Criza economica din Argentina (1999-2002)

Criza datoriilor din Uniunea European este imaginea n oglind a situaiei din Argentina din 2001, care s-a confruntat atunci cu cel mai mare dezastru financiar din istorie. A fost prima naiune din lume care a dat faliment n epoca modern, revenindu-i dup doi ani foarte grei, datorit resurselor naturale. n urm cu un deceniu, Argentina devenea statul care anuna cea mai grav ncetare de pli din istorie, reuind ns s ias din criz fr a aplica msuri de austeritate asemntoare cu cele instaurate n zona euro. Preedintele Argentinei, Cristina Kirchner, a afirmat c actuala criz din euro este o ilustrare a Argentinei anului 2001. Situatia s-a normalizat incepand cu 2002/2003. finalul lui 2001, confruntata cu un nivel astronomic al datoriilor, Argentina a decis sa isi declare falimentul. 10 ani mai tarziu, Grecia se gaseste in aceeasi situatie. Daca intra in faliment, va fi a doua tara falimentara de la inceputul acestui mileniu. Aceasta criza isi are originea la inceputul anilor 80-90, perioada in care Argentina a trecut printr-o dictatura militara, printr-un razboi cu Anglia (razboiul insulelor Falklands), printr-o inflatie galopanta care ajunsese la un nivel de 200% pe luna in iulie 1989 si in plus, datoria publica era la un nivel nesustenabil.In anul 1999 populatia a inceput sa isi retraga masiv banii din banci, sa ii transforme in dolari sa ii transfere peste granita iar in momentul in care guvernul a inghetat depozitele pentru un an, situatia a degenerat in sensul ca au avut loc revolte populare extrem de violente,oamenii intreptandu-si furia spre banci si spre companiile americane si europene care activau in Argentina. Daca inainte de 1999 cursul valutar era fix (1 peso = 1 dolar), in momentul in care a fost liberalizat, moneda nationala s-a devalorizat de la 1/1 la 4/1. Dup ce, n 2002, PIB-ul s-a prbuit cu 11%, ara ncepe s ias treptat din infernul economic. Urmeaz opt ani consecutivi de cretere economic sntoas datorai, n parte, autogestiunii. ntre 2002 i 2005, datoria rii este restructurat cu 75%. Iar n 2006, preedintele din acea vreme, Nestor Kirchner, ordon restituirea ultimei trane, de 10 miliarde de dolari, pe care ara o mai datora FMI. i rupe legtura cu Fondul. A trebuit s i repet de trei ori directorului FMI de atunci, Horst Kohler, c Argentina i retrage cererea de mprumut. Nu i venea s-i cread ochilor", i amintete fostul ministru al Economiei, Roberto Lavagna. Principala explicaie pentru revenirea economic rapid a Argentinei este c s-a eliberat de politicile fiscale i monetare care anihilau creterea. Devalorizarea i anumite msuri protecioniste au mrit aceast cretere, ieftinind exporturile i scumpind importurile. Au fost astfel crescute cererea intern, dar i competitivitatea produselor argentiniene. Creterea preurilor la alimente i n special la soia (cerut masiv de China), produse de baz pentru exportul argentinian, a ajutat i ea la umplerea vistieriei statului. Cei doi soi Nestor i Cristina Kirchner au guvernat continuu Argentina din 2003 pn n prezent. Ajutai de renta agricol" (preul la soia), cei doi relanseaz i cererea intern. Ajut clasele defavorizate, subvenioneaz educaia, tarifele la energie, apa, transporturile. Naionalizeaz companii - aa cum s-a ntmplat cu Agua Argentina, fornd astfel ieirea francezilor de la Suez. Pentru a proteja industria local, penalizeaz importatorii care nu fac i exporturi. n 2008, Cristina Fernandez a naionalizat sistemul de pensii, pentru a aduce la buget 30 de miliarde de dolari. Iar anul trecut, l-a concediat pe preedintele bncii centrale, care refuzase s elibereze din rezerve 6,6 miliarde de dolari pentru a finana datoria extern. Ce-i drept, avertizeaz economitii, actuala cretere nu e bazat pe politici sustenabile, ci pe protecionism i o conjunctur internaional favorabil exporturilor din acest stat (soia i biocarburani). Iar n urm cu cteva luni, nainte de scrutinul n care a fost realeas, Cristina Kirchner i echipa sa au mrit baza fiscal i monetar, ceea ce ar putea nsemna strngerea curelei n anii care vor urma. Economist Intelligence Unit prognozeaz c anul viitor creterea va fi mai mic, de 4,9%, i de 3,5% n 2016. Exist deja i un semnal de alarm privind inflaia, al crei nivel ar fi "prelucrat" n scripte de administraie, conform unor economiti independeni. ns, deocamdat, economia Argentinei a devenit una dintre cele mai solide din America Latin. Iat de ce preedinta recent realeas, Cristina Kirchner, i-a permis o mic ironie la adresa Occidentului: Mi se pare c voi suntei cei care au nevoie de un plan B.