Sunteți pe pagina 1din 10

1 Libertatea si forta obligatorie a contractului. Incheierea si interpretarea contractului. LIBERTATEA CONTRACTUALA 1.

Libertatea contractului este principiul fundamental care st la baza codului civil. Dreptul prilor de a determina liber dac doresc s ncheie in contract i dac da, cu cine i n ce condiii s ncheie acest contract constituie unul din elementele fundamentale ale unei economii de pia. Nici o norm constituional nu garanteaz principiul libertii contractului. 2. Libertatea de a ncheia sau de a refuza ncheierea contractului trebuie exercitat cu bun credin i diligen (sirguinta). Astfel persoana care n mod culpabil va ntrerupe negocierile i va refuza ncheierea contractului va fi inut s repare cheltuielile suportate de cealalt parte (vezi art. 515). 3. Libertatea contractual poate fi limitat i prin stipularea obligaiei de a ncheia contractul cu anumite persoane (vezi art. 669). n acest caz o parte este obligat s contracteze chiar i n situaia in care nu vrea s nchei un contract sau nu vrea s nchei contractul cu o anumit persoan, cu excepia cazurilor n care va putea invoca circumstane care nu-i permit s ncheie contractul (spre exemplu: lipsa bunului solicitat) sau i dau dreptul s refuze ncheierea contractului cu anumite persoane (spre exemplu: insolvabilitatea solicitantului). FORTA OBLIGATORIE A CONTRACTULUI 1. Contractul ncheiat legal d natere unor drepturi i obligaii. Existena i ntinderea drepturilor i obligaiilor trebuie determinat nu numai reieind din clauzele expres stipulate n contract. Pe lng drepturile i obligaiile stipulate expres de pri contractul d natere i drepturilor i obligaiile care rezult din natura contractului, lege, uzane sau din principiile echitii 2. n cazurile n care anterior ntre prile contractului au fost stabilite anumite practici trebuie considerat c aceste practici snt obligatorii pentru pri chiar i n condiiile n care noul contract nu a stipulat obligativitatea acestor practici, cu condiia c prile nu au exclus aplicarea practicilor stabilite anterior. 3. ntre prile contractului i teri exist o categorie de persoane, cunoscut sub denumirea de succesori (sau avnzi-cauz, persoane care nu au participat la ncheierea contractului dar fa de care se produc anumite efecte ale acestuia, n temeiul raportului n care se gsesc acetia cu prile. Snt considerai succesori: (a) succesorii universali; (b) succesorii cu titlu universal; (c) succesorii cu titlu particular. 4. Persoanele care fac parte din una ori din cealalt categorie dobndesc ntreg patrimoniul unei dintre prile contractului, adic se substituie n toate drepturile i toate obligaiile autorului lor, prelund locul acestuia n contract. Succesorii universali sau cu titlu universal nu vor dobndi drepturile i obligaiile prevzute de contract nu mai n cazul n care: (a) aceasta este prevzut de lege; (b) prile au stipulat n acelai contract sau printr-un alt contract c toate sau anumite drepturi i obligaii nu trec la succesori; (c) dup natura lor drepturile i obligaiile nu pot trece la succesori, spre exemplu n cazul drepturilor i obligaiilor personale (intuitu personae). 5. Fora obligatorie a contractului poate nceta i fr a exista voina unei sau a ambelor pri ale contractului. Astfel n cazul contractelor personale (intuitu personae) fora obligatorie a contractului nceteaz n cazul decesului creditorului dac prestaia se datora personal creditorului (spre exemplu vezi comentariul la art. 848) sau n cazul decesului debitorului dac prestaia era datorat personal de debior (vezi art. 970). INCHEIEREA CONTRACTULUI Contractul reprezint voina concordat a prilor (vezi comentariul la art. 666). Procesul de realizare a acordului de voin a prilor asupra clauzelor contractului se numete ncheierea contractului. Aceast procedur se constituie, de regul, din dou etape interdependente: emiterea propunerii de a ncheia contractul (oferta sau policitaiunea) i acceptarea acestei propuneri (acceptul) care iniial apar separate dar care prin ntilnirea lor, ajung a se reuni n ceea ce numim acordul de voin. Contractul se consider ncheiat n momentul n care prile au realizat un acord de voin cu privire la toate clauzele eseniale ale contractului. Se consider eseniale acele clauze fr de care contractul nu se consider ncheiate. n conformitate cu aceast dispoziie antecontractul este acel contract prin care dou sau mai multe persoane se oblig reciproc sau doar o parte se oblig fa de cealalt parte s ncheie un contract. Forma antecontractului este determinat de forma stabilit de lege pentru contractul pe care s-au obligat s-l ncheie ambele sau una din prile antecontactului. INTERPRETAREA CONTRACTULUI Prin interpretarea contractului trebuie de neles operaia logic prin intermediul creia se determin coninutul contractului. Deci prin interpretarea contractului nu trebuie de neles nu numai determinarea

coninutului clauzelor incluse de ctre pri n contract ci i determinarea efectelor pe care le-a produs contractul. Interpretarea contractului const n determinarea voinei prilor i numai n lipsa acesteia se poate recurge la normele supletive sau la uzane. La interpretarea contractului se va ine cont de natura lui, de circumstanele n care a fost ncheiat, de interpretarea care este dat acestuia de ctre pri sau care poate fi dedus din comportamentul lor de pn la i de dup ncheierea contractului, precum i de uzane. 2 Rezoluiunea, rezilierea i revocarea contractului Prin rezoluiunea contractului se nelege desfiinarea retroactiv a contractelor cu executare uno ictu (instantanee) n cazul n care una din pri nu execut obligaiile contractuale. Deci prin declaraia de rezoluiune contractul nceteaz s produc efecte juridice chiar de la momentul ncheierii contractului. Dei produce efecte retroactiv ca i n cazul nulitii rezoluiunea se deosebete de nulitate n primul rnd prin faptul c temeiurile de rezoluiune apar abia dup ncheierea valabil a contractului pe cnd temeiurile nulitii existau la momentul ncheierii contractului, fapt ce mpiedic contractul s produc efecte juridice. Prin reziliere trebuie de neles acea sanciune juridic care intervine n cazul neexecutrii unui contract cu executare succesiv i const n ncetarea efectelor contractului pentru viitor. Aceasta nseamn c prestaiile efectuate anterior de ctre pri nu se restituie i prile snt eliberate doar de obligaia de a presta pe viitor. Prin revocare trebuie s nelegem de asemenea desfiinarea unui contract n temeiul voinei ambelor pri sau a uneia dintre pri. Spre deosebire de rezoluiune i reziliere care intervin n cazul n care nu este executat obligaia contractual de ctre una dintre pri, pentru revocare nu este necesar s fie invocat neexecutarea obligaiilor contractuale. n rezultatul revocrii contractului aceasta nceteaz de a mai produce efecte juridice. Momentul de cnd nceteaz s produc efecte juridice contractul revocat depinde de natura contractului. Astfel n cazul contractelor cu executare uno inctu revocarea va desfiina contractul cu efect retroactiv (efecte similare rezoluiunii) iar n cazul contractelor cu executare succesiv n rezultatul revocrii contractul va nceta s produc efecte pentru viitor (efecte similare rezilierii). Prile i pot rezerva n mod expres prin contract dreptul de rezoluiune a contractului. Acordul privind rezoluiunea contractului trebuie s fie ncheiat n forma cerut pentru contract dac din lege, contract sau uzane nu rezult altfel. 3 Rscumpararea i dreptul de preemiune. Rscumprare - Vnztorul poate cere rscumprarea de la cumprtorul iniial, ct i de la oricare alt cumprtor mai departe. Urmeaz de menionat c este indiferent, dac n contractul de vnzare a terului achizitor fusese sau nu prevzut clauza de rscumprare n folosul vnztorului primitiv, cu excepia vnzrii unui imobil, deoarece cumprtorul de bun-credin, ce n-a cunoscut pactul de rscumprare din contractul iniial, este protejat de dispoziia art. 331. n afar de vnztor, rscumprarea poate fi exercitat de un cesionar ( persoana creia prin contract i-au fost transmise drepturile ), de creditorii si i de motenitorii si, fiecare motenitor avnd dreptul s cear rscumprarea numai n ce privete cota sa parte. Condiia rscumprrii urmeaz n mod obligatoriu a fi stipulat n contractul de vnzarecumprare. n caz contrar vnzarea se consider simpl, iar rscumprarea constituie o revnzare n condiiile creia prile urmeaz s achite taxele respective de mutaie..Clauza de rscumprare poate fi ntrodus n contractele de vnzare-cumprare att mobiliare ct i imobiliare. Rscumprarea poate fi exercitat doar n termenul stipulat n contract, care nu poate fi mai mare de 10 ani pentru terenuri i de 5 ani pentru alte bunuri. Aceste termene nu pot fi prelungite. Dreptul de preemiune - Dreptul de preemiune poate fi stabilit prin lege sau prin convenia prilor n favoarea unei persoane fizice sau juridice, ori n favoarea statului. Acest drept nu este transmisibil i nu trece prin suscesiune, dac nu este prevzut altfel.. Dac dreptul de preemiune este limitat la o anumit perioad, acesta poate fi motenit. Obiectul dreptului de preemiune l constituie numai terenurile agricole din extravilan supuse vnzrii-cumprrii. Titularul dreptului de preemiune ( subiectul activ ) poate fi orice persoan fizic sau juridic, ce ntrunete calitile prevzute de lege, i anume, persoanele cu statut de coproprietari, proprietar vecin, arenda i stat ( n ordinea stabilit de lege ). Dreptul de preemiune este prevzut de lege numai dac nstrinarea se face prin vnzare-cumprare, nu i prin acte cu titlu gratuit ( donaie ), cu caracter aleatoriu ( renta viager, contractul de ntreinere ) sau prin contract de schimb. Ca obiect actul juridic trebuie s aib transmiterea dreptului de proprietate asupra terenului nu i dezmembramentele ei ( descompunerea ). Legea nu face nici o distincie privitor la persoana proprietarul vnztor.

Dreptul de preemiune este un drept real, subiectiv civil absolut, care urmeaz a fi respectat nu numai de titularul dreptului i de prile litigante, dar i de alte personae. 4 Cumpararea cu prob sau la vedere. Aceast seciune reglementeaz o modalitate (o specie) a contractului de vnzare-cumprare vnzareacumprarea de prob sau la vedere. n cazul cumprrii de prob sau la vedere, consimirea asupra obiectului cumprat este la libera alegere a cumprtorului. Principiul libertii contractuale garanteaz dreptul oricrui cumprtor la libera alegere a obiectului cumprat, nimnui nu-i poate fi impus s cumpere un obiect pe care nu-l dorete. Ceea ce dorete, de fapt, s spun acest alineat este c, n cazul vnzrilor de prob, dup probarea sau vederea bunului, cumprtorul este liber s declare c acesta i convine sau nu. Aceast opiune nu poate fi cenzurat din exterior, fiind la libera apreciere a cumprtorului. De exemplu, dac doresc s cumpr un costum, ncheind o cumprare de prob, iar n urma probrii lui constat c este msura potrivit, nu pot fi forat de ctre vnztor s l cumpr, ntruct consimirea asupra obiectului cumprat este la libera alegere a cumprtorului ! Mai periculoas, ns, este teza final a alineatului: n caz de dubii, cumprarea se consider ncheiat sub condiia suspensiv a consimirii. Care este soluia n cazul n care nu exist nici un dubiu: prile stipuleaz foarte clar c ncheie o vnzare-cumprare de prob? Vnztorul este obligat s permit cumprtorului s verifice obiectul. Contractul este ncheiat de prob, n urma crei aciuni (probrii, ncercrii) cumprtorul va declara dac i convine bunul sau nu. Prin urmare, vnztorul va fi obligat nu numai s permit cumprtorului verificarea obiectului, ci s permit chiar ncercarea lui, numai n urma acestei din urm operaiuni cumprtorul putnd decide dac i convine lucrul sau nu. Termenul de consimire Este firesc ca ncercarea bunului de ctre cumprtor s se fac ntr-un termen limitat, astfel nct probarea lucrului s nu se transforme n utilizarea lui. Prile sunt suverane s stabileasc de comun acord perioada n care urmeaz s fie ncercat bunul. Dac nici un termen nu a fost stabilit de comun acord, vnztorul va putea, lund n calcul tipul bunului, tehnicitatea lui, domeniul n care va fi utilizat, necesitile cumprtorului etc., stabili pe cale unilateral un termen rezonabil. 5 Vnzarea-cumpararea de bunuri pentru consum Satisfacerea necesitatilor populatiei se face in comertul cu amanuntul, instrumentul principal fiind contractul de vinzare cumparare a buurilor de consum, fiind un contractc bilateral, consensual si oneros. In calitate de subiec se regaseste ca vinzator, antreprenorul, ca cumparator orce persoana fizica juridica, statul. O alta particularitate a acestui contract este oferta... art 805. Oferta public a bunurilor pentru consum se face n mod deosebit i n locuri speciale, bunoar prin expunerea bunurilor cu etichete n vitrin, amplasarea lor pe tejghele n centrele comerciale, punerea la dispoziie a meniului, publicitatea bunurilor, descrierea lor n cataloage, etc. Toate aceste aciuni ale ofertantului l oblig s ncheie contractul n baza condiiilor ce se conin n oferta public cu fiecare, cine i va manifesta voina. Garania trebuie s mai conin referin i la faptul, c existena acesteia nu limiteaz drepturile consumatorului. Codul civil are prevederi special referitoare la inversarea sarcinii probatiunii in cazul aparitiei litigiului cu privire la constatarea viciilor bunului cumparat pentru consum.n baza prezentului articol se prezum faptul, c bunul cumprat pentru consum era viciat la momentul transferrii riscului, dac n termen de ase luni din acest moment cumprtorul constat viciul bunului respectiv i dac prezumia este compatibil cu felul bunului sau a viciului. Contractele de cumprare-vnzare a bunurilor pentru consum se ncheie n baza ofertei publice (vezi comentariul la art.805 C.C.al RM). De aici, momentul transferrii riscului pieirii sau deteriorrii fortuite a bunului este momentul alegerii mrfii de ctre cumprtor n magazinele cu autoservire sau momentul transmiterii bunului de ctre vinztor la cererea cumprtorului. n principiu, prin reeaua de comercializare a bunurilor pentru consum sunt posibile cazuri de realizare a mrfii viciate, dar cu respectarea condiiei c cumprtorului i sunt cunoscute viciile bunului, adic ele sunt evidente sau, dup caz, sunt stipulate n contract. 6 Vnzarea la licitatie. Vnzarea la licitaie este aceea prin care un bun este oferit spre vnzare mai multor persoane, prin intermediul unui ter, licitatorul, i este adjudecat de ctre cel ce ofer mai mult. vnzarea la licitaie poate fi benevol i silit. Diferena dintre vnzarea la licitaie voluntar sau benevol i cea silit este conturat de regimul juridic diferit. Pe de o parte principiul libertii contractuale n cazul vnzrii la licitaie

voluntare, pe de alt parte normele imperative de procedur civil care reglementeaz executarea silit prin vnzarea la licitaie. Chiar dac este o modalitate specific a contractului de vnzare-cumprare, vnzare la licitaie rmne, totui, o vnzare. Aadar, este firesc ca vnztorul s poat stabili preul i alte condiii ale vnzrii. Totui, datorit specificului acestui tip de vnzare ea se efectueaz prin intermediul unui licitator (adjudector) vnztorul nu comunic direct cu potenialii cumprtorii (licitanii). Prin urmare, dac licitatorul nu comunic licitanilor condiiile impuse de ctre vnztorul bunului pn la prezentarea ofertelor, aceste condiii nu le vor fi opozabile, urmnd a fi desemnat adjudecatar al bunului persoana care a oferit cel mai mult, chiar dac oferta este inferioar condiiilor prestabilite de ctre vnztor. n aceste cazuri se va pune problema rspunderii licitatorului fa de vnztor, fr a se putea discuta soarta vnzrii la licitaie. 7 Dispoziii principale cu privire la contractul de schimb Contractul de schimb contract prin intermediul caruia se realize dobindirea proprietatii asupra unui bun, in schimbul proprietatii asupra altui bun. Spre deosebire de schimbul reglementat de C.Civil abrogate,ce presupunea ca in baza contractului de schimb, intre parti se face schimbul unui bun pe altul, noul C.Civil, prevede ca partile contractului de schimb au obligatia de a transmite reciproc dreptul de proprietate asupra unui bun. Contr de schimb este sinalagmatic, poate avea atit character civil (incheiat pentru satisfacerea necesitatilor personale), cit si character commercial (incheiat cu scop lucrative intre participanti la circuitul comercial) in functie de obiectul contractului.Schimbul deasemenea este un contr : consensual (se incheie din momentul realizarii acordului de vointa dintre parti in privinta conditiilor esentiale ale contractului), cu titlu oneros, comutativ(existenta certa si intinderea dr si obl reciproce sint cunoscute de copermutanti, sin u depend de producerea pe viitor a unui eveniment), si translativ de proprietate.Asupra contr de schimb se aplica regulile contr de V-C.In cazul in care bunurile schimbate nu au aceeasi valoare, diferenta de valoare poate fi compensate printr-o suma de bani, numita sulta, daca aceasta e prevazuta in contract. Sulta nu poate depasi valoarea bunului. Pot constitui obiecte materiale al contr de schimb , doar bunurile care pot fi vindute, adica bunurile admise in circuitul civil. Contr de scimb poate fi incheiat in urmatoarele forme : verbala , scrisa si prin savirsirea actiunilor concludente. Tremenul- la dorinta partilor.(sau in termen de 7 zile din momentul cererii copermutantului creditor)Dr si obl copermutantilor sint aceleasi pentru ambele parti.(ele suprta de sine statator atit cheltuielile de predare cit si cheltuielile de primire a bunului). 8 Regulile aplicabile contractului de schimb, compensarea diferentei de valoare, si dreptul de a refuza predarea bunului. Schimbul este caracterizat de aceleai caractere de gen ca i vnzarea-cumprarea, se deosebesc numai prin caracterul contraprestaiei. Contractul de schimb poart un caracter universal i poate fi aplicat pentru reglementarea raporturilor cu participarea oricror persoane, recunoscute n calitate de subieci ai dreptului civil. Conform contractului de schimb este exclus restituirea bunurilor analogice celor transmise, precum i achitarea preului. Contractul de schimb poate fi ncheiat n privina bunurilor viitoare, adic n privina bunurilor care nu le dein prile la momentul ncheierii contractului, dar le vor dobndi sau le vor produce n viitor. Compensarea diferentei de valoare In cazul in care bunurile schimbate nu au aceeasi valoare, diferenta de valoare poate fi compensata printr-o suma de bani, numita sulta, daca aceasta este prevazuta de contract; Sulta nu poate depasi valoarea bunului.Prile urmeaz expres n contract s stabileasc un astfel de drep. Mrimea sultei achitate la fel trebuie s reias din contract, dar nu s fie rezultatul ulterioarelor evaluri ale bunurilor. n cazul n care sulta depete valoarea bunului contractul de schimb poate fi calificat ca vnzare-cumprare, deoarece se depete esena schimbului i persist achitarea preponderent n bani. Sulta urmeaz a fi achitat nemijlocit, pn la transmiterea (de ctre partea ce este obligat de a o achita) a bunului su contragentului, sau imediat dup executarea obligaiei sale de transmitere a bunului. n orice caz, achitarea sultei trebuie s fie efectuat pn la momentul trecerii dreptului de proprietate ale prilor asupra bunurilor schimbate. Refuzul de predarea a bunului prezint un temei pentru rezilierea contractului, i nicidecum, o msur operativ de protejare a drepturilor contractuale. n calitate de consecin a unui astfel de temei de reziliere a contractului, legea prevede numai obligaia de restituire a obiectului contractului, fr achitarea unor daune-interese. 9 studiu comparat : contractul de vnzare cumprare i contractul de schimb.

Asemanari ambele contracte sunt 1 sinalagmatice. Un contract este sinalagmatic dac fiecare dintre pri se oblig reciproc, astfel nct obligaia fiecreia din ele s fie corelativ obligaiei celeilalte, fiecare obligatie a unora din ei avnd-usi cauz juridic in obligatia respectiv a celuilalt. Trebuie de menionat c n contractele sinalagmatice nu toate drepturile i obligaiile trebuie s fie reciproce i interdependente ci doar acele drepturi i obligaii care in de esena contractului. Spre exemplu n contractul de vnzarecumprare vnztorul se oblig n mod unilateral s asigure transportarea gratuit a bunului la locul de destinaie indicat de cumprtor. n acest caz contractul rmne sinalagmatic deoarece de esena contractului in doar obligaia de a preda bunul i de a plti preul. 2 Consensual deoarece se considera valabil incheiat din momentul in care prile contractante au realizat un accord in privinta tuturor clauzelor esentiale ale contractului. Snt eseniale clauzele care snt stabilite ca atare prin lege, care reies din natura contractului sau asupra crora, la cererea uneia din pri, trebuie realizat un acord. 3 comutativ - snt contractele n care existena i ntinderea determinate a drept. si obligat. reciproce sunt cunoscute de ctare parti chiar de la incheierea contractului si nu depend de producerea in viitor a unor evenimente, asemenea contractelor aleatorii (evenimente incerte). 4 Translativ de proprietate acest character jurididc al contractului presupine faptul ca odata fiind realizat acordul de vointa al partilor contractuante i potrivit regulii generale, la predarea bunurilor are loc transmiterea dreptului de proprietate. 5 Oneros - Act juridic cu titlu oneros este actul prin care se procur unei pri un folos patrimonial pentru obinerea n schimb a unui alt folos patrimonial. 6 prtile - orce persoana fizica sau juridical, statul, organele statale. cu capacitatea necesara de a contracta. prevazuta de lege. 7 obiectul- orcare bun licit, determinat sau determinabil cel putin in specia sa, aflat in circuitul civil. forma vrbala, scrisa, autentica deosebiri pretul pretul bunului in contractual de vinzare cumparare ste o conditie esentiala a acestuia si reprezinta o suma de bani. in contractual de schhimb reprezinta un bun doearece, Schimbul reprezint un contract juridico-civil, prin care prile se oblig s transmit reciproc din proprietatea uneea n proprietatea alteea anumite bunuri.in cadrul contractului de schimb ezista un element specific doar lui, sulta, In cazul in care bunurile schimbate nu au aceeasi valoare, diferenta de valoare poate fi compensata printr-o suma de bani, numita sulta, daca aceasta este prevazuta de contract. cheltuielele de predare spre deosebire de contractual de vinzare cumprare cheltuielile de predare a bunului sunt puse in sarcina vinzatorului, iar cheltuielile de primire in sarcina cumpratorului (in cazurile bunurilor mobil) prtile contractului de schimb suporta de sine statator atit cheltuielile de predare cit si celor de primire a bunurilor. Partile in contractual de vinzare cumprare sunt- unu vinzator altul cumprator, in cel de schimb ambele se gasesc in ipostaza de cumprator si vinzator concomitant. 10 dispozitii generale cu privire la contractual de Donaie Prin contr de donatie , o parte (donator) se obliga sa mareasca din contul patrimoniului sau, cu titlu gratuit, patrimonial celeilalte parti (donatar). Donatorul nu urmareste foloase patrimoniale. Daca in schimbul darului donatorul obtine o contraprestatie, donatia se va considera simulate si lovita de nulitate absoluta. Contr poate fi atit consensual cit si real. Bunul poate fi transmis si in lipsa acordului potentialului donatar. (art 828, al 2) Este un contr translativ de drepturi si este irevocabil. Desfacerea contr se poate face doar cu acordul comun al partilor. Deasemenea este contr unilateral obligational, generind obligatii doar in sarcina unei parti. In contr reale donatarul are o indatorire legala de recunostinta, incalcarea careia poate fi sanctionata cu revocarea donatiei. Contr de donatie este un act juridic ce se incheie intre vii , si produce efecte doar inre partile acestora. Dispunerea de patrimoniu mortis causa, e posibila doar prin intermediul testamentului. Potrivit CC ste interzisa donatia in numele persoanelor incapabile. Nu pot accepta donatii : proprietarii, administratorii, lukratorii din institutiile medicale, de asistenta sociala,ditre persoanele juridice cu scop lukrativ la fel e interzisa Obiecul contr este complex : element juridic (actiunile donatorului de predare a bunului, remiterea datoriei,etc) si element material (bunurile propriu-zise ce se transmit donatarului). Contr de donatie urmeaza sa imbrace forma ceruta de lege pentru donarea bunului ce reprezinta obiectul contr.(fie forma autentica, sau oricare alta forma generala referitoare la actele juridice). 11 Modalitatea de ncheiere i forma contractului de donaie, promisiunea de dona ie si imposibilittea de a donaiei. Contractul de donaie se consider ncheiat n momentul transmiterii bunului. Norma comentat nu indic momentul n care bunul se consider transmis. Donaia este un contract i nu un act juridic unilateral i din acest considerent predarea bunului n condiiile Art. 322 va avea drept efect ncheierea contractului de donaie doar dac este nsoit de acordul prilor ,

exprimat n condiiile Art. 679. Acordul de voin a prilor de a ncheia un contract de donaie, care nu este nsoit de transmiterea bunului, nu produce efecte juridice. Aceasta regul nu este valabil n privina contractelor care conin promisiune de a dona n viitor (inclusiv obligaia de susinere material n fom de pli periodice), care se consider ncheiate n momentul ajungerii prilor la un acord referitor la clauzele eseniale ale contractului (vezi com. Art.830). Forma contractului de donatie La moment, legea prevede forma autentic doar pentru vnzarea (nstrinarea) ntreprinderii ca un complex patrimonial i pentru nstrinarea terenurilor. Respectiv, contractul de donaie a ntreprinderii ca un complex patrimonial urmeaz a fi ncheiat n form autentic i nregistrat la Camera nregistrrii de Stat (Art. 818), iar potrivit Legii privind preul normativ i modul de vnzare-cumprare a pmntului nr/1997, contractele de donaie a terenurilor se va ncheia n form autentic sub sanciunea nulitii. n celelalte cazuri, contractul de donaie urmeaz a fi ncheiat potrivit cerinelor legale generale referitor la forma actului juridic.n cazurile cnd obiect al contractului de donaie este un bun imobil, contractul respectiv urmeaz a fi nregistrat n condiiile Promisiunea de donatie Promisiunea de a dona nu este un act unilateral, or din moment ce aceasta se conine n contractul de donaie, reprezint nu altceva dect obligaia donatorului de a dona n viitor. Spre deosebire de contractele reale de donaie, contractul care conine promisiune de a dona n viitor se consider ncheiate din momentul cnd prile au convenit asupra condiiilor eseniale i incub obligaia donatorului de a preda bunul. Pn la transmiterea faptic a obiectului contractului (executarea obligaiei de a dona), donatarul este n drept s renune la donaie., iar donatarul nu poate fi obligat s accepte donaia.Contractul de donaie care conine promisiunea de a dona urmeaz a fi ncheiat n form autentic. Renunarea la executarea contractului de donaie este un caz de rezoluiune a lui. 12 contractul de donaie sub forma de pli periodice, donaia condiionata si revocarea donatiei. In cazul in care contractul de donatie stipuleaza obligatia privind sustinerea materiala sub forma de plati periodice, aceasta obligatie inceteaza o data cu decesul donatorului daca in contract nu este prevazut altfel. Dac contractul conine o clauz prin care moartea donatorului nu stinge obligaia acestuia, ea urmeaz s fie executat de succesorii donatorului care au acceptat succesiunea. Din acest considerent, executarea obligaiei de pli periodice contractat de donator nu reprezint o donaie de bunuri viitoare i dup moartea donatorului urmeaz a fi atribuit la pasivul succesoral. Contractul de donaie prin care se stipuleaz obligaia privind susinerea material sub forma de pli periodice este n esen un contract care conine promisiunea de a dona n viitor. Partile pot conveni ca efectele donatiei sa fie conditionate de indeplinirea unei sarcini sau de realizarea unui scop. Scopul poate fi si de utilitate publica. Va constitui donatie numai partea excedentara cheltuielilor de executare a sarcinii sau de atingere a scopului. Contr de donatie conditionata , in limita sarcinilor impuse in favoarea donatarului sau a unui tert, are un character oneros. In acest caz , caracterul de gratuitate al contr de donatie se mentine atit timp cit imbogatirea dusa donatarului, excedeaza valoarea sarcinilor impuse. Prin contr de donatie conditionat donatarul se oblige fata de donator , la o prestatie numita sarcina. Sarcinile tre sa fie : licite , posibile si morale si pot fi stipulate in folosul donatorului(achitarea unei datorii), folosul donatarului(utilizarea donatiei pentru procurarea unei locuinte), si in folosul unui tert. Donatarul nu poate renunta la indeplinirea obligatiilor stipulate, decit sub sanctiunea repararii prejudiciului cauzat. Daca donatarul nu executa obligatia, donatorul este in drept sa ceara executaerea sarcinii sau sa revoce donatia. Donatia poate fi revocata daca donatarul a atentat la viata donatorului sau a unei rude apropiate a acestuia, daca se face vinovat de o alta fapta ilicita fata de donator sau fata de o ruda apropiata a acestuia, situatii care atesta o ingratitudine grava, sau daca refuza fara motive intemeiate sa acorde donatorului intretinerea datorata. 13 studiu comparat : contractul de vnzare cumprare i contractul de donaie Prin contractul de vnzare-cumprare, o parte (vnztor) se oblig s predea un bun n proprietate celeilalte pri (cumprtor), iar acesta se oblig s preia bunul i s plteasc preul convenit.

Prin contract de donatie, o parte (donator) se obliga sa mareasca din contul patrimoniului sau, cu titlu gratuit, patrimonial celeilalte parti (donatar). asemanari : Translativ de proprietate acest character jurididc al contractului presupine faptul ca odata fiind realizat acordul de vointa al partilor contractuante i potrivit regulii generale, la predarea bunurilor are loc transmiterea dreptului de proprietate. sinalagmatice. Un contract este sinalagmatic dac fiecare dintre pri se oblig reciproc, astfel nct obligaia fiecreia din ele s fie corelativ obligaiei celeilalte, fiecare obligatie a unora din ei avnd-usi cauz juridic in obligatia respectiv a celuilalt, este sinalagmatic contractual de deonatie conditionat. obiectul- orcare bun licit, determinat sau determinabil cel putin in specia sa, aflat in circuitul civil. forma vrbala, scrisa, autentica, poate fi cu character oneros contractual de donaie in cazul donaiei conditionate. 2 Consensual deoarece se considera valabil incheiat din momentul in care prile contractante au realizat un accord in privinta tuturor clauzelor esentiale ale contractului. Snt eseniale clauzele care snt stabilite ca atare prin lege, care reies din natura contractului sau asupra crora, la cererea uneia din pri, trebuie realizat un accord cnd exista promisiunea de a dona in viitor.contractul de donatie poate fi cu character oneros in cazul donatiei conditionate. deosebiri: gratuit in cazul contractului de donaoie, adica donatorul nu urmareste obtinerea unor foloase. pe cand la contractual de vinzare cumparare este Oneros - Act juridic cu titlu oneros este actul prin care se procur unei pri un folos patrimonial pentru obinerea n schimb a unui alt folos patrimonia. unilateral in cazul contractului de donatie, genernd oblihatii doar pentru una din parti. contratul de donatie reprezinta o liberalitate Liberalitile sunt acele acte, prin care se opereaz un transfer de valori patrimoniale de la dispuntor la gratificat, transfer care diminueaz patrimoniul dispuntorului. 14 dispoziii generale cu privire la contractual de instrainare a bunului cu condi ia intre inerii pe via. Este contr, cind o parte (beneficiarul intretinerii) se oblige sad ea celeilalte parti (dobinditor), in proprietatea un bun imobil sau mobil, iar dobinditorul se oblige sai asigure beneficiarului, intretinere in natura locuinta, hrana, ingrijire si ajutorul necesar pe timpul cit va trai, preum si inmormintarea. Contr are character consensual , sinalagmatic, aleatoriu (astfel continutul obligatiilor de intretinere a dobinditorului este marcat de starea sanatatii beneficiaului, de costurile vietii), este oneros si strict intuito personae(creanta de intretinere e incesibila si insesizabila de creditori), cu executare succesiva si translativ de proprietate. Incetarea contr pentru neexecutare se va face prin rezolutiune sin u prin reziliere. In calitate de beneficiar poate fid oar pers fizica, iar dobinditor pers fizica cu capacitate deplina, dar se admite si pluralitate de subiecte din ambele parti (art 839, al 2). Obiectul este complex , si cuprinde actiunile beneficiarului de a transmite dr de proprietate asupra bunului, si actiunile dobinditorului, de a presta intretinerea datorata. Legea prescrie incheierea contr in forma scrisa, poate fi si forma autentica. Contr singur isi determina termenul care este egal cu durata vietii beneficiarului intretinerii. Astfel contr inceteaza odata cu decesul beneficiarului intretinerii, sau cu decesul ultimului beneficiar. Dar mai poate inceta si in baza temeiurilor generale de stingere a obligatiilor : prin acordul partilor, remiterea datoriei, novatia,etc. Contr dat nu poate inceta prin executare. 15 forma i modificarea contractului de instrainare a bunului cu conditia intretinerii pe viata Legea prescrie incheierea contr in forma scrisa. In cazul cind pentru instrainarrea bunului transmis de beneficiar se cere forma autentica, contr urmeza a fi autentificat notaral, sub sanctiunea nulitatii absolute. n cazul neexecutrii de ctre dobnditor a obligaiei de ntreinere, beneficairul ntreinerii poate cere stabilirea obligaiei de ntreinere prin efectuarea unor pli periodice de bani. Stabilirea obligaiei de ntreinere printr-o sum de bani se poate face i prin acordul prilor. (art 841) Astfel , iniierea schimbrii formei de ntreinere i aparine doar beneficairului ntreinerii i ca temei poate servi numai neexecutarea de ctre dobnditor a obligaiilor contractuale. Forma alternativ este efectuarea plii periodice n bani. De obicei, plile periodice se efectueaz lunar, dar n principiu, pot avea loc i alte situaii. .Stabilirea obligaiei de ntreinere printr-o sum de bani poate avea loc nu numai ca rezultat, ca form de sanciune pentru neexecutarea obligaiilor contractuale pe parcursul executrii contractului, dar i ca o condiie contractual, convenit de pri i stipulat n contract la momentul ncheierii lui. Dac la ncheierea contractului prile au convenit n aa mod, apoi n caz de nerespectare de ctre dobnditor a

obligaiilor contractuale, beneficairul ntreinerii este n drept, dup analogia acestei norme, s cear schimbarea ntreinerii n natur 16 drepturile si obligatiile benificiarului intretinerii i a dobinditorului in contractul de instrainare cu conditia de intretinere pe viata. Obligatiile beneficiarului: obligatiile rezida in transmiterea drepturilor de proprietatea supra bunului, care reprezinta obiectul propriei prestatii si predarea nemijlocita a acestuia. va datora garantii impotriva evictiunii si impotriva viciilor ascunse ale bunului . pentru viciil e ascunse ale bunului beneficiarul va raspunde conform vinztorului. obligatiile dobinditorului dobinditorul este tinut sa receptionez ebunul, dobinditorul va suporta riscul pieririi sau al detiriorarii bunului. principala obligatie a dobinditorului este asigurarea inretinerea in natura a beneficiarului, dobinditorul nu poate renunta la prestarea intretinerii pe motiv ca valoarea ei depaseste valoare bunului. nu poate instraina bunul pe toata durata vietii beneficiarului. dreptul - beneficiarul intretinerii este in drept sa ceara rezolutiunea contractului in cazul nerespectarii obligatiei dobinditorului, Dobnditorul, la rndul su, poate cere rezoluiunea contractului n cazul imposibilitii executrii obligaiilor contractuale n virtutea unor circumstane, care nu depind de voina lui. dobinditorul are un drept ce const n stabilirea gajului sau altor grevri a obiectului contractului, numai cu consimmntul beneficiarului ntreinerii. cu acordul beneficiarului intretinerea ppoate fi realizata de o alta persona terta angajata de dobinditor.partile pot satbili de comun acord executarea obligatiei de intretinere in forma achitarii periodice a unei sume de bani. 17 studiu comparat : contractul de donaie i contractul de instrainare cu conditia de intretinere pe viata. Prin contract de donatie, o parte (donator) se obliga sa mareasca din contul patrimoniului sau, cu titlu gratuit, patrimonial celeilalte parti (donatar). n baza contractului de nstrinare a bunului cu condiia ntreinerii pe via, o parte (beneficiarul ntreinerii) se oblig s dea celeilalte pri (dobnditor) n proprietate un bun imobil sau mobil, iar dobnditorul se oblig s asigure beneficiarului ntreinere n natur locuin, hran, ngrijire i ajutorul necesar pe timpul ct va tri, precum i nmormntare asemanai - sinalagmatice. Un contract este sinalagmatic dac fiecare dintre pri se oblig reciproc, astfel nct obligaia fiecreia din ele s fie corelativ obligaiei celeilalte, fiecare obligatie a unora din ei avnd-usi cauz juridic in obligatia respectiv a celuilalt. 2 Consensual deoarece se considera valabil incheiat din momentul in care pr ile contractante au realizat un accord in privinta tuturor clauzelor esentiale ale contractului. Snt eseniale clauzele care snt stabilite ca atare prin lege, care reies din natura contractului sau asupra crora, la cererea uneia din pri, trebuie realizat un acord Translativ de proprietate acest character jurididc al contractului presupine faptul ca odata fiind realizat acordul de vointa al partilor contractuante i potrivit regulii generale, la predarea bunurilor are loc transmiterea dreptului de proprietate. in cazul contractului de donatie unde obiectul il face niste plti periodice, el inceteaza odata cu decesul donatorului ca si in cazul contractului de intretinere ce inceteaza o data cu decesul beneficiarului,. contractual de donatie ca sic el de instrainare poate inceta prin rezolutiune deosebiri - Oneros - Act juridic cu titlu oneros este actul prin care se procur unei pri un folos patrimonial pentru obinerea n schimb a unui alt folos patrimonial. partile. sunt doar personae fizice in cazul conractului de insrainare pe cind la contractual de donatie pot fi si pewrsoane juridice inafara de cele cu scop lucrative. aleatoriu, deoarece ntinderea i chiar existena obligaiei pentru asigurtor nu se cunoate n momentul ncheierii contractului, deoarece depinde de un eveniment viitor i incert (instrainare) 19 drepturile si obligatiile debirentierului si credirentierului. obligatiile - principal obligatie credirentierului in contracul de renta cu titlu oneros este transmiterea bunului care reprezinta obiectul prorpiei prestaii. transmitind un bun in proprietate in schimbul revedentei credirentierul este obligat s-al transmita liber de vicii material si juridice. contractual de renta cu titlul gratuita nu garanteaza obligatii in sarcina credirentierului. drepturile credirentierului sunt: posibilitatea de a solicita executarea firtata a obligatiilor debirentierului in cazul neexecutarii sau executarii encorespunzataoare, precum si dobinda pentru intarziere. poate cere rezilierea contractului. Prin contractul de rent se poate stipula caracterul insesizabil al rentei numai n cazul n care a fost sonstituit cu titlu gratuit. in acest caz creditorii credirentuierului nu vor putea urmsri revedenta primita de acesta.

obligatia principal obligatie a debirentierului este de a platirvedenta, in cazul rentei viagere revedenta se achita in avans partiule fiind in drept sa stabiliasca periodicitataea platii in lipsa ei avansul se va plati pentru 3 luni. in contractual de renta cu pluralitate de credirentieri decesul unuia NU STINGE OBLIGATIA DEBIRENTIERULUI, in cazul contractuklui de renta cu titlu oneros deberientierul suporta si riscul pieririi sau detiorarii bunului in coinformitate cu art. 854 dreptul pe toata durata valabilitatii contractului debirentierul poate cu acordul credirentierului de a instraina, a greva, a ipoteca bunurile ce au fost primate de la persoana ce a constituit renta. 21 Dispozitii generale cu privire la contr de comodat Comodatul (imprumutul de folosinta), este atunci cind o parte (comodant) da cu titlu gratuity un bun in folosinta celeilalte parti (comodatar) , iar aceasta se oblige sa restituie bunul la expirarea termenului pentru care ia fost dat. Contr e de regula real , consensual, unilateral dar si sinalagmatic, si cu titlu gratuity si translativ de folosinta (astfel comodantul va ramine proprietarul bunului transmis in folosinta, suportind riscul pieririi fortuite a acestuia). Obiect al contr de comodat sint bunurile nefungibile (individual determinate), bunuri mobile cit si immobile sis a fie neconsumptibile. Parti pot fi atit pers fizice cit si juridice, si ambele tre sa aiba capacitatea de a incheia acte de administrare. Comodatarul nu poate imprumuta sau da in folosinta uni tert bunul , decit cu consimtamintul proprietarului. Contr este precedat de relatii interpersonale ale participantilor, bazate pe incredere reciproca. Termenul contr este de prerogative partilor. Contr poate fi incheiat atit pe o perioada determinate cit sip e o perioada nedeterminata. Forma este reglementata de normele generale privind forma actului juridic. 18 Contractul de renta: Forma, Termenul, Plata, i cuantumul rentei. Renta se constituie printr-un contract n baza cruia o parte (debirentier) se oblig s plteasc periodic, cu titlu gratuit sau oneros, o redeven cecleilalte pri (credirentier). termenul - legislatorul stabilete n mod expres c renta poate fi stabilit pe durata vieii credirentierului sau/i terei persoane ce beneficiaz de ntreinere, i n mod implicit, c renta poate fi i pe termen. Astfel, atunci cnd prile stabilesc un termen, pe durata cruia debirentierul se oblig de a achita renta, iar la expirarea acestui termen contractul nu mai producee efecte, contractul de rent se consider ncheiat pe termen. n cazul n care contractul prevede obligaia debirentierului de a asigura ntreinere credirentierului pe durata vieii acestuia, aceast rent este viager. Ct n cazul contractului de rent viager att i n cazul contractului de rent pe termen, prile urmeaz a indica momentul nceputului curgerii termenului. forma - Pentru valabilitatea unui contract prin care se promite o rent este necesar formularea n scris a promisiunii i autentificarea ei notarial. Dac, n temeiul contractului de rent, debirentierului i se d un bun imobil, contractul urmeaz a fi nscris n registrtul bunurilor imobile. Atfel, contractul de rent urmeauz a fi ncheiat n form scris i autentificat notarial. plata - Periodicitatea i momentul de plat a rentei se stabilesc prin acordul prilori, lundu-se n considedraie forma rentei; Renta viager se pltete n avans ;Renta n bani se pltete n avans pentru trei luni dac n contract nu este prevzut altfel. Pentru alte forme de rent, termenul de plat n avans se stabilete n dependen dee caracterul i de scopul rentei; Dac la nceputul perioadei pentrtu care se pltete renta credirentierul este n via, lui trebuie s i se dea integral renta pentru aceast perioad Astfel, prile la ncheierea contractului dee rent stabilesc fie o dat concret a lunii (exemplu: data de 5 a fiecrei luni), fie o zi concret (exemplu:prima miercure din lun), fie o zi determinat de producerea unnui fapt sau act juridic (exemplu: primirea salariului de ctre debirentier), fie o alt modalitate, care presupune posibilitatea credirentierului de a pretinde de la debirentier achitarea rentei ntr-un moment concret dee terminat. Cuantumul rentei se stabilete de ctre pri; n cazul decesului unuia dintre credirentieri, renta se pltete integral supraveuitorilor dac n contract nu este prevzut altfel Prile sunt n drept s stabileasc, indicnd tipul plii (n bani sau n bunuri), mrimea plii. Prile pot stabili cuantumul rentei n mrimi diferite pentru perioade de timp diferite. Aceasta depinde, de regul, de neceesitile credirentierului. Astfel, spre exemplu n contract poate fi stipulat c pentru perioada cald a anului linule aprilie-octombrie mrimea lunar a rentei o constituie 300 lei, iar pentru perioada rece a anului lunile noiembrie-martie mrimea lunar a rentei o constituie 700 lei.

20 Studiu comparat: contractual de instrainare cu conditia intretinerii pe viata si contractului de renta n baza contractului de nstrinare a bunului cu condiia ntreinerii pe via, o parte (beneficiarul ntreinerii) se oblig s dea celeilalte pri (dobnditor) n proprietate un bun imobil sau mobil, iar dobnditorul se oblig s asigure beneficiarului ntreinere n natur locuin, hran, ngrijire i ajutorul necesar pe timpul ct va tri, precum i nmormntare Renta se constituie printr-un contract n baza cruia o parte (debirentier) se oblig s plteasc periodic, cu titlu gratuit sau oneros, o redeven cecleilalte pri (credirentier). asemanai - sinalagmatice. Un contract este sinalagmatic dac fiecare dintre pri se oblig reciproc, astfel nct obligaia fiecreia din ele s fie corelativ obligaiei celeilalte, fiecare obligatie a unora din ei avnd-usi cauz juridic in obligatia respectiv a celuilalt. (in cazul rentei cu titlu oneros) 2 Consensual deoarece se considera valabil incheiat din momentul in care pr ile contractante au realizat un accord in privinta tuturor clauzelor esentiale ale contractului. Snt eseniale clauzele care snt stabilite ca atare prin lege, care reies din natura contractului sau asupra crora, la cererea uneia din pri, trebuie realizat un accord. Translativ de proprietate acest character jurididc al contractului presupine faptul ca odata fiind realizat acordul de vointa al partilor contractuante i potrivit regulii generale, la predarea bunurilor are loc transmiterea dreptului de proprietate. termenul la contractual de renta viagera si la cel de instrainare este ne determinat (decesul). contractual de renta ca sic el de instrainare poate inceta prin deces.si contractual de renta viagera sic el de insrainare au un character aliatoriu. contractul de instrainare este numai cu titlul oneros pe cind si contractual de renta poate fi cu titlul gratuit. deosebiri in cazul rentei cu titlu oneros contractual este unilateral obligational; in contractual de schimb el mereu este sinalagmatic; contractul de instrainare este numai cu titlul oneros precum si contractual de renta poate fi cu titlul oneros oneros; termenul in cazul rentei poate fi determinat pe cand in cazul intretinerii el este nedeterminat; oartile in acest contract (poate fi persoana fizica si juridica), in contractual de instrainare partile pot fid oar personae fizice. forma contractului de instrainare estea cea scrisa, in contractual de renta este cea scrisa si autentica totodata. 22 Drepturile si obligatiile i raspunderea comodantului si a comodatarului Prin contract de comodat o parte (comodant) da cu titlu gratuit un bun in folosina celeilalte pri (comodatar), iar aceasta se obliga sa restituie bunul la expirarea termenului pentru care i-a fost dat. Raspunderea comodantului Comodantul poarta raspundere numai pentru intentie sau culpa grava; In cazul in care comodantul nu executa obligatia de a da bunul, comodatarul poate cere doar repararea prejudiciului; Daca a ascuns cu viclenie viciile bunului transmis in folosinta gratuita, comodantul este obligat sa repare comodatarului prejudiciul cauzat astfel. Raspunderea comodantului survine doar pentru aciunile de executare a contractului, care se produc cu intentie sau culpa grava. Celelalte categorii ale culpei comodantului nu duc la rspunderea acestuia. Comodantul rspunde pentru viciile bunului transmise in folosina gratuita, n cazurile cnd le-a ascuns cu viclenie (din intenie sau culp grav) la momentul semnrii contractului. Pentru celelalte categorii de vicii, despre care comodantul n-a tiut la momentul ncheierii contractului, rspunderea comodandului nu survine Obligatiile comodatarulu- Comodatarul trebuie sa pastreze si sa ngrijeasc bunul cu diligenta unui bun proprietar si sa-l foloseasca numai in scopul stabilit in contract sau determinat prin natura bunului.Comodatarul este inut sa suporte cheltuielile necesare folosinei bunului. Comodatarul poate cere compensarea cheltuielilor extraordinare, necesare si urgente pe care a fost nevoit sa le faca pentru conservarea bunului. Comodatarul nu poate da bunul in folosina unor teri decit cu acordul comodantului. Comodatarul este obligat sa restituie, la expirarea termenului contractului de comodat, bunul primit in folosinta gratuita. In cazul in care contractul de comodat nu are stabilit un termen, comodatarul este obligat sa restituie bunul la sfirsitul valorificarii lui in scopul mentionat in contract . obligatiile comotantului este obligat sa restituie comodatarului cheltuielile exraordinare, necesare si urgent, suportate de catre comodatar in vederea cnservarii bunului comodatarul are dreptul la restituirea imediata a bunului si reparatia prejudiciului cauzt . poate rezilia contractual dca: in virtutea unor circumstane neprevzute, comodantul insusi are nevoie de bun; comodatarul folosete bunul neconform destinaiei stabilite in contract, da bunul, fara acordul comodantului, in folosin unui ter sau supune bunul unui pericol mare, ca urmare a nemanifestarii prudentei cuvenite; comodatarul a decedat; comodatarul persoana juridica si-a ncetat activitatea.

dreptul comodatarului - sa folosesca bunul sal conserveze sa retina bunurile comodatarului atita timp cat comodantul nu isi onoreaza obligatile. (creantelor privind cheltuielile extraordinare, necesare si urgente fcute pentru conservarea bunului.) 23 contractul de imprumut: forma termenul si dobinda. Contractul de mprumut reprezint o nelegere (acord) conform creia mprumutrorul se oblig s dea n prorpietate mprumutatului bani sau alte bunuri fungibile, iar ultimul se oblig s restituie aceiai sum de bani sau bunuri de acela gen, calitate sau cantitate. forma - contractual de imprumut se incheie cu respectarea normelor generale cu privire la respectarea formei actului juridic civil (verbal, scrisa, autentica). ne respectarea formei scrise nu duce la nulitatea contractului, dar priveaza partile la posibilitatea dovedirii existentei lui prin proba cu martori. inprumuturile oferite de asociaiile economice si imprumuturi ale cetatenilor se perfecteaza in scris iar cele acordate de Lombard prin intocmirea chitantei de amanet. termenul nu reprezinta o clauza esentiala si se determina de parti in contract, pote fi si fara termen, aici imprumutatorul poate cere in orce moment inprumutul, imprumutatul avind la dispozitie 30 de zile. Dobnda n baza contractului de mprumut n baza contractului de mprumut prile pot prevedea i plata unei dobnzi, care trebuie s se afle ntr-o relaie rezonabil cu rata de refinanare a Bncii Naionale a Moldovei; nelegerea asupra dobnzii prin care se ncalc dispoziia alin.1 este nul; Se pltete dobnda la expirarea fiecrui an pentru perioada dintre momentul ncheierii contractului i cel al restituirii mprumutului dac n contract nu este prevzut altfel; n cazul n care mprumutatul nu pltete dobnda n termen, mprumuttorul poate cere restituirea imediat a mprumutului i a dobnzii aferente. mprumutul poate fi nu numai cu titlu gratuit, dar i cu titlu oneros, care poart denumire de mprumut cu dobnd. Dobnda const de regul, ntr-o sum de bani i reprezint fructele civile produse de bunul mprumutat. n cazul mprumutului cu dobnd, contractul are un obiect dublu: bunul mprumutat i dobnda. 24 Restituirea imprumutului si efectele nerestituirii imprumutului Restituirea mprumutului - mprumutatul trebuie s restituie mprumutul n termenul i n modul stabilit de contract. Dac nu au fost stabilite dobnzi, el are dreptul s restituie mprumutul i pn la expirarea termenului; mprumutatul trebuie s restituie bunuri de calitate i n cantitatea bunurilor primite i nimic mai mult, chiar dac preurile au crescut ori au sczut. n cazul n care a mprumutat o sum de bani, mprumutatul are obligaia de a restitui suma nominal primit fr a ine cont de variaiile valorii numerarului. Dac n contractul de mprumut nu este stabilit nici termenul de restituire, nici termenul de preaviz, mprumutul trebuie restituit n decursul a 30 zile de la data la care mprumutatul a primit cererea de restituire. Principala obligaie a mprumutatului este de a restitui mprumutul n termenul i modul prevzut de contract. Efectele nerestituirii mprumutului n cazul n care mprumutatul nu restituie n termen mprumutul, mprumuttorul poate cere pentru ntreaga sum datorat o dobnd n mrimea prevzut la art. 619 dac legea sau contractul nu prevede altfel. Dac n contract este prevzut restituirea mprumutului n rate i mprumutatul nu restituie n modul stabilit nici cel puin o rat, mprumuttorul poate cere restituirea imediat a ntregului mprumut i a dobnzii aferente. In cazul n care nu poate restitui bunul, mprumutatul trebuie s plteasc valoarea acestuia calculat n funcie de locul i timpul execurii obligaiei. 26. Dispozitii generale cu privire la contractul de locatiune. Forma , termenul si plata de chirie. Prin contr de locatiune, o parte (locator) se oblige sad ea celeilalte parti (locatar) un bun determinat individual in folosinta temporara sau in folosinta si posesiune temporara, iar acesta se oblige sa plateasca chiria. Obiecte pot fi numai bunurile determinate individual si neconsumptibile. Locatiunea este un contr sinalagmatic, cu titlu oneros, comutativ, consensual, translativ de folosinta si cu executare succesiva. Pentru locator, locatiunea este o forma rationala si economica de folosire a bunului temporar neutilizabil. Locatiunea permite locatarilor , folosind un patrimoniu starin, sa practice activitatea de antreprenoriat sau alt gen de activitate. Parti pot fi atit pers fizice cit si juridice din RM, precum si persoanele straine,etc. Legislatia prevede inca un subiect specific al raportului de locatiune sublocatarul. Insa la trimiterea patrimoniului in sublocatiune trebuie respectata o conditie obligatory existenta acordului locatorului.

Termenul este una din clauzele esentyiale ale contr. Legislatia stabileste ca contr de locatiune nu poate fi incheiat pe un termen care depaseste 99 ani. Dar contr poate fi incheiat si pe un termen nedeterminat atunci cind raporturile contractuale continua in mod tacit dupa expirarea contr de locatiune. Rezilierea contr de locatiune incheiat fara termen poate avea loc la cererea oricarei parti cu un preaviz de 3 luni pentru immobile si 1 luna pentru bunurile mobile, daca in contr nu e prevazut altfel. In practica contr de locatiune se incheie pe un termen de un an, 3/5 ani , mai rar pe un termen indelungat. Forma contr la fel e o clauza esentiala. Initial se admitea si forma verbala a acontr, insa mai apoi aceasta lege a fost modificata, forma verbala fiind exclusa. In present, CCRM, admite forma verbala, cu exceptia contr de locatiune a unui imobil, ce tre sa fie intocmit in scris. Daca nu vor respecta forma scrisa, atunci partile vorr fi lipsite de posibilitatea dovedirii faptului incheierii contr, prin proba cu martori. Contr de locatiune a unui imobil, pe un termen ce depaseste 3 ani, trebuie inscris in registrul bunurilor immobile. Pretul in acest contr este chiria. Plata pentru chirie poate fi stabilita pentru toate bunurile inchiriate in ansamblu sau pentru fiecare obiect in paret, in bani sau intro alta forma. In functie de perioadele de achitare , chiria poate fi clasificata in : anuala, semestriala, tremestriala, si lunara. Legea stabileste ca plata chiriei poate fi efectuata integral la expirarea termenului stability in contr. 25 Studiu comparat: contractual de instrainare cu conditia intretinerii pe viata si contractului de renta deosebiri - mprumutul este un contract sinalagmatic, dnd natere la obligaii reciproce pentru ambele pri. De regul este un contract unilateral, deoarece din momentul ncheierii nate obligaii numai pentru comodatar, Este un contract cu titlu gratuit (comodatul). mprumutul este un contract cu titlu oneros dac legea sau contractul nu prevede altfel cand exista dobinda. mprumutul este un contract translativ de proprietate, mprumutatul devenind proprietarul bunurilor mprumutate i suportnd riscurile pieirii fortuite. . Un contract translativ de folosin i nu translativ de proprietate. n temeiul contractului comodatarul dobndete numai dreptul de folosin. obiectul contractului de comodat sunt bunurile nefungibile (individual determinate). la contractul de imprumut obiectul este banii sau alte bunuri fungibile. in baza contractului de comodat riscul pieririi fortuite tsa pe seama proprietarul ui (comodat). la imprumut pe seama imprumutatului . asemanari - si contractul de imprumut ca si cel de comodat pot avea un termen determinat ambele contracte po fi cu titlu gratuit. 27 Cracteristicile bunului inchiriat 1. O obligaie de baz a locatorului este transmiterea bunului n stare, care permite folosirea lui conform destinaiei i meninerea bunului n aceast stare pe toat durata locaiunii. Aceast obligaiune rezult din faptul, c locatorul este, de regul, proprietarul bunului nchiriat i el trebuie s suporte toate cheltuielile necesare pentru meninerea acestui bun n stare cuvenit. Aceast regul este imperativ i prile nu pot conveni altfel.2. Scopul acestei norme este asigurarea transmiterii n locaiune a unui bun care este liber de orice vicii. n lege sunt stipulate caracteristicile de ordin material i juridic, prezentate fa de obiectul locaiunii. 3. Bunul este considerat liber de orice viciu material cnd are caracteristicile convenite. Aceste caracteristici se refer la criteriile i cerinele de ordin calitativ, care se refer la capacitile luntrice ale bunului i care trebuie s asigure folosirea bunului dup destinaie.4. Bunul este considerat liber de orice viciu material dac prile au respectat minimum o condiie din cele dou legale: a n contract este stipulat destinaia obiectului i starea acestuia permite folosirea acestui bun dup aceast destinaie. b Prile nu au convenit asupra unor anumite caracteristici de folosin, dar bunul poate fi folosit conform destinaiei obinuite a unor asemenea bunuri. 5. Bunul dat este considerat liber de orice viciu juridic dac nici un ter nu poate valorifica dreptul asupra acestui bun n perioada pentru care a fost ncheiat contractul. Prin urmare, obiectul contractului pot fi i bunurile asupra crora terele persoane pot avea careva drepturi. Principalul moment n acest sens l constituie faptul, c bunul este considerat liber de orice viciu juridic cu condiia c nici un ter nu poate valorifica dreptul su asupra acestui bun pe toat durata locaiunii. 28 Drepturile si obligatiile locatarului si locatorului Drepturile si obligatiile locatarului obligatiile obligatiile locatorului in comparative cu cele ale locatarului sunt mai numeroase: a) sa preia bunul inchiriat; 2) sa participle la intocmirea actului de primire-predare sis al semneze; c) sa foloseasc

bunul inchiriat in stricta conformitate cu destinatia lui sau cu ce aprevzut in contract; d) sa pastreze bunul inchiriat in stare normal; e) sa asigure integrarea bunului inchiriat; f) sa ia toate masurile pentru nedmiterea deteriorarii sau pierderea bunului inchiriat; g) sa achite cghiria in termen in locul si modul prevazut de contract; h) sa efectueze reparatia prevazuta de contract si lege; drepturile legislatia in vigoare prevede dreptui specific locatarului care nu reiese din obligatiile corelatiove ale locatarului: a) sa rascumpere bunul inchiriat integral sau partial, daca legea nu prevede o ingradire in acest sens; b) cu acordul locatarului sa aduc inbunatatiri bnului inchiriat; c) sa transmita bunul inchiriat in sublocatiune cu acordul locatorului; sa ridice inbunttirile aduse bunului inchiriat fara acordul proprietarului, daca ele sunt separabile si daca contractual nu prevede altfel. cu acordul partilor in contract pot fi prevazute si alte drepturi. Drepturile si obligatiile locatorului dat fiind faptul ca acontractul de locatiune este un contract sinalagmatic, lui I se aplica reguli generale a contractelor de drept civil (obligatia unei parti ii corespunde dreptul celei lalte parti si invers cu unele exceptii prevazute de lege). obligatile a) sa predea locataruli bunul predarea trebuie sa fie reala, in natura; b) sa predea un bun liber de orce viciu material este lliber de vicii cand poate fi poate folosit conform destinatiei obisnuite a unor asemenea, daca nu sa convenit asupra folosinte; c) sa transmita toate documentele, regulile, instructiunile ce autentifica dreptul de proprietate asupra bunului inciriat si stabilesc modul de folosinta a acestuia; d) sa transmita bunul liber de orce viciu juridic nunul e considerat liber de viciu juridic atunci cand un tert nu poate pretinde dreptul asupra acestuia, in perioada pentru care a fost incheiat contractual; drepturile 1) locatarul este in drept sa dea n locaiune un bun cu vicii fr careva efecte negative pentru locator. Aceast situaie poate avea loc dac sunt respectare trei condiii: a) viciul exista la momentul ncheierii contractului; b) locatarul era la curent cu acest viciu; c) locatarul nu a fosrmulat fa de locator careva pretenii viza-vi de acest viciu. 2) Dreptul locatarului de a verifica bunul nchiriat i de a efectua lucrri asupra lui. 29 Sublocatiunea su cesiunea de locatiune, drepturile si obligatiile sublocatarului Locatarul este n drept s dea bunul nchiriat n sublocaiune sau s cesioneze locaiune numai cu consimmntul locatorului. Pentru aceasta, el este obligat s-l informeze pe locator despre intenia sa i s indice numele sau denumirea, adresa persoanei creia intenioneaz s-i subnchirieze sau s-i cedeze locaiunea. Sublocatiunea poate avea loc doar cu rspectare unor prevederi legale: a) pentru a da un bun in sublocatiun, locatarul este obligat sal informeze pe locator despre intentia sa sis a indice numele sau denumirea, adresa personae care urmeaza sa subinchirieze bunul; b) numai cu consimtamintul pealabil al locatorului; c) daca locatorul nu consimte sublocatiuniea el este obligat sal informeze pe locatar in termen de 15 zile motivate. Locatorul nu poate s nu dea consimmntul la subnchiriere sau la cesiunea locaiunii dac, dup ncheierea contractului de locaiune, se nate interes legitim pentru locatar de a da bunul, integral sau parial, unui ter. Aceast prevedere nu se aplic dac persoana terului constituie un impediment, spaiul nchiriat devenind astfel suprancrcat sau dac, din alte motive temeinice, nu i se poate impune loctorului s permit subnchirierea sau cesiunea locaiunii. d) Termenul contractului de sublocaiune nu poate depi termenul contractului de locaiune. e) Locatorul care consimte la sublocaiunea sau la cesiunea locaiunii nu poate cere dect compensarea cheltuielilor rezonabile care pot rezulta din sublocaiune sau cesiune, Prin urmare, dac locatorul cere aceste compensri el trebuie s prezinte probele respective c lea suportat. Cesiunea locaiunii elibereaz locatarul anterior de obligaii. n cazul nchirierii unui alt bun dect imobilul de locuit, prile pot stabili altfel. n cazul cesiunii locaiunii are loc schimbarea subiecilor locaiunii, deoarece n aceast situaie dreptuirle i obligaiile contractuale ale locatarului pe deplin trec la un alt locatar. Din aceste considerente legea stipuleaz c, cesiunea locaiunii elibereaz locatarul anterior de obligaii fa de locator. Aceast regul are un efect imperativ numai pentru contract de lcoaiune a unui imobil de locuit. Dac obiectul locaiunii este un alt bun dect un imobil de locuit prile sunt n drept de a se abate de la regula general n ce privete eliberarea locatarului anterior de obligaiile sale fa de locator. Prin urmare, n cazul cesiunii locaiunii, locatarul anterior, n baz acordului cu locatorul i poate pstra rspunderea contractual fa de locator. 30 ncetarea locatiunii, modificarea / i prelungirea contractului de locatiune. Modificare Referitor la contractual de locatiune actioneaza o regula generala contractual poate fi modificat in orce moment prin acordul partilor. art. 879 Dac bunul este afectat de un viciu, locatarul este eliberat de plata

unei pri din chirie proporional diminurii folosinei bunului. in acest caz modificarea contractului se refera doar la reducerea cuantumului chiriei si are lo pe parcursul executarii obligatiei contractual. art 880 Dac un viciu care diminueaz folosina bunului exist n momentul ncheierii contractului sau apare ulterior dintr-o cauz pentru care este rspunztor locatorul sau dac acesta este n ntrziere n privina obligaiei sale de a remedia bunul, locatarul poate cere, pe lng preteniile sale la o chirie redus, despgubiri pentru prejudiciul cauzat. art. 887 Cuantumul chiriei poate fi modificat prin acordul prilor. Locatorul poate cere modificarea chiriei numai o dat n an i numai n cazul n care condiiile economice fac ca neajustarea s fie inechitabil. art 890 n virtutea legii locatarul a crui folosin este deranjat de un alt locatar sau de persoanele crora acesta le-a permis folosina bunului sau accesul la el este n drept, n dependen de circumstane: s cear reducerea chiriei sau; incetarea - . Locaiunea nceteaz: a) la expirarea termenului contractului; b) n cazul pierderii bunului nchiriat, rascumpararea lui.; c) n late cazuri prevzute de lege sau de contract. d ) lichidarea entitatii economice. e) in cazul exproprierii. in cazul exproprierii partiale locatarul poate cere reducerea chiriei. Poate ionceta prin reziliere. temeiurile locatorului : a) poseda si foloseste bunurile inchiriate necorespunzator contractului sau destinatiei bunului; b) inrautateste intentionat sau din inprudenta starea bunului ; c) nu respecta obligatia de restabilire integral si de repararaea bunului inchiriat; d) da in sublocatiune fara consimtamintul locatarului; temeiurile locatarului: a) a devenit invalid sau declarat incapabil, sau cand executa o pedeapsa privative delibertate. pentru savirsirea unei infractiuni care exclude posibilitatea executarii ulterioare a contractului. rezilierea contractului de locatiune fara termen poate avea loc la cererea orcaei parti cu un preaviz de 3 luni pentru B. immobile si de o luna pentru B. mobile, daca in contract nu e prevazut altfel. Prelungirea contractului de locaiune O particularitate a locaiunii o constituie posibilitatea continurii n mod tcit a folosirii bunului nchiriat, fapt care are ca efect prelungirea raporturilor contractuale pe un termen nedeternimat. Pentru ca raporturile contractuale s fie considerate prelungite pe un termenu determinat este necesar c pn la expirarea termenului contractului prile s nu ntreprinde careva aciuni de ncetare a raporturilor contractuale i restituirea locatorului bunului nchirita. 31 Rezilierea contractului de locatiune la initiativa locatarului si locatorului n cazul aparitiei temeiurilor rezilierii a contractului partea contractatnta este in drept si nicidecum obligate sa adreseze in instant de judecata o astfel de cerere. prin reziliere. temeiurile locatorului : a) poseda si foloseste bunurile inchiriate necorespunzator contractului sau destinatiei bunului; b) inrautateste intentionat sau din inprudenta starea bunului ; c) nu respecta obligatia de restabilire integral si de repararaea bunului inchiriat; d) da in sublocatiune fara consimtamintul locatarului; e) nu a folosit timp de un an bunurile inchiriate destinate productiei agricole si 2 ani terenurile destinate productiei agricole; f) nu ia masuri de reproducere a resurselor natural care au proprietatea de a se restabili. temeiurile locatarului: a) a devenit invalid sau declarat incapabil, sau cand executa o pedeapsa privative delibertate. pentru savirsirea unei infractiuni care exclude posibilitatea executarii ulterioare a contractului. rezilierea contractului de locatiune fara termen poate avea loc la cererea orcaei parti cu un preaviz de 3 luni pentru B. immobile si de o luna pentru B. mobile, daca in contract nu e prevazut altfel. 32 Dispozitii generale cu privire la contractul de arenda Arenda e contr incheiat intre o parte proprietar, uzufructuar sau un alt posesor legal de terenuri si de alte bunuri agricole (arendator) si alta parte (arendas) cu privire la exploatarea acestora pe o durata determinate si la un pret stabilit de parti. Contr este sinalagmatic, cu titlu oneros , cu executare succesiva , translativ de folosinta si comutativ. Spre deosebire de legislatia anterioara , cind in baza contr se transmite numai dr de folosinta , in present se transmite nu numai dr de folosinta ci sic el de posesiune. Ca obiecte pot I terenurile agricole si alte resurse naturale. Arendasul folosind bunul ce nui apartine, are dr de al exploata, de a se ocupa cu activitatea de antreprenoriat, de producere a altor bunuri si de a obtine profit, s.a. Relatiile de arenda, poarta un character temporar, adica raporturile iau nastere pe o perioada nedeterminata de timp, de regula indelungata. Parti pot fi fie pers fizice sau juridice, cu domiciliul in RM. Bunurile pot fi mijloace fixe (teren cu destinatie agricola, masini , utilaje, constructii, s.a.) si mijloace circulante.

Pretul se numeste arenda, care se stabileste prin acordul partilor si se fixeaza in contr. Exista exceptie doar la bunurile ce fac parte din proprietataea de stat, astfel se mentioneaza ca plata anuala pentru arenda terenurilor agricole proprietate publica constituie cel putin 2 % sic el mult 10 % din pretul normative al termenului dat in arenda. Termenul arendei se stabileste de catre parti sin u poate fi mai mic de un an si mai mare de 30. La darea in arenda a teren agricol in scopul sadirii unor plantatii multianuale, termenul contr de arenda nu poate fi mai mic de 25 ani. Contr se incheie in forma scrisa. Se inregistreaza la oficiul cadastral territorial, daca contr este incheiat poe un term de pina la 3 ani. Prin acordul comun al partilor contr poate fi modificat in orice moment, iar in caz de nerespectare a obligatiilor contractuale de catre una din parti, in baza hotaririi judecatoresti. In virtutea legii contr de arenda inceteaza in cazul : expirarii termenului arendei ; declararii nulitatii acestuia ; pieirii bunurilor arendate ; rezilierii contr , si in alte cazuri prvazute de lege 33 plata arendei, reducerea arendei, drepturile si obligatiile arendatorului i a arenda ului. Plata - Legea stabilete 3 modaliti de achitare a plii de arend: bani; n natur; n form mixt. Nu se pot isca careva probleme cnd plata se face n bani. Mai complicat este situaia, cnd plata se face n natur sau n form mixt. n acest caz, , plata n natur se stabilete ntr-o cantitate determinat de produse sau ntr-un procent din producie. Dac plata arendei este mixt, apoi prile sunt obligate s stipuleze n contract n ce mrime (proporie) plata se efectueaz n bani i n ce mrime n natur. Dac plata n natur include cteva culturi agricole, apoi, respectiv i proporiile acestora. Reducerea arendei - pentru realizarea acestui drept legislatorul stabilete trei condiii: pieirea fructelor obinute ce depete 50 procente; pieirea fructelor obinute are loc n mod fortuit; dreptul la diminuare are loc numai pn la separarea fructelor.Acest drept al arendaului nu poate fi realizat dac pieirea a avut loc din alt cauz, dect cea furtuit. Reducerea trebuie s fie proporional pagubei. .Acest norm poate fi aplicat indiferent de faptul dac fructele au fost asigurate i arendaul a primit despgubirea, deoarece legislatorul nu condiioneaz aplicarea acetei norme n dependen de acest fapt. Dar, cererea arendaului poate s nu fie acceptat de arendator n cazul cnd arendaul primind despgubirea de la compania de asigurare nu a suportat careva prejudicii. Drepturile si obligatiile arendatorului i a arendaului Arendatorul este in drept sa verifice modul in care arendatorul exploateaza bunurile, fara a intervene in activitatea lui. are dreptul de amanet asupra bunurior aduse de arendas si asupra fructelor bunurilor arendate. Pentru exploatarea terenului arendaul poate procura diferite bunuri materiale, cum ar fi: tehnica agricol, uniti de transport, utilaj pentru prelucrarea produselor agricole i de alt destinaie, semine, animale .a. Totodat arendaul n rezultatul exploatrii obiectului arendat dobndete un product nou, cum ar fi: road, carne, lapte, vin, conserve .a. ns n caz de neexecutare a obligaiilor contractuale, n primul rnd pentru neachitarea la timp a plii arendei, cauzarea unui prejudiciu sau n caz dec exist alte cereri ale arendaului ele pot fi garantate prin amanent i n acest caz se aplic norma acestui articol. obligat: sa predea bunurile agicole date in arenda in termenele si conditiile stipulate in contract; sa predea tehnica si utilajele agricole prevazute de contract; sa predea catele necesare pentru utilizarea bunurilor arendate. sa efectuieze din cont propriu reparatia capitala a bunurilor;sa plateasca arendasului in cazul rezilierii contractului inaintea de incetare a a anului agricol valoarea freuctelor desi inca neseparate insa care vor putea fi separate pina la finele anului agricol. Arendasul are dreptul de prioritate la incheierea pe un nou termen daca: sia onorat obligatiile contractuale anterioare; bunurile arendate se dau in arenda pe un nou termen; accepta noile clauze conractuale. beneficiaza de deptul de premtiune in cazul instrainarii bunului. sa ceara reducerea proportionala a arendei daca mai mult de 50 % din fructe au pierit fortuit. de a rascupara bunul arendat. dar aceasta norma vine in contradictie cu legea din 2003 art 20 al. 4 care se refera la dreptul arendasului de a rascumpara bunul arendat , unde se stipuleaza ca rascumpararea terenurilor agricole arendate nu se admite. obligat - sa foloseasca cu buna credinta bunurile arendate conform clauzelor contractuale; sa mentina potentialul productiv al bunurilor agricole sa le restituie la expirarea termenului stipulat , in strea

corespunzatoareclauzelor contractului; sa acite plata pentru arenda in modul si locul stabili; sa achite impozitele si alte plati prevazute in legislatia in vigoare, in cazul cand contractul nu prevedea altfel. 34 Modificarea, rezilierea contractului de arenda, si incetare lui. Contractul poate fi modificat orcind in cazurile de nerespectare a clauzelor contractuale. pentru modificarea contractului partea va solicita un aviz cu cel putin 30 de zile pina la prezentarea propunerilor de modificare. la modificarea clauzelor contractuli de arenda partile urmeaza sa semneze un acord aditional care va fi parte integranta a contractului. in virtutea legii contractul inceteaza: expirarea termenului; declararii nulitatii acestuia; pieririi bunurilor; rezilierii contrcatului; in alte cazuri prevazute de lege. arendatorul poate cre rezilierea contractului daca: pastreaza si foloseste bunurile arendate necorespunzator; inrautateste intentionat sau intimplator starea bunurilor; nu respecta obligatia de restabilire integral si de repararaea bunului arendat ;cda in subarenda fara consimtamintul proprietarului; ;nu ia masuri de reproducere a resurselor natural care au proprietatea de a se restabili. nu a folosit timp de un an terenul destinate productiei agricole si 2 ani terenurile destinate productiei neagricole; nu a achitat arenda pe parscursula 3 luni din ziua expirarii termenului de plata. din initiative arendasului contractual poate fi reziliat anticipat daca: arendatorul nu sia indeplinit obligatia de a restabili integra, sau repararea bunurilor arendate, asigurarea tehnico materiala; buurile agricole, in virtutea unor circumstante pentru care arendasul nu poarta raspundere, vor fi introp stare inutilizabil; arendatorul nu ia transmis la timp arendasului bunurile arendate; a devenit invalid sau declarat incapabil, sau cand executa o pedeapsa privative delibertate. pentru savirsirea unei infractiuni care exclude posibilitatea executarii ulterioare a contractului. 35 dispozitii cu privire la leasing, forma si continutul acestui contract. Prin contractul de leasing, o parte - creditorul financiar (locator) - se obliga sa dobindeasca in proprietate sau sa produc bunul mobil specificat in contract si sa-l dea in posesiune si folosina, pentru o perioada determinata in contract, celeilalte pari (locatar), iar aceasta se obliga la plata in rate a unei sume de bani (redevena). caracterele consensual, sinalagmatic cu titlu oneroe, cu executare succesiva (Acel contract din care se naste obligatia ambelor parti sau, cel putin, a uneia dintre ele, de a executa prestatiile ce le datoreaza intr-o perioada de timp Forma si coninutul contractului de leasing- Contractul de leasing se incheie in scris. continutul Contractul de leasing trebuie sa contina ndeosebi: preul bunului;suma totala, numrul si scadenta ratelor; plata finala si metodele calculrii ei in cazul rezilierii contractului. Cerina de baz, naintat de lege, fa de forma contractului de leasing este respectarea formei scrise ca condiie ad probationem. Respectiv, urmeaz s fie respectate toate cerinele legale, referitoare la ncheierea, modificarea i rezilierea actelor juridice (Art.210). Deci, contractul poate fi ncheiat nu numai n forma unui document semnat de pri, dar i prin schimb de scrisori, telegrame, telefonograme .a., care vor fi semnate de ctre expediator (ofertant) i vor conine clauzele eseniale ale viitorului contract. Norma analizat conine acel minim de condiii necesare, care permit a ntregi n linii mari un contract de leasing. Prevederile Art. 679 CC, conform crora contractul se consider incheiat daca partile au ajuns la un acord privind toate clauzele lui esentiale, vis-a-vis de contractul de leasing pot fi tlmcite ca cumulul de condiii necesare, care determin valabilitatea juridico-civil a contractului. 36 Raspunderea vinzatorului , locatarului, si locatorului Raspunderea vinzatorului fata de locatar Vinzatorul bunului este obligat direct fata de locatar pentru garantiile legale sau conventionale inerente unui contract de vinzare-cumparare. Vinzatorul nu raspunde insa in fata locatorului si a locatarului pentru acelasi prejudiciu. Dreptul la naintarea direct a preteniilor de ctre locatar vnztorului pentru garaniile legale sau convenionale ce rezult dintr-un contract de vnzare-cumprare, ncheiat ntre locator i vnztor, reprezint o particularitate distinct a acestui contract. ns, faptul livrrii de ctre vnztor a bunurilor de o calitate necorespunztoare nu acord locatarului dreptul de a rezilia sau modifica contractul de vnzare-cumprare fr acordul locatorului. Soluionarea chestiunei despre rezilierea contractului ine de competena prilor. Raspunderea locatorului pentru nerespectarea obligatiilor contractuale asumate de catre vinzator este agajat in trei cazuri: cand locatarul alege vinzatorul bunului si in contrat nu este prevazut altfel; indiferent de

faptul cine alege vinztorul daca ontractul prevede aceasta obligatie; cind locatarul in mod fraudulos intervine in alegerea bunului care necesita a fi procurat in vederea transmiterii ulterioare a leasingului si in desmnarea vinzatorului acestui bun. Locatarul si locatorul rspund pentru obligaiile lor potrivit contractului de leasing si in conformitate cu legea. Temeiurile i mrimea rspunderii locatorului i locatarului nu snt indicate expres de prezentul Cod, referin fcndu-se la prevederile contractului i lege. Un caz stabilit de lege de rspundere a locatorului este prevzut de al.3 Art.927, i anume, locatorul poart rspundere fa de locatar, cnd ultimul a suportat cheltuieli (pagube), legate de intervenia locatorului n alegerea vnztorului. 37 studiu comparat: contractul de vinzare cumparare i contractul de leasing Prin contractul de leasing, o parte - creditorul financiar (locator) - se obliga sa dobindeasca in proprietate sau sa produc bunul mobil specificat in contract si sa-l dea in posesiune si folosina, pentru o perioada determinata in contract, celeilalte pari (locatar), iar aceasta se obliga la plata in rate a unei sume de bani (redevena). Prin contractul de vnzare-cumprare, o parte (vnztor) se oblig s predea un bun n proprietate celeilalte pri (cumprtor), iar acesta se oblig s preia bunul i s plteasc preul convenit. asemanari - ambele contracte sunt 1 sinalagmatice. Un contract este sinalagmatic dac fiecare dintre pri se oblig reciproc, astfel nct obligaia fiecreia din ele s fie corelativ obligaiei celeilalte, fiecare obligatie a unora din ei avnd-usi cauz juridic in obligatia respectiv a celuilalt. Consensual deoarece se considera valabil incheiat din momentul in care pr ile contractante au realizat un accord in privinta tuturor clauzelor esentiale ale contractului. Snt eseniale clauzele care snt stabilite ca atare prin lege, care reies din natura contractului sau asupra crora, la cererea uneia din pri, trebuie realizat un acord. Oneros - Act juridic cu titlu oneros este actul prin care se procur unei pri un folos patrimonial pentru obinerea n schimb a unui alt folos patrimonial. deosebiri contractul de leasing este cun contract cu executare succesiva, cel de vinzare cumprarea este de regula cu execuare imediata. Translativ de proprietate acest character jurididc al contractului presupine faptul ca odata fiind realizat acordul de vointa al partilor contractuante i potrivit regulii generale, la predarea bunurilor are loc transmiterea dreptului de proprietate (vinzare cumparare), translativ de folosinta cel de leasing. contractual de leasing poate genera niste raporturi juridice trilaterale figurind in acest caz si vinzatorul bunului (furnizat) ca proprietar al acestuia. obiectul bunuluimaterual in cazul contractulu de leasing este un bun mobil, pecind in contractual de cumparare vinzare poate fi su un bun mobil. forma contractului de vinzare cumparareae este cea care se aplica in general actului juridic civil, la cea de leasing doar forma scrisa este prevazuta expres in cod. 38. Dispozitii generale cu privire la contr de antrepriza Prin contr de natrepriza, o parte (antreprenor) se oblige sa efectueze pe riscul sau o anumita lucrare celeilalte parti (client), iar acesta se oblige sa receptioneze lucrarea si sa plateasca pretul convenit. Contr de antrepriza face parte din grupul de contr civile de executare a lucrarilor si prestare a serviciilor. Antreprizza este un contr sinalagmatic (bilaterla), cu titlu oneros, comutativ, cu executare succesiva si consensual. Contr este incheiat intuito personae. Deci antreprenorul va fi obligat sa execute personal lucrarea numai daca contr prevede astfel sau daca aceasta nu rezulta din imprejurari. (ex: tabloul comandat unui renumit pictor, interventia chirurgicala contractata cu un medic.) Obiect al contr poate fi atit producerea sau transformarea unui bun, cit si obtinerea unro alte rezultate prin efectuarea de lucrari. Bunul produs de antreprenor ii apartine acestuia cu titlu de proprietate pina la preluarea acestui bun de catre client. Antreprenorul isi asuma obligatia sa efectueze o lucrare pe riscul sau. De obicei contr se incheie in forma scrisa simpla, impusa indeosebi la producerea unor obiecte complicate, ce necesita un termen indelungat de executare. Dar din esenta normelor de dr rezulta ca contr de antrepriza poate fi intocmit si in forma verbala. Pretul contr este remuneratia antreprenorului, si e o suma de bani pe care clientul se oblige sa o plateasca antreprenorului pentru lucrul efectuat. Daca contr de antrepriza prevede executarea unor lucrari complexe, de lunga durata, pretul se determina prin intocmirea devizului. Devizul se intocmeste de antreprenor, de comun accord cu clientul si constituie un calcul al materialelor ce urmeaza a fi utilizate si lucrarilor ce urmeaza a fi effectuate. Sint 2 categorii de preturi : prt forfetar (o suma unica, globala) si deviz estimativ.

39 Drepturile si obligatiile antreprenorului si beneficiarului. Obl antreprenorului : - pina la incheierea contr antreprenorul tre sa-si indeplineasca obligatia preventive de informare cu privire la natura lucrarii sau prestatiei ; - sa efectueze lucrarea personal doar atunci cind obligatia data reiese din contr , din imprejurarile sau natura contr ; - sa efectueze lucrarea pe propriul risc ; - antreprenorul e obligat sa furnizeze toate materialele necesare executarii contr, daca partile nau convenit altfel ; - daca antreprenorul efectueaza lucrarea cu materialul sau, el tre sa transfere in favoarea clientului dr de propr asupra bunului ; - sa participle la intocmirea actiunilor de receptionare ; - sa inlature viciile si abaterile depistate pe parcursul receptionarii lucrarii, pe costul antreprenorului. Dr antreprenorului : - are dr la economia dobindita prin reducerea costului lucrarii ; - are dr la retentie si gaj, asupra bunului mobil produs sau imbunatatit de el ; - daca obiectul contr este o constructie sau o parte din constructie, antreprenorul este in drept, pentru garantarea dr care rezulta din contr, sa ceara constituirea unei ipoteci, asupra terenului de constructie al clientului ; Obl clientului : - e obligat sa receptioneze lucrarea , in modul locul si termenul stability de lege sau contr ; - receptionarea lucrarii e o declaratie prin care clientul accepta lucrarea, cu sau fara reserve (poate fi verbala sau scrisa) ; - obligatia de achitare a retributiei prevazute in contr ; - clientul este obligat de a plati retributia globala stabilita si in cazul cind antreprenorul reduce costul lucrarii in raport cu cel stipulat in contr, fara reducerea calitatii si cantitatii lucrarii. Dr clientului : - e in dr sa ceara de la antreprenor executarea anumitei lucrari ; - e in dr sad ea indicatii antreprenorului , referitoare la modul de executare a lucrarii ; - daca lucrarea are vicii, clientul poate cere remuneratia lor ; - este in dr de a stabili un termen pentru inlaturarea viciilor depistate ; 40 dispozitii cu privire la contractual de prestari servicii. Prin contractul de prestri servicii, o parte (prestatpr) se oblig s presteze celeilalte pri (beneficiar) anumite servicii, iar aceasta se oblig s plteasc retribuia convenit. Definiia contractului de prestri servicii conine elementele de baz ale acestor raporturi juridice, i anume, contractul este consensual, sinalagmatic, cu titlul oneros, iar obiectul reprezint anumite servicii. Obiectul serviciilor prestate poate fi un rezultat materializat, bunoar, serviciile prestate de un medic-stomatolog, reparaia mbrcmintei, nclmintei, sau un rezultat nematerial serviciile de comunicaie, informaionale, consultative .a. n toate cazurile ns persist un element obligatoriu prestarea serviciile este un rezultat al aciunilor, al activitii prestatorului. Prile contractului sunt beneficiarul i prestatorul. n aceste caliti pot activa liber persoane fizice sau juridice subieci de drept. Contractul de prestri servicii poate fi un contract public n cazurile cnd prestatorul, ca un antreprenor cu activitate public, este obligat de a presta servicii oricrei persoane care le solicit. Termenul de plat - Plata pentru serviciu se efectueaz dup prestarea serviciior. ncetarea raporturilor din contractul de prestri servicii. Raporturile din contractul de prestri servicii nceteaz la expirarea perioadei pentru care au fost stabillite. n cazul n care nu s-a convenit asupra duratei raporturilor contractuale sau din natura ori scopul serviciilor nu rezult un termen, fiecare parte poate s rezilieze contractul. n cazul n care contractul de prestri servicii este ncheiat pentru perioada mai lung de 5 ani, prestatorul poate rezilia contractul dup 5 ani. Termenul pentru preaviz este de 6 luni. forma este generala pentru actele jurididice . 41 drepturile si obligatiile beneficiarului si prestatorului. obligatiile prestatorului prestatorul este obligat anterior incheieriic ontractului sa furnizeze beneficiarului in masura in care circumstantele o permit, informatii cu privire la natura prestatiei, termenul si bunurile

necesare pentreu prestarea serviciilor; este dator sa depuna toate eforturile pentru a oferi serviciul solicitat de beneficiar. daca prestarea serviciilor necesita anumite bunuri, in lipsa unor intelegeri ontractuale, aceasta urmeaza a fi furnizate de prestator, potrivit art. 938 bunurile furnizate terebuie sa fie de calitate si adecvate prestarii serviciilor solicitate. prestatorul este obligat sa foloseasca cu grija aceste bunuri. la cererea beneficiarului , prestatorul va fi tinut la prezentarea unui raport despre prestatiile si cheltuelile effectuate. dreptul prestatorului daca beneficiarul refuza neintemeiat sa pria serviciul prestatorul este in drept sa ceara despagubiri. n cazul n care beneficiarul ntrzie s preia serviciile, prestatourl este ndreptit s solicite plata sumei convenite pentru serviciile care nu au putut fi efectuate din cauza ntrzierii i nu este obligat s presteze servicii pentru aceast sum. El trebuie ns s accepte ca din suma de plat s se scad contravaloarea pentru economiile pe care le-a fcut prin neefectuarea serviciilor sau pentru veniturile obinute prin prestarea de sevicii fa de alii n aceeai perioad, sau pentru setviciile pe care nu le presteaz cu rea-credin obligatia beneficiarului principal obligatie a beneficiarului este achitarea serviciilor prestate. sa intretina spatiile pe care tre sa le procure pentru prstarea serviciilor, incit prestatorul sa fie protejat cotra riscurilor pentru viata si sanatate. si sa preia serviciul. va compensa cheltuielile facute de prestator. dreptul beneficiarului - (este un contract sinalagmatic si si obligatia unei din parti intrunfel este dreptul celei lalte) alt ceva nu este a se vede art 978 acolo mai este ceva.. 42 termenele de reziliere, si modalitatea de reziliere a contractului de prestari servicii de catre parti. Raportuirle din contractul de prestri servcii pot fi reziliate: zilnic, ncepnd cu sfritul zilei urmtoare, dac plata se face pe zi; cel mai trziu n prima zi lucrtoare din cursul unei sptmni, ncepnd cu sfritul urmtoarelor tile de smnt, dac plata se calculeaz pe sptmn; cel mai trziu pe data de 15 a lunii, ncepnd cu sfritul lunii calendarisitce, dac plata se calculeaz pe lun; cu respectarea termenului de preaviz de 6 sptmni, ncepnd cu sfritul tremestrului calendaristice, dac plata se calculeaz pe trimestre sau pe perioade mai mari; oricnd dac plata nu se face n dependen de intervalele de timp. n cazul n care relaiile privind prestarea se servicii ocup tot timpul de lucrul al prestatorului, termenul pentru preaviz trebuie s fie de 2 spttmn. Dac plata se face pe zi, raporturile din contractul de prestri servicii pot fi reziliate zilnic, n orice zi, ncepnd cu sfritul zilei urmtoare. Din esena legii rezult, c dac prile sau una din ele este agent economic apoi declaraia de reziliere trebuie s fie fcut n orele de lucru a organizaiei sau organizaiilor respective. Dac plata se calculeaz pe sptmn apoi raporturile contractuale pot nceta cel mai trziu n prima zi lucrtoare din cursul unei sptmn, ncepnd cu sfritul urmtoarei zile de sptmn. Din aceast norm rezulr, c declaraia de reziliere a contractului poate fi efectuat n orice zi a sptmnii care urmeaz dup sptmna pentru care s-a calculat plata dar nu mai trziu dect prina zi lucrtoare din a treia sptmn. Dac plata de calculeaz pe lun raporturile contractulae por fi ncetate cel mai trziu pe data de 15 al lunii urmtoare. Dac plata se calculeaz pe trimeste sau pe perioade mai mari se aplic un alt principiu de ncetare a raporturilor contractuale. Astfel, n asemenea cazuri pareta care iniiaz rezilierea contractului trebuie s fac un preaviz de 6 sptmni, ncepnd cu sfritul unui trimestru calendaristic curent. Preavizul trebuie s fie efectuat ntr-o form, care va putea fi probat n caz de litigiu. Dac plata nu se face n dependen de intervale de timp, apoi raproturile conttactuale pot fi ntrerupte oricnd, n orice moment. Legea stipuleaz o regul special pentru cazul n care relaiile privind prestarea servicii ocup tot timpul de lucru al prestatorului. Bunoar, serviciile telefonice se acord nentrerupt, pe parcursul a 24 ore pe zi, fr zile de odihn i srbtori. Dac prestatorul reziliaz contractul de prestri servicii din motive care nu in de nerespectarea condiiilor contractului de ctre beneficiar sau dac beneficiarul reziliaz contractul din cauza c prestatouel nu respect prevederile conttractului, prestatorul nu are dreputrl la retribuie n msura n care serviciile sale de plata. Dac rezilirea are loc din cauza nclcrii condiiilor contractulkui de ctre cealalt parte, aceasta este obligat s suporte costurile pentru paguba cauzat prin rezilierea contractului.