Cuprins: Capitolul 1 Elemente introductive despre moneda unica europeana.......................................................................................3 Capitolul 2 Etapele introducerii monedei unice europene......

6
2.1. Etapa I Infiintarea Bancii Centrale Europene si stabilirea membrilor UEM.........6 2.2. Etapa II Faza tranzitionala 1999-2001...................................................................8 2.3. Etapa III Punerea in circulatie a biletelor si a monedelor Euro...........................9 Formele bancnotelor si culoarea lor :...........................................................................10 Bancnota de 20 euro...................................................................................................10 Bancnota de 50...............................................................................................................10 Banconta de 100.............................................................................................................10 Bancnota de 200.........................................................................................................10 Bancnota de 500.........................................................................................................10 2.4. Etapa IV Euro devine singurul mijloc de plata..................................................10

Capitolul III De ce a fost introdus euro? Avantaje si dezavantaje euro..........................................................................12

3.1. Necesitatea introducerii euro................................................................................12 3.2. Avantajele euro.....................................................................................................13 3.2.1. Avantajele euro pentru Europa:.....................................................................13 3.2.2. Avantajele euro pentru economia mondiala..................................................15 3.3. Dezavantaje euro:..................................................................................................15 3.4. Posibilele probleme care ar fi putut sau ar putea sa apara ca urmare a introducerii monedei euro..................................................................................................................16 3.5. Costurile introducerii euro....................................................................................16

Capitolul IV - Impactul introducerii monedei unice in tarile din zona euro................................................................................17

4.1. Impactul asupra intreprinderilor si comertului cu amanuntul in Franta...............18 4.2. Impactul asupra cetatenilor francezi.....................................................................22 4.3. Nivelul preturilor in tarile din zona euro..............................................................25 4.4. Pregatirile realizate de cele 12 tari membre EMU cu ocazia introducerii euro......31 1.Austria.....................................................................................................................31 2.Belgia......................................................................................................................32 3.Finalanda.................................................................................................................33 4.Franta......................................................................................................................34 5.Germania.................................................................................................................35 6.Grecia......................................................................................................................36 7.Irlanda.....................................................................................................................37 8.Italia........................................................................................................................38 9.Luxemburg..............................................................................................................40 10.Olanda...................................................................................................................41

11.Portugalia..............................................................................................................42 12.Spania....................................................................................................................43 4.5. Ce s-a intamplat odata cu introducera euro in alte tari europene care nu fac parte din Euroland?.................................................................................................................44

Capitoul V - Succesul tehnic si operational al monedei unice europene........................................................................................48

5.1. O politica monetara credibila orientata spre stabilitate.........................................48 5.2. Coordonarea politicilor economice.......................................................................49 5.3. Euro-catalizator pentru progresul european..........................................................51 5.3.1. Euro si piata unica...........................................................................................51 5.3.2. Euro incitatie pentru continuarea reformelor structurale............................52

Capitolul VI Euro, dolarul american sau ambele? ...............54

6.1. Factorii care determina rolul international al unei monede..................................54 6.2. Interventiile BCE in sustinerea evolutiei raporului de schimb euro/dolar ............56

Capitolul VII Concluzii............................................................61

La 1 ianuarie 2002, la ora zero, introducerea bancnotelor si a monedelor euro a marcat nu numai completarea uniunii monetare si economice, ci si un pas major, daca nu cel mai important pas inainte in istoria integrarii europene. Presedintele Bancii Centrale Europene (BCE), dl. Wim Duisenberg considera ca data de 1 ianuarie 2002 va aparea in cartile de istorie din toate tarile europene, membre ale Uniunii Monetare si Economice, ca fiind inceputul unei noi ere in Europa. Crearea unei monede unice europene este cel mai important pas realizat pentru dezvoltarea sistemului monetar international de la adoptarea ratelor de schimb flexibile, in anii 70. Dolarul american va avea astfel primul competitor real. Asteptatul rol mondial al monedei euro trebuie privit de-a lungul a trei perioade de timp: o perioada a pregatirilor pentru crearea infrastructurii necesare introducerii monedei unice (pana in anul 1999); o perioada de tranzitie de 5 pana la 10 ani, in timpul careia euro isi va castiga pozitia in cadrul sistemului finantelor internationale; si pe termen lung, cand conditiile structurale relativ stabile vor fi indeplinite. Lansarea lina a monedei unice europene ca moneda cash a demonstrat ca publicul este doritor sa accepte credibilitatea noii monede si ca domeniul business a fost pregatit

sa plateasca costurile substantiale ale tranzitiei. Teama de un cosmar logistic s-a dovedit nefondata, dar numai datorita investitiilor substantiale realizate de catre banci si magazine in pregatirea personalului si in sisteme informatice. In cele ce urmeaza sunt prezentate: un istoric al monedei unice europene si rolul Bancii Centrale Europene in evolutia acesteia, necesitatea introducerii euro, precum si avantajele si dezavantajele aferente. Un capitol special trateaza dintr-o perspectiva statistica impactul economic al trecerii la moneda unica in cele douasprezece tari, precum si consecintele in plan social. Un interes deosebit prezinta fluctuatiile raportului de schimb euro/dolar evidentiate in capitolul VI.

Capitolul 1 Elemente introductive despre moneda unica europeana Euro este denumirea monedei unice a statelor membre participante la zona euro. Logo-ul EURO este reprezintat de litera greceasca epsilon peste care sunt suprapuse doua linii orizontale paralele amintind de simbolurile dolarului american ($), al lirei sterline () si de cel al yenului japonez (). Prin alegerea literei epsilon s-a facut referire la leaganul civilizatiei europene si totodata la prima litera a cuvantului "Europa". Liniile paralele sugereaza stabilitatea monedei euro. Abrevierea oficiala, "EUR", a fost inregistrata la Organizatia Internationala de Standardizare (ISO). Reuniunea de la Madrid, din decembrie 1995 a adoptat denumirea monedei unice ,,EURO care in1ocuieste vechea moneda comuna ECU. Denumirea de euro a fost aleas si pentru c publicul german asocia ecu inflaiei i devalorizrii. Ortografia oficial va fi euro fara majuscula, cum este, de altfel, pentru majoritatea monedelor. Exist ns dou excepii: Germania, limb n care toate substantivele comune deci i euro se scriu cu majuscul, i n Grecia care utilizeaz alfabetul specific, grec. De fapt cuvntul ecu era ortografiat n patru moduri: cu, ecu, Ecu i ECU. Calendarul tehnic de lansare a monedei EURO a prevazut urmatorii pasi: faza I: la inceputul anului 1998 au fost selectionate din cele 15 tari membre UE, acelea care au indeplinit criteriile de convergenta, pentru anul 1997; faza a II-a: de la 1 ianuanie 1999, odata cu inceperea activitatii Bancii Centrale Europene, s-au stabilit ratele de schimb intre EURO si devizele tarilor care au aderat. Moneda EURO este introdusa in paralel cu monedele nationale; initial, EURO este admisa doar ca moneda 3

scripturala; platile cash continua sa se realizeze in monedele nationale; faza a III-a: va debuta la 1 ianuarie 2002 si se prevede punerea in circulatie a biletelor si a monedelor EURO, care vor circula paralel cu monedele nationale timp de 6 luni; faza a IV-a: se va derula dupa 28 februarie 2002, cand EURO va deveni singurul mijloc de plata. Introducerea monedei EURO de la 1 ianuarie 1999 a fost precedata de adoptarea Regulamentului 1103/97, prin care s-au prevazut dispozitiile referitoare la inlocuirea ECU cu EURO, astfel: o de la 1 ianuarie 1999, toate referirile la ECU, utilizate in contracte si alte instrumentc juridice au fost inlocuite cu EURO, utilizandu-se pentru conversie, raportul 1/1 (1 ECU = 1 EURO); o au fost stabilite rapoartele fixe de schimb, valabile de la 1 ianuarie 1999; o au fost definite regulile de rotunjire. Astfel, istoria EURO incepe la 1 ianuarie 1999, cand unsprezece state membre ale Uniunii Europene au aderat la moneda unica europeana. Aceste state au fost: Germania, Italia, Franta, Olanda, Belgia, Spania, Portugalia, Finlanda, Austria, Irlanda si Luxemburg. In data de 1 ianuarie 2001 li s-a alaturat cea de-a douasprezecea tara, Grecia. In data de 1 ianuarie 1999 s-au stabilit ratele fixe de conversie care au ramas neschimbate pana in data de 31 decembrie 2001. Ratele de schimb intre EURO si cele 12 unitati monetare nationale ale statelor ce formeaza Zona Euro au fost fixate irevocabil, fara diferente intre cursurile de vanzare si cumparare. Cursul de schimb fata de dolarul american s-a stabilit la 1 EURO = 1,170 $.

1 2 3 4 5 6

Belgia Germania Spania Franta Irlanda Italia

40,3399 1,95583 166,386 6,55957 0,787564 1936,27

BEF DEM ESP FRF IEP ITL

7 8 9 10 11 12

Luxemburg Olanda Austria Portugalia Finlanda Grecia

40,3399 2,20371 13,7603 200,482 5,94573 340,750

LUF NLG ATS PTE FIM GRD

Monedele nationale ale tarilor participante au devenit sub-diviziuni ale EURO la 1 ianuarie 1999. Conversia in EURO este reglementata prin lege de Uniunea Europeana astfel ca doar rata fixata pentru fiecare moneda nationala la 1 ianuarie 1999 poate fi folosita pentru transformarea in euro. Folosirea altei rate ar fi o incalcare a legi Uniunii Europene. Fiecare rata de conversie trebuie sa fie folosita cu 6 cifre semnificative, de exemplu 1 euro = 40,3399 BEF (franci belgieni). Modul de rotunjire a sumelor obtinute in urma conversiei este urmatorul: daca a treia zecimala a sumei este mai mica decat 5, atunci rotunjirea sumei in euro se realizeaza in minus, de exemplu 34,874 euro devin 34,87 euro; daca a treia zecimala este 5 sau mai mare decat 5, atunci suma trebuie rotunjita in plus, de exemplu 34,875 euro devin 34,88 euro. Pentru transformarea unei monede nationale intr-o alta moneda nationala, cea dintai este transformata in EURO, dupa care in cealalta moneda nationa1a. In EURO suma poate fi rotunjita dar nu la mai putin de trei zecimale. Nu se poate folosi nici o alta metoda de calcul, decat doar in cazul in care se obtine ace1asi rezultat. Odata cu introducerea monedei EURO, o noua dobanda de referinta pentru piata interbancara europeana EUROLIBOR (Euro London Interbank Offered Rate) a fost stabilita de catre principalii operatori ai pietei financiare din Londra. Aceasta dobanda a fost fixata la nivelul de 3,25000% pentru o saptamana si o luna, si la 3,20250% la termen de 1 an a inceput sa fie utilizata pentru reglarea tranzactiilor din 4 ianuarie 1999, prima zi in care moneda EURO a inceput sa circule pe pietele monetar-financiare internationale. Eurolibor a fost stabilita la initiativa British Bankers Associtions (BBA) de catre un grup de 16 banci, selectionate conform importantei si experientei pe piata valutara si a produselor derivate de la Londra. Din grupul celor 16 institutii au facut parte banci americane, japoneze si europene.

Capitolul 2 Etapele introducerii monedei unice europene 2.1. Etapa I Infiintarea Bancii Centrale Europene si stabilirea membrilor UEM Institutia care gestioneaza moneda unica si stabileste politica monetara a Uniunii Europene este Banca Centrala Europeana (ECB). Constituita la 1 iunie 1998 cu sediul la la Frankfurt pe Main, in Germania, Banca Centrala Europeana (ECB) face parte din Sistemul European al Bancilor Centrale alaturi de cele 15 banci centrale nationale ale statelor UE. Conform statutului, unul dintre obiectivele majore ale ECB este mentinerea stabilitatii preturilor. Principalele sarcini ale ECB se refera la: elaborarea si implementarea politicii monetare pentru zona euro;

realizarea operatiunilor de schimburi externe; mentinerea si administrarea rezervelor valutare oficiale ale statelor membre. Tratatul de la Maastricht preconizeaza ca fiecare tara membra va avea drept de vot egal in luarea deciziilor. Dar acest egalitarism este iluzoriu, pentru ca nu ne putem imagina, de exemplu, ca Luxemburgul va avea aceeasi greutate ca Germania . Trebuie mentionat ca bancile centrale nationale ale statelor membre care nu au adoptat moneda unica europeana (euro) pot sa elaboreze politici monetare nationale, dar nu iau parte la elaborarea si implementarea politicii monetare pentru zona euro. Calea catre o moneda comuna a cerut convergenta economiilor membre. In sens larg aceasta inseamna ca rata inflatiei, rata dobanzii si nivelul fiscalitatii trebuiau sa convearga la cea mai buna performanta din euroland, adica Germania. Desi au existat cateva exceptii, criteriile de convergenta au fost indeplinite din primele luni ale anului 1998. Admiterea tarilor membre ale Uniunii Europene in Sistemul European al Bancilor Centrale a fost conditionata de indeplinirea unor criterii de convergenta, astfel: 1. Rata inflatiei sa nu depaseasca cu mai mult de 1,5 puncte procentuale media ratei inflatiei a celor mai bune 3 tari membre ale Uniunii Europene cu cele mai stabile preturi; 2. Deficitul bugetar sa nu depaeasca 3 % din P.IB.-ul fiecarei tari; 3. Datoria publica a tarii respective sa nu depseasca 60 % din P.I.B.-ul acesteia; 4. Rata dobanzii nu trebuie sa fie mai mare de doua puncte procentuale fata de media pe termen lung a primelor trei state performante in aeest domeniu; 5. Rata de schimb nu trebuie sa depaseasca marjele normale ( 2,25 % fata de ECU) prevazute in cadrul Sistemului Monetar European. Trebuie ca moneda nationala sa fie integrata in Sistemul Monetar European de cel putin doi ani. Modul de indeplinire de catre statele U.E. a criteriilor de convergenta stipulate in Tratatul de la Maastricht, pentru anul 1997, se prezinta astfel:

Tara Belgia Danemarca Germania Grecia Spania Franta Irlanda Italia Luxemburg

Inflatia 1.6 2.2 1.3 8.4 3.8 2.1 2.1 4.7 1.3

Deficit public (% din P.I.B.) 3.3 1.4 4.0 7.9 4.4 4.0 1.6 6.6 -0.9 7

Datorie publica (% din P.I.B.) 130.6 70.2 60.8 110.6 68.7 56.4 74.7 123.4 67.0

Sistemul Monetar European Da Da Da Nu Da Da Da Nu Da

Doband a 6.7 7.4 6.3 15.1 9.5 6.6 7.5 10.3 7.0

Olanda Austria Portugalia Finlanda Suedia Marea Britanie U.E. Referinte

1.2 1.7 3.0 0.9 1.6 3.0 2.7 2.6

2.6 4.3 4.0 3.3 3.9 4.6 4.4 3.0

78.7 71.7 71.7 61.3 78.1 56.3 73.5 60

Da Da Da Da Nu Nu Da

6.3 6.5 9.4 7.4 8.6 8.0 7.6 8.7

Datele din tabel evidentiaza urmatoarele aspecte: statele care au indeplinit cerintele impuse au fost: Germania, Franta, Italia, Spania, Belgia, Austria, Portugalia, Finlanda, Irlanda, Luxemburg; Suedia, Marea Britanie, Danemarca si Grecia nu au aderat la Uniuriea Europeana Monetara in faza initiala, iar Grecia, desi nu a indeplinit criteriile de convergenta, a facut eforturi pentru ca acestea sa fie indeplinite in anul 2001; Conform unui protocol anexat la Tratatul de la Maastricht, Marea Britanie beneficiaza de clauza de optiune, conform careia poate face parte din Sistemul European al Bancilor Centrale atunci cand considera ca este cazul; cazul Danemarcei este special, intrucat in iulie 1992, prin referendumul organizat, populatia si-a exprimat dezacordul cu privire la acest tratat. In urma refuzului, Consiliul European a luat act de neparticiparea acestei tari.

Tratatul de la Maastricht ii ofera Bancii Centrale Europene obligatia de a asigura stabilitatea preturilor. Banca se va ingriji de orice depreciere a ratei de schimb a monedei euro, si este de preferat sa se inregistreze o apreciere a monedei unice ca semn al succesului timpuriu al acestei institutii europene. Trebuie mentionat ca BCE este prima banca din istorie fara o supraveghere guvernamentala de peste umar. 2.2. Etapa II Faza tranzitionala 1999-2001 Perioada 1999-2001 va fi o perioada tranzitionala de la monedele nationale catre noua moneda unica europeana. In acest interval de timp, vor circula atat monedele nationale cat si moneda unica, doar ca cea din urma va exista doar sub forma monedei de cont. Efectele impactului trecerii la moneda euro in aceasta etapa le vor simti cel mai mult persoanele juridice, indiferent de marimea si natura lor. Fiecare organizatie va fi libera sa decida cand si cum sa faca trecerea la euro. Pe perioada de tranzitie (1999 2001), nu va exista obligatia de a se folosi euro, dar nici nu va fi prohibita utilizarea acestuia. De exemplu, o companie poate sa primeasca o factura in euro si sa o achite in moneda nationala. Toate domeniile de activitate din cadrul unei organizatii vor resimtii efectele aparitei monedei unice, dar fiecare va avea particularitatiile sale. Astfel, ca strategiile din toate domeniile vor trebuie revizuite cu atentie. a) Compartimentul de marketing si cel al vanzarilor

Preturile vor fi denominate in euro in toate regiuniile Uniunii Economice si Monetare, ceea ce va insemna ca vor putea fi comparate in totalitate. Riscul valutar va disparea, iar costurile de trecere a granitelor va fi redus. Companiile vor avea acces la o piata cu aproximativ 300 milioane de consumatori, ceea ce va intari competitia, iar exporturile in alte tari europene vor deveni vanzari locale. Singura limitare majora va fi doar diferanta de limba. b) Aprovizionarea si logistica Strategia de aprovizionare va trebui sa fie revizuita ca urmare a deschiderii spre furnizorii europeni, costurile putand fi comparate in totalitate. Locatia depozitelor si facilitatile de distributie vor trebui reanalizate. Companiile multinationale vor decide sa centralizeze unele aprovizionari si alte operatiuni. c) Comparimentul contabilitate Companiile vor decide daca vor tine documentele in euro sau in moneda nationala pana la sfarsitul anului 2001. Sistemele de contabilitate vor trebui sa fie revazute pentru a reflecta intrarile contabile in euro, chiar daca acest lucru nu va fi necesar pana atunci cand compania va decide trecerea la euro. d) Finantele si trezoreria Companiile nu sunt obligate sa-si deschida conturi bancare in euro pe perioada tranzitiei, atata timp cat facturile primite in euro pot fi platite printr-un cont in moneda nationala. Costurile financiare ar trebui reduse, in primul rand datorita eliminarii comisioanelor de schimb valutar, si in al doilea rand datorita simplificarii accesului la piata monetara europeana si la noi produse financiare. e) Departamentul informatic Toate programele informatice vor trebui revizuite si modificate cel mai tarziu pana la 1 ianuarie 2002. Acest lucru va afecta orice date, incepand cu inregistrarile contabile pana la costurile de inventar, preturile de vanzare, salariile etc. Companiile vor trebui sa decida daca vor tine inregistrarile in ambele monede (euro si cea mnationala) in perioada de tranzitie, sau vor trece direct la euro. O problema exista in cazul Spaniei si Italiei, si anume euro va avea doua zecimale aferente centilor, in timp ce la sistemele ce folosesc peseta spaniola sau lira italiana nu au zecimale. f) Personalul Multi consultanti cred ca pentru tarile ale caror salarii minime si medii pe economie se situeaza la un nivel scazut in comparatie cu cel al tarilor puternic dezvoltate din Uniunea Economica si Monetara, domeniul resurselor umane se va confrunta cu cele mai multe probleme odata cu trecerea la euro. Este cazul Spaniei, Greciei, Portugaliei si al Italiei. Salariile vor trebui convertite in euro atunci cand vor decide companiile, ceea ce va duce la cresterea coturilor salariale ca urmare a presiunii exercitate de transparenta acestora la nivel european. Astfel vor trebui incheiate noi contracte de munca, ca urmare a stabilirii noilor salarii. 2.3. Etapa III Punerea in circulatie a biletelor si a monedelor Euro Incepand cu 1 ianuarie 2002 bancnotele si monedele in EURO au fost puse in circulatie in cele 12 tari membre ale Uniunii. Sunt 7 tipuri de bancnote (EUR 5, 10, 20, 50, 100, 200 si 500) si 8 tipuri de monede ( 1, 2, 5, 10, 20 si 50 de centi, 1 EUR si 2

EUR). Noile monede - 50 de miliarde de bucati- vor avea o fata comuna tuturor celor 12 tari si o alta specifica fiecareia, in timp ce bancnotele -14,5 miliarde de bucati- vor arata la fel. Valoarea totala a bancnotelor si a monedelor va fi de 664 de miliarde de EURO. Formele bancnotelor si culoarea lor : Bancnota de 20 euro marime: 133 x 72 mm; culoare: albastru (bleu); perioada arhitecturala: gotica. Bancnota de 50 marime: 140 x 77 mm; culoare: portocaliu; perioada arhitecturala: renascentista. Banconta de 100 marime: 147 x 82 mm; culoare: verde; perioada arhitecturala: baroc si rococo. Bancnota de 200 marime: 153 x 82 mm; culoare: galben-maroniu; perioada arhitecturala: de fier si sticla (Iron and glass architecture). Bancnota de 500 marime: 160 x 82 mm; culoare: rosie (purpuriu); perioada arhitecturala: Moderna, a secolului XX. Euro se va plasa pe locul doi ca volum aflat in circulatie, dupa dolarul american, dar va fi in aceeasi masura expus falsurilor si contrafacerilor (fals - bancnota originala modificata pentru a i se mari valoarea, contrafacere - imitatie a originalului). Moneda euro este protejata de 46 de elemente de maxima siguranta, greu de identificat pentru un nespecialist. Totusi inca din primele zile dupa intoducerea monedei unice europene au aparut primele incercari de frauda. Actualele monede nationale din tarile respective, asa-numitele monede IN, isi vor pierde puterea de circulatie, datele limita pana la care se pot face plati fiind 31 decembrie 2001 (pentru marca germana), 9.02.2002 (pentru lira irlandeza), 17.02.2002 ( pentru francul francez) si 28.02.2002 (pentru silingul austriac, francul belgian, lira italiana, guldenul olandez, peseta spaniola, marca finlandeza, escudo portughez si drahma greceasca). n afara Uniunii Monetare si Economice au ramas francul elvetian, coroana daneza, lira sterlina, coroana norvegiana si coroana suedeza. Dezideratul Uniunii Monetare si Economice este ca euro sa fie la fel de stabila ca oricare dintre monedele nationale pe care le-a nlocuit. 2.4. Etapa IV Euro devine singurul mijloc de plata

10

Incepand cu 1 ianuarie 2002, odata cu punerea in circulatie a biletelor si a monedelor euro, vor circula in paralel atat acestea cat si monedele nationale, pana in 28.02.2002. Astfel, la 28.02.2002 va incepea ultima etapa a introducerii euro, si anume moneda unica va deveni singurul mijloc de plata. Calendarul de retragere al monedelor nationale in zona euro arata dupa cum urmeaza:
Tara (moneda) Data la care m.n. isi inceteaza puterea circulatorie Data limita de preschimbare pentru bancnotele si monede la bancile comerciale Data limita de preschimbare pentru bancnote si monede la bancile centrale Bancnote Austria (siling) Belgia (franc) Finlanda (marca) Franta (franc) Germania (marca) Grecia (drahma) Irlanda (lira) Italia (lira) Luxemburg (franc) Olanda (gulden) Portugalia (escudo) Spania (peseta) 28.02.2002 28.02.2002 28.02.2002 17.02.2002 31.12.2001 28.02.2002 09.02.2002 28.02.2002 28.02.2002 28.02.2002 28.02.2002 28.02.2002 Decizie individuala 31.12.2002 Decizie individuala 30.06.2002 cel putin pana la 28.02.2002 Decizie individuala Decizie individuala Decizie individuala 30.06.2002 31.12.2002 30.06.2002 30.06.2002 Nelimitat Nelimitat 31.12.2012 31.12.2012 Nelimitat 31.12.2012 Nelimitat 31.12.2012 Nelimitat 31.12.2032 31.12.2022 Nelimitat Monede Nelimitat 31.12.2004 31.12.2012 31.12.2005 Nelimitat 31.12.2004 Nelimitat 31.12.2012 31.12.2004 01.01.2007 31.12.2002 Nelimitat

Monedele celor 12 tari din zona euro vor iesi treptat de pe piata, intre 1 ianuarie 2002 si 28 februarie 2002. 31 decembrie 2001 a fost ultima zi in care marca germana a avut putere circulatorie. Cu toate acestea, ultima zi in care poate fi schimbata marca germana in euro la bancile comerciale a fost 28 februarie 2002. Dupa aceasta data, bancnotele si monedele de marci germane mai pot fi schimbate doar la Banca Centrala, pentru o perioada care deocamdata este nelimitata. Data de 27 ianuarie 2002 a reprezentat sfarsitul perioadei de circulatie a guldenului olandez. Dupa aceasta data guldenul olandez mai putea fi schimbat la bancile comerciale pana la 31 decembrie 2002. Ultima posibilitate de schimbare a monedelor este data de 1 ianuarie 2007, iar a bancnotelor 1 ianuarie 2032, doar la sediul Bancii Centrale a Olandei. Urmatoarea moneda care a iesit din circulatie a fost lira irlandeza, la 9 februarie 2002. Dupa aceasta data si pana la 30 iunie 2002, doar bancile comerciale din Iralanda mai schimba aceasta moneda. Ultima zi de schimbare a monedelor nationale la

11

Banca Centrala este sfarsitul anului 2004 pentru monede si, deocamdata, nelimitat pentru bancnote. Francul francez a iesit si el din circulatie la 17 februarie 2002. Bancile comerciale insa vor mai accepta sa schimbe aceasta moneda pana la 30 iunie 2002. Ultima zi de schimbare a francului francez la Banca Centrala este de trei ani pentru monede si de 10 ani pentru bancnote. La 28 februarie 2002 au iesit din circulatie toate celelalte opt monede din zona euro. Cu toate acestea, in cadrul fiecarei tari in parte este o data specifica la care mai pot fi schimbate aceste valute IN la bancile comerciale. Astfel, pentru francul belgian este data de 31 decembrie 2002, pentru francul luxemburghez si peseta spaniola este data de 30 iunie 2002, pentru escudo portughez este 30 martie 2002, iar in cazul Greciei, Finlandei, Italiei si Austriei fie va decide fiecare banca comerciala in parte care e ultima zi in care va schimba moneda tarii respective, fie nu s-a stabilit inca. Dupa aceste date, respectivele valute mai pot fi schimbate doar la sediile bancilor centrale.

Capitolul III De ce a fost introdus euro? Avantaje si dezavantaje euro 3.1. Necesitatea introducerii euro Trecerea la o moneda unica, adica Uniunea Economica si Monetara, a fost aparent promovata ca o cerinta economica pentru intregirea pietei unice.

12

Moneda unica europeana a fost introdusa atat din motive politice cat si din motive economice. Potrivit presedintelui Consiliului European, Romano Prodi, euro a fost introdus ca urmare a unei decizii politice si nu uneia economice, pentru ca scopul monedei euro este de a incuraja formarea unei identitati comune in cadrul cetatenilor Europei si de a fi un pas inainte catre integrarea europeana. Economic, de la euro se asteapta o serie de beneficii. Astfel, sustinatorii euro afirma ca avand toate preturile denominate in moneda unica europeana se va intari concurenta ceea ce va avea ca efect reducerea costurile bunurilor si serviciilor din cadrul zonei euro. Multi producatori vor avea de castigat daca vor cumpara sau vor vinde produsele sau serviciile lor in Euroland. Costul schimbarii banilor sau al acoperirii impotriva riscului valutar (hedging-ul valutar) a disparut, ceea ce face ca defasurarea activitatilor de afaceri sa se realizeze mult mai usor. Unii experti asteapta de la moneda unica sa stimuleze comertul si investitiile. Au existat dezbateri considerabile in Europa referitoare la momentul crearii euro, cine va face parte din zona euro si chiar daca este cazul ca moneda unica sa fie creata. Deasemenea s-a dezbatut daca tarile cu economii mai putin puternice (tarile din Club Med-Italia, Portugalia, Spania si separat cazul Greciei) vor face parte din Euroland inca de la constituirea acestei zone sau se vor alatura dupa o anumita perioada de timp, cand se va ajunge la un nivelul de dezvoltare asemanator. 3.2. Avantajele euro 3.2.1. Avantajele euro pentru Europa: Moneda euro va avea ca efect o transparenta totala a preturilor bunurilor si serviciilor pe piata europeana, ceea ce va sublinia si mai mult decat in prezent diferenta dintre ratele TVA si alte taxe asupra bunurilor si serviciilor. Se va crea o presiune pentru a se armoniza si mai mult aceste rate ale taxelor. Se va spori concurenta in Euroland, atata timp cat compararea preturilor bunurilor si serviciilor se va realiza mult mai usor. O concurenta puternica va determina companiile sa-si dezvolte produsele pentru a le diferentia calitativ. Astfel, producatorii vor fi segmentati nu dupa linii geografice ci in functie de nivelul calitativ. Aceasta importanta simplificare economiseste timpul cetateanului dar in acelasi timp creste si concurenta dintre firme, caci acum cetateanul isi alege dintr-un ochi si tara si firma etc. Acum un turist olandez poate sa compare ofertele statiunilor de la Marea Mediterana din Grecia, Italia, Franta si Spania fara a mai avea nevoie de un calculator, de ratele de schimb la zi dintre guldenul olandez si drahma, lira italiana, francul francez si peseta spaniol. UE va participa i la crearea de noi locuri de munc datorit nu numai intensificrii concurenei, dar i datorit stabilitii preurilor i a taxelor de schimb, care nu sunt altceva dect surse de cretere economic. Pana in 1995 tarile europene erau impartite in tari cu moneda nationala puternica (hard) si tari cu moneda nationala slaba (soft), in functie de nivelul inflatiei si devalorizarii. In general, devalorizarea dolarului american conducea la devalorizarea

13

monedelor nationale soft, marind astfel nivelul inflatiei si ducand in final la cresterea presiunii competitive asupra tarilor cu moneda nationala hard. Pentru a-si mari exporturile, o tara isi devaloriza moneda nationala, facand astfel atractive pentru producatorii interni vanzarile in afara tarii. Pentru a nu realiza deficite ale balantelor comerciale sau pentru a nu scade productiile nationale, celelalte tari europene isi devalorizau si ele monedele nationale. Se realizeaza astfel fenomenul spiralei inflationiste. S-a estimat ca in anul 1995 fluctuatiilor valutare din Europa au costat PIB-ul european un procent din crestere. Astazi, ca urmare a introducerii monedei unice, nu mai exista monede slabe sau devalorizari competitive, si nici fluctuatii valutare intraeuropene. Astfel se intareste increderea intre participantii la tranzactii din zona euro si scad costul acestor tranzactii. Aceste efecte pozitive ar trebui sa duca la crestere economica si la eficienta in Euroland. Eliminarea costurilor legate de schimbul valutar si de asigurare a riscului -"hedging valutar"- in tranzactiile dintre tarile din zona euro. Costul tranzactiilor de schimb de monede este estimat la 0.1 pana la 0.5 procente din PIN-ul european. Cand un importator cumpara o marfa, trebuia sa converteasca suma necesara platii in moneda furnizorului strain sau in moneda prevazuta in contract. Pentru acesta operatiune de schimb valutar, banca adauga un comision. Pentru firmele cu multi parteneri externi, din tari diferite si cu care au schimburi importante de marfuri, aceste operatiuni vor genera costuri ridicate, ceea ce determina recuperarea lor prin majorarea preturilor, ceea ce inseamna ca cel care in ultima instanta va suporta costurile va fi consumatorul final. Se estimeaza ca aceste costuri s-au ridicat la 0,4% din PNB al tarilor membre ale Uniunii Monetare Europene in anul 1997. Reducerea riscului de moneda cel putin in ceea ce priveste tranzactiile Uniunii Europene. Aceasta reducere a riscului ar promova tranzactiile care pana acum fusesera descurajate de anumite incertitudini privind schimburile de moneda. Scaderea comisioanelor bancare asupra plilor internaionale datorit armonizrii diferitelor sisteme naionale. Existenta unei singure politici monetare va sincroniza ciclurile de afaceri din Europa, ceea ce va conduce catre o convergenta reala, si anume eliminarea posibilelor tensiuni dintre tari. In studii foarte recente se arata ca "doua tari care au aceeasi moneda au schimburi comerciale de trei ori mai mari decat daca ar avea propriile monede". De asemenea, concluzia acestor studii este ca uniunile politice au un si mai mare efect asupra cooperarii comerciale (se pare ca doua regiuni-tari, daca sunt integrate si din punct de vedere politic au schimburi comerciale de aproximativ de 20 de ori mai mari decat daca ar fi neintegrate si fiecare cu moneda proprie). Toate acestea conduc la ideea ca nu atat moneda comuna ca atare provoaca o cauzalitate atat de semnificativa, ci faptul ca nivelul cerut de integrare intr-o uniune monetara este foarte ridicat. Astfel, uniunile monetare, cum este si UEM pot duce la o puternica crestere a schimburilor comerciale, o mare crestere a comertului aducand castiguri suplimentare consumatorilor din cadrul uniunilor monetare.

14

 In contrast cu ceea ce a fost pana la aparitia monedei unice europene, zona euro va fi o zona economica relativ inchisa, pentru ca: in timp ce expunerea medie a exporturilor a membrilor individuali ai uniunii monetare a fost de 30% (insa cu mari variatii), proportia exporturilor in cadrul PIB-ul este de numai 12%. Aceasta inseamna ca dezvoltarea cererii autohtone va fi factorul decisiv al cresterii economice in viitor, in timp ce bazarea cresterii economice pe exporturi va fi mai mica. 3.2.2. Avantajele euro pentru economia mondiala Aparitia euro si cooperarea stransa a politicilor economice din cadrul Uniunii Europene va conduce la necesitatea unui nou tip de parteneriat american-europeanasiatic, bazat pe o colaborare stransa. Uniunea Economica si Monetara, ca si Statele Unite, inregistreaza aproximativ 20% din PIB-ul mondial, dar va subclasa Statele Unite in comertul mondial cu aproximativ 4 procente (19% fata de cele 15% ale SUA si 8% ale Japoniei). Faptul ca beneficiile majore ale euro vor veni ca urmare a ratelor de schimb mai stabile, ceea ce va echilibra expectarile, va insemna reducerea probabilitatii aparitiei crizelor financiare si va contribui la stabilitatea mondiala. Astfel, moneda euro are toate sansele sa devina o moneda mondiala importanta in tranzactiile internationale si in portofoliile private, dar si ca moneda de rezerva oficiala. 3.3. Dezavantaje euro: Pe termen scurt exista posibilitatea ca magazinele sa mareasca preturile, ceea ce ii va afecta pe consumatori si va contribui la inflatie. Costurile tranzitiei de la monedele nationale la moneda unica nu sunt deloc de neglijat. Acestea includ schimbarile realizate in registre, automatele cu produse (sucuri, tigari, ziare etc.) si distrbuitoarele automate de bani cash ale bancilor. Bancile si firmele trebuie sa-si schimbe softurile (programele) si sistemele contabile. Tarile membre ale Uniunii Economice si Monetare nu mai au dreptul de a avea propriile politici monetare, existand o singura politica monetara stabilita de catre Banca Centrala Europeana. Exista astfel posibilitatea ca politica monetare a Bancii Centrale Europene sa nu fie avantajoasa pentru tari individuale, ale caror economii nu sunt in pas cu marile economii europene. Tarile din zona euro vor fi nevoite sa-si limiteze in mod substantial politicile fiscale expansioniste ca urmare a Pactului de Stabilitate si Crestere. Rata de schimb nu va mai putea fi folosita ca instrument de atenuare a socurilor asimetrice. Astfel, daca o tara va dori sa-si sporeasca exportul, nu va mai putea sa actioneze asupra ratei de schimb in sensul deprecierii monedei nationale. 15

 Una dintre trasaturile izbitoare ale euro este ca nu reprezinta raspunderea unui stat suveran. BCE are are autoritatea limitata asupra UE. In particular, puterea Uniunii Europene de a creste taxele este mult mai limitata decat cea a SUA si de aceea se naste o constrangere considerabila asupra operatiunii de imprumutator de ultim rang. Aceasta, totusi, poate sa nu constituie un dezavantaj major pentru euro. 3.4. Posibilele probleme care ar fi putut sau ar putea sa apara ca urmare a introducerii monedei euro Exista numeroase ingrijorari cu privire la procesul de lansare a monedei euro ca moneda cash: ? Transportul a miliardelor de monede si bancnote euro la bancile si magazinele europene a fost o operatiune logistica masiva. Numeroase cadre ale jandarmeriei si ale politiei din fiecare stat au fost folosite pe perioada acestei operatiuni. ? A existat probabilitatea (fapt ce s-a intamplat in aproape toate tarile) ca bancomatele sau magazinele sa ramana fara bancnote euro, in special cele cu valoare nominala mica (5, 10, 20 euro). ? Nefamilizarea oamenilor cu noua moneda este favorabila persoanelor care falsifica bancnotele euro. Inca din primele zile dupa intoducerea monedei unice europene au aparut primele incercari de frauda. ? Cumparaturile in zona euro au fost incetinite in primele doua luni ale anului, din cauza ca vanzatorii si cumparatorii se confruntau cu doua monede diferite: una era moneda nationala, care era retrasa din circulatie, iar cealalta era moneda euro care-i lua locul celei nationale. Fiecare casa de bani careia i se va plati in moneda nationala va trebui sa dea restul in euro. Intr-o publicatie a grupului De la Rue, "Ghidul de supravietuire pentru tranzitia la euro", se arata ca managerii unui magazin au facut un calcul simplu, ca sa vada cata valuta nationala va primi magazinul si au facut o comparatie intre volumul si greutatea rezultate si capacitatea de rezistenta a podelei din camera de depozitare de deasupra magazinului. Ei au ajuns la concluzia ca, daca ar folosi capacitatea de depozitare de care dispun, tavanul magazinului se va prabusi.

3.5. Costurile introducerii euro KPMG Management Consulting a facut cunoscute la inceputul lunii decembrie 2001 rezultatele unui studiu privind implicatiile trecerii la moneda europeana unica asupra catorva dintre cele mai importante firme europene. Au fost intervievate peste 300 de companii mari, cu peste 5000 de angajati. Analiza a condus la estimarea unor costuri medii de aproximativ 30 milioane dolari/companie, 10% din repondenti apreciind insa ca aceste cheltuieli vor atinge 80 milioane dolari. KPMG estimeaza ca suma totala necesara conversiei va fi de 51 miliarde de dolari, cheltuielile cele mai mari (aprox. 30 miliarde 16

$) fiind in IT. Circa jumatate din cei intervievati cred ca aceste costuri vor putea fi acoperite din bugetele existente, fie redistribuind fondurile prevazute pentru solutionarea problemei anului 2000 (32%), fie pe cele alocate noilor tehnologii, cum ar fi Internetul (25%). In privinta modalitatilor de abordare, 60% intentioneaza sa modifice sistemele existente, 12% sa achizitioneze sisteme de conversie speciale, iar 6% sa realizeze sisteme proprii. Cu toate problemele existente, 77% din cei interogati sunt optimisti, fiind incredintati ca, pe termen lung, efectul trecerii la o moneda europeana unica va fi benefic. Se spera, in special, intr-o imbunatatire majora a planurilor de investitii internationale. La costurile suportate de firme se adauga importate sume de bani investite de catre guvernele celor 12 tari din zona euro in campaniile de informare a populatiei Eurolandului. Desi, la prima vedere, euro ii va afecta doar pe europeni, in realitate implicatiile se vor extinde asupra tuturor celor ce fac afaceri cu tarile de pe vechiul continent. Conform lui Darlene Brown, analist la Gartner Group, conversia la noua moneda, sustinuta de European Economic Monetary Union (EMU), va fi de cinci ori mai costisitoare decat solutionarea problemei anului 2000 (Y2K). Fata de problema Y2K, care are implicatii tehnologice, conversia la moneda unica afecteaza desfasurarea afacerilor, avand implicatii in domeniul IT. De exemplu, euro ofera companiilor oportunitatea generarii unor economii importante in trezorerii si in costurile tranzactiilor bancare. Cei care nu-si vor adapta de timpuriu afacerile in vederea folosirii monedei unice, nu vor beneficia de aceste economii. Se asteapta ca euro sa afecteze modul de efectuare a platilor pe pietele europene. In prezent, preturile sunt influentate de valuta in care se fac, lucru ce nu se va mai intampla atunci cand va fi folosita moneda unica. Printre costurile necesare realizarii conversiei, un rol important il au cele legate de actualizarea aplicatiilor financiar-contabile, convertirea datelor vechi, testare, adaptarea PC-urilor de birou. De exemplu, Microsoft a anuntat ca pregateste versiuni adaptate ale fonturilor de baza din Windows 95 si Windows NT (Times New Roman, Courier New si Arial) si ca va include, la sfarsitul anului 2001, noul simbol euro. Daca regulile EMU sau politica dusa de companie vor cere folosirea acestui simbol, managerii departamentelor de informatica vor trebui sa actualizeze multe calculatoare. Va trebui, de asemenea, realizata instruirea utilizatorilor privind modul de accesare a simbolului folosind combinatii de taste, deoarece tastaturile existente nu prevad acest simbol. Gartner Group estimeaza ca numai aceste costuri se vor ridica la 147 $ - 745 $ per PC. In consecinta, implicatiile sunt multiple, unele probabil inca nevizibile. Perioada de tranzitie ce are loc intre 1999 si 2002 va permite evidentierea si rezolvarea lor.

Capitolul IV - Impactul introducerii monedei unice in tarile din zona euro Folosirea monedei euro sub forma de numerar difera de la o tara la alta. Astfel, in Grecia si Olanda mai mult de 80% din tranzatii sunt realizate in euro; in Germania, Austria, Finlanda, Portugalia si Irlanda euro este folosit in aproximativ jumatate din tranzactii, iar in restul zonei euro tranzactiile in moneda unica nu depasesc un sfert. Introducerea propriu-zisa a bancnotelor si monedelor euro este considerata "un succes

17

extraordinar" de catre Romano Prodi, presedintele Comisiei Europene. Inaltul oficial a declarat (07/01/2002) in cadrul unei conferinte de presa ca platile in euro reprezinta deja 70% din total si ca se asteapta ca procentajul sa ajunga la 90% suta la sfarsitul lui ianurie. Prodi a adaugat ca in Olanda si Irlanda "toate" operatiile "se fac in euro". "La zece zile dupa introducerea monedelor si bancnotelor euro, putem sa ne felicitam pentru succesul obtinut", subliniind ca este vorba "mai ales despre un succes al cetatenilor europeni". 4.1. Impactul asupra intreprinderilor si comertului cu amanuntul in Franta In perioada 24/02/2002 - 28/02/2002 s-a efectuat un sondaj pe un esantion reprezentativ de 2043 directori de intreprinderi cu un numar maxim de 499 de salariati; dintre aceste societati, 426 isi desfasoara activitatea in comertul cu amanuntul. Potrivit rezultatelor acestui sondaj 85% din intreprinderile cu un numar de salariati cuprins intre 1 si 499 au considerat ca punerea in practica a monedei euro s-a desfasurat fara greutati. Aparitia monedelor si a bancnotelor a provocat teama doar pentru o intreprindere din 10. Comertul cu amanuntul, cel mai expus in ultimele luni la aparitia monedei euro, nu pare sa fi resimtit dificultatile particularilor, dintre care 82% considera ca punerea in practica a monedei s-a realizat cu usurinta. Ei au afisat incredere in introducerea monedei euro fiduciare: 90% declara ca nu au nici o temere in aceasta privinta, fata de 62% care declarau acelasi lucru cu 15 zile inainte. 92% dintre intreprinderile cuprinse in sondaj sustin ca au trecut in totalitate la utilizarea lui euro, sau in majoritatatea functiilor lor. Se poate evidentia o stare de inegal progres in ceea ce priveste: emiterea facturilor in euro, adaptarea terminalului de plata electronic si afisajul preturilor si tarifelor in euro. 83% dintre intreprinderi si-au definit o strategie de preturi in euro, iar 78% dintre ele proceduri de contabilizare a operatiilor. Timpul de asteptare la casierie pare cu 34% mai lung fata de 1 ianuarie la comericantii cu amanuntul. Principala dificultate intalnita este cautarea monedei necesare. 48% dintre angajatii la casierie resimt lipsa de familiarizare cu monezile si bancnotele de euro (in scadere cu 9% raportat la primele zile ale lunii ianuarie). De fiecare data o moneda nationala este cheltuita ea trebuie scoasa din circulatie si restul inapoiat in euro. Acest lucru a creat probleme mari detinatorilor de magazine, deoarece s-a crezut ca majoritatea oamenilor isi vor schimba banii la banca inainte de a merge la cumparaturi. Se mareste astfel viteza de distribuire a euro, dar duce si la lipsa de monede si bancanote euro in magazine, problema deloc usor de rezolvat de detinatorii de magazine. Pentru a se evita aceasta problema, Comisia Europeana a facut apel la populatiile tarilor din zona euro sa-si schimbe banii la banci inainte de a merge la cumparaturi.

18

19

20

21

4.2. Impactul asupra cetatenilor francezi In perioada 25/02/2002 - 26/02/2002 s-a efectuat un sondaj pe un esantion reprezentativ pentru populatia franceza de 1.000 de persoane cu varsta de peste 18 ani. Astfel, 93% dintre francezi au estimat ca trecerea la moneda unica s-a realizat bine, iar 89% ca in prezent aceasta se desfasoara din ce in ce mai bine fata de 01/01/2002. 75% estimeaza ca euro este un lucru pozitiv pentru Franta. Dupa trei saptamani de la instalarea lui euro, marea majoritate a francezilor si-au facut cumparaturile in euro: 91% declara ca au utilizat monezi si bancnote de euro in saptamana 21-25 ianuarie, utilizand francul ca moneda secundara. Francezii nu resimt dificultatile majore legate de noua moneda: o mica parte gaseste o mare dificultate in a diferentia monedele si bancotele (7%), in a verifica moneda primita (6%) sau in a estima pretul produselor (12%). Cei care, dimpotriva, nu intalnesc nici o dificultate: in a verifica moneda sunt majoritari (56%), in a diferentia monezile si bancnotele (47%) si in a estima pretul produselor (37%). In ciuda celor ce se spun destul de des, persoanele in varsta nu sunt mai putin bucurosi decat tinerii. Intr-o maniera generala, femeile care sunt cel mai frecvent confruntate cu cumparaturile zilnice afiseaza o adaptabilitate mai putin buna la schimbarea monedei fata de barbati: 43% dintre femei nu intalnesc nici o dificultate fata de 50% dintre barbati.

22

23

24

In conluzie, toate anchetele sunt in concordanta. Astfel, la sfarsitul lunii ianuarie particularii care au raspuns la un sondaj efectuat de Sofres au estimat ca in proportie de 93% trecerea la moneda unica s-a desfasurat in condititii bune. 89% au considerat ca totul merge din ce in ce mai bine, iar 75% ca euro este un lucru pozitiv pentru Franta. In ceea ce priveste utilizarea concreta a lui euro, acesta se bucura de entuziasm, caci 91% din cei intervievati au declarat ca la sfarsitul celor 3 saptamani au platit cu monede si bancnote de euro. In total 56% din persoanele interogate au sustinut ca nu au intalnit nici un fel de dificultate in a verifica moneda. Referitor la intreprinderi, sondajele au aratat ca schimbarea definitiva a monedei s-a realizat bine, 85% dintre sociatatile cu mai putin de 500 de salariati considerand ca aceasta s-a facut destul de usor. Chiar si comerciantii en detail au trecut in majoritate acest hop fara probleme, procentul acestora fiind de 82%. La nivel european, francezii au un procent de satisfacere dintre cele mai ridicate inregistrate in Europe: spaniolii 82%, begienii aproximativ 80%, austriecii 74% si germanii 69%. Aceste rezultate sunt meritul unei activitati de mare amploare, concentrata pe mobilizarea din timp a tuturor celor implicati, pe pregatirea ierarhica a procedurilor de punere in practica a monedei unice, pe formarea personalului si a unei comunicari regulate a publicului despre aceste lucruri. 4.3. Nivelul preturilor in tarile din zona euro Introducerea monedei unice, un adevarat "succes", dupa cum au declarat diferiti oficiali, a insemnat o mai mare transparenta a preturilor, acum cumparatorii europeni putand sa observe mai usor diferentele, uneori semnificative, de pret din tarile zonei euro. Preturile continua sa varieze in functie de puterea de cumparare si taxele din fiecare stat. Consumatorii pot cumpara un Volkswagen Golf cu 21.708 de euro din Helsinki si doar cu 12.798 euro din Barcelona (deci cu 41% mai putin!). Un litru de lapte poate fi procurat de la Berlin cu 0,83 de euro, din Lisabona cu 0,67 sau din Atena cu 1,07 euro. Cei care vor sa-si faca plinul la masina in zona euro vor plati pentru un litru de benzina fara plumb de 0,83 de euro la Atena, 1,17 euro la Paris sau 1,23 de euro la Amsterdam. Unele companii sunt insa de parere ca o aliniere totala a preturilor nu este nici realizabila, nici de dorit. Aceasta este convingerea unuia dintre patronii Inditex, importanta firma spaniola de confectii, detinatoare si a lantului de magazine Zara. "Diferentele de ordin social si particularitatile fiecarei piete nu se vor schimba automat pe 1 ianuarie", a asigurat in decembrie Miguel Diaz, unul dintre directorii comerciali. Robert Mundell, laureat al premiului Nobel pentru economie in 1999, este de parere ca rata de schimb a euro va creste progresiv in 2002, ajungand la egalitate cu dolarul american. "Mai devreme sau mai tarziu, cererea de euro va creste datorita bancilor centrale, care detin in prezent o cantitate redusa de euro", a declarat Mundell, adaugand ca "pe viitor, valoarea euro in raport cu dolarul va depinde de modul in care fiecare dintre zone isi corecteaza slabiciunile". Problema principala a Statelor Unite este reprezentata de deficitul balantei de plati, pe cand cea a zonei euro, consta din "excesul de cheltuieli" al guvernelor. In ceea ce priveste introducerea propriu-zisa a bancnotelor si monedelor euro, aceasta este considerata "un succes extraordinar" de catre Romano Prodi, presedintele

25

Comisiei Europene. Inaltul oficial a declarat (07/01/2002) in cadrul unei conferinte de presa ca platile in euro reprezinta deja 70% din total si ca se asteapta ca procentajul sa ajunga la 90% suta la sfarsitul lui ianurie. Prodi a adaugat ca in Olanda si Irlanda "toate" operatiile "se fac in euro". "La zece zile dupa introducerea monedelor si bancnotelor euro, putem sa ne felicitam pentru succesul obtinut", subliniind ca este vorba "mai ales despre un succes al cetatenilor europeni." In Suedia se va tine un referendum cu privire la aderarea la zona euro cel mai devreme in primavara anului 2003, a declarat primul ministru Goran Persson. Un vot favorabil monedei unice ar insemna alaturarea la zona euro a Suediei la 1 ianuarie 2005 si adoptarea monedelor si bancnotelor euro un an mai tarziu.

26

Preturi la diferite produse de baza in tarile Uniunii Europene la data de 01/01/2002 1 kg 0,75 1 1 1 ora 1 10 1 1 kg 0,33 l 1 pereche 1 1 1 1 l apa carne cl vin pachet pereche de ceasca 1 l km 1 1 produsul litru car bere 1 CD de consultatie masina televizor minerala de de de Blue baby de benzina cu ziar tuns lapte tofi locala incalaminte medicala (Golf) color vaca masa tigari Jean sitting cafea taxiul tara/pretul mediu Austria Belgia Finlanda Franta Germania Grecia Irlanda Italia suhembur g Olanda Portugalia Spania pret maxim pret minim diferenta % 0,84 0,8 0,74 0,69 0,99 0,83 1,07 0,89 1,22 0,71 0,73 0,67 0,7 1,22 0,67 0,55 45% 0,53 0,77 0,51 0,83 0,36 0,81 0,51 0,71 0,44 1,9 2,3 1,8 2,2 2,1 2,4 2,3 2 1,3 13,83 11,87 13,98 10,52 14,55 19,56 9,83 12,91 12,62 15,21 19,29 12,66 12,92 19,56 9,83 9,73 50% 0,64 0,57 0,57 1,13 0,5 0,49 0,72 1,14 0,69 0,56 0,43 0,52 0,37 1,14 0,37 0,77 68% 5,7 7,07 4,81 5,93 4,09 4,94 6,69 10 5,11 4,9 4,56 4,93 5,39 10 4,09 5,91 59% 3,04 3,27 3,15 3,97 3,39 2,88 2,2 4,93 3 2,35 3 2 2,41 4,93 2 2,93 59% 69,04 82,38 64,27 67,61 68,55 78,74 66,63 69,84 58,88 74,25 47,19 69,78 80,32 82,38 47,19 35,19 43% 6,04 6,43 5,58 8,41 7,24 7,16 3,96 6,98 4,65 5,21 5,67 0 5,11 8,41 0 8,41 ---2,34 3,15 2,52 2,52 2,47 2,28 3,22 2,67 2,22 2,17 1,63 1,87 1,4 3,22 1,4 1,82 57% 1,03 11,46 20,04 1 0,97 11,74 23,18 1,09 1,06 11,83 19,81 0,75 1,14 11,94 21,24 1,91 1,17 8,9 20,94 1,07 1,05 17,95 19,17 0,96 0,83 4,64 19,18 1,03 1,04 9,55 19,04 1,2 1,13 9,12 19,97 0,81 0,87 20,09 19,69 0,69 1,23 17,57 21,1 0,96 0,95 6,87 17,67 0,72 0,87 7,28 19,12 0,75 1,23 20,09 23,18 1,91 0,83 4,64 17,67 0,69 0,4 15,45 5,51 1,22 33% 77% 24% 64% 127,42 137,71 135,08 129,5 141,02 117,09 143,02 114,28 117,07 24,3 27,1 26,9 27,3 32,5 21,3 20,1 27,9 20,1 41,89 16872,24 43,61 18974 17,97 16104,85 49,45 21708,02 50,31 14340,94 42,44 14257,66 51,36 18439,34 38,09 18539,66 86,08 15736,79 808,88 861,68 706,5 542,7 875,09 850,12 707,09 603,17 787,62

0,42 1,7 0,39 1,8 0,33 1,2 0,3 1,5 0,83 2,4 0,3 1,2 0,53 1,2 64% 49%

117,63 26,2 121,01 20,4 129,86 20,1 125,82 20,3 143,02 32,5 114,28 20,1 28,74 12,5 20% 38%

31,98 15425,99 1049,32 22,69 17168,01 915,13 44,89 18946,65 645,25 75,13 12797,99 862,78 86,08 21708,02 1049,32 17,97 12797,99 542,7 68,11 8910,03 506,62 79% 41% 48% sursa: www.lemonde.fr

27

Situatia nivelului preturilor la unele produsele la 01/01/2002 in tarile zonei euro 1 ziar 1 l benzina
Spania

1 ceasca de cafea 1 pachet de tigari 0,75 cl vin de masa 0,33 l bere locala 1 kg car tofi 1 l apa minerala 1 litru lapte 0 2 4 28 6 8 10 12

Portugalia Olanda Luhemburg Italia Irlanda Grecia Germania Franta Finlanda Belgia Austria

pret in euro

29

Evolutia indicelui preturilor bunurilor de consum

6.0% 5.0% 4.0% 3.0% 2.0% 1.0%

Zona euro Luxemburg

Austria Spania

Zona euro

Austria

Belgia Portugalia

Belgia

Decembrie 2000

Finlanda

Finlanda Grecia

Frana

Ianuarie 2001

Germania

Frana Irlanda

Luxemburg

Portugalia

Italia

Spania

Decembrie 2001 Februarie 2001

Germania Olanda

Grecia

Irlanda

Olanda

Februarie 2002 Ianuarie 2002

0.0%

Italia

30

4.4. Pregatirile realizate de cele 12 tari membre EMU cu ocazia introducerii euro Urmatoarele informatii se refera la date despre banci, uniformizarea contabilitatilor, activitatea de informare si nivelul pregatirii afacerilor in fiecare din cele 12 tari ale zonei euro. 1. Austria

Preturi guvernul austriac a legiferat afisarea preturilor atat in euro cat si in silingi austrieci inca din 1 Octombrie 2000. Perioada de dubla afisare s-a incheiat la 28 Februarie 2002 pentru majoritatatea companiilor. Alte companii au continuat dubla afisare a preturilor la unele din bunurile si serviciile lor. Operatiuni bancare moneda nationala putea fi schimbata de orice banca de retail pana la data de 28/02/2002. Acum, silingul austriac poate fi preschimbat in euro doar la sucursalele bancii nationale. Cea mai serioasa problema generata de trecere la moneda unica europeana a aparut miercuri, 02.02.02, cand reteau Austriei de distribuitoare automate de numerar a cazut timp de doua ore din cauza cererii excesive a clientilor pentru noile bilete euro. Pana la sfarsitul zilei serviciul a fost refacut si toate distribuitoarele ofereau bancnote euro. Pregatirea afacerilor procentul converirii afacerilor in moneda euro la 1 ianuarie 2002 in ceea ce priveste: - sistemul de contabilizare: 98% - preturile: 99% - emiterea de facturi: 99% - sistemele informatice: 95% Majoritatea intreprinderilor au considerat ca trecerea la euro s-a realizat: - mai usor decat se asteptau: 34% - asa cum se asteptau: 60% - mai dificil decat se asteptau: 5% 19% din intreprinderi s-au confruntat cu dificultati in a trece la euro. (Sursa: EB Eurobarometer Survei EB122) Contabilitate compartimentele de contabilitate ale companiilor trebuiau sa fie convertite in euro in totalitate pana la 28 Februarie 2002. Populatia nivelul de cunoastere al monedei unice (Barometer Survey 21-31 ianuarie 2002): - 91% din populatie a considerat ca a fost bine informata despre euro; - 80% din pupulatie s-a considerat bine pregatita pentru introducerea lui euro la 1 ianuarie 2002; - 51% au sustinut ca, atunci cand au cumparat bunuri, au calculat mental in euro; - 44% au considerat ca prin convertirea in euro rotunjirea preturilor s-a facut prin scadere; - 39% au sustinut ca doresc continuarea afisarii duble a preturilor si dupa perioada obligatorie, iar 52% au sustinut contrariul; - pentru cei care si-au exprimat dorinta de continuare a dublei afisarii a pretului, perioada dupa sa fie: 31

- 33% 3 luni - 28% 6 luni - 20% 1 an - 7% mai mult de un an Activitatea de informare comunicarea fata in fata cu ajutorul utilizarii euro train (trenul euro); spoturi publicitare care au permis informarea populatiei despre moneda nationala si euro; fluturasi si brosuri pentru fiecare si la data de 17 Octombrie 2001 o dezbatre televizata despre euro cu ministrul finantelor, guvernatorul bancii nationale si reprezentantii bancilor de retail. 2. Belgia

Preturi dubla afisare a preturilor in Belgia s-a stabilit printr-o conventie obligatorie. Operatiuni bancare moneda nationala a putut fi preschimbata la bancile de retail pana la data de 28 Februarie 2002, iar bancnotele si monezile aflate in depozite vor putea fi schimbate pana la data de 31 Decembrie 2002. Bancnotele francului belgian pot fi preschimbate in euro la sucursalele bancii nationale fara o data limita; iar monedele pana la sfarsitul anului 2004. Pregatirea afacerilor procentul converirii afacerilor in moneda euro la 1 ianuarie 2002 in ceea ce priveste: - sistemul de contabilizare: 98% - preturile: 98% - emiterea de facturi: 99% - sistemele informatice: 89% Majoritatea intreprinderilor au considerat ca trecerea la euro s-a realizat: - mai usor decat se asteptau: 32% - asa cum se asteptau: 62% - mai dificil decat se asteptau: 6% 14% din intreprinderi s-au confruntat cu dificultati in a trece la euro. (Sursa: EB Eurobarometer Survey EB122 ) Populatia nivelul de cunoastere al monedei unice (Barometer Survey 21-31 ianuarie 2002): - 95% din populatie a considerat ca a fost bine inforamta despre euro; - 85% din pupulatie s-a considerat bine pregatita pentru introducerea lui euro la 1 ianuarie 2002; - 59% au sustinut ca, atunci cand au cumparat bunuri, au calculat mental in euro; - 33% au considerat ca prin convertirea in euro rotunjirea preturilor s-a facut prin scadere; - 43% au sustinut ca doresc continuarea afisarii duble a preturilor si dupa perioada obligatorie, iar 57% au sustinut contrariul; - pentru cei care si-au exprimat dorinta de continuare a dublei afisarii a pretului, perioada dupa sa fie: - 34% 3 luni - 26% 6 luni

32

- 22% 1 an - 15% mai mult de un an Belgia a fost unul din putinele locuri unde cosumatorii s-au grabit la distribuitoarele bancare sa intre in posesia noilor bancnote euro. Astfel, in tara s-au inregistrat 600 de operatiuni de retragere de numerar pe minut in primele 2 ore ale anului 2002. Pana la sfarsitul zilei de joi, 03.02.02 s-au inregistrat aproximativ 320.000 de retrageri de numerar, insumand un total de 26,5 milioane euro (echivalentul a 23,3 milioane dolari americani). Activitatea de informare in luna Octombrie 2001 a fost distribuit un CDRom in scolile primare (clasele 1-4) si gimnaziu (clasele 5-8). Elevii au putut invata despre istoria Uniunii Europene si moneda unica, si au exersat convertirea francului belgian in euro. 3. Finalanda

Preturi dubla afisare a preturilor este obligatorie. Operatiuni bancare nu exista o data limita de preschimbare a marcii finlandeze in euro, aceasta fiind stabilita de fiecare banca in parte. Si bancnotele si monedele pot fi preschimbate in termen de 10 ani de catre banca nationala. Pregatirea afacerilor procentul converirii afacerilor in moneda euro la 1 ianuarie 2002 in ceea ce priveste: - sistemul de contabilizare: 97% - preturile: 98% - emiterea de facturi: 100% - sistemele informatice: 94% Majoritatea intreprinderilor au considerat ca trecerea la euro s-a realizat: - mai usor decat se asteptau: 41% - asa cum se asteptau: 52% - mai dificil decat se asteptau: 6% 19% din intreprinderi s-au confruntat cu dificultati in a trece la euro. (Sursa: EB Eurobarometer Survey EB122) Populatia nivelul de cunoastere al monedei unice (Barometer Survey 21-31 ianuarie 2002) - 97% din populatie a considerat ca a fost bine inforamta despre euro; - 71% din pupulatie s-a considerat bine pregatita pentru introducerea lui euro la 1 ianuarie 2002; - 50% au sustinut ca, atunci cand au cumparat bunuri, au calculat mental in euro; - 32% au considerat ca prin convertirea in euro rotunjirea preturilor s-a facut prin scadere; - 56% au sustinut ca doresc continuarea afisarii duble a preturilor si dupa perioada obligatorie, iar 44% au sustinut contrariul; - pentru cei care si-au exprimat dorinta de continuare a dublei afisarii a pretului, perioada dupa sa fie: - 31% 3 luni - 37% 6 luni

33

- 24% 1 an - 2% mai mult de un an Activitatea de informare campania de informare a fost coodonata. Banca Finlandei a reprezentat a doua institutie care a coordonat campania de informare din Noiembrie 2001 pana in ianuarie 2002. La aceasta s-a adaugat activitatea ministerului finantelor, a agentiei consumatorului (Consumer Agency) si Uniunea Europeana, care s-a desfasurat in perioada Octombrie 2001 mijlocul lui Noiembrie 2001. 4. Franta

Preturi dubla afisare a preturilor a fost obligatorie. Operatiuni bancare bancile de retail au preschimbat franci in euro, fara nici o limita in ceea ce priveste clientii, pana la data de 17 Februarie 2002. Bancile de retail vor continua sa preschimbe francii francezi pana la data de 30 Iunie 2002 fara nici comision doar pentru clinentii lor. Sucursalele bancii Frantei vor schimba monedele timp de 3 ani, iar bancnotele timp de 10 ani. Pregatirea afacerilor procentul converirii afacerilor in moneda euro la 1 ianuarie 2002 in ceea ce priveste: - sistemul de contabilizare: 95% - preturile: 98% - emiterea de facturi: 96% - sistemele informatice: 77% Majoritatea intreprinderilor au considerat ca trecerea la euro s-a realizat: - mai usor decat se asteptau: 31% - asa cum se asteptau: 65% - mai dificil decat se asteptau: 4% 21% din intreprinderi s-au confruntat cu dificultati in a trece la euro. (Sursa: EB Eurobarometer Survey EB122) Comert cu amanutul pregatirile comeciantilor cu amuntul au fost avansat. Multi comercianti francezi au cooperat cu guvernul francez in vederea mentinerii preturilor la acelsi nivel, prin incheierea unui contract ce stabilea obligativitatea fixarii (inghetarii) preturilor in perioada dublei circulatii a francului francez si a monedei unice. Contabilitate unele intreprinderi isi defasoara activitatea in exercitiul financiar ce incepe in Iunie si se sfarseste tot in Iunie anul viitor. Acele companii care nu au convertit pana in Iunie 2001 contabilitatea in euro o vor face si retrospectiv, ajustand conturile din franci incapand cu 1 ianuarie 2002. Populatia nivelul de cunoastere al monedei unice (Barometer Survey 21-31 ianuarie 2002): - 93% din populatie a considerat ca a fost bine inforamta despre euro; - 80% din pupulatie s-a considerat bine pregatita pentru introducerea lui euro la 1 Ianuarie 2002; - 58% au sustinut ca, atunci cand au cumparat bunuri, au calculat mental in euro; - 22% au considerat ca prin convertirea in euro rotunjirea preturilor s-a facut prin scadere;

34

64% au sustinut ca doresc continuarea afisarii duble a preturilor si dupa perioada obligatorie, iar 36% au sustinut contrariul; - Pentru cei care si-au exprimat dorinta de continuare a dublei afisarii a pretului, perioada dupa sa fie: - 31% 3 luni - 27% 6 luni - 29% 1 an - 16% mai mult de un an Riscul cresterii preturilor cu ocazia trecerii la euro progreseaza, in timp ce acest subiect devine o adevarata preocupare si pentru francezi (de la 69% la 76%), in particular pentru femei (79% fata de 73% la mijlocul lui ianuarie) si pentru pensionari (73% fata de 64%). Mai mult, 65% dintre consumatori declara ca au constatat o crestere a preturilor, dintre care 30% au observat o crestrere generala si 35% doar asupra unor anumite preturi. Francezii raman impartiti in ceea ce priveste cauzele acestor cresteri: oportunismul comerciantilor care profita pentru a creste preturile (43%) cresterea preturilor independenta de trecerea la euro fiind avansata doar de 12%. Activitatea de informare ministerul finantelor a distribuit o serie de brosuri pentru a imbunatati informarea publicului larg: 2 milioane de fluturasi au fost trimisi in scolile de gimnaziu si a fost organizata de catre ministerul educatiei o saptamana euro. 5. Germania

Preturi dubla afisare a preturilor a fost obligatorie. Operatiuni bancare incepand din 1 Ianuarie 1999 a fost pusa la dispositie o intreaga gama de servicii gratuite de informare din partea bancilor. Aranjamentele dintre bancile particulare au avut drept subiect preschimbarea marcii germane in euro pana la 28 Februaruie 2002. Preschimbarea la banca centrala si prin sucursalele sale nu are o data limita. Pregatirea afacerilor procentul converirii afacerilor in moneda euro la 1 ianuarie 2002 in ceea ce priveste: - sistemul de contabilizare: 89% - preturile: 90% - emiterea de facturi: 93% - sistemele informatice: 81% Majoritatea intreprinderilor au considerat ca trecerea la euro s-a realizat: - mai usor decat se asteptau: 32% - asa cum se asteptau: 61% - mai dificil decat se asteptau: 5% 10% din intreprinderi s-au confruntat cu dificultati in a trece la euro. (Sursa: EB Eurobarometer Survey EB122) Comert cu amanuntul multi comercianti cu amanuntul germani au incheiat un acord cu privire la fixarea preturilor in perioada dublei circulatii, perioda care a inceput insa din Iulie 2001. Contabilitate toate operatiunile contabile trebuiau sa fie denominate incepand cu 1 Ianuarie 2002. Multe corporatii si-au convertit deja sistemul contabil,

35

exceptie facand cele unde contabilitatea este ceruta a fi tinuta in moneda nationala cum ar fi donatiile. Populatia nivelul de cunoastere al monedei unice (Barometer Survey 21-31 Ianuarie 2002) - 88% din populatie a considerat ca a fost bine inforamta despre euro; - 79% din pupulatie s-a considerat bine pregatita pentru introducerea lui euro la 1 Ianuarie 2002; - 54% au sustinut ca, atunci cand au cumparat bunuri, au calculat mental in euro; - 22% au considerat ca prin convertirea in euro rotunjirea preturilor s-a facut prin scadere; - 35% au sustinut ca doresc continuarea afisarii duble a preturilor si dupa perioada obligatorie, iar 65% au sustinut contrariul; - Pentru cei care si-au exprimat dorinta de continuare a dublei afisarii a pretului, perioada dupa sa fie: - 27% 3 luni - 34% 6 luni - 29% 1 an - 7% mai mult de un an La 2 luni de la introducerea monedelor si bancnotelor euro, aproximativ 50% din cetatenii germani regreta pierderea marcii germane. Potrivit sondajului Societatii germane de studiere a comportamentului consumatorului, aproximativ 48% ar dori sa dea timpul inapoi si sa pastreze marca. Multi dintre acestia inca sunt de parere ca euro este un succesor netestat al marcii germane, pe care o asociau cu putere economica si stabilitate. In ciuda schimbarii tehnice line, germanii invinuiesc euro pentru cresterea preturilor in magazine si restaurante. Presedintele Bancii Centrale Europene nu este de acord cu cei care sustin ca introducerea euro a determinat cresterea preturilor, dand un exemplu concret: cand am cumparat un Big Mac si un milkshake dupa ziua E m-a costat 4.45 euro, exact cat am platit pentru aceeasi masa anul trecut. In primele zile dupa ziua E multi cetateni germani si turisti s-au vazut stand la cozi neobisnuit de lungi pentru a comanda in baruri, fast-fooduri sau alte locuri. Aceasta deoarece clientii plateau in marci germane iar vanzatorii trebuiau sa dea restul in euro. Activitateaa de informare guvernul federeal contuinua campania de informare a intreprinderilor. In Octombrie 2001 ministrul federal al economiei si tehnologiei a organizat o intalnire cu presa turca in vederea informarii comunitatii turce de afaceri din Germania. Nivelul de acceptarea de catre public a monedei unice creste cu un ritm stabil. Caravana euro prin 100 de orase a atras multi vizitatori. 6. Grecia

Preturi dubla afisare a preturilor a fost obligatorie in Grecia inca din primul trimestru al anului 2001, pana la sfarsitul circulatiei duble. Operatiuni bancare drahmele bancnote pot fi preschimbate la banca natioanala timp de 10 ani, iar monezile timp de 2 ani. Pregatirea afacerilor procentul converirii afacerilor in moneda euro la 1 Ianuarie 2002 in ceea ce priveste: 36

- sistemul de contabilizare: 97% - preturile: 98% - emiterea de facturi: 98% - sistemele informatice: 91% Majoritatea intreprinderilor au considerat ca trecerea la euro s-a realizat: - mai usor decat se asteptau: 46% - asa cum se asteptau: 50% - mai dificil decat se asteptau: 4% 14% din intreprinderi s-au confruntat cu dificultati in a trece la euro. (Sursa: EB Eurobarometer Survey EB122) Comertul cu amanuntul ministerul dezoltarii a semnat un acord cu organizatiile de comert care sa previna cresterea preturilor bunurilor si serviciilor prin rotunjirea acestora in favoarea consumatorului. Grecia a fost tara cea mai putin pregatita sa foloseasca euro sub forma de numerar. Doar 50.000 de mici afaceri din totalul de 300.000 au fost aprovizionate cu euro, conform Ministerului Economiei. Populatia nivelul de cunoastere al monedei unice (Barometer Survey 21-31 Ianuarie 2002): - 78% din populatie a considerat ca a fost bine inforamta despre euro; - 67% din pupulatie s-a considerat bine pregatita pentru introducerea lui euro la 1 Ianuarie 2002; - 59% au sustinut ca, atunci cand au cumparat bunuri, au calculat mental in euro; - 33% au considerat ca prin convertirea in euro rotunjirea preturilor s-a facut prin scadere; - 37% au sustinut ca doresc continuarea afisarii duble a preturilor si dupa perioada obligatorie, iar 61% au sustinut contrariul; - Pentru cei care si-au exprimat dorinta de continuare a dublei afisarii a pretului, perioada dupa sa fie: - 39% 3 luni - 24% 6 luni - 17% 1 an - 1% mai mult de un an Activitatea de informare EUROCAMPAIG a fost co-finantata de BCE si Banca centrala a Greciei; ea a constat in clipuri publicitarea la TV si radio, distribuirea de pliante despre aparitia si elementele de securitate ale bancotelor euro, si a organizat un targ expozitional la sfarsitul lunii Octombrie 2001 in Thessaloniki care s-a transferat in Atena in Decembrie 2002. Studentii au putut invata despre euro vizitand aceasta expozitie. 7. Irlanda Preturi dubla afisare a preturilor a facut obiectul unei conventii obligatorie cu comerciantii. Ministerul finantelor conduce un studiu comparativ al preturilor in zona euro. Operatiuni bancare schimbarea lirei irlandeze se poate realiza la banca centrala a Irlandei si nu are o data limita.

37

 Pregatirea afacerilor procentul converirii afacerilor in moneda euro la 1 Ianuarie 2002 in ceea ce priveste: - sistemul de contabilizare: 93% - preturile: 93% - emiterea de facturi: 91% - sistemele informatice: 73% Majoritatea intreprinderilor au considerat ca trecerea la euro s-a realizat: - mai usor decat se asteptau: 59% - asa cum se asteptau: 38% - mai dificil decat se asteptau: 39% 14% din intreprinderi s-au confruntat cu dificultati in a trece la euro. (Sursa: EB Eurobarometer Survey EB122) Contabilitate toate operatiunile si tinerea contabilitatii trebuie sa se realizeze in euro. Populatia nivelul de cunoastere al monedei unice (Barometer Survey 21-31 Ianuarie 2002): - 89% din populatie a considerat ca a fost bine inforamta despre euro; - 47% din pupulatie s-a considerat bine pregatita pentru introducerea lui euro la 1 Ianuarie 2002; - 67% au sustinut ca, atunci cand au cumparat bunuri, au calculat mental in euro; - 29% au considerat ca prin convertirea in euro rotunjirea preturilor s-a facut prin scadere; - 56% au sustinut ca doresc continuarea afisarii duble a preturilor si dupa perioada obligatorie, iar 42% au sustinut contrariul; - Pentru cei care si-au exprimat dorinta de continuare a dublei afisarii a pretului, perioada dupa sa fie: - 50% 3 luni - 29% 6 luni - 17% 1 an - 4% mai mult de un an Activitatea de informare in Octombrie 2001 Banca Centrala a Irlandei a trimis fiecarei familii un pliant despre trecerea la euro. Din mai 2001 s-au desfasurat mai multe manifestari in diverse orase ale tarii cu privire la informarea populatiei despre euro; un pachet informational a fost trimis tuturor scolilor. Federatia Bancherilor Irlandezi (The Irish Bankers Federation) a lansat o brosura Bamking and You, care a fost distribuita pe scara larga bancilor si asociatiilor consumatorilor. 8. Italia

Preturi dubla afisare a preturilor a fost obligatorie. Operatiuni bancare bancile italiene au oferit gratuit servicii in euro inca din 1 Ianuarie 1999. Bancile de retail italiene au preschimbat lirele pentru euro cu o limita de 1 milion lire, sau si peste aceasta limita dar cu coinditia ca acel client sa anunte banca cu o zi inainte; si pana la 500.000 lire pentru cei ce nu erau clinenti ai bancii.

38

Banca centrala va continua preschimbarea lirelor in euro timp de 10 ani (incepand cu data de 1 Martie 2002) Pregatirea afacerilor procentul converirii afacerilor in moneda euro la 1 Ianuarie 2002 in ceea ce priveste: - sistemul de contabilizare: 98% - preturile: 98% - emiterea de facturi: 99% - sistemele informatice: 96% Majoritatea intreprinderilor au considerat ca trecerea la euro s-a realizat: - mai usor decat se asteptau: 31% - asa cum se asteptau: 61% - mai dificil decat se asteptau: 3% 14% din intreprinderi s-au confruntat cu dificultati in a trece la euro. (Sursa: EB Eurobarometer Survey EB122) Populatia nivelul de cunoastere al monedei unice (Barometer Survey 21-31 Ianuarie 2002): - 85% din populatie a considerat ca a fost bine informata despre euro; - 67% din populatie s-a considerat bine pregatita pentru introducerea lui euro la 1 Ianuarie 2002; - 47% au sustinut ca, atunci cand au cumparat bunuri, au calculat mental in euro; - 44% au considerat ca prin convertirea in euro rotunjirea preturilor s-a facut prin scadere; - 39% au sustinut ca doresc continuarea afisarii duble a preturilor si dupa perioada obligatorie, iar 60% au sustinut contrariul; - Pentru cei care si-au exprimat dorinta de continuare a dublei afisarii a pretului, perioada dupa sa fie: - 27% 3 luni - 22% 6 luni - 14% 1 an - 5% mai mult de un an Miercuri, 02.02.02, unele banci si oficii postale din Roma s-au vazut in situatia de a ramane fara bancnote euro. Aceasta problema a aparut dupa ce italienii s-au grabit sa intre in posesia noii monede, inca din prima zi a Anului Nou. Cu toate ca a existat interes din partea italienilor asupra monedei euro, conform Comisiei Europene, in luna februarie a anului 2002 Italia era mult in urma altor tari din zona euro in ceea ce priveste tranzactiile realizate in moneda unica. Acestea reprezentau doar 3% din totalul tranzactiilor in numerar, comparativ cu 50% in Olanda. Activitatea de informare in Octombrie si Noiembrie 2001 au fost realizate doua tipuri de pliante: unul destinat informarii publicului larg (30 milioane) si unul pentru afaceri (2 milioane de copii); un website realizat impreuna cu ministerul educatiei pentru elevii din scoala primara si gimnaziala; competitii pentru studentii la arte; competitii nationale si locale pentru copii. Scolile au primit CD-Rom-uri informative, carti si casete video nostime despre euro.

39

9.

Luxemburg

Preturi A fost recomandata dubla afisare a preturilor si a acest lucru a fost implementat prin incheierea unei conventii intre guvernul din Luxemburg (ministerul de finante), asociatiile comerciantilor si ale consumatorilor. Din Ianuarie 2001 Asociatia Consumatorilor din Luxemburg indeplineste functia de Observator al monedei euro, monitorizand preturile si putand interveni in medierea disputelor. Pregatirea afacerilor procentul converirii afacerilor in moneda euro la 1 Ianuarie 2002 in ceea ce priveste: - sistemul de contabilizare: 99% - preturile: 100% - emiterea de facturi: 100% - sistemele informatice: 90% Majoritatea intreprinderilor au considerat ca trecerea la euro s-a realizat: - mai usor decat se asteptau: 47% - asa cum se asteptau: 47% - mai dificil decat se asteptau: 4% 9% din intreprinderi s-au confruntat cu dificultati in a trece la euro. (Sursa: EB Eurobarometer Survey EB122) Asociatia olandeza a intreprinderilor mici si mijlocii a invinuit bancile ca au incarcat ATM-urile bancare cu bancnote de valoare mare, creeandu-se astfel o lipsa de bancnote de 5, 10 si 20 euro. Populatia Nivelul de cunoastere al monedei unice (Barometer Survey 21-31 Ianuarie 2002): - 93% din populatie a considerat ca a fost bine inforamta despre euro; - 79% din pupulatie s-a considerat bine pregatita pentru introducerea lui euro la 1 Ianuarie 2002; - 60% au sustinut ca, atunci cand au cumparat bunuri, au calculat mental in euro; - 41% au considerat ca prin convertirea in euro rotunjirea preturilor s-a facut prin scadere; - 34% au sustinut ca doresc continuarea afisarii duble a preturilor si dupa perioada obligatorie, iar 65% au sustinut contrariul; - Pentru cei care si-au exprimat dorinta de continuare a dublei afisarii a pretului, perioada dupa sa fie: - 34% 3 luni - 31% 6 luni - 23% 1 an - 6% mai mult de un an Activitatea de informare la sfarsitul lunii Septembrie 2001 ministerul finantelor a lansat o intensa campanie de comunicare prin TV si radio, sub numele de noua scara a valorilor. In fiecare spot, fiecare pret era legat de diferite produse. La mijlocul lui Noiembrie 2001 ministerul a trimis fiecarei familii o brosura continand informatii generale si sfaturi in legatura cu conversia francului luxemburghez. Brosura este in germana si franceze; versiunea portugheza este disponibila la cerere. Eforturile aditionale au fost indreptate spre anumite segmente ale populatiei, incluzand scolile,

40

angajatii civili, angajatii si grupurile vulnerabile. Luxemburg a fost singura tara din Euroland care nu a organizat nici o festivitate care sa serbeze trecerea la moneda euro. 10. Olanda

Preturi perioada de dubla afisare a preturilor in Olanda s-a sfarsit la data de 28 Martie 2002. Acum toate preturile sunt in euro. Operatiuni bancare Bancile olandeze au convertit conturile la sfasitul anului 2001. Pana la 1 Aprilie 2002 a fost posibila preschimbarea gratuita a guldenului olandez in euro la bancile de retail; dupa aceasta data bancile mai pot preschimba pana la 31 Decembrie 2002, dar contra unui comision. Banca centrala nationala va schimba guldenul moneda pana la data de 1 Ianuarie 2007, iar guldenul bancnota pana la 1 Ianuarie 2032. Pregatirea afacerilor procentul converirii afacerilor in moneda euro la 1 Ianuarie 2002 in ceea ce priveste: - sistemul de contabilizare: 97% - preturile: 97% - emiterea de facturi: 99% - sistemele informatice: 89% Majoritatea intreprinderilor au considerat ca trecerea la euro s-a realizat: - mai usor decat se asteptau: 39% - asa cum se asteptau: 56% - mai dificil decat se asteptau: 5% 21% din intreprinderi s-au confruntat cu dificultati in a trece la euro. (Sursa: EB Eurobarometer Survey EB122) Populatia nivelul de cunoastere al monedei unice (Barometer Survey 21-31 Ianuarie 2002): - 98% din populatie a considerat ca a fost bine inforamta despre euro; - 90% din pupulatie s-a considerat bine pregatita pentru introducerea lui euro la 1 Ianuarie 2002; - 42% au sustinut ca, atunci cand au cumparat bunuri, au calculat mental in euro; - 22% au considerat ca prin convertirea in euro rotunjirea preturilor s-a facut prin scadere; - 35% au sustinut ca doresc continuarea afisarii duble a preturilor si dupa perioada obligatorie, iar 65% au sustinut contrariul; - Pentru cei care si-au exprimat dorinta de continuare a dublei afisarii a pretului, perioada dupa sa fie: - 37% 3 luni - 32% 6 luni - 21% 1 an - 8% mai mult de un an Activitatea de informare campaniile de comunicare s-au concentrat asupra aparitiei si elementelor de siguranta ale bancnotelor si monezilor de euro. Instrumentele utilizate au fost: postere si fluturasi pentru public, brosuri specifice pentru banci, politie, sectorul de comert cu amanuntul cu mai multe informatii; publicitate TV; asistenta pentru 41

programele pe calculator. Statisticile arata ca 92% din populatie a primit cel putin 22 de pliante continand informatii despre euro in timpul camapniei din diverse surse.

11.

Portugalia

Preturi dubla afisare a preturilor a fost obligatorie. Pregatirea afacerilor procentul converirii afacerilor in moneda euro la 1 Ianuarie 2002 in ceea ce priveste: - sistemul de contabilizare: 97% - preturile: 93% - emiterea de facturi: 96% - sistemele informatice: 75% Majoritatea intreprinderilor au considerat ca trecerea la euro s-a realizat: - mai usor decat se asteptau: 49% - asa cum se asteptau: 48% - mai dificil decat se asteptau: 2% 13% din intreprinderi s-au confruntat cu dificultati in a trece la euro. (Sursa: EB Eurobarometer Survey EB122) Contabilitate contabilitatea trebuie sa se tina de la 1 Ianuarie 2002 numai in euro. Populatia nivelul de cunoastere al monedei unice (Barometer Survey 21-31 Ianuarie 2002): - 77% din populatie a considerat ca a fost bine inforamta despre euro; - 63% din pupulatie s-a considerat bine pregatita pentru introducerea lui euro la 1 Ianuarie 2002; - 70% au sustinut ca, atunci cand au cumparat bunuri, au calculat mental in euro; - 51% au considerat ca prin convertirea in euro rotunjirea preturilor s-a facut prin scadere; - 46% au sustinut ca doresc continuarea afisarii duble a preturilor si dupa perioada obligatorie, iar 52% au sustinut contrariul; - Pentru cei care si-au exprimat dorinta de continuare a dublei afisarii a pretului, perioada dupa sa fie: - 66% 3 luni - 13% 6 luni - 10% 1 an - 2% mai mult de un an Activitatea de informare in Portugalia s-au desfasurat doua campanii de informare, una sustinuta de Comisia Nationala Euro (ECN) si cealalta sustinuta de Banca Centala a Portugaliei.

42

12.

Spania

Preturi dubla afisare a preturilor a fost obligatorie. Ministerul economiei spaniol i-a incurajat pe comerciantii cu amanuntul sa adopte The Code Of Good Practice (Codul Unei Practici Bune) realizat de acesta. Pregatirea afacerilor procentul converirii afacerilor in moneda euro la 1 Ianuarie 2002 in ceea ce priveste: - sistemul de contabilizare: 98% - preturile: 97% - emiterea de facturi: 98% - sistemele informatice: 94% Majoritatea intreprinderilor au considerat ca trecerea la euro s-a realizat: - mai usor decat se asteptau: 28% - asa cum se asteptau: 67% - mai dificil decat se asteptau: 4% 19% din intreprinderi s-au confruntat cu dificultati in a trece la euro. (Sursa: EB Eurobarometer Survey EB122) Populatia nivelul de cunoastere al monedei unice (Barometer Survey 21-31 Ianuarie 2002): - 84% din populatie a considerat ca a fost bine inforamta despre euro; - 58% din pupulatie s-a considerat bine pregatita pentru introducerea lui euro la 1 Ianuarie 2002; - 65% au sustinut ca, atunci cand au cumparat bunuri, au calculat mental in euro; - 33% au considerat ca prin convertirea in euro rotunjirea preturilor s-a facut prin scadere; - 50% au sustinut ca doresc continuarea afisarii duble a preturilor si dupa perioada obligatorie, iar 57% au sustinut contrariul; - Pentru cei care si-au exprimat dorinta de continuare a dublei afisarii a pretului, perioada dupa sa fie: - 46% 3 luni - 26% 6 luni - 11% 1 an - 2% mai mult de un an Activitatea de informare in Septembrie si Octombire doua canale de televiziune au transmis doua clipuri publicitare: unul care sa le reaminteasca cetatenilor ca, incepand din Septembrie 2001, conturile de credit si depozite vor fi de-nominate in euro; altul sa ii incurajeze pe catateni in a invata cum sa gandeasca in euro si in a incepe sa se gandeasca la preturile in euro. Trei din cele mai importante societati de radio, si altele, mai mici, au transmis informatii despre euro pana la sfarsitul anului. Radioul National Spaniol (RNE) a transmis sapatamnal programe care au inclus sesiuni de intrebari si raspunsuri cu participarea reprezentantilor ministerului economiei. Manifestarile capaniei au fost publicate in cele mai importante ziare. Incepand cu Octombrie 2001 au fost plasat afise publicitare in mijloacele de transport, supermarketuri, taxiuri, etc.

43

4.5. Ce s-a intamplat odata cu introducera euro in alte tari europene care nu fac parte din Euroland? Chiar daca Danemarca nu face parte din zona euro, multe magazine din tara accepta plati in euro. Un sondaj recent realizat de Danish Commerce and Services, o organizatie a angajatorilor, a reliefat faptul ca unul din zece magazine intentioneaza sa afiseze preturile atat in euro cat si in coroane daneze. In ziua de 2 februarie 2002, in Suedia s-au facut speculatii, conform carora se va tine un referendum care sa decida daca tara se va alatura Eurolandului. Primul ministru, Goran Persson, a declarat ca un referendum nu este exclus in toamna anului 2002. Elvetia, care nu este un membru al Uniunii Europene, se vede inconjurata de patru state in care a intrat in circulatie noua moneda euro. Facand un efort pentru ca tara sa ramana deschisa turistilor straini, 2 mari banci elvetiene Credit Suisse si UBS au setat distribuitoarele bancare sa disponibilizeze atat bilete de banca euro cat si franci elvetieni. Reprezentantii catorva supermarketuri elvetiene au declarat ca sunt bucurosi sa accepte euro de la clientii lor. Exista o dezbatere fierbinte in Regatul Marii Britanii in a intra sau nu in zona euro. Conservatorii au asigurat o portita deschisa pentru Anglia, in cazul in care aceasta va decide candva sa intre in Euroland. Acum, guvernarea laburista se pronunta pentru euro, dar numai daca sunt indeplinite anumite chei economice. Englezii nu vor sa piarda lira sterlina, dar sunt constienti ca acest lucru este inevitabil, atata timp cat in lumea afacerilor se va folosi euro. Magazinul de la Buckingham Palace, prima resedinta a familiei regale britanice, nu va accepta euro, cu toate ca Palatul insista ca este doar o decizie de afaceri si nu este exprimat astfel nici un sentiment anti-euro. Schimbarile in sens pozitiv sunt datorate in principal evolutiei favorabile observate in industrie si, intr-o masura mai mica, increderii consumatorilor. In comparatie, increderea in domeniul constructiilor si al comertului cu amanuntul au aratat un comportament mai volatil. Indicatorul increderii in domeniul industrial a crescut cu 3 puncte procentuale atat in UE, cat si in zona euro. Increderea industrialistilor a scazut numai in 3 state membre (Grecia, Luxemburg si Austria) si a ramas stabila in 3. In 5 din 9 state (Belgia, Germania, Franta, Italia si Finlanda), in care increderea industriala a crescut, indicatorul a inregistrat o crestere de patru procente sau mai mult. Volumul productiei asteptate a crescut cu 5 si 6 puncte procentuale in UE si respectiv zona euro. Asteptarile s-au imbunatatit in aproape toate tarile membre. Singura exceptie a fost Luxemburg. In Danemarca, Spania, Austria si Marea Britanie asteptarile privitoare la productie au ramas neschimbate sau au scazut marginal. La extrema opusa, bilanturile corespunzatoare productiei preconizate s-au imbunatatit in mod considerabil (cu cel putin 5 procente) in Belgia, Germania, Franta, Irlanda, Italia, Portugalia, Finlanda si Suedia. Registrele de comenzi au crescut de asemenea in UE si zona euro (1 procent). Cresterile inregistrate de Belgia, Germania, Portugalia si Finlanda (3 procente sau mai mult) le situeaza printre primele. Ca urmare, stocurile de produse finite au fost in scadere atat in UE cat si in zona euro. Tendinta productiei observata in ultimile luni, ca si evolutia comenzilor de export au fost pozitive in zona euro, dar au stagnat in UE ca intreg. In

44

cvadrul unui asemenea climat industrial, numarul industrialistilor cu cu asteptari pozitive privind pretul de vanzare a crescut. Schimbarile observate in in indicatorulm increderii consumatorului au fost pozitive pentru UE (1 punct procentual). Totusi, indicatorul ramane neschimbat in zona euro. Cifrele agregate ascund mari diferente intre statele membre. Increderea consumatorilor a crescut in tari ca Belgia, Germania si Franta, dar a scazut, de exeplu, in Spania si Italia, si a ramas constanta in Marea Briatanie. Ca regula generala, consumatorii europeni nu se asteapta la schimbari semnificative in situatia lor financiara pe urmatoarele 12 luni. Lasand la o parte Spania (-3%), si Portugalia si si Finlanda, bilanturile privind aceasta chestiune au inregistrat doar schimbari mici sau deloc.Aproximativ aceleasi lucruri se pot spune despre economiile preconizate. Totusi, procentul consumatorilor care considera ca situatia actuala este mai buna decat in urma cu 12 luni a crescut in UE si zona euro in februarie si martie. In aceasta privinta, bilanturile au scazut numai in Italia (-2%), Austria (-1%) si Marea Briatanie (-2%). Privitor la somaj, desi procentul consumatorilor care se asteapta la o crestere a somajului depaseste procentul celor care se asteapta la o reducere a acestuia, diferenta dintre cele doua grupuri s-a redus inmod clar incepand cu noiembrie 2001. Interesant, procentul consumatorilor care asteptau trenduri pozitive ale preturilor pe urmatoarele 12 luni a scazut din nou in martie, indicand astfel asteptari inflationiste mai slabe decat in februarie. Aceasta situatie este specifica mai ales zonei euro. Indicatorul increderii in constructii nu s-a schimbat in UE, dar a inregistrat o scadere de 1 npunct procentual in zona euro. Acesta este rezultatul marilor diferente intre statele membre. Scaderile inregistrate in tari ca Danemarca (-4), Spania(-7) si Austria(12) s-au compensat cu cresterile relativ mari observate in Irlanda (11), Finlanda (19) si Marea Britanie (5). La nivel agregat, imbunatatirile inregistrate in registrele de comandaorder book (2 procente in UE si 1 in zona euro) au fost balansate de inrautatirea privind somajul preconizat (-1 in UE si 3 in zona euro). Totusi, managerii din sectorul constructiilor, atat di n UE cat si din zona euro, considera ca activitatea a cunoscut o imbunatatire in martie fata de lunile precedente. In concordanta, ca asi in cazul industrialistilor, procentul managerilor din sistem care dezvaluie asteptari pozitive asupra preturilor este in crestere. Totusi, bilanturile sunt inca departe de cela observate in urma cu 10-12 luni in urma. Indicatorul increderii in comertul cu amanuntul a stagnat in zona euro si s-a inrautatit usor in UE. Din nou, acesta este rezultatul diferentelor intre statele membre. In timp ce cresterea a fost semnificativa in Belgia (7), Danemarca (5) si Germania (9), scaderi semnificative au fost inregistrate in Austria, Marea Britanie si Italia. Pe ansamblu, factorii din spatele evolutiei acestui indicator in martie par sa reflecte perceptii si asteptari mai degraba volatile. In timp ce evaluarea situatiei actuale a afacerilora fost pozitiva atat in UE cat si in zona euro, procentul managerilor din sectorul cu amanuntul care declara o crestere a stocurilor a crescut in martie. In mod analog, desi situatia preconizata a afacerilor s-a inrautatit, procentul detailistilor cu intentia de a plasa noi comenzi acrescut. Schimbarile observate in indicatorul increderii in servicii care nu este inclus in compozitia indicatorului sentimentului economic, sunt in concordanta cu celeale incrderii industriale. Indicatorul a crescut atat in UE cat si in zona euro (5 procente). Totusi, aceste cifre agregate ascund dispersia mare intre de-a lungul statelor membre. Indicatorul a

45

scazut in 7 state ( Belgia, Grecia, Spania, Irlanda, Norvegia, Portugalia si Suedia) si a ramas stabil in Austria. Evaluarea climatului actual de afaceri s-a imbunatatit semnificativ, ca si opinia asupra evolutiei cererii comparativ cu trecutul. Cand este vorba de evolutia asteptata a cererii, o majoritate crescanda de mangeri din sectori considera ca aceasta a fost pozitiva. In concordanta, evaluarea ocuparii, atat cea recenta, cat si cea asteptata s-au imbunatatit in martie comparativ cu februarie. Institutul IFO a emis in martie World Economic Survey care evalueaza tendintele economice mondiale prin interviuri trimestriale cu 900 de experti in 80 de tari. Privitor la Europa Occidentala, expertii asteapta o imbunatatire semnificativa a afacerilor in urmatoarele doua trimestre. Climatul economic in SUA este de asemenea pozitiv. Euro este considerat subevaluat, in timp ce dolarul american este supraevaluat. In final, somajul si cererea insuficienta sunt considerate inca cele mai urgente probleme economice , nu numai in UE, dar si in lumea intreaga. Pe ansamblu, indicatorii increderii in tarile candidate arata o imbunatatire a increderii industrialistilor si o inrautatire in sectorul constructiilor. Nu s-au inregistrat schimbari semnificative in indicatorii consumatorilor si ai comertului cu amanuntul pentru acest grup de tari ca un intreg. Indicatorul increderii in sectorul industrial a scazut numai in Lituania si Slovenia. A ramas stabil in Bulgaria si a crescut in restul grupului, inclusiv in cele mai mari 3 tari (Republica Ceha, Ungaria, Polonia). Totusi, schimbarile inregistrate de indicatorul increderii consumatorului au fost mai mixate. Indicatorul a crescut puternic in ungaria, dar a scazut in Polonia si Republica Ceha, ca si in Romania si Bulgaria. Omitand Slovacia, increderea in constructii a descrescut peste tot, in special in Ungaria, Bulgaria si Polonia. In final, indicatorul increderii in comertul cu amanuntul s-a imbunatatit in Bulgaria, Ungaria si Polonia, dar a scazut in Slovacia si Republicaq Ceha. Indicatorul sentimentului economic EU 1995 = 100 Euro area EU: Mar 99.8 (*) Zona euro: Mar 99.5 (*)

(*) Provisional data 46

Graficul 1: Indicatorul Industrial

Graficul 2: Construction confidence indicator

EU: Mar. -12 (*) Balances % Euro area: Mar. -11 (*) EU

EU: Mar. -10 (*) Balances % Euro area: Mar. -11 (*) Zona euro

Graficul 3: Indicatorul increderii consumatorilor

Graficul 4: Indicatorul increderii in domeniul comertului cu amanuntul (**)

EU: Mar. -7 (*) Balances % Euro area: Mar. -9 (*)

EU: Mar. -11 (*) Balances % Euro area: Mar. -15 (*)

47

Capitoul V - Succesul tehnic si operational al monedei unice europene Lansarea euro ca de altfel si crearea UEM fiind privite ca un succes inca de la inceput. Principalele ratiuni ale acestei afirmatii sunt : Euro si UEM se bazeaza pe o politica monetara credibila si contribuie la atingerea unui echilibru monetar si economic corespunzator in Europa. Coordonarea politicilor economice Euro este un catalizator pentru realizarea progresului european. 5.1. O politica monetara credibila orientata spre stabilitate a) Din punct de vedere tehnic si operational, lansarea euro pe pietele financiare a fost un success indiscutabil. Organizatia descentralizata a Eurosystem si-a atins obiectivele fixate in 3 aspecte importante : o eficienta operationala demonstrata de ajustarea oportuna a lichiditatii bancare si manevrarea ratei dobanzii pe termen scurt. o securitatea data de procedurile si sistemele implementate de Eurosystem pentru executarea operatiunilor sale cat si pentru platile de valoare mare. Integrarea pietei interbancare a avut loc in 1999, inca de la inceputul Uniunii Monetare datorita punerii in functiune a sistemului Target pentru transferul platilor de valoare mare in timp real prin zona euro si prin statele Uniunii Europene. Sistemul proceseaza acum peste 4 milioane plati in medie pe luna, reprezentand aproape 1.000 miliarde de euro zilnic, din care 43% plati externe. Aceste cifre arata o crestere semnificativa a tranzactiilor mari in Uniunea Europeana de la introducerea euro. o buna functionare a intregii organizatii integrate a Eurosistemului in care centrul decizional lucreaza cu bancile centrale nationale pentru implementarea operatiunilor. Motivele acestei realizari consta in principal in munca aprofundata de pregatire dusa cativa ani de comunitatea bancara centrala si de operatori pietelor financiare private. b) In al doilea rand, succesul tehnic si operational a contribuit la o mai mare credibilitate a politicii monetare unice garantata de BCE si bancile centrale nationale. Eurosystem a mostenit increderea castigata de-a lungul catorva decade de bancile nationale centrale ca urmare a monedelor nationale puternice sustinute de acestea. Astfel in Franta ultimul sondaj realizat indica faptul ca 80% din francezi au incredere in banca lor centrala (Banque de France). Nivelul de incredere in Spania ,Germania sau in alte tari ale zonei euro fata de banca centrala este de asemenea mare. Mai mult decat atat, si contrar la cea ce s-a spus des, uniunea monetara a Europei nu a fost facuta la intamplare. Merita subliniat faptul ca acum nu mai putin de 12 ani inaintea lansarii euro, 6 din monedele care alcatuiesc acum moneda euro si reprezinta aproape 2/3 din PGB-ul zonei euro, s-au dovedit a fi remarcabil de stabile, nefiind subiectul vreunei reajustari in cadrul

48

sistemului european de rate de schimb (E.R.M.). Nivelul de incredere mai este sustinut si de functionarea omogena a Eurosystem compus din BCE si de bancile centrale nationale ale celor 12 state membre. Toti componentii Eurosystem lucreaza constant impreuna. Eurosystem este ca o echipa a monedei unice, cu BCE actionand ca un antrenor iar bancile centrale nationale ca jucatorii pe teren, acest spirit de echipa este unul din cele mai importante insusiri ale zonei euro. c) In al treilea rand credibilitatea Eurosystem rezida in principal din adoptarea unei strategii bazate pe o politica monetara orientata catre stabilitate. Aceasta stabilitate se poate obtine prin mentinerea stabilitatii preturilor, printr-o politica clara si transparenta pe cat posibil in ceea ce priveste stabilitatea preturilor si prin mentinerea indicelui preturilor sub 2%. Pentru a atinge acest obiectiv politica monetara europeana se bazeaza pe 2 piloni. In ceea ce priveste primul pilon, s-a stabilit o valoare de referinta cantitativa de 4,5% pentru cresterea agregatului monetar M3. Acesta este un important factor pentru stabilizarea perspectivelor. Trebuie mentionat faptul ca acest concept de valoare de referinta nu implica un angajament din partea Eurosystem de corectare mecanica a fluctuatiilor in cresterea monetara pe termen scurt. Totusi, valoarea de referinta pentru M3, ajuta la mentinerea stabilitatii preturilor pe termen mediu. Al doilea pilon al strategiei de politica monetara este un foarte cuprinzator set de indicatori ce semnaleaza viitoarele modificari ale preturilor in zona euro. Aceasta strategie care asigura o buna continuitate a politicilor monetare ale bancilor centrale nationale participante, pare sa fi fost inteleasa de pietele financiare si de public in general. In particular, beneficiile obligatiunilor pe termen lung exprimate in euro indica faptul ca Eurosystem si-a pastrat intacta credibilitatea pe care a mostenit-o. d) Credibilitatea euro rezulta de asemenea din eforturile constante ale Eurosystem orientate catre transpartenta si comunicare. Eurosystem este una din cele mai transparente banci centrale din lume. O data pe luna imediat dupa intalnirea Consiliului Guvernatorilor, presedintele BCE tine o conferinta de presa care incepe cu o prezentare a analizelor Consiliului Guvernatorilor care este publicata in timp real pe site-ul BCE. Este de subliniat faptul ca Eurosystem a introdus primul in lume, la 1 ianuarie 1999, conceptul de "regular, frequent, real-time transparency" in domeniul politicii monetare, concept ce a fost adoptat si de alte banci centrale importante. In aceasta privinta discursurile publice ale presedintelui BCE, respectiv discursurile publice ale guvernatorilor Bancilor Centrale Nationale sunt cruciale. Aceasta impletire a comunicarii intre echipa monetara europeana cu institutiile nationale si europene si societatile civile este in prezent subestimata. Pentru a-si imbunatatii transparenta si comunicarea mai mult Eurosystem a decis publicarea pentru prima data in decembrie 2000 a predictiile economice ale conducerii pentru zona euro. 5.2. Coordonarea politicilor economice Cu cativa ani in urma era necesara convingerea unui numar mare de scheptici, in Europa ca si in restul lumii, ca euro va fi cu adevarat lansat. Multi observatori au aratat presupuse contradictii si pretinse neconcordante: sustinand, de exemplu, ca divergentele

49

economice si ecarturile structurale dintre tarile zonei euro ar fi prea mari pentru a asigura o uniune monetara viabila sau ca lipsa coordonarii dintre politicile economice ar lipsi zona de o politica corespunzatoare (policy-mix), si nu s-ar putea obtine fara o federatie politica. Alte obiectii ridicate au fost absenta instrumentelor de raspuns la socurile asimetrice si lipsa de flexibilitate si mobilitate a fortei de munca in economiile europene. Concluzia a fost ca euro nu ar putea exista. Faptele au contrazis acest lucru. Dar aceleasi argumente sunt cateodata aratate pentru a sugera ca economia zonei euro contine cateva neconcordante care i-ar putea pune in pericol prosperitatea. Uniunea monetara nu implica in mod necesar faptul ca in orice moment din timp, toate tarile participante vor avea aceeasi rata a inflatiei sau crestere, desi miscarea catre euro s-a bazat pe incheierea cu success a procesului de convergenta. Cu privire la inflatie, diferentele actuale nu par a fi foarte mari in comparatie cu S.U.A., o veche uniune monetara de marime comparabila. Datele despre inflatia din unele state mari ale S.U.A. arata ca diferentele de inflatie au fost uneori mari inregistrandu-se in anii 80 si diferente de 7 procente. In zona euro, covergenta pe termen lung catre un nivel comun al preturilor creste diferentele intre ratele de inflatie in tarile UEM. Convergenta productivitatii si a standardelor de viata duce spre convergenta preturilor. Alta intrebare care s-a pus este daca UEM poate fi un success fara vreo forma de uniune politica. Fireste, ca pentru ca EMU sa functioneze bine, toate statele trebuie sa tina seama de efectele politicilor lor nationale, si in special de efectele politicilor lor bugetare asupra uniunii monetare. In aceasta privinta, este necesara o coordonare intre politicile economice respectand si independenta Eurosystem. Aceasta coordonare este cuprinsa in insasi Tratatul de la Maastricht, care obliga statele membre sa-si considere politicile economice nationale drept un element de interes comun si le supune unei proceduri multilaterale. Chiar mai important e faptul ca politica monetara singura nu poate asigura stabilitatea preturilor fara o disciplina financiara corespunzatoare la nivelul intregii Uniuni Economice si Monetare. Prevederile Tratatului ce au nascut Pactul de Stabilitate si Crestere au 3 justificari economice : I. Prin coordonarea politicilor fiscale ale statelor membre ale uniunii, pactul asigura un bun mix de politici in zona euro. Acest lucru e esential pentru politica monetara, ca o compensare a faptului ca Europa nu are un buget federal semnificativ asa cum nu are nici guvern federal. Aderarea la obiectivul pe termen mediu de a obtine bugete care sunt echilibrate sau in surplus inseamna ca tarile membre trebuie sa se bazeze mai intai pe ele insele pentru a se opune posibilelor recesiuni economice care vor afecta numai economia lor proprie concomitent cu asigurarea unui mix de politici in zona euro. II. Pactul ajuta economiile bine conduse sa nu suporte un risc nejustificat prin stabilirea unui sistem de penalitati pentru deficite excesive. III. Pactul de Stabilitate si Crestere permite a se demonstra afirmatiei ca zona euro nu are stabilizatori automati in cazul unor socuri asimetrice intr-o tara membra. Prin fortarea guvernelor sa tinteasca la o pozitie fiscala echilibrata sau in surplus pe terme mediu, pactul le permite cresterea deficitelor bugetare in timpul recesiunulor fara sa depaseasca valoarea de referinta de 3%. Pe scurt, el permite statelor membre adoptarea unei politici fiscale tampon in timpul perioadelor economice normale care poate atenua divergentele economice sau socurile asimetrice. Pentru a rezuma aceste concluzii, teoria "Zonelor Monetare Optimale" a fost adesea evocata de econimisti care au criticat UEM si si-au manifestat ingrijorarile cu

50

privire la abandonarea politicii valutare ca instrument de raspuns la socurile asimetrice in particular la socurile asimetrice din interiorul uniunii monetare. De retinut este faptul ca unul dintre cele mai remarcabile efecte a integrarii europene a fost cresterea simetriei socurilor. Profesorul Mundell insusi, in sprijinul UEM,a facut o clarificare interesanta la inceputul lui 1998: in eventualitatea unui transfer in cerere de la o tara membra la alta, creand somaj si presiune inflationista, ratele de schimb flotante nu vor putea rezolva aceasta problema. In aceeasi idee alti economisti arata ca lucrul cu divergente si asimetrii n-ar trebui sa fie mult mai dificil in zona euro, cel putin tarile mari, decat intr-o uniune monetara veche precum cea a Statelor Unite. 5.3. Euro-catalizator pentru progresul european In timp ce multi aproba faptul ca euro a fost un succes, cineva ar putea intreba in acest moment ce ar trebui sa se intample ca sa se asigure succesul euro pe termen mediu. 5.3.1. Euro si piata unica a) Euro este cea mai importanta realizare a pietei unice, avantajele unei piete unice fiind: Permite sectorului productiv sa faca economii mari si permite alocarea acestora catre investitiile cele mai eficiente; Creste transparenta pe piata; Creste competitia si inovarea in beneficiul consumatorilor. Ultimul obiectiv al pietei unice nu putea fi realizat in conditiile unor bariere monetare ce impiedicau fluxul liber al bunurilor, serviciilor, capitalului si intr-un fel, al populatiei, prin impunerea unor miscari neasteptate ale ratelor de schimb si costurilor tranzactiilor. Ultimul pas a fost facut la inceputul acestui an prin punerea in circulatie a bancnotelor si monedelor euro. Acestea vor permite atat intreprinderilor cat si tuturor cetatenilor sa beneficieze de toate avantajele ce deriva din folosirea unei monede unice pe continentul european, asa cum fac americamii astazi pe teritoriul Statelor Unite. b) Introducerea euro aduce o schimbare semnificativa in mediu economic si financiar. Lansarea euro a fost de la inceput un catalizator pentru achizitii si fuziuni in zona europeana. Piata europeana a achizitiilor si fuziunilor pare a fi printre cele mai dinamice din lume, totalizand aproape 1.000 miliarde euro in 1999. Euro a adus schimbari semnificative pentru participantii la pietele financiare si a stimulat dezvoltari structurale in industria financiara, aceasta atat pe pietele monetare ale zonei euro cat si pe pietele de capital. De la inceputul etapei a III-a a UEM, tranzactiile externe pe pietele monetare au crescut si reprezinta in prezent mai mult de 50% din totalul activitatii tuturor segmentelor pietelor monetare. De asemenea integrarea pietelor ratei dobanzii in zona euro este o realizare esentiala care merita sa fie subliniata. EONIA (rata medie lunara a pietei monetare din zona euro) si EURIBOR (rata dobanzii pe trei luni) au furnizat pietei cote uniforme acceptate de toti participantii pietei. Aceeasi a fost si evolutia pietei secundare a carei integrare, standardizare si adancime a crescut. Acest lucru e subliniat, de exemplu, de tranzactiile zilnice mari si de uriasa dezvoltare a pietei swap. Aceste

51

schimbari structurale in piata financiara a zonei euro au generat miscari semnificative ale participantilor pe piata, care si-au concentrat activitatea si au beneficiat de o lichiditate mai buna pe piata secundara. Continuarea integrarii va mari eficienta pietelor financiare ale zonei euro si va fi benefica atat debitorilor cat si investitorilor. Cu privire la pietele de capital, se poate spune ca progresul catre integrare a fost semnificativ, atat pe piata obligatiunilor in euro cat si pe piata actiunilor. Emisiunea totala de obligatiuni pe termen lung in euro a insumat 791 miliarde euro in 1999, fata de suma corespunzatoare de 902 miliarde de euro in obligatiuni exprimate in dolari S.U.A. Dinamica emisiunilor de obligatiuni in euro a ramas vioaie in primele 3 trimestre ale anului 2000 insumand 498 miliarde euro. In conformitate cu Banca Reglementarilor Internationale, sectorul privat al debitorilor din zona euro a emis 76% din datorii in euro din 1 ianuarie 1999 pana in prezentat, comparat cu o medie de 50% in monedele proprii ale statelor in anii 1990. In mod asemanator, debitorii privati rezidenti inafara zonei euro au emis mai mult de 1/5 din datoria lor internationala in euro incepand cu 1999, aproape o crestere dubla fata de perioada de dinaintea lansarii euro. Si mai mult, investitorii europeni si-au diversificat substantial portofoliul de obligatiuni de la lansarea euro, incurajati de inlaturarea riscului ratei de schimb. Acest lucru le permite sa obtina dobanzi mai mari pentru un anumit nivel al riscului portofoliului. Este evident ca lansarea euro a stimulat restructurarea la scara a pietelor in Europa. Capitalizarea totala a pietei bursiere din zona euro situandu-se la peste 5.500 miliarde euro la sfarsitul lui 1999, comparat cu capitalizarea pietei de 3.600 miliarde euro la sfarsitul lui 1998. Aceste cifre nu reflecta numai cresterea preturilor actiunilor ci si o puternica miscare catre capitalizarea bursiera a companiilor private din Europa. Inca mai sunt bariere catre deplina integrare a pietelor de capital din Uniunea Europeana. Astfel, Eurosystem a primit cu interes obiectivul Consiliului European (intalnirea din martie 2001de la Lisabona) de a accelerarea perfectionarii pietei interne a serviciilor financiare si de a stabili o agenda ferma astfel incat planul de actiune pentru servicii financiare sa fie implemenat pana in 2005. 5.3.2. Euro incitatie pentru continuarea reformelor structurale a) Euro este de asemenea un puternic catalizator pentru reforme structurale in toate domeniile non-financiare ale Europei, pentru ca: moneda unica faciliteaza compararea preturilor, taxelor si economiilor; euro ar putea incuraja mai buna cooperare a statelor membre prin coordonarea politicilor structurale in domenii precum piata muncii, educatie si pregatire profesionala, bunastare sociala etc. Acesta este motivul pentru care Consiliul European intrunit in decembrie 1997 in Luxemburg, a mentionat explicit politicile structurale printre elementele selectate sa sustina coordonarea. Toate tarile europene trebuie sa-si duca la bun sfarsit reformele structurale pe care le-au initiat. Trebuie inteles ca destul de mult s-a facut deja, in mod deosebit implementarea pietei unice. Totusi continentul european are un nivel al somajului destul de ridicat in ciuda faptului ca rata somajului s-a redus semnificativ in cele mai multe din statele uniunii in ultimii 3 ani. Conform FMI si OECD, cam 80% din nivelul somajului pare a fi structural adica generat de propriile reguli si regulamente. O data cu cresterea mobilitatii capitalului si a mai bunei functionari a pietei unice firmele

52

vor deveni din ce in ce mai sensibile la diferentele pretului muncii si regulamentelor de afaceri in alegerea unei anumite zone in cadrul UEM. b) Pe langa aceste reforme structurale se pune un mare accent pe competitivitate. Politicile economice de dinaintea lansarii euro monitorizau balanta de plati si pietele valutare si a ratei dobanzii. Astfel autoritatile urmareau principalii indicatori ce afectau performanta econimiei nationale si puteau astfel sa reactioneze pe masura. In contrast cu aceasta perioada, o scadere a competitivitatii nu va avea un efect imediat precum pietele valutare si a ratei dobanzii. Rezultatul va fi monitorizarea mai atenta de catre manageri a indicatorilor de competitivitate. Sanctiunile unei politici economice gresite s-ar putea face simtite mai putin in conditiile cresterii somajului si cresterii economice slabe. Regulile economiei de piata (in special competitia) continua sa se aplice in fiecare economie. Locurile de munca sunt create de consumatori cand isi aleg bunurile si serviciile pe care le considera cele mai bune in raport de pret. Oamenii de afaceri creaza locuri de munca in diferite locatii posibile in diferite tari in functie de competitivitatea relativa a acestor locatii. Este necesara monitorizarea competitivitatii chiar mai atenta decat inainte prin intermediul unor indicatori precum costurile unitare, nivelul taxelor etc.

53

Capitolul VI Euro, dolarul american sau ambele? Impactul politic al monedei euro va fi cel putin unul maret. Un regim bipolar de monede dominat de Europa si Statele Unite ale Americii va lua locul sistemului centrat pe dolarul american, sistem specific majoritatii secolului trecut. Inertia este o forta puternica in finantele internationale. De jumatate de secol lira sterlina a pastrat un rol global in exces fata de puterea economica a Marii Britanii. Dolarul va ramane probabil moneda din fruntea clasamentului pe termen nedefinit, dar crearea euro va limita si probabil va inchide despartitura economica dintre Statele Unite si Europa. Atat dolarul cat si euro detin fiecare 40% din totalul finantelor mondiale, restul de 20% ramanandu-le francului elvetian, yenului japonez si monedelor minore. Dintotdeauna Europa a inregistrat o parte din comertul mondial asemanatoare cu cea a Statelor Unite. In plus, Europa a avut o politica comerciala comuna inca de la inceputul procesului de integrare. 6.1. Factorii care determina rolul international al unei monede Sunt 5 factori cheie care determina daca o moneda va juca un rol mondial: marimea puterii sale economice si ponderea inregistrata in cadrul comertului mondial; independenta economica la factori externi; evitarea controlului schimburilor; marimea, profunzimea si lichiditatea pietelor de capital ale economiei; forta si stabilitatea economiei, dar si pozitia externa.

Moneda unei tari care ocupa o cota importanta in comertul si finantele internationale are un avantaj firesc. Economia S.U.A. este inca cea mai mare din lume, din punct de vedere al productiei si puterii comerciale, mai mare decat cele 12 economii ale Eurolandului agregate. Daca Marea Britanie si celelalte 2 tari ale UE care nu sunt in Uniune, ar intra aceasta zona ar fi aproape egala din punct de vedere economic cu S.U.A. La cursurile de schimb PIB-ul UE-15 ajunge la aproximativ 8400 miliarde de dolari. Acesta este comparabil cu PIB-ul american ajuns la 8500 miliarde dolari si mult mai mare decat PIB-ul Japoniei de aproximativ 4100 miliarde de dolari. Cresterea potentialului de productie este similara in cele doua regiuni, deci pozitiile lor ar trebui sa se pastreze. La momentul actual, 48% din tranzactiile comerciale internationale sunt derulate in dolari. Ponderea monedelor Uniunii Europene in comertul mondial este de 31%, iar cea a yenului japonez de 5%. Aceste cifre includ comertul intra-Uniunea Europena, care a devenit comert interior; deci ponderea dolarului este si mai mare dolar 59%, monede din UE 22%. Dominatia dolarului este indicata de corelatia intre utilizarea

54

dolarului in tranzactiile comerciale internationale si ponderea SUA in comertul si PIB mondial. Cu privire la deschiderea economica a celor doua mari puteri mondiale, procentul exporturilor si importurile din totalul output-ului mondial este acelasi de 23%. Aceasta rata s-a dublat pentru SUA in ultimii 25 de ani, in timp ce pentru Europa a crescut modest. Astfel, ambele regiuni sunt independente la factori de influenta externi si-si pot desfasura politicile economice fara sa fie afectate de socuri externe. Pietele de capital si monetare nu trebuie sa fie nu numai libere de orice control ci si foarte bine dezvoltate si foarte lichide. Marile piete financiare din New York si Londra avantajeaza dolarul si lira fata de euro si yen. Frankfurtul sau alte centre financiare ar putea atinge aceasta pozitie, insa va trece un timp destul de lung. Daca analizam cele trei mari regiuni America ,zona Euro si Japonia din punct de vedere al pietelor financiare remarcam importanta inca crescuta a imprumuturilor bancare in zona Euro. Aici valoarea imprumuturilor bancare se ridica la aproape 100% din PIB-ul zonei, de doua ori mai mult decat in Statele Unite (47,5%). O valoare ridicata a ponderii imprumuturilor bancare in PIB se inregistreaza si in Japonia (92%). Economia americana poate fi descrisa insa ca o economie puternic capitalizata bursier. Finantarea se face mai mult prin intermediul pietei de capital (obligatiuni si actiuni) decat prin intermediul bancilor. Imprumuturile prin piata de capital detineau la sfarsitul anului 1999, o incredibila valoare de 15.000 miliarde dolari, sau 161% din PIB, fata de circa 90% in zona Euro si 131% in Japonia. Este de asemenea de retinut ponderea finantarii pe care firmele o obtin de pe piata de capital. In timp ce corporatiile europene au emis obligatiuni in valoare de aproximativ 3,5% din PIB, in Japonia rata respectiva este de 4 ori mai mare, iar in SUA de 8 ori mai mare. Eliminarea riscului valutar si micsorarea costurilor tranzactiilor au creat insa o piata europeana intinsa care este de asteptat sa faca progrese mai importante in stabilirea unei piete a capitalurilor. Inca nu se poate spune cand Europa va atinge o paritate totala cu Statele Unite in termeni de marime, complexitate si lichiditatea pietelor sale de capital. Piata americana pentru titlurile de valoare interne este aproape dubla ca marime decat pietele europene combinate. Pietele europene financiare sunt foarte descentralizate. Astfel nu va exista o bariera guvernamentala centrala asemeni Trezoreriei Statelor Unite care sa supravegheze piata. Va fi necesara o perioada de timp pana sa se alinieze standardele si practicile utilizate in Uniunea Europeana, mai ales daca Londra va fi si ea inclusa in acest sistem. Asteptarea lansarii Uniunii Monetrare si Economice a dus la importante schimbari in domeniul obligatiunilor guvernamentale din Europa. O piata europeana unita de capital pentru obligatiunile private da semne clare de dezvoltare. In concluzie, paritatea europeana din acest punct de vedere, este de preferat a se realiza. Ultimul criteriu este forta si stabilitatea economiei europene. Nu exista riscul unei hiper-inflatii sau vreunei alte instabilitati extreme care ar putea descalifica euro din statutul sau international. Din contra, Uniunea Monetara si Economica este de preferat sa stabileasca o politica monetara responsabila. Pozitia economica externa a SUA va continua sa ridice dubii asupra stabilitatii viitoare si asupra valorii dolarului. SUA a

55

inregistrat deficite de cont curent in ultimii 15-17 ani (aproximativ 200 miliarde dolari in anul 1997). Datoria sa externa neta depaseste 1.000 miliarde dolari, si creste anual cu 15 20 procente. In contrast, Uniunea Europeana are o pozitie internationala a activelor stabila si a inregistrat surplusuri modeste in ultimii ani in conturile sale internationale. UE este o regiune cu surplus, in timp ce Statele Unite este natiunea cu cea mai mare datorie. Pe termen lung, faptul ca exista disponibilitatea unei alternative mai atractive fata de dolar, va reduce posibilitatea Statelor Unite sa-si finanteze deficitele externe enorme. Implicatii substantiale vor fi si in functionarea si managementul economiei mondiale. Probabil va exista o diversificare a portofoliilor, transformandu-se de la 500 miliarde $ pana la 1.000 miliarde $ in euro. Impactul diversificarii portofoliilor asupra ratelor de schimb dintre euro si dolar va fi de asemenea o problema. Din nefericire, nu se poate aproxima momentul si gravitatea impactului, si cu atat mai mult este imposibil sa se prevada rata de schimb cea mai potrivita pentru euro si dolar. Dealungul timpului, rata de schimb euro-dolar va fluctua considerabil, mai mult chiar decat au facut-o ratele de schimb dintre monedele nationale europene si dolar. Ca urmare a acestui impact, pietele vor deveni extrem de instabile. Aceasta fluctuatie ar putea cauza probleme de durata care nu vor afecta doar ambele parti (Europa si Statele Unite), ci vor provoca si presiuni protectioniste in cadrul sistemului monodial al comertului. Crearea euro va determina aparitia multor politici monetare si economice care vor necesita o colaborare intensiva dintre Europa si SUA, dar si in cadrul unor grupuri cum ar fi Grupul celor 7 (G7) sau FMI. Va fi foarte important pentru Grupul celor 7 si pentru FMI sa monitorizeze evenimentele indeaproape, pentru a lua deciziile cele mai bune pe masura ce procesul evolueaza, si sa intervina sa limiteze volatilitatea in exces. Aceasta monitorizare va necesita o colaborare mult mai stransa decat cea existenta pana acum. 6.2. Interventiile BCE in sustinerea evolutiei raporului de schimb euro/dolar Pentru a evita o recesiune economica in Europa, la 8 aprilie 1999, Consiliul BCE a considerat ca pe piata europeana este un exces de moneda si a recurs la reducerea ratei dobanzii, singurul instrument cu care jongleaza pentru a gestiona politica sa monetara. Eonomistii europeni au sperat ca stimuland cresterea economica vor putea avea o moneda puternica. Euro a rezistat bine in urma deciziei de scadere a remuneratiei sale. La inchiderea pietei valutare din 9 aprilie 1999, cursul euro era de 1,08 dolari. Reactia pozitiva a euro la decizia BCE a fost de scurta durata: daca imediat dupa anuntul reducerii ratei directoare s-a apreciat, a continuat apoi tendinta de depreciere. Evolutia nefavorabila cursului de schimb euro/dolar a fost interpretata in mod diferit de personalitatile lumii financiare europene. De exemplu, Hans Eichel, ministrul de finante german, a declarat in 8 iulie ca ,,un euro slab nu constituie o problema in masura in care este favorabil exporturilor germane, in timp ce presedintele Bundesbank-ului din acea vreme Hans Tietmeyer declara: ,,Gandesc ca euro este o moneda puternica si sunt convins ca are un potential de crestere. Trebuie, mai intai, reglate veritabilele probleme care exista in Europa, si anume politica bugetara si problemele structurale.

56

Lipsa de coordonare intre politicile economice ale statelor din zona euro si existenta unei singure politici monetare pentru toate acestea explica in mare parte dificultatile intampinate de moneda unica europeana. Cel mai important nivel in raport cu dolarul a fost atins in 6 octombrie 1999, 1,0775 dolari. Euro a recastigat in numai 15 zile 4 % din valoarea sa. Cauza: ameliorarea conjuncturii in zona euro, dar mai ales pe piata germana. Decizia BCE din 4 noiembrie 1999, de crestere a ratei de refinantare a marcat negativ nivelul monedei unice. Aceasta a scazut la 1,0350 dolari, dar s-a sperat ca pe termen lung aceasta decizie ar fi putut sa ii fie favorabila. In 2000, euro continua sa atinga niveluri scazute. In ciuda anuntului deficitului american record din luna februarie, care ar fi trebuit sa contribuie la aprecierea monedei europene, erodarea acesteia continua. Instabilitatea politica si economica din zona euro, mai ales deteriorarea climatului de afaceri german, criza politica italiana, il aduc la un nou minim istoric in 19 aprilie, de 0,9355 dolari. Diferenta de crestere economica continua sa se accentueze intre SUA si Europa. Economia americana progreseaza intr-un ritm aproape dublu economiei europene (6% in SUA si numai 3,5% in Europa). Cursul euro continua sa cada inregistrand 0,9 162 dolari in 25 aprilie. Indicele pretului de consum a crescut in Euroland si in martie atingand 2,1 % peste pragul de 2% fixat de BCE. O noua interventie a BCE pentru sustinerea cursului monedei unice europene a avut loc in 27 aprilie 2000, cand a ridicat nivelul ratei de refinantare la 3,75 %. In raport cu data de lansare a euro, acesta a pierdut 21,5 % din valoarea sa. Imediat dupa anuntul de crestere a ratei directoare, euro a continuat sa scada atingand 0,9065 $. BCE incepe sa se nelinisteasca din ce in ce mai mult de cresterea preturilor in zona euro. Aceasta crestere este determinata de: cresterea preturilor de import, strans legata de cresterea pretu1ui energiei; deprecierea continua a cursului de schimb euro/dolar. In 8 iunie, institutia monetara europeana a recurs la o noua crestere a ratei de refinantare, aducand-o la 4,25 %, a patra crestere de la inceputul anului. Dupa 2 luni, BCE modifica din nou rata de refinantare, ridicand-o la 4,5%, in scopul clar de a sustine cursul euro care a atins in 29 august minimul de 0,8910 dolari. Singura arma a politicii monetare a BCE, rata directoare, este insuficienta pentru a putea face mai atractive plasamentele in moneda europeana si a revigora astfel euro. De la inceputul anului 2000, deviza europeana a pierdut 13,6 %, iar de la lansarea sa oficiala mai mult de un sfert din valoarea sa. In 6 septembrie euro cade la 0,8812 dolari, pierzand 27 % in fata dolarului de la lansarea sa. Cancelarul german Gerhard Schroder interogat asupra nivelului scazut al euro declara ca acest lucru ar trebui sa constituie in viitor un motiv de satisfactie si de bucurie, in locul nelinistii. Economia germana a profitat de pe urma cursului scazut al euro care a favorizat exporturile. In acelasi timp, o moneda in continua depreciere contribuie la saracirea veniturilor populatiei, ceea ce a facut sa scada increderea populatiei in moneda europeana.

57

Devalorizarea necontrolata a monedei europene nu a convenit Statelor Unite, Canadei si Japoniei, deoarece aceasta devalorizare a incurajat exporturile europene. Totodata, Eurolandul nu era multumita doar de avantajul cresterii exporturior, deoaredce aceasta crestere a exporturilor a fost scump platita pe alte planuri. Astfel, prima interventie concertata a Eurolandului, Canadei, SUA si Japoniei pe piata de schimb pentru sustinerea cursului euro a avut loc in 22 septembrie cand BCE impreuna cu bancile centrale ale SUA, Japoniei si Canadei au cumparat euro in scopul redresarii acestuia. Euro continua, insa, sa se deprecieze. In 5 octombrie 2000, BCE ridica pentru a sasea oara nivelul ratei de refinantare in scopul cert de a impiedica scaderea cursului, care in viziunea sa, in ultima perioada a fost in scadere continua datorita actiunilor speculative ale investitorilor impotriva monedei unice europene. Cea de-a doua interventie a BCE pe piata de schimb are loc in 3 noiembrie 2000, de data aceasta autoritatile europene actionand singure, fara sprijinul altei banci centrale. Instituia europeana a intervenit de doua ori in aceeasi zi, cumparand euro in sume nedivulgate. Aceasta a doua interventie in nici sase saptamani a fost motivata de nivelul excesiv de mic atins de euro de 0,8230 dolari in 26 octombrie 2000 si in vederea stabilizarii preturilor. Impactul a fost pozitiv, insa de scurta durata, euro reusind sa atinga pragul de 0,90 dolari.

La inceputul anului 2001, raporul euro/dolar a evoluat in favoarea monedei europene, dar nu pentru mult timp. Astfel, dupa ce a atins un maxim de 0.95 la sfarsitul lunii ianuarie, euro a intrat intr-o perioada lunga de devalorizare in raport cu dolaru, ajungand la un minim de aproximativ 0,837 la inceputul lunii iulie 2001.

58

Dupa noi interventii ale Bancii Centrale Europene, dar si ca urmare a climatului favorabil din economia europeana, cursul euro a inceput sa se stabilizeze, urmand un trend crescator pana la sfarsitul lunii august 2001, cand a depasit usor cursul de 0,92EUR/USD. Cursul euro intrase din nou intr-o perioada slaba, cand s-au petrecut atacurile teroriste din 11 septembrie 2001. Imediat dupa aceste atacuri indreptate impotriva celor mai reprezentative simboluri ale Americii, cotatia pe dolar in raport cu euro a scazut rapid in defavoarea monedei americane, aceasta reusind o stabilizare precara abia dupa primele 48 de ore de la atac. La 3 zile dupa atacul terorist, dolarul american era cotat la 0,925 USD/EUR, fata de 0,89 USD/EUR cat contabiliza cu o zi inaintea atacului. In prezent (24 aprilie 2002), cursul euro este de 0,892 EUR/USD, reprezentand aproximativ 76% din valoarea sa initiala fata de dolar. Acest lucru se traduce printr-o devalorizare a monedei unice europene de aproximativ o patrime fata de dolar in cei 3 ani de existenta.

Sursa: Bloomberg Bilantul evolutiei cursului euro, a starii generale a economiei europene si politica monetara dusa de BCE nu a confirmat in cei 3 ani euforia si optimismul aratat de autotitatile europene in momentul intrarii in vigoare a euro. Cauzele au fost multiple: Ecartul de crestere economica intre SUA si Europa. PIB trebuia sa creasca cu 5 % in 2000 contra a numai 3 % in Europa. Carentele economice structurale din Europa: rigiditatea pietei muncii, rata somajului ridicata, fiscalitatea dezavantajoasa si starea precara a finantelor publice.

59

 Tensiunile politice: s-a dorit ca nasterea monedei unice europene sa separe complet moneda de politic, lucru nerealizat, euro reactionand negativ la orice mica criza politica. Lipsa de coordonare intre politica monetara si politicile bugetare aplicate de statele din zona euro. Europa nu poate atinge o crestere economica favorabila fara o colaborare a acestor doua politici. Orientarea investitorilor spre piata americana care ofera un randament mai bun si stabil, nivelul ratei dobanzii pe piata americana find peste cel european. Cresterea pretului petrolului, care s-a reflectat in nivelul infiatiei. Razboiul din Yugoslavia. Lipsa de sustinere a monedei unice europene de catre BCE. Lipsa de credibilitate a presedinte1ui BCE, Wim Duisenberg.

60

Capitolul VII Concluzii Nu este nici o indoiala ca obiectivul celor care au promovat EMU a fost ca UE sa provoace hegemonia dolarului si pozitia de leader a SUA asupra lumii libere. Euro tinteste dolarul. Eurolandul nu suporta presiunea exercitata de SUA prin controlul sau asupra banilor lumii. Sperantele legate de generalizarea progresiva a utilizarii monedei unice europene nu s-au concretizat. Se spera ca majoritatea platilor sa se efectueze in euro, ca cecurile sa se intocmeasca in euro, depozitele bancare sa fie din ce in ce mai mult exprimate in euro ca de altfel si produsele financiare. Lipsa unor incitari reale din partea bancilor si a altor actori economici a dus la lipsa de incredere in nou-nascuta moneda europeana. Euro nu a reusit inca sa se impuna ca moneda in tranzactiile internationale. Pretul barilului de petrol continua sa fie exprimat in dolari. In schimb, autoritatile europene considera ca euro a reusit sa se impuna pe piata emisiunilor obligatare, piata pe care ocupa un loc egal cu dolarul. Desi Statele Unite inregistreaza un deficit extern de proportii considerabile, fata de Uniunea Europeana care are o pozitie internationala a activelor stabila si a inregistrat surplusuri modeste in ultimii ani in conturile sale internationale, dolarul are in prezent o pozitie superioara monedei euro, dar cu perspective pe termen lung de realizare a unei competitii stranse. Asteptatul rol mondial al monedei euro trebuie privit pe termen lung, cand conditiile structurale relativ stabile vor fi indeplinite. Combinand toate aceste fenomene si procese economice, se pot preconiza unele scenarii din viitoarea lume economica, avand ca actori Uniunea Monetara si Statele Unite. Astfel, SUA ar pute reactiona defensiv la pierderea dominatiei sale monetare, creandu-si o zona a dolarului, asemeni zonei lirei sterline in anii 1930. UE ar putea adopta o politica neeconomica argumentand ca si Statele Unite au procedat astfel deseori si acum a sosit randul sau sa o faca. In absenta unei cooperari dintre Uniunea Europeana si Statele Unite, euro ar putea duce la instabilitati de proportii. Depinde de guvernele celor doua regiuni sa adopte o trecere lina de la dominatia monetara a regimului lirei sterline si al dolarului american catre un sistem stabil euro dolar.

61