Sunteți pe pagina 1din 39

STRUCTURA CAVITATII ORALE Cavitatea orala Este segmentul incipient al tubului digestiv care participa la realizarea masticatiei,deglutitiei,fornatiei si digestiei(glucide).

La nivelul cavitatii orale alimetele sunt transformate in bol alimentar.Cavitatea orala este delimitata anterior de buze,posterior de instmul buco-faringian,lateral de obraji,superior de bolta palatina si inferior de planseul bucal. Arcadele dentare impart cavitatea orala in 2 compartimente:Un compartiment anterior numit Vestibul dispus intre arcadele dentare ,obraji si buze si Un compartimen posterior sau cavitatea orala propriuzisa care contine dintii si limba. La nivelul cavitatii orale se deschid glandele salivare Structura buzelor Buzele sunt 2 cute musculo-membranoase care prezinta central un schelet musculo-conjunctiv,o fata externa,o margine libera si o fata interna. Fata externa numita si fata cutanata este acoperita de un tegument subtire aderent, la acest nivel se gasesc fire de par,glande sebacee si galnde sudoripare. Fata interna a buzei(vestibulara)este acoperita de mucoasa orala formata din epiteliu stratificat pavimentos necheratinizat mai gros decat epiteliul fetei cutanate. Corionul mucoasei are papile scurte si contine glande salviare minore de tip sero-mucos. Marginea libera sau rosul buzelor este zona de tranzitie dintre tegument si fata interna,este alcatuita din epiteliu` stratificat pavimentos necheratinizat situat pe un corion cu numeroase papile bogate in capilare.Culoarea rosie este data de prezenta numeroaselor capilare din corion si de transparenta datorata Eleidinei din epiteliu. Obrajii (peretele lat) continua buzle si sunt alcatuiti dintr`un schelet conunctivo muscular reprezentat de muschiul buccinator.Pe fata externa a muschiului se gaseste tegument sub care exista tesut adipos iar pe fata interna muschiul este acoperit de mucoasa jugala care adera de muschi fara a exista mucoasa. Bolta palatina este formata din cele 2/3 aterioare din palatul dur si in 3`mea posterioara de palatul moale sau valul palatului.Palatul dur este alcatuit din schelet osos acoperit de muscoasa palatina care este groasa si aderenta de periost.In portiunea superioara corionul prezinta numeroase glande salivare mucoase Valul palatului este o cuta musculo-fibroasa care se continua cu lueta si stalpii palatului .Este alcatuit dintr`un schelet fibros,musculatura striata si mucoasa care acopera valul pe ambele fete.Anterior prezinta o mucoasa de tip oral iar pe fata posterioara mucoasa de tip respirator.In structura valului exista numeroase formatiuni limfatice. Planseul inferior-se intinde de la gingii pana la baza limbii in regiunea sublinguala si este alcatuit din musculatura striata in interior invelita de o mucoasa subtire .Mucoasa este transparenta ,prin ea se observa vasele din corion iar median prezinta o cuta numita fraul limbii.La acest nivel mucoasa prezinta si submucoasa formata din tesut conjunctiv si adipos care contine glanda sublinguala,prelungirea anterioara a glandei submaxilare,artere,vene si nervi.Mucoasa orala este alcatuita din epiteliu stratificat pavimentos nechratinizat si corion.Captuseste intreaga cavitate orala.In functie de zonele pe care le acopera primeste diferite denumiri:Mucoasa Labiala sau mucoasa buzelor;Mucoasa jugala sau a obrajilor;Mucoasa gingivala sau mucoasa gingiilor,Mucoasa palatului si valului palatin,mucoasa planseului gurii si Mucoasa vestibulara. Normal mucoasa orala are culoare roz,este neteda ,stralucitoare si umeda.In unele regiuni mucoasa adera strans de planurile osoase,musculare numindu`se mucoasa fixa ex:portiunea anterioara a mucoasei palatine,mucoasa linguala,mucoasa gingivala.Restul mucoasei orale este mobila datorita stratului de tesut conjunctiv mai gros.Din punct de vedere functional,mucoasa orala o impartim in mucoasa masticatorie reprezentata de mucoasa

gingivala si mucoasa palatului dur ,Mucoasa de contur reprezentata de mucoasa buzelor,obrajilor,planseului si palatului,mucoasa specializata-fata superioara a limbii datorita mugurilor gustativi.In unele portiuni,mucoasa poate prezenta cheratinizare in mod normal.La nivelul papilelor filiforme si la nivelul versantului extern al marginii gingivale STRUCTURA EPIELIULUI Epiteliul mucoasei este situat pe membrana bazala sub care se gaeste corionul.Epiteliul prezinta 3 sau 5 straturi in zonele cheratinizate.Straturile sunt: bazal,spinos,granulos,lucidum si cornos.Majoritatea celulelor care alcatuiesc cele 5 straturi sunt cheratinocite care se diferentiaza din profunzime spre suprafata in cele 5 straturi.Pe langa aceste celule exista si alte celule si anume melanocite ,celule Lagnerhans sau Merkel Stratul bazal sau germinativ este situat pe membrana bazala alcatuit dintr`un rand de celule cubocilindrice cu nucleu alungi si citoplasma bazofila.Aceste celule se divid si regenereaza celulele din straturile superficiale.Tesutul conjunctiv patrunde inspre epiteliu sub forma de papile. Stratul spinos este alcatuit din celule poligonale situate pe mai multe randuri.Au citoplasma eozinofila cu tonofibrile si nuclei sferici hipercromi situati central.Sunt unite prin desmosomi . Stratul granulos-este alcatuit din 2,3 randuri de celule romboidale situate paralel cu suprafata mucoasei.Au citoplasma usor bazofila cu granulatii de cherato-hialina si nucleu hipercrom dispus paralel cu membrana bazala. Stratul lucidum este alcatuit din 2,3 randuri de celule turtite cu nucelu picnotic si citoplasma eozinofila care contine eleidina. Stratul cornos contine mai multe randuri de celule turtite care nu au nuclei si organite,citoplasma este eozinofilaa iar aceste celule se descoameza continuu. Melanocitele sunt in proportie de o celula la 4,12 cheratinocite.Se evidentiaza numai in coloratii speciale printre celulele stratului bazal.Sunt celule mari cu prelungiri si cu citoplasma bogata in organite si melanozomi la nivelul carora se sintetizeaza melanina care apoi este transferata celulelor din stratul bazal. Celulele Langherhans sunt situate in stratul bazal sau in stratul spinos si se evidentiaza cu coloratii speciale,cu saruri de aur.Au citoplasma clara, nucleu hipercrom,originea lor este monocitara avand astfel proprietati de fagocitoza prin care intervin in imunitatea de contact. Celulele Merkel sunt situate in stratul bazal si sunt asociate cu terminatii nervoase libere iar cu cheratinocitele sunt legate prin desmosomi,au functie senzoriala tactila. CORIONUL

Corionul profund este dens,bogat in fibre,vase, nervi si glande salivare minore,mucoase ,seroase si mixte .Inervatia mucoasei orale este foarte bogata si realizata de ramuri ale trigemenului pentru sensibilitatea terminca,tactila si gustativa si ramuri motoare pentru glande si vase .Unele zone ale mucoasei prezinta submucoasa(planseul mucal,partea posterioara a palatului,),submucoasa formata din tesut conjunctiv lax,tesut adipos,vase si nervi. Modificari fiziologice si patologice ale mucoasei.Mucoasa orala apare congestionata in sarcina si in menstruatie iar in boli hepatice,renale,leucemii,in boli endocrine apar modificari de culoare,leziuni ulcerative sau cheratinizate Functiile mucoasei orale Functia de absortie,resorbtie pentru substantele hidro si liposolubile in functie de timpul de contact

Functia de eliminare a unor substante realizata prin glandele si prin celulele fagocitare din structura mucoasei orale LIMBA Este un organ musculo epitelial cu rol in deglutitie, Limba ese formata dintr`o portiune libera si baza limbii.Prezinta o fata superioara,o fata inferioara si fete laterale.Limba este alcatuita dintr`un corp muscular ,schelet conjunctiv acoperite de mucoasa linguala. Musculatura limbii este formata din fibre musculare striate orientate oblic,longitudinal si transversal in mod caracteristic intre care se gasesc glande salivare minore de tip seros,mucos si mixt.Scheletul conjunctiv este reprezentat de septul lingual si fascia limbii,elemente care au rol de suport pentru muschi. Mucoasa linguala este formata din epiteliu stratificat pavimentos necheratinizat si corion cu vase,nervi si glande salivare minore.Mucoasa linguala nu prezinta submucoasa fiind strans aderenta la scheletul musculoconjunctiv.Mucoasa fetei inferioare si laterale este neteda, subtire si transparenta.Mucoasa fetei superioare prezinta numeroase ridicaturi numite papile linguale care sunt alcatuite din ax conjunctiv acoperit de epiteliu. Se descriu 4 tipuri de papile:filiforme,fungiforme, foliate si circumvalate Papilele filiforme sunt cele mai numeroase,au forma conica ,subtiri si au varf ramificat.Sunt localizate pe fetele laterale si in 3`mea mijlocie a limbii.Sunt acoperite de epiteliu stratificat pavimentos cheratinizat,la nivelul varfurilor epiteliu care se descuameaza,limba pastrand culoarea rosie.In conditii patologice,descuamarea nu mai are loc iar limba are aspect albicios,nisipos si este numita limba saburala Sunt singurele papile care nu prezinta muguri gustativ Papilele fungiforme sunt rare,mici cu aspect de ciuperca si raspandite pe toata suprafata limbii.Apar ca puncte rosii datorita corionulului bine vascularizat si epiteliului pavimentos stratificat necheratinizat.Au muguri gustativi. Papilele cirvumvalate(caliciforme).Sunt papile mari si formeaza V-ul lingual.Sunt in numar de 9-12 si prezinta muguri gustativi.Sunt alcatuite din cele 2 componente: epiteliu necheratinizat si ax conjunctiv.Sunt inconjurate de un sant in care se deshid canalele glandelor seroase situate la baza limbii si numite glandele lui EBNER. Papilele foliate-sunt rare la om,au forma de pliuri paralele si sunt situate pe marginile limbii in apropierea bazei limbii.Au muguri gustativi.Prin varful limbii se percepe gustul dulce,mijlocul si portiunea mosterioara-gustul amar, iar fetele laterale gustul acru si sarat. Mugurele gustativ este receptorul analizatorului gustativ situat in grosimea epiteliului papilelor gustative la nivelul boltii si valului palatin.Mugurii gustativi au forma ovoida si sunt mai palid colorati decat epiteliul papilelor.Mugurele gustativ se intinde de la membrana bazala pana la suprafata epiteliului unde se deschide prin porul gustativ.Este alcatuit dintr`o coponenta epiteliala si o coponenta nervoasa. Componenta epiteliala este alcatuita din 3 tipuri de celule,gustative ,de sustinere si de rezerva sau bazal.Celulele gustative sau senzoriale sunt dispuse in partea centrala in numar de 6-12 ,au aspect fusiform iar la polul apical prezinta un par gustativ deschis in porul gustativ si alcatuit din numerosi microvili inclusi intr`o substanta densa in interiorul porululi. Celulele de sustinere inconjoara celulele senzoriale si delimiteaza prin polul lor apical polul gustativ. Celulele de rezerva sunt celule mici de forma neregulata dispusa pe membrana bazala cu rol de inlocuire a celulelor senzoriale si de sustinere uzate. Componenta nervoasa aeste reprezentata de terminatiile nervoase din jurul celulelor senzoriale care fac sinapsa cu acestea.Terminatiile nervoase fac parte dintr`un plex situat in corion AMIGDALE Amigdalele palatine impreuna cu amigdalele farigiana si liguala constituie inelul lifatic al lui WALDEYER.

Amigdalele palatine sunt in numar de 2 localizate in corionul orofaringelui. Paremchimul este reprezentat de numerosi foliculi lifatici,separati de tesut limfatic interfolicular xi acoperiti de eptieliu stratificat pavementos necheratinizat.Fiecare amigdala are 10-20 invaginatii numite cripte in care se gasesc numeroase limfocite,celule epiteliale descuamate,germeni microvieni, care determina lobuli amigdalieni. Sub tesutul limfatic se gaseste tesut conjunctiv dens cu rolul de bariera impotriva diseminarii infectiilor amigdaliene Amigdalele linguale sunt mai mici si situate la baza limbii fiind acoperite de epteliul cavitatii orale.Ficare emigdala are o singura cripta la nivelul careia spre deosebire de cele palatine se deschid canalele excretoare ale unor glande mucoase.La acest nivel intalnim rar infectii deoarece pe suprafata acestor glande se scurge secretia glandelor indepartand microbii. Amigdala faringiana este unica situata in portiunea posterosuperioara a faringeluli.Este acoperita de epiteliu respirator predominant dar prezinta si epiteliu stratificat pavimentos necheratinizat.Nu prezinta cripte iar in profunzime este delimitat de tesut conjunctiv dens. STRUCTURA GLADELOR SALIVARE Glandele salivare sunt reprezentate de totalitatea glandelor exocrine care isi varsa produsul de secretie in cavitatea orala formand saliva.Exista glande salivare minore formate din unul sau mai multi acini raspanditi in mucoasa orala si un canal excretor scurt.Glande salivare majore care sunt structuri anatomice bine individualizate.Gl. salivare majore sunt reprezentate de cele 3 glande perechi :parotida,submaxilara si sublinguala. Sunt glande tubulo-acinoase care au un plan comun de organizare si anume capsula,stroma si paremchim. Capsula este alcatuita din tesut conj,de pe fata ei interna se desprind septe care impart paremchimul in lobi si lobuli. Stroma este formata din totalitatea septelor care formeaza stroma perilobulara si perilobara precum si din reteaua reticulinico vasculara din jurul aicinilor. Paremchimul este alcatuit din acini secretori de tip seros,mucos si mixt precum si din sistemul canalelor excretoare intralobulare (+ STRUCTURA ACINILOR (sem 1)) In toti acinii, celulele alcinoase sunt situate pe o membranabazalacare contureaza periferia aicinului.Intre polul bazal al celulelor si membrana bazala se gasesc celule mioepiteliale prin a caror contractie este favorizata eliminarea secretiei in canalele excretoare. Sistemul canalicular:canalele continua lumenul acinilor sau prin confluare formeaza in final canalul excretor principal.Se descriu 2 tipuri de canale: Canale sau canalicule intralobulare mici si canale extralobulare care la randul lor sunt interlobare si interlobulare. Canalele intralobulare reprezinta continuarea directa a unui grup de aicini secretori.Sunt situate in paremchim nefiind inconjurate de stroma conjunctiva.Au diametru mic si sunt formate dintr`un rand de celule mici,turtite sau cubice dispuse pe membrana bazala .Au 2 segmente:a)pasajele sau ductele BOLL care reprezita continuarea directa a acinilor si sunt tapetate de un epiteliu simplu pavimentos.b) Ductele striate Luger sunt formate prin formarea confluarea mai multor ducte Boll si delimitate de un epiteliu simplu cilindric cu celule inalte care au polul bazal cu aspect striat datorita prezentei mitocondriale dispuse in siruri paralele intre ele.se considera ca acest segment participa la procesul de secretie Canalele Extralobulare sunt situate in septe,au lumenul mai mare delimitat de epiteliu simplu cubic apoi simplu cilindric.Pe masura ce canalele se unesc si se maresc epiteliul devine inalt cilindric pseudo si bistratificat.Prin unirea acestora se formeaza canalul colector principal care se deschie in cavitatea orala si care este format din epiteliu stratificat pavimentos necheratinizat dispus de un tesut conjunctiv cu rol de corion si un strat fibromuscular

Glanda parotida-cea mai mare glanda salivare,prezinta un canal propriu numit canalul lui Stenon care se deschide in dreptul celui de al 2`lea molar superior in vestibulul bucal.Capsula contine multe limfocite si palsmocite ,parotida este o glanda seroasa pura cu secretie discontinua ,ritmata de alimetatie.Secretia are activitate amilazica intensa.Din glanda parotida s-a extras o proteina biologic activa numita parotina cu acitivitate asupra calcificarii tesuturilor dure in special a celor dentare. Glanda submaxilara-canalul propriu poarta numele de canalul Warton,se deschide in planseul bucal in dreptul incisivilor inferiori.Este o glanda seromucoasa cu predominata mucoasa iar secretia este continua semivascoasa.Se deschide prin mai multe canale in aproprierea canalului Warton.Este o glanda mixta cu predominanta mucoasa.Saliva este secretata continuu,vascoasa alacalina cu rol lubrifiant. Saliva reprezinta secretia tuturor glandelor salivare si contine in cea mai mare parte saruri precum si substante oraganice ,eznime ,imunoglobuline A,mucus si celule epiteliale descuamate Functiile: participa la digestia bucala,are actiune bactericida prin lizozimi.Favorizeaza vorbirea articulata.Reprezinta un important sistem tampon prin continutul in bicarbonati si fosfati.Participa la echilibrul hidric si acido bazic al organismul.Este cale de eliminare pentru hormoni,medicamente si unele virusuri. 14-03-2011

STRUCTURA GENERALE A DINTELUI Organul dentar sau odontonul cuprinde dintele cu tesuturile lui specifice si anume pulpa dentara-dentinasmaltul parodontiul care este reprezentat de totalitatea elementelor de sustinere si legatura dintre dinte si maxilar alcatuit din cement -periodont-osul alveolar gingia. Dintele este alcatuit din 3 regiuni:Coroana -Radacina -Coletul dintelui. Coroana este partea externa vizibila in cavitatea orala si care are diferite forme. Radacina este partea interna prin care se articuleaza inclusa in alveola dentara . Radacina se termina cu un varf sau apex prin care patrund vase si nervi Gatul sau coletul dintelui este portiunea intermediara dintre coroana si radacina marcata prin insertia mucoasei gingivale pe dinte . In partea centrala a coroanei exista o cavitate numita camera pulpara care se continua la nivelul radacinilor cu canalele dentare care se deschid la nivelul apexului.Camera pulpara este delimitata de tesutul dur atat la nivelul coranei cat si al nivelul radacinii numit dentina .Dentina coronara este acoperita de un tesut si mai dur smaltul care o izoleaza de mediul externa dentina radiculara este imbracata de cement. PULPA DENTARA

Ocupa camera pulpara si eset un tesut conjunctiv bine vascularizat si inervat.La nivelul apexului se continua prin orificiile dentare cu tesutul conjunctiv periodontal. Din punct de vedere topografic si morfologic se imparte in 3 zone: Pulpa coronara-pulpa radiculara - pulpa apicala. Este formata dintr`un tesut conjunctiv tanar alcatuit din substanta fundamentala,fibre si celule. Substanta fundamentala este hialina ,transparenta si gelatinoasa.Este mai abundenta in pulpa tanara . Fibrele sunt reprezentate de fibre de reticulina care cu timpul sunt inlocuite cu fibre de colagen. La periferia pulpei fibrele sunt mai abundente formand un strat numit stratul fibrelor Korff. Exista si fibre oxitalan evidentiate cu coloranti specifici pentru elastina dupa tratare prealabila cu acid Celulele sunt reprezentate de -fibroblaste-odontoblaste-macrofage-celule mezemchimale - celule sanguine migrate. Fibroblastele sunt cele mai numeroase,prelungirile lor se unesc si formeaza o retea cu ochiuri inguste in care se gasesc limfocite,histiocite,plasmocite,granulocite. Prelungirile lor impreuna cu cele ale odontoblastelor formeaza o retea numita stratul subodotoblastic a lui Weill. La periferia pulpei se gasesc celulele specifice numite odontoblaste. Ele sunt celule specializate in formarea dentintei,sunt celule mai cu numeroase prelungiri,nucleu mare situat bazal si citoplasma slab bazofila. Fiecare celula la polul extern dinspre dentina emite cate o prelungire filiforma cu traiect sinuos numita fibra Tomes.Fibrele tomes patrund in dentina in canaliculele dentinale. La polul intern,pulpar odondoblastele emit alte prelungiri mai scurte ramificate care se anastomozeaza cu prelungirile fibroblastelor formand stratul Weill. Pe masura ce se depune dentina iar pulpa se retracta odontoblastele devin din ce in ce mai mici iar la nivelul pulpei coronare pot fi situate pe mai multe straturi Vascularizatia-prin apex patrunde o arteriola care se ramifica si formeaza o retea de capilare,retea situata sub odontoblaste. Sangele este apoi colectat in 1,2 vene care parasesc pulpa dentara prin orificiul dentar. Odata cu vasele patrunde in pulpa si o fibra mielinica care se ramifica si formeaza un plex sub stratul odontoblastelor,prin aceasta inervatie dintele este sensibil la excitanti mecanici,chimici si termici. DENTINA Este un tesut dur puternic vascularizat dispus in jurul cavitatii dintelui si a canalelor radiculare.Dentina constituie suport pentru smalt si pentru cement.Are origine mezemchimala si este primul tesut dur care se formeaza in decursul dezvoltarii dintelui fiind secretata de odontoblaste .Are culoare alb-galbuie si o compozitie de 70-80% saruri minerale si apox 30% subst organice si apa. Structura microsopica-este alcatuita din canalicule dentinare si matrice sau subst. intercanaliculara Canaliculele dentinare au dispozitie radiara ,merg de la suprafata pulpara pana la jonctiunea dentina-smalt in coroana si pana la jonctiunea dentina-cement la nivelul radacinii. Traiectul canaliculelor dreneaza spre cel al fibrei tomes ,este sinuos si cu aspect sau in forma de S. Numarul canaliculelor este mai mare in dentina coronara. Calibrul lor este de 3-5 microni si descreste spre suprafata dentinei. In interiorul canaliculelor se gaesc,fibrele tomes-fibre nervoase amielinice - limfa dentara. In jurul lor exista fibre colagene subtiri dand aspectul unor teci peritubulare.Moartea odontoblastelor concomitenta cu a prelungirilor lor duce la aparitia unor zone moarte lipsite de sensibilitate si canalicul. Matricia sau Subst intercanaliculara-este alcatuita dintr`o subst fundamentala amorfa,bazofila cu structura organica impregnata cu saruri minerale si fibre de colagen orientate in directii diferite.Din punct de vedere biochimic componenta majora a matricei este Condroitin-4-sulfat.

Fibrele de colagen sunt orientate diferit: unele dintre ele provin din pulpa dentara si anume fibrele Korff spiralate paralele cu dispozitie paralela cu fibrele Tomes ;2-fibrele Ebner au dispozitie concentrica si paralele cu suprafata dentinei. Complxul organic reprezentat de subst fundamentala si fibre constituie predentina care prin impregnare cu saruri minerale se transforma in dentina .Componenta minerala este reprezentata de cristale de hidroxiapatita. Procesul de calcificare sau mineralizare al dentinei incepe de la periferie spre centru astfel ca in partea pulpara a dentinei ramane o zona de dentina nemineralizata sau predentina. Mineralizarea cuprinde numai substanta fundamentala ,elementele fibrilare si prelungirile Tomes raman necalcificate. Mineralizarea substantei fundamentale are loc in 2 moduri:1)Un prim mod numit Liniar in care depunerea cristalelor are loc paralel si in contact cu fibrele. Cel de al 2 `lea mod Globular in care microcristalele se dupune in jurul unui punct central fara legatura cu fibrele matricei. Intre zonele mineralizate pot ramane spatii insuficient sau deloc calcificate de forme si marimi diferite asfte; in dentina coronara aceste spatii sunt mai mare si se numesc spatii interglobulare Czemark iar in dentina radiculara spatiile nemineralizate sunt mai mici asezate pe mai multe randuri si numite straturi globulos Toms. Procesul de mineralizare are loc ritmic determinand zone de slaba mineralizare care apar pe sectiunile transversale ca linii concentrice numite liniile de contur Owen Vascularizatia-Dentina nu este vascularizata,nutritia se realizaeaza prin limfa dentara care este un lichid seros continut in canaliculele dentinal si care permite difuziunea substantelor nutritive dinspre pulpa spre dentina,cu varsta permeabilitate scade datorita calcificarii progresive a canaliculelor. Dentina are sensibilitate proprie ,functia de receptori fiind indeplinita de fibrele Tomes care conduc stimulii spre corpul odontoblastelor la plexul nervos peri si sub-odontoblastic. SMALTUL Este o structura cu duritate mare care inveleste dentina coronara ,este lipsit de celule sau prelungiri ale acestora.Originea smaltului este epiteliala fiind format de adamantoblaste sau ameloblaste.Smaltul este incolor,translucid in functie de gradul de mineralizare. Compozitia chimica este predomintant minerala,aproximativ 96% subst minerala de tipul fosfatilor,carbonatilor,floruri de calciu,magneziu si fier, 2,3% apa si 1,7% subst organice. Smaltul este gros pe margini si se substiaza spre coletul dintelui Structura-din punct de vedere histologic descriem 2 componente :Prisemele adamantine si Substanta interprismatica. Ambele componente au in structura lor o matrice pe care se depun elementele minerale. Prismele de smalt sau adamantine reprezinta unitatile morfologice ale smaltului. Sunt produsul activitatii adamantoblastelor,forma lor fiind bine observata in sectiuni transversale prin smalt. In aceste sectiuni apar penta sau hexagonale dar pot apare si modificate datorita compresiunii avand aspect oval sau de racheta Prismele adamantine curg toata suprafata smaltului de la jonctiunea dentina-smalt pana la suprfata avand o lungime de aproximativ 2 mm si o grosime de 3-5 microni. Numarul prismelor este mare,aprox 5-10 miliarde pentru un dinte fiind dispuse perpendicular pe suprafata dentinei. Prismele dau smaltului aspect striat.

Mineralizarea prismelor se face ritmic astfel fiecare prisma are striatii transversale mai slab mineralizate.La periferia lor exista o zona mai slab mineralizata numita teaca prismei care este formata din substanta organica nemineralizata Substanta interprismatica-are rol de cimentare a prismelor .Are o matrice organica mai bazofila decat prismele si mai putin mineralizata de aceea este mai usor atacata de acizi. In structura matricei exista spatii de slaba mineralizare numtie smocuri sau tufe, lamele si fisuri denumite asfel dupa forma lor. Smocurile sunt formatiuni cu aspect de evantai care pronesc de la jonctiuna smalt-dentina si strabat smaltul fara sa ajunga la suprafata dintelui Lamelele au aspect de foite slab mineralizar si cuprind intreaga grosime a smaltului. Fisurile apar cand presiunea asupra smaltului depaseste o anumita limita.Toate aceste zone constituie locuri de retinere a substantelor alimentare favorizand dezvoltarea cariilor dentare Smaltul prezinta o multime de striatii paralele intre ele si cu suprafata dintelui,concentrice fata de cavitatea pulpara numite striatii Retius,bine vizibile in sectiuni transversale. Aceste striatii marcheaza depunerea treptata a straturilor de matrice in timpul formarii smaltului reflectand mineralizarea ritmica.Reprezinta locul de rezistenta minora constituind zone de localizare pentru carii. Limita dintre smalt si dentina este reprezentata de o membrana ondulata cu aceasi structura cu substanta interprismatica numita membrana Huxley

Parodontiu-totalitatea tesuturilor de sustinere si legatura dintre dinte si maxilar care asigura articularea
dintelui in maxilar .Componentele parodontiului sunt cementul,desomodontul saul periodontul;osul alveolar si gingia. Cementul este un tesut dur care inveleste radacina.Este un tesut conjunctiv,o varietate de tesut similar osului.Are actiune protectoare pentru dinte si serveste ca baza de insertie pentru ligamentele dentare.Participa la schimburile nutritive dintre dinte si componentele parodoniulu.Are culoare galbuie contine 50% saruri minerale si componenta organica.La nivelul coletului jonctiunea cement smalt poate fi fie cementul acopera smaltul fie cementul este acoperit de smalt sau mai rar se gasesc cap la cap sau separate lasand o parte de dentina neacoperita si favorizand astfel cariile la nivelul radacinii. Cementul acopera dentina pana la nivelul orificiului canalului radicular Structura histologica a cementului-este alcatuit din substanta fundamentala,fibre conjunctive si celule Substanta fundamentala este impreganata cu saruri minerale,fibrele sunt de colagen iar celulele sunt reprezentate de cementoblaste,cementocite si cementoclaste,celule distrugatoare de cement. Cementul este de 2 tipuri:Acelular-ormat din subst fundamentala calicificata si fibre de colagen. Celular bogat in cementocite Dentina radiculara este acoperita pe fata externa cu un strat subtire de cemnt acelular a carui grosime creste de la colet spre apex.Peste el se depune cement celular mai ales la nivelul regiunii apicale. Fibrele de colagen sunt de 2 tipuri:Extrinseci si Intrinseci. Cele intrinseci se formeaza in urma activitatii cementoblastelor. Cele extrinseci sunt fibre conjunctive ligmentare incorporate in cement In conditii fiziologice,cementul nu este vascularizat,nutritia se relizeaza prin difuziune dinspre spatiul periodontal spre cement si dentina. Desmodontul sau periodontul-reprezinta legatura articulara dintre cementul radicular si osul alveolar care fixeaza dintele in maxilar.Mai este numit si spatiu alveolo dentar sau spatiu periodontal.Elementele constituente ale periodontului sunt ligamentele dentare si tesutul conjunctiv interligamentar.

Ligamentele dentare sunt formate din fascicule groase de fibre colagene orientate in directii diferite determinate de fortele mecanice care se exercita asupra dintelui.Fasciculele ligamentare se fixeaza pe deoparte in cement iar cealalta parte in compacta osului alveolar sau in alt tesut si anume corionul gingei sau cementul idntelui invecinat.In raport cu localizarea si cu locul de insertie al fibrelor se disting mai multe grupe de fascicule ligamentare. O prima gurpa: Ligamentele crestei alveolare si a 2`a grupa Ligamentele alveolo dentare Ligamentele crestei alveolare-sunt localizate predominant in corionul gingival si sunt reprezentate de :1)Fibre cemento gingivale care se insera de cement imediat sub jonctiunea smalt cement si se ramifica in evantai in corionul gingival.2)Fibrele circulare care inconjoara gatul sau coletul dintelui si au rol de a fixa gingia libera de dinte. 3)Fibrele alveolo gingivale din periostul avleolar si 4)Fi brele trans-septale care se intind intre cementul de 2 dinti invecinati Ligamentele alveolo dentare au orientari diferite si sunt fibre sau fasciule oblice,orizontale ,apicale si interradiculare verticale Fibrele oblice sunt majoritate si sunt orientate de la alveola la cement de sus in jos.Fibrele din aproprierea coletului si a apexului au directie inversa de la cement la alveola si se opun deplasarii verticale a dintelui Fasciulele orizontale se opun miscarii de lateralitate de rotatie a dintelui Fasciculele apicale radiaza de la cemen in jurul apexului formand baza cavitatii alveolare. Fasciculele inter radiculare verticale-se gasesc numai la nivelul dintilor multi radiculari si formeaza septuri inter radiculare. Toate fasciculele alveolo dentare au un capat inclus in cement si altul in osul alveolar.Partea inclusa poarta numele de fibre sharpei. Tesutul conjunctiv interligamentar-este un tesut conjunctiv lax situat intre fasciculele ligamentare si alcatuit din substanta funamentala redusa,fibre si celule.Substanta fundamenta contine componenta sau subst organice si 70% apa ,compozitie care favorizeaza rezistenta la presiune a parodontiului.Fibrele sunt predominant elastice si oxitalan ,cele elastice sunt putine si insotesc vasele.Cele oxitalan sunt mai numeroase,mai ales in regiunea trans-septala si la nivelul apexului si.Fibrele oxitalan actioneaza antagonist cu fibrele de colagen. Celulele sunt reprezentate de fibrobloaste,fibrocite cu mare capacitate de a produce colagen si fibre oxitalan precum si histiocite,mastocite,osteoblaste,osteocite ,cementoblaste si cementoclaste. Celule dediferentiate,mezemchimale care se diferentiaza de celelalte tipuri de celule si sunt situate in jurul vaselor.Vascularizatia desmodontului este bogata si asigurata de vase care vin din osul alveolar si gingie.Inervatia este bogata si provine din nervii alveolari superiori si inveriori. OSUL ALEVOLAR-constituie peretele alveolei dentare in care este inclusa in mod normal radacina dintelui.In structura osului alveolar se descriu 2 fete: Interna alveolara si Externa sau gingivala care sunt formate din os compact numite compacta sau tablita osoasa externa si int.Intre cele 2 compacte se intercaleaza in unele regiuni tesut spongios mai bine reprezentati la premolari si molari Fata interna alveolara are aspect neregulat datorita insertiei ligamentelor alveolo dentare si vaselor care o strabat transformand`o intr`o lama ciuriuita.Fata externa gingivala este neteda acoperita de periost care se continua cu corionul gingiei Gingia-este o modificare adaptattiva a mucoasei bucale sau orale care acopera osul alveolar si coletul dintilor formand un inel cu rol in fixarea dintelui in osul maxilar.Intre gingie si suprafata ditelui exista un spatiu de aproximativ 0,5 mm cu aspect de fund de sac numit sacul gingivo-dentar in care exista un lichid redus un conditii normale care contine celule descuamate polimorfonucleare-limfocite .Din punct de vedere topografic si functional gingia prezinta 3 zone:a)Gingia libera sau marginea libera;b)Gingia aderenta si c)Gingia interdentara

Acopera coletul dintilor pe vetele vestibulara si orala iar lateral se continua cu gingia interdentara.Se intinde de la marginea gingivala pana la jonctiunea cement-smalt.Mucoasa gingivala a marginii libere prezinta 2 versanti.Extern si intern care se unesc in forma de lama de cutit formand marginea gingivala.Epiteliul versantului intern este numit cervicular si se continua cu un epiteliu particular ,epiteliul jonctional care formeaza limitanta profunda a sacului gingival. Gingia aderenta este delimitata de gingia libera prin santul gingival,acopera osul alveolar si cementul cervical intinzandu`se de la contactul cu gingia libera pana la linia de jonctiune cu mucoasa alveolara. Gingia interdentara este situata in spatiile interdentare si acopera septul osos interdentar.Din punct de vedere histologic ,gingia este alcatuita din epiteliu si corion.Epiteliul care tapeteaza versantul extern al gingiei libereeste stratificat,pavimentos,cheratinizat iar versantul intern al gingiei libere numit si epiteliul cervicular este stratificat,pavimentos neheratinizat fara creste interpapilare si fara strat granular. Dezvoltarea dintelui-gura primitiva este tapetata de un epiteliu bistratificat cu stratul bazal alcatuit din celule cubice si cel superficial din celule pavimentoase .Sub epiteliu se gaseste mezemchimul.La sfarsitul saptamanii a 6`a epiteliul prolifereaza intens formand niste ingrosari care se adancesc in mezemchim.La nivelul fiecarui maxilar aceste ingrosari se desfac intr`o lama labiala sau vestibulara dispusa extern din care se formeaza vestibulul si o lama dentara primara dispusa intern care se adanceste in mezemchim. Intre sapt a 6`a si a 10`a din lama primara apar 20 muguri epiteliali ai dintilor temporari sub forma unor sfere formate din celule epiteliale inalte invelite in membrana bazala si situate in mezemchim.Muguri dintilor permanenti se formeaza incepand cu luna a 3`a printr`o prelungire linguala a lamei dentare primare numita lama dentara secundara. Mugurele dentar reprezinta primul stadiu in dezvoltarea organului dentar si este alcatuit din 2 componente :epiteliala si mezemchimala.Componenta epiteliala la inceput are un aspect ovoidal apoi extremitate profunda devine mai umflata iar cea superficiala ia aspectul unui cordon de celule epiteliale numite pediculi dentari.Prezenta celulelor epiteliale induce formarea tesutului conjunctiv mezemchimal care se formeaza la nivelul fetei profunde a epiteliului urmand ca apoi sa se invagineze sub forma unei papile numita papila dentara.Astfel mugurele dentar are o componenta epiteliala din care se formeaza smaltul si o componenta mezemchimala din care se formeaza celalalte componente ale dintelui.Componentele invecinate din aproprierea papilelor dentare devin cilindrice iar cele centrale stelate.In evolutie celulele epiteliale imbraca papla conjunctiva sub forma de capison reprezentand stadiul de capison dentar in saptamana 9-10 apoi prin adancirea papilei ia forma de clopot reprezentand stadiul de clopot la embrionul de 3-4 luni Stadiul de capison-epiteliul are 3 straturi : 1)epiteliul extern format din celule cubice situate pe comvexitatea capisonului,strat legat de lama dentara prin pediculi: 2)Stratul intern este situat in concavitatea epiteliului si este format din celule cilindrice;3) Pulpa smaltului sau gelatina smaltului este zona dintre cele 2 straturi epiteliale si este formata din celule stelate.Cele 3 straturi formeaza organul adamantin in stadiul de capison.Papila dentara se dezvolta din mezemchimul cuprins in concavitatea capisonului si este formata din substanta fundamentala,celule mezemchimale si capilare. Stadiul de clopot-in acest stadiu organul adamantin se caracterizeaza prin proliferarea celulelor de la marginea capisonului luand forma de clopot.Epiteliul intern devine mai inalt ,celule se diferentiaza in preadamantoblaste iar apoi in adamantoblaste.Epiteliul extern devine mai turtit ,pulpa smaltului are celule stelate si se mai numeste epiteliu reticular.Celule sintetizeaza substante organice si sunt legate prin legaturi de tip desmozomi.Epiteliul intermediar apare sub forma de 2,3 randuri de celule poliedrice situate peste epiteliul intern .Zona de jonctiune intre epitliul intern si intern poarta numele de zona reflectata. Papila dentara-celulele din vecinatatea epiteliului intern se dispun la periferia papilei si capata caracter secretor devenind odontoblaste.Celule care secreta dentina,restul tesutului este bogat in celule conunctive tinere,fibrele de reticulina si vase.Primele celule care se diferentiaza sunt adamantoblastele,acestea induc formarea odontoblastelor.Primele care secreta sunt odontoblastele care produc dentina iar acestea induc secretia smaltuluide cater adamatoblaste.La sfarsitul stadiului de clopot al mugurelui dentar se secreta o zona de dentina

coronara si smalt.Cand legatura din lama dentara si mugure dispare ,mugurele dentar trece in stadiul de folicul dentar inconjurat de tesut conjunctiv numit sac dentar. Foliculul dentar este alcatuit dintr`o componenta epiteliala numita organ adamantin si o componenta conjunctiva numita papila sau organul dentinei.In jurul acestora se constituie sacul dentar.Organul adamantin are 4 straturi:Strat epitelial extern sau epiteliu extern,format dintr`un rand de celule turtite Pulpa smaltului alcatuita din celule stelate situate intr`o substanta gelatinoasa.Are rol mecanic contribuind la modelarea coroanei si rol de stocare a sarurilor de calciu Strat intermediar ,este situat intre pulpa smaltului si stratul intern si format din mai multe randuri de celule avand rol de mineralizare a smaltului. Strat epitelial intern,delimiteaza concavitatea epiteliului iar celulele numite adamantoblaste au aspect cilindric si nucleu oval situat in 3`mea externa. Fiecare celula trimite catre papila conjunctiva o prelungire numita prelungirea Toms.Adamantoblastele au rol in formarea smaltului iar restul straturilor se atrofiaza si se unesc cu epiteliul intern formand cuticula smaltului.Pe masura ce secreta smaltul celulele si prelungirile se retrag,smaltul fiind lipsit de structuri celulare.La jonctiunea stratului epitelial intern cu cel extern apare o zona de crestere a coroanei numita zona reflectata.La acest nivel se formeaza teaca epiteliala Herwig,locul de unde incepe formarea radacinii. Papila dentara-din papila dentara se formeaza dentina si pulpa dentara.Papila dentara este alcatuita din tesut conjunctiv cu substanta fundamentala abundenta,celule mezemchimale,fibroblaste,fibrocite,fibre,vase si nervi.Celulele de la periferia papilei se diferentiaza in odontoblaste secretoare de dentina care se depune in jurul prelungirii Toms,prelungire apicala a odontoblastelor. -s`a cugetat din tesut epitelial situat in jurul mugurelui dentar din care se formeaza elementele de sustinere ale dintelui. Formarea dentinei-a celei coronare incepe in stadiul de clopot,odontoblastele secreta dentina in 2 etape: Faza de predentina si faza de mineralizare . Predentina numita si dentinoid este o substanta bazofila nemineralizata care se dispune in jurul fibrelor toms constituindu`se canaliculele dentinare in care fibrele raman incluse In a 2`a etapa predentina se transforma in dentina prin mineralizarea matricei dinspre exterior spre interior,odontoblastele se retrag in dentina ramanand doar prelungirile lor in canaliculele dentinare.Dentina se depune ritmic determinand aparitia de striatii sau liniile de contur Owen.Adiacent odontoblastelor ramane un strat de predentina dispus in jurul camerei pulpare Dentina radacinii se formeaza dupa formarea coroanei Formarea smaltului incepe tot in stadiul de clopot dar adamantoblastele nu intra in functie decat dupa ce s`a depus un prim strat de dentina. Se desfasoara in 2 etape: de secretie a preadamantinei si de mineralizare a smaltului.In prima etapa au loc transformari in corpul adamantoblastelor si anume creste volumul nuclear,apar granule de secretie:bazofile la polul bazal al celulei.Treptat aceste granule trec in spatiul extracelular unde se agrega si formeaza o substanta intens bazofila numita preadamantina care constituie matricea organica a prisemi de smalt. Matricea depusa extracelular pastreaza diametrele transversale ale adamantoblastelor rezultand forme prismatice care vor constitui prismele adamantine.Fiecare celula formeaza 4 prisme.In cea de a 2`a etapa de mineralizare are loc mineralizarea matricei prismelor care incepe din portiunes distala a prismei.Sarurile de calciu precipita dand nastere cristalelor de hidrox apatita.Mineralizarea are loc ritmic explicand existenta striatiilor din prismele de smal.Substanta interprismatica se mineralizeaza concomitent dar intr`o proportie mai redusa.Depunerea progresiva a smaltului determina formarea striatiilor retitus pe suprafata sa.Coroana odata formata induce formarea radacinii.Dupa inceperea formarii radacinii depunerea smaltului inceteaza.

FARINGELE este un conduct musculo memrbanos care continua posterior cavitatea orala .La nivelul nazofaringelui este tapetat de o mucoasa de tip respirator iar la nivelul oro si laringo faringelui de o mucoasa de tip oral. Corionul mucoasei contine infiltratii limfocitare,nodulare care participa la formarea amigdalelor palatine si faringiene.Submucoasa este alcatuita din tesut conjunctiv fibros iar tunica musculara din fibre musculare striate. Structura Esofagului-este situat intre faringe si stomac si format din 4 tunici caracteristice tubului digestiv si anume mucosa,submucoasa,musculara si tunica externa sau adventitia Mucoasa este cutata si prezinta plici longitudinale,este alcatuita din epiteliu stratificat pavimentos necheratinizat si corion format din tesut conjunctiv cu rare inflitrate limfoide.Mucosa prezinta o musculara a mocasei care despare submucoasa de mucoasa si este formata din musculatura striata in partea superioara si neteda in rest . Submucoasa este formata din tesut conjunciv lax cu vase si plexul nervos Maisner.Contine si glande tubuloacinoase mucoase care isi elimina secretia printr`un canal lung care strabate mucoasa. Musculara este alcatuita din 2 straturi de fibre musculare unul intern circular ,altul extern logitudinal formate din musculatura striata in 3`mea superioara ,in cea mijlociec din fibre musculare striate si netede iar in 3`mea inferioara din fibre musculare netede.Intre cele 2 straturi de fibre musculare se gaseste plexul lui Owerwart.La jonctiunea cu stomacul stratul circular intern formeaza sfincterul cardia. Tunica externa sau adventitia este alcatuita din tesut conjunctiv lax cu vase si nervi prin care esofagul vine in raport cu organele din mediastin. Stomacu,intestinu subtire,intestinu gros au 4 tunci: Mucoasa,submucaosa, seroasa peritoneala

Stomacul este un organ cavitar care prezinta 3 regiuni:Cardia ,regiunea fundica si regiunea pilorica.Mucoasa gastrica are culoare alba in stomacul gol si rosie in decursul digestiei.Prezinta cute longitudinale numite plici gastrice formate din mucoasa si submucoasa.Suprafata gastrica prezinta didicaturi mici rotunde numite arii gastrice delimitate de santuri superficiale.La nivelul ariilor se gasesc orificii mici numite cripte rezultate din invaginarea epiteliului de suprafata si la nivelul carora se deschid glandele gastrice.Din punct de vedere structural,mucoasa este alcatuita dintr`o componenta epiteliala ,corion si musculara mucoasei. Epiteliul la randul lui are 2 componente : Epiteliu de suprafata sau de acoperire si epiteliu glandular .Epiteliul de suprafata este de tip simplu-cilindric monomorf format din celule secretoare de mucus dispuse pe membrana bazala.Celulele sunt inalte ,au nucleu situat in 3`mea inferioara iar mucusul este eliminat din celule prin mecanism merocrin.Mucusul este alcalin si are rol protector pentru mucoasa gastrica.Epiteliul se infunda din loc in loc formand cripte la nivelul carora sunt celule mici cubo-cilindrice numite celule de rezerva care asigura regenerarea celulelor uzate din epiteliul de acoperire. Epitelul glandular formeaza galndele gastice situate in corion.Glandele gastrice sunt glande cardiale situate in jurul orificiului cardia,sunt glade tubulo-acinoase simple sau ramificate , au lumen larg si secreta mucus.Glandele pilorice situate in jurul pilorului.Sunt glande tubulare ramificate si secreta mucus acid si lizozin. Gladele fundice ,sunt cele mai numeroase ,sunt lungi si situate la nivelul regiunii fundice si a corpului stomacului.Sunt glande tubulare simple sau ramificate.Prezinta o portiune superficialaa numita istm,care este cotinuat spre suprafata cu cripta gastrica iar in profunzime cu corpul glandei care ajunge pana la musculara mucoasei.Glanda gastrica este delimitata de o membrana bazala pe care sunt situate un singur rand de celule exocrine si endocrine. Celulele exocrine sunt 1)celule mucoase situate la nivelul istmului glandelor si secreta mucus acid. 2)celule nediferentiate cubice,au capacitate de diviziune putandu`se diferentia in celule epiteliale de suprafata sau glandulare. 3)Principale sau baofile ,predomina in portiunile profunde ale glandelor.Au forma piramidala iar prin polul apical delimiteaza lumenul glandei.Nucleii sunt hipocromi iar citoplasma bazofila.Sintetizeaza enzimele sucului gastric,pepsina,lipaza si labfermentul la copii. 4)Cele parietate sau aicdofile care au la fel forma piramidala si sunt intercalate printre celule principale .Aceste celule au nuclei mari situati centrali,citoplasma plina acidofila foarte bogata in organite.Produsul lor de secretie

se varsa in lumen printr`un sistem de canalicule intracelulare in aceste canalicule se formeaza precursorii aicidului clorhidric.Tot la nivelul lor se formeaza factorul intrinsec al Castle care este o glicoprotenina de care se leaga vitamina B12 formand un complex absorbabil la nivel intestinal.Lipsa acestui factor produce deficienta de vitamina B12 si anemie megaloblastica. Celulele endocrine se gaesc in tot tubul gastro-intestinal in epiteliul de acoperire si galndular.Sunt interpuse prindtre celulele exocrine sub forma unor celule clare izolate.Celulele endocrine sunt de mai multe tipuri si fac parte din sistemul endocrin difuz numit si sistem apud avand proprietatea de a capta precursori aminici si ai decarboxila.Aceste celule in mucoasa gastrica si duodenala sunt numite celule amare secretoare de glucargonn ,celule G secretoare de gastrina ,substante care au rol in stimularea secretiei gastrice.In mucoasa jejunala celulele s secreta secretina care stimuleaza secretia pancreatica .In mucoasa intestinului subtire exista celule primare care secreta colecisto chinina care stimuleaza secretia pancreatica.in duoden si plilor exita celule primare secretoare de somato stanina care inhiba celule endocrine si secretia gastrinei.In jejun si ileon celulele M.o secreta motilina cu rol in stimularea motilitatii intestinale.In toata mucoasa gastro-intestinala exista celule E.c care secreta serotonina cu rol in motilitatea intestinala Corionul mucoasei este alcatuit din tesut conjunctiv reticulat si tesut conjunctiv lax inflitrat cu limfocite si granulocite.Corionul contine vase si terminatii nervoase.Este redus si situat intre glandele gastrice. Muculara mucoasei 0este alcatuita din 2 straturi subtiri musculare netede care favorizeza eliminare secretiei glandulare.Submucosa este formata din tesut conunctiv dens cu vase infiltratii limfoide macrofage si plexul nervos Maisner. Musculara este formata din fibre musculare netede situate in 3 straturi .Intern oblic mijlociu circular si extern longitudinal.La nivelul pilorului stratul mijlociu este ingrosat formand sfincterul piloric. Externa sau seroasa peritoneala este alcatuita din mezoteliu(epiteliu simplu pavimentos dispus pe un strat subtire de tesut conjunctiv.

Intestinu subtire:
cuprinde 3 portiuni :jejun-duoden - ileon Are structura adaptata pentru gigestie si absortie .Suprafata de absortie este marita prin valvule coniete care sunt pliuri ale mucoasei si submucoasei si maresc suprafata de aproximativ 3 ori.Vilozitatiile intestinale,proeminente ale mucoasei vizibile la microscopul optic si care maresc suprafata de aprox 10 ori.Microvilozitatiile ,expansinui citoplasmatice ale enterocitelor vizibile la microscopul electronic.La microscopul optic formeaza platoul striat si maresc suprafata de absortie de 20-30 ori Mucoasa este formata la fel din epitelu,corion si musculara mucoasei.Epiteliul intestinal are 2 componente:epiteliu de suprafata sau de acoperire si epiteliu glandular reprezentat de glandele intestinale Liberue .Epiteliul de suprafata este simplu cilindrc polimorf alcatuit din mai multe tipuri de celule ,epiteliu care se imfunda in corion formand glandele intestinale.Epiteliul de suprfata acopera vilozitatiile si este alcatuit din celule absorbante sau enterocite,celule caliciforme sau mucose ,celule auxiliare sau de rezerva,celule endocrine ,celule M ,celule caveolate si celule migrate. Enterocitele sunt celule inalte cu nucleu oval situat in 3`mea inferioara a celulei ,citoplasma bazofila cu numeroase organite.La polul apical prezinta platou striat la microscopul optic iar la microscopul electronic acesta este reprezentat prin prelungiri citoplasmatice numite microvili acoperiti de glicocalix ,microvili care sunt bogati in enzime.

Celulele sunt solidarizate prin complexe jonctionale iar bazal prezinta un spatiu triunghiular intre celule si membrana bazala. Enterocitele au rol in absortia substantelor provenite din digestie. Celulele caliciforme secreta mucus eliminat prin mecanism apocrin ,mucus cu rol protector. Au forma de cupa cu nucleul siuat bazal si citoplasma slab colorata cu hematoxilina eozina. Celulele auxiliare(de rezerva) sunt situate la baza vilozitatilor,sunt celule mici cu nucleu voluminos si citoplasma bazofila. Se divid inlocuind enterocitele ,celulele caliciforme care de descuameaza in lumenul intestinal. Celulele endocrine sunt mai numeroase in duoden si sunt de 2 tipuri:Argentatine si Argilofile situate in epiteliul de suprafata si in cel glandular. Celulele M sau melanifore sunt celule specializate,plate ,membraniforme situate deasupra placilor Payer.Au polul apical cutat iar prin polul bazal vin in contact cu limfocitele din corion,la nivelul lor membrana bazala fiind discontinua.Aceste celule au rol in prezentarea antigenilor din lumen,limfocitelor pentru declansarea raspunsului imun la antigenii straini. Celulele caveolate au aspect piriform,prezinta microvili lungi intre care sunt invaginatii. Au rol de chemoreceptori si le intalnim la nivelul mucoasei jejunale. Celulele migrate sunt reprezentate de limfocite dar pot fi si alte celule din sange.Glandele intestinale sunt tubulare simple si provin prin invaginarea epiteliului de suprafata in corion.Sunt formate din epiteliu simplu cilindric alcatuit din enterocite ,celule caliciforme ,celule endocrine ,celule de rezerva la nivelul gatului galndelor si celule Paneth. Celulele profunde ale glandelor in grupuri de 3-5 celule.Au forma priamidala si nuclei mari situati bazal.Prezinta granule mari secretorii eozinofile care contin lizozim si enzimele sucului intestinal. Corionul mucoasei este un tesut conjunctiv lax cu fibre histiocite macrofage ,plasmocite si limfocite dispuse difuz sau nodular.Corionul ocupa spatiul dintre glande si contine foliculi limfoizi izolati in duoden,jejun sau conglomerati formand placile Paier la nivelul ileonului. Infiltratiile limfocitare reprezinta o reactie imflamatorie cronica care apare dupa nastere si care este determinata de continutul intestinal infectat .La nivelul formatiunilor limfoide (placilor payer) lipsesc vilozitatile si glandele intestinale. Vilozitatile intestinale sunt expansiuni ale mucoasei intestinale de forme diferite ,inalte care au un ax conjunctiv central acoperit de epiteliu intestinal.Tesutul conjunctiv al vilozitatii este bogat in celule si contine si fibre musculare netede dispuse longitudinal si circular. Prin contractia lor vilozitate este scurtata sau alungita favorizand astfel absortia.In axul vilozitati se gasesc vas limfatic numit si chiliferul central care incepe printr`un capat orb la nivelul varfului vilozitatii.Alaturi de vasul limfatic exista o arteriola ,o vena si plex nervos. Musculara mucoasei este alcatuita din 2 straturi subtiri de fibre musculare netede.Submucoasa alcatuita din tesut conjunctiv lax care contine glande numai la nivelul duodenului numite glandele Brunar care sunt glande tubulo alveolare si care secreta un mucus alcalin cu rol protector pentru mucoasa intestinala neutralizand aciditatea chimului gastric. In ileon folicoli sunt conglomerati formand cu tesutul limfoid din corion placile payer. Musculara este alcatuita din fibre musculare netede dispuse in 2 straturi: intern circular si extern longitudinal ,intre ele gasindu`se plexul nervos AORBA. Mucoasa externa sau seroasa peritoneala este alcatuita din tesut conjunctiv alcatuit de mezoteliu.

Intestinu gros :
se intende de la valvula ileocecala si cuprinde.cecul, apendicele, colonul ,rectul si canalul anal.Intestinul gros are functie de rezervor pentru rezidurile rezultate in urma digestiei.La nivelul intestinului gros are loc absortia apei si a unor mici cantitati de principii nutritive. Peretele este subtire iar lumenul este mare . Mucoasa nu prezinta valvule si vilozitati intestinale.Este formata dintr`o componenta epiteliala reprezentata prin epiteliu de suprafata si spiteliu glandular ,corion si musculara mucoasei. Epiteliu de suprafata este redus si este format din celule absorbante ,celule caliciforme si foarte numeroase dispuse la nivelul rectului precum si un numar redus de celule endocrine.Epiteliu glandular este reprezentat prin glandele LIBERKUN care sun numeroase si adanci si nu mai contin celule Paneth. Glandele sunt formate din celule absorbante ,numeroase celule caliciforme ,mai multe decat in epiteliu de suprafata ,celule de rezerva si celule endocrine. Corionul mucoasei este format din tesut conjunctiv lax inflitrat cu neutrofile si eozinofile Contine foliculi limfoizi de tip solitar mai mari decat la intestinul subtire care depasesc musculara mucoasei patrunzand in submucoasa. Musculara mucoasei este slab reprezentata . Submucoasa are structura obisnuite,contine vase de sange si limfatice,structuri nervoase si foliculi limfatici. Musculara are structura adaptata pentru functia de rezervor. Stratul intern circular este continuu iar cel extern longitudinal este concentrat in 3 benzi longitudinale numite Tenii,fiecare avand o grosime de aprox 3 cm. Initial teniile sunt unite in regiunea ceco-apendiculara iar apoi devind divergente unindu`se in final in regiune rectului.Teniile sunt mai scurte decat lungime intestinului gros ele determinand o scurtare acesteia cu formarea unor pungi numite Haustre.Sectionarea teniilor duce la disparitia haustrelor. Tunica externa este reprezentata la nivelul colonului si primei portiuni a rectului prin seroasa peritoneala iar restul rectului prin adventitie.Din loc in loc seroasa prezinta mici prelungiri forati din tesut adipos. Apendicele este caracterizat printr`un perete subtire format din cele 4 tunici.Mucoasa este formata din epiteliu de suprafata simplu cilindric cu celule caliciforme si din glande LIBERKUN. Epiteliu contine numeroase celule endocrine care da nastere la tumor..Caracteristic pentru a...... .in corion se gaesc un numar mare de foliculi limfatici care se extind si cuprind toata submucoasa. Musculara este formata din 2 straturi de firbre musculare netede ,este subtire ceea ce favorizeaza extinderea proceselor inflamatorii acute la seroasa peritoneala

Pancreasul :
este o glanda mixta formata din tesut epitelial exocrin care secreta sucul pancreatic si tesut epitelial endocrin dispuse sub forma de insule secretoare de hormoni.La exterior pancreasul este acoperit de o capsula fina din care se desprind travee subtiri ,conjunctivo vasculare care delimiteaza incomplet lobuli. Totalitatea traveelor reprezeinta stroma. Pancreasul exocrin este o glanda tubulo acinoasa de tip seros ,paremchimul fiind format din acini secretori si canale excretoare.Acinii sunt formati din 2 tipuri de celule :serozimogene si celule centroacinoase. Celulele serozimirogene sunt inalte ,prismatice situate pe o membrana bazala delimitand un lumen mic.Au citoplasma subnucleara bazofila ,bogata in organite,iar cea supranucleara este eozinofila cu granule de secretie mari. Nucleii celuelor sunt situati in 3-mea inferioara si prezinta nucleoli.Celulele centroacinoase sunt mici,dispuse discontinuu si reprezentate prin cateva nuclei hipercromi situati deasupra polului apical al celulelor seroase.Aceste celule reprezinta portiunile initiale ale canalelor excretorii. Sistemul canalicular e reprezentat de canale mici delimitate de epiteliu simplu turtit continuate cu canale mai mari delimitate de epiteliu simplu cubic.Aceste canale se unesc si formeaza canalele interlobulare de calibru mai mare situate in stroma si delimitate de epiteliu simplu cubocilindric. Prin unirea acestora se formeaza canalele colectoare principale Wirsund si Santorini,

care sunt tapetate de epiteliu intestinal si care se deschid in duoden. Stroma e reprezentata prin septele conjunctivo-vasculare,iar intralobular e reprezentata de o retea de fibre de reticulina dispuse periacinos si peritubular. Pancreasul endocrin e reprezentat prin insule de celule numite insulele Langerhans dispersate in intregul parenchim exocrin.Sunt mai numeroase la nivelul cozii(coda) pancreasului.Fiecare insula e delimitata de o retea reticulinico-capilara care patrunde in interiorul ei si formeaza scheletul de sustinere al cordoanelor celulare.Celulele endocrine sunt asezate in cordoane care sunt anastomozate si separate prin capilare fenestrate. Din punct de vedere citologic si in functie de granulatiile intracitoplasmatice s-au descris la nivelul insulelor mai multe tipuri de celule endocrine : a) celule A,reprezinta aprox 20% dintre celulele endocrine,sunt celule mari situate la periferia insulelor care au nuclei saraci,cromatina si citoplasma cu granulatii eozinofile.Elaboreaza glucagonul si factorul lipocaic. b)celulele B,sunt cele mai numeroase aprox 70% dinter celule ,sunt mai mici si dispuse in centrul insulelor.Au nuclei bogati in cromatina iar in citoplasma granulatii bazofile.Elaboreaza insulina. C)celulele C,sunt putine situate printre celule B si considerate precursori ai celulelor A in special. d) celulele D sunt aprox 5% sunt celule mai palide si elaboreaza somatostatina. f)celulele PP sunt celule mici palid colorate cu granule neomogene dispuse in citoplasma.Elaboreaza polipeptidul pancreatic.

Ficatul
este o glanda anexa mixta care elaboreaza produsi de secretie interna ca proteine plasmatice ,glucide si produsi de secretie externa reprezentat prin bila. In structura histologica se descriu capsula,stroma si paremchimul. Capsula este numita si capsula Glisson care este alcatuita din tesut conjunctiv dens format din tesut fibros si rare fibre elastice . Capsula este putin extensibila si este acoperita de seroasa peritoneala .Din capsula patrund in paremchim travee de tesut conjunctiv care alaturi de vase determina impartirea ficatului in lobi si lobuli . Stroma hepatica este alcatuita din totalitatea traveelor conjunctivo vasculo canaliculare care delimiteaza lobuli si formeaza spatiile porte interlobulare sau spatile lui Kiernan. Componenta reticulinica este redusa si reprezentata prin fibrele de reticulina din interiorul lobulului hepatic unde delimiteaza hepatocitele si capilarele sinusoide. Paremchimul are structura lobulara,lobului hepatic fiind unitatea morfofunctionala a ficatului. Morfologic lobulul reprezinta zona de paremchim delimitata de zonele invecinate si identice prin travee conjunctivo-vasculare. Functional lobulul reprezinta totalitatea paremchimului hepatic secretor care isi varsa bila in acelasi canal excretor. Lobulul hepatic clasic este definit ca aria de paremchim tributara unei vene centrolobulare si delimitata de zonele invecinate

identice prin travee conjunctivo-vasculo-canaliculare.Are forma piramidala cu baza spre capsula si varful spre hil. Este cuprins intre 2 sistem venoase si anume venele lobulare si periolobulare respectiv venele centrolobulare. La locul de intalnire a 2 ,3 lobuli se formeaa un spatiu port sau spatiu interlobular al lui Kiernan care are forma triunghiulara,contine o cantitate mare de tesut conjunctiv ,nervi si 4 structuri tubulare reprezentate prin remura venoasa ,ramura arteriala ,vas limfatic si canalicul biliar. Diagnosticul histologic de ficat se pune numai pe prezenta spatiului port cu elementele vasculare si mai ales prezenta canaliculului biliar. 11-04-2011 Ramura venoasa este ramura a venei porte ,are lumen mare ,perete subtire fibros tapetat de endoteliu. Ramura arteriala este ramura arterei hepatice ,artera de tip muscular cu lumen ingust , tunica medie groasa ,separata prin limitanta elastica interna vizibila. Vasul limfatic are aspect de fisura tapetata de endoteliu. Canaliculul biliar este caracteristic spatiului port si are lumenul delimitat de epiteliu simplu cubic. In jurul lobulului hepatic sunt prezente elemente arteriale,venoase si biliare.Vasele perilobulare sunt prinse in sextiunile histologice reprezentand false spatii porte . Acestea au forma ovalara ,sunt lipsite de tesut conjunctiv sau au o cantitate mica de tesut conjunctiv si rerezinta numai o portiune din lumenul unui vas. Structura lobulului hepatic clasic are forma poligonala si i se descrie perifieria,corpul lobular si centrul. Periferia lobulului este reprezentata de stroma perilobulara cu vase si canalele biliare perilobulare .Corpul lobulului este alcatuit din cordoane celulare,capilare sinusoide ,capilare si canale biliare intralobulare si stroma intralobulara. Cordoanele celulare numite si cordoane Remak au dispozitie radiara de la periferia lobulului converg catre vena centrolobulara. Un cordon este format dintr`un rand de celule rar din 2,3 randuri despartite prin capilare sinusoide venoase Capilarele sinusoide sunt sinuoase,au dispozitie radiara pornind de la periferia lobulului spre vena centrolobulara si situate intre cordoanele de hepatocite.Au peretele discontinuu atat la nivelul membranei bazale cat si a endoteliului favorizand comunicarea intre sange si hepatocit. Intre capilarul sinusoid si cordonul hepatic exista un spatiu numit spatiu Disse format din fibre de reticulina si celule mezemchimale.Peretele capilarului este format din 2 tipuri de celule :endoteliale si celule Kupffer care au forma stelata si sunt situate printer celulele endoteliale prezentand numerosi microvili care se intrepatrund cu polul vascular al hepatocitelor. Au rol in fagocitoza fiind macrofage obligatorii.Raportul intre celulele endoteliale si celulele Kupffer este de 5 la 3 iar celulele endoteliale au aspect alungit cu nucleu hipercrom ,citoplasma redusa si proprietatea de macrofag facultativ. In spatiul Disse sa deschis celula interstitiala de aspect stelat care are in citoplasma microfilamente si vitamina A. Are rol in procesele de regenerare hepatica. Canaliculele biliare intralobulare sunt reprezentate de capilarul biliar si de canaliculul intralobular Hering.Capilarul biliar nu are perete propriu fiind delimitat de fetele hepatocitelor. Canaliculul Hering este situat la periferia lobulului si este format prin unirea capilarelor biliare.Acesta se varsa in capilarele biliare perilobulare care sunt delimitate de epiteliu simplu cubic.Stroma intralobulara este redusa si formata din fine fibre de colagen si de reticulina. Centrul lobulului este reprezentat de vena centrolobulara care dreneaza sangele capilarelor sinusoide .Vena centrolobulara se varsa in venele sublobulare

Hepatocitele sunt celule cubice dispuse in cordoane celulare .Prezinta fete de contact intercelular si 2 poli.Un pol vasculare care vine in contact cu capilarul sinusoid si un pol biliar in contact cu capilarul biliar formand peretele capilarului biliar in portiunea initiala cand nu apu perete propriu. Citoplasma hepatocitelor este intens bazofila granulara cu numeroase organite si incluzii.Nucleul este dispus central cu nucleoli evidenti,25 % dinter celule putand prezenta 2 nuceli.Incluziile citoplasmatice din hepatocie sunt reprezentete de incluzi de glicogen lipidice si pigmenare. Caile lobulare intra-hepatice:Sunt cai intralobulare reprezentate prin capilarul biliar si canaliculul Hering si cai extra-lobulare reprezentate prin canalicule perilobulare care continua canalul sau canaliculul Hering,inconjoara lobulul si ajung in spatiul port de canal biliar interlobular sau portal cu perete format din epiteliu simplu cubic si fibre de colagen.Din canalele intralobulare se formeaza canalele colectoare cu peretele format din mucoasa cu epiteliu de tip intestinal ,tunica musculara si tunica conjunctivo elastica

APARATUL RESPIRATOR Structura-aparatul respirator este alcatuit din cai respiratorii care transporta aerul si din plamani la nivelul carora are loc schimbul de gaze .Caile respiratorii sunt extra-pulmonare si intrapulmonare.Caile extra-pulmonare sunt reprezentate prin fosele nasale ,rinofaringe ,laringe,trahee si bronhiile mari iar caile intrapulmonare sunt reprezentate de ramificatiile bronsice intrapulmonare continuate cu bronhiolele respiratorii,ductele alveolare ,sacii alveolari si alveolele pulmonare. Caile extra-pulmonare sunt structuri tubulare tapetate de mucoasa bine vascularizata si umeda care are rolul de a umezi si incalzi aerul inspirat. Au schelet cartilaginos care asigura mentinerea deschisa a lumenului acestor conducte. Au structuri elastice care permit dilatarea lor si muscularura neteda care prin contractie aerului inspirat in alvelole unde au loc schimburile de gaze. TRAHEEA este un organ tubular situat in continuarea laringelui a carui perete cuprinde urmatoarele tunici: Mucoasa,tunica fibro cartilaginoasa si adventitia . -Mucoasa traheeala este alcatuita din epiteliu de tip respirator si corion .Epiteliul este pseudostratificat cilindric ciliat dispus pe o membrana bazala bine vizibila.Este format din urmatoarele tipuri de celule :1)celule cilindrice ciliate care la polul apical au cili lungi care se misca in valuri continu.In motilitatea lor are rol important o proteina dineina prezenta in mod normal in structura ililor 2)celulele calciforme secretoare de mucus care capteaza particule de praf,polen.microorganisme. 3) celule cu margine in perie care prezeinta la polul apical microvili lungi,subtire,celule care au proprietatea de resorbtie si chemoreceptie 4)sunt celule mici,bazale sau de rezerva care asigura celulelor lezate. 5)cele endocrine care prezinta granule mici secretorii depozitand catecolamine sau ormoni polipeptidici vasoactivi Corionul este alcatuit din tesut conj lax bogat in fibre elastice bogate ,infiltrati limfocitare si glande. Tunica fibrocartilagionasa este alcatuita dintr-o structura fibroelastica care include scheletul de sustinere cartilaginos hialin reprezentat prin 15 -20 de inele cartilaginoase incomplete in forma de U deschise posterior ,capetele libere fiind unite prin fibre musculare netede care alcatuiesc muschiul traheal. Elementele firboelastice din aceasta tunica se continua cu cele ale pericondrului

Adventitia sau tunica externa este alcatuita din tesut conjunctiv cu vase ,nervi ,formatiuni limfoide si tesut adipos . Bronhiile Mari provind din bifurcarea traheei si au o structura asemanatoare traheei dar au lumen mai mic si inele cartilaginoase complete. Bronhiile principale se ramifica in bronhii lombare:3 in dreapta si 2 in stanga iar acesteia se divide in bronhii segmentare 10 in partea drepata si 8 in partea stanga. Structura acesteia este asemanatoare bronhiilor mari dar scheletul cartilaginos este fragmentat iar fibrele musculare netede sunt dispuse discontinuu intre mucoasa si cartilaj alcatuind muschiul bronhic REISSENSSEN. Din ramificarea bronhiilo segmentare rezulta bronhiile extralobularesau interlobulare cu diametru mai mare de 1 mm si cu peretele alcatuit din : 1) mucoasa cu epiteliu de tip respirator si corion,bogat in elemente elastice ,glande seroase si mucoase. 2)muschiul bronhic dispus sub forma unui inel intrerupt situat intre mucoasa si scheletul cartilaginos. 3)Scheletul cartilaginos format din noduli sau fragmente de cartilaj hialin Adventitia reprezentata de tesut fibro elastic. Este situata in stroma perilobulara la punctul de ramificare existand foliculi limfoizi. Prin ramificarea acesteia rezulta bronhii intralobulare sau bronhiolele . Bronhiolele au diametru sub 1 mm si sunt situate in paremchimul pulmonar avand peretele format din :Mucoasa bronhiolelor alcatuit din epiteliu simplu cilindric ciliat cu celule caliciforme si Corion format din fibre elastice ,celule conjunctive si rare glande. Inel muscular complet reprezentand muschiul bronhic Reissenssen . Adventitia redusa si formata din tesut conjunctiv fibros. Bronhiolele nu au cartilaj de aceea mucoasa prezinta plici. Bronhiolele sunt dublate de ramuri arteriale din artera pulmonara si bronsica Paremchimul pulmonar tributar(affluente) unei bronhiole lobulare formeaza lobulul pulmonar . Bronhiola da ramuri terminale si respiratorii. Bronhiolele terminale sunt delimitate de epiteliu simplu cubic ciliat fara celule caliciforme in ultima lor portiune epiteliul devine neciliat si prezinta celule inalte cu caracter secretor numite celule CLARA care se pare ca au rol in inactivarea substantelor iritante din aer . Corionul este redus contine numeroase ramificatii elastice,numeroase ramificatii netede cu ramificatie vegetativa simpatica si parasimpatica. Advenitia dispare . Bronhiolele respiratorii au diametru mic si sunt delimitate de epiteliu simplu cubic care devine dispus pe o membrana bazala subtire dublata de tesut conjunctiv cu mastocite,macroofage si putine fibre musculare netede . Bronhiolele respiratorii se continua cu 2-3 ducte alveolare. Canalele sau ductele alveolare sunt structuri in care se deschid sacii alveolari si alveolele.Sacii alveolari reprezinta expansiuni ale canalelor alveolare ,peretii fiind reprezentati prin orificile de deschidere ale alveolelor pulmonare si formati din epiteliu alveolar dublat de fibre elastice de reticulina si capilare. Unitatea morfofunctionala a plamanului este acinul pulmonar.Acinul pulmonar este format din totalitatea paremchimuli tributar unei bronhiole respiratorii fiind din ducte alveolare ,saci alveolari si alveole pulmonare. Plamanul este situat in cavitatea toracica ,acoperit de pleura si alcatuit din stroma si paremchim.

Paremchimul pulmonar este impartit in lobi ,segmente si lobuli. Lobulul pulmonar reprezinta totalitatea paremchimului respirator tributar unei bronhii intralobulare si delimitat de o stroma perilobulara. Are forma piramidala cu baza la periferie si varful reprezentat de bronhia intralobulara.Fiecare lobul contine peste 50 de acini pulmonari ,totalitatea acinilor reprezentand paremchimul pulmonar .Stroma plamanilor este bine reprezentata la periferia organului ca si la niveull septelor interlobare si intersegmentare .Stroma perilobulara si intralobulara este slab reprezentata si contine macrofage incarcate cu praf de carbune . Alveolele pulmonare sunt spatii mici cu aspect sinuos tapetate de un epiteliu alveolar si separate intre ele prin septe intra-alveolare oferind plamanului aspect spongios. Alveolele se deschid in sacii alveolari prin pori care au rol de a egaliza presiunea in alveole. Epiteliul alveolar este un epiteliu simplu turtit dispus pe membrana bazala si alcatuit din urmatoarele tipuri de celule Pneumocit de tip 1 sau membranos,Pneumocit de tip 2 sau granulos la acestea putandu`se adauga macrofage alveolare fie in grosimea epiteliului fie in cavitatea alveolei. Pneumociti membranos sau de tip 1 este o cellula mica cu nucleu voluminos si cu expansiuni citoplasmasmatice subtire in forma de val. Aceasta celula este adaptata pentru transferul pasiv de gaze. Pneumocit de tip 2 sau ,granulos ,e ste o celula mare in numar de 5-7 pentru alveola, prezinta nucleu veziculos si citoplasma bogata in organite si vacuole de secretie cu surfactant.La suprafata epiteliului alveolar exista un fluid tensioactiv,sulfactantul,compus din apa, fosfolipide si lipoproteine. Aceasta pedicula reduce tensiunea de suprafata si mentine alveolele deschise in timpul respiratiei.Lipsa lui la nou-nascutii prematuri determina atelectazie-alveolele nu se deschid si apare insuficienta respiratorie. Septele interalveolare sunt reprezentate de un tesut conjunctiv in care sunt situate capilarele .Tesutul conjunctiv este bogat ,fibre de reticulina, elatice si rare fibre de colagen.Celule conjunctive sunt fibrocite ,mastocite, macrofage si celule contractile.Macrofagele au capacitate fagocitara iar atunci cand se incarca cu pulbere de carbune si praf se coloreaza in negru si se numesc celule cu praf sau la cardiaci celule cardiace cand se incarca cu pigment hemosidelinic.Macrofagele se pot detasa,traverseaza epiteliul alveolar,devin libere si cad in cavitatea alveolara de unde sunt eliminate prin expectoratie .Tesutul conjunctiv in care sunt incluse capilarele poarta numele de interstitiu. Complexul alveolo-capilar,structurile traversate de gazele respiratorii in drumul lor de la cavitatea alveolare in lumenul capilar si invers formeaza un complex numit bariera aer-sange sau complex alveolo capilar .Acesta este format din 1)pelicula de sulfactat ,2)epiteliu alveolar,3)membrana bazala alveolara 4)substanta fundamentala dintre membrana bazala alveolara si capilara 5)membrana bazala capilara,6) endoteliu capilar . Diagnosticul histologic de plaman se pune pe prezenta pachetului bronho-vascular format din bronhie sau bronhiola si ramura arteriala ,vena ramanand mai la distanta si pe prezenta aspectului buretos ,dantelat al paremchimului pulmonar dat de prezenta alveolelor pulmonare.Pleura este alcatutita din 2 foite: Viscerala si Parietala alcatuite din mezoteliu si un tesut conjunctiv cu fibre de reticulina elastice ,vase de sange in special venoase si limfatice. STRUCTURA APARATULUI URINAR Aparatul urinar este format din rinichi,organe cu rol in formarea urinii si caile excretorii intra si extrarenale.Rinichiul are o margine convexa si una concava la nivelul careia prezinta hilul.Rinichiul este invelit de o capsula conjunctivo-fibroasa care se detaseaza usor. Paremchimul are 2 componente: La periferie corticala iar central medulara. Corticala are culoare brun galbuie aspect granular dat de prezenta corpusculilor renali Malpighi. Medulara are culoare rosie bruna este discontinua si este reprezentata prin aproximativ 8-12 formatiuni conice numite piramide malpighi care au baza situata spre corticala si varful spre hil.

Medulara are aspect striat datorita prezentei tubilor colectori .Tubii colectori se deschid la nivelul papilei renale prin pori formand aria ciuruita.Papila renala reprezeinta varful piramidei malpighi.Parmechimul renal delimiteaza sinusul renal care contine elementele hilului. Corticala patrunde printre piramidele malpighi sub forma unor expansiuni numite coloane Bertin care ajung la sinusul renal.De la baza piramidelor malpighi patrund spre corticala expansiuni numite piramidele Ferein in numar de aproximativ 400 pentru fiecare piramida malpighi si sunt separate prin zone de coritcala . Corticala are astfel 3 zone: O zona periferica continua,o zona numita labirint situata intre Piramidele Ferein si Coloanele Bertein dintre piramidele malpighi. Fiecare piramida malpighi cu totalitatea piramidelor Ferein dependente si cu corticala corespunzatoare formeaza un lob renal. Paremchimul alcatuit dintr`o piramida Ferein in centru si din paremchimul adiacent formeaza lobulul renal . Stroma este conjunctiva cu elemente vasculare si alcatuita din fibre de reticulina si capilare .Este mai abundenta in medulara in jurul tubilor excretori.Paremchimul este alcatuit din tubi renali.Fiecare tub renal este alcatuit din nefroni-portiunea secretorie si din tubi colectori portiunea excretorie. Nefronul este unitate morfo-functionala a rinichiului. Are 2 componente :corpusculul malpighi si nefronul tubular cu 3 segmente:proximal ,contort si drept ; intermediar si distal drept si contort . Mai multi nefroni tubulari se deschid intr-un canal colector.In corticala sunt localizati tubul contort proximal ,tubul controt distal si corpusculul malpighi. In medulara sunt localizati portiunile drepte ale tubilor proximali si distali ,tubi colectori si Ansa Henle. Corpuculul renal malpighi are forma sferica si este format dintr`un ghem de capilare numit glomerul renal care este continut intr`o capsula epiteliala numita capsula bowman.Corpusculul renal are 2 poli :vascular si urinar. Prin polul vascular patrunde arteriola aferenta si iese arteriola eferenta iar polul urinar reprezinta continuarea capsulei cu nefronul tubular. Capsula Bowman este o cavitate care contine ghemul vascular si este alcatuita din 2 foite ;Parietala sau externa care delimiteaza corpusculul si este alcatuita din epiteliu simplu turtit si foita interna sau viscerala care se aplica direct pe capilarele glomerulului intrand in alcatuirea peretelui capilar si este alcatuita din celule de tip special numite PODOCITE. Intre cele 2 foite exista un spatiu urinar unde se acumuleaza filtratul glomerural sau urina primara ,spatiu care comunica cu lumenul nefronului tubular. Glomerulul renal este un ghem de capilare fenestrate situate intre areriola aferenta si cea eferenta realizand o retea admirabila.Arteriola eferenta are calibru mai mic ,determina presiunea hidrostatica crescuta ,favorizand filtrarea glomerurala .Arteriola aferenta da 3-4 ramuri care se capilarizeaza si formeaza ,fiecare un lobul vascular . Tesutul conjunctiv care se gaeste inter capilare si pleaca de la nivelul polului vascular Mesangiu ,este format din subst fundamentala ,celule stelate cu prelungiri pana la nivel sub endotelial numite celule mesangiale.Aceste celule au capacitate de fagocitoza si reprezinta suport pentru capilare Peretele capilar are membrana bazala continua si si celule endoteliale dispuse discontinuu cu porii mari si numerosi.Inafara membranei bazale sunt celule foitei viscerale a capsulei bowman formata din Podocite situate tot discontinu.Podocitele sunt celule stelate cu numeroase organite,enzime,microfilamente si microtubuli. Emit prelungiri primare,paralele cu membrana bazala a capilarului si secundare desprise din primele si perpendiculare si discontinuu pe membrana bazala .Intre corpul celulei si prelungiri se formeaza un spatiu subpodocitar cu rol in fitrarea plasmei. Membrana bazala glomerurala este singura structura continua din peretele capilar si este fuzionata cu membran podocitelor.

Endoteliu capilar ,membrana bazala si epiteliu podocitar formeaza membrana filtranta a glomerurului la nivelul careia are loc filtrarea plasmei cu formarea urinei primare.Corpusculi malpighi realizeaza o suprafata mare de filtrare ,filtratul gromerurual fiind in cantitate de 170-200 l pe zi.Din aceasta cantiate ,peste 85% se resoarbe la nivelul tubului urinifer astfel zilnic se elimina aproximtiv 1,5-2 l de urina . Nefronul tubular este alcatuit din 3 segmente: proximal intermediar si distal Tubul proximal are o portiune contorta sau incolacita si una dreapta .Structura este aceeasi ,diferenta intre cele 2 portiuni fiind numai de situatie topografica.Lumenul este delimitat de un epiteliu simplu format din 3-6 celule inalte numite nefrocite situate pe membrana bazala. Celule sunt cubice sau cubo-cilindrice au citoplasma intens eozinofila ,granulara cu numeroase organite . La polul bazal se gasesc mitocondrii dispuse in coloane paralaele iar la polul apical celulel au margine in perie formata din microvili care maresc suprafata de resorbtie si dau aspect neregulat lumenului. Limitele laterale ale celulelor sunt sterse si sunt realizate prin complexe jonctionale si interdigitatii.La nivelul tubului proximal se resorabe peste 85% din apa urinei ,glucoza si o parte din aminoacizi. Segmentul intermediar sau Ansa Henle are o ramura descendenta subtire care se incurbeaza in forma de U si se continua cu o ramura groasa ascendenta continuata cu segmentul drept al tubului disal.Lumenul este delimitat de nefrocite turtite cu putini microvili si de nefrocite inalte cu mai multi microvili.Segmentul intermediar participa la procesele de dilutie si concentrare a urinii. Tubul distal are o portiune contorta situata in corticala si o portiune dreapta situata in medulara .Are urmatoarele caractere :este delimitat de un rand de nefrocite dispuse pe membrana bazala .nefrocitele au dimensiuni mai mici si sunt mai numeroase decat in tubul proximal.Nu au margine in perie la polul apical doar rare microvilozitati de aceea lmenul este neted si apare mai mare decat cel proximal.Citoplasma este mai slab eozinofila si mai clara cu organite putine. Nefrocitele au nucleu rotund si nucleoli.Tubul distal se deschide in canalul colector printr`un segment intercalar.La nivelul tubului distal se continua resorbtia apei si au loc procese de secretie si sinteza a unor compusi urinari.Tubi colectori sunt situati esclusiv in medulara ,in piramidele malpighi.Au un segment scurt numit piesa intermediara care incepe in corticala si este delimitat de celule cubice cu citoplasma eozinofila care se continua cu tubi colectori belini care alcatuiesc cea mai mare parte a medularei.sunt delimitati de epiteliu cubocilindric cu citoplasma osor eozinofila ,nucleu hipercrom si organite.Prin confluare lumenul creste in dimensiuni in traiectul lui spre papila renala . COMPLEXUL JUSTA-GLOMERURAL. Este alcatuit din 3 structuri : aparatul justagromerural, macula tensa si racisul sua perna polara. Aparatul justaglomerural este situat in grosimea arteriolei aferente la patrunderea in gromerul ,celulele musculare unt inlocuite cu celule cu citoplasma bogata in granule de secretie de tipul reninei.Limtanta elastica interna si adventitia lipseste la acest nivel. Macula densa-la nivelul polului vascular tubul contort distal vine in raport cu arteriola aferenta ,zona fiind numita macula densa si contine nefrocite inalte cu nucleu apical si polaritate diferita .Aceste celule au rol de osmo receptori care receptioneaza concentratia scazuta de sodiu si stimuleaza celulele secretoare de renina asigurand autoreglarea debitului sanguin. Lacisul sau perna polara este un grup de celule cu citoplasma palida situate intre cele 2 arteriole glomerurale.Aceste celule secreta renina si se continua cu celulele mesangiare.Renina actioneaza asupra angitotensinogenului care se transforma in agiotensina 1 ,aceasta in agiotensina 2 substanta cu rol

vasoconstrictor influentand tonusul vascular si stimuland secretia de aldosteron cu retentia de sodiu la nivelul tubului contort distal si de retentie a apei. Diagnosticul histologic de rinichi se pune pe baza prezentei corpusculilor malpighi in corticala care sunt formatiuni nodulare reprezentand o masa de nuclei ai edoteliului podocitelor si celulele mezangiale inconjurata de un spatiu optic vid numit spatiu urinar. In jurul lor se gasesc structuri tubulare sectionate transversal in corticala si anumite tubii contorti proximali si tubi contorti distali si longitudinal in medulara si anume tubii colectroi. Caile renale sunt intrarenale reprezenate de calice si bazinet si extrarenale reprezentate de ureter ,vezica urinar si uretr.Au 3 tunici mucoasa muculara si adventitie . Vezica urinara-mucoasa este alcatuita din urotieliu si corion .Uroteliul isi poate modifica stratificarea in raport cu starea de plenitudine ,este mai gros cand vezica urinara este goala si bistratificat cand este plina.Membrana bazala a uroteliului este foarte subtire.Corionul mucoasei estew reprezentat de tesut conjunctiv lax bine vascularizat cu inglitratii limfoide. Musculara este groasa si alcatuita din 3 straturi de fibre musc netede-intern longitudinal,milociu circular si extern longitudinal Adventitia este reprezentat de un tesut elastic cu vase si nervi.

STRUCTURA GLANDELOR ENDOCRINE -Sistemul endocrin este reprezentat de totalitatea organelor si celulelor din organism izolate sau grupate care secreta hormoni. Hormonii=substante biologic active care actioneaza in cantitati mici si la distanta de locul de formare; -influenteaza procesele metabolice si fiziologice in diferite organe si celule. -realizeaza procese biologice generale precum cresterea, diferentierea, maturarea, nutritia,metabolismul. -au actiune specifica asupra unor tesuturi specializate sau asupra altor glande endocrine=tesuturi sau glande tinta(obiettivo). -actiunea este directa asupra glandelor tinta sua prin intermediul altor hormoni ai hipofizei= hormoni tropi -starea multifunctionala a glandei tinta, este determinata de cea a glandei care produce hormonul trop si invers, prin mecanism de conexiune inversa sau feed-back. -in general, glandele endocrine-organe mici, bine vascularizate si inervate, glande care nu au canal excretor. -sunt alcatuite din capsula, stroma si parenchim. -capsula si stroma sunt alcatuite din tesut conjunctiv, predominant de tip reticular. -parenchimul este alcatuit din cordoane de celule care realizeaza retele, intre care se gasesc capilare fenestrate sau sinusoide. -exceptie de la aceasta organizare=glanda tiroida, care are parenchimul alcatuit din foliculi tiroidieni. -sinteza hormonilor are loc la nivelul citoplasmei, hormonii fiind eliberati pe masura elaborarii sau dupa stocare tranzitorie . -exista: glande endocrine individualizate (ex tiroida, hipofiza, suprarenala) si glande endocrine situate in alte organe(ex celulele foliculare din ovar, cel Leydig). mai exista: glande endocrine tranzitorii(placenta); celulele sistemului endocrin difuz sau sistemul Apud-reprezentat de totalitatea celulelor hormono-secretoare raspandite in diferite tesuturi si organe. Aceste celule secreta hormoni polipeptidici si amine biogene de tipul serotoninei, histaminei. Majoritatea celulelor sistemului Apud, pot capta si decarboxila precursori ai aminelor. Acest sistem cuprinde celule endocrine cu origine neuroepiteliala, la nivelul mucoasei gastro intestinale, la nivelul mucoasei respiratorii -aceste celule pot fi evidentiate prin reactii de fluorescenta, prin impregnare argentica, tehnici de imunohistochimie si prin Microscopie-Electronica STRUCTURA GLANDEI HIPOFIZE -situata intracranian, legata de hipotalamus prin tija hipofizara. -hipofiza regleaza activitatea celorlalte glande endocrine si este supusa unui control nervos si umoral. -este formata din 2 parti diferite morfofunctional si ca origine: adeno-hipofiza si neuro-hipofiza Adenohipofiza-origine ectodermica si este formata din 3 portiuni:

a).portiunea anterioara-delimitata de o capsula fibroasa din care se desprind septe. -parenchimul este alcatuit din cordoane de celule anastomozate sub forma unor cuiburi. -stroma este reprezentata de o retea de fibre de reticulina si capilare sinusoide . -celulele parenchimului sunt cromofobe si cromofile. -celulele cromofobe sunt situate in zona centrala a cordoanelor si sunt reprezentate in special prin nuclei si citoplasma redusa, slab colorata. -unele celule au granule secretoare, altele nu, acestea fiind reprezentate de celule nediferentiate. -celulele cromofile sunt situate la periferia cordoanelor si sunt reprezentate prin: celule acidofile si bazofile. -celulele acidofile=75% din cromofile, prezinta granulatii mari cu afinitate pentru colorantii acizi. -secreta hormoni polipeptidici de tipul hormonului STH si LTH -hormonul somatotrop(STH) stimuleaza cresterea cartilajelor la nivelul epifizelor oaselor lungi -hormonul luteotrop(LTH) determina secretia lactata a glandei mamare dupa nastere -celulele bazofile=25% din cromofile, localizate la periferia lobului, iar citoplasma si granulele secretorii au afinitate fata de colorantii bazici -secreta TSH care actioneaza asupra glandei tiroide, stimuland sinteza si eliberarea hormonilor tiroidieni; mai secreta hormoni gonadotropi reprezentati prin: FSH care stimuleaza spermatogeneza la barbat si dezvoltarea foliculului ovarian la femeie; LH care controleaza maturarea foliculului ovarian,ovulatia, formarea corpului galben, si controlul secretiei de progesteron; -ICSH care stimuleaza secretia de testosteron --ACTH care actioneaza asupra glandei corticosuprarenale, stimuland sinteza si eliberarea hormonilor gluco-corticoizi si hormonilor sexuali . -hormonul MSH cu rol in reglarea activitatii celulelor pigmentare. A-----STH \ \ LTH TSH FSH / / B----GONADOTROPI --- LH | \ \ | ACTH ICSH | \ MSH b).portiunea tuberala-localizata de-alungul tijei infundibulare si este formata din celule cubice bazofile, situate In grupe sau cordoane, in raporturi stranse cu capilarele sanguine -functia celulelor este necunoscuta.. c). portiunea intermediara-situata adiacent hipofizei posterioare, are dimensiuni reduse, si este formata din celule epiteliale mici, slab colorate, si din celule bazoifile situate in cordoane sau sub forma de vezicule cu coloid, in stransa relatie cu capilarele.

Neurohipofiza-este o prelungire a sistemului nervos, are culoare alba, si este alcatuita din: - fibre amielinice, din fasciculul hipotalamo-hipofizar, ce reprezinta axonii neuronilor secretori din hipotalamus. -celule nevroglice sau pituicite, cu prelungiri scurte,r amificate, subtiri, care se termina pe capilarele sanguine. -se mai pot gasi si:celule pigmentare, celule bazofile migrate din lobul anterior. -in portiunea terminala a fibrelor fasciculului hipotalamo-hipofizar, se gasesc formatiuni neregulate, dilatate, bogate in granule secretorii numite Corpii Hering. La acest nivel sunt stocati hormonii neurohipofizari vasopresina sau hormonul antidiuretic(ADH), precum si oxitocina, hormoni care nu sunt secretati in neurohipofiza, ci doar depozitati la acest nivel si eliberati la nevoie in circulatia generala. -ADH regleaza presiunea sanguina si creste permeabilitatea pentrtu apa la nivelul tubilor contorti distali. -oxitocina stimuleaza contractiile uterine in timpul nasterii. GALANDA SUPRARENALA Glanda suprarenala-2portiuni: a)corticosuprarenala si b)medulosuprarenala-diferite ca origine, structura si functionalitate. a).Corticosuprarenala -este alcatuita din: capsula, stroma si parenchim. -capsula este fibroasa si trimite septe scurte alcatuite din tesut conjunctiv cu vase si nervi si septe lungi care ajung pana in medulara -stroma este reprezentata de fibre de reticulina, iar parenchimul este organizat in cordoane celulare cu dispozitie diferita, in functie de aceasta dispozitie descriindu-se 3 zone: glomerulara, fasciculara, si reticulara.. -zona glomerulara- este situata sub capsula si alcatuita din celule mici, cubocilindrice, dispuse in cordoane arcuite, intre care se gasesc capilare. -celulele au nucleii spre polul vascular mici, hipercromi, iar citoplasma este usor bazofila, bogata in vitamina A si numeroase organite. -in aceasta zona se sintetizeaza hormonii mineralo-corticoizi ca: aldosteronu, dezoxicorticosteron, care actioneaza la nivelul tubului contort distal, scazand eliminarea de Na.. -zona fasciculara- este reprezentata de cordoane celulare paralele, delimitate de capilare sinusoide -celulele au aspect cubic, sau poligonal, nucleii prezinta 1sau 2 nucleoli, iar citoplasma este palid bazofila, bogata in lipide, vitamina C si organite. -pe preparatele histologice, prin dizolvarea grasimii din celule, acestea apar goale, luand aspect spongios si numite spongiocite care secreta hormoni glucocorticoizi de tipul cortizolului si corticosteronului, hormoni care intervin in metabolismul glucidic, lipidic si proteic. -zona reticulara- situata profund, adiacent medularei. -alcatuita din cordoane celulare dispuse neregulat si anastomozate, separate prin capilare largi. -celulele sunt mici, intunecate, cu nucleu hipercrom si citoplasma incarcata cu granule pigmentare -aceste celule elaboreaza hormonii sexuali androgeni si estrogeni..

b).Medulosuprarenala- este legata de corticosuprarenala prin fibrele stromei si vase -parenchimul este alcatuit din celule cromatine cu origine nervoasa si rare celule ganglionare simpatice. -celulele cromatine sunt dispuse neregulat, in cordoane scurte, separate de capilare. -sunt celule cubocilindrice cu nucleu rotund eucrom; au un pol al celulei in raport cu capilarul arterial, iar alt pol in raport cu capilarul venos. -citoplasma este bazofila cu numeroase organite si cu granulatii mici, refringente, cu afinitate fata de sarurile de crom, colorandu-se in brun datorita continutului in catecolamine(adrenalina si noradrenalina).

-la Microscopie Electronic s-au descris 2 tipuri de celule: -celule secretoare de noradrenalina, care prezinta granule mari, electronodense, cu afinitate pentru Iod; se coloreaza cu saruri de argint, si celule secretoare de adrenalina, care prezinta granulatii mici, mai putin electronodense, si care nu se coloreaza cu Iod, si cu saruri de argint. -catecolaminele actioneaza asupra aparatului vascular, musculaturii viscerale, si intervin in starile de stres. -la nivelul medulosuprarenalei exista un numar relativ mare de celule nervoase simpatice-dispuse in grupuri mici si sunt considerate neuroni paraganglionari simpatici. -fibrele lor sunt terminate in jurul celulelor cromatice sau a capilarelor arteriale. TIROIDA -este cea mai voluminoasa glanda, principala functie fiind controlul metabolismului tisular si controlul proceselor oxidative. -alcatuita din 2 lobi care prezinta capsula, stroma si parenchim. -capsula este fibro-elastica si putin aderenta. -din ea se desprind septe care impart lobii in lobuli delimitati de tesut conjunctiv cu vase si nervi . -stroma este perilobulara, interfoliculara si perifoliculara, redusa, alcatuita din tesut conjunctiv si elemente limfoide. -fiecare lobul este alcatuit din 20-40 de foliculi sau vezicule tiroidiene. -parenchimul este format din foliculi tiroidieni in diferite stadii de activitate. -foliculul tiroidian este o structura veziculara neregulata sau rotunda care impreuna cu stoma perifoliculara formeaza unitatea morfofunctionala a tiroidei. -in structura foliculului intra 2 componente: epiteliul folicular, dispus pe o Membrana Bazala subtire si coloidul. -epiteliul folicular este simplu cubic, cu variatii in functie de starea functionala a glandei. -celulele foliculare numite si tireocite, delimiteaza foliculii prezentand un pol bazal pe MB si un pol care delimiteaza lumenul folicular. - in functie de starea glandei, epiteliul poate fi: in normofunctie-aspect cubic, -in hiperfunctie-aspect inalt, cilindric, -in hipofunctie-aspect turtit cu dimensiuni reduse. -citoplasma celulelor foliculare este bazofila, iar apical plasmalema prezinta microvili si numerosi lizozomi. -citoplasma este bogata in organite, glicogen, glicoproteine si mucopolizaharide acide si neutre.

Ciclul secretor al epiteliului folicular -are loc in mai multe etape: 1-captarea iodului anorganic din sange prin transport activ. 2-oxidarea iodului anorganic in iod organic, sub actiunea peroxidazelor activate de TSH 3-in paralel are loc sinteza unei glicoproteine, in citoplasma celulelor foliculare numita tireoglobulina 4-eliminarea tireoglobulinei prin polul apical al celulelor foliculare, in coloidul foliculului, unde are loc iodarea ei, cu formarea de T1 sau monoiodtirozina, si T2 sau diotirozina. -T1 si T2 raman stocati temporar In coloid. -din T1+T2=>(dau)T3 sau triodtiozina, iar din 2 molecule de T2=>T4- tetraiodtirozina,sau tiroxina, cel mai activ hormon tiroidian. -aceste reactii de condensare au loc in coloid -celulele foliculare reabsorb coloid, care sub actiunea peptidazelor elibereaza tireoglobulina si T3 si T4, care ajung la nivelul polului bazal si sunt eliberati in sange.

-tireoglobulina nu se elimina in sange. -aparitia ei in sange duce la formarea de autoanticorpi si a reactiilor antigen-anticorop, cu aparitia bolilor autoimune de tipul gusei limfomatoase sau boala Hashimoto. -TSH intervine in toate etapele biogenezei hormonilor tiroidieni -coloidul folicular este o masa omogena eozinofila si PAS pozitiva -este format din nucleo-proteine, tireoglobulina, enzime, mucopolizaharide acide,aminoacizi liberi -celulele parafoliculare sunt intercalate printre celulele foliculare sau dispuse sub forma de insule interfoliculare. -sunt celule mari, cu nucleu veziculos si citoplasma clara -secreta calcitonina, hormon hipocalcemiant, fiind numite si celule C -orice crestere in volum a glandei tiroide=gusa.

APARATUL GENITAL FEMININ


este alcatuit din caile genitale si organe genitale externe, care sunt in stransa relatie cu glanda mamara si placenta Structura ovarului -la nivelul ovarului se formeaza celulele sexuale feminine si hormonii sexuali feminini:foliculina si progesteronul. -ovarul este acoperit de un epiteliu simplu pavimentos sau cubic, numit epiteliu germinativ, sub care se gaseste corticala ovarului, iar central medulara, care se continua cu hilul ovarului. Corticala ovarului -2 zone:superficiala si profunda -Corticala superficiala este formata dintr-o zona ingusta, de tesut conjunctiv dens, numita albuginee. -Corticala profunda este reprezentata de parenchim, cu foliculi ovarieni, in diferite stadii de evolutie, foliculi atrezici, corpi galbeni, cicatrici albe, inconjurate de stroma. Stroma este alcatuita din tesut co.j cu substanta fundamentala redusa, si bogata in celule conjunctive, fibre de reticulina, si de colagen -fibroblastele stromei sunt dispuse in mod particular, realizand aspect de vartejuri. Foliculii ovarieni -in functie de stadiul de evolutie, sunt: primordiali, primari, secundari, si tertiari sau maturi. Foliculii primordiali -alcatuiti din ovocit cu dimensiuni de aprox 40micrometri diametru, inconurat de un rand discontinuu de celule foliculare turtite -situati in stroma, in zona periferica a corticalei si sunt in numar de aprox 400.000 pana la pubertate. Din acestia, pana la menopauza, se matureaza aprox 300-400, restul involueaza. Foliculii primari -formati din ovocit cu dimensiuni mai mari, si este inconjurat de un rand continuu de celule foliculare cubice -ovocitul are citoplasma bogata in organite si bazofila -foliculul primar intra in evolutie dupa pubertate sub influenta FSH. Foliculul secundar -este alcatuit din ovocit cu dimensiuni mai mari, aprox 100microni diametru, inconjurat de mai multe randuri de celule foliculare care prolifereaza -zona dintre ovocit si celulele foliculare, se ingroasa si devine membrana sau zona pelucida -intr-un stadiu mai avansat, intre celulele foliculare apare o cavitate cu lichid folicular -aceste structuri sunt delimitate de elementele stromei, care vor forma tecile foliculului. Foliculul matur de Graff(foliculul tertiar) -de dimensiuni mari si proemina la suprafata ovarului -este format din ovocit cu dimensiuni de aprox 200 micrometri, inconjurat de o cavitate numita antru, si de peretii lui -initial, ovocitul este o celula diploida, care inainte de ovulatie sufera prima diviziune de maturare si devine ovocit secundar, care este celula haploida, expulzata in procesul ovulatiei -ovocitul este situat excentric fata de cavitatea foliculara, care este plina cu lichid folicular. -ovocitul este inconjurat de:

1- Zona pelucida=portiune groasa, acidofila, situata intre ovocit si celulele foliculare 2- Celulele foliculare situate pe mai multe randuri, alcatuind coloana radiata 3-celulele foliculare se continua cu o punte ingusta, de la coloana radiata, la periferia antrului, formand discul proliger. -antrul sau cavitatea foliculara care inconjoara ovocitul, are un perete alcatuit din: membrana granuloasa sau foliculara, alcatuita din mai multe randuri de celule foliculare, situate pe o MB groasa, celule care secreta lichid folicular. -teaca interna este o structura diferentiata din stroma, alcatuita din celule fusiforme, cu citoplasma eozinofila, dispuse in cordoane celulare, intre care se gasesc capilare -aceste celule secreta foliculina. -teaca externa este alcatuita din stroma densa, care inconjoara teaca interna . Ovulatia : este o procesul de rupere a foliculului matur, cu eliminarea ovocitului impreuna cu structurile din jur(zona pelucida, coroana radiata). -ovocitul este eliminat in cavitatea peritoneala, de unde va fi captat de trompele uterine. -ovulatia are loc in ziua 12-14 a ciclului ovarian, sub influenta LH hipofizar, si este urmata de formarea corpului galben. -dupa ovulatie, corpul galben se colabeaza si in interior are loc o hemoragie datorita ruperii tecilor, urmata de formarea unui cheag. -celulele din stroma invadeaza portiunea centrala a foliculului, apoi celulele membranei granuloase, si a tecii interne, se transforma in celule luteinice de dimensiuni mari, cu citoplasma clara, bogata in organite, lipide si pigment galben, care formeaza corpul galben. -celulele derivate din membrana granuloasa, secreta progesteron, au dimensiuni mai mari si au citoplasma vacuolara . -celulele de la periferie, formate din celulele tecii interne, secreta foliculina, au dimensiuni mai mici, si nucleu hipercrom. -corpul galben poate evolua diferit. In cazul gestatiei se dezvolta, se hipertrofiaza si functioneaza pana in luna a 4-a de sarcina, numindu-se corp galben gestativ, iar apoi functiile sale sunt preluate de placenta. -daca fecundatia nu a avut loc, corpul galben este numit menstrual, involueaza, degenereaza, si se dezintegreaza, transformandu-se in tesut cicatricial, care devine corp albicans sau o cicatrice albicioasa. -dupa un timp, acesta este absorbit treptat de macrofagele stromei -In schimb, cicatriciile de corp galben gestativ, persista toata viata. Foliculii atrezici -majoritatea foliculilor ovarieni, nu ajung la maturitate, ci involueaza si formeaza foliculi atrezici, constituinduse in corticala, cicatrici de foliculi atrezici . -daca in primele 24h dupa ovulatie, ovocitul nu este fecundat, involueaza.

Medulara ovulului -2 zone: o zona continua=cortex,( formata din tesut conjunctiv lax, cu numeroase vase cu traiect spiralat), si o zona profunda(hilara), cu structura mai densa, fibroasa, si care prezinta vase sanguine, limfatice si ramuri nervoase.

Ciclul ovarian -are aprox 28 de zile -in primele 14 zile(=perioada foliculinica), are loc maturarea foliculului si secretia de foliculina; aceasta perioada este influentata de FSH. -ovulatia are loc la mijlocul ciclului sub influenta LH -in a 2-a faza a ciclului, are loc formarea corpului galben, si secretia de progesteron, faza influentata de LTH. Caile genitale=trompele uterine, uter si vagin Trompele uterine -sunt conducte musculo-membranoase situate de la ovar la uter. -la nivelul lor, are loc a2-a diviziune de maturare a ovulului, cat si fecundarea lui. -alcatuite din 3 tunici: tunica externa sau seroasa peritoneala , tunica medie sau musculara si tunica interna sau mucoasa cu cu bara . Tunica musculara-este formata dintr-un strat intern cu fibre musculare netede dispuse circular, si un strat extern cu fibre longitudinale. Mucoasa trompelor-este formata din epiteliu si corion, si prezinta pliuri longitudinale subtiri si ramificate -in sectiuni transversale, pliurile apar sub forma unor franjuri neregulate, formate din ax conjunctiv acoperit de epiteliu. -epiteliul este simplu cilindric, dispus pe MB(membrana bazala), care prezinta invaginatii, constituind cripte cu aspect pseudogranular . -epiteliul este alcatuit din celule cilindrice ciliate si neciliate, cele neciliate fiind producatoare de mucus si substante nutritive. -corionul-este un tesut conjunctiv cu numeroase vase de sange si celule conjunctive. Structura uterului -uterul este un organ musculo-cavitar ce are 3 portiuni: corp, istm si col uterin. -corpul uterin- este alcatuit din: mucoasa(=endometru), musculara(=miometru), si seroasa peritoneala(=tunica externa aderenta la peretele muscular). -in cele 2/3 superioare, tunica externa este reprezentata de seroasa peritoneala, iar in rest, de adventitie, reprezentata in special prin tesut conjunctiv elastic. -tunica musculara(miometru)-este groasa si formata din 3 straturi de fibre musculare netede: stratul extern si cel intern au dispozitie longitudinala, iar stratul mediu este format dintr-o retea flexiforma de fibre musculare cu numeroase vase. -peretii vaselor au media formata din fibrele miometrului -la nivelul colului uterin, in tunica medie, sunt predominant fibre colagene si elastice, si putine fibre musculare. -tunica interna(endometrul)-formata din epiteliu simplu cubo-cilindric, cu celule ciliate si neciliate . -epiteliul se infunda si formeaza glandele uterine, care sunt glande tubulare simple. -corionul este bogat in celule, fibre de colagen si reticulina, si este bogat vascularizat de arteriole spiralate si capilare. -in structura endometrului se disting 2 zone: o zona superficiala( sau functionala, care reprezinta 2/3 din grosimea mucoasei), si o zona profunda(sau bazala, care reprezinta 1/3 din mucoasa si care cuprinde fundul glandelor si corionul). -zona superficiala- se descuameaza si se elimina ciclic, fiind hormono-dependenta si vascularizata de arterele spiralate din miometru. -zona profunda- nu este dependenta hormonal, si asigura regenerarea endometrului; este vascularizata dearterele drepte din miometru. -la nivelul colului uterin, mucoasa este alcatuita din epiteliu simplu cilindric, si corion bogat celular . -glandele sunt puternic ramificate . -epiteliul de suprafata si cel glandular, contin celule mucipare(caliciforme). -modificarile ciclice ale mucoasei uterine, dependente de ciclul ovarian, constituie ciclul uterin sau menstrual, cu aceeasi durata de 28zile.

-acest ciclu are 4 faze: 1-Faza hemoragica:intre zilele 1-4, cand au loc modificari degenerative si necrotice ale epiteliului glandular, cu eliminarea endometrului necrozat, si procese regenerative la nivelul zonei bazale. 2-Faza proliferativa sau foliculinica: are loc intre zilele 5-13, cand se ingroasa mucoasa prin cresterea numarului de glande, proliferarea epiteliului si corionului, care este edematiat si congestionat, iar arteriolele spiralate se alungesc -in zilele 14-15 are loc ovulatia. 3-Faza secretorie sau progesteronica-:intre zilele 15-26 -dupa ovulatie, se formeaza corpul galben care secreta progesteron si determina modificari ale endometrului -astfel, mucoasa se ingroasa prin tumefierea si dilatarea glandelor, se accentueaza edemul si congestia din corion 4-Faza premenstruala sau ischemica: intre zilele 27-28 -in paralel cu dezintegrarea corpului galben, la nivelul endometrului au loc modificari degenerative si necrotice, induse de ischemie in epiteliu si corion, care cuprind si vasele regiunii functionale a endometrului. -zonele necrozate se detaseaza si cad in lumenul uterului, fiind eliminate cu o cantitate de sange. -aceste modificari sunt urmarea unor procese ritmice de vaso-constrictie si vaso-dilatatie. -vaso-constrictia prelungita duce la ischemie, urmata de necroza, iar in vaso-dilatatie, sangele patrunde brusc in vasele cu perete mortificat, determinand ruptura vasului, cu aparitia hemoragiei in stratul functional al endometrului, elementele necrozate eliminandu-se o data cu sangele menstrual. -jonctiunea vaginului cu colul uterin este tapetata de un epiteliu stratificat pavimentos necheratinizat . -trecerea de la mucoasa de tip glandular a colului uterin, la mucoasa de tip pavimentos stratificat la nivelul vaginului, are loc brusc, formandu-se o zona de jonctiune cervico-vaginala, care este frecvent locul proceselor inflamatorii si tumorale. Glanda mamara La pubertate sub influenta hormonilor estrogeni se dezvolta si devin functionale doar in timpul lactatiei.La menopauza involueaza. Structura glandei mamare in repaus: -din punct de vedere histologic glanda mamara este alcatuita din 10-12 lobi mamari.Fiecare lob este o glanda tubule alveolara puternic ramificata.Lobii sunt separate prin tesut conjunctiv provenit din dermul profundiar glandele se deschid la nivelul mamelonului.

Componenta epiteliala este reprezentata de un system de canalicule format din 3 tipuri de canale :1)canale mari tapetate de epiteliu stratificat pavimentos la nivelul orificiului de deschidere iar in profunzime de epiteliu stratificat cilindric,epitelii dispuse pe un tesut conjunctiv-o elastic. 2)canale medii sau interlobulare tapetate de epiteliu bistratificat cubic care contine si cellule mioepiteliale . 3)canale mici intralobulare tapetate de un epiteliu simplu cu celule poliedrice si mioepiteliale terminate sub forma unor muguri numiti muguri de asteptare care in perioada de lactatie vor deveni alveole secretorii.

Componenta conjunctiva a glandei sau stroma este reprezentata de tesut conjunctiv dens care provine din dermul profund si de tesut conjunctiv provenit din dermul superficial situat in jurul canalelor galactofore mici. In perioada de lactatie dupa nastere glanda devine functionala din primele zile. Un lob secretor este reprezentat de totalitatea alveolelor secretorii tributare unui canal intralobular . Epiteliul alveolelor secretorii se modifica in raport cu ciclul secretor. -In faza de elaborare celule sunt inalte, cilindrice cu citoplasma bazofila bogata in organite. -In faza de secretie vacuolele lipidice se elimina prin mecanism apocrin iar granulele proteice prin mecanism merocrin -In faza de refacere celule distruse partial regenereaza .

In perioada de lactatie stroma este redusa si contine plasmocite.

Aparatul Genital Masculin

Este alcatuit din testicule,caile spermatice, glandele anexe si organul copulator.Aparatul genital masculin se dezvolta din mesoderm.

Structura testiculului-este organ hormonodependent cu functie reproductiva legata de epiteliul seminal si functia endocrina seroasa. In zona supero-interna a testiculului se gaseste o ingrosare fibroasa de aspect piramidal a albugineei numita mediastinul testicululuialcatuit din tesut conjunctiv dens care contine un sistem de canalicule numite retetensi.Din aceasta zona se deschid travee conjunctive care impart paremchimul in lobuli. Fiecare lobul contine intre 2-5 tubi seminiferi intre care se gaseste tesut conjunctiv interstitial alcatuit din numeroase fibre si rare elemente celulare cu vase sanguine,nervi si celulele endocrine ale glandei interstitiale testiculare.

Tubi seminiferi sunt in numar intre 7-800 in fiecare testicul. Reprezinta unitatile morfofunctionale producatoare de spermatozoizi.

Fiecare tub incepe cu un capat orb,are un traiect foarte incolacit(arricciato) care se continua cu un segment drept numit tubul drept care se deschide in retetestis. Fiecare tub seminifer are o componenta epiteliala reprezentata prin epiteliul seminal si o componenta conjunctiva numita tunica conjunctiva,componente intre care se gaseste o membrana bazala . Tunica conjunctiva este formata din cateva lamele conjunctivo elastice ,concentrice, si celule fusiforme unele cu miofilamente contractile prin a caror contractie spermatozoizii migreaza in caile spermatice intratesticulare. Epiteliul seminal este mult stratificat,polimorf situat pe o membrana bazala si alcatuit din celule de sustinere sertolii si din celulele liniei seminale.

Celulele sertoli sunt celule inalte patrunse ca un val de la membrana bazala pana la lumenul tubului seminifer.Nucleul lor este situat bazal, veziculor iar citoplasma este bogata eozinofila si inconjura celulele liniei seminale.Totalitatea structurilor care se interpun intre sangele circulant din reteaua capilara a testiculului si spermatozoizi formeaza bariera hematotesticulara formata din peretele vascular,tunica proprie a tubului seminifer si celule sertoli. Primele 2 componente sunt foarte permeabile astfefl incat principalul element al barierei este reprezentat de clulele sertoli unite prin jonctiuni stranse,imediat sub spermatogonii prevenind patrunderea unui material genetic ,strain de sange sau din lichidul extracelular care ar putea determina formarea de anticorpi. Celulele sertoli au rol in nutritia si metabolismul celulelor germinale .Prin participarea la realizarea barierei hemato-testiculare asigura protectia imunitara a celulelor seriei spermatogenetice.Au rol mecanic de suport.

-Fagociteaza si excesul de citoplasma a spermatidei rezultat in timpul transformarii in spermatozoid. -Secreta lichid spermatic si o proteina fixatoare de testosteron. Celule sertoli sunt stimulate de hormonul hipofizar TSH .Sunt rezistente la infectii,raze x, hipoxid si diverse toxine.

Celulel liniei seminale sunt reprezentate de: spermatogonii -spermatocite primare -spermatocite secundare -spermatide -spermatozoizi.

Spermatogonile sunt celule mici ,rotunde si bazofile. Din spermatogonii se formeaza prin diviziune activa spermatocitele primare sau de ordinul 1care sunt celule mari cu nucleu sferic dispus central si garnitura cromozomiala diploida. Prin diviziune reductionala iau nastere spermatocitele secundare sau de ordinul 2 care sunt celule mai mici cu nucleu veziculos ,citoplasma redusa si care au o durata scurta de viata. Din acestea prin difizune se formeaza spermatidele care sunt celule mici cu nucleu hipercrom si citoplasma redusa bazofila. Spermatidele sunt dispuse spre lumenul lumenului seminifer pe 3,4 randuri si se transforma,nu se dividin spermatozoizi prin procesul de spermiogeneza. Spermatozoidul are urmatoarele componente:Cap,gat si coada cu piesa intermediara principala si terminala. Capul este format din nucleul condensat si acoperit in jumatatea anterioara de acrozom ,structura bogata in enzime ,in special hialuronidaza Gatul spermaozoidul e scurt si curpinde 2 centrioli:centriolul proximal e dispus perpendicular pe axa longitudinala a spermatozoidului,iar cel distal e perpendicular pe primul. Periferic exista un strat subtire de citoplasma delimitat de plasmalema. Filamentul axial al flagelului porneste de la centriolul distal. Piesa intermediara la acest nivel,filamentul axial este inconjurat de un invelis mitocondrial.Piesa principala,filamentul axial la acest nivel e inconjurat de un invelis fibros care se ingusteaza inainte de terminarea cozii(coda). Piesa terminala e formata din filamentul axial inconjurat de membrana plasmatica.

Glanda interstitiala e reprezentata de tesutul conjunctiv cu totalitatea celulelor Leydig situate intre tubii seminiferi. Celulele Leydig sunt celule mari,ovale sau poligonale situate in grupuri sau insule perivasculare. Au citoplasma abundenta,eozinofila cu numeroase organite si incluzii.Nucleul e sferic nucleolat.Aceste celule secreta testosteron. Caile spermatice intravestibulare sunt reprezentate de tubii drepti si retetestis. Tubii drepti rezulta din fuziunea tubilor seminiferi din acelasi lobul vestibular. Au traiect drept si sunt alcatuiti dintr-un epiteliu simplu cubic care alterneaza cu celule inalte de tip Sertoli.Retetestis e situat in mediastinul testiculului si e reprezentat de o retea de canalicule anastomozate.

Epiteliul e simplu polimorf, alcatuit din celule pavimentoase cubice si cilindrice,unele ciliate,ceea ce determina lumenul stelat in sectiunile transversale.Din aceasta retea se formeaza 12-15 canalicule sau conurile eferente care formeaza capul epididimului.Caile spermatice extratesticulare sunt reprezentate de conurile eferente,epididim,canal deferent si canal ejaculator.

Structura prostatei-prostata e un organ musculo-glandular care inconjoara gatul vezicii urinare si contine prima portiune a uretrei.Este formata din 2 lobi laterali si unul median.Capsula e alcatuita din tesut conjunctiv dens cu numeroase fibre elastice,celule musculare netede si numeroase vase.Din ea se deschid septe conjunctivo-musculo-elastice care impart parenchimul in lobuli,lobuli care corespund glandelor prostatice principale.Stroma e puternic celulara,alcatuita din fibroblaste si celule musculare netede cu subtanta fundamentala redusa si fibre de colagen. Parenchimul e format din 3 tipuri de glande:

-glande mici mucoase,situate in tesutul periuretral care se deschid direct in uretra.Aceste glande se inmultesc,se hiperplaziaza si se maresc-hipertrofiaza in hipertrofia de prostata caracteristica barbatului in varsta.

-glandele submucoase de marime medie situate periuretral care reprezinta canalicul scurt prin care se deschid in uretra.

-glandele prostatice propriu-zise sunt de tip tubulo-alveolar puternic ramificat care prezinta canal excretor deschis in uretra prostatica.

Canalul excretor e alcatuit din epiteliu simplu cilindric care terminal devine de tip uroteliu. Portiunea secretorie alveolara e delimitata de epiteliu bistratificat sau pseudostratificat. Celulele principale sunt cilindrice iar bazal exista celule mici cu rol de rezerva.Nucleii acestor celule sunt situati bazal,citoplasma este clara,vacuolara,cu granule de secretie. Glandele prostatice sunt unitati secretorii si de stocaj al produsului secretat.Astfel lumenul lor e compartimentat prin prezenta unor cute ale epiteliului glandular care proemina in lumen sub forma unor mici excresctene numite papile intraglandulare. La barbatii intre 20-25 ani glandele contin depuneri calcare nisip prostatic.Secretia este un lichid laptos bogat in acid citric ,lipide si o cantitate mare de fosfataza acida.

Mucoasa olfactiva: reprezinta segmentul periferic sau receptorul analizatorului olfactiv situat in regiunea superioara a foselor nazale.Mucoasa olfactiva este alcatuita din epiteliu si corion.Epiteliul este pseudostratificat cilindric fara cili si fara celule caliciforme alcatuit din -celule bazale sau de rezerva cu dimensiuni mici situate printe polul bazal al celorlalte celule. Au rol de inlocuire a celulelor de sustinere si olfactive.

-celule inalte cu polul apical larg si pol bazal de sustinere,au nucleul situat in portiunea externa a celulei. -celulele senzitive sau olfactive sunt neuroni senzitivi bipolari.Prelungirea apicala sau dendrita se termina la suprafata epiteliului printr`o vezicula olfactiva prevazuta cu cili modificati numiti peri olfactivi.Axonul acestor celule depaseste membrana bazala ,corionul si lama ciuruita a etmoidului,axonii grupati alcatuiesc nervul olfactiv.

Corionul este un tesut conjunctiv lax bogat in celule in special limfocite,vase si glande tubuloacinoase mixte numite glande bowman.Secretia acestor glande mentine umiditatea mucoasei si fixeaza substantele odorizante.

Structura ochiului Ochiul este format din globul ocular si anexele ochiului si anume pleoape ,glanda lacrimara si conjunctiva. Globul ocular cuprinde peretele si mediile transparente ale ochiului. Peretele este alcatuit din 3 tunici concentrice:tunica externa fibroasa ,tunica vasculara sau mijlocie si tunica interna nervoasa sau retina. Tunica fibroasa are 2 segmente:posterior numit sc lerotica care este o membrana groasa, o pata alcatuita din tesut conjunctiv dens care se continua cu dura-mater si anterior cu corneea care este un mediu transparent la nivelul polului posterior este perforata de fibrele nervului optic. Structura corneei: este un mediu transparent cu grosime de 0,7-0,8 mm alcatuita din 5 straturi. 1)epiteliu anterior de tip pavimentos stratificat necheratinizat cu capacitate regenerativa. 2)membrana bazala anterioara numita si membrana bowman formata din fibre de colagen. 3)tesutul propriu cornean este un tesut conjunctiv dens ordonat care reprezinta 80-90% din grosimea corneei.Este format din lamele fine de fibre de colagen legate prin substanta fundamentala mucopolizaharidica care asigura transparenta corneei si favorizeaza nutritia ei. 4)membrana bazala posterioara(Descemet) este omogena si elastica. 5)epiteliu posterior care este un epiteliu simplu pavimentos. Corneea este avasculara dar bine inervata de fibre nervoase amielinice care ajung pana la epiteliul anterior. Tunica mijlocie este o mebrana vasculo pigmentara numita coroida in zonele posterioare si laterale iar anterior 1/6 din dimensiunea ei este reprezentata de corpul ciliat, procesele ciliare si iris.

Coroida este formata din fibre de colagen elastice ,fibrocite ,celule melanofore si dintr`un strat vascular format din tesut conjunctiv-o elastic bogat in vase. Procesele ciliate sunt formate din tesut conjunctiv bogat in celule pigmentare, fibre elastice si vase.Secreta umoarea apoasa. Tunica interna sau retina-este formata din retina vizuala care corespunde coroidei si retina oarba sau retina ciliara si iriana ,cele 2 zone fiind delimitate de ora serata ,o zona de tranzitie. Retina vizuala este formata din celule nervoase si nevrotice protejate de un epiteliu pigmentar. Celulele nervoase din retina sunt celule vizuale,celule bipolare multipolare ,celulele orizontale si amacrine. Celulele vizuale sunt celule fotosensibile, au forma ovala si 2 prelungiri :o prelungire externa cu rol de dendrita in forma de conii sau bastonas si o prelungire interna cu semnificatie de axon. Celule cu coni sunt in numar aprox 7 milioane, au corpul mic, rotund, nucleu rotund iar conul are 2 segmente :un con extern care contine pigmentul iodopsina si un segment intern cu aspect granular.Axonul este gros si stabileste sinapse cu neuronii bipolari. Celule cu bastonas sunt aprox 130 mil si au o prelungire externa care contine pigmentul rodopsina si un segment intern cu organite. Prelungirea interna are rol de axon care face sinapsa cu celulele bipolare si orizontale. Celulele bipolare au corp fusiform iar dendritele ramificate , sunt orientate spre exterior polul opus prezentand un axon scurt .Celulele multipoalare sunt neuroni multipolari cu nuc lei mari eucromi. Celulele orizontale au corpul paralel cu suprafata retinei,dendrite scurte si axon lung.Sunt neuroni de asociatie. Celulele amacrine au aspect piriform, nu au axon ,prezinta doar dendrita si sunt celule de asociatie. Celulele nevroglice sunt reprezentate de nevroglia Muler si cea interstitiala.Nevroglia Muler are forma alungita si se gaseste situata printre celulele bipolare.Extremitatile acestei celule se unesc si formeaza cele 2 limitante externa si interna din structura retinei.Nevroglia interstitiala este reprezentata prin olidendorglie si microglie. Retina are 10 straturi de la exterior spre interior sunt:1)stratul celuelor pigmentare situat adiacent coroidei,este format din celule cubocilindrice care contin pigment brun.Aceste celule trimit prelungiri in jurul conurilor si bastonaselor realizand pentru acestea o camera o obscura. 2)stratul conurilor si bastonaselor sau a celulelor fotoreceptoare format din prelungirile externe ale celulelor vizuale . 3)membrana limitanta externa formata din prelungirile externe ale celulelor muler. 4)stratul granular extern format din corpul celulelor vizuale dispuse stratificat si anume exter n pe un rand se dispun celulele cu con iar intern pe 3-5 randuri neuronii sau celule cu bastonas. 5)stratul plexiform extern cu aspect fibrilar,acest strat reprezinta zona de sinapsa intre a conul celulelor vizuale si dendritele neuronilor bipolari si orizontali. 6)stratul granular intern este alcatuit din corpul neuronilor bipolari, celulelor orizontale, amacrine si al nevrogliei muler si interstitiala. 7)stratul plexiform intern este format din sinapsa dintre axonii celulelor bipolare si dendritele celulelor stratului urmator. 8)stratul ganglionar este format din neuroni multipolari rari cu dimensiuni mari situati pe un rand. 9)Stratul fibrelor optice este alcatuit din axonii celulelor ganglionare care for format nervul optic. 10)membrana limitanta interna formata din fuziunea prelungirilor interne ale celulelor muler. Retina vizuala prezinta zone cu structura particulara si anume pata galbena a globului ocular care prezinta o depresiune centrala numita foveea centralis care este formata numai din celule coni.Acesta este o zona de acuitate vizuale maxima. Ora serata este zona de tranzitie in dintre retia vizuala si retina oarba. Mediile transparente ale globului ocluar sunt corneea, umoarea apoasa care este un lichid transparent care ocup camera anterioara si posterioara a glubului ocular,lichid secretat de procesele ciliare. Cristalinul Corpul vitros.

Tegumentul -alcatuit din: epiderm la suprafata corpului, in contact cu mediul extern, derm, si in profunzime hipodermul, alcatuit din tesut conjunctiv adipos -suprafata tegumentului nu este neteda, macroscopic prezinta orificii, depresiuni si creste foarte fine Dermul este alcatuit din tesut conjunctiv separat de epiderm prin membrana bazala. -Contine 2 straturi: un strat superficial sau papilar; un strat profund, reticular -dermul papilar ese un tesut conjuntiv lax, bine vascularizat si inervat si bogat in celule. Acest strat formeaza prelungiri conice numite papilele dermice, care patrund in epiderm, asigurand legatura intre derm si epiderm -dermul profund este mai gros si format din tesut conjunctiv dens, bogat in elemente fibrilare -dermul contine o bogata retea vasculara si limfatica, nervi si terminatii nervoase libere si incapsulate precum si diverse anexe cutanate(foliculi pilosi,glande sebacee, glande sudoripare) Hipodermul este un tesut celular subcutanat, care continua dermul profund -alcatuit din tesut conjunctiv lax, tesut adipos sub forma de paniculi. La acest nivel se gasesc vase, nervi , si portiunile profunde ale firelor de par, glandelor sudoripare si corpusculi senzitivi