II. Audit statutar al situatiilor financiare (5 intrebari) 1.

Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul intangibilitatii bilantului de deschidere? Raspuns: Potrivit principiului intangibilitatii bilantului de deschidere, bilantul de deschidere al unui exercitiu financiar trebuie sa corespunda bilantului de inchidere al exercitiului precedent. Concret, la inchiderea unui exercitiu financiar, toate conturile se soldeaza prin debitul si creditul contului extrabilantier 892 Bilant de inchidere (conturile de activ, cu sold debitor, prin debitul acestui cont, iar conturile de pasiv, cu sold creditor, prin creditul acestui cont). Apoi, la inceputul exercitiului financiar, toate valorile din contul 892 Bilant de inchidere se transfera in creditul si debitul contului 891 Bilant de deschidere (in debitul contului, creditarea conturilor de pasiv, pentru crearea unui sold initial creditor, iar in creditul contului, debitarea conturilor de activ, pentru a crea un sold initial debitor). Astfel bilantul de deschidere este acelasi cu bilantul de inchidere al exercitiului precedent. Acest bilant de deschidere este intangibil, in sensul in care orice modificari de politici, proceduri sau metode contabile efectuate in cursul unui exercitiu financiar nu pot fi aplicate retroactiv astfel incat sa modifice valorile inregistrate in bilantul de deschidere. Orice modificari ale politicilor sau procedurilor pot intra in vigoare abia la inceputului unui exercitiu financiar. De asemenea, orice erori descoperite, aferente perioadei precedente, vor fi corectate pe seama rezultatului reportat si nu prin modificarea bilantului de deschidere. 2. Probele de audit sunt mai credibile atunci cand: a) sunt obtinute dintr-o sursa independenta, din exteriorul intreprinderii b) este furnizata de un alt auditor c) este obtinuta pe suport de hartie sub forma unei fotocopii Raspuns: a, b, c 3. Care sunt informatiile pe care auditorul trebuie sa le colecteze in etapa de acceptare a mandatului? Raspuns: Actiunile intreprinse in aceasta etapa permit auditorului sa colecteze informatiile necesare fundamentarii deciziei de acceptare a misiunii, si acestea se refera la: - cunoasterea globala a intreprinderii ; - examenul de independenta si de absenta a incompatibilitatilor; - examenul competentei; - contactul cu fostul auditor sau cenzor; - decizia de acceptare a mandatului; - fisa de acceptare a mandatului. 4. Prezentati patru tipuri de misiuni speciale de audit
1

Raspuns: Standardul International de Audit (ISA) nr. 800 stabileste procedurile si principiile fundamentale precum si modalitatile lor de aplicare cu privire la misiunile de audit speciale. Misiunile de audit cu scop special se pot refera la : Situatii financiare stabilite dupa un referential contabil diferit de standardele internationale de raportare financiara si de normele nationale; Conturi sau elemente de bilant sau rubrici din situatiile financiare; Respectarea clauzelor contractuale; Situatii financiare condensate (rezumate). 5. In calitate de auditor verificati modul in care o societate inregistreaza salariile pentru un nr de 3 salariati. Ion, salariul realizat 8.000 lei, grupa normala, Vasile salariul realizat 3.500 lei, grupa speciala i Popescu salariul realizat 5.900 lei, grupa deosebita. Care este inregistrarea pentru luna respectiva aferenta contributiei CAS care este suportata de asigurati? Ion 421 = 4312 Vasile 421 = 4312 Popescu 421 = 4312 840 (8000*10, 5%) 368 (3500*10, 5%) 620 (5900* 10, 5%)

IV. Evaluarea intreprinderii (3 intrebari) 1. Care este valoarea unei ntreprinderi dac are o capacitate beneficiar exprimat prin profitul net de 10.000, iar costul capitalului acestei ntreprinderi este de 15%? Raspuns :
V = CB 10.000 = = 66,667 i 15%

2. Care este inversul ratei de capitalizare aplicabile unor beneficii constante sau care cresc cu o rat constant pe o perioad nedeterminat (infinit) de timp? Raspuns : Inversul ratei de capitalizare aplicabile unor beneficii constante sau care cresc cu o rata constanta pe o perioada nedeterminata (infinita) in timp este:
a = factorul fondului de reducere. (1 + a ) n 1

3. Se dau urmtoarele informatii: imobilizri corporale 29.000; fond de comert 1.000; stocuri 20.000; creante 50.000; disponibilitti 5.000; capitaluri proprii 50.000; diferente din reevaluare 25.000; obligatii nefinanciare 25.000 si mprumuturi bancare 5.000; rata de remunerare a valorii
2

substantiale brute este de 15%; capacitatea beneficiar exprimat prin profitul previzional net 1.000/an; rata de actualizare este de 12%. Se cere s evaluati ntreprinderea calculnd o rent a goodwillului redus la 5 ani. Raspuns: t = 15% i = 12% n = 5 ani an = anuitati ANC = Capitaluri proprii Diferente din evaluare = 50.000 - 1.000 = 49.000
1 (1 + t ) n V = an (CB ANC i ) = (CB ANC i ) = t = 3,35 (1.000 5 49.000 12%) = 2.950 1

VI. Administrarea si lichidarea intreprinderii (4 intrebari) 1. Societatea X nu mai face fa datoriilor sale exigibile. Societatea intr n faliment avnd la baz cererea introdus la tribunal de ctre unul dintre creditori. Situaia patrimoniului conform bilanului contabil de ncepere a lichidrii se prezint astfel: Echipamente tehnologice 30.000 lei Amortizarea echipamentelor tehnologice 15.000 lei Mrfuri 900 lei Ajustri pentru deprecierea mrfurilor 100 lei Conturi la bnci n lei 2.000 lei Cheltuieli n avans 1.000 lei Furnizori 12.000 lei Venituri n avans 1.250 lei Capital subscris vrsat 2.500 lei Rezerve legale 200 lei Alte rezerve 4.000 lei Rezultatul reportat 1.150 lei Aportul asociailor la capitalul social n baza statutului i contractului de societate se prezint dupa cum urmeaz: - asociatul A :1.750 lei (70% din capitalul social) - asociatul B: 750 lei (30% din capitalul social) Operaiile de lichidare efectuate de lichidator au fost: a) Vnzarea echipamentelor tehnologice la preul de 7.000 lei, TVA 19%; b) Vnzarea mrfurilor la preul de 1.200 lei, TVA 19%; c) ncasarea chiriei pltite n avans n sum de 1.000 lei; d) Restituirea chiriei ncasate anticipat n sum de 1.250 lei; e) Stabilirea sumelor de acoperit de ctre cei doi asociai pentru plata datoriei fa de furnizori; f) Achitarea datoriei fa de furnizori.
3

Se cere: a) nregistrrile contabile aferente operaiilor de lichidare. b) ntocmirea bilanului nainte de partaj. c) nregistrrile contabile aferente operaiilor de partaj la asociai. Raspuns : a) Inregistrarile contabile aferente operatiilor de lichidare. - vanzarea echipamentului: 7000 x 19% = 1330 TVA 7000 + 1330 = 8330 461 = % 8330 7583 7000 4427 1330 - scoaterea din evidenta a echipamentului: % = 213 30000 2813 15000 6583 15000 - incasarea contravalorii echipamentului: 5121 = 461 8330 - inchiderea contului 7583: 7583 = 121 - inchiderea contului 6583: 121 = 6583 - vanzarea marfurilor: 411 = % 707 4427

7000 15000 1428 1200 228

- incasarea contravalorii marfurilor: 5121 = 411 1428 - scaderea din gestiune a marfurilor vandute: 607 = 371 800 378 = 371 100 1200 800
4

- inchiderea contului 707: 707 = 121 - inchiderea contului 607: 121 = 607

- incasarea chiriei platite in avans: 5121 = 471 1000 - restituirea chiriei incasate anticipat: 472 = 5121 1250 - inregistrarea TVA si achitarea acestuia: 4427 = 4423 1558 ( 1330 lei-228 lei) 4423 = 5121 1558

- situatia conturilor 121 si 5121 inainte de efectuarea partajului: D 15000 800 121 ____ C D_______5121__________C 2000 8330 1250 1428 1558 1000____________________ 12758 2808 Sold D 9950 12000 9950 2050 1435 615

7000 1200 ________________________ 15800 8200 Sold D 7600

Datorii furnizori Disponibilitati Diferenta de acoperit de asociati Din care, Asociatul A (70%) Asociatul B (30%)

b) Intocmirea bilantului inainte de partaj : Elemente B. Active circulante Casa si conturi la banci Active circulante total D. Datorii ce trebuie platite pana la un an Sold 9950 9950 12000
5

E. Active circulante nete F. Total active minus datorii J. Capital - Capital subscris varsat - rezerve (ct. 1061 + 1068) - rezultatul exercitiului ct. 121 Sold D, din care - din exercitiul curent - din lichidare Total capitaluri proprii Total capitaluri

- 2050 - 2050 2500 4200 1150 7600 - 2050 - 2050

- Determinarea capitalului propriu ( activul net) CP (AN) = 9950 12000 = - 2050 Rezulta ca pentru achitarea furnizorilor in suma de 12000 lei capitalul propriu ( activul net) este insuficient, astfel judecatorul sindic pentru plata datoriilor va recurge la procedura de executare silita impotriva asociatilor. In continuare se trece la calcularea si varsarea impozitului pe profit si a impozitului pe dividende: - Decontarea rezervelor legale: 1061 = 456 200 Impozitul pe profit aferent rezervelor legale 200 lei x 16% = 32 lei 456 = 441 32 441 = 5121 456 32 4000

Decontarea altor rezerve: 1068 =

Impozitul pe dividende: (4000 + 200 32 = 4168) x 10% = 417 456 = 446 417 446 = 5121 417

- Situatia partajului capitalului propriu ( activul net) si a datoriilor pe asociati: Capitalul propriu (activul net) repartizat , Pierderi si furnizori 0 Asociatul A Asociatul B (70%) (30%) Capital social 1 1750 750 Rezerve legale 2 140 60 Total 2500 200
6

Alte rezerve Total rd (1+2+3) Pierderi din exercitiul curent Pierderi din lichidare Furnizori Total rd (5+6+7) Diferente rd (8-4)

3 4 5 6 7 8 9

2800 4690 805 5320 8400 14525 9835

1200 2010 345 2280 3600 6225 4215

4000 6700 1150 7600 12000 20750 14050

c) Inregistrarile contabile aferente operatiilor de partaj la asociati: Inregistrari privind partajul capitalului propriu ( activul net) si a sumelor depuse de asociati pentru plata furnizorilor: - capitalul social de restituit asociatilor: 1012 = 456 2500 - pierderea curenta si pierderea din lichidare: 456 = 121 8750 - depunerea de catre asociati a sumelor necesare achitarii furnizorilor, ct. 456 (D-C): 9199 6700 = 2499 5121 = 456 2499 Asociatul A (70%) 1749 Asociatul B (30%) 750 - achitarea furnizorilor: 401 = 5121 12000

- situatia conturilor 456 si 5121 dupa lichidare: D 456 ____ C 32 200 417 4000 8750 2500 ____________________2499 9199 9199 Sold D_______5121__________C 9950 32 2499 417 12000 ________________________ 12449 12449 Sold

2. Care este termenul n care lichidatorul va convoca adunarea general a creditorilor de la edinta comitetului creditorilor? Raspuns: Conform art.117 alin.3 din Legea nr.85 / 2006 privind procedura insolventei: Lichidatorul va convoca adunarea generala a creditorilor in termen de maximum 20 de zile de la data sedintei
7

comitetului creditorilor, instiintandu-i pe creditori despre posibilitatea studierii raportului si a procesului-verbal al sedintei comitetului creditorilor privind raportul. 3. Rolul administratorului special i atributiile sale. Conform art.18 din Legea nr. 85/ 2006 privind procedura insolventei: (1) Dupa deschiderea procedurii, adunarea generala a actionarilor/asociatilor debitorului, persoana juridica, va desemna, pe cheltuiala acestora, un reprezentant, persoana fizica sau juridica, administrator special, care sa reprezinte interesele societatii si ale acestora si sa participe la procedura, pe seama debitorului. Dupa ridicarea dreptului de administrare, debitorul este reprezentat de administratorul judiciar/lichidator care ii conduce si activitatea comerciala, iar mandatul administratorului special va fi redus la a reprezenta interesele actionarilor/asociatilor. (2) Administratorul special are urmatoarele atributii: a) exprima intentia debitorului de a propune un plan, potrivit art. 28 alin. (1) lit. h), coroborat cu art. 33 alin. (2); b) participa, in calitate de reprezentant al debitorului, la judecarea actiunilor prevazute la art. 79 si 80; c) formuleaza contestatii in cadrul procedurii reglementate de prezenta lege; d) propune un plan de reorganizare; e) administreaza activitatea debitorului, sub supravegherea administratorului judiciar, dupa confirmarea planului; f) dupa intrarea in faliment, participa la inventar, semnand actul, primeste raportul final si bilantul de inchidere si participa la sedinta convocata pentru solutionarea obiectiunilor si aprobarea raportului; g) primeste notificarea inchiderii procedurii. 4. Care sunt cazurile cnd judectorul sindic va decide prin sentin intrarea n faliment? Raspuns: Conform art.107 din Legea nr. 85/ 2006 privind procedura insolventei: (1) Judecatorul-sindic va decide, prin sentinta sau, dupa caz, prin incheiere, in conditiile art. 32, intrarea in faliment in urmatoarele cazuri: A. a) debitorul si-a declarat intentia de a intra in procedura simplificata; b) debitorul nu si-a declarat intentia de reorganizare sau, la cererea creditorului de deschidere a procedurii, a contestat ca ar fi in stare de insolventa, iar contestatia a fost respinsa de judecatorul-sindic; c) nici unul dintre celelalte subiecte de drept indreptatite nu a propus un plan de reorganizare, in conditiile prevazute la art. 94, sau nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat si confirmat; B. debitorul si-a declarat intentia de reorganizare, dar nu a propus un plan de reorganizare ori planul propus de acesta nu a fost acceptat si confirmat; C. obligatiile de plata si celelalte sarcini asumate nu sunt indeplinite in conditiile stipulate prin planul confirmat sau desfasurarea activitatii debitorului in decursul reorganizarii sale aduce pierderi averii sale; D. a fost aprobat raportul administratorului judiciar prin care se propune, dupa caz, intrarea debitorului in faliment, potrivit art. 54 alin. (5) sau art. 60 alin. (3).
8

VII. Studii de fezabilitate (8 intrebari) 1. Din punct de vedere strategic, ce presupune o investitie de modernizare? Raspuns: Investitia de modernizare face parte din grupa investitiilor in sfera productiva,alaturi de investitiile de inlocuire,de dezvoltare si strategice. n literaturile de specialitate distinctia este clara, din punct de vedere al elementelor pe care le contin si din punctul de vedere al modului n care poate fi evoluat proiectul respectiv.
O investitie de modernizare are n vedere doar ameliorarea conditiilor de productie cu sau fara modificarea volumului produs. De aici, rezultatul este de a obtine o economie la costurile de productie si mbunatatirea rentabilitatii activelor ntreprinderii. Investitiile de moderinzare prezinta o serie de avantaje,cum ar fi: -pornesc de la o baza tehnica-materiala existenta -durata realizarii investitiei este mica - creste gradul de fiabilitate si rentabilitate, concomitent cu prelungirea duratei de viata a

utilajului; - efortul investitional este orientat spre echipamentul de productie si mai putin spre alte investitii conexe si laterale. Decizia privind realizarea proiectului de modernizare se preteaza unei analize financiare. Cheltuielile de investitie si economiile la costurile de exploatare sau cresterea productivitatii sunt cunoscute pot fi estimate de catre ntreprindere.

2. Prin prism strategic, ce presupune o investitie de nlocuire? Raspuns: Investitia de inlocuire face parte din grupa investitiilor in sfera productiva,alaturi de investitiile de modernizare,de dezvoltare si strategice. Investitia de inlocuire vizeaza nlocuirea si revizuirea echipamentelor tehnice, uzate din punct de vedere fizic si moral. 3. Potrivit legislatiei autohtone, care sunt principalele prti ale unui studiu de fezabilitate, piese scrise?
9

Raspuns: Partile scrise sunt reprezentate de: date generale despre investitie date tehnice despre investitie durata de realizare a investitiei si etape principale costul estimativ al investitiei analiza economico-financiara finantarea investitiei estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei avize si acorduri emise de organele in drept, potrivit legislatiei in vigoare, necesare realizarii constructiei in cauza.

4. Ce reprezint durata de viat a unui proiect investitional? Raspuns: Durata de viata a unui proiectului investitional este privita din diferite puncte de vedere . De aceea s-au desprins diferite idei despre aceasta astfel: Din punct de vedere contabil se sustine ideea ca durata de via a unui proiect investiional se pliaza pe durata normat de exploatare a mijlocului fix, respectiv durata din catalogul normelor de amortizare. Un alt punct de vedere, caracteristic analizelor economice, presupun ca durata de via a unui proiect investiional reprezinta orizontul de timp de-a lungul cruia estimarea fluxurilor de venituri i cheltuieli s poat fi fcut cu rezonabil incredere.

5. Care sunt metodele prin care se pot evalua, prin prisma fezabilittii economico-financiare, proiectele investitionale? Dezvoltati pe scurt. Raspuns: Evaluarea financiara a proiectelor investitionale de investitii urmareste in general doua obiective. In primul rand se urmareste asigurarea unei comparatii intre proiectele concurente, intre care trebuie sa se stabileasca ordinea de prioritate. In al doile a rand se urmareste formularea unei aprecieri asupra valorii intrinseci a proiectului. Evaluarea financiara a proiectelor de investitii se realizeaza, fie prin metode care pun accentul pe rentabilitatea medie a proiectelor, fie prin metode fondate pe actualizare. 1. Metode traditionale - fondate pe rentabilitatea medie Rata medie de rentabilitate in exploatare Termenul de recuperare a cheluielilor 2. Metode bazate pe actualizarea cash-flow-urilor Utilizarea notiunii de actualizare Valoarea actuala neta (VAN) Rata interna de rentabilitate(RIR)
10

6. Un proiect investitional, cu o valoare total a investitiei de 11.445 lei, prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar: An Cost Costuri de Total cost Total ncasri Cash-flow anual net investiie exploatare 0 11.445 lei 6.420 lei 17.865 lei 8.520 lei -9.345 lei 1 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei 2 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei 3 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei 4 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei 5 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei Total 11.445 lei 38.760 lei 50.205 lei 56.500 lei 6.295 lei Calculati termenul de recuperare a investitiei neactualizate. Raspuns: Termenul de recuperare al investitiei neactualizat se calculeaza ca si raport intre investitia totala si cash flow-ul mediu anual. Tr = It / CF mediu anual It = 11.455 lei CF mediu anual = (CF0 + CF1 + CF2 + CF3 + CF4 + CF5) / 6 = (-9345 + 11445 + 3020 + 3020 + 3200 + 3200 + 3200 )/6 = 17740/ 6 = 2957 Tr = 11445 / 2957 = 3,87
Termenul de recuperare al investitiei neactualizate este de 3,8.

7. Un proiect investitional, cu o valoare total a investitiei de 11.445 lei i cu o rat de actualizare de 20% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar: An 0 1 2 3 4 5 Total Cost investiie 11.445 lei Costuri de exploatare 6.420 lei 6.420 lei 6.420 lei 6.500 lei 6.500 lei 6.500 lei 38.760 lei Total cost 17.865 lei 6.420 lei 6.420 lei 6.500 lei 6.500 lei 6.500 lei 50.205 lei Total ncasri 8.520 lei 9.440 lei 9.440 lei 9.700 lei 9.700 lei 9.700 lei 56.500 lei Cash-flow anual net -9.345 lei 3.020 lei 3.020 lei 3.200 lei 3.200 lei 3.200 lei 6.295 lei

11.445 lei

Calculati valoarea actualizat net i apreciati fezabilitatea investitional prin intermediul acestui indicator. Raspuns: VAN = -I+ CFt / (1+r)t + Vrez / (1+r)n I = costul investitiei; CFt = cash-flow-ul aferent anului t; Vrez = valoarea reziduala;
11

r=rata de actualizare(13.5%); n=durata de viata a proiectului exprimata in ani. VAN determina urmatoarele optiuni de decizie: daca VAN > 0, investitia se accepta; daca VAN = 0, investitia este respinsa din motive de prudenta; daca VAN < 0, investitia este respinsa. Pentru a determina valorile actualizate vom folosi urmatoarea formula: unde: a = rata de actualizare; n = anul An 0 1 2 3 4 5 Total Total costuri actualizate 17.865 lei 5.350 lei 4.458 lei 3.762 lei 3.135 lei 2.612 lei 37.182 lei Total incasari actualizate 8.520 lei 7.867 lei 6.556 lei 5.613 lei 4.678 lei 3.898 lei 37.132 lei Cash-flow net actualizat -9345 lei 2.517 lei 2.097 lei 1.852 lei 1.543 lei 1.286 lei -50 lei
1 , (1 + a ) n

8. Un proiect investitional, cu o valoare total a investitiei de 15.000 lei i cu o rat de actualizare de 20% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar: An Cost Costuri de Total cost Total investitie exploatare ncasri 0 15.000 15.000 1 6.420 6.420 9.440 2 6.620 6.620 9.640 3 7.500 7.500 10.700 4 6.500 6.500 11.700 5 8.500 8.500 22.700 6 11.445 35.540 50.540 64.180 Calculati valoarea actualizat net i apreciati fezabilitatea investitonal prin intermediul acestui indicator. Raspuns:

VIII. Analiza-diagnostic a intreprinderii (6 intrebari) 1. Analizati pozitia financiar pentru cei trei ani pentru care sunt mentionate informatii financiare n tabelul de mai jos pentru societatea comercial Turism, hoteluri, restaurante Marea Neagr S.A.
12

Active imobilizate - Total Active circulante - Total Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an - Total Active circulante, respectiv datorii curente nete Total active minus datorii curente Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an - Total Venituri in avans Capital subscris varsat Total capitaluri proprii Creante - Total Datorii - Total Cifra de afaceri neta Venituri din exploatare - Total Cheltuieli din exploatare - Total Rezultat din exploatare Venituri financiare Cheltuieli financiare Rezultat financiar Rezultat curent Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare Rezultat extraordinar Venituri totale Cheltuieli totale Rezultat brut Rezultat net Rezultat / actiune Plati restante - Total Furnizori restanti - Total Obligatii restante fata de bugetul asigurarilor sociale Impozite si taxe neplatite la termen la bugetul de stat Nr. mediu angajati (numai angajati permanenti)

2007(RON) 301.303.329,00 40.966.192,00 2.807.528,00 38.067.192,00 339.370.521,00 2.126.869,00 154.510,00 19.311.469,00 335.724.644,00 20.206.523,00 4.934.397,00 42.690.123,00 69.933.003,00 51.188.575,00 18.744.428,00 1.724.449,00 378.691,00 1.345.758,00 20.090.186,00 0,00 0,00 0,00 71.657.452,00 51.567.266,00 20.090.186,00 16.816.624,00 0,00 0,00 0,00 0,00 777

2006(RON) 211.861.938,00 16.721.980,00 2.687.857,00 13.405.832,00 225.267.770,00 2.564.703,00 650.392,00 19.311.469,00 222.171.128,00 6.399.043,00 5.252.560,00 39.539.514,00 43.671.680,00 36.642.317,00 7.029.363,00 518.633,00 432.009,00 86.624,00 7.115.987,00 0,00 0,00 0,00 44.190.313,00 37.074.326,00 7.115.987,00 5.863.818,00 -

2005(RON) 202.029.293,00 16.734.652,00 918.246,00 15.829.018,00 217.858.311,00 187.872,00 924,00 19.265.351,00 216.804.162,00 2.421.047,00 1.106.118,00 37.251.511,00 39.744.898,00 36.467.667,00 3.277.231,00 1.174.968,00 408.116,00 766.852,00 4.044.083,00 0,00 0,00 0,00 40.919.866,00 36.875.783,00 4.044.083,00 3.326.886,00 0,00 0,00 0,00 0,00 840

Raspuns: 1 Indicatori de lichiditate : Indicatorul lichiditatii curente : Active curente/ Datorii curente

2005 18,22

2006 6,22

2007 14,59

2 Indicatori de risc:
13

Indicatorul gradului de 0,08665516 indatorare : 3 Capital imprumutat/Capital propriu 3 Indicatori de activitate: Viteza de rotatie a debitelor -clienti Sold mediu clienti / CA * 365 ( am presupus ca total creante = total sold clienti) Viteza de rotatie a activelor imobilizate CA / Active imobilizate Viteza de rotatie a activelor totale CA / Active totale 23,7220486 2 23,7220486 2 0,18438668 2 0,17028176 6

1,15438177

0,6335159

59,0713051 59,0713051 0,18662868 1 0,17297592 2

172,765510 5 172,765510 5 0,14168487 0,12472662 7

4 Indicatori de profitabilitate: Marja bruta din vanzari Profitul brut din vanzari/CA X100 10,8561582 9 134,261362 4 47,0605015 6

2. Din contul de profit i pierderi al societtii din exercitiul precedent se cunosc urmtoarele informatii: Indicator u.m. Cheltuieli de exploatare platibile 2800 Amortizare 300 Cheltuieli cu dobnzi 100 Impozit pe profit 200 S se calculeze i s se interpreteze ratele de solvabilitate i cele de rentabilitate pentru ntreprindere. Raspuns: Solvabilitatea exprima capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen mediu si lung, de a asigura sursele banesti capabile sa sustina continuitatea exploatarii pe termen lung. In perioada de criza valoarea de lichidare este frecvent inferioara valorii contabile a activelor, antrenand pierderi exceptionale. Solvabilitatea mai inseamna asigurarea unor fonduri banesti, a unor disponibilitati capabile sa sustina continuitatea exploatarii, sa permita un flux normal al fondurilor. Solvabilitatea exprima
14

gradul in care capitalul social asigura acoperirea creditelor pe termen mediu si lung (autonomie financiara). Solvabilitatea patrimoniala (SP) este egala cu: SP = capital propriu Credite pe termen mediu si lung + capitalul social x 100

Capitalul social este cel varsat nu cel subscris. Creditele (datoriile) pe termen mediu si lung cuprind atat pe cele in termen cat si pe cele nerambursabile la scadenta, amanate. Indicatorul solvabilitatii patrimoniale se apreciaza ca fiind pozitiv pentru valori intre 40-60%. Limita minima este apreciata ca fiind 30%. solvabilitatea generala = active totale > 2 datorii totale rata solvabilitatii generale = activ circulant obligatii pe termen scurt

Ratele de solvabilitate realizeaza o raportare a activelor realizate la obligatiile exigibile in vederea evaluarii riscului de faliment. Rata solvabilitatii generale permite aprecierea gradului de acoperire a obligatiilor pe termen scurt de catre activul circulant. Ratele de rentabilitate impozit pe profit = 200 profit inaintea impozitarii = 200 / 0,16 = 1250 Rata rentabilitatii economice masoara performantele patrimoniului total al intreprinderii, reflecatnd performanta economica a acestuia independent de modul de finantare si de sistemul fiscal. rata rentabilitatii economice = rezultatul exploatarii activ total x 100

Rata rentabilitatii financiare exprima capacitatea intreprinderii de a degaja profit net din capitalul propriu angajat in activitatea sa. Rentabilitatea financiara este un indicator prin prisma caruia posesorii de capital apreciaza eficienta investitiei lor, respectiv oportunitatea mentinerii acesteia in afacere. rata rentabilitatii financiare = profit net x 100 capital propriu Rentabilitatea financiara mai poate fi masurata si cu urmatoarele rate: - rata rentabilitatii financiare inainte de impozit rfi = rezultat curent inainte de impozit capital propiru are avantajul ca elimina incidenta activitatii exceptionale - randamentul capitalului propriu rf = dividende capital propriu
15

3. S se calculeze rezultatele intermediare n manier anglo-saxon pentru ntreprinderea care e caracterizat prin urmtoarele venituri i cheltuieli: Indicator u.m. Venituri din vnzarea mrfurilor 3000 Subvenii de exploatare 1000 Producia vndut 25000 Producia stocat 2000 Cheltuieli cu materii prime 13000 Costul mrfurilor vndute 2200 Cheltuieli salariale 15000 Cheltuieli cu amortizarea 2000 Cheltuieli cu chirii 500 Venituri din dobnzi 100 Cheltuieli cu dobnzi 1400 Impozit pe profit 1500 Raspuns: Indicator Venituri din vanzarea marfurilor Costul marfurilor vandute MARJA COMERCIALA (1-2) Productia vanduta Productia stocata PRODUCTIA EXERCITIULUI (4+5) Marja comerciala (3) Productia exercitiului (6) Cheltuielile exercitiului de la terti VALOAREA ADAUGATA (3+6-7) Valoarea adaugata (8) Subventii de exploatare Cheltuieli salariale EXCEDENT BRUT DIN EXPLOATARE (8-9) Excedent brut din exploatare (10) Cheltuieli cu amortizarea REZULTATUL EXPLOATARII (1011) Rezultatul exploatarii (12) Venituri financiare Cheltuieli finanicare 1 2 3 4 5 6 u.m. 3.000 2.200 800 25.000 2.000 27.000 800 27.000 13.500 14.300 14.300 1.000 15.000 300 300 2.000 -1.700 -1.700 100 1.400
16

7 8

9 10

11 12

13 14

REZULTATUL CURENT INAINTE DE IMPOZITARE (12+13-14) Impozit pe profit PROFIT DUPA IMPOZIT (15-16)

15 16 17 -3.000 1.500 -4.500

4. O ntreprindere produce anual un numr de 150000 de produse la un pret unitar de 5 u.m. ntreprinderea nregistreaz cheltuieli cu materii prime i materiale n valoare de 250000 u.m., cheltuieli de personal de 200000 u.m. din care 75% reprezint salariile personalului direct productiv, cheltuieli cu utilitti i chirii n cuantum de 40000 u.m., cheltuieli cu amortizarea de 50000 u.m. i cheltuieli cu dobnzi de 50000 u.m. S se calculeze i s se interpreteze pragul de rentabilitate financiar i operational exprimat n unitti fizice i valorice. Raspuns: Pragul de rentabilitate reprezint nivelul cifrei de afaceri pentru care profitul este nul. n acest punct cifra de afaceri acoper cheltuielile totale (variabile i fixe) i profitul este zero. a) in unitati fizice: Qpr=CF/(P-CV)=CF/mCV unde - QPR Volumul fizic al produciei vndute pentru a atinge pragul de rentabilitate CF cheltuieli fixe totale P pre de vnzare unitar CV cheltuieli variabile unitare mCV marja unitar asupra cheltuielilor variabile sau marja brut de acumulare pe unitatea de produs Qpr=(40.000+50000+50000)/(5-{(250000+200000)/150000})=140000/(5-3)=70.000 unitati b) n uniti valorice pentru ntreg volumul de activitate, avnd semnificaia cifrei de afaceri la care profitul este zero CAPR=CF/MCV% MCV%=MCV/CA*100=100-(CV/CA*100)=100-(450.000/750.000*100)=100-60=40 CAPR=140.000/40*100=350.000

5. S se calculeze fluxul de numerar de gestiune i cel disponibil n cazul unei ntreprinderi pentru care se cunosc urmtoarele elemente: cifra de afaceri 40000 u.m., cheltuieli materiale 20000 u.m., cheltuieli salariale 10000, cheltuieli cu amortizarea 1500 u.m., cheltuieli cu dobnzi 800 u.m., impozit pe profit 1000 u.m., imobilizrila nceputul anului 2000 u.m., imobilizri la sfritul anului 2100 u.m., creterea activului circulant net 100 u.m.
17

Raspuns: A)rezultat brut+cheltuieli cu dobanda+cheltuieli cu amortizarea cresterea de active circulantevenituri din vanzarea de active-impozit pe profit=flux din activitatea de exploatare +800+1500-100-1000=1200 B)flux din activitatea de investitii=(-)plati catre furnizori de imobilizari+incasari din vanzari de imobilizari= Fluxul de numerar disponibil reprezinta partea din profitul net care se distribuie investitorilor de
capital dupa ce s-a platit impozitul pe profit si dupa ce s-a finantat cresterea economica a firmei.

Flux disponibil=flux din activitatea de exploatare+flux din activitatea de investitii=1050

CASH-FLOW DE GESTIUNE (CFG) CF gest. = EBIT Impozit + Amortizari anuale EBIT = Profit din exploatare inainte de dobanzi si impozit 40000-20000-10000 10000+1500-1000 10500 CFD = CF gest. I CN I = I1 I0 + Amortizari VAV 100+1500 1600 CN = CN1 (final) CN0 (initial) Unde: I1 = valoarea neta a activelor din bilant la sfarsitul exercitiului financiar I0 = valoarea neta a activelor din bilant la inceputul exercitiului financiar VAV = valoarea contabila a activelor vandute CN = creantele nete CN = Activele circulante (inclusiv trezoreria neta) Datoriile din exploatare Activele circulante sunt stocurile de materii prime sau materiale necesare in cadrul procesului de productie, creantele si disponibilitatile banesti. 10500 -1600-100 8800 Rezultatul tuturor operatiunilor de gestiune reprezinta cash-flow-ul de gestiune. Operatiunile de gestiune sunt cele de exploatare, investitie si finantare. Formula de calcul: CFD = RN + CHD + CHAMO RN = rezultatul net CHD = cheltuiala cu dobanda CHAMO = cheltuiala cu amortizarea

6. Din contul de profit i pierderi al societtii din exercitiul precedent se cunosc urmtoarele informatii: Indicator u.m. Cheltuieli de exploatare platibile 2700 Amortizare 300 Cheltuieli cu dobnzi 150
18

Impozit pe profit

200

S se calculeze i s se interpreteze ratele de solvabilitate i cele de rentabilitate pentru ntreprindere. Raspuns: Solvabilitatea exprima capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen mediu si lung, de a asigura sursele banesti capabile sa sustina continuitatea exploatarii pe termen lung. In perioada de criza valoarea de lichidare este frecvent inferioara valorii contabile a activelor, antrenand pierderi exceptionale. Solvabilitatea mai inseamna asigurarea unor fonduri banesti, a unor disponibilitati capabile sa sustina continuitatea exploatarii, sa permita un flux normal al fondurilor. Solvabilitatea exprima gradul in care capitalul social asigura acoperirea creditelor pe termen mediu si lung (autonomie financiara). Solvabilitatea patrimoniala (SP) este egala cu: SP = capital propriu Credite pe termen mediu si lung + capitalul social x 100

Capitalul social este cel varsat nu cel subscris. Creditele (datoriile) pe termen mediu si lung cuprind atat pe cele in termen cat si pe cele nerambursabile la scadenta, amanate. Indicatorul solvabilitatii patrimoniale se apreciaza ca fiind pozitiv pentru valori intre 40-60%. Limita minima este apreciata ca fiind 30%. solvabilitatea generala = active totale > 2 datorii totale rata solvabilitatii generale = activ circulant obligatii pe termen scurt

Ratele de solvabilitate realizeaza o raportare a activelor realizate la obligatiile exigibile in vederea evaluarii riscului de faliment. Rata solvabilitatii generale permite aprecierea gradului de acoperire a obligatiilor pe termen scurt de catre activul circulant. Ratele de rentabilitate impozit pe profit = 200 profit inaintea impozitarii = 200 / 0,16 = 1250 Rata rentabilitatii economice masoara performantele patrimoniului total al intreprinderii, reflecatnd performanta economica a acestuia independent de modul de finantare si de sistemul fiscal. rata rentabilitatii economice = rezultatul exploatarii activ total x 100
19

Rata rentabilitatii financiare exprima capacitatea intreprinderii de a degaja profit net din capitalul propriu angajat in activitatea sa. Rentabilitatea financiara este un indicator prin prisma caruia posesorii de capital apreciaza eficienta investitiei lor, respectiv oportunitatea mentinerii acesteia in afacere. rata rentabilitatii financiare = profit net x 100 capital propriu Rentabilitatea financiara mai poate fi masurata si cu urmatoarele rate: - rata rentabilitatii financiare inainte de impozit rfi = rezultat curent inainte de impozit capital propiru are avantajul ca elimina incidenta activitatii exceptionale - randamentul capitalului propriu rf = dividende capital propriu

X. Organizarea auditului si controlului intern al intreprinderii (4 intrebari) 1. Realizati o misiune de audit intern cu privire la ciclul Achizitii-Plati pina la nivelul intocmirii matricei riscurilor si a raportului intermediar , inclusiv.

2. Realizati o misiune de audit intern cu privire la ciclul Venituri-Cheltuieli inclusiv intocmirea matricei riscurilor si a raportului intermediar. Procedurile folosite de obicei de auditori pentru a determina daca in s i t u a t i i l e financiare conturile de venituri si cheltuieli sunt prezentate fidel, in conformitate cu principiile contabile general acceptate. Auditorul trebuie sa se convinga de faptul cafiecare total pe categorii de venituri si cheltuieli din contul de profit si pierdere si suma profitului net nu sunt semnificativ eronate.In cursul aplicarii testelor de audit asupra situatiilor financiare, auditorul trebuie sa tina in permanenta cont de importanta contului de profit si pierdere pentru utilizatorii acestor situatii. Este evident ca in procesul decisional numerosi sunt utilizatorii care se bazeazai n t r - o m a i m a r e m a s u r a p e c o n t u l d e p r o f i t s i p i e r d e r e d e c a t p e b i l a n t u l c o n t a b i l . Investitorii de capital, creditorii pe termen lung, reprezentantii sindicali si, deseori, chiar si creditorii pe termen scurt sunt mult mai preocupati de capacitatea unei intreprinderi dea genera profit decat de costul istoric sau de valoarea contabila a elementelor individualede activ.Prin prisma scopului intocmirii unui cont de profit si pierdere, urmatoarele doua concepte sunt esentiale in auditul conturilor de venituri si cheltuieli:1.Corelarea veniturilor si cheltuielilor apartinand unui exercitiu este necesara pentruo determinare corecta a rezultatelor activitatii.2 . A p l i c a r e a consecventa a principiilor contabile in exercitii diferite este n e c e s a r a pentru comparabilitate.Aceste concepte trebuie aplicate inregistrarii
20

operatiunilor individuale si combinarii conturilor din cartea mare in scopul prezentarii lor in situatiilr fianciare.Auditul conturilor de venituri si cheltuieli nu poate fi tratat separate de procesul de audit pe ansamblu. O eroare dintr-un cont de rezultate va afecta aproape intotdeauna si un cont bilantier si viceversa. Auditul conturilor de venituri si cheltuieli este atat de strans legatde celelalte portiuni ale auditului incat este necesara o corelare a diferitelor aspecte aletestarii acestor conturi cu diferite tipuri de teste. Portiunile auditului care afecteaza acesteconturi sunt: a)proceduri analitice b)testele mecanismelor de control si testele substantiale ale operatiunilor c)testele detaliilor soldurilor conturilor. Procedurile analitice ar trebui considerate ca facand parte din testarea prezentarii fidele a conturilor bilantiere si a conturilor de rezultate. Cateva proceduri analitice si erorile posibile pe care le-ar putea scoate ele la iveala in cadrul auditului conturilor de venituri si cheltuieli sunt prezentate in tabelul de mai jos.Atat testele mecanismelor de control, cat si testele substantiale ale operatiunilor au drept rezulatat verificarea concomitente a conturilor de rezulatate si a conturilor bilantiere. De e x e m p l u , c a n d u n a u d i t o r a j u n g e l a c o n c l u z i a c a m e c a n i s m e l e d e c o n t r o l i n t e r n s u n t suficient de adecvate pentru a oferi o asigurare rezonabila privind faptul ca operatiunile d i n j u r n a l u l cumpararilor exista, sunt corect inregistrate , corect clasificate si inregistrate in timp util, vor exista probe privind corectitudinea unor conturi bilantiere individuale, cum ar fi datoriile-furnizori si mijloacele fixe, dar si privind corectitudinea unor conturi de rezultate, precum cheltuielile privind publicitatea si reparatiile. In caz contrar, existenta unor mecanisme de control inadecvate si descoperirea de erori prin efectuarea testelor mecanismelor de control si a testelor substantiale ale operatiunilor sunt indicii ale probabilitatii existentei de erori atat in contul de profit si pierdere, cat si in bilantul contabil.Intelegerea controlului intern si efectuarea unor teste ale mecanismelor de control si a unor teste substantiale ale operatiunilor corespunzatoare in scopul de a determina nivelul adecvat al riscului de control estimate sunt cele mai importante mijloace prin care se poate verifica o mare parte din conturile de rezultate implicate in fiecare ciclu de o p e r a t i u n i . D e e x e m p l u , d a c a a u d i t o r u l a j u n g e , d u p a e f e c t u a r e a t e s t e l o r a d e c v a t e , l a concluzia ca riscul de control estimat poate fi redus pana la un nivel mai mic, singura verificare suplimentara a unor conturi de rezultate precum serviciile utilitare, publicitatea si cumpararile ar trebui facuta prin proceduri analitice si teste ale cenzurii. Totusi anumite conturi de venituri si cheltuieli nu sunt deloc verificate prin testele mecanismelor de control sau prin testele substantiale ale operatiunilor, iar alte conturi ar trebui testate mai aprofundat si prin alte modalitati suplimentare. Tabel. Proceduri analitice privind conturile de venituri si cheltuieli
21

Procedura analitica

Eroare posibila

Comparati posturile individuale de cheltuieli Supraevaluare sau subevaluare a soldului unui cu anii precedenti cont de cheltuieli Comparati soldurile individuale de active si Supraevaluare sau subevaluare a unui cont datorii cu anii precedenti bilantier care va afecta si un cont de rezultate(de exmplu o eroare din stocuri afecteaza costul bunurilor variabile) Comparati posturile individuale de cheltuieli Prezentare eronata a conturilor de cheltuieli si a cu bugetele conturilor bilantiere conexe Comparati marja bruta procentuala cu anii Prezentare eronata a costului bunurilor vandute precedenti si a stocurilor Comparati viteza de rotatie a stocurilor cu anii Prezentare eronata a costului bunurilor vandute precedenti si a stocurilor Comparati cheltuielile privind platite in avans cu anii precedenti asigurarile Prezentare eronata a cheltuielilor de asigurare si a asigurarilor platite in avans

Comparati cu anii precedenti raportul dintre Prezentare eronata a cheltuielilor privind cheltuielile privind comisioanele si vanzarile comisioanele si a comisioanelor acumulate Comparati cu anii precedenti raportul dintre Prezentare eronata a posturilor individuale de posturile individuale de cheltuieli de productie cheltuieli privind productia si a conturilor si totalul cheltuielilor de productie bilantiere conexe 3. Intocmiti o CARTA de Audit Intern si un Regulament general de aplicare a CARTEI de Audit intern la o societate comerciala din domeniul productiei industriale. Raspuns: 4. Principala sursa de informare pentru management este contabilitatea. Transformarea contabilitatii intr-o contabilitate orientata spre conducere trebuie sa aduca in prim plan sustinerea deciziilor conducerii si nu documentatia activitatii trecute. Identificati informatiile furnizate de contabilitate pentru echipa manageriala. Studiu de caz: Societate de prestari servicii.

Director executiv, ec. Ignea Nicolae

Sef birou stagiu, ec. Minda Ioan

22