârşit, ce rău n-am
închipuit în sufletul meu? Ci cu inimă înfrântă şi cu lacrimi vin la tine, Atotîndurate Doamne, strigând:
Miluieşte-mă pe mine, roaba Ta cea necredincioasă;
Miluieşte-mă pe mine, cea împietrită în păcat;
Miluieşte-mă pe mine, cea urâtoare de aproapele;
Miluieşte-mă pe mine, care am jignit cu cuvântul şi cu lucrul;
Miluieşte-mă pe mine, cea întinată cu sufletul şi cu trupul;
Miluieşte-mă pe mine, cea arsă de mustrările conştiinŃei;
Miluieşte-mă pe mine, ucigaşă de prunci, care lui Irod m-am asemănat;
Doamne al meu, Doamne, Bucuria mea, miluieşte-mă pe mine, cea căzută!
Condacul al-6-lea
Cu razele harului Tău, Doamne, luminează haina sufletului meu, Dătătorule de lumină, şi mă mântuieşte,
ca bucurându-mă să cânt łie: Aliluia!
Icosul al-6-lea
Multă este, Hristoase, mulŃimea greşealelor mele, şi ca o noapte întunecată e toată viaŃa mea; ci fără a
deznădăjdui de mila Ta, Mântuitorul meu, ca David strig łie:
Miluieşte-mă pe mine, care în lenevie toată viaŃa mea o am cheltuit;
Miluieşte-mă pe mine, care nu mă îngrijesc de rugăciunea pentru păcate;
Miluieşte-mă pe mine, cea nerecunoscătoare pentru bunele Tale îndemnuri la pocăinŃă;
Miluieşte-mă pe mine, care Legea Ta n-am cinstit-o şi poruncile Tale nu le-am păzit;
Miluieşte-mă pe mine, că lumea şi cele ce sunt în lume am iubit;
Miluieşte-mă pe mine, care în lumească deşertăciune zilele veacului meu le-am cheltuit;
Miluieşte-mă pe mine, că urmând legile acestui veac şi îngreŃoşându-mă de naşterea de prunci cea
binecuvântată de Tine, am săvârşit uciderea de prunci;
Doamne al meu, Doamne, Bucuria mea, miluieşte-mă pe mine, cea căzută!
Condacul al-7-lea
La cer ridic ochii mei, către Tine Cuvinte a lui Dumnezeu, dar firea mea de tină mă trage în jos,
Mântuitorul meu. O, Ziditorule al cerului şi al pământului şi a toate câte sunt în ele! Ridică-mă ca să
gândesc şi să făptuiesc după cerească cuviinŃă, ca pururea să strig łie, cu inima şi gura, cântarea de
biruinŃă: Aliluia!
Icosul al-7-lea
Ochi viclean am şi plin de toată necurăŃia, şi pururea mă amăgesc cu înşelăciunile acestei lumi. Drept
aceea mă rog łie, Atotbunule, să întorci ochii mei ca să nu vadă deşertăciunea, ca să strig łie cu glas de
rugăciune:

234
Miluieşte-mă pe mine, care însetez a sluji łie cu credinŃă;
Miluieşte-mă pe mine, care voiesc a mă închina łie în duh şi adevăr;
Miluieşte-mă pe mine, căre-łi aduc jertfă pentru păcate lacrimile pocăinŃei mele;
Miluieşte-mă pe mine, care cer de la Tine iertare pentru uciderea pruncilor mei;
Miluieşte-mă pe mine, care aştept de la Tine izbăvire de patimile mele;
Miluieşte-mă pe mine, care plâng foarte pentru păcatele mele cele grele, pentru păcatele mele de moarte;
Miluieşte-mă pe mine, ucigaşa cea vinovată înaintea judecăŃii lui Dumnezeu şi a oamenilor;
Doamne al meu, Doamne, Bucuria mea, miluieşte-mă pe mine, cea căzută!
Condacul al-8-lea
Miluieşte-mă, Doamne, Mântuitorul meu, care ai venit în lume să mântuieşti pe cei păcătoşi, dintre care
mai mârşavă decât toŃi eu sunt; ci te rog, Atotmilostive, Dumnezeule, pleacă-Te spre milostivirea
îndurărilor tale, auzi suspinele inimii mele, primeşte izvoarele lacrimilor mele, fierbinŃile rugăciuni ale
sufletului meu, al cărui Mântuitor Tu eşti, ca să strig łie: Aliluia!
Icosul al-8-lea
Gânduri rele şi tâlhăreşti au căzut asupra mea fiind eu cu totul cufundată în somnul păcatului. Vai mie!
Că haina cea dumnezeiască dată mie la Sfântul botez pe spurcăciunea păcatelor am schimbat-o, drept
care ucidere de prunci am săvârşit şi până acum petrec goală de virtuŃi. Drept aceea, foarte năzuiesc să
ridic ochii mei, ce s-au plecat în jos pentru mulŃimea faptelor mele cele cumplite, săvârşite înaintea Ta,
Doamne, si astfel, strig către Tine:
Miluieşte-mă pe mine, care am săvârşit păcat de moarte;
Miluieşte-mă pe mine, care până acum mă împotmolesc în păcate;
Miluieşte-mă pe mine, cea plină de toată urâciunea;
Miluieşte-mă pe mine, cea mânjită de păcate împotriva firii;
Miluieşte-mă pe mine, care nu am păzit curăŃia feciriei mele;
Miluieşte-mă pe mine, că de cucernica vrednicie de mamă m-am lipsit;
Miluieşte-mă pe mine, că din pântece pruncii fără de vreme mi i-am lepădat;
Doamne al meu, Doamne, Bucuria mea, miluieşte-mă pe mine, cea căzută!
Condacul al-9-lea
Dă ochilor mei râuri de lacrimi, Dumnezeul meu, ca să plâng pentru păcatele mele şi astfel, bucurându-
mă să strig: Aliluia!
Icosul al-9-lea
Trupul mi l-am spurcat cu urâciuni în taină, sufletul mi l-am întunecat cu faptele mele cele nefireşti: se
bolnăveşte trupul, se bolnaveşte şi sufletul meu. La Tine, cela Ce singur nu Ńii minte răul, la Milostivul
Judecător şi Dumnezeul meu căzând, mă rog:
Miluieşte-mă pe mine, ucigaşa, că pomenirea soartei pruncilor mei lepădaŃi mă umple de cutremur şi
groază şi de mirare negrăită: cum mă rabzi, Milostive Doamne şi Judecătorule Preadrept, şi îmi faci bine
mie, venetică a iadului, până în această zi şi în acest ceas, în tot chipul aşteptând pocăinŃa mea?;
Miluieşte-mă pe mine, ce nu o dată am făgăduit să mă îndrept şi iarăşi m-am întors la păcate, precum
câinele la vărsătura sa;
Miluieşte-mă pe mine, că fără frica de Dumnezeu şi fără dragoste de mamă, ci cu sălbăticie de fiară
pruncii mei i-am sfâşiat;
Miluieşte-mă pe mine, că de bună voie am săvârşit păcatele mele;
Miluieşte-mă pe mine, că duhul cu gânduri spurcate mi l-am întinat;
Miluieşte-mă pe mine, că până în această zi duc o viaŃă păcătoasă;
Doamne al meu, Doamne, Bucuria mea, miluieşte-mă pe mine, cea căzută!
Condacul al 10-lea
Rănitu-m-am de amăgirea acestei lumi şi mi-am plecat genunchii înaintea ei, alegând calea cea
pierzătoare a legii ei spurcate, uitând făgăduinŃele ce le-am dat la Sfântul Botez; şi săvârşind una după
235
alta toate fărădelegile pe care lumea mi le insufla, am atins, în cele din urmă, culmea păcatelor de
moarteb – uciderea de prunci: ci sârguieşte a-mi deschide braŃele părinteşti, Dumnezeul meu, ca până la
sfârşitul vieŃii să aduc łie jertfă de laudă, strigând: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Răpitorii, ucigaşii, hoŃii şi toŃi păcătoşii nepocăiŃi împărăŃia Cerurilor nu o vor moşteni: iar eu cu toată
nedreptatea şi cu toată spurcăciunea păcatelor am întinat trupul şi sufletul meu. Aşadar, sărăcirea mea
sufletească mă face să căd la Tine, strigând:
Miluieşte-mă pe mine, cea născută din Legămantul cel Nou al împărăŃiei harului Tău;
Miluieşte-mă pe mine, cea îmbisericită în Biserica pe care Tu ai zidit-o;
Miluieşte-mă pe mine, cea pecetluită cu darurile Sfântului Duh;
Miluieşte-mă pe mine, cea hrănită cu Preacuratul Trupul Tău şi Sângele Tău Cel de viaŃă făcător;
Miluieşte-mă pe mine, cea în Hristos îmbrăcată;
Miluieşte-mă pe mine, care toate aceste bunătăŃi le-am lepădat şi viaŃa păcătoasă am ales;
Doamne al meu, Doamne, Bucuria mea, miluieşte-mă pe mine, cea căzută!
Condacul al 11-lea
Duh de întreagă înŃelepciune dăruieşte-mi, Doamne şi Stăpânul vieŃii mele, că din tinereŃile mele m-am
lipsit de virtuŃi, întreagă m-am robit patimilor, duhul şi sufletul mi-am pângărit şi trupul mi-am stricat.
Dumnezeule al îndurărilor şi al milostivirii! Nu Te îngreŃoşa a mă curăŃa pe mine, păcătoasa cea prea
spurcată; zidirea Ta sunt, miluieşte-mă şi mă curăŃeşte de toată întinăciunea trupului şi a duhului, şi mă
învredniceşte cu îndrăznirea să strig łie: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Asteptarea inimii mele, care nădăjduieşte către Tine, nu o lepăda, Doamne, şi nu mă ruşina înaintea
îngerilor şi a oamenilor la Dreptul şi Înfricoşatul Tău judeŃ; nu mă osândi atunci după faptele mele, ci
după mila Ta iartă toate greşalele mele, care strig łie:
Miluieşte-mă pe mine, cea cu inimă necurată;
Miluieşte-mă pe mine, cea cu diavolească robie înrobită;
Miluieşte-mă pe mine, cea în păcate născută, prin Botez spălată şi iarăşi căzută, ca un porc, în nelegiuire;
Miluieşte-mă pe mine, căreia s-au împuŃit ranele păcatelor sufletului meu;
Miluieşte-mă pe mine, care din pricina păcatelor mele cele grele şi de moarte, în trandavie şi deznădejde
am căzut;
Miluieşte-mă pe mine, care tot păcatul am săvârşit şi de toată pedeapsa m-am învrednicit;
Miluieşte-mă pe mine, Ziditorul meu, şi întru pocăinŃă primeşte-mă pe mine, cea căzută;
Doamne al meu, Doamne, Bucuria mea, miluieşte-mă pe mine, cea căzută!
Condacul al 12-lea
Cu mărinimia iubirii Tale de oameni; Dumnezeul meu, acoperă toate nelegiuirile mele, primind pocăinŃa
mea, ca întru dragoste către Tine să strig pururea: Aliluia!
Icosul al 12-lea
TinereŃile mele au trecut întru nebunia mea, toată viaŃa mea întru păcate o am cheltuit; întru lenevie şi
negrijă de pocăinŃă; însă bătrâneŃile, prin frica de moarte şi judecata ta cea de neocolit m-au adus la
pocăinŃă. Nu mă lepăda, Mântuitorul meu, pe mine care în ceasul al unsprezecelea am venit în braŃele
Tale părinteşti şi întru pocăinŃă strig:
Miluieşte-mă pe mine, că sângele pruncilor mei nevinovaŃi strigă către Tine, dând mărturie că sunt
ucigaşa lor;
Miluieşte-mă pe mine, Dumnezeul meu, Care după fire eşti unul în trei Ipostasuri;
Miluieşte-mă pe mine, Doamne, Cela Ce minunat eşti întru mila Ta;
Miluieşte-mă pe mine, Stăpâne, Care îndelung rabzi păcatele noastre;
Miluieşte-mă pe mine, Împărate Sfinte, care tămăduieşti neputinŃele;
Miluieşte-mă pe mine, Cela Ce eşti îmbelsugat în dragoste şi cu iubirea Ta încălzeşti păcătoşii
236
deznădăjduiŃii;
Miluieşte-mă pe mine, Atotputernice, Care neputinŃele noastre ai purtat;
Doamne al meu, Doamne, Bucuria mea, miluieşte-mă pe mine, cea căzută!
Condacul al 13-lea
Arăta-se-va pe cer semnul Fiului Omului în ziua aceea înfricoşată a celei de-a doua veniri a
judecătorului viilor şi morŃilor – Preacinstita Cruce a Fiului lui Dumnezeu. Atunci vor plânge toate
neamurile pământului. O, Iisuse Hristoase, Mântuitorul şi Judecătorul nostru şi Împărate al tuturor! Dă-
mi mai înainte de acea zi lacrimi de pocăinŃă, ca să plâng mai fierbinte răutăŃile şi faptele mele cele
pierzătoare, cu care sufletul mi l-am întinat şi Preacinstitul Sânge al Legământului Tău amar l-am
batjocorit, ca atunci, dimpreună cu îngerii şi cu toŃi sfinŃii şi drepŃii să strig łie: Aliluia! (acest condac se
zice de trei ori)
Apoi iarăşi se zice Icosul întâi
Dumnezeule şi Doamne! A Ta este zidirea: însă vai mie, că păcatul săvârşit de Adam în rai traieşte în
trupul meu, şi ca o roabă îi slujesc pururea cu osârdie; ci acum mă rog łie:
Miluieşte-mă pe mine, Făcătorule al lumii de sus;
Miluieşte-mă pe mine, Ziditorule al firii de jos;
Miluieşte-mă pe mine, Stăpâne al puterilor cereşti;
Miluieşte-mă pe mine, Îndreptătorule al făpturilor trupeşti;
Miluieşte-mă pe mine, Cela ce porŃi de grijă tuturor;
Miluieşte-mă pe mine, care aduc łie lacrimi pentru păcatele mele;
Doamne al meu, Doamne, Bucuria mea, miluieşte-mă pe mine, cea căzută!
Şi Condacul întâi
Mielule al lui Dumnezeu, Cela ce ridici păcatele lumii, auzi tanguirea mea şi ia aminte la durerea inimii
mele, ridică de la mine povara cea apăsătoare a păcatelor mele; Cela ce ai purtat neputinŃele noastre,
primeşte întru pocăinŃă pe cea care se cucereşte łie, rugându-se şi strigând din adâncul sufletului:
Doamne al meu, Doamne, Bucuria mea, miluieşte-mă pe mine, cea căzută!
După aceea se zic aceste rugăciuni:

RUGĂCIUNEA ÎNTÂI
O, Stăpâne, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu! Cela Ce din preamulta bunatatea Ta
pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire Te-ai îmbrăcat în trup, şi Te-ai răstignit, şi Te-ai
îngropat, şi prin Crucea Ta ai înnoit firea noastră cea stricată, primeşte pocăinŃa mea pentru
păcatele ce le-am făcut şi auzi cuvintele mele: păcătuit-am, Doamne la cer şi înaintea Ta, cu
cuvântul, cu fapta, cu sufletul şi cu trupul şi cu cugetul minŃii mele; am călcat rânduielile Tale, nu
am ascultat poruncile Tale, am mâniat Bunătatea Ta, Dumnezeul meu – dar fiindcă a Ta este
zidirea, nu mă deznădăjduiesc pentru mântuirea mea, ci la nemărginita Ta Milostivire îndrăznind
alerg şi mă rog łie: Doamne! Întru pocăinŃă dă-mi inimă Înfrântă, şi primeşte-mă când mă rog, şi
dă-mi gând bun, dă-mi lacrimi şi umilinŃă, Doamne, dă-mi după harul Tău să pun început bun.
Miluieşte-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă pe mine, cea căzută, şi pomeneşte-mă pe mine, păcătoasa
roaba Ta, întru împărăŃia Ta. Amin.
RUGĂCIUNEA A DOUA
O, Dumnezeule, Preamilostive Hristoase Iisuse, Răscumpăratorule al celor păcătoşi! Pentru
mântuirea neamului omenesc ai lăsat, Atotmilostivire, Cerurile preaslăvite şi Te-ai sălăşluit în
valea aceasta mult-păcătoasa a plângerii, ai primit pe Dumnezeieştii Tăi umeri neputinŃele noastre
şi ai purtat durerile noastre; Tu, o, Sfinte Pătimitorule, ai fost rănit pentru păcatele noastre şi
chinuit pentru fărădelegile noastre – şi de aceea şi noi înălŃăm către Tine, Iubitorule de oameni,
rugăciuni smerite. Primeşte-le, Preabunule Doamne, şi te pogoară către neputinŃele noastre, şi
237
păcatele noastre nu le pomeni, şi întoarce de la noi hotărârea cea cu dreaptă mânie de a ne răsplăti
pentru fărădelegile noastre. Tu, Cela Ce prin atotcinstitul Tău Sânge ai înnoit firea noastră cea
căzută, înnoieşte-ne, Doamne Iisuse Hristoase, Mântuitorul nostru, şi pe noi, cei care ne aflăm
întru stricăciunea păcatelor şi mângâie inimile noastre cu bucuria desăvârşitei tale iertări. Cu
tânguire şi lacrimi de pocăinŃă fără de măsură cădem la picioarele Dumnezeieştii Tale milostiviri:
curăŃeşte-ne, Dumnezeul nostru, cu harul Tău cel Dumnezeiesc, pe noi toŃi, de toate nedreptăŃile şi
fărădelegile vieŃii noastre – ca întru sfinŃenia iubirii Tale de oameni să lăudăm atotsfânt numele
Tău, dimpreună cu al Tatălui, şi al Preabunului şi de viaŃă făcătorului Duh, acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.

238
ACATISTUL SFÂNTULUI APOSTOL ANDREI, CEL ÎNTÂI
CHEMAT

30 noiembrie
După obişnuitul început, se zic:
CONDACELE şi ICOASELE:

Condacul 1
Pe ucenicul cel întâi chemat şi următorul Patimilor lui Hristos, pe Andrei apostolul, fratele lui Petru,
să-l lăudăm credincioşii, ca pe cel ce pe păgâni din înşelăciune i-a întors la botez. Pentru aceasta îi
cântăm: Bucură-te, Sfinte Andreie, apostole!
Icosul 1
Sufletul meu cel tulburat de gânduri şi de cuvinte rele, curăŃeşte-l cu dumnezeiescul tău dar, care s-a
sălăşluit întru tine, propovăduitorul lui Hristos Andreie, ca, fiind curat, să izvorască cântare vrednică
aşa:
Bucură-te, cel ce din pescar ai devenit apostol;
Bucură-te, că mai întâi ai avut pe Sfântul Ioan Botezătorul ca dascăl;
Bucură-te, că din ceata ucenicilor tu de Mântuitorul mai întâi ai fost chemat la darul apostolesc;
Bucură-te, că te-ai făcut cu multă credinŃă ucenic al lui Hristos;
Bucură-te, că şi pe fratele tău Petru l-ai adus la Hristos;
Bucură-te, că împreună cu toŃi apostolii ai urmat Domnului;
Bucură-te, că eşti dintre cei dintâi apostoli ai lui Hristos;
Bucură-te, că ai păstrat dragoste încuviinŃată către Domnul;
Bucură-te, că pentru dragostea Lui, prin multe Ńări L-ai propovăduit Dumnezeu dătător de viaŃă;
Bucură-te, că propovăduind la păgâni credinŃa cea în Iisus Hristos, multe scârbe ai răbdat;

239
Bucură-te, că ai fost bătut cu lemne şi cu pietre;
Bucură-te, că salbaticii aceia te muşcau şi cu dinŃii;
Bucură-te, Sfinte Andreie, apostole!
Condacul al 2-lea
Cu cuvântul Evangheliei, Andreie prealăudate, din adâncul înşelăciunii ai vânat popoarele precum te-ai
făgăduit Domnului Iisus Hristos, Cel ce te-a învăŃat a vâna pe oameni la credinŃa Lui. Pentru aceasta
cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 2-lea
Cel ce eşti cetăŃean de taină, însuŃi văzătorule, şi ritor al cunoştinŃei lui Hristos cel de negrăit, care ai luat
de sus Duhul cel Sfânt, grăieşti în limbi şi împarŃi darurile. Pentru aceasta lăudăm darul luat şi Ńie-Ńi
cântăm acestea:
Bucură-te, primitorule al Duhului Sfânt în limbi de foc;
Bucură-te, că prin multe Ńări ai mers din loc în loc;
Bucură-te, că fiind sfâşiat de păgâni, Domnul Iisus te-a făcut sănătos;
Bucură-te, că pe mulŃi dintre cei mai buni creştini i-ai hirotonit episcopi şi preoŃi;
Bucură-te, că prin oraşe şi sate umblând şi propovăduind, pe mulŃi i-ai făcut creştini;
Bucură-te, că după mulŃi ani de propovăduire, la sfârşit ai ajuns la mucenicie;
Bucură-te, că păgânii necredincioşi chinuindu-te pe cruce te-au pironit cu capul în jos;
Bucură-te, că dumnezeiescul tău suflet la cer s-a dus;
Bucură-te, că Domnul Hristos a pus scumpă cunună pe capul tau;
Bucură-te, că toate cetele cereşti pentru încununare cântări preafrumoase au cântat;
Bucură-te, că îngerii şi sfinŃii cu bucurie în palatul tău osebit te-au aşezat;
Bucură-te, al Preasfintei Treimi smerit închinător;
Bucură-te, Sfinte Andreie, apostole!
Condacul al 3-lea
Alergat-ai cu sete la chemarea Mântuitorului Apostole Andrei şi de bunăvoie te-ai dat spre ascultarea
învăŃăturii Lui ca un cerb la izvoarele apelor şi tuturor le-ai propovăduit pe Dumnezeu adevărat; pentru
aceasta cântăm: Aliuia!
Icosul al 3-lea
Mărgăritarul cel de mult preŃ, cel ascuns în taina inimii tale, în lume l-ai pus înainte, Apostole Andrei; pe
acela cu credinŃă păgânii primindu-l, comoară l-au făcut. Pentru aceasta aducem Ńie acestea:
Bucură-te, al Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu lăudător;
Bucură-te, cel împreună cu îngerii şi cu toŃi sfinŃii cântător;
Bucură-te, al nostru păzitor;
Bucură-te, al nostru mijlocitor înaintea preacinstitei Maicii lui Dumnezeu;
Bucură-te, al nostru rugător către Domnul Dumnezeu;
Bucură-te, al tainelor lui Hristos slujitor;
Bucură-te, temelia prea intemeiată a mărturisirii lui Hristos;
Bucură-te, că tu ai propovăduit credinŃa cea dată de Domnul Iisus Hristos;
Bucură-te, luminătorul cereştii cunoştinŃe;
Bucură-te, învăŃătorul dreptei credinŃe;
Bucură-te, prin care Domnul Hristos Se sălăşluieşte;
Bucură-te, prin care satana se nimiceşte;
Bucură-te, Sfinte Andreie, apostole!
Condacul al 4-lea
Ca o vestire Evanghelia în mâini luând, mult-lăudate Andreie, tot pământul ai îmbogăŃit de
dumnezeiască propovăduire. Pentru aceasta cinstim pomenirea ta, împreună cu chinurile tale, cântând lui
Dumnezeu: Aliluia!
240
Icosul al 4-lea
Capiştele prefăcându-le în biserici lui Dumnezeu, preacinstite Apostole Andreie, ai sfinŃit în ele pe fiii
botezului pe care darul i-a înnoit prin apă şi prin Duh. Pentru aceasta cântăm Ńie laudele acestea:
Bucură-te, al cântărilor îngereşti ascultător;
Bucură-te, că ai răstignit cele lumeşti şi întru tine vieŃuieşte Iisus Hristos;
Bucură-te, prin care întunericul s-a risipit;
Bucură-te, prin care lumea s-a luminat;
Bucură-te, îndumnezeitule cu Dumnezeu unitule;
Bucură-te, cerule mai înalt decât cerul;
Bucură-te, că te-ai arătat părtaş al firii dumnezeieşti;
Bucură-te, că pe fiii oamenilor i-ai adus lui Dumnezeu;
Bucură-te, al bisericii de trebuinŃă folositor;
Bucură-te, Sfinte Andreie, apostole!
Condacul al 5-lea
Cunoscut-ai aşezămintele firii, mărite Andreie, vrednicule de minune, şi părtaş pe fratele tău Petru l-ai
primit grăind: "aflat-am pe Cel dorit!" şi i-ai arătat cunoştinŃa Duhului. Pentru aceasta cântăm lui
Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Cu mreaja cuvântului, dintru adâncul înşelăciunii, ai vânat peşti cuvântători, fericite Apostol Andrei, şi
la masa lui Hristos, mâncare curată i-ai adus luminaŃi; pentru aceasta iŃi cântăm:
Bucură-te, Andreie, îndulcire a minŃilor;
Bucură-te, dumnezeiască desfătare a oamenilor;
Bucură-te, prin care credinŃa s-a lăŃit;
Bucură-te, prin care rătăcirea s-a zădărnicit;
Bucură-te, că pentru Hristos pe toate cele lumeşti gunoaie le-ai socotit;
Bucură-te, că tuturor toate te-ai făcut, ca pe mulŃi să-i mântuieşti;
Bucură-te, al înŃelepciunii lui Dumnezeu vas mult-încăpător;
Bucură-te, al lui Hristos dulce cugetător;
Bucură-te, pentru cei orbi dumnezeiască alifie;
Bucură-te, pentru cei bolnavi minunată doctorie;
Bucură-te, adâncimea cuvintelor celor insuflate de Dumnezeu;
Bucură-te, noianul înŃelegerilor celor înŃelepte de Dumnezeu;
Bucură-te, Sfinte Andreie, apostole!
Condacul al-6-lea
Dumnezeiască punte, Atotfăcătorul şi de lumină strălucitorul Duh, întru tine, mărite apostole Andrei,
sălăşluindu-se cu dumnezeiască cuviinŃă în chipul limbii de foc, te-a arătat propovăduitor al celor de
negrăit. Pentru aceasta cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al-6-lea
Lepădând mrejele cele pescăreşti şi luând crucea, ai urmat lui Hristos, Celui ce te-a chemat, şi mreaja
Duhului aruncând, în loc de peşte, pe oameni ai vânat. Slavă Duhului ce Ńi s-a dat Ńie! Pentru aceasta
aducem laudele acestea:
Bucură-te, al dumnezeieştii întrupări înalt tâlcuitor;
Bucură-te, carte de Dumnezeu închipuită, foarte folositoare minŃii;
Bucură-te, comoară dumnezeiască a cereştilor comori;
Bucură-te, cel ce eşti învăŃătura de trebuinŃă celor învăŃători;
Bucură-te, cel ce la împărŃirea muncii de propovăduitori ai ales neamurile;
Bucură-te, că între cei neputincioşi minuni alese ai făcut;
Bucură-te, al umbrei legii surpător;
241
Bucură-te, al adevărului stâlp întăritor;
Bucură-te, cel ce în cuvinte preaînŃelepte te-ai îmbogăŃit;
Bucură-te, cel ce pe credincioşi cu răbdare i-ai mântuit;
Bucură-te, casă preacinstită a Sfintei Treimi;
Bucură-te, Biserică a fiilor duhovniceşti;
Bucură-te, Sfinte Andreie, apostole!
Condacul al-7-lea
Dobândit-ai pe Cel pe care L-ai dorit, fericite apostole Andrei. Iar acum în locaşurile cele nestricăcioase
cu Dânsul locuind, seceri snopii ostenelilor tale după vrednicie; pentru aceasta cu cântări slăvim pe
Dumnezeu, zicând: Aliluia!
Icosul al-7-lea
Iubit-ai pe Stăpânul şi după Dânsul ai mers pe urmele Lui, în viaŃă bine povăŃuit şi patimilor Lui fără
înşelăciune, preacinstite Andreie, pană la moarte urmând; pentru aceasta îŃi cântăm acestea:
Bucură-te, al cuvântării de Dumnezeu neapropiată înălŃime;
Bucură-te, iconomia lui Dumnezeu necunoscută în adâncime;
Bucură-te, a Mângâietorului gură cinstită;
Bucură-te, gură de foc îngrădită;
Bucură-te, doborârea înŃelepciunii celor înŃelepti;
Bucură-te, lepădarea priceperii celor pricepuŃi;
Bucură-te, împărăŃia cerurilor cea de veselie primitorului;
Bucură-te, al tainelor lui Hristos vestitorule;
Bucură-te, privighetoarea cerului cea dulce grăitoare;
Bucură-te, limba de foc suflătoare care grăieşti cele dumnezeieşti;
Bucură-te, îndulcire a urechilor noastre;
Bucură-te, cel prin care Hristos mântuieşte sufletele noastre;
Bucură-te, Sfinte Andreie, apostole!
Condacul al-8-lea
Cu darul cel dat Ńie de la Dumnezeu, întru-tot-lăudate Andrei, duhurile demonice cu cuvântul se
izgonesc, bolile fug, mulŃimea patimilor sufleteşti se îndepărtează de la cei bolnavi; pentru aceasta
cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al-8-lea
Cel ce din Betsaida ai ieşit, pe noi ne chemi a prânzi prăznuirea ta, punându-ne-o nouă înainte astăzi; cu
vitejiile luptelor tale şi cu sarea lui Hristos mintea noastră sărând-o, mâncărurile tale dulci s-au făcut
nouă, adică: învăŃăturile de sfaturi cereşti; pentru aceasta cântăm Ńie unele ca acestea:
Bucură-te, lumina celor întunecaŃi cu păgânătatea;
Bucură-te, calea cea adevărată a celor rătăciti;
Bucură-te, al luminilor lui Hristos văzător şi propovăduitor;
Bucură-te, al patimilor lui Hristos preaales mărturisitor;
Bucură-te, al minunilor Domnului bun lucrător;
Bucură-te, iconomia frumuseŃii celei întâi închipuite;
Bucură-te, stăpânirea dogmelor lui Dumnezeu;
Bucură-te, al luminii celei gândite luminoasă descoperire;
Bucură-te, dreapta arătare a chinurilor ce aşteaptă pe cei păcătoşi;
Bucură-te, gura care vesteşti pe Hristos Dumnezeu;
Bucură-te, privitorule al priveliştilor lui Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce auzi cele de oameni neauzite;
Bucură-te, Sfinte Andreie, apostole!
Condacul al-9-lea
242
Poruncindu-Ńi-se a te sui la muntele Sionului cel înŃelegător, Apostole Andreie, şi paharul mântuirii
luând, bucurându-te l-ai băut, trecând prin moarte la viaŃa cea dumnezeiască, unde este Hristos
Dumnezeu, cântând: Aliluia!
Icosul al-9-lea
Focul Preasfântului Duh ce s-a coborât de sus peste tine, întru-tot-lăudate Apostole Andrei al lui Hristos,
Ńi-a poruncit Ńie cu limbă nouă, cu care niciodată nu ai grăit, să vesteşti până la marginile lumii măririle
Lui. Pentru aceasta aducem Ńie laudele acestea:
Bucură-te, că tu ai binevestit patimile şi învierea lui Hristos;
Bucură-te, că tu singur lămureşti pogorarea în iad a dracilor;
Bucură-te, cel ce eşti plin de roadele Preasfântului Duh;
Bucură-te, de Darurile Lui îndestulătorule;
Bucură-te, prin care Sfânta Treime s-a propovăduit;
Bucură-te, prin care Unimea Treimii s-a slăvit;
Bucură-te, sănătate preaminunată împărŃită credincioşilor;
Bucură-te, cel ce eşti rană de mult plâns demonilor;
Bucură-te, lumină mai strălucitoare decât soarele;
Bucură-te, povăŃuitorul şi lumina orbilor;
Bucură-te, de lumină al tuturor făcător;
Bucură-te, al vrăjmaşilor puternic biruitor;
Bucură-te, Sfinte Andreie, apostole!
Condacul al 10-lea
Cine te-a învăŃat a grăi aşa, Sfinte Apostole Andrei? Cine Ńi-a luminat mintea ta ca să vezi limpede raza
slavei celei neapropiate, care a strălucit lumina Adevărului în inimile noastre, fără numai Iisus Hristos
Dumnezeu? Pentru aceasta cântăm Lui: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Se spăimântează tot cugetul de propovăduirea ta, pe care ai trâmbiŃat-o în tot pământul, tăinuitorule al
lui Hristos şi văzătorule al celor de sus, cel ce eşti cinstit de Domnul între cei doisprezece apostoli;
pentru aceasta cântăm Ńie:
Bucură-te, rugătorule pentru noi către Domnul;
Bucură-te, că prin sfintele tale rugăciuni Domnul ne trimite milele Sale bogate;
Bucură-te, că prin ajutorul tău, tiranul satana se izgoneşte de la noi;
Bucură-te, că gândurile şi bolile cele rele le îndepărtezi de la noi;
Bucură-te, mărgăritarul cel luminos al lui Hristos;
Bucură-te, mângâierea sufletească a pământenilor celor necăjiŃi;
Bucură-te, sănătatea trupească a oamenilor îmbolnaviŃi;
Bucură-te, cârmaci preaminunat al celor ce înoată pe ape;
Bucură-te, împreună-călător cu cei ce călătoresc pe uscat;
Bucură-te, ajutorul celor ce te cheamă când zboară în aer;
Bucură-te, hrănitorul nostru al celor flămânzi de fapte bune;
Bucură-te, cel ce ajuŃi rugăciunilor noastre spre mântuire;
Bucură-te, Sfinte Andreie, apostole!
Condacul al 11-lea
Cu suflarea cea de sus a Duhului, Dumnezeu mai înainte aprinzându-te cu râvnă de credinŃă, ritor de
Dumnezeu grăitor te-a arătat pe tine, mărite apostole Andrei, cel ce cânŃi Mântuitorului tău: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Cel de lumină purtător şi de veselie făcător, fericite Andrei apostole al lui Hristos, dumnezeiască
pomenirea ta rază de tămăduire străluceşte nouă celor ce cântăm Ńie unele ca acestea:
Bucură-te, stea mai luminoasă decât soarele;
243
Bucură-te, sfeşnic care străluceşti cu rază de aur;
Bucură-te, dătător de daruri al creştinilor dreptcredincioşi;
Bucură-te, al călugărilor celor mâhniŃi ajutător în necazuri;
Bucură-te, cel ce eşti izgonitor înfricoşător al demonilor;
Bucură-te, frumuseŃea cea prealuminată a Bisericii lui Hristos;
Bucură-te, cămară preacinstită cu bun miros a lui Hristos;
Bucură-te, podoaba cea preacinstită a apostolilor;
Bucură-te, luminătorul cel preamărit al mucenicilor;
Bucură-te, veselia cea de bucurie făcătoare a cuvioşilor;
Bucură-te, lauda cea fericită a tuturor sfinŃilor;
Bucură-te, rugătorule, mijlocitorule şi folositorule al tuturor ortodocşilor;
Bucură-te, Sfinte Andreie, apostole!
Condacul al 12-lea
Ca un ucenic preaales al Celui ce s-a pironit de bună voie pe Cruce, Stăpânului tău până la moarte
urmând, te-ai suit bucurându-te la înălŃimea crucii, mergere făcându-Ńi la ceruri, de trei ori fericite
apostole Andrei. Pentru aceasta cântăm cântarea cea îngerească lui Dumnezeu, zicând: Aliluia!
Icosul al 12-lea
MulŃumim Ńie, mărite apostole Andrei, noi neamurile cele de tine luminate şi de pe pământ la ceruri de
tine ridicate, că de la slujirea vrăjmaşului depărtându-ne, ne-am făcut împreună-locuitori cu sfinŃii îngeri
şi părtaşi ai slavei Domnului. Pentru aceasta aducem Ńie după vrednicie acestea:
Bucură-te, apostole Andrei, nume preascump şi dulce nouă dreptcredincioşilor;
Bucură-te, izgonitorul tuturor eresurilor;
Bucură-te, păzitorule cu dinadinsul al fecioriei;
Bucură-te, floarea cea preafrumoasă şi bine mirositoare a raiului;
Bucură-te, că rugăciunile tale sunt ca o scară, care ne urcă pe noi la ceruri;
Bucură-te, arma cea nebiruită a binecredinciosului popor;
Bucură-te, cel ce biruieşti în zile de razboi tabara potrivnicilor;
Bucură-te, cel ce ne dai nouă ploi potrivite;
Bucură-te, cel ce ne izbăveşti pe noi din tot felul de nevoi;
Bucură-te, cel ce aperi sfânt locaşul acesta de aprinderea focului;
Bucură-te, cel ce ne izbăveşti pe noi de viclesugul vrăjmaşului;
Bucură-te, cel ce la sfârşitul vieŃii noastre ne ajuŃi ca prin pocăinŃă să ne mântuim;
Bucură-te, Sfinte Andreie, apostole!
Condacul al 13-lea
O, preaminunate Sfinte şi mărite apostole Andrei, cu plângere alergăm la sprijinul tău, ca să ne izbăveşti
pe noi cu rugăciunile tale de chinul cel de veci, prealăudate, şi să ne învredniceşti de bucuria raiului; ca
împreună cu tine să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)
Apoi iarăşi se zice Icosul întâi
Sufletul meu cel tulburat de gânduri şi de cuvinte rele, curăŃeşte-l cu dumnezeiescul tău dar, care s-a
sălăşluit întru tine, propovăduitorul lui Hristos Andreie, ca, fiind curat, să izvorască cântare vrednică
aşa:
Bucură-te, cel ce din pescar ai devenit apostol;
Bucură-te, că mai întâi ai avut pe Sfântul Ioan Botezătorul ca dascăl;
Bucură-te, că din ceata ucenicilor tu de Mântuitorul mai întâi ai fost chemat la darul apostolesc;
Bucură-te, că te-ai făcut cu multă credinŃă ucenic al lui Hristos;
Bucură-te, că şi pe fratele tău Petru l-ai adus la Hristos;
Bucură-te, că împreună cu toŃi apostolii ai urmat Domnului;
Bucură-te, că eşti dintre cei dintâi apostoli ai lui Hristos;
244
Bucură-te, că ai păstrat dragoste încuviinŃată către Domnul;
Bucură-te, că pentru dragostea Lui, prin multe Ńări L-ai propovăduit Dumnezeu dătător de viaŃă;
Bucură-te, că propovăduind la păgâni credinŃa cea în Iisus Hristos, multe scârbe ai răbdat;
Bucură-te, că ai fost bătut cu lemne şi cu pietre;
Bucură-te, că salbaticii aceia te muşcau şi cu dinŃii;
Bucură-te, Sfinte Andreie, apostole!
Şi Condacul întâi
Pe ucenicul cel întâi chemat şi următorul Patimilor lui Hristos, pe Andrei apostolul, fratele lui Petru, să-l
lăudăm credincioşii, ca pe cel ce pe păgâni din înşelăciune i-a întors la botez. Pentru aceasta îi cântăm:
Bucură-te, Sfinte Andreie, apostole!
După aceasta se zice această:

RUGĂCIUNE
Doamne Dumnezeul nostru, Tu, Cel ce ai zis şi s-a făcut făptura, nu întoarce dumnezeiasca Ta faŃa
de la noi cei păcătoşi, ca să nu vină asupră-ne mânia cea groaznică şi înfricoşătoare a durerilor,
care este rodul păcatelor noastre pe care în toată ziua cu nesocotinŃă în chip nenumărat le
săvârşim. Noi suntem păcătoşi şi pătimaşi, netrebnici şi plini de răutate, iar Tu eşti izvorul vieŃii şi
al milostivirii; nu ne lăsa, Doamne; nu trece rugăciunea noastră a păcătoşilor, nici nu răsplăti
nouă după nelegiuirile noastre, ci, pentru că nu suntem vrednici a câştiga prin sârguinŃa cea de
toate zilele milostivirea Ta, dăruieşte-ne-o Tu, Doamne, ca un preamilostiv. Pentru rugăciunile
apostolului Tău Andrei, dăruieşte-ne nouă sănătate şi viaŃă ferită de toată răutatea. Pentru
pomenirea lui cea de azi ne întăreşte cu darul Tău cel stăpânitor, ca din adâncul inimilor noastre,
cu bucurie să lăudăm prăznuirea lui, şi să slăvim preasfânt Numele Tău, în vecii vecilor. Amin.

245
ACATISTUL SFÂNTULUI ÎNTÂIULUI MUCENIC ŞI ARHIDIACON
ŞTEFAN

27 decembrie
După obişnuitul început, se zic:
CONDACELE şi ICOASELE:

Condacul 1
Apostole al lui Hristos cel mai întâi între diaconi, întărire Mucenicilor, cel ce marginile lumii le-ai
SfinŃit cu chinurile şi minunile tale; sufletele credincioşilor le-ai luminat, pe cei ce te cinstesc cu
credinŃă mântuieşte-i din toate nevoile, ca să cântăm Ńie: Bucură-te, întâiule Mucenice şi Arhidiacone
Ştefane!
Icosul 1
Îngerii văzând pătimirea ta, s-au mirat de răbdarea ta, şi cu dragoste au lăudat nevoinŃele tale zicând:
Bucură-te, înger întrupat;
Bucură-te, că pe Dumnezeu ai iubit cu adevărat;
Bucură-te, că patimilor Lui ai urmat;
Bucură-te, îndreptătorule la fapte bune;
Bucură-te, că pentru lege Ńi-ai pus sufletul;
Bucură-te, că prin pătimire ai îndemnat pe toŃi a urma Ńie;
Bucură-te, uşa Mucenicilor;
Bucură-te, întărirea credincioşilor;
Bucură-te, lauda nevoitorilor;
Bucură-te, întâiule Mucenice şi Arhidiacone Ştefane!
246
Condacul al 2-lea
Nesuferind iudeii râvna ta cea dumnezeiască, cu care grăiai împotriva lor şi-i mustrai cu îndrăzneală, s-
au pornit asupra ta să te ucidă pentru că ei nu ştiau să cânte: Aliluia!
Icosul al 2-lea
Înverşunata răutate a iudeilor şi locul nebuniei lor le-au vărsat asupra ta; şi s-au pornit cu pietre a te
ucide pe tine, ca pe un miel nevinovat; iar noi cinstind râvna ta, zicem:
Bucură-te, suflet de diamant;
Bucură-te, trup neîntinat;
Bucură-te, voinŃă infocată către Hristos;
Bucură-te, că El te-a încununat frumos;
Bucură-te, că raza Dumnezeirii ai văzut;
Bucură-te, că pe Fiul lui Dumnezeu iudeilor L-ai vestit;
Bucură-te, că ei din pricina aceasta au înnebunit;
Bucură-te, că faŃa lor s-a îngălbenit;
Bucură-te, că sufletul lor s-a amărât;
Bucură-te, întâiule Mucenice şi Arhidiacone Ştefane!
Condacul al 3-lea
SfinŃii Apostoli vorbind cu îndrăzneală la adunarea lor creştinilor, au zis: nu se cuvine a sluji meselor, ci
lui Dumnezeu; atunci ai fost ales a fi ocrotitor sărmanilor, spre a-i învăŃa să cânte: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Fiind ales arhidiacon, ai făcut multe minuni cu darul cel dat Ńie de la Dumnezeu, spre întărirea celor ce te
vedeau; de aceea vrednic eşti de acestea:
Bucură-te, arhidiacone;
Bucură-te, apostole minunate;
Bucură-te, că pe bolnavi ai vindecat;
Bucură-te, că pe credincioşi ai întărit;
Bucură-te, că pe evrei cu îndrăzneala ai mustrat;
Bucură-te, că pe Hristos L-ai arătat Mesia cel adevărat;
Bucură-te, că fariseii de aici s-au îndemnat spre a te ucide;
Bucură-te, întâiule Mucenice şi Arhidiacone Ştefane!
Condacul al 4-lea
Fiind adunate toate neamurile în Templul lui Solomon şi în sinagoga lor, ai fost pârât că strici Legea şi
necinsteşti locul cei sfânt, hulindu-te fără dreptate; iar tu cântai din inimă: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Stând tu în mijlocul celor nedrepŃi, ca un înger între ucigaşi, ai zis: "O, bărbaŃilor, nu vă înşelaŃi, că Iisus
Hristos Mesia nu în locaşuri făcute de mâini omeneşti locuieşte, ci în sufletele celor ce strigă cu
credinŃă: Hristos este Dumnezeu Adevărat"; iar noi zicem Ńie acestea:
Bucură-te, că stând între iudei ca un înger te-ai arătat;
Bucură-te, că gura lor cea înveninată o ai astupat;
Bucură-te, că ochii lor au sângerat privindu-te;
Bucură-te, că toată istoria de la Adam şi Moise le-ai arătat;
Bucură-te, că ei acestea auzind, şi-au astupat urechile;
Bucură-te, că i-ai mustrat ca Ilie râvnitorul;
Bucură-te, că i-ai arătat pe ei a fi împotrivitori Duhului Sfânt;
Bucură-te, întâiule Mucenice şi Arhidiacone Ştefane!
Condacul al 5-lea
Dumnezeiescul har întărindu-te pe tine, înaintea iudeilor ai zis cu îndrăzneală, că a venit Mesia cel

247
adevărat; iar ei necrezând, s-au pornit asupra ta cu mânie. Dar tu, vesel fiind, râdeai de nebunia lor,
cântând: Aliluia!
Icosul al 5-lea
În zadar s-au tulburat iudeii asupra ta, că stând la loc înalt ai strigat cu mare glas: "iată văd cerurile
deschise şi pe Fiul lui Dumnezeu stând de-a dreapta Tatălui"; iar noi mirându-ne de îndrăzneala ta,
grăim Ńie acestea:
Bucură-te, om îngeresc;
Bucură-te, îngere pământesc;
Bucură-te, piatră nesfărâmată;
Bucură-te, propovăduitorule al lui Hristos;
Bucură-te, următorule al blândului Iisus;
Bucură-te, că ai biruit cu puterea Lui;
Bucură-te, că El Ńi-a gătit cununa răbdării;
Bucură-te, că în ceruri te sălăsluieşti;
Bucură-te, că acolo vezi pe Sfânta Treime;
Bucură-te, întâiule Mucenice şi Arhidiacone Ştefane!
Condacul al-6-lea
Mucenice şi Arhidiacone Ştefane, ca să întăreşti pe credincioşi, ai făcut rugăciuni pentru ucigaşii tăi;
deci roagă-te şi pentru noi şi ne izbăveşte de toate nevoile şi de vrăjmaşii noştri şi păzeşte pe credincioşii
creştini de erezii, ca să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al-6-lea
Neamul evreiesc fiind învăŃat la uciderea proorocilor, s-a pornit asupra ta cu vifor de mânie, şi te-a scos
afară din cetate, ca să te ucidă; dar noi te cinstim cu laude ca acestea:
Bucură-te, următorule al patimilor lui Hristos;
Bucură-te, căci ca El ai fost batjocorit;
Bucură-te, că afară de porŃi ai pătimit;
Bucură-te, că toate chinurile Lui în trupul tău le-ai închipuit;
Bucură-te, că neguŃătoria sufletului bine o ai chibzuit;
Bucură-te, că dreapta credinŃă până la sfârşit o ai păzit;
Bucură-te, că răbdarea ta a străbătut cerurile;
Bucură-te, întâiule Mucenice şi Arhidiacone Ştefane!
Condacul al-7-lea
Saul, fiind foarte râvnitor dupa Legea cea părintească, sufla cu îngrozire asupra ta, vrând cu mii de mâini
să te ucidă; dar neputând el face aceasta, a păzit hainele ucigaşilor, că nu ştia să cânte: Aliluia!
Icosul al-7-lea
Valea lui Iosafat fiind îndestulată de pietre, iudeii cei blestemaŃi acolo te-au scos ca să te ucidă, ca pe un
miel nevinovat; dar fiindu-ne jale de tine, cu lacrimi zicem Ńie acestea:
Bucură-te, suflet nevinovat;
Bucură-te, trup neîntinat;
Bucură-te, că Duhul Sfânt te-a umbrit;
Bucură-te, că Saul, rudenia ta, la credinŃa creştinească a venit;
Bucură-te, că şi el asemenea a pătimit;
Bucură-te, că răbdarea ta pe mulŃi i-a întărit;
Bucură-te, că prin tine Domnul s-a preaslăvit;
Bucură-te, întâiule Mucenice şi Arhidiacone Ştefane!
Condacul al-8-lea
Preasfanta Fecioară, Maica Domnului Iisus, împreună cu ucenicul cel iubit stând la loc înalt şi privind

248
spre pătimirea ta, se ruga pentru tine, învăŃându-ne pe noi ca să ne rugăm unul pentru altul, şi să cântăm
cu credinŃă lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al-8-lea
Mucenice al lui Hristos Ştefane, dulci şi lesnicioase Ńi se păreau chinurile, când vedeai pe Iisus privindu-
te şi pe Sfânta Maica Sa rugându-se pentru tine; iar noi, încredinŃându-ne îndrăznelii tale celei către
Dumnezeu, cântăm Ńie aceste laude:
Bucură-te, că ele Ńi s-au făcut Ńie flori spre încununare;
Bucură-te, că prin ele ai câştigat mare îndrăzneală la Dumnezeu;
Bucură-te, rugătorule pentru sufletele noastre;
Bucură-te, cel ce ne izbăveşti pe noi de vrăjmasi;
Bucură-te, cel ce împaci sufletele celor învrăjbiŃi;
Bucură-te, prietenul lui Dumnezeu cel curat;
Bucură-te, că rugându-te pentru noi vei fi ascultat;
Bucură-te, întâiule Mucenice şi Arhidiacone Ştefane!
Condacul al-9-lea
Fiii piericiunii cei băutori de sânge, intunecaŃi fiind la minte de tatăl lor satana, şi-au plinit pofta lor
ucigându-te cu pietre pe tine care te rugai pentru ei şi cântai lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al-9-lea
Dumnezeiasca pronie a sădit în inima ta frica Sa, şi te-a îndemnat a răbda azvârliturile de pietre, a ne
întări pe noi spre dragostea lui Dumnezeu şi a grăi Ńie acestea:
Bucură-te, purtătorule de chinuri;
Bucură-te, biruitorul iudeilor;
Bucură-te, fierbinte rugătorule al Mântuitorului;
Bucură-te, cel ce te milostiveşti de toŃi credincioşii;
Bucură-te, Apostole preaminunate;
Bucură-te, arătătorule de taine adevărate;
Bucură-te, că rugându-te ai adormit;
Bucură-te, că sufletul tău Dumnezeu ca o jertfă l-a primit;
Bucură-te, scăpărea celor necăjiti;
Bucură-te, ocrotirea diaconilor;
Bucură-te, întâiule Mucenice şi Arhidiacone Ştefane!
Condacul al 10-lea
Împăratul slavei, Domnul Iisus, primind Sfântul tău suflet în cerul cel văzut de tine deschis, şi
sălăşluindu-te lângă scaunul Dumnezeirii, nu ne uita pe noi cei cuprinşi de multe nevoi şi de ispitele
vieŃii; ci te roagă pentru noi şi ne întăreşte în răbdarea şi în dragostea cea către Dumnezeu, spre a cânta:
Aliluia!
Icosul al 10-lea
Trupul tău cel zdrobit de pietre fiind aruncat spre mâncare fiarelor şi păsărilor, zăcea neîngropat; dar
măritul Gamaliel, cu fiul său, l-au îngropat cu cinste, zicând către tine aşa:
Bucură-te, soare strălucitor;
Bucură-te, blândule mieluşel;
Bucură-te, mântuitorule de suflete;
Bucură-te, risipitorule de vrăjmaşi;
Bucură-te, al Evangheliei propovăduitor;
Bucură-te, sprijinitorul văduvelor;
Bucură-te, mustrătorul iudeilor;
Bucură-te, binefăcătorul tuturor;
Bucură-te, întâiule Mucenice şi Arhidiacone Ştefane!
249
Condacul al 11-lea
Împărăteasa Evdochia, venind la cetatea Ierusalimului şi aflând locul unde ai fost tu ucis, cu lacrimi a
sărutat pământul cel roşit cândva cu sângele tău; şi zidind biserică preafrumoasă, ca să se preaslăvească
Dumnezeul minunilor, a pus într-însa cinstitele tale moaşte, ca văzându-te credincioşii să cânte lui
Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Împărate Sfinte, preadulce Iisuse, primeşte pe pătimitorul Tău ca mijlocitor pentru mântuirea noastră şi
pentru sporirea în fapte bune; pentru ca îndreptându-ne viaŃa, să grăim cu dragoste către pătimitorul Tău,
unele ca acestea:
Bucură-te, viteazule ostaş;
Bucură-te, propovăduitorule al lui Dumnezeu;
Bucură-te, moştenitorule al cereştii împărăŃii;
Bucură-te, al lumii învăŃător;
Bucură-te, păzitorule al legii strămoseşti;
Bucură-te, ocrotitorule al Ńărilor creştineşti;
Bucură-te, întărirea ostaşilor creştini;
Bucură-te, cel ce surpi pe vrăjmaşii văzuŃi şi nevăzuŃi;
Bucură-te, împodobitorul bisericilor;
Bucură-te, întâiule Mucenice şi Arhidiacone Ştefane!
Condacul al 12-lea
Faclie luminoasă fiind tu, nu putem a te lăuda pe tine, cel ce ai pus în uimire pe îngeri prin pătimirile
tale; ci tu cu darul cel dat Ńie de la Dumnezeu, învaŃă-ne pe noi a avea evlavie şi credinŃă către toŃi
SfinŃii, ca împreună cu tine să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Întrupându-Se Fiul lui Dumnezeu, a izvorat mulŃime de Mucenici, între care tu ai fost cel dintâi,
arătându-le calea spre pătimire şi îndemnându-ne pe noi a zice Ńie unele ca acestea:
Bucură-te, rugătorule fierbinte pentru neamul creştinesc;
Bucură-te, cel ce ai biruit tot sfatul diavolesc;
Bucură-te, cel ce cu rugăciunile tale mângâi pe toŃi;
Bucură-te, cel ce prin pptimirile tale goneşti demonii;
Bucură-te, că pe cei ce te cinstesc, îi faci sănătoşi;
Bucură-te, că cei ce te laudă vor câştiga mila ta;
Bucură-te, mângâierea celor întristaŃi;
Bucură-te, grabnicule ajutător al celor ce te cheamă;
Bucură-te, întâiule Mucenice şi Arhidiacone Ştefane!
Condacul al 13-lea
O, preadulce Mucenice al lui Hristos, Ştefane, primeşte această puŃină rugăciune din gurile noastre cele
de tină şi te roagă pentru noi nevrednicii, ca prin rugăciunile tale să fim mântuiŃi de mânia lui Dumnezeu
şi de ceasul cel înfricoşător al JudecăŃii; ca împreună cu tine să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! (acest
condac se zice de trei ori)
Apoi iarăşi se zice Icosul întâi
Îngerii văzând pătimirea ta, s-au mirat de răbdarea ta, şi cu dragoste au lăudat nevoinŃele tale zicând:
Bucură-te, înger întrupat;
Bucură-te, că pe Dumnezeu ai iubit cu adevărat;
Bucură-te, că patimilor Lui ai urmat;
Bucură-te, îndreptătorule la fapte bune;
Bucură-te, că pentru lege Ńi-ai pus sufletul;
Bucură-te, că prin pătimire ai îndemnat pe toŃi a urma Ńie;
250
Bucură-te, uşa Mucenicilor;
Bucură-te, întărirea credincioşilor;
Bucură-te, lauda nevoitorilor;
Bucură-te, întâiule Mucenice şi Arhidiacone Ştefane!
Şi Condacul întâi
Apostole al lui Hristos cel mai întâi între diaconi, întărire Mucenicilor, cel ce marginile lumii le-ai
SfinŃit cu chinurile şi minunile tale; sufletele credincioşilor le-ai luminat, pe cei ce te cinstesc cu credinŃă
mântuieşte-i din toate nevoile, ca să cântăm Ńie: Bucură-te, întâiule Mucenice şi Arhidiacone Ştefane!
După aceasta se zice această:

RUGĂCIUNE
Sfinte Mare Mucenice al lui Hristos Ştefane, cel ce ai proslăvit pe Dumnezeu întru mădularele tale
cele muceniceşti, nu ne trece cu vederea pe noi, cei cuprinşi de nevoi şi ispite; ci te roagă pentru
noi Preamilostivului Dumnezeu ca să împace lumea, şi să depărteze de la noi pe tot vrăjmasul cel
pornit asupra noastră, prin mania lui Dumnezeu pentru păcatele noastre.
Roagă-te, Sfinte al lui Dumnezeu cu aceeaşi căldură cu care te-ai rugat pentru ucigaşii tăi; roagă-
te să depărteze de la noi furia celor fără de Dumnezeu şi să ne apere pe noi, poporul Său cel nou
ales, ca prin rugăciunile tale fiind mântuiŃi, să lăudăm bunatatea lui Dumnezeu cea nespusă şi pe
tine să te mărim în vecii vecilor. Amin!

251
ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC HARALAMBIE

10 februarie
După obişnuitul început, se zic:
CONDACELE şi ICOASELE:

Condacul 1
Alesule din ceata arhiereilor, mare mucenice Haralambie, dorind a-Ńi aduce cântări de laudă simŃindu-
mă nevrednic şi cu împuŃinarea graiului omenesc, tu care porŃi nume întocmai cu darul dat de la
Preaputernicul Dumnezeu, a fi luminător de bucurie, luminează-mi cugetul şi dă putere graiului meu ca
întru bucurie să-Ńi cânt Ńie: Bucură-te, Sfinte Haralambie, mare mucenice al lui Hristos!
Icosul 1
A cinsti cărunteŃele tale cele adânci şi Sfinte, bine este, deoarece întru vechimea vârstei şi a sfinŃeniei
tale te-ai arătat viteaz răbdător tuturor chinurilor ce ai suferit de la păgâni. Tu ai înmulŃit ceata
mucenicilor, tu ai adăugat numărul apostolilor şi al propovăduitorilor lui Iisus Hristos; Ńie dar se cuvine,
după vrednicie, să-Ńi cânte toŃi ortodocşii creştini unele ca acestea:
Bucură-te, vrednicule şi bunule între arhierei Haralambie;
Bucură-te, cel ce ai sfinŃit şi ai cinstit bătrâneŃile;
Bucură-te, podoaba arhiereilor şi luminătorul cetăŃii Magnesiei;
Bucură-te, învăŃătorul cuvântului lui Dumnezeu spre calea mântuirii;
Bucură-te, povăŃuitorul cel bun care ai arătat păgânilor calea mântuirii;
Bucură-te, strălucitorul cel drept care ai îndemnat la credinŃă duhurile tiranilor;
Bucură-te, mucenice, cel ce ai adus la credinŃa adevărată pe cei necredincioşi;
Bucură-te, cel ce ai adus la pocăinŃă sufletească pe cei păcătoşi;
Bucură-te, următor al apostolilor şi al proorocilor celor luminaŃi de Duhul Sfânt;
Bucură-te, purtătorule de chinuri Haralambie, care ai dat sfaturi bune prin cuvânt;
252
Bucură-te, că tu ai îndepărtat rătăcirile păgânilor;
Bucură-te, că tu ai luminat nedumerirea credincioşilor;
Bucură-te, Sfinte Haralambie, mare mucenice al lui Hristos!
Condacul al 2-lea
Văzând, Sfinte Mucenice Haralambie, că prin chinurile tale ai dobândit viaŃa cea cerească şi veşnică de
la viaŃa cea vremelnică; văzând că tu ai primit cu bucurie de la Stăpânul lumii dreapta credinŃă să o
împarŃi la cei ascultători cuvintelor lui Hristos, s-au îndemnat binecredincioşii a-Ńi aduce Ńie laudă de
mulŃumire şi a cânta lui Dumnezeu într-un glas: Aliluia!
Icosul al 2-lea
Glăsuind popoarele că tu eşti luminat, prin puterea dumnezeiască, cu lumina cunoştinŃei adevărului, au
cunoscut totodată că şi faptele tale cele sufleteşti sunt spre mântuirea neamului omenesc; pentru că ai
stat ca un adevărat ostaş mărturisitor al lui Hristos şi propovăduitor al învăŃăturii Sale. De aceea ca pe o
piatră neclintită a credinŃei arătându-te binecredincioşilor, au venit a-Ńi cânta Ńie aceste cântări:
Bucură-te, răbdătorule de chinuri ce ai suferit de la păgâni;
Bucură-te, mângâietorule, că prin răbdarea ta ai făcut între ei minuni;
Bucură-te, cel ce te-ai chinuit pentru dragostea lui Hristos;
Bucură-te, cel ce te-ai jertfit în lume ca un adevărat credincios;
Bucură-te, moştenitorul vieŃii celei veşnice;
Bucură-te, propovăduitorul credinŃei, bunule mucenice;
Bucură-te, că prin pedeapsa trupului ai dobândit fericirea Raiului;
Bucură-te, că prin smerenia sufletului ai biruit osânda iadului;
Bucură-te, cel ce ai suferit pe trupul tău piroanele păgânilor;
Bucură-te, cel ce prin răbdarea ta ai dobândit pocăinŃa oamenilor;
Bucură-te, cel ce te-ai arătat biruitor vrăjmaşilor;
Bucură-te, cel ce prin minunile tale ai adus veselie credincioşilor;
Bucură-te, Sfinte Haralambie, mare mucenice al lui Hristos!
Condacul al 3-lea
De înŃelegerea dummezeirii sufletul tău fiind luminat, ca un adevărat viteaz al Mântuitorului Hristos ai
stat, pentru că ai răspuns închinătorului de idoli Luchian ighemonul, că tu asculŃi numai de dreptele şi
mântuitoarele porunci ale Împăratului Hristos, iar nu de idolii cei fără de suflet care duc poporul la
pierzare; pentru aceea binecredincioşii au venit cu îndoită umilinŃă cântând împreună cu tine lui
Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Ieşind glas de bucurie din gura creştinilor, când au văzut că nu Ńi s-a întâmplat nici o durere trupească
prin despuierea trupului tău, ce ai suferit de la acel tiran, au adeverit totodată că scăparea şi izbăvirea ta
este venită prin puterea Mântuitorului lumii, pentru că în numele Său ai suferit acele pedepse fără vreo
vătămare. Pentru aceea binecredincioşii cu umilinŃă aduc Ńie aceste cântări:
Bucură-te, cel ce prin puterea dumnezeiască ai depărtat durerea trupească;
Bucură-te, cel ce ai biruit pe tiranii care au îndrăznit să te chinuiască;
Bucură-te, că tu ai primit în loc de odihnă chinurile celor ce te chinuiau;
Bucură-te, logodnicul tuturor mucenicilor;
Bucură-te, vorbitorule cu îngerii şi prieten al apostolilor;
Bucură-te, cel ce ai înălŃat crucea credincioşilor;
Bucură-te, cel ce ai luminat cugetul păcătoşilor;
Bucură-te, stâlpul cel tare pe care s-a sprijinit credinŃa;
Bucură-te, pomul cel plin de rod prin care s-a dobândit credinŃa;
Bucură-te, izbăvitorule de ciumă şi de foamete;
Bucură-te, tămăduitorule de răni şi boli;
253
Bucură-te, Sfinte Haralambie, mare mucenice al lui Hristos!
Condacul al 4-lea
Zicând ostaşii şi toŃi slujitorii ighemonului către mai-marii poporului că tu ai dorit mai mult necinstea
osârdiei în loc de cinste, iar cârligele cu care ei te chinuiau s-au tocit cu totul şi numai au zgâriat trupul
tău fără a-l fi vătămat cu nimica, toŃi s-au mirat între ei de răbdarea chinuirii tale; iar binecredincioşii,
slăvind pe Dumnezeu pentru facerile Sale de bine, s-au silit a-I cânta Lui: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Aratându-se mai tiran unul dintre căpeteniile păgânilor între ostaşii cei ce te chinuiau, dreptule
mucenice, şi văzând că nicidecum n-ai căpătat vreo vătămare trupească din osânda la care erai supus, a
îndrăznit acel tiran cu batjocură a smulge cârligele din mâna chinuitorilor şi pornindu-se iute cu mânie a
sfâşia mai cu putere trupul tău, îndată a venit urgia dumnezeiască asupra lui, căci i s-au tăiat mâinile de
la coate, stând spânzurate de trupul tău, şi căzând jos, la pământ, cerea zadarnic ajutor ighemonului. Iar
tot poporul grăia către tine unele ca acestea:
Bucură-te, minunea cea adevărată a credincioşilor;
Bucură-te, cel ce ai dat închinare păcătoşilor;
Bucură-te, îngrozitorul semeŃiei osânditorului;
Bucură-te, cel ce ai potolit gândul rău al vrăjmaşului;
Bucură-te, că ai biruit pe cel nelegiuit;
Bucură-te, că ai smerit pe cel nesocotit;
Bucură-te, bucuria minunilor tale;
Bucură-te, veselia chinurilor tale;
Bucură-te, propovăduitorul adevărului;
Bucură-te, luminătorul cugetului;
Bucură-te, părintele celor smeriŃi;
Bucură-te, mijlocitorul celor pocăiŃi;
Bucură-te, Sfinte Haralambie, mare mucenice al lui Hristos!
Condacul al 5-lea
Când a văzut poporul că ighemonului Luchian i s-a întors gura la ceafă, pentru că a îndrăznit a scuipa
faŃa ta cea Sfântă, toată cetatea Magnesiei s-a spăimântat de o minune ca aceasta şi într-un glas se ruga
Ńie să o mântuieşti; iar binecredincioşii cântau lui Dummezeu: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Lăudându-se numele tău, Haralambie, în toată cetatea Magnesiei şi în Asia, pentru ca mai apoi, după
rugăciunile tale către Dumnezeu, ai dat tămăduire ighemonului Luchian şi tiranului Luciu, care Ńi-au
cerut iertare de greşalele lor, şi s-au pocăit, îndată au alergat mulŃi din popor la credinŃa cea adevărată şi
botezându-se în numele Sfintei Treimi, au grăit într-un glas: "Mare este Dumnezeul milelor şi al
îndurărilor"; pentru aceasta aducem Ńie aceste cântări:
Bucură-te, cel ce ai adus la credinŃă pe împotrivitori;
Bucură-te, cel ce ai fost lor tămăduitor;
Bucură-te, minunatule între SfinŃi care ai făcut pe păgâni a se boteza;
Bucură-te, duhovnicescule părinte, care ai adus pe oameni prin botez a se lumina;
Bucură-te, cel ce te-ai învrednicit pe bolnavi a tămădui;
Bucură-te, cel ce te-ai silit pe păcătoşi a milui;
Bucură-te, cel ce ai dat şchiopilor şi ologilor însănătoşire;
Bucură-te, cel ce ai vindecat de orbire;
Bucură-te, că tu pe cei întinaŃi de păcate i-ai curăŃit;
Bucură-te, că tu pe diavoli i-ai izgonit;
Bucură-te, că, prin rugăciunile tale, morŃii au îînviat;
Bucură-te, că, prin suferinŃele tale, darul sfinŃeniei ai câştigat;
254
Bucură-te, Sfinte Haralambie, mare mucenice al lui Hristos!
Condacul al-6-lea
Mărturisind însuşi ighemonul despre minunile tale către Sever împăratul, acesta s-a mâniat foarte asupra
idolilor lui, pentru că n-au putut sta împotriva acelor minuni; iar tu, ca un biruitor asupra lor, prin
statornica ta credinŃă, ai câştigat nemărginite daruri cereşti. Pentru aceea, o lăudatule Sfinte, primeşte
mulŃumirea binecredincioşilor care cu bucurie cântă lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al-6-lea
Nouă şi înfricoşătoare minune ai săvârşit, Sfinte, când ai fost din nou chinuit de tirani după porunca lui
Sever, pentru ca, primind cu veselie piroanele bătute peste tot trupul tău şi fiind tras de barbă şi aşezat pe
un cal ca să te ducă de la Magnesia la Antiohia, la cincisprezece stadii în cale, prin gura calului glas
mare s-a auzit, blestemând pe slugile diavolului ca să te dezlege de legăturile cu care erai cuprins; pentru
aceea tot poporul cântă Ńie:
Bucură-te, strălucite arhiereule, pentru noua răbdare de chinuri ce ai avut;
Bucură-te, mucenicule Sfinte, pentru noua minune ce ai săvârşit;
Bucură-te, părinte, că prin gura calului pentru tine s-a vorbit;
Bucură-te, Sfinte că, şezând pe cal, l-ai îmblânzit;
Bucură-te, că tu pe toŃi trimişii lui Sever i-ai umilit;
Bucură-te, că tu pe slujitorii diavolului i-ai îngrozit;
Bucură-te, cel ce ai stins văpaia tiranilor;
Bucură-te, cel ce ai îngrozit furia ucigaşilor;
Bucură-te, că toate chinurile tale ce ai primit s-au potolit;
Bucură-te, cel ce ca un trandafir cu multă mireasmă ai înflorit;
Bucură-te, părinte, cel ce ca om multă osândă ai pătimit;
Bucură-te, Sfinte, cel ce ca un viteaz toate aceste chinuri le-ai biruit;
Bucură-te, Sfinte Haralambie, mare mucenice al lui Hristos!
Condacul al-7-lea
Ostaşii lui Sever, văzând minunile tale cele puternice, n-au îndrăznit să te mai chinuiască şi pe cale cu
linişte te-au dus la Antiohia ca să împlinească porunca. Acolo Sever, cu diavolească pornire s-a înfuriat
iar asupra ta, dând poruncă ca să-Ńi înfigă o frigare arsă în piept. Dar multa lor osteneală cu nimic nu te-a
vătămat, pentru că focul s-a stins şi oamenii cei împărateşti au ostenit. De aceea, o preaputernice Sfinte,
împreună cu tine cântăm lui Dumnezeu cu umilinŃă: Aliluia!
Icosul al-7-lea
În furia lui, pierzând Sever răbdarea, dacă a văzut el însuşi această minune, a cercat cu viclenie a te
îmblânzi şi a te cerceta cu ce putere faci aceste minuni. Iar el, luând de la tine răspuns, că în credinŃa lui
Hristos Dumnezeu nădăjduieşti, te-a ispitit a cere să înviezi morŃii şi să isbaveşti pe cei stăpâniŃi de
diavoli. Atunci tu, dreptule părinte, primind dar şi putere de la Dumnezeu, ai arătat în faŃa acestui
necredincios încă o minune, că şi pe mortul ce Ńi l-a adus l-ai înviat, pe cel stăpânit de diavol l-ai izbăvit
şi însuşi satana s-a înspăimântat şi a ieşit din om, strigând către tine, cu rugăminte, ca să nu-l chinuieşti
fără de vreme. Pentru aceasta tot poporul cu umilinŃă cântă Ńie unele ca acestea:
Bucură-te, mare mucenice Haralambie, făcătorule de minuni;
Bucură-te, mare mucenice Sfinte, izbăvitorule de nebuni;
Bucură-te, cel ce pe diavol din om cu un singur cuvânt l-ai izgonit;
Bucură-te, cel ce pe satana pe loc tu l-ai zdrobit;
Bucură-te, că însuşi el a dat glas de rugăminte, mărturisindu-te pe tine om dumnezeiesc;
Bucură-te, că tu cu aceste minuni ai ruşinat pe Sever şi pe Crips eparhul de neamul idolesc;
Bucură-te, că însuşi împăratul Sever, văzând acea minune a zis: "Mare este Dumnezeul creştinilor";
Bucură-te, că tu ai făcut atunci pe mulŃi din popor a crede în Hristos Dumnezeul milelor şi al puterilor;
Bucură-te, izbăvitorule de tot soiul de necazuri şi boli;
255
Bucură-te, că tu toate viclesugurile şi pornirile diavolului omori;
Bucură-te, că înşişi îngerii cereşti te numesc alesul lui Dumnezeu;
Bucură-te, că toŃi creştinii pământeşti cinstesc numele tău;
Bucură-te, Sfinte Haralambie, mare mucenice al lui Hristos!
Condacul al-8-lea
A răsărit lumina cea adevărată a cunoştinŃei celei sufleteşti din rodul ostenelilor tale, Haralambie, care ai
fost osândit cu multe feluri de chinuri şi toate le-ai biruit prin credinŃa ta cea puternică către Dumnezeu.
Acea lumină îndată s-a răspândit peste închinătorii la idoli şi mulŃi din aceştia crezând în numele Sfintei
Treimi, s-au botezat în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Pentru aceea, lăudând noi
vrednicia ta cea sufletească, împreună cu tine cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al-8-lea
Împăratul Sever, socotind mai apoi că tu faci cu farmece acele minuni, Ńi-a poruncit să jertfeşti idolilor
lui pentru ca să te scape de grozavele sale chinuri; însă tu, ca un om dumnezeiesc, cunoscând rătăcirea
sa, ai răspuns că pe cât trupul tău se zdrobeşte cu bătăile, pe atât se bucură întru tine duhul tău. Atunci
Sever, mâniindu-se din nou, a poruncit să te omoare, bătându-te cu pietre şi arzând cu făclii aprinse
barba şi obrazul tău; iar tu, cu vitejia cea sufletească, ai întors focul asupra slujitorilor împăratului şi i-ai
pârlit pe ei. Pentru aceasta noi creştinii cu bucurie cântăm Ńie aceste cântări:
Bucură-te, dumnezeiescule Sfinte, care ai biruit a lui Sever rătăcire;
Bucură-te, bunule părinte, care ai răspuns lui cu milostivire;
Bucură-te, cel ce ai primit pedepse grele în loc de odihnă trupească;
Bucură-te, cel ce ai socotit bătăile drept bucurie sufletească;
Bucură-te, viteazule ostaş, care ai îndreptat focul asupra duşmanilor tăi;
Bucură-te, vrednicule sutaş, care ai scăpat trupul tău de tiranii cei răi;
Bucură-te, cel ce te-ai arătat ca un stâlp neclintit bisericii lui Hristos;
Bucură-te, cel ce te-ai arătat ca un sfeşnic pururea luminos;
Bucură-te, înŃelepte mucenice care ai risipit intunecarea idolilor;
Bucură-te, strălucite Haralambie care ai potolit durerea păcătoşilor;
Bucură-te, comoara cea nepreŃuită a cereştilor cununi;
Bucură-te, Sfinte Haralambie, mare mucenice al lui Hristos!
Condacul al-9-lea
Trecând, bunule părinte, fără vreo vătămare trupească acele chinuri ce Ńi-au dat păgânii, ai dobândit prin
aceasta lauda tuturor apostolilor şi bucuria mucenicilor, căci te-ai învrednicit a fi cu ei partaş
dumnezeieştii cununi prin care s-a întărit neamul creştinesc. Pentru aceea, o lăudatule Sfinte, primeşte de
la noi laudă de mulŃumire, ca împreună cu tine să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al-9-lea
Ucigaşul şi nelegiuitul Sever, înŃelegând mai la urmă că puterea şi minunile tale sunt venite de la
Hristos, Mântuitorul lumii, a îndrăznit dimpreună cu slujitorii săi a cârti şi a huli chiar împotriva lui
Dumnezeu. Atunci pentru o asemenea cutezare, a venit asupra lor arătare cerească, pentru că pământul s-
a cutremurat şi fulgere şi trăznete au cuprins pe Sever şi pe Crips, eparhul său, ca să cunoască puterea lui
Dumnezeu. Pentru aceea îndrăznim şi te rugăm, Sfinte mare mucenice Haralambie, fii apărătorul nostru
de toate primejdiile şi ne întăreşte şi pe noi în credinŃa Sfintei Treimi ca să nu cădem în primejdia
păgânilor. Aşa, Sfinte mare mucenice, mijloceşte către Dumnezeu ca să ne miluiască după mare mila Sa,
pentru ca să putem cânta unele ca acestea:
Bucură-te, cel ce ai dobândit puterea minunilor tale de la Mântuitorul;
Bucură-te, cel ce ai avut mărirea faptelor tale de la Ziditorul;
Bucură-te, cel ce întru Hristos te-ai jertfit, şi întru El te-ai SfinŃit;
Bucură-te, cel ce întru Domnul te-ai întărit şi prin El ai biruit;
Bucură-te, că pe tiranii tăi i-ai osândit, ca să te cunoască de om dumnezeiesc;
256
Bucură-te, că pe duşmanii tăi i-ai umilit, ca să te cinstească de părinte sufletesc;
Bucură-te, că prin tine s-a înnoit izvorul bunătăŃilor şi al îndurărilor;
Bucură-te, că prin tine s-a vestit pomul milelor şi al dreptăŃilor;
Bucură-te, că însuşi Sever, împăratul, şi Crips, eparhul, te-au rugat să-i scapi de pedeapsa lui Dumnezeu
trimisă lor;
Bucură-te, că împăratul şi eparhul au lăudat credinŃa creştinilor;
Bucură-te, cel ce ai primit dumnezeieşti daruri pentru creştini;
Bucură-te, cel ce ai primit bunătăŃi pentru pământeni;
Bucură-te, Sfinte Haralambie, mare mucenice al lui Hristos!
Condacul al 10-lea
FierbinŃi au fost rugăciunile tale către Dumnezeu, dreptule mucenice, pentru că, mijlocind pentru
iertarea şi tămăduirea duşmanilor tăi, Sever împăratul şi Crips ispravnicul, i-ai scăpat pe ei din osânda în
care erau căzuŃi şi slobozindu-i în pace, le-ai dat sfătuire bună ca să nu mai greşească. Drept aceea,
cunoscând şi noi păcătoşii facerile tale de bine, bunule Sfinte, venim către tine cu umilinŃă a te ruga să
ne izbăveşti şi pe noi din toate nevoile şi necazurile pentru ca împreună cu tine să cântăm lui Dumnezeu:
Aliluia!
Icosul al 10-lea
Darul dumnezeiesc a fost asupra ta, lăudatule părinte, pentru că, învrednicindu-te a aduce la credinŃa cea
adevărată pe fiica împăratului Sever, anume Galini, ea insăşi a stat mărturisitoare şi propovăduitoare
bunătăŃilor cereşti şi a îndemnat pe tatal ei să se lepede de tirania păgânătăŃii, ca să dobândească întru
Hristos milostivirea bunătăŃii. Pentru aceasta, o lăudatule Sfinte, primeşte de la noi cu bucurie a-Ńi aduce
aceste cântări:
Bucură-te, cel ce prin rugăciunile tale ai scăpat de la pedeapsă pe vrăjmaşii tăi;
Bucură-te, cel ce prin mijlocirile tale ai slobozit în pace pe cei ce erau în nevoi;
Bucură-te, cel ce i-ai sfătuit pe ei ca să nu mai greşească;
Bucură-te, cel ce i-ai îndemnat pe ei ca să se pocăiască;
Bucură-te, că tu ai adus la adevărata credinŃă pe fiica împăratului Sever, anume Galini;
Bucură-te, că tu ai întărit a ei cunoştinŃă şi ai învăŃat-o în Dommul a se povăŃui;
Bucură-te, că ea insăşi a îndemnat pe tatăl ei să se lepede de tirania păgânătăŃii;
Bucură-te, că tot ea l-a chemat la Hristos, ca să câştige milostivirea bunătăŃii;
Bucură-te, cel ce ai luminat cugetul celor întunecaŃi;
Bucură-te, cel ce ai dobândit pocăinŃa celor deşteptaŃi;
Bucură-te, viŃa care ai odrăslit pentru întărirea neamului creştinesc;
Bucură-te, roada prin care ai primit harul dumnezeiesc pentru tămăduirea neamului omenesc;
Bucură-te, Sfinte Haralambie, mare mucenice al lui Hristos!
Condacul al 11-lea
În vis văzând fiica împăratului Sever că ea şedea într-o grădină cu pomi bine mirositori şi cu fântâni
infrumuseŃate şi tot prin vis văzând că pe tatăl ei şi pe Crips ispravnicul i-a gonit de acolo păzitorul
grădinii, a alergat cu grabire la tine, bunule părinte, rugându-te ca să-i tâlcuieşti acel vis. Iar tu, ca un
izvor al cunoştinŃei, preŃuind râvna cea adevărată a binecredincioasei fiice a împăratului, îndată i-ai dat
povăŃuirea cea sufletească, căci ai numit grădină Raiul drepŃilor, şi păzitorul Raiului ai socotit că este
însuşi Hristos; căci El a aşezat în Rai pe cei credincioşi şi a izgonit de acolo pe cei necredincioşi. Pentru
aceea, noi cu umilinŃă cântăm Lui: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Trecând treizeci de zile de la înfricoşătoarea pedepsire primită de la Dumnezeu, împăratul s-a răzvrătit
iarăşi împotriva lui Hristos, Dumnezeul pe care însuşi Îl mărturisise. Şi chemându-te după aceea ca să
jertfeşti idoliior lui spre a scăpa de pedeapsa sa, ai stat şi aici vitejeşte împotrivitor păgânătăŃii sale, căci
i-ai răspuns că mari şi nepricepute sunt cuvintele sale. Atunci el, mâniindu-se din nou, Ńi-a pus spre
257
batjocură frâu şi zăbale în gură şi te-a tras prin toată cetatea ca şi cum ai fi fost o fiinŃă fără grai. Iar tu,
mucenicule Sfinte, făcând rugi către Dumnezeu, ai scăpat şi din aceasta. Pentru aceea noi cei
binecredincioşi aducem cu mulŃumire laudă biruinŃei tale, şi voim a-Ńi cânta într-un glas unele ca
acestea:
Bucură-te, tâlcuitorul visului credincioasei întru Hristos;
Bucură-te, propovăduitorul Raiului celui frumos;
Bucură-te, viteazule împotrivitor cuvintelor păgâneşti;
Bucură-te, dreptule mângâietor sfaturilor sufleteşti;
Bucură-te, că tu ai întărit în credinŃă pe Galini, fiica împăratului, de a sfărâmat idolii cei turnaŃi;
Bucură-te, că prin tine s-a risipit necuviinŃa slujitorilor idoleşti celor înrădăcinaŃi;
Bucură-te, că însăşi Galini a înfruntat pe tatăl ei de la închinarea păgânătăŃii;
Bucură-te, că însăşi ea a îmbrăŃişat şi a apărat neamul creştinesc;
Bucură-te, că ai lăsat spre pomenire fapte duhovniceşti;
Bucură-te, că ai dobândit spre răsplătire dragoste îngerească;
Bucură-te, Sfinte părinte, de roada bunătăŃilor tale;
Bucură-te, cuviosule mucenice, de faptele minunilor tale;
Bucură-te, Sfinte Haralambie, mare mucenice al lui Hristos!
Condacul al 12-lea
Şezând tu, strălucitule Sfinte, rezemat de stâlpul cel uscat al casei văduvei unde te-a trimis Sever, ca să
fii pus spre batjocură, ai arătat acolo încă o minune, căci stâlpul acela, înverzind, a înfrunzit şi a făcut
atâtea ramuri încat a acoperit casa. Atunci văduva, cunoscând puterea cea dumnezeiască, a căzut la
picioarele tale închinându-se şi zicându-Ńi să mergi de la casa ei căci este nevrednică să fii aproape de ea.
Iar tu, minunatule părinte, răspunzând cu blândeŃe să nu se teamă, ci să creadă în Domnul că este foarte
milostiv şi lăudat, ai îndoit după aceea minunile tale, căci a doua zi acel pom a înflorit şi a rodit, iar
vecinii văduvei, văzând asemenea minune, s-au mirat foarte. Şi văduva, întărindu-se în credinŃă, după
râvna sa, şi cunoscând că acele minuni le-ai făcut cu darul şi puterea Mântuitorului Hristos, îndată s-a
botezat în numele Sfintei Treimi, izbăvindu-se de toate răutăŃile sale. Pentru aceea toŃi dreptslăvitorii
creştini vin cu bucurie să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Psalmul lui David cu bucurie l-ai cântat, Sfinte, când erai dus la locul osândei, spre pierzare, ca să Ńi se
taie capul, după porunca lui Sever, ca să nu mai abaŃi pe păgâni din rătăcirea de care erau cuprinsi şi aşa
ai zis în cale: "Mila şi judecata Ta voi cânta łie, Doamne; cânta-voi şi voi merge cu pricepere, în cale
fără prihană, când vei veni către mine". Iar către sfârşit, ridicând ochii şi mâinile tale către ceruri, ai
mulŃumit cu smerenie Dumnezeului milelor şi al îndurărilor pentru mântuirea ta, zicând: "Pomeneşte-mă
Doamne întru împărăŃia Ta". Atunci cerurile deschizându-se, S-a arătat Domnul puterilor cu mulŃime de
îngeri asupra ta şi te-a chemat pe tine în locaşurile drepŃilor ca pe un prieten iubit care ai fost chinuit în
lume pentru dragostea Sa, dându-Ńi totodată dar de tămăduire asupra celor ce vor cinsti în lume şi vor
prăznui numele tău, ca să fie scăpaŃi de toate bolile şi nevoile lor, iar mai ales de năpraznica boală a
ciumei. Pentru aceea, o lăudatule Sfinte, primeşte cu bucurie a-Ńi cânta Ńie aceste cântări:
Bucură-te, strălucite arhiereule, că ai înverzit şi ai rodit stâlpul cel uscat al văduvei;
Bucură-te, strălucitule mucenice, că ai potolit şi ai smerit pe păgânul cel înfuriat al cetăŃii;
Bucură-te, cel ce ai adus la credinŃa cea adevărată pe văduva care trăia în desfrâu;
Bucură-te, cel ce ai adus la pocăinŃa cea dorită pe păgâna care era în nebunie;
Bucură-te, că prin minunile tale ai deşteptat în ea cuvântul adevărului;
Bucură-te, că prin sfaturile tale ai câştigat şi asupra sa darul botezului;
Bucură-te, bunule Sfinte, care ai săvârşit în viaŃa ta destule minuni;
Bucură-te, dreptule părinte, care ai mântuit mulŃime de păgâni prin chinurile tale;
Bucură-te, cel ce te-ai învrednicit a vedea cerurile deschise şi frumusetea cea nemărginită a slavei
dumnezeieşti;
258
Bucură-te, cel ce ai primit glasul Domnului puterilor şi bucuria cea negrăită a cetelor cereşti;
Bucură-te, comoara cea nepreŃuită cu care s-a încununat cinstitul tău cap, când s-a tăiat de păgâni;
Bucură-te, podoaba cea neaşteptată cu care s-a îmbrăcat măritul tău trup când s-a despărŃit de tirani;
Bucură-te, Sfinte Haralambie, mare mucenice al lui Hristos!
Condacul al 13-lea
O, întru tot lăudate Sfinte Haralambie, primeşte de la noi aceste cântări ce cu umilinŃă le aducem
înaintea ta, şi ne izbăveşte pe noi din toate nevoile şi necazurile ca un bun şi de oameni iubitor. Căci deşi
suntem nevrednici milostivirii tale pentru păcatele noastre cele multe şi grele, pe care le săvârşim în tot
timpul vieŃii noastre şi în tot ceasul, însă cunoscând bunătatea ta cea mare pe care o ai arătat asupra celor
ce te cinstesc pe tine, şi asupra celor ce se pocăiesc cu credinŃă întru numele Domnului, năzuim cu
fierbinŃi lacrimi a mărturisi înaintea ta că am greşit.
De aceea ne rugăm Ńie ca să fii mijlocitorul nostru către preaputernicul Dumnezeu, pentru iertarea
păcatelor noastre, pentru mântuirea noastră de toate bolile şi de toate primejdiile şi pentru întărirea
noastră în credinŃa cea adevărată ca să nu mai greşim.
Aşa, strălucite Sfinte, rugămu-te pe tine ca să ne aperi pe noi de toate răutăŃile, după făgăduinŃa ta, căci
toŃi te cinstim şi prăznuim numele tău, cântând lui Dumnezeu: Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)
Apoi iarăşi se zice Icosul întâi
A cinsti cărunteŃele tale cele adânci şi Sfinte, bine este, deoarece întru vechimea vârstei şi a sfinŃeniei
tale te-ai arătat viteaz răbdător tuturor chinurilor ce ai suferit de la păgâni. Tu ai înmulŃit ceata
mucenicilor, tu ai adăugat numărul apostolilor şi al propovăduitorilor lui Iisus Hristos; Ńie dar se cuvine,
după vrednicie, să-Ńi cânte toŃi ortodocşii creştini unele ca acestea:
Bucură-te, vrednicule şi bunule între arhierei Haralambie;
Bucură-te, cel ce ai sfinŃit şi ai cinstit bătrâneŃile;
Bucură-te, podoaba arhiereilor şi luminătorul cetăŃii Magnesiei;
Bucură-te, învăŃătorul cuvântului lui Dumnezeu spre calea mântuirii;
Bucură-te, povăŃuitorul cel bun care ai arătat păgânilor calea mântuirii;
Bucură-te, strălucitorul cel drept care ai îndemnat la credinŃă duhurile tiranilor;
Bucură-te, mucenice, cel ce ai adus la credinŃa adevărată pe cei necredincioşi;
Bucură-te, cel ce ai adus la pocăinŃă sufletească pe cei păcătoşi;
Bucură-te, următor al apostolilor şi al proorocilor celor luminaŃi de Duhul Sfânt;
Bucură-te, purtătorule de chinuri Haralambie, care ai dat sfaturi bune prin cuvânt;
Bucură-te, că tu ai îndepărtat rătăcirile păgânilor;
Bucură-te, că tu ai luminat nedumerirea credincioşilor;
Bucură-te, Sfinte Haralambie, mare mucenice al lui Hristos!
Şi Condacul întâi
Alesule din ceata arhiereilor, mare mucenice Haralambie, dorind a-Ńi aduce cântări de laudă simŃindu-mă
nevrednic şi cu împuŃinarea graiului omenesc, tu care porŃi nume întocmai cu darul dat de la
Preaputernicul Dumnezeu, a fi luminător de bucurie, luminează-mi cugetul şi dă putere graiului meu ca
întru bucurie să-Ńi cânt Ńie: Bucură-te, Sfinte Haralambie, mare mucenice al lui Hristos!

259
ACATISTUL SFÂNTULUI NECTARIE TAUMATURGUL

9 noiembrie
După obişnuitul început, se zic:
CONDACELE şi ICOASELE:

Condacul 1
Pe steaua cea nou strălucitoare a Ortodoxiei, pe al Bisericii nou zid de apărare, cu bucurie în inimi să îl
lăudăm. Slăvit fiind de lucrarea Duhului, izvorăşti tămăduiri şi har bogat; pentru aceea îi strigăm:
Bucură-te, Părinte Nectarie!
Icosul 1
Om purtătator al bucuriilor celor cereşti, te-ai arătat în lume Nectarie, arhiereule al lui Hristos, în viaŃă
neprihănită petrecând, drept, cuvios şi de Dumnezeu inspirat, în toate dăruit; pentru aceasta şi de la noi
auzi unele ca acestea:
Bucură-te, cel prin care se înalŃă cei credincioşi;
Bucură-te, cel prin care sunt risipiŃi cei duşmanoşi;
Bucură-te, vas aurit al înŃelepciunii;
Bucură-te, cel prin care se învinge răutatea lumii;
Bucură-te, locaş al sfinŃeniei şi al lucrării cereşti;
Bucură-te, carte dumnezeiască a noii cetăŃi îngereşti;
Bucură-te, cel care pe deplin Sfânt te-ai arătat;
Bucură-te, cel care de cele materiale te-ai lepădat;
Bucură-te, a credinŃei răsplată strălucitoare;
Bucură-te, mijlocitor al harului, cucernic şi tare;

260
Bucură-te, cel prin care Biserica se slăveşte;
Bucură-te, cel prin care insula Eghina se veseleşte;
Bucură-te, Părinte Nectarie!
Condacul al 2-lea
ÎnŃelepciune având, încă din tinereŃe, de raza cea dumnezeiască Ńi-ai luminat sufletul şi strălucirii
poruncilor celor Sfinte ai urmat, Cuvioase. De aceea, în virtuŃi înaintând, de mic copil ai cântat lui
Hristos: Aliluia!
Icosul al 2-lea
Mergând în oraşul Sfântului Constantin, ai avut frică de Dumnezeu ca îndrumător şi cercetarea celor
Sfinte ca apărător. De aceea, hrănindu-te din înŃelepciunea cea dumnezeiească, pe cei pe care cu
cuvântul tău i-ai umplut de bucurie sfântă, îi auzi strigând unele ca acestea:
Bucură-te, viŃă a veşniciei;
Bucură-te, nectar al ambroziei;
Bucură-te, că de Mântuitorul ne-ai fost trimis vindecător luminat;
Bucură-te, că PărinŃilor celor din vechime ai urmat;
Bucură-te, piatra cea nouă a zidirii cugetătoare;
Bucură-te, cununa nou împletită, a Bisericii drept măritoare;
Bucură-te, cel ce te-ai arătat ca un trandafir proaspăt înflorit;
Bucură-te, cel ce de Dumnezeu ai fost dăruit;
Bucură-te, steaua cea noua a credinŃei poporului;
Bucură-te, cel ce străluceşti în slava Creatorului;
Bucură-te, bunule chivernisitor al poruncilor cereşti;
Bucură-te, chip al slăvitelor virtuŃi îngereşti;
Bucură-te, Părinte Nectarie!
Condacul al 3-lea
Slăvită înŃelepciune ai căutat-o şi Ńi-ai dorit-o din tinereŃile tale, şi pe Hristos L-ai rugat cu lacrimi
fierbinŃi ca să te împodobească cu înalta ei frumuseŃe. Pentru aceea Nectarie, cu credinŃă şi plecăciune
strigi către Domnul: Aliluia!
Icosul al 3-lea
S-a bucurat sufletul tău, ca oarecând al marilor PărinŃi, Vasile şi Grigorie, mergând la Atena să
dobândeşti învăŃătura cea folositoare. Pentru aceea, cu bucurie iŃi strigăm unele ca acestea:
Bucură-te, fiu al luminii celei cereşti;
Bucură-te, vlăstar al evlaviei celei îngereşti;
Bucură-te, cel ce ai fugit de amăgirile cele lumeşti;
Bucură-te, că cele spre îndumnezeire nu ai încetat să le doreşti;
Bucură-te, minte purtătoare de Dumnezeu, plină de înŃelesuri divine;
Bucură-te, cărbune al dumnezeiescului Duh, focul aprins al cugetării creştine;
Bucură-te, cel ce viaŃă fără de pată ai trăit;
Bucură-te, cel ce înşelăciunea lui veliar ai zdrobit;
Bucură-te, cel ce ai deschis uşa sufletului, iubirii lui Hristos;
Bucură-te, cel în care a înflorit săvârşirea binelui luminos;
Bucură-te, sprijinul cel tare al celor credincioşi;
Bucură-te, săgeata de mult plâns a celor duşmănoşi;
Bucură-te, Părinte Nectarie!
Condacul al 4-lea
Având în tine râvna cea dumnezeiască a Cuvioşilor PărinŃi, fără încetare Ńi-ai dorit viaŃa cea îngerească.
De aceea, în Hios, cu bucurie ai intrat în cerescul cin monahal şi pe vrăjmaşul l-ai lăsat păgubit, cântând
Domnului neîncetat: Aliluia!
261
Icosul al 4-lea
Auzit-a Arhiereul Cel dintru înălŃime rugăciunea ta, strigat-ai către Dânsul din toată inima ta. De aceea,
de grabă a liniştit apele mării şi furtuna a potolit. Văzând acestea, cei care au fost salvaŃi prin rugăciunile
tale, cu mulŃumire şi cu credinŃă îŃi cântă unele ca acestea:
Bucură-te, cel ce de la Dumnezeu ne-ai fost trimis vindecător;
Bucură-te, izvor nesecat al minunilor;
Bucură-te, astrul cel nou al Bisericii, prealuminat;
Bucură-te, că în rândul Tuturor SfinŃilor ai intrat;
Bucură-te, vas nepreŃuit al darurilor cereşti;
Bucură-te, grădină inflorită a fericitelor virtuŃi îngereşti;
Bucură-te, cel ce furtuna mării o linişteşti;
Bucură-te, că strigătul hulitorilor îl potoleşti;
Bucură-te, noule ales al lui Hristos;
Bucură-te, al virtuŃilor grădinar cuvios;
Bucură-te, iubitorule de viaŃă duhovnicească;
Bucură-te, cel ce ai fost răsplătit cu bucuria cerească;
Bucură-te, Părinte Nectarie!
Condacul al 5-lea
Sfânt Ierarh te-ai arătat, în aceste vremuri de pe urmă, vrednic de cinstire, ca oarecând SfinŃii de demult.
Căci în acelaşi chip ca şi ei viaŃa Ńi-ai petrecut şi slăvite minuni ai săvârsit, izbăvind din toate necazurile
pe cei care strigă: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Arhiereu înŃelept, ales de Dumnezeu te-ai arătat cu adevărat în Ńara Egiptului, păstor luminat al
Pentapolisului, alergând, ca oarecând marele Pavel, spre viaŃa în Hristos. De aceea şi cei credincioşi,
cunoscând virtuŃile tale, cu glas de bucurie strigă unele ca acestea:
Bucură-te, a cetăŃii mărire;
Bucură-te, a evlaviei fire;
Bucură-te, cel asemenea Cuvioşilor pustiei;
Bucură-te, podoaba cea nouă a preoŃiei;
Bucură-te, vas al blândeŃii şi tezaurul iubirii;
Bucură-te, dătătorul păcii şi izvorâtorul milei;
Bucură-te, că Bisericii te-ai arătat strălucitor;
Bucură-te, că celor cuvioşi te arăŃi îndrumător;
Bucură-te, chip al trăirii celei neprihănite;
Bucură-te, candelă a îndumnezeirii primite;
Bucură-te, că Arhiereu desăvârşit celor înalte slujeşti;
Bucură-te, cuvântător neîntrecut al celor dumnezeieşti;
Bucură-te, Părinte Nectarie!
Condacul al-6-lea
Văzut-au creştinii din toată Biserica Egiptului, că eşti un adevărat păstor al Evangheliei. Pentru aceea,
mulŃimea credincioşilor ce ascultau cuvântul învăŃăturii tale, gândeau că au dobândit un nou Sfânt
Părinte, ce cu putere învaŃă. Şi împreună cu tine nu încetau să strige Domnului: Aliluia!
Icosul al-6-lea
Strălucit-ai şi în pămantul elen, asemenea unui nou Apostol, luminând inimile credincioşilor cu focul
Sfintelor învăŃături şi cu razele vieŃii tale, Cuvioase. Pentru aceasta, luminaŃi fiind şi noi de strălucirea
ta, iŃi strigăm unele ca acestea:
Bucură-te, luminator al Bisericii Domnului;
Bucură-te, trambiŃa cea tare a adevărului;
262
Bucură-te, cel ce ai avut râvna apostolilor;
Bucură-te, izvorul harului şi al vindecărilor;
Bucură-te, ritor îndumnezeit al cuvintelor vieŃii;
Bucură-te, că pline de har sunt omiliile tale, înŃelept al cetăŃii;
Bucură-te, cel ce cureŃi sufletele de robia patimilor;
Bucură-te, că potoleşti pornirile inimilor;
Bucură-te, mare învăŃător al credincioşilor;
Bucură-te, ascet tare, al lui Hristos următor;
Bucură-te, că multe ispite ai îndurat;
Bucură-te, că sufletele spre Hristos le-ai îndreptat;
Bucură-te, Părinte Nectarie!
Condacul al-7-lea
Mare intre ierarhi şi înŃelept intre învăŃători, dar şi smerit ascet al lui Hristos n-ai încetat a fi, Cuvioase.
De aceea, părinte duhovnicesc, al celor ce se pregăteau pentru slujirea preoŃească, ai fost chemat. Cu ei
împreună, te slăvim şi strigăm: Aliluia!
Icosul al-7-lea
Nectar al dreptăŃii şi fruct de viaŃă Sfântă, căii dumnezeieşti ai urmat şi norului duhovnicesc; iar pe noi
cei aflaŃi la vreme de strâmtoare, neîncetat ne-ai izbăvit. Pentru aceasta, sufletele noastre se bucură, când
iŃi cântă Ńie unele ca acestea:
Bucură-te, cărare a bucuriei;
Bucură-te, adiere a veşniciei;
Bucură-te, cel ce izvorăşti apele harului;
Bucură-te, cel ce ai pecetluit gura balaurului;
Bucură-te, primăvara sfinŃeniei, ce alungi iarna din gând;
Bucură-te, strălucire ce luminezi intunericul cel adanc;
Bucură-te, cel ce încurci gândurile celor păcătoşi;
Bucură-te, cel ce bucuri inima celor credincioşi;
Bucură-te, sprijin al dreptmăritorilor;
Bucură-te, nimicitorul ereziilor;
Bucură-te, căderea defăimătorilor;
Bucură-te, vindecătorul bolnavilor;
Bucură-te, Părinte Nectarie!
Condacul al-8-lea
Străine minuni Părinte, izvorăsc din mila ta cea mare, şi îi ridică pe cei aflaŃi în dureri. De aceea, şi la
Sfânta ta Mănăstire, fără încetare soseşte mulŃime de lume, cerând vindecarea şi izbăvirea de boli şi
cântându-Ńi neîncetat: Aliluia!
Icosul al-8-lea
Liman izbăvitor, în insula Eghina, este Mănăstirea ta, Sfinte. Aici, sufletele monahiilor le-ai condus
duhovniceşte spre mântuire şi le-ai îndreptat cu înŃelepciune spre Hristos. Pentru aceasta, neîncetat se
vor ruga către tine zicând:
Bucură-te, a minŃii Sfântă lucrare;
Bucură-te, ocean de răbdare;
Bucură-te, chip viu al smereniei;
Bucură-te, tezaur sfânt al curăŃiei;
Bucură-te, candelă a purităŃii şi chivot al nepătimirii;
Bucură-te, locaş al virtuŃilor şi sanctuar al cumpătării;
Bucură-te, că spre Dumnezeu conduci Mănăstirea ta;
Bucură-te, că toată puterea şi râvna, Ńi-ai pus pentru ea;
263
Bucură-te, al Eghinei strălucit veghetor;
Bucură-te, că degrabă credincioşilor le dai ajutor;
Bucură-te, că pe mulŃi din pericole ai salvat;
Bucură-te, că pe amăgitorul în prapastia adancă l-ai aruncat;
Bucură-te, Părinte Nectarie!
Condacul al-9-lea
Pline de har Sfânt şi de miros de bună mireasmă duhovnicească sunt Sfintele tale Moaşte. Mirul ce
izvorăşte din ele bine înmiresmează, nu doar Sfânta ta Mănăstire, ci şi întreagă insulă a Eghinei, SfinŃind
pe aceia care nu încetează a striga către tine: Aliluia!
Icosul al-9-lea
Izvorâtoare de har sunt Sfintele tale Moaşte şi de bogate daruri cereşti. MulŃime de bolnavi sunt
vindecaŃi şi cei slăbănogi îndreptaŃi. De aceea şi noi, împreună cu dânşii, strigăm unele ca acestea:
Bucură-te, scăldătoarea vindecărilor;
Bucură-te, dezlegarea suferinŃelor;
Bucură-te, cel ce degrabă alergi în ajutor;
Bucură-te, că în vis sau în chip tainic te arăŃi tuturor;
Bucură-te, fântâna ce părintească iubire izvorăşti;
Bucură-te, liman al bucuriei sufleteşti;
Bucură-te, că de îngrozitorul cancer, pe mulŃi i-ai vindecat;
Bucură-te, că demonilor rană de mult plâns le-ai dat;
Bucură-te, cel ce deşertăciunea înŃelepciunii lumeşti ai îngenunchiat;
Bucură-te, că în chip minunat pe credincioşi i-ai ajutat;
Bucură-te, podoaba de mult preŃ a ierahilor;
Bucură-te, cel ce luminezi mintea neştiutorilor;
Bucură-te, Părinte Nectarie!
Condacul al 10-lea
Ajutor şi acoperitor te numesc toŃi credincioşii, care s-au îndulcit de hrana binefacerilor tale. Căci dintre
cei ce te-au chemat cu credinŃă, nici unul nu a rămas nemângâiat prin harul tău. De aceea, toŃi cu bucurie
cântă: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Vestea minunilor tale s-a răspândit pretutindeni, purtătorule de Dumnezeu. Iar tu, şi celor de departe,
degrabă le-ai venit în ajutor, salvându-i de pericole şi de necazuri. De aceea, către tine aleargă zicând:
Bucură-te, că Mare ai fost numit între PărinŃi;
Bucură-te, că loc de cinste ai între SfinŃi;
Bucură-te, că la fel cu cei de demult eşti lăudat;
Bucură-te, că între SfinŃii PărinŃi ai fost încununat;
Bucură-te, triumf al credinŃei, zid de apărare al creştinilor;
Bucură-te, izvor al harului, ruşinarea necredincioşilor;
Bucură-te, cel ce ne descoperi slava adevărului;
Bucură-te, cel ce pecetluieşti gura păcătosului;
Bucură-te, bucuria şi puterea credincioşilor;
Bucură-te, sprijinul şi întărirea sufletelor;
Bucură-te, cel prin care Hristos se slăveşte;
Bucură-te, cel prin care diavolul se stârpeşte;
Bucură-te, Părinte Nectarie!
Condacul al 11-lea
Imne de mulŃumire nenumărate, iŃi înălŃăm Ńie Părinte, noi cei izbăviŃi sub acoperământul tău. Căci în
toate necazurile noastre, de grabă ai venit să ne alungi tristeŃea. De aceea, cu ajutorul tău, Îl slăvim pe
264
Hristos strigând: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Ai ars râvna demonilor, cu flăcările minunilor tale şi cu osârdie ai venit în ajutorul credincioşilor. În
suferinŃe grele le-ai stins durerea şi i-ai vindecat de mulŃime de boli. Pentru aceea, cu evlavie rostesc
unele ca acestea:
Bucură-te, vindecătorul bolnavilor;
Bucură-te, spaima demonilor;
Bucură-te, că pe cei chinuiŃi de friguri i-ai vindecat;
Bucură-te, că pe cei slăbănogi i-ai îndreptat;
Bucură-te, cel ce ai înmulŃit apa fântânii secate;
Bucură-te, că ai binecuvântat Eghina cu rugăciuni neîncetate;
Bucură-te, că prin tine mila lui Dumnezeu se arată;
Bucură-te, cel ce seceta ai oprit şi ai dat ploaie bogată;
Bucură-te, izvorul harului nesecat;
Bucură-te, stea care pe toŃi i-a luminat;
Bucură-te, cel care al Mănăstirii iscusit duhovnic te-ai arătat;
Bucură-te, că de la monahii imne auzi neîncetat;
Bucură-te, Părinte Nectarie!
Condacul al 12-lea
Harul Mângâietorului, cu bogăŃie se revarsă prin Sfintele tale Moaşte. Şi asemenea unui izvor nesecat,
adapă sufletele chinuite şi vindecă bolile trupeşti ale celor ce strigă neîncetat către Domnul: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Cântând împreună cu Cetele cele Îngereşti, imnul Treimii Celei Întreit Sfinte, priveşte dintru înălŃime şi
spre noi păcătoşii şi cu milostivirea ta cea mare, nu înceta să ne ajuŃi, pe cei ce cu credinŃă strigăm Ńie
unele ca acestea:
Bucură-te, fiu al Silivriei;
Bucură-te, slava Bisericii;
Bucură-te, mândria Eghinei;
Bucură-te, păzitorul Eladei;
Bucură-te, chip şi model de cuvios ierarh;
Bucură-te, pavază şi scăpare pentru orice monah;
Bucură-te, Luceafărul cel nou al Bisericii;
Bucură-te, darul prin care se întăresc cucernicii;
Bucură-te, cel prin care patimile se curăŃesc;
Bucură-te, că prin tine pe Dumnezeu Îl slăvesc;
Bucură-te, apărător neobosit al credincioşilor;
Bucură-te, grabnic mijlocitor către Creator;
Bucură-te, Părinte Nectarie!
Condacul al 13-lea
O, Preabunule Părinte, luminatorul Ortodocşilor, Ierarhule al lui Hristos, Nectarie! Stând în faŃa
Tronului lui Dumnezeu, roagă-te neîncetat pentru iertarea păcatelor noastre şi pentru întoarcerea noastră
spre infierea harului. Căci neîncetat către Mântuitorul strigăm: Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)
Apoi iarăşi se zice Icosul întâi
Om purtătator al bucuriilor celor cereşti, te-ai arătat în lume Nectarie, arhiereule al lui Hristos, în viaŃă
neprihănită petrecând, drept, cuvios şi de Dumnezeu inspirat, în toate dăruit; pentru aceasta şi de la noi
auzi unele ca acestea:
Bucură-te, cel prin care se înalŃă cei credincioşi;
Bucură-te, cel prin care sunt risipiŃi cei duşmanoşi;
265
Bucură-te, vas aurit al înŃelepciunii;
Bucură-te, cel prin care se învinge răutatea lumii;
Bucură-te, locaş al sfinŃeniei şi al lucrării cereşti;
Bucură-te, carte dumnezeiască a noii cetăŃi îngereşti;
Bucură-te, cel care pe deplin Sfânt te-ai arătat;
Bucură-te, cel care de cele materiale te-ai lepădat;
Bucură-te, a credinŃei răsplată strălucitoare;
Bucură-te, mijlocitor al harului, cucernic şi tare;
Bucură-te, cel prin care Biserica se slăveşte;
Bucură-te, cel prin care insula Eghina se veseleşte;
Bucură-te, Părinte Nectarie!
Şi Condacul întâi
Pe steaua cea nou strălucitoare a Ortodoxiei, pe al Bisericii nou zid de apărare, cu bucurie în inimi să îl
lăudăm. Slăvit fiind de lucrarea Duhului, izvorăşti tămăduiri şi har bogat; pentru aceea îi strigăm:
Bucură-te Părinte Nectarie!

266
ACATISTUL SFÂNTULUI SERAFIM DE SAROV
MARE FĂCĂTOR DE MINUNI

2 ianuarie
După obişnuitul început, se zic:
CONDACELE şi ICOASELE:

Condacul 1
Făcatorule de minuni şi preaminunate Cuviosule cel ales al lui Hristos, grabnic ajutătorule şi
rugătorule al nostru, Sfinte Părinte Serafime, mărind pe Domnul cel ce te-a preaslăvit pe tine, cântare
de laudă iŃi aducem Ńie. Tu dar, ca cel ce ai mare îndrăzneală către Domnul, din toate nevoile
slobozeşte-ne pe noi, cei care strigăm către tine: Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare
făcator de minuni din Sarov!
Icosul 1
Creatorul îngerilor te-a ales pe tine de la început ca să preaslăveşti prin viaŃa ta cea minunată Numele
Sfintei Treimi, căci te-ai arătat cu adevărat înger pe pământ şi serafim în trup şi, ca o rază prealuminată a
veşnicului soare al dreptăŃii, viaŃa ta a strălucit. Iar noi văzând nevoinŃele tale cele prealăudate, cu
evlavie şi cu bucurie Ńie cântăm acestea:
Bucură-te, dreptarul credinŃei şi al evlaviei;
Bucură-te, chipul blândeŃei şi al smereniei;
Bucură-te, mărirea cea preaslăvită a drepŃilor;
Bucură-te, mângâierea cea lină a mâhniŃilor;
Bucură-te, lauda preaiubită a monahilor;
Bucură-te, ajutorarea preaminunată a trăitorilor în lume;
267
Bucură-te, slava şi apărarea Ńării Ruseşti;
Bucură-te, împodobirea Sfântă a pământului Tambovului;
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcator de minuni din Sarov!
Condacul al 2-lea
Văzând maica ta preacuvioasă, Părinte Serafime, dragostea ta cea fierbinte către viaŃa călugărească, a
cunoscut voia Domnului cea Sfântă pentru tine şi, ca pe un dar desăvârşit lui Dumnezeu aducându-te, te-
a binecuvântat pe calea cea îngustă a călugăriei cu a sa Sfântă cruce pe care tu ai purtat-o la piept până la
sfârşitul vieŃii, arătându-Ńi dragostea ta cea mare către Cel ce s-a răstignit pentru noi, Hristos, Dumnezeul
nostru, căruia toŃi cu umilinŃă să-I cântăm: Aliluia!
Icosul al 2-lea
Cuget ceresc Ńi s-a dăruit Ńie, Sfinte al lui Dumnezeu, căci din tinereŃile tale, necontenit năzuind la cele
cereşti, ai lăsat casa părintească pentru împărăŃia lui Dumnezeu şi adevărul ei. Pentru aceasta primeşte
de la noi laudele acestea:
Bucură-te, fiu de Dumnezeu ales, al oraşului Kursk;
Bucură-te, al părinŃilor celor cucernici odraslă preaslăvită;
Bucură-te, cel ce ai moştenit virtuŃile maicii tale;
Bucură-te, cel ce ai învăŃat de la dânsa evlavia şi rugăciunea;
Bucură-te, că de la maica ta la lupte duhovniceşti, cu crucea ai fost binecuvântat;
Bucură-te, că până la moarte această binecuvântare cu sfinŃenie o ai păstrat;
Bucură-te, că din dragoste către Domnul casa părintească o ai lăsat;
Bucură-te, cel ce frumuseŃile lumii acesteia de nimic le-ai socotit;
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcator de minuni din Sarov!
Condacul al 3-lea
Din tinereŃile tale puterea celui Preaînalt cu adevărat te-a acoperit, preacuvioase, tu, căzând din înălŃimea
bisericii, nevătămat păzindu-te pe tine Domnul, iar atunci când de boală cumplit pătimeai, însăşi Stapâna
lumii s-a arătat aducându-Ńi vindecare din ceruri căci din pruncie drept ai slujit lui Dumnezeu neîncetat
cântându-I: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Având stăruinŃa către lucrarea vieŃii călugăreşti celei asemenea îngerilor, ai mers la Sfânta cetate a
Kievului pentru a te închina Cuvioşilor de la Pecerska, primind din gura Cuviosului Dositei porunca să-
Ńi îndreptezi calea ta în Pustia Sarovului, căci cu credinŃă venind de departe ai sărutat acel Sfânt loc şi,
acolo sălăşluindu-te, ai sfârşit viaŃa ta cea plăcută lui Dumnezeu. Iar noi minunându-ne de o aşa purtare
de grija a lui Dumnezeu pentru tine, cu umilinŃă iŃi cântăm:
Bucură-te, cel ce de lumeasca deşertăciune te-ai lepadat;
Bucură-te, cel ce patria cerească cu ardoare o ai dorit;
Bucură-te, că pe Hristos din toată inima L-ai iubit;
Bucură-te, căci jugul cel bun al lui Hristos asupra ta l-ai luat;
Bucură-te, cel ce ai fost desăvârşit ascultător;
Bucură-te, păzitorul cel adevărat de poruncile dumnezeieşti;
Bucură-te, cel ce mintea şi inima ta, prin rugăciune, către Dumnezeu le-ai întărit;
Bucură-te, stâlpul cel neclintit al Ortodoxiei;
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcator de minuni din Sarov!
Condacul al 4-lea
Viforul năpastelor celor rele potolindu-l, ai străbătut toată calea cea îngustă şi îndurerată a nevoinŃei
călugăreşti purtând jugul vieŃii pustniceşti al zăvorârii, al tăcerii şi al privegherii de multe nopŃi şi astfel,
prin harul dumnezeiesc urcând din putere în putere, de la fapte către contemplarea lui Dumnezeu, te-ai
mutat în locaşurile de sus unde cu îngerii îi cânŃi lui Dumnezeu: Aliluia!

268
Icosul al 4-lea
Auzind şi văzând viaŃa ta cea Sfântă, preacuvioase Părinte Serafime, obştea toată s-a mirat de tine şi,
venind, lua învăŃătură din cuvintele şi din faptele tale slăvind pe Domnul cel ce este minunat întru SfinŃii
Săi. Iar noi cu credinŃă şi cu dragoste te lăudăm, preacuvioase Părinte, cântându-Ńi aşa:
Bucură-te, cel ce cu totul jertfă lui Dumnezeu te-ai adus;
Bucură-te, cel ce înălŃimea nepătimirii ai ajuns;
Bucură-te, ostaşule al lui Hristos, cel cu bună biruinŃă;
Bucură-te, bun şi credincios slujitor al Cerescului Stăpân;
Bucură-te, înainte stătătorule cel neînfricat pentru noi către Domnul;
Bucură-te, rugătorule al nostru cel neobosit către Născătoarea de Dumnezeu;
Bucură-te, al crinului din pustie minunată mireasmă;
Bucură-te, al harului dumnezeiesc vas fără prihană;
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcator de minuni din Sarov!
Condacul al 5-lea
Lumina dumnezeiască a strălucit în casa ta, preacuvioase, atunci când tu, bolnav fiind şi pe patul morŃii
zăcând, însăşi Preacurata Fecioara a venit la tine cu SfinŃii Apostoli Petru şi Ioan şi a zis: "Acesta este
din neamul meu!"- şi s-a atins de capul tău. Îndată dar, făcându-te sănătos, cu mulŃumire lui Dumnezeu
ai cântat: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Văzând pizmasul neamului omenesc viaŃa ta cea curată şi Sfântă, preacuvioase Părinte Serafime, a vrut
să te piardă pe tine trimiŃând asupra ta oameni răi care fără milă te-au bătut lasându-te abia viu. Tu însă,
Părinte Serafime, ca un miel blând pe toate le-ai îndurat rugându-te Domnului pentru prigonitorii tăi. De
aceea, minunându-ne de a ta nerăutate, noi toŃi iŃi cântăm Ńie:
Bucură-te, căci cu blândeŃea şi smerenia ta lui Hristos Dumnezeu I-ai fost următor;
Bucură-te, căci cu nerăutatea ta pe duhul răutăŃii l-ai biruit;
Bucură-te, al curăŃiei sufleteşti şi trupeşti sârguincios păzitor;
Bucură-te, pustnice cu darurile Duhului plinit;
Bucură-te, ascetule de Dumnezeu preaslăvit şi înainte văzător;
Bucură-te, povăŃuitorule al monahilor cel minunat şi de Dumnezeu înŃelepŃit;
Bucură-te, a Sfintei Biserici laudă şi bucurie;
Bucură-te, a Mănastirii Sarovului slavă şi lăudare;
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcator de minuni din Sarov!
Condacul al-6-lea
Pustia Sarovului propovăduieşte nevoinŃele şi ostenelile tale, de Dumnezeu purtătorule, plăcutule al lui
Hristos, căci desişurile şi pădurile ei de bună mireasmă cu rugăciunea ta le-ai umplut. Urmând lui Ilie,
proorocul lui Dumnezeu, şi Botezătorului Ioan, te-ai arătat vlăstar pustiei mult roditoare prin darurile
Duhului Sfânt cu a cărui putere multe şi preaslăvite fapte ai săvârşit, îndemnând pe credincioşi să-I cânte
lui Dumnezeu, dătătorului de bunătăŃi: Aliluia!
Icosul al-6-lea
Răsărit-a întru tine, fericite Serafime, un nou ales de Dumnezeu, văzător asemenea lui Moise căci, fără
prihană slujirea la altarul Domnului săvârşind, te-ai învrednicit a-L vedea pe Hristos în Biserică, cu
puterile cele netrupeşti venind. Iar noi, de această bunăvoinŃă a lui Dumnezeu minunându-ne, iŃi cântăm
Ńie acestea:
Bucură-te, văzătorule de Dumnezeu preaslăvit;
Bucură-te, cel ce cu Lumina cea întreit strălucită ai fost luminat;
Bucură-te, al Preasfintei Treimi slujitor credincios;
Bucură-te, al Duhului Sfânt lăcaş împodobit;
Bucură-te, cel ce pe Hristos împreună cu îngerii, cu ochii trupeşti L-ai văzut;
269
Bucură-te, că încă în trupul cel putrezitor fiind, dulceaŃa Raiului mai înainte ai gustat;
Bucură-te, cel ce cu pâinea vieŃii ai fost îndestulat;
Bucură-te, cel ce cu apa nemuririi ai fost adăpat;
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcator de minuni din Sarov!
Condacul al-7-lea
Voind iubitorul de oamneni, Dumnezeu să arate întru tine, preacuvioase, a Sa nespusă milostivire către
oameni, cu adevărat luminător de Dumnezeu strălucit te-ai arătat, căci cu faptele şi cuvintele tale pe toŃi
îi aduci la evlavia şi la dragostea dumnezeiască. Astfel, cu strălucirea faptelor tale fiind luminaŃi şi cu
pâinea învăŃăturii tale fiind îndestulaŃi, pe tine cu sârguinŃă te mărim şi lui Hristos, Celui ce te-a
preaslăvit pe tine îi cântăm: Aliluia!
Icosul al-7-lea
Văzându-te pe tine nou ales al lui Dumnezeu, din locuri îndepărtate au alergat la tine credincioşii în
necazuri şi suferinŃe fiind, iar tu pe cei apăsaŃi de nevoi nu i-ai depărtat, revărsând vindecari, dăruind
alinare, cu rugăciunile pentru ei mijlocind. Pentru aceasta în tot pământul rusesc vestea minunilor tale se
răspândea, iar fiii tăi duhovniceşti te slăveau pe tine aşa:
Bucură-te, păstorul nostru cel bun;
Bucură-te, părinte milostiv şi blând;
Bucură-te, lecuitorul nostru cel grabnic ajutător şi plin de har;
Bucură-te, tămăduitorul neputinŃelor noastre cel milostiv;
Bucură-te, în nevoi şi împresurari grabnic ajutătorule;
Bucură-te, mai înainte văzatorule al celor ce vor să fie;
Bucură-te, înainte văzătorule şi mustrătorule al greşealelor celor ascunse;
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcator de minuni din Sarov!
Condacul al-8-lea
Străină minune vedem la tine, preacuvioase, căci, împovărat de ani, slăbit şi obosit fiind, o mie de zile şi
o mie de nopŃi pe piatră în rugăciune ai petrecut. Cine este dar îndreptăŃit să vestească suferinŃele şi
luptele tale pe care le-ai răbdat, fericite Părinte, ridicându-Ńi mâinile către Dumnezeu, pe Amalec cel
închipuit biruindu-l şi Domnului cântându-I: Aliluia!
Icosul al-8-lea
"Întru totul eşti dorire, întru totul dulceaŃă, preadulce Iisuse!" - Aşa strigai în rugăciune, Părinte, în
liniştea deplină a pustiei tale. Iar noi, cei întunecaŃi cu deşertăciunile şi în păcate toată viaŃa petrecând,
dragostea ta către Dumnezeu preamărim şi Ńie iŃi cântăm aşa:
Bucură-te, mijlocitorul mântuirii celor ce te iubesc şi te cinstesc pe tine;
Bucură-te, cel ce aduci pe păcătoşi la îndreptare;
Bucură-te, sihastru tăcut şi preaminunat;
Bucură-te, rugătorul pentru noi cel stăruitor;
Bucură-te, cel ce ai arătat înflăcărată dragoste către Domnul;
Bucură-te, cel ce cu focul rugăciunii săgeŃile vrăjmaşului le-ai ars;
Bucură-te, lumânare nestinsă prin rugăciune, în pustie strălucind;
Bucură-te, luminătorule ce încălzeşti şi luminezi cu daruri duhovniceşti;
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcator de minuni din Sarov!
Condacul al-9-lea
Toată firea îngerească s-a mirat de această deosebită vedere când StareŃului în zăvorâre aflat,
Împărateasa Cerului şi a Pământului S-a arătat, poruncindu-i să iasă din pustie şi să nu-i oprească pe
oamenii credincioşi să vină la el, ci pe toŃi să-i înveŃe a cânta lui Hristos: Aliluia!
Icosul al-9-lea
Ritorii cei mult vorbitori nu se pricep a spune puterea dragostei tale, fericite, căci împlinind porunca

270
Maicii Domnului, tuturor ce veneau la tine în slujire te-ai predat, iar celor nepricepuŃi ai fost sfetnic bun,
celor intristaŃi mângâietor, celor rătăciŃi blând povăŃuitor, celor bolnavi lecuitor şi tămăduitor. Pentru
aceasta Ńie îŃi cântăm aşa:
Bucură-te, că din lume în pustie te-ai sălăşluit ca să agoniseşti virtuŃi;
Bucură-te, că din pustie în mănastire te-ai întors ca sămânŃa virtuŃilor să o semeni;
Bucură-te, cel ce eşti luminat de harul Duhului Sfânt;
Bucură-te, cel ce eşti plin de blândeŃe şi smerenie;
Bucură-te, al celor ce aleargă către tine Părinte iubitor de fii;
Bucură-te, cel ce îmbărbătare şi întărire prin cuvinte de iubire acestora le dai;
Bucură-te, că pe cei ce veneau la tine bucurie şi comoară îi numeai;
Bucură-te, că pentru dragostea ta cea Sfântă de bucuriile ÎmpăraŃiei Cereşti te-ai învrednicit;
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcator de minuni din Sarov!
Condacul al 10-lea
La sfârşitul mântuitoarelor nevoinŃe ajungând, preacuvioase, în rugăciune plecându-Ńi genunchii, sufletul
tău cel Sfânt în mâinile lui Dumnezeu l-ai dat, pe care SfinŃii îngeri l-au înălŃat sus, la Tronul
AtoateŃiitorului, ca împreună să te înfăŃişezi întru slava cea neînserată, cântare de laudă cântând
Cuvântului celui mai Sfânt decât SfinŃii: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Zid tuturor SfinŃilor şi mângâiere monahilor fiind, Preasfinte, Fecioara Ńi s-a arătat înaintea sfârşitului
tău vestindu-Ńi că aproape este strămutarea ta către Domnul. Deci noi, minunându-ne de o aşa cercetare a
Maicii Domnului, iŃi cântăm aşa:
Bucură-te, că pe împărăteasa Cerului şi a Pământului la faŃă ai văzut-o;
Bucură-te, că prin arătarea Maicii Domnului te-ai umplut de bucurie;
Bucură-te, cel ce ai primit de la ea vestea mutării tale la cele cereşti;
Bucură-te, că prin glasul tău cel fără prihana SfinŃirea vieŃii tale ai arătat;
Bucură-te, că în rugăciune înaintea icoanei Maicii Domnului duhul tău cel smerit lui Dumnezeu I l-ai
dat;
Bucură-te, căci cu sfârşitul tău fără durere, prevestirea ta mai înainte o ai împlinit;
Bucură-te, cel ce cu cununa nemuririi de mâna AtoateŃiitorului ai fost încununat;
Bucură-te, că fericirea Raiului împreună cu toŃi SfinŃii ai moştenit;
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcator de minuni din Sarov!
Condacul al 11-lea
Cântare neîncetată Preasfintei Treimi înalŃând preacuvioase, prin întreaga ta viaŃă mare ascet al evlaviei
te-ai arătat: celor rătăciŃi spre povăŃuire, celor bolnavi cu trupul şi cu sufletul spre tămăduire, iar noi,
mulŃumindu-I lui Dumnezeu pentru mulŃimea cea nemăsurată a milelor Lui, neîncetat îi cântăm: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Făclie dătătoare de lumină în timpul vieŃii fiind, Părinte de Dumnezeu fericit, şi după moarte ca o stea
strălucitoare a pământului rusesc ai luminat, căci reverşi de la cinstitele tale moaşte râuri de minuni celor
ce cu credinŃă şi cu dragoste aleargă către tine. Iar noi, ca celui ce eşti fierbinte rugător pentru toată
lumea şi făcător de minuni, Ńie-Ńi cântăm acestea:
Bucură-te, cel ce cu mulŃimea minunilor de Dumnezeu eşti preaslăvit;
Bucură-te, cel ce cu dragostea ta lumea întreaga o ai luminat;
Bucură-te, iubirii lui Hristos urmaşule cel credincios şi drept;
Bucură-te, mângâierea tuturor celor ce cer de la tine ajutor;
Bucură-te, izvor nesecat al minunilor;
Bucură-te, al celor bolnavi şi neputincioşi lecuitor;
Bucură-te, al apei celei tămăduitoare, fântână nesecătuită;
Bucură-te, că toate marginile pământului nostru cu dragostea ta le-ai cuprins;
271
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcator de minuni din Sarov!
Condacul al 12-lea
Cunoscând harul şi îndrăzneala ta cea mare înaintea lui Dumnezeu cădem la tine, preacuvioase Părinte,
roagă-te fierbinte către Domnul ca să apere Sfânta Biserica Sa de necredinŃă şi dezbinare, de nevoi şi
necazuri, ca să cântăm împreună cu tine Făcătorului de bine, Dumnezeului nostru: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Cântând preaslăvirea ta te fericim pe tine, preacuvioase Părinte, ca pe un puternic mijlocitor pentru noi
către Domnul, ca pe un mângâietor şi apărător, şi cu dragoste iŃi cântăm Ńie acestea:
Bucură-te, lauda Bisericii Ortodoxe;
Bucură-te, scut şi îngrădire a creştinătăŃii;
Bucură-te, călăuză ce-i îndreaptă pe toŃi către ceruri;
Bucură-te, apărătorul şi ocrotitorul nostru;
Bucură-te, cel ce cu puterea lui Dumnezeu multe minuni ai săvârşit;
Bucură-te, cel ce cu veşmântul tău pe mulŃi bolnavi ai vindecat;
Bucură-te, cel ce toate uneltirile diavoleşti le-ai biruit;
Bucură-te, cel ce jivinele sălbatice cu blândeŃea ta le-ai supus;
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcator de minuni din Sarov!
Condacul al 13-lea
O, preaminunate Sfinte şi mare făcător de minuni, preacuvioase Părinte Serafime, primeşte această
sărmană rugăciune a noastră ce se înalŃă spre lauda ta şi stând acum înaintea Tronului Împăratului
împăraŃilor, al Domnului nostru Iisus Hristos, roagă-te pentru noi toŃi ca să aflăm mila Lui în Ziua
JudecăŃii, cu bucurie cântându-I: Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)
Apoi iarăşi se zice Icosul întâi
Creatorul îngerilor te-a ales pe tine de la început ca să preaslăveşti prin viaŃa ta cea minunată Numele
Sfintei Treimi, căci te-ai arătat cu adevărat înger pe pământ şi serafim în trup şi, ca o rază prealuminată a
veşnicului soare al dreptăŃii, viaŃa ta a strălucit. Iar noi văzând nevoinŃele tale cele prealăudate, cu
evlavie şi cu bucurie Ńie cântăm acestea:
Bucură-te, dreptarul credinŃei şi al evlaviei;
Bucură-te, chipul blândeŃei şi al smereniei;
Bucură-te, mărirea cea preaslăvită a drepŃilor;
Bucură-te, mângâierea cea lină a mâhniŃilor;
Bucură-te, lauda preaiubită a monahilor;
Bucură-te, ajutorarea preaminunată a trăitorilor în lume;
Bucură-te, slava şi apărarea Ńării Ruseşti;
Bucură-te, împodobirea Sfântă a pământului Tambovului;
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcator de minuni din Sarov!
Şi Condacul întâi
Făcatorule de minuni şi preaminunate Cuviosule cel ales al lui Hristos, grabnic ajutătorule şi rugătorule
al nostru, Sfinte Părinte Serafime, mărind pe Domnul cel ce te-a preaslăvit pe tine, cântare de laudă iŃi
aducem Ńie. Tu dar, ca cel ce ai mare îndrăzneală către Domnul, din toate nevoile slobozeşte-ne pe noi,
cei care strigăm către tine:
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcator de minuni din Sarov!
După aceasta se zice această:

RUGĂCIUNEA ÎNTÂI CĂTRE SFÂNTUL SERAFIM


O, preaminunate Serafime, mare făcător de minuni din Sarov, pentru toŃi cei ce aleargă la tine
ajutătorule cel grabnic ascultător, în zilele vieŃii tale nimeni de la tine sărman n-a ieşit, ci tuturor
272
plăcută le-a fost vederea feŃei tale şi glasul cel cu bună întâmpinare a cuvintelor tale. Pe lângă
acestea şi darul tămăduirilor, darul înainte vederii şi darul vindecărilor sufletelor celor
neputincioase cu îmbelşugare în tine s-au arătat. Iar când te-a chemat pe tine Domnul de la
ostenelile cele pământeşti la odihna cea cerească, niciodată dragostea ta n-a lipsit de la noi şi nu
este cu putinŃă a număra minunile tale care s-au înmulŃit ca stelele cerului căci iată, în toate
marginile pământului te arăŃi oamenilor credincioşi şi le dăruieşti tămăduiri. Pentru aceasta şi noi
strigăm Ńie: O, preabunule şi blândule Cuvios al lui Dumnezeu, rugătorule cel cu îndrăzneală
pentru noi, care niciodată nu depărtezi pe cei ce te cheamă pe tine, înalŃă pentru noi
binefăcătoarea ta rugăciune către Domnul puterilor ca să întărească poporul nostru
binecredincios şi să ne dăruiască nouă cele de trebuinŃă în viaŃa aceasta şi toate cele de folos
pentru mântuirea sufletelor noastre, ca să ne pazească de caderi în păcat şi să ne înveŃe pocăinŃa
cea adevărată, ca fără de piedici să intrăm în ÎmpărăŃia Cerurilor unde tu acum străluceşti în
slavă neapusă, şi să cântăm cu toŃi SfinŃii, lăudând Treimea cea de ViaŃă dătătoare, în veci! Amin.
RUGĂCIUNEA A DOUA CĂTRE SFÂNTUL SERAFIM
O, preasfinte Cuvioase şi de Dumnezeu purtătorule Părinte Serafim, caută din slava ta cea de sus
către noi cei smeriŃi şi neputincioşi, împovăraŃi cu multe păcate, care cerem de la tine ajutor şi
mângâiere. Apropie-te de noi cu inima ta cea plină de bunătate şi ajută-ne ca să păzim fără de
prihană poruncile Domnului, să Ńinem cu tărie credinŃa ortodoxă, cu sârguinŃă să-I aducem lui
Dumnezeu pocăinŃă pentru păcatele noastre în evlavie creştinească, cu harul bine să sporim şi să
fim vrednici de ajutorul şi mijlocirea ta pentru noi înaintea lui Dumnezeu. O, Sfinte al lui
Dumnezeu, Serafime, auzi-ne pre noi, cei ce cu credinŃă şi cu dragoste ne rugăm Ńie şi nu ne trece
cu vederea pe noi, cei ce avem nevoie de ocrotirea ta. Acum şi în ceasul sfârşitului nostru ajută-ne
şi apără-ne cu rugăciunile tale de săgeŃile cele pline de răutate ale diavolului, ca să nu ne
stăpânească puterea lui ci, cu ajutorul tău, să ne învrednicim a moşteni fericirea lăcaşurilor
Raiului. Căci în tine ne punem astăzi nădejdea, Părinte milostive, fii pentru noi cu adevărat
călăuză spre mântuire şi adună-ne la lumina cea neînserată a vieŃii veşnice prin mijlocirea ta cea
bineplăcută, la Tronul Sfintei Treimi, ca să slăvim şi să cântăm împreună cu toŃi SfinŃii Numele cel
vrednic de închinare, al Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, în vecii vecilor. Amin.
TROPARUL SFÂNTULUI SERAFIM (glasul al 4-lea)
Din tinereŃe L-ai îndrăgit pe Hristos, fericite, şi numai Lui, Unul, ai dorit cu înflăcărare să îi slujeşti, prin
rugăciune neîntreruptă în pustie, nevoindu-te cu inima plină de umilinŃă dobândind iubirea lui
Dumnezeu şi arătându-te ales al Maicii Domnului. Pentru aceasta ne rugăm Ńie: Mântuieşte-ne pre noi cu
rugăciunile tale, preacuvioase Serafime, Părintele nostru.
CONDACUL SFÂNTULUI SERAFIM (glasul al 2-lea)
FrumuseŃea lumii şi cele trecătoare lăsând, preacuvioase, te-ai sălăşluit în Mănăstirea Sarovului şi acolo,
îngereşte vieŃuind, multora le-ai fost cale spre mântuire. Pentru aceasta şi Hristos te-a preaslăvit pe tine,
Părinte Serafime, îmbogăŃindu-te cu darul tămăduirilor şi al minunilor. Drept aceea iŃi cântăm Ńie:
Bucură-te, preacuvioase Serafime, Părintele nostru.

273
ACATISTUL SFÂNTULUI PROOROC ILIE

20 iulie
După obişnuitul început, se zic:
CONDACELE şi ICOASELE:

Condacul 1
Tu, cel ce ai fost alesul Domnului pentru întoarcerea lui Israel de la închinarea lui Baal, aspru
mustrător al împăraŃilor nelegiuiŃi strălucind cu văpaia râvnei pentru Dumnezeu atotŃiitorul, cu
sfintenia vieŃii şi a minunilor, cel ce te-ai ridicat cu trupul la ceruri şi vei veni înaintea celei de a doua
veniri a lui Hristos, laudă îŃi aducem Ńie, profetule al lui Dumnezeu Ilie, tu, care ai mare îndrăzneală
către Domnul, slobozeşte-ne pe noi din toate nevoile şi necazurile cu rugăciunile tale, pe noi cei ce-Ńi
cântăm: Bucură-te, Ilie, mărite prooroc şi înaintemergător al celei de a doua veniri a lui Hristos!
Icosul 1
Înger vieŃuitor în trup te-ai arătat, proorocule, prin râvna cea pentru Dumnezeu şi prin viaŃa ta curată;
căci încă prunc fiind, părintele tău, Sovah, văzut-a îngeri luminaŃi cu tine vorbind, cu foc înfăşurându-te
şi cu văpaie hrănindu-te, arătând astfel ca râvna ta e fierbinte pentru Dumnezeu şi că puterea graiurilor şi
a vieŃii tale e ca o lumină neprihănită; pentru aceea, cu uimire grăim Ńie unele ca acestea:
Bucură-te, cel ce din veac ai fost ales a sluji pentru mântuirea fiilor lui Israel;
Bucură-te, cel ce încă din pântecele maicii tale ai fost ales vestitor al adevărului şi al bunei cinstiri a lui
Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce asupra căruia s-a descoperit preaslăvită aratare, ce a minunat pe părintele tau;
Bucură-te, cel ce din tinereŃe ai iubit curŃăia feciorelnică şi tăcerea;
274
Bucură-te, cel ce ai urât deşertăciunile lumii şi toate bucuriile ei, iar sufletul tău în intregime l-ai închinăt
lui Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce cu lumina înŃelepciunii de Dumnezeu ai fost luminat şi cu învăŃătura temerii de
Dumnezeu din pruncie ai fost adăpat;
Bucură-te, Ilie, mărite prooroc şi înaintemergător al celei de a doua veniri a lui Hristos!
Condacul al 2-lea
Văzând nelegiuire şi răzvrătire în Israel, preamărite profetule, te-ai întristat cu duhul şi în râvnă pentru
slava lui Dumnezeu te-ai aprins, pentru că fiii lui Israel se închinau la idolii cei urâŃi şi de Dumnezeu cel
Adevărat se îndepărtau, Căruia toate oştile cereşti cu cutremur Îi cântau: Aliluia!
Icosul al 2-lea
Mintea întunecându-şi cu pornirile cele rele, Ahab, împăratul cel ce făcea fărădelege, lepădându-se de
Adevăratul Dumnezeu, AtotŃiitorul, şi închinându-se josnicului Baal, a înmulŃit închinarea la idoli şi
nelegiuirea în împărăŃia sa. Iar tu, proorocule, ca un mare râvnitor pentru Dumnezeu, cu îndrăzneală ai
înfruntat pe împărat, ameninŃându-l, prevestind pedeapsa pentru el şi pentru împărăŃia sa, că trei ani şi
saşe luni nu va cădea ploaie, nici rouă şi foamete mare va fi peste tot pământul. Drept aceea, minunându-
ne de râvna ta şi de îndrăzneala ta cea mare pentru Dumnezeu, cu iubire grăim Ńie:
Bucură-te, propovăduitorul neînfricat al adevărului şi mare luptător pentru cucernicie;
Bucură-te, cel ce cu râvna ta dojeneşti toată nelegiuirea;
Bucură-te, cel ce ai înduplecat pe Domnul îndelung-răbdătorul să nu pedepsească cu desăvârşire pe cei
păcătoşi;
Bucură-te, cel ce cu cuvântul ai încuiat cerul, iar pământul cel roditor l-ai făcut sterp;
Bucură-te, cel ce pentru nelegiuirea oamenilor, foamete de trei ani de la Dumnezeu ai cerut;
Bucură-te, că Domnul cel Preaînalt te-a trimis la Ahab, precum oarecând pe Moise la Faraon;
Bucură-te, Ilie, mărite prooroc şi înaintemergător al celei de a doua veniri a lui Hristos!
Condacul al 3-lea
Cu puterea rugăciunii tale, preaminunate proorocule, în adevăr ai încuiat cerul şi n-a plouat trei ani şi
şase luni şi a fost mare foamete peste tot pământul, până când, chinuiŃi de arşiŃă şi foamete, cei nelegiuiŃi
s-au întors către Domnul, pocăindu-se şi cu umilinŃă cântând Lui: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Având negrăită bunăvoire către tine, proorocule, vrut-a Domnul să te deosebească de fiii cei fără de lege
ai lui Israel ca să nu înduri împreună cu ei foametea şi setea şi Ńi-a poruncit să te duci la râul Cherit, unde
corbii te-au hrănit, aducându-Ńi pâine şi carne. De aceea, îŃi aducem laudele acestea:
Bucură-te, cel ce cu postul şi cu privegherea ai nimicit toate deşertăciunile şi cugetările pământeşti;
Bucură-te, cel ce cu rugăciuni şi gânduri curate, mintea Ńi-ai înalŃăt-o spre cele de sus;
Bucură-te, mărirea patriarhilor şi podoaba proorocilor;
Bucură-te, lauda celor feciorelnici şi mărirea cuvioşilor;
Bucură-te, îndrumătorul ierarhilor şi tăria mucenicilor;
Bucură-te, că ai întors pe calea adevărului pe fiii lui Israel orbiti de nelegiuire şi necredinŃa;
Bucură-te, Ilie, mărite prooroc şi înaintemergător al celei de a doua veniri a lui Hristos!
Condacul al 4-lea
Vifor mare, dărâmând munŃi, mergea înainte, când Domnul S-a apropiat de tine în Horeb, proorocule;
încă şi cutremur s-a făcut, dar nu în cutremur S-a arătat Domnul, iar după cutremur foc, şi nici în foc s-a
arătat Domnul; ci, după foc, adiind vânt răcoritor, în el Ńi S-a arătat Domnul a Cărui apropiere simŃind,
cu veşmânt Ńi-ai acoperit faŃa, cântând cu frică şi bucurie: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Auzind nelegiuitul împărat Ahab de porunca ta, ca să aduni toate seminŃiile lui Israel pe muntele
Carmel, unde să fie aduşi şi profeŃii cei mincinoşi ai lui Baal, îndată trimiŃând, i-a adunat pe toŃi şi a

275
venit şi el acolo. Iar tu, râvnitor de slava lui Dumnezeu, dorind să ruşinezi cu desăvârşire pe idolii cei
urâŃi şi să preaslăveşti pe adevăratul Dumnezeu, ai poruncit să se pregătească două altare pentru jertfă,
iar foc să nu le pună, zicând: Adevăratul Dumnezeu va fi acolo, Care la rugăciunea noastră ne va asculta,
trimiŃând foc. Auzind acestea, poporul a grăit, zicând: bine a zis Ilie, să fie aşa; iar noi, mărindu-te,
cântăm Ńie:
Bucură-te, marele sol al Împăratului ceresc şi vestitor al Sfintelor Sale porunci;
Bucură-te, diamant statornic în râvnă şi stâlp neclintit al bunei cinstiri;
Bucură-te, puternice apărător al adevărului şi luptător neînvins împotriva vrăjmaşilor Domnului;
Bucură-te, dezrădăcinătorul necinstei ce sădeşti evlavia şi curăŃia;
Bucură-te, râvnitor înflăcărat al slavei lui Dumnezeu;
Bucură-te, că şi în ultimele zile ale lumii acesteia vei propovădui pe Adevăratul Dumnezeu şi vei mustra
pe antihristul cel blestemat;
Bucură-te, Ilie, mărite prooroc şi înaintemergător al celei de a doua veniri a lui Hristos!
Condacul al 5-lea
Împărateasa Isabela cea fără de lege, cugetând să te stingă pe tine cel ce eşti stea de Dumnezeu luminată,
aprinzându-se de mânie asupra ta pentru nimicirea profeŃilor ei mincinoşi a pus la cale ucidere ta.
Totodată i s-a împietrit inima, nevoind să creadă în minunile tale, proorocule, nici să cunoască pe
Adevăratul Dumnezeu, ca să-I cânte Lui: Aliluia!
Icosul al 5-lea
ToŃi israelitenii văzând că, la rugăciunea ta, foc de la Domnul din cer s-a pogorât peste jertfa ta,
preamărite proorocule, de s-a aprins şi, mistuind-o pe ea, au ars toate: lemnele, pietrele precum şi apa,
căzut-au cu feŃele lor la pământ, strigând: "Cu adevărat Domnul Dumnezeu Acela este Dumnezeul cel
Adevărat!" Şi au crezut oamenii în Dumnezeul cel Adevărat, iar pe proorocii cei mincinoşi i-au junghiat.
Deci slăvind pe Atotputernicul Dumnezeu, făcătorul de minuni, Ńie, celui ce ai plăcut lui Dumnezeu, îŃi
cântăm unele ca acestea:
Bucură-te, cel ce ai dobândit mare îndrăzneală înaintea Stăpânitorului tuturor;
Bucură-te, cel ce prin semne şi minuni adevărul dumnezeiesc ai întărit;
Bucură-te, cel ce înşelăciunea demonilor ai ruşinat, iar credinŃa adevărată o ai preamărit;
Bucură-te, cel ce pe necredincioşi cu adevărată cunoştinŃă de Dumnezeu i-ai luminat;
Bucură-te, cel ce prin turnarea apei de trei ori pe jertfelnic Taina Preasfintei Treimi ai descoperit;
Bucură-te, că toată firea cea fiitoare Ńie s-a supus, iar focul şi apa Ńi-au fost ascultătoare, slujind Ńie;
Bucură-te, Ilie, mărite prooroc şi înaintemergător al celei de a doua veniri a lui Hristos!
Condacul al-6-lea
Propovăduitor al cunoaşterii şi cinstirii de Dumnezeu te-ai arătat, proorocule, nu numai întru Israel, ci şi
între păgâni, căci trimis ai fost de Domnul în Sarepta Sidonului, la o văduvă săracă, hrănindu-te pe tine
însuŃi şi mai ales pe ea hrănind-o în timpul foametei, prin darul facerii de minuni şi înmulŃind făina şi
uleiul în casa ei, pe tot timpul foametei. Şi după ce te-ai rugat, suflând de trei ori, ai înviat pe fiul
văduvei, cântând lui Dumnezeu, Celui ce face minuni: Aliluia!
Icosul al-6-lea
Strălucind cu mare râvnă pentru Dumnezeu AtotŃiitorul, te-ai întristat foarte, proorocule, pentru că fiii
lui Israel au părăsit legămantul, au dărâmat altarele Lui şi au omorât pe profeŃii Lui. Domnul, însă,
pentru mângâierea ta, Ńi-a vestit ca nu tot Israelul s-a îndepărtat de la El, ci are încă şapte mii de robi
necunoscuŃi, care nu şi-au plecat genunchii înaintea lui Baal. Pentru aceasta, amintindu-ne de râvna ta
cea pentru Dumnezeu, îŃi cântăm unele ca acestea:
Bucură-te, slujitor credincios şi prieten apropiat al Domnului;
Bucură-te, chip şi laudă binecredincioşilor păstori;
Bucură-te, îndrumătorul mântuirii şi luminătorul celor ce zac întru întuneric;
Bucură-te, cel ce îmbărbătezi pe apăratorii adevărului şi-i întăreşti în lupte şi suferinŃe pentru dreptate;
276
Bucură-te, cel ce ardeai ca o flacără serafimică pentru dragostea lui Dumnezeu;
Bucură-te, că şi Domnul în toate te-a ascultat şi, la rugăciunea ta, toate Ńi le-a împlinit;
Bucură-te, Ilie, mărite prooroc şi înaintemergător al celei de a doua veniri a lui Hristos!
Condacul al-7-lea
Domnul cel iubitor de oameni voind să arate milostivirea Sa păcătoşilor ce se pocăiesc, după trecerea
timpului de foamete profeŃit de tine, proorocule, prin graiul buzelor tale a trimis ploaie îmbelşugată şi
paşnică pământului însetat; iar fiii lui Israel învrednicindu-se de această mare milostivire, cu inimă
umilită şi mulŃumitoare au cântat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al-7-lea
O nouă fărădelege a adăugat faptelor sale celor rele necinstitul împărat Ahab, când a poruncit să-l
omoare pe nevinovatul Nabot şi a răpit via lui. Drept aceea, mustrând pe împăratul călcător de lege, i-ai
profeŃit, Sfinte proorocule, că, în locul unde a fost omorât Nabot, porcii şi câinii îi vor linge sângele, iar
pe Isabela, femeia lui o vor manca câinii şi toată casa lui va fi nimicită. Cunoscând că această profeŃie
grozavă s-a împlinit, ne cutremurăm grăind Ńie unele ca acestea:
Bucură-te, groaznicule răzbunător al asupriŃilor şi asupra celor cu inimă împietrită;
Bucură-te, apărător tare al orfanilor şi al celor năpăstuiŃi;
Bucură-te, cel ce pedepseşti pe călcătorii Sfintelor sărbători ale Bisericii Ortodoxe;
Bucură-te, cel ce ai coborât din domnie pe defăimatorul Numelui lui Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce cu cuvântul nimiceşti ca prin trăznet gândurile cele rele;
Bucură-te, cel ce cunoşteai viitorul ca şi prezentul, şi cele îndepărtate ca pe cele apropiate le-ai
proorocit;
Bucură-te, Ilie, mărite prooroc şi înaintemergător al celei de a doua veniri a lui Hristos!
Condacul al-8-lea
Purtare de grijă minunată şi mai presus de fire Ńi-a arătat Dommul, proorocule, când a poruncit corbilor
nesăŃioşi şi sălbatici să te hrănească, în timpul foametei lângă râul Cherit, unde îŃi petreceai timpul în
rugăciuni şi în cugetare de Dumnezeu, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al-8-lea
Pe deplin ai fost împodobit cu smerenie, proorocule al lui Dumnezeu; pentru aceasta, pe cei doi sutaşi,
care cu mândrie au venit la tine cu ostaşi ca să te ducă înaintea nelegiuitului împărat Ohozia, tu cu foc i-
ai ars; iar pe Avdie, cel ce hrănea pe ucenicii profeŃilor, care cu smerenie a venit la tine, l-ai miluit.
Pentru aceasta, îŃi aducem aceste cântări de laudă:
Bucură-te, umilitorul şi pedepsitorul celor îngâmfaŃi şi ocrotitorul şi apărătorul celor smeriŃi;
Bucură-te, cel ce eşti groază judecătorilor iubitori de mită şi ajutătorul celor ce judecă cu dreptate;
Bucură-te, cel ce eşti sprijin celor credincioşi şi doborâtorul duşmanilor nelegiuiŃi;
Bucură-te, cel ce eşti îmbrăcat cu platoşa înŃelepciunii şi cu dreptatea ca de un scut ai fost apărat;
Bucură-te, cel ce cu sabia râvnei de Dumnezeu ai fost înarmat şi te-ai ridicat pe aripile înfrânării;
Bucură-te, cel ce cu credinŃă ca de un coif al mântuirii ai fost acoperit şi cu cununa dragostei
prealuminat te-ai încununat;
Bucură-te, Ilie, mărite prooroc şi înaintemergător al celei de a doua veniri a lui Hristos!
Condacul al-9-lea
Toată firea omenească se minunează foarte cum tu, preamărite proorocule, ai mers 40 de zile fără să
mănânci şi să bei până la muntele Horeb, unde te-ai învrednicit de strălucita arătare a lui Dumnezeu
AtotŃiitorul şi de preadulcea vorbire cu El cântându-I cu cutremur: Aliluia!
Icosul al-9-lea
Ritorii cei mult-grăitori nu se pricep îndeajuns şi nu înŃeleg, cum tu cel cu nume mare, Sfinte Ilie, în trup
omenesc fiind, asemănător nouă în neputinŃe, ai fost răpit cu trupul la cer prin carul şi caii de foc, care Ńi
s-au arătat Ńie. Deci, minunându-ne de înălŃarea ta la cer, slăvim pe Dumnezeu, Cel ce te-a înălŃăt astfel

277
şi cu umilinŃă te chemăm:
Bucură-te, cel ce cu minunata înfrânare ai omorât în tine pe omul cel vechi;
Bucură-te, cel ce cu focul râvnei dumnezeieşti, ai ars în tine toată cugetarea cea materială;
Bucură-te, cel ce, ridicându-te la cer, neamului omenesc veselie îi dăruieşti şi viaŃa veşnică o întăreşti;
Bucură-te, cel ce eşti însenmat de la Dumnezeu cu cinstea şi mărirea cea mai presus de fire şi mai mult
decât proorocii cei vechi ai fost preamărit;
Bucură-te, cel ce ai fost întâmpinat cu bucurie de cetele îngereşti în locaşurile cereşti;
Bucură-te, că numele tău în toată lumea se cinsteşte şi râvna ta pentru Dumnezeu mult se preamăreşte;
Bucură-te, Ilie, mărite prooroc şi înaintemergător al celei de a doua veniri a lui Hristos!
Condacul al 10-lea
Vrând Preabunul Dumnezeu să mântuiască poporul lui Israel de înşelăciunile lui Baal, te-a ales pe tine,
mare proorocule, drept unealta voii Sale Sfinte şi te-a umplut cu putere dumnezeiască de a întoarce pe
cei fără de lege, de a îndrepta pe cei păcătoşi, de a lumina pe cei întunecaŃi şi pe toŃi să-i înveŃi a cânta
lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Zid de apărare fii nouă, preasfinte proorocule, mult mijlocind pentru potolirea mâniei lui Dumnezeu,
Care pe bună dreptate ne pedepseşte pe noi păcătoşii şi netrebnicii cu secetă, foamete, cu vânturi
nimicitoare aducătoare de boli, ca, izbăvindu-ne din nevoi, să-Ńi cântăm Ńie:
Bucură-te, cel ce prin rugăciunile tale încui şi descui cerurile şi trimiŃi pe pământ, de la Dumnezeu,
belşug sau lipsă;
Bucură-te, îndelung-mijlocitorule înaintea lui Dumnezeu, cel ce trimiŃi ploi linişte şi rouă datatoare de
viaŃă pe pământul amorŃit;
Bucură-te, cel ce potoleşti valurile năpraznice ale mărilor şi furtunilor groaznice şi cu voia lui
Dumnezeu stăpâneşti tunetele şi fulgerele;
Bucură-te, cel ce opreşti vânturile nimicitoare şi fereşti oamenii şi necuvântatoarele de plăgile cele de
moarte;
Bucură-te, hrănitorul orfanilor şi al văduvelor şi apărătorul celor milostivi;
Bucură-te, cel ce dobori pe prigonitorii hulitori ai credinŃei adevărate şi alungi duhurile necurate de la
credincioşii Domnului;
Bucură-te, Ilie, mărite prooroc şi înaintemergător al celei de a doua veniri a lui Hristos!
Condacul al 11-lea
Cântare de umilinŃă îŃi aducem Ńie, proorocule al lui Dumnezeu, Ilie; precum ai primit ruga lui Elisei,
când a cerut de la tine, ca puterea ce-o aveai să treacă asupra lui şi înalŃăndu-te spre cer, i-ai slobozit
veşmântul tău, pe care luându-l a despărŃit apa, precum şi tu odată ai despărŃit apele Iordanului,
moştenind darul lui Dumnezeu ce lucra în tine, aşa, acum, acoperă-ne şi pe noi cu veşmântul milei tale şi
ne izbăveşte de toate nevoile şi necazurile, ca să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Aratatu-te-ai ca un luceafar luminos întru Israel, prea lăudate proorocule, strălucind asemenea îngerilor
cu viaŃa şi înŃelepciunea ta şi cu darul facerii de minuni şi ai luminat pe oameni cu propovăduirea
adevărului dumnezeiesc, alungând întunericul slujirii idolilor; drept aceea, laudându-te te mărim
cântând:
Bucură-te, stea strălucitoare, ce cu strălucirea ta luminezi toată lumea;
Bucură-te, făclie pururea arzătoare, care, arzând, luminezi celor ce stau în întuneric;
Bucură-te, cel ce cu mintea şi cu duhul înŃelepciunii ai fost luminat şi cu duhul înŃelegerii şi întăririi ai
fost împuternicit;
Bucură-te, cel ce ai fost luminat cu duhul cunoştinŃei şi al smereniei şi adăpat ai fost cu temerea de
Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce te-ai împodobit cu virtuŃile cele înalte şi cu minunile cele mai presus de înŃelegere;
278
Bucură-te, cel ce ai împlinit pe pământ judecăŃile Domnului şi ai uns pe împăraŃi şi prooroci;
Bucură-te, Ilie, mărite prooroc şi înaintemergător al celei de a doua veniri a lui Hristos!
Condacul al 12-lea
Mare har ai aflat înaintea lui Dumnezeu, prealăudate proorocule Ilie, căci în viaŃa ta pământească ai
proorocit şi ai săvârşit mari minuni, iar mai pe urmă, răpit cu trupul la cer şi după suirea cea mai presus
de fire, te-ai înfăŃişat pe Muntele Taborului unde Domnul S-a schimbat la faŃă şi ai vorbit cu El; şi până
astăzi nu încetezi a săvârşi minuni şi a izvorî bogăŃia milelor şi a tămăduirilor, celor ce cu osârdie te
cinstesc, cântând lui Dumnezeu cu credinŃă: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Cântând râvna ta cea fierbinte pentru Dumnezeu şi viaŃa ta cea îngerească, precum şi minunile tale cele
mari şi bunăvoinŃa lui Dumnezeu arătată pentru tine, laudă aducem Ńie, mare prooroc Ilie, cel cu nume
mare, dar neputând înfăŃişa după cuviinŃă, cinstea şi mărirea ta, cu umilinŃă cântăm Ńie unele ca acestea:
Bucură-te, chivot al dumnezeieştii măriri şi locaş preasfinŃit al Sfintei Treimi;
Bucură-te, sfeşnic prea luminat al Bisericii neînserate şi mireasma cea cu bun miros a raiului
dumnezeiesc;
Bucură-te, povăŃuitorul pustnicilor cuvioşi, iar celor feciorelnici îndrumător şi ajutător;
Bucură-te, cel ce îndemni pe cei păcătoşi la pocăinŃă şi mijloceşti viaŃa veşnică pentru mântuirea
întregului neam creştinesc;
Bucură-te, cel ce te-ai îndulcit de lumina SfinŃilor şi a negrăitei slave şi pururea preaslăveşti pe
Dumnezeu;
Bucură-te, că la sfârşitul vremurilor vei arăta semne mari şi vei săvârşi minuni pentru întărirea
oamenilor în credinŃa cea adevărată spre a înfrunta pe vrăjmaşul antihrist;
Bucură-te, Ilie, mărite prooroc şi înaintemergător al celei de a doua veniri a lui Hristos!
Condacul al 13-lea
O, preaminunate şi preaînălŃate proorocule al lui Dumnezeu Ilie, mare râvnitor pentru slava lui
Dumnezeu, cel ce trimiŃi pe pământ ploile şi seceta, belsugul şi lipsa, ascultă această puŃină rugăciune,
pe care cu evlavie o aducem, şi prin mijlocirea ta cea fierbinte către Domnul Dumnezeu, apără-ne de
secetă, de foamete şi de bolile cele aducătoare de moarte şi dăruieşte nouă bună întocmire a văzduhului
şi toată îmbelsugarea pământului întărindu-ne în dreapta credinŃă şi viaŃă curată, ca, izbăvindu-ne de
chinurile cele veşnice, să ne învrednicim de fericirea Raiului cântând lui Dumnezeu: Aliluia! (acest
condac se zice de trei ori)
Apoi iarăşi se zice Icosul întâi
Înger vieŃuitor în trup te-ai arătat, proorocule, prin râvna cea pentru Dumnezeu şi prin viaŃa ta curată;
căci încă prunc fiind, părintele tău, Sovah, văzut-a îngeri luminaŃi cu tine vorbind, cu foc înfăşurându-te
şi cu văpaie hrănindu-te, arătând astfel ca râvna ta e fierbinte pentru Dumnezeu şi că puterea graiurilor şi
a vieŃii tale e ca o lumină neprihănită; pentru aceea, cu uimire grăim Ńie unele ca acestea:
Bucură-te, cel ce din veac ai fost ales a sluji pentru mântuirea fiilor lui Israel;
Bucură-te, cel ce încă din pântecele maicii tale ai fost ales vestitor al adevărului şi al bunei cinstiri a lui
Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce asupra căruia s-a descoperit preaslăvită aratare, ce a minunat pe părintele tau;
Bucură-te, cel ce din tinereŃe ai iubit curŃăia feciorelnică şi tăcerea;
Bucură-te, cel ce ai urât deşertăciunile lumii şi toate bucuriile ei, iar sufletul tău în intregime l-ai închinăt
lui Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce cu lumina înŃelepciunii de Dumnezeu ai fost luminat şi cu învăŃătura temerii de
Dumnezeu din pruncie ai fost adăpat;
Bucură-te, Ilie, mărite prooroc şi înaintemergător al celei de a doua veniri a lui Hristos!
Şi Condacul întâi
Tu, cel ce ai fost alesul Domnului pentru întoarcerea lui Israel de la închinarea lui Baal, aspru mustrător
279
al împăraŃilor nelegiuiŃi strălucind cu văpaia râvnei pentru Dumnezeu atotŃiitorul, cu sfintenia vieŃii şi a
minunilor, cel ce te-ai ridicat cu trupul la ceruri şi vei veni înaintea celei de a doua veniri a lui Hristos,
laudă îŃi aducem Ńie, profetule al lui Dumnezeu Ilie, tu, care ai mare îndrăzneală către Domnul,
slobozeşte-ne pe noi din toate nevoile şi necazurile cu rugăciunile tale, pe noi cei ce-Ńi cântăm:
Bucură-te, Ilie, mărite prooroc şi înaintemergător al celei de a doua veniri a lui Hristos!
După aceasta se zice această:

RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL ŞI SLĂVITUL AL LUI DUMNEZEU PROOROC ILIE


Preamărite şi preaminunate proorocule al lui Dumuezeu, Ilie, care ai luminat pe pământ cu viaŃa
ta îngerească, cu râvna ta fierbinte către Dumnezeu AtotŃiitorul, cu semnele şi cu minunile tale, şi
cu marea lui Dumnezeu bunăvoinŃă faŃă de tine, fiind ridicat la cer cu trupul într-un car de foc;
învrednicindu-te a vorbi cu Dumnezeu pe Muntele Taborului, în timpul schimbării Lui la faŃă,
acum sălăşluind în locaşurile Raiului şi stând în faŃa tronului Împăratului ceresc, auzi-ne pe noi
păcătoşii şi nevrednicii, care în ceasul acesta stăm în faŃa Sfintei tale icoane, şi cu umilinŃă alergăm
către mijlocirea ta. Roagă-te pentru noi lui Dumnezeu, Iubitorul de oameni, să ne dea nouă duhul
pocăinŃei, al izbăvirii de păcate şi cu atotputernica Sa bunăvoinŃă să ne ajute să ne depărtăm din
calea păcatului, îndrumându-ne spre tot lucrul bun; ca să ne întărească în lupta împotriva
poftelor şi a patimilor noastre, sădind în inimile noastre duhul smereniei, al blândeŃii, duhul
iubirii de aproapele nostru, al bunătăŃii, al răbdarii, al înŃelepciunii, al râvnei pentru cuvântul lui
Dumnezeu şi al izbăvirii aproapelui. Nimiceşte prin rugăciunile tale, proorocule, năravurile cele
rele ale lumii, ce întinează neamul creştinesc prin necinstirea credinŃei dreptslăvitoare, faŃă de
rânduielile Sfintei Biserici, a poruncilor Domnului, prin necinstirea părinŃilor şi a stăpânitorilor
ce ne stăpânesc, aruncând astfel lumea în bezna necinstei, a desfrâului şi a pierzaniei.
Departează de la noi, preamărite proorocule, prin mijlocirea ta către Domnul, dreapta mânie a lui
Dumnezeu; apără oraşele, satele şi Ńara noastră de secetă, de foamete, de furtuni năpraznice, de
cutremur, de boli şi răni aducătoare de moarte, de neînŃelegeri între fraŃi, de năvălirea asupra
noastră a altor neamuri şi de războiul cel dintre noi. Prin rugăciunile tale, preamărite, întăreşte
poporul nostru binecredincios şi ajută-l în toate faptele lui bune. Mijloceşte, proorocule al lui
Dumnezeu, păstoriŃilor noştri râvnă fierbinte către Dumnezeu, purtare de grijă pentru mântuirea
sufletească a păstoriŃilor, înŃelepciune în purtare şi învăŃătură, cucernicie şi tărie în ispite;
judecătorilor dăruieşte-le nepărtinire şi lepădare de pofta câştigurilor, dreptate şi milă faŃă de cei
obijduiŃi; tuturor cârmuitorilor purtare de grijă faŃă de supuşi, milă şi dreaptă judecată, iar
dreptcredincioşilor supunere şi ascultare faŃă de cârmuitori, cum şi îndeplinirea cu sârguinŃă a
tuturor îndatoririlor lor; ca astfel, în pace şi cucernicie, să petrecem veacul acesta. Să ne
învrednicim de împărtăşirea bunătăŃilor celor veşnice în ÎmpăraŃia lui Dumnezeu şi a
Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Căruia I se cuvine cinste şi închinăciune, împreună cu Tatal
cel fără de început şi cu Preasfântul Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL PROOROC ILIE LA VREME DE SECETĂ
Te cinstim pe tine proorocule al lui Dumnezeu, Ilie, căci pentru râvna ta întru mărirea Domnului
AtotŃiitorului, neputând răbda să vezi închinarea la idoli şi nelegiuirea fiilor lui Israel, l-ai
înfruntat pe regele Ahab, călcătorul de lege şi pentru pedepsirea acestora prin rugăciune ai cerut
de la Dumnezeu foamete de trei ani pe pământul lui Israel, spre a-l îndepărta de idolii netrebnici,
pentru ca să se lase de fărădelegi şi de nedreptăŃi, să se întoarcă spre unul Adevăratul Dumnezeu
şi spre împlinirea Sfintelor Sale porunci. În timp de foamete, preaminunate, ai hrănit pe văduva
din Sarepta, iar pe fiul ei cel mort, prin rugăciune l-ai înviat. După trecerea timpului de foamete
proorocit, ai adunat pe Muntele Carmelului poporul israelit învechit în păcătoşenie şi lepădare de
Dumnezeu şi prin rugăciune foc din cer ai dobândit peste jertfa ta, cu această minune întorcând

280
pe Israel către Domnul. Pe proorocii cei mincinoşi ai lui Baal i-ai ruşinat, iar după aceea, prin
rugăciune, cerul iarăşi l-ai deschis şi ploaie multă pe pământ ai dobândit, iar pe credincioşii din
Israel i-ai umplut de bucurie. Către tine, preafericitul Domnului Ilie, cu umilinŃă alergăm, noi
păcătoşii şi smeriŃii, chinuiŃi de arşiŃă şi secetă: Mărturisim că nu suntem vrednici de mila şi de
harul lui Dumnezeu; mai curând suntem vrednici pe dreptate de ameninŃarea aspră a mâniei Lui
cu tot felul de rele boli, necazuri şi jale. Căci n-am umblat în frica de Dumnezeu, pe calea
poruncilor Lui, ci în poftele desfrânării inimilor noastre, şi tot felul de greşeli fără de număr am
săvârşit. Fărădelegile noastre ne-au întunecat mintea şi nu suntem vrednici a ne arăta în faŃa
Domnului şi a privi la cer. Mărturisim că şi noi ca şi vechiul Israel, ne-am îndepărtat de Domnul
Dumnezeul nostru prin fărădelegile noastre, şi de nu ne închinăm lui Baal şi altor idoli netrebnici
atunci prin robia patimilor şi prin poftele noastre slujim idolului; prin patima îmbuibării şi a
poftelor slujim idolului lăcomiei şi al trufiei, idolului mândriei şi al îngâmfării şi mergem pe
urmele împotrivirii faŃă de Dumnezeu prin năravuri rele şi slujim duhului pierzător al veacului.
Mărturisim, că pentru aceea s-a închis cerul şi s-a făcut ca arama, fiindcă s-au închis inimile
noastre în faŃa milei şi iubirii adevărate faŃă de aproapele nostru. Pentru aceea pământul s-a uscat
şi s-a făcut neroditor, fiindcă nu aducem Domnului nostru roadele faptelor bune. De aceea, nu ne
dă ploaie şi rouă, fiindcă nu avem lacrimi de umilinŃă şi rouă dătătoare de viaŃă a cugetului către
Dumnezeu. De aceea s-au vestejit toate bucatele şi toată iarba câmpului fiindcă s-a uscat în noi tot
gândul cel bun. De aceea s-a întunecat văzduhul pentru că mintea noastră s-a întunecat de
gânduri rele, iar inima noastră s-a întinat de poftele fărădelegii. Mărturisim că şi Ńie, proorocul
Domnului suntem nevrednici a ne ruga. Căci tu, om fiind, asemanându-te nouă prin patimi, cu
viaŃa ta asemenea îngerilor te-ai făcut şi ca unul fără trup ai fost înălŃăt la cer; iar noi prin faptele
şi gândurile noastre ruşinoase, sufletul nostru deopotrivă trupului l-am făcut. Tu prin post şi
priveghere i-ai minunat pe îngeri şi pe oameni, iar noi ne-am făcut robi necumpătării şi poftelor.
Tu râvneai la slava lui Dumnezeu, noi însă, ne depărtam de slăvirea Domnului şi Creatorului
nostru şi ne ruşinam a mărturisi preamărit Numele Lui. Tu ai stârpit necinstea şi deprinderile
rele, iar noi ne robim năravurilor lumii potrivnice Domnului mai vârtos decât poruncilor Lui şi a
rânduielilor Bisericii. Şi câte păcate şi nedreptăŃi n-am săvârşit noi păcătoşii! Prin păcatele
noastre am istovit îndelunga răbdare a Domnului. Pentru toate acestea dreptul Judecător s-a
mâniat pe noi şi în mânia Lui ne-a pedepsit. Deci, cu îndrăzneală mare faŃă de Dumnezeu şi
nădăjduind în iubirea ta faŃă de neamul omenesc, cutezăm a te ruga, mărite proorocule. Milostiv
fii faŃă de noi nemernicii şi nevrednicii, roagă pe Atotbunul Dumnezeu să nu se mânie pe noi până
în sfârşit, ca să ne piardă pentru fărădelegile noastre, ci să ne trimită pământului însetat ploaie
îmbelşugată şi curată şi să ne dăruiască roadă bogată şi bunăîntocmirea văzduhului; mijloceşte
mila Împăratului ceresc, dar nu pentru noi păcătoşii şi nevrednicii, ci pentru aleşii robii Lui care
nu şi-au plecat genunchii în faŃa lui Baal al lumii acesteia, pentru blândeŃea şi curăŃia copiilor,
pentru dobitoacele cele necuvântătoare şi pentru păsările cerului, care îndură din pricina
fărădelegilor noastre şi pier de foame, de arşiŃă şi de sete. Dobândeşte pentru noi prin rugăciunile
tale bine-plăcute lui Dumnezeu: duhul pocăinŃei şi al smereniei, duhul blândeŃii şi al înfrânării, al
iubirii, al răbdării, al temerii de Dumnezeu şi al bunei cinstiri, ca astfel, întorcându-ne de la căile
necinstei la calea cea dreaptă a faptelor bune, să umblăm în lumina poruncilor Domnului şi să
ajungem la bunurile făgăduite nouă, binecuvântând pe Cel fără de început Dumnezeu-Tatăl, pe
iubitorul de oameni Unul-Născut Fiul Său şi pe SfinŃitorul Duh Preasfânt, acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.

281
ACATISTUL SFINTEI PREACUVIOASE NOASTRE MAICI
MARIA EGIPTEANCA

1 aprilie
După obişnuitul început, se zic:
CONDACELE şi ICOASELE:

Condacul 1
Îngerul luminii şi luceăfarul pustiei cele de laudă să-i aducem, noi, care ne minunăm de nevoinŃele ei
cele mai presus de fire. Iar tu, ca ceea ce ai biruit pe Veliar cu puterea Crucii şi cununa slavei ai
dobândit-o de la Dumnezeu, roagă-te Stăpânului Hristos, ca să ne ierte de păcate, nouă, celor ce-Ńi
cântăm: Bucură-te, Precuvioasă Maică Maria, mult folositoare!
Icosul 1
Înger pământesc ai fost, Preacuvioasă Maică, iar acum eşti om ceresc, bucurându-te negrăit de Lumina
Dumnezeirii, în care pururea te veseleşti, iar noi, cei ce ne minunăm de frumuseŃea harului tău, te
lăudăm aşa:
Bucură-te, a lui Hristos pentru vecie mireasă;
Bucură-te, Maică preaînŃelepŃită;
Bucură-te, a Egiptului rază luminoasă;
Bucură-te, fiică a Maicii Domnului preaiubită;
Bucură-te, că în nevoinŃele tale ai fost mângâiată;
Bucură-te, că împărăŃia Cerească ai câştigat;
Bucură-te, că puterea Sfintei Cruci te-a ajutat;
Bucură-te, că în ceata Preacuvioşilor PărinŃi de cerească lumină străluceşti;
282
Bucură-te, că împreună cu Sfintele Mironosite şi cu toate Cuvioasele femei te veseleşti;
Bucură-te, învăŃătoarea înfrânării;
Bucură-te, cununa Bisericii;
Bucură-te, a pusnicilor îmbărbătare;
Bucură-te, Precuvioasă Maică Maria, mult folositoare!
Condacul al 2-lea
Lucrurile lui Dumnezeu tăinuite în plăcuŃii săi a le descoperi spre folosul sufletesc bine este, cugeta
Sfântul Sofronie, auzind de la Cuviosul Zosima prealuminatele tale fapte, Preacuvioasă Maică Maria
Egipteanca, iar noi, neputincioşii, mult minunându-ne de cele mai presus de fire ale tale aspre nevoinŃe,
întru mare umilinŃă îi strigăm lui Dumnezeu, Cel ce minunat se proslăveşte întru sfinŃii Săi: Aliluia!
Icosul al 2-lea
În veşnica fericire din ceruri voind Dumnezeu a te aşeza, din Egipt la pustnicească viaŃă te-a chemat şi,
ascultând tu chemarea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ai petrecut patruzeci şi şapte de ani în cea
mai adâncă pustie a Iordanului, întru multe şi mari nevoinŃe, Ńi-ai închinăt viaŃa lui Hristos, Mirele tău,
pentru care noi, smeriŃii, împreună cu Puterile Cereşti te lăudăm aşa:
Bucură-te, că de desfrânare te-ai lepădat;
Bucură-te, că, părăsind Egiptul, la Ierusalim ai alergat;
Bucură-te, că, Preacuratei Fecioare rugându-te, cu lacrimi fierbinŃi în biserică cu multă usurinŃă ai intrat;
Bucură-te, că cinstitei şi de viaŃă făcătoarei Cruci te-ai închinat;
Bucură-te, că atunci ochii sufletului tău s-au luminat;
Bucură-te, că Maica Domnului din icoană Ńi-a vorbit;
Bucură-te, că ea trecerea Iordanului Ńi-a poruncit;
Bucură-te, Maică Maria, prealăudată;
Bucură-te, că în pustie de Duh Sfânt ai fost luminată;
Bucură-te, stea de lumină purtătoare;
Bucură-te, a celor ce te cinstesc, apărătoare;
Bucură-te, duh de rugăciune cu dulce alinare;
Bucură-te, Precuvioasă Maică Maria, mult folositoare!
Condacul al 3-lea
Trupul Ńi-a fost robit de patimi timp de şaptesprezece ani, dar prin aspra petrecere, prin lacrimi de
pocăinŃă şi rugăciune neancetată către Preasfânta Fecioara, al ei ajutor ai primit, şi întru smerenia inimii
îi cânŃi lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Părăsind păcatul, în pustia Iordanului ai alergat, unde numai cu două pâini şi jumatate te-ai hrănit timp
de saptesprezece ani, ducând cele mai grele lupte cu foamea, cu setea, cu bântuielile necuratelor gânduri
şi cu duhul desfrânării care te mistuia, dar după aceste încercări, cu totul te-ai uşurat şi te-ai hrănit
treizeci de ani cu rădăcini şi cu ierburi, petrecând ca un înger în trup, pentru care noi te fericim cu
umilinŃă, cântând aşa:
Bucură-te, cuvioasă maică cerească;
Bucură-te, fiică a Egiptului, de Maica Domnului aleasă;
Bucură-te, că de păcat cu totul te-ai lepădat;
Bucură-te, că, uscându-Ńi trupul cu foamea şi cu setea, de urâtele patimi ai scăpat;
Bucură-te, că Sfintei Fecioare te-ai rugat;
Bucură-te, că al ei grabnic ajutor ai căpătat;
Bucură-te, că prin viaŃa ta curată pustia s-a sfinŃit;
Bucură-te, că mult ostenindu-te cununa slavei ai primit;
Bucură-te, povăŃuitoare preaînŃeleaptă;
Bucură-te, locuitoarea pustiei cea minunată;
283
Bucură-te, de lacrimi duhovniceşti izvorâtoare;
Bucură-te, a duhurilor rele înfricoşătoare;
Bucură-te, Precuvioasă Maică Maria, mult folositoare!
Condacul al 4-lea
Prin viaŃă pusnicească Ńi-ai luminat cugetul şi firea de relele pornirii Ńi-ai curăŃit. Ajută-ne, Preacuvioasă
Maică, să ne ridicăm şi noi din păcat, prin post şi prin rugăciuni, să ne sfinŃim firea, ca îmreună cu tine,
să-i cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Tu eşti nădejdea şi întărirea celor deznădăjduiŃi, Preacuvioasă Maică Maria, că văzând noi alegerea ta,
de la păcătoasa vieŃuire, la înalta duhovnicească trăire, nădăjduim în a sufletului mântuire şi cântăm
lăudându-te aşa:
Bucură-te, a noastră mângâiere;
Bucură-te, duhovnicească alinare;
Bucură-te, că ai biruit pe omul cel vechi cu înfrânarea;
Bucură-te, cetate neînvinsă;
Bucură-te, uşa către Rai deschisă;
Bucură-te, că de Duhul Sfânt ai fost luminată;
Bucură-te, casă sufletească pe stancă ridicată;
Bucură-te, că ai birui puterea vrăjmaşului;
Bucură-te, bună mireasmă a pustiului;
Bucură-te, că ai răbdat frigul nopŃii şi arsiŃa soarelui;
Bucură-te, a noastră povăŃuitoare;
Bucură-te, a celor ce se roagă Ńie, de patimi izbăvitoare;
Bucură-te, Precuvioasă Maică Maria, mult folositoare!
Condacul al 5-lea
Cuviosul Zosima, pustia Iordanului străbătând, în aspră postire şi neîncetate rugăciuni petrecând,
aflându-te pe tine, Preacuvioasă Maică Maria, înger în trup, îmbrăcată cu dumnezeiască lumină, s-a
sârguit a striga cu lacrimi către Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Când te-ai rugat Preacuvioasă Maică, erai înălŃătă de la pământ şi cu faŃa prealuminată, iar Cuviosul
Zosima, căzând la pământ, a cerut ca de tine să fie binecuvântat şi cu frică Ńi-a strigat:
Bucură-te, înger pământesc;
Bucură-te, om ceresc;
Bucură-te, mireasma raiului dumnezeiesc;
Bucură-te, minune preaslăvită;
Bucură-te, Preacuvioasă Maria, de Dumnezeu iubită;
Bucură-te, a mea umilinŃă;
Bucură-te, strig către tine cu credinŃă;
Bucură-te, de Cuviosul Zosima mult cinstită;
Bucură-te, maică duhovnicească;
Bucură-te, că pe toŃi îi înveŃi se se mântuiască;
Bucură-te, a vrăjmaşilor îngrozire;
Bucură-te, stea luminoasă între popoare;
Bucură-te, Precuvioasă Maică Maria, mult folositoare!
Condacul al-6-lea
Ispitele sufletului şi patimile trupului le-ai tăiat cu sabia postului, păcatele gândului cu tăcerea sihăstriei
le-ai înecat şi cu curgerile lacrimilor tale ai adăpat toată pustia şi ne-ai odrăslit nouă roadele pocăinŃei.
Pentru aceasta cinstim pomenirea ta şi Îi cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
284
Icosul al-6-lea
Minunată cu adevărat a fost viaŃa ta, Preacuvioasă Maică, iar noi, ştiind a ta sfântă vieŃuire, ne întărim şi
te lăudăm, zicând:
Bucură-te, pildă aleasă de vieŃuire duhovnicească;
Bucură-te, a noastră învăŃătură pentru trăire creştinească;
Bucură-te, a Egiptului floare aleasă;
Bucură-te, că din pustie roditoare ai fost culeasă;
Bucură-te, a sihaştrilor lumină;
Bucură-te, a celor nevoitori odihnă;
Bucură-te, nădejdea creştinilor;
Bucură-te, lauda monahilor;
Bucură-te, mângâierea sufletului meu;
Bucură-te, a mea mijlocitoare către Dumnezeu;
Bucură-te, a călugărilor îmbărbătare;
Bucură-te, a păcătoşilor pildă de urmare;
Bucură-te, Precuvioasă Maică Maria, mult folositoare!
Condacul al-7-lea
Chip al pocăinŃei te-ai arătat, Preacuvioasă Maică Maria, că din roabă a diavolilor prin păcat, înger al
Luminii te-ai arătat şi pe cei mai nevoitori pustnici i-ai întrecut, iar acum cu cetele cuvioşilor îi cânŃi lui
Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al-7-lea
Din lume nemaiştiind nimic de patruzeci şi şapte de ani, Preacuvioasă Maică şi nici chip omenesc sau
fiare sălbatice în acest timp nemaivăzând, pe Cuviosul Zosima l-ai întrebat: Cum vieŃuiesc creştinii
astăzi? Cum este păzită Biserica? Şi te-ai bucurat cu duhul auzind că sunt în pace, cu rugăciunile
sfinŃilor pustnici şi cu ale celor ce prin mănăstiri se nevoiesc. De a ta trăire numai în Dumnezeu, deşi pe
pământ erai şi în trup omenesc vieŃuiai, bucurându-ne, noi, nevrednicii, cu umilinŃă te lăudăm:
Bucură-te, de Duhul Sfânt purtătoare;
Bucură-te, smirnă bine mirositoare;
Bucură-te, că de lume cu totul te-ai despărŃit;
Bucură-te, că liniştea pustiei mult ai iubit;
Bucură-te, că partuzeci şi şapte de ani te-ai nevoit în pustie;
Bucură-te, a Duhului Sfânt odraslă vie;
Bucură-te, că la ocrotirea Maicii Domnului ai alergat;
Bucură-te, că în relele ispite, ea te-a ajutat;
Bucură-te, că în seara Cinei Domnului, de Sfânta Împărtăşanie te-ai învrednicit;
Bucură-te, că locul de îngropare leul Ńi l-a pregătit;
Bucură-te, a Bisericii ocrotitoare;
Bucură-te, a celor ce aleargă la tine mângâietoare;
Bucură-te, Precuvioasă Maică Maria, mult folositoare!
Condacul al-8-lea
Nepunticios este cuvântul, iar mintea nu poate să priceapă dumnezeiasca lucrare ce s-a făcut cu tine,
Preacuvioasă Maică Maria, că din prăpastia păcatelor ai ieşit îndată şi din izvorul vieŃii ai fost adăpată,
cântând cu bucurie în Duhul Sfânt: Aliluia!
Icosul al-8-lea
Minunată cu adevărat este taina întoarcerii tale din căile pierzării la viaŃa sfântă şi curată, prin nevoinŃe
mai presus de fire, Dumnezeu, cu marea Sa milostivire, în cerească Lumină te-a îmbrăcat, pentru care
noi, cu lacrimi, întru smerenia inimii, te lăudăm zicând:
Bucură-te, nădejdea mântuirii păcătoşilor;
285
Bucură-te, nesfârşită bucurie a creştinilor;
Bucură-te, a fecioarelor trezire;
Bucură-te, a noastră către Dumnezeu fierbinte rugătoare;
Bucură-te, a părinŃilor cucernici bucurie;
Bucură-te, a tinerilor înŃelepciune;
Bucură-te, a văduvelor cinstire;
Bucură-te, a celor primejduiŃi izbăvire;
Bucură-te, ocrotitoarea celor ce trăiesc în feciorie;
Bucură-te, cerească nepătimire;
Bucură-te, a celor ispitiŃi răbdare;
Bucură-te, a noastră, către Domnul, fierbinte rugătoare;
Bucură-te, Precuvioasă Maică Maria, mult folositoare!
Condacul al-9-lea
Tu îmi dai dar luminător de Sus, Preacuvioasă Maică, din osârdia ta cea dumnezeiască, ca să scap de
întunericul patimilor şi să laud din inimă faptele tale cele preafrumoase, cântând domnului întru bucurie:
Aliluia!
Icosul al-9-lea
Cu osârdie şi cu dragoste ai alergat către Hristos, urmând calea de întoarcere a păcatosului, în pustiile
cele neumblate mult nevoindu-te şi poruncile dumnezeieşti împlinindu-le, pentru care noi cu smerenie şi
cu lacrimi te lăudăm:
Bucură-te, a nevoitorilor preaminunată cunună;
Bucură-te, ceea ce dăruieşti sfaturi de taină;
Bucură-te, odrăslie duhovnicească a pustiei;
Bucură-te, focul dumnezeiesc al râvnei;
Bucură-te, tainică lucrare a mântuirii;
Bucură-te, că îndemni la pocăinŃă;
Bucură-te, alungarea deşertăciunii lumeşti;
Bucură-te, faclie nestinsă a pustiei;
Bucură-te, izgonitoarea patimilor omeneşti;
Bucură-te, a sufletelor creştine luminare;
Bucură-te, fulgerul care arzi duhurile satanei;
Bucură-te, cetate nejefuită a credinŃei;
Bucură-te, Precuvioasă Maică Maria, mult folositoare!
Condacul al 10-lea
Cine va putea tâlcui bucuria îngerilor pentru întoarcerea ta, ca ai avut trupul scufundat în desfrânare şi
cugetul robit de înşelare, dar mai pe urmă, prin pocăinŃă şi lacrimi arzătoare, te-ai făcut a lui Hristos
mireasă şi a Duhului Sfânt sălăşluire preaaleasă, iar noi, avându-te pe tine mijlocitoare, slăvim pe
Dumnezeu şi cu umilinŃă îi cântăm: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Fiică a Luminii celei neapropiate, pe tine Lumina lumii luminându-se, la Sine te-a chemat şi darul
Duhului Sfânt ai aflat, Maică Preacuvioasă, pentru care noi, fericindu-te, te lăudăm zicând:
Bucură-te, că Sfintele Scripturi de îngeri ai fost învăŃată;
Bucură-te, că de Cuviosul Zosima ai fost lăudată;
Bucură-te, că de îngeri ai fost întâmpinată;
Bucură-te, înŃelepciune dumnezeiască;
Bucură-te, a noastră lumină sufletească;
Bucură-te, al rugăciunii izvor;
Bucură-te, al duhovniceştii nevoinŃe spor;
286
Bucură-te, a pustiei lumină;
Bucură-te, a virtuŃilor monahiceşti grădină;
Bucură-te, minte luminată de Duhul Sfânt;
Bucură-te, că la rugăciune te-ai înălŃăt de pe pământ;
Bucură-te, a monahilor călăuzitoare;
Bucură-te, Precuvioasă Maică Maria, mult folositoare!
Condacul al 11-lea
Toate cetele îngereşti şi adunările omeneşti le-ai bucurat cu viaŃa ta cea luminată, că tu firea covarşind şi
ca cei fără de trup vieŃuind, înger al pustiei şi lumină omenirii te-ai arătat, cântând lui Dumnezeu
neîncetat: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Preacuvioasă Maică, ceea ce împreună cu îngerii şi cu sfinŃii în Ceruri petreci, roagă pe Milostivul
Dumnezeu, ca să ne izbăvească de necazurile ce ne împresoara, ca plini de recunoştinŃă să-Ńi cântăm:
Bucură-te, a noastră mângâiere;
Bucură-te, a celor ce sufleteşte pătimesc, dulce alinare;
Bucură-te, că vieŃuieşti cu puterile îngereşti;
Bucură-te, că împreună cu Sfintele Femei te veseleşti;
Bucură-te, a Cuvioşilor cunună preaslăvită;
Bucură-te, Preacuvioasă Maria, lauda Egiptului;
Bucură-te, că, facându-Ńi semnul Sfintei Cruci, ai păşit peste apele Iordanului;
Bucură-te, viaŃă tăinuită în pustie;
Bucură-te, că prin aceasta, ai dobândit Cerească împărăŃie;
Bucură-te, că pentru noi te rogi cu multă ardoare;
Bucură-te, a păcătoşilor ridicare;
Bucură-te, a demonilor izgonitoare;
Bucură-te, Precuvioasă Maică Maria, mult folositoare!
Condacul al 12-lea
Rugăciune cu osârdie aducând şi acum, Preacuvioasă Maică Maria, către Preacurata Născătoare de
Dumnezeu, deschide şi nouă dumnezeieştile îndurări, pentru a cânta, întru bucuria inimii,
Preamilostivului Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Lăudând nevoinŃele tale, îl slăvim pe Dumnezeu, Cel ce te-a învrednicit să fii mijlocitoare pentru noi,
care-Ńi cântăm:
Bucură-te, înŃelepciune duhovnicească;
Bucură-te, ambrozie dumnezeiască;
Bucură-te, flacără serafimică;
Bucură-te, rugăciune întraripată;
Bucură-te, smerenie adâncă;
Bucură-te, înger cu fire omenească;
Bucură-te, al nostru dar ceresc;
Bucură-te, credinŃă desăvârşită prin faptă;
Bucură-te, maică de Dumnezeu fericită;
Bucură-te, Cuvioasă Maria, de Maica Domnului mult iubită;
Bucură-te, a noastră mijlocitoare;
Bucură-te, a inimilor mângâietoare;
Bucură-te, Precuvioasă Maică Maria, mult folositoare!
Condacul al 13-lea
O, Preacuvioasă Maică Maria Egipteanca, ceea ce în Lumina Dumnezeirii străluceşti, roagă-L pe
287
Milostivul Dumnezeu să ne dea iertare de păcate, ca în Cereasca ÎmpărăŃie, împreună cu sfinŃii şi îngerii
de-a pururi să-I cântăm: Aliluia, Aliluia, Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)
Apoi iarăşi se zice Icosul întâi
Înger pământesc ai fost, Preacuvioasă Maică, iar acum eşti om ceresc, bucurându-te negrăit de Lumina
Dumnezeirii, în care pururea te veseleşti, iar noi, cei ce ne minunăm de frumuseŃea harului tău, te
lăudăm aşa:
Bucură-te, a lui Hristos pentru vecie mireasă;
Bucură-te, Maică preaînŃelepŃită;
Bucură-te, a Egiptului rază luminoasă;
Bucură-te, fiică a Maicii Domnului preaiubită;
Bucură-te, că în nevoinŃele tale ai fost mângâiată;
Bucură-te, că împărăŃia Cerească ai câştigat;
Bucură-te, că puterea Sfintei Cruci te-a ajutat;
Bucură-te, că în ceata Preacuvioşilor PărinŃi de cerească lumină străluceşti;
Bucură-te, că împreună cu Sfintele Mironosite şi cu toate Cuvioasele femei te veseleşti;
Bucură-te, învăŃătoarea înfrânării;
Bucură-te, cununa Bisericii;
Bucură-te, a pusnicilor îmbărbătare;
Bucură-te, Precuvioasă Maică Maria, mult folositoare!
Şi Condacul întâi
Îngerul luminii şi luceăfarul pustiei cele de laudă să-i aducem, noi, care ne minunăm de nevoinŃele ei
cele mai presus de fire. Iar tu, ca ceea ce ai biruit pe Veliar cu puterea Crucii şi cununa slavei ai
dobândit-o de la Dumnezeu, roagă-te Stăpânului Hristos, ca să ne ierte de păcate, nouă, celor ce-Ńi
cântăm: Bucură-te, Precuvioasă Maică Maria, mult folositoare!

288
ACATISTUL SFÂNTULUI ŞI DE DUMNEZEU PURTĂTORULUI
PĂRINTE PAISIE VELICIKOVSKI

de la Mănăstirea NeamŃu care a trăit între anii 1722-1794 pomenit pe 15 noiembrie


După obişnuitul început, se zic:
CONDACELE şi ICOASELE:

Condacul 1
Între SfinŃii PărinŃi ai fost biruitor, cel ce în această lume decăzută spre părinteasca îmbrăŃişare a
cuvioşilor celor din vechime ne călăuzeşti, ca o punte peste adâncul necredinŃei. O, fraŃilor, nu plângeŃi,
ci vă veseliŃi, căci avem un neclătit îndrumător:
Bucură-te, Sfinte Paisie, dumnezeiască punte către SfinŃii PărinŃi!
Icosul 1
Ca înger în trup ai crescut din fragedă pruncie, pururea pe buze psalmi având şi a inimii bătaie
dumnezeiască slujbă. Pentru tinereasca ta neîntinare mărire aducându-I lui Dumnezeu, aceste laude îŃi
cântăm:
Bucură-te, a îngerilor şi a sfinŃilor uimire;
Bucură-te, căci mulŃi au fost chemaŃi, tu însă ai fost ales;
Bucură-te, cel ce ai semănat cu lacrimi, pentru a secera cu bucurie;
Bucură-te, cel ce din pruncie ai iubit curăŃia şi tăcerea;
Bucură-te, Sfinte Paisie, dumnezeiască punte către SfinŃii PărinŃi!
Condacul al 2-lea
Căutând să cunoşti ceea ce întrece cunoştinŃa, încă din tinereŃile tale ai dorit să primeşti tunderea cea
călugărească. Atât de fierbinte Ńi-era dorul după Dumnezeu, încât toŃi cei ce te priveau ori auzeau de tine
289
erau uimiŃi de râvna şi de iubirea ta de linişte, şi toŃi Îl măreau pe Dumnezeu cântând: Aliluia!
Icosul al 2-lea
În tinereŃe ai primit pregătire în cetatea Kievului şi ai fost învăŃat despre lucrurile acestei lumi, despre
dumnezeii cei păgâni şi filozofi, însă dorind cunoaşterea celeilalte lumi, ai lepădat toate învăŃăturile, cu
năzuinŃa de a intra la îngereasca şcoală a călugăriei. Din pricina aceasta îŃi cântăm Ńie:
Bucură-te, că din neamul tău ca un ales te-ai înălŃat;
Bucură-te, că numai ştiinŃa lui Dumnezeu ai voit să o înveŃi;
Bucură-te, cel ce ai dorit să devii monah, dându-Ńi seama de neştiinŃa ceasului morŃii;
Bucură-te, care nu ai dorit doar înŃelepciunea limbii;
Bucură-te, cel ce de dragul Adevărului ai pătimit;
Bucură-te, Sfinte Paisie, dumnezeiască punte către SfinŃii PărinŃi!
Condacul al 3-lea
Cu râvnă arzătoare te-ai aplecat asupra sfintelor cărŃi ale PărinŃilor, udând şi răsădind cu grijă fiecare
cuvânt în caldul pământ al inimii tale. Părăsindu-i pe toŃi cei dragi şi lumea, îndelungată viată de
peregrinări ai început, căutând un învătător duhovnicesc. Cu lacrimi stropindu-Ńi calea, pururea Îi cântai
lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Vărsând lacrimi ca mirul cel de mult preŃ şi rugându-te cu inimă înfrântă, neştiind încotro să purcezi, Ńi
s-a aprins în suflet dorul de peregrinare şi astfel ai plecat din cetatea Kievului, călătorind cu duhul
întristat ca un biet străin şi căutându-Ńi patria cea cerească. De la Domnul ai primit smerita cugetare şi
dreapta socoteală, aşa că-Ńi strigăm Ńie acestea:
Bucură-te, pelerin al râvnei şi răbdării;
Bucură-te, cel care cu lacrimi amare ai adăpat sămânŃa dragostei lui Dumnezeu;
Bucură-te, dârz şi neclintit iubitor al adevărului;
Bucură-te, că numai în ceruri Ńi-ai sfârşit amarnica ta călătorie;
Bucură-te, pelerin de filocalică înŃelepciune;
Bucură-te, Sfinte Paisie, dumnezeiască punte către SfinŃii PărinŃi!
Condacul al 4-lea
În lung şi în lat ai căutat prin mănăstiri un părinte duhovnicesc şi un bătrân care să se necăjească cu tine
şi să-Ńi deschidă cu drag cealaltă lume, însă nici unul n-ai aflat. Luptând împotriva furtunii cugetelor de
îndoială, călătoria pământească Ńi-ai continuat-o, pururea strigând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Plângând fără de mângâiere, maica ta s-a pogorât întru adâncă supărare la dorinŃa ta de a muri
monahiceşte acestei lumi, însă tu n-ai pregetat a urma PărinŃilor de demult pe calea cea strâmtă către
ceruri, apoi, precum ai deschide o carte, ochii inimii ei de lumea SfinŃilor PărinŃi au fost deschisi,
călăuzind-o şi pe dânsa către viaŃa cea călugărească. Asadar, acum aceste laude îŃi cântăm:
Bucură-te, cel pe care nici un lanŃ al lumii acesteia nu te-a încătuşat;
Bucură-te, cel ce maica Ńi-ai slobozit-o din grozăvia acestei lumi;
Bucură-te, cel care pământul cel rece al Rusiei cu ale tale fierbinŃi rugăciuni l-ai încălzit;
Bucură-te, cel ce în cuptor ai fost încercat şi te-ai arătat a fi lămurit;
Bucură-te, vas de neîncetată rugăciune;
Bucură-te, apărător al căilor PărinŃilor celor din vechime;
Bucură-te, Sfinte Paisie, dumnezeiască punte către SfinŃii PărinŃi!
Condacul al 5-lea
În curăŃie iubindu-L pe Dumnezeu din tinereŃile tale, o, minunate Paisie, împreună cu prietenii tăi ai
făcut un neclintit jurământ: ca niciodată să nu sălăşluieşti în mânăstiri în care-i slavă, tihnă şi trupească
înlesnire, ci sărăcia lui Hristos s-o urmezi. Ai scuturat astfel toată apăsarea pământească şi cu

290
dumnezeiască dragoste bătând puternici, pe aripi de post şi rugăciune spre Soarele dreptăŃii te-ai înălŃat,
strigând: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Al sufletului ochi fiindu-Ńi fără ascunzişuri, ca un adevărat ucenic al lui Hristos întreaga făŃărnicie ai urât
şi răstignindu-te lumii, tot binele cel pământesc ai lepădat, spre a păşi pe urmele Stăpânului. Ajuns-ai
astfel cuvios al celor cuvioşi, călăuzindu-Ńi ucenicii pe calea ce tu o ai bătătorit. De mână îndreaptă-ne,
rugămu-ne, şi pe noi, cei orbiŃi de patimi şi ologiŃi de trândăvie, dar care cu dragoste îŃi cântăm:
Bucură-te, suflet curat, neîntinat de aluatul fariseilor şi al saducheilor;
Bucură-te, israelit adevărat în care nu este vicleşug;
Bucură-te, iubitor al chipului călugăresc nemăsluit;
Bucură-te, căci aflat-ai cea ce cu frângere de inimă ai căutat;
Bucură-te, ale cărui comori şi inimă au fost cu Dumnezeu în ceruri;
Bucură-te, cel care cu bogate haine de nuntă fiind înveşmântat, n-ai avut nevoie de zdrenŃele murdare ale
Mariei în deşert;
Bucură-te, Sfinte Paisie, dumnezeiască punte către SfinŃii PărinŃi!
Condacul al-6-lea
Până la Sfântul Munte al Athosului cercetând în singuratică vieŃuire de lipsuri şi chinuri, acolo te-ai
sălăşluit. Suferit-ai foame, sete, boală şi necaz, însă nicăieri tânjita legătură dintre un fiu şi al său
duhovnicesc părinte nu era de aflat. Năvălirile patimilor, diavoli şi chiar moarte înfruntând, nicicând n-ai
încetat a striga: Aliluia!
Icosul al-6-lea
Departe lepădând înşelăciunea diavolească şi asupra tuturor ispitelor făcându-te biruitor, ai fost cercetat
din a lui Dumnezeu făgăduinŃă de către cel ce întru monahism te-a tuns, de StareŃul Vasile, care
învăŃându-te felurite vieŃuiri călugăreşti, a plecat, singur lăsându-te iarăşi. Noi, cei care fii sub mantie îŃi
suntem, Ńie astfel îŃi strigăm:
Bucură-te, cel care suferit-ai cu trupul pentru ca să încetezi a mai păcătui;
Bucură-te, mare binefăcător al Muntelui Athos;
Bucură-te, mirarea îngerilor şi diavolească rană;
Bucură-te, nevoitor care ai înaintat din putere în putere;
Bucură-te, căci în a ta sărăcie aveai lumea întreagă;
Bucură-te, Sfinte Paisie, dumnezeiască punte către SfinŃii PărinŃi!
Condacul al-7-lea
Pe când duceai viaŃă de osteneală şi în Sfântul Munte Athos, dorind a descoperi taina cea din veac
ascunsă, Ńi-a fost trimis de Dumnezeu un împreună-nevoitor. Poruncile lui Dumnezeu truditu-te-ai cu
dânsul a le face şi într-un suflet fiind, şi voile în faŃa celuilalt tăindu-şi-le fiecare, ai dragostei adevărate
pentru Dumnezeu moştenitori amândoi v-aŃi făcut, strigând: Aliluia!
Icosul al-7-lea
Având deplină pace în nevoinŃă, ostenindu-te, arzând cu duhul şi în desăvârşită smerenie şi dragoste de
Dumnezeu înaintând, ai fost cercetat de mulŃi care doreau să fie ucenicii tăi şi împotriva voinŃei tale
îngăduitu-i-ai pe toŃi aceşti copii ai tăi care nădăjduiau spre ale tale iubitoare îndrumări (povăŃuiri),
înmulŃească-Ńi-se fiii, aşa încât împreună să ne socoteşti chiar şi pe noi, cei care-Ńi cântăm tie:
Bucură-te, cel ce vrerea proprie o ai tăiat şi ai ajuns voia lui Dumnezeu;
Bucură-te, al tradiŃiei Apostolilor moştenitor;
Bucură-te, înnoitorul vieŃii de obşte;
Bucură-te, cel ce te-ai silit a lua prin străduinŃă ÎmpărăŃia cerurilor;
Bucură-te, cel ce inima îndurerată cu dragoste o ai îmbrăŃişat;
Bucură-te, cel ce cu smerită cugetare pe toŃi i-ai povăŃuit;
Bucură-te, Sfinte Paisie, dumnezeiască punte către SfinŃii PărinŃi!
291
Condacul al-8-lea
Dobândind o turmă de ucenici care lumea cea deşartă a o părăsi şi cugetele spre lucrurile cele
dumnezeieşti a le îndrepta au dorit, fost-ai ales de către Dumnezeu al fiilor păstor. Căutat-ai o dată un
părinte duhovnicesc, acum însă tu eşti duhovnicescul părinte care la ceruri ne înalŃi pe noi, cei ce lui
Dumnezeu Îi strigăm: Aliluia!
Icosul al-8-lea
Întărind viaŃa cea de obşte, din copierea vechilor scrieri ale PărinŃilor ai făcut Ńinta de căpătâi a
mănăstirii. Pururea căutând un sălaş în care să te adânceşti în lumea marilor SfinŃi Cuvioşi locuitori în
pustie, dorit-ai din inimă să pregăteşti spre tipărire manuscrise călugăreşti, de dragul viitorilor căutători
de Dumnezeu şi al nostru, care cu pocăinŃă îŃi cântăm:
Bucură-te, iubitor părinte al celor alungaŃi şi singuri;
Bucură-te, văzătorule de Dumnezeu;
Bucură-te, mult-pătimitorule;
Bucură-te, cel care te-ai jertfit pentru copiii tăi;
Bucură-te, răsăritul cel nou al vieŃii călugăreşti;
Bucură-te, cel ce cu lacrimile tale ai adăpat pomul cel adormit al stăreŃiei;
Bucură-te, blând mustrător al sufletelor pe care le-ai îndemnat spre porŃile raiului;
Bucură-te, Sfinte Paisie, dumnezeiască punte către SfinŃii PărinŃi!
Condacul al-9-lea
Cetele îngereşti în ceruri neîncetat te măresc, căci în cinul călugăresc atât de mulŃi ai adus, încât
mănăstirea ta s-a umplut până peste margini. Ai pornit astfel spre pământul Moldovei ca să durezi o
cetate monahicească, pururea învăŃându-Ńi fiii în rugăciunea inimii şi în smerenie. Aşa povăŃuieşte-ne pe
calea mântuirii şi pe noi, cei ce lui Dumnezeu Îi cântăm: Aliluia!
Icosul al-9-lea
Urmând chinurile lui Hristos şi pe urmele cuvioşilor celor din vechime păşind, ai fost căpetenie
biruitoare în războiul cel duhovnicesc, având rugăciunea ca sabie şi scrierile SfinŃilor PărinŃi ca ochi ai
sufletului prin care Ńi s-a dăruit vedere dincolo de această lume. Pentru aceasta îŃi strigăm:
Bucură-te, cel care ai urmat paşii Sfântului Antonie cel Mare;
Bucură-te, reziditor al vieŃii chinoviale ca pe vremea Sfântului Pahomie cel Mare;
Bucură-te, cel ce în nord Tebaida Egiptului ai reînviat-o;
Bucură-te, cel în care toată nevoinŃa creştinească s-a cuprins;
Bucură-te, mângâietor al călugărilor necăjiŃi din vremurile de pe urmă;
Bucură-te, Sfinte Paisie, dumnezeiască punte către SfinŃii PărinŃi!
Condacul al 10-lea
În anii de osteneli, noapte şi zi, cu pană de copist ai întocmit scrierea cea duhovnicească ce se cheamă
Filocalia. Cum inima ta odihnă a aflat în aceste duhovniceşti învăŃături de neîncetată rugăciune lăuntrică,
tăcere şi nevăzut război, şi noi preŃuim osteneala ta de iubire şi lui Dumnezeu Îi strigăm: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Văzând măreŃia ostenelilor tale şi harul dat Ńie de către Dumnezeu, inimile ni se fac neputincioase. Cum
oare în viaŃa cea fără de sfârşit parte cu tine să avem noi, cei ce poruncile tale am dispreŃuit? Ai milă de
noi, cei năruiŃi, care cu jale îŃi strigăm şi zicem:
Bucură-te, cel ce pana de copist în cerneala smereniei ai înmuiat-o;
Bucură-te, cel care cuvintele SfinŃilor PărinŃi pe zapisul inimii le-ai înscris;
Bucură-te, cel ce mintea PărinŃilor ai dobândit;
Bucură-te, cel care cărŃile duhovniceşti ca pe holdele de grâu le-ai secerat;
Bucură-te, căci precum o albină strângând nectar, dulcile ziceri ale PărinŃilor celor din vechime le-ai
adunat;
Bucură-te, culegător al “florilor de câmp” de filocalică înŃelepciune;
292
Bucură-te, Sfinte Paisie, dumnezeiască punte către SfinŃii PărinŃi!
Condacul al 11-lea
Duioase cântări eu, deşi nevrednic, Ńie îŃi dăruiesc, căci a cui inimă poate să nu-Ńi cânte lin, cu lacrimi,
auzind de a ta sfântă viaŃă; căci şi sufletul când s-a despărŃit de trup după o întreagă viaŃă de paşnică
amărăciune, n-a încetat a cânta: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Cunoscând mai dinainte ziua grabnicei tale plecări către cealaltă lume, ostenelile nevoinŃei tale nu le-ai
împuŃinat, ci sporitu-le-ai din dragoste pentru Dumnezeu. Ai plecat de la noi, unit fiind cu Dumnezeu, o,
Sfânt Părinte al nostru şi învăŃător. Noi, ai tăi fii duhovniceşti, orfani rămaşi acum, nu încetăm a cânta:
Bucură-te, văzător care mai dinainte zărit-ai când vei pleca spre cealaltă lume;
Bucură-te, căci pentru singurul lucru care trebuie ai vieŃuit şi ai murit;
Bucură-te, că văzându-Ńi pletele albite de patristică înŃelepciune, Ńie ne închinăm;
Bucură-te, cel care cu Dumnezeu te-ai contopit;
Bucură-te, cel ce trimis-ai ucenici să semene mintea PărinŃilor;
Bucură-te, sămânŃă înfloritoare de străveche înŃelepciune;
Bucură-te, Sfinte Paisie, dumnezeiască punte către SfinŃii PărinŃi!
Condacul al 12-lea
Deşi de cuvintele tale cele dulci şi de a ta faŃă luminoasă am fost lipsiŃi a le privi, că singură mângâiere
în necazuri avem a ta cerească mijlocire şi moştenirea ta cea fără de sfârşit ce vine spre a noastră caldă
îmbrăŃişare. Osteneală de dragoste neclintiŃi Ńinând, lui Dumnezeu Îi strigăm: Aliluia!
Icosul al 12-lea
În patria ta cerească te-ai unit acum de-a pururi cu ai tăi iubiŃi învătători, PărinŃii din vechime. Cum în
lumea cea mai presus de ceruri a îngerilor şi a sfinŃilor te afli, rugămu-te de scaunul lui Hristos să te
apropii pentru a sufletelor noastre mântuire, aceste cântări zicându-Ńi:
Bucură-te, căci urmele tale ce duc către ÎmpărăŃia cerurilor vom urma;
Bucură-te, că Dumnezeu a descoperit frumuseŃea rugăciunii tale;
Bucură-te, căci nu eşti din această lume;
Bucură-te, al mănăstirilor înnoitor şi insuflarea călugărilor;
Bucură-te, cel ce ai reaprins lumina stăreŃiei, lăsând lanŃ viu de ucenici;
Bucură-te, căci pe acest pământ fiind, mintea şi inima Ńi-erau în ceruri;
Bucură-te, Sfinte Paisie, dumnezeiască punte către SfinŃii PărinŃi!
Condacul al 13-lea
O, mult lăudate şi prea fericite Părinte Paisie, primeşte această smerită rugăciune a noastră, fiind ferit
prin smerenie urcată pe învăŃăturile SfinŃilor PărinŃi către înălŃimile rugăciunii, ajută-ne pe noi, care nu
ştim cum să ne ostenim şi cum să ne rugăm. Îndură-te de noi, ucenicii tăi cei fărâmaŃi, învăŃându-ne
dragostea de cele bune şi slobozindu-ne de chinurile cele viitoare pe toŃi cei ce lui Dumnezeu Îi cântăm:
Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)
Apoi iarăşi se zice Icosul întâi Ca înger în trup ai crescut din fragedă pruncie, pururea pe buze psalmi
având şi a inimii bătaie dumnezeiască slujbă. Pentru tinereasca ta neîntinare mărire aducându-I lui
Dumnezeu, aceste laude îŃi cântăm:
Bucură-te, a îngerilor şi a sfinŃilor uimire;
Bucură-te, căci mulŃi au fost chemaŃi, tu însă ai fost ales;
Bucură-te, cel ce ai semănat cu lacrimi, pentru a secera cu bucurie;
Bucură-te, cel ce din pruncie ai iubit curăŃia şi tăcerea;
Bucură-te, Sfinte Paisie, dumnezeiască punte către SfinŃii PărinŃi!
Şi Condacul întâi
Între SfinŃii PărinŃi ai fost biruitor, cel ce în această lume decăzută spre părinteasca îmbrăŃişare a
293
cuvioşilor celor din vechime ne călăuzeşti, ca o punte peste adâncul necredinŃei. O, fraŃilor, nu plângeŃi,
ci vă veseliŃi, căci avem un neclătit îndrumător:
Bucură-te, Sfinte Paisie, dumnezeiască punte către SfinŃii PărinŃi!

294
ACATIST PENTRU CEI ADORMIłI

După obişnuitul început, se zic:


CONDACELE şi ICOASELE:

Condacul 1
Cela ce cu iconomia Ta cea nepătrunsă ai pregătit pacea spre binele cel veşnic, hotărând tuturor
vremea şi felul sfârşitului, iartă, Doamne păcatele celor din veac adormiŃi, primeşte-i în locaşul luminii
şi bucuriei şi le deschide braŃele părinteşti.
Auzi-ne, Milostive, pe noi, cei ce le facem pomenirea şi strigăm: Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită,
odihneşte sufletele adormiŃilor robilor Tăi!
Icosul 1
Pe Adam cel căzut şi pe tot neamul izbăvindu-l de pierzarea cea veşnica, ai trimis în lume, Doamne, pe
Fiul Tău, răsarindu-ne viaŃa veşnica prin Crucea şi Învierea Lui, spre mila Ta nădajduim, asteptăm
ÎmpărăŃia cea nestricăcioasă, a slavei, cerem împărtăşirea la Domnul celor adormiŃi şi ne rugam:
Tatăl nostru, fă ca să uite ei toate scârbele şi întristările pământeşti,
Tatăl nostru, veseleşte sufletele celor chinuiŃi în valurile vieŃii,
Tatăl nostru, mângâie pe ei la sânul Tău, precum îşi mângâie mama copiii,
Tatăl nostru, graieşte lor: "Păcatele vi s-au iertat!"
Tatăl nostru, primeşte-i în limanul cel fericit şi liniştit,
Tatăl nostru, deschide-le cămările îngerile şi sfinŃilor,
Tatăl nostru, pe părinŃii şi fraŃii noştri cei adormiŃi învredniceşte-i veşnicelor Tale bunătăŃi,
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneşte sufletele adormiŃilor robilor Tăi!
Condacul al 2-lea
Cuviosul Macarie fiind luminat de strălucirea Celui Preaînalt, a auzit glas de la un popă idolesc: "Când
vă rugaŃi voi, creştinii, pentru cei ce se chinuiesc în iad, au bucurie şi păgânii". Este minunată puterea
rugăciunilor creştineşti. Cele de dedesubt prin aceasta se luminează, împreuna cu cei credincioşi când
cântăm pentru toată lumea: Aliluia!
Icosul al 2-lea

295
Ne aducem aminte de cuvântul lui Isaac Sirul, care spune: "Inima care iubeşte pe oameni şi dobitoace, se
roagă întotdeauna cu lacrimi şi pentru ca toată zidirea să se curăŃească", deci şi noi cu îndraznire cerem
de la Dumnezeu ajutor celor din veac adormiŃi, strigând unele ca acestea:
Tatăl nostru, uşurează întristarea părinŃilor pentru pierderea fiilor,
Tatăl nostru, cei ce nu te-au cunoscut pe pământ, să te cunoasca măcar în cer,
Tatăl nostru, miluieşte pe toŃi cei ce au fost îngropaŃi fără rugăciuni,
Tatăl nostru, primeşte în locaşurile Tale pe cei ce au murit năprasnic de scârbe sau de bucurie,
Tatăl nostru, tuturor celor ce mor, trimite-le pacea şi odihna SfinŃilor,
Tatăl nostru, pentru rugăciunile celor ce au pătimit fără vină, iartă pe cei păcătoşi,
Tatăl nostru, celor adormiŃi uşurează-le întristarea cu nădejdea întâlnirii în Sionul cel ceresc,
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneşte sufletele adormiŃilor robilor Tăi!
Condacul al 3-lea
VinovaŃi suntem de necazurile lumii şi de suferinŃele făpturilor necuvântătoare şi de suferinŃele
nevinovaŃilor copii, fiindcă în căderea omului s-a distrus fericirea şi frumuseŃea făpturii.
Tu, Cel mare dintre suferinzii cei nevinovaŃi, Tu singur ai puterea a ierta tuturor, deci iartă şi întoarce
lumii fericirea cea de demult ca şi cei morŃi şi cei vii să afle pacea strigând: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Lumină lină, Răscumpărătorul tuturor, auzind de oftarea Ta pe cruce pentru vrăjmaşii Tăi: "Părinte,
iartă-le păcatul!" deci în numele iertării tuturor alor Tale, îndrăznim şi noi a ne ruga Tatălui pentru
veşnica odihnă a vrăjmaşilor Tăi şi ai noştri.
Tatăl nostru, iartă celor ce au vărsat sânge nevinovat,
Tatăl nostru, celor ce şi-au făcut bunăstarea lor pe lacrimile aproapelui,
Tatăl nostru, nu judeca pe cei ce ne-au obijduit pe noi cu clevetire şi cu nedreptate,
Tatăl nostru, răsplăteşte cu milă pe toŃi cei obijduiŃi de noi,
Tatăl nostru, fă ca această rugăciune pentru ei, să fie primită drept taină împăcării,
Tatăl nostru, rupe zapisul păcatelor părinŃilor şi fraŃilor noştri răposaŃi,
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneşte sufletele adormiŃilor robilor Tăi!
Condacul al 4-lea
Mântuieşte, Doamne, pe cei ce s-au sfârşit în suferinŃe grele prin ucideri, îngropaŃi de vii, mistuiŃi de
grindină, de ger sau din cădere de la înălŃime; deci pentru întristarea sfârşitului lor, dăruieşte bucuria Ta
cea nesfârşită şi veşnică, ca să binecuvânteze vremea lor de suferinŃă ca timp al răscumpărării lor,
cântând: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Dăruişte, Doamne, tuturor cărora le-ai luat viaŃa din fragedă tinereŃe, tuturor cărora le-ai dat cununa cu
spini, tuturor celor ce nu au cunoscut fericirea pământească, Mila Ta cea nesfârşită. Tu le vei răsplăti cu
razele iubirii Tale nesfârşite dincolo de mormânt, iar noi strigăm aşa:
Tatăl nostru, răsplăteşte celor ce au murit sub sacinile grele ale ostenelilor,
Tatăl nostru, primeşte în cămările Raiului pe adormiŃii prunci şi pe fecioare,
Tatăl nostru, învredniceşte-i veseliei la Cina Fiului Tău,
Tatăl nostru, odihneşte-i pe cei singuratici, orfani şi străini pentru care nu are cine să se roage,
Tatăl nostru, să se stingă păcatele lor de razele calde ale atotiertării Tale,
Tatăl nostru, dăruieşte robilor Tăi mai înainte preaslăviŃi părinŃi şi fraŃi ai noştri haina alba a biruinŃei,
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneşte sufletele adormiŃilor robilor Tăi!
Condacul al 5-lea
Ai dăruit, Doamne, neamului omenesc moartea, ca cel de pe urma mijloc de înŃelegere şi de pocăinŃă; la
groaznica judecată se descoperă deşertăciunile pământeşti; pornirile trupeşti se liniştesc, mintea cea
semeaŃă se smereşte, dreptatea cea veşnică se dscoperă, deci şi păcătoşii cei îndărătnici în credinŃă când
sunt pe patul de moarte, mărturisesc cum că este Dumnezeu. Pentru aceea ei veşnic cer îndurarea Ta
296
strigând: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Părinte a toată îndurarea, Tu luminezi ziua cu soarele, Tu îndulceşti pământul cu roade, Tu veseleşti
lumea cu frumuseŃea, precum pe prieteni aşa şi pe vrăjmaşii Tăi; noi credem că şi dincolo de mormânt,
în veşnicie, îndurarea Ta este nesfârşită miluind chiar şi pe păcătoşii cei cu totul lepădaŃi, de aceea aşa
ne rugăm:
Tatăl nostru, ne întristăm pentru hulitorii de sfinŃenie şi pentru fărădelegile lor,
Tatăl nostru, fă să fie şi asupra lor, voia Ta cea de mântuire,
Tatăl nostru, fie-Ńi mila de cei răniŃi cu necredinŃa cea pierzătoare,
Tatăl nostru, iartă-i pe cei ce s-au sfârşit fără pocăinŃă,
Tatăl nostru, mântuieşte pe cei ce s-au pierdut în păcate grele şi întunecate,
Tatăl nostru, fă ca să se stingă flacăra necredinŃei în marea BunătăŃii Tale,
Tatăl nostru, Biruitorul iadului, izbăveşte de osândirea în iad pe părinŃii şi pe fraŃii noştri, cei mutaŃi din
lume,
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneşte sufletele adormiŃilor robilor Tăi!
Condacul al-6-lea
Este grozav întunericul depărtat de Dumnezeu, chinuit de conştiinŃă şi de scrâşnirea dinŃilor, de focul cel
nestins şi de viermele cel neadormit; eu tremur gândind că aceea va fi şi soarta mea, deci, eu pentru mine
însumi mă rog şi pentru cei ce sufăr în iad, ca să se pogoare pese ei rouă cu racoreală cântând cântare lui
Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al-6-lea
Unde era să răsară lumina Ta, Hristoase Dumnezeule, dacă nu peste cei ce şedeau în întuneric şi în
umbra morŃii?! De aceea Te şi pomenesc sufletele cele din iad, pogoară-Te dar din nou între cele mai de
jos ale pământului şi scoate întru bucurie pe cei ce s-au despărŃit de Tine cu păcatele, însă de Tine nu s-
au depărtat. Deci, în numele Fiului şi al Duhului Sfânt, ne rugăm Tatalui:
Tatăl nostru, fiii Tăi se chinuiesc, deci miluieşte-i,
Tatăl nostru, grele le sunt păcatele lor, ci îndurarea Ta este mare,
Tatăl nostru, Tu ai trimis pe Fiul Tău ca să mântuiască pe cei păcătoşi,
Tatăl nostru, cercetează necazul cel amar al sufletelor care s-au departat de la Tine,
Tatăl nostru, miluieşte pe cei ce au prigonit adevărul din neştiinŃă,
Tatăl nostru, iubirea Ta să le fie nu foc, ci răcoreală în rai,
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneşte sufletele adormiŃilor robilor Tăi!
Condacul al-7-lea
Voind, Doamne, să dai mână de ajutor acelor morŃi, le-ai îngăduit ca în vis să se arate şi prin vedenii,
celor vii, ca pomenind cu dragoste pe cei adormiŃi să facă în amintirea lor fapte bune şi nevoindu-se cu
credinŃă să strige cu dragoste: Aliluia!
Icosul al-7-lea
Biserica lui Hristos înalŃă rugăciuni pentru cei adormiŃi în toată lumea în fiecare zi, la orice ceas, în tot
pământul. Păcatele lumii se curăŃesc cu sângele cel curăŃitor al Mielului lui Dumnezeu. Sufletele celor
adormiŃi se ridică din moarte la viaŃă şi de pe pământ la cer, cu puterea rugăciunilor de la altarul
Domnului:
Tatăl nostru, fie mijlocitoare Biserica pentru cei morŃi să le faca scară către cer,
Tatăl nostru, îndură-Te de ei pentru solirea Preasfintei Fecioare şi a tuturor sfinŃilor,
Tatăl nostru, curăŃeşte-i pe cei pentru care credincioşii strigă către Tine ziua şi noaptea,
Tatăl nostru, pentru nerăutatea pruncilor, iartă pe părinŃii lor,
Tatăl nostru, pentru lacrimile maicilor, răscumpără păcatele fiilor,
Tatăl nostru, primeşte milosteniile şi rugăciunile noastre ca împlinire la faptele lor bune,
Tatăl nostru, să fie sângele Fiului Tău, izvor de viaŃă pentru aceia cărora le facem pomenirea,
297
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneşte sufletele adormiŃilor robilor Tăi!
Condacul al-8-lea
Lumea întreagă se înfăŃişează ca un sfânt mormânt obştesc. Pretutindeni se găseşte praful fraŃilor şi al
părinŃilor noştri, zidiŃi după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, rudenii ale noastre în Adam. Tu singur
eşti Acela ce fără îndoială ne-ai iubit pe noi. Iartă pe toŃi cei ce au murit de la început şi pâna acum, ca să
cânte ei iubirii Tale de oameni. Aliluia!
Icosul al-8-lea
Vine ziua vaiului ca un foc arzător, ziua cea mare şi înfricoşată a JudecăŃii cea de pe urmă, se vor
descoperi cele ascunse ale oamenilor şi se va deschide Cartea CunoştinŃei. ÎmpăcaŃi-vă cu Dumnezeu,
strigă Pavel Apostolul, mai înainte de acea zi: Doamne ajută-ne, şi cu lacrimile celor vii, împlineşte
neajunsurile celor morŃi.
Tatăl nostru, în ceasul JudecăŃii, învredniceşte-i pe ei şi pe noi de mila cea aducătoare de bucurie,
Tatăl nostru, încununează cu slavă pe cei ce au suferit munci pentru tine şi pentru aproapele,
Tatăl nostru, daruieşte adevărul Tău celor curăŃiŃi prin necazul lumii acesteia pământeşti,
Tatăl nostru, Cela ce ştii numele tuturor, primeşte-i pe cei ce s-au mântuit în cinul călugăresc şi cel
mirenesc,
Tatăl nostru, primeşte pe păstorii cei cucernici împreună cu fiii lor cei duhovniceşti,
Tatăl nostru, să întâmpine robii Tăi pe Mirele Hristos cu făclii aprinse,
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneşte sufletele adormiŃilor robilor Tăi!
Condacul al-9-lea
BinecuvântaŃi, iar nu pierdeŃi timpul care repede trece, fiecare ceas, fiecare clipă ne apropie tot mai mult
de mormânt; noua albire a părului, slăbirea puterii sunt vestitoare de lumea cea viitoare, sunt martorii
stricăciunii pământeşti; ne vestesc că totul trece pe alături şi se apropie fericirea cea veşnică unde nu
sunt nici lacrimi, nici suspine, ci numai cântare de biruinŃă: Aliluia!,
Icosul al-9-lea
După cum toamna copacii se despoaie de frunze, aşa şi viaŃa noastră merge spre cădere, cu fiecare an, cu
fiecare lună, floarea tinereŃii se vestejeşte, lumina bucuriilor se stinge, batrâneŃea cea grea se apropie,
prietenii mor, cei de aproape se depărtează. Voi, cei ce eraŃi cândva tineri, plini de bucurie şi de fericire,
unde sunteŃi acum? Mormintele voastre zac fără glas, dar sufletele lor, sunt în Mâna Ta, Doamne:
Tatăl nostru, privirea şi îngrijirea din lumea cea de dincolo de mormânt ne cheamă la rugăciune,
Tatăl nostru, luminează cu soare frumos şi încălzeşte locaşurile celor morŃi,
Tatăl nostru, să se şteargă pentru totdeauna vremea despărŃirii,
Tatăl nostru, învredniceşte-ne de bucuria întâlnirii cu ei în ceruri,
Tatăl nostru, fă ca noi să fim una cu tine,
Tatăl nostru, întoarce celor răposaŃi curăŃia pruncilor şi bunătatea de suflet al celor tineri,
Tatăl nostru, fă ca să fie viaŃa lor cea veşnică luminată sărbătoare a Paştilor,
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneşte sufletele adormiŃilor robilor Tăi!
Condacul al 10-lea
La mormintele rudeniilor noastre ne curg lacrimi ca picăturile de ploaie şi cu nădejde ne rugăm:
"Adevereşte-ne, Doamne, cum că i-ai iertat pe toŃi, spune-le cum că îi primeşti în locaşurile bucuriei,
descoperă în taina sufletului nostru ca să cântăm": Aliluia!
Icosul al 10-lea
Îmi îndrept privirea în depărtare pe calea vieŃii trecute şi văd o mulŃime din cei care au răposat din prima
zi şi până acum, binefăcători ai mei, şi cu îndatorită dragoste strig unele ca acestea:
Tatăl nostru, miluieşte pe toŃi cei ce mi-au dorit şi mi-au facut mie bine,
Tatăl nostru, învredniceşte-i măririi Tale, pe părinŃi şi pe fraŃii noştri şi pe cei de aproape,
Tatăl nostru, mântuieşte pe cei ce mi-au binevestit mie cuvântul Tău,

298
Tatăl nostru, preamăreşte în faŃa îngerilor pe cei ce m-au învăŃat să Te iubesc,
Tatăl nostru, dăruieşte bucurie celor ce m-au povăŃuit cu presupunerea vieŃii lor sfinte,
Tatăl nostru, îndulceşte cu tainica mană pe cei ce m-au ajutat în zile grele.
Tatăl nostru, ÎmpărăŃia Ta sfârşit nu are, fă ca să intre cei adormiŃi întru bucuria Ta,
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneşte sufletele adormiŃilor robilor Tăi!
Condacul al 11-lea
Unde-Ńi este moarte boldul? Unde-Ńi este întunecarea şi frica cea mai dinainte, căci de acum înainte tu
eşti dorita, tu ne împreunezi nedespărŃit cu Dumnezeu: tu eşti o mare odihnă, tu eşti o mare zi de
sâmbătă. Apostolul striga: "Doresc să mor, ca să fiu împreuna cu Hristos!"; drept aceea privind la
moarte ca la o minunată aşteptare şi viaŃă strigăm: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Învia-vor morŃii şi se vor scula din morminte şi se vor bucura cei de pe pământ, fiindcă atunci se vor
scula trupurile duhovniceşti preamărite, nestricăcioase, luminate, oase uscate auzind cuvântul Domnului:
"ÎmbracaŃi-vă cu vine, acoperiŃi-vă cu piele, sculaŃi-vă din cărunteŃea vremurilor trecute, căci sunteŃi
răscumpăraŃi cu Sângele Fiului lui Dumnezeu; prin moartea Lui sunteŃi înviaŃi, a venit peste voi lumina
Învierii".
Tatăl nostru, descoperă-le acum în tot adâncul săvârşirilor Tale,
Tatăl nostru, Tu le-ai descoperit lumina soarelui şi luna cea liniştită,
Tatăl nostru, fă să vadă şi slava îngerilor care sunt pară de foc,
Tatăl nostru, Tu m-ai îndulcit cu frumuseŃea răsăritului şi a apusului de soare, deci să vadă şi ei lumina
veşnicei Tale Dumnezeiri,
Tatăl nostru, tot sufletul să fie luminat ca steaua dimineŃii şi luceafărul zorilor,
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneşte sufletele adormiŃilor robilor Tăi!
Condacul al 12-lea
Carnea şi sângele nu vor moşteni ÎmpărăŃia lui Dumnezeu. Câtă vreme petrecem în trup suntem
despărŃiŃi de Hristos. Dacă nu murim nu putem învia pentru veşnicie, căci se cade ca stricăcios trupul
acesta, să se îmbrace în nestricăciune şi muritorul acesta să se lumineze cu nemurirea, ca astfel în lumina
zilei celei neînserate să cânte neîncetat: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Aşteptăm bucuria întâlnirii cu Domnul, aşteptăm razele luminoase ale Învierii, aşteptăm scularea din
morminte a celor apropiaŃi ai noştri şi îmbrăcarea celor morŃi cu slava vie; prin preschimbarea întregii
făpturi, vom striga Ziditorului unele ca acestea:
Tatăl nostru, Tu ai zidit lumea spre biruinŃa bucuriei şi binelui,
Tatăl nostru, ridică-ne pe noi din adâncul păcatului la sfinŃenie,
Tatăl nostru, dăruieşte celor răposaŃi ca să împărăŃească peste făpturile în cinste,
Tatăl nostru, fă ca să le fie lor Hristos Domnul, lumină pururea aprinsă,
Tatăl nostru, da-ne şi nouă ca împreună cu ei să prăznuim Paştile nestricăciunii,
Tatăl nostru, nu te despărŃi de robii Tăi pâna la sfârşit,
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneşte sufletele adormiŃilor robilor Tăi!
Condacul al 13-lea
O! Preaîndurate Părinte, cela ce eşti fără de început şi voieşti ca toŃi să se mântuiască, Cel ce ai trimis la
cei pierduŃi pe Fiul Tău şi Dumnezeul nostru şi ai turnat peste ei, Duhul cel de viaŃă dătător, miluieşte,
iartă şi mântuieşte pe rudeniile noastre şi pe toŃi cei din veac adormiŃi, cu solirile lor, cercetează-ne pe
noi ca împreună cu ei să cântăm łie, Mântuitorului şi Dumnezeului nostru, cântarea: Aliluia! (acest
condac se zice de trei ori)
Apoi iarăşi se zice Icosul întâi
Pe Adam cel căzut şi pe tot neamul izbăvindu-l de pierzarea cea veşnica, ai trimis în lume, Doamne, pe

299
Fiul Tău, răsarindu-ne viaŃa veşnica prin Crucea şi Învierea Lui, spre mila Ta nădajduim, asteptăm
ÎmpărăŃia cea nestricăcioasă, a slavei, cerem împărtăşirea la Domnul celor adormiŃi şi ne rugam:
Tatăl nostru, fă ca să uite ei toate scârbele şi întristările pământeşti,
Tatăl nostru, veseleşte sufletele celor chinuiŃi în valurile vieŃii,
Tatăl nostru, mângâie pe ei la sânul Tău, precum îşi mângâie mama copiii,
Tatăl nostru, graieşte lor: "Păcatele vi s-au iertat!"
Tatăl nostru, primeşte-i în limanul cel fericit şi liniştit,
Tatăl nostru, deschide-le cămările îngerile şi sfinŃilor,
Tatăl nostru, pe părinŃii şi fraŃii noştri cei adormiŃi învredniceşte-i veşnicelor Tale bunătăŃi,
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneşte sufletele adormiŃilor robilor Tăi!
Şi Condacul întâi
Cela ce cu iconomia Ta cea nepătrunsă ai pregătit pacea spre binele cel veşnic, hotărând tuturor vremea
şi felul sfârşitului, iartă, Doamne păcatele celor din veac adormiŃi, primeşte-i în locaşul luminii şi
bucuriei şi le deschide braŃele părinteşti.
Auzi-ne, Milostive, pe noi, cei ce le facem pomenirea şi strigăm: Tatăl nostru, iubirea cea
nemărginită, odihneşte sufletele adormiŃilor robilor Tăi!
După aceasta se zice această:

RUGĂCIUNE CĂTRE MAICA DOMNULUI


O, Preasfântă Doamnă, de Dumnezeu Născătoare, către tine, preacurată, năzuim.
Tu eşti cetatea tare şi mijlocitoare şi acoperământul tuturor celor ce aleargă la tine cu credinŃă şi
nădejde. Ceea ce eşti binecuvântată, te rugăm, ascultă rugăciunea nevrednicilor robilor tăi şi
soleşte întotdeauna pentru adormiŃii robii tăi. Tu pururea mijloceşte pentru cei ce te cinstesc pe
tine cu dreaptă credinŃă şi care aleargă sub acoperământul tău şi se roagă cu credinŃă pentru cei
bolnavi, năpăstuiŃi şi întristaŃi, însă mijlocirea ta şi rugăciunea ne este şi mai trebuincioasă după
moartea noastră.
După Dumnezeu la tine avem nădejde tare, căci nimeni din cei ce se roagă Ńie nu iese de la tine
fără ajutor, decât cu bucurie, mângâiere şi îndulcire. Preasfântă Doamnă, Născătoare de
Dumnezeu, roagă pe Fiul tău şi Dumnezeul nostru să dăruiască celor adormiŃi iertare şi lăsarea
păcatelor.
Roagă-te, Născătoare de Dumnezeu, căci mult poate rugăciunea Maicii spre bunăvoirea
Stăpânului, fiindcă Domnul primeşte de la tine tot cuvântul despre iertare.
Deci, şi tu, primeşte ale noastre rugăciuni ce le aducem Ńie, Preasfântă Fecioară, din toată inima şi
din tot sufletul nostru pentru sufletele adormiŃilor robilor tăi.
Te rugăm Stăpână, să le ajuti cu îndrăznirea cea de Maică ce o ai către Domnul, ceea ce eşti plină
de dar, ajută-le să se îndrepteze înaintea Celui ce şade pe tronul Slavei, ca să nu fie ruşinaŃi în faŃa
îngerilor şi a tuturor SfinŃilor, în faŃa lumii cea de sus şi a celor de jos.
O, Preasfântă Doamnă, Împărăteasă şi Stăpână, tu eşti podul care duci la cer pe cei de pe pământ.
Tu eşti deschiderea uşilor Raiului şi Ńie slavă îŃi înălŃăm şi Tatălui şi Dumnezeului nostru în vecii
vecilor: Amin! Milostiv fii, Doamne, cu mine păcătosul!
RUGĂCIUNE PENTRU O MOARTE BUNĂ
Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul îndurării, îngenunchez înaintea Ta, cu inimă înfrântă şi
zdrobită; Ńie îŃi încredinŃez ceasul cel din urmă al vieŃii mele şi ceea ce urmează după aceea.
Când picioarele mele slăbite vor face să înŃeleg că această corabie a vieŃii mele se apropie de Ńinta

300
călătoriei, Doamne Iisuse Hristoase, ai milă de mine!
Când ochii mei slăbiŃi şi tulburaŃi de apropierea morŃii, vor privi stăruitor către Tine, Doamne
Iisuse Hristoase, ai milă de mine!
Când mâinile mele tremurânde şi amorŃite, nu vor mai putea Ńine bine crucea Ta, şi fără voia mea
o voi lăsa să cadă peste patul durerii mele, Doamne Iisuse Hristoase, ai milă de mine!
Când urechile mele nu vor mai auzi vorbele oamenilor, ca să asculte glasul Tău care va rosti
judecata de care va depinde soarta mea, Doamne Iisuse Hristoase, ai milă de mine!
Când gândurile mele vor fi întunecate de frica morŃii, când sufletul meu se va lupta cu duhul
întunericului care vrea să-mi acopere ochii inimii pentru a pierde îndurarea Ta şi astfel să mă
arunce în chinurile deznădejdii, Doamne Iisuse Hristoase, ai milă de mine!
Când inima mea obosită abia va mai bate, luptându-se cu vrăjmaşii mântuirii mele, Doamne
Iisuse Hristoase, ai milă de mine!
Când voi varsa lacrimile cele din urmă, semn al nimicniciei mele, primeşte-le ca o jertfă de
pocăinŃă, şi în clipele acelea, Doamne Iisuse Hristoase, ai milă de mine!
Când cei din jurul meu, simŃind sfârşitul vieŃii mele Te vor chema în ajutor pentru mine, Doamne
Iisuse Hristoase ai milă de mine!
Când sufletul meu îşi va lua rămas bun de la lumea aceasta şi va lăsa trupul meu fără de viaŃă
primeşte întoarcerea fiinŃei mele la Tine ca o jertfă ce Ńi se cuvine: Doamne, Iisuse Hristoase ai
milă de mine!
Când, în sfârşit, sufletul meu se va înfăŃişa înaintea Ta şi va vedea pentru prima dată strălucirea
negrăită a Dumnezeirii tale, nu-l îndepărta de la FaŃa Ta; binevoieşte a mă primi în locaşurile Tale
cele cereşti ca în veci să-Ńi cânt şi să Te slăvesc!
Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, ai milă de mine! Amin!

301
IMN ACATIST LA RUGUL APRINS AL NĂSCĂTOAREI DE
DUMNEZEU

Facere a lui Daniil ieroschimonahul (Sandu Tudor)


După obişnuitul început, se zic:
CONDACELE şi ICOASELE:

Condacul 1
Cine este Aceasta, ca zorile de albă şi curată?
E Împărăteasa rugăciunii, e rugăciunea întrupată.
Stăpână Porfirogenetă şi Doamnă a dimineŃii,
Logodnica Mângâietorului, Preschimbător al vieŃii,
spre Tine noi alergăm, arşi, mistuiŃi de dor!
Ia-ne şi pre noi părtaşi ai sfântului munte Tabor.
Şi fă-Te şi nouă
umbră şi rouă,
Tu, adumbrirea de har,
să-şi afle firea
noastră înnoirea
dintru plămadă de har.
Ca să-Ńi strigăm cu toată făptura
într-o deplină închinăciune:
Bucură-Te, Mireasă urzitoare de nesfârşită rugăciune.
Icosul 1
Cincizeci veacuri, să-mplinească
prin Avraam şi prin David,
spiŃa Ta proorocească
cerurile a obosit
302
cu lacrimi şi plecăciune;
hărăzind neprihănit
carnea Ta din rugăciune, vajnic Rug nemistuit.
Focul Sfânt în Tine cântă
ca-ntr-o floare de slăvire.
Firea prin Tine cuvântă
dorul ei de izbăvire.
Şi eşti Doamnă Ipostasul
laudelor suprafireşti;
încât noi prinşi de extazul
dragostei dumnezeieşti
aşa să ne sune glasul:
Bucură-Te, rod învăluit cu sinaitic soroc;
Bucură-Te, Tu ce-ai zămislit Zălogul de foc;
Bucură-Te, vohod de Scripturi al Unicului-Cuvânt;
Bucură-Te, muzical organ al Duhului Sfânt;
Bucură-Te, meşteşugul ceresc de mânecată mântuire;
Bucură-Te, filosofia cea vie de dreaptă îndumnezeire;
Bucură-Te, rug al răpirii cum altul nu se mai poate;
Bucură-Te, unitate şi salbă a simboalelor toate;
Bucură-Te, strună şi sunet, arcus şi alăută;
Bucură-Te, trup şi întrupare de veselie neîncăpută;
Bucură-Te, încântare ce ai învins a Lumii deşertăciune;
Bucură-Te, Mireasă urzitoare de nesfârşită rugăciune.
Condacul al 2-lea
Precistă prea-mângâioasă,
Doamnă Pruncă Cuvioasă!
Cu străină cuviinŃă a cuvântului Tău cald
şi chemarea cu priinŃă dintru a minŃii rugăciune,
cea dintâi Tu ai intrat la pristolul de minune,
sfânta-sfintelor din om, locul nostru de smarald.
Cu îndrăznită înŃelepciune,
Tu ai spart cercul robirii, cerc de moarte, cerc de somn
biruind blestemul firii, greul vieŃii noastre domn,
prin puterea curăŃiei, pentru care pururea
Celuia ce ni Te-a dat să-I rostim înflăcărat: Aleluia!
Icosul al 2-lea
Fecioară a neînseratului veac,
Sfântă Maică a Luminii!
Ascultă-ne şi pre noi cei din păcat,
netrebnicii fii ai tinii!
Preablândă, bună, preasfântă Fecioară
polata Domnului Iisus!
dezleagă-ne blestemul ce ne-nzăvoară
deschide-ne "calea de sus".
Ca prin aprinsă descoperire,
arcana doritului Mire
Şi noi să putem aşijderi cânta
aşa cum Moise, dezlegat de sanda,
303
cu faŃa în văpaia de rug,
fierbinte de har Ńie îŃi striga
unele ca acestea-n amurg:
Bucură-Te, tulpină de lumină a Rugului nemistuit;
Bucură-Te, pridvorule de smirnă prin care Dumnezeu S-a ivit;
Bucură-Te, inel al unui foc ce-i mai presus de cer;
Bucură-Te, dezlegare care topeşti tot lăuntricul ger;
Bucură-Te, toiag cu floare întru a inimii călătorie;
Bucură-Te, fir de răcoare izvorât în lăuntrica pustie;
Bucură-Te, parafă de jar până în suflet pătrunsă;
Bucură-Te, zăpadă a minŃii de nici o patimă ajunsă;
Bucură-Te, măsura a opta a împărăŃiei din noi;
Bucură-Te, învătătură scoasă din bucuria de apoi;
Bucură-Te, mirare sărutată cu duhovnicească minune;
Bucură-Te, Mireasă urzitoare de nesfârşită rugăciune.
Condacul al 3-lea
Peste veacuri, Fecioară, eu Te aud,
prin gura lui Isaia proorocul de jar.
Şi-n cerul Scripturii vorba Ta sună
cu toate înălŃimile de dar:
"Că, iată, prunc ni se va naste
şi un fiu nouă s-a dat.
Pe umăr cu semnul stăpânitor
iar Numele Lui: Minunat,
Îngerul Marelui Sfat, Dumnezeul cel biruitor,
Domnul păcii depline şi Părinte al veacului viitor".
Acesta e Numele Lui,
Numele celor cinci cuvinte,
Sfânt numele Domnului
pe care Iisus îl va purta.
Suflete al meu, ia aminte,
cu toŃii să putem striga: Aleluia!
Icosul al 3-lea
Dintr-o Maică de-a pururi Fecioară
aşa S-a zămislit, S-a întrupat,
Cel ce a păzit nevătămat
trupul Rugului de pară.
Cuvânt de rostit S-a făcut
Numele Domnului de slavă
Dumnezeul cel nevăzut
ce-n inima focului s-a ghicit,
FaŃa FrumuseŃii cereşti
Chipul cel nemărginit
pre Sine S-a încăput
cu măsură S-a măsurat
şi aievea Cel nenumit
aci, printre noi, S-a arătat
în biruitor smerit
călare pe o asină.
304
CercaŃi dar, şi voi, calea Numelui de Lumină
Călătoria cea preaînaltă.
Şi de la moarte la viaŃă veŃi trece
cu firea îndumnezeită,
ca toŃi să cântăm laolată
limpede şi fără ispită:
Bucură-Te, temeiul prin care şi în noi Dumnezeu Se încape;
Bucură-Te, putere prin care plutim cu Iisus peste ape;
Bucură-Te, milostivire, prin care Hristosul ni S-a dăruit;
Bucură-Te, umblare prin care Aminul în noi a venit;
Bucură-Te, răgazul în care Logosul în noi Se ascultă;
Bucură-Te, pătrundere şi împăcare cu firea noastră tăcută;
Bucură-Te, blândeŃe prin care ajungem Emanuelului frate;
Bucură-Te, Călătorie prin care Duhul în sânge ne bate;
Bucură-Te, însingurare în care Cerul din inimă izbucneşte;
Bucură-Te, limpezime în care îngerul în trup ni se urzeşte;
Bucură-Te, curăŃie prin care Numele de slavă e în lume;
Bucură-Te, Mireasă urzitoare de nesfârşită rugăciune.
Condacul al 4-lea
Cum să aflăm odihnă de la gânduri?
Maică Fecioară, Preasfântă Fecioară!
Cum să ne rupem de-ale patimilor rânduri,
necovârşitele ispite ce ne-nfăşoară?
Fă-Te, Tu, nouă "zicerea" râvnită,
"măiestria cea bună a-nduhovnicirii".
Cu ea să ne biruim firea robită,
până în scrumul despătimirii.
Şi furaŃi întru Tine, "Apatie luminoasă",
să putem şi noi ridica
dintr-o laudă întreagă şi nemincinoasă
un psaltiric şi adevărat: Aleluia!
Icosul al 4-lea
Aprinsă floare a necovârşitei Văpăi,
De Dumnezeu Născătoare.
Tu chip al păcii văzut în foc într-un ocol de răcoare,
apleacă-te acum, Preabună, peste noi.
Şi sub blânda Ta îndurare,
darnic ne dă să putem afla,
darul cel rar al Sfântului Fior,
răsuflul cel larg al odihnitului zbor,
din pieptul PorumbiŃei de argint,
pe care şi Împăratul prooroc o vedea
pe culmile Vasanului plutind.
Şi ne trece în făptură, fiecăruia în parte
acest aprins tain de bunătate
rupt chiar de la suflarea Ta.
Şi ne pune pe buzele noastre întinate
măsura pâlpâirii celei curate
ca să-Ńi putem învăpăiaŃi cânta:
305
Bucură-Te, salt isihast cu zbor de binecuvântare;
Bucură-Te, răsuflul cel cast de paşnică înfiorare;
Bucură-Te, lancie de cuvânt în cugetatul văzduh;
Bucură-Te, întoarcere cu avânt a porumbiŃei de duh;
Bucură-Te, zare arcuită cu heruvimice aripe;
Bucură-Te, vecie oprită în încăperea unei clipe;
Bucură-Te, vâslă uriaşă întru suişul cel ales;
Bucură-Te, sorbire a cerului, cu subŃiatec înteles;
Bucură-Te, fântână acoperită cu unduiri de Apă Vie;
Bucură-Te, căldură iscusită crescută din Filocalie;
Bucură-Te, măiestrită aflare a tâlcului de-nchinăciune;
Bucură-Te, Mireasă urzitoare de nesfârşită rugăciune.
Condacul al 5-lea
"Foc am venit să cobor pre pământ",
zice Hristos cu arzător cuvânt.
Şi Preacurată, furtuna dragostei Lui
să ne aprindă cu tot răscolul pârjolului
şi să ne umple de lumină nemăsurat
ca pre Tine, fecioară, care L-ai purtat.
Dragostea Lui să ne fie de nelipsit
cu Numele de slavă de suflet lipit,
Şi cu fiece fir smerit de răsuflare
să se aprindă în noi a Numelui chemare,
Să ne ardem de pară în Dumnezeu
din toată dragostea Numelui Său.
Şi-nvăpăiaŃi de sărbătoare în Domnul aşa
ca flăcările dragostei să strigăm: Aleluia!
Icosul al 5-lea
De la Tine înŃelegem Fecioară,
stăruinŃa cea neînŃeleasă,
şi puterea pomenirilor line,
din ruga smerită şi ştearsă.
Da, firea apei e moale;
a pietrei - nespus de vârtoasă.
Dar ulciorul de deasupra de piatră
cu prelingerea lui din atârnare,
prin picul boabei de apă,
găureşte piatra cea tare.
Fecioară, stăruieşte, aşadar,
şi peste a noastră împietrire.
Şi biruieşte-ne cu picurul de har,
ca să-Ńi cântăm în imn de slăvire:
Bucură-Te, îndrăzneala gingăşiei din "zicerea" Sfântului Nume;
Bucură-Te, ulcior al picăturii cu stăruinŃă anume;
Bucură-Te, statornicie luminoasă din piatra albă a Domnului;
Bucură-Te, fagure preadulce a lui Iisus Fiul Omului;
Bucură-Te, cuib de gând, cel al Hristosului meu;
Bucură-Te, împărtăşanie de cuvânt din chemarea lui Dumnezeu;
Bucură-Te, revărsare de mireasmă pe care Fiul ne-o dă;
306
Bucură-Te, mătania cea în fir a lui "miluieşte-mă";
Bucură-Te, iureş ce mă răpeşte şi pre mine păcătosul;
Bucură-Te, noian de pomenire care-şi sporeşte prisosul;
Bucură-Te, harică depănare a unei grăiri de minune;
Bucură-Te, Mireasă urzitoare de nesfârşită rugăciune.
Condacul al-6-lea
Fecioară Preasfântă, în faŃa Ta
pururi, peste veac de ruşine, se vor da
cugetarea şi ritorii înŃelepciunii.
Că Tu eşti sigiliul nestricăciunii,
Poartă - pentru cei isteŃi - încuiată,
şi oglindă vie de trăirea minunii.
Tu cunoşti că viaŃa nu ne-a fost dată
să fie numai răstălmăcită.
Că ea se cere cu mult mai bogată
decât să fie numai trăită.
Ea e a MinŃii de dincolo de gând şi de loc,
de dincolo de şirul clipelor dăinuirii.
E vădirea unui cer lăuntric de foc,
peste fântânile inimii şi-nfăptuirii.
E a Cuvântului lumii ce pentru ea se vrea
cale şi întrupare spre veşnic: Aleluia!
Icosul al-6-lea
Fecioară şi Maica noastră Curată!
Tu eşti într-adevăr trezia,
voinŃa frunŃii, în mir adunată,
ochiul cel dinlăuntru deschis
în rotundul zărilor toate,
inimă cu centrul învins
de străvezimea stărilor curate.
Tu eşti cea mai dreaptă luare-aminte,
care uneşti în puterea agerimii, dincolo de cuvinte,
într-un fulger al minŃii:
ascuŃimea gândului de gheaŃă,
cu arsura iureşului de viaŃă,
caldul şi recele puse-n cruce,
care pe ÎnŃelesul cel înalt Îl aduce.
Dar trezia aceasta e trezie de prunc,
clară cheie de adânc
cu repeziş iute şi străin,
ce cu nimic nu clinteşte sufletul Tău cel lin;
ci, dimpotrivă, îŃi dă sfânta mare simplitate,
de care noi pururea ne uimim
şi faŃă de care, pe cât se poate, ne plecăm
întreaga suflare să-Ńi cântăm:
Bucură-Te, cruce a înflăcărării şi agerimii alesului;
Bucură-Te, osia cerului cu luceafărul înŃelesului;
Bucură-Te, spargerea gândurilor cu al lor zădarnic stup;
Bucură-Te, oglindirea cea nevăzută, de dincolo de trup;
307
Bucură-Te, cleştarul cel mai dinlăuntru al sufletului meu;
Bucură-Te, străpungerea strălucită a pomenirii lui Dumnezeu;
Bucură-Te, psaltirion al inimii sub arcuş de gând;
Bucură-Te, strigăt de cinci strune tot una zicând;
Bucură-Te, muzică negrăită a celei de-a doua naşteri;
Bucură-Te, înălŃime unică a desăvârşitei cunoaşteri;
Bucură-Te, logodnă la Numele cel de ÎnŃelepciune;
Bucură-Te, Mireasă urzitoare de nesfârşită rugăciune.
Condacul al-7-lea
La iscusinŃa Ta cea sfântă, Maică, noi venim,
sub palmele Tale să ne primenim.
Fiindcă la slăvita nuntă a Marelui Mire
e cerută o grijă de întreagă neprihănire.
Nu e îngăduită necurăŃia ochilor şi a hainelor.
Nimeni dar, dintre cei ce sunt "ne-nvăŃaŃii tainelor",
de unele ca acestea să nu se atingă.
Cine va lăsa porcii din mărgăritare să se hrănească
şi în vasele sfinte câinii să lingă?
Îndemnarea ca şi primirea este numai duhovnicească,
Numai de la Tine, Maica noastră cerească.
Vino, dar, suflete smerit, împăcat şi curat,
Şi aşa cu toŃi laolaltă ne vom avânta
din bucuria cea curată şi întreagă a unui Aleluia!
Icosul al-7-lea
Prea-sfântă, prea-mărită, prea-frumoasă,
prea-filocalică Mireasă!
A nimburilor toate Împărăteasă!
Tu eşti Maica binevoitoare
şi dăruitoare
a tuturor celor sfinte;
zestrea cea vie a bunelor haruri,
celor din Taine, celor din Daruri,
din odoare, din palme şi din cuvinte.
Eşti Marea Predanie îmbietoare
şi mult strălucitoare
a toată Iconomia de binecuvântări,
ca un policandru cu şapte lumânări
înaintea Marelui Tron dumnezeiesc
pentru care toŃi îngerii şi sfinŃii Te preamăresc:
Bucură-Te, blagoslovenie pascală a împlinirilor noi;
Bucură-Te, vârtute patriarhală în creştet pusă peste noi;
Bucură-Te, înfiere iscusită spre îndumnezeirea tuturor;
Bucură-Te, scumpătate dăruită cu-atingere de har curăŃitor;
Bucură-Te, lumină miruită peste minŃile cele smerite;
Bucură-Te, hărăzire cumplită de puteri sufleteşti negrăite;
Bucură-Te, sporire vitează ce se dă inimilor întemeiate;
Bucură-Te, unire în cuget a toate Bisericile împăcate;
Bucură-Te, adevăr de safir întru simtirea noastră încrustat;
Bucură-Te, sechină însufleŃită ce ne dai liniştea de Sabat;
308
Bucură-Te, voroava înveşnicită peste tăcerea de minune;
Bucură-Te, Mireasă urzitoare de nesfârşită rugăciune.
Condacul al-8-lea
Împărăteasă, Doamnă Preasfântă,
Maică neispitită de nuntă,
Tu eşti singura inimă de om întru care nescăzut
Numele de mărire cântă,
din tot rostul lui cel viu şi neprefăcut.
Cununa laudelor o ai pentru aceasta Preacurată
fiindcă în Tine doar, ca niciodată
inima omului,
cu inima Domnului
au bătut şi bat laolaltă.
Rugăciunea ca un ornic al gândului şi al cerului
curge la lăuntrul Tău
şi se-ngeamănă cu limpedea ectenie a misterului
lângă dragostea lui Dumnezeu.
O, Tu, CăruŃă de Lumină neîntinată
ne-ntrecută, ne-nserată!
Îmbunează-ne şi pre noi cu darurile inimii, Binecuvântată!
Şi aşa înzestraŃi şi vrednici,
ca unei Biserici,
din toată fiinŃa Ńie ne vom da
ca drept şi sfânt să putem cânta: Aleluia!
Icosul al-8-lea
Maică a Domnului, Inimă de Lumină,
Maică a Domnului, Inima pământului,
Maică a Domnului, Inimă fără vină,
Maică a Domnului, Inima Cuvântului!
Către Tine râvnim ruşinaŃi şi scăzuŃi
cu sufletul apus şi genunchii frânŃi,
Că de atâta pacoste de păcat,
inima ni s-a învârtoşat
cum e steiul cremenii albastre, mohorâtă nespus.
"Lăsatu-ne-a pe căile minŃii noastre
Domnul să umblăm."
Ne atârnă prin pâclă gândul răpus.
Dar, iată, acum către Tine ne plecăm
Maica lui Iisus,
îmbrăŃişează-ne ca pre nişte pietre ale vieŃii
dornice de izvoarele dimineŃii
dimineŃii neînserate,
şi înviază-ne cu inimi noi şi curate
ca să-Ńi cântăm:
Bucură-Te, arca de alianŃă a sufletului meu;
Bucură-Te, cufăr ferecat cu Numele lui Dumnezeu;
Bucură-Te, corabie vie ce pluteşti peste talazurile lumii;
Bucură-Te, sicriaş ferit de toate zădărniciile humii;
Bucură-Te, tronule pre care viaŃa se întemeiază;
309
Bucură-Te, cutie de cântec prin care sună o rază;
Bucură-Te, naos cuprinzător al tuturor slujirilor de har;
Bucură-Te, chivot de gând al prea duhovnicescului altar;
Bucură-Te, hram al cerurilor, în care mintea-i liturghisitor;
Bucură-Te, sipet de foc în pieptul nostru al tuturor;
Bucură-Te, Biserică preadoritoare treimic să se cunune;
Bucură-Te, Mireasă urzitoare de nesfârşită rugăciune.
Condacul al-9-lea

Doamne Iisuse Hristoase, Mirele inimii noastre cel blând!


Sunt şi eu din neamul Preacuratei, vlăstar înfiat de curând.
Către Tine mă aplec cu fruntea,
şi mâna mi-o pun ca Toma la locul cel sfânt.
Strâns adunat în mine, aşezat fără cuvânt
aştept ca orbu-n puntea
"Luminii din adânc cea fără înserare,
şi care-i pusă-n om ca un lăuntric soare
să lumineze întreagă în încăperea fiintei".
Cum nu te văd de noapte, grosimea de păcate,
Te pipăi cu sfială,
cu degetul nădejdii, cu degetul credinŃei,
cu deget bănuială, cu deget de dorire şi chiar de îndoială,
Şi neajuns as pune încă cealaltă mână;
dar inima străpunsă de fulger de arsură,
îndurerat de dulce cu răsuflarea-ngână
chemarea Ta întreagă şi fără voia mea
bătaia rugăciunii aleargă spre lumină într-un Aleluia!
Icosul al-9-lea
Preasfântă Fecioară Atotfolositoare,
Tu eşti mai înalt-străvăzătoare
decât tot vârful MinŃilor ceresti
şi cunoşti şi tot chipul rânduielii suprafireşti
pentru Schimbarea la FaŃă cea izbăvitoare.
Tu eşti măiestria, eşti meşteşugul, eşti hărnicia,
şi toată sfânta migală omenească,
care la un loc ne face stihia
prielnică să se mântuiască.
Şi pentru care gura noastră stăruie atâta să Te proslăvească:
Bucură-Te, încuviinŃată cunoştinŃă a sfinŃeniei la amănunt;
Bucură-Te, sofianică ştiinŃă a lucrării prin lăuntric cuvânt;
Bucură-Te, dumnezeiască îndulcire a Numelui ca mirul vărsat;
Bucură-Te, monahicească iscusire în cântecul de lacrimi udat;
Bucură-Te, măsură de picătură pentru o serafică pruncie;
Bucură-Te, asprimea cea de aur de pe rogojina din pustie;
Bucură-Te, cununa de litănii din nodul mătăniilor de păr;
Bucură-Te, anahoree de ungher sub al candelei sfielnic adevăr;
Bucură-Te, izvod de scăunel pentru isihia rugătoare;
Bucură-Te, Tu zborul palmelor la răpirea cea drept în picioare;
Bucură-Te, surâs de engolpion pentru a inimii uscăciune;
310
Bucură-Te, Mireasă urzitoare de nesfârşită rugăciune.
Condacul al 10-lea
O! Doamna cea harică fără cusur
Fecioara cu înariparea Marelui Vultur,
Semnul de-apocalipsă al neprihănitului pântec
Biserică născătoare a omului lăuntric!
Ajută-mă să mă zidesc în negrăita fire
din depănarea litaniei cu chemare subŃire.
Şi dă-mi naşterea cea luminoasă, Duhovnica mea,
ca din măsura Învierii să strig şi eu: Aleluia!
Icosul al 10-lea
Tu, Darnica Maică, PovăŃuitoare de taină,
Doamna nădejdii, a înserării albastre,
Stăpână cu trei luceferi pe haină
şi Sfântă Arghiră a neputinŃelor noastre!
Către Tine din nou, iată am silit!
Răpus sunt de lume, de gânduri zdrobit.
Că după sfatul cel sfânt şi binecuvântare
părtaş m-am făcut la izbăvirea mea.
Hotărâre am pus, îndreptată şi tare,
să nevoiesc, toată clipa, în a mă ruga.
Dar idolul de Ńărână, cugetul meu
nu-mi lasă răgazul să mă cuceresc,
să fac din rugăciune cristelniŃa lui Dumnezeu
întru zdrobirea inimii spre care râvnesc.
Ajută-mă, dar, Ajutătoarea mea
şi dă-mi darul de lacrimi, sarea pocăinŃei
ca să-mi spăl cu ele duhul neputinŃei
şi învrednicit iar să îŃi pot cânta:
Bucură-Te, trandafirul cel plâns al întoarcerii de taină;
Bucură-Te, duioşia pocăinŃei ce ai lumina drept haină;
Bucură-Te, bogoslovia lacrimii, dezvăluirea ÎnŃelepciunii;
Bucură-Te, discernământ potrivit la suspinele lumii;
Bucură-Te, raiule dăruit cu toate ploile izbăvirii;
Bucură-Te, uimirea umezită din privirea copilăriei;
Bucură-Te, porfira sudorilor împărăteşti ale Aminului;
Bucură-Te, cristalul cel de har din lacrimile Spinului;
Bucură-Te, bunăvoinŃa de rouă ce pe credincioşi îi întăreşti;
Bucură-Te, ajutorinŃă, si-n cădere a celor neduhovniceşti;
Bucură-Te, omofor care te aşterni peste orice slăbiciune;
Bucură-Te, Mireasă urzitoare de nesfârşită rugăciune.
Condacul al 11-lea
MulŃumesc łie, Preamilostivă Maică-Fecioară,
că m-ai scăpat de moartea cea de-a doua oară,
Primejdia şi ispita sunt doară spre cercare.
Şi prin chemările cele fără de încetare
ale prea-luminosului Nume de putere
simturile şi voia inimii mele

311
au intrat în praguri de tăcere.
Slobod de ele
astept să mă năpădească
auzul, văzul şi graiul cel dumnezeiesc,
În mine de-acum doar acestea să se rostească.
Şi Iubitul meu Însuşi, Iisusul ceresc,
să vadă, să vorbească şi să înŃeleagă
prin chiar văzul, auzul şi voia mea întreagă.
Hristos să vieŃuiască aşa
prin toată vlaga mea
Ca Domnul Însuşi să strige prin mine: Aleluia!
Icosul al 11-lea
O, tu inimă şi minte şi cugete al meu!
Răneşte-te cu întrebările la FaŃa lui Dumnezeu.
Oare ce semn de-adeverire au roadele cereşti?
Şi ce răspuns să auzi şi tu, în răspicări duhovniceşti:
De rourează peste tine chipul Vederii nezărite,
întru lărgimea cea de aur a închipuirilor sfinŃite,
adânc cu duhul tu vei fi pe strălucire adunat,
cum a fost duhul Precistei în Sfânta Sfintelor curat,
Şi-ai să ajungi atât de nalt-răsunător şi potrivit
cum e o trâmbiŃă de laudă în care îngeri s-au rostit.
Şi-ntru simŃiri gingaş vei fi ca floarea dreptului Iesei
care tresare-n patru zări în aşteptarea Celor Trei.
Spre acest semn flămânzi suntem şi Sfânta Doamnă să ni-l dea ca-n mijlocirea-i milostivă toŃi să-i
strigăm cu un stih aşa:
Bucură-Te, Tu scară cu pragul în inima ce se închină;
Bucură-Te, ascetică neprihănire de rugăciune senină;
Bucură-Te, căldură de har ce până în carne năpădeşti;
Bucură-Te, străină lucrare ce din urzeli ne sfinŃeşti;
Bucură-Te, Tu apă cerească izvorâtă la gene din fund;
Bucură-Te, pace dezlegată de toată puzderia de gând;
Bucură-Te, luminiş suitor al unei minŃi desŃărmurite;
Bucură-Te, vedere în duh a tainelor necovârşite;
Bucură-Te, ciudată străfulgerare spre capul scării negrăit;
Bucură-Te, iluminarea din inimă ce eşti de nedestăinuit;
Bucură-Te, nemărginirea desăvârşirii cu trup de nestricăciune;
Bucură-Te, Mireasă urzitoare de nesfârşită rugăciune.
Condacul al 12-lea
Tu eşti Amma împărătească a sufletului meu.
Odihneşte-mă sub adăpostul Chipului Tău;
ca sub privirile Tale de auriu cărbune
să ard şi eu nemistuit,
din plămada arcanei de negrăit a trăirii de rugăciune.
Şi dintru inelul Tău de răcoare,
Izvorule pecetluit,
din nou, mereu, să îmi pot împrospăta,
cu unda harului Tău de nelipsit,
marea pace a odihnei săltătoare.
312
Şi mă încinge Sfântă Amma aşa
cu veselia cea vie a biruinŃei
ca învăpăiat la alb să pot cânta
din toată isihia cunoştinŃei: Aleluia!
Icosul al 12-lea
Maică a Domnului, Duhovnica iubitoare a pământului!
Odrăsluitoarea predaniei de taină a Cuvântului!
Tu eşti dumnezeieşte de lină şi smerită,
dar precum vorbeşte Cântarea Cântărilor,
Tu eşti şi nespus de dreaptă şi cumplită
"ca nişte oştiri sub steagurile lor".
Eşti clară, eşti senină, eşti ascuŃită
ca un paloş neîmblânzitor.
Şi ai la Ierusalimul cerului grabnici ajutători,
pe toŃi cei ce sunt ai "lepădării de sine" fiii Tăi sârguitori,
toŃi cei ai cetelor de pustnici, de anahoreŃi,
spiŃa Ta toată de duhovnici înŃelepti,
ce au în grija lor comori de binecuvântare,
toate cele lămuritoare, curăŃitoare şi îndreptătoare
ale neprihănirii şi milostivirii Tale neŃărmuite,
toate cele ce la un loc sunt numite
"Gnoza cea curată" sau Moştenirea SfinŃilor
şi pe care ni le pui la îndemână vădite
prin slovele, palmele şi vorbele PărinŃilor,
pentru care de-a pururi nu vom şti a Te lăuda
a Te cinsti, a Te preamări decât numai cântându-Ńi aşa:
Bucură-Te, Spadă oblăduitoare a predaniei isihaste;
Bucură-Te, garanta nemuritoare a înfierilor noastre;
Bucură-Te, năstrapa unde odihneşte binecuvântarea Domnului;
Bucură-Te, zadă care străjuiesti sfânta prefacere a omului;
Bucură-Te, destoinică lucrătoare a măiestriilor tăcute;
Bucură-Te, arhistratega cea mare a războaielor nevăzute;
Bucură-Te, ochi care ocroteşti dintru dulcea asprime;
Bucură-Te, canon care rânduieşti cu ascuŃită agerime;
Bucură-Te, pavăză ce păzeşti pământul celor vii;
Bucură-Te, portal care opreşti tot chipul de necurăŃii;
Bucură-Te, roată de spulberare a duhului de urâciune;
Bucură-Te, Mireasă urzitoare de nesfârşită rugăciune.
Condacul al 13-lea
O! Maică a Domnului, de-a pururi curată
şi Maică a Omului binecuvântată!
Ca douăzeci şi patru de alăute şi potire
această închinăciune a noastră să fie
în revărsarea ei neîncetată.
Şi către Preasfânta Treime, suită bucurie,
aducerea ei prea binemiresmată,
de pe palmele Tale către Hristosul Mire,
să-şi treacă prinosul de dreaptă-slăvire.
Ca să putem cu Cerurile toate striga,
313
dintr-o îmbrăŃişată necovârşire
cel mai presus: Aleluia!
Apoi iarăşi se zice Icosul întâi
Cincizeci veacuri, să-mplinească
prin Avraam şi prin David,
spiŃa Ta proorocească
cerurile a obosit
cu lacrimi şi plecăciune;
hărăzind neprihănit
carnea Ta din rugăciune, vajnic Rug nemistuit.
Focul Sfânt în Tine cântă
ca-ntr-o floare de slăvire.
Firea prin Tine cuvântă
dorul ei de izbăvire.
Şi eşti Doamnă Ipostasul
laudelor suprafireşti;
încât noi prinşi de extazul
dragostei dumnezeieşti
aşa să ne sune glasul:
Bucură-Te, rod învăluit cu sinaitic soroc;
Bucură-Te, Tu ce-ai zămislit Zălogul de foc;
Bucură-Te, vohod de Scripturi al Unicului-Cuvânt;
Bucură-Te, muzical organ al Duhului Sfânt;
Bucură-Te, meşteşugul ceresc de mânecată mântuire;
Bucură-Te, filosofia cea vie de dreaptă îndumnezeire;
Bucură-Te, rug al răpirii cum altul nu se mai poate;
Bucură-Te, unitate şi salbă a simboalelor toate;
Bucură-Te, strună şi sunet, arcus şi alăută;
Bucură-Te, trup şi întrupare de veselie neîncăpută;
Bucură-Te, încântare ce ai învins a Lumii deşertăciune;
Bucură-Te, Mireasă urzitoare de nesfârşită rugăciune.
Şi Condacul întâi
Cine este Aceasta, ca zorile de albă şi curată?
E Împărăteasa rugăciunii, e rugăciunea întrupată.
Stăpână Porfirogenetă şi Doamnă a dimineŃii,
Logodnica Mângâietorului, Preschimbător al vieŃii,
spre Tine noi alergăm, arşi, mistuiŃi de dor!
Ia-ne şi pre noi părtaşi ai sfântului munte Tabor.
Şi fă-Te şi nouă
umbră şi rouă,
Tu, adumbrirea de har,
să-şi afle firea
noastră înnoirea
dintru plămadă de har.
Ca să-Ńi strigăm cu toată făptura
într-o deplină închinăciune:
Bucură-Te, Mireasă urzitoare de nesfârşită rugăciune.

314
ACATISTUL PREACUVIOSULUI PĂRINTE SILUAN ATHONITUL

24 septembrie
După obişnuitul început, se zic:
CONDACELE şi ICOASELE:

Condacul 1
łie, alesule nevoitor al Domnului şi îngere pământesc, Preacuvioase Părinte Siluane, acum cu bucurie
cântare de laudă îŃi aducem! În veghe neîncetată, în postire şi în smerenie fiindu-le părinŃilor athoniŃi
prea-ales urmaş, prin însetarea după Dumnezeu şi dragostea cea arzătoare către El, har îmbelşugat ai
agonisit sufletului tău şi următor făcându-te lui Hristos, Cel ce S-a răstignit, pentru toŃi oamenii, cu
lacrimi te-ai rugat pentru cei ce se chinuiesc în iad, pentru cei vii şi pentru cei ce vor mai veni pe lume.
Nu ne lipsi nici pe noi de această dragoste a ta, căci în groapa greşalelor aflându-ne, cerem solirea ta
înaintea lui Dumnezeu şi cu străpungere strigăm: Bucură-te, Părinte Siluane, ardere nestinsă de iubire
în rugăciunea pentru lume!
Icosul 1
Făcătorul îngerilor şi Domnul Puterilor încă din pântecele maicii tale te-a ales pe tine şi după cuvântul
Psalmistului: "inimă adancă" Ńi-a dăruit, Părinte Siluane, pentru a încăpea în ea ca într-o cămară prea-
aleasă, neîncăputul nume al lui Dumnezeu Celui Preaînalt, ca prin puterea şi înŃelepciunea lui Dumnezeu
să urmezi vieŃii îngereşti. Pentru acestea, lăudând minunatele tale fapte şi ostenelile pământeşti, cu sfială
te chemăm:
Bucură-te, rod al curăŃiei din părinŃi binecinstitori de Dumnezeu;
Bucură-te, că ai iubit a părinŃilor tăi cucernicie din tot sufletul tău;
Bucură-te, că prin înfrânare şi iubire de Dumnezeu să te asemeni lor ai voit;

315
Bucură-te, că din pruncie căutându-Ńi bucuria în Dumnezeu, minunat te-ai înŃelepŃit;
Bucură-te, că inima ta să cunoască şi să se supună voii lui Dumnezeu mereu a căutat;
Bucură-te, că spre izvorul harului dumnezeiesc ca un cerb ai însetat;
Bucură-te, că de Cuvântul lui Dumnezeu ca de o miere prea dulce mintea Ńi-ai îndulcit din tinereŃe;
Bucură-te, floare înmiresmată cu fapte de credinŃă de o nepieritoare frumuseŃe;
Bucură-te, Părinte Siluane, ardere nestinsă de iubire în rugăciunea pentru lume!
Condacul al 2-lea
Văzându-te pe tine Preabinecuvântata Născătoare de Dumnezeu afundat în prăpastia pierzării, pe când
dulceaŃa păcatului ca un şarpe rău mirositor pătrundea în sânul tinereŃii tale, ca o maică îndurerată te-a
chemat în chip minunat: "Fiule, mă doare să te văd spurcându-te cu fapte păcătoase" şi pricepând tu,
Preacuvioase Părinte, milostivirea ei, şarpele păcatului cu bărbătească înŃelepciune l-ai izgonit, biruindu-
l prin pocăinŃă, smerenie şi rugăciune, iar Mântuitorului Iubitor de oameni cântare de mulŃumire I-ai
adus pentru Preacurata Sa Maica, pururea strigând: Aliluia!
Icosul al 2-lea
Dumnezeiasca înŃelepciune te-a umbrit, când glasul Maicii Domnului te-ai învrednicit a-l asculta,
alesule al lui Dumnezeu, Siluane, şi harul Sfântului Duh a umplut inima ta. Prin lucrarea acestuia, ca o
căprioară din laŃ scăpând, către gradina Maicii Domnului – Muntele Athos – ai năzuit, fugind de
deşertăciunea lumească, căci te-ai lipit de Dumnezeu ca un fiu iubitor. Drept aceea, văzând minunata
bunăvoire a Stăpânei lumii faŃă de tine, cu umilinŃă îŃi cântăm:
Bucură-te, că din întunericul păcatului la lumina adevărului lui Hristos de însăşi Preacurata ai fost
chemat;
Bucură-te, că ai fost ales să fii lucrător credincios al gradinii ei pământeşti, în chip minunat;
Bucură-te, viŃa dulce a pământului rusesc care în Muntele Athos îmbelşugat ai rodit;
Bucură-te, conştiinŃă neadormită, că prin smerita rugăciune, boldul păcatului l-ai tocit;
Bucură-te, că în Sfânta Mănăstire Pantelimon, lui Dumnezeu în chip îngeresc ai slujit;
Bucură-te, că prin nevoinŃă, post şi isihie pe duşmanul ce lupta impotriva ta desăvârşit l-ai plecat;
Bucură-te, că toate măiestriile diavolului prin smerenie le-ai surpat;
Bucură-te, că tânjind după Dumnezeu, credinŃa curată în chip slăvit ai dobândit;
Bucură-te, Părinte Siluane, ardere nestinsă de iubire în rugăciunea pentru lume!
Condacul al 3-lea
Cu adevărat, de Dumnezeu iubitorule Părinte Siluane, te-a apărat puterea Celui Preaînalt când duhul
iadului şi al morŃii te-a năpădit şi sufletul tău îl învifora cu momeli pierzătoare şi tu, cu totul istovit,
cugetai că Dumnezeu este de neînduplecat; dar Domnul cel Iubitor de oameni îndată te-a cercetat prin
lumina cea negrăită a Taborului şi cu focul harului Sfântului Apostol Pavel o nouă naştere ai primit, cu
frică şi bucurie cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Având bogaŃia harului, cu duhul la ceruri ai fost înălŃat şi acolo cuvinte de negrăit cu adevărat ai
ascultat. Bucuria ta cine o va povesti, Preacuvioase Siluane? Căci te-ai umplut de dragostea cea negrăita
a lui Dumnezeu când, fiind în afără de cele ale lumii, întru vederea duhovnicească a negrăitei frumuseŃi
dumnezeieşti, te-ai învrednicit a vedea FaŃa lui Hristos-Dumnezeu Cel fără-de-măsură iubitor şi iertător
a toate. Iar noi, minunându-ne de negrăita vedere a lui Dumnezeu, îŃi cântăm:
Bucură-te, că întru credinŃă nevoindu-te, de cercetarea şi mângâierea lui Hristos te-ai învrednicit;
Bucură-te, că ai fost vrednic să vezi cu ochii tăi frumuseŃea slavei Sale de negrăit;
Bucură-te, că în Ceruri la preaminunata frumuseŃe prin Sfântul Duh ai fost înălŃat;
Bucură-te, că acolo din darurile harului Sfântului Duh Mângâietor te-ai adăpat;
Bucură-te, că de frumuseŃea de nedescris a Raiului te-ai împărtăşit;
Bucură-te, că fiind iubit de Dumnezeu, de darurile frumuseŃii cereşti ai fost copleşit;
Bucură-te, că acelaşi har cu lacrimi ai cerut de la Dumnezeu pentru neamurile omeneşti;
316
Bucură-te, că spre zorii vieŃii veşnice ca o strajă pururea veghetoare ne trezeşti;
Bucură-te, Părinte Siluane, ardere nestinsă de iubire în rugăciunea pentru lume!
Condacul al 4-lea
Furtună de aspre ispite a trimis asupra ta diavolul cel ucigaş de oameni care dintru început a căutat să
piardă sufletele drepŃilor; dar tu, Părinte Siluane, povăŃuit fiind de Domnul Iisus Hristos să-Ńi Ńii mintea
în iad şi să nu deznădăjduieşti, cu darul Duhului Sfânt, prin neîntreruptă veghe şi smerenie ai
preîntâmpinat uneltirile vrăjmaşului desăvârşit biruindu-l; iar el, ruşinat fiind de tine, silit a fost a
mărturisi că întru totul este mincinos. Şi aşa, sufletul tău din cursa neprietenului ca o porumbiŃă blândă a
fost izbăvit de Dumnezeu, căruia neîncetat I-ai cântat: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Auzind despre tine că în chip minunat ai fost chemat de la deşertăciunea lumească spre nevoinŃa
călugărească şi prin harul lui Dumnezeu rod bun ai făcut, Cuvioase, nu numai călugări tineri, dar şi cei
vârstnici, mult încercaŃi în nevoinŃe, către tine alergau şi ca de miere îndulcindu-se de faptele şi
cuvintele tale, viaŃa cea îngerească au urmat şi Domnului s-au asemănat. Iar noi, cu smerită cugetare
văzându-te împodobit, cu bucurie îŃi strigăm:
Bucură-te, că izvor nesecat de smerită cugetare şi înfrânare în Domnul ai devenit;
Bucură-te, că în Muntele Sfânt ai fost ca un crin bine mirositor şi neveştejit;
Bucură-te, că în nevoinŃa ta jugul cel bun al lui Hristos cu dragoste l-ai purtat;
Bucură-te, că mintea, inima şi voinŃa în Dumnezeu prin rugăciune necontenit Ńi-ai întărit;
Bucură-te, că plin de ravnă, curăŃia trupească şi sufletească Ńi-ai păzit;
Bucură-te, că prin rugăciune neîncetată la înaltimea nepătimirii ai urcat;
Bucură-te, că pravila SfinŃilor PărinŃi cu sârguinŃă ai urmat;
Bucură-te, că despre iubirea lui Dumnezeu şi ceresca Patrie neostenit ne-ai grăit;
Bucură-te, Părinte Siluane, ardere nestinsă de iubire în rugăciunea pentru lume!
Condacul al 5-lea
Ca pe o stea călauzitoare şi de minte luminătoare Ńi-a dăruit Domnul Harul cel dumnezeiesc, iubitorule
de Dumnezeu Părinte Siluane, întărindu-te prin aceasta în nevoinŃa cea mântuitoare ca odinioară pe
Proorocul Ilie la Pârâul Horeb şi hrănindu-te în chip minunat din necheltuitele comori ale Sfântului Duh.
Şi aşa, arzând de iubire pentru iubitorul de oameni Dumnezeu, din tinereŃe şi până la bătrâneŃe
priveghind şi din straja dimineŃii până în noapte pentru întreaga lume rugându-te, ca o alauta dulce
cântatoare, neîncetat I-ai strigat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Văzându-te pe tine, Preacuvioase Părinte Siluane, întru nevoinŃa cea bună căutând dragostea lui
Dumnezeu cum caută pruncul laptele mamei sale şi către mângâierea Lui cu dor mare tânjind şi cu
lacrimi strigând: "Ia aminte, suflete al meu, la dragostea lui Dumnezeu şi încălzeşte-te, o inimă a mea",
şi încă "Cine-mi va da mie o astfel de ardere, ca să nu cunosc odihna nici ziua, nici noaptea; de
dragostea lui Dumnezeu?" ne cutremurăm cu inima şi ne umilim cu sufletul în faŃa unei asemenea iubiri
către Dumnezeu cel Atotîndurat şi cu străpungere îŃi cântăm unele ca acestea:
Bucură-te, că dreptatea lui Dumnezeu, ca pe o miere mult îndulcitoare, pururea ai cerut;
Bucură-te, că în dragostea de Domnul cu îngerii te-ai întrecut;
Bucură-te, că din inimă, ca dintr-o candelă a rugăciunii curate, flacara focului lăuntric spre Domnul Ńi-ai
suit;
Bucură-te, că cele de sus şi cele de jos cu frumuseŃea evlaviei tale îngereşti le-ai împodobit;
Bucură-te, că inima ta s-a asemănat cu vapaia rugului nemistuit;
Bucură-te, că precum Moise pentru poporul ales, tu pentru toŃi oamenii înalŃi mâinile către Dumnezeu;
Bucură-te, că în toată vremea ai dorit judecăŃile Domnului şi îndreptările Sale le-ai căutat cu tot sufletul
tău;
Bucură-te, că fără încetare ai strigat: "Mântuieşte Doamne, poporul tău şi binecuvintează moştenirea
317
Ta!";
Bucură-te, Părinte Siluane, ardere nestinsă de iubire în rugăciunea pentru lume!
Condacul al-6-lea
Propovăduitor neîncetat al isihiei te-ai arătat, cel ce bine ai plăcut lui Dumnezeu, când Domnul cel
Iubitor de oameni, încercându-Ńi dragostea, te-a lipsit de cercetarea Preasfântului Duh. Pentru aceasta,
înŃelegând că ai pierdut harul, precum odinioară Adam când se tânguia de pierderea Raiului, L-ai chemat
cu inima mahnită şi cu lacrimi: "Doamne, Tu mai înainte m-ai cercetat şi mai învrednicit de Sfântul Tău
Duh şi sufletul meu Te-a iubit. Dar acum sufletul meu tânjeşte după Tine"; şi în acest chip tânguindu-te,
dar nădăjduind în milă lui Dumnezeu, Îi strigai: Aliluia!
Icosul al-6-lea
Strălucit-ai, iubitorule de Dumnezeu Părinte Siluane, ca un nou văzător al Tainelor, căci prin smerenie şi
rugăciune cu lacrimi harul Sfântului Duh ai dobândit şi de negrăită dragoste inima Ńi s-a umplut. Şi
gustand tu şi înŃelegând puterea harului, cu îndrăznirea lui Ilie ai strigat: "Doamne! Nu numai mie, ci
întregii lumi dăruieşte să cunoasca dragostea Ta şi să se mântuiască!". Drept aceea, avându-te pe tine
rugător neadormit înaintea lui Dumnezeu, cu umilinŃă îŃi cântăm:
Bucură-te, că cerul ai deschis când împreună cu Domnul te răstigneai rugându-te pentru cei morŃi, pentru
cei vii şi pentru cei ce pe lume încă nu au venit;
Bucură-te, că prin această dragoste ÎmpărăŃia Cerurilor ai dobândit;
Bucură-te, că adevărata întrupare a credinŃei curate şi a nerăutăŃii te-ai arătat;
Bucură-te, că ai dobândit iertare de la Hristos pentru cei apropiaŃi tie, căzuŃi în păcat;
Bucură-te, lucrător neadormit în gradina Maicii Domnului, care pe cei istoviŃi în nevoinŃe îi întăreşte;
Bucură-te, dulce alaută a Muntelui Athos, care despre viaŃa cea viitoare vesteşti;
Bucură-te, visterie a darurilor Sfântului Duh şi al Preabinecuvântatei Egumene ascultător slujitor;
Bucură-te, cu cei bineplăcuŃi lui Dumnezeu credincios împreună-nevoitor;
Bucură-te, Părinte Siluane, ardere nestinsă de iubire în rugăciunea pentru lume!
Condacul al-7-lea
Voind Iubitorul de oamneni Dumnezeu să arate în tine o nouă făclie a harului, Cuvioase Părinte Siluane,
ca pe o ramură de maslin cu rădăcina în pământul rusesc al pustiului Athosului te-a răsădit şi cu harul
Sfântului Duh te-a înrourat, mult roditor făcându-te: ca prin faptele şi cuvintele tale, ca printr-un
untdelemn de viaŃă-dătător, spre curăŃie şi înfrânare, cucernicie şi iubire de fraŃi pe toŃi i-ai povăŃuit – iar
ei, uniŃi fiind prin legatura dragostei, supunând cele mai rele prin cele mai bune, cântau lui Dumenzeu:
Aliluia!
Icosul al-7-lea
Ca pe un nou împreună nevoitor cu pustnicii, povăŃuitor şi dascal monahilor şi mirenilor te-a aratat pe
tine Domnul, Preacuvioase Siluane. Căci tu, încă pe când trăiai în lume, pe un oarecare soldat a cărui
femeie se lasase ademenită de căderea în păcat şi, pentru aceasta, el spre mânie se înverşunase, l-ai
învăŃat iertarea lui Hristos şi astfel, familia lor – mica biserica – de destrămare o ai izbăvit; pe monahii
căzuŃi în întristare la dobândirea păcii sufleteşti i-ai chemat şi frica Domnului învăŃându-i, la pocăinŃă i-
ai adus; şi astfel pe toŃi i-ai pregătit să devina locuitori ai Raiului. Iar noi, ştiindu-te pe tine că te
îngrijeşti de mantuirea tuturor, cu dragoste îŃi cântăm, după cuviinŃa datorată:
Bucură-te, că în căutarea lui Hristos împreună cu iubitorii vieŃii pusniceşti te-ai nevoit;
Bucură-te, râvnitorule trăitor al iubirii frăŃeşti şi pentru toŃi fierbinte rugător;
Bucură-te, că pe calea vieŃii, în dureri şi în necazuri, eşti celor ce te cheamă credincios însoŃitor;
Bucură-te, că celor aflaŃi în boli, întristări şi mâhniri sufleteşti le eşti nefăŃarnic slujitor;
Bucură-te, vestitorule al dragostei lui Dumnezeu, care prin cuvântul tău blând la împăcarea cu
Dumnezeu şi cu aproapele pe toŃi i-ai chemat;
Bucură-te, că mărturisind că bun este Domnul, sufletele slăbănogite de păcate cu nădejdea iertării le-ai
îmbărbătat;
318
Bucură-te, Credinciosule nevoitor care mântuirea pentru toŃi oamenii cu lacrimi o mijloceşti;
Bucură-te, că având mintea în iad pentru toŃi păcătoşii nepocăiŃi îndurare doreşti;
Bucură-te, Părinte Siluane, ardere nestinsă de iubire în rugăciunea pentru lume!
Condacul al-8-lea
Minune negraită Ńi-a descoperit Domnul, Preacuvioase Părinte Siluane, când StareŃul-duhovnic Avraam
Ńi-a arătat chipul Său strălucind de nedescris şi astfel, prin minunata schimbare te-a învăŃat curat a cinsti
Tăina PocăinŃei; iar noi, văzându-te pe tine că Ńi-ai încredinşat voia duhovnicescului părinte ca
Domnului Însuşi, tăindu-Ńi prin smerenie şi pocăinŃa voirile cele rele, învăŃăm a ne încredinŃa voii lui
Dumnezeu celei descoperite prin slujitorii Bisericii lui Hristos şi prin aceasta, înainte de ieşirea noastră
din trup, de mânia lui Dumnezeu şi de Judecata ce va să vină ferindu-ne, cântăm lui Dumnezeu întreit:
Aliluia!
Icosul al-8-lea
Din toată inima şi cu tot sufletul cerând, smerenia lui Hristos ai dobândit, preaminunate şi bineplăcut lui
Dumnezeu Părinte, şi cu Cel iubit pentru lume împreună te răstigneai, cu lacrimi rugându-te: "O,
Preadulce Iisuse! Tu ai făcut ca sufletul meu să Te iubească pe Tine şi să-l iubesc pe aproapele meu.
Dăruieşte-mi să vars lacrimi pentru lumea întreagă, pentru ca toŃi oamenii să te cunoască pe Tine şi să
moştenească pacea ta şi să vadă lumina FeŃei Tale". Iar noi, cei ce în păcate ne-am cheltuit viaŃa,
dobândind mântuire cu rugăciunile tale, te fericim cu graiuri ca acestea:
Bucură-te, că nevoindu-te neobosit în rugăciunea pentru oameni pe Preaputernica Maica Ocrotitoare ai
urmat;
Bucură-te, că precum odinioară Ieremia plângea pentru popor, şi tu în Sfântul Munte în lacrimi l-ai
înrourat;
Bucură-te, preaminunate nevoitor al Athosului, care pentru întreaga lume ai cerut mântuire ca pentru
sufletul tău;
Bucură-te, părinte iubitor de fii, care cu lacrimi pentru toŃi cei ce pier în păcate mijloceşti înaintea lui
Dumnezeu;
Bucură-te, bucuria şi minunarea îngerilor, care eşti iubit şi bineplăcut lui Dumnezeu;
Bucură-te, strălucire luminoasă în pustiul athonit şi oglindire curată a sfinŃeniei neamului tău;
Bucură-te, că prin smerenie şi ascultare ai arătat lumii chipul frumuseŃii îngereşti în trupul tău
pământesc;
Bucură-te, că prin căldura rugăciunii tale vrei să ne faci pe noi cămară a Duhului Dumnezeiesc;
Bucură-te, Părinte Siluane, ardere nestinsă de iubire în rugăciunea pentru lume!
Condacul al-9-lea
Toate cetele îngereşti şi mulŃimea nevoitorilor s-au minunat de smerenia şi de iubirea ta de oameni,
Părinte Siluane, că săvârşindu-Ńi ascultarea ca econom, preasmeritului Iosif în Egipt te-ai asemuit când
nu numai de ceata sfinŃilor împreună vieŃuitori, dar şi de ostenitorii din lume care lucrau în mănăstire, ca
de niŃte copii a lui Dumnezeu te-ai îngrijit. Pentru aceasta lui Dumnezeu Celui ce iubeşte întreaga zidire,
ai strigat: "Doamne, trimite Duhul Tău cel Sfânt şi mângaie sufletele întristate ale acestor oameni
necăjiŃi". Şi în orice fiind ai arătat frumuseŃea smeritei cugetări cântând neîncetat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al-9-lea
Ritorii cei mult grăitori nu pot descrie puterea dragostei tale, preaminunate Părinte Siluane, că tu cu
lacrimi ai însetat a stinge orice vrăjmăşie şi neorânduială între oameni i-ai împăcat pe toŃi cu Dumnezeu,
strigând Stăpânului lumii: "Doamne, cu Tine însetez să fiu şi łie pentru întreaga omenire mă rog, ca toŃi
să fie mântuiŃi!". Şi pe oameni învăŃându-i : "Fiilor, rugaŃi-vă pentru vrăjmaşi, că ei sunt fraŃii vostri şi
viaŃa voastră, iar duşmanul lumii acesteia numai diavolul este". Şi prin acestea fiind şi noi călăuziŃi la
iubirea de Dumnezeu, de fraŃi şi de vrăjmaşi, îŃi cântăm:
Bucură-te, că prin iubirea pentru vrăjmaşi lui Hristos pe Golgota te-ai asemănat;
Bucură-te, că ridicându-Ńi mâinile la rugăciune pentru vrăjmaşii tăi, cu sufletul şi cu inima pe Cel ce S-a
319
răstingnit pentru noi L-ai urmat;
Bucură-te, că de cei apropiaŃi te-ai îngrijit şi de frumuseŃea isihiei harice nu te-ai lipsit;
Bucură-te, că iubindu-i pe cei de aproape ai tăi, puterea neîncetată a rugăciunii ai dobândit;
Bucură-te, că prin post şi rugăciune săgeata celui viclean ai frânt până în sfârşit;
Bucură-te, că răutăŃile şi măiestriile diavolului să le biruim ne-ai învăŃat;
Bucură-te, că la moară lui Hristos trupul prin muncă Ńi-ai istovit şi inimii spre desfătare rugăciunea ca pe
o pâine sfinŃită i-ai dat;
Bucură-te, că pe lucrătorii grădinii Împărătesei Cereşti i-ai hrănit din belşug cu pâinea Preasfântului
Nume;
Bucură-te, Părinte Siluane, ardere nestinsă de iubire în rugăciunea pentru lume!
Condacul al 10-lea
Mântuirea sufletului căutând şi dorind alipirea de Hristos, din pământul părinŃilor tăi ai plecat smerit la
Sfântul Munte, unde petrecând în înfrânare şi isihie ai dobândit frumuseŃea cea întocmai cu a îngerilor,
prin sârguinŃă şi iubire de oameni. Şi astfel într-o binecuvântată dimineaŃă, când ceilalŃi vieŃuitori
athoniŃi înălŃau Ziditorului cântari, bun sfârşit ai dobândit şi sufletul cel hrănit cu dătătorul-de-viaŃă Trup
şi Sânge al Domnului l-ai încredinŃat în mâinile Lui cele dumnezeieşti, ca împreună cu toŃi sfinŃii
pururea să-I cânŃi Cuvântului celui fără de început şi Dumnezeu, al Cărui Nume în tine s-a sfinŃit:
Aliluia!
Icosul al 10-lea
Împăratului Ceresc, pe Care Îl preamăresc heruvimii şi serafimii şi cetele sfinŃilor, I-ai slujit fără odihna
prin viaŃa, credinŃa şi dragostea ta, Preacuvioase; iar acum ca un crin binemirositor stai înaintea
scaunului Preasfintei Treimi împreună cu toŃi aleşii Preacuratei Născătoare de Dumnezeu. Fii, aşadar,
Preacuvioase, mijlocitor plin de osârdie înaintea lui Dumnezeu pentru pacea şi bunăstarea lumii, iar
pentru Sfânta Biserica solie de necurmată rugăciune şi cald ocrotitor, ca izbăvindu-ne din nevoi, cu
mulŃumire să-Ńi cântăm:
Bucură-te, înger în trup din pământul rusesc, care în chip preaales în Sfântul Munte te-ai nevoit;
Bucură-te, că pentru pământul părinŃilor tăi Tronul lui Dumnezeu ai fost solitor neobosit;
Bucură-te, îndrăzneŃ iubitor şi fierbinte rugător pentru toŃi cei ce-L caută pe Dumnezeu cu bunăcredinŃă;
Bucură-te, grabnic ocrotitor al monahilor din gradina athonită şi a celor ce te urmează în nevoinŃă;
Bucură-te, că fără cârtire încercările vieŃii de obşte şi durerile trupului tău le-ai purtat;
Bucură-te, că sufletul tău curăŃit cu lacrimi de pocăinŃă Celui Curat l-ai încredinŃat;
Bucură-te, lucrător credincios al viei lui Hristos, că în Muntele Sionului de Domnul ai fost chemat;
Bucură-te, că acolo împreuna prăznuind cu sfinŃii şi îngerii, cu slavă şi cinste te-ai încununat;
Bucură-te, Părinte Siluane, ardere nestinsă de iubire în rugăciunea pentru lume!
Condacul al 11-lea
Cântare de laudă aducem Ńie, celui ce bine ai plăcut lui Dumnezeu, Părinte Siluane, că arzând de
dragoste către Domnul – care de mântuirea lumii a însetat şi cu smerenia Sa pe diavol l-a biruit – L-ai
urmat cu credinŃă, şi pustia Athosului cu rugăciune curată bine o ai înmiresmat, arătându-ne şi nouă
chipul vieŃii îngereşti împodobit cu darurile cele mult-roditoare ale Sfântului Duh. Şi asa, în Sfântul
Munte ca în Rai vieŃuind, pe vrăjmaş l-ai ruşinat şi sufletul tău ÎmpărăŃia Cerească a agonisit, iar pe noi
ne-ai povăŃuit prin dragoste să ne alipim de Dumnezeu, cântându-I: Aliluia!
Icosul al 11-lea
În vremurile noastre Domnul te-a arătat lumii întregi, Preacuvioase Părinte, purtător al Duhului Sfânt şi
al Luminii celei dătătoare de lumină, atât în viaŃă cât şi după moartea ta, privind la tine, cel luminat cu
frumuseŃea nevoinŃelor pământeşti şi ca un heruvim împreună rugator cu cetele cereşti, de nădejdea
mântuirii să ne încredinŃăm, vieŃii celei drepte cu toată osârdia să urmăm, voia noastră s-o lepădăm şi cu
bucurie iubirii lui Dumnezeu să ne supunem, ca să se întărească şi în trupurile şi sufletele noastre
proslăvirea Iubitorului de oameni Dumnezeu şi cu dragoste să-Ńi cântăm unele ca acestea:
320
Bucură-te, că ne-ai întărit pe noi în dragoste de Dumnezeu prin pilda vieŃii tale celei curate şi nevoitoare;
Bucură-te, că plin de ardoare ai dat în vileag pe cei fără de lege şi ne-ai învaŃat să păstrăm tainele şi
predaniile credinŃei dreptmăritoare;
Bucură-te, că prin vieŃuirea ta cea pustnicească, lui Petru Athonitul te-ai sârguit să-i semeni în post şi
isihie;
Bucură-te, că Avvei Atanasie cu credinŃă i-ai urmat prin grija pentru vieŃuirea monahilor în curăŃie;
Bucură-te, nou luminător al credinŃei, că în zilele noastre calea cea adevărată către Domnul ai arătat;
Bucură-te, că de neîmpuŃinarea harului Sfântului Duh în Biserica Ortodoxă tuturor le dai mărturie în
chip minunat;
Bucură-te, că înaintea Scaunului Slavei stai ca un rob credincios al Mântuitorului;
Bucură-te, că acolo ceri pentru noi sfarşit creştinesc şi răspuns bun la Înfricoşata Judecată a Lui;
Bucură-te, Părinte Siluane, ardere nestinsă de iubire în rugăciunea pentru lume!
Condacul al 12-lea
Încă fiind tu pe pământ, Preacuvioase, ca în ceruri, unde totul viază şi se mişcă întru bucuria Sfântului
Duh, Hristos, Dumnezeul nostru, a revărsat peste tine puterea negrăită a harului, ca astfel luminat să
înalŃi rugăciuni pentru întreaga lume împreună cu ceata nevoitorilor athoniŃi şi cu toŃi sfinŃii. Iar noi
cunoscând acestea, te rugăm: îndreaptă, Preacuvioase Părinte, fierbinte rugăciune către Domnul ca să se
milostivească şi Sfânta Sa Biserica s-o întărească în veci spre mântuirea noastră, pe iubitorii de isihie să-
i apere şi să le dea tărie ca pururea să preamărească Numele lui Dumnezeu, ca împreună cu cetele
îngereşti să cântăm şi noi: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Cântând slăvită pomenirea ta, iubitorule de Dumnezeu Părinte Siluane, după vrednicie fericim durerile şi
ostenelile tale, că în priveghere şi post împreună cu toŃi aleşii Maicii Domnului, cu osârdie te-ai nevoit.
Cine oare va număra ostenelile voastre şi suspinările din rugăciunile cu lacrimi înălŃate pentru lume? Că
prin ele pururea întoarceŃi mânia Domnului cea din pricina păcatelor noastre întru milostivire, ca prin
iubirea Sa de oameni să păzească Sfânta Biserica de pustiire până la sfârşitul veacului după cuvântul
făgăduit. Iar noi cunoscând acestea şi mulŃumindu-Ńi pentru mijlocire şi ocrotire cu umilinŃă îŃi cântăm:
Bucură-te, că povăŃuirea cea prin Duhul Sfânt plin de sârguinŃă ai urmat;
Bucură-te, că Hristos – Puterea şi ÎnŃelepciunea lui Dumnezeu – ochilor tăi trupeşti S-a arătat;
Bucură-te, smerit nevoitor a lui Hristos, bucuria şi lauda Maicii Domnului în faŃa tuturor celor cereşti şi
pământesti;
Bucură-te, neadormitule rugător pentru lume, că mângâiere şi nădejde pentru mântuire ne eşti;
Bucură-te, moştenitor al ÎmpărăŃiei lui Hristos, care prin nevoinŃa ta Muntele Athos ai împodobit;
Bucură-te, împreună lucrător al nădejdii noastre de mântuire, că ne-ai luminat calea către Dumnezeu şi
pe cale ne-ai întărit;
Bucură-te, trâmbită aurită, că împreună cu toŃi sfinŃii şi îngerii slava lui Dumnezeu o vesteşti;
Bucură-te, că primind de la Domnul cununa biruinŃei nu ne uiŃi în rugăciunile tale pe noi, cei pământeşti;
Bucură-te, Părinte Siluane, ardere nestinsă de iubire în rugăciunea pentru lume!
Condacul al 13-lea
O, preaminunate nevoitor al lui Hristos, Siluane, odraslă binecuvântată a pământului rusesc, slava şi
podoaba iubitorilor de isihie din Sfântul Munte, primeşte şi de la noi această nevrednică rugăciune şi
cere de la Hristos, Dumnezeul nostru, Cel ce S-a răstignit pentru întreaga lume, să ne miluiască pe toŃi fii
Săi, prin harul Sfântului Duh în unirea dragostei Sale să ne adune laolalta şi cu judecatile pe care le ştie
să ne aducă la Sine; iar prin rugăciunile tale să nu ne ruşineze pe noi în ziua JudecăŃii înaintea FeŃei
slavei Sale, ci să ne învrednicească a-I cânta împreună cu toŃi sfinŃii şi îngerii cântarea de biruintă:
Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)
Apoi iarăşi se zice Icosul întâi
Făcătorul îngerilor şi Domnul Puterilor încă din pântecele maicii tale te-a ales pe tine şi după cuvântul
321
Psalmistului: "inimă adancă" Ńi-a dăruit, Părinte Siluane, pentru a încăpea în ea ca într-o cămară prea-
aleasă, neîncăputul nume al lui Dumnezeu Celui Preaînalt, ca prin puterea şi înŃelepciunea lui Dumnezeu
să urmezi vieŃii îngereşti. Pentru acestea, lăudând minunatele tale fapte şi ostenelile pământeşti, cu sfială
te chemăm:
Bucură-te, rod al curăŃiei din părinŃi binecinstitori de Dumnezeu;
Bucură-te, că ai iubit a părinŃilor tăi cucernicie din tot sufletul tău;
Bucură-te, că prin înfrânare şi iubire de Dumnezeu să te asemeni lor ai voit;
Bucură-te, că din pruncie căutându-Ńi bucuria în Dumnezeu, minunat te-ai înŃelepŃit;
Bucură-te, că inima ta să cunoască şi să se supună voii lui Dumnezeu mereu a căutat;
Bucură-te, că spre izvorul harului dumnezeiesc ca un cerb ai însetat;
Bucură-te, că de Cuvântul lui Dumnezeu ca de o miere prea dulce mintea Ńi-ai îndulcit din tinereŃe;
Bucură-te, floare înmiresmată cu fapte de credinŃă de o nepieritoare frumuseŃe;
Bucură-te, Părinte Siluane, ardere nestinsă de iubire în rugăciunea pentru lume!
Şi Condacul întâi
łie, alesule nevoitor al Domnului şi îngere pământesc, Preacuvioase Părinte Siluane, acum cu bucurie
cântare de laudă îŃi aducem! În veghe neîncetată, în postire şi în smerenie fiindu-le părinŃilor athoniŃi
prea-ales urmaş, prin însetarea după Dumnezeu şi dragostea cea arzătoare către El, har îmbelşugat ai
agonisit sufletului tău şi următor făcându-te lui Hristos, Cel ce S-a răstignit, pentru toŃi oamenii, cu
lacrimi te-ai rugat pentru cei ce se chinuiesc în iad, pentru cei vii şi pentru cei ce vor mai veni pe lume.
Nu ne lipsi nici pe noi de această dragoste a ta, căci în groapa greşalelor aflându-ne, cerem solirea ta
înaintea lui Dumnezeu şi cu străpungere strigăm: Bucură-te, Părinte Siluane, ardere nestinsă de
iubire în rugăciunea pentru lume!
După aceasta se zice această:

RUGĂCIUNE
O, Sfinte Siluane, cu lacrimile tale ai dobândit smerenia lui Hristos în Duhul Sfânt şi dascal al
iubirii de vrăjmaşi ai devenit în acest veac plin de ură şi de tulburare! O, dulce psaltire a pocăinŃei
şi alăută binecântătoare a Duhului sfânt! Noi, cei însufleŃiŃi de vieŃuirea ta cea aleasă, ne plecăm
genunchii în fata sfinŃeniei tale care ruşinează pe cei ce nu mai cred că Dumnezeu lucrează în
Biserica Sa şi îŃi mărturisim că inimile noastre suspină după liniştea ta, după dragostea ta de
Dumnezeu, de oameni şi de vrăjmaşi. Mărturisim că avem nevoie de mijlocirea ta pentru noi la
Dumnezeu, Sfinte Siluane, că mult suntem tulburati în aceasta lume care ne învaŃă să fim răi,
iubitori de slavă deşartă şi orbi ai păcatului. Roagă-L, Părinte sfinte, să ne dăruiască şi nouă
blândeŃea Sa, îndelunga-răbdare, tăcerea, înfrânarea şi iubirea Lui cea dumnezeiască pentru toată
făptura.
Sfinte Siluane, tu care ai trecut prin atâtea încercări duhovniceşti întărit de Sfântul Duh, nu ne
lăsa să fim înghiŃiŃi de marea lumii acesteia. Fii călăuza noastră, fii povăŃuitorul nostru, mijloceşte
pururea pentru noi ca să stingem văpaia patimilor, să biruim răul din inimile noastre şi astfel să
ne mântuim sufletele. Aşa, Cuvioase Părinte Siluane, podoaba călugărilor din Sfântul Munte al
Athosului, cel care te-ai făcut pe tine lăcaş Sfintei Treimi, izbăveşte pe cei ce cu credinŃă săvârşesc
prea cinstită pomenirea ta şi pe cei ce sărută cu evlavie moaştele tale, spre slava Celui ce S-a
proslăvit în tine şi dăruieşte prin tine tămăduire tuturor celor ce aleargă la ajutorul tău.
Văzând răutatea şi nimicnicia noastra, Doamne, Dumnezeul nostru, Cel ce l-ai numărat pe Sfântul
Siluan în ceata aleşilor Tăi, trimite-l nouă ca pe un adevărat Părinte, spre a ne povăŃui cum să
traim o viaŃă cuviincioasă, o viaŃă de nevoinŃă şi de rugăciune, că să Te aflăm milostiv în ceasul
morŃii şi la Înfricoşătoarea Judecată. Amin.

322
ACATISTUL SFÂNTULUI MARCU MĂRTURISITORUL
EPISCOPUL EFESULUI

Facere a monahului Andrei Kapsocalivitul


După obişnuitul început, se zic:
CONDACELE şi ICOASELE:

Condacul 1:
Pe alesul şi marele mărturisitor veniŃi o iubitorilor de mucenici să lăudăm pe Marcu cel următor
scaunului apostolesc, pe cel întocmai cu apostolii şi de un obicei cu Ioan Evanghelistul, să-l cinstim cu
laude zicând: Bucură-te sfinte Marcu mare mărturisitor şi apărător al Ortodoxiei!
Icosul 1
Următor îngerilor te-ai arătat de Dumnezeu purtătorule Marcu, şi ales fiind din pântecele maicii tale cu
adevărat ca un luceafăr între stele te-ai arătat, pentru care te lăudăm:
Bucură-te cel scris în cartea vieŃii cea din ceruri
Bucură-te luceafăr între sfinŃi luminător
Bucură-te că îngerilor cu vieŃuirea ai urmat
Bucură-te cel ce arhanghelilor cu mărturisirea te-ai asemănat
Bucură-te cel ce din scutece cu laptele duhovnicesc te-ai hrănit
Bucură-te că obiceiurilor bătrân te-ai arătat
Bucură-te lauda cuvioasei tale maici
Bucură-te rod al sfintei rugăciuni
Bucură-te sfinte Marcu mare mărturisitor şi apărător al Ortodoxiei!
Condacul al 2-lea
323
Împărate ceresc, slavă se cuvine łie Celui ce trimiŃi luminători şi povăŃuitori la vremi de cumpănă şi de
prigoană, între care în vremurile cele de pe urmă l-ai arătat şi pe sfântul Marcu, dimpreună zicând łie:
Aliluia!
Icosul al 2-lea
Pildă de fapte bune de milostenie şi de înfrânare ai fost dăruit de Dumnezeu lumii, tu care nu Ńi-ai
îngropat talantul ci l-ai înmulŃit spre a primi de la Dumnezeu răspuns bun, te rugăm primeşte această
cântare:
Bucură-te păstorule al Efesului
Bucură-te luminătorule de Dumnezeu trimis
Bucură-te tuturor pildă de fapte bune
Bucură-te cel ce cu înfrânarea şi cu milostenia te-ai împodobit
Bucură-te iubitorule de feciorie
Bucură-te că darul ce l-ai primit l-ai înmulŃit
Bucură-te că pentru răspuns bun te-ai îngrijit
Bucură-te că rugăciunea ta cu adevărat s-a împlinit
Bucură-te sfinte Marcu mare mărturisitor şi apărător al Ortodoxiei!
Condacul al 3-lea
Ajungând la vârsta bărbatului desăvârşit, nu atât cu anii cât cu mintea cea înŃelepŃită, te-ai arătat ca o
rază ce străluceşti din lumina Sfintei Treimi, pe care o lăudăm cu cântarea: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Înger pământesc şi om ceresc, cu ce gură te vom lăuda pe tine şi cu ce glas vom putea povesti darurile
tale ce ai luat de la Dumnezeu, pentru care ai fost ridicat la scaunul Efesului ca o lumină pusă în sfeşnic
ce luminează tuturor, de la care auzi:
Bucură-te bărbat desăvârşit în înŃelepciune
Bucură-te că se minunează cei ce aud de bogăŃia darurilor tale
Bucură-te înger pământesc şi om ceresc
Bucură-te cel ce vrednic eşti întru arhierie
Bucură-te cel ce prin nevoinŃe te-ai adus întru curăŃie
Bucură-te că dragostea cu adevărul ai împreunat
Bucură-te că Filioque eres catolicesc ai arătat
Bucură-te că primatul papal dogmatisind l-ai surpat
Bucură-te sfinte Marcu mare mărturisitor şi apărător al Ortodoxiei!
Condacul al 4-lea
Vechea mitropolie a Efesului oarecând în vremurile vechi scaun apostolesc fiind în care a stat ucenicul
cel iubit al Mântuitorului, tu primindu-l, cu acela te-ai sârguit a te asemăna lui Hristos Dumnezeu
cântându-i: Aliluia!
Icosul al 4-lea
De la începutul păstoriei tale, preaminunate părinte, de toŃi ai fost cunoscut ca fiind păstor adevărat şi
toŃi slăveau pe Dumnezeu şi pe tine te lăudau zicând:
Bucură-te vas de mult preŃ al lui Hristos
Bucură-te ce cu vieŃuirea te-ai arătat mult-cuvios
Bucură-te ce prin cuvinte ai grăit luminos
Bucură-te ce până la sânge te-ai împotrivit ereticilor
Bucură-te că te-ai făcut următor Apostolilor
Bucură-te ce neîmblânzit ai asuprit pe draci
Bucură-te cel ce cuvintele latinilor în cenuşă le prefaci
Bucură-te că pe apostaŃii ierarhi i-ai mustrat
Bucură-te sfinte Marcu mare mărturisitor şi apărător al Ortodoxiei!
324
Condacul al 5-lea
Cu voia ta Doamne pentru păcatele noastre ai adus necazuri şi prigoniri, pe care pentru dreptate le
primim; dar te rugăm încetează bătaia, potoleşte mânia, pentru rugăciunile sfântului Marcu pentru care
Te lăudăm zicând: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Începând lupul cel depărtat de Biserică a sfâşia turma lui Hristos, tu ca un diamant tare i-ai stat
împotrivă, pentru care ai atras asupra ta ura celor mai mari ai Romei, iar noi fericindu-Ńi îndrăzneala te
binecuvântăm strigându-Ńi:
Bucură-te făclia prealuminată a Bisericii
Bucură-te ce cu lumină ai orbit ereticii
Bucură-te că la pocăinŃă pe toŃi i-ai chemat
Bucură-te că tâlhăreştilor sinoade nu te-ai plecat
Bucură-te că doar cei învârtoşaŃi nu te-au urmat
Bucură-te că nu ai pregetat cu blândeŃe a-i mustra
Bucură-te că prin cuvinte sfinte la Ortodoxie pe mulŃi ai adus
Bucură-te că minciuna catolicilor nu te-a supus
Bucură-te sfinte Marcu mare mărturisitor şi apărător al Ortodoxiei!
Condacul al-6-lea
Împăratul Ioan al BizanŃului cerând ajutor apusenilor în nevoile poporului în vreme de război, legat-a
prieteşug cu latinii, iar tu nicicum nu ai vrut a întări acest sfat, ci drept mărturiseai şi-L slăveai pe
Hristos Dumnezeu zicând: Aliluia!
Icosul al-6-lea
Chemând papa în cetatea FlorenŃei pe ortodocşii arhierei din toată lumea, fost-ai şi tu chemat la acel rău
sobor, şi punându-Ńi înainte dogmele ereticeşti, te ispiteau să te învoieşti cu ei, iar tu nicidecum nu ai voit
a auzi de aceasta ci îndată i-ai mustrat pe faŃă, pentru care te lăudăm:
Bucură-te ce pe latini i-ai vădit de eres
Bucură-te că la învăŃarea norodului ortodox ai purces
Bucură-te că nu ai răbdat dezbinarea Bisericii
Bucură-te că nu ai semnat zapisul cu catolicii
Bucură-te voinic propovăduitor al Sfintei TradiŃii
Bucură-te că te-ai împotrivit unirii cu schismaticii
Bucură-te că cele şapte soboare Ńi-au fost dreptar
Bucură-te ale catolicilor cârteli zadarnice le-ai făcut
Bucură-te sfinte Marcu mare mărturisitor şi apărător al Ortodoxiei!
Condacul al-7-lea
Singur sfinte părinte te-ai aflat în acel nelegiuit sobor ca un fiu al luminii, mărturisind dogma Sfântului
Duh care purcede numai din Tatăl, dar închinat dimpreună cu Fiul, o singură Dumnezeire în trei
ipostasuri, căreia Îi cântăm: Aliluia!
Icosul al-7-lea
Duhul Sfânt pe care l-ai mărturisit după învăŃăturile SfinŃilor PărinŃi te-a întărit pe tine cel ce erai sfinŃit
de El, spre a răbda prigoana şi însingurarea, pentru care auzi:
Bucură-te aur preastrălucit
Bucură-te că în foc te-ai lămurit
Bucură-te că mărturisind te-ai mântuit
Bucură-te că pe demoni i-ai asuprit
Bucură-te credincios apărător al credinŃei
Bucură-te păstrător al Sfintei TradiŃii
Bucură-te tâlcuitor iscusit din scripturi
325
Bucură-te luminos povăŃuitor de mulŃimi
Bucură-te sfinte Marcu mare mărturisitor şi apărător al Ortodoxiei!
Condacul al-8-lea
Ca altă dată un nou Moise te-ai arătat că din muntele cel sfânt pogorându-te către poporul cel păcătos,
le-ai sfărâmat ereticesul aşezământ şi idolul pe care şi l-au făcut, aruncându-l degrab sub blestemul
SfinŃilor PărinŃi, pe cei ce nu ştiau să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al-8-lea
Văzându-te fiii blestemului celui veşnic că nu te pleci hotărârilor lor, care nicidecum nu au putut a te
pleca în vicleşuguri, au aruncat pricini nedrepte asupra ta, prin care în surghiun te-au trimis, iar poporul
cel binecredincios departe de tine fiind, îŃi cânta:
Bucură-te surpătorul ereticeştilor oşti
Bucură-te înfricoşătorul netrebnicilor papistaşi hulitori
Bucură-te ridicătorul înşelaŃilor ce se smeresc
Bucură-te rană mult chinuitoare latinilor eretici
Bucură-te pierzătorul anatemelor celor mincinoase
Bucură-te dumnezeiasca lumină a celor prigoniŃi pentru dreptate
Bucură-te povăŃuitor şi cârmaci ortodocşilor
Bucură-te vrednic stareŃ al monahilor evlavioşi
Bucură-te sfinte Marcu mare mărturisitor şi apărător al Ortodoxiei!
Condacul al-9-lea
Nu ai încetat, părinte, a scrie epistole şi învăŃături care erau pline de Duh Sfânt, în care rătăcirea
catoliceştilor învăŃături o arătai; pentru aceasta noi cei binecredincioşi îl lăudăm pe Dumnezeu cântându-
i: Aliluia!
Icosul al-9-lea
Toată cetatea BizanŃului căzută la un gând cu papa Romei o ai afurisit, iar mica turmă ce nu s-a învoit cu
neadevărul pe tine te-au luat păstor, care cu un glas te laudă:
Bucură-te stea ce ai condus pe necredincioşi la credinŃă
Bucură-te cel prin care se luminează norodul
Bucură-te izgonitorul de iscusite vicleşuguri
Bucură-te făcător de nemincinoase minuni
Bucură-te mângâietor al căzutelor făpturi
Bucură-te stâlp de foc al credinŃei
Bucură-te ce neclintit ai pătimit umilinŃe
Bucură-te temelia dreptei credinŃe
Bucură-te sfinte Marcu mare mărturisitor şi apărător al Ortodoxiei!
Condacul al 10-lea
În sfântul munte al Athonului, venind spre închinare, înştiinŃare de la Dumnezeu primind sfinŃii părinŃi,
de a ta venire toŃi s-au bucurat, care cu sârguinŃă spre a primi binecuvântare de la tine un singur arhiereu
ortodox pe tine te mărturiseau, slăvind pe Dumnezeu cu cântarea: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Venind mai marele Sfântului Munte în insula Limnos unde erai întemniŃat, cu întrebări te-a cercetat
despre dreapta credinŃă, şi primind răspunsul tău cel dreptmăritor, îndată toate lavrele din muntele
Athonului Ńi-au viersuit cântare, lăudându-te aşa:
Bucură-te cela ce prin feciorie te-ai curăŃit
Bucură-te cela ce prin nevoinŃe te-ai luminat
Bucură-te că prin mărturisire te-ai desăvârşit
Bucură-te că prin isihie cu mintea ai văzut lămurit

326
Bucură-te că inima prin rugăciune Ńi-ai neprihănit
Bucură-te că de glasul conştiinŃei ai ascultat
Bucură-te că simŃurile trupeşti cu duh le-ai adăpat
Bucură-te că sufletul nu Ńi-ai întinat
Bucură-te sfinte Marcu mare mărturisitor şi apărător al Ortodoxiei!
Condacul al 11-lea
Care laude sau ce cuvinte pot zugrăvi bucuria ce le-ai pricinuit celor dreptcredincioşi în vremurile acelea
de prigoană, când toŃi după Hristos Dumnezeu şi preacurata Lui Maică, pe tine ajutor te-au agonisit,
strigând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 11-lea
ÎnteŃindu-se relele chinuiri şi trupul slăbindu-Ńi din pricina frigului şi flămânzirii, abătutu-sa asupra ta
boala ce nu te-a lăsat până în sfârşit, pentru care te fericim cu unele ca acestea:
Bucură-te cela ce din umbra patimilor ne-ai scos
Bucură-te că la liman duhovnicesc ne-ai adus
Bucură-te rugător pentru cei neiscusiŃi în credinŃă
Bucură-te dascăl celor iubitori de adevăr întru dreptate
Bucură-te mângâietor celor ce zac întru umilinŃe
Bucură-te părinte al monahilor celor ce petrec în trezvie
Bucură-te sfânt povăŃuitor al preoŃilor cuvioşi
Bucură-te mare luminător al ierarhilor ortodocşi
Bucură-te sfinte Marcu mare mărturisitor şi apărător al Ortodoxiei!
Condacul al 12-lea
Cu ce laude vom ritorisi minunile tale Doamne, care ai întărit mulŃimea mucenicilor ce au pătimit până
la sânge pentru iubitul Tău Fiu Iisus Hristos, de nu vom cânta: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Astăzi la fericitul tău sfârşit, părinte sfinte, toŃi doresc să audă cuvântul tău cel de pe urmă, iar tu ca un
adevărat slujitor al lui Dumnezeu, poruncă ai lăsat ca la a ta îngropare niciunul să nu vină din cei căzuŃi
în reaua credinŃă, şi nici la al tău mormânt să nu slujească nimeni din latinii cei hulitori, apoi cu veselie
sufletul l-ai dat lui Dumnezeu, iar noi îŃi cântăm:
Bucură-te că această zi este de bucurie pentru tine
Bucură-te că Hristos Ńi-a dat cereasca împărăŃie
Bucură-te că multe minuni se fac la al tău mormânt
Bucură-te bucuria iubitorilor de adevăr curat
Bucură-te preacuvios părinte de dragoste luminat
Bucură-te soare care niciodată nu apui
Bucură-te piatră de poticnire apostaŃilor de azi
Bucură-te cela ce pe temeiul CredinŃei Ortodoxe ne înalŃi
Bucură-te sfinte Marcu mare mărturisitor şi apărător al Ortodoxiei!
Condacul al 13-lea
O întru tot lăudate sfinte Marcu, primeşte aceste puŃine laude ce le aducem din inimi smerite şi te
milostiveşte spre noi cei ce cădem cu smerită rugăciune către tine; grăbeşte spre a ne ajuta căci ridicatu-
s-au prigoniri şi dureri negrăite, ca dimpreună cu tine să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! (acest condac se
zice de trei ori)
Apoi iarăşi se zice Icosul întâi
Următor îngerilor te-ai arătat de Dumnezeu purtătorule Marcu, şi ales fiind din pântecele maicii tale cu
adevărat ca un luceafăr între stele te-ai arătat, pentru care te lăudăm:
Bucură-te cel scris în cartea vieŃii cea din ceruri

327
Bucură-te luceafăr între sfinŃi luminător
Bucură-te că îngerilor cu vieŃuirea ai urmat
Bucură-te cel ce arhanghelilor cu mărturisirea te-ai asemănat
Bucură-te cel ce din scutece cu laptele duhovnicesc te-ai hrănit
Bucură-te că obiceiurilor bătrân te-ai arătat
Bucură-te lauda cuvioasei tale maici
Bucură-te rod al sfintei rugăciuni
Bucură-te sfinte Marcu mare mărturisitor şi apărător al Ortodoxiei!
Şi Condacul întâi
Pe alesul şi marele mărturisitor veniŃi o iubitorilor de mucenici să lăudăm pe Marcu cel următor
scaunului apostolesc, pe cel întocmai cu apostolii şi de un obicei cu Ioan Evanghelistul, să-l cinstim cu
laude zicând: Bucură-te sfinte Marcu mare mărturisitor şi apărător al Ortodoxiei!

328
ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC PANTELIMON

27 iulie
După obişnuitul început, se zic:
CONDACELE şi ICOASELE:

Condacul 1:
Înaintea celui cu chip şi nevinovăŃie îngerească, a vrednicei slugi a Domnului nostru, care prin
nestrămutată credinŃă s-a învrednicit a sta alături de scaunul nemuritorului împărat, Pantelimon,
ridicăm rugăciunile noastre şi cerem să ne asculte durerile şi cu puterea ce-i este dată de ia Dumnezeu
ca un doctor fără de arginŃi, să ne cerceteze degrab şi să înlăture de la noi bolile sufleteşti şi trupeşti, ca
izbăviŃi cu platoşa bunătăŃii sale, în tresăltări de bucurie, să-i cântâm: Bucură-te, Mare Mucenice şi
tămăduitorule Pantelimoane
Icosul 1
Din pruncie Ńi-ai păstrat sufletul curat, mucenice, căci maica ta cu mare grijă Ńi-a sădit în inimă credinŃa
în dulcele Iisus, pe care mai târziu bătrânul Ermolae, stropind-o cu apa cea vie, pe care şi el o avea de la
împăratul nemuritor, ai părăsit păgânătatea şi Ńi-ai deschis larg sufletul să primeşti pe Hristos; pentru
care îŃi cântăm:
Bucură-te, sfinte cu adâncă judecată;
Bucură-te, că dreaptă Ńi-a fost credinŃa urmată;
Bucură-te, al pieritorilor zei dispreŃuitor;
Bucură-te, al blândului Iisus următor;
Bucură-te, că după Domnul ai însetat;

329
Bucură-te, că dreaptă răsplătire ai căpătat;
Bucură-te, că n-ai Ńinut la bogăŃii pământeşti;
Bucură-te, cel ce Ńi-ai adunat comori cereşti;
Bucură-te, cel ce stai între cetele sfinŃilor;
Bucură-te, ajutătorul năpăstuiŃilor;
Bucură-te, podoaba creştinilor cea nepreŃuită;
Bucură-te, mângâierea noastră mult dorită;
Bucură-te, Mare Mucenice şi tămăduitorule Pantelimoane
Condacul al 2-lea
De mic rămas fără mamă, sfinte, ai fost dat de tatăl tău la învăŃătură păgânească şi la meşteşugul
vindecărilor cu puterea zeilor; dar ca o trestie neânfrântă ai rămas în nujlocui vânturilor vrăjmaşe şi nu ai
găsit alinare până ce n-ai aflat calea Dumnezeului celui adevărat, Căruia îi cântăm: Aliluia!
Icosul al 2-lea
Adânc fiind rănit de dragostea în Hristos, când veneai de la Ermolae şi ai întâlnit pe copilul muşcat de
viperă, atunci întâia oară te-ai rugat în genunchi lui Dumnezeu, de la care a şi venit mântuirea, căci
copilul a înviat, vipera a murit, iar tu ai primit botezul şi te-ai împărtăşit cu trupul şi cu sângele
Domnului; pentru care te lăudăm aşa:
Bucură-te, tinereŃe închinată lui Hristos;
Bucură-te, nădejdea bolnavilor cea cu folos;
Bucură-te, cel ce ştii să înalŃi la ceruri rugăciuni;
Bucură-te, cel ce peste noi reverşi minuni;
Bucură-te, că Domnul putere Ńi-a dat;
Bucură-te, cel ce copilul ai înviat;
Bucură-te, bucuria multor îndureraŃi;
Bucură-te, uimirea multor învăŃaŃi; Bucurâ-te, ostaş neînvins al lui Hristos;
Bucură-te, că ai aprins credinŃa creştină în inimile multora;
Bucură-te, întoarcerea multor rătăciŃi;
Bucură-te, mângâierea celor amărâŃi;
Bucură-te, Mare Mucenice şi tămăduitorule Pantelimoane
Condacul al 3-lea
Deşi cu trup omenesc pe pâmânt, sufletul Ńi l-ai înălŃat spre cer. Pentru aceasta, cu dreptate te privesc
credincioşii ca pe o stea cerească, de unde vine raza mântuirii în toate necazurile; drept care împreună cu
tine cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Râvnă multă ai pus, sfinte, ca să întorci de la închinarea de idoli către Domnul chiar pe tatăl tău, dar el
tot păgân a rămas, până ce a văzut tămăduirea pe care ai dat-o, în numele lui Hristos, unui orb şi atunci
împreună cu acela, a primit botezul. Pentru aceasta primeşte de la noi laudă ca aceasta:
Bucură-te, cercetător al durerilor;
Bucură-te, vindecător ai orbilor;
Bucură-te, cel ce dai lumină ochilor trupeşti şi celor sufleteşti;
Bucură-te, sfărâmător al curselor diavoleşti;
Bucură-te, al sufletului tău vmător;
Bucură-te, al doctorilor doctor;
Bucură-te, că lucrezi cu puterea lui Dumnezeu;
Bucură-te, că în tine nădăjduim şi noi;
Bucură-te, stăvilar al potrivnicilor;
Bucură-te, lauda îngerilor;
Bucură-te, a paginilor mirare;
330
Bucură-te, bucuria mamei tale;
Bucură-te, Mare Mucenice şi tămăduitorule Pantelimoane
Condacul al 4-lea
Ca norul ce umbrea pe evrei în pustie, astfel te-ai arătat Nicomidiei şi apoi întregii lumi, căci oricine
aleargă la tine cu credinŃă găseşte alinare, fiind împuternicitul şi alesul Domnului, Căruia pentru darul ce
Ńi-a dat îi cântăm: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Ca fulgerul s-a răspândit vestea bunătăŃii şi a minunilor tale, sfinte, făcând să se îngrijoreze învăŃătorii
pagini, care îndată au cerut împăratului pierderea ta, ca a unuia ce eşti părta şul lui Hristos, iar tu
neabătut ai rămas în credinŃă; pentru care îŃi cântăm:
Bucură-te, cel ce Ńi-ai împărŃit moştenirea săracilor;
Bucură-te, cel ce prin case şi închisori milostenie şi tămăduiri aduci celor necăjiŃi;
Bucură-te, îngrozirea păgâneştilor conducători;
Bucură-te, că deşertăciunea păgânească vrei să omori;
Bucură-te, cel ce împăratului ai fost împotrivitor;
Bucură-te, că Hristos în luptă Ńi-a fost întăritor;
Bucură-te, că mulŃime de chinuri Ńi-au pregătit;
Bucură-te, cel ce cu răbdare chinurile ai suferit;
Bucură-te, că mulŃi, privindu-te, cu tine au crezut;
Bucură-te, cel ce Domnului noi mucenici ai făcut;
Bucură-te, cel ce simŃi bucurie în chinuri;
Bucură-te, ce! de la care moştenim frumoase pomeniri;
Bucură-te, Mare Mucenice şi tămăduitorule Pantelimoane
Condacul al 5-lea
Cele ce pentru pagini erau de preŃ pentru tine erau fără de preŃ; şi cele fără de preŃ la ei erau de mare preŃ
la tine; căci ai dispreŃuit dregătoriile şi bogăŃiile vremelnice cu care erai ispitit, pentru a câştiga
bunătăŃile nepieritoare de la Dumnezeu, Căruia îi cântăm: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Neînduplecat văzându-te, împăratul a poruncit să fii spânzurat gol pe lemn, cu fiare să fii sfâşiat şi cu
făcui ars, dar nepieritorul împărat neatins te-a păstrat, spre uimirea tuturor; de care lucru şi noi
minunându-ne, cântăm:
Bucură-te, că ai dovedit împăratului puterea lui Dumnezeu;
Bucură-te, că un vechi slăbănog s-a tămăduit prin darul tău;
Bucură-te, că păgânătatea de ruşine a rămas;
Bucură-te, că vrăjmaşii Ńi-au cerut noi torturi într-un glas;
Bucură-te, sfinte, care Ńi-ai pus trupul spre chinuri;
Bucură-te, cel pătruns de credinŃă adâncă;
Bucură-te, că, gândindu-te la Domnul, te-ai mângâiat;
Bucură-te, că, Hristos în chipul lui Ermolae Ńi s-a arătat;
Bucură-te, că fiarele cu care erai sfâşiat ca ceara s-au muiat;
Bucură-te, că de pe lemnul chinurilor sănătos ai fost slobozit;
Bucură-te, că făcliile cu care erai ars s-au stins;
Bucură-te, că înfocată credinŃă în inimile multora ai aprins;
Bucură-te, Mare Mucenice şi tămăduitorule Pantelimoane
Condacul al-6-lea
Pe gânduri ai pus pe cei ce te chinuiau, sfinte, şi încruntaŃi la faŃă şi la suflet, se întrebau de unde ai atâta
putere şi de ce zeii nu te pierd? Atunci au iscodit noi chinuri, pe care tu primindu-le încrezător în puterea
lui Dumnezeu, cântar. Aliluia!
331
Icosul al-6-lea
Plumb mult într-un cazan punând şi sub limbile focului topindu-l, ai fost aruncat în această văpaie cu
nădejdea deşartă că acum se va sfârşi cu tine, dar tu, viteazule mucenic, iarăşi nevătămat ai rămas,
precum mai înainte Dumnezeu păzise pe măritul apostol loan. Pentru aceasta îŃi cântăm:
Bucură-te, floarea nădejdilor către Dumnezeu;
Bucură-te, în boli şi în necazuri izbăvitorul meu;
Bucură-te, pentru noi, păcătoşii, al lui Dumnezeu îmblânzitor;
Bucură-te, al rugăciunilor noastre către Domnul purtător;
Bucură-te, tare sprijinitor al copiilor noştri;
Bucură-te, îndestularea cea bună a caselor noastre;
Bucură-te, rouă ce inimile răcoreşti;
Bucură-te, cel ce de asupriri ne izbăveşti;
Bucură-te, vindecarea celor ce de la oameni nu-şi găsesc alinare;
Bucură-te, că din valurile deznădejdilor prin tine aflăm izbăvire;
Bucură-te, cel ce văpaia plumbului ai răcorit;
Bucură-te, cel ce cunună neveştejită Ńi-ai pregătit;
Bucură-te, Mare Mucenice şi tămăduitorule Pantelimoane
Condacul al-7-lea
Zile de-a rândul ai fost chinuit, sfinte, dar acestea mai multă răsplătire Ńi-au adus şi mulŃumirea mai mult
Ńi-a crescut, când cu chinurile tale, dor mare ai aprins în inimile multora, să părăsească zeii şi să treacă la
Hristos, cântându-I; Aliluia!
Icosul al-7-lea
Piatră Ńi-au legat de gât, Pantelimoane, şi în mare ai fost aruncat, dar Stăpânul marilor şi pe tine şi piatra
a făcut-o uşoară şi plutitoare, căci ai mers pe luciul apei, ieşind la mal. Deci, bucurându-ne şi
minunându-ne, îŃi cântăm: Bucurâ-te, cel ce nu te înfricoşezi de chinuri, viteazule;
Bucură-te, cel înarmat cu bărbăŃie şi credinŃă, alesule;
Bucură-te, al puterii firii înfrângâtor;
Bucură-te, al adâncului mării stăpânitor;
Bucură-te, plutitor deasupra apelor;
Bucură-te, vieŃuitor deasupra ispitelor;
Bucură-te, tinere plin de mireasmă duhovnicească;
Bucură-te, dobânditor de slavă cerească;
Bucură-te, liman al celor îngreuiaŃi;
Bucură-te, mulŃumirea celor îndureraŃi;
Bucură-te, răspânditorule al credinŃei;
Bucură-te, iubitorule al umilinŃei;
Bucură-te, Mare Mucenice şi tămăduitorule Pantelimoane
Condacul al-8-lea
Nici tinereŃea, nici nevinovăŃia şi nici puterea minunilor tale, n-au schimbat inimile chinuitorilor, ci mai
rău sporind în mânie, îŃi iscodeau alte pătimiri creând că pot pune lumina sub obroc; iar tu făclie mai
luminoasă te arătai, spre bucuria lui Dumnezeu cântând: Aliluia!
Icosul al-8-lea
Neîncetat ai fost ispitit cu bunătăŃi şi cinstiri lumeşti, dar ca pe nişte curse în calea către cer judecându-
le, ai fost aruncat în mijlocul leilor şi neliniştiŃi te-au privit, dorind să-Ńi vadă trupul sfâşiat; dar Stăpânul
tuturor gurile fiarelor a închis; pentru care îŃi cântăm:
Bucură-te, cel ce eşti cu nevinovăŃie încununat;
Bucură-te, că pentru nevinovăŃie la chinuri ai fost dat;
Bucură-te, că lupta cea bună ai luptat;
332
Bucură-te, că Dumnezeu minunat te-a arătat;
Bucură-te, lumină ce sub obroc nu s-a putut pune;
Bucură-te, vieŃuitor plin de fapte bune;
Bucură-te, cel ce bunătăŃile lumeşti curse le socoteşti;
Bucură-te, că te-ai făcut asemenea oştilor cereşti;
Bucură-te, noule Daniele, aruncat în mijlocul leilor;
Bucură-te, că fiarele s-au făcut asemenea mieilor;
Bucură-te, că vrăjmaşii doreau să te piarză;
Bucură-te, că Hristos nevătămat te-a păzit;
Bucură-te, Mare Mucenice şi tămăduitorule Pantelimoane
Condacul al-9-lea
Văzând tăria ta, sfinte, mulŃi din pagini au crezut în Hristos, V pentru care lucru împăratul de mânie a
fost cuprins, iar tu, Pantelimoane, te veseleai pentru vinari de noi suflete, cu care şi noi cmtăm lui
Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al-9-lea
Şi pe roată cu cuie ai fost chinuit, dar roata s-a sfărâmat, lovind pe mulŃi necredincioşi şi fermecător
socotindu-te, ai mărit pe preotul Ermolae, dascălul tău. Atunci cu trei ostaşi te-au însoŃit, sfinte, spre a-l
aduce împăratului care şi lui îi dorea sfârşitul. Deci pentru noua jertfă ce prin tine se pregăteşte grăim:
Bucură-te, propovăduitorul dumnezeieştii credinŃe;
Bucură-te, cel ce înfrunŃi mâniile aprinse;
Bucură-te, că pe roată ai fost strunjit;
Bucură-te, că de creştinătate eşti preamărit;
Bucură-te, cel ce ai fost socotit fermecător;
Bucură-te, căci cu Hristos te-ai arătat biruitor;
Bucură-te, al lui Ermolae de mucenicie vestitor;
Bucură-te, căci cu dascălul tău eşti patimilor;
Bucură-te, că ucenici ai lui Ermolae, Erimp şi Ermocrat s-au arătat;
Bucură-te, că la moartea lor, pământul s-a cutremurat;
Bucură-te, cel ce Treimii pe pământ ai slujit;
Bucură-te, că prin vindecări doctor al Domnului te-ai dovedit;
Bucură-te, Mare Mucenice şi tămăduitorule Pantelimoane
Condacul al 10-lea
Zadarnice au fost chinurile paginilor, sfinte, căci drumul Ńi-a fost drept către Hristos; pentru aceasta te-ai
învrednicit de darul tămăduirilor ce-l verşi tuturor celor ce cu credinŃă vin la tine cu rugăciuni şi cu care
cânŃi lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Cine nu te va lăuda, văzându-te cu ochii minŃii, că ai fost împins şi izbit ca un răufăcător, spre marginea
Nicomidiei, unde Ńi se hotărâse tăierea capului şi tu mai liniştit şi mai vesel te-ai arătat. Pentru aceasta
din nou primeşte această laudă:
Bucură-te, cel ce loviri ca Domnul ai primit;
Bucură-te, că pentru Iisus toate ai suferit;
Bucură-te, că în chinuri Domnului slavă dădeai;
Bucură-te, că împărăŃia cerească cu dor o căutai;
Bucură-te, că numele din Pandoleon Ńt-a fost schimbat;
Bucură-te, că glas din cer Pantelimon te-a chemat;
Bucură-te, că după nume eşti mult-miluitor;
Bucură-te, că după fapte eşti mult-îndurâtor;
Bucură-te, că faŃa ca de înger Ńi s-a făcut;
333
Bucură-te, că chinuitorii în lături s-au abătut;
Bucură-te, că spre lovire călăii ai îndemnat;
Bucură-te, că abia îndrăznind capul Ńi-au tăiat;
Bucură-te, Mare Mucenice şi tămăduitorule Pantelimoane
Condacul al 11-lea
Cu durere dreptcredincioşii au privit sfârşitul tău, Pantelimoane; căci tu le-ai fost flacără nestinsă a
dreptei credinŃe, miluitor al celor lipsiŃi şi vindecător al celor bolnavi, dar ne mângâiem că te-ai suit la
Dumnezeu, de unde nu încetezi a privi spre mulŃimea ce te cheamă în rugăciuni şi, izbăvind-o de dureri,
cânŃi lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Senin la suflet şi blând la chip Ńi-ai primit sfârşitul, trecând O astfel în împărăŃia cerească, unde eşti
întâmpinat de Sfânta Treime şi aşezat de-a dreapta Sa, mărit de sfinŃi şi de puterile cereşti; pentru care
laudă ca aceasta îŃi aducem:
Bucură-te, mireasmă ce până la cer te-ai ridicat;
Bucură-te, că duhul tău Treimii l-ai încredinŃat;
Bucură-te, mult-plânsule de credincioşii pământului;
Bucură-te, mult-lăudatule de puterile cereşti;
Bucură-te, a lui Ermolae, Erimp şi Ermpcrat bucurie;
Bucură-te, cu înaintaşii mucenici împreună-vieŃuire;
Bucură-te, că de pământ nicidecum nu te-ai depărtat;
Bucură-te, că în rugăciuni pe orice credincios ai ascultat;
Bucură-te, albină ce te-ai îmbogăŃit în fapte bune;
Bucură-te, că ai fost încoronat cu nepieritoare cunune;
Bucură-te, piatră la temelia creştinătăŃii;
Bucură-te, înfrângător al păgânătăŃii;
Bucură-te, Mare Mucenice şi tămăduitorule Pantelimoane
Condacul al 12-lea
Lupta cea bună ai luptat, credinŃa ai păstrat, mulŃumindu-Ńi sufletul, că ai urmat lui Hristos, iar pentru noi
ai rămas vrednică pildă, ca, privind la tine, să-Ńi urmăm credinŃa şi în ispite să ne înarmăm cu armele tale
şi biruitori să mulŃumim iui Dumnezeu, cântând: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Şi după moarte ai săvârşit minuni, Pantelimoane, căci în loc de sânge lapte a curs din grumazul tău şi
măslinul de care ai fost legat spre tăiere, în vederea tuturor s-a umplut de roade; de aceea iarăşi auzi de
la noi:
Bucură-te, bucuria Tatălui;
Bucură-te, lauda Fiului;
Bucură-te, desfătarea Duhului sfânt;
Bucură-te, miluirea celor de pe pământ;
Bucură-te, izvor nesecat de tămăduiri;
Bucură-te, izbăvitor de chinuri;
Bucură-te, doctor sufletesc şi trupesc;
Bucură-te, alesule al Tatălui ceresc;
Bucură-te, cel ce linişteşti sufletele;
Bucură-te, cel ce îmblânzeşti cugetele;
Bucură-te, cel ce scapi de urgia duşmanilor;
Bucură-te, cel ce înlături norul suspinelor;
Bucură-te, cel ce primeşti gândurile şi puterile;
Bucură-te, Mare Mucenice şi tămăduitorule Pantelimoane
334
Condacul al 13-lea
Sfinte Mare Mucenice şi tămăduitorule, Pantelimoane, Ńie îŃi vărsăm durerile noastre de multe feluri şi tu
fără întârziere, cu puterea ce o ai de la Dumnezeu, spre Care ne eşti mijlocitor, auzind suspinuri
înăbuşite în noapte, în zi, în pat de suferinŃă, în călătorii, fii celor ce se roagă Ńie, după nevoile fiecăruia:
celor neliniştiŃi, liniştitor, celor asupriŃi, apărător, celor în primejdii, izbăvitor, celor învăluiŃi în păcate,
scutitor, rătăciŃilor îndrumător, bolnavilor deplin vindecător, orfanilor tată, văduvelor părinte, soŃilor
întăritor în căsnicie, celor porniŃi cu răutate, îmblânzitor şi ne întăreşte în faŃa necazurilor, căci suntem
slabi şi istoviŃi, sfinte, şi astfel cu puterea ta, descătuşaŃi de amărăciunile noastre, să petrecem în
mulŃumire, cântând lui Dumnezeu: Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)
Apoi iarăşi se zice Icosul întâi
Din pruncie Ńi-ai păstrat sufletul curat, mucenice, căci maica ta cu mare grijă Ńi-a sădit în inimă credinŃa
în dulcele Iisus, pe care mai târziu bătrânul Ermolae, stropind-o cu apa cea vie, pe care şi el o avea de la
împăratul nemuritor, ai părăsit păgânătatea şi Ńi-ai deschis larg sufletul să primeşti pe Hristos; pentru
care îŃi cântăm:
Bucură-te, sfinte cu adâncă judecată;
Bucură-te, că dreaptă Ńi-a fost credinŃa urmată;
Bucură-te, al pieritorilor zei dispreŃuitor;
Bucură-te, al blândului Iisus următor;
Bucură-te, că după Domnul ai însetat;
Bucură-te, că dreaptă răsplătire ai căpătat;
Bucură-te, că n-ai Ńinut la bogăŃii pământeşti;
Bucură-te, cel ce Ńi-ai adunat comori cereşti;
Bucură-te, cel ce stai între cetele sfinŃilor;
Bucură-te, ajutătorul năpăstuiŃilor;
Bucură-te, podoaba creştinilor cea nepreŃuită;
Bucură-te, mângâierea noastră mult dorită;
Bucură-te, Mare Mucenice şi tămăduitorule Pantelimoane
Şi Condacul întâi
Înaintea celui cu chip şi nevinovăŃie îngerească, a vrednicei slugi a Domnului nostru, care prin
nestrămutată credinŃă s-a învrednicit a sta alături de scaunul nemuritorului împărat, Pantelimon, ridicăm
rugăciunile noastre şi cerem să ne asculte durerile şi cu puterea ce-i este dată de ia Dumnezeu ca un
doctor fără de arginŃi, să ne cerceteze degrab şi să înlăture de la noi bolile sufleteşti şi trupeşti, ca
izbăviŃi cu platoşa bunătăŃii sale, în tresăltări de bucurie, să-i cântâm: Bucură-te, Mare Mucenice şi
tămăduitorule Pantelimoane

335
ACATISTUL SFÂNTULUI IERARH MUCENIC TEODOSIE DE LA
MĂNĂSTIREA BRAZI

22 septembrie
TROPARUL SFÂNTULUI

glasul 1:
Podobie: Prea lăudaŃilor mucenici ...

Arătatu-te-ai, Ierarhe Teodosie, sfeşnic pururea luminos şi mare apărător al Bisericii lui Hristos.
Strălucit-ai, prin slujire şi mucenicie, ca o jertfă preacurată, aducându-te Stăpânului tuturor; slăvim
pomenirea ta, rugând pe Dumnezeu sa daruiasca sufletelor noastre pace şi mare milă.
După obişnuitul început, se cântă:

CONDACELE şi ICOASELE
Condacul 1
Vrednicului păstor al turmei lui Hristos, râvnitorului Ierarh Teodosie, care prin mucenicie s-a arătat
apărător al Bisericii strămoşeşti, laudă de mulŃumire îi aducem noi, nevrednicii; că acesta s-a arătat
odor preastrălucit între ierarhii Moldovei şi pururea rugător către Dumnezeu pentru cei ce, cu credinŃă
şi cu dragoste, îi cântă: Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teodosie, Mucenice al lui Hristos!

Icosul 1:
Din pruncie te-a hărăzit Dumnezeu a fi vas ales al harului Său, căci binecredincioşii tăi părinŃi Ńi-au

336
umplut inima şi sufletul de iubire sfântă şi de învăŃătura cea adevărată a Bisericii. Întrarmat fiind cu
daruri alese, Ńi-ai închinat viaŃa împlinirii virtuŃilor creştineşti, pentru care îŃi aducem această cuvenită
cântare:
Bucură-te, cel ce din braŃele maicii tale pomul vieŃii a înflorit întru tine;
Bucură-te, că din copilarie ai început călătoria către Dumnezeu;
Bucură-te, că din casa părintească te-ai arătat ca un vas sfinŃit;
Bucură-te, că din pruncie sufletul tău a fost locaş al Sfântului Duh;
Bucură-te, cel ce ai fost ca o stâlpare de finic înaintea Domnului;
Bucură-te, că îngerul păzitor Ńi-a arătat calea cea bună de urmat;
Bucură-te, că dragostea de Dumnezeu a împodobit viaŃa ta;
Bucură-te, că ai căutat comoara cea adevărată pe care ai găsit-o în Biserica Domnului;
Bucură-te, că fiu al luminii te-a arătat pe tine vieŃuirea ta;
Bucură-te, că pe calea cea bună credinŃa în Dumnezeu te-a călăuzit;
Bucură-te, că multă stăruinŃă ai arătat pentru îmbunătăŃirea vieŃii tale;
Bucură-te, că ai înmulŃit talantul ca sluga cea binecredincioasă;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teodosie, Mucenice al lui Hristos !
Condacul al 2-lea
Ascultând glasul chemării celei de Sus, ai luat Crucea şi ai urmat lui Hristos, îndreptându-Ńi paşii către
viaŃa călugăreasca de la Mănăstirea Brazi din Vrancea natală, unde, prin osârdie şi nevoinŃă, te-ai făcut
bineplăcut lui Dumnezeu, Căruia neîncetat I-ai cântat: Aliluia !
Icosul al 2-lea
Din tinereŃile tale, râvnitor al virtuŃilor şi iubitor de nevoinŃe te-ai arătat. Pentru aceasta, viaŃa ta cea
plăcută lui Dumnezeu a fost cunoscută de toŃi monahii ca o scară dumnezeiască ce duce către ceruri.
Primit-ai, cu smerenie şi evlavie, chipul cel îngeresc al călugăriei, pentru care noi, credincioşii, îŃi
împletim cunună de laude, cântând aşa:
Bucură-te, că ai socotit deşertăciuni toate cele omeneşti;
Bucură-te, că năvălirile patimilor le-ai potolit;
Bucură-te, că toate cele pământeşti ca o pânză de păianjen le-ai socotit;
Bucură-te, că ispitele nu te-au putut opri din calea spre sfinŃenie;
Bucură-te, cel ce pe piatra credinŃei Ńi-ai aşezat tinereŃea ta;
Bucură-te, că, prin viată neîntinată, ai urcat pe scara virtuŃilor;
Bucură-te, că ai căutat cu multă râvnă a ajunge la firea cea dintâi;
Bucură-te, că ai fost ca o viŃă roditoare în via Domnului;
Bucură-te, că, prin viaŃă curată, ai dobândit frumuseŃile cele nepieritoare;
Bucură-te, că te-ai făcut sălaş curat al Sfântului Duh, dumnezeiască dragoste arzând întru tine;
Bucură-te, că ai fugit de viforul ispitelor celor vătămătoare de suflet;
Bucură-te, cel ce cu darul lui Dumnezeu ai biruit hotarele firii;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teodosie, Mucenice al lui Hristos !
Condacul al 3-lea
Ca o flacara arzătoare a strălucit viaŃa ta în obştea ce te-a primit, minunate Părinte Teodosie, luminând şi
întărind pe cei din jurul tău. Darul Duhului Sfânt te-a mânat ca pe o pasăre în pustie, unde Ńi-ai adăpat
sufletul din izvoarele cele nepieritoare ale vieŃii sihăstreşti, urcând treptele sfinŃeniei şi cântând neîncetat
lui Hristos Dumnezeu. Aliluia !
Icosul al 3-lea
Curată pornire lăuntrică având, ai căutat înălŃarea sufletului, prin sărăcie de bună voie, curăŃie, deplină
ascultare şi neîncetate rugăciuni. Şi, ajungând la frumuseŃea nepătimirii, vrednicule ostaş al lui Hristos,
ai sporit roada Duhului Sfânt întru tine, pentru care îŃi aducem această cântare:
Bucură-te, că ai intrat în ceata celor ce cu osârdie îl caută pe Domnul;
337
Bucură-te, că îngerescul chip Ńi-a fost pavăză împotriva ispitelor;
Bucură-te, că ai trecut de la trăirea în trup la trăirea în duh;
Bucură-te, cel ce, intrând în liniştea sihăstriei, ai împodobit graiul inimii cu frumuseŃea rugăciunii;
Bucură-te, că, zăvorând uşa ispitelor, zburdările trupului ai veştejit;
Bucură-te, cel ce, prin curată viată călugărească, ai devenit înger în trup;
Bucură-te, că de poftele lumeşti ai fugit, făcându-te ucenic ales al Domnului;
Bucură-te, că, în mănăstire vieŃuind, desfătarea bunătăŃilor duhovniceşti ai dobândit;
Bucură-te, că, trăind întru sfinŃenie, cale la ceruri Ńi-ai pregătit;
Bucură-te, că, prin post şi rugăciune, ai dobândit bunătăŃile cele veşnice;
Bucură-te, că, trăire curată având, veşmântul cel luminos al mântuirii l-ai împodobit;
Bucură-te, că viaŃa ta scară cerească s-a arătat;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teodosie, Mucenice al lui Hristos !
Condacul al 4-lea
Încununându-Ńi viaŃa sihăstrească cu daruri dumnezeieşti, Împăratul doririlor te-a chemat la vrednicia
arhieriei, alegându-te păstor al turmei celei cuvântătoare din łinutul RădăuŃilor. Şi întru această slujire,
ca un cărbune dumnezeiesc, ai luminat sufletele celor credincioşi, povăŃuindu-i la lumina cea neînserată
şi învătându-i a cânta lui Dumnezeu: Aliluia !
Icosul al 4-lea
Ca un soare duhovnicesc te-ai arătat păstoriŃilor tăi, Fericite Teodosie, şi, prin pioase rugăciuni la
mormântul marelui Voievod Ştefan cel Sfânt de la Putna, ai Ńinut aprinsă candela credinŃei şi dragostea
de Ńară. Pentru aceasta, te întâmpinăm cu aleasă cinstire, zicând:
Bucură-te, vrednicule urmaş al Apostolilor, cel ce toate cu înŃelepciune le-ai chivernisit;
Bucură-te, că, prin darul arhieriei, ai primit mirul cel ceresc în inima ta;
Bucură-te, păstorule cel bun, care ai intrat prin uşă în staulul oilor;
Bucură-te, că, prin osteneli, chipul Marelui Arhiereu întru tine s-a împlinit;
Bucură-te, că sufletele cele ofilite le-ai udat cu apa Sfântului Duh;
Bucură-te, că te-ai arătat turmei tale ca un spic cu însutită roadă;
Bucură-te, că ostenelile tale au fost ca o bogată pârgă adusă Domnului;
Bucură-te, cel ce cu pâinea cea cerească pe cei credincioşi ai hrănit;
Bucură-te, că ai fost îndrumător şi povăŃuitor luminat păstoriŃilor tăi;
Bucură-te, că ai socotit turma lui Hristos ca o vistierie dată în grija ta;
Bucură-te, că povăŃuitor prea iscusit al călugărilor ai fost;
Bucură-te, că nevoinŃele tale s-au arătat podoabă de mult preŃ a Bisericii;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teodosie, Mucenice al lui Hristos !
Condacul al 5-lea
ViaŃa ta, placută lui Dumnezeu, s-a făcut cunoscută tuturor, Ierarhe Teodosie; şi, fiind ascultător de
Hristos, ai fost chemat să luminezi cu învăŃăturile tale şi pe cei din Episcopia Romanului, unde ca o stea
preastrălucită ai vestit cu tărie pe Soarele DreptăŃii, Căruia împreună cu tine îi cântăm. Aliluia !
Icosul al 5-lea
PovăŃuind cu multă dragoste turma cea încredinŃată Ńie de către Dumnezeu, ca într-o şcoală
duhovnicească, ai umplut de mireasmă dumnezeiască sufletele păstoriŃilor tăi, călăuzindu-i către limanul
împărăŃiei cerurilor, pentru care îŃi cântam:
Bucură-te, cel ce cu darul înŃelepciunii ai arătat luminată lucrarea arhieriei tale;
Bucură-te, că pe credincioşi i-ai hrănit cu dreapta învăŃătură a lui Hristos;
Bucură-te, cel ce din izvorul cel limpede al harului pe mulŃi i-ai adăpat;
Bucură-te, că ai strălucit ca un sfeşnic minunat în Biserica lui Hristos;
Bucură-te, că ai condus turma ta spre dumnezeieştile limanuri;
Bucură-te, că Evanghelia Domnului cu multă râvnă o ai propovăduit;
338
Bucură-te, că sufletele cele pustiite roditoare le-ai făcut;
Bucură-te, cel ce cu multă cinste ai stat în ceata arhiereilor;
Bucură-te, că la păşunea cea aleasă ai adus pe credincioşii tăi;
Bucură-te, că ai păstorit turma ta întru cuvioşie şi dreptate;
Bucură-te, că te-ai arătat bun cârmaci al Episcopiei Romanului;
Bucură-te, că, prin arhiereasca ta slujire, Ńi-ai făcut mai strălucitoare haina sufletului;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teodosie, Mucenice al lui Hristos !
Condacul al-6-lea
Râvna pentru Hristos şi puterea cuvintelor tale te-au făcut să urci pe treapta cea înaltă a arhipăstoriei,
învrednicindu-te pe pământ de cinstea de Părinte al întregii Biserici Moldave, iar în ceruri de lumina cea
negraită a slavei lui Dumnezeu, Căruia îi cânŃi neîncetat. Aliluia !
Icosul al-6-lea
Mai Marele păstorilor te-a chemat, Ierarhe Teodosie, la scaunul de slujire a Bisericii Moldovei greu
încercată de năvălirile barbare. Iar tu, Părinte, întrarmat fiind cu puterea lui Hristos, nu te-ai
înspăimântat de primejdii, pentru care, primeşte cântarea aceasta:
Bucură-te, că în vasul tău cel pământesc a fost turnat mirul cel ceresc;
Bucură-te, că, slujind oamenilor, ai slujit lui Dumnezeu;
Bucură-te, apărător şi zid împotriva năvălitorilor celor fără de lege;
Bucură-te, platoşa şi scutul neclintit împotriva duşmanilor adevărului;
Bucură-te, soare dătător de lumina şi căldura lui Hristos;
Bucură-te, că Dumnezeu te-a răsplătit pentru râvna ta;
Bucură-te, cel ce căile cele strâmbe ale oamenilor le-ai îndreptat;
Bucură-te, slujitor adevărat, că pământul de cer l-ai apropiat;
Bucură-te, stea strălucitoare pe bolta Bisericii lui Hristos;
Bucură-te, dar dumnezeiesc al poporului nostru binecredincios;
Bucură-te, fluierul cel păstoresc al dreptmăritorilor creştini;
Bucură-te, omule al lui Dumnezeu şi alăuta Duhului;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teodosie, Mucenice al lui Hristos !
Condacul al-7-lea
Ca zorile dimineŃii te-ai arătat Bisericii Moldave, cinstite Ierarhe, hrănind cu pâine cerească pe
credincioşii tăi; si, asemenea apărătorilor credinŃei, străbătând Ńinutul Moldovei, i-ai îmbărbătat cu
rugăciune şi cuvânt la mărturisirea lui Hristos, cântând lui Dumnezeu: Aliluia !
Icosul al-7-lea
Ca un păstor vrednic de laudă al turmei lui Hristos, Ierarhe Teodosie, după dumnezeiasca judecată, ai
alungat de la turma ta pe lupii cei răpitori, cu arma dreptei credinŃe. Pentru aceasta, râvna ta apostolească
a fost răsplătită în ceruri de Hristos Dumnezeu, iar noi, pe pământ, îŃi aducem această cântare:
Bucură-te, luptătorule împotriva nedreptăŃii;
Bucură-te, apărătorule al Ortodoxiei;
Bucură-te, străjerul neadormit la poarta Bisericii;
Bucură-te, apărătorule al celor nedreptăŃiŃi;
Bucură-te, cunoscătorule al inimilor;
Bucură-te, propovăduitorul şi apărătorul dreptei credinŃe;
Bucură-te, ocrotitorul credincioşilor tăi;
Bucură-te, arhiereule luminat al Bisericii lui Hristos;
Bucură-te, lucrătorule în ogorul Domnului;
Bucură-te, aducătorule de roadă duhovnicească;
Bucură-te, cămara virtuŃilor şi lauda ierarhilor;
Bucură-te, că Hristos te-a preamărit în ceruri;
339
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teodosie, Mucenice al lui Hristos !
Condacul al-8-lea
Deşi ai fost izgonit de vrăjmaşi, pe nedrept, din scaunul arhipăstoresc, Ierarhe Teodosie, pacea şi liniştea
sufletului tău le-ai păzit, căci, retrăgându-te la Mănăstirea Brazi din łara Vrancei unde te-ai născut, ai
petrecut în privegheri şi rugăciuni pentru poporul tău cel binecredincios, cântând neîncetat lui
Dumnezeu: Aliluia !
Icosul al-8-lea
Ca o ploaie liniştită ce cade pe pământ însetat s-a arătat venirea ta în Mănăstirea Brazi, pe care o ai zidit
din nou, minunate Ierarhe Teodosie, înnoind duhovniceşte obştea monahilor şi pe credincioşii care au
alergat la tine cu smerenie. Bucurându-ne de aleasa ta lucrare, îŃi aducem cântarea aceasta:
Bucură-te, că ai apărat comoara Ortodoxiei în łara de Jos a Moldovei;
Bucură-te, că ai călăuzit ceata monahilor pe căile desăvârsirii;
Bucură-te, că ai rânduit aleasă viaŃă călugărească în mănăstirile pe care le-ai ctitorit;
Bucură-te, cel ce ca un fiu al dumnezeieştii lumini ai deschis calea spre cele veşnice;
Bucură-te, cel ce ai fost conducătorul sihaştrilor şi nebiruitul întâi-luptător;
Bucură-te, că ai fost ca un măslin roditor pentru mulŃi călugări şi credincioşi;
Bucură-te, slujitorule al tuturor celor necăjiti;
Bucură-te, râvnitorule pentru altarele Domnului;
Bucură-te, că cetele monahilor le-ai făcut ca o vie roditoare;
Bucură-te, că ai rânduit neîncetată priveghere în aşezămintele tale călugăresti;
Bucură-te, că pe fiii tăi duhovniceşti i-ai povăŃuit să cugete la cele înalte;
Bucură-te, că, prin slujire adevărată şi viaŃă curată, ai înmulŃit ceata monahilor;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teodosie, Mucenice al lui Hristos !
Condacul al-9-lea
TrâmbiŃă duhovnicească s-au arătat povăŃuirile tale pentru fiii tăi sufleteşti, Sfintite Ierarhe, pe care
împlinindu-le şi-au împodobit vieŃuirea cu mireasma Duhului. Pentru aceasta, şi noi învăŃăm de la tine a
merge pe calea virtuŃilor, cântând lui Dumnezeu: Aliluia !
Icosul al-9-lea
Nici prigonirile, nici primejdiile, nici chinuirile necredincioşilor nu te-au îndepărtat de la calea
Adevărului, Părinte, căci ai rabdat până la sânge silnicia lor. Pentru aceasta, minunându-ne de pătimirea
ta, îŃi cântăm unele ca acestea:
Bucură-te, cel ce ai luat pe umeri Crucea lui Hristos;
Bucură-te, că te-ai luptat pentru dreapta credinŃă;
Bucură-te, păstorule cel bun, ca Ńi-ai dat viaŃa pentru turma cea cuvântătoare;
Bucură-te, cel ce te-ai făcut vrednic de cununa muceniciei;
Bucură-te, că vărsarea sângelui tău a fost ca un mir de mare preŃ adus lui Hristos;
Bucură-te, că ai urcat pe scara care duce la Dumnezeu, prin pătimirile tale;
Bucură-te, că, prin mucenicia ta, Hristos uşa Raiului Ńi-a deschis;
Bucură-te, cel ce ca o slugă bună şi credincioasă ai intrat întru bucuria Domnului tău;
Bucură-te, cel ce ai ştiut să uneşti pe cele de jos cu cele de sus;
Bucură-te, că ai intrat cu cinste în Ierusalimul cel ceresc;
Bucură-te, cel ce te-ai învrednicit a trăi împreună cu Hristos în veci;
Bucură-te, că pământul Vrancei l-ai sfinŃit prin sângele muceniciei tale;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teodosie, Mucenice al lui Hristos !
Condacul al 10-lea
Mare Ierarhe şi Mucenice al lui Hristos, Teodosie, apărătorule al dreptei credinŃe a Bisericii, te-ai
învrednicit de viaŃa cea fără de sfârşit, unde acum străluceşti în lumina cea neînserată, aducând, de-a
pururi, laudă lui Dumnezeu şi cântând: Aliluia !
340
Icosul al 10-lea
Văzând pătimirea şi mucenicia ta, călugării din Mănăstirea Brazi şi binecredincioşii creştini s-au adunat
în jurul trupului tău şi în cântări duhovniceşti l-au îngropat cu cinste în biserica acestui aşezământ, iar
după îngroparea ta, n-au încetat a veni la mormântul tău ca la un părinte preaiubit, cântându-Ńi laude ca
acestea:
Bucură-te, cel ce Ńi-ai săvârşit viaŃa mărturisind pe Hristos;
Bucură-te, că ai primit de la El cununa muceniciei;
Bucură-te, că te-ai făcut vrednic moştenitor al vieŃii celei de veci;
Bucură-te, Ierarhe, mult pătimitorule;
Bucură-te, stea ce străluceşte în ceata mucenicilor Bisericii;
Bucură-te, împodobitorule al mărturisitorilor lui Hristos;
Bucură-te, floarea arhieriei, adăpată cu sânge mucenicesc;
Bucură-te, că ai avut parte de moartea cea purtătoare de viaŃă;
Bucură-te, mielule nevinovat, care ai intrat în ceata celor ce s-au jertfit pentru Hristos;
Bucură-te, că te-ai îmbrăcat cu haina preastrălucită în ceruri;
Bucură-te, că împreună cu Maica Domnului şi cu sfinŃii te odihneşti în cămara lui Hristos;
Bucură-te, că te-ai învrednicit de viaŃa cea veşnică;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teodosie, Mucenice al lui Hristos !
Condacul al 11-lea
Întru bucuria cea nespusă a împărăŃiei celei de sus petrecând, Ierarhe Teodosie, te îndulceşti de lumina
cea întreit strălucitoare a Prea Sfintei Treimi, de unde, trimite-ne şi nouă, celor ce prăznuim după
cuviinŃă sfântă pomenirea ta, răbdare în necazurile vieŃii şi nădejdea mântuirii, ca, întru dragostea lui
Dumnezeu vieŃuind, împreună cu tine să-I cântăm: Aliluia !
Icosul al 11-lea
După îngroparea ta, minunate Părinte, prin rânduiala dumnezeiască s-a aflat comoara de mult preŃ a
moaştelor tale, cinstite după vrednicie de Cuviosul Antipa. Pentru aceasta, şi noi îŃi cântăm unele ca
acestea:
Bucură-te, că trupul tău ni l-ai lăsat ca un dar sfinŃit;
Bucură-te, că aflând moaştele tale ne veselim cu duhul;
Bucură-te, Ierarhe îndumnezeit, care dai mireasmă duhovnicească credincioşilor;
Bucură-te, cununa adevărului şi slava arhiereilor;
Bucură-te, mângâierea oamenilor cuprinşi de primejdii şi de întristări;
Bucură-te, jertfă bineprimită de Dumnezeu;
Bucură-te, limanul cel lin şi neînviforat al celor necăjiŃi;
Bucură-te, ancoră tare şi nemişcată;
Bucură-te, că pe cei ce se roagă cu credinŃă, cu daruri duhovniceşti îi împodobeşti;
Bucură-te, luminarea şi scăparea celor deznădăjduiŃi;
Bucură-te, cel ce cu mir de nard alini suferinŃele celor neputincioşi;
Bucură-te, că Dumnezeu ascultă rugăciunile tale pentru neamul românesc;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teodosie, Mucenice al lui Hristos !
Condacul al 12-lea
Vrednicule următor al Apostolilor, ca un adevărat arhiereu al Bisericii lui Hristos, ai pătimit până la
mucenicie şi ai dobândit daruri mai presus de fire, pentru care te rugăm să fii nouă mijlocitor, ca să aperi
de tot răul moştenirea ta, care cântă împreună cu tine Sfintei Treimi: Aliluia !
Icosul al 12-lea
Mare Ierarhe Teodosie, pe drumul Crucii lui Hristos, lupta cea bună ai luptat, primind cununa
muceniciei, fiind împreună-şezător cu toŃi sfinŃii în cămările cereşti. Iar noi, păcătoşii, pe pământ, îŃi
cinstim pomenirea ta şi cu osârdie te rugăm: ajută-ne să deschidem poarta nădejdii către Dumnezeu, ca
341
să-Ńi aducem aceste cântări:
Bucură-te, că întru tine chipul lui Dumnezeu s-a împlinit;
Bucură-te, cel ce ai fost rânduit de-a dreapta lui Dumnezeu împreună cu toŃi sfinŃii;
Bucură-te, cel ce te odihneşti în cer, ca un sfinŃit mucenic al lui Hristos;
Bucură-te, cel ce eşti piatra cea scumpă a Bisericii, păstrată în vistieriile cereşti;
Bucură-te, trâmbiŃă apostolească şi alaută duhovnicească;
Bucură-te, că prin jertfirea vieŃii tale ai desăvârşit pecetea chipului dumnezeiesc;
Bucură-te, că te adăpi pururea din izvorul vieŃii şi al veşnicei lumini;
Bucură-te, floarea cea neveştejită din gradina Raiului;
Bucură-te, că vezi de-a pururi faŃa lui Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce, ca un prinos bogat, împodobeşti cămările cereşti;
Bucură-te, mirul cel ceresc, care ne umpli pe noi de bună mireasmă;
Bucură-te, izbăvirea cea scumpă a sufletelor noastre;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teodosie, Mucenice al lui Hristos !
Condacul al 13-lea
O, mult pătimitorule, Sfinte Mucenice al lui Hristos, Ierarhe Teodosie, trimis fiind de Dumnezeu la
vreme de strâmtorare să fii pavăză Bisericii Moldovei, noi, cei împovăraŃi cu multe şi grele păcate, îŃi
aducem din toată inima cuvenita cinstire, ca aceluia în care a prisosit darul Sfântului Duh. Aflându-te
acum slujitor la Altarul cel ceresc, te rugăm, fii mijlocitorul nostru către Atotputernicul Dumnezeu,
Izvorul tuturor bunătătilor, ca prin harul Său ocrotitor sa ne dea înŃelepciune, sănătate, pace şi iertare de
păcate, ca să prisosim în credinŃă şi în dragoste faŃă de El şi către aproapele, pentru a ajunge la limanul
cel mult dorit al mântuirii şi împreună cu tine să-I aducem neîncetată laudă, zicând: Aliluia ! (acest
condac se zice de trei ori)
Apoi iarăşi se zice Icosul întâi
Din pruncie te-a hărăzit Dumnezeu a fi vas ales al harului Său, căci binecredincioşii tăi părinŃi Ńi-au
umplut inima şi sufletul de iubire sfântă şi de învăŃătura cea adevărată a Bisericii. Întrarmat fiind cu
daruri alese, Ńi-ai închinat viaŃa împlinirii virtuŃilor creştineşti, pentru care îŃi aducem această cuvenită
cântare:
Bucură-te, cel ce din braŃele maicii tale pomul vieŃii a înflorit întru tine;
Bucură-te, că din copilarie ai început călătoria către Dumnezeu;
Bucură-te, că din casa părintească te-ai arătat ca un vas sfinŃit;
Bucură-te, că din pruncie sufletul tău a fost locaş al Sfântului Duh;
Bucură-te, cel ce ai fost ca o stâlpare de finic înaintea Domnului;
Bucură-te, că îngerul păzitor Ńi-a arătat calea cea bună de urmat;
Bucură-te, că dragostea de Dumnezeu a împodobit viaŃa ta;
Bucură-te, că ai căutat comoara cea adevărată pe care ai găsit-o în Biserica Domnului;
Bucură-te, că fiu al luminii te-a arătat pe tine vieŃuirea ta;
Bucură-te, că pe calea cea bună credinŃa în Dumnezeu te-a călăuzit;
Bucură-te, că multă stăruinŃă ai arătat pentru îmbunătăŃirea vieŃii tale;
Bucură-te, că ai înmulŃit talantul ca sluga cea binecredincioasă;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teodosie, Mucenice al lui Hristos !
Şi Condacul întâi
Vrednicului păstor al turmei lui Hristos, râvnitorului Ierarh Teodosie, care prin mucenicie s-a arătat
apărător al Bisericii strămoşeşti, laudă de mulŃumire îi aducem noi, nevrednicii; că acesta s-a arătat odor
preastrălucit între ierarhii Moldovei şi pururea rugător către Dumnezeu pentru cei ce, cu credinŃă şi cu
dragoste, îi cântă: Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teodosie, Mucenice al lui Hristos!
După aceasta se zice această

342
RUGĂCIUNE
SfinŃite Ierarhe Teodosie, care - de cununa mucenicească învrednicindu-te, prin tăierea cinstitului
tău cap de către păgâni, pe când te aflai la Mănăstirea Brazi din łinutul Vrancei -, acum,
împreună cu îngerii locuind, te bucuri de mărirea cea gătită sfinŃilor, nu ne uita pe noi, păcătoşii,
cei ce, nădejde având în puterea ta de mijlocitor către Împăratul Hristos - ca unul ce stai înaintea
tronului Sfintei Treimi -, Ńie, cu credinŃă, grăim unele ca acestea:
Bucură-te, că la Mănăstirea Brazi ai strălucit prin mucenicie !
Bucură-te, că acel loc al muceniciei tale s-a făcut cunoscut tuturor prin tine şi, acolo, călugări şi
călugăriŃe s-au nevoit cu nevoinŃa cea bineplăcută lui Dumnezeu, pomenindu-te necontenit între
ctitori !
Bucură-te, că, pentru credinŃa cea adevărată şi pentru apărarea sfintelor odoare ale bisericii, spre
a nu le lasa pradă nelegiurii, Ńi-ai jertfit viaŃa !
Bucură-te, că Dumnezeu a insuflat gând de evlavie ucenicilor tăi, şi Lavrentie episcopul Ńi-a pus
piatră de marmură deasupra cinstitului tău mormânt !
Bucură-te, că o cărămidă pusă sub pătimitorul tău cap, cu numele Teodosie înscris pe ea, te-a
făcut cunoscut urmaşilor de peste ani !
Bucură-te, că trupul tău, cazut sub ascuŃişul sabiei celei sălbatice, s-a descoperit în vremurile cele
mai de pe urmă !
Bucură-te, că te-ai învrednicit de proslăvire din partea lui Dumnezeu, Care a dat gândul cel bun
ieroschimonahului Dimitrie spre a căuta în pământ, unde, săpând, a găsit piatra de marmură a
mormântului tău şi cărămida cu înscrisul de pe ea, pe care era aşezat capul tău cel desprins de
trup, ca şi întreg trupul tău !
Bucură-te, că, şi prin moarte, s-a arătat întreaga ta smerenie, căci capul aşezat, cu gura în jos, pe
cărămidă, arăta că mereu ai avut fruntea plecată spre pământ, rugându-te, cu caldură, ca şi
vameşul: „Dumnezeule, fii milostiv mie, păcătosului !”
Bucură-te, că prin rânduială dumnezeiască s-a făcut lucrarea de dezgropare a cinstitului tău trup,
după mai bine de o sută cincizeci de ani şi, cu sobor de preoŃi, în cântări duhovniceşti, a fost pus în
paraclisul de taină din peştera Mănăstirii Brazi, unde se săvârşea Sfânta Liturghie până nu
demult !
Fericindu-te pe tine, mult nevoitorule şi mult rabdătorule Mucenice Teodosie, ne cucerim şi zicem:
Roagă-te pentru noi, cei ce făcem, cu dragoste, pomenirea ta şi ne întărim duhovniceşte de
lucrarea ta în pământul scumpei noastre Patrii şi în ogorul Sfintei noastre Biserici Ortodoxe
Române.
Bucură-te, Mucenice Teodosie! Amin!

343
ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN BOTEZĂTORUL ŞI
ÎNAINTEMERGĂTORUL DOMNULUI

7 ianuarie
După obişnuitul început, se zic:
Condacele şi Icoasele:
Condacul 1
Prin tine izbăvindu-ne de tot necazul, după datorita mulŃumire, pe tine apărătorul şi fierbinte
sprijinitorul nostru te rugăm, cel ce ai îndrăznire către Domnul, din toate nevoile ne slobozeşte pe noi,
ca să-Ńi cântăm: Bucură-te, preacinstite înaintemergătorule, Ioane !
Icosul 1:
Înger înaintestătător, al cetelor drepŃilor, tu eşti Ioane proorocule, că strălucind cu dumnezeiasca lumină,
luminezi pe toŃi cei ce laudă dumnezeiască pomenirea ta, şi cu fierbinŃeală şi dragoste te măresc şi zic
către tine aşa:
Bucură-te, stea de lumină purtătoare lumii;
Bucură-te, făclie strălucitoare a toată făptura;
Bucură-te, cădere de pierire demonilor;
Bucură-te, ridicarea pământenilor celor căzuŃi;
Bucură-te, lumină necuprinsă de ochii omeneşti;
Bucură-te, adânc mare văzut de gândurile credincioşilor;
Bucură-te, că tu eşti povăŃuitorul mântuirii;
Bucură-te, că luminezi inimile credincioşilor;
Bucură-te, dătătorule de bucurie al creştinilor;
Bucură-te, pierzătorul blestemului pământenilor;
344
Bucură-te, prin care se luminează făptura;
Bucură-te, prin care se goneşte necazul;
Bucură-te, preacinstite Înaintemergătorule, Ioane!
Condacul 2
Văzând toŃi prealuminată vedenia ta, proorocule, şi noi zicem că preamăritul tău chip cu nepricepută
înstrăinare nouă se arată, căci, atingându-te cu mâna de creştetul Stăpânului, ai grăit aşa: Aliluia!
Icosul 2
ÎnŃelegere din buze întinate, cum este cu putinŃă a lăuda numele tău, dumnezeiescule Ioane proorocule şi
cel mai întâi tuturor cetelor drepŃilor? Ci rugăciune cu cântare aducem Ńie aşa:
Bucură-te, luminătorul vedeniei celei neobişnuite;
Bucură-te, plinirea a multă lumină;
Bucură-te, laudă dumnezeiască a sfinŃilor lui Hristos;
Bucură-te, cer cinstit al drepŃilor lui Dumnezeu;
Bucură-te, cunoştinŃă fără de număr ce o dăruieşti cântăreŃilor tăi;
Bucură-te, sănătate preaminunată împărŃită credincioşilor;
Bucură-te, minune mult mărită de îngeri;
Bucură-te, cel ce eşti rană demonilor de mult plâns;
Bucură-te, lumină mai strălucită decât soarele;
Bucură-te, zarea focului celui dumnezeiesc;
Bucură-te, luminarea şi dulceaŃa credincioşilor;
Bucură-te, povaŃă şi lumină orbilor;
Bucură-te, preacinstite Înaintemergătorule, Ioane!
Condacul 3
Putere din cer, Ioane proorocule, dăruieşte nouă celor ce lăudăm înfricoşătoarea şi uimitoarea ta minune
cea purtătoare de lumină şi ca aurul strălucitoare şi preamărită, că luminezi inimile credincioşilor, celor
ce cu credinŃă cântă lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 3
Toată lumea te are pe tine mare apărător şi bun ajutor întru nevoi; pentru aceea ca pe un apărător al
credincioşilor, şi grabnic izbăvitor, te cinstim pe tine, şi întru pomenirea ta daruri ca acestea aducem Ńie:
Bucură-te, făcătorule de multe minuni;
Bucură-te, înŃelepte dătător de poruncă nouă;
Bucură-te, fierbinte risipitor de vrăjmaşi;
Bucură-te, mângâietor al firilor celor necăjite;
Bucură-te, că te rogi pentru noi către Domnul;
Bucură-te, că tu pe tiranul îl goneşti de la noi;
Bucură-te, că luminezi inimile credincioşilor;
Bucură-te, că îndepărtezi gândurile cele pline de răutate;
Bucură-te, fierbinte folositor al bolnavilor;
Bucură-te, mărgăritarul cel luminat al Iui Hristos; Buoură-te, prin care se luminează lumea;
Bucură-te, prin care s-a gonit vicleşugul;
Bucură-te, preacinstite Înaintemergătorule, Ioane!
Condacul 4
Din toate necazurile slobozeşti pe toŃi, care cu dragoste şi bucurie săvârşesc pomenirea ta cea purtătoare
de lumină, Sfinte Ioane proorocule şi botezătorule; căci, ca o făclie purtătoare de strălucire, luminezi pe
cei ce laudă pe Dumnezeu cu cântarea: Aliluia!
Icosul 4
Soare purtător de lumină, sfeşnic cu strălucire de aur, sfinŃeşte, curăŃeşte pe cei ce prăznuiesc pomenirea

345
ta cea dumnezeiască, că se înfricoşează toŃi, grăind Ńie aşa:
Bucură-te, sfeşnicul luminii celei neapuse;
Bucură-te, scaun de nematerialnic foc;
Bucură-te, mângâierea sufletească a pământenilor celor necăjiŃi;
Bucură-te, sănătate trupească a oamenilor celor bolnavi;
Bucură-te, stâlpul de bucurie cel în chip de foc al drepŃilor;
Bucură-te, cetate de Dumnezeu sădită, şi frumuseŃea oamenilor;
Bucură-te, cârmaci prealuminat celor ce înoată;
Bucură-te, hrănitor preamărit al celor flămânzi;
Bucură-te, stea mai luminată decât soarele;
Bucură-te, sfeşnic strălucitor cu raze de aur;
Bucură-te, dătătorule de daruri înŃelepŃilor;
Bucură-te, ajutătorul celor lipsiŃi;
Bucură-te, preacinstite Înaintemergătorule, Ioane!
Condacul 5
Proorocule, vrând să mântuiască Domnul pe pământeni din înşelăciune, ai ieşit din pustie ca un
Înaintemergător al Domnului şi ai înmulŃit pe pământ darul din destul, sfinte, şi toate le-ai luminat cu
dumnezeiască cunoştinŃă; pentru aceea cântăm lui Dumnezeu aşa: Aliluia!
Icosul 5
Văzut-au fiii oamenilor, proorocule, cinstită mâna ta, când s-a atins să boteze pe Domnul şi s-au
înfricoşat, şi cântare dumnezeiască cu bună alcătuire s-au nevoit a cânta Ńie aşa:
Bucură-te, slujitorul cel prealuminat al lui Hristos;
Bucură-te, înŃelepciunea tuturor neamurilor;
Bucură-te, doctore luminat al bolnavilor;
Bucură-te, gonitorul cel înfricoşător al demonilor;
Bucură-te, frumuseŃea cea prealuminată a Bisericii lui Hristos;
Bucură-te, loc preacinstit cu bun miros al lui Dumnezeu;
Bucură-te, minunea minunilor cu multă mărire;
Bucură-te, dare cinstită cu multă dăruire;
Bucură-te, vas duhovnicesc prealuminat;
Bucură-te, comoara darului cea preacinstită;
Bucură-te, luminătorule al măriŃilor mucenici;
Bucură-te, podoaba cea cinstită a preoŃilor;
Bucură-te, preacinstite Înaintemergătorule, Ioane!
Condacul 6
Capul tău cel dumnezeiesc tăindu-Ńi-se, Ioane proorocule, Irodiada purtându-l se minuna, că n-a
cunoscut de ce se mustra; şi acum ca un înger petreci şi cu oamenii vorbeşti, iar ucenicii, văzând tăierea
ta, tânguindu-se, au cântat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 6
Proorocule, când ai zis: nu sunt vrednic a dezlega curelele de la picioarele Celui ce vine după mine, s-au
înfricoşat toŃi auzind acestea, până când au văzut pe Acela botezat, şi cântând au grăit către tine unele ca
acestea:
Bucură-te, mărgăritar de mult preŃ;
Bucură-te, gura cântărilor celor cinstite;
Bucură-te, lauda cea dulce a proorocilor;
Bucură-te, arma cea nebiruită a credincioşilor;
Bucură-te, graiul cel frumos al pustnicilor;
Bucură-te, mirul cel cu bun miros al cucernicilor preoŃi;
346
Bucură-te, turnul cel nebiruit al credincioşilor;
Bucură-te, făclia cea prealuminată a Bisericii;
Bucură-te, hrănitorul săracilor şi al străinilor;
Bucură-te, vindecătorul orbilor şi al şchiopilor;
Bucură-te, piatră scumpă de mult preŃ;
Bucură-te, făclie mult-luminoasă;
Bucură-te, preacinstite Înaintemergătorule, Ioane!
Condacul 7
Mare acoperitor şi folositor, ca pe un turn de tărie, te-a aflat pe tine Ioane lumea, cel ce eşti mai cinstit
decât toŃi pământenii, şi decât toŃi drepŃii şi preacuvioşii şi arhiereii, că se spăimântează toŃi cunoscându-
Ńi viaŃa ta cea nematerialnică şi de aceea cântă lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 7
Arătat-a făptură nouă Stăpânul tuturor, prin tine, Ioane, căci, fiind atins creştetul Stăpânului de mâna ta
care tremura, ne-a sfinŃit pe noi, şi a luminat pe cei ce grăiesc către tine unele ca acestea:
Bucură-te, dătătorul bucuriei celei dumnezeieşti;
Bucură-te, pierzătorul blestemului înşelăciunii celei diavoleşti;
Bucură-te, luminarea şi lauda sfinŃilor;
Bucură-te, desfătarea şi bucuria dreptcredincioşilor;
Bucură-te, trandafir cu frumoase vopsele ale mirosului celui de taină;
Bucură-te, crin cu bun miros;
Bucură-te, vedenie înfricoşătoare;
Bucură-te, că umpli de bună mireasmă sufletele;
Bucură-te, păzitorul cel nebiruit al pământenilor;
Bucură-te, scara cea cu bunăsuire a credincioşilor;
Bucură-te, prin care se înnoiesc cele de jos;
Bucură-te, prin care se închină cele de sus;
Bucură-te, preacinstite Înaintemergătorule, Ioane!
Condacul 8
Vedenie străină dacă a văzut Zaharia, pentru tine fiul lui, Ioane proorocule, s-a spăimânat când a văzut
pe Gavriil, de a cărui frică a rămas mut până când te-ai născut, şi îndată a cântat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 8
Cu totul eşti tu celor din nevoi strajă tare, şi ocârmuitorilor slavă şi stăpânie, că prin tine, Ioane,
credincioşii biruiesc toate semeŃiile vrăjmaşilor şi, lăudându-te, te măresc cu tocmită cântare aşa:
Bucură-te, izbăvirea şi curăŃirea păcatelor;
Bucură-te, vas cinstit al Domnului;
Bucură-te, cântare înfrumuseŃată a Stăpânului;
Bucură-te, cetate de Dumnezeu sădită şi rai de hrană;
Bucură-te, loc de Dumnezeu umblat şi lumina vieŃii;
Bucură-te, că ai înflorit rodul curăŃiei;
Bucură-te, că izvorăşti râul înŃelepciunii;
Bucură-te, săditorul livezii celor fără de materie;
Bucură-te, lucrătorul odraslei celei nestricăcioase;
Bucură-te, prin care ne-am luminat toŃi;
Bucură-te, prin care s-au mântuit credincioşii;
Bucură-te, că izvorăşti luminarea dreptei credinŃe;
Bucură-te, preacinstite Înaintemergătorule, Ioane!
Condacul 9
Înfricoşatu-s-a Elisabeta, dacă a văzut pe Maica lui Iisus, venind către dânsa la închinare, şi pruncul în
347
pântecele ei cu bucurie a grăit: Cel ce luminezi toate, luminează-ne şi pe noi care cântăm lui Dumnezeu:
Aliluia!
Icosul 9
Dacă au intrat în urechile lui Zaharia graiurile Elisabetei, înŃelegând dezlegarea celor nevăzute ce vor să
fie, toŃi s-au minunat şi au grăit aşa:
Bucură-te, tăinuitorule al celor negrăite;
Bucură-te, dezlegătorule al stricăciunii celui întâi-zidit;
Bucură-te, dătătorul cunoştinŃei de cele ce vor să fie;
Bucură-te, surpătorul mândriei celor protivnici;
Bucură-te, reazem şi tărie dreptmăritorilor ocârmuitori;
Bucură-te, tărie şi folositor credincioşilor domni;
Bucură-te, că luminezi ochii inimilor;
Bucură-te, că întuneci gândurile cele rele;
Bucură-te, cântare frumoasă şi cu bun miros;
Bucură-te, suflet cinstit al sufletelor celor bune;
Bucură-te, doctorul sufletelor şi al trupurilor;
Bucură-te, arătătorul minunilor celor multe;
Bucură-te, preacinstite Înaintemergătorule, Ioane!
Condacul 10
Sfinte, izbăveşte de toate nevoile pe toŃi cei ce aleargă către tine, la dumnezeiască pomenirea ta cea
purtătoare de lumină şi cu raze strălucitoare; că ai îndrăznire către Dumnezeu, si poŃi să izbăveşti din
nevoi pe cei ce cu dragoste îi cântă Lui: Aliluia!
Icosul 10
Zid eşti oamenilor, Sfinte Ioane, şi turn nebiruit întru războaie, că, prin folosirea ta cea nebiruită, se
biruiesc taberele vrăjmaşilor; iar noi, fiind mântuiŃi, grăim către tine unele ca acestea:
Bucură-te, folositorul cel tare al pământenilor;
Bucură-te, alungătorul cel tare al duşmanilor;
Bucură-te, cel ce biruieşti tabere în zile de război;
Bucură-te, cel ce dăruieşti sfaturi de taină;
Bucură-te, crin iubitor de mir al mirosului celui de taină;
Bucură-te, trandafirul cel neveştejit al mirosului celui dumnezeiesc;
Bucură-te, că izvorăşti râul vindecării;
Bucură-te, că din tine curg pâraie minunate;
Bucură-te, steaua care luminezi lumea;
Bucură-te, lumina care luminezi cele întunecate;
Bucură-te, umblarea şi tăria şchiopilor;
Bucură-te, povaŃa şi lumina orbilor;
Bucură-te, preacinstite Înaintemergătorule, Ioane!
Condacul 11
Proorocule sfinte botezătorule, pentru mulŃimea minunilor tale celor vrednice de laudă, de Ńi-am aduce
cântări şi glasuri care să minuneze tot neamul omenesc, nimic nu săvârşim cu vrednicie, faŃă de darurile
tale, pe care le dăruieşti nouă celor ce cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 11
Purtătorule de lumină şi dumnezeiescule Ioane proorocule, cu înfricoşătoarele şi luminatele tale minuni,
luminează şi străluceşte inima noastră a celor ce cu dragoste aducem Ńie rugăciuni şi graiuri ca acestea:
Bucură-te, folositorul săracilor şi al văduvelor;
Bucură-te, vindecătorule al multor neputincioşi şi bolnavi;
Bucură-te, lauda cea dulce a celor necăjiŃi;
348
Bucură-te, mângâierea frumoasă a celor osteniŃi;
Bucură-te, întărirea cea preamărită şi minunată a credincioşilor;
Bucură-te, proorocia şi îngrădirea de apărare a Bisericilor;
Bucură-te, că celor ce înoată tu le eşti povăŃuitor;
Bucură-te, că te-ai arătat doctor celor bolnavi;
Bucură-te, locul hranei celei fără de moarte;
Bucură-te, pacea vieŃii celei nestricăcioase;
Bucură-te, Ńarină a pomilor celor înfloriŃi;
Bucură-te, rădăcină din odraslă pururea vie;
Bucură-te, preacinstite Înaintemergătorule, Ioane!
Condacul 12
Sfinte botezătorule, dă dar dumnezeiesc din cer cântăreŃilor tăi, că luminezi ca o făclie prealuminată pe
cei credincioşi, şi arzi pe cei ce nu cântă cinstitei tale biserici şi lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 12
Se luminează credincioşii de a ta vedere, lăudându-te cu cântări prea mărite, căci ca un rai frumos
dumnezeiesc şi stăpânesc, botezătorule sfinte, înmiresmezi, sfinŃind pe cei ce te laudă pe tine cu
fierbinŃeală şi-Ńi cântă aşa:
Bucură-te, mărgăritarul cel frumos şi de mult preŃ;
Bucură-te, izvorul cel preafrumos şi preabogat;
Bucură-te, vasul cel iubitor de mir îngerilor şi oamenilor;
Bucură-te, numele cel scump al proorocilor şi al apostolilor;
Bucură-te, sabie înfricoşătoare asupra ereticilor;
Bucură-te, pecetea celor două Testamente;
Bucură-te, că izbăveşti din nevoi pe cei robiŃi;
Bucură-te, că biruieşti pe cei protivnici credincioşilor;
Bucură-te, floarea cea preafrumoasă a dreptei credinŃe;
Bucură-te, mirul celor cu bun dar;
Bucură-te, preacinstite Înaintemergătorule, Ioane!
Condacul 13
Sfinte Ioane proorocule, dulceaŃa lumii, frumuseŃea cerului cea împătrit luminată, primind această
rugăciune de acum, izbăveşte pe toŃi din toate nevoile, şi-i scoate din chinul cel ce va să fie pe cei ce te
laudă cu credinŃă, cântând lui Dumnezeu: Aliluia! (acest Condac se zice de trei ori)
Apoi se zice iaraŞi Icosul 1:
Înger înaintestătător, al cetelor drepŃilor, tu eşti Ioane proorocule, că strălucind cu dumnezeiasca lumină,
luminezi pe toŃi cei ce laudă dumnezeiască pomenirea ta, şi cu fierbinŃeală şi dragoste te măresc şi zic
către tine aşa:
Bucură-te, stea de lumină purtătoare lumii;
Bucură-te, făclie strălucitoare a toată făptura;
Bucură-te, cădere de pierire demonilor;
Bucură-te, ridicarea pământenilor celor căzuŃi;
Bucură-te, lumină necuprinsă de ochii omeneşti;
Bucură-te, adânc mare văzut de gândurile credincioşilor;
Bucură-te, că tu eşti povăŃuitorul mântuirii;
Bucură-te, că luminezi inimile credincioşilor;
Bucură-te, dătătorule de bucurie al creştinilor;
Bucură-te, pierzătorul blestemului pământenilor;
Bucură-te, prin care se luminează făptura;
Bucură-te, prin care se goneşte necazul;
349
Bucură-te, preacinstite Înaintemergătorule, Ioane!
şi Condacul 1
Prin tine izbăvindu-ne de tot necazul, după datorita mulŃumire, pe tine apărătorul şi fierbinte sprijinitorul
nostru te rugăm, cel ce ai îndrăznire către Domnul, din toate nevoile ne slobozeşte pe noi, ca să-Ńi
cântăm: Bucură-te, preacinstite Înaintemergătorule, Ioane !

350
ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC MINA

11 noiembrie
După obişnuitul început, se zic:
Condacele şi Icoasele:
Condacul 1
Folositor şi ajutător mare te-ai arătat lumii în primejdii, Mucenice, că pe mulŃi ai izbăvit de pagube: pe
furi urmărind, pierderile departându-le şi celor ce aleargă la tine cu credinŃă împlinind cererea lor;
pentru aceasta te rugăm , fii milostiv şi nouă care îŃi cântăm: Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Mina,
mult-pătimitorule!
Icosul 1
Întrupându-se Cuvântul lui Dumnezeu s-a luminat făptura, şi printr-Însul a izvorât mulŃimea
mucenicilor, care au pătimit până la sânge, făcându-se apărători celor neputincioşi; pentru aceasta îŃi
cântăm:
Bucură-te, stea neapusă.
Bucură-te, rază de nematerialnic foc.
Bucură-te, lumina celor păgubiŃi.
Bucură-te, căderea celor răpitori.
Bucură-te, taină care destăinuieşti nelegiuirea.
Bucură-te, stavilă care opreşti rătăcirea.
Bucură-te, stâlp care împiedici necuviinŃa.
Bucură-te, adânc care pierzi lăcomia.
Bucură-te, suflare care întăreşti inimile celor suferinzi.
Bucură-te, mână care descoperi prădăciunile.
Bucură-te, lanŃ care fereci pe făptuitorul celor rele.
Bucură-te, negura care întuneci gândurile necurate.
351
Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule!
Condacul al 2-lea
Biruitor grabnic te-ai făcut prigonitorilor celor care voiau a răpi munca săracului amărât de soartă şi a
stinge fiinŃa lui , fiind ameninŃat de întâmplări; pentru aceasta strigăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 2-lea
Să nu se învrednicească nelegiuiŃii a ne supune sub picioarele lor, Sfinte, când se pornesc asupra noastră
ca valurile marii ce vin spumegând pe aripile vănturilor turbate; ci să cadă ca spicele Ńarinii de faŃa ta şi
noi să te binecuvântăm, zicând:
Bucură-te, naădejdea noastră cea tare.
Bucură-te, căderea nelegiuiŃilor vrăjmaşi.
Bucură-te, ingrădirea nesăŃioaselor fiare.
Bucură-te, înfrânarea mândrilor răpitori.
Bucură-te, că se cutremură cei ce calcă poruncile tale.
Bucură-te, că se ticăloşesc cei ce nu cinstesc minunile tale.
Bucură-te, că se chinuiesc cei ce nu cheamă într-ajutor numele tau.
Bucură-te, că se tulbură cei ce te amărăsc.
Bucură-te, că se laudă cei ce îŃi multumesc łie.
Bucură-te, că de mila ta toată făptura se veseleşte.
Bucură-te, că de îngrozirea ta toŃi cei ce au greşit se pocăiesc.
Bucură-te, izbăvitorul celor umiliŃi.
Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule!
Condacul al 3-lea
Dreptatea şi pacea având în cugetul tău, ai părăsit tabăra Frigiei, nemaiputând suferi ca să vezi
închinăciunea la idoli. Pentru aceasta, suindu-te la munte, cu post şi rugăciuni Ńi-ai curăŃit sufletul de
păcate şi te-ai întărit în credinŃa Domnului nostru Iisus Hristos, cântând: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Păgânii, nemairăbdând urmările tale cele sfinte, prin care se defăima înşelăciunea lor cea idolească, căci
propovăduind credinŃa lui Hristos poporului şi dovedind că El este Dumnezeu, Care face minuni, iar nu
pietrele şi arama, te-au supus la chinuri pe care le-ai primit cu dragoste. Pentru aceasta îŃi cântăm:
Bucură-te, cel ce ai fost frecat peste tot trupul cu târsâne.
Bucură-te, cel ce pe urmă ai fost ars cu foc.
Bucură-te, cel ce ai răbdat usturimea ciulinilor.
Bucură-te, că ai fost străpuns peste tot cu suliŃe.
Bucură-te, că ai suferit pe tâmplele tale ciocane de fier.
Bucură-te, că şi alte munci ai suferit cu răbdare.
Bucură-te, că n-ai cârtit împotriva lui Dumnezeu pentru pătimirea ta.
Bucură-te, mai ales, că te-ai luptat cu bucurie împotriva trupului şi a sângelui.
Bucură-te, că Alexandria s-a îngrozit de credinŃa ta cea tare.
Bucură-te, că tiranii erau mustraŃi de cutezarea ta.
Bucură-te, că, nemaiavând cu ce te mai spăimânta, au poruncit să fii tăiat cu sabia.
Bucură-te, că mulŃi din privitori te binecuvântau zicând:
Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule!
Condacul al 4-lea
Fericita credinŃă a Răsăritului ridicând în sfârşit crucea între popoarele păgâne, după căderea tiranilor
vrajmaşi ai creştinătăŃii, s-a zidit în Alexandria biserica ta, Sfinte, de către un iubitor de Hristos cetăŃean,
în vremea lui Constantin împăratul; şi acolo au fost aduse rămăşiŃele moaştelor tale, cărora ne închinăm
cântând: Aliluia!

352
Icosul al 4-lea
Glas ridicând către tine strigăm: Grăbeşte-te, Sfinte, a ne apăra; nu ne dezlipi nădejdilede de mila ta cea
mare; că unde vom năzui afară de tine să ne liniştim, după noianul păcatelor noastre, după Mântuitorul şi
preacurată lui Maică, decât la tine cel ce ai pătimit cu dragoste pentru Hristos şi pentru a noastră
mântuire; tinde-łi mâna ta spre noi, Mucenice, ca să te binecuvântăm zicând:
Bucură-te, aflătorul lucrurilor pierdute.
Bucură-te, aducătorul lor în starea în care au fost.
Bucură-te, lauda cetăŃenilor cinstiŃi cu fapta.
Bucură-te, fericirea neguŃătorilor cu bune măsuri.
Bucură-te, păzitorul nedormit al satelor şi al oraşelor care suferă de pagube.
Bucură-te, scăparea celor ameninŃaŃi de văpaie şi de vifor.
Bucură-te, uşurarea popoarelor ce se amărăsc de năvălirile grozave şi de asuprelile nedrepte.
Bucură-te, povăŃuitorul drumeŃilor ce te cer în ajutor.
Bucură-te, izbăvirea oamenilor de moartea năprasnică.
Bucură-te, scăparea corăbiilor cuprinse de vijelie şi de furtuni.
Bucură-te, mângâierea a tot sufletul asuprit şi amărât.
Bucură-te, şi al nostru apărător grabnic în suferinŃe.
Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule!
Condacul al 5-lea
Hrană de mântuire vieŃii noastre trimite-ne nouă, Sfinte, de la Dumnezeu, ca să nu pierim de mulŃimea
patimilor ce se îndesesc în noi cu prisosinŃă, că păcătoşi suntem; dar care păcat sau ce mulŃime de greşeli
poate covârşi vreodată nemărginita milostivire a lui Dumnezeu, având rugători cetele mucenicilor? Cu
acelea împreună cântăm: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Inimă înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi, zice împăratul şi Proorocul David. Pentru aceasta,
smerindu-ne până la moarte, cădem către tine, Mare Mucenice Mina, să te rogi lui Dumnezeu pentru noi
păcătoşii ca să ne liniştească durerile, biruind pe vrăjmaşii care se luptă împotriva legilor Lui. Apropie-
te, dar, Sfinte, apropie-te de noi cei ce pătimim ca să slăvim minunile tale, cântând:
Bucură-te, mijlocitor fierbinte al celor suferinzi către Dumnezeu.
Bucură-te, stăruitor grabnic către Dânsul.
Bucură-te, ajutor puternic pentru cei ce păzesc poruncile Lui.
Bucură-te, nădejde neruşinată a creştinilor.
Bucură-te, tămâie bineprimită la cer în rugăciune.
Bucură-te, vas ales al SfinŃei Treimi.
Bucură-te, cel ce nu voieşti răutăŃile oamenilor.
Bucură-te, cel ce plângi pentru nepriceperea lor.
Bucură-te, cel ce pururea îi îndemni la fapte bune.
Bucură-te, că îi povăŃuieşti a vieŃui în unire şi dragoste.
Bucură-te, că pe mulŃi i-ai adus la pocăinŃă.
Bucură-te, că pentru toŃi te rogi pururea.
Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule!
Condacul al-6-lea
Evreul, care era asuprit de creştin, prin tăinuirea banilor ce îi lăsase spre păstrare la el până la întoarcerea
sa, s-a botezat văzând minunea, când I-ai descoperit adevărul; iar creştinul, îngrozindu-se de fapta ce
făcuse spre vătămarea sufletului pentru iubirea de argint, s-a pocăit, strigând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al-6-lea
Pe călcătorul de jurământ creştin şi vicleanul prieten al iudeului, ieşind din biserica ta, unde mărturisise
neadevărul, că nu are ştiinŃă de acei bani, l-a răpit calul; şi tu te-ai arătat femeii lui acasă, ca să trimită
353
bărbatului ei aurul iudeului, precum a şi urmat şi îndată s-a descoperit vicleşugul. De aceea cântăm łie:
Bucură-te, vădirea vicleşugului tăinuit.
Bucură-te, aflarea aurului răpit.
Bucură-te, ruşinarea faptelor rele.
Bucură-te, amărăciunea urmării lor.
Bucură-te, împlinirea datoriilor credinŃei.
Bucură-te, creştinătorul iudeului rătăcit.
Bucură-te, pocăinŃa creştinului pierdut.
Bucură-te, lauda Bisericii Răsăritului.
Bucură-te, întristarea neamului iudeilor.
Bucură-te, că prin a ta minune s-a arătat puterea darului.
Bucură-te, că prin a ei lucrare două suflete s-au izbăvit.
Bucură-te, vrednicule lăudător al lui Hristos.
Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule!
Condacul al-7-lea
LanŃurile fermecătoare ale diavolului cu care înfăşură sufletele cele slabe spre a le trage la el, cum s-ar
putea sfărâma, de nu am avea cugetul lucrător spre mântuire? Acesta dar, întărindu-se de către puterea
Sfintilor Mucenici aleşi de Dumnezeu, risipeşte negura înşelăciunii şi dezleagă legăturile vicleanului
prin pocăinŃă, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al-7-lea
Slavă łie, Împărate Sfinte, Dumnezeule atotputernice, Care dintre noi oamenii şi pentru noi ai ales pe
SfinŃii Tăi Mucenici şi Apostoli, ca să ne izbăvească de cursele vrăjmaşului şi să ne împărtăşească de
bunătăŃile Tale cele nemărginite; ca în acest chip să preaslăvească numele Tău cel întru tot Sfânt, şi să
cântăm:
Bucură-te, Mina cel de toŃi iubit.
Bucură-te, Mucenic preafericit.
Bucură-te, luptător neostenit.
Bucură-te, viteaz neobosit.
Bucură-te, cuget neprihănit.
Bucură-te, privighetor neadormit.
Bucură-te, doctor iscusit.
Bucură-te, judecător nemituit.
Bucură-te, sprijinitor nepărtinitor.
Bucură-te, dar nesfârşit.
Bucură-te, de daruri dătătorule.
Bucură-te, de multe minuni făcătorule.
Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule!
Condacul al-8-lea
Numele tău, mai mult decât oricare altul dintre sfinŃi, s-a făcut creştinilor mai dorit, Mina, pentru aflarea
grabnică şi îndestulătoare a orice păgubiri suferite de dânşii. Pentru care şi astăzi pătimind cei ce stau
înaintea icoanei Tale cu credinŃă, se roagă a te milostivi spre ei, mângâindu-i şi îndeplinind cererea lor,
ca să-Ńi aducă laudă, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al-8-lea
ObosiŃi de valurile întâmplărilor ce vin asupra noastră, nu ne putem lupta şi nici nu suntem vrednici de
milostivire, pentru că pocăinŃă nu avem, adâncindu-ne în gânduri şi fapte urâte; pentru aceasta cădem
înaintea ta, să ne izbăveşti de ispitele ce ne apasă şi să ne întăreşti în dragostea lui Dumnezeu, ca să
scăpăm de vrăjmaşi şi să-Ńi cântăm:
Bucură-te, turn de tărie.
354
Bucură-te, rază de bucurie.
Bucură-te, ancoră tare.
Bucură-te, zid de scăpare.
Bucură-te, gând întăritor.
Bucură-te, liman izbăvitor.
Bucură-te, lumină sfântă.
Bucură-te, armă nebiruită.
Bucură-te, înger ceresc.
Bucură-te, dar dumnezeiesc.
Bucură-te, apărătorul creştinilor.
Bucură-te, miluitorul săracilor.
Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule!
Condacul al-9-lea
Patimile cu care tu ai pătimit să ne fie în ajutorul patimilor noastre şi rănile trupului tău acoperamant
durerilor ce ne tulbură toată odihna. Dă-ne dar, în primejdii, răbdarea ta, Sfinte, ca printr-însa să
dobândim mântuirea sufletului şi întărirea neputinŃelor noastre spre a cânta lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al-9-lea
Cu sângele tău cel curs pentru dragostea lui Hristos, spală întinăciunea păcatelor noastre, Preafericite, şi
cu mulŃimea minunilor schimbă cugetele celor ce ne prigonesc, spre a nu fi osândiŃi cu nedreptate şi să
nu întunece adevărul pricinilor, ce avem după a lor plăcere, că tu eşti cel care descoperi toate nelegiuirile
şi Ńie se cuvine a cânta
Bucură-te, mângâierea celor asupriŃi în judecăŃi,
Bucură-te, biruinŃa ostaşilor ce se luptă pentru credinŃă.
Bucură-te, pământ roditor de fapte bune.
Bucură-te, floare frumoasă din părŃile Siriei.
Bucură-te, mărgăritar ales de Dumnezeu.
Bucură-te, trandafir mirositor între spinii idoleşti.
Bucură-te, piatră scumpă din comorile Egiptului.
Bucură-te, dar prin care s-a împlinit menirea magilor de la Răsărit.
Bucură-te, cedru crescut între cedrii Libanului.
Bucură-te, câmp adăpat de apele Iordanului.
Bucură-te, strajă neadormită a mănăstirilor din Muntele Sfânt.
Bucură-te, povăŃuitor osârdnic al celor ce merg la Mormântul Mântuitorului.
Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule!
Condacul al 10-lea
RămăşiŃele călătorului omorât de gazda facătoare de rău, spre a-i lua aurul cu care mergea la biserica ta,
tăindu-l bucăŃi şi îngropându-l în grădina sa, tu le-ai dezgropat a două zi, întrupându-l precum a fost şi
dându-i viaŃă. De această minune îngrozindu-se ucigaşul, a căzut la picioarele tale cu lacrimi, rugându-se
să nu-l pierzi. Iar călătorul trezit ca din vis după moarte, a dat lui Dumnezeu laudă, cântând: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Zadarnică a fost sârguinŃa vinovatului de a ascunde uciderea străinului pe care, înnoptând la dânsul, l-a
găzduit; că tu urmându-i nevăzut, pentru dragostea ce avea către tine, te-ai arătat a doua zi ca un ostaş
împărătesc, cerând să-Ńi dea pe călător; despre care, tăgăduind că ar avea ştiinŃă , tu i-ai descoperit fapta
şi l-ai mustrat cumplit. Pentru aceasta cântăm Ńie:
Bucură-te, minune mai presus de toate minunile.
Bucură-te, cel care ai primit darul de a întrupa şi a da viaŃă trupului tăiat în bucăŃi.
Bucură-te, că vinovatul s-a îngrozit de puterea ta.
Bucură-te, că cel ucis, necunoscând de ce este mustrat acela, s-a spăimântat.
355
Bucură-te, că fapta aceasta n-ai voit să o descoperi îndată.
Bucură-te, că prin iconomia ta amândoi se găseau în uimire.
Bucură-te, cel prin care călătorul şi-a îndeplinit voinŃa, închinându-se łie.
Bucură-te, că şi făgăduinŃei lui a urmat, aducând în biserica ta mari daruri.
Bucură-te, mângâietorule al tuturor celor ce aleargă la tine.
Bucură-te, marite izbăvitor al celor ce te cinstesc.
Bucură-te, înzestrătorule al fetelor sărace.
Bucură-te, uşurătorule al celor căzuŃi în datorii grele.
Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule!
Condacul al 11-lea
Taina aceasta a sfintei pronii, care prin tine s-a săvărşit, Mina, putându-se reface trupul cel tăiat în bucăŃi
al calătorului ucis şi a fi adus iaraşi la viaŃă, este de nepătruns; pentru care, minunându-ne de darul ce Ńi
s-a dat Ńie de la Dumnezeu, cu credinŃă cântăm: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Iubitorul de sine Eutropie, făgăduind un vas de argint pentru biserica ta, şi făcând două deopotriva, acel
cu numele tău I s-a părut mai frumos decât acel pentru dânsul; drept care a hotărât să-l oprească pentru
sine. Tu însă nesuferind înşelăciunea aceasta, ai luat vasul de la sluga lui când se spăla în corabie şi cu
dânsul împreună l-ai Ńinut în mare până când s-a mustrat Eutropie însuşi de lăcomia sa. Pentru aceasta
cântăm Ńie:
Bucură-te, că îndată ai scos pe slugă cu vasul din mare.
Bucură-te, că sluga s-a înfăŃişat stăpânului său întreg şi nevătămat.
Bucură-te, că el, mulŃumind lui Dumnezeu, a şi dus vasul la biserică.
Bucură-te, mustrătorul lui Eutropie pentru îndrăzneala ce făcuse.
Bucură-te, îndreptătorul purtării sale celei lacome.
Bucură-te, scăparea slugii de la moarte pentru nevinovăŃia sa.
Bucură-te, că prin aceasta ai vrut să arăŃi puterea adevăratei credinŃe.
Bucură-te, că pentru faptă iar nu pentru lucru ai înfrânt voinŃa cea rea.
Bucură-te, că lui Dumnezeu s-a adus prin aceasta laudă.
Bucură-te, că numele Lui s-a preaslăvit prin facerea minunilor tale.
Bucură-te, că pentru Dânsul ai pătimit ca să şi biruieşti cu Dânsul.
Bucură-te, Mucenice prea folositorule.
Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule!
Condacul al 12-lea
Văzându-se Sofia, o femeie oarecare din părŃile Fecozalieie, care venea la biserica ta să se închine,
ameninŃată a fi batjocorită pe cale de către un oştean, a cerut de la tine ajutor cu glas, şi îndată ai izbăvit-
o de năvălirea aceluia, vădindu-l cu ruşine către mai mulŃi; după care femeia a dat lui Dumnezeu laudă,
cântând: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Şchiopul şi o femeie mută, care de mult timp stăteau lângă biserica ta cu alŃi bolnavi , aşteptând
vindecarea, te-au văzut la miezul nopŃii, zicând: Şchiopule, scoală pe femeia aceea şi mergi de aici; la
care cuvinte, mâhnindu-se şchiopul, pentru că s-a crezut depărtat de la tine, nu făcea nici o mişcare; tu
însă repetând porunca, el a trebuit să asculte şi îndată s-au văzut amândoi vindecaŃi; pentru aceasta
cântăm Ńie:
Bucură-te, că şchiopul spăimântându-se a fugit.
Bucură-te, că muta, spăimântându-se, a vorbit.
Bucură-te, că şi alŃi bolnavi ai tămăduit.
Bucură-te, că pe necredincioşi i-ai smerit.
Bucură-te, că pe iubitorii de Hristos i-ai veselit.
356
Bucură-te, că pe străini i-ai adăpostit.
Bucură-te, că pe flămânzi i-ai hrănit.
Bucură-te, că pe văduve le-ai miluit.
Bucură-te, apărătorul celor din primejdii.
Bucură-te, îndestulătorul celor prădaŃi.
Bucură-te, izbăvitorul Sofiei.
Bucură-te, mângâietorul celor asupriŃi.
Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule!
Condacul al 13-lea
O, preafericite Mucenice Mina, ascultă rugăciunea noastră ce-Ńi aducem din toată inima, ca să ne
izbăveşti pe noi de boli şi de primejdii, spre a cinsti pomenirea ta şi a mărturisi minunile, pe care cu
puterea Sfântului Duh le faci nouă celor ce cu credinŃă cântăm: Aliluia ! (acest condac se zice de trei
ori)
Apoi iarăşi se zice Icosul întâi
Întrupându-se Cuvântul lui Dumnezeu s-a luminat făptura, şi printr-Însul a izvorât mulŃimea
mucenicilor, care au pătimit până la sânge, făcându-se apărători celor neputincioşi; pentru aceasta îŃi
cântăm:
Bucură-te, stea neapusă.
Bucură-te, rază de nematerialnic foc.
Bucură-te, lumina celor păgubiŃi.
Bucură-te, căderea celor răpitori.
Bucură-te, taină care destăinuieşti nelegiuirea.
Bucură-te, stavilă care opreşti rătăcirea.
Bucură-te, stâlp care împiedici necuviinŃa.
Bucură-te, adânc care pierzi lăcomia.
Bucură-te, suflare care întăreşti inimile celor suferinzi.
Bucură-te, mână care descoperi prădăciunile.
Bucură-te, lanŃ care fereci pe făptuitorul celor rele.
Bucură-te, negura care întuneci gândurile necurate.
Bucură-te, Sfinte Mare Mucenice Mina, mult-pătimitorule!
Şi Condacul întâi
Folositor şi ajutător mare te-ai arătat lumii în primejdii, Mucenice, că pe mulŃi ai izbăvit de pagube: pe
furi urmărind, pierderile departându-le şi celor ce aleargă la tine cu credinŃă împlinind cererea lor; pentru
aceasta te rugăm , fii milostiv şi nouă care îŃi cântăm: Bucură-te, Mina, mult-pătimitorule!
După aceasta se zice această rugăciune:

Rugăciune foarte folositoare şi grabnic ajutătoare către Sfântul Mare Mucenic Mina
O, Preasfinte şi întru tot lăudate, Mare Mucenice Mina, şi de minuni făcătorule; primeşte această
rugăciune de la mine nevrednicul robul tău, căci către tine, ca la un adevărat izvor de tămăduiri şi
grabnic folositor şi ajutător preaminunat , scap eu ticălosul şi către sfânt chipul icoanei tale cu
lacrimi fierbinŃi mă rog Ńie: Vezi, Sfinte, paguba mea , vezi sărăcia şi ticăloşia mea; vezi bubele şi
rănile trupului şi sufletului meu. De aceea mă rog Ńie, Fericite şi Sfinte Mina, grăbeşte-te de mă
ajută cu neîncetatele şi sfintele tale rugăciuni şi mă sprijineşte pe mine robul tău. Ia aminte la
suspinele mele şi nu mă trece cu vederea pe mine ticălosul şi scârbitul, că ştiu, Sfinte al lui
Dumnezeu, că de ai şi pătimit munci grele şi chinuri înfricoşătoare de la cei fără de lege pentru
dragostea lui Hristos, dar prin acele suferinŃe astăzi vieŃuieşti luminat şi ai aflat dar de la
Dumnezeu. Fiindcă ne-am încredinŃat că şi după mutarea ta din viaŃa aceasta trecătoare, cine a

357
năzuit la sfântă biserica ta şi cu credinŃă Ńi s-a rugat nu a rămas neajutat. Că cine te-a chemat pe
tine întru ajutor şi nu l-ai auzit? Sau cine te-a chemat pe tine, de minuni făcătorule, şi tu l-ai trecut
cu vederea? Sau cui, în pagube fiind şi alergând spre ajutorul tău, nu i-ai descoperit paguba lui?
Minunile şi ajutorul tău m-au făcut şi pe mine, ticălosul şi scârbitul, ca să alerg la ajutorul tău.
Am auzit de neguŃătorul acela din pământul Isauriei, care venea la biserica ta spre rugăciuni, nu
numai că ai vădit pe ucigaşul său şi l-ai scos din paguba lui dându-i îndărăt punga cu galbeni; dar,
o! minune, că şi din mort şi tăiat în bucăŃi, tu l-ai vindecat şi l-ai făcut sănătos.
Asemenea şi lui Eutropie, din mare i-ai scos sluga cu vasul cel de aur Ńinut în mâini, fiindcă îl
făgăduise bisericii tale. Tot aşa şi femeia Sofia, care venea spre închinare în sfânt locaşul tău, nu
numai că a fost izbăvită de ostaşul acela ce o silea spre păcat, dar şi pe ostaş după cuviinŃă l-ai
certat. La fel şi şchiopul care venea la sfântă biserica ta spre închinare, cu rugăciunea îndată l-ai
tămăduit. Asemenea şi femeii celei mute, i-ai deschis graiul şi vorbea curat. De asemenea atunci
când iudeul dăduse prietenului său creştin o pungă cu galbeni, pe care creştinul tăgăduia că a
primit-o, jurând pentru aceasta chiar în biserica ta, tu, nu numai că ai izbăvit pe creştin de
jurământ, dar şi evreul, văzând minunea ta, a crezut întru tine şi a venit la credinŃa creştină.
Aceste minuni ale tale, Sfinte, m-au făcut pe mine a crede că la orice facere de bine eşti gata
ajutător şi grabnic folositor şi minunat. De ceea încredinŃat sunt că tot cel ce aleargă la tine,
cerănd cu credinŃă ajutor, nu-l treci cu vederea. Pentru aceasta şi eu cred că tu acelaşi eşti, Sfinte,
ca atunci şi astaziăzi,că oricine a alergat la tine nu s-a întors neajutat. Pentru aceasta şi eu acum,
fiind scârbit şi în pagubă, alerg către tine cu credinŃă şi cu lacrimi, îngenunchind, şi mă rog Ńie,
Sfinte şi Mare Mucenice Mina, ca să te rogi lui Hristos, Fiul lui Dumnezeu, pentru mine păgubaşul
şi scârbitul, celui ce n-a trecut cu vederea rugăciunea ta cea mucenicească, ci te-a ascultat şi te-a
întărit şi te-a primit în cereştile locaşuri. Către Acela roagă-te ca să fiu şi eu ajutat şi miluit pentru
rugăciunile tale, şi din pagube şi necazuri izbăvit, ca să laud şi bine să cuvântez şi să slăvesc întru
tot lăudatul şi preaputernicul nume al Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, acum şi pururea şi
în vecii vecilor. Amin.

358
ACATISTUL SFÂNTULUI IERARH NICOLAE ARHIEPISCOPUL
MIRELOR LICHIEI

6 Decembrie
După obişnuitul început, se zic:
Condacele şi Icoasele:
Condacul 1
Cel ce verşi mir de mult preŃ la toată lumea şi mie celui nevrednic şi mai mult decât toŃi păcătos,
dăruieşte-mi ca să-Ńi aduc Ńie cântare, Părinte Nicolae. Tu, ca cel ce ai îndrăznire către Dumnezeu,
slobozeşte-mă din toate necazurile ca să cânt Ńie : Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nicolae, mare făcător de
minuni!
Icosul 1:
Arătatu-te-ai în vis împăratului celui cinstitor de Dumnezeu şi pentru moartea voievozilor acelora l-ai
îngrozit pe el şi degrab ascultând de porunca ta, Nicolae, a poruncit ca să-i libereze pe dânşii. Pentru
aceea ei au fost cuprinşi de bucurie şi de frică, iar eu cu dânşii grăiesc Ńie, Sfinte Nicolae :
Bucură-te, capul cel sfinŃit;
Bucură-te, cel ce ai sfărâmat capul cel diavolesc cu rugăciunile tale;
Bucură-te, slujitorule al Împăratului tuturor;
Bucură-te, ajutătorul celor credincioşi;
Bucură-te, întărirea Ortodoxiei;
Bucură-te, pierzătorul celor fără de lege;
Bucură-te, cel ce eşti insuflat cu suflarea Duhului Sfânt;
Bucură-te, cel ce ai pierdut viforul mulŃimii zeilor;
Bucură-te, cel ce eşti dimpreună vorbitor cu îngerii;
Bucură-te, izgonitorul demonilor;
Bucură-te, graiule al dumnezeieştilor cuvinte;
Bucură-te, cel ce ai astupat gurile ereticilor;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nicolae, mare făcător de minuni!
359
Condacul 2
Pe pământ, al doilea Înaintemergător te-ai arătat, Nicolae, spre mustrarea fărădelegilor; ci acela a
mustrat pe Irod, săvârşitorul fărădelegii, iar tu ai ruşinat pe Arie cel orbit cu eresul; şi toată lumea ai voit
să o curăŃeşti de învăŃăturile lui cele nedrepte, şi turma; ta a o lumina, ca un părinte şi învăŃător. Pentru
aceea cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 2
Vrând dimineata, Avlavie, după porunca împăratului, să scoată pe cei legaŃi din temniŃă la tăiere, tu, cu
minunile tale, mai înainte ai apucat prin vis şi îngrozindu-l pe el, ai zis: nimic să nu faci bărbaŃilor
acestora, că nevinovaŃi sunt spre tăiere; pentru aceea şi noi cu dânşii grăim Ńie, Nicolae mărite:
Bucură-te, mare facătorule de minuni;
Bucură-te, grabnic ajutătorule;
Bucură-te, cald folositorule;
Bucură-te, cercetătorul celor necăjiŃi;
Bucură-te, limanul cel lin al celor înviforaŃi;
Bucură-te, mângâierea celor ce plâng;
Bucură-te, hrănitorul celor flămânzi;
Bucură-te, povăŃuitorul celor orbi;
Bucură-te, bogăŃia săracilor;
Bucură-te, toiagul cel tare al bătrâneŃilor;
Bucură-te, cununa Bisericii;
Bucură-te, părintele săracilor şi bun dăruitorule;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nicolae, mare făcător de minuni!
Condacul 3
Am auzit, Nicolae, de minunile tale şi m-am spăimântat, că de bucurie şi de frică fiind cuprins, ce am a
răspunde, nu mă pricep. Ci tu, cu rugăciunile tale cele treze, luminează-mi mintea ca să cânt lui
Dumnezeu dimpreună cu tine: Aliluia!
Icosul 3
Arhanghelii cu îngerii se minunează, părinte, de credinŃa ta cea tare către Dumnezeu; apostolii cu
proorocii se laudă cu tine; oamenii cei dreptcredincioşi spre tine au naădejde. Pentru aceasta şi eu, deŞi
sunt nevrednic, grăiesc Ńie, Sfinte Nicolae:
Bucură-te, cel ce împreună-locuitor eşti cu îngerii;
Bucură-te, cel ce aduci întristare diavolilor;
Bucură-te, cel ce eşti slujiitor asemenea lui Grigorie Teologul în preoŃie;
Bucură-te, cu Ioan Gură de Aur dimpreună vorbitorule;
Bucură-te, prietenul marelui Vasile;
Bucură-te, că dimpreună cu dânşii tai eresurile;
Bucură-te, cel ce porŃi o credinŃă cu dânşii;
Bucură-te, că faci minuni spre împăcare;
Bucură-te, că tu cureŃi lumea de mulŃimea zeilor;
Bucură-te, cel ce ai vorbit mai dinainte despre cinstirea Născătoarei de Dumnezeu în Biserică;
Bucură-te, că ruşinând pe Arie înşelătorul la sobor l-ai învins;
Bucură-te, că pe fecioarele acelea le-ai oprit de la împreunarea cea desfrânată cu ajutorul tău;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nicolae, mare făcător de minuni!
Condacul 4
O, mare facătorule de minuni Nicolae, deşi pe fecioarele acelea vrea tatăl lor să le dea, pentru săracie, la
desfrânare, tu, părinte, mai înainte apucând, aur din destul tatălui lor ai dat. Pentru aceea, nepricepând ei
de unde se făcea aceasta, minunându-se, au cântat lui Dumnezeu cântarea: Aliluia!
Icosul 4
360
Ca să arăŃi a ta mare milostivire către cei săraci, preafericite, bătrânului noaptea întru ascuns trei legături
de galbeni de aur ai dat, izbăvindu-l pe el şi pe fetele lui de la căderea în păcat. Pentru aceea auzi de la
toŃi:
Bucură-te, vistieria milei lui Dumnezeu;
Bucură-te, primirea mai înainte a cunoştinŃei Lui;
Bucură-te, daătătorule al bunătăŃilor lui Dumnezeu;
Bucură-te, hrana şi bucuria celor ce aleargă către tine;
Bucură-te, pâine de hrană neîmpuŃinată celor lipsiŃi;
Bucură-te, bogăŃie de Dumnezeu dăruită celor ce vieŃuiesc în lipsă pe pământ;
Bucură-te, ridicarea grabnică a săracilor;
Bucură-te, limpede cugetare celor necăjiŃi;
Bucură-te, că eşti blând ascultător celor neputincioşi;
Bucură-te, dulceaŃă a toată lumea;
Bucură-te, mirele celor trei fete;
Bucură-te, izbăvitorul necazurilor mele cu rugăciunile tale;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nicolae, mare făcător de minuni!
Condacul 5
Către biserica ta mergând oarecând Vasile, sârguindu-se să-Ńi aducă dar, a fost răpit de agareni şi l-au dat
pe el ostaşii lui Amira stăpânului lor spre slujbă; iar părinŃii lui, deşi erau întristaŃi, însă n-au încetat a
îndrepta către tine rugăciuni şi, trecând ziua praznicului tău, de către seară, l-ai pus pe el înaintea lor şi,
văzând ei această minune, cu tine cântare de bucurie lui Dumnezeu cântau: Aliluia!
Icosul 5
Mergând fiul lui Agricola să dea un pahar lui Amira a stat înaintea lui cu frică; iar tu, părinte, rugat fiind
de părinŃii lui l-ai izbăvit pe el din mâinile lui în acel ceas; pentru aceea cu dânşii grăim Ńie, Nicolae, ca
unui bun păstor:
Bucură-te, ierarhul Domnului;
Bucură-te, luminată propovăduire a creştinătăŃii;
Bucură-te, cel ce porŃi nume de biruinŃă;
Bucură-te, stârpirea patimilor celor neroditoare;
Bucură-te, aducerea de roadă a pomilor celor duhovniceşti;
Bucură-te, îndreptătorul dreptcredincioşilor;
Bucură-te, prădarea păgânătăŃii;
Bucură-te, doctorul cel fără de plată;
Bucură-te, că în dar ai luat, în dar împarŃi tămăduiri;
Bucură-te, al celor neputincioşi bun păstor;
Bucură-te, cel ce izgoneşti dintre noi pe slujitorii cei diavoleşti;
Bucură-te, desfătarea a toată lumea;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nicolae, mare făcător de minuni!
Condacul 6
Minunată s-a arătat naşterea ta, Nicolae, credincios fiind tu pe pământ, din vremea naşterii tale; că ai
supt numai din sânul cel drept şi de la sânul maicii tale te-ai cunoscut făcător de minuni; pentru aceea şi
acum cu tine cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 6
De împresurările diavoleşti izbăveşte pe oameni, părinte, cu rugăciunile tale, cel ce cu râurile sudorilor
tale ai stins mulŃimea zeilor celor păgâni; pentru aceea şi acum dăruieşte vindecări neputinŃelor noastre,
ierarhe, ca să te lăudăm pe tine zicând:
Bucură-te, Nicolae;
Bucură-te, facătorule de minuni;
361
Bucură-te, ierarhe;
Bucură-te, preacuvioase;
Bucură-te, preafericite;
Bucură-te, cel ce eşti cu nume mare;
Bucură-te, preamărite;
Bucură-te, hrănitorul postitorilor;
Bucură-te, învăŃător al înfrânării;
Bucură-te, îndreptarea celor rătăciŃi;
Bucură-te, că altceva nu ştim să grăim fără numai: Bucură-te;
Bucură-te, că prin tine ne îndestulăm de lumină;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nicolae, mare făcător de minuni!
Condacul 7
Având vicleană cunoştinŃă, Arie a început a învăŃa eresurile cele fără de Dumnezeu şi a intrat în turma
ta, ca un lup, vrând ca o fiară să o apuce; dar tu, prealăudate, degrab alergând către Stăpânul, cu
rugăciunile tale ai izgonit toată nebunia lui şi ca pe o fiară cumplită l-ai surpat. Pentru aceea cu tine,
Nicolae, cântăm lui Dumnezeu, Celui ce Ńi-a dat Ńie această putere: Aliluia!
Icosul 7
Mai înainte împotrivindu-te eresului lui Arie, cel de trei ori blestemat, ai ruşinat a lui fără de Dumnezeu
învăŃătură şi ca pe al doilea Iuda surpându-l l-ai lăsat. Pentru aceea şi noi grăim Ńie neîncetat:
Bucură-te, întâistătătorule pe scaunul Mirelor;
Bucură-te, mare ierarh al Lichiei;
Bucură-te, cale nerătăcită a celor ce înoată pe mare;
Bucură-te, timpan, care dai sunet de dumnezeiască glăsuire;
Bucură-te, chimval bine răsunător;
Bucură-te, trâmbiŃa Sfintei Treimi;
Bucură-te, că ai stricat trâmbiŃa eresurilor lui Arie;
Bucură-te, zicea Ńie Constantin;
Bucură-te, a grăit Ńie Avlavie;
Bucură-te, a adus Ńie tatăl cu fetele;
Bucură-te, au grăit Agricola cu Vasile;
Bucură-te, că prin tine de mânia potopului izbăvindu-ne, pace cu Dumnezeu aflăm;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nicolae, mare făcător de minuni!
Condacul 8
Minune dumnezeiască te-ai arătat, fericite, celor ce alergau la biserica ta, de Dumnezeu purtătorule, de
multe feluri de necazuri şi năvăliri izbăvindu-i, părinte, pe cei ce după Dumnezeu, spre tine cu credinŃă
şi-au pus nădejdea, cântând: Aliluia!
Icosul 8
Ca cel ce ai îndrăznire către Hristos, Nicolae, că turma Lui pazeşti de lupii cei văzuŃi şi nevăzuŃi şi de
către cei ce scăpă sub acoperământul tău nu te întorci, şi nouă celor ce suntem învăluiŃi de gânduri şi de
lucruri viclene, dă-ne mână de ajutor, părinte, ca să te lăudăm pe tine zicând:
Bucură-te, Nicolae prealăudate;
Bucură-te, întărirea Mirelor;
Bucură-te, podoaba Lichiei;
Bucură-te, cârmuitorule cel bun;
Bucură-te, că dimpreună cu îngerii salŃi;
Bucură-te, căci cu arhanghelii te veseleşti;
Bucură-te, că fără materie cu heruvimii slujeşti Făcătorului;
Bucură-te, că pe Arie, diavolul cel întrupat, l-ai surpat;
362
Bucură-te, cel ce dăruieşti bun miros;
Bucură-te, cel ce respingi mirosul cel rău;
Bucură-te, albeală, care speli patimile;
Bucură-te, roşeală, care acoperi păcatele;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nicolae, mare făcător de minuni!
Condacul 9
Nu pricepem de unde vom începe a-Ńi aduce laudă, părinte. Care cântare îŃi vom cânta? Sau cu ce cununi
te vom încununa ? Că, de ne vom aduce aminte de voievozi, ne minunăm; de Vasile, ne mirăm; despre
fecioarele acelea, nu ne pricepem ce să grăim; de toŃi numai ne minunam şi împreună cu tine lui
Dumnezeu, Celui ce Ńi-a dat Ńie cele preamărite, laudă îi trimitem, cântând cântarea: Aliluia!
Icosul 9
Văzând Stăpânul a toate neamul omenesc pierzându-se cu eresul nebuniei lui Arie, pe tine te-a dat
mustrător nebuniei lui. Dar tu, părinte, de la masa învăŃăturii dumnezeieşti, ca pe un urât l-ai lepădat; iar
pe noi cu fărămiturile Ortodoxiei ne miluieşte, ca să cântăm Ńie:
Bucură-te, Nicolae, Israelul cel nou;
Bucură-te, sabie ascuŃită, care tai nedumnezeirea;
Bucură-te, întărirea credincioşilor;
Bucură-te, omorârea celor fără de lege;
Bucură-te, cel ce ai luat Duhul Sfânt ca un porumb;
Bucură-te, cel ce îneci duhurile cele viclene în marea cea de foc;
Bucură-te, porumbelul Domnului;
Bucură-te, cursă prinzătoare asupra celui viclean;
Bucură-te, cel ce dăruieşti celor legaŃi slobozire;
Bucură-te, că ai legat eresurile cele fără de Dumnezeu;
Bucură-te, că deschizi gurile ortodocşilor;
Bucură-te, că legi gurile celor vicleni;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nicolae, mare făcător de minuni!
Condacul 10
Auzit-am pe Vasile acela grăind şi înaintea tuturor spunând minunile tale, pe care le-ai făcut cu dânsul,
părinte; şi minunându-ne, am preamărit puterea ta cea dată Ńie de Dumnezeu; că tu, ca un bun păstor,
degrab alergi către cei ce te roagă pe tine şi pentru toŃi te rogi lui Dumnezeu şi Stăpânului cântând:
Aliluia!
Icosul 10
Izbăveşte-ne, părinte, cu rugăciunile tale, ca şi pe Vasile acela. Auzi-ne, preacuvioase, cu auzul tău,
precum ai auzit pe voievozii cei legaŃi. Dă-ne mână de ajutor, Nicolae, precum ai dat celor ce fuseseră
învăluiŃi în mare, ca să grăiesc Ńie acestea:
Bucură-te, al doilea Moise;
Bucură-te, tablă duhovnicească;
Bucură-te, haina preoŃiei;
Bucură-te, mai înainte arătătorul dreptăŃii;
Bucură-te, întunecătorul nedreptăŃii;
Bucură-te, de Dumnezeu încununate ierarhe;
Bucură-te, cel ce îngrădeşti gurile celor hulitori de Dumnezeu;
Bucură-te, lumina cea aprinsă cu dumnezeiască văpaie;
Bucură-te, că ai stins văpaia cea diavolească;
Bucură-te, aur de Dumnezeu lămurit;
Bucură-te, că ai afundat pe satana, ca plumbul în adânc;
Bucură-te, mărgăritar mult-luminos;
363
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nicolae, mare făcător de minuni!
Condacul 11
Tu eşti păstorul cel bun, Nicolae, că pe turma ta o povăŃuieşti către păşsunea cea duhovnicească şi din
izvorul raiului o adăpi pe ea. Pentru aceea împreună cu tine cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 11
Pom al raiului fiind, fericite, că ai stâlpări de rugăciuni neîncetate către Dumnezeu, dă-ne nouă sub
umbra acelora totdeauna a ne umbri ca să grăim Ńie:
Bucură-te, vieŃuitorule în locaşul Celui Preînalt;
Bucură-te, cel ce ai înecat pe fiii diavoleşti;
Bucură-te, păzitorul rânduielii tale;
Bucură-te, mitropolite;
Bucură-te, că ai ruşinat basmul eresurilor lui Arie;
Bucură-te, maica mulîimii popoarelor pământeşti;
Bucură-te, rana mulŃimii diavolilor;
Bucură-te, părinte şi învătătorule;
Bucură-te, că pe dascălul eresurilor l-ai ruşinat;
Bucură-te, cel ce ai cinstit carunteŃile, înfrumuseŃându-le cu înŃelepciune duhovnicească;
Bucură-te, cel ce ai ruşinat carunteŃilele lui Arie cele urâte;
Bucură-te, că prin tine ne-am învăŃat a ne închina Ziditorului în Treime;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nicolae, mare făcător de minuni!
Condacul 12
ÎnŃelepciunea ta cea întru tot cinstită pe Arie cel rătăcit l-a ruşinat, şi mintea ta a stricat mulŃimea zeilor;
mântuieşte şi sufletele noastre cele rătăcite şi ne învăŃa a cânta cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 12
Cu inima ne-am spăimântat, cu sufletul ne-am tulburat, cu limba nu pricepem ce să grăim, fără numai
acestea:
Bucură-te, cel ce eşti mai mare între preoŃi;
Bucură-te, cel ce eşti întâistătător pe scaunul Mirelor;
Bucură-te, împreună-şezătorule pe scaun cu apostolii;
Bucură-te, cel ce eşti lumină înaltă;
Bucură-te, cel ce ai surpat înălŃăriie gândurilor celor diavoleşti ale lui Arie celui bârfitor;
Bucură-te, rădăcina dumnezeiescului pom;
Bucură-te, că ai tăiat rădăcina eresurilor satanei;
Bucură-te, pomul cel sădit de îngeri;
Bucură-te, cel ce ai încuiat pe îngerul satanei întru adânc;
Bucură-te, liman lin al celor învăluiŃi;
Bucură-te, bun carmuitor al corabiei celei duhovniceşti;
Bucură-te, că prin tine ne învrednicim de viaŃa cea fără de sfârşit;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nicolae, mare făcător de minuni!
Condacul 13
O, preaminunate părinte Nicolae, plângem şi alergăm către al tău sprijin, aducând Ńie acum această
puŃină rugăciune, ca să ne izbăveşti de chinul cel de veci cu rugăciunile tale, ierarhe prealăudate, şi ne
învredniceşte veşnicei împărăŃii, ca dimpreună cu tine să cântăm cântarea lui Dumnezeu: Aliluia! (acest
Condac se zice de trei ori)
Apoi se zice iaraŞi Icosul 1:
Arătatu-te-ai în vis împăratului celui cinstitor de Dumnezeu şi pentru moartea voievozilor acelora l-ai
îngrozit pe el şi degrab ascultând de porunca ta, Nicolae, a poruncit ca să-i libereze pe dânşii. Pentru

364
aceea ei au fost cuprinşi de bucurie şi de frică, iar eu cu dânşii grăiesc Ńie, Sfinte Nicolae :
Bucură-te, capul cel sfinŃit;
Bucură-te, cel ce ai sfărâmat capul cel diavolesc cu rugăciunile tale;
Bucură-te, slujitorule al Împăratului tuturor;
Bucură-te, ajutătorul celor credincioşi;
Bucură-te, întărirea Ortodoxiei;
Bucură-te, pierzătorul celor fără de lege;
Bucură-te, cel ce eşti insuflat cu suflarea Duhului Sfânt;
Bucură-te, cel ce ai pierdut viforul mulŃimii zeilor;
Bucură-te, cel ce eşti dimpreună vorbitor cu îngerii;
Bucură-te, izgonitorul demonilor;
Bucură-te, graiule al dumnezeieştilor cuvinte;
Bucură-te, cel ce ai astupat gurile ereticilor;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nicolae, mare făcător de minuni!
şi Condacul 1
Cel ce verşi mir de mult preŃ la toată lumea şi mie celui nevrednic şi mai mult decât toŃi păcătos,
dăruieşte-mi ca să-Ńi aduc Ńie cântare, Părinte Nicolae. Tu, ca cel ce ai îndrăznire către Dumnezeu,
slobozeşte-mă din toate necazurile ca să cânt Ńie : Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nicolae, mare făcător de
minuni!
După aceea se citeşte această
RUGĂCIUNE
O, preabunule părinte Nicolae, păstorul şi învăŃătorul celor ce aleargă cu credinŃă către a ta
folosire şi cu fierbinte rugăciune te cheamă pe tine, sârguieşte degrabă a le ajuta; izbăveşte turma
lui Hristos de lupii cei ce o răpesc pe ea, şi toate părŃile creştineşti le ocroteşte şi le păzeşte prin
sfintele tale rugăciuni de gâlcevile lumeşti, de cutremur, de venirea altor neamuri, de robie şi de
războiul cel dintre noi, de foamete, de potop, de sabie, de boală şi de moarte grabnică; şi precum
ai miluit pe cei trei bărbaŃi care ăedeau în temniŃă şi i-ai izbăvit pe ei de mânia împăratului şi de
tăierea sabiei, aşa ne miluieşte şi pe noi cei ce cu mintea, cu cuvântul şi cu lucrul suntem întru
întunericul păcatelor şi ne izbăveşte de mânia lui Dumnezeu şi de chinul cel veşnic ca, prin solirea
ta, cu ajutorul, cu mila şi cu harul lui Hristos, Dumnezeu să ne dea viaŃă lină şi fără de păcat, ca să
vieŃuim în veacul acesta, şi de partea stării de-a stânga să ne izbăvească, şi în partea de-a dreapta,
împreună cu toŃi sfinŃii, să ne învrednicească. Amin.

365
ACATISTUL SFINłILOR MAI-MARILOR VOIEVOZI
MIHAIL ŞI GAVRIIL

noiembrie
După obişnuitul început, se zic:

Condacele şi Icoasele

Condacul 1:
Pe căpeteniile îngerilor Treimii, pe Mihail şi Gavriil, să-i laudam noi toŃi, iubitorii de praznic, care ne
acoperim cu aripile amândurora şi din nevoile cele de multe feluri ne izbăvim; unuia grăind : Bucură-
te, slujitorule al Legii, iar altuia zicând : Bucură-te, îngere al darului !
Icosul 1 :
Arhanghele Mihaile, mai-marele cetei îngerilor celor fară de trup, creat ai fost de Dumnezeu, Ziditorul
tuturor; de aceea cu bucurie laude de acest fel aducem Ńie:
Bucură-te, făptură a MinŃii celei ce a făcut lumea;
Bucură-te, revărsarea luminii celei mai înainte de lumină;
Bucură-te, cel ca focul, care stai aproape de Dumnezeire;
366
Bucură-te, slujitorule neostenit al Treimii;
Bucură-te, Duh înfocat şi nematerial după asemănarea lui Dumnezeu;
Bucură-te, fiinŃă nemuritoare, laudătoare de Dumnezeu;
Bucură-te, apărătorule de foc al cerului;
Bucură-te, căpetenia oştii celei nematerialnice;
Bucură-te, luminătorule al cetelor celor bine mulŃumitoare;
Bucură-te, arzătorule al duhului celui nemulŃumitor;
Bucură-te, prin care firea îngerilor s-a întărit;
Bucură-te, prin care satana s-a surpat;
Bucură-te, Mihaile, slujitorule al Legii!
Condacul 2 :
Pe îngerii cei nemulŃumitori văzându-i trufindu-se şi din cerul cel înfocat căzând, o dumnezeiescule
Mihaile, ca un rob mulŃumitor stând, ai strigat : " Să stăm bine şi să luăm aminte ", cântând SfinŃei
Treimi : Aliluia !
Icosul 2 :
Gavriil, al minŃilor celor ascunse şi al tainelor Celui Preînalt părtaş te-ai arătat, făcând mai înainte
cunoscute cele ce aveau să fie şi bunele vestiri de bucurie oamenilor spunându-le. Pentru aceasta, cu
dorinŃă mă grăbesc a-Ńi cânta Ńie :
Bucură-te, văzătorule al luminii celei necunoscute;
Bucură-te, părtaşule al tainelor lui Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce descoperi cele ascunse ale voinŃei;
Bucură-te, vestitorule de cele negrăite ale lui Dumnezeu;
Bucură-te, că străluceşti cu mintea în ştiinŃa cea ascunsă;
Bucură-te, că întru această ştiinŃ ă înveŃi pe faŃă pe oameni;
Bucură-te, slujitorule al bunelor vestiri dumnezeieşti;
Bucură-te, vestitorul lucrurilor celor îmbucurătoare;
Bucură-te, arătarea multor neştiinŃe;
Bucură-te, că mai înainte ai cunoscut cele ce aveau să fie;
Bucură-te, prin care în lume s-a adus bucuria;
Bucură-te, prin care întristarea a fost îndepărtată afară;
Bucură-te, Gavriile, îngere al darului!
Condacul 3 :
Proorocului Daniel mai mult decât tuturor proorocilor ai arătat taina cea străină a venirii celei
înfricoşătoare a lui Hristos şi a iconomiei, preamare Gavriile; şi pe el l-ai înŃelepŃit a cânta cu bucurie lui
Dumnezeu : Aliluia !
Icosul 3 :
Având numirea de putere de la Dumnezeu, Mihaile, cu dumnezeiască minte puternic în războaie pururea
te-ai arătat; şi pe Iacov în luptă l-ai întărit ca să biruiască neamurile străine; pentru aceea marim puterea
ta, zicând :
Bucură-te, cel ce eşti mai puternic decât focul;
Bucură-te, cel ce eşti mai ascuŃit decât văpaia;
Bucură-te, cel ce ai înecat oştile egiptenilor;
Bucură-te, cel ce ai învins cetele canaanenilor;
Bucură-te, că pe Moise şi Aaron i-ai întărit;
Bucură-te, că pe Isus al lui Navi îndrăzneŃ l-ai făcut;
Bucură-te, cel ce deodată oştirea asirienilor ai tăiat;
Bucură-te, cel ce pe Simion al amoreilor l-ai lovit;
367
Bucură-te, pierzarea lui Og, împăratul Vasanului;
Bucură-te, pază a marelui Moise;
Bucură-te, prin care se pierd cei răucredincioşi;
Bucură-te, prin care dreptcredincioşii se înalŃă;
Bucură-te, Mihaile, slujitorule al Legii !
Condacul 4 :
Mihaile, căpetenie a îngerilor, roagă cu solirile tale pe Dumnezeu pentru noi care prealăudatul tău
praznic cu dragoste îl cinstim, că zilele noastre în fapte bune să le petrecem, şi ne învredniceşte ca, viaŃa
cea mai bună dobândind, lui Dumnezeu împreună cu tine să-I cântăm : Aliluia !
Icosul 4 :
Venit-ai de la Cel Preînalt, Gavriile, minte dumnezeiască, aducând Anei şi lui Ioachim bunele vestiri de
bucurie cu dezlegarea sterpiciunii lor; pentru care, bucurându-ne, Ńie cu credinŃă îŃi grăim :
Bucură-te, aducătorule al ştirilor frumoase;
Bucură-te, cel care celor doritoare de prunci le aduci bucurie;
Bucură-te, cel ce eşti rodire dată de Dumnezeu celor neroditori;
Bucură-te, naştere plăcută a lui Dumnezeu, a celor fără de copii;
Bucură-te, că fericitului strămoş i-ai adus naştere mărită;
Bucură-te, că fericitei strămoaşe i-ai dat odraslă pântecelui;
Bucură-te, cel ce dezlegi legăturile naşterii de prunci;
Bucură-te, cel care povăŃuieşti darul celor ce se născ;
Bucură-te, laudă a multor părinŃi;
Bucură-te, mângâierea maicilor celor bune;
Bucură-te, prin care creşte neamul omenesc;
Bucură-te, prin care naşte rea mai înainte se vesteşte;
Bucură-te, Gavriile, îngere al darului !
Condacul 5 :
Maria, Născătoarea de Dumnezeu şi Doamna lumii, venind în biserica Domnului, trimis ai fost, o
Gavriile, să-i aduci cu îngrijire hrană cerească şi totdeauna ai deşteptat-o spre a cânta lui Dumnezeu :
Aliuia !
Icosul 5 :
Pe strămoşii cei de demult, care se rugau lui Dumnezeu, i-ai mântuit din multe rele, o Mihaile, iar
poporului ales pururea i-ai fost înaintemergător; de aceea într-acest fel grăim Ńie:
Bucură-te, cel ce pe Isaac de junghiere l-ai scăpat;
Bucură-te, cel ce pe Avraam de bucurie l-ai umplut;
Bucură-te, cel ce pe însetatul Ismaii l-ai răcorit;
Bucură-te, străină mângâiere a Agarei celei ce plângea;
Bucură-te, stâlpul cel în chip de foc care pe Israel l-ai condus;
Bucură-te, norul cel aurit, care pe Israel în cale îl acopereai;
Bucură-te, că pe cei întâi-născuŃi ai evreilor i-ai păzit;
Bucură-te, că pe cei întâi-născuŃi ai egiptenilor i-ai omorât;
Bucură-te, laudă strălucită a evreilor;
Bucură-te, îngrădire tare a Legii;
Bucură-te, că pe popor din Egipt ai scos;
Bucură-te, că pe el la pământ bun l-ai adus;
Bucură-te, Mihaile, slujitorule al Legii !
Condacul 6 :
368
Când S-a pogorât în muntele Sinai Marele Dumnezeu, vrând să dea Lege evreilor, prin slujirea şi
mijlocirea ta, mare Mihaile, pe aceasta lui Moise o ai descoperit şi l-ai învăŃat să cânte: Aliluia !
Icosul 6 :
Lui Zaharia celui sfinŃit, care odinioară - în locaăul lui Dumnezeu - cerea scăpare şi mântuire pentru
popor, i-ai vestit, o Gavriile, naşterea dumnezeiescului înaintemergător. De aceea de bunele tale vestiri
spăimântându-ne, grăim Ńie acestea :
Bucură-te, cel ce ai vestit omenirii lucruri preaminunate;
Bucură-te, cel ce pe îngerul Tatălui l-ai arătat;
Bucură-te, grăire îmbucurătoare către Zaharia;
Bucură-te, dulce auzire pentru Elisabeta;
Bucură-te, că pe Botezătorul lui Hristos l-ai binevestit;
Bucură-te, că pe el al doilea Ilie, mai înainte l-ai vestit;
Bucură-te, cel ce ai prevestit pe predicatorul pocăinŃei;
Bucură-te, trâmbiŃa cea tare răsunătoare a candelabrului luminii;
Bucură-te, vestitorul începerii Darului;
Bucură-te, vestirea zorilor zilei;
Bucură-te, semnul mântuirii oamenilor;
Bucură-te, temelia împărăŃiei cerurilor;
Bucură-te, Gavriile, îngere al darului !
Condacul 7 :
Dumnezeu Cuvântul, vrând mai înainte a Se întrupa pentru noi, taina aceasta numai Ńie, o Gavriile, a
încredinŃat-o şi slujitor al acesteia te-a ales pe tine; iar tu cugetând în sineŃi la minunea aceasta cântai aşa
: Aliluia !
Icosul 7 :
Pe cei trei tineri de demult, din văpaia cuptorului i-ai scăpat, Mihaiie arhanghele, aratându-te preamărit
şi luminat cu chipul şi asemănarea lui Dumnezeu , încât de minunea aceasta tiranul s-a înspăimântat; de
aceea grăim Ńie :
Bucură-te, stingerea focului celui nepotolit;
Bucură-te, aŃâŃarea văpăii celei pururea vii;
Bucură-te, scăparea tinerilor feciori;
Bucură-te, păzire a trupurilor celor neîntinate;
Bucură-te, că tu, cu înfăŃişarea ta, pe tiranul ai infricoşat foarte;
Bucură-te, că tu pe Daniel proorocul, l-ai împuternicit;
Bucură-te, cel ce ai răpit pe Avacum proorocul;
Bucură-te, că pe el în grabă l-ai dus la Babilon;
Bucură-te, învingerea cea tare a lui Ghedeon;
Bucură-te, înfrângerea cea strălucită a lui Madiam;
Bucură-te, prin care se întăresc credincioşii;
Bucură-te, prin care se înfricoşează tiranii;
Bucură-te, Mihaile, slujitorule al Legii !
Condacul 8 :
Străină minune, văzându-te pe tine Balaam vrăjitorul, şi în urmă David proorocul, Ńie, o fericite Mihaile
în grabă căzând, s-au ănchinat : unul de frică ăncremenind, iar celalalt lui Dumnezeu grăind : Aliluia !
Icosul 8 :
Ca un purtător de fulger atotstrălucit şi atotvoios ai venit către cea plină de dar, Gavriile, aducându-i
bunele vestiri de bucurie. Pentru aceasta şi noi, bucurându-ne, te fericim pe tine, cântându-Ńi :
369
Bucură-te, vestitorule al bucuriei celei nesfârşite;
Bucură-te, dezlegătorule al blestemului celui de demult;
Bucură-te, ridicarea lui Adam celui căzut;
Bucură-te, mângâierea Evei celei întristate;
Bucură-te, înalt lămuritorule al întrupării Cuvântului;
Bucură-te, mărite cunoscător al pogorârii lui Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce, bucurându-te, ai zis celei pline de dar : "
Bucură-te";
Bucură-te, cel ce ai dezlegat cu "
Bucură-te" toată întristarea;
Bucură-te, stea care ai vestit Soarele;
Bucură-te, luminătorule care ne-ai arătat lumina cea neapropiată;
Bucură-te, prin care lumea s-a luminat;
Bucură-te, prin care întunericul s-a desfiinŃat;
Bucură-te, Gavriile, îngere al darului !
Condacul 9 :
Naşterea Mântuitorului o ai vestit cu bucurie păstorilor celor ce privegheau, Gavriile, bucurându-te; şi la
închinarea Lui pe magi, ca o stea luminoasă, i-ai condus şi pe toŃi i-ai inŃelepŃit a cânta Celui născut aşa :
Aliluia !
Icosul 9 :
Râvnitor şi puternic apărător al Tesalonicului celui nou te-ai arătat, Mihaile, purtătorule de lumină şi
ajutător mare eşti pururea popoarelor creştine, de multe nevoi scăpându-le şi îndemnându-le a cânta Ńie:
Bucură-te, cetatea poporului celui nou;
Bucură-te, tăria neamurilor creştine;
Bucură-te, cel ce pe apostoli de multe ori i-ai întărit;
Bucură-te, cel ce pe martiri tari i-ai făcut;
Bucură-te, că pe Petru din legături şi din închisoare l-ai slobozit;
Bucură-te, că tu pe Irod îndată l-ai omorât;
Bucură-te, al Bisericii păzitor neînvins
Bucură-te, cel ce eşti asupra ereticilor secure cu două ascuŃişuri;
Bucură-te, întărire puternică a cuvioşilor;
Bucură-te, sprijin luminat al ierarhilor;
Bucură-te, prin care se laŃeşte credinŃa;
Bucură-te, prin care se micşorează rătăcirea;
Bucură-te, Mihaile, slujitorule al Legii !
Condacul 10 :
Sfârşitul a toată lumea când se va face, Mihaile, trâmbiŃa cea mai de pe urmă vei trâmbiŃa, după care
morŃii din pământ, sculându-se, cu frică vor sta înaintea judecătorului nepărtinitor, cântând împreună cu
tine cântarea : Aliluia !
Icosul 10 :
Totdeauna numele tău, o Gavriile, purtătorule de lumină, arată luminat înălŃimea rânduielii tale, căci,
după chemarea lui Dumnezeu, te-ai arătat cu cuviinŃă slujitor vrednic al Cuvântului, Dumnezeu-Omului;
de aceea cu laude te fericim, grăind :
Bucură-te, prin care logodnicul în taină s-a invăŃat;
Bucură-te, prin care Fecioara de dânsul a fost luată;
Bucură-te, cel ce numele lui Iisus mai înainte l-ai spus;
Bucură-te, cel ce ai vestit mântuirea lumii;
370
Bucură-te, că lui Iosif, logodnicului, i-ai descoperit taina;
Bucură-te, că pe Iisus în Egipt L-ai scăpat;
Bucură-te, cel ce pe Hristos din Egipt înapoi L-ai chemat;
Bucură-te, cel ce ai vestit că El va locui în cetatea Nazaret;
Bucură-te, cel ce pe credincioşii magi, taina i-ai invăŃat;
Bucură-te, că pe dânşii de Irod i-ai scăpat;
Bucură-te, prin care Iisus a fost păzit;
Bucură-te, prin care Irod a fost luat în râs;
Bucură-te, Gavriile, îngere al darului !
Condacul 11 :
Deasupra pietrei mormântului celui primitor de ViaŃă, şezând îmbrăcat în alb şi ca fulgerul strălucind,
Gavriile, învierea lui Hristos ai binevestit femeilor, zicând lor " nu plângeŃi !" şi cântând cantarea :
Aliluia !
Icosul 11 :
Făclie lumii eşti, Mihaile arhanghele, strălucind minŃile credincioşilor şi povăŃuindu-le către cunoştinŃa
cea dumnezeiască şi către mântuire, luminând şi mântuind de răutăŃile amăgitoare pe toŃi care grăiesc :
Bucură-te, apărătorule al tuturor credincioşilor;
Bucură-te, facătorule a feluri de minuni;
Bucură-te, neîmpuŃinată tămăduire a bolnavilor;
Bucură-te, grabnică scăpare a celor din robie;
Bucură-te, cel ce ai apărat Mănăstirea Dochiarului;
Bucură-te, că pe aceasta o ai izbăvit de năvălirea săracinilor;
Bucură-te, scăparea tânărului celui afundat;
Bucură-te, arătarea aurului celui ascuns;
Bucură-te, cel ce ai făcut să izvorască izvor de aghiasmă;
Bucură-te, cel ce pe apă faci minuni;
Bucură-te, înfrumuseŃătorul Bisericii creştine;
Bucură-te, ajutătorul Bisericii acesteia;
Bucură-te, Mihaile, slujitorule al Legii !
Condacul 12 :
Dar dumnezeiesc dăruieşte celor ce serbează cu dragoste ziua amintirii tale, Mihaile, şi celor ce te
cheamă pe tine la ieşirea lor din viaŃă arată-te ajutător şi mai ales păzeşte-ne pe noi cei ce în biserica ta
cântăm : Aliluia !
Icosul 12 :
De la tine, o îngere al darului, învăŃându-ne a cânta în psalmi laude de bucurie dumnezeieştii întrupări,
Ńie cele de mulŃumire cu dor cântăm şi ca unui bun vestitor, mărindu-te, aşa-Ńi grăim :
Bucură-te, bucuria celor întristaŃi;
Bucură-te, păzitorul celor asupriŃi;
Bucură-te, bogăŃia nefurată a săracilor;
Bucură-te, liman de mântuire al celor ce înoată;
Bucură-te, arma prea puternică a credincioşilor;
Bucură-te, laudă preamarită a preoŃilor evlavioşi;
Bucură-te, întăritorule al mănăstirilor;
Bucură-te, îngrijitorule minunat al bisericii acesteia;
Bucură-te, apărătorule al celor ce pe tine te măresc;
Bucură-te, preabunule aducătorule de bucurie al sufletelor;
Bucură-te, binecuvântare dumnezeiască a credincioşiior;
371
Bucură-te, buna povăŃuire, a călugărilor;
Bucură-te, Gavriile, îngere al darului !
Condacul 13 :
(acest condac se zice de trei ori)
O, dumnezeieştilor căpetenii ale îngerilor, Mihaile şi Gavriile, care staŃi aproape de scaunul lui
Dumnezeu, laudele acestea ale noastre, ca banul vaduvei primindu-le, de gheenă ne izbăviŃi pe noi, ca
împreună cu voi să cântăm : Aliluia !
Apoi se zice iarăşi Icosul Întâi
Arhanghele Mihaile, mai-marele cetei îngerilor celor fară de trup, creat ai fost de Dumnezeu, Ziditorul
tuturor; de aceea cu bucurie laude de acest fel aducem Ńie:
Bucură-te, făptură a MinŃii celei ce a făcut lumea;
Bucură-te, revărsarea luminii celei mai înainte de lumină;
Bucură-te, cel ca focul, care stai aproape de Dumnezeire;
Bucură-te, slujitorule neostenit al Treimii;
Bucură-te, Duh înfocat şi nematerial după asemănarea lui Dumnezeu;
Bucură-te, fiinŃă nemuritoare, laudătoare de Dumnezeu;
Bucură-te, apărătorule de foc al cerului;
Bucură-te, căpetenia oştii celei nematerialnice;
Bucură-te, luminătorule al cetelor celor bine mulŃumitoare;
Bucură-te, arzătorule al duhului celui nemulŃumitor;
Bucură-te, prin care firea îngerilor s-a întărit;
Bucură-te, prin care satana s-a surpat;
Bucură-te, Mihaile, slujitorule al Legii!
şi Condacul Întâi
Pe căpeteniile îngerilor Treimii, pe Mihail şi Gavriil, să-i laudam noi toŃi, iubitorii de praznic, care ne
acoperim cu aripile amândurora şi din nevoile cele de multe feluri ne izbăvim; unuia grăind : Bucură-te,
slujitorule al Legii, iar altuia zicând : Bucură-te, îngere al darului !

372
ACATISTUL SFINTEI ÎNVIERI A DOMNULUI

După obişnuitul început, se zic:


Condacele şi Icoasele:
Condacul 1:

Aparătorul cel mare şi Doamne, biruitorul morŃii celei veşnice, ca cei ce ne-am izbăvit de omorârea cea
duhovnicească, cele de laudă aducem łie, noi robii Tăi şi zidirea Ta. Cel ce ai biruinŃă asupra morŃii,
de moartea păcatelor slobozeşte-ne pe noi, care grăim: Iisuse, Cel ce ai înviat din morŃi, înviază şi
sufletele noastre!
Icosul 1
Ingerii, Învierea Ta, Hristoase Mântuitorule, neîncetat o laudă în ceruri. Şi pe noi, cei de pe pământ,
învredniceşte-ne cu inimă curată a-łi cânta łie unele ca acestea:
Iisuse, Cel nepătruns, Care luminezi pe toŃi credincioşii, luminează-ne şi pe noi cei ce trăim în
întunericul necunoştinŃei;
Iisuse, Cel ce ai înviat din morŃi şi la toate le dai viaŃă, înviază-ne şi pe noi, cei omorâŃi în păcate;
Iisuse, Cel ce Te-ai înălŃat la cer şi ai înălŃat pe cei ce nădăjduiesc întru Tine, înalŃă-ne şi pe noi, cei
plecaŃi spre pământ;
Iisuse, Cel ce şezi de-a dreapta Tatălui şi părtaşi slavei Tale îi faci pe cei ce Te iubesc pe Tine, nu ne
lipsi pe noi de slava Ta;
Iisuse, Cel ce vei veni să judeci viii şi morŃii, nu ne judeca pe noi după fărădelegile noastre, ci miluieşte-
ne după mare mila Ta;
Iisuse, Cel ce ai înviat din morŃi, înviază şi sufletele noastre!
Condacul 2
Văzând, Doamne, oamenii căzuŃi, Te-ai întrupat şi ai înviat pe toŃi, dăruindu-le celor înviaŃi toate spre
mântuire. Înviază-ne şi pe noi cei omorâŃi din pricina păcatelor, ca să-łi cântăm łie: Aliluia!
Icosul 2
Mintea nu pricepe dumnezeiasca taină, cum izvorul vieŃii înviază, omorând moartea. Pentru aceasta,
373
numai cu inima simŃind bucuria învierii şi astfel fiind luminaŃi, cu glas de bucurie duhovnicească grăim
către Tine unele ca acestea:
Iisuse, Cel ce ai intraăt prin uşile încuiate, intraă şi în casa sufletelor noastre;
Iisuse, Cel ce ai întâmpinat în cale pe ucenicii Tăi, întâmpină-ne şi pe noi, pe calea acestei vieŃi, şi ne
mântuieşte;
Iisuse, Cel ce ai aprins inimile lor cu cuvintele Tale, aprinde şi inima noastră cea rece, spre dorirea de
slava Ta;
Iisuse, Cel ce Te-ai cunoscut întru frângerea pâinilor, dă-ne şi nouă a Te cunoaşte în dumnezeiasca
împărtăşanie;
Iisuse, Cel ce ai făgăduit pe Duhul Sfânt ucenicilor Tăi, trimite-ne şi nouă pe acest Duh mângâietor de la
Tatăl;
Iisuse, Cel ce ai înviat din morŃi, înviază şi sufletele noastre!
Condacul 3
Cu puterea Ta, cea dumnezeiască, înviind pe Lazar, înviază-ne şi pe noi cei ce suntem doborâŃi de patimi
şi zăcem în păcatul nepocăinŃei, ca sculându-ne după glasul Tău, să cântăm cântare: Aliluia!
Icosul 3
Având putere asupra morŃii, sufletele le-ai chemat din moarte, Iisuse. Cheama-ne şi pe noi, din adâncul
păcatelor noastre, ca şi noi, curăŃindu-ne simŃirile, łie, celui ce străluceşti cu lumâna cea neapropiată, cu
bucurie să-łi aducem cântare de biruinŃă, aşa:
Iisuse, biruitorul morŃii, biruieşte patimile noastre cele rele;
Iisuse, Datătorule de viaŃă, dă-ne şi nouă o viaŃă mântuitoare;
Iisuse, izvorul bucuriei, bucură inima noastră întru îndreptările Tale;
Iisuse, Cel ce ai săturat, cu cinci pâini şi doi peşti, cinci mii de barbaŃi în pustie, afară de femei şi copii,
hrăneşte-ne şi pe noi cu pâinea Ta cerească;
Iisuse, naădejdea celor căzuŃi, scoate-ne şi pe noi din adâncul răutăŃilor noastre;
Iisuse, Cel ce ai înviat din morŃi, înviază şi sufletele noastre!
Condacul 4
Viforul patimilor ne tulbură şi ne îneacă; ci Te rog pe Tine Iisuse, întinde-ne, ca şi lui Petru, mâna Ta
cea de ajutor şi, cu puterea Învierii Tale, ridică-ne şi ne înal#ă a cânta łie: Aliluia!
Icosul 4
Având îmbucurătoarea veste a învierii Tale, Iisuse, cerurile cu vrednicie se veselesc şi pământul se
bucură; iar noi, prăznuind veselia cea veşnică, îndrăznim a-łi cânta unele ca acestea:
Iisuse, Cel ce şezi întru lumina cea neapropiată, fii aproape tuturor creştinilor, după îndurările Tale;
Iisuse, Cel ce iubeşti zidirea Ta, nu ne uita pe noi cei de pe urmă;
Iisuse, Cel ce atragi inimile noastre la Tine, întoarce la Tine şi inima noastră cea ticaloasă;
Iisuse, Cel ce împlineşti toate cererile cele bune, împlineşte şi doririle noastre cele bune, ca mai mult
decât toate să Te iubim pe Tine;
Iisuse, Cel ce primeşti orice picătură de lacrimi, nu depărta rugăciunile noastre;
Iisuse, Cel ce ai înviat din morŃi, înviază şi sufletele noastre!
Condacul 5
ViaŃă de Dumnezeu plăcută izvorăşte din Tine, o, Iisuse, Fiul Dumnezeului celui viu. Pentru aceea Te
rugăm pe Tine, ca să nu ne piardă pe noi ucigătorul de suflete, nici să ne inchidă gura ca să murim
nepocăiŃi, ci învredniceşte-ne să-łi cântăm: Aliluia!
Icosul 5
Văzând cu Duhul pe Dumnezeu înviat, veniŃi să bem băutură nouă, nu din piatră stearpă şi neroditoare,
374
ci din izvorul nestricăciunii şi purtătorul de viaŃă mormânt al Mântuitorului, care, pe pământul cel
neroditor al sufletelor noastre udându-l, ne-a învăŃat pe toŃi a cânta unele ca acestea:
Iisuse, Cel ce ne-ai poruncit să primim scump sângele Tău, învredniceşte-ne fară de lipsă, a primi acest
prea cinstit sânge;
Iisuse, Cel ce trimiŃi ploaie asupra celor drepŃi şi asupra celor păcătoşi, stropeşte-ne şi pe noi cu harul
Tău, ca să aducem roadă duhovnicească;
Iisuse, Cel ce nu Te-ai scârbit de păcătoasa care łi-a sărutat cu lacrimi de pocăinŃă picioarele Tale, dă-ne
şi nouă a-łi uda picioarele Tale cu lacrimi de umilinŃă;
Iisuse, Cel ce ai întărit pe Toma în credinŃa învierii Tale, dă-ne şi nouă credinŃă nefăŃarnică;
Iisuse, Cel ce ai zis: căutaŃi şi veŃi afla, dă-ne şi nouă a Te găsi pe Tine;
Iisuse, Cel ce ai înviat din morŃi, înviază şi sufletele noastre!
Condacul 6
Propovăduind cu duhul neîncetat bucuria învierii tale, celei purtătoare de viaŃă, Iisuse, Dumnezeul
nostru, dă să fim şi noi, păcătoşii, părtaşi acestei învieri, ca neîncetat să cântăm în Ierusalimul cel de sus:
Aliluia!
Icosul 6
Strălucind la toată lumea cu învierea Sa Domnul Iisus Hristos, acum toate le-a umplut de lumină: şi
cerul şi pământul şi cele de dedesubt; ca să prăznuiască toată zidirea Învierea lui Hristos, întru care
întăriŃi fiind vom cânta unele ca acestea:
Iisuse, Cel ce toate le umpli de lumina Ta, luminează şi ochii noştri cei întunecaŃi;
Iisuse, Cel ce ai împreunat cerul cu pământul, ridică-ne şi pe noi de pe pământ la cer;
Iisuse, Cel ce Te-ai pogorât cu lumina Ta cea dumnezeiască în cele de dedesubt, pogoară-Te şi în
adâncul inimilor noastre;
Iisuse, Cel ce ai scos din temniŃele iadului sufletele ce te aşteptau, scoate-ne şi pe noi, păcătoşii, din
întunericul mâhnirii, căci viaŃa noastră de iad s-a apropiat;
Iisuse, Cel ce tuturor le întinzi prea curatele Tale mâini, cuprinde-ne şi pe noi, ticăloşii, în braŃele Tale;
Iisuse, Cel ce ai înviat din morŃi, înviază şi sufletele noastre!
Condacul 7
Vrând Domnul Hristos ca să descopere oamenilor puterea dumnezeirii Sale, S-a acoperit cu pecetea lui
Caiafa şi nestricând-o, înaintea celor ce-L păzeau, ca un purtător de biruinŃă s-a sculat şi ne-a învăŃat a-i
cânta: Aliluia!
Icosul 7
Minunat şi cu nepuŃinŃă este a pricepe, cum ieri ne-am îngropat împreună cu Tine, Hristoase, iar azi ne
sculăm împreună cu Tine, în Duh. Dar cu bucurie IŃi cântăm łie unele ca acestea:
Iisuse, Cel ce ai înviat şi ai dat în dar tuturor viaŃă, întraripează mintea noastră, ca să-łi urmeze łie
pururea;
Iisuse, Cel ce ai sfinŃit pământul cu picioarele Tale, sfinŃeşte şi gândurile noastre, cele care se înalŃă la
Tine;
Iisuse, Cel ce nu ai oprit a se zugrăvi cinstitul Tău chip, dă-ne şi nouă a avea pururea în sufletele noastre
chipul învierii Tale;
Iisuse, Cel ce ai primit cei doi bani ai văduvei, primeşte şi de la noi cântarea aceasta;
Iisuse, Cel ce n-ai osândit pe femeia desfrânată, ci, prin puterea Ta, ai îndreptat-o pe calea cea bună, nu
osândi nici buzele noastre cele întinate care Te sărută pe Tine, prin cântări de laudă;
Iisuse, Cel ce ai înviat din morŃi, înviază şi sufletele noastre!
Condacul 8
Străin lucru, că pe Dumnezeu întrupat şi înviat din morŃi, noi astăzi cu cugetul văzându-L, toată grija cea
375
lumească să o lepădăm. Şi ca pe Împăratul tuturor să-L primim şi să-I cântăm Lui: Aliluia!
Icosul 8
Totul ai fost iubire, Iisuse, către omul cel căzut, şi ai pus la dumnezeiască strajă pe de Dumnezeu
grăitorul Avacum, să stea împreună cu noi şi să arate pe îngerul cel purtător de lumină, care a grăit
luminat despre Învierea Ta. Pentru aceasta şi noi grăim łie unele ca acestea:
Iisuse, Cel ce ai fost păzit de ostaşi, trimite la straja sufletelor noastre pe îngerul păzitor, pe care noi îl
alungăm cu păcatele noastre, ca să ne păzească şi să ne călăuzească spre mântuire, pentru învierea Ta;
Iisuse, Cel ce ai orbit cu dumnezeiasca Ta strălucire ochii celor ce Te strajuiau, întoarce ochii noştri de
la deşertăciune şi-i luminează, spre cunoştinŃa adevarului;
Iisuse, Cel ce ai întrebat pe Apostolul Petru: "Mă iubeşti?", dă-ne şi nouă să avem chipul dragostei lui de
la urmă;
Iisuse, Cel ce ai iertat lui Petru Apostolul lepădarea de Tine, iartă şi nouă lepădările cele din fiecare ceas,
de poruncile Tale;
Iisuse, Cel ce ai dat putere Apostolilor Tăi, a lega şi a dezlega, dezleagă-ne şi pe noi de nedreptăŃile
noastre;
Iisuse, Cel ce ai înviat din morŃi, înviază şi sufletele noastre!
Condacul 9
Toata firea omenească în Tine s-a preaslăvit, cu învierea Ta, Iisuse, şi prin aceasta s-a dăruit
nestricăciune trupurilor sfinŃilor, adeverindu-se aceasta prin moaştele sfinŃilor şi cântându-łi cu
umilinŃa: Aliluia!
Icosul 9
De Dumnezeu grăitorii ritori mânecă cu duhul întâmpinând ieşirea din mormânt, şi în loc de mir, cântare
IŃi aduc łie, ca soarelui dreptăŃii şi Stăpânului; cu ale căror cântări, primeşte şi aceste rugăciuni ale
noastre:
Iisuse, Cel ce ai primit mirul cel vărsat pe Tine, primeşte şi ale noastre cântări de laudă, de mulŃumire şi
de cerere;
Iisuse, soarele dreptăŃii, luminează sufletele noastre cele întunecate;
Iisuse, Cel ce pe pescari i-ai făcut vânări de oameni, atrage şi voia noastră cea rea, spre ascultarea Ta;
Iisuse, Cel ce pe Saul l-ai prefăcut în mai-marele Apostol, înŃelepŃeşte-ne şi pe noi cei ce rătăcim;
Iisuse, pentru rugăciunile acestui Apostol şi ale tuturor sfinŃilor Tăi, fie-łi milă de noi păcătoşii;
Iisuse, Cel ce ai înviat din morŃi, înviază şi sufletele noastre!
Condacul 10
Voind a mântui neamul omenesc, Iisuse, Te-ai pogorât pe pământ şi ÎnsuŃi Dumnezeu fiind, ai primit
nepuŃinŃele noastre, ca şi în ele să se arate puterea Ta, care ne îndeamnă a cânta: Aliluia!
Icosul 10
Cel ce ai înviat, Iisuse Hristoase, Mântuitorul şi Dumnezeul nostru, Tu, Cel ce Te-ai pogorât în cele mai
de jos ale pământului şi ai sfărâmat legăturile cele veşnice, în care se Ńineau legate sufletele, slobozeşte-
ne şi pe noi de legăturile păcatului, ca să-łi cântăm łie unele ca acestea:
Iisuse, Cel ce ai încredinŃat pe iubitul Tău ucenic Maicii Tale, încredinŃează-ne şi pe noi îngrijirii ei,
celei mântuitoare;
Iisuse, Cel ce suferinŃele Maicii Tale le-ai prefăcut în bucurie, dă-ne şi nouă, nevrednicilor, cu rabdare să
purtăm crucea noastră;
Iisuse, Cel ce ai dat lumii ocrotitoare pe Maica Ta, dă-ne şi nouă, păcătoşilor, ca să fim sub
acoperământul ei;
Iisuse, Cel ce nu ai oprit pe prunci a se atinge de Tine, dă-ne şi nouă blândeŃile şi curăŃia inimii
pruncilor;
376
Iisuse, Cel ce ai liberat pe desfrânată şi i-ai poruncit de acum să nu mai păcătuiască, dă-ne şi nouă ca de
acum să nu Te mai întristăm;
Iisuse, Cel ce ai înviat din morŃi, înviază şi sufletele noastre!
Condacul 11
Cântare de umilinŃŃ, despre învierea Ta, binevoieşte ca să-łi aducem łie, Mântuitorul nostru. Şi prin
aceasta să primească sufletele noastre mirul vindecărilor de nălucirile cele vătămătoare, ca să-łi cântăm
łie pururea: Aliluia!
Icosul 11
Primind, prin învierea Ta, razele strălucitoare ale darului, şi prin aceasta, ca prin oglindă, duhovniceşte
văzând scularea Ta cea aducătoare de viaŃă, ne închinăm cinstitei Tale cruci şi slăvitei învierii Tale, pe
care o lăudăm şi o slăvim, cântând aşa:
Iisuse, Cel ce ai plecat cerul, primeşte şi rugăciunea noastră, ca un îndurător;
Iisuse, Cel ce ai adormit cu trupul ca un muritor, omoară poftele noastre cele trupeşti;
Iisuse, Cel ce Te-ai dat cu totul pentru mântuirea noastră, dă-ne şi nouă cu totul a ne preda łie;
Iisuse, Cel ce Te-ai suit la ceruri, ca să pregăteşti locaşuri celor ce Te iubesc pe Tine, aşază-ne şi pe noi
în locaşurile Tale;
Iisuse, Cel ce şezi de-a dreapta Tatălui, numără-ne şi pe noi cu oile cele de-a dreapta Ta;
Iisuse, Cel ce ai înviat din morŃi, înviază şi sufletele noastre!
Condacul 12
Darul Tău dă-ni-l nouă, Iisuse, Cel ce pe toŃi ne-ai iubit, şi primeşte rugăciunea noastră, ca o pârgă, ce-łi
aducem łie. Şi depărtează de la sufletele noastre tot gândul cel viclean, ca fară osândă să-łi cântăm łie:
Aliluia!
Icosul 12
Cântând preaslăvită învierea Ta, Te slăvim pe Tine, o, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, şi credem că
dăruieşti tuturor viaŃă veşnică. Pentru aceasta, întru această numită şi sfântă zi, ca fraŃii unul pe altul să
ne îmbrăŃişăm. Iar pe cei ce ne urăsc pe noi, să-i iertăm pentru învierea Ta. Deci cu o gura şi cu o inimă
să cântăm unele ca acestea:
Iisuse, Cel ce binecuvintezi pe cei ce Te binecuvintează pe Tine, binecuvintează şi acum osteneala
noastră cea după putere;
Iisuse, Cel ce sfinŃeşti pe cei ce nădăjduiesc întru Tine, sfinŃeşte şi doririle şi gândurile noastre;
Iisuse, Cel ce Te-ai făgăduit să fii cu cei credincioşi până la sfârşitul veacului, fii neîncetat şi cu noi
păcătoşii;
Iisuse, Cuvântul cel Adevărat al Tatălui, curăŃă cuvintele noastre cele nevrednice, ca să Te lăudăm pe
Tine;
Iisuse, Paştile cele mântuitoare, care duc de la moarte la viaŃă, sălăşluieşte-ne în locaşul Tău, luminându-
ne haina sufletelor noastre;
Iisuse, Cel ce ai înviat din morŃi, înviază şi sufletele noastre!
Condacul 13
O, Iisuse Hristoase, Cel ce ai călcat cu moartea pe moarte şi celor din morminte le-ai dăruit viaŃă,
primeşte ca un miros de bună mireasmă duhovnicească această puŃină rugăciune. Şi dăruieşte-ne nouă,
celor ce suntem în mormântul nesimŃirii, viaŃă veşnică, ca să-łi cântăm łie: Aliluia!
O, Iisuse Hristoase, Cel ce ai călcat cu moartea pe moarte şi celor din morminte le-ai dăruit viaŃă,
primeşte ca un miros de bună mireasmă duhovnicească această puŃină rugăciune. Şi dăruieşte-ne nouă,
celor ce suntem în mormântul nesimŃirii, viaŃă veşnică, ca să-łi cântăm łie: Aliluia!
O, Iisuse Hristoase, Cel ce ai călcat cu moartea pe moarte şi celor din morminte le-ai dăruit viaŃă,
377
primeşte ca un miros de bună mireasmă duhovnicească această puŃină rugăciune. Şi dăruieşte-ne nouă,
celor ce suntem în mormântul nesimŃirii, viaŃă veşnică, ca să-łi cântăm łie: Aliluia!
Apoi se zice iarăşi Icosul intâi
Îngerii, Învierea Ta, Hristoase Mântuitorule, neîncetat o laudă în ceruri. Şi pe noi, cei de pe pământ,
învredniceşte-ne cu inimă curată a-łi cânta łie unele ca acestea:
Iisuse, Cel nepătruns, Care luminezi pe toŃi credincioşii, luminează-ne şi pe noi cei ce trăim în
întunericul necunoştinŃei;
Iisuse, Cel ce ai înviat din morŃi şi la toate le dai viaŃă, înviază-ne şi pe noi, cei omorâŃi în păcate;
Iisuse, Cel ce Te-ai înălŃat la cer şi ai înălŃat pe cei ce nădăjduiesc întru Tine, înalŃă-ne şi pe noi, cei
plecaŃi spre pământ;
Iisuse, Cel ce şezi de-a dreapta Tatălui şi părtaşi slavei Tale îi faci pe cei ce Te iubesc pe Tine, nu ne
lipsi pe noi de slava Ta;
Iisuse, Cel ce vei veni să judeci viii şi morŃii, nu ne judeca pe noi după fărădelegile noastre, ci miluieşte-
ne după mare mila Ta;
Iisuse, Cel ce ai înviat din morŃi, înviază şi sufletele noastre!
Şi Condacul întâi
Aparătorul cel mare şi Doamne, biruitorul morŃii celei veşnice, ca cei ce ne-am izbăvit de omorârea cea
duhovnicească, cele de laudă aducem łie, noi robii Tăi şi zidirea Ta. Cel ce ai biruinŃă asupra morŃii, de
moartea păcatelor slobozeşte-ne pe noi, care grăim: Iisuse, Cel ce ai înviat din morŃi, înviază şi sufletele
noastre!

378
ACATISTUL SFINTEI MARII MUCENIłE ECATERINA

25 Noiembrie
După obişnuitul început, se zic:
Condacele şi Icoasele:
Condacul 1:

Vrednicei de laudă muceniŃei Ecaterina, care cu darul de la Dumnezeu şi cu învăŃatura ei cea


preaînaltă a uimit ştiinŃa învăŃaŃilor de atunci şi a întrecut limba ritorilor păgâni prin buna ei
cuvântare, să-i aducem mulŃumire de biruiniŃă, ca prin ale ei rugăciuni să ne izbăvim de ispitele
vrăjmaşilor şi să-i cântăm : Bucură-te, Ecaterina, mare muceniŃă a lui Hristos !
Icosul 1
Împăratesei şi Maicii lui Dumnezeu, preacuratei Fecioare Maria, tu te-ai arătat vrednică de dragoste,
înŃeleaptă Ecaterina, căci cu Duhul Sfânt umbrindu-te, ai lepădat de la tine toată dorirea pământească şi
te-ai logodit cu Mirele tău cel ceresc spre a căpăta viaŃă nemuritoare; pentru aceasta cântăm :
Bucură-te, porumbiŃă cuvântătoare;
Bucură-te, dulce privighetoare;
Bucură-te, frumuseŃe netrecătoare;
Bucură-te, mieluşea încântătoare;
Bucură-te, minte înaltă;
Bucură-te, tânără prea învăŃată;
Bucură-te, fecioară blândă şi înŃeleaptă ;
Bucură-te, inimă tare şi neîntinată;
Bucură-te, lauda învăŃaŃilor;
Bucură-te, dulceaŃa maicilor;
Bucură-te, mângâierea săracilor;
Bucură-te, apărătoarea bătrânilor;
Bucură-te, Ecaterina, mare muceniŃă a lui Hristos !
379
Condacul 2
BogăŃiile pământului şi mărirea părintească lepădând, viaŃă curată ai trăit, Ecaterina; şi îndeletnicindu-te
mai ales în dreapta credinŃă, calea cea nerătăcită a lui Hristos ai luat şi te-ai închinat Lui cântând :
Aliluia !
Icosul 2
Ajunsă fiind la vărsta de 18 ani, frumuseŃea ta a atras pe mulŃi tineri din neamurile păgâne, voind a se
căsători cu tine; tu însă respingând cererea lor cu foarte înŃelepte cuvinte, înşişi ei se mustrau de
nepriceperea lor şi îŃi grăiau acestea :
Bucură-te, cea mai frumoasă dintre tinere;
Bucură-te, că eşti şi cea mai bogată;
Bucură-te, sămânŃă din neam împărătesc;
Bucură-te, porfiră care împodobeşti cunoştinŃele;
Bucură-te, cunună care răsplăteşti vrednicia;
Bucură-te, ceea ce întăreşti obiceiurile bune;
Bucură-te, cuvântătoare mai presus decât ritorii;
Bucură-te, judecătoare mai alesă decât alŃi judecători;
Bucură-te, biruitoare neruşinată în sfaturi şi povăŃuiri;
Bucură-te, lumină care faci să se plece privirile neînŃelepte;
Bucură-te, comoară tuturor cunoştinŃelor;
Bucură-te, Ecaterina, mare muceniŃă a lui Hristos !
Condacul 3
Rătăcirile mustrănd şi de idoli ne voind a crede că acele chipuri turnate şi cioplite de mâini omeneşti ar
putea fi făcătorii cerului, ai pământului şi a toată făptura, fost-ai luminată cu darul Duhului Sfânt să
cunoşti Dumnezeirea cea adevărată şi pururea veşnică şi cu smerenie ai cântat Ei : Aliluia !
Icosul 3
ÎnvăŃaŃii adunaŃi prin îndemnul tatălui tău ca să te scoată din credinŃa în care erai, văzându-te lepădând
idolii, au cerut a te înfăŃişa lor. Tu însă, intrînd în vorbă cu cel mai învăŃat, după o îndelungă dispută, l-ai
făcut să nu mai ştie ce să răspundă decât a grăi :
Bucură-te, închinătoarea dreptei credinŃe;
Bucură-te, desluşirea adevăratei religii;
Bucură-te, lumina celor cufundaŃi în eresuri ;
Bucură-te, povăŃuitoarea celor rătăciŃi;
Bucură-te, arma bunei voinŃe;
Bucură-te, căderea înşelăciunii idolilor;
Bucură-te, dovada neputinŃei lor;
Bucură-te, că eşti vrednică de toată cinstirea;
Bucură-te, că prin înŃelepciunea ta ai gonit rătăcirea;
Bucură-te, căci cu dar ai fost dăruită de Cel Preaînalt;
Bucură-te, cunoştinŃa sfinŃeniei cereşti;
Bucură-te, Ecaterina, mare muceniŃă a lui Hristos !
Condacul 4
Gurile ereticilor ce huleau mai înainte Biserica lui Hristos s-au deschis atunci pentru intâia oară spre a
binecuvânta prin glasul tău fecioresc, urând capiştile idoleşti şi zicând că unul este Dumnezeu şi Lui se
cuvine cântare : Aliluia !
Icosul 4

380
Hrănind în sineŃi din pruncie darul credinŃei lui Hristos, Ecaterina, nu te-ai putut împăca cu obiceiurile
păgâneşti ale părinŃilor tăi, că petrecând în sfinŃenie, fără a fi încă luminată cu sfântul Botez, poruncile
lui Dumnezeu urmai şi te închinai în taină lui Hristos; pentru aceasta-Ńi cântăm :
Bucură-te, muceniŃă preamărită;
Bucură-te, mireasă preacinstită;
Bucură-te, pătimitoare nebiruită;
Bucură-te, podoaba Bisericii;
Bucură-te, cuvântătoare de Dumnezeu;
Bucură-te, slujitoarea Ortodoxiei;
Bucură-te, cununa învăŃăturii;
Bucură-te, lauda Alexandriei;
Bucură-te, apărătoarea acelei cetăŃi;
Bucură-te, comoara minunilor;
Bucură-te, mustrătoarea împăratului MaxenŃiu;
Bucură-te, luminătoarea împărătesei lui;
Bucură-te, Ecaterina, mare muceniŃă a lui Hristos !
Condacul 5
Inima lui Constantin, tatăl tău, foarte s-a întristat auzindu-te pe tine, fiica lui, una la părinŃi şi aşa de
frumoasă precum erai, lepădând mulŃimea zeilor la care se închina şi propovăduind un Dumnezeu
necunoscut. Pentru aceasta a voit să cerceteze credinŃa ta prin cei mai învăŃaŃi dascăli de atunci. Cât însă
i-a fost de mare nedumerirea când a văzut şi pe aceia înduplecaŃi de cuvintele tale şi cântând lui
Dumnezeu : Aliluia !
Icosul 5
Judecătorii nedrepŃi, aflând trecerea ta din închinătoare la idoli la credinŃa lui Hristos, te-au hotărât
pedepsei; şi răbdând chinurile cele mai amare până la moarte, cu mărire te-ai preamărit, lăudând numele
Domnului nostru Iisus Hristos şi al Preacuratei Fecioare Maicii Sale, Care Ńi s-au arătat Ńie în vedenie;
iar noi laudând tăria credinŃei tale, îŃi grăim :
Bucură-te, defăimătoarea judecătorilor tirani;
Bucură-te, mustrătoarea rătăcirii;
Bucură-te, că în popor te-ai făcut strălucitoare;
Bucură-te, că chinurile tale pe dânşii îi ardeau;
Bucură-te, că nădejdea mântuirii pe tine te veselea;
Bucură-te, căci cu răbdarea mai mult i-ai otrăvit;
Bucură-te, că din dragostea ta către Dumnezeu n-ai simŃit suferinŃele;
Bucură-te, că vorbele tale îi făceau să amuŃească;
Bucură-te, că nepriceperea lor nu putea să te oprească;
Bucură-te, că îndrăznind ai ieşit biruitoare;
Bucură-te, că suferind te-ai făcut vindecătoare;
Bucură-te, Ecaterina, mare muceniŃă a lui Hristos !
Condacul 6
Cântare de mulŃumire îŃi aducem Ńie noi, smeriŃii, căci cu mare dar ne-ai învrednicit pe noi jertfindu-te
pe tine însăŃi pentru dragostea dreptei credinŃe. Primeşte dar, muceniŃă, această rugăciune şi ne dă
vindecare neputinŃelor în tot cursul vieŃii noastre, pentru ca dimpreună cu tine să binecuvântăm pe
Dumnezeu, cântând Lui : Aliluia !
Icosul 6
Cei mai mulŃi de o suta de învăŃaŃi care stăteau de faŃă şi ascultau cuvintele prin care explicai Evanghelia
lui Hristos, luminându-se de Duhul Sfânt, s-au creştinat, iar împăratul, îngrozindu-se de această minune,
381
a poruncit să-i ardă, ca să nu mai răspândească credinŃa creştină prin locurile de unde erau ei şi aşa s-a
preamărit mulŃimea aceea de învăŃaŃi şi-Ńi cantă Ńie aşa :
Bucură-te, Ecaterina, de necazuri izbăvitoare;
Bucură-te, învăŃată, de lumină dătătoare;
Bucură-te, lăudată şi de daruri aducătoare;
Bucură-te, frumuseŃe tuturor covărşitoare;
Bucură-te, bunătate de nimic îngrijorată;
Bucură-te, ostăşiŃă de viteji biruitoare;
Bucură-te, mult vestită şi de chinuri răbdătoare;
Bucură-te, lăudată de cântări răsunătoare;
Bucură-te, muceniŃă de minuni izvorâtoare;
Bucură-te, lăcrămioară prea frumos mirositoare;
Bucură-te, Ecaterina, mare muceniŃă a lui Hristos !
Condacul 7
Soborul îngeresc, văzând ceata mucenicilor în văpaie arzând, cu cântări a primit-o; şi pe tine, Ecaterina,
ca pe o următoare a lor cu dar te-a învrednicit a suferi chinurile cele mai îngrozitoare; pentru care
pomenirea ta în veci a rămas folositoare celor ce cântă lui Dumnezeu : Aliluia !
Icosul 7
Toata făptura s-a minunat de răbdarea cea multă pe care ai arătat-o, rămânând neclintită în hotărâriie
credinŃei şi mărturisind că unul este Dumnezeu Tatăl şi Fiul şi Sfântul Duh, Treimea una şi nedespărŃită,
şi te închini Ei; iar noi ne bucurăm, lăudându-te :
Bucură-te, propovăduitoare a Tatălui ceresc;
Bucură-te, închinătoare a Fiului şi Cuvântului lui Dumnezeu;
Bucură-te, cinstitoare a Duhului Sfânt;
Bucură-te, mărturisitoare a Treimii Celei de o fiinŃă;
Bucură-te, purtătoare în credinŃă a Sfintei Cruci;
Bucură-te, următoare, a patimilor lui Hristos;
Bucură-te, binetâlcuitoare a Sfintei Evanghelii;
Bucură-te, primitoare a botezului lui Dumnezeu;
Bucură-te, ascultătoare a Maicii lui Dumnezeu;
Bucură-te, închinătoare a Bisericii Ortodoxe;
Bucură-te, vieŃuitoare împreună cu puterile cereşti;
Bucură-te, vrednică păzitoare a creştinilor;
Bucură-te, Ecaterina, mare muceniŃă a lui Hristos !
Condacul 8
Iubită ai fost de Mirele tău cel ceresc, prealăudată Ecaterina, că te-ai împodobit cu toată frumuseŃea
trupească şi sufletească; încă şi vas preaales te-a făcut spre întărirea credinŃei tale, cu care mulŃi
necredincioşi s-au luminat şi s-au învăŃat a cânta lui Dumnezeu : Aliluia !
Icosul 8
Vindecă rănile sufletelor noastre, mare muceniŃă, că greu pătimim, şi te roagă pentru noi Preasfintei
Născătoare de Dumnezeu, să ne izbăvească de ispitele şi de primejdiile cu care vrăjmaşul ne îngrozeşte;
pentru aceasta, ştiindu-te pe tine grabnică apărătoare de vrajmaşi îŃi cântăm :
Bucură-te, că prin rugăciuniie tale ne izbăveşti de vrăjmaşi;
Bucură-te, izbăvitoare grabnică de primejdii;
Bucură-te, feritoare de otravă;
Bucură-te, vindecătoare de venin;
Bucură-te, preaaleasă izbăvitoare de farmece;
382
Bucură-te, gonitoare de năluciri;
Bucură-te, risipitoare de eresuri;
Bucură-te, păzitoare tare de năpastă;
Bucură-te, îndreptătoare a traiului rău în căsnici e;
Bucură-te, ceea ce împaci pe cei învrăjbiŃi;
Bucură-te, că eşti în necazuri ajutătoare;
Bucură-te, că dai celor bolnavi vindecare;
Bucură-te, Ecaterina, mare muceniŃă a lui Hristos !
Condacul 9
Ca o ramură de finic te-ai dat Mântuitorului, împodobind Biserica cu biruinŃele tale cele mai presus de
fire şi cu sângele tău cel feciorelnic ai spălat ocara de deasupra celor ce se osteneau pentru dânsa; că s-au
ruşinat prigonitorii văzând mărirea minunilor tale şi au cântat lui Dumnezeu : Aliluia !
Icosul 9
Pamântul s-a umplut de bună mireasmă, primindu-Ńi trupul la el, şi cerul s-a veselit, văzând duhul tău
ridicându-se la dânsul de către puterile îngereşti. Pentru această slăvită lucrare a tainei lui Dumnezeu toŃi
credincioşii te laudă, cântând pentru tine aşa:
Bucură-te, ajutătoare a fecioarelor înŃelepte;
Bucură-te, mângâietoare a văduvelor necăjite;
Bucură-te, izbăvitoare a copiilor sărmani;
Bucură-te, ajutătoare a celor în primejdii;
Bucură-te, folositoare a celor fară de ajutor;
Bucură-te, izbăvitoare a femeilor cu grele naşteri;
Bucură-te, vindecătoare a pătimitorilor din naştere;
Bucură-te, întăritoare a pruncilor slabi;
Bucură-te, hrănitoare a orfanilor săraci;
Bucură-te, ocrotitoare a celor cu mintea tulburată;
Bucură-te, vindecătoare a celor căzuŃi în boală grea;
Bucură-te, Ecaterina, mare muceniŃă a lui Hristos !
Condacul 10
Facerilor de bine ale tale nu suntem vrednici a mulŃumi, Ecaterina, pentru că nici o sarguinŃă n-am pus
care să ne apropie de dragostea lui Dumnezeu şi nici un bine n-am lucrat pentru aproapele nostru, care să
ne aducă îndurare, ci tu, ca bună şi blândă ce eşti, roagă-te lui Dumnezeu să ne ierte nesocotinŃa şi
păcatele noastre şi să primească acest cuvânt de smerenie : Aliluia !
Icosul 10
Ispitele cele fără de număr ale vicleanului diavol le cunoşti, sfântă, pentru că, trup purtând şi ispitită
fiind, ai rămas biruitoare. Iar noi cei ce suntem învăluiŃi în ispite ca nişte neputincioşi facem rugăciune
să ne întăreşti cu puterea ta, ca să venim la pocăinŃă şi să dobândim iertarea greşealelor noastre
lăudându-te :
Bucură-te, smerenie înaltă;
Bucură-te, podoabă prealaudată;
Bucură-te, vistierie nedeşertată;
Bucură-te, îndurare nestrămutată;
Bucură-te, blândeŃe neschimbată;
Bucură-te, lumină neînserată;
Bucură-te, dragoste nevinovată;
Bucură-te, răbdare neîncetată;
Bucură-te, dărnicie neasemănată;
383
Bucură-te, speranŃă neruşinată;
Bucură-te, vindecătoare binecuvântată;
Bucură-te, Ecaterina, mare muceniŃă a lui Hristos !
Condacul 11
Fire mai presus de fire te-ai făcut, Ecaterina, întărindu-te în credinŃa lui Hristos şi slujind Făcătorului a
toate, iar nu făpturii; de la Care, luând darul tămăduiri şi cunună îngerească, de tine se cutremură
duhurile necurate şi le alungi pe ele de la tot sufletul creştinesc care aduce lui Dumnezeu cântarea de
laudă : Aliluia !
Icosul 11
Toată suflarea dreptcredincioşilor se veseleşte astăzi de prăznuirea ta, muceniŃă, că din neamul păgânesc
şi dintre închinătorii de idoli cea mai învăŃata şi înŃeleaptă fecioară a venit la Biserica lui Hristos,
suferind durerile roŃii şi alte nespuse chinuri de la poporul cel păgânesc, pentru dragostea Mântuitorului
lumii; pentru aceasta-Ńi cântăm :
Bucură-te, biruitoarea păgânilor;
Bucură-te, căderea obiceiurilor urâte;
Bucură-te, luptătoare pentru darurile sfinte;
Bucură-te, surpătoarea capiştelor idoleşti;
Bucură-te, închinătoarea icoanelor creştineşti;
Bucură-te, stavila răutăŃior diavoleşti;
Bucură-te, lauda cununei muceniceşti;
Bucură-te, care pe roată ai fost întinsă;
Bucură-te, care cu piroane ai fost împunsă;
Bucură-te, care de sabie ai murit;
Bucură-te, care cu mărire te-ai preamărit;
Bucură-te, Ecaterina, mare muceniŃă a lui Hristos !
Condacul 12
Iubitorilor de mucenici, cinstind pe preaînŃeleapta Ecaterina, pentru că aceasta în priveliştea lumii pe
Hristos a predicat, pe şarpele a călcat şi mintea învăŃaŃilor a ruşinat, să cântăm lui Dumnezeu : Aliluia !
Icosul 12
Lupte întru chinuri, lupte pentru credinŃă ai dus cu căldură pentru Hristos, Mirele tău, Ecaterina, ceea ce
prin înŃelepciunea ta ai luminat ca o bună cuvântătoare; pentru aceasta-Ńi cântăm :
Bucură-te, păzitoare sfântă a canoanelor soborniceşti;
Bucură-te, următoare caldă a legilor bisericeşti;
Bucură-te, vrednică propovăduitoare a apostoliei;
Bucură-te, prigonitoare neîmpăcată a păcatelor;
Bucură-te, aspră îndemnătoare a smereniei pustniceşti;
Bucură-te, cea mai iscusită cuvântătoare a cântării cereşti;
Bucură-te, neobosită rugătoare a slujitoriior cucernici;
Bucură-te, bună ajutătoare a credincioşilor cinstitori de Dumnezeu;
Bucură-te, mărgăritar de mare preŃ al împărăŃiei cereşti;
Bucură-te, piatră scumpă a Bisericii creştineşti;
Bucură-te, grabnică izbăvire a celor cuprinşi de supărări;
Bucură-te, vindecătoare tare a celor plini de răni şi dureri;
Bucură-te, Ecaterina, mare muceniŃă a lui Hristos !
Condacul 13
(acest condac se zice de trei ori)
384
ÎnŃeleaptă şi frumoasă Ecaterina, vrednică muceniŃă a lui Hristos, primeşte această puŃină rugăciune a
noastră şi te roagă pentru noi să ne dăruiască bunul Dumnezeu iertare păcatelor, pace, sănătate şi ajutor
în toate cele bune, cântând lui Dumnezeu : Aliluia !
Apoi se zice iarăşi Icosul întâi
Împăratesei şi Maicii lui Dumnezeu, preacuratei Fecioare Maria, tu te-ai arătat vrednică de dragoste,
înŃeleaptă Ecaterina, căci cu Dubul Sfânt umbrindu-te, ai lepădat de la tine toată dorirea pământească şi
te-ai logodit cu Mirele tău cel ceresc spre a căpăta viaŃă nemuritoare; pentru aceasta cântăm :
Bucură-te, porumbiŃă cuvântătoare;
Bucură-te, dulce privighetoare;
Bucură-te, frumuseŃe netrecătoare;
Bucură-te, mieluşea încântătoare;
Bucură-te, minte înaltă;
Bucură-te, tânără prea învăŃată;
Bucură-te, fecioară blândă şi înŃeleaptă ;
Bucură-te, inimă tare şi neîntinată;
Bucură-te, lauda învăŃaŃilor;
Bucură-te, dulceaŃa maicilor;
Bucură-te, mângâierea săracilor;
Bucură-te, apărătoarea bătrânilor;
Bucură-te, Ecaterina, mare muceniŃă a lui Hristos !
şi Condacul întâi
Vrednicei de laudă muceniŃei Ecaterina, care cu darul de la Dumnezeu şi cu învăŃatura ei cea preaînaltă a
uimit ştiinŃa învăŃaŃilor de atunci şi a întrecut limba ritorilor păgâni prin buna ei cuvântare, să-i aducem
mulŃumire de biruiniŃă, ca prin ale ei rugăciuni să ne izbăvim de ispitele vrăjmaşilor şi să-i cântăm :
Bucură-te, Ecaterina, mare muceniŃă a lui Hristos !

385
ACATISTUL PREASFINTEI NĂSCĂTOAREI DE DUMNEZEU
"POTIRUL NESECAT"

Troparul:

VeniŃi, dreptslăvitorilor creştini, la dumnezeiescul şi minunatul chip al Prea Sfintei Născătoare de


Dumnezeu, care satură inimile celor credincioşi din Potirul Nesecat al milostivirii sale şi arată minuni
poporului celui binecinstitor. Acestea văzând şi auzind, cu duhul prăznuind, cu căldură să-i grăim:
Stăpână Preamilostivă, tămăduieşte neputinŃele şi patimile noastre, rugând pe Fiul tău, Hristos,
Dumnezeul nostru, să mântuiască sufletele noastre!

Condacul 1

Cinstitul tău chip, Stăpână de Dumnezeu Născătoare, ne-a fost dăruit ca o izbăvire aleasă şi
minunată, căci prin descoperirea Lui ne slobozeşte de neputinŃele sufleteşti şi trupeşti şi de întâmplările
cele mâhnicioase; pentru aceasta laudă de mulŃumire îŃi aducem, Apărătoare Preamilostivă. Tu, dar,
Stăpână, numită de noi "Potirul Nesecat", aplecându-te cu bunăvoinŃă către suspinele şi strigătele noastre
cele izvorâte din inimă, dăruieşte izbăvire celor ce suferă de boala beŃiei, ca să-ti cântăm cu credinŃă:
Bucură-te, Stăpână, „Potir Nesecat”, care ne potoleşti setea cea duhovnicească!

Icosul 1

386
Oştile îngereşti şi cetele drepŃilor te slăvesc neîncetat, Împărăteasă de Dumnezeu Născătoare,
mijlocitoarea mult păcătosului neam creştinesc, pe care văzându-l cufundat în nelegiuiri şi în păcate îi
dăruieşti milostivire spre mângâiere şi mântuire, prin osebitele tale icoane făcătoare de minuni, care,
precum stelele cerului, pot fi văzute în tot pământul. Căzând noi către aceea dintre ele numită "Potirul
Nesecat", din adâncul sufletului te chemăm astfel:
Bucură-te, sălaşul dumnezeirii cel neajuns;
Bucură-te, mirarea neîncetată a oamenilor;
Bucură-te, ceea ce prin mâhniri cureŃi păcatele noastre;
Bucură-te, căci prin întristări tămăduieşti neputinŃele noastre;
Bucură-te, că ne trimiŃi de sus milostivire prin icoanele tale făcătoare de minuni; Bucură-te, căci
prin descoperirea lor înveseleşti inimile noastre cele mâhnite;
Bucură-te, împăcarea prea minunată a tuturor cu Dumnezeu;
Bucură-te, Stăpână, "Potir Nesecat", care ne potoleşti setea cea duhovnicească!
Condacul al 2-1ea

Văzând, Preasfântă Stăpână, întristarea inimii, chinurile duhovniceşti şi pocăinŃa nemincinoasă a


celor ce sunt supuşi patimii celei pierzătoare a beŃiei, ai binevoit să arăŃi oraşului celui plăcut lui
Dumnezeu Serpuhov, milostivirea ta, prin descoperirea icoanei tale prea minunate, "Potirul Nesecat",
pentru ca toŃi cei care cad la ea cu credinŃă şi cu inimă smerită, dobândind vindecare de cumplita lor
boală, să strige din adâncul inimii lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 2·lea

ÎnŃelegând, prin întreita arătare în vis a cuviosului Varlaam, porunca de a merge în oraşul cel iubit
de Dumnezeu, Serpuhov, un oarecare om, supus patimii beŃiei, a aflat acolo în mănăstire sfântă icoana
ta, numită "Potirul Nesecat". Drept aceea, văzând atâta purtare de grijă pentru noi, păcătoşii, cu evlavie
îŃi grăim unele ca acestea:
Bucură-te, că prin oamenii cei evlavioşi ne descoperi mărirea minunilor tale;
Bucură-te, călăuză clarvăzătoare, care le arăŃi unora ca aceştia calea mântuirii;
Bucură-te, îndrumătoarea noastră cea bună, care cu dragoste ne apropii de tine;
Bucură-te, căci ne îndemni la recunoştinŃă pentru binefacerile tale;
Bucură-te, ceea ce preschimbi întristarea noastră în bucurie;
Bucură-te, că ne înveseleşti cu nădejde neclintită;
Bucură-te, căci nimiceşti patimile noastre cele pierzătoare;
Bucură-te, Stăpână, "Potir Nesecat", care ne potoleşti setea cea duhovnicească!

Condacul al 3-lea

Puterea Celui Preaînalt şi harul Stăpânei l-au întărit pe un oarecare om cuprins de patima beŃiei
atunci în oraşul Serpuhov, împlinind astfel porunca Maicii Domnului, vestită lui în vis de către cuviosul
Varlaam, stareŃul mănăstirii de acolo. Ajungând el în acest oraş, a aflat icoana Preacuratei, care l-a
vindecat îndată de suferinŃa sa duhovnicească şi trupească, şi plecându-şi genunchii aşa striga din
adâncul sufletului, cu mulŃumire, lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Având ca izvor pururea curgător potirul cel nesecat al râurilor cereşti, nu numai credincioşii din
Serpuhov, ci şi dreptslăvitorii creştini din alte oraşe şi locuri, care au venit către minunatul tău chip,

387
numit "Potirul Nesecat" primind înaintea lui tămăduiri, Ńi s-au închinat cu graiuri pline de recunoştinŃă
ca acestea:
Bucură-te, scăldătoarea în care se afundă toate necazurile noastre;
Bucură-te, potirul prin care primim bucuria mântuirii;
Bucură-te, ceea ce vindeci neputinŃele noastre duhovniceşti şi trupeşti;
Bucură-te, că ne stingi patimile prin puterea rugăciunilor tale;
Bucură-te, că dai cele de folos celor care îŃi cer ajutorul;
Bucură-te, că dăruieşti tuturor daruri nenumărate;
Bucură-te, că ne deschizi comoara milostivirii;
Bucură-te, că ai inima plină de milă faŃă de cei căzuŃi;
Bucură-te, Stăpână, "Potir Nesecat", care ne potoleşti setea cea duhovnicească!

Condacul al 4-lea

Vifor de gânduri necredincioase având întru sine, dar cu pocăinŃă sinceră venind la nespusa ta
milostivire, cei cuprinşi de patima beŃiei capătă tămăduire şi din adâncul inimii, spun Celui Născut din
tine, Mântuitorului nostru: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Auzind Domnul mâhnirea adâncă, vaietele şi plânsul soŃiilor, mamelor, copiilor şi al rudelor celor
tulburaŃi cu firea de patima beŃiei, le-a dăruit, Stăpână, icoana ta, prin care toŃi cei care se apropie, capătă
mângâiere sufletească şi îŃi grăiesc cu lacrimi unele ca acestea:
Bucură-te, potir, care pentru noi te umpli de bucurie din izvorul Cel fără de moarte;
Bucură-te, că eşti mângâierea mamelor celor cuprinse de mâhnire;
Bucură-te, nădejdea celor fără de nădejde;
Bucură-te, apărătoarea plină de har a celor ce vin la tine;
Bucură-te, bucuria şi înveselirea celor necăjiŃi;
Bucură-te, ceea ce potoleşti patimile izvorâte din beŃie;
Bucură-te, că întinzi mâna celor ce au nevoie de ajutorul tău;
Bucură-te, Stăpână, "Potir Nesecat", care ne potoleşti setea cea duhovnicească!

Condacul al 5-lea

Ca pe o stea de la Dumnezeu purcezătoare, ne-ai arătat nouă, o, Împărăteasă a lumii, prea cinstita
ta icoană, pe care, văzându-o, ne rugăm din inimă cu credinŃă, grăindu-Ńi: Născătoare de Dumnezeu,
tămăduieşte beŃia şi orice altă boală sufletească şi trupească a celor aflaŃi în suferinŃă, iar pe cei
credincioşi învaŃă-i să aducă lui Dumnezeu cântarea de laudă: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Văzând, Maică de Dumnezeu Născătoare, minunile preaslăvite şi semnele uimitoare venite nu


numai de la icoana ta cea descoperită în oraşul Serpuhov, ci şi de la cele zugrăvite întocmai cu această
icoană, cădem la ele cu smerenie şi zicem:
Bucură-te, grabnică mijlocitoare, ajutătoarea celor ce aleargă la tine cu sârguinŃă;
Bucură-te, ceea ce asculŃi cu bunăvoinŃă rugăciunile noastre;
Bucură-te, ceea ce ai luminat oraşul Serpuhov cu binecuvântarea ta;
Bucură-te, că împrejurimile Moscovei au arătat slava minunilor tale;
Bucură-te, comoară nesecată de tămăduiri pentru toŃi cei aflaŃi întru nevoi;

388
Bucură-te, ocrotitoare atotputernică a celor ce lucrează pentru dobândirea trezviei;
Bucură-te, bună ajutătoare a celor ce se luptă împotriva lumii, a trupului, a diavolului şi a beŃiei;
Bucură-te, apărătoare grabnică a dreptcredincioşilor celor ce trăiesc în lume;
Bucură-te, Stăpână, "Potir Nesecat", care ne potoleşti setea cea duhovnicească!

Condacul al 6·lea

Propovăduind, Născătoare de Dumnezeu, minunile săvârşite prin icoana ta cea numită "Potirul
Nesecat" te rugăm cu lacrimi: O, Preacurată, izbăveşte-ne pe toŃi de patima băutului fără de măsură a
vinului, de căderea în păcat şi învaŃă-ne înfrânarea pe noi, cei ce ne sârguim să-i cântăm lui Dumnezeu:
Aliluia!

Icosul al 6·lea

Străluceşti de lumina slavei dumnezeieşti, Fecioară Pruncă Dumnezeiască, uitându-te cum Copilul,
Dumnezeu Cel mai înainte de veci, Domnul nostru Iisus Hristos stă în cupă ca într-un potir nesecat,
precum te vedem zugrăvită în icoana "Potirul Nesecat" care este sortită ca, în chip tainic, să dăruiască
izbăvire de patima beŃiei celor ce cu credinŃă vin să i se închine. De aceea, cu lacrimi îŃi aducem aceste
rostiri neîncetate:
Bucură-te, cea de care se bucură şi pe care o prăznuieşte neamul omenesc;
Bucură-te, că slava ta este mai mare decât Ńi-o pot aduce laudele celor pământeşti şi celor cereşti;
Bucură-te, că prin chipul tainic al Fiului în Potir, ne descoperi taina Dumnezeieştii Euharistii;
Bucură-te, ceea ce ne arăŃi în chip minunat Mielul Cel ce se mănâncă pururea şi niciodată nu se
sfârşeşte;
Bucură-te, Potir al vieŃii şi al nemuririi, care ne duci la porŃile vieŃii veşnice;
Bucură-te, că adapi sufletele noastre cele însetate din izvorul nestricăciunii şi al bucuriei;
Bucură-te, căci în bunătatea ta nemărginită nu îndepărtezi pe cei mai dispreŃuiŃi şi mai prigoniŃi;
Bucură-te, că prin milostivirea ta îi răpeşti din groapa pieirii pe cei fără de nădejde;
Bucură-te, Stăpână, "Potir Nesecat", care ne potoleşti setea cea duhovnicească!

Condacul al 7-lea

Vrând un oarecare om să-Ńi mulŃumească, Stăpână, Maică a lui Dumnezeu, pentru vindecarea de
suferinŃa beŃiei, a împodobit icoana ta prea minunată ce se găseşte în oraşul Serpuhov, cântând din toată
inima sa: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Minune nouă vedem, Stăpână, prin sfânta ta icoană căci un oarecare om, cuprins de suferinŃa
beŃiei, robul lui Dumnezeu Ştefan, venind la mijlocirea ta cea de Maică, s-a izbăvit de boala lui cea grea;
pentru aceasta ca mulŃumire, Ńi-a împodobit icoana cu daruri de mult preŃ şi căzând la ea, cu lacrimi
grăia unele ca acestea:
Bucură-te, că eşti izvorul cel dătător de viaŃă al vindecărilor;
Bucură-te, Potirul ceresc al darurilor dumnezeieşti;
Bucură-te, râul de vindecare cel de-a pururea curgător;
Bucură-te, că eşti marea care îneci toate patimile noastre;
Bucură-te, ceea ce cu mâinile tale de Maică ridici pe cei ce cad zdrobiŃi de greutatea păcatului
beŃiei;
Bucură-te, că primeşti darurile recunoştinŃei;

389
Bucură-te, căci înveseleşti inimile celor binecredincioşi;
Bucură-te, că împlineşti toate cererile noastre cele bune;
Bucură-te, Stăpână, "Potir Nesecat", care ne potoleşti setea cea duhovnicească!

Condacul al 8 -1ea

Străin lucru şi cu anevoie de crezut le este celor necredincioşi să audă că la sfânta ta icoană
"Potirul Nesecat" se săvârşesc minuni şi tămăduiri dumnezeieşti. Noi însă bine ştiind cuvântul tău, ce l-
ai rostit către întâia icoană ce te înfăŃişa, anume că: "Harul Celui ce s-a născut din mine şi al meu vor fi
cu această icoană", credem că şi cea numită "Potirul Nesecat" izvorăşte harul tău. De aceea, plecându-ne
cu evlavie, o sărutăm, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8 - lea

Toată nădejdea lor în tine şi-o pun, Stăpână, cei ce suferă de patima beŃiei. Pogoară-te spre
neputinŃele şi patimile noastre, căci cine ne va scoate pe noi, păcătoşii, din groapa pieirii, a sărăciei
duhovniceşti şi trupeşti, fără numai tu, Stăpână. De aceea, plecându-ne genunchii în faŃa Preacuratului
tău chip, îŃi grăim unele ca acestea:
Bucură-te, ceea ce nu îŃi întorci faŃa de la rugăciunile păcătoşilor;
Bucură-te, că trimiŃi ajutorul tău ceresc celor ce te cheamă în ajutor;
Bucură-te, ceea ce arăŃi adâncimea milostivirii tale către toŃi păcătoşii;
Bucură-te, ceea ce îi îmbărbătezi pe cei fără de nădejde şi cu totul deznădăjduiŃi;
Bucură-te, căci întinzi mână de ajutor celor supuşi patimilor pricinuite de beŃie;
Bucură-te, căci prin daruri pline de har îi mângâi pe cei ce suferă cu răbdare;
Bucură-te, ceea ce vindeci neputinŃele noastre sufleteşti şi trupeşti;
Bucură-te, că ne-ai învăŃat să socotim întru nimic bucuriile cele deşarte ale acestei lumi;
Bucură-te, Stăpână, "Potir Nesecat", care ne potoleşti setea cea duhovnicească!

Condacul al 9-lea

Toată firea îngerească se minunează, Doamne, de lucrarea Ta cea plină de milostivire, căci ai
dăruit mult păcătosului neam omenesc o Apărătoare şi Ajutătoare prea puternică. Ea se pleacă spre
neputinŃele noastre şi ne slobozeşte de groaznica patimă a beŃiei, învăŃându-i pe cei credincioşi să cânte
lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Ritorii cei înŃelepŃi nu ştiu, Stăpână, să laude după cuviinŃă slăvita descoperire a icoanei tale. Cu
atât mai mult noi păcătoşii, cu buzele noastre întinate nu vom putea să aducem Apărătoarei noastre laude
după cuviinŃă. Însă văzând nenumăratele minuni înfăptuite prin icoana ta, bucurându-ne cu duhul şi cu
inima, îŃi zicem:
Bucură-te, ceea ce izvorăşti minuni de la sfântul tău chip;
Bucură-te, că degrabă ne izbăveşti de nenorociri şi de întristări;
Bucură-te, că îi ruşinezi pe cei ce nu te primesc;
Bucură-te, că îi păzeşti de orice rău pe cei ce cad la tine cu credinŃă;
Bucură-te, ceea ce cu blânda ta strălucire izgoneşti întunericul păcatului şi ceaŃa patimilor noastre;
Bucură-te, ceea ce umpli sufletele noastre de iubire pentru tine şi pentru Fiul tău;
Bucură-te, că ne îndreptezi cu înŃelepciune pe calea pocăinŃei;
Bucură-te, că ne eşti mijlocitoare osârdnică pentru răspunsul cel bun înaintea Dreptului Judecător;

390
Bucură-te, Stăpână, "Potir Nesecat", care ne potoleşti setea cea duhovnicească!

Condacul al 10-lea

Vrând să mântuieşti, o, Maică a lui Dumnezeu, mulŃimea ce suferă de boala beŃiei, ne-ai dăruit
icoana ta cea prea minunată, pentru ca toŃi cei cuprinşi de această patimă să poată veni la chipul tău
făcător de minuni şi, primind vindecare, cu umilinŃă să-i cânte lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Zid eşti şi pavăză, o, Maică a lui Dumnezeu, celor ce suferă de boala beŃiei şi tuturor celor ce vin la
tine cu grăbire şi cinstesc cu evlavie sfânta ta icoană. Căci ne-a dăruit-o Domnul, Dătătorul bunătăŃilor,
spre ajutor şi vindecare de patimile aducătoare de moarte, îndemnându-ne astfel să îŃi cântăm acestea:
Bucură-te, alinarea mâhnirilor noastre şi nădejdea celor deznădăjduiŃi;
Bucură-te, vindecarea suferinŃelor noastre sufleteşti şi trupeşti;
Bucură-te, ceea ce prin curăŃia ta, cureŃi întinăciunea noastră;
Bucură-te, căci prin harul tău luminezi nemernicia noastră;
Bucură-te, că îmbraci în nestricăciune, trupul nostru cel stricăcios;
Bucură-te, ceea ce prin mijlocirea ta ne întăreşti în rugăciune;
Bucură-te că întăreşti toată neputinŃa noastră;
Bucură-te, că grabnic risipeşti norul patimilor ce ne înconjoară;
Bucură-te, Stăpână, "Potir Nesecat", care ne potoleşti setea cea duhovnicească!
Condacul al 11-lea

Cântarea noastră, ce cu smerită dragoste şi osârdie o aducem Ńie, n-o trece cu vederea, Preacurată,
şi nu-Ńi întoarce faŃa de la cei fără nădejde, ce pătimesc din pricina beŃiei, ci ajută-i pe ei şi pe noi să ne
curăŃim de toată întinăciunea păcatului şi să putem cânta cu vrednicie şi cu dreptate lui Dumnezeu
cântarea: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Făclie dătătoare de lumină te vedem, Preasfântă Fecioară, căci sfântul tău chip goneşte cu razele
harului tău ceaŃa păcatelor şi ne îndrumă pe calea luminoasă a virtuŃilor pe noi, cei ce cu credinŃă îŃi
grăim acestea:
Bucură-te, căci prin acoperământul tău ne izbăveşti de deşertăciunea acestei lumi mult răzvrătite;
Bucură-te, că ne ajuŃi să alungăm neliniştea patimilor trupeşti;
Bucură-te, ceea ce pui în inimile noastre gândurile cele bune;
Bucură-te, că aduci lumină în cugetul cel întinat;
Bucură-te, că îi izbăveşti pe cei cuprinşi de suferinŃa chinuitoare a beŃiei;
Bucură-te, că îi chemi pe aceştia la pocăinŃă nefăŃarnică şi la înŃelepciune;
Bucură-te, ceea ce îmbunezi sufletele celor înrăiŃi;
Bucură-te, că mântuieşti pe cei ce te cheamă în ajutor şi slăvesc numele tău;
Bucură-te, Stăpână, "Potir Nesecat", care ne potoleşti setea cea duhovnicească!

Condacul al 12-lea

Harul lui Dumnezeu, care este dăruit prin icoana ta, Potirul Nesecat, îi apropie de ea, Stăpână, pe
toŃi cei întristaŃi şi oropsiŃi: văduve, bătrâne şi mai ales pe toŃi cei cuprinşi de boala beŃiei, care niciodată
nu pleacă deşerŃi de la tine, Preacurată, de la Potirul Nesecat al darurilor tale dumnezeieşti, o,

391
Preamilostivă, ci vindecare deplină primind de la chipul tău făcător de minuni, îi cântăm cu mulŃumire
Domnului: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Cântând minunile şi marea ta milostivire arătată celor cuprinşi de patima beŃiei, te rugăm, Stăpână,
mântuieşte, miluieşte şi povăŃuieşte-ne pe cărarea cea dreaptă şi nu ne lăsa pe noi, cei ce căutăm
ocrotirea ta şi îŃi zicem acestea:
Bucură-te, ceea ce chemi pe toŃi la înfrânare de la beŃie;
Bucură-te, că prin roua milostivirii tale îi slobozeşti pe aceştia de patima băutului fără măsură a
vinului;
Bucură-te, ceea ce eşti tămăduirea veşnică a celor ce suferă din pricina greului păcat al beŃiei;
Bucură-te, ajutătoare grabnică a celor ce se chinuiesc din pricina patimilor;
Bucură-te, îmbărbătarea minunată a celor împuŃinaŃi cu duhul;
Bucură-te, că eşti bucuria negrăită a celor buni la suflet;
Bucură-te, că îi smereşti pe cei trufaşi;
Bucură-te, ceea ce ridici pe cei smeriŃi şi le doreşti tuturor mântuire;
Bucură-te, Stăpână, „Potir Nesecat", care ne potoleşti setea cea duhovnicească!

Condacul al 13-lea

Prea milostivă Maică a Prea dulcelui nostru Domn Iisus Hristos! Ascultă această rugăciune a
noastră şi ne izbăveşte de toate nevoile sufleteşti şi trupeşti, dar mai ales slobozeşte-i pe cei cuprinşi de
suferinŃa beŃiei, pe robii tăi (numele), ca să nu piară cuprinşi de rău, ci, mântuiŃi fiind prin tine, să aducă
lui Dumnezeu cântarea de laudă: Aliluia! (de trei ori)

Apoi se zice iarăşi Icosul întâi: Oştile îngereşti şi cetele... şi Condacul întâi: Cinstitul tău

chip... Apoi se citeşte această

RUGĂCIUNE

O, Prea milostivă Stăpână! Pentru a dobândi apărarea ta cădem acum la tine. Caută spre
rugăciunile noastre, auzi-ne cu milostivire pe noi: soŃiile, copiii, maicile celor împătimiŃi de boala cea
grea a beŃiei, fraŃii şi surorile noastre, care din această pricină sunt căzuŃi de la Maica noastră,
Biserica lui Hristos, şi deci de la mântuire, şi îi tămăduieşte pe aceştia ce pătimesc.
O, milostivă Maică a lui Dumnezeu, atinge-te de inimile lor şi scoate-i degrabă din căderile în
păcate, adu-i la înfrânarea cea mântuitoare. Roagă-L pe Fiul tău, Hristos Dumnezeul nostru, să ne ierte
greşelile, să nu îşi întoarcă milostivirea de la zidirea Sa şi să ne întărească în trezvie şi înŃelepciune.
Primeşte, Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, rugăciunile maicilor ce varsă pâraie de lacrimi pentru
copiii lor, ale soŃiilor ce plâng pentru soŃii lor, ale copiilor, orfanilor şi neputincioşilor părinŃi şi ale
noastre, ale tuturor celor ce cădem la icoana ta, pentru ca să ajungă, prin rugăciunile tale, acest strigăt al
nostru la Tronul Celui Preaînalt.
Acoperă-ne şi ne păzeşte ca să nu fim robiŃi de cel viclean şi de toate cursele vrăşmaşilor; ajută-ne
în ceasul cel cumplit al morŃii, ca, prin rugăciunile tale, să trecem vămile văzduhului. Izbăveşte-ne de
osânda cea veşnică şi mijloceşte ca milostivirea lui Dumnezeu să ne acopere acum şi pururea şi în vecii
cei nesfârşiŃi. AMIN!

392
PARACLISELE
PREASFINTEI NĂSCĂTOARE DE DUMNEZEU

PARACLISUL PREASFINTEI NĂSCĂTOARE DE DUMNEZEU

(Acest paraclis se citeşte la întristarea sufletului şi la vreme de nevoie)


Rugăciunile începatoare:
În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin.
Slavă łie, Dumnezeul nostru, Slavă łie !
Slavă łie, Dumnezeul nostru, Slavă łie !
Slavă łie, Dumnezeul nostru, Slavă łie !
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea eşti şi toate le împlineşti,
VisŃierul bunătaŃilor şi dătătorule de viaŃă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi, şi ne curăŃeşte pe noi de toată
întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi !
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi !
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi !
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh - Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
PreaSfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăŃeşte păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile
noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinŃele noastre, pentru numele Tău.
393
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh - Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinŃească-Se numele Tău, vie împărăŃia Ta, fie voia Ta, precum în cer şi
pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinŃă, dă-ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă greşalele noastre, precum
şi noi iertăm greşiŃilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău.
Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale SfinŃilor PărinŃilor noştri şi ale tuturor
SfinŃilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.
Doamne miluieşte (de 12 ori). apoi
VeniŃi să ne închinăm împăratului nostru Dumnezeu!
V eniŃi să ne închinăm împăratului nostru Dumnezeu!
V eniŃi să ne închinăm împăratului nostru Dumnezeu!

Psalmul 142
Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioşia Ta; auzi-mă, întru dreptatea Ta.
Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmaşul prigoneşte
sufletul meu şi viaŃa mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morŃii cei din
veacuri. Mâhnit e duhul în mine şi inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele
cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Întins-am către
Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoşat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul
meu. Nu-Ńi întoarce faŃa Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt. Fă să aud
dimineaŃa mila Ta, că la Tine îmi este nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat
sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmaşii mei, că la Tine alerg, Doamne. ÎnvaŃă-mă să fac voia Ta, că Tu eşti
Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povăŃuiască la pământul dreptăŃii. Pentru numele Tău,
Doamne, dăruieşte-mi viaŃă. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpeşte
pe vrăjmaşii mei şi pierde pe toŃi cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.

Dumnezeu este Domnul şi S-a arătat nouă; bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului
Dumnezeu este Domnul şi S-a arătat nouă; bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului
Dumnezeu este Domnul şi S-a arătat nouă; bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului

Apoi troparele acestea:


Către Născătoarea de Dumnezeu acum cu osârdie să alergăm noi, păcătoşii şi smeriŃii, şi să cădem cu
pocăinŃă, strigând din adâncul sufletului: Stăpână, ajută-ne, milostivindu-te spre noi; sârguieşte că pierim
de mulŃimea păcatelor; nu-i întoarce neajutoraŃi pe robii tăi, că pe tine singură nădejde te-am câştigat (de
două ori)
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Nu vom tăcea, Născătoare de Dumnezeu, pururea a spune puterile tale, noi nevrednicii. Că de nu ai fi
stat tu înainte rugându-te, cine ne-ar fi izbăvit din atâtea nevoi? Sau cine ne-ar fi păzit până acum
slobozi? Nu ne vom depărta de la tine, Stăpână, că tu izbăveşti pe robii tăi pururea din toate nevoile.

Psalmul 50
Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, şi, după mulŃimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea
mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăŃeşte. Că fărădelegea mea eu o
cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea. łie unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut, aşa
încât drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi biruitor când vei judeca Tu. Că iată întru fărădelegi m-am

394
zămislit şi în păcate m-a născut maica mea. Că iată adevărul ai iubit; cele nearătate şi cele ascunse ale
înŃelepciunii Tale mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăŃi; spăla-mă-vei şi mai vârtos
decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite.
Întoarce faŃa Ta de la păcatele mele şi toate fărădelegile mele şterge-le. Inimă curată zideşte întru mine,
Dumnezeule, şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la faŃa Ta şi Duhul
Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale şi cu Duh stăpânitor mă întăreşte.
ÎnvăŃa-voi pe cei fără de lege căile Tale, şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce. Izbăveşte-mă de
vărsarea de sânge Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele. Bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta.
Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta. Că de-ai fi voit jertfă, łi-aş fi dat;
arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu este duhul umilit; inima înfrântă şi smerită
Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului, şi să se zidească zidurile
Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptăŃii, prinosul şi arderile-de-tot; atunci vor pune pe altarul
tău viŃei.

Canonul de rugăciune către PREASFÂNTA NĂSCĂTOARE de DUMNEZEU

Cântarea Întâi
Irmosul: Apa trecând-o ca pe uscat şi din răutatea egiptenilor scăpând, israeliteanul striga: Izbăvitorului
şi Dumnezeului nostru să-I cântăm.
Prea-Sfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi
De multe ispite fiind cuprins, către tine alerg, căutând mântuire: O, Maică a Cuvântului şi Fecioară, de
rele şi de nevoi mântuieşte-mă.
Prea-Sfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi
Asupririle chinurilor mă tulbură şi de multe întristări se umple sufletul meu; alină-le, Fecioară, cu
liniştea Fiului şi Dumnezeului tău, ceea ce eşti cu totul fără de prihană.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Pe tine, ceea ce ai născut pe Mântuitorul şi Dumnezeu, te rog, Fecioară, izbăveşte-mă din nevoi; că la
tine scăpând acum îmi tind şi sufletul şi gândul meu.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Fiind bolnav cu trupul şi cu sufletul, cercetării celei dumnezeieşti şi purtării tale de grijă învredniceşte-
mă, Maica lui Dumnezeu, ca una ceea ce eşti bună şi Născătoarea Celui bun.

Cântarea a treia
Doamne, Cel ce ai făcut cele de deasupra crugului ceresc şi ai zidit Biserica, Tu pe mine mă întăreşte
întru dragostea Ta; că Tu eşti marginea doririlor şi credincioşilor întărire, Unule, Iubitorule de oameni.
Prea-Sfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi
Folositoare şi acoperământ vieŃii mele te pun pe tine, Născătoare de Dumnezeu Fecioară; tu mă
îndreptează la adăpostirea ta, ceea ce eşti pricina bunătăŃilor şi credincioşilor întărire, una întru tot
lăudată.
Prea-Sfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi
Rogu-mă, Fecioară, risipeşte tulburarea sufletului meu şi viforul întristărilor mele; că tu, Mireasă
dumnezeiască, pe Hristos începătorul liniştii L-ai născut, ceea ce eşti una preacurată.

395
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Ceea ce ai născut pe Făcătorul de bine, Care este pricina bunătăŃilor, bogăŃia facerii de bine izvorăşte-o
tuturor; că toate le poŃi, ca ceea ce ai născut pe Hristos cel puternic întru tărie, de Dumnezeu fericită.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
De neputinŃe cumplite şi de chinuri de boală fiind cuprins, Fecioară, ajută-mi; că pe tine te ştiu comoară
de tămăduiri neîmpuŃinată şi necheltuită, ceea ce eşti cu totul fără de prihană.

Izbăveşte din nevoi pe robii tăi, Născătoare de Dumnezeu, că noi toŃi la tine scăpăm, după Dumnezeu, ca
la un zid nestricat; fii folositoare.
Caută cu milostivire, cu totul lăudată Născătoare de Dumnezeu, spre necazul cel cumplit al trupului meu
şi vindecă durerea sufletului meu.
Tropar
Ceea ce eşti rugătoare caldă şi zid nebiruit, izvor de milă şi lumii scăpare, cu dinadinsul strigăm către
tine, Născătoare de Dumnezeu: Stăpână, vino degrab şi ne mântuieşte din nevoi, ceea ce eşti una grabnic
folositoare.

Cântarea a patra
Am auzit, Doamne, taina rânduielii Tale, am înŃeles lucrurile Tale şi am preaslăvit Dumnezeirea Ta.
Prea-Sfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi
Tulburarea patimilor mele şi viforul greşelilor mele alină-le, ceea ce ai născut pe Domnul îndreptătorul,
dumnezeiască Mireasă.
Prea-Sfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi
Chemând eu adâncul milostivirii tale, dă-mi-l, ceea ce ai născut pe Cel milostiv şi pe Mântuitorul tuturor
celor ce te laudă pe tine.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Îndulcindu-ne, Preacurată, de darurile tale, Ńie cântare de mulŃumire cântăm, ştiindu-te pe tine Maica lui
Dumnezeu.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Nădejde şi întărire şi zid de scăpare nemişcat câştigându-te pe tine, ceea ce eşti întru tot lăudată, de tot
necazul ne mântuim.

Cântarea a cincea
Luminează-ne pe noi, Doamne, cu poruncile Tale şi cu braŃul Tău cel înalt; pacea Ta dă-ne-o nouă,
Iubitorule de oameni.
Prea-Sfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi
Umple, Preacurată, inima mea de veselie, dăruindu-mi bucuria ta cea nestricăcioasă, ceea ce ai născut
pricina veseliei.
Prea-Sfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi
Mântuieşte-ne din primejdii, Născătoare de Dumnezeu curată, ceea ce ai născut mântuirea cea veşnică şi
pacea care covârşeşte toată mintea.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
396
Risipeşte negura greşelilor mele, dumnezeiască Mireasă, cu strălucirea luminii tale, ceea ce ai născut
lumina cea dumnezeiască şi veşnică.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Tămăduieşte, Curată, neputinŃa sufletului meu, învrednicindu-mă cercetării tale; şi sănătate, cu
rugăciunile tale, dăruieşte-mi.

Cântarea a şasea
Rugăciunea mea voi vărsa către Domnul şi Lui voi spune necazurile mele; că s-a umplut sufletul meu de
răutăŃi şi viaŃa mea s-a apropiat de iad, şi ca Iona mă rog: Dumnezeule, din stricăciune scoate-mă!
Prea-Sfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi
Cum a mântuit de moarte şi de stricăciune firea mea, care era Ńinută de moarte şi de stricăciune, însuşi pe
Sine dându-Se spre moarte, Fecioară, roagă-te Fiului şi Dumnezeului tău, să mă izbăvească şi de
răutăŃile vrăjmaşilor.
Prea-Sfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi
Folositoare şi păzitoare prea tare vieŃii mele te ştiu pe tine, Fecioară, care risipeşti tulburarea năpastelor
şi izgoneşti asupririle diavolilor; de aceea mă rog totdeauna: De stricăciunea chinurilor mele mântuieşte-
mă.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Ca un zid de scăpare te-am câştigat pe tine, şi sufletelor mântuire desăvârşită şi uşurare întru necazuri,
Fecioară, şi de lumina ta pururea ne bucurăm, o, Stăpână! Şi acum pe noi de chinuri şi de nevoi
mântuieşte-ne.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Acum zac în patul durerilor şi nu este tămăduire trupului meu; ci mă rog Ńie, celei bune, care ai născut pe
Dumnezeu, Mântuitorul lumii şi tămăduitorul bolilor, ridică-mă din chinul durerilor.

Izbăveşte din nevoi pe robii tăi, Născătoare de Dumnezeu, că noi toŃi la tine scăpăm, după Dumnezeu, ca
la un zid nestricat; fii folositoare.
Caută cu milostivire, cu totul lăudată Născătoare de Dumnezeu, spre necazul cel cumplit al trupului meu
şi vindecă durerea sufletului meu.
Condac
Ceea ce eşti neânfruntată folositoare creştinilor şi neschimbată mijlocitoare către Făcătorul, nu trece cu
vederea glasurile de rugăciune ale păcătoşilor, ci sârguieşte ca o bună, spre ajutorul nostru, care cu
credinŃă ne rugăm Ńie: Grăbeşte spre rugăciune şi te nevoieşte spre îmblânzire, apărând pururea pe cei ce
te cinstesc pe tine, Născătoare de Dumnezeu.

Stih: Şi va dori Împăratul frumuseŃea ta ...


Ne rugăm Ńie, ceea ce eşti cu totul lăudată, Stăpână a lumii, să ne izbăveşti pe noi din primejdiile noastre,
precum ai izbăvit din surparea casei pe pruncul femeii, celei ce te cinstea pe tine.
Stih: Pomeni-voi numele Tău în tot neamul şi neamul ...
Înviază-mă, Maică lui Dumnezeu, pe mine cel mort pentru fărădelegile mele, precum ai înviat pe
pruncul evreicei, celei ce te-a chemat pe tine în ajutor.
Stih: Ascultă, fiică şi vezi şi pleacă urechea ta şi uită poporul tău şi casa părintelui tău.
Roagă pe Fiul Tău şi Dumnezeul nostru, pe Care L-ai născut neştiind de nuntă - pentru o tăină ca
397
aceasta, care s-a săvârşit în tine, minunându-ne, strigăm: Bucură-te Maică pururea fecioară.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh; - Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Pe unul din Treime, Care S-a născut din Tatăl mai înainte de veci, pe Acela L-ai născut, Maică
Prealăudată, cu nespusă minune, prin umbrirea Sfântului Duh. Pentru aceasta cu glasul lui Gavriil
strigăm Ńie: Bucură-te cea prin care răsare bucuria, bucură-te cea prin care piere blestemul, Domnul este
cu tine.
La Dumnezeu este Domnul ... se cantă troparele acestea.
Către Născătoarea de Dumnezeu acum cu osârdie să alergăm noi păcătoşii şi smeriŃii şi să cădem cu
pocăinŃă, strigând din adâncul sufletului: Stăpână, ajută-ne, milostiveşte-te spre noi, grăbeşte, că pierim
sub mulŃimea păcatelor; nu întoarce pe robii tăi deşerŃi, că pe tine singură, nădejde te-am câştigat.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh - Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Nu vom tăcea, Născătoare de Dumnezeu, pururea a spune puterile tale noi nevrednicii. Că de n-ai fi
stătut tu înainte, rugându-te, cine ne-ar fi izbăvit pe noi din atâtea nevoi? Sau cine ne-ar fi păzit până
acum slobozi? Nu ne vom depărta de la tine, Stăpână, că tu izbăveşti pe robii tăi pururea din toate
nevoile.
Psalmul 50
Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta,
Şi după mulŃimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea.
Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea, şi de păcatul meu mă curăŃeşte.
Că fărădelegea mea eu o cunosc, şi păcatul meu înaintea mea este pururea.
łie Unuia am greşit, şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi biruitor
când vei judeca Tu.
Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcâte m-a născut maica mea.
Ca iată adevărul ai iubit, cele nearătate şi cele ascunse ale înŃelepciunii Tale Mi-ai arătat mie.
Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăŃi, spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi.
Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucură-se-vor oasele mele cele smerite.
Întoarce faŃa Ta de la păcatele mele, şi toate fărădelegile mele şterge-le.
Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule, şi Duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele.
Nu mă lepăda de la faŃa Ta, şi Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine.
Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale, şi cu Duh Stăpânitor mă întăreşte.
ÎnvăŃa-voi pe cei fără de lege căile Tale, şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce.
Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucură-se-va limba mea de
dreptatea Ta.
Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta.
Că de-ai fi voit jertfă, łi-aş fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi.
Jertfa lui Dumnezeu, duhul umilit; inimă infrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi.
Fă bine, Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului, şi să se zidească zidurile Ierusalimului.
Atunci vei binevoi jertfa dreptăŃii, prinosul şi arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viŃei.

398
Cuvine-se cu adevărat să te fericim pe tine Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită şi prea
nevinovată şi Maica Dumnezeului nostru.
Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care fără
stricăciune pe Dumnezeu-Cuvantul L-ai născut, pe tine cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu te
mărim.

Svetlina
S-a rugat, de demult către tine, Preacurată, Maria Egipteanca, pe care auzind-o ai învrednicit-o a vedea
şi a săruta crucea Fiului Tău, pentru aceasta strigăm către tine: roagă-te Fiului Tău şi Dumnezeului
nostru, ca să Se milostivească spre noi, să nu ne osândească după păcatele noastre, ci să ne miluiască pe
noi, ca un iubitor de oameni ( de 3 ori ).

Stihiri
Cu ce cununi de laudă vom încununa pe Maica lui Dumnezeu, Care s-a arătat scaun cerescului Împărat,
care se roagă pentru noi către Milostivul Dumnezeu şi ne izbăveşte din fărădelegile noastre? Deci către
dânsa să strigăm: Bucură-te, Preacurată, că prin tine a fost cu noi Domnul puterilor, roagă-te cu
deadinsul să se mântuiasca sufletele noastre.
Cu ce podoabe de cântări vom lăuda pe Maica lui Dumnezeu, pe ceea ce s-a învrednicit a fi împărăteasa
a toate, care s-a arătat mai înaltă decât cerurile şi mai sfântă decât toŃi sfinŃii? Deci, către dânsa să
strigăm: Roagă-te, Preacurată, cu toŃi sfinŃii, să se mântuiască sufletele noastre.
Cu ce flori duhovniceşti vom încununa pe Maica lui Dumnezeu, care s-a arătat scară cerească, prin care
am aflat lesne suire către Dumnezeu? Deci, toŃi să ne adunăm şi să o lăudăm strigând: Bucură-te,
Preacurată, prin care am aflat har, bucură-te, că prin tine s-a dat bucuria, bucură-te nădejdea sufletelor
noastre, prin care noi toŃi ne mântuim.
Cu ce mângâietoare cântări vom încununa pe Maica lui Dumnezeu, pe care o laudă îngerii din ceruri cu
cântări, fără încetare strigând: Bucură-te mărirea noastră, bucură-te mântuirea pământenilor, bucură-te
ceea ce eşti scaun Împăratului nostru? Deci şi noi păcătoşii, să strigăm: roagă-te, Preacurată, către Cel pe
care L-ai născut fără stricăciune, să mântuiască sufletele noastre.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh - Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
VeniŃi toŃi pamântenii să facem prăznuire Maicii lui Dumnezeu, cea care ne izbăveşte pe noi din mâinile
diavolului, cel ce urăşte binele, precum a izbavit pe femeia care se ruga ei şi a înviat-o de şi-a spovedit
păcatul. Vezi, dar, suflete al meu, pentru ce te leneveşti şi nu strigi către Maica lui Dumnezeu: Doamnă
atot-stăpânitoare, ceea ce ai născut cu nespusă minune pe Domnul cel iubitor de oameni, pe Acela roaga-
L să ne miluiască pe noi.

399
RUGACIUNE CĂTRE PREACURATA NĂSCĂTOARE DE DUMNEZEU
O, Preamilostivă Stăpâna mea, nu mă lepăda pe mine, nevrednicul, ci primeşte această puŃină rugăciune
a mea, din buzele mele cele întinate şi o du Fiului Tău şi Dumnezeului nostru, Care S-a născut cu trupul
din tine spre mântuirea noastră. Care pentru noi păcătoşii S-a răstignit şi S-a îngropat şi a înviat a treia
zi. Deşi fărădelegea mea este mai grea decât toate fărădelegile, totuşi tâlharii şi desfrânaŃii, pe care
Iubitorul de oameni, pentru nemăsurata Lui milostivire, i-a primit şi i-a miluit, îmi dau îndrăznire, şi cu
toate că nu te aveau pe tine mijlocitoare bună, nu le-a închis uşa milostivirii Sale. Cum să nu mă
primească dar şi pe mine, care nădăjduiesc în ajutorul Tău? Milostiveşte-te deci şi spre mine, Doamna
mea, că poŃi toate câte le voieşti, iar pe cele ce le ceri de la Fiul Tău le şi iau fără îndoială, deoarece pe
tine te-a făcut mijlocitoare creştinilor. Pentru aceasta pe tine te binecuvântăm şi te preaînălŃăm în vecii
vecilor. Amin.

400
AL DOILEA PARACLIS CĂTRE PREASFÂNTA
NĂSCĂTOARE DE DUMNEZEU

Acest Paraclis se cîntă la vreme de întristare sufletească şi la orice întâmplare grea, fiind foarte
folositor pentru tot creştinul.
Rugăciunile începatoare:
În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin.
Slavă łie, Dumnezeul nostru, Slavă łie !
Slavă łie, Dumnezeul nostru, Slavă łie !
Slavă łie, Dumnezeul nostru, Slavă łie !
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea eşti şi toate le împlineşti,
VisŃierul bunătaŃilor şi dătătorule de viaŃă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi, şi ne curăŃeşte pe noi de toată
întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi !
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi !
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi !
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh - Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
PreaSfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăŃeşte păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile
noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinŃele noastre, pentru numele Tău.
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh - Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinŃească-Se numele Tău, vie împărăŃia Ta, fie voia Ta, precum în cer
şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinŃă, dă-ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă greşalele noastre,
401
precum şi noi iertăm greşiŃilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău.
Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale SfinŃilor PărinŃilor noştri şi ale tuturor
SfinŃilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.
Stih: SfinŃit-a locaşul Său cel preaînalt; Dumnezeu este în mijlocul ei şi nu se va clinti.
Ceea ce eşti mai cinstită, Maică prealăudată, nu ne pricepem noi păcătoşii a te lăuda cum se cuvine, însă
nepricepându-ne, strigăm Ńie: Bucură-te Maică Soarelui Celui neapus, a ziditorului tuturor.
Stih: Şi va dori Împăratul frumuseŃea ta ...
Ne rugăm Ńie, ceea ce eşti cu totul lăudată, Stăpână a lumii, să ne izbăveşti pe noi din primejdiile noastre,
precum ai izbăvit din surparea casei pe pruncul femeii, celei ce te cinstea pe tine.
Stih: Pomeni-voi numele Tău în tot neamul şi neamul ...
Înviază-mă, Maică lui Dumnezeu, pe mine cel mort pentru fărădelegile mele, precum ai înviat pe
pruncul evreicei, celei ce te-a chemat pe tine în ajutor.
Stih: Ascultă, fiică şi vezi şi pleacă urechea ta şi uită poporul tău şi casa părintelui tău.
Roagă pe Fiul Tău şi Dumnezeul nostru, pe Care L-ai născut neştiind de nuntă - pentru o tăină ca
aceasta, care s-a săvârşit în tine, minunându-ne, strigăm: Bucură-te Maică pururea fecioară.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh; - Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Pe unul din Treime, Care S-a născut din Tatăl mai înainte de veci, pe Acela L-ai născut, Maică
Prealăudată, cu nespusă minune, prin umbrirea Sfântului Duh. Pentru aceasta cu glasul lui Gavriil
strigăm Ńie: Bucură-te cea prin care răsare bucuria, bucură-te cea prin care piere blestemul, Domnul este
cu tine.
La Dumnezeu este Domnul ... se cantă troparele acestea.
Către Născătoarea de Dumnezeu acum cu osârdie să alergăm noi păcătoşii şi smeriŃii şi să cădem cu
pocăinŃă, strigând din adâncul sufletului: Stăpână, ajută-ne, milostiveşte-te spre noi, grăbeşte, că pierim
sub mulŃimea păcatelor; nu întoarce pe robii tăi deşerŃi, că pe tine singură, nădejde te-am câştigat.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh - Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Nu vom tăcea, Născătoare de Dumnezeu, pururea a spune puterile tale noi nevrednicii. Că de n-ai fi
stătut tu înainte, rugându-te, cine ne-ar fi izbăvit pe noi din atâtea nevoi? Sau cine ne-ar fi păzit până
acum slobozi? Nu ne vom depărta de la tine, Stăpână, că tu izbăveşti pe robii tăi pururea din toate
nevoile.
Psalmul 50
Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta,
Şi după mulŃimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea.
Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea, şi de păcatul meu mă curăŃeşte.
Că fărădelegea mea eu o cunosc, şi păcatul meu înaintea mea este pururea.
łie Unuia am greşit, şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi biruitor
când vei judeca Tu.
Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcâte m-a născut maica mea.
Ca iată adevărul ai iubit, cele nearătate şi cele ascunse ale înŃelepciunii Tale Mi-ai arătat mie.
Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăŃi, spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi.
Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucură-se-vor oasele mele cele smerite.
Întoarce faŃa Ta de la păcatele mele, şi toate fărădelegile mele şterge-le.

402
Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule, şi Duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele.
Nu mă lepăda de la faŃa Ta, şi Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine.
Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale, şi cu Duh Stăpânitor mă întăreşte.
ÎnvăŃa-voi pe cei fără de lege căile Tale, şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce.
Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucură-se-va limba mea de
dreptatea Ta.
Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta.
Că de-ai fi voit jertfă, łi-aş fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi.
Jertfa lui Dumnezeu, duhul umilit; inimă infrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi.
Fă bine, Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului, şi să se zidească zidurile Ierusalimului.
Atunci vei binevoi jertfa dreptăŃii, prinosul şi arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viŃei.

CANONUL DE RUGĂCIUNE CĂTRE PREASFÂNTA NĂSCĂTOARE DE DUMNEZEU

Cântarea întâia
Prea-Sfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi
Pe moartea ce se sălbăticise de demult, prin naşterea ta, Stăpână, ai surpat-o; pentru aceasta strigăm Ńie:
bucură-te mântuirea celor robiŃi, bucură-te înnoirea tuturor, Stăpână.
Prea-Sfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi
Noi în tine ne lăudăm şi prin mijlocirea ta scăpăm din cursele cele de multe feluri ale diavolului, pentru
aceasta strigăm Ńie, Născătoare de Dumnezeu: bucură-te, caderea diavolilor şi întărirea noastră a
credincioşilor.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Tatal a binevoit şi Fiul S-a pogorât, prin umbrirea Sfântului Duh, în pântecele Tău, preanevinovată,
Stăpână a lumii.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Bucură-te, strigăm Ńie, Născătoare de Dumnezeu, ceea ce eşti folositoare tuturor celor ce sunt în nevoi şi
a tuturor celor ce scapă sub acoperământul Tău, Stăpână.

Cântarea a treia
Prea-Sfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi
Moisi proorocul de demult te-a închipuit pe tine, zicând: Rug însufleŃit şi nears eşti, Fecioară, ceea ce ai
în pântece Focul Dumnezeirii.
Prea-Sfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi
Fiul Tău ascultând rugăciunea ta, Preacurată Născătoare de Dumnezeu, se milostiveşte spre sufletele
noastre, ca un iubitor de oameni.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh

403
Pe unul din Treime ai născut, Maică prealăudată, cu nespusă minune, pe Care L-a lăudat adunarea
pruncilor strigând: Osana, bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Ştiindu-te pe tine a fi Maică lui Dumnezeu, ne rugăm Ńie să ne izbăveşti pe noi de greşelile noastre cele
de voie şi cele fără de voie.

Cântarea a patra
Prea-Sfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi
Cu strigare fără încetare, strigă către tine bolnavul cel slăbănogit în boala cea fără de vindecare, pe care
auzindu-l, l-ai vindecat, preanevinovată Stăpână.
Prea-Sfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi
Zapisul boierului celui ce scrisese cu sângele său, l-ai scos din mâna diavolului cu puterea ta cea atot
Stăpânitoare.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Auzind puterea ta cu care ai izbăvit pe mulŃi din primejdii, Preacurată Născătoare de Dumnezeu, strigăm
către tine: Ceea ce ai născut pe Cel Slăvit în Treime, roagă-te să ne mântuiasca de partea cea de-a stânga.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Cu adevarat, Născătoare de Dumnezeu, tu eşti scăparea noastră din amărâtul păcat al lui Adam cel întâi
zidit.

Cântarea a cincea
Prea-Sfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi
Miluieşte-mă, Maica lui Dumnezeu, precum ai miluit pe femeia aceea, căreia i se umflase tot trupul, că
nu am altă nădejde sau ajutor afară de tine.
Prea-Sfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi
S ă ştii, Doamna mea, că pentru păcatele mele te supăr şi pentru că s-a întrupat Fiul lui Dumnezeu în tine
şi pentru noi făcându-Se om, pentru aceea am năzuit la tine, eu, ticălosul, să mă miluieşti.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Stăpâna îngerilor, Maica săracilor şi ajutorul celor străini, la cunoştinŃa ta, la ajutorul Tău şi la
acoperământul Tău scap, ca să mă miluieşti.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Milostiveşte-te spre mine, Maica lui Dumnezeu, precum te-ai milostivit spre cele două fecioare curate,
trimiŃându-le lor cununi din cer.

Cântarea a şasea
Prea-Sfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi
Bucură-te ceea ce eşti plină de bucurie, Marie, Domnul este cu tine, a strigăt Aglaida şi a izgonit pe
diavolul, care-i făcea supărare în tot ceasul.
Prea-Sfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi
Cu deadinsul strig către tine, Maica lui Dumnezeu, să mă miluieşti şi să mă acoperi sub acoperământul

404
Tău, cand va şedea Fiul Tău pe scaunul cel înfricoşător.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Cu cântări întreite strigăm Ńie: Bucură-te ceea ce ai născut Lumina lumii, bucură-te ceea ce ne mântuieşti
de primejdiile noastre; bucură-te Maica lui Hristos, Dumnezeul nostru.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Cum te vom lăuda, Maica lui Dumnezeu şi cu ce buze te vom săruta, sau cu ce ochi vom căuta la chipul
Tău cel zugrăvit, fiind împilaŃi cu necurăŃeniile noastre, ci numai strigăm Ńie: Miluieşte-ne, Maica
milostivirii.

Condac
Partenie, pustnicul, cel ce mergea la muntele Sinai de se închina Sfântului Rug, aducându-şi aminte de
minunea naşterii tale cea întru tot lăudată, striga către tine: bucură-te minunea cea de îngeri mult lăudată,
Maica Făcătorului tuturor.
Icos
Spre nevoinŃă să ne sârguim şi dezmierdările lumeşti toate să le urâm şi la Domnul pururea să ne gândim
şi de Dânsul să ne lipim, ca să ne deschidă nouă uşa milostivirii Sale, precum a făcut demult şi cu alŃi
păcătoşi: a dat iertare tuturor păcatelor lor, slăbănogului pe care l-a vindecat sufleteşte şi trupeşte,
vameşului căruia i-a dat iertare de păcâte şi altora mulŃi. Deci, să ne sârguim şi noi să-I aducem lacrimi
vrednice de pocăinŃă şi să-I strigăm Lui: Milostive, primeşte pe Născătoarea de Dumnezeu, care se roagă
pentru noi, pe care o laudă îngerii în cer, şi noi pe pământ cu buze de tină strigăm către Dansa: Bucură-te
minunea cea de îngeri mult lăudată, Maica Făcătorului tuturor.
Stihiri
Ajutorului omenesc nu ne încredinŃa pe noi, Preasfânta Stăpână, ci primeşte rugăciunea robilor tăi, că
scârbele ne cuprind şi nu putem răbda săgetările diavolilor, acoperământ nu ne-am agonisit nicăieri unde
să scăpăm noi, păcătoşii, pururea fiind biruiŃi, mângâiere nu avem afară de tine, Stăpâna lumii. Nădejdea
şi ajutătoarea credincioşilor, nu trece rugăciunile noastre, ci le fă de folos.
Nimeni din cei ce aleargă la tine nu iese ruşinat, Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, ci, cerând dar bun,
primeşte dăruirea către cererea cea de folos.
Prefacerea celor scârbiŃi, izbăvirea celor neputincioşi fiind, izbăveşte pe robii tăi, Născătoare de
Dumnezeu, Fecioară, pacea celor din războaie, liniştea celor înviforaŃi, singura folositoare a creştinilor.

Cântarea a şaptea
Prea-Sfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi
Pe Mângâietorul tuturor născând, Maică prealaudatâ, curatâ ai râmas ca şi înainte de naştere, pentru
aceasta strigăm: bucură-te Maică, care nu ştii de mire, pe tine te binecuvântăm întru toŃi vecii.
Prea-Sfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi
Fecioară ai fost mai înainte de naştere şi în naştere iarăşi ai fost fecioară şi după naştere iarăşi fecioară ai
rămas; pentru aceasta te binecuvântăm întru toŃi vecii.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Învăluindu-ne în această lume şi căzând în noroiul păcatelor noastre, scăpând către tine, Stăpână,
strigăm Ńie: vino degrabă şi ne scoate pe noi din adâncul răutăŃilor noastre, că pe tine te binecuvântăm
întru toŃi vecii.

405
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
La tine este scăparea noastră şi în tine ne-am pus nădejdea, tu ne ajută nouă, că poŃi toate câte le voieşti,
Maica Făcătorului tuturor.

Cântarea a opta
Prea-Sfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi
Pe Împărateasa cerului şi a pământului, care a născut neispitită de nuntă pe Hristos Fiul lui Dumnezeu, şi
pe care o laudă oştile îngereşti, lăudaŃi-o şi preaînălŃaŃi-o întru toŃi vecii.
Prea-Sfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi
Daniil proorocul de demult a închipuit naşterea ta Preacurată Născătoare de Dumnezeu, că ai purtat în
pântecele Tău pe Făcătorul cerului şi al pământului, pe Care născându-L ai rămas nestricată, pe tine te
preaînălŃăm întru toŃi vecii.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Pe Dumnezeu Cuvântul Cel din Dumnezeu, Care S-a pogorât în pântecele Tău prin umbrirea Sfântului
Duh, L-ai născut fără de stricăciune, pe tine te preaînălŃăm întru toŃi vecii.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Pe tine, Maica lui Dumnezeu, folositoare te-am câştigat, ajutătoare te avem în primejdiile noastre pe
tine, şi mântuire desăvârşită sufletelor, pe tine te preaînălŃăm întru toŃi vecii.

Cântarea a noua
Prea-Sfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi
Isaia, de demult, dănŃuind a strigat: iată Fecioara în pântece va lua şi va naşte Fiu. Pentru aceasta strigăm
Ńie: bucură-te ceea ce ai purtat în pântecele Tău pe Cel mai înainte de toŃi vecii, pe Acela roagă-L să
mântuiască sufletele noastre.
Prea-Sfântă Născătoare de Dumnezeu miluieşte-ne pe noi
Proorocul David te-a lăudat oarecând în cartea Psalmilor, arătându-te Maică Făcătorului tuturor, pe Care
roagă-L să mântuiască sufletele noastre.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Ce limbă omenească te va lăuda pe tine după vrednicie, ceea ce eşti mai cinstită decât heruvimii? Pentru
aceasta cu guri şi fără de tăcere strigăm Ńie: Bucură-te ceea ce de îngeri eşti mult lăudată, Domnul este
cu tine.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Roagă-te cu deadinsul către Milostivul Dumnezeu pentru noi păcătoşii, care greşim în tot ceasul, ca să
ne fie nouă milostiv în ziua judecaŃii.

Cuvine-se cu adevărat să te fericim pe tine Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită şi prea
nevinovată şi Maica Dumnezeului nostru.
Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât Serafimii, care fără
stricăciune pe Dumnezeu-Cuvantul L-ai născut, pe tine cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu te
mărim.

Svetlina
406
S-a rugat, de demult către tine, Preacurată, Maria Egipteanca, pe care auzind-o ai învrednicit-o a vedea
şi a săruta crucea Fiului Tău, pentru aceasta strigăm către tine: roagă-te Fiului Tău şi Dumnezeului
nostru, ca să Se milostivească spre noi, să nu ne osândească după păcatele noastre, ci să ne miluiască pe
noi, ca un iubitor de oameni ( de 3 ori ).

Stihiri
Cu ce cununi de laudă vom încununa pe Maica lui Dumnezeu, Care s-a arătat scaun cerescului Împărat,
care se roagă pentru noi către Milostivul Dumnezeu şi ne izbăveşte din fărădelegile noastre? Deci către
dânsa să strigăm: Bucură-te, Preacurată, că prin tine a fost cu noi Domnul puterilor, roagă-te cu
deadinsul să se mântuiasca sufletele noastre.
Cu ce podoabe de cântări vom lăuda pe Maica lui Dumnezeu, pe ceea ce s-a învrednicit a fi împărăteasa
a toate, care s-a arătat mai înaltă decât cerurile şi mai sfântă decât toŃi sfinŃii? Deci, către dânsa să
strigăm: Roagă-te, Preacurată, cu toŃi sfinŃii, să se mântuiască sufletele noastre.
Cu ce flori duhovniceşti vom încununa pe Maica lui Dumnezeu, care s-a arătat scară cerească, prin care
am aflat lesne suire către Dumnezeu? Deci, toŃi să ne adunăm şi să o lăudăm strigând: Bucură-te,
Preacurată, prin care am aflat har, bucură-te, că prin tine s-a dat bucuria, bucură-te nădejdea sufletelor
noastre, prin care noi toŃi ne mântuim.
Cu ce mângâietoare cântări vom încununa pe Maica lui Dumnezeu, pe care o laudă îngerii din ceruri cu
cântări, fără încetare strigând: Bucură-te mărirea noastră, bucură-te mântuirea pământenilor, bucură-te
ceea ce eşti scaun Împăratului nostru? Deci şi noi păcătoşii, să strigăm: roagă-te, Preacurată, către Cel pe
care L-ai născut fără stricăciune, să mântuiască sufletele noastre.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh - Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
VeniŃi toŃi pamântenii să facem prăznuire Maicii lui Dumnezeu, cea care ne izbăveşte pe noi din mâinile
diavolului, cel ce urăşte binele, precum a izbavit pe femeia care se ruga ei şi a înviat-o de şi-a spovedit
păcatul. Vezi, dar, suflete al meu, pentru ce te leneveşti şi nu strigi către Maica lui Dumnezeu: Doamnă
atot-stăpânitoare, ceea ce ai născut cu nespusă minune pe Domnul cel iubitor de oameni, pe Acela roaga-
L să ne miluiască pe noi.

RUGACIUNE CĂTRE PREACURATA NĂSCĂTOARE DE DUMNEZEU


O, Preamilostivă Stăpâna mea, nu mă lepăda pe mine, nevrednicul, ci primeşte această puŃină
rugăciune a mea, din buzele mele cele întinate şi o du Fiului Tău şi Dumnezeului nostru, Care S-a
născut cu trupul din tine spre mântuirea noastră. Care pentru noi păcătoşii S-a răstignit şi S-a
îngropat şi a înviat a treia zi. Deşi fărădelegea mea este mai grea decât toate fărădelegile, totuşi
tâlharii şi desfrânaŃii, pe care Iubitorul de oameni, pentru nemăsurata Lui milostivire, i-a primit
şi i-a miluit, îmi dau îndrăznire, şi cu toate că nu te aveau pe tine mijlocitoare bună, nu le-a închis
uşa milostivirii Sale. Cum să nu mă primească dar şi pe mine, care nădăjduiesc în ajutorul Tău?
Milostiveşte-te deci şi spre mine, Doamna mea, că poŃi toate câte le voieşti, iar pe cele ce le ceri de
la Fiul Tău le şi iau fără îndoială, deoarece pe tine te-a făcut mijlocitoare creştinilor. Pentru
aceasta pe tine te binecuvântăm şi te preaînălŃăm în vecii vecilor. Amin.

407
CUPRINSUL

- Rugăciunile începatoare pentru orice acatist: 2


-ACATISTUL DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS 5
-ACATISTUL BUNEIVESTIRI A PREASFINTEI NĂSCĂTOARE
DE DUMNEZEU ŞI PURUREA FECIOAREI MARIA 14
- ACATISTUL MAICII DOMNULUI PANTANASSA
VINDECĂTOAREA DE CANCER 21
- ACATIST CĂTRE CUVIOASA NOASTRĂ MAICĂ XENIA DIN
SANKT PETERSBURG CEA NEBUNĂ PENTRU HRISTOS 28
-ACATISTUL CUVIOASEI MAICII NOASTRE PARASCHEVA 34
- ACATISTUL SFINłILOR PĂRINłI IOACHIM ŞI ANA 42
- Acatistul SfinŃilor Mucenici BRÂNCOVENI Constantin Vodă cu cei
patru fii ai săi: Constantin, Ştefan, Radu, Matei şi cu sfetnicul Ianache 48
-Acatistul SfinŃilor Mucenici de la NiculiŃel: Zotic, Atal, Kamasie şi Filip 56
-ACATISTUL SFÂNTULUI ARHANGHEL RAFAIL 63
- ACATISTUL SFINłILOR TREI IERARHI VASILE, GRIGORIE ŞI IOAN 40
- ACATISTUL SFINTILOR MUCENICI ADRIAN Şl NATALIA 79
- ACATISTUL SFINTEI TREIMI 85
- ACATISTUL SFINTEI MUCENIłE FILOFTEEA 95
- ACATISTUL SFÂNTULUI MUCENIC TRIFON 101
- ACATISTUL SFÂNTULUI IERARH IGNATIE BRIANCEANINOV 110
- ACATISTUL SFÂNTULUI IERARH SPIRIDON 116
- ACATISTUL CUVIOSULUI DANIIL SIHASTRUL 124
- ACATISTUL SFÂNTULUI APOSTOL Şl EVANGHELIST IOAN 131
- ACATISTUL SFÂNTULUI ALEXIE 138
- ACATISTUL SFINTEI CUVIOAE MUCENIłE TOMAIDA 144
- ACATISTUL PREASFÂNTULUI ŞI DE VIAłĂ FĂCĂTORULUI DUH 152
- ACATIST DE MULłUMIRE 158
- ACATISTUL SFINłIILOR 40 MUCENICI 164
- ACATISTUL SFÂNTULUI SFINłITULUI MUCENIC CIPRIAN
Cel ce mai înainte a fost vrăjitor, apoi s-a arătat Arhiereu slăvit prin cinstita
fecioară Iustina 171
-ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN DE KRONSTADT 179
408
- ACATISTUL SFÂNTULUI IERARH CALINIC DE LA CERNICA 187
- ACATISTUL SFÂNTULUI FANURIE 196
- ACATISTUL SFÂNTULUI CUVIOSULUI PĂRINTELE NOSTRU
SERAFIM ROSE DIN PLATINA 203
-ACATISTUL ÎNGERULUI PĂZITOR 209
- ACATISTUL SFÂNTULUI MARELUI MUCENIC GHEORGHE
PURTĂTORUL DE BIRUINłĂ 218
- ACATISTUL CUVIOSULUI PĂRINTELUI NOSTRU STELIAN 225
-ACATISTUL DE POCĂINłĂ PENTRU PRUNCI AVORTAłI 232
-ACATISTUL SFÂNTULUI APOSTOL ANDREI, CEL ÎNTÂI
CHEMAT 239
- ACATISTUL SFÂNTULUI ÎNTÂIULUI MUCENIC ŞI ARHIDIACON
ŞTEFAN 246
- ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC HARALAMBIE 251
- ACATISTUL SFÂNTULUI NECTARIE TAUMATURGUL 260
- ACATISTUL SFÂNTULUI SERAFIM DE SAROV MARE
FĂCĂTOR DE MINUNI 267
-ACATISTUL SFÂNTULUI PROOROC ILIE 274
- ACATISTUL SFINTEI PREACUVIOASE NOASTRE MAICI
MARIA EGIPTEANCA 282
- ACATISTUL SFÂNTULUI ŞI DE DUMNEZEU PURTĂTORULUI
PĂRINTE PAISIE VELICIKOVSKI 289
- ACATIST PENTRU CEI ADORMIłI 295
- IMN ACATIST LA RUGUL APRINS AL NĂSCĂTOAREI DE
DUMNEZEU 302
- ACATISTUL PREACUVIOSULUI PĂRINTE SILUAN ATHONITUL 315
- ACATISTUL SFÂNTULUI MARCU MĂRTURISITORUL EPISCOPUL
EFESULUI 323
- ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC PANTELIMON 329
- ACATISTUL SFÂNTULUI IERARH MUCENIC TEODOSIE DE LA
MĂNĂSTIREA BRAZI 336
-ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN BOTEZĂTORUL ŞI
ÎNAINTEMERGĂTORUL DOMNULUI 344
-ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC MINA 351
- ACATISTUL SFÂNTULUI IERARH NICOLAE ARHIEPISCOPUL
MIRELOR LICHIEI 359
-ACATISTUL SFINłILOR MAI-MARILOR VOIEVOZI MIHAIL ŞI
GAVRIIL 366
-ACATISTUL SFINTEI ÎNVIERI A DOMNULUI 373
-ACATISTUL SFINTEI MARII MUCENIłE ECATERINA 378
- ACATISTUL PREASFINTEI NĂSCĂTOAREI DE DUMNEZEU
"POTIRUL NESECAT" 386
409
PARACLISELE PREASFINTEI NĂSCĂTOARE DE DUMNEZEU

-PARACLISUL PREASFINTEI NĂSCĂTOARE DE DUMNEZEU 393


-AL DOILEA PARACLIS CĂTRE PREASFÂNTA
NĂSCĂTOARE DE DUMNEZEU 401
-CUPRINSUL 408

410

S-ar putea să vă placă și