Sunteți pe pagina 1din 254

CECCAR

LUCRARE DE STAGIU
EXPERI CONTABILI AN III SEM.II
STOICA GABRIELA-ELENA

2013
[Type text] Page 1

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

CUPRINS
1.CONTABILITATE..............................................pag.3 2.FISCALITATE...................................................pag.11 3.EVALUAREA NTREPRINDERII...................pag.35 4.AUDIT................................................................pag.62 5.ANALIZ I DIAGNOSTIC..........................pag.115 6.EXPERTIZ....................................................pag.123 7.STUDII DE FEZABILITATE..........................pag.139 8.FUZIUNI I DIVIZRI...................................pag.163 9.ADMINISTRAREA I LICHIDAREA FIRME....pag.194

STOICA GABRIELA Page 2

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

CONTABILITATE

STOICA GABRIELA Page 3

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

1. Suntei interesat s devenii acionar la ntreprinderea AVNTUL S.A. Din surse mai mult sau mai puin oficiale aflai urmtoarele informaii: capitalul social al ntreprinderii este de 500 mld. lei i a crescut de 5 ori de la data nfiinrii ntreprinderii ntreprinderea a fost ntotdeauna profitabil; dividendul pe aciune este de 50.000 lei i este superior dividendelor aferente majoritii celorlalte titluri cotate pe piaa de capital; ntreprinderea a emis n trecut obligaiuni care n urmtorii 3 ani se vor converti n aciuni; managerii ntreprinderii sunt remunerai n funcie de profitul obinut. Sunt suficiente informaiile de mai sus pentru a lua decizia de investire? RASPUNS: Investitorii actuali i poteniali sunt interesai de informaii precum: capacitatea ntreprinderii de a realiza ctiguri viitoare; dividendele distribuite de ntreprindere; riscul asociat investiiei; modul de remunerare al managerilor; rezultatul net pe aciune; cotaiile aciunii pe diferite piee de capital etc. Trebuie sa intram in posesia unor informatii suplimentare precum: care a fost modalitatea de crestere a capitalului social(aport in numerar in natura,operatii interne,conversia unor datorii); care este situatia trezoreriei intreprinderii deoarece rentabilitatea nu este o garantie a existentei unei trezorerii indestulatoare); existenta obligatiunilor convertibile va determina in viitor cresterea numarului actiunilor aflate in circulatie si ,prin urmare,diminuarea dividendului aferent unei actiuni; cum a evoluat remuneratia managerilor deoarece acestia pot fi tentati sa adopte politici contabile care sa duca artificial la maximizarea profitului. 2. Suntei managerul ntreprinderii ALFA, care are ca obiect de activitate producia i comercializarea de confecii. V aflai n momentul renegocierii contractului cu un client. Din analiza situaiilor financiare, dar i din alte surse, suntei n posesia urmtoarelor informaii: clientul i-a majorat capitalul social prin aport n numerar; anual este raportat un profit modest; ndatorarea pe termen scurt este excesiv; o parte semnificativ din datoriile fa de furnizori nu a fost achitat n cursul exerciiului anterior; clientul se afl n litigiu cu doi furnizori importani; n ultimul exerciiu financiar clientul a procedat la vnzarea masiv de mijloace fixe. Vei decide continuarea relaiilor contractuale cu acest client RASPUNS: Da ,doar daca plata se va efectua in avans sau la livrarea bunurilor. 3. Facei parte din delegaia ntreprinderii BUMERANGUL S.A., numit pentru a negocia un contract cu un client din S.U.A. Deoarece preul produselor oferite de ntreprindere este mai mic dect preul minim admis de legea concurenei din S.U.A., se apeleaz la un intermediar (o ntreprindere din Israel). Decontarea se va face printr-un acreditiv. Condiiile contractuale sunt agreate att de ntreprinderea dvoastr ct i de partea israelian. La sfritul anului creana fa de clientul din Israel este considerate irecuperabil. Care credei c ar putea fi cauzele unei asemenea situaii?
STOICA GABRIELA Page 4

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

RASPUNS:Ias ICererea si oferta de informatie contabila in cazul intreprinderilor care aplica Standardele
Internationale de Contabilitate(clientii).

Trebuie sa obtinem suficiente informatii despre partenerul israelian privind: credibilitatea acestuia ; daca isi are asigurata continuitatea activitatii; daca si unde isi are sediul social; care este statutul juridic. Deasemeni trebuie sa fim atenti la conditiile stabilite pentru deschiderea si utilizarea acreditivului. 4. ntreprinderea are n planul de investiii achiziia unui utilaj (costul de achiziie este de 200.000.000 lei) a crei durat de utilizate este de 10 ani. Acest utilaj este un activ pe termen lung (imobilizat). Finanarea se va face printr-un credit. ntreprinderea are posibilitatea s finaneze achiziia utilajului prin credite bancare. Posibilitile de creditare sunt urmtoarele: Varianta 1: credit de 200.000.000 lei, pe o durat de 6 luni, cu o dobnd de 30% pe an; Varianta 2: credit de 200.000.000 lei, pe o durat de 7 ani, cu o dobnd de 15% pe an; Varianta 3: credit de 200.000.000 lei, pe o durat de 10 ani, cu o dobnd de 10% pe an. Care ar fi opiunea corect pentru ca ntreprinderea s-i asigure echilibrul financiar? RASPUNS: Varianta 1 SOLD 200.000.000 166.666.666 133.333.333 100.000.000 66.666.667 33.333.333 RATA 33.333.333 33.333.333 33.333.333 33.333.333 33.333.333 33.333.333 . DOBANDA 5.000.000 4.166.667 3.333.333 2.500.500 1.666.667 833.333 17.500.000 Varianta 2 SOLD 200.000.000 197.619.048 195.238.095 192.857.143 190.476.190 188.095.238 RATA 2.380.952 2.380.952 2.380.952 2.380.952 2.380.952 2.380.952 DOBANDA 2.500.000 2.470.238 2.440.476 2.410.714 2.380.952 2.351.190 106.250.000

STOICA GABRIELA Page 5

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

Varianta 3 SOLD 200.000.000 198.333.333 196.666.667 10.000.000 8.333.333 6.666.667 5.000.000 3.333.333 1.666.667

RATA 1.666.667 1.666.667 1.666.667 1.666.667 1.666.667 1.666.667 1.666.667 1.666.667 1.666.667 200.000.000

DOBANDA 1.666.6667 1.652.778 1.638.889 83.333 69.444 55.556 41.667 27.778 13.889 100.833.333

Amortizare lunara:200.000.000/10/12=1.666.666 Bugetul de cash-flow.Comparand resursele proprii cu necesarul de resuese,rezulta,dupa caz un excedent sau un deficit la nivelul resurselor financiare de care dispune firma dvs: Excedent = resurse proprii necesar de resurse Deficit = necesar de resurse resurse proprii Previziunea echilibrului financiar prin sistemul de bugete al firmei de acoperire a acestuia prin credite sau alte surse(amanarea unor cheltuieli, dezinvestitii etc.). In cadrul resurselor proprii sunt evidentiate distinct: disponibilitatile la inceputul perioadei; resursele aferente perioadei, adica veniturile din exploatare, financiare, exceptionale si alte resurse. Necesarul de resurse este stabilit pe tipuri de operatiuni, si anume: operatiuni de finantare a cheltuielilor de exploatare,cheltuielilor financiare, cheltuielilor exceptionale si imobilizarilor corporale si necorporale; operatiuni de rambursare a creditelor; operatiuni legate de relatia cu bugetul statului sau bugetele locale (impozit pe profit si varsaminte la bugetul de stat sau bugetele locale); operatiuni in legatura cu actionarii, managerii si salariatii firmei (plata dividendelor,participarea la profit a salariatilor).necesarul de resurse. Bugetul activitatii de investitii Prin intocmirea acestui buget se urmareste stabilirea surselor de acoperire a cheltuielilor pentru investitii. Relatia pe baza careia se construieste acesta o constituie compensarea resurselor proprii pentru finantarea investitiilor cu cheltuielile pentru investitii: Excedent (+) = resurse proprii pentru finantarea investitiilor cheltuieli pentru investitii Deficit () = cheltuieli pentru investitii resurse proprii pentru finantarea investitiilor Previziunea echilibrului financiar prin sistemul de bugete al firmei Daca rezulta deficit se identifica modalitatile de acoperire a acestuia in asa fel incat cerinta echilibrului sa fie satisfacuta.

STOICA GABRIELA Page 6

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

Resursele de acoperire a deficitului provin din: credite si alte imprumuturi; alte surse. Principalii indicatori economico-financiari In functie de domeniul de activitate, firmele pot calcula anumiti indicatori specifici. Pe baza acestora,managerii pot programa, urmari si analiza activitatea desfasurata. Stabilirea acestor indicatori pentru perioade viitoare permite evidentierea unor aspecte cum sunt: capacitatea firmei de a face fata obligatiilor de plata exigibile, prin calcularea indicatorilor delichiditate: lichiditate globala, lichiditate intermediara si lichiditate imediata; rentabilitatea prin stabilirea indicatorilor rentabilitatii economice si financiare; raportul resurse proprii/resurse straine in finantarea activitatii, care se evidentiaza pe baza indicatorilor: securitate financiara, solvabilitate patrimoniala, rata autonomiei financiare, gradul de indatorare; relatiile cu clientii si furnizorii reflectate prin indicatorii: Previziunea echilibrului financiar prin sistemul de bugete al firmei perioada de recuperare a creantelor si perioada de rambursare a datoriilor. Nivelurile stabilite ale acestor indicatori pentru exercitiul financiar viitor au rol de obiectiv si orienteaza deciziile echipei manageriale. Asigurarea echilibrului financiar este un scop al previziunii financiare si o conditie pentru supravietuirea si dezvoltarea economica a firmei .problema evidentiaza doar costuri, nu face referire la plusul de productivitate adus de investitie. 5. Se cunosc urmatoarele informaii (in mii lei): cheltuieli cu chiriile 40.000; aciuni proprii rascumparate in vederea anularii lor 100.000; valoarea mijloacelor fixe deinute in leasing financiar 175.000; obligaiuni cumparate de la intreprinderea BETA 60.000 (din care obligaiuni in valoare de 10.000 vor fi rascumparate de intreprinderea emitenta in anul urmator); fond comercial 500.000 (din care 200.000 sunt cheltuieli angajate de intreprindere); cheltuieli cu diferene de curs valutar 30.000; amortizarea mijloacele fixe deinute in leasing financiar 50.000; cheltuieli de constituire 10.000; proiectul de dezvoltare A a ocazionat cheltuieli de 80.000, iar proiectul B cheltuieli de 90.000 (doar pentru proiectul B exista certitudinea raionala ca intreprinderea va obine avantaje economice viitoare); cheltuieli de cercetare 60.000; aciuni proprii rascumparate in vederea garantarii unui credit pe termen lung 200.000. Identificai activele imobilizate i precizai care este totalul acestora. Variante de raspuns: a) 835.000; b) 815.000; c) 775.000; d) 865.000; e) 975.000.
STOICA GABRIELA Page 7

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

RASPUNS: Active imobilizate: 1. valoarea mijloacelor fixe deinute in leasing financiar 175.000 2. fond comercial 300.000 3. - amortizarea mijloacele fixe deinute in leasing financiar 50.000 4. cheltuieli de constituire 10.000; 5 cheltuieli de dezvoltare 90.000 6. aciuni proprii rascumparate in vederea garantarii unui credit pe termen lung 200.000 7. obligatiunile ce nu vor fi rascumparate in anul urmator de intreprinderea emitenta 50.000 Total active imobilizate = . 775.000 6. Pe baza urmatoarelor informaii, determinai valoarea bilaniera a activelor imobilizate, a activelor circulante i a capitalurilor proprii: imprumuturi acordate pe termen lung 653.000 u.m.; construcii 954.000 u.m.; provizioane pentru deprecierea imprumuturilor acordate pe termen lung 15.750 u.m.; investiii financiare pe termen scurt 68.350 u.m.; materiale consumabile 268.000 u.m.; furnizori-debitori 64.125 u.m.; provizioane pentru riscuri i cheltuieli 65.850 u.m.; amortizarea construciilor 354.000 u.m.; rezerve 280.500 u.m.; subvenii pentru investiii 65.000 u.m.; capital social 800.000 u.m.; titluri de participare deinute pe termen lung 90.000 u.m.; marfuri 65.000 u.m.; terenuri 255.000 u.m.; rezultat reportat 56.000 u.m. Identificarea tipurilor de active si pasive: valoare neta imprumuturi acordate pe termen lung 653.000 u.m 15.750 u.m = 637.250 u.m. - active imobilizate valoare neta construcii 954.000 u.m 354.000 u.m = 600.000 u.m - active imobilizate investiii financiare pe termen scurt 68.350 u.m.- active circulante materiale consumabile 268.000 u.m.- active circulante furnizori-debitori 64.125 u.m.- active circulante provizioane pentru riscuri i cheltuieli 65.850 u.m. - capitaluri permanente rezerve 280.500 u.m.- capitaluri proprii subvenii pentru investiii 65.000 u.m.- capitaluri permanente capital social 800.000 u.m.- capitaluri proprii titluri de participare deinute pe termen lung 90.000 u.m active imobilizate. marfuri 65.000 u.m.- active circulante terenuri 255.000 u.m.- active imobilizate rezultat reportat 56.000 u.m capitaluri proprii Valoarea activelor imobilizate: 637.250 + 600.000 + 90.000 + 255.000 = 1.582.250 u.m Valoarea activelor circulante: 68.350 + 268.000 + 64.125 + 65.000 = 465.475 u.m Valoarea capitalurilor proprii: 280.500 + 800.000 + 56.000 = 1.136.500 u.m
STOICA GABRIELA Page 8

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

7. Determinai cifra de afaceri neta i rezultatul din exploatare pentru societatea ALFA, despre care se cunosc urmatoarele informaii (valori exprimate in mii lei): venituri din vanzarea produselor finite 100.000.000; venituri din vanzarea marfurilor 50.000.000; TVA colectata 28.500.000; cheltuieli cu materiile prime 20.000.000; cheltuieli cu chirii i redevene 10.000.000; cheltuieli cu remuneraiile personalului 20.000.000; subvenii pentru exploatare primite 30.000.000 (din care 15.000.000 aferente cifrei de afaceri, iar 15.000.000 aferente cheltuielilor cu materiile prime). RASPUNS: Cifra de afaceri neta = venituri din vanzarea produselor finite (100.000.000) + venituri din vanzarea marfurilor (50.000.000) + subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri (15.000.000) = 165.000.000 mii lei. Cheltuielile cu materiile prime sunt corectate cu valoarea subventiei pentru exploatare aferente acestora (15.000.000). Rezultatul din exploatare = cifra de afaceri (165.000.000) - cheltuieli cu materiile prime (5.000.000) cheltuieli cu chirii i redevente (10.000.000) - cheltuieli cu personalul (20.000.000) = 130.000.000 mii lei. 10. Se considera urmatoarele structuri bilaniere: a) creane clieni ce se vor realiza in cadrul ciclului normal de exploatare, dar intr-o perioada mai mare de 1 an de la data inchiderii exerciiului; b) datorii furnizori cu scadena in cadrul urmatoarelor 12 luni care succed datei inchiderii exerciiului; c) titluri negociabile pe piaa a caror realizare se prevede intr-un termen mai mare de 1 an de la data inchiderii exerciiului; d) creane clieni ce se vor realiza in cadrul ciclului normal de exploatare, dar intr-o perioada mai mica de 12 luni de la data inchiderii exerciiului; e) partea rambursabila pe termen scurt a unui credit bancar pe termen lung; f) partea scadenta la o data superioara unui an a unui imprumut obligatar. RASPUNS: In conformitate cu norma internaionala IAS 1 Prezentarea situaiilor financiare, constituie elemente necurente: a) 1+3+6; b) 1+2+4+5; c) 1+5+6; d) 3+6; e) 5+6. 11. Se cunosc urmatoarele informaii: avansuri platite furnizorilor de stocuri 300.000; venituri in avans 500.000; salarii datorate 6.000.000; marfuri 1.700.000; cheltuieli de constituire 200.000; conturi la banci 7.000.000; mijloace fixe 10.000.000; provizioane pentru deprecierea marfurilor 200.000; cheltuieli de cercetare 400.000; cheltuieli in avans 6.000.000; dividende de plata 2.000.000; titluri de participare 3.000.000; amortizarea mijloacelor fixe 2.000.000; furnizori 2.000.000 (din care 400.000 cu scadena mai mare de un an); prime de rambursare a obligaiunilor 200.000; clieni 800.000; imprumuturi din emisiunea de obligaiuni 2.000.000 (din care cu scadena in anul urmator 1.000.000).
STOICA GABRIELA Page 9

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

Sa se determine valoarea posturilor Total stocuri, Total activ i Total activ minus obligaii curente (capitaluri permanente): a) 1.800.000; 26.800.000; 11.000.000; b) 1.500.000; 27.200.000; 10.500.000; c) 1.500.000; 26.800.000; 10.500.000; d) 2.000.000; 27.200.000; 11.100.000; e) 1.800.000; 26.800.000; 15.800.000. RASPUNS: Total stocuri=(1.700.000-200.000)+300.000=1.800.000 Total activ = 1.800.000+200.000+7.000.000+3.000.000+(10.000.000 -2.000.000) +800.000+6.000.000=26.800.000 Total activ minus obligaii curente (capitaluri permanente)= 26.800.000-6.000.0002.000.0002.000.000-1.000.000=15.800.000 12. Se dau urmatoarele informaii: capital social 1.500.000; venituri in avans 100.000; provizioane pentru deprecierea creanelor clieni 50.000; provizioane pentru garanii acordate clienilor 700.000; credite primite de la banci 2.000.000 (din care cu scadena in anul urmator 200.000); clieni creditori 100.000; clieni 500.000; cheltuieli in avans 400.000; titluri de participare 720.000 (din care titluri in valoare de 20.000 vor fi vandute in anul urmator); subvenii pentru investiii 300.000; casa i conturi la banci 2.000.000; furnizori 500.000 (din care cu scadena in anul urmator 200.000); cifra de afaceri 1.000.000; marfuri 600.000; fond comercial 5.000.000. Valoarea postului Active circulante respectiv obligaii curente nete (Fondul de Rulment) este de: a) 1.870.000; b) 2.628.000; c) 2.670.000; d) 2.570.000; e) 2.550.000. Activ clieni 500.000 cheltuieli in avans 400.000 titluri de participare 700.000 (<1 an) titluri de participare 20.000 (>1 an) casa i conturi la banci 2.000.000 marfuri 600.000 fond comercial 5.000.000. Pasiv capital social 1.500.000 venituri in avans 100.000 provizioane pentru deprecierea creanelor clieni 50.000 provizioane pentru garanii acordate clienilor 700.000 credite primite de la banci 1.800.000 (<1 an) credite primite de la banci 200.000 (>1 an) clieni creditori 100.000 subvenii pentru investiii 300.000 furnizori 300.000 (<1 an) furnizori 200.000 (>1 an) cifra de afaceri 1.000.000
STOICA GABRIELA Page 10

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

Active circulante = clieni 500.000 + cheltuieli in avans 400.000 + titluri de participare 700.000 (<1 an) + casa i conturi la banci 2.000.000 + marfuri 600.000 = 4.200.000 Obligaii curente nete = venituri in avans 100.000 + credite primite de la banci 1.800.000 (<1 an) + clieni creditori 100.000 + furnizori 300.000 (<1 an) = 2.300.000 FRN = Active circulante Datorii pe termen scurt FRN = 4.200.000 2.300.000 = 1.900.000 18. Determinai costul de producie pentru produsul finit PF dispunand de urmatoarele informaii: cheltuieli cu materialele directe: 500.000.000 lei; cheltuieli cu manopera directa: 100.000.000 lei; cheltuieli indirecte de producie: 700.000.000 lei, din care 500.000.000 lei sunt variabile; cheltuieli cu salarizarea personalului administrativ: 100.000.000 lei; cheltuieli cu iluminatul i incalzirea magazinului de desfacere: 50.000.000 lei. cheltuieli cu publicitatea: 25.000.000 lei. In urma procesului de producie se obin 500 buc. produs finit PF. In condiii normale, inand cont de pierderile generate de revizia lunara a utilajelor, se obin 600 buc. produs finit PF. RASPUNS: Costul de producie este in valoare de 1.266.666.667 lei si cuprinde: - cheltuieli cu materialele directe 500.000.000 lei; - cheltuieli cu manopera direct 100.000.000 lei; - cheltuielile indirecte variabile 500.000.000 lei; - cheltuielile indirecte fixe sunt incluse in funcie de gradul de utilizare a capacitii de producie (200.000.000 lei x 500/600) = 166.666.667 lei. Cheltuielile cu salariile personalului administrativ, inclzirea i iluminatul magazinului de desfacere i publicitatea nu sunt incluse in costul de producie al produsului finit PF. 21. Despre un stoc de marfa se cunosc urmatoarele informaii: stoc la 1.05.N, 1.000 buc x 1.000 u.m./buc.; achiziie la 7.05.N, 2.000 buc. x 1.500 u.m./buc., TVA 19%; vanzare la 15.05.N, 2.500 buc. x 2.000 u.m./buc., TVA 19%; achiziie la 23.05.N, 5.500 buc. x 1.800 u.m./buc., TVA 19%; vanzare la 29.05.N, 5.800 buc. x 2.200 u.m./buc., TVA 19%. Determinai valoarea ieirilor din stoc i a stocului final, tiind ca intreprinderea utilizeaza metoda FIFO. RASPUNS: Valoarea ieirii din stoc la 15.05 va fi de 1.000 buc. x 1.000 u.m. + 1.500 buc. x 1.500 u.m. = 3.250.000 u.m. Valoarea ieirii din stoc la 29.05 va fi de 500 buc. x 1.500 u.m. + 5.300 x 1.800 u.m. = 10.290.000 u.m. Valoarea celor dou ieiri este de 13.540.000 u.m. Valoarea stocului final va fi de 200 buc. x 1.800 u.m. = 360.000 u.m. 31. Cifra de afaceri a unei intreprinderi ce realizeaza vanzari prin corespondena, cu clauza de returnare, este de 250.000.000 lei. Statisticile arata ca 3% din produse sunt returnate. Marja bruta medie practicata de intreprindere este de 14%. Care din urmatoarele afirmaii este adevarata? a) intreprinderea nu recunoate venitul din vanzare deoarece incasarea acestuia este incerta;
STOICA GABRIELA Page 11

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

b) intreprinderea recunoate venituri la limita costurilor angajate pentru vanzarea produselor sale; c) intreprinderea recunoate venituri din vanzari de 250.000.000 lei i constituie un provizion pentru garanii acordate clienilor de 1.050.000 lei ; d) intreprinderea recunoate un venit din vanzari de 248.950.000 lei; e) intreprinderea recunoate un venit din vanzari de 35.000.000 lei. 32. Cheltuielile i veniturile legate de aceeai tranzacie sau eveniment sunt recunoscute simultan (principiul conectarii cheltuielilor la venituri). Care este tratamentul contabil, daca cheltuielile nu pot fi evaluate fiabil? a) Venitul este recunoscut, iar cheltuielile vor fi recunoscute atunci cand vor putea fi evaluate fiabil; b) Venitul este recunoscut i va fi recunoscuta i o cheltuiala egala cu acesta; c) Venitul este recunoscut daca s-a incasat o contraprestaie din vanzare; d) Nu se inregistreaza nimic pentru tranzacie, iar orice contraprestaie primita se inregistreaza ca o datorie; e) Nici una din variantele de mai sus. Raspuns: a 48. Intreprinderea ALFA deine o marca de fabricaie achiziionata cu 800 mil. lei.Ea este reevaluata la sfaritul exerciiului N cand amortizarea cumulata este de 400 mil. lei iar valoarea reevaluata este de 500 mil. lei. Durata de viaa estimate a marcii este de 10 ani iar amortizarea este liniara. Determinai rezerva din reevaluare care va fi realizata anual. Rezolvare: Cost achizitie activ = 800 mil lei Amortizare cumulata = 400 mil lei Cost net = 800 400 = 400 mil lei Cost reevaluare = 500 mil lei Dif.din reevaluare = 500 mil. 400mil. = 100 mil lei Se inregistreaza: diferenta din reevaluare: 205 = 105 100 mil Durata ramasa de functionare = 5ani Societatea, prin politicile contabile, a stabilit transferarea castigului realizat in contul 1065 Rezerva din reevaluare anuala= 100mil/ 5ani = 20 mil 105 = 1065 20 mil 49. S.C. ALFA S.A. deine un teren achiziionat in exerciiul N la costul de 50.000.000 lei. La sfaritul exerciiului N+5 valoarea justa a terenului este de 70.000.000 lei. Terenul este vandut in exerciiul N+7 la preul de vanzare de 60.000.000 lei. Care este tratamentul contabil al rezervei din reevaluare? Rezolvare: In anul N+5: Cost achizitie = 50.000.000 lei Valoare justa = 70.000.000 lei Inregistrarea cresterii de valoare:211 = 105 20.000.000 lei In anul N+7: Valoarea justa = 60.000.000 lei 105 = 211 10.000.000 lei 105 = 758 10.000.000 lei 461 = 211 60.000.000 lei 758 Capitalizarea surplusului din reevaluare:1 0 5 = 1 0 6 520.000.000leI

STOICA GABRIELA Page 12

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

Conform reglementarilor contabile pct. 124 alin. 3 din reglementarile aprobate prinOMFP 3055/2009, surplusul din reevaluare inclus in rezerva din reevaluare,trebuie capitalizat (adica transferat in contul 1065), in momentul in care constituie un castig realizat, adica la scoaterea din evidenta a activului, respectiv pe masura folosirii lui in entitate. Intrucat terenul nu se amortizeaza, soldul contului 105 va fi transferat in contul 1065 si deci capitalizat atunci cand acesta este scos din evidenta. 50. Se importa un echipament tehnologic. Factura externa cuprinde: pre negociat 10.000 euro, cheltuieli de transport, 1.000 euro i asigurarea de 200 euro. Taxa vamala este de 10% iar comisionul vamal de 1%. Cursul de schimb la data importului este de 40.000 lei = 1 euro. Cheltuielile cu transportul pe parcurs intern sunt facturate de un carau la 20.000.000 lei. Se efectueaza cheltuieli cu manipularea, montajul i probele tehnologice in valoare de 12.720.000 lei. La ce valoare va fi contabilizata intrarea echipamentului tehnologic? a) 530.000.000 lei; b) 591.763.200 lei; c) 480.720.000 lei; d) 630.700.000 lei; e) 497.280.000 lei. Rezolvare: Costul de achiziie al bunurilor cuprinde preul de cumprare, taxele de import i alte taxe (cu excepia acelora pe care persoana juridic le poate recupera de la autoritile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare i alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achizitiei bunurilor respective. In costul de achiziie se includ, de asemenea, comisioanele, taxele notariale,cheltuielile cu obinerea de autorizaii i alte cheltuieli nerecuperabile. Pretul extern = Pretul negociat este: ( 10.000 * 40.000 ) + ( 1.000 * 40.000 ) + ( 200 * 40.000 ) = 44.800.000 lei 213 = 404 44.800.000 lei Taxe vamale: 44.800.000 x 10% = 4.480.000 lei 213 = 446 4.480.000 lei Comision vamal: 44.800.000 x 1% = 448.000 lei 213 = 448 448.000 lei Chelt. cu transportul: 213 = 404 2.000.000 lei Chelt. cu manipularea, montajul si probele tehn. 213 = 404 1.272.000 lei Total = 53.000.000 lei 51. Intreprinderea deine un utilaj achiziionat cu 300.000.000 lei i a carui durata de viaa utila este estimata la 15 ani. Care este amortizarea anului 14 tiind ca intreprinderea utilizeaza metoda SOFTY degresiva? a) 40.000.000 lei; b) 150.000.000 lei; c) 20.000.000 lei; d) 30.000.000 lei; e) 5.000.000 Rezolvare: METODA SOFTY Perioada = 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Cifre atasate = 15 14 13 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 Total = 120
STOICA GABRIELA Page 13

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

ANUL 15 14 13 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2

COTA 300.000.000x1/120 300.000.000x2/120 300.000.000x3/120 300.000.000x4/120 300.000.000x5/120 300.000.000x6/120 300.000.000x7/120 300.000.000x8/120 300.000.000x9/120 300.000.000x10/120 300.000.000x11/120 300.000.000x12/120 300.000.000x13/120 300.000.000x14/120

AMORTIZAREA 2.500.000 5.000.000 7.500.000 10.000.000 12.500.000 15.000.000 17.500.000 20.000.000 22.500.000 25.000.000 27.500.000 30.000.000 32.500.000 35.000.000

52. La 1 ianuarie N-1, intreprinderea a achiziionat un utilaj al carui cost de achiziie este de 25.000 u.m. Conducerea intreprinderii a estimat durata de utilizare a utilajului la 5 ani i valoarea reziduala la 5.000 u.m. Intreprinderea utilizeaza metoda liniara de amortizare. La sfaritul exerciiului N+1, se estimeaza ca durata de utilizare ce corespunde cel mai bine noilor condiii estede 10 ani iar valoarea reziduala apreciata din perspective unei posibile vanzari la sfaritul duratei de utilizare este de 3.000 u.m. Intreprinderea trece la metoda degresiva de amortizare, (coeficientul de degresie este 2). Amortizarea aferenta exerciiului N+2 este de: a) 3.000 u.m.; b) 2.250 u.m.; c) 3.375 u.m.; d) 2.625 u.m.; e) 1.750 u.m. Rezolvare: Cost de achizitie: 25.000 Val. reziduala: 5.000 Durata: 5ani VA = 25.000 5.000 = 20.000 Amortizarea 3 ani = (25.000 5.000) / 5 ani x 3 = 12.000 A crescut durata de amortizare de la 2 la 7 ani
STOICA GABRIELA Page 14

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

Valoarea ramasa = 25.000 12.000 = 13.000 VA = Valoarea ramasa Valoarea reziduala = 13.000 3.000 = 10.000 In N+2: 10.000 x 30% = 3.000 53. Se cunosc urmatoarele informaii aferente exerciiului N: Si 411 = 5.850 u.m.; Sf 301 = 3.090 u.m.; Rd 691 = 330 u.m.; Sf 421 = 5.200 u.m.; Si 301 = 1.290 u.m.; Sf 411 = 7.830 u.m.; Si 441 = 120 u.m.; Rc 70 = 77.400 u.m.; Rd 641 = 2.400 u.m.; Sf 401 = 3.540 u.m.; Sf 441 = 165 u.m.; Sf 404 = 600 u.m.; Rd 605 = 9.630 u.m.; Si 401 = 1.500 u.m.; Si 404 = 780 u.m.; Rd 601 = 17.970 u.m.; Si 421 = 2.800 u.m.; TVA 19%. TVA datorata a fost integral platita. Sa se determine fluxul net de trezorerie din exploatare. Rezolvare: Cont activ: Si + Rd Rc = Sf Cont pasiv: Si + Rc Rd = Sf Contul 301: Si = 1.290 Sf = 3.090 Rd 601 = Rc 301 = 17.970 Rd 301 = Sf 301 Si 301 + Rc 301 = 3.090 1.290 + 17.970 = 19.770 Rd 301 x 19% = 3.756,3 (contul 4426) % = 401 23.526,3 301 19.770 4426 526,3 Contul 401: Si = 1.500 Sf = 3.540 Rd 605 = 9.630 % = 401 11.459,7 605 9.630 4426 1.829,7 % = 401 23.526,3 301 19.770 4426 3.756,3 Rd 401 = Si + Rc Sf = 1.500 + 34.986 3.540 = 32.496 (plati) Contul 411 : Si = 5.850 Sf = 7.830 Rd = 92.106 Rc 411 = Si 411 + Rd 411 Sf 411 = 5.850 + 92.106 + 7.830 = 90.126 (incasari) 411 = % 92.106 707 77.400 4427 14.706 Contul 441: Si = 120 Sf = 165 691 = 441 441 = 5121 (platile) Rd 691 = Rc 441 = 330 Rd 441 = Si + Rc Sf = 120 + 330 165 = 285 (plati) Contul 421: Si = 2.800 Sf = 5.200
STOICA GABRIELA Page 15

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

Rd641 = Rc 421 = 2.400 Rd 421 = Si Sf + Rc = 2.800 5.200 + 2.400 = 0 ( nu s-au facut plati) TVA: 4426 = 5.586 4427 = 14.706 4424 = 9.120 Incasari Plati = 90.126 -285 32.946 9.120 = 47.775 (excedent) 54. Se cunosc urmatoarele informaii (in lei): cheltuieli cu personalul 200.000; plai catre salariai i in contul acestora 120.000; venituri din vanzarea marfurilor 300.000 (incasate); cheltuieli cu marfurile vandute 270.000; plai catre furnizorii de stocuri 40.000; cheltuieli cu impozitul pe profit 80.000; impozit pe profit platit 60.000; venituri din cesiunea de imobilizari 270.000 (incasate); plai catre furnizorii de imobilizari 40.000; cheltuieli din cesiunea de imobilizari 300.000; incasari din emisiunea de obligaiuni 70.000; plai din rambursari de credite primite pe termen lung 20.000; incasari din noi emisiuni de aciuni 130.000; primirea in leasing financiar a unui mijloc de transport a carui valoare justa este de 50.000; lichiditai i echivalente de lichiditai la inceputul anului 10.000. Care este valoarea fluxului net din exploatare (se utilizeaza metoda directa) i respectiv a lichiditailor i echivalentelor de lichiditai la sfaritul anului? (a) 80.000 lei i respectiv 500.000 lei; (b) -20.000 lei i respectiv 400.000 lei; (c) 80.000 lei i respectiv 550.000 lei; (d) -390.000 lei i respectiv 30.000 lei; (e) 490.000 lei i respectiv 500.000 lei. Rezolvare: Incasari: 300.000 - 120.000 - 40.000 - 60.000 80.000 Plati: 80.000 + 10.000 + 270.000 - 40.000 + 70.000 - 20.000 + 130.000 500.000 140. Deschiderea unui acreditiv pentru plata unui furnizor de marfuri: (a) afecteaza fluxul de trezorerie din exploatare cu semnul plus; (b) afecteaza fluxul de trezorerie din exploatare cu semnul minus; (c) afecteaza fluxul de trezorerie din exploatare din finanare cu semnul plus; (d) afecteaza fluxul de trezorerie din exploatare din investiii cu semnul minus; (e) nu afecteaza fluxul de trezorerie. 141. Plata chiriei aferente unui contract de leasing financiar de catre locatar: (a) afecteaza fluxul de trezorerie din finanare cu semnul minus; (b) nu afecteaza fluxul de trezorerie al locatarului; (c) afecteaza fluxul de trezorerie din investiii cu semnul plus;
STOICA GABRIELA Page 16

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

(d) afecteaza fluxul de trezorerie din exploatare cu semnul minus; (e) se evideniaza distinct la sfaritul tabloului fluxurilor de trezorerie deoarece operaia este aferenta gestiunii trezoreriei. 142. La 31.12.N, societatea M achiziioneaza 25% din aciunile societaii A la costul de 50.000 u.m. La data achiziiei capitalurile proprii ale societaii F au o valoare de 120.000 u.m. Cu ocazia achiziiei se identifica un plus de valoare pentru un teren de 10.000 u.m. Plusul de valoare identificat genereaza diferene temporare impozabile (deoarece valoarea contabila a terenului este cu 10.000 u.m. mai mare decat baza sa fiscala) i implicit o datorie de impozit amanat de 16% x 10.000 = 1.600 u.m. Fondul comercial rezultat in urma achiziiei este de: (a) 17.900 u.m.; (b) 18.000 u.m.; (c) 20.000 u.m.; (d) 30.000 u.m.; (e) 2.100 u.m. 143. Care din urmatoarele afirmaii este adevarata? Sunt pari legate ale unei entitai: Conform IAS 24 (1) o societate asociata a acesteia; (2) un individ care face parte din managementul-cheie al societaii; (3) membrii apropiai ai familiei oricarei pari legate; (4) un creditor comercial al entitaii; (5) salariaii entitaii; (6) clienii entitaii. (a) 1 + 2 + 3; (b) 1 + 2 + 3 + 4 + 5 + 6; (c) 1 + 3 + 5 + 6; (d) 5 + 6; (e) 4 + 5. 144. Care din urmatoarele afirmaii este adevarata? (a) o societate care deine aciuni intr-o entitate este parte legata a acesteia; (b) tranzaciile cu parile legate fac obiectul publicarii conform IAS 24 doar daca sunt oneroase; (c) compensaiile acordate salariailor care fac obiectul publicarii conform IAS 24 exclud plaile pe baza de aciuni; (d) controlul este capacitatea de a guverna politicile financiare i operaionale pentru a obine beneficii din activitaile acesteia; (e) o societate exercita controlul exclusiv asupra alteia daca deine peste 20% din drepturile de vot. 145. Societatea Alfa platete unei societai deinute de unul din directori un comision pentru servicii de consultana. Care este varianta corecta conform IAS 24? (a) aceasta informaie poate fi ignorata; (b) informaia ar trebui publicata in note doar daca nu s-a realizat in condiii de piaa normale; (c) informaia trebuie publicata in note oferind detalii referitoare la societate i la tranzacie; (d) societatea directorului nu este parte legata; (e) chiar daca firma directorului este parte legata prestarea de servicii nu face obiectul publicarii.
STOICA GABRIELA Page 17

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

146. Societatea Alfa achiziioneaza utilaje de la societatea Beta. Societaile nu fac parte din acelai grup, dar societaile lor mama au acelai acionar majoritar. Care este varianta corecta conform IAS 24? (a) cele doua societai nu sunt pari legate pentru ca nu au aceeai societatemama; (b) cele doua societai sunt pari legate pentru ca se afla sub controlul comun al acionarului majoritar; (c) tranzacia face obiectul publicarii doar daca nu s-a realizat in condiii normale; (d) achiziiile de utilaje de la o parte legata nu fac obiectul publicarii conform IAS 24; (e) achiziiile de utilaje de la o parte legata fac obiectul publicarii doar daca nu au fost decontate dupa 3 ani. 147. Managerul societaii M este acionarul majoritar al societaii T, client important pentru M. Care din urmatoarele afirmaii este adevarata? (a) tranzaciile cu clientul T nu fac obiectul publicarii; (b) tranzaciile cu T sunt publicate doar daca nu se desfaoara in condiii normale; (c) clientul T nu este o parte legata pentru societatea M; (d) societatea T este parte legata a societaii M deoarece este un client important; (e) societatea T este parte legata a societaii M deoarece este controlata de un manager-cheie al acesteia. 148. Societatea A i societatea B exercita un control comun asupra societaii C (societatea C este entitate de tip joint venture). Societatea A vinde marfuri societaii B in valoare de 7 mil. lei i societaii C in valoare de 6 mil. lei. La sfaritul exerciiului societatea A are o creana faa de societatea B in valoare de 6 mil. lei i faa de societatea C in valoare de 2 mil. lei. Care din urmatoarele afirmaii este adevarata? (a) societatea B este parte legata a societaii A; (b) societatea A este obligata sa publice in situaiile sale financiare detaliile tranzaciilor cu societatea B; (c) societatea A este obligata sa publice in situaiile sale financiare detaliile tranzaciilor cu societaile B i C; (d) societatea C este o parte legata a societaii A. Prin urmare, societatea A trebuie sa publice in situaiile sale financiare cel puin suma tranzaciei (de 6 mld. lei), termenii in care aceasta a avut loc i soldul creanei faa de C (de 2 mld. lei); (e) societaile B i C sunt pari legate ale societaii A. 149. Domnul Z deine 70% din aciunile societaii Alfa, restul de 30% fiind deinute de un acionar minoritar. Alfa deine 65% din capitalul societaii Beta. Care din urmatoarele afirmaii este adevarata? (a) domnul Z i societatea Beta sunt pari legate ale societaii Alfa; (b) domnul Z nu este parte legata a societaii Alfa; (c) doar domnul Z este parte legata a societaii Alfa; (d) Alfa nu este parte legata a societaii Beta; (e) Beta nu este parte legata a societaii Alfa.

STOICA GABRIELA Page 18

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

FISCALITATE

A.Impozite directe 1.Impozitul pe profit


STOICA GABRIELA Page 19

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

1.Prezentati platitorii impozitului pe profit , precizand in cadrul fiecarei categorii sfera de cuprindere a impozitului. RASPUNS: Sunt obligate la plata impozitului pe profit urmatoarele persoane(contribuabili ): - persoanele juridice romane; - persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania; - persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitate in Romania,intr-o asociere fara personalitate juridical; - persoanele juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana; - persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane,pentru veniturile realizate atat in Romania cat si in strainatate din asocieri fara personalitate juridica.(in acest caz impozitul datorat de persoana fizica se calculeaza,se retine si se varsa de catre persoana juridica romana. Sfera de cuprindere a impozitului Impozitul pe profit se aplic dup cum urmeaz: a) in cazul persoanelor juridice romane, asupra profitului impozabil obinut din orice surs, atat din Romania, cat i din strintate; b) in cazul persoanelor juridice strine care desfoar activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent; c) in cazul persoanelor juridice strine i al persoanelor fizice nerezidente care desfoar activitate in Romania intr-o asociere fr personalitate juridic, asupra prii din profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecrei persoane; d) in cazul persoanelor juridice strine care realizeaz venituri din/sau in legtur cu proprieti imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare deinute la o persoan juridic roman, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri; e) in cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane care realizeaz venituri atat in Romania, cat i in strintate, din asocieri fr personalitate juridic, asupra prii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente. 2.Precizati in ce conditii datoreaza organizatiile non-profit, impozit pe profit si cum se determina acesta. RASPUNS: Organizaiile nonprofit, organizaiile sindicale i organizaiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit i pentru veniturile din activiti economice realizate pan la nivelul echivalentului in lei a 15.000 euro, intr-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit, prevzut la alin. (2). Organizaiile prevzute in prezentul alineat datoreaz impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor, altele decat cele prevzute la alin. (2) sau in prezentul alineat, impozit calculat prin aplicarea cotei prevzute la art. 17 alin. (1) sau art. 18, dup caz. Conform codului fiscal ,organizatiile non profit sunt scutite de plata impozitului pe profit pentru urmatoarele tipuri de venituri: a) cotizaiile i taxele de inscriere ale membrilor; b) contribuiile bneti sau in natur ale membrilor i simpatizanilor; c) taxele de inregistrare stabilite potrivit legislaiei in vigoare; d) veniturile obinute din vize, taxe i penaliti sportive sau din participarea la competiii i demonstraii sportive; e) donaiile i banii sau bunurile primite prin sponsorizare;
STOICA GABRIELA Page 20

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

f) dividendele i dobanzile obinute din plasarea disponibilitilor rezultate din venituri scutite g) veniturile pentru care se datoreaz impozit pe spectacole; h) resursele obinute din fonduri publice sau din finanri nerambursabile; i) veniturile realizate din aciuni ocazionale precum: evenimente de strangere de fonduri cu tax de participare, serbri, tombole, conferine, utilizate in scop social sau profesional, potrivit statutului acestora; j) veniturile excepionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate in proprietatea organizaiilor nonprofit, altele decat cele care sunt sau au fost folosite intr-o activitate economic; k) veniturile obinute din reclam i publicitate, realizate de organizaiiile nonprofit de utilitate public, potrivit legilor de organizare i funcionare, din domeniul culturii, cercetrii tiinifice, invmantului, sportului, sntii, precum i de camerele de comer i industrie, organizaiile sindicale i organizaiile patronale. l)sumele primite ca urmare a nerespectrii condiiilor cu care s-a fcut donaia/sponsorizarea, potrivit legii, sub rezerva ca sumele respective s fie utilizate de ctre organizaiile nonprofit, in anul curent sau in anii urmtori, pentru realizarea scopului i obiectivelor acestora, potrivit actului constitutiv sau statutului,dup caz; m) veniturile realizate din despgubiri de la societile de asigurare pentru pagubele produse la activele corporale proprii, altele decat cele care sunt utilizate in activitatea economic; n) sumele primite din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice, potrivit prevederilor titlului III. Pentru altfel de venituri decat cele precizate mai sus si pentru venituri din activitati economice mai mari de 15.000 euro sau care depasesc cota de 10% din veniturile scutite, organizatiile non-profit datoreaza impozit pe profit care se calculeaza prin aplicarea cotei de 16% asupra partii din profitului impozabil realizat din asfel de venituri-(pentru veniturile ce depasesc aceste limite) 3.Prezentati cum se detemina impozitul pe profit in cazul contribuabililor care realizeaza pe langa venituri din comercializarea produselor alimentare prin intermediul unui magazine si venituri din activitatea unui bar de noapte. RASPUNS: Pentru activitatea barului de noapte se stabileste profitul separat ,se calculeaza impozitul prin aplicarea cotei de 16% si se compara cu valoarea de 5% x venituri din activitatea barului de noapte.Impozitul datorat (bar) nu poate fi mai mic de 5% din valoarea veniturilor din activitatea barului de noapte.Daca este mai mic atunci impozitul datorat pentru profitul relizat de bar va fie egal cu 5% din valoarea veniturilor rezultate din activitatea barului de noapte.Pentru activitatea de comercializare a produselor alimentare se datoreaza 16% din valoarea profitului realizat de magazine. 4.Care este sfera de cuprindere a elementelor similare veniturilor si a elementelor similare cheltuielilor in vederea deteminarii impozitului pe profit.Exemple. RASPUNS: Exemple de elemente similare veniturilor: - diferentele favorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii; - rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, potrivit prevederilor art. 22 alin. (5) si alin. (5.1) din Codul fiscal; - castigurile legate de vanzarea sau anularea titlurilor de participare proprii dobandite/rascumparate. Exemple de elemente similare cheltuielilor: - diferentele nefavorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii;
STOICA GABRIELA Page 21

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

- cheltuiala cu valoarea neamortizata a cheltuielilor de cercetare si dezvoltare si a mijloacelor fixe de natura obiectelor de inventar care a fost inregistrata in rezultatul reportat. In acest caz, cheltuiala este deductibila fiscal pe perioada ramasa de amortizat a acestor imobilizari, respectiv durata initiala stabilita conform legii, mai putin perioada pentru care s-a calculat amortizarea. In mod similar se va proceda si in cazul obiectelor de inventar, baracamentelor si amenajarilor provizorii trecute in rezultatul reportat cu ocazia retratarii situatiilor financiare anuale; - diferentele nefavorabile dintre pretul de vanzare al titlurilor de participare proprii si valoarea lor de dobandire/rascumparare, inregistrate la data vanzarii titlurilor respective. Veniturile si cheltuielile generate de evaluarea ulterioara si executarea instrumentelor financiare derivate, inregistrate potrivit reglementarilor contabile, sunt luate in calcul la stabilirea profitului impozabil." 5.Dati 3 exemple de cheltuieli nedeductibile,indiferent de contextul in care se efectueaza. RASPUNS: Urmtoarele cheltuieli nu sunt deductibile: a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentand diferene din anii precedeni sau din anul curent, precum i impozitele pe profit sau pe venit pltite in strintate. Sunt nedeductibile i cheltuielile cu impozitele nereinute la surs in numele persoanelor fizice i juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din Romania; b) dobanzile/majorrile de intarziere, amenzile, confiscrile i penalitile de intarziere datorate ctre autoritile romane, potrivit prevederilor legale. Amenzile, dobanzile, penalitile sau majorrile datorate ctre autoriti strine ori in cadrul contractelor economice incheiate cu persoane nerezidente i/sau autoriti strine sunt cheltuieli nedeductibile, cu excepia majorrilor al cror regim este reglementat prin conveniile de evitare a dublei impuneri. c)cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lips din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare, precum i taxa pe valoarea adugat aferent, dac aceasta este datorat potrivit prevederilor titlului VI. Nu intr sub incidena acestor prevederi stocurile i mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor calamiti naturale sau a altor cauze de for major, in condiiile stabilite prin norme; d)cheltuielile facute in favoarea actionarilor sau asociatilor,altele decat cele generate de plati pentru bunuriloe livrate sau serviciile prestate contribuabilului,la pretul de piata pentru aceste bunuri sau servicii. e)cheltuielile inregistrate in contabilitate,care nu au la baza un document justificativ,potrivit legii,prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii sau intrarii in gestiune,dupa caz,potrivit normelor. f)cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat si cheltuielile privind bursele private,acordate potrivit legii. 6.Dati 3 exemple de cheltuieli cu deductibilitate limitata. RASPUNS: a) cheltuielile de protocol in limita unei cote de 2% aplicat asupra diferenei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile i totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de protocol i cheltuielile cu impozitul pe profit; baza de calcul=rezultatul brut+cheltuieli cu impozitul pe profit+cheltuieli de protocol-veniturile neimpozabile+cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile. b) cheltuielile sociale, in limita unei cote de pan la 2%, aplicat asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificrile i completrile ulterioare. Intr sub incidena acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru natere, ajutoarele pentru inmormantare,
STOICA GABRIELA Page 22

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

ajutoarele pentru boli grave sau incurabile i protezele, precum i cheltuielile pentru funcionarea corespunztoare a unor activiti sau uniti aflate in administrarea contribuabililor; grdinie, cree, servicii de sntate acordate in cazul bolilor profesionale i al accidentelor de munc pan la internarea intr-o unitate sanitar, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cmine de nefamiliti, precum i pentru colile pe care le au sub patronaj. In cadrul acestei limite, pot fi deduse i cheltuielile reprezentand: tichete de cre acordate de angajator in conformitate cu legislaia in vigoare, cadouri in bani sau in natur oferite copiilor minori i salariailor, cadouri in bani sau in natur acordate salariatelor, costul prestaiilor pentru tratament i odihn, inclusiv transportul, pentru salariaii proprii i pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariaii care au suferit pierderi in gospodrie i contribuia la fondurile de intervenie ale asociaiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din coli i centre de plasament; c) suma cheltuielilor cu indemnizaia de deplasare acordat salariailor pentru deplasri in Romania i in strintate, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituiile publice; 7.Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru a fi deductibile cheltuielile cu serviciile de management,consultanta,asistenta sau alte prestari de servicii. RASPUNS: Conditiile care trebuie indeplinite sunt: - contribuabilii sa poata justifica necesitatea prestarii acestor cheltuieli in scopul activitatilor desfasurate; - trebuie sa existe contracte incheiate pentru desfasurarea acestor servicii; 8.Prezentati regimul fiscal in cazul cheltuielilor cu sponsorizarea. RASPUNS: Cheltuielile de sponsorizare i/sau mecenat i cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectueaz sponsorizri i/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificrile ulterioare, i ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, precum i cei care acord burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, dac totalul acestor cheltuieli indeplinete cumulativ urmtoarele condiii: 1. este in limita a 3 la mie din cifra de afaceri; 2. nu depete mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat. In limitele respective se incadreaz i cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, in scopul construciei de localuri, al dotrilor, achiziiilor de tehnologie a informaiei i de documente specifice, finanrii programelor de formare continu a bibliotecarilor, schimburilor de specialiti, a burselor de specializare, a participrii la congrese internaionale; 9.Precizati regimul fiscal al cheltuielilor cu dobanzile. RASPUNS: Art.23 1) Cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul de indatorare a capitalului se determin ca raport intre capitalul imprumutat cu termen de rambursare peste un an i capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la inceputul anului i sfaritul perioadei pentru care se determin impozitul pe profit. Prin capital imprumutat se inelege totalul creditelor i imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale. 2) In condiiile in care gradul de indatorare a capitalului este peste trei, cheltuielile cu dobanzile i cu pierderea net din diferenele de curs valutar sunt nedeductibile. Acestea se reporteaz in perioada
STOICA GABRIELA Page 23

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

urmtoare, in condiiile alin. (1), pan la deductibilitatea integral a acestora. 4) Dobnzile i pierderile din diferene de curs valutar, n legtur cu mprumuturile obinute direct sau indirect de la bnci internaionale de dezvoltare i organizaii similare, menionate n norme, i cele care sunt garantate de stat, cele aferente mprumuturilor obinute de la instituiile de credit romne sau strine, instituiile financiare nebancare, de la persoanele juridice care acord credite potrivit legii, precum i cele obinute n baza obligaiunilor admise la tranzacionare pe o pia reglementat nu intr sub incidena prevederilor prezentului articol-SUNT DEDEDUCTIBILE INTEGRAL 5) In cazul imprumuturilor obinute de la alte entiti, cu excepia celor prevzute la alin. (4), dobanzile deductibile sunt limitate la: a) nivelul ratei dobanzii de referin a Bncii Naionale a Romaniei, corespunztoare ultimei luni din trimestru, pentru imprumuturile in lei; i b) nivelul ratei dobanzii anuale de 9%, pentru imprumuturile in valut. Acest nivel al ratei dobanzii se aplic la determinarea profitului impozabil aferent anului fiscal 2004. Nivelul ratei dobanzii pentru imprumuturile in valut se actualizeaz prin hotrare a Guvernului. 6) Limita prevzut la alin. (5) se aplic separat pentru fiecare imprumut, inainte de aplicarea prevederilor alin. (1) i (2) 8) In cazul unei persoane juridice strine care ii desfoar activitatea printr-un sediu permanent in Romania, prevederile prezentului articol se aplic prin luarea in considerare a capitalului propriu. 10.Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite de un mijloc fix pentru a putea fi deductibila amortizarea fiscala. RASPUNS: ART. 24 (1) Cheltuielile aferente achiziionrii, producerii, construirii, asamblrii, instalrii sau imbuntirii mijloacelor fixe amortizabile se recupereaz din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizrii potrivit prevederilor prezentului articol. (2) Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporal care indeplinete cumulativ urmtoarele condiii: a) este deinut i utilizat in producia, livrarea de bunuri sau in prestarea de servicii, pentru a fi inchiriat terilor sau in scopuri administrative; b) are o valoare de intrare mai mare decat limita stabilit prin hotrare a Guvernului;(1800 RON) c) are o durat normal de utilizare mai mare de un an. Pentru imobilizrile corporale care sunt folosite in loturi, seturi sau care formeaz un singur corp, lot sau set, la determinarea amortizrii se are in vedere valoarea intregului corp, lot sau set. Pentru componentele care intr in structura unui activ corporal, a cror durat normal de utilizare difer de cea a activului rezultat, amortizarea se determin pentru fiecare component in parte. 11.Ce reprezinta valoarea fiscala a unui mijloc fix.In cazul in care se vinde la un pret mai mic decat valoarea ramasa neamortizata fiscal,aceasta este deductibila la determinarea impozitului pe profit? RASPUNS: ART.7(33) Valoarea fiscal reprezint pentru mijloace fixe amortizabile i terenuri - costul de achiziie, de producie sau valoarea de pia a mijloacelor fixe dobandite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, la data intrrii in patrimoniul contribuabilului, utilizat pentru calculul amortizrii fiscale, dup caz. In valoarea fiscal se includ i reevalurile contabile efectuate potrivit legii. ART.24(15) (15) Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determin fr a lua in calcul
STOICA GABRIELA Page 24

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

amortizarea contabil. Catigurile sau pierderile rezultate din vanzarea ori din scoaterea din funciune a acestor mijloace fixe se calculeaz pe baza valorii fiscale a acestora, care reprezint valoarea fiscal de intrare a mijloacelor fixe, diminuat cu amortizarea fiscal. Pentru mijloacele fixe cu valoarea contabil evideniat in sold la data de 31 decembrie 2003 amortizarea se calculeaz in baza valorii rmase neamortizate, pe durata normal de utilizare rmas, folosindu-se metodele de amortizare aplicate pan la aceast dat. Prin valoarea fiscala ramasa neamortizata, n cazul mijloacelor fixe amortizabile vndute, se ntelege diferenta dintre valoarea de intrare fiscala si valoarea amortizarii fiscale, din care se scad sumele rezultate n urma valorificarii acestora. Valoarea rmas neamortizat, n cazul mijloacelor fixe amortizabile vndute, este deductibil la calculul profitului impozabil n situaia n care acestea sunt valorificate prin uniti specializate sau prin licitaie organizat potrivit legii. 12.Care este regimul fiscal din punctual de vedere al impozitului pe profit al autoturismelor folosite de persoanele cu functii de conducere sau administrare? RASPUNS: ART.21.3(n) cheltuielile de funcionare, intreinere i reparaii, exclusiv cele privind combustibilul, aferente autoturismelor folosite de persoanele cu funcii de conducere i de administrare ale persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecrei persoane cu astfel de atribuii. 13.Prezentati regimul deductibilitatii in cazul provizioanelor. RASPUNS: ART. 22(1) Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor si provizioanelor, numai in conformitate cu prezentul articol, astfel: b) provizioanele pentru garanii de bun execuie acordate clienilor; c) provizioanele constituite in limita unui procent de 20% incepand cu data de 1 ianuarie 2004, 25% incepand cu data de 1 ianuarie 2005, 30% incepand cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creanelor asupra clienilor, inregistrate de ctre contribuabili, altele decat cele prevzute la lit. d), f), g) i i), care indeplinesc cumulativ urmtoarele condiii: 1. sunt inregistrate dup data de 1 ianuarie 2004; 2. sunt neincasate intr-o perioad ce depete 270 de zile de la data scadenei; 3. nu sunt garantate de alt persoan; 4. sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului; 5. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului; d) provizioanele specifice, constituite potrivit legilor de organizare i funcionare, de ctre instituiile de credit, instituiile financiare nebancare nscrise n Registrul general inut de Banca Naional a Romniei, precum i provizioanele specifice constituite de alte persoane juridice similare; i) provizioanele de risc pentru operaiunile pe pieele financiare, constituite potrivit reglementrilor Comisiei Naionale a Valorilor Mobiliare; j) provizioanele constituite in limita unui procent de 100% din valoarea creanelor asupra clienilor, inregistrate de ctre contribuabili, altele decat cele prevzute la lit. d), f), g) i i), care indeplinesc cumulativ urmtoarele condiii: 1. sunt inregistrate dup data de 1 ianuarie 2007; 2. creana este deinut la o persoan juridic asupra creia este declarat procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotrarii judectoreti prin care se atest aceast situaie; 3. nu sunt garantate de alt persoan;
STOICA GABRIELA Page 25

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

4. sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului; 5. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului. k) provizioanele pentru inchiderea i urmrirea postinchidere a depozitelor de deeuri, constituite de contribuabilii care desfoar activiti de depozitare a deeurilor, potrivit legii, in limita sumei stabilite prin proiectul pentru inchiderea i urmrirea postinchidere a depozitului, corespunztoare cotei-pri din tarifele de depozitare percepute. l) provizioanele constituite de companiile aeriene din Romania pentru acoperirea cheltuielilor de intreinere i reparare a parcului de aeronave i a componentelor aferente, potrivit programelor de intreinere a aeronavelor, aprobate corespunztor de ctre Autoritatea Aeronautic Civil Roman. (2) Contribuabilii autorizai s desfoare activitate in domeniul exploatrii zcmintelor naturale sunt obligai s inregistreze in evidena contabil i s deduc provizoane pentru refacerea terenurilor afectate i pentru redarea acestora in circuitul economic, silvic sau agricol, in limita unei cote de 1% aplicate asupra diferenei dintre veniturile i cheltuielile din exploatare, pe toat durata de funcionare a exploatrii zcmintelor naturale. (3) Pentru titularii de acorduri petroliere, care desfoar operaiuni petroliere in perimetre marine ce includ zone cu adancime de ap mai mare de 100 m, cota provizionului constituit pentru dezafectarea sondelor, demobilizarea instalaiilor, a dependinelor i anexelor, precum i pentru reabilitarea mediului este de 10%, aplicat asupra diferenei dintre veniturile i cheltuielile inregistrate, pe toat perioada exploatrii petroliere. (4) Regia Autonom "Administraia Roman a Serviciilor de Trafic Aerian" - ROMATSA constituie trimestrial un provizion, potrivit prevederilor legale, pentru diferena dintre veniturile din exploatare realizate efectiv din activitatea de rut aerian i costurile efective ale activitii de rut aerian, care este utilizat pentru acoperirea cheltuielilor de exploatare care depesc tarifele stabilite anual de EUROCONTROL. (5) Reducerea sau anularea oricrui provizion ori a rezervei care a fost anterior dedus se include n veniturile impozabile, indiferent dac reducerea sau anularea este datorat modificrii destinaiei provizionului sau a rezervei, distribuirii provizionului sau rezervei ctre participani sub orice form, lichidrii, divizrii, fuziunii contribuabilului sau oricrui alt motiv. Prevederile prezentului alineat nu se aplic dac un alt contribuabil preia un provizion sau o rezerv n legtur cu o divizare sau fuziune, reglementrile acestui articol aplicndu-se n continuare acelui provizion sau rezerv. Prin excepie de la prevederile alin. (5), rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, efectuat dup data de 1 ianuarie 2004, care sunt deduse la calculul profitului impozabil prin intermediul amortizrii fiscale sau al cheltuielilor privind activele cedate i/sau casate, se impoziteaz concomitent cu deducerea amortizrii fiscale, respectiv la momentul scderii din gestiune a acestor mijloace fixe, dup caz.(ordonanta de urgenta 34/11.04.2009) 8)Provizioanele constituite pentru creanele asupra clienilor, inregistrate de ctre contribuabili inainte de 1 ianuarie 2004, sunt deductibile in limitele prevzute la alin. (1) lit. c), in situaia in care creanele respective indeplinesc cumulativ urmtoarele condiii: a) nu sunt garantate de alt persoan; b) sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului; c) au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului; d) creana este deinut asupra unei persoane juridice pentru care a fost deschis procedura falimentului, pe baza hotrarii judectoreti prin care se atest aceast situaie; e) nu au mai fost constituite provizioane deductibile fiscal pentru creana respectiv. 14.Prezentati care este regimul pierderilor fiscale in cazul impozitului pe profit. RASPUNS: ART. 26 (1) Pierderea anual, stabilit prin declaraia de impozit pe profit, se recupereaz din profiturile
STOICA GABRIELA Page 26

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

impozabile obinute in urmtorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua in ordinea inregistrrii acestora, la fiecare termen de plat a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale in vigoare din anul inregistrrii acestora. 5) Prin excepie de la prevederile alin. (1), pierderea fiscal anual realizat ncepnd cu anul 2009, stabilit prin declaraia de impozit pe profit, se recupereaz din profiturile impozabile obinute n urmtorii 7 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua n ordinea nregistrrii acestora, la fiecare termen de plat a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale n vigoare din anul nregistrrii acestora. (2) Pierderea fiscal inregistrat de contribuabilii care ii inceteaz existena prin divizare sau fuziune nu se recupereaz de ctre contribuabilii nou-infiinai sau de ctre cei care preiau patrimoniul societii absorbite, dup caz. (3) In cazul persoanelor juridice strine, prevederile alin. (1) se aplic luandu-se in considerare numai veniturile i cheltuielile atribuibile sediului permanent in Romania. (4) Contribuabilii care au fost pltitori de impozit pe venit i care anterior au realizat pierdere fiscal intr sub incidena prevederilor alin.(1), respectiv alin. (5), de la data la care au revenit la sistemul de impozitare reglementat de prezentul titlu. Aceast pierdere se recupereaz pe perioada cuprins ntre data nregistrrii pierderii fiscale i limita celor 5 ani, respectiv 7 ani, dup caz. 15.Ce reprezinta din punctul de vedere al impozitului pe profit creditul fiscal extern? RASPUNS: Credit fiscal ART. 31 (1) Dac o persoan juridic roman obine venituri dintr-un stat strin prin intermediul unui sediu permanent sau venituri supuse impozitului cu reinere la surs i veniturile sunt impozitate atat in Romania cat i in statul strin, atunci impozitul pltit ctre statul strin, fie direct, fie indirect prin reinerea i virarea de o alt persoan, se deduce din impozitul pe profit ce se determin potrivit prevederilor prezentului titlu. (2) Deducerea pentru impozitele pltite ctre un stat strin intr-un an fiscal nu poate depi impozitul pe profit, calculat prin aplicarea cotei de impozit pe profit prevzute la art. 17 alin. (1)(16%) la profitul impozabil obinut in statul strin, determinat in conformitate cu regulile prevzute in prezentul titlu sau la venitul obinut din statul strin. (3) Impozitul pltit unui stat strin este dedus, numai dac persoana juridic roman prezint documentaia corespunztoare, conform prevederilor legale, din care s rezulte faptul c impozitul a fost pltit statului strin. 16.Care sunt termenele de plata in cazul impozitului pe profit? RASPUNS: Plata impozitului ART. 34 (1) Plata impozitului se face astfel: a) contribuabilii, societi comerciale bancare, persoane juridice romane, i sucursalele din Romania ale bncilor, persoane juridice strine, au obligaia de a plti impozit pe profit anual, cu pli anticipate efectuate trimestrial, actualizate cu indicele de inflaie (decembrie fa de luna decembrie a anului anterior), estimat cu ocazia elaborrii bugetului iniial al anului pentru care se efectueaz plile anticipate. Termenul pan la care se efectueaz plata impozitului anual este termenul de depunere a declaraiei privind impozitul pe profit, prevzut la art. 35 alin. (1);(15 APRILIE INCLUSIV/DECLARATIA 101)
STOICA GABRIELA Page 27

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

b) contribuabilii, alii decat cei prevzui la lit. a), au obligaia de a declara i plti impozitul pe profit trimestrial pan la data de 25 inclusiv a primei luni urmtoare trimestrului pentru care se calculeaz impozitul, dac in prezentul articol nu se prevede altfel. Incepand cu anul 2010, aceti contribuabili urmeaz s aplice sistemul plilor anticipate prevzut pentru contribuabilii menionai la lit. a). (DECLARATIA 100) (2) n cazul asocierilor fr personalitate juridic, impozitul datorat de ctre contribuabilii prevzui la art. 13 lit. c) i e) i reinut de ctre persoana juridic responsabil se calculeaz prin aplicarea cotei de impozit asupra prii din profiturile asocierii, care este atribuibil fiecrui asociat. Persoana responsabil are obligaia de a declara i plti impozitul pe profit trimestrial, pan la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare trimestrului pentru care se distribuie rezultatul asocierii. (3) Contribuabilii prevzui la art. 13 lit. d) au obligaia de a declara i plti impozit pe profit trimestrial, pan la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare trimestrului. (4) Organizaiile nonprofit au obligaia de a declara i plti impozitul pe profit anual, pan la data de 15 februarie inclusiv a anului urmtor celui pentru care se calculeaz impozitul. (5) Contribuabilii care obin venituri majoritare din cultura cerealelor i plantelor tehnice, pomicultur i viticultur au obligaia de a declara i plti impozitul pe profit anual, pan la data de 15 februarie inclusiv a anului urmtor celui pentru care se calculeaz impozitul. (6) Contribuabilii prevzui la alin. (1) lit. a) au obligaia de a declara i efectua trimestrial pli anticipate, in contul impozitului pe profit anual, in sum de o ptrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, actualizat cu indicele de inflaie (decembrie fa de luna decembrie a anului anterior), estimat cu ocazia elaborrii bugetului iniial al anului pentru care se efectueaz plile anticipate, pan la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare trimestrului pentru care se efectueaz plata. Impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza cruia se determin plile anticipate, este impozitul pe profit datorat conform declaraiei privind impozitul pe profit pentru anul precedent, fr a lua in calcul plile anticipate efectuate in acel an. (7) Prin excepie de la prevederile alin. (6), contribuabilii prevzui la alin. (1) nou-nfiinai efectueaz pli anticipate n contul impozitului pe profit la nivelul impozitului minim anual aferent primei trane de venituri totale, prevzut la art. 18 alin. (3), recalculat n mod corespunztor pentru perioada impozabil respectiv.(2200 RON/AN). (8) n cazul contribuabililor care n anul precedent au beneficiat de scutiri de la plata impozitului pe profit, conform legii, iar n anul pentru care se calculeaz i se efectueaz plile anticipate nu mai beneficiaz de facilitile fiscale respective, impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza cruia se determin plile anticipate, este impozitul pe profit determinat conform declaraiei privind impozitul pe profit pentru anul precedent, lundu-se n calcul i impozitul pe profit scutit. 10) Contribuabilii prevzui la alin. (1) lit. b) pltesc pentru ultimul trimestru o sum egal cu impozitul calculat i evideniat pentru trimestrul III al aceluiai an fiscal, urmand ca plata final a impozitului pe profit pentru anul fiscal s se fac pan la termenul de depunere a declaraiei privind impozitul pe profit prevzut la art. 35 alin. (1). (11) Contribuabilii prevzui la alin. (1) lit. b), care definitiveaz pn la data de 15 februarie nchiderea exerciiului financiar anterior, depun declaraia anual de impozit pe profit i pltesc impozitul pe profit aferent anului fiscal ncheiat, pn la data de 15 februarie inclusiv a anului urmtor. (DECLARATIA 101) (12) Persoanele juridice care inceteaz s existe in cursul anului fiscal au obligaia s depun, prin excepie de la prevederile art. 35 alin. (1), declaraia anual de impozit pe profit i s plteasc impozitul pan la data depunerii situaiilor financiare la registrul comerului. (14) Pentru aplicarea prevederilor alin. (1) lit. a), indicele de inflaie necesar pentru actualizarea plilor anticipate se comunic, prin ordin al ministrului finanelor publice, pan la data de 15 aprilie a anului fiscal pentru care se efectueaz plile anticipate.
STOICA GABRIELA Page 28

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

(15) Pentru anul 2009, contribuabilii prevzui la alin. (1) lit. b) aplic urmtoarele reguli: a) pentru trimestrul al II-lea se compar impozitul pe profit datorat la sfritul trimestrului cu impozitul minim anual, prevzut la art. 18 alin. (3), recalculat n mod corespunztor pentru perioada 1 mai - 30 iunie 2009, prin mprirea impozitului minim anual la 12 luni i nmulirea cu numrul de luni aferent perioadei respective; b) pentru trimestrele al III-lea i al IV-lea se compar impozitul pe profit datorat la sfritul fiecrui trimestru cu impozitul minim anual, prevzut la art. 18 alin. (3), recalculat n mod corespunztor pentru trimestrul respectiv, prin mprirea impozitului minim anual la 12 luni i nmulirea cu numrul de luni aferent trimestrului respectiv.Alin. (15) al art. 34 a fost introdus de pct. 6 al art. 32, Cap. V din ORDONANA DE URGEN nr. 34 din 11 aprilie 2009, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 249 din 14 aprilie 2009. (17) n situaia n care contribuabilii prevzui la alin. (1) lit. a) au nregistrat n anul 2008 pierdere fiscal, acetia efectueaz pli anticipate n contul impozitului pe profit n sum de o ptrime din impozitul minim anual, prevzut la art. 18 alin. (3).Alin. (17) al art. 34 a fost introdus de pct. 6 al art. 32, Cap. V din ORDONANA DE URGEN nr. 34 din 11 aprilie 2009, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 249 din 14 aprilie 2009. (18) Pentru anul 2009, contribuabilii prevzui la alin. (1) lit. a) i alin. (5), pentru definitivarea impozitului pe profit anual, aplic prevederile art. 18 alin. (2) prin compararea impozitului pe profit datorat la sfritul anului fiscal cu impozitul minim anual, prevzut la art. 18 alin. (3) Alin. (18) al art. 34 a fost introdus de pct. 6 al art. 32, Cap. V din ORDONANA DE URGEN nr. 34 din 11 aprilie 2009, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 249 din 14 aprilie 2009. 17.Ce declaratie trebuie depusa anual de contribuabili pentru impozitul pe profit si care sunt termenele de depunere? ART.35 (1) Contribuabilii au obligaia s depun o declaraie anual de impozit pe profit pn la data de 15 aprilie inclusiv a anului urmtor. (3) Contribuabilii sunt rspunztori pentru calculul impozitului pe profit. 18.Platitorii impozitului pe profit trebuie sa fie inregistrati la organele fiscale.In ce consta integistrarea? Raspuns: nregistrarea consta in depunerea declaraiei de nregistrare fiscala/ declaraiei de meniunicod 010 si bifarea casutei corespunztoare privind luarea in evidenta ca pltitor de impozit pe profitncepnd cu o anumita data. Aceasta declaraie cuprinde toate datele din vectorul fiscal al entitii.Vectorul fiscal cuprinde categoriile de obligaii fiscale de declarare, potrivit legii.Legislaie aplicabil: O.G. 92/2003 privind Codul de procedur fiscal (r3) art. 78, alin 1 lit. b 19.O organizatie nonprofit relizeaza urmatoarele venituri: -venituri din cotizatia membrilor 10.000 lei; -venituri din donatii 30.000 lei; -venituri din relizarea de spectacole 20.000 lei; -venituri din activitati economice 150.000 lei; Cheltuieli: - chelt.aferente veniturilor din activitati neeconomice 40.000 lei - chelt.aferente actv.economice 60.000 lei; curs schimb 1 euro=4 lei. Sa se determine ipozitul pe profit.
STOICA GABRIELA Page 29

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

Raspuns: Venituri scutite:10000+30000+20000=60000 Conform CF organizatia nonprofit datoreaza profit doar pentru profitul din actv.ec. Daca realizeaza venituri din aceste actv.> 15000 euro; 15000 eur*4 lei=60000 lei Venit.din actv.ec=150000>60000 Regula : Sunt scutite de la plata imp.pe profit. Veniturile din actv.ec.in limita a 15000 eur/annual dar nu mai mult de 10% din ven.neimpozabile. 10%venituri scutite=10%*60000=6000 Rezulta : Venituri impozabile = 150000-6000=144000 150000.ch.af.venit.ec 60000 144000.x X= 144000*60000/150000=57600 Profit impozabil = 144000-57600=86400 Impozit pe profit=16%*86400=13824 20.O soc.comerciala obtine: venituri din comert cu amanuntul ..110.000 lei venituri din activitatea unui bar de noapte.90.000 lei chelt. Af.comert cu amanuntul.60.000 lei,din care 10.000 lei nedeductibile chelt.af.bar de noapte 30.000 lei,din care 2.000 lei nedeductibile. Se inregistreaza si chelt.generale de administrare ..4.000 lei. Sa se determine impozitul pe profit. Raspuns: Profitul impozabil=V-CH.-V.neimpozabile+CH.nedeductibile Se impart cheltuielile de administrare: 200000..4000 110000 x 90000y X=110000*4000/200000=2200 Y=90000*4000/200000=1800 Pentru bar de noapte: Profit impozabil=90000-30000-1800+2000=60200 16%*60200=9632 DAR NU POATE FI MAI MIC DECAT 5% DIN VENITURILE AFERENTE BARULUI DE NOAPTE 5%*90000=4500 .rezulta impozit pe profit(bar de noapte)=9632 Putem calcula dupa o sg.formula Profitul impozabil=VTOTALE-CH.TOTALE-V.NEIMPOZ.+CHELT.NEDEDUCT. Profit impozabil=110000+90000-60000-30000-4000+10000+2000 Profit im pozabil=118000 Impozit pe profit=16%*118000=18880 21.O socitate comerciala inregistreaza in contabilitate la nivelul unui an Venituri totale= 700.000 lei Cheltuieli totale=500.000 lei
STOICA GABRIELA Page 30

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

Amortizarea fiscala .20.000 lei Cheltuieli nedeductibile 80.000 lei. Din anul anterior a reportat o pierdere 40.000 lei. Potrivit declaratiei 101,determinati impozitul pe profit de plata. Raspuns. Conform declaratiei 101 Pentru anul curent: Profitul/Pierdere= REZULTATUL BRUT-DEDUCERI=700000-500000-20000 =180000 Total Profit impozabil(inainte de raportarea pierderii)=Profit/Pierdere+cheltuieli nedeductibile =180000+80000=260000 Profit impozabil=260000-40000(pierderea repoartata)=220000 Impozit pe profit datorat(de plata) =0.16*220000=35200 22.Un platitor de impozit pe profit si TVA inregistreaza in trimestrul I cheltuieli cu protocolul in suma de 10000 lei.Cheltuieli totale ..130000 lei,iar venituri realizate..300000 lei. Sa se determine impozitul pe profit de plata. Raspuns. -cheltuielile de protocol sunt deductibile n limita unei cote de 2% aplicat asupra diferenei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile i totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele dect cheltuielile de protocol i cheltuielile cu impozitul pe profit; Profit brut=300000-130000=170000 Profit pt.calc.protocol deductibil=170000+10000=180000 Chelt.protocol deductibile = 2%*180000=3600 Chelt protocol nededctibile=10000-3600=6400 Profitul impozabil=VTOTALE-CH.TOTALE-V.NEIMPOZ.+CHELT.NEDEDUCT =300000-130000+6400 =176400 Impozit pe profit=16%*174600=27936 23.O societate comerciala inregistrata in scopuri de TVA a inregistrat im anul 200X venituri totale in suma de 900.000 lei,toate impozabile si cheltuieli totale in suma de 600.000 lei.In cadrul cheltuielilor 20.000 lei reprezinta cheltuieli cu impozitul profit platit in cursul anului si 9.000 lei reprez.cheltuieli de protocol.Stabiliti regimul fiscal al cheltuielilor de protocol.Apare vreo influenta a TVA dedusa aferenta cheltuielilor de protocol asupra cheltuielilor in vederea determinarii impozitului pe profit. Profit brut= 900000-600000=300000 Profit pt.calc.protocol deductibil=300000+20000+9000=329000 Chelt.protocol deductibile=2%*329000=6580 Chelt protocol nededctibile=9000-6580=2420 623=4428 459.80 4428=4427 (19%*2420)459.80

24.O soc.comerciala achiz.si pune in functiune in luna mai 200X un mijloc fix in valoare de 100.000 lei.Durata de amortizare este de 5 ani.Din punct de vedere contabil mijlocul fix este amortizat liniar,iar din punct de vedere fiscal mijlocu fix este amortizat accelerat.Ce influenta
STOICA GABRIELA Page 31

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

are amortizarea fiscala,precum si contabila asupra profitului impozabil in perioada in care este amortizat ? Raspuns. Profit impozabil=Vtotale-CH.totale+chelt.cu amortizarea contab.-chelt.cu amortize.fiscala In primul an Am.contabila/an=100000/5=20000.pt.6 luni 20000/2=10000 Am.fiscala =50%*100000*6/12=25000 Am.contabila nu influenteaza profitul impozabil pe cand amortizarea fiscala este deductibila la calculul profitului impozabil iar in primul an influenta este foarte mare deoarece avem ca si amortizare fiscala deductibila 25000 fata de amortizarea contabila 10000. 25.O societate comerciala a inregistrat Venituri totale790.000 lei(cifra de afaceri=750.000 lei) Cheltuieli totale..600.000 lei(din care 10.000 lei impozit pe profit platit in cursul anului) Cheltuieli cu sponsorizarea30.000 lei Majorari de intarziere datorate unui ctrl.fiscal.3.000 lei Chelt.cu servicii consultanta pentru care nu exista contract sin u se justifica necesit lor5.000 Sa se determine impozitul pe profit de virat statului. Raspuns. contribuabilii care efectueaz sponsorizri i/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificrile ulterioare, i ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, precum i cei care acord burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, dac totalul acestor cheltuieli ndeplinete cumulativ urmtoarele condiii: 1. este n limita a 3 la mie din cifra de afaceri; 2. nu depete mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat. 3/1000*750000=2250; chelt.cu sponsorizarea=30000>2250 nu se scad din impozitul pe profit si nici nu sunt deductibile la calculul profitului impozabil. Profitul impozabil=VTOTALE-CH.TOTALE-V.NEIMPOZ.+CHELT.NEDEDUCT =790000-600000+10000+3000+5000 =208000 Impozit pe profit(de virat)=16%*208000=33280 26.O soc.comerciala a trimis in luna august in delegatie 5 salariati,fiecare cate 5 zile.Diurna acordata a fost de 80 lei/zi/salariat.Cheltuielile cu transportul sunt de 1500 lei iar cheltuielile cu cazarea sunt de 5.000 lei.Sa se precizeze care este nivelul cheltuielilor deductibile si care este nivelul celor nedeductibile. Raspuns. Chelt.deductiblilitate limitata -suma cheltuielilor cu indemnizaia de deplasare acordat salariailor pentru deplasri n Romnia i n strintate, n limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituiile publice; Cheltuieli deductibile -cheltuielile de transport i de cazare n ar i n strintate, effectuate pentru salariai i administratori, precum i pentru alte persoane fizice asimilate acestora, stabilite prin norme; Cheltuilei deductibile cu diurnal legala=2.5*13(diurnal legala)*5 zile*5 sal=812.50 Cheltuieli cu diurnal=80*5zile*5 sal=2000 Cheltuieli nedeductibile cu diurnal=2000-812.50=1187.50
STOICA GABRIELA Page 32

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

TOTAL chelt deductibile=chelt.diuna dedeuct.+chelt.transp+chelt.cazare =812.50+1500+5000 =7312.50 TOTAL chelt nedeductibile =1187.50 28.Un ag.ec. prezinta in anul 2009,cf.datelor din bilant urmatoare situatie: - capitaluri proprii la inceputul anului 20.000 lei; - capitaluri proprii la sfarsitul trimestrului I 21.000 lei; - capital imprumutat cu scadenta mai mare de 1 an la inceputul anului 50.000 lei; - capital imprumutat cu scadenta mai mare de 1 an la sfarsitul primului trimestru 100.000 lei; Pe 1 februarie a contractat un imprumut de la o banca in valoare de 20.000 lei pe 2 ani,cu o rata anuala a dobanzii de 25%(dob.fiind platibila lunar,iar imprumutul ramburasabil la scadenta).Tot pe 1 februarie a contactat un imprumut de la un actionar in suma de 30.000 lei,pe 3 ani,rata dobanzii 20%( dob.fiind platibila lunar,iar imprumutul ramburasabil la scadenta).Rata de referinta a BNR pentru martie este de 10%.Sa se analizeze deductibilitatea cheltuielilor cu dobanzile. Raspuns: Cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. Grad de indatorare= Capital.imprumutat mediu/Capital propriu mediu Capital propriu mediu(trim)=20000+21000/2=20500 Capital imprumutat mediu=50000+100000/2=75000 Grad de indatorare=75000/20500=3.65>3 deci cheltuielile cu dobanda nu sunt deductibile sin u se reporteaza pe urmatorii ani. 29.O societate comerciala platitoare de TVA inregistreaza intr-un an venituri in suma de 560.000 lei din care 1000 lei venituri din anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere.(sunt neimpozabile)Cheltuielile inregistrate sunt: -cheltuieli cu servicii prestate la terti 10.000 lei(exista contracte incheiate,se justifica necesitatea lor si sunt documente care sa ateste prestarea lor efectiva).DEDUCTIBILE - cheltuieli cu materiile prime si materiale consumabile 250.000 lei. DEDUCTIBILE - cheltuieli cu stocurile materiale constatate lipsa in gestiune,neimputabile 500 lei NEDEDUCTIBILE - cheltuieli cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor:180 lei/6 zile stiind ca limita maxima pentru acest gen de chelt.pt.institutii publice este de 13 lei/zi;DEDUCTIBILE LIMITAT LA 2.5X13X6 zile=195 leicei 180 lei sunt deductibili -cheltuieli cu plata personalului 63.500 lei,din care 50.000 lei este fondul de salarii si diferenta sunt contributii aferente fondului de salarii;DEDUCTIBILE -cheltuieli sociale reprezentand cv biletelor de tratament acordate gratuity salariatilor 3000 lei; .DEDUCTIBILE ..LIMITAT 2%XCHELT.CU SALARIILE2%*50000=1000//2000 nedeductibile - cheltuilei de protocol 2400 lei; -cheltuielile de protocol sunt deductibile n limita unei cote de 2% aplicat asupra diferenei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile i totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele dect cheltuielile de protocol i cheltuielile cu impozitul pe profit; -chletuieli cu publicitatea 1200 lei..DEDUCTIBILE -cheltuieli cu impozitul pe profit platit in cursul anului 4.000 lei;NEDEDUCTIBILA Sa se calculeze impozitul pe profit datorat pentrul intregul an.
STOICA GABRIELA Page 33

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

RASPUNS: Profit brut= 560000-(10000+250000+500+180+63500+3000+2400+1200+4000)=225220 Profit pt.calc.protocol deductibil=225220-1000(v.neimp)+2400+4000=230620 Chelt.protocol deductibile=2%*230620=4612.402400chelt.protocol deductibile Profitul impozabil=VTOTALE-CH.TOTALE-V.NEIMPOZ.+CHELT.NEDEDUCT Profitul impozabil=560000-334780-1000+500+2000(chelt.soc neded)+4000 =230720 Impozit pe profit=16%*230720=36915.20 30.O socitate pe actiuni platitoare de impozit pe profit,ale carei actiuni sunt detinute de AA(persoana fizica)in proportie de 70% si de BB(persoana fizica)30% realizeaza in exercitiul financiar 2008 venituri totale de 500.000 lei,din care venituri neimpozabile 20000 lei,respective cheltuieli totale de 400.000,din care cheltuieli nedeductibile 30.000 lei.Care este impozitul pe profit platit de societate si dividendele incasate de fiecare dintre cei doi actionari,tinand cont ca 60% din rezultat este repartizat acestora. RASPUNS: Profitul impozabil=VTOTALE-CH.TOTALE-V.NEIMPOZ.+CHELT.NEDEDUCT =500000-400000-20000+30000 =110000 Impozit pe profit=16%*110000=17600 Profit net=110000-17600=92400 Profit de repartizat=60%*92400=55400 AA. ..70%*55400=38780 BB .. 30%*55400=16620 ART. 67*) (1) Veniturile sub form de dividende, inclusiv sumele primite ca urmare a deinerii de titluri de participare la fondurile nchise de investiii, se impun cu o cot de 16% din suma acestora. Obligaia calculrii i reinerii impozitului pe veniturile sub form de dividende revine persoanelor juridice, odat cu plata dividendelor ctre acionari sau asociai. Termenul de virare a impozitului este pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare celei n care se face plata. n cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost pltite acionarilor sau asociailor pn la sfritul anului n care s-au aprobat situaiile financiare anuale, impozitul pe dividende se pltete pn la data de 31 decembrie a anului respectiv. AA..PRIMESTE 38780-16%*38780=38780-6204.80=32575.20 BB..PRIMESTE 16620-16%*16620=16620-2659.20=13960.80 31.O societate comercial pltitoare de TVA nregistreaz n anul 200X venituri n sum de175.000 lei (reprezentnd n totalitate cifra de afaceri). Cheltuielile sunt urmtoarele:- cheltuieli cu materiile prime i materialele 35000 lei;- cheltuieli de personal 10000 lei;- cheltuieli proprii cu impozitul pe profit datorat 3000 lei;- cheltuieli cu provizioanele pentru garanii de bun execuie acordate clienilor 15000 lei; - cheltuieli cu primele de asigurare aferente activelor corporale 1500 lei;- c h e l t u i e l i f c u t e n f a v o a r e a a s o c i a i l o r 1 2 0 0 l e i ( c u c h i r i a s p a i i l o r p u s e l a d i s p o z i i a acestora);cheltuieli cu amortizarea contabil a mijloacelor fixe 20.000 lei; amortizarea fiscal este23.000 lei;- cheltuieli cu sponsorizarea 2.500 leiS se calculeze impozitul pe profit datorat la nivelul anului i diferena de virat statului. R e z o l v a r e : Venituri totale =175.000 lei

STOICA GABRIELA Page 34

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

C h e l t u i e l i t o t a l e = 35.000+10.000+3.000+15.000+1500+1.200+20.000+2.500=88.200 leiCheltuieli nedeductibile = 3.000+1.200+2.500 = 6.700 lei. Rezultat contabil = venituri totale -cheltuieli totale = 175.000-88200 = 86.800 leiRezultat fiscal = venituei totali -cheltuieli totale venituri neimpozabile +cheltuielinedeductibile +amortizre contabila-amortizare fiscala ==175000-88200 +6700 +20000-23000 = 90500lei Rezultatul contabil > Rezultatul fiscal => diferenta t e m p o r a l a i m p o z a b i l a d e 3 0 0 0 l e i = > d a t o r i e p r i v i n d i m p o z i t u l amanat : 3000 x 16% = 480 lei- in contabilitate se face inregistrarea :ch.cu impozite amanate = datorie privind impozite amanate- 480 leiI m p o z i t u l p e p r o f i t i n a i n t e a s c a d e r i i c h e l t u i e l i l o r c u sponsorizarea = 90.500 x 16%=14.480Aplicarea limitelor ptr. stabilirea cheltuielilor cu sponsorizareadeductibile fiscal :-3 din cifra de afaceri = 525 lei- 20% din imp. pe profit datorat inainte de deducerea ch. de sponsorizare = 2896 lei Suma de scazut din impozitul pe profit este de 525 lei . I m p o z i t u l p e p r o f i t d a t o r a t l a n i v e l u l a n u l u i = 1 4 . 4 8 0 5 2 5 = 13.995 lei Diferenta de virat statului = 13.995 3000 = 10.995 lei . 34.O societate comerciala platitoare de TVA inregistreaza intr-un an venituri in suma de 560.000 lei din care 1.200 lei venituri din dividende de la o persoana juridica romana. Cheltuielile inregistrate sunt: cheltuieli cu serviciile prestate de terti 11.000 lei (exista contracte incheiate, se justifica necesitatea lor si sunt documente care sa ateste prestarea lor efectiva); cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile 200.000 lei cheltuieli cu stocurile de materiale constatate lipsa in gestiune, neimputabile 2.500 lei; cheltuieli cu plata personalului 63.500 lei, din care 50.000 lei este fondul de salarii si diferenta contributii aferente fondului de salarii; cheltuieli de protocol 2.400 lei; cheltuieli cu impozitul pe profit platit in cursul anului 4.000 lei. Sa se calculeze impozitul pe profit datorat pentru intregul an. Rspuns: Ven exploatare =560.000 Chelt exploatare = 11.000+200.000+2.500+63.500+2.400+1.200+4.000= 284.600 Rezultat exploatare = 560.000 284.600 = 275.400 Venituri dividende = 1.200 Rezultat = 275.400 1.200 = 274.200 ( 121 + 623+691 ) X 2% = (275.400+2.400+4.000 ) X 2%= 5.636 Total cheltuieli nedeductibile ( 602+658+691 ) = 2.500+1.200+4.000= 7.700 Baza de calcul a impozitului pe profit = 274.200+ 7.700 =281.900 281.900 X 16% = 45.104 560.000 X 3/1000 = 1.680 In declaratia 101 mai scadem 1.200 lei si viram la stat 41.104 1.200= 39.904 35. O societate comercial pltitoare de impozit pe profit i TVA a realizat venituri totale n valoare de 250.000 lei (din care cifra de afaceri 400.000 lei) i cheltuieli totale n valoare de 75.000 lei (inclusiv TVA nedeductibil aferent unor cheltuieli nedeductibile). Se cunosc urmtoarele elemente referitoare la unele venituri i cheltuieli efectuate: - societatea nregistreaz cheltuieli cu provizioanele de 3.000 lei, pe care nu are dreptul s le deduc. Din ele 1000 de lei sunt reluate la venituri.
STOICA GABRIELA Page 35

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

- societatea pltete unor salariai cursuri de pregtire profesional n sum de 1.700 lei. - societatea nregisttreaz o amortizare contabil de 4.000 lei i o amortizare fiscal de 6.000 lei. - achiziioneaz dulciuri i sucuri, reprezentand cheltuieli n sum de 6.300 lei ce vor fi distribuite clienilor la ntlnirile de afaceri - societatea acord o sponsorizare n bani n sum de 2.000 lei unui student - societatea a nregistrat: 4.000 lei cheltuieli cu amenzi aplicate de Garda Financiar; 1.500 lei cheltuieli cu penaliti pentru neplata la termen datorate furnizorului de servicii de telefonie, conform contractului ncheiat cu acesta. - impozitul pe profit pltit n cursul anului este de 5.000 lei. Cerine: a) Identificai veniturile impozabile i veniturile neimpozabile (tip i sume); b) Identificai cheltuielile deductibile i cheltuielile nedeductibile (tip i sume); c) Determinai impozitul pe profit datorat pentru anul 200X; d) Determinai impozitul pe profit de plat pentru anul 200X. Raspuns: a. venituri impozabile = venituri totale venit neimpozabile(reluri la provizioane) = 400.000 1.000 = 399.000 b. cheltuieli nedeductibile= chelt.cu proviz+ch.cu amortiz.contab+ch.sponsorizare+ch.garda financiare+ch.cu impozitul pe profit cheltuieli nedeductibile = 3.000+4.000+2.000+4.000+5.000 =18.000 cheltuieli deductibile = cheltuieli totale-cheltuieli nedeductibile cheltuieli deductibile = 75.000 18.000 = 57.000 chelt.de protocol deductibile= (399.000-75.000+6.300+5.000) x 2% =6.706 c. impozit pe profit datorat = (venituri impozabile cheltuieli deductibile ) x 16% =( 399.000- 57.000) x 16%= 54.720 d. impozit pe profit de plat = impozit pe profit datorat impozit pe profit pltit- chelt cu sponsorizarea chelt de sponsorizare deductibile: 3/1000 din CA = 3/1000 x 250.000 = 750 20% din impozit pe profit datorat = 20% x 54.720 = 10.944 impozit pe profit de plat = 54.720 5.000 750 = 48.970

2.Impozitul pe veniturile realizate de persoane fizice.


1.Precizati care sunt categoriile de venituri realizate de persoanele fizice ce se supun impozitului pe venit si care sunt cotele de impozitare aferente. ART. 41 Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt urmtoarele: a) venituri din activiti independente; b) venituri din salarii; c) venituri din cedarea folosinei bunurilor; d) venituri din investiii; e) venituri din pensii; f) venituri din activiti agricole; g) venituri din premii i din jocuri de noroc;
STOICA GABRIELA Page 36

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

h) venituri din transferul proprietilor imobiliare; i) venituri din alte surse; Definirea veniturilor din alte surse ART. 78 (1) In aceast categorie se includ, ins nu sunt limitate, urmtoarele venituri: a) prime de asigurri suportate de o persoan fizic independent sau de orice alt entitate, in cadrul unei activiti pentru o persoan fizic in legtur cu care suportatorul nu are o relaie generatoare de venituri din salarii, potrivit cap. III din prezentul titlu; b) catiguri primite de la societile de asigurri, ca urmare a contractului de asigurare incheiat intre pri cu ocazia tragerilor de amortizare; c) venituri primite de persoanele fizice pensionari, sub forma diferenelor de pre pentru anumite bunuri, servicii i alte drepturi, foti salariai, potrivit clauzelor contractului de munc sau in baza unor legi speciale; d) venituri primite de persoanele fizice reprezentand onorarii din activitatea de arbitraj comercial. e) venituri primite de persoanele fizice din activiti desfurate pe baza contractelor/conveniilor civile, incheiate potrivit Codului civil, altele decat cele care sunt impozitate conform cap. II i conform opiunii exercitate de ctre contribuabil. Opiunea de impunere a venitului brut se exercit in scris, in momentul incheierii fiecrei/fiecrui convenii/contract civil i este aplicabil veniturilor realizate ca urmare a activitii desfurate pe baza acestei/acestui convenii/contract. Cotele de impozitare ART. 43 (1) Cota de impozit este de 16% i se aplic asupra venitului impozabil corespunztor fiecrei surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe veniturile din: a) activiti independente; b) salarii; c) cedarea folosinei bunurilor; d) investiii; e) pensii; f) activiti agricole; g) premii; h) alte surse. (2) Fac excepie de la prevederile alin. (1) cotele de impozit prevzute expres pentru categoriile de venituri cuprinse in titlul III. ART. 77^1 (1) La transferul dreptului de proprietate i al dezmembrmintelor acestuia, prin acte juridice intre vii asupra construciilor de orice fel i a terenurilor aferente acestora, precum i asupra terenurilor de orice fel fr construcii, contribuabilii datoreaz un impozit care se calculeaz astfel: a) pentru construciile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum i pentru terenurile de orice fel fr construcii, dobandite intr-un termen de pan la 3 ani inclusiv: - 3% pan la valoarea de 200.000 lei inclusiv; - peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depete 200.000 lei inclusiv; b) pentru imobilele descrise la lit. a), dobandite la o dat mai mare de 3 ani: - 2% pan la valoarea de 200.000 lei inclusiv; - peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depete 200.000 lei inclusiv. (2) Impozitul prevzut la alin. (1) nu se datoreaz in urmtoarele cazuri: a) la dobandirea dreptului de proprietate asupra terenurilor i construciilor de orice fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate in temeiul legilor speciale;
STOICA GABRIELA Page 37

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

b) la dobandirea dreptului de proprietate cu titlul de donaie intre rude i afini pan la gradul al III-lea inclusiv, precum i intre soi. (3) Pentru transmisiunea dreptului de proprietate i a dezmembrmintelor acestuia cu titlul de motenire nu se datoreaz impozitul prevzut la alin. (1), dac succesiunea este dezbtut i finalizat in termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii. In cazul nefinalizrii procedurii succesorale in termenul prevzut mai sus, motenitorii datoreaz un impozit de 1% calculat la valoarea masei succesorale. 2) Veniturile din jocuri de noroc se impun, prin reinerea la surs, cu o cot de 20% aplicat asupra venitului net care nu depete cuantumul de 10.000 lei i cu o cot de 25% aplicat asupra venitului net care depete cuantumul de 10.000 lei inclusiv. Venitul net se calculeaz la nivelul ctigurilor realizate ntr-o zi de la acelai organizator sau pltitor. (4) Nu sunt impozabile veniturile obinute din premii i din jocuri de noroc, n bani i/sau n natur, sub valoarea sumei neimpozabile stabilit n sum de 600 lei, realizate de contribuabil: a) pentru fiecare premiu; b) pentru ctigurile din jocuri de noroc, de la acelai organizator sau pltitor ntr-o singur zi. ART. 77 Veniturile sub form de premii se impun, prin reinerea la surs, cu o cot de 16% aplicat asupra venitului net realizat din fiecare premiu. (4) n cazul contribuabililor care realizeaz venituri bneti din agricultur, potrivit prevederilor art. 71 lit. d), prin valorificarea produselor vndute ctre uniti specializate pentru colectare, uniti de procesare industrial sau ctre alte uniti pentru utilizare ca atare, impozitul se calculeaz prin reinere la surs prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii produselor livrate, ncepnd cu data de 1 ianuarie 2009, impozitul fiind final. ART. 69 Venitul impozabil lunar din pensii se stabilete prin deducerea din venitul din pensie a unei sume neimpozabile lunare de 1.000 lei i a contribuiilor obligatorii calculate, reinute i suportate de persoana fizic. (2) Impozitul se calculeaz prin aplicarea cotei de impunere de 16% asupra venitului impozabil lunar din pensii. a) ctigul determinat din transferul titlurilor de valoare, altele dect prile sociale i valorile mobiliare n cazul societilor nchise, se impune cu o cot de 1%; 1. prin aplicarea cotei de 16% asupra ctigului net anual al fiecrui contribuabil, determinat potrivit prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare nstrinate sau rscumprate, n cazul titlurilor de participare la fonduri deschise de investiii, ncepnd cu data de 1 ianuarie 2007, ntr-o perioad mai mic de 365 de zile de la data dobndirii; 2. prin aplicarea cotei de 1% asupra ctigului net anual al fiecrui contribuabil, determinat potrivit prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare nstrinate sau rscumprate, n cazul titlurilor de participare la fonduri deschise de investiii, ncepnd cu data de 1 ianuarie 2007, ntr-o perioad mai mare de 365 de zile de la data dobndirii; c) ctigul din operaiuni de vnzare-cumprare de valut la termen, pe baz de contract, precum i din orice alte operaiuni de acest gen, altele dect cele cu instrumente financiare tranzacionate pe piee autorizate i supravegheate de Comisia Naional a Valorilor Mobiliare, se impune cu o cot de 1% la fiecare tranzacie, impozitul reinut constituind plat anticipat n contul impozitului anual datorat. 2^1) Prin excepie de la dispoziiile alin. (2), veniturile sub form de dobnzi pentru depozitele la termen i/sau instrumentele de economisire realizate ncepnd cu data de 1 ianuarie 2009 inclusiv sunt venituri neimpozabile. (4) Nu sunt venituri impozabile veniturile realizate din deinerea i tranzacionarea titlurilor de stat i/sau a obligaiunilor emise de ctre unitile administrativ-teritoriale.
STOICA GABRIELA Page 38

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

3.Mentionati 3 categorii de cheltuieli realizate de persoanele fizice din desfasurarea unei activitati economice cu deductibilitate limitata la determinarea venitului net in sistem real. RASPUNS: 5) Urmtoarele cheltuieli sunt deductibile limitat: a) cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum i pentru acordarea de burse private, efectuate conform legii, n limita unei cote de 5% din baza de calcul determinat conform alin. (6); b) cheltuielile de protocol, n limita unei cote de 2% din baza de calcul determinat conform alin. (6); d) cheltuielile sociale, n limita sumei obinute prin aplicarea unei cote de pn la 2% la fondul de salarii realizat anual; (6) Baza de calcul se determin ca diferen ntre venitul brut i cheltuielile deductibile, altele dect cheltuielile de sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse private, cheltuielile de protocol, cotizaiile pltite la asociaiile profesionale. 4.In cazul in care o persoana fizica autorizata este impusa pe baza normelor de venit,cum se determina venitul net annual in cazul in care activitatea nu se desfasoara tot anul(pers.fizica prezinta organelor fiscale o foaie de internare in spital pentru un numar de zile) si persoana fizica desfasoara 2 activitati fiecare cu norma ei de venit. RASPUNS: In cazul impozitarii cu norma de venit ,nu conteaza venitul efectiv realizat si cheltuielile ci doar norma anuala care se impoziteaza cu 16%. Norma se reduce proportional cu timpul nelucrat dovedit cu acte. 5.Prezentati care sunt cheltuielile deductibile/forfetare in cazul veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala,in cazul in care venitul net nu se determina in sistem real. (2) Venitul net din cedarea folosinei bunurilor se stabilete prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului brut. 7.Prezentati deducerile personale in cazul impozitului pe salarii. RASPUNS: Deducere personal ART. 56 (1) Persoanele fizice prevzute la art. 40 alin. (1) lit. a) i alin. (2) au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub form de deducere personal, acordat pentru fiecare lun a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afl funcia de baz. (2) Deducerea personal se acord pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de pan la 10.000.000 lei inclusiv, astfel: - pentru contribuabilii care nu au persoane in intreinere - 2.500.000 lei; - pentru contribuabilii care au o persoan in intreinere - 3.500.000 lei; - pentru contribuabilii care au dou persoane in intreinere - 4.500.000 lei; - pentru contribuabilii care au trei persoane in intreinere - 5.500.000 lei; - pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane in intreinere - 6.500.000 lei. Pentru contribuabilii care realizeaz venituri brute lunare din salarii cuprinse intre 10.000.001 lei i 30.000.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive fa de cele de mai sus i se stabilesc prin ordin al ministrului finanelor publice. Pentru contribuabilii care realizeaz venituri brute lunare din salarii de peste 30.000.000 lei nu se acord deducerea personal*).
STOICA GABRIELA Page 39

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

(3) Persoana in intreinere poate fi soia/soul, copiii sau ali membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soului/soiei acestuia pan la gradul al doilea inclusiv, ale crei venituri, impozabile i neimpozabile, nu depesc 2.500.000 lei lunar. (4) In cazul in care o persoan este intreinut de mai muli contribuabili, suma reprezentand deducerea personal se atribuie unui singur contribuabil, conform inelegerii intre pri. (5) Copiii minori, in varst de pan la 18 ani implinii, ai contribuabilului sunt considerai intreinui. (6) Suma reprezentand deducerea personal se acord pentru persoanele aflate in intreinerea contribuabilului, pentru acea perioad impozabil din anul fiscal in care acestea au fost intreinute. Perioada se rotunjete la luni intregi in favoarea contribuabilului. (7) Nu sunt considerate persoane aflate in intreinere: a) persoanele fizice care dein terenuri agricole i silvice in suprafa de peste 10.000 mp in zonele colinare i de es i de peste 20.000 m2 in zonele montane; b) persoanele fizice care obin venituri din cultivarea i din valorificarea florilor, legumelor i zarzavaturilor in sere, in solarii special destinate acestor scopuri i/sau in sistem irigat, din cultivarea i din valorificarea arbutilor, plantelor decorative i ciupercilor, precum i din exploatarea pepinierelor viticole i pomicole, indiferent de suprafa. (8) Deducerea personal determinat potrivit prezentului articol nu se acord personalului trimis in misiune permanent in strintate, potrivit legii. 8.Care este diferenta intre impozitarea salariului la locul principal de munca comparative cu alt loc de munca. RASPUNS. (1) Persoanele fizice prevzute la art. 40 alin. (1) lit. a) i alin. (2) au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub form de deducere personal, acordat pentru fiecare lun a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afl funcia de baz. 10.Prezentati modul de determinare a impozitului pe veniturile din tranzactionarea actiunilor in anul 2009 si 2010. In perioada 1 ianuarie 2009-31 decembrie 2009 inclusiv, ctigurile realizate de persoanele fizice din transferul titlurilor de valoare, altele dect prile sociale i valorile mobiliare n cazul societilor nchise, sunt venituri neimpozabile. Ctigurile persoanelor fizice din transferul titlurilor de valoare, altele dect prile sociale i valorile mobiliare n cazul societilor nchise, realizate ncepnd cu 1 ianuarie 2010, sunt supuse regulilor prevzute la alin. (3) lit. a). (3) Calculul, reinerea i virarea impozitului pe veniturile din investiii, altele dect cele prevzute la alin. (1) i (2) se efectueaz astfel: a) ctigul determinat din transferul titlurilor de valoare, altele dect prile sociale i valorile mobiliare n cazul societilor nchise, se impune cu o cot de 1%, impozitul reinut constituind plat anticipat n contul impozitului anual datorat. Obligaia calculrii, reinerii i virrii impozitului reprezentnd plata anticipat revine intermediarilor, societilor de administrare a investiiilor n cazul rscumprrii de titluri de participare la fondurile deschise de investiii sau altor pltitori de venit, dup caz, la fiecare tranzacie. Impozitul calculat i reinut la surs se vireaz la bugetul de stat, pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare celei n care a fost reinut. Pentru tranzaciile din anul fiscal contribuabilul are obligaia depunerii declaraiei privind venitul realizat, pe baza creia organul fiscal stabilete impozitul anual datorat, respectiv impozitul anual pe care contribuabilul l are de recuperat, i emite o decizie de impunere anual, lundu-se n calcul i impozitul reinut la surs, reprezentnd plat anticipat. Impozitul anual datorat se stabilete de organul fiscal competent astfel:
STOICA GABRIELA Page 40

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

1. prin aplicarea cotei de 16% asupra ctigului net anual al fiecrui contribuabil, determinat potrivit prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare nstrinate sau rscumprate, n cazul titlurilor de participare la fonduri deschise de investiii, ncepnd cu data de 1 ianuarie 2007, ntr-o perioad mai mic de 365 de zile de la data dobndirii; 2. prin aplicarea cotei de 1% asupra ctigului net anual al fiecrui contribuabil, determinat potrivit prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare nstrinate sau rscumprate, n cazul titlurilor de participare la fonduri deschise de investiii, ncepnd cu data de 1 ianuarie 2007, ntr-o perioad mai mare de 365 de zile de la data dobndirii; 11.Cum se determina impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice prin instrainarea propritatilor imobiliare din patrimonial personal in cazul in care imobilul este detinut in coproprietate(60%-40%)de doua persoane fizice. ART. 85 Venitul net obinut din exploatarea bunurilor i drepturilor de orice fel, deinute in comun, este considerat ca fiind obinut de proprietari, uzufructuari sau de ali deintori legali, inscrii intr-un document oficial, i se atribuie proporional cu cotele-pri pe care acetia le dein in acea proprietate sau in mod egal, in situaia in care acestea nu se cunosc. 13.Ce este creditul fiscal extern acordat persoanelor fizice? (1) Contribuabilii persoane fizice rezidente care, pentru acelai venit i in decursul aceleiai perioade impozabile, sunt supui impozitului pe venit atat pe teritoriul Romaniei, cat i in strintate, au dreptul la deducerea din impozitul pe venit datorat in Romania a impozitului pltit in strintate, denumit in continuare credit fiscal extern, in limitele prevzute in prezentul articol. (2) Creditul fiscal extern se acord dac sunt indeplinite, cumulativ, urmtoarele condiii: a) impozitul pltit in strintate, pentru venitul obinut in strintate, a fost efectiv pltit in mod direct de persoana fizic sau de reprezentantul su legal ori prin reinere la surs de ctre pltitorul venitului. Plata impozitului in strintate se dovedete printr-un document justificativ, eliberat de: 1. autoritatea fiscal a statului strin respectiv; 2. angajator, in cazul veniturilor din salarii; 3. alt pltitor de venit, pentru alte categorii de venituri; b) venitul pentru care se acord credit fiscal face parte din una dintre categoriile de venituri prevzute la art. 41. (3) Creditul fiscal extern se acord la nivelul impozitului pltit in strintate, aferent venitului din sursa din strintate, dar nu poate fi mai mare decat partea de impozit pe venit datorat in Romania, aferent venitului impozabil din strintate, in situaia in care contribuabilul in cauz obine venituri din strintate din mai multe state, creditul fiscal extern admis a fi dedus din impozitul datorat in Romania se va calcula, potrivit procedurii de mai sus, pentru fiecare ar i pe fiecare natur de venit. 14.Care este regimul fiscal al pierderilor in cazul veniturilor realizate de persoanele fizice? (3) Pierderea fiscal anual inregistrat pe fiecare surs din activiti independente, cedarea folosinei bunurilor i din activiti agricole se reporteaz i se completeaz cu venituri obinute din aceeai surs de venit din urmtorii 5 ani fiscali. (3^1) Pierderile provenind din strintate se reporteaz i se compenseaz cu veniturile de aceeai natur i surs, realizate n strintate, pe fiecare ar, nregistrate n urmtorii 5 ani fiscali. 4) Regulile de reportare a pierderilor sunt urmtoarele: a) reportul se efectueaz cronologic, in funcie de vechimea pierderii, in urmtorii 5 ani consecutivi; b) dreptul la report este personal i netransmisibil; c) pierderea reportat, necompensat dup expirarea perioadei prevzute la lit. a), reprezint pierdere
STOICA GABRIELA Page 41

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

definitiv a contribuabilului. 15.Cum se stabilesc platile anticipate de impozit in cazul veniturilor realizate de persoanele fizice din cedarea folosintei bunurilor? Pli anticipate de impozit pe veniturile din cedarea folosinei bunurilor ART. 63 Un contribuabil care realizeaz venituri din cedarea folosinei bunurilor pe parcursul unui an, cu excepia veniturilor din arendare, datoreaz pli anticipate in contul impozitului pe venit ctre bugetul de stat, conform art. 82. ART. 82 (1) Contribuabilii care realizeaz venituri din activiti independente, din cedarea folosinei bunurilor, cu excepia veniturilor din arendare, precum i venituri din activiti agricole sunt obligai s efectueze in cursul anului pli anticipate cu titlu de impozit, exceptandu-se cazul veniturilor pentru care plile anticipate se stabilesc prin reinere la surs. (2) Plile anticipate se stabilesc de organul fiscal competent pe fiecare surs de venit, luandu-se ca baz de calcul venitul anual estimat sau venitul net realizat in anul precedent, dup caz, prin emiterea unei decizii care se comunic contribuabililor, potrivit legii. In cazul impunerilor efectuate dup expirarea termenelor de plat prevzute la alin. (3), contribuabilii au obligaia efecturii plilor anticipate la nivelul sumei datorate pentru ultimul termen de plat al anului precedent. Diferena dintre impozitul annual calculat asupra venitului net realizat in anul precedent i suma reprezentand pli anticipate datorate de contribuabil la nivelul trimestrului IV din anul anterior se repartizeaz pe termenele de plat urmtoare din cadrul anului fiscal. Pentru declaraiile de venit estimativ depuse in luna decembrie nu se mai stabilesc pli anticipate, venitul net aferent perioadei pan la sfaritul anului urmand s fie supus impozitrii, pe baza deciziei de impunere emise pe baza declaraiei privind venitul realizat. Plile anticipate pentru veniturile din cedarea folosinei bunurilor, cu excepia veniturilor din arend, se stabilesc de organul fiscal astfel: a) pe baza contractului incheiat intre pri; sau b) pe baza veniturilor determinate potrivit datelor din contabilitatea in partid simpl, potrivit opiunii. In cazul in care, potrivit clauzelor contractuale, venitul din cedarea folosinei bunurilor reprezint echivalentul in lei al unei sume in valut, determinarea venitului anual estimat se efectueaz pe baza cursului de schimb al pieei valutare, comunicat de Banca Naional a Romaniei, din ziua precedent celei in care se efectueaz impunerea. (3) Plile anticipate se efectueaz in 4 rate egale, pan la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, cu excepia impozitului pe veniturile din arendare 5) Pentru stabilirea plilor anticipate, organul fiscal va lua ca baz de calcul venitul anual estimat, in toate situaiile in care a fost depus o declaraie privind venitul estimat pentru anul curent sau venitul net din declaraia privind venitul realizat pentru anul fiscal precedent, dup caz. La stabilirea plilor anticipate se utilizeaz cota de impozit de 16%, prevzut la art. 43 alin. (1)

3.Impozitul pe veniturile microintreprinderilor.


1.Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite de o socitate comerciala pentru a fi incadrata in categoria microintrprinderilor? ART. 103 n sensul prezentului titlu, o microntreprindere este o persoan juridic romn care ndeplinete cumulativ urmtoarele condiii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent: a) realizeaz venituri, altele dect cele din consultan i management, n proporie de peste 50% din veniturile totale;
STOICA GABRIELA Page 42

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

b) are de la 1 pn la 9 salariai inclusiv; c) a realizat venituri care nu au depit echivalentul n lei a 100.000 euro; d) capitalul social al persoanei juridice este deinut de persoane, altele dect statul, autoritile locale i instituiile publice. 2.Cand si in ce conditii poate opta un platitor de impozit pe profit pentru impozitul pe veniturile microintrprinderilor? 2) Microntreprinderile pltitoare de impozit pe profit pot opta pentru plata impozitului reglementat de prezentul titlu ncepnd cu anul fiscal urmtor, dac ndeplinesc condiiile prevzute la art. 103 i dac nu au mai fost pltitoare de impozit pe veniturile microntreprinderilor. 3.Ce se intampla daca pe parcursul anului veniturile impozabile realizate de o socitate omerciala supusa impoz.pe veniturile microintreprinderilor depasesc cuantumul a 100.000 euro.Ce curs de schimb se ia in calcul? ART. 107^1 Prin excepie de la prevederile art. 109 alin. (2) i (3), dac n cursu unui an fiscal o microntreprindere realizeaz venituri mai mari de 100.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultan i management n veniturile totale este de peste 50% inclusiv, aceasta va plti impozit pe profit lund n calcul veniturile i cheltuielile realizate de la nceputul anului fiscal, fr posibilitatea de a mai beneficia pentru perioada urmtoare de prevederile prezentului titlu. Calculul i plata impozitului pe profit se efectueaz ncepnd cu trimestrul n care s-a depit oricare dintre limitele prevzute n acest articol, fr a se datora majorri de ntrziere. La determinarea impozitului pe profit datorat se scad plile reprezentnd impozitul pe veniturile microntreprinderilor efectuate n cursul anului fiscal. Cursul de schimb ;LEU/EUR pentru detrminarea echivalentului in euro a veniturilor realizate de microintreprindere este cel comunicat de BNR pentru ultima zi a fiecarei luni a perioadei careia ii este aferent venitul respectiv. OBSERVATII Cota de impozitare ART. 107 (1) Cota de impozitare pe veniturile microntreprinderilor este: 2% n anul 2007; 2,5% n anul 2008; 3% n anul 2009. (2) n situaia n care impozitul datorat de microntreprinderi este mai mic dect impozitul minim anual, prevzut la art. 18 alin. (3), acestea sunt obligate la plata impozitului la nivelul acestei sume. (3) n aplicarea alin. (2), pentru anul 2009 se au n vedere urmtoarele reguli: a) pentru trimestrul al II-lea se compar impozitul pe veniturile microntreprinderilor datorat la sfritul trimestrului cu impozitul minim anual, prevzut la art. 18 alin. (3), recalculat n mod corespunztor pentru perioada 1 mai - 30 iunie 2009, prin mprirea impozitului minim anual la 12 luni i nmulirea cu numrul de luni aferent perioadei respective; b) pentru trimestrele al III-lea i al IV-lea se compar impozitul pe veniturile microntreprinderilor datorat la sfritul fiecrui trimestru cu impozitul minim anual, prevzut la art. 18 alin. (3), recalculat n mod corespunztor pentru trimestrul respectiv, prin mprirea impozitului minim anual la 12 luni i nmulirea cu numrul de luni aferent trimestrului respectiv.

STOICA GABRIELA Page 43

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

EVALUARE

1. Evaluarea economic i financiar a unei ntreprinderi se face pe baza: B bilanului economic

STOICA GABRIELA Page 44

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

2. Care din urmtoarele categorii de factori fac necesar poziionarea sistematic a ntreprinderii pe pia: A factori legai de existena preurilor libere 3. Cum se reevalueaz stocurile de materii prime din ntreprinderea supus evalurii, pe baz de expertiz i diagnostic: C la preurile zilei sau, dac intrrile sunt mai rare, la media preurilor de achiziiedin cea mai revent perioad 4. Ce relaie exist ntre rata de actualizare i riscul de ar: A cu ct riscul de ar e mai mare, cu att rata de actualizare e mai mare 5. Ce relaie exist ntre valoarea ntreprinderii i rata de actualizare: B invers proporional 6. Estimarea de ctre experi a unor rate de actualizare diferite poate avea ca explicaie: A o percepie diferit despre riscuri 7. Insuficiena de amortizarea imobilizrilor dintr-o ntreprindere (amortizarea scriptic este inferioar amortizrii tehnico-economice) influeneaz artificial valoarea patrimoniului ntreprinderii n sensul: B majorrii 8. Cnd se dorete determinarea valorii actuale a bunurilor dintr-o ntreprindere, se urmrete: B corectarea tuturor distorsiunilor dintre valoarea contabil i valoarea economic a bunurilor 9. Evaluarea economic i financiar a unei ntreprinderi poate fi efectuat: B sistematic, pt o bun gestiune a afacerii 10. Atunci cnd se determin fluxul de trezorerie, n vederea evalurii unei ntreprinderi, profitul net se corecteaz cu: B amortismentele, variaia necesarului de fond de rulment i investiia de meninere 11. Creterea necesarului de fond de rulment (NFR) influeneaz valoarea ntreprinderii, n sensul: A reducerii, deoarece se reduce fluxul de trezorerie 12. Care este valoarea patrimonial de baz a unei ntreprinderi care prezint urmtorul bilan economic: imobilizri 60.000, capital social 70.000, obligaii 640.000, creane 400.000, stocuri 300.000, diferene de reevaluare 50.000, profit 10.000, rezerve 10.000, disponibiliti 20.000: A 140.000 13. Cte variante teoretice sunt pt determinarea capacitii beneficiare a unei ntreprinderi n ce privete perioada de referin: C4 14. Evalurile pot fi: A evaluri contabile, evaluri administrative i evaluri bazate pe expertiz i diagnostic
STOICA GABRIELA Page 45

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

15. Obiectivul evalurii economice i financiare l reprezint: B determinarea valorii de pia a bunurilor i ntreprinderilor 17. La ce se folosete reevaluarea mijloacelor fixe: B s reactualizeze valoarea patrimonial pt privatizare, asociere etc. 18. Care sunt metodele de pia de evaluare a terenurilor folosind chiria i informaiile de tranzacionare: A metoda rentei de baz i a capitalizrii rentei de baz 19. Capacitatea beneficiar se refer la: B un beneficiu viitor 20. Activul net corectat prin metoda aditiv se determin dup formula: B capitaluri proprii +/- diferenele din reevaluare 21. Activul net corectat, prin metoda substractiv, se determin dup formula: B activul reevaluat corijat total datorii 22. Care dintre urmtoarele elemente pot constitui niveluri ale ratei de capitalizare? A dobnda la mprumutul de stat 23. Rata de actualizare este: A un element al pieei financiare 24. Care este valoarea patrimonial de baz a unei ntreprinderi sau a unui activ: B activul net corijat (corectat) 25. Sinteza diagnosticelor funciilor ntreprinderilor reprezint: C o centralizare a concluziilor privind diagnosticele funciilor ntreprinderii la un moment dat 26. Diagnosticul funciei organizrii, conducerii i gestionrii personalului urmrete examinarea: A structurii ntreprinderii 27. Obiectivul diagnosticului funciei organizrii, conducerii i gestionrii personalului are drept scop: B analiza structurii umane i a capacitii sale de a contribui la realizarea obiectivelor i funciilor ntreprinderii 28. Obiectivul diagnosticului organizrii, conducerii i gestionrii personalului are drept scop: B analiza structurii umane i a capacitii sale de a-i da concursul la realizarea activitilor ntreprinderii 29. Obiectivul diagnosticului tehnic, tehnologic i de exploatare, n cadrul evalurii ntreprinderii, are drept scop: C aprecierea n ce msur mijloacele de producie materiale rspund nevoilor actuale sau viitoarele ale ntreprinderii sau ale achizitorului (cumprtorului) ei potenial 30. Diagnosticul funciei comerciale se afl n relaie de interdependen cu diagnosticul: C tuturor funciilor ntreprinderii
STOICA GABRIELA Page 46

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

31. Durata de decontare medie a ncasrii datoriilor clienilor se face ca raport ntre: A Soldul la 31 decembrie al contului clieni Rulaj anual creditor al contului clieni X 365 zile 32. Diagnosticul comercial urmrete detrminarea: B pieei i a locului ocupat de ntereprindere pe aceast pia 33. Goodwill-ul reprezint: B un plus de valoare recunoscut ntreprinderii cu ocazia unei transmiteri care are ca surs elementele intangibile ale acesteia 34. Evaluarea economic i financiar a ntrprinderii se face pe baza: B unei expertize i diagnostic 35. Elementele de calcul pt a evalua o ntreprindere prin rentabilitate sunt: B capacitatea beneficiar, rata de actualizare i perioada de referin 36. Goodwill-ul unei ntreprinderi se gsete nregistrat n bilanul ntreprinderii la nchiderea exerciiului B nu 37. Elementele intangibile influeneaz valoarea ntreprinderii: B prin rentabilitate 38. Bilanul contabil servete ca baz de date pt stabilirea: A activului net contabil 39. Modalitatea de prezentare a conturilor de venituri i cheltuieli n contul de profit i pierdere se face: B dup natura veniturilor i cheltuielilor 40. Modalitatea de prezentare a posturilor contabile n bilanul contabil se face: B n sumele nete att n activ, ct i n pasiv 41. Diagnosticul funciei contabile are ca obiectiv: B aprecierea fiabilitii conturilor anuale 42. Analiza structurii salariailor pe niveluri de pregtire, sexe i vechime n ntreprindere relev anomalii n ceea ce privete: A nivelul corespunztor de pregtire a personalului 43. Separarea bunurilor din ntreprinderea supus evalurii se face n funcie de: C utilitatea exprimat i msurat prin gradul de participare la realizarea profiturilor 44. Care este regula (formula) actualizrii propriu-zise? 1 (1+i)n
STOICA GABRIELA Page 47

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

B x=y i rata de capitalizare, de fructificare sau de actualizare 45. Care este de regul (formula) capitalizrii? A x ( 1+i )n = y 46. Tehnicile pt realizarea actualizrii sunt: A capitalizarea i actualizarea propriu-zis 47. Care din urmtoarele ajustri aduse profitului din bilan, n vederea determinrii capacitii beneficiare a ntreprinderii, este inexact? C corecii legate de politica de comercializare a ntreprinderii 48. n ce const ajustarea profitului din bilan n funcie de politica de amortizare a ntreprinderii: A nlturarea excesului sau insuficienei de amortizare 49. Urmtorii factori trebuie avui n vedere, atunci cnd se reevalueaz bunurile dintr-o ntreprindere, unul din ei fiind eronat: C modul de contabilizare a costurilor 50. Care este valoarea activului net corijat al unei ntreprinderi care, dup reevaluarea bunurilor, prezint urmtoarea situaie patrimonial: capital social 3.000.000, imobilizri 8.000.000, stocuri 20.000.000, creane 15.000.000, rezerve 500.000, profit 1.000.000, diferene din reevaluare 14.000.000, disponibiliti 500.000, obligaii nefinancire 25.000.000, instalaii luate cu chirie 10.000.000: B 18.500.000 51. Care este valoarea substanial brut a unei ntreprinderi care, dup reevaluarea bunurilor, prezint ur,mtoarea situaie patrimonial: capital social 3.000.000, imobilizri 8.000.000, stocuri 20.000.000, creane 15.000.000, rezerve 500.000, profit 1.000.000, diferene din reevaluare 14.000.000, disponibiliti 500.000, obligaii nefinanciare 25.000.000, instalaii luate cu chirie 10.000.000: A 53.500.000 52. Metoda de evaluare la termen este recomandabil s fie folosit n cazul: C ntreprinderilor aflate n dificulatate, redresabile 53. Dac se poate determina valoarea patrimonial a unei ntreprinderi, care este aceasta, dispunnd de urmtoarele informaii: capital social 3.000.000, rezerve 10.000.000, alte fonduri proprii 15.000.000, imobilizri necorporale (cheltuieli de nfiinare) 5.000.000: A da, 23.000.000 54. O instalaie dat cu chirie influeneaz valoarea patrimonial de baz a unei ntreprinderi? B nu 55. n evaluarea unei ntreprinderi prin rentabilitate, profitul din bilanul contabil constituie: B punct de pornire n determinarea capacitii beneficiare a ntreprinderii

56. Care din urmtoarele afirmaii este inexact:


STOICA GABRIELA Page 48

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

C creterea riscurilor legate de politica economic, vamal, fiscal contabil micoreaz rata de actualizare i, ca atare, micoreaz valoarea ntreprinderii 57. Metodele combinate de evaluare abordeaz: B att patrimoniul, ct i rentabilitatea 58. Ce semnificaie are relaia ANC.i n evaluarea elementelor intangibile ale unei ntreprinderi n care: ANC = activul net corijat (valoarea patrimonial a ntreprinderii) i = rata de capitalizare: B prag de rentabilitate al ntreprinderii 59. Alegerea metodelor de evaluare utilizate are la baz criteriul principal: B raionamentul profesional al evaluatorului 60. Evaluarea ntreprinderii necesit aplicarea: B cel puin a doua metode 61. Evaluatorul n procesul de evaluare, estimeaz: B valoarea 62. Utilizarea unei metode de evaluare depinde de: B constatrile din diagnosticul de evaluare 63. Preul pieii pt bunurile care au utilitate pt ntreprindere este egal cu: B preul de cumprare a unui bun similar sau cu caracteristici similare mai puin deprecierea 64. Utilitatea bunului n ntreprindere se determin n funcie de: A gradul de participare la realizarea profiturilor 65. Valoarea de lichidare a unui bun este egal cu: B preul de vnzare posibil de obinut, mai puin datoriile care greveaz bunul i cheltuielile ocazionate de lichidare 66. Diagnosticul efectuat de evaluator urmrete: B modalitatea de manifestare a funciilor ntreprinderii i stabilirea concluziilor 67. Concluziile diagnosticului efectuat de evaluator ine seama de: A mediul economic exterior ntreprinderii i conduiile asigurate de ntreprindere mediului intern de manifestare a funciilor ei 68. Soldul clienilor la 31 decembrie este de 15.375 mii lei iar rulajul creditul anual al acestora este de 186.150. Care a fost durata n zile a ncasrii clienilor: C 30 de zile 69. Se dau urmtoarele elemente de bilan: - total activ = 425.000 mii lei - cheltuieli constituire = 2.500 mii lei - cheltuieli de cercetare = 15.500 mii lei - brevete proprietate = 125.000 mii lei Exist un cumprtor pt o parte din brevete care ofer 75.000 mii lei
STOICA GABRIELA Page 49

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

Stabilind bilanul economic al ntreprinderii, bilanul contabil va fi ajustat (corijat) n minus cu: B 143.000 mii lei 70. Bilanul economic se prezint cu un: - activ net corijat de 23.000 mii lei - pasiv net corijat de 23.000 mii lei, din care datorii toatele de 5.000 mii lei. Valoarea patrimonial a ntreprinderii va fi de: A 18.000 mii lei 71. Se constat c o hal industrial n valoare rmas de 145.000 mii lei nu mai are utilizare de peste trei ani, iar situarea ei n partea periferic a uzinei face posibil vnzare terenului nc liber de orice sarcin. Cheltuielile de demolare a halei sunt estimate la 85.000 mii lei, iar transportul i taxele materialelor nerecuperabile la suma de 35.000 mii lei. Pt materialele recuperabile se estimeaz obinerea din vnzarea acestora a sumei nete de 45.000 mii lei. Stabilind bilanul economic, cu ce sum urmeaz a fi ajustat (corijat) n minus, bilanul contabil: C 220.000 mii lei 72. Activul net corijat este de 22.000 mii lei, capacitatea beneficiar de 3.000 mii lei iar rata neutr de 20%. Superprofitul va fi de: B minus 1.400 mii lei. 73. Activul net contabil este de 425.000 mii lei. Valoarea bunurilor nchirit este de 105.000 mii lei iar valoarea bunurilor ntreprinderii nchiriate la teri este de 75.000 mii lei. Valoarea substanial brut a ntreprinderii va fi de: A 455.000 mii lei 74. Capacitatea beneficiar a ntreprinderii este de 8.000 mii lei iar dobnda la certificatele de depozit ale trezoreriei statului etse de 30%. Valoarea ntreprinderii, utiliznd valoarea de rentabilitate sau metoda de capitalizare a veniturilor, va fi de: C 26.667 mii lei. 75. Valoarea patrimonial a ntreprinderii (ANC) este de 8.000 mii lei, capacitatea beneficiar este de 1.000 mii lei, rata neutr de plasament (i) este de 11% iar rata de actualizare (c) este de 25%. Valoarea ntreprinderii prin metoda bazat pe GOODWILL este de: C 8.480 mii lei 76. O ntreprindere neredresabil, cu un activ net pozitiv, intr n lichidare avnd urmtoarele date estimative: - active net contabil = 120.000 mii lei - plus valoarea imobilizrilor = 5.000 mii lei - minus valoarea imobilizrilor = 6.000 mii lei (plusul i minusul sunt estimate a fi rezultate n urma lichidrii vnzrii imobilizrilor) - cheltuieli de dezafectare i funcionare n timpul lichidrii = 2.000 mii lei Valoarea estimat a trezoreriei disponibil dup lichidare este de: A 117.000 mii lei
STOICA GABRIELA Page 50

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

77. n cte grupe se pot mprii metodele de evaluare combinate? B2 78. Valoarea patrimonial a ntreprinderii (ANC) este de 8.000, capaciatatea beneficiar est ede 1.000, rata neutr (i) este de 11%, iar rata de actualizare a supraprofitului este de 25%. Valoarea global a ntreprinderii va fi de: C 8.480 79. Relund informaiile de la ntrebarea 72, precizai care este valoarea goodwill-ului aplicnd o rat de actualizare de 30%: A -4.666 lei 80. Creterea necesarului de fond de rulment (NFR) influeneaz valoarea ntreprinderii n sensul: A reducerii 81. Ce relaie exist ntre rata de actualizare i riscul de ar? A direct proporional 82. Explicati necesitatea evaluarii economice si financiare Procesul de evaluare economica are drept obiectiv stabilirea valorii de piata, a valorii de circulatie abunurilor, activelor si intreprinderilor, el constituie un instrument de orientare a operatorilor economici in spatial economic al tarii. Necesitatea evaluarii unei intreprinderi apare cand in viata intreprinderii au loc unele schimbari semnificative cum sunt: modificari in marimea si strucura capitalului social, modificari in numarul si componenta actionarilor sau asociatilor, actiuni juridice cu scop patrimonial (succesinui, falimente, partaje), in cazul tranzactiilor comerciale, cu ocazia privatizarii cand elementele prezentate in bilantul contabil nu reflecta valori de piata ci mai degraba valori administrative, sau costuri istorice mult diferite de valorile juste 83. Explicati rolul bilantului contabil in evaluarea unui active sau unei intreprinderi Orice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire bilantul contabil, auditul financiar motorul tuturor operatiunilor de evaluare, deoarce in el se reflecta volumul fondurilor proprii, piata, strategiile aplicate de firma, el reflecta situatia patrimoniului, a averii accumulate de firma de la infiintare si rezultatele financiare obtinute in ultima periaoda pentru care s-a incheiat. 84. Explicati diferentele dintre prt si valoare Pretul este suma de bani ce se poate obtine din vanzarea unui bun de bunavoie, intre parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii in care pretul este determinat obiectiv. Stabilirea pretului presupune negocierea, evaluatorul nu-si propune sa sa determine pretului ci gama de valori, respective zona in care ar putea incepe negocierea si care ar putea probabil sa se situeze pretul. Valoarea unui bun se fondeaza pe notiune ade schimb, se poate considera astfel ca valoarea comerciala constiutie punctul de echilibru in care vanzatorul accepta sa vanda si cumparatorulul sa cumpere. Valoarea depinde de unele criterii sau factori care influenteaza dorinta de a cumpara sau vinde; aceste criterii pot fi subiective, de natura psihologica sau economica si obiective, prin aplicarea unor metode de evaluare care abordeaza atat separate cat si impreuna , latura patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau intreprinderii in ansamblul sau. 85. Clasificati diferitele tipuri de evaluari Din punct de vedere al utilizatorului evaluarii
STOICA GABRIELA Page 51

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

evaluari contabile evaluari administrative evaluari bazate pe expertiza si diagnostic Din punct de vedere al obiectului evluarii: - evaluari de intreprinderi - evaluari de bunuri Din punctul de vedere al scopului evaluarii: - evaluari efectuate in concordanta cu cerintele statutare evaluari contractuale evaluari generate de initiative antreprenoriale (fuziuni, suplimentari de fonduri, , transferal activelor nete, oferte publice initiale, rascumparari manageriale) evalurari in scopuri comerciale, fiscale 86. Care este rolul diagnosticului in evaluarea intreprinderii. Diagnosticul are drept scop intelegerea factorilor economici care influenteaza sectorul de activitate al intreprinderii; cunoasterea regulilor concurentiale ale sectorului din care face parte intreprinderea; determinarea oportunitatilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in present si in viitor; facultatea de integrare a rezultatelor in reprezentarea sintetica sau modelul, in sens calitativ, pe care utilizatorii raportului de evaluare il cauta in acea intreprindere pentru a deduce rapid consecintele la nivelul rezultatelor sale.Rolul diagnosticului in evaluarea intreprinderii este de a orienta evaluatorul in etapa de evaluare propriu-zisa respectiv in stabilirea ipotezelor de evaluare, alegerea metodelor, ajuta la anticiparea viitorului firmei, la depistarea factorilor de risc si la sabilirea ipotezelor de evaluare scara valorilor determinate prezentate in raportul final. 87. Explicati legatura dintre scop si metoda in evaluarea intreprinderii M etoda de evaluare se alege de evaluator in functie de scopul propus De exemplu metoda patrimoniala abordeaza intreprinderea exclusiv patrimonial, iar in evaluarile effectuate cu scopul stabilirii valorii intreprinderii pentru privatizare nu trebuie utilizate numai metodele patrimoniale ci se folosesc metodele de evaluare combinate sau prin rentabilitate, dupa specificul intreprinderii. 88. Definiti valoarea de piata Valoarea de piata reprezinta suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi schimbata la data evaluarii, intre un cumparator si un vanzator, hotarati si avizati, care actioneaza in cunostinta de cauza, prudent si fara constrangeri, intr-o tranzactie echilibrata dupa un marcheting adecvat. 89. Definiti valoarea justa Valoarea justa reprezinta suma pentru care un active ar putea fi schimbat de buna voie intre doua parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii cu pretul determinat obiectiv. 90.Definiti valoarea actuala a unui bun Valoarea actuala a unui bun este valoarea actualizata a viitoarelor intrari nete de numerar, care urmeaza a fi generate de derularea normala a activitatii intreprinderii. 91. Valoarea de origine Valoarea de origine, cunoscuta si sub numele de valoare istorica sau de achizitie reprezinta totalitatea costurilor necesare pentru achizitionarea si punerea bunului sau activului instare de utilizare sau de folosire.
STOICA GABRIELA Page 52

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

92. VALOAREA DE UTILIZARE Reprezinta totalitatea costurilor necesare pentru dobandirea unui bun susceptibil a fi folosit in acelasi scop, in aceleasi conditii de utilizare, avand aceeasi durata prezumata de folosinta si posedand aceleasi performante ca si bunul supus reevaluarii. 93. Valoarea substantiala Reprezinta activul reevaluat in ipoteza continuarii activitatii plus valoarea bunurilor folosite de intreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care desi sunt inregistrate in patrimonial intreprinderii, nu sunt folosite din diverse cause (ex. inchiriate). 94. 3 momente din viata intreprinderii in care este obligatorie reevaluarea modificari in marimea si structura capitalului social modificari in numarul si componenta actionarilor sau asociatilor actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje) 95. De ce este obligatorie evaluarea in cazul privatizarii? din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din bilanturile societatilor cu capital de stat nu reflecta valori de piata ci valori administrative, reevalurarea fiind necesara pentru stabilirea valorii de piata a bunurilor - din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul intreprinderii trebuie considerat ca nereproductibil; nu toti factorii care au determinat sau au influentat profitul din bilanturile societatilor cu capital de stat pot fi extrapolate in perioada post privatizare Cumparatorul nu investeste pentru ce a obtinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce va obtine le, de aceea profitabiliatea intreprinderii trebuie ragandita; Valoarea intreprinderii trebuie determinate in functie de gradul de utilitate a tuturor elementelor patrimoniale, cumparatorul netrebuind sa fie penalizat pentrtu politica de investitii a fostului proprietar, stiut fiind ca un bun fara utilitate nu are valoare sau aceasta este nesemnificativa. Cu ocazia evaluarii pentru privatizare, trebuie observata si analizata necesitatea unei eventuale restructurari. 96.Obiectivul si mijloacele de realizare a diagnosticului juridic Diagnosticul functiei juridice are ca obiectiv aprecierea modalitatii de manifestare a situatiei juridice si a caracteristicilor acesteia in raport cu mediul exterior intreprinderii si cu cel organizatoric intern al acesteia.Realizarea acestui diagnostic utilizeaza datele si informatiile primate din partea intreprinderii, prevazute in lista anexa contractului, precum si pe cele rezultate din afara intreprinderii si din relatiile de interferenta cu celelalte diagnostice ale functiilor intreprinderii. 97.Obiectivul si mijloacele de realizare a diagnosticului comercial Diagnosticul functiei comerciale are ca obiectiv principal sa determine piata si locul ocupat de intrepinderea evaluate pe aceasta piata. Mijloacele de realizare a diagnosticului commercial utilizeaza datele si informatiile primite din partea intreprinderii, prevazute in lista anexa a contractului precum si cele obtinute din afara intreprinderii evaluate si din interferenta cu celelalte diagnostice ale functiilor intreprinderii.

98. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului tehnic, tehnologic si de exploatare

STOICA GABRIELA Page 53

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

Diagnosticul tehnic de exploatare are drept scop aprecierea masurii in care in acest ansamblu al mijloacelor de exploatare materiala raspunde nevoilor actuale sau de viitor ale intreprinderii sau ale achizitorului ei potential. Mijloacele de realizare a diagnosticului ethnic de exploatare utilizeaza datele si informatiile primate din partea intreprinderii, prevazute in lista anexa la contract precum si cele obtinute din afara intreprinderii evaluate, din interferenta cu celelalte diagnostice ale functiilor intreprinderii si daca este cazul datele si concluziile din raportul altuyin profesionist specialist, technician, expert-posesor al unui cabinet professional sau favcand parte dintr-o societate de profil legal atestata sau autorizata. 99. Obv. si mijloacele de realizare ale diagnosticului de organizare, management si resurse umane Mij;loacele de realizare a diagnosticului ethnic de exploatare utilizeaza datele si informatiile primate din partea intreprinderii, prevazute in lista anexa a contractului, precum si cele obtinute din afara intreprinderii evaluate, din interferenta cu celelalte diagnostice ale functiilor intreprinderii si, daca este cazul datele si concluziile din raportul altui profesionist specialist, technician, expert-posesor al unui cabinet professional sau facand parte dintr-o societate de profil legal atestata sau autorizata. 100. Obiectivele si mijloacele de realizare ale diagnosticului financiar contabil Are ca obiectiv aprecierea fiabiliatii datelor cuprinse in situatiile financiare Examinarea si estimarea starii de sanatate financaira privind cresterea activitatii, echilibrul financair, rentabiliatea si riscurile financiare. Mijloacele de realizare ale diagnosticului contabil- financiar utilizeaza datele si informatiile primate din partea intreprinderii, [ervazute in lista anexa la contract si pe cele rezultate din interferenta cu celelalte diagnostice ale functiilor intreprinderii. 101. rezolvare FR = AC totale Datorii sub un an = Cap permanent Active imobiliz. Cap.permanent. = Active imob + FR = Cap propr. + Proviz.+ Dat. peste un an NFR = AC TREZORERIE DAT SUB UN AN NFR = AC (stoc+creante+ch in avans)- datorii (inclusiv venit in avans) Trezoreria = FR NFR = + sau Trezoreria negative poate fi acoperita de credite bancare sau de datorii resstante, fie intrepr este decalata in faliment. Trezoreri = disponibilit- dat finance pe t.s. Bilantul contabil Active imobilizate 165.000 Imobilizari necorporale 15.000 -chelt infiintare 5.000 - licente 10.000 Imobilizari corporale 150.000 - cladiri 50.000 - echipamente 100.000 Active circulante 510.000 - stocuri 200.000 - creante 300.000 - banci 10.000 Obligatii curente 325.000 - furnizori
STOICA GABRIELA Page 54

250.000

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

- imprum. bcare Activ net curent Obligatii pe t.l. Venituri in avans Provizioane Activ net Cap soc. Rezerve Cap proprii Bilantul functional Activ Functia de investitii Functia de exploatare Functia de trezorerie

75.000 185.000 75.000 80.000 65.000 130.000 125.000 5.000 130.000 Pasiv Imobilizari brute 165.000 NFR 95.000 10.000 270.000 130.0000 fd proprii de orig externa 65.000 fd propr. orig. interna 75.000 datorii financ (impr fin) 270.000

Bilantul financiar ACTIV PASIV I Activ imobilizat 165.000 IV Capitaluri permanente 270.0000 II Stocuri, creante 500.000 V Datorii nefinanciare 330.000 III Disp si alte val mob plasament 10.000 VI Datorii financiare pe term lung 75.000 Capitaluri permanente = 130.000+75.000+65.000 =270.000 FR = IV-I = 270.000-165.000 =205 T = III-VI = 10 75.000=-65.000 NFR = II V = 500.000-330.000=170.000 102 Rolul bilantului in diagnosticul de evaluare Bilantul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta activul si pasivul unitatii patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se intocmeste, potrivit legii. Bilantul contabil este sursa de date ce se prelucreaza pentru realizarea diagnosticului contabil si financiar. 103 Bilantul functional este instrumentul de analiza, pe baza posturilor din bilant, a principalelor functii ale intreprinderii functiile de investitii, de exploatare si de trezorerie in active si functia de finantare in pasiv. 104. Pasii in determinarea ANC sunt: 1.Separarea tuturor elemntelor de active in elemente necesare exploatarii si elemente in afara exploatarii (necesare intreprinderii) 2. Reeevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de active necesare exploatarii; 3. Calculul mathematic al activului net corectat.
STOICA GABRIELA Page 55

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

105. Componentele fundamentale ale oricarei evaluari sunt: activul net corectat si capacitatea beneficiara 106.Separarea bunurilor in necesare exploatarii si nenecesare sau in afara exploatarii se face in functie de utilitatea fiecarui bun, exprimata prin gradul de participare la realizarea profiturilor. 107. Criteriile in functie de care se face evaluarea bunurilor in vederea determinarii ANC sunt > deprecierea monetara, modalitatile de amortizare, evolutia preturilor, modalitaile de contabilizare a op si proceselor , utilitate, alti factori depistati cu ocazia diagnosticului care pot antrena distorsiuni importante intre bilantul contabil si cel economic, intre val contabile si cele de circulatie. 108. Metodele de calcul al ANC sunt: metoda substractiva si met. aditiva 109. Met. substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat (val. matematica) a tuturor datoriilor actualizate. 110. Met aditiva consta in corectarea capitalurilor proprii din bilantul contabil cu influentele din reevaluarea elementelor patrimoniale. 111. ANC reprezinta valoarea patrimoniala propriu-zisa sau valoarea intrinseca a intreprinderii. 112 Val. substantiala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de intreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, desi sunt inregistrate in patrimonial intreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze. Ea semnifica valoarea bunrilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utiliza intreprinderea la un moment dat, prezentand valoarea activului pe baza principiului prevalentei economicului asupra juridicului. 113. Met aditiva Capitaluri Proprii 110.000 Cap social 100.000 Rezerve 10.000 Profit 55.000 Ch infiintare ANC Met substractiva Cladiri Echipamente Stocuri Casa Banca Total active Furnizori Creditori Imprum Ven anticip Oblig ANC 15.000 150.000 200.000 250.000 300.000 10.000 150.000 910.000

400.000 80.000 200.000 80.000 760.000 150.000

STOICA GABRIELA Page 56

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

114. Rata de actualizareeste rata de rentabilitate utilizata pentr determinarea valorii actualizate, la o anumita data, a unui varsamant unic sau a unei serii de varsaminte de incasat sau de platit ulterior. 115. Tehnicile de actualizare - suma Y prevazuta a fi fluxul de trezorerie in viitor peste n ani are in perzent valoarea X daca pe Y il amplificam cu factorul de actualizare X = Y ___1____ (1+i)n - rd (rata deflatata) = i-f (1+f)n - rata neutra de plasament 1 I _ __1___ An= 1 (1+t)n - actualizarea unei serii de fluxuri constante t - actualizarea pe baza indicatorului PER 116.Rentabilitatea specifica asteptata pentru investitii alternative,--rata de actualizare = dob obligatiiunilor de stat + prima de risc,.- rata neutra de plasament pe piata financiara - rata dobanzii ceruta pentru plata datoriei planificate; Rata dobanzii care este bazata pe o estimare subiectiva a componentelor sale (rata dobanzii de baza fara risc) 117 Actualizarea este estimarea valorii actuale a unui flux de trezorerie 118.Modul de determinare a costului capitalului unei intreprinderi Costul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor dar si o posibila rata de actualizare folosita de intreprindere. -Cost cap propriu expr prin act commune = dividend ultimul an/val justa medie a actiunii+crestere preconizata a dividendului - cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin dividende distrbuite si prin profituri reinvestite, costul capitalurilor va fi : KCPR = DIV + (1-d)* S CPR DIV = dividendul pe actiune distribuit S = cursul bursier al actiunii firmei analizate d = rata de distribuire a dividendelor = profitul net al firemie CPR = valoarea contabila a cap proprii ale firmei 120. Relatia dintre riscuri si rata de actualizare Profiturile viitoare ale intreprinderii nu se pot proganoza cu certitudine din cauza faptului ca viitorul este nesigur.Acceptarea unor asfel de incetitudini antreprenoriale este recunoscuta de catre participantii de pe piata prin intermediul unor prime de risc. La naliza unei astfel de abordari ariscului, incertitudinile legate de profiturile viitoare ale intreprinderilor se pot reflecta in evaluarea prin doua metode: ca o deducere din suma scontata a profiturilor intreprinderii (metoda echivalarii sigrantei sau metoda deducerii profitului) sau ca o crestere a ratei de actualizare (metoda cresterii dobanzii, metoda primei de risc).

STOICA GABRIELA Page 57

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

Rata de actualizare trebuoie sa fie o rata inainte de impozitare ce reflecta evaluarile pietei curente ale valorilor-timp a banilor si riscurile specifice actuivului. Rata de actualizare trebuie sa reflecte riscurile pentru care estimarile viitorului flux de numerar au fost ajustate. O rata care reflecta evaluarile pietei curente asupra valorii timp a banilor si riscurile specifice activului este rentabilitatea pe care investitorii ar solicita-o daca au ales o investitie care ar genera fluxuri de numerar, cu valori, durata si profil al riscului echivalente cu acelea pe care intreprinderea le asteapta sa fie generate din active. Sunt luate in considerare si riscuri cum ar fi: riscul de tara, riscul monetar, riscul de prt si riscul fluxului de numerar. 121.Riscul, prima de risc care se cuprinde in rata de actualizare este o imbinare intre riscul pietei si riscul determinat de punctele slabe rezultate din sinteza diagnosticelor. Prin urmare o intreprindere cu multe puncte slabe va avea o prima de risc si implicit o rata de actualizare mai mare. 122. Explicati Intre rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica. 123. Riscuri externe- riscul de tara, riscul monetare, riscul de prt Riscuri interne - Amplasarea, structura de finantare, dependenta de client, gama de produse, coeficentul de marketing si al titlurilor de participatie ale entitatii 125. Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si datoriile inscrise in acest bilant. Metodele de determinare sunt: Activul net coectat poate fi determinat prin doua metode: Metoda aditiva Metoda substractiva Metoda valorii substantiale Alte metode patrimoniale, sunt: Metoda capitalului permanent necesar exploatarii 126. Capacitatea beneficiara inseamna atitudinea unei intreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in conditii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitatii capitalurilor care finanteaza intreprinderea 127. Etapele determinarii capacitatii beneficiare sunt: - studiul rezultatelor trecute - examenul previziunilor - mixajul elementelor rezultate din primele doua etape in scopul desprinderii capacitatii beneficiare 128. 4 corectii ce pot fi aduse rezultatelor din bilant pentru determinarea capacitatii beneficiare: amortismente se inlatura orice exces de amortizare si se adauga orice insficienta de amortizare, referinta constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale emise de expertii tehnici; salarii si asimilate salariilor- insuficientele sau exagerarile trebuie adaugate sau eliminate, referinta constituind-o standardele si studiile effectuate de experti in munca si protectia sociala;
STOICA GABRIELA Page 58

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

stocuri se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe intreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la inceput si sfarsit de perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau deduse din rezultatul contabil; profituri si pierderi exceptionale se retin numai acele profituri care provin din operatiuni obisnuite, cere se reproduc in mod systematic in viitor 129. amortismente se inlatura orice exces de amortizare si se adauga orice insficienta de amortizare, referinta constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale emise de expertii tehnici; se analizeaza si se readuc in situatiile financiare provizioanele nefundamentate 130.- salarii si asimilate salariilor- insuficientele sau exagerarile trebuie adaugate sau eliminate, referinta constituind-o satndardele si studiile effectuate de experti in munca si protectia sociala; 131. Efectele sinergice presupun complementaritate de activitati ale caror rezultate sunt superioare celor reiesite din insumarea algebrica a rezultatelor individuale. Printr-un diagnostic bine executat se pot descoperi toate complementaritatile din activitatea intreprinderii si se pot ajusta rezultatele financiare 132.Efectele sinergice presupun complementaritate de activitati ale caror rezultate sunt superioare celor reiesite din insumarea algebrica a rezultatelor individuale De exemplu produsele obtinute de o intreprindere cu productie integrata. 133.Capacitatea beneficiara se poate cacula in una din urmatoarele variante: - ca medie a profituriloe anuale corectate din perioadele trecute ;I a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute ;I a profiturilor anuale previzionate; - ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute; - ca medie a profiturilor anuale previzionate; - ca medie a profiturilor anuale din unele perioade trecute si viitoare. 134. Elementele de calcul pentru evaluare prin rentabilitate a unei intreprinderi sunt: - rata de capitalizare (fructificare sau actualizare); - profitul respective acel profit care exprima capacitatea beneficiara a intreprinderii; - perioada de referinta; 135. Perioada de referinta corespunde perioadei de prognoza a intreprinderii, respective perioada la sfarsitul careia proprietarii ar trebui sa-si modifice atitudinea fata de afacerea sa, adica sa provoace asemenea schimbari in viata intreprinderii incat sa-I permita sa-si reia ciclul vietii. Astfel de schimbari constau in masuri de restructurare cum ar fi: divizarea, asocierea, formarea de noi societati comerciale, injectii de capital pentru modernizarea echipamentelor si tehnologiilor, pentru reinnoirea produselor, etc. Din punctul de vedere al investitorului perioada de prognoza corespunde cu termenul de recuperare al investitiei. 136.Prima de risc a unei intreprinderi reprezinta o rata de ajustare care reflecta modul in care piata ar evalua riscurile specifice afluxurilor de numerar. Prima de risc se stabileste pe baza estimarilor de piata la care se adauga primele de risc specifice intreprinderii evaluate. 137. Invers proportionala.
STOICA GABRIELA Page 59

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

138. Vintrepr=CB/I = 800/0,12=6.666 139. Multiplicatorul capitalistic Y reprezinta o rata de capitalizare, de fructificare, actualizare a veniturilor si este reprezentat de: a) rata neutra de plasament; b) nr. de unitati ,,an - actualizarea unei serii de fluxuri financiare constante pana in anul ,,n in care Y reprezinta un nr. de unitati an, 1 - 1__ an= (1+t)n t c) rata de plasament aferenta PER secdetremina ca raport intre 1/PER si semnifica durata de recuparare a investitiei V= CBxPER PER= Cursul bursier al unei actiuni dividend platit+profit nerepartizat 140.Valoarea de randament sau capacitatea beneficiara reprezinta randamentul totalitatii capitalurilor care finanteaza intreprinderea 143. Capacitatea beneficiara inseamna atitudinea unei intreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in conditii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitatii capitalurilor care finanteaza intreprinderea.Capacitatea beneficiara se exprima de regula cifric, ptin profitul net evaluat, dividende si cash-flows. 144.Fluxurile de trezorerie sunt acele profituroi ale intrepr. Care sunt disponibile tuturor furnizorilor de capital catre intreprindere dupa analizarea restrictiilor de distributie conform legii societatilor. Fluxul de trezorerie reprezinta profiturile intreprinderii dupa scaderea cjeltuielilor si impozitelor pe imobilizari, dar inaintea dobanzii. FLUXUL DE TREZORERIE SE POATE STABILI INDIRECT: Profit (pierdere) pe an + dobanda pe datoria la terti - economia la impozitul afferent intreprinderii datorata deductibilitatii dobanzii pentru datoria la terti +impozitul pe venit care poate fi compensate + deprecierea si alte cheltuieli care nu sunt in numerar - venituri care nu aduc numeraqr - cheltuieli de capital +/- deducerea/cresterea fondului de rulment, inclusiv a lichiditatilor/datoriilor Flux de trezorerie 145. Metoda DCF consta in insumarea fluxurilor de disponibilitati care raman in fiecare an in unitate, pana in anul ,,n, cand se apreciaza ca proprietareul ar trebui sa-si reconsidere modul de abordare a afacerii sale; in acest an ,,n se stabileste cvaloarea reziduala a activului sau a intreprinderii 146. Aplicare metodei se face in patru etape: 1. Calculul fluxului de lichiditati nete istorice pe minim trei ani folosin dsinteza diagnosticelor 2. Proiectarea fluxului de lichiditati nete pe o perioada mai lunga, dar compatibila cu orizontul de prognoza stabilit intreprinderii; deci o buna viziune, o intelegere a fluxurilor trecute: vanzari, preturi, structura cheltuielilor, riscuri, etc.
STOICA GABRIELA Page 60

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

3. Determinarea valorii reziduale ce urmeaza a fi adaugata la cash-flow-ul din ultimul an proiectat; orizontul prognozat este in general, estimate tinand seama de constatarile diagnosticelor, marcand momentul cand prorpietarul va decide viitorul intreprinderii in anul ultimo prognozat; valoarea reziduala, de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator z la cash flow-ul ultimului an prognozat (Vr=ZxCF) sau aplicand modelul Gordon ___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este cresterea pe K-g termen lung a fluxului de numerar 4. Determinarea ratei de actualizare, cu ajutorul careia este posibila readucerea fluxurilor nete viitoare se a valorii reziduale in valori de azi; numita si rata neutra Ea poate fi detreminata pornind de la dobanda obligatiilro sau titlurilor de stat. 147. Valoarea reziduala reprezinta suma net ape care intreprinderea sconteaza sa o obtina in schimbul unui bun, la finele duratei sale de utilizare, dupa deducerea tuturor costurilor de cedare prevazute. Valoarea reziduala, de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator z la cash flow-ul ultimului an prognozat (Vr=ZxCF) sau aplicand modelul Gordon ___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este cresterea pe K-g termen lung a fluxului de numerar 148. Elementele intangibile sunt imobilizarile necorporale, respective, cheltuieli de constituire, de cercetare dezvoltare, licente,marci, brevete, softuri, fondul commercial, etc. 149. Goodwill este excedentul de valoare globala a intreprinderii in raport cu suma valorilor diferitelor active care il compun. Partea din valoarea globala a unei intreprinderi care are ca sursa buna gestionare si exploatarea elementelor intangibile de care dispune acea intreprindere; se obtine prin capitalizarea profitului obtinut de intreprindere peste pragul de rentabilitate. 150. In evaluare, pragul de rentabilitate este punctul de la care rentabilitatea generata e intreprindere este superioara celei ce s-ar obtine plasand pe piata un capital echivalent cu activul net corijat. In evaluare pragul de rentabilitate se utilizeaza pentru calculul supraprofitului. 151. Superprofitul este diferenta dintre capacitatea beneficiara a intreprinderii (profitul intreprinderii) si profitul care ar fi generat de investirea pe piata financiara a unui capital echivalent cu valoarea ANC. Sp = CB ANCxi, i= rata neutra de capitalizare Influenteaza valorea intreprinderii insensul cresterii. 152. Goodwill este excedentul de valoare globala a intreprinderii in raport cu suma valorilor diferitelor active care il compun. Partea din valoarea globala a unei intreprinderi care are ca sursa buna gestionare si exploatarea elementelor intangibile de care dispune acea intreprindere; se obtine prin capitalizarea profitului obtinut de intreprindere peste pragul de rentabilitate. Relatia cu valoarea intreprinderii este direct proportionala. 154. Metodele combinate de evaluare presupun o abordare financiara, intrucat se bazeaza pe fluxurile antrenate de activitatea intreprinderii intr-o perioada trecuta sau viitoare. Metodele de eval combinate pot fi grupate in doua categorii, in functie de tehnicile aplicate: tehnici bazate pe ponderea intre o valoare patrimoniala si una prin rentabilitate; tehnici bazate pe asocierea valorii patrimoniale cu unul sau mai multe elemente intangibile

STOICA GABRIELA Page 61

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

155. Metoda practicienilor Valoarea intreprinderii se determina ca medie simpla sau ponderata a unei val. patrimoniale ANC si a unei prin rentabilitate (CB/i) V= ANC + CB/i 2 Sau, V = K1*ANC + K2* CB/i K1+K2 156. Prin metoda remunerarii valorii subsatantiale brute se intelege activul reevaluat in ipoteza continuarii activitatii, plus valoarea bunurilor folosite de iontreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, desi sunt inregistrate in patrimonial intreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze. 157. Metoda captalurilor permanente necesare exploatarii consat in determinarea valorii substantiale brute reduse insa din punct de vedere financiar: capitalurile proprii, imprumuturile si asimilatele(inclusive obligatiile financiare pe termen scurt), datoriile de exploatare (obligatiile nefinanciare), fiind destinate sa acopere nevoia de fond de rulment si eventual, partial, imobilizarile. 158. Ipotezele de baza in evaluarea prin metoda remunerarii valorii substantiale brute sunt continuitatea activitatii intreprinderii si prevalenta economicului asupra juridicului. 159. ANC 29.000 Imob c+ 20.000 stocuri+ 50.000 creante+ 5.000 disponibilit + 25.000 oblig nefinanciare 5.000 impr bancare 75.000 V = ANC + CB ANCxi t V1 = 74.000 + 1000-74.000*15% = 74000+ 1000-11100 = 74000- 9017= 1 1,12 (1+0,12) V5 = 74000-10100/1,7623=74000-5731= 6 160. Actiunile detinute de intreprindere in capitalul altor societati se evalueaza astfel: - atunci cand pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor procurate de acestea; - canda pachetul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedeaza la evaluarea globala a societatii in care s-a investit si pe aceasta baza se determina valoarea unui titlu respective a pachetului; 161. Stocurile se evalueaza dupa separarea celor fara miscare sau cu miscare lenta, la preturile zilei sau la media preturilor de aprovizionare din cea mai recenta perioada. Stocurile de productie in curs se evalueaza la nivelul costurilor efective, corectate cu gradul de inaintare in realizarea fizica a produsului, determinat de expertiza tehnica.
STOICA GABRIELA Page 62

64983

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

Stocurile de produse finite se evalueaza la nivelul preturilor de vanzare, mai putin beneficiile si eventualele cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea. 162.Creantele se evalueaza dupa inlaturarea din calcul a creantelor incerte, la valoarea scriptica, cele in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua respectiva. 163. Disponibilitatile din bilant se evalueaza la val scriptica, cele in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua respectiva. 164. Imobilizarile necorporale nu se iau in caculul valorii ANC cu exceptia chelt de cercetare dezv. care privesc produse noi sau dezvoltari de activitati, care sunt luate in calcul cu val. scriptica. 165. Obilgatiile in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua evaluarii, diferentele fiind regularizate pe seama capitalurilor proprii, in cazul evaluarii in scopul unei tranzactii, sau pe seama rezultatelor financiare, in cazul evaluarilor in alte scopuri. 166.Valoarea unei intreprinderi in dificultate se poate aprecia in trei situatii: a) poate fi redresata; b) dispune de un patrimoniu care dupa lichidare prezinta inca un active net pozitiv; c) urmeaza a fi lichidata. 167.Atunci cand lichidarea este sigura, cea mai buna utilizare a activelo firmei, opinia evaluatorului este solicitata pentru estimarea valorii reliyabile nete a unei parti din activele intreprinderii sau a marimii activului net de lichidare al firmei. Astfel, pornind de la activul net contabil, sunt realiyate corectiile poyitive sau negative ale tuturor activelor corporale, necorporale i circulante din bilantul intreprinderii, di care se deduc cheltuielile cu lichidarea si eventualele obligatii fiscale implicat de lichidare. Pasivele intreprinderii se pot majora cu costurile de lichidare, cum ar fi: indemnizatiile de concediere a personalului, penalitatile de rmbursare anticipate a imprumutului, etc. Valoarea astfel obtinuta va fi diminuata cu o cota cuprinsa intre 30% si 50%, corespunzatoare riscurilor aferente vanzarii forate a activelor ntreprinderii. Conform standardelor de evaluare, valoarea de lichidare reprezint suma ce poate fi obinut n mod rezonabil de vnzarea unei proprieti ntr+un interval de timp prea mic pentru a ndeplini condiiile din definiia valorii de piaa. Dac ns lichidarea se face treptat, activele sunt evaluate la preuri corespunztoare unor tranzacii normale echivalente valorii lichidative a acestora. Aceasta situaie este ntalnita in cazul lichidarii voite a ntreprinderii cf. Lg.31/1990, atunci cand perioada de functionare s-a incheiat, se anuleaza contractul de societate, se reduce nr. asociati, etc In conditiile in care lichidarea nu reprezint cea mai buna utilizare a activelor intreprinderii in dificultate, evaluarea se va realiza n perspective redresarii afacerii. In aceasta situatie se recomanda apelarea la metodele de evaluare bazate pe actualizarea fluxurilor viitoare de numerar. Se va tine cont de totalitatea fluxurilor implicate de derularea programului de redresare a activitii firmei. Restructurarea va genera modificari atat la nivelul structurii fluxurilor de numerar cat si la nivelul riscurilor aferente realizrii lor. Ca urmare va fi necesara reestimarea ratei de actualizare specifice noilor condiii de exploatare ale ntreprinderii. In plus activele redundante sau auxiliare din proprietatea firmei vor alimenta prin vanzarea lor primul flux de numerar obtinut de intreprinderea in curs de redresare.

STOICA GABRIELA Page 63

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

168. Metoda se foloseste in cazul intreprinderilor redresabile si consta in: - aprecierea activului net si a capacitatii beneficiare a intreprinderii - calcularea unei valori la termen, placand de la activul net si de la capacitatea beneficiara a intreprinderii presupus redresabila - aplicarea unei decontari a valorii la termen astfel obtinute; acesta decontare este aplicata pentru atine seama de: a) capitalurile proprii care au fost ijectate pentru realizarea redresarii; b) riscul specific de ,,ne success al redresarii sperate si c) actualizarea valorii la termen 169. Pentru evaluarea societatilor intrate in fuziune sau divizare, se poate folosi una dintre urmtoarele metode: metoda patrimonial sau metoda activului net, metoda bursier, metoda bazat pe rezultate (valoarea de rentabilitate, valoarea de randament, valoarea de supraprofit), metode mixte i metoda bazat pe fluxul financiar sau cash-flow. Valoarea globala a societii stabilit printr-una dintre metodele menionate reprezint valoarea aportului de fuziune al fiecrei societi intrate n fuziune. Pe baza acestei valori se stabilete raportul de schimb. Valorea activului net este egal cu valoarea aportului net numai n cazul n care s-a folosit metoda patrimonial de evaluare global a societii. In cazul n care cele dou valori nu sunt egale, la societatea absorbit sau intrat n contopire, diferenele sunt recunoscute ca elemente de ctiguri sau pierderi din fuziune, astfel: dac valoarea aportului net este mai mare dect activul net contabil, diferena este recunoscut ca profit. In situaia invers diferena este recunoscut ca pierdere. Determinarea raportului de schimb al aciunilor sau al prilor sociale pentru a acoperi capitalul societilor comerciale absorbite. In cadrul acestei etape se efctueaz: a) determinarea valorii contabile a aciunilor sau prilor sociale ale societilor comerciale care fuzioneaz, prin raportarea aportului net la numrul de aciuni sau de pri sociale emise. Valoarea contabil a unei aciuni-pri sociale se poate obine i prin raportarea activului net contabil la numrul de aciuni-pri sociale. b) Stabilirea raportului de schimb al aciunilor sau al prilor sociale, prin raportarea valorii contabile a unei aciuni ori pri sociale a societii absorbite la valoarea contabil a unei acinui sau pri sociale a societii absorbate, raport verificat i aprobat de experi. Determinarea numrului de aciuni sau de pri sociale emis pentru remunerarea aportului net de fuziune: a) determinarea nr. de aciuni sau de pri sociale ce trebui emise de societatea comercial care absoarbe fie prin raportarea capitalui propriu (activului net= al societilor comerciale absorbite la valoare contabil a unei aciuni sau pri sociale a societii comerciale absorbante, fie prin nmulirea nr. de acinui-pri sociale ale societii comerciale absorbite cu raportul de schimb; b) majorarea capitalui social la societatea comercial care absoarbe, prin nmulirea nr. de aciuni/pri sociale care trebuie emise de societatea comercial care absoarbe cu valoarea nominal a unei aciuni sau a unei pri sociale de la aceast societate comercial; c) calcularea primei de fuziune, ca diferen ntre valoarea contabil a aciunilor sau a prilor sociale i valoarea nominal a acestora. 170. Structura standard a unui raport de evaluare Raportul trebuie sa ofere o imagine clara asupra opiniilor exprimate de evaluator, aupra bazelor de evaluare folosite, ametodelor si informatiilro care stau la baza raportului. 1. Rezumatul principalelor concluzii si recomandari privind: 1.1. Scopul evaluarii 1.2. Scara valorilor satbilite si valoarea medie
STOICA GABRIELA Page 64

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

1.3. recomandarile privind perspectivele intreprinderii 2.Prezentarea intreprinderii - numele , forma juridica, adresa, codul SIRUES, - Scurt istoric> crearea, fazele cronologice principale de dezvoltare, transformare etc. - stabilirea coordonatelor principale prin: prezentarea capitalul social, a modalitatilor de formare si a eventualelor modificari intervenite, structura capitalului si componenta actionariatului, obiectul de activitate, pozitia ocupata in cadrul ramurii respective,in vederea explicarii metodei de evaluare folosite cuantum, evaluare, etc. 3. Prezentarea evaluatorilor si a mandatului primit In cazul in care evaluarea este facuta de catre o societate comerciala abilitata in domeniu, se vor mentiona datele de inmatriculare ale acesteia de la Registrul Comertului. Daca echipa de evaluatori este formata din personae individuale, este necesara prezentarea unor cv 4. Diagnosticul de evaluare 4.1. Diagnosticul juridic 4.1.1 obiectiv: aporecierea situatiei juridice a intreprinderii in raport cu proprietarii, tertii si cu salariatii. 4.12. Constatari: tinand seama de prevederile legale in vigoare, evaluatorii vor stabili daca intreprinederea este constituita legal, daca exista acte si contracte privind drepturile de proprietate, daca exista ontracte incheiate cu partenerii de afaceri, daca sunt actiuni juridice in curs, cu personae fizice sau juried, daca exista contracte de munca individuale si collective, si vor analiza regimul fiscal al intreprinderii. 4.1.3. Concluzii: udpa trecrea inrevista a mijloacelor de realizare si aprocedeelor de lucru utilizate se stabilesc: -oportunitatile exeistente in mediul exterior intreprinderii, adica evolutii cu un character previzibil pozitiv pentru entitatea evaluata ca: legislatie si reglementari favorabile, conditii economico financiare optime; -riscurile existente in mediul extern intreprinderii, adica evolutii cu un efect previzibil negative, respective condintionarii inverse oportunitatilor; -punctele forte; adica atuurile, ca urmare a unor factori cum sunt: o buna organizare si functionare a entitatii evaluate, contract, statut corespunzatoare, relatii contractuale corecte, finantare bancara asigurata, absenta litigiilro, regelementari fiscale corecte si obligatii fiscale indeplinite la timp; -punctele slabe, deficientele consatate in organizxarea si functionarea entitatii: contarct si sattut necorespunzatoare situatiei de fapt, existenta unor litigii contarctulae cu tertii si cu proprii salariati, conflicate de munac, obligatii fiscale nerespectate,etc. 4.2. Diagnosticul commercial 4.2.1. Obiectiv determinarea locului ocupat ep piat de intreprindere, in present si in viitor 42.2. Constatari a) pornind de la nomenclatorul produselor su functie de principalele activiati se va calcula ponderea lor in volumul toatal al activitatii intrepr b) se va efectua o analiza a clientilor intreprinderii > importanta, durata de recuperare acreantelor, clienti restanti c) se analizeza furnizorii d) se identifica concurenta intreprinderii actuala si potentiala e)se analizeza reteaua de distributie aintreprinderii acre poate furniza date asupra ponderii contractelor interne sau externe in cifra de afceri f) pentru a anliza posibilitatile de dezvolatre seva studia gradul de permeabilitate a pietei g) vor fi studiate tipurile de actiuni promitionale facute de intreprindere, cunatumul cheltuielilor publicitare, evolutia polticii de promovare a produselor si imaginii firmei; 4.2.3. Concluzii dupa stabilirea principalelor evolutii se vor evidential cele mai importante:
STOICA GABRIELA Page 65

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

- oprtunitati - riscuri - puncte forte: retea de vanzare puternica, clienti statornici, calitate foarte buna a produselor, etc. - puncte slabe- produse si servicii scumpe, cunoasterea insuficienta a pietei etc. 4.3. Diagnosticul tehnologic operativ sau de exploatare 4.3.1. Obiectiv: stabilirea m[surii in care mijloacele de productie materiale raspund nevoilor actuale sau viitoare ale intreprinderii sau ale potentialului comparator. 4.3.2. Constatari: se impune cunoasterea infrastructurii, apotentialului de productie la un moment dat si evolutia in timp, stabilirea dinamicii imobilizarilor corporale, a nivelului de automatizare si aproductivitatii, dar si analiza functiei de cercetare dezvoltare, pentru a determina strategia de viitor a intreprinderii 4.3.3. Concluzii prezentate sub forma: -oportunitatilor; -riscurilor; - punctelor forte: o buna utilizare a capacitatii de productie, utilaje moderne, preturi competitive, servicii competente, -punctelor slabe- o planificare defectuoasa a productiei, o conducere defectuoasa a aprovizionarilor si transporturilor, stocuri de materii rpime, probleme de calitate a produselor si serviciilor. 4.4.Diagnosticul resurselor umane 4.4.1. Obiective : analiza structurii umane si a capcitatii personalului de a contribui la realizarea activitatilor intreprinderii 4.4.2. Constatari: a) analiza structurii umane: organigrama ierarhica si functionala a intreprinderii; date cu privire la personal- varsat, pregatire, grad de ocupare, vechime in intreprindere, etc. b) Date cu privire la conducatorii intreprinderii- varsta, pregatire, formare si experienta, stil de conducere, sistem de remunerare c) date sociale- climatul social, protectia muncii, oragnizarea sindicala din intreprindere, nr. de zile de greva., 4.4.3. Concluzii analizanda datele de mai sus se pot stabili: -oportunitati; -riscuri; - puncte forte: personalul este tanar, dinamic, flexibil si bine format, organizare buna, exista motivarea muncii. - puncte slabe: proasta functionare a conducerii, reprezentare sindicala slaba, salarizare nestimulativa,etc. 4.5. Diagnosticul financiar contabil 4.51. Obiective - stabilirea existentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a rezultatelor si asituatiei financiare ale entitatii evaluate, percum si astarii de sanatate financaira a acesteia; -utilizarea relatiei efecului de levier pentru aface diagnosticul ratei de rentabiliate a capitalurilor proprii; -evaluarea diferentelor intre efectul de levier financiar masurat plecand de la valorile de contabile si efectul levier masurat pelcand de la valorile de piata; -diagnosticul ratei de rentabilitate economica placand de l rata marjei economice si rata de rotatie a capitalurilor investite; -utilizarea totalurilor soldurilor intermediare de gestiune pentru analiza formarii marjei economice; -analiza diefrentelor intre optica de rentabilitate si optica productivista prin realizarea unui audit asupra situatiilor financiare
STOICA GABRIELA Page 66

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

4.5.2. Constatari: acestea rezulta in urma realizarii obiectivului, avnd ca mijloace de efectuare datele is informatiile continute in conturile anuale, rezultatele financiare examinate pe ultimii 3-5 ani perluate potrivit metodologiilor specifice evaluarilor patrimoniale, 4.5.3. Concluzii: se impun in baza constatarilor exprimate sub forma: - oportunitatilor; -riscurilor; -punctelor forte; - punctelor slabe; 4.6.Sinteza diagnosticelor evaluarii Se prezinta sub forma tabelara in cadrul raportului sau ca o anexa a acestuia, cuprinzand concluziile stabilite pentru fiecare diagnostic in parte, respective datorate mediului exterior intreprinderii (cu doua subcoloane afernte oportunitatilor si riscurilor) si cele datorate mediului intern al intreprinderii (cu doua subcoloane afernte punctelor foret si punctelro slabe) Prin luarea in considerare a tuturor constatarilor din diagnosticele sectoriale prezentate se el;aboreaza bilantul economic al intreprinderii. 5. Bazele lucrarii de evaluare Se vor mentiona datele si inforamtiile puse la ispozitie de client, conform caietului de sarcini si prevederilro din contractul incheiat. 5.1. Expertize si studii, proprii sau insusite: se fac trimiteri la surse, inscrisuri, publicatii utilizate la elaborarea raportului de evaluare. 5.2. Bibliografie 5.3. Factori de risc: 5.3.1. Factori de risc extern; 5.3.2. Factori de risc intern. 5.4. Ipoteze de evaluare: 5.4.1. Ipoteze macroeconomice; 5.4.2. Ipoteze microeconomice. 6.Metode de evaluare aplicate Se vor inscrie cauzele ipotezele si scenariile care au determinat alegerea metodelor de evaluare pentru fiecare in parte, cf grupelor de mai jos: 6.1. Metode patrimoniale; 6.2.Metode prin rentabiliatte; 6.3. Metode combinate; 6.4. Metode combinate; 6.4. Metode bursiere; 6.5.Alte metode. 7.Gama de valori, valoarea actiunilor. Se vor enumera opiniile obtinute prin aplicarea metodelor de evaluare mentionate la pct.6, in mod corespunzator se detremina valorile minime si maxime ale actiunilor. 8.Cocluziile si opiniile evaluatorului Se vor exprima opiniile asupra rezultatelor obtinute, atat din punct de vedere economic cat si financiar. Se va exprima parerea evaluatorilor asupra rezultatelor obtinute din operatiunea de evaluare. 171. Raportul de schimb al monedei nationale, influenteaza valoarea intreprinderii astfel: - influenteaza rata de actualizare prin riscul deprecierii menedei nationale -Influenteaza bilantul economic prin evaluarea elementelor monetare la cursul de schimb de la data efectuarii evaluarii
STOICA GABRIELA Page 67

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

172. Modificare apreturilor influenteaza vaoarea interinderii astfel: - rata de actualizare este influentata cu riscul de pret; - bilantul economic este influentat prin evaluarea activelor la valori juste, de piata care tin seama de preturile pietei 173.Superprofitul = CP-ANC*i = 1.500-10000*10%= 1500-1000=5000 174. V = CB/i=66.666

175. Active totale 150.000 ch anticipate 10.000 datorii totale 75.000 dif reevaluare 50.000 cap proprii 25.000 ANC= 150.000-10.000-75.000= 65.000 176.Bilantul economic ofera masa de date necesara aplicarii metodelor de evaluare. 177.Evaluarea este procesul prin care se determina valorile la care structurile situatiilro financiare vor fi recunoscute in bilant si in contul de profit si pierdere. Aceasta presupune alegerea unei anumite baze de evaluare: cost istoric, cost current, valoare relizabila, etc. 178.Politica de amortizare influenteaza valoarea intreprinderii astfel: stabilirea unor durate de viata mai lungi decat cele normale, influenteza in sensul unei valori mai mari a cativelor si a intreprinderii satbilreau or durate de viata mai scurte decat cele normale influenteaz in sensul micsorarii valroii intreprinderii metodele de amortizare deasemena influenteza, de exemplu daca in anul in care se face evaluarea mijloacele fixe achizitionate in acest an sunt amortizate accelerat influenteaza intreprinderea, valoare acesteia fiind mai mica decat daca ar fi utilizat metoda liniara. 179. Este evident ca politicile contbile influenteaza valoarAe intreprinderii instrucat intrucat acesta poate opta pentru o metoda sau alta, o baza de evaluare sau alta a elemntelor din situatiile financiare, astfel metoda lifo in cazul stocurilor va conduce la o valoare a stocurilor mai mare in bilant si un rezultat mai mic pe cand metoda fifo va avea unefect invers, asmenea si politicile de amortizare, respective duratele de viata stabilite sau metodele de amortizare. De exemplu capitalizarea costurilro indatorarii la un moment dat determina active mai mari decat daca dobanda ra fi tercuta direct in caheltuiala perioadei. 180. Valoarea patrimoniala sau valoarea propriu zisa, este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si datoriile inscrise in acest bilant. 181. Riscul de tara influenteaza val intreprinderii in sens invers proportional cu cat riscu este mai mare cu atat val intrepr este mai mica. 182. Da, conturile extrabilantiere influenteaza val intreprinderii, activele care nu sunt in proprietate dar sunt utilizate de intreprindere, evidentiate extrabilantier sunt luate in calcul la determinarea valorii substantiale brute.
STOICA GABRIELA Page 68

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

203. Val. care se stabileste pentru activele considerate in afara exploatarii, este valoarea venala, adica suma trezoreriei ce se va degaja la cesiunea lor. 204.Motivele pentru care actionarii ar accepta un prt de vanzare negativ pentru o intreprindere redresabila (in locul falimentului ) Redresarea presupune infuzie de capital, iar in conditiile in care actionarii nu dispun de capital prefera vanzarea la un prt sub val justa totusi negociat decat falimentul, caz in are loc vanzarea activelor si plata creditorilor intr-po anumita ordine, actiunarii ramanand cei din urma pe lista. 205. In evaluare nu sunt acceptate principiile contabile in totalitate urmand a se face corectii pe bilantul contabil: Principiul independentei exercittiilor Principiul necompensarii Principiul intangibilitatii bilantului de deschidere 206. In analiza SWOT aplicabila functiei juridice nu se incadreaza urmatoarele puncte: - relatiile comerciale cu furmizarii traditionali - promovarea prod intrepr - posibilit de imbunatatire a cailor de acces si utilitatilor 207. Verificarile relevante pentru diagnosticul res umane locul de munca anterior structura si nr, sindicalistilor calificarea medie a pers de executie 208. Superprofitul a reprezinta profitul suplimentare asigurat de o intreprindere pentru capitalurile investite in activele sale fata de un plasament, de o marime egala, remunerate la rata medie a pietei. Sau Superprofitul este diferenta dintre capacitatea beneficiara a intreprinderii (profitul intreprinderii) si profitul care ar fi generat de investirea pe piata financiara a unui capital echivalent cu valoarea ANC. Sp = CB ANCxi, i= rata neutra de capitalizare 210. Multiplicatorul capitalistic Y reprezinta o rata de capitalizare, de fructificare, actualizare a veniturilor si este reprezentat de: a) rata neutra de plasament; b) nr. de unitati ,,an - actualizarea unei serii de fluxuri financiare constante pana in anul ,,n in care Y reprezinta un nr. de unitati an, 1 - 1__ an= (1+t)n t c) rata de plasament aferenta PER secdetremina ca raport intre 1/PER si semnifica durata de recuparare a investitiei V= CBxPER PER= Cursul bursier al unei actiuni dividend platit+profit nerepartizat 211. V = CB sau V = CB x 1 I i V = CB x PER unde PER = cursul bursier al unei actiuni Dividend platit + profit nerepartizat
STOICA GABRIELA Page 69

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

212. Val reziduala inclusa in calculele de cash flow este valoarea actuala a flux de trez dupa sfarsitul per prognozate. Daca se presupune ca intrepr se va vinde , se va fol val scontata a vanzarilor intreprinderii minus costurile aferente. Vr = Zx CF , Z = un multiplicator sau VR = CFn+1___, CMPC - g g = rata anuala de crestere a ch flow in per implicita CFn+1 = ch flow primului an al per implicite 213. Baza tuturor metodelor de evaluare a goodwill este notiunea de rentabilitate a activelor investite. Premisele utilize ac met este existenta supraprofitului pe obt unui good will, in caz contrar avem de-a face cu un badwill. 214.. Metoda considera ca valoarea firmei este determinata de suma ANC (sau val substantiala), si a goodwill, dar determinate printr-o capitalizare a supraprofitului obtinut. GW= ANC + (CB-ANCi)/t 215.Semnificatia PER Price Earnings Ratio este: - indicator bursier reprez raportul dintre cursul bursier (C) si profitul net pe actiune (PNA) PER =C/PNA sau, PER = Capitalizarea bursiera/profit net total PER= Cursul bursier al unei actiuni dividend platit+profit nerepartizat PER ca indicator bursier prezinta anumite valori standard in functie de tipul de activitate si nivelul de risc al intreprinderii. -coefficient multiplicator Pe baza unui PER de referinta, cunoscand profitul previzionat de poate estima val intrepr V = PERx profit net din anul t (capacitatea beneficiara) V = PERxprofitxcoef de riscxcoef de lichiditate 216. Caractertistica ratei de actualizare deflatata este ca a fost ajustata in minus cu rata inflatiei, se fol. in cazul in care fluxul financiar ce se actualizeaza este in lei constanti. 217. Rata de act. nedeflatata include rata inflatiei si se utilize la ctualiz flux. expr. in preturi curente. 218. Ratele utilize in met comparative reprez criteriul pe baza caruia se face comparatia si pot fi: PER ul intrepr din acelasi sector, cotate; capitalizarea bursiera/ANC; durata de acoperire (nr. anilor pt care o suma de beneficii previzionate actualizate cu rata de randament a obligatiunilor de stat este egala cu cursul unei actiuni) 219. Goodwill este excedentul de valoare globala a intreprinderii in raport cu suma valorilor diferitelor active care il compun. Partea din valoarea globala a unei intreprinderi care are ca sursa buna gestionare si exploatarea elementelor intangibile de care dispune acea intreprindere; se obtine prin capitalizarea profitului obtinut de intreprindere peste pragul de rentabilitate.

STOICA GABRIELA Page 70

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

220. Met ptr evaluarea terenului in cazul met. patrimoniale sunt: met comparatiei directe ( avanzarilor) prt si alte inform sunt analizate comparate si ajustate in fct de asemanari si deosebiri. Met proportiei alocarii se bazeaza pe echilibru, pe existenta unui raport tipic intre val proprietatii si anumite localizari. Met extractiei prin scaderea din val globala a proprietatii, a imobilului Met capitalizarii rentei de baza 221.Met de evaluarea a constr cand se det ANC -met patrimoniale bazate pe val de inlocuire met bazate pe randament (pornind de la chirii pt cladiri si constr de locuit sau de la profit obtinut pt cladirile si constr industriale, comerciale) met combinate met val de reconstructie cu coef de corectie si val de achizitie 222. Met pt eval echipamentelor Sunt metode ce au scop determinarea val reziduale din mom evaluarii met propusa de Uniunea Exp Ctb Europeni Vr = Pc(1+k)Dr/Dt, Pc prt de cump 1+k factde actualizare Dr durata reziduala de functionare Dt durata de viata totala met de amortizare liniara Vr = Pc(1+k)(Da-Du)/Da, Da durata de amortizare Du durata de functionare utilizata met val reziduale a inverstitiei anuale Vr= Inv(1+k)(D-V.inv.)/D Inv suma investita in ecghipament D - durata de viata normativa V.inv varsta investitiei 223. La formula de calcul a CMP, se ia in calcul si costul capitalurilor imprumutate. Pentru determinarea costului capitalurilor imprumutate, din punct de vedere fiscal se are in vedere caracteruil deductibil cheltuielilor financiare, din profitul impozabil. Practic formula de calcul a costului cap imprumutate este Kdat fin = Rd(1-) unde Rd = rata medie a dobanzii, iar = cota impozitului pe profit. 224. Factorii in functie de care se estimeaza de evaluator coeficientul de depreciere utilizat, in cazul met costului de inlocuire net (CIN), sunt: - uzura economica; - uzura functionala; - uzura strategica; - uzura utilajelor implicate de reglementarile de mediu.

STOICA GABRIELA Page 71

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

AUDIT

STOICA GABRIELA Page 72

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

1.Exprimarea unei opinii motivate potrivit creia situaiile financiare au fost stabilite n toate aspectele lor semnificative conform unei referine contabile identificate constituie: ) obiectul unei misiuni de audit de baz; ) scopul fundamental al auditului financiar; ) definitiv auditului extern, n general. RASPUNS: a) obiectul unei misiuni de audit de baz 2.Cnd se verific respectarea principiilor contabile n ce privete capitalurile proprii, ce obiective de audit identificai: a a drepturi i obligaii i evaluarea; a a drepturi i obligaii i existena; a a numai existena. RASPUNS:a) drepturi i obligaii i evaluarea 3.Cnd verificai fundamentarea provizioanelor la sfrit de an avei n vedere: aa modul de calcul i conformitatea cu contractele i/sau textele legale; aa deductibilitatea; aa o ieire viitoare de resurse. RASPUNS:a) modul de calcul i conformitatea cu contractele i/sau textele legale 4.Cnd verificai amortizarea imobilizrilor corporale v asigurai c: aa planul de amortizare este acelai ca n anul precedent; aa planul de amortizare contabil e diferit de planul de amortizare fiscal; aa au fost corect aplicate normele de amortizare prevzute n reglementrile n vigoare. RASPUNS:a) planul de amortizare este acelai ca n anul precedent 5.Controlul fizic al imobilizrilor corporale presupune: a) verificarea modului n care s-a efectuat inventarierea; b) inspecia imobilizrilor corporale; c) existena concordanei ntre registrul imobilizrilor corporale i contabilitate. RASPUNS:a) verificarea modului n care s-a efectuat inventarierea 6.Cnd verificai cheltuielile cu ntreinerea i reparaiile la imobilizrile corporale v asigurai: a) de corecta contabilizare la conturile de imobilizri sau la conturile de cheltuieli ale perioadei; b) de corecta contabilizare la conturile de cheltuieli pe baz de documente justificative; c) c cheltuielile sunt reale i se justific cu documente legale. RASPUNS:a) de corecta contabilizare la conturile de imobilizri sau la conturile de cheltuieli ale perioadei 7. La verificarea conturilor de trezorerie, ce fel de sold trebuie s gsii la contul de viramente interne la 31 decembrie: a) debitor; b) creditor; c) fr sold. RASPUNS:c) fr sold.

STOICA GABRIELA Page 73

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

8. Cnd efectuai controlul separrii exerciiilor n contabilitatea stocurilor procedai la: a) inventarierea la 31 decembrie; b) verificarea documentelor ultimelor aprovizionri identificate n inventarul fizic; c) controlul tuturor aprovizionrilor din ultimele 15 zile ale exerciiului. RASPUNS:b) verificarea documentelor ultimelor aprovizionri identificate n inventarul fizic 9. Dac ai constatat incertitudini care ns nu afecteaz n mod semnificativ situaiile financiare, opinia va fi: a) fr rezerve; b) fr rezerve, dar cu un paragraf de observaii; c) procedai la extinderea controlului. RASPUNS:b) fr rezerve, dar cu un paragraf de observaii 10. Posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de tranzacii s comporte erori semnificative datorate insuficienei controlului intern reprezint: a) risc inerent; b) risc de audit; c) risc de nedetectare. RASPUNS:a) risc inerent 11. Imaginea fidel este: a) o consecinta a regularitatii i sinceritatii conturilor; ) o condiie pentru a emite o opinie fr rezerve; ) un criteriu de apreciere a situaiilor financiare. RASPUNS:a) o consecinta a regularitatii i sinceritatii conturilor 12. Societatea Stirex SA, auditat de dumneavoastr, a achiziionat la 1 iulie 2003 un ansamblu imobiliar spre renovare i a efectuat urmtoarele cheltuieli: preul de cumprare al terenului........................................................30.000 lei preul de cumprare al construciei..................................................125.000 lei taxe de nregistrare............................................................................12.000 lei alte cheltuieli cu actele.............................................................................800 lei onorarii notar1.500 lei (din care TVA 240 lei) comisioane1.800 lei (din care TVA 290 lei) cheltuieli arhiteci..........................................................................3.600 lei (din care TVA 575 lei) cheltuieli renovare.......................................................................85.000 lei (din care TVA 13.500 lei) Societatea a nregistrat n cheltuielile perioadei suma de 90.095 lei, la terenuri 30.000 lei i la constructii 125.000 lei. Care este suma corect ce trebuia contabilizat n cheltuielile perioadei? ) 7.700 lei; ) 0 lei; ) 85.000 lei. RASPUNS:b)0 lei
STOICA GABRIELA Page 74

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

13. Reluand datele din ntrebarea 12, care este suma ce trebuie contabilizat n contul Terenuri? a) 33.013 lei; b) 37.800 lei; c) 42.000 lei. RASPUNS:a) 33.013 lei 14.Relund datele din ntrebarea 146, care este suma care trebuia contabilizat n contul Constracii? a) 207.295 lei; b) 212.082 lei; c) 203.095 lei. RASPUNS:b) 212.082 lei 15. n calitate de auditor al ntreprinderii Omega SA ai constatat c la 31 decembrie stocul la produsul X este contabilizat pentru 6.500.000 lei. Care este valoarea stocului la 31 decembrie cunoscnd c ntreprinderea folosete metoda FIFO, c stocul la 1decembrie a fost de 500 unitati a 10.000 lei fiecare, c n 10 decembrie s-au cumprat 500 unitati a 12.000 lei fiecare i c n 20 decembrie au ieit 400 unitati: a) 7.000.000 lei; b) 6.600.000 lei; c) 6.200.000 lei. RASPUNS:a)7.000.000 lei 16. Ai constatat c n costurile de transformare a stocurilor ntreprinderea auditat a cuprins suma de 30.000.000 lei reprezentnd costurile unui mprumut afferent stocurilor. Cum reinei aceast constatare cunoscnd c, potrivit Standardelor Internaionale de Contabilitate, integrarea costurilor aferente mprumuturilor n costul de transformare a stocurilor este: aa obligatorie; aa opional; aa interzis. RASPUNS:b) opional 17. La auditul stocurilor avei n vedere c, potrivit IAS 2, nu fac parte din costul stocului unui produs: a) valoarea deeurilor rezultate din fabricarea produsului respectiv; b) cheltuielile de stocare aferente fazelor anterioare de fabricate; c) cheltuielile de comercializare. RASPUNS:c)cheltuielile de comercializare 18.Societatea Alfa a evaluat n decembrie anul N-4 un ansamblu imobiliar achiziionat n anul N-11 cu 400.000 lei (din care 80.000 lei pentru teren),amortizabil n 20 ani; cu aceast ocazie a eliminat amortismentele din valoarea contabil. Valoarea de utilitate a ansamblului imobiliar a fost stabilit cu aceast ocazie la 450.000 lei (din care 150.000 lei terenul); durata de via nu a fost modificat.La 1 iulie anul N, ansamblul imobiliar a fost vndut cu 500.000 lei. Care este diferena din reevaluare ce trebuia nregistrat de societate: a) 178.000 lei; b) 162.000 lei; c) 170.000 lei.
STOICA GABRIELA Page 75

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

RASPUNS:a)178.000 lei 19. Relund datele din ntrebarea 152, care este suma amortizrii n anul N: a) 12.500.000 lei; b) 16.000.000 lei; c) 8.000.000 lei. RASPUNS:a)12.500.000 lei 20. Relund datele din ntrebarea 152,care este suma plusvalorii nregistrat cu ocazia vnzrii? a) 137.500 lei; b) 284.000 lei; c) 315.500 lei. RASPUNS:a)137.500 lei 21.n cadrul auditului efectuat asupra imobilizrilor necorporale ai constatat c o imobilizare necorporal identificabil intrat cu ocazia unei fuziuni a fost nregistrat la valoarea contabil. Potrivit IAS 38 aceasta trebuia nregistrat: a) la costul su; b) la valoarea contabil; c) la valoarea just. RASPUNS:c) la valoarea just. 22. Exprimarea unei opinii motivate potrivit creia situaiile financiare au fost stabilite n toate aspectele lor semnificative, conform unei referine contabile identificate, constituie: a) obiectul unei misiuni de auditare a situaiilor financiare; b) scopul fundamental al auditului bancar; c) definiia auditului extern n general. RASPUNS:a) obiectul unei misiuni de auditare a situaiilor financiare 23. Auditorul poate fi fcut rspunztor de prevenirea non-respectului textelor legislative n cadrul bncii auditate? a) da; b) nu; c) da, numai n anumite cazuri. RASPUNS:b) nu 24. n legtur cu rolul legislaiei n vigoare n auditarea situaiilor financiare ale unei bnd, responsabilitatile auditorului se refer la: a) detectarea tuturor cazurilor de non-respect al legislaiei generale i bancare; b) activitatile auditorului legate de examinare, comunicare i de ntrerupere a misiunii; c) comunicarea tuturor cazurilor de non-respect al legislaiei, ctre Banca Naional. RASPUNS:b)activitatile auditorului legate deexaminare,comunicare i de ntrerupere a misiunii; 25. Dac auditorul concluzioneaz c nerespectarea unui text legal are consecine semnificative asupra situaiilor financiare ale bncii nu au fost corect preluate n aceste situaii financiare, el trebuie s exprime: a) o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabil;
STOICA GABRIELA Page 76

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

b) o opinie fr rezerve, dar cu un paragraf de observaie; c) o opinie defavorabil. RASPUNS:a) o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabil 26. Riscurile cu impact nsemnat asupra situaiei patrimoniale sau reputaionale ale bncii sunt: a) riscul de credit i riscul reputaional; b) riscuri semnificative; c) riscul de credit si riscul de lichiditate. RASPUNS:b)riscuri semnificative 27. Care din urmtoarele afirmaii este exact: a) controlul intern al unei bnd are ca obiectiv fumizarea unor informaii credibile, relevante, complete i oportune structurilor implicate n luarea deciziilor i utilizatorilor externi; b) controlul intern al unei bnd are ca obiectiv detectarea tuturor cazurilor de abatere de la normele legale i de la politicile i procedurile stabilite de conducerea bncii; c) controlul intern al unei bnd are ca obiectiv punerea la dispoziia consiliului de administrate a informaiilor necesare pentru stabilirea msurilor de prevenire a fraudelor. RASPUNS:a)controlul intern al unei bnd are ca obiectiv fumizarea unor informaii credibile,relevante, complete i oportune structurilor implicate n luarea deciziilor i utilizatorilor externi; 28. Cine aprob i revizuiete periodic (eel puin anual) strategiile generale i politicile privind activitatile unei bnd comerciale? a) Banca Naionals a Romniei; b) consiliul de administrate (sau de supraveghere) al bncii respective; c) adunarea general a acionarilor bncii. RASPUNS:b) consiliul de administrate (sau de supraveghere) al bncii respective 29. Principiul separrii responsabilitatilor n sistemul de control intern al unei bnci presupune: a) evitarea alocrii de responsabilitati personalului, care s conduc la conflicte de interese; b) punerea unei persoane n situaia de a aciona n front office; c) punerea unei persoane n situaia de a aciona n back office. RASPUNS:a)evitarea alocrii de responsabilitati personalului, care s conduc la conflicte de interese; 30. Care este relaia dintre controlul intern i auditul intern al unei bnci? a) controlul intern se refer la existena i aplicarea procedurilor, iar auditul intern se refer la controlul asupra procedurilor respective; b) ambele se refer la aceeai structur organizatoric a bncii; c) controlul intern se face de personalul bncii, iar auditul intern se face de un auditor financiar (persoan fizic sau juridic). RASPUNS: a) controlul intern se refer la existena i aplicarea procedurilor, iar auditul intern se refer la controlul asupra procedurilor respective 31. Bncile organizeaz auditul intern n vederea: a) asigurrii unei evaluri independente a existenei, adecvrii i respectrii politicilor i procedurilor necesare desfasurrii activitatilor bancare; b) mbuntatirii activitatii bncii; c) detectrii tuturor cazurilor de nerespectare a normelor legale i a reglementrilor bancare.
STOICA GABRIELA Page 77

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

RASPUNS:a) asigurrii unei evaluri independente a existenei, adecvrii i respectrii 32. Independena auditorului intern bancar presupune: a) independena fata de celelalte structuri de conducere i de execute ale bncii; b) independena fata de activitatile auditate i de activitatile pe care le implic n mod curent controlul intern; c) dreptul de a comunica cu personalul bncii, cu conducerea bncii i cu consiliul de administrate a bncii. RASPUNS:b) independena fata de activitatile auditate i de activitatile pe care le implic n mod curent controlul intern 33. Comitetul de audit al bncii este: a) o structur a bncii care funcioneaz n baza unui regulament propriu aprobat de Banca Naional; b) un comitet permanent, independent de conductorii bncii, subordonat consiliului de administrate i care are o funcie consultative; c) un comitet permanent cu rol consultativ i care este condus de un auditor financiar membra al Camerei Auditorilor Financiari. RASPUNS:b) un comitet permanent, independent de conductorii bncii, subordonat consiliului de administrate i care are o funcie consultativa 34.Care este diferena dintre auditul intern i controlul intern ntr-o banc: a) controlul intern se refer la existena procedurilor, iar auditul intern se refer la controlul asupra existenei, adecvrii i aplicrii procedurilor; b) controlul intern se subordoneaz conducerii bncii, iar auditul intern, consiliului de administrate; c) controlul intern se realizeaz de un compartiment al bncii, iar auditul intern poate fi realizat de un auditor financiar. RASPUNS: a) controlul intern se refer la existena procedurilor, iar auditul intern se refer la controlul asupra existenei, adecvrii i aplicrii procedurilor; 35. Elementele probante n auditul situaiilor financiare ale unei bnd trebuie s fie: a) obinute din controlul propriu al auditorului; b) obinute din surse interne sau externe; c) suficiente i adecvate. RASPUNS:c) suficiente i adecvate 36. Elementele probante reprezint informaii care au la baz: a) numai documente justificative i documente contabile; b) documente justificative, documente contabile i alte surse; c) surse interne i surse externe. RASPUNS: b)documente justificative, documente contabile i alte surse 37. Imposibilitatea de a reuni elemente probante suficiente i adecvate conduce auditorul la formularea: a) unei opinii fr rezerve, dar cu observaii; b) unei opinii cu rezerve sau la imposibilitatea de a exprima o opinie; c) unei opinii defavorabile. RASPUNS:b) unei opinii cu rezerve sau la imposibilitatea de a exprima o opinie
STOICA GABRIELA Page 78

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

38. Examenul analitic al unei bnd comerciale cuprinde: a) analiza funcional, performance, gestiunea riscurilor i analiza economico-financiar; b) calculul unor ratiouri pe baza bilanului i a contului de profit i pierdere; c) analiza detaliat a tuturor unitatilor i subunitatilor (sediilor) bncii. RASPUNS:a) analiza funcional, performance, gestiunea riscurilor i analiza economico-financiar; 39. Analiza funcional a unei bnd are ca obiect: a) cele trei funcii fundamentale ale bncii (de lichiditate, de intermediere i relaional); b) toate funciile economice i financiare ale bncii; c) funcia financiar i funcia de trezorerie. RASPUNS:a) cele trei funcii fundamentale ale bncii (de lichiditate, de intermediere i relaional) 40. Durata de transformare a resurselor n folosine este un indicator care exprim funcia de intermediere a unei bnd i se determin ca raport ntre: a) activele i pasivele bncii; b) durata medie a folosinelor i durata medie a resurselor; c) activele bilaniere i cele n afara bilanului. RASPUNS:b) durata medie a folosinelor i durata medie a resurselor 41. Marja net a dobnzii la o banc se calculeaz ca un raport ntre: a) dobnzi ncasate minus dobnzi pltite i active totale minus active nevalorificate; b) dobnzi ncasate minus dobnzi pltite i venituri bancare; c) dobnzi ncasate minus dobnzi pltite i totalul activelor bancare (bilaniere i nebilaniere). RASPUNS:a) dobnzi ncasate minus dobnzi pltite i active totale minus active nevalorificate 42. Ce rol are raportul de audit asupra situaiilor financiare ale unei bnd: a) instrument de comunicare, instrument de identificare a responsabilitatilor i instrument de confirmare a ncrederii n situaiile financiare prezentate; b) instrument de garantare a fidelitatii situaiilor financiare n faa publicului; c) instrument de raportare prevzut prin contractul de prestri de servicii. RASPUNS:a) instrument de comunicare, instrument de identificare a responsabilitatilor i instrument de confirmare a ncrederii n situaiile financiare prezentate 43. inerea corect i la zi a registrelor contabile ale bncii; aceasta reprezint pentru auditor: a) o responsabilitate de baz; b) o responsabilitate secundar; c) o responsabilitate adiional. RASPUNS:b) o responsabilitate secundar 44. n cazul unei opinii fr rezerve, dar cu un paragraf de observaii, acesta se situeaz: a) naintea paragrafului de opinie; b) dup paragraful de opinie; c) ntr-o not anex la raportul de audit. RASPUNS:b) dup paragraful de opinie 45. a) n cazul unei opinii, alta dect cea fr rezerve, motivele se situeaz: naintea paragrafului de opinie;

STOICA GABRIELA Page 79

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

b) dup paragraful de opinie; c) numai n notele anexe la raportul de audit. RASPUNS:a) naintea paragrafului de opinie 46. Cte opinii se pot nscrie n raportul de audit asupra situaiilor financiare ale unei bnci: a) patru; b) una; c) depinde de numrul elementelor probante. RASPUNS:b) una 47.Prezentai cel puin 7 caracteristici ale auditului statutar care-l deosebesc de auditul contractual. 1.-numirea auditorului statutar se face de catre adunarea general a acionarilor sau asociaiilor; 2.-orice auditor statutar e mandatat, de regula pentru o durata de 5-7 ani; 3.-auditorul statutar emite in toate cazurile un raport de audit care are un coninut strict normat; 4.-auditorului statutar i este specific o anumita conduit deontologic precis stabilit prin codul etic; 5.-misiunea de audit statutar are un caracter permanent; 6.-auditul statutar se efectueaz numai prin sondaj; 7.-auditorul statutar nu poate avea imixtiuni n gestiunea societii-client. 48.Prin ce se deosebete o misiune de audit bazat pe proceduri convenite de o misiune de audit statutar? a. Intr-o misiune de proceduri convenite, auditorul nu exprim nici o asigurare.El ntocmete n mod simplu un raport asupra faptelor constatate iar utilizatorii raportului sunt cei care trag propriile concluzii din lucrrile auditorului. b. Intr-o astfel de misiune, auditorul aplic proceduri de audit definite de comun acord cu clientul i cu toi beneficiarii rezultatelor acestor lucrri. c. Acest raport se adreseaz exclusiv prilor care au convenit procedurile de pus n lucru. 49.Care sunt caracteristicile unei misiuni de compilare? Intr-o misiune de compilare nu se exprim nici o asigurare n raport, cu toate c utilizatorii informaiilor beneficiaz de servicii contabile. Procedurile aplicate n astfel de misiuni nu au drept scop s permit furnizarea unei asigurri asupra situaiilor financiare. 50.Care este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale? Misiunile de audit speciale se pot referi la: - situaii financiare, stabilite dup un referenial contabil diferit de standardele internaionale de raportare financiar i de normele naionale; - conturi sau elemente de bilan sau rubrici din situaiile financiare; - respectarea clauzelor contractuale; - situaii financiare condensate ( rezumate). 51.Prin ce se caracterizeaz raportul auditorului asupra respectrii clauzelor contractuale? Misiunea se refer exclusiv la examinarea respectrii clauzelor care vizeaz aspecte contabile i financiare. Opinia auditorului poate face obiectul unui raport distinct sau va fi inclus n raportul de audit, de baz.

STOICA GABRIELA Page 80

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

52.Prin ce se caracterizeaz raportul auditorului asupra situaiilor financiare condensate? Auditorul nu trebuie s emit vreun raport asupra situaiilor financiare condensate dect n cazul unde acesta a emis un raport de audit asupra situaiilor financiare n ansamblul lor. 53.Care sunt elementele de baz ale unui raport asupra situaiilor financiare condensate? 1. - titlul; 2. - destinatarul; 3. - identificarea situaiilor financiare auditate din care s-au nscut situaiile financiare condensate; 4. - o opinie care s indice dac informaiile cuprinse n situaiile financiare condensate sunt n concordan cu situaiile financiare auditate, din care acestea s-au nscut; 5. - o meniune, sau o trimitere la o not anex la situaiile financiare condensate, n care se menioneaz ca situaiile financiare condensate trebuiesc citite mpreun cu situaiile financiare n ansamblul lor i cu raportul de audit asupra acestora; 6. - data raportului; 7. - adresa auditorului; 8. - semntura auditorului. 54.Raportul asupra unor rubrici din situaiile financiare. Auditorului i se poate cere s exprime o opinie asupra uneia sau mai multor rubrici din situaiile financiare ( creane, stocuri, provizioane), n cadrul misiunii de audit de baz sau ntr-o misiune distinct. Opinia auditorului se va referi numai la rubrica auditat. Intr-o astfel de misiune trebuie inut seama de rubricile din situaiile financiare care sunt interdependente, susceptibile de a avea o influena semnificativ asupra informaiilor n legtur cu care i s-a cerut opinia. Auditorul trebuie s fixeze prag de semnificaie pentru rubricile din situaiile financiare asupra crora ii va exprima opinia. Raportul auditorului trebuie s menioneze referenialul contabil pe baza cruia a fost auditat rubrica respectiv din situaiile financiare. Dac auditorul a formulat o opinie defavorabil sau imposibilitate de exprimare a opiniei asupra situaiilor financiare n ansamblul lor, el poate emite o astfel de opinie n raportul asupra unei rubrici numai dac aceast rubric nu constituie o parte semnificativ a acestor situaii financiare. 55.Misiunea de examinare a informaiilor financiare previzionale: caracteristici. Elementele probante ale unei astfel de misiuni trebuie s permit auditorului s aprecieze dac: - ipotezele cele mai plauzibile reinute ca baz a informaiilor financiare previzionale sunt rezonabile. - informaiile financiare previzionale sunt suficiente; - informaiile financiare previzionale sunt corect prezentate; - informaiile financiare previzionale sunt pregtite ntr-o manier coerent cu situaiile financiare istorice. 56.Explicai termenii de previziuni i proiecii n audit. Previziunile-sunt informaii financiare previzionale elaborate pe baz de ipoteze referitoare la evenimente viitoare (ipotezele sau estimrile cele mai plauzibile). Proieciile sunt informaii financiare bazate pe ipoteze teoretice referitoare la evenimente viitoare i la aciuni ale conducerii care pot sau nu s se produc, precum i pe combinarea estimrilor celor mai plauzibile cu ipotezele teoretice.
STOICA GABRIELA Page 81

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

57.Obiectivul i principiile generale ale unei misiuni de examen limitat (revizuire). Obiectivul unei misiuni de examen limitat este s permit auditorului s concluzioneze c nici un fapt semnificativ nu a fost descoperit care s-l fac s cread c situaiile financiare nu au fost stabilite n toate aspectele lor semnificative conform unui referenial contabil identificat( asigurare negativ). Auditorul trebuie s respecte regulile de etic: 1. independena, 2. integritatea, 3. obiectivitatea, 4. competena profesional, 5. confidenialitate, 6. profesionalismul i 7. respectful fa de normele tehnice i profesionale. 58. Proceduri de realizare a unei misiuni de examen limitat (revizuire). 1. - cunoaterea activitiilor ntreprinderii i ale sectorului din care face parte; 2. - analiza principiilor i practicilor contabile urmate de ntreprinderi; 3. - analiza procedurilor practicate de ntreprindere pentru contabilizarea, clasificarea i ntocmirea documentelor de sintez; 4 .- primirea n lucru a procedurilor analitice destinate identificrii variaiilor, tendinelor i elementelor neobinuite. n cazul n care se consider c informaiile supuse examenului limitat pot conine anomalii semnificative, auditorul trebuie s pun n lucru proceduri complementare sau mai extinse. 59. Normele de raportare n cazul unei misiuni de examen limitat (revizuire). Raportul de examen limitat trebuie s conin o concluzie scris, clar exprimat, sub forma unei asigurri negative. Raportul trebuie s indice dac situaiile financiare nu dau o imagine fidel, conform unui referenial contabil identificat.El trebuie s precizeze de asemenea c nici o opinie de audit nu este exprimat. 60.Raportarea unei misiuni de compilare. ntr-o misiune de compilare nu se exprim nici o asigurare n raport, cu toate c utilizatorii beneficiaz de servicii contabile. Profesionistul contabil utilizeaz cunotinele sale contabile i nu pe cele de auditor, n scopul strngerii, clasrii i sintetizrii situaiilor financiare. Procedurile aplicate n astfel de misiuni nu au drept scop s permit furnizarea unei asigurri asupra situaiilor financiare respective; utilizatorii acestor informaii sunt ncreztori totui c beneficiaz de intervenia unui profesionist care aduce cunotinele i competenele sale la elaborarea acestor situaii financiare. Raportul asupra misiunii de compilare trebuie s conin elementele urmtoare: titlul; destinatarul; o meniune confirmnd c misiunea s-a derulat conform cu Standardele Internaionale de Audit aplicabil misiunilor de compilare sau normelor i practicilor naionale; indicarea faptului, dac este cazul, c auditorul nu este independent de ntreprindere; identificarea informaiilor financiare cu precizarea c ele rezult din detalii furnizate de conducerea ntreprinderii; o meniune indicnd responsabilitatea conducerii ntreprinderii pentru informaiile financiare compilate de ctre auditor;
STOICA GABRIELA Page 82

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

o meniune c misiunea de compilare nu reprezint nici un audit, nici un examen limitat i, n consecin, nici o asigurare nu este furnizat; un paragraf, dac este cazul, pentru atragerea ateniei asupra diferenelor semnificative menionate n anexe fa de referenialul contabil utilizat; data raportului; adresa i semntura auditorului (contabilului) pe fiecare pagin a informaiilor financiare compilate sau pe prima pagin a situaiilor financiare compilate, se face una din meniunile: neauditate sau compilate fr audit, nici examen limitat. 61.Cum explicai necesitatea unui Cod etic n audit? Necesitatea Codului const n : 1. necesitatea garantrii unei caliti optime a serviciilor; 2. conservarea ncrederii publicului n profesie; 3. asigurarea proteciei, att a profesionistului contabil ct i a terilor beneficiari sau utilizatori ai serviciilor acestuia; 4. confirmarea de autoritate a lucrrilor effectuate de profesionitii contabili; 5. necesitatea asigurrii aprrii onoarei i independenei profesionistului contabil i a organismului din care face parte. 62.Care sunt principiile fundamentale ale eticii n audit nscrise n Codul etic? 1. Integritatea i obiectivitatea; 2. Competena profesional, grij i srguin; 3. Confidenialitate; 4. Profesionalism; 5. Respectul fa de normele tehnice i profesionale. 63.Explicai principiul integritii i obiectivitii n audit. Integritatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie drept i cinstit atunci cfectueaz servicii profesionale. Obiectivitatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie imparial, fr prejudicii, s nu se afle n situaii de incompatibilitate, de conflict de interese, care s pun la ndoial obiectivitatea acestuia. 64.Explicai principiul competenei n audit. Competena profesional presupune c profesionistul contabil trebuie s furnizeze servicii profesionale cu competen, grij i srguin i s fie la curent cu ultimele evoluii i nouti din practica profesional, din legislaie i tehnici de lucru. Competena profesional se divide n dou componente: achiziionarea competenei profesionale i meninerea competenei. 65.Explicai principiulconfidenialitii n audit. Confidenialitatea presupune c profesionistul contabil trebuie s respecte confidenialitatea informaiilor obinute n timpul misiunilor sale i nu trebuie s le utilizeze sau s le divulge fr autorizare scrisa, n afar de cazurile cnd obligaia divulgrii e prevzut prin lege sau norme regulamentare. Aceast obligaie se aplic i dup terminarea relaiilor ntre profesionist i clientul sau angajatorul su.

STOICA GABRIELA Page 83

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

66.Conceptul de independen n audit. Principiul independenei se aplic tuturor profesionitilor contabili n practica liber, indiferent de natura serviciului prestat.In cazul executrii unei misiuni de audit independena devine cea mai sigur garanie c profesionistul contabil i-a ndeplinit misiunea n condiii de integritate i cu obiectivitate. Componentele fundamentale ale independenei sunt: independena de spirit(raionamentul profesional) i independena n aparen (comportamental). 67.Prezentai 5 situaii de ameninare la adresa independenei. 1. Cauze datorate interesului propriu; 2. Cauze legate de slbirea autocontrolului; 3. Cauze datorate renunrii la propriile convingeri; 4. Cauze datorate manifestrilor de familiarism; 5. Cauze datorate unor misiuni de intimidare. 68.Interesul propriu ameninare la adresa independenei. Interesul propriu devine o ameninare la adresa independenei atunci cnd un cabinet, o societate sau membrii acestora ar putea beneficia de un interes (participare) financiar din partea clientului sau dac un interes propriu al acestor cabinete ar intra n conflict cu clientul respectiv (exemple: participare financiar direct sau indirect la capitalul propriu, un mprumut sau o garanie la sau de la un client, onorarii totale provenind de la un singur client, relaii de afaceri cu clientul, potenial angajare ca salariat al clientului, onorarii neprevzute n contractul de audit). 69.Slbirea autocontrolului ameninare la adresa independenei. Ameninarea la adresa independenei, legat de slbirea autocontrolului, apare atunci cnd unul dintre membrii cabinetului/societii a fost anterior una din persoanele care a gestionat patrimoniului clientului i astfel poate exercita o influen semnificativ direct asupra nivelului de asigurare al angajamentului fa de client(exemple: un membru al cabinetului/societii care este sau a fost recent una din persoanele care a getionat patrimoniul clientului, sau care a fost recent un angajat al clientului ntr-o poziie din care poate exercita o influen semnificativ asupra nivelului de certitudine). 70.Renunarea la convingeri ameninare la adresa independenei. Renunarea la convingeri poate s apar atunci cnd cabinetul/societatea sau un membru al acestuia, promoveaz opinia unui client pn la punctul n care obiectivitatea sa este sau poate fi neleas ca fiind compromis.Este cazul n care cabinetul/societatea sau un membru al acestuia i-au subordonat raionamentul lor profesional aceluia al clientului. 71.Manifestri de familiarism ameninare la adresa independenei. Manifestrile de familiarism au loc atunci cnd, n virtutea unor relaii strnse cu un client, cu cei care gestioneaz patrimoniul sau cu angajaii acestuia, cabinetul/societatea sau un membru al acestora, devine prea nelegtor fa de interesele clientului (un membru al cabinetului/societii are un membru de familie cu funcie de rspundere n ntreprinderea clientului; un fost partener al cabinetului/societii gestioneaz patrimoniul clientului i are influen important asupra realizrii obiectului contractului ncheiat cu clientul, acceptarea de daruri, n afar de cazul cnd valoarea acestora este nesemnificativ, de ctre membrii cabinetului/societii, de la client sau de la persoanele care gestioneaz patrimoniul clientului).

STOICA GABRIELA Page 84

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

72.Aciuni de intimidare ameninare la adresa independenei. Aciunile de intimidare au loc atunci cnd un membru al cabinetului/societii este implicat s acioneze obiectiv i s exercite pruden profesional, prin ameninri reale sau percepute, de la persoanele care gestioneaz patrimoniul sau de la angajaii clientului. 73.Protejarea independenei prin normele legale i profesionale. Natura msurilor de protejare care urmeaz a fi aplicate va varia n funcie de mprejurri.Aceste msuri se impart n trei categorii: msuri de protejare create de profesie, legislaie sau reglementri; msuri de protejare stabilite n cadrul contractului ncheiat cu clientul beneficiar al serviciilor profesionale; msuri de protejare stabilite n cadrul propriilor sisteme i proceduri ale cabinetelor/societiilor. 74.Protejarea independenei prin clauze contractuale cu clientul. Msurile de protejare stabilite n contractul cu clientul constau n: - aprobarea sau ratificarea de ctre Adunarea general a clientului, a numirii cabinetului/societii prestatoare de servicii profesionale atunci cnd alte peroane mputernicite de client au semnat contractul; nominalizarea angajailor competeni ai clientului, mputernicii a lua decizii manageriale; - stabilirea de ctre client a politicilor i procedurilor pentru o raportare financiar corect; - procedurile interne ale clientului privind asigurarea delegrii obiective a angajailor pentru buna gestionare a bunurilor i valorilor; - structura conducerii corporative a clientului, printer care i comitetul de audit care asigur supravegherea procesului de validare a informaiilor i situaiilor financiare i legtura cu cabinetul/societatea care presteaz servicii profesionale pentru client. 75.Protejarea independenei prin msuri interne cabinetului. Astfel de msuri constau n: - importana independenei acordat de conducerea cabinetului/societii i modalitatea de implicare a membrilor echipelor de profesioniti contabili n audit; - politici i proceduri de implementare i monitorizare a controlului calitii nivelului de asigurare al angajamentului cu clientul; - politici de independen privind identificarea ameninrilor la adresa independenei, evaluarea importanei acestor ameninri i identificarea msurilor de protejare; - politici interne i proceduri de supraveghere a respectrii aplicrii politicilor i procedurilor privind independena; - politici i proceduri care s permit identificarea intereselor sau relaiilor dintre cabinete/societi i membrii acestora cu clienii; - politici i proceduri privind monitorizarea evitrii obinerii veniturilor cabinetului/societii de la un singur client; - modalitatea de folosire a diferiilor parteneri i echipe pentru prestarea unor servicii profesionale care reprezint pri dintr-un contract ncheiat cu un client; - politici i proceduri care s interzic membrilor cabinetului/societii i altor persoane, care nu fac parte din echipa de audit i servicii conexe, s influeneze rezultatul nivelului de asigurare angajat; - comunicarea sincronizat a politicilor i procedurilor cabinetului/societii, inclusiv orice schimbri ale acestora, tuturor colaboratorilor i angajailor, incluznd instruirea corespunzatoare i formarea lor continu; - desemnarea unui membru cu experien al managementului cabinetului/societii drept delegat responsabil pentru supravegherea functionrii adecvate a sistemului de protejare a independenei;
STOICA GABRIELA Page 85

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

- mijloace de a informa partenerii i personalul de conducere al clienilor i al entitilor lor raportoare c trebuie s rmn independeni fa de cabinetul/societatea prestatoare de servicii profesionale; - un mecanism disciplinar, pentru a asigura conformarea cu politicile i procedurile stabilite; - politici i proceduri pentru a nsrcina colaboratorii i angajaii cabinetului/societii s comunice nivelurilor superioare orice chestiune privind independena i obiectivitatea care i preocup; acestea include i informarea membrilor cabinetului/societii asupra procedurilor deschise mpotriva lor; - includerea suplimentar n echip a unui profesionist contabil care s supravegheze lucrrile efectuate sau pentru a da recomandrile necesare cerute. Aceast persoan ar putea fi angajat din afara cabinetului/societii/grupului sau s fie cineva din interiorul lor, care nu a fost membru al echipei de audit i servicii conexe; - consultarea unei tere persoane, cum ar fi un comitet de administratori independeni, un organism profesional de reglementare sau un alt profesionist contabil; - rotirea personalului cu funcii de conducere; - comentarea problemelor privind independena cu comitetul de audit sau cu alte persoane din conducerea clientului; - elucidarea, cu comitetul de audit sau cu alte persoane din conducerea clientului, a naturii serviciilor prestate i a mrimilor onorariilor percepute; - politici i proceduri care s protejeze membrii echipelor de audit i servicii conexe s nu ia decizii manageriale sau s-i asume responsabiliti care, de drept, revin clientului; - implicarea altui cabinet/societate pentru a realiza sau a realiza din nou o parte din nivelul de asigurare al angajamentului; - implicarea altui cabinet/societate pentru realizarea din nou a serviciilor care nu necesit un nivel de asigurare acordat clientului, n msura n care acesta i asum responsabilitatea serviciilor prestate; - eliminarea unei persoane din echipa de audit i servicii conexe, cnd are participri financiare personale care pot crea o ameninare la adresa independenei. Cnd msurile de protejare a independenei, artate mai nainte, sunt insuficiente pentru a elimina sau reduce la un nivel acceptabil ameninrile la adresa independenei sau cnd cabinetul/societatea consider necesar s nu elimine activitile, situaiile sau interesele care creeaz ameninarea, atunci singura msur util va fi aceea de a refuza contractul privind acordarea nivelului de asigurare angajat sau de a se retrage din acest contract. 76.Investigaii i sanciuni pentru nerespectarea normelor de comportament. Profesionitii contabili trebuie deci s fie pregtii s justifice orice abatere, de la cerinele etice. Nerespectarea cerinelor etice sau incapacitatea de a justifica abaterile de la acestea pot constitui abateri profesionale care pot da natere unor aciuni disciplinare. Puterea aciunii disciplinare este stabilit prin reglementrile C.E.C.C.A.R. Msurile disciplinare pot aprea, de obicei, n urma unor probleme ca: - nerespectarea normelor generale de baz i specifice aplicabile tuturor misiunilor profesionitilor contabili; - nerespectarea regulilor de etic; - conduit discreditabil sau dezonorat. Investigaiile disciplinare vor ncepe, de obicei, ca rezultat al unor plngeri; structurile centrale i locale ale Corpului trebuie s ia n consideraie toate plngerile. Investigaiile pot, totui, s fie introduse din oficiu de C.E.C.C.A.R. sau de ctre o entitate administrativ, fr s fie fcut o plngere. Investigaiile pot fi fcute verbal sau prin coresponden. Trebuie ntotdeauna ntiinat membrul mpotriva cruia se face plngere, precum i cel care a fcut plngerea. Acolo unde exist o disput, se poate ncerca o conciliere, fie prin comisiile de disciplin ale filialelor, fie prin comisiile de arbitraj ale acestora.
STOICA GABRIELA Page 86

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

Poate fi oportun s se fac publicitate procedurilor disciplinare i de apel. Astfel, sunt informai att membrii, ct i publicul larg. Totui, aspectele de confidenialitate i tipul nclcrilor trebuie s fie luate n consideraie atunci cnd se decide metoda de publicitate. 77.Care este structura Codului etic naional al profesionitilor contabili din Romnia? Cele 3 pri care compun Codul se aplic dup cum urmeaz: partea A tuturor profesionitilor contabili; partea B numai profesionitilor contabili liber- profesioniti; partea C numai profesionitilor contabili angajai. 78.Obligaiile etice ale experilor contabili i contabililor autorizai, salariai. Un profesionist contabil angajat are obligaia profesional de a se conforma principiilor fundamentale referitoare la: conflicte poteniale, ntocmirea i raportarea informaiilor, luarea de, msuri n cunotin de cauz, interese financiare, stimulente. 1. De obicei, un profesionist contabil angajat trebuie s susin obiectivele legitime i etice enunate de ctre angajator i regulile i procedurile stabilite n sprijinul acestor obiective. 2. Un profesionist contabil angajat trebuie s ntocmeasc sau s prezinte astfel de informaii n mod corect, just i n conformitate cu standardele profesionale relevante astfel nct informaiile s fie nelese n contextul lor. Un profesionist contabil angajat care are responsabilitatea de a ntocmi sau aproba situaii financiare de uz general pentru o organizaie angajatoare trebuie s se asigure c acele situaii financiare sunt prezentate n conformitate cu standardele aplicabile de raportare financiar. Dac profesionistul contabil angajat este contient de faptul c emiterea unor informaii eronate este fie semnificativ fie persistent, acesta trebuie s aib n vedere informarea autoritilor competente. Profesionistul contabil angajat poate, de asemenea, s fac apel la consultan juridic sau s demisioneze. 3. Principiul fundamental al competenei profesionale i al prudenei solicit ca un profesionist contabil angajat s se implice doar n misiuni semnificative pentru care deine, sau poate obine, suficient formare de specialitate sau suficient experien. Un profesionist contabil angajat trebuie s nu duc n eroare, n mod voluntar, un angajator cu privire la nivelul de pregtire i experien, nici nu trebuie s omit s fac apel la consilierea de specialitate adecvat i asisten atunci cnd este cazul. 4. Un profesionist contabil angajat poate avea interese financiare, sau poate fi la curent cu interesele financiare ale rudelor apropiate sau ale afinilor, care ar putea, n unele situaii, s conduc la ameninri generate de conformitatea cu principiile fundamentale. De exemplu, ameninrile generate de interesul propriu la adresa obiectivitii sau confidenialitii pot fi cauzate de existena unui motiv sau a unei ocazii de a manipula informaii sensibile referitoare la pre pentru a ctiga beneficii financiare. 5. Unui profesionist contabil angajat, unui afin sau unei rude apropiate i se poate oferi un stimulent. Stimulentele pot lua forme diferite, incluznd cadouri, ospitalitate, tratamente prefereniale i solicitarea necorespunztoare de relaii de prietenie i loialitate. Ofertele de stimulente pot reprezenta ameninri la adresa conformitii cu principiile fundamentale. Cnd unui profesionist contabil angajat sau unui afin sau unei rude afiliate i se ofer un stimulent, situaia trebuie atent evaluat. 79. Obligaiile etice ale expertului contabil n cursul unei misiuni de consultan fiscal. 1. Un profesionist contabil nu trebuie sa dea unui client sau unui angajator asigurarea ca declaraia fiscal i consultana n materie fiscal sunt dincolo de orice ndoial. Profesionistul contabil trebuie s se asigure ca angajatorul sau clientul sunt contieni de limitele legate de serviciile i consultanta fiscala i ca nu interpreteaz greit exprimarea opiniei drept o afirmare a existenei unui fapt real. 2. Un profesionist contabil care ntreprinde sau asista la pregtirea unei declaraii fiscale trebuie s informeze clientul sau angajatorul c responsabilitatea pentru coninutul declaraiei revine n primul rnd
STOICA GABRIELA Page 87

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

clientului sau angajatorului. Profesionistul contabil trebuie s ia msurile necesare pentru a se asigura c declaraia fiscal este corect ntocmit pe baza informaiei primite. 3. Consultant fiscal sau opiniile referitoare la consecina material date clientului ori unui angajator trebuie s fie exprimate sub forma unei scrisori sau ntr-o nota n dosarul de lucru. 4. Un profesionist contabil nu trebuie sa fie asociat cu nici o declaraie sau comunicare n care exista motiv sa se cread c: a) ar conine o declaraie fals sau neltoare; b) ar conine declaraii sau informaii furnizate neglijent sau fr nici o cunoatere real a faptului ca ele sunt adevrate sau false, c) ar omite sau ascunde informaia cerut a fi prezentat i o asemenea omitere sau ascundere poate induce n eroare autoritile fiscale. 5. Un profesionist contabil poate pregti declaraiile fiscale implicnd folosirea estimrilor dac o asemenea practic este n general admis sau dac circumstanele date nu permit obinerea de informaii exacte. Atunci cnd sunt folosite estimrile, ele trebuie s fie prezentate n aa fel nct s nu lase impresia c aceste date sunt exacte. Profesionistul contabil trebuie s fie convins ca sumele estimate sunt rezonabile n aceast situaie. 6. Un profesionist contabil, n mod obinuit, se poate baza n pregtirea unei declaraii fiscale pe informaia furnizat de client sau angajator, n cazul n care informaia pare rezonabila. Cu toate ca nu se cere examinarea sau revizuirea documentelor, ori a altor evidente n sprijinirea informaiei, profesionistul contabil trebuie sa ncurajeze, atunci cnd este cazul, furnizarea acestor date. n plus, profesionistul contabil: - trebuie sa foloseasc atunci cnd este posibil declaraiile fiscale ale clientului din anii anteriori; - este necesar s fac n mod rezonabil verificri, atunci cnd informaia prezentata pare s fie incorect sau incomplet; - este ncurajat s fac referiri la registrele i nregistrrile operaiunilor respective. 7. Cnd un profesionist contabil descoper o eroare sau o omisiune n declaraia fiscal a anului anterior (cu care poate s fie asociat sau nu profesionistul contabil) sau c nu s-a completat sau nu s-a nregistrat declaraia fiscal cerut, el trebuie: - s l sftuiasc prompt pe client sau angajator n legtura cu eroarea sau omisiunea i s recomande informarea autoritilor fiscale. n mod normal profesionistul contabil nu este obligat s informeze autoritile fiscale, iar aceasta nu poate fi fcut fr permisiunea clientului sau angajatorului; - dac clientul sau angajatorul nu corecteaz eroarea, profesionistul contabil: trebuie s informeze clientul sau angajatorul c nu este posibil s lucreze pentru ei n legtura cu acea declaraie sau cu alte informaii prezentate autoritilor; i trebuie s ia n consideraie dac continuarea misiunii sale cu clientul sau angajatorul este n concordan cu responsabilitile sale profesionale. - dac profesionistul contabil ajunge la concluzia c poate fi continuat relaia profesional cu clientul sau cu angajatorul, trebuie luate toate msurile rezonabile pentru a se asigura c eroarea nu este repetat n declaraiile fiscale viitoare; - n mprejurarea n care profesionistul contabil a ncetat s mai acioneze pentru client sau pentru angajator el trebuie s comunice decizia sa clientului sau angajatorului i nu trebuie s dea informaii terilor, fr consimmntul clientului sau al angajatorului, cu excepia cazului n care aceasta i se cere prin lege. 80. Cum explicai responsabilitile etice ale profesionitilor utilizai n cadrul unei misiuni de audit de baz? Cerinele etice aplicabile profesionitilor contabili cer ca acetia s asigure cea mai nalt calitate prestrii serviciilor profesionale i s menin ncrederea publicului n profesie.
STOICA GABRIELA Page 88

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

Codul etic al profesionitilor contabili recunoate c obiectivele profesiunii contabile sunt stabilite astfel nct un profesionist contabil s ndeplineasc cele mai nalte standarde de profesionalism, s ating cele mai nalte niveluri de performant i s rspund cerinelor interesului public. Realizarea acestor obiective presupune satisfacerea a patru cerine de baz: - Credibilitatea. n ntreaga societate exist nevoia de credibilitate n informaie i n sistemele de informaii. - Profesionalism. Exist o necesitate pentru clieni, patroni i alte pri interesate de a putea fi clar identificate persoanele profesioniste n domeniul contabil. - Calitatea serviciilor. Este nevoie de asigurarea c toate serviciile obinute din partea profesionistului contabil, sunt executate la standardul cel mai ridicat de performan. - ncredere. Utilizatorii serviciilor profesionitilor contabili trebuie s se poat simi ncredinai c exist un cadru al eticii profesionale care guverneaz prestarea acestor servicii. Necesitatea de a asigura aprarea onoarei i independentei Corpului i de a conferi lucrrilor membrilor si autoritate impune acestor profesioniti contabili s aib caliti eseniale, cum sunt: - tiin, competen i contiin; - independen de spirit i dezinteres material; - moralitate, probitate i demnitate. Se impune ca fiecare membru al Corpului sa fac efortul necesar dezvoltrii acestor caliti i ndeosebi: a) s i dezvolte necontenit cultura, nu numai profesional, dar i cunotinele de cultur general, singurele capabile s-i ntreasc discernmntul; b) s acorde fiecrei tranzacii i situaii examinate toat atenia i timpul necesar pentru a-i fundamenta o opinie personal, nainte de a face propuneri; c) s i exprime opinia fr nici o reinere fa de dorina, chiar ascuns, a celui ce l consulta i s se pronune cu sinceritate, fr ocoliuri, exprimndu-i, dac e nevoie, rezervele necesare asupra valorii ipotezelor i concluziilor formulate; d) s nu dea niciodat ocazia de a se afla n situaia de a nu putea s i exercite libertatea de gndire sau de a fi supus ngrdirii ndatoririlor sale; e) s considere c independena sa trebuie s i gseasc manifestarea deplin n exercitarea profesiei i n protejarea ei, cu respectarea integral a dispoziiilor legale i regulilor stabilite de Corp. 81. Prezentai pe scurt coninutul seciunii a 8-a din Codul etic naional al profesionitilor contabili. Seciunea a 8-a se refer la independena liber profesionitilor contabili. Obiectivul acestei seciuni este de sprijini cabinetele/societile profesionitilor independeni i pe membrii acestora n ce privete: identificarea ameninrilor la adresa independenei; evaluarea acestor ameninri i stabilirea importanei lor; n cazul n care aceste ameninri sunt importante, aplicarea msurilor de prevedere corespunztoare n vederea eliminrii sau reducerii acestora la un nivel acceptabil; Pentru aceasta, sunt stabilite principiile pe care trebuie s le utilizeze profesionitii contabili pentru identificarea i evaluarea acestor ameninri, precum i pentru a identifica, utiliznd raionamentul profesional, msurile ce se impun pentru eliminarea sau reducerea ameninrilor la un nivel acceptabil. 82. Explicai scopul i obiectivele controlului de calitate al serviciilor de audit. Scopul controlului de calitate l reprezint analiza modului de organizare i funcionare a unui cabinet i aprecierea modului de aplicare n cadrul cabinetului a standardelor internaionale i a normelor emise de organismele profesionale. Obiectivele urmrite prin controlul de calitate sunt: s ofere publicului o bun percepie despre calitatea serviciilor; s armonizeze comportamentele individuale ale membrilor;
STOICA GABRIELA Page 89

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

s contribuie la buna organizare a cabinetelor i la perfecionarea metodelor de lucru; s aprecieze modul de aplicare a regulilor i normelor profesionale; s dezvolte solidaritatea n rndul profesiei (prin favorizarea contactelor ntre colegi), apropierea i respectul profesionitilor fa de organismul profesional.

83.Controlul de calitate la nivelul organismului profesional. Controlul de calitate reprezint un ansamblu de msuri luate de organismele profesionale, care vizeaz analiza modului de organizare i funcionare a unui cabinet i aprecierea modului de aplicare n cadrul cabinetului a standardelor internaionale i a normelor profesionale emise de aceste organisme. Obiective urmrite prin controlul de calitate se refer la: oferirea ctre public a unei bune percepii despre calitatea serviciilor; armonizarea comportamentelor profesionale ale membrilor; contribuirea la buna organizare a cabinetelor i la perfecionarea metodelor de lucru; aprecierea modului de aplicare a reguluilor i normelor profesionale; dezvoltarea solidaritii n rndul profesiei, prin favorizarea contactelor dintre colegi, apropierea i respectul profesionitilor fa de organismul profesional. Principiile fundamentale care stau la baza organizrii controlului de calitate sunt: universalitatea, confidenialitatea, colegialitatea, adaptarea controlului i urmrirea. Activitatea de control al calitii poate fi organizat i exercitat n dou metode: 1. controale colegiale i 2. controale prin personal angajat, ambele metode fiind echivalente. 84.Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 220 stabilete procedurile i principiile fundamentale precum i modalitile lor de aplicare cu privire la controlul de calitate i n mod deosebit, la politicile i procedurile folosite de unn cabinet n lucrrile de audit i la procedurile referitoare la lucrrile ncredinate unor colaboratori ai auditorului. Natura, calendarul i ntinderea politicilor i procedurilor de control de calitate ale unui cabinet sau societate depind de numeroi factori ca: felul i importana activitii sale, dispersia geografica, nivelul de organizare, costuri etc. Obiectivele politicilor de control de calitate adoptate de ctre un cabinet sau o societate sunt urmatoarele: exigenele profesionale: personalul cabinetului sau al societii trebuie s se conformeze principiilor de independen, integritate, obiectivitate, confidenialitate i profesionalism, nscrise n Codul etic; aptitudini i competene: nivelul de instruire i formare al personalului cabinetului sau societii permite acestuia s se achite n mod corect i complet de sarcinile pe care le primete n cadrul unei misiuni de audit; repartizarea lucrrilor: lucrrile de audit vor fi ncredinate personalului care dispune de pregtirea i experiena necesar;

STOICA GABRIELA Page 90

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

delegarea : conducerea, supervizarea i revederea lucrrilor realizate la toate eantioanele permit obinerea unei asigurri rezonabile c lucrrile efectuate rspund normelor de calitate stabilite. 85.Rolul i importana dosarului exerciiului. Dosarul exerciiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a cror utilitate nu depete exerciiul controlat; el permite ansamblarea tuturor lucrrilor, de la organizarea misiunii la sintez i formularea raportului. Dosarul exerciiului este indispensabil pentru: mai buna organizare i control ale misiunii; documentarea lucrrilor efectuate, deciziilor luate i asigurarea c programul s-a derulat fr omisiuni; nlesnirea muncii n echip i supervizarea lucrrilor date la colaboratori; justificarea opiniei emise i redactarea raportului. 86.Rolul i importana dosarului permanent. Unele informaii i documente primite sau analizate n cursul diferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe toat durata mandatului. Ele nu au deci nevoie s fie cercetate n fiecare an. Clasarea lor ntr-un dosar separat, dosarul permanent, permite utilizarea lor ulterioar dup aducerea sa la zi. Dosarul permanent permite deci evitarea repetrii n fiecare an a unor lucrri i transmiterea de la un exerciiu la altul a elementelor de recunoatere a intreprinderii. 87.Structura dosarului exerciiului. Dosarul exerciiului este bine s fie mprit pe seciuni (pri) pentru a uura utilizarea sa. n general se folosete o mprire n 10 seciuni (pri) simbolizate de la A la J, astfel: EA (dosarul exerciiului, Seciunea A) intitulat Acceptarea misiunii; EB (dosarul exerciiului, Seciunea B) intitulat Sinteza misiunii i rapoarte; EC (dosarul exerciiului, Seciunea C) intitulat Orientare i planificare; ED (dosarul exerciiului, Seciunea D) intitulat Evaluarea riscului legat de control; EE (dosarul exerciiului, Seciunea E) intitulat Controale substantive; EF (dosarul exerciiului, Seciunea F) intitulat Utilizarea lucrrilor altor profesioniti; EG (dosarul exerciiului, Seciunea G) intitulat Verificri i informaii specifice; EH (dosarul exerciiului, Seciunea H) intitulat Lucrrile de sfrit de misiune; EI (dosarul exerciiului, Seciunea I) intitulat Intervenii cerute prin reglementri diverse; EJ (dosarul exerciiului, Seciunea J) intitulat Controlul conturilor consolidate; 88.Structura dosarului permanent. Dosarul permanent se organizeaz n seciuni (pri) care uureaz clasarea documentelor i consultarea lor. Fiecare seciune poate fi materializat printr-un despritor comportnd un sumar al coninutului. inerea la zi se efectueaz pe sumar, indicnd data introducerii documentului. Dosarul permanent se subdivide n sapte seciuni pentru a facilita lectura i controlul din partea organismului profesional, dup cum urmeaz: PA (dosarul permanent, Seciunea A) intitulat Generaliti; PB (dosarul permanent, Seciunea B) intitulat Documente privind controlul intern; PC (dosarul permanent, Seciunea C) intitulat Situaii financiare i rapoarte privind exerciiile precedente; PD (dosarul permanent, Seciunea D) intitulat Analize permanente; PE (dosarul permanent, Seciunea E) intitulat Fiscal i social; PF (dosarul permanent, Seciunea F) intitulat Juridice; PG (dosarul permanent, Seciunea G) intitulat Intervenii externi;
STOICA GABRIELA Page 91

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

89.Elementele de baz ale raportului de audit ntr-o misiune de audit statutar. Raportul unei misiuni de audit de baz trebuie s conin n mod obligatoriu urmtoarele elemente de baz: titlul, destinatarul, paragraful introductiv, paragraful cuprinznd natura i ntinderea lucrrilor de audit, paragraful opiniei, semntura, adresa i data raportului. 90.Opinia defavorabil: motive, mod de prezentare. O astfel de opinie datorat de exemplu dezacordului asupra principiilor contabile, se poate prezenta astfel: Astfel, cum este explicat n nota X, nu s-au constatat amortismente n situaiile financiare. Aceast practic nu este, n opinia noastr, n acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat n active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear i a unei cote de . pentru cldiri i . pentru utilaje, trebuia s se ridice la suma de ., pentru exerciiul ncheiat la 31 decembrie 200 . n consecin, amortismentele cumulate trebuiau s se ridice la . mil. lei, iar pierderea exerciiului i pierderile cumulate la . mil. lei. Dup prerea noastr, datorit incidenei faptelor menionate n paragraful precedent, situaiile financiare nu dau o imagine fidel situaiei financiare a societii la 31 decembrie 200, contului de profit i pierdere, pentru exerciiul ncheiat la aceast dat, i nu sunt conforme cu prevederile legale i statutare. 91.Explicai semnificaia datrii raportului de audit. Raportul auditorului trebuie s poarte data de la sfritul lucrrilor de audit. Cititorul este astfel informat c auditorul a apreciat efectele asupra situaiilor financiare i asupra raportului su, evenimentelor i tranzaciilor intervenite, de care el a avut cunotin pn la aceast dat. ntruct responsabilitatea auditorului const n emiterea unui raport asupra situaiilor financiare pregtite i prezentate de conducerea societii, raportul su nu trebuie s poarte o dat anterioar celei la care situaiile financiare au fost nchise i aprobate. 92.Imposibilitatea exprimrii unei opinii: motive, mod de prezentare. O astfel de opinie datorat limitrii ntinderii lucrrilor se poate prezenta astfel: Noi nu am fost n msur s asistm la inventarul fizic, nici s procedm la confirmarea direct a conturilor de clieni, din cauza limitrii ntinderii lucrrilor noastre, impus de ctre direciune. Avnd n vedere importana faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimm opinia asupra conturilor anuale. 93.Opinia cu rezerve: motive, mod de prezentare. Rezervele se prezint naintea paragrafului de opinie. n astfel de cazuri, paragraful opiniei se formuleaz astfel: Exemplu de rezerve datorate limitrii ntinderii lucrrilor: Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie 200, cci noi am fost desemnai auditori ulterior acestei date. innd seama de natura documentelor contabile ale societii, noi am putut controla cantitile prin alte proceduri. Dup prerea noastr, cu excepia incidenei ajustrilor care ar fi putut fi necesare, dac noi am fi putut efectua controlul fizic al cantitilor, situaiilor financiare dau o imagine fidel poziiei i situaiei financiare a societii la 31 decembrie 200, ct i contului de profit i pierdere pentru exerciiul ncheiat la aceast dat i sunt conforme cu prevederile legale i statutare. Exemplu de rezerve datorate dezacordului cu conducerea entitii auditate: Astfel, cum este explicat n nota X anexat, nu s-au constatat amortismente n situaiile financiare. Aceast practic nu este, n opinia noastr, n acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat n
STOICA GABRIELA Page 92

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear i al unei cote de . pentru cldiri i . pentru utilaje, trebuie s se ridice la suma de . pentru exerciiul ncheiat la 31 decembrie 200 . n consecin, amortismentele cumulate trebuie s se ridice la . mil. lei, iar pierderile exerciiului i pierderile cumulate la . mil. lei. Dup prerea noastr, cu excepia incidenei asupra conturilor anuale, a faptelor menionate n paragraful precedent, conturile anuale dau o imagine fidel poziiei i situaiei financiare a societii la 31 decembrie 200, ct i contului de profit i pierdere pentru exerciiul ncheiat la aceast dat, i sunt conforme cu prevederile legale i statutare. 94.Opinia fr rezerve: semnificaie, mod de prezentare. Dup prerea noastr, conturile anuale dau o imagine fidel (sau prezint n mod sincer, n toate aspectele lor semnificative), poziiei i situaiei financiare a societii la 31 decembrie 200 precum i rezultatelor acestor operaii i fluxurilor de trezorerie pentru exerciiul nchis la aceast dat, n conformitate cu normele internaionale (sau naionale) de contabilitate. 95.Opinia fr rezerve dar cu un paragraf de observaii: semnificaie, mod de prezentare. n unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat, adugnd un paragraf de observaii al crui obiectiv este de a lmuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale, expus de o manier detaliat n anex. Adugarea unui astfel de paragraf nu afecteaz opinia auditorului; aceasta se situeaz de preferin dup paragraful de opinie i precizeaz, n general, c acesta nu constituie o rezerv. Acest tip de opinie se formuleaz atunci cnd apar elemente care ns nu afecteaz opinia auditorului; paragraful de observaii se situeaz, de regul, dup paragraful de opinie. Forma de prezentare a paragrafului de opinie n acest caz este urmtoarea: Fr s exprimm o rezerv asupra situaiil;or financiare, noi atragem atenia asupra notei X din anex. Societatea face obiectul unui proces n care este acuzat de infraciune n utilizarea brevetelor i n care i se pretinde vrsarea redevenelor i daunelor de interese; societatea a angajat o contra-aciune i audierile preliminare, ct i procedurile juridico-administrative ale celor dou aciuni sunt n curs. Rezultatul final al acestei afaceri nu poate, n prezent, s fie determinati, n consecin, nu au fost constituite provizioane pentru acoperirea cheltuielilor care ar putea s rezulte. 96.Paragraful opiniei: tipuri de opinie. ntr-o misiune de audit de baz exist dou forme de exprimare a opiniei asupra situaiilor financiare care au aceeai valoare: dau o imagine fidel sau prezint n mod sincer n toate aspectele lor semnificative. Exizt 4 tipuri de opinie: opinia fr rezerve; opinia cu rezerve; opinia defavorabil; imposibilitatea de a exprima o opinie. 97.Paragraful privind natura i ntinderea lucrrilor de audit. Acest paragraf cuprinde referenialul de audit utilizat, respectiv Standardele Internaionale de Audit sau norme i practici naionale, precum i descrierea lucrrilor de ctre auditor. Raportul auditorului trebuie s descrie ntinderea lucrrilor de audit, indicnd c ele au fost ndeplinite conform Standardelor Internaionale de Audit sau conform normelor sau practicilor naionale. ntinderea lucrrilor d posibilitatea pentru auditor s pun n oper procedurile de audit judecate ca necesare n condiiile concrete date. Cititorul are n fapt nevoie s se asigure c auditul a fost fcut
STOICA GABRIELA Page 93

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

conform normelor i practicilor n materie; dac aceasta nu rezult n mod clar, se presupune c normele i practicile utilizate sunt cele din ara indicat prin adresa auditorului. Raportul trebuie s precizeze c auditul a fost planificat i executat de o manier care s asigure n mod rezonabil c situaiile financiare nu comport anomalii semnificative. Raportul de audit trebuie s descrie auditul, ca presupunnd: examenul, pe baz de sondaje, a elementelor probante care justific sumele i informaiile coninute n situaiile financiare; evaluarea principiilor i metodelor contabile folosite pentru elaborarea situaiilor financiare; evaluarea estimrilor semnificative fcute de conducere pentru a stabili situaiile financiare; revederea prezentrii de ansamblu a situaiilor financiare. Raportul trebuie s indice c auditul efectuat furnizeaz o baz rezonabil a expresiei de opinie. Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmtoare: Noi am realizat auditul conform Standardelor Internaionale de Audit (sau se poate face referire la normele sau practicile naionale). Aceste standarde (norme) precizeaz c auditul nostru trebuie s fie planificat i realizat n scopul de a obine o asigurare rezonabil c, situaiile financiare nu comport anomalii semnificative. Un audit const n a exprima, pe baz de sondaje, elementele probante care s justifice sumele i informaiile coninute n situaiile financiare; el const, de asemenea, n a evalua principiile i metodele contabile folosite i estimrile semnificative fcute de ctre conducerea entitii, pentru nchiderea situaiilor financiare, ct i n a efectua o revedere a prezentrii de ansamblu a acestora. Estimm c auditul efectuat furnizeaz o baz rezonabil a exprimrii opiniei noastre. 98.Paragraful introductiv al raportului de audit statutar. Acest paragraf cuprinde identificarea situaiilor financiare auditate precum i o meniune a responsabilitilor conducerii entitii auditate i ale auditorului. Raportul de audit trebuie s identifice situaiile financiare ale entitii, care au fcut obiectul auditului, ct i data i perioada acoperite prin aceste documente. Raportul trebuie s menioneze c situaiile financiare sunt n sarcina (responsabilitatea) conducerii entitii i c responsabilitatea auditorului este ca, pe baza auditului efectuat, s exprime o opinie asupra acestor situaii financiare. Situaiile financiare constituie reprezentarea faptelor de ctre conducere. Pregtirea lor presupune c direciunea face estimri contabile i aduce judeci care au o inciden semnificativ, c ea stabilete principiile i metodele contabile potrivite, care trebuie s fie utilizate pentru pregtirea situaiilor financiare. Dimpotriv, responsabilitatea auditorului este de a audita aceste situaii financiare, nct s poat exprima asupra acestora o opinie. Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmtoare: Noi am procedat la auditarea situaiilor financiare ale societii X, ncheiate la 31 decembrie 200, aa cum sunt prezentate n anexele la prezentul Raport. Aceste situaii financiare au fost stabilite sub responsabilitatea conducerii entitii. Responsabilitatea noastr este, ca pe baza auditului nostru, s exprimm o opinie asupra acestor conturi anuale. 99.Situaii care conduc la formularea altei opinii dect opinie fr rezerve. De fiecare dat cnd auditorul emite un raport, altul dect un raport fr rezerv, el trebuie s includ n raportul su o descriere clar a tuturor motivelor care justific decizia sa i, de fiecare dat cnd poate, s cifreze (s estimeze) incidena posibil asupra situaiilor financiare. Aceste informaii trebuie s fie date, de preferin ntr-un paragraf distinct care s precead pe cel care cuprinde exprimarea opiniei sau imposibilitatea de a exprima o opinie i pot, de asemenea, s fac trimitere la o not anex mai aprofundat.
STOICA GABRIELA Page 94

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

100.Cazuri de dezacord cu conducerea intreprinderii-client. Auditorul, folosind mijloacele pe care le-a considerat necesare, a constatat o iregularitate contabil pe care conducerea ntreprinderii refuz s o corecteze. Acest dezacord poate fi important i s influeneze certificarea. Pot fi, de exemplu, dezacorduri privind: insuficiena provizioanelor pentru deprecierile de stocuri i creane; stocuri supraevaluate sau subevaluate datorit unor erori n calculul costurilor produciei sau n determinarea mrimii stocului (cantitilor) nerespectarea principiului independenei exerciiului; neluarea n considerare a evenimentelor posterioare care confirma sau infirm o situaie existent la data nchiderii exerciiului; neluarea n considerare a principiului prudenei prin supraevaluarea activelor; erori n clasarea terilor (clieni inceri meninui ca clieni obisnuii). Auditorul certific cu rezerv atunci cnd iregularitatea este semnificativ, dar importana ei nu este suficient pentru a considera c situaiile financiare nu sunt corecte i sincere i c nu dau o imagine fidel asupra poziiei i situaiei financiare precum i rezultatului exerciiului. Oricare ar fi natura neregularitilor, auditorul i prezint n raport opinia, preciznd: natura dezacordului; postul i suma respectiv; influena asupra rezultatului net. 101.Coninutul raportului de audit. Raportul de audit trebuie s conin: relaia contractual de executare a misiunii de audit; observaiile reieite din diverse verificri; informaiile a cror meniune n raport este prevzut expres de lege; oferirea garaniei pentru acionari i teri c un personal calificat a obinut asigurarea c situaiile financiare ofer o imagine fidel, clar i complet poziiei financiare, performanelor i situaiei financiare generale a intreprinderii; meniunea c situaiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit. Din raportul de audit trebuie s rezulte n mod clar: menionarea responsabilitilor pentru auditor i pentru conducerea intreprinderii; descrierea obiectivelor i natura misiunii de audit; situaiile care fac s apar incertitudini; natura i locul observaiilor n raport. 102.Rolul raportului de audit. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 700 stabilete procedurile i principiile fundamentale i modalitile lor de aplicare cu privire la forma i coninutul raportului auditorului independent emis pe baza concluziilor rezultate din auditarea situaiilor financiare ale unei entiti (misiunea de baz). Cele mai multe din prevederile acestui standard pot fi adaptate la rapoartele emise i n cazul unor misiuni de audit diferite de misiunea de baz. Raportul de audit are un triplu rol: instrument de comiunicare cu utilizatorii situaiilor financiare emise de entitatea auditat, respectiv cu publicul, precum i cu acionarii pentru decizii economice; instrument de confirmare a ncrederii publicului i acionarilor n situaiilor financiare prezentate de o entitate;
STOICA GABRIELA Page 95

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

instrument de identificare a responsabilitilor pentru auditor i pentru conducerea entitii

auditate. Rspunderea conducerii entitii auditate se refer la ntocmirea i prezentarea situaiilor financiare. Responsabilitile auditorului sunt de trei naturi: responsabilitatea de baz; pentru opinia sa n legtur cu situaiile financiare auditate; responsabiliti secundare care au urmtoarele caracteristici: rezult din texte de legi, reglementri diverse sau norme ale organismului profesional; nu necesit tehnici i proceduri diferite de cele folosite pentru misiunea de audit de baz; nu presupune exprimarea unei opinii distincte (opinia este implicit ca, de exemplu, rspunsul la obligaia legal de verificare dac registrele contabile au fost inute corect i la zi); responsabiliti adiionale care au urmtoarele caracteristicii: rezult din texte de legi i alte reglementri, pot fi abordate tehnici i proceduri care nu sunt obligatorii pentru misiunea de baz; presupun exprimarea n mod explicit a unei opinii sau concluzii; raportarea se poate face separat sau poate fi integrat n raportul de audit (n cuprins sau n anexe la acesta). De exemplu, conformitatea cu unele reglementri specifice (piaa de capital, bnci, asigurri etc.) sau raportul asupra controlului intern. 103.Rolul i coninutul notei de sintez. Pentru a permite auditorului s-i fac o prere definitv asupra situaiilor financiare, este util s-i stabileasc o not de sintez care recapituleaz toate puncyele importante ale lucrrii, care pot avea o inciden asupra deciziei finale. Nota de sinteza este stabilit pe o foaie de lucru care presupune: o referire la foaia de lucru n care punctul reinut ca important este dezvoltat; o descriere sumara a punctului respectiv; poziia auditorului (punctul su de vedere). Descrierea punctelor respective se va referi la toate elementele importante ale desfasurrii lucrrilor i n special la: problemele tehnice ntlnite i maniera n care au fost rezolvate; punctele n suspensie care necesit primirea unei informaii complementarea; domeniile care necesit o luare de poziie i o decizie final a auditorului; o list a modificrilor propuse, evideniindu-le pe cele care au fost contabilizate i separat pe cele care nc nu au fost acceptate de ntreprindere. Poate fi util, de asemenea, realizarea unui scurt rezumat al evenimentelor semnificative care au marcat viaa ntreprinderii n timpul exerciiului ca, de exemplu: evoluia principalelor elemente din situaiile financiare; produse (activitai) noi; schimbri n strategia ntreprinderii. 104.Rolul i coninutul chestionarului de sfrit de misiune. Chestionarul sfritului lucrrilor permite asigurarea c toate elementele au fost reunite, c normele au fost respectate i c dosarele sunt complete. ntrebrile din chestionar trebuie s recapituleze toate lucrrile ce trebuie efectuate potrivit standardelor normelor de audit i procedurilor interne ale cabinetului i se pot grupa dup cum urmeaz: -ntinderea lucrrilor; delegarea lucrrilor ctre membrii echipei i supervizarea activitii lor; coninutul bilanului contabil; raportrile; comunicrile cu conducerea ntreprinderii;
STOICA GABRIELA Page 96

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

latura administrativ.

105.Rolul i coninutul scrisorii de afirmare. Auditorul poate consemna n foile sale de lucru proba afirmaiilor primite de la conductori, efectund o sintez a convorbirilor sale obinnd o scrisoare de afirmare, care poate imbrca forma: fie a unei scrisori emannd de la conductori; fie a unei scrisori a auditorilor amintind termenii afirmatiei verbale primite de la conductori, recunoscute cum se cuvine i confirmate de ei. Daca conductorii refuz s ateste printr-o scrisoare de afirmare afirmaiile pe care auditorul le consider necesare, acest refuz va constitui o limitare a ntinderii lucrrilor sale. Scrisoarea de afirmare permite: clarificarea rspunderilor ce revin conductorilor ntreprinderii i auditorului; ntiinarea conducerii ntreprinderii asupra modului de influenare a situaiilor financiare de ctre informaiile pe care numai ea le deine. Aceasta scrisoare de afirmare nu nlocuiete procedurile de verificare ce trebuie efectuate de ctre auditori. 106.Utilizarea lucrrilor unui alt auditor. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 600 stabilete procedurile i principiile fundamentale i modalitile lor de aplicare referitoare la utilizarea de ctre un auditor, n cadrul unei misiuni de audit de baz, la o entitate a lucrrilor realizate de ctre un alt auditor, asupra situaiilor financiare ale unuia sau mai multor sub-grupuri incluse n situaiile financiare ale acelei entiti. El nu se aplic n cazul cnd doi sau mai muli auditori sunt numii coauditori i nici relaiilor auditorului cu auditorul precedent. Cnd auditorul principal utilizeaz lucrrile unui alt auditor, auditorul principal trebuie s determine incidena acestor lucrri asupra propriului su audit. Auditorul principal este auditorul responsabil de examenul situaiilor financiare ale unei entiti. Expresia alt auditor, desemneaz auditorul altul dect auditorul principal responsabil de examenul informaiilor financiare ale unui subgrup, incluse n situaiile financiare auditate de ctre auditorul principal. Acceptarea misiunii de auditor principal Auditorul trebuie s stabileasc dac participarea sa la lucrrile de audit pe ansamblu este suficient pentru a-i permite s acioneze ca auditor principal. Proceduri puse n lucru de ctre auditorul principal evaluarea competenei profesionale a altui auditor; obinerea de elemente probante care dovedesc c lucrrile acelui alt auditor rspund obiectivelor auditorului principal n cadrul misiunii sale de audit. Cunoscnd contextul n care auditorul principal va folosi lucrrile sale, cellalt auditor trebuie s coopereze cu auditorul principal. De exemplu, acest alt auditor va aduce la cunotina auditorului principal orice aspect al activitii sale care nu se poate realiza conform modalitilor stabilite; la rndul su cellalt auditor va fi informat despre orice problem aprut n activitatea auditorului principal care poate avea o inciden important asupra propriei sale activiti. 107.Utilizarea lucrrilor auditorului intern. Auditorul trebuie s analizeze activitile auditorului intern i incidenele poteniale asupra procedurilor de audit ale sale. Auditorul intern, fcnd parte din structurile intreprinderii, are printre obiectele sale examenul, evaluarea i controlul pertinenei i eficacitii sistemelor contabile i de control intern; anumite aspecte ale lucrrilor sale pot fi utile auditorului extern.
STOICA GABRIELA Page 97

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

Printre activitile auditorului intern care pot fi utile auditorului extern se pot meniona: examenul sistemelor contabile de control intern; examenul informaiilor financiare i de gestiune; evaluarea costurilor, rentabilitatea i eficiena unor tranzacii i operaiuni; examenul modului de respectare a textelor legislative precum i al politicilor i directivelor stabilite de conducerea intreprinderii. Auditorul extern are obligaia s obin o cunoatere suficient a activitilor auditului intern pentru a planifica i aborda n mod eficient auditul. n evaluarea lucrrilor auditorului intern, auditorul extern va ine seama de urmtoarele criterii: statutul auditorului intern n cadrul intreprinderii; natura i ntinderea lucrrilor de audit intern efectuate; competene tehnice; pregtire tehnic adaptat i o experien ca auditor intern; organizarea profesional; planificarea, supravegherea, controlul i documentarea corect a lucrrilor, existena manualelor de audit, programarea de lucru i a dosarelor de lucru corespunztoare 108.Utilizarea lucrrilor unui expert. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr.620 stabilete procedurile i principiile fundamentale i modalitile lor de aplicare n cazul utilizrii lucrrilor unui expert ca i elemente probante. Prin expert se nelege o persoan sau un cabinet care posed competene, cunotine i o experien specific ntr-un domeniu specific, altul dect cel care presupune cunotine de contabilitate i audit. Expertul poate fi angajat de ctre intreprindere, angajat de ctre auditor, salariat al intreprinderii sau salariat al auditorului. n primul rnd auditorul trebuie s reuneasc elemente probante suficiente i adecvate care s demonstreze c pot fi utilizate lucrrile unui anume expert n cadrul misiunii sale de audit. Utilizarea lucrrilor unui expert se face n urmtoarele situaii: evaluarea unor anumite active: cldiri, construcii, terenuri, echipamente, opere de art, pietre preioase; evaluarea strii fizice a unor active precum minereuri, zacminte, resurse petroliere sau stabilirea duratei de via rmas a unor active corporale; evaluri actuariale; evaluarea stadiului de avansare n realizarea fizic a unor produse sau lucrri de construcii; avize juridice n ce privete interpretarea unor acorduri, statute sau reglementri. Cnd are n vedere s foloseasc lucrrile unui expert, auditorul trebuie s in cont de: caracterul semnificativ al elementului respectiv din situaiile financiare; riscul de eroare datorat naturii i complexitii elementului respectiv din situaiile financiare; volumului i calitii altor elemente probante disponibile. n al doilea rnd auditorul trebuie s verifice competena profesional a expertului: calificrile profesionale, diplome, nscrierea ca membru ntr-un organism profesional, experiena i reputaia sa n domeniul n care se intenioneaz a fi folosit. n al treilea rnd auditorul trebuie s evalueze obiectivitatea expertului. Riscul unei lipse de obiectivitate este mai ridicat n cazul expertului angajat al intreprinderii i al expertului legat ntr-un fel sau altul de intreprinderea auditat. n al patrulea rnd auditorul trebuie s strng elemente probante suficiente i adecvate care s demonstreze c ntinderea lucrrilor expertului rspunde obiectivelor auditului. Aceasta se poate realiza examinnd instruciunile scrise date de ctre intreprindere expertului, instruciuni care se pot referi la teme precum: obiectivele i ntinderea lucrrilor expertului; o deschidere general a problemelor specifice care vor fi tratate n raportul expertului;
STOICA GABRIELA Page 98

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

condiiile de acces ale expertului la informaii; confidenialitatea informaiilor despre intreprindere; informaii referitoare la ipotezele i metodele de lucru pe care le va folosi expertul. Auditorul trebuie s stabileasc dac lucrrile expertului pot constitui un element probant cu privire la aprecierea criteriilor ce trebuiesc ndeplinite de situaiile financiare; el va stabili n mod deosebit dac rezultatele la care a ajuns expertul au fost corect luate n seam la elaborarea situaiilor financiare; dac el va stabili c lucrrile expertului nu permit reunirea elementelor probante, poate angaja un alt expert sau va emite o opinie calificat. Cnd auditorul nu modific raportul su, el nu trebuie s fac meniune de utilizarea lucrrilor expertului.
-

109.Elementele posterioare nchiderii exerciiului. Standardul Internaional de Contabilitate (IAS) nr. 10 stabilete tratamentul n situaiile financiare a evenimentelor favorabile i nefavorabile care survin dup data nchiderii exerciiului, care pot fi de dou tipuri: evenimente care furnizeaz informaii n legtur cu fapte care existau la data nchiderii exerciiului; sunt acele evenimente care aduc o mai ampl confirmare a circumstanelor existente la data nchiderii; evenimente care furnizeaz informaii bazate pe fapte survenite dup data nchiderii exerciiului; sunt evenimente care indic circumstane noi, aprute dup data nchiderii. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 560 stabilete obligaiile pentru auditor de a lua n considerare incidenele evenimentelor posterioare nchiderii exerciiului, att asupra situaiilor financiare ct i asupra raportului su, distingndu-se trei etape: fapte descoperite pn la data raportului de audit; fapte descoperite dup data raportului de audit, dar naintea publicrii situaiilor financiare; fapte descoperite dup publicarea situaiilor financiare. 110.Faptele descoperite pn la data raportului de audit. Auditorul trebuie s pun n lucru proceduri care urmresc strngerea de elemente probante suficiente i adecvate care s justifice faptul c au fost identificate toate evenimentele care pot necesita ajustri ale situaiilor financiare sau informaii suplimentare n anexe, pn la data raportului su. Procedurile menite s identifice evenimentele care pot face obiectul unei ajustri a situaiilor financiare sau unei informaii n anexe, vor fi puse n lucru la o dat ct mai apropiat de data raportului de audit i vor cuprinde aciunile urmtoare: examinarea facturilor de cumprri, de vnzri, a avizelor de expediie sau a notelor de intrare-recepie ale perioadei posterioare nchiderii exerciiului, pentru a verifica dac operaiile respective nu sunt aferente exerciiului nchis (controlul principiului independenei exerciiului); examinarea ncasrilor posterioare nchiderii pentru a verifica reactivarea creanelor; cercetarea facturilor de vnzare posterioare nchiderii pentru a se ncredina c stocurile nu sunt evaluate la o sum superioar valorii lor de realizare sau invers; analiza procedurilor stabilite de conducerea intreprinderii pentru a se asigura c evenimentele posterioare nchiderii au fost bine identificate; consultarea proceselor verbale ale adunrii generale a acionarilor, ale consiliului de administraie, ale comitetului de audit, ale comitetului de direcie, care au avut loc dup data nchiderii exerciiului; analiza altor informaii financiare luate, previziuni de trezorerie i alte rapoarte ale conducerii intreprinderii;
STOICA GABRIELA Page 99

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

cereri, sau cereri suplimentare de informaii de la oficiul juridic sau de la avocaii intreprinderii n legtur cu procesele pe rol; corespondena nregistrat la conducerea intreprinderii n legtur cu subiecte, cum ar fi: situaia actual a unor elemente contabilizate pe baza unor date preliminare sau neconcludente; noi angajamente, mprumuturi, garanii acordate sau primite; vnzri de active realizate sau avute n vedere; noi aciuni sau obligaiuni emise sau prevzute a fi emise, proiecte de fuziune, sau alte ci de restructurri; active care fac obiectul unor pretenii de proprietate, distruse din diferite cauze (incendii, inundaii etc.); evoluia unor riscuri; alte evenimente care ar pune n discuii continuitatea exploatrii. Dac, prin aplicarea procedurilor de mai sus, auditorul descoper c evenimentele posterioare au o inciden semnificativ asupra situaiilor financiare, el trebuie s determine dac acestea au fost corect avute n vedere i au fcut obiectul unei informaii corespunztoare n notele anexe la situaiile financiare. Cnd un subgrup, filial sau sucursal face obiectul unui audit din partea altui auditor, auditorul va examina procedurile acestui alt auditor referitoare la evenimentele posterioare, precum i necesitatea de a-l informa de data prevzut pentru semnarea propriului su raport de audit.
-

111.Fapte descoperite dup data raportului de audit dar naintea publicrii situaiilor financiare. Auditorul nu este inut s aplice proceduri sau s fac investigaii referitoare la situaiile financiare, dup data raportului de audit. Conducerea intreprinderii, ns, trebuie s informeze auditorul asupra evenimentelor suvenite ntre data raportului de audit i data publicrii situaiilor financiare i care sunt susceptibile s aib o influen asupra acestora. Cnd auditorul a luat la cunotin, dup data raportului su dar naintea publicrii situaiilor financiare, de evenimente care risc s aib o inciden semnificativ asupra acestora, auditorul trebuie s stabileasc dac trebuie s cear cercetarea situaiilor financiare i s discute aspectele n cauz cu conducerea intreprinderii pentru a stabili msurile care se impun. Dac conducerea intreprinderii corecteaz situaiile financiare, auditorul va pune n lucru procedurile necesare i va furniza conducerii intreprinderii un alt raport de audit, n nici un caz data noului raport nu va putea fi anterioar datei semnrii sau aprobrii situaiilor financiare i, n consecin, procedurile menionate mai sus se vor prelungi pn la data noului raport de audit. Dac conducerea intreprinderii refuz s corecteze situaiile financiare iar auditorul consider necesare aceste corecturi, el trebuie s exprime o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabil; dac raportul de audit apucase s fie depus, auditorul cere conducerii intreprinderii s nu publice, ctre teri, situaiile financiare i raportul de audit iar, dac aceasta decide totui publicarea, auditorul va lua msurile adecvate pentru a evita ca terii s utilizeze raportul su. 112.Fapte descoperite dup data publicrii situaiilor financiare. Dup publicarea situaiilor financiare auditorul nu este inut s procedeze la vreo investigaie. Dac ns auditorul a luat la cunotin, dup publicarea situaiilor financiare, de existena unui eveniment care, dac ar fi fost cunoscut la data semnrii raportului su, l-ar fi condus la modificarea opiniei, el trebuie s stabileasc dac este cazul corectrii situaiilor financiare i s discute aspectele respective cu conducerea intreprinderii.
STOICA GABRIELA Page 100

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

n cazul n care conducerea intreprinderii corecteaz situaiile financiare, auditorul va controla msurile luate de conducerea intreprinderii pentru a se asigura c toate persoanele care sunt n posesia situaiilor financiare nemodificate au luat cunotin de corectarea acestora i va ntocmi un nou raport de audit asupra situaiilor financiare. Acest nou raport de audit trebuie s cuprind un paragraf de observaii fcnd trimitere la o not anex la situaiile financiare care cuprinde motivele coreciei situaiilor financiare publicate anterior. Data noului raport de audit nu va fi anterioar celei de aprobare a situaiilor financiare corectate. n cazul n care conducerea intreprinderii nu ia msurile necesare pentru a se asigura c toate persoanele care au n posesie situaiile financiare i raportul de audit publicate anterior au fost corect informate de situaie i nu corecteaz situaiile financiare chiar dac auditorul a solicitat corectarea, auditorul va face cunoscut conducerii intreprinderii c va lua toate msurile pentru a evita ca terii s utilizeze raportul su de audit. Nu este necesar corectarea situaiilor financiare i stabilirea unui nou raport de audit atunci cnd situaiile financiare ale exerciiului urmtor sunt pe punctul de a fi publicate, cu condiia ca o informaie corespunztoare despre situaia existent s fie furnizat n notele anexate la aceste situaii financiare. 113.Examenul situaiilor financiare: solduri de deschidere. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 510 reglementeaz procedurile i principiile fundamentale i modul lor de aplicare n ce privete soldurile de deschidere. n misiunile iniiale de audit, auditorul trebuie s gseasc elemente probante suficiente i adecvate care s-i permit s se asigure c: soldurile de deschidere nu conin anomalii care s aib o influen semnificativ asupra situaiilor financiare ale exerciiului n curs; soldurile de nchidere ale exerciiului precedent au fost corect preluate sau, n cazuri deosebite, au fost ajustate retroactiv; politicile de nchidere a conturilor i metodelor de evaluare folosite au fost aplicate n mod constant, sau modificarea acestora a fost corect nregistrat i descris n notele anexe. Cnd situaiile financiare ale exerciiului precededent au fost auditate de un alt auditor, auditorul actual poate gsi elementele probante examinnd dosarele de lucru ale auditorul precedent. Dac situaiile financiare precedente nu au fost auditate acesta va pune n lucru alte proceduri. Dac prin aplicarea procedurilor specifice nu se obin elemente probante suficiente i adecvate cu privire la soldurile de deschidere, auditorul trebuie s emit o opinie cu rezerve sau se va afla n imposibilitatea de a emite o opinie. 114.Examenul situaiilor financiare. Situaiile financiare (bilan, contul de profit i pierdere i celelalte componente) constituie documente de sintez a contabilitii asupra crora auditorul i exprim opinia. Controalele efectuate asupra conturilor i-au permis auditorului s obin unele elemente probante pe baza crora s trag concluzii cu privire la diferite posturi i rubrici din situaiile financiare. Pentru a-i putea exprima opinia, auditorului trebuie s confirme c situaiile financiare sunt n acord cu concluziile sale i c ele reflect corect deciziile conducerii intreprinderii i dau o imagine fidel activitii i situaiei financiare a intreprinderii. Examenul situaiilor financiare are ca obiect verificarea: faptului c bilanul, contul de profit i pierdere i celelalte componente ale situaiilor financiare sunt coerente, concord cu datele din contabilitate, sunt prezentate conform principiilor contabile i reglementrilor n vigoare i in cont de evenimentele posterioare datei de nchidere; faptului c anexele comport toate informaiile de importan semnificativ asupra situaiei patrimoniale, financiare i rezultatele obinute. Tehnicile de examinare se bazeaz pe:
STOICA GABRIELA Page 101

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

stabilirea ratiourilor obinuite de analiz financiar i compararea lor cu cele ale exerciiilor precedente i ale sectorului de activitate; comparaiile ntre datele reieite din situaiile financiare i datele anterioare, posterioare i previziunile intreprinderii sau ale altor intreprinderi similare; compararea n procent fa de cifra de afaceri a diferitelor posturi din contul de profit i pierdere. Un obiectiv central al examinrii situaiilor financiare l constituie verificarea dac acestea dau o imagine fidel clar i complet: poziiei financiare intreprinderii; rezultatelor financiare; situaiei financiare. n cadrul aciunilor de verificare a bilanului contabil, auditorul i divizeaz diligenele verificnd i satisfacerea unor reguli generale i particulare. Reguli generale: bilanul contabil este ntocmit conform normelor contabile n vigoare; bilanul contabil este ntocmit sub o form comparativ; elementele de activ i pasiv sunt evaluate separat fr s se opereze compensaii; bilanul de deschidere corespunde cu bilanul de nchidere al exerciiului precedent. Reguli particulare. Auditorul verific modul de nregistrare a: capitalurilor proprii; mprumuturi i datorii asimilate; imobilizri; stocuri i producie n curs de execuie; conturile de teri; conturile de provizioane; conturile de trezorerie. n legatur cu rezultatul exerciiului, auditorul : examineaz unele conturi de cheltuieli; examineaz bazele de impozitare stabilite n materie de taxe i impozite asupra conturilor de venituri; examineaz situaia comparativ a diverselor conturi de venituri i cheltuieli. In legatur cu anexele la situaiile financiare, auditorul examineaz informaiile furnizate de acestea, analiznd n mod deosebit: evoluia conturilor prezentate de aceste anexe; respectarea modului i metodelor de evaluare a posturilor din bilan i din contul de profit i pierdere; metodele utilizate pentru calculul amortizrii i provizioanelor i fundamentarea lor.
-

115.Particulariti privind prile afiliate (legate) n audit. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 550 stabilete procedurile i principiile fundamentale, precum i modalitile lor de aplicare n ce privete responsabilitile auditorului referitoare la tranzaciile ntre pri legate (afiliate), aa cum sunt ele definite prin Standardul Internaional de Contabilitate nr. 24 Pri legate. Auditorul trebuie s pun n lucru proceduri de audit n vederea reuniunii de elemente probante referitoare la identificarea de ctre conducerea intreprinderii a prilor legate (afiliate), precum i la informaiile prezentate n anexe privind efectele tranzaciilor i operaiilor ntre prile legate, care au o influen semnificativ asupra situaiilor financiare.
STOICA GABRIELA Page 102

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

n timpul lucrrilor de audit, auditorul d atenie operaiilor care par neobinuite i care pot indica existena prilor legate pn atunci necunoscute ca, de exemplu: operaiuni efectuate n condiii comerciale anormale, mai ales n ce privete preul, rata dobnzii, garanii i condiii de rambursare neobinuite; operaii a cror existen nu pare justificat prin nici o motivaie logic; operaii a cror substan difer de forma acestora; operaii efectuate pe ci neobinuite; volum prea ridicat sau operaii importante realizate cu unii clieni sau furnizori, n raport cu alii; operaii nenregistrate. Printre procedurile puse n lucru de auditor se pot folosi: controalele detaliate asupra unor operaii, tranzacii, rulaje sau solduri; consultarea proceselor verbale ale adunrilor generale ale acionarilor i ale consiliului de administraie; acordarea unei atenii deosebite unor operaii de la sfritul perioadei; acordarea contractelor i conveniilor de mprumut; examenul operaiilor de cumprri sau vnzri pe pri ale unei societi n participaie; examenul operatiilor i tranzaciilor ntre pri legate identificate; obinerea unei declaraii de la conducerea intreprinderii prin care s ateste c informaiile prezentate cu privire la identificarea prilor legate sunt exhaustive i au fost corect descrise n anexele la situaiile financiare. 116.Ipoteza continuitii activitii n auditul situaiilor financiare. n timpul planificrii i realizrii misiunii de audit, auditorul trebuie s aprecieze temeinicia utilizrii de ctre conducerea intreprinderii a conveniei contabile de baz de continuare a activitii, la elaborarea situaiilor financiare. Exemple de fapte sau evenimente care, luate izolat sau mpreun, constituie semne de ntrebare asupra valabilitii conveniei contabile de baz de continuare a exploatrii, fr a fi exhaustive, sunt: capitaluri proprii sau fond de rulment negative; mprumuturi care ajung la scaden, fr perspectiv realizat de rambursare sau reealonare, sau recurgerea excesiv la credite pe termen scurt pentru a finana active pe termen lung; indicii privind retragerea suportului financiar de ctre creditori; marje brut de autofinanare negativ; indicatori financiari cheie, nefavorabili; pierderi din exploatare sau degradri importante ale activelor; stoparea politicii de distribuire de dividende; insuficiena trezoreriei pentru a face plile la scaden; refuzul creditelor furnizori; prsirea intreprinderii de ctre cadrele de conducere; pierderea unor piee importante, a unor licene importante sau furnizori principali; micri sociale, sau lipsa materiilor prime de baz; proceduri judiciare n curs care, dac sunt pierdute, pot avea consecine financiare grave; schimbri legislative sau politici guvernamentale care risc s aib efecte nefavorabile asupra intreprinderii. Responsabilitatea auditorului const n aprecierea modului n care conducerea intreprinderii a utilizat convenia contabil de baz a continuitii activitii i dac exist incertitudini semnificative n ce
STOICA GABRIELA Page 103

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

privete capacitatea intreprinderii de a continua activitatea i care ar fi trebuit s fie prezentate n anexe. El trebuie s colecteze elemente probante suficiente i adecvate pentru a confirma existena unei incertitudini semnificative referitoare la continuitatea exploatrii. Auditorul se poate gsi n una din urmtoarele situaii: a fost aplicat convenia contabil de baz a continuitii activitii dar exist o incertitudine semnificativ. n acest caz se verific dac n notele anexe au fost descrise corect faptele susceptibile de a pune n discuie continuitatea activitii; n caz afirmativ, el va emite o opinie fr rezerve dar va introduce un paragraf de observaii; n caz negativ, el va emite o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabil; situaiile financiare au fost stabilite n condiii de continuitate a activitii dar n raionamentul su profesional, auditorul reine c intreprinderea nu va fi n msur s continue activitatea; n acest caz, el va emite o opinie defavorabil; conducerea intreprinderii refuz s fac sau s completeze analizele sale pentru a evalua de o manier complet aspectele legate de continuitatea activitii; auditorul poate introduce o rezerv n raportul su, ca urmare a limitrii ntinderii lucrrilor sale. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 570 stabilete procedurile i principiile fundamentale, ct i modul lor de aplicare n ce privete responsabilitile auditorului n legtur cu aplicarea conveniei contabile de baz a continurii activitii la elaborarea situaiilor financiare ale intreprinderii. 117.Auditul estimrilor contabile. Estimarea contabil desemneaz o evaluare aproximativ a sumei unui element n absena unei metode precise de msurare (determinare). Cele mai frecvente estimri contabile se refer la: provizioane pentru deprecierea stocurilor i creanelor; amortizarea imobilizrilor asupra duratei lor de via estimat; venituri anticipate; impozite amnate; provizioane pentru riscuri privind procesele n curs; pierderi asupra unor contracte pe termen lung; provizioane pentru garanii. Auditorul trebuie s reuneasc elementele probante suficiente i adecvate asupra estimrilor contabile cuprinse n situaiile financiare: caracterul rezonabil al acestor estimri i corecta i completa prezentare a informaiilor n anexe. n acest scop, auditorul poate: examina i testa procedurile urmate de conducerea intreprinderii pentru efectuarea estimrii; utiliza o estimare independent pentru a o compara cu cea efectuat de conducerea intreprinderii; revedea evenimentele posterioare nchiderii exerciiului pentru a stabili dac estimarea se confirm. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 540 stabilete procedurile i principiile fundamentale ct i modul lor de aplicare n ce privete auditul estimrilor contabile coninute n situaiile financiare. 118.Procedurile analitice n auditul situaiilor financiare. Procedurile analitice cuprind compararea informaiilor financiare ale intreprinderii: cu informaiile comparabile ale exerciiilor precedente; cu rezultatele stabilite de intreprindere bazate pe bugete sau pe previziuni sau estimate de auditor (cum ar fi cele privind cheltuielile cu amortizrile); cu informaiile similare din sectorul de activitate din care face parte intreprinderea.
STOICA GABRIELA Page 104

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

Procedurile analitice sunt utilizate n diferite etape ale misiunii de audit i anume: pentru a ajuta auditorul s planifice natura, calendarul i ntinderea altor proceduri de audit (etapele anterioare); n controalele substantive pentru gsirea elementelor probante; ca mijloc de revizuire a coerenei de ansamblu a situaiilor financiare (etapa V - urmtoare). Atunci cnd auditorul folosete procedurile analitice ca i controalele substantive, trebuie s in seama de unii factori precum: obiectivele procedurilor analitice i gradul de fiabilitate al lor; disponibilitatea informaiilor i fiabilitatea lor; sursele informaiilor disponibile; sursele externe independente sunt n general mai fiabile dect sursele interne; caracterul comparabil al surselor disponibile; cunotinele dobndite cu auditurile precedente etc. tehnica procedurilor analitice este reglementat prin Standardul Internaional de audit (ISA) nr. 520. 119.Confirmarea extern (direct). Este o procedur care const n a cere unui ter avnd legturi de afacere cu intreprinderea verificat, s confirme direct auditorului informaiile privind existena operaiilor, a soldurilor etc. Auditorul are latitudinea de a determina condiiile i ntinderea acestei proceduri. Procedura se demareaz cu acordul conducerii intreprinderii supus controlului; dac aceasta nu se arat favorabil pentru o astfel de procedur, auditorul se poate gsi n una din urmtoarele dou situaii: - sau consider c tehnicile compensatorii de control i aduc elemente suficiente de prob; - sau consider c alte controale nu-l conduc la elemente probante fa de limitele impuse de conducerea intreprinderii, care va suporta consecinele necesare cu privire la certificare. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 505 definete principalele cazuri n care auditorul are obligaia s procedeze la folosirea tehnicii confirmrii directe: confirmarea unor cauze n baza crora s-au realizat unele tranzacii; confirmarea de ctre bnci a soldurilor conturilor i alte informaii considerate necesare; confirmarea conturilor de clieni i debitori; confirmarea stocurilor n depozite vamale, n consignaie i alte stocuri la teri; valori imobiliare cumprate prin intermediari financiari; mprumuturi de la teri; confirmarea soldurilor costurilor de furnizori i creditori. Confirmarea poate s fie pozitiv, atunci cnd terul solicitat i exprim acordul asupra informaiei primit sau furnizeaz chiar el informaia, sau negativ, atunci cnd terului solicitat I se cere s nu rspund dect n cazul n care nu este de acord cu informaia care i s-a prezentat. Auditorul trebuie s ia n consideraie orice fapt de natur s pun n discuie fiabilitatea rspunsului obinut la cererea de confirmare extern (direct). Procedurile i principiile fundamentale, precum i modalitile lor de aplicare, n legtur cu utilizarea de ctre auditor a procedurii confirmrii externe (directe) ca mijloc de obinere a elementelor probante, sunt reglementate prin Standardul Internaional de Audit (ISA) nr.505, aplicabil ncepnd cu auditul situaiilor financiare ale anului 2001. 120.Tehnica observrii fizice. Observarea fizic este mijlocul cel mai eficace de verificare a existenei unui activ, ns ea nu aduce dect o parte din elementele probante necesare i anume numai existena bunului respectiv; celelalte

STOICA GABRIELA Page 105

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

elemente probante ca; proprietatea asupra bunului,valoarea atribuit etc. trebuie verificate prin alte tehnici. Aciunile ntreprinse de auditor pe linia controlului stocurilor, de exemplu, au ca obiectiv asigurarea c: intreprinderea a prevzut mijloace corespunztoare care permit recenzarea activelor n condiii de fiabilitate; aceast faz a interveniei const n studierea procedurilor de inventariere i se situeaz deci naintea inventarierii propriuzise; aceste mijloace sunt puse n aplicare n mod satisfctor; aceast faz const n verificarea faptului c persoanele nsrcinate cu inventarierea aplic n mod corect procedurile i se situeaz n timpul inventarierii propriu-zise; lucrrile de inventariere au fost corect exploatate (valorificate); aceast faz const n a controla dac cantitile recente sunt cele utilizate pentru evaluarea sumei stocurilor i se situeaz deci dup inventarierea propriu-zisa. 122.Elementele probante: definiie, rol, criterii de apreciere. Potrivit Standardelor Internaionale de Audit, elementele probante ntr-o misiune de audit (audit evidence sau elments probants) reprezint informaii obinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe care acesta i fondeaz opinia; aceste informaii constau n documente justificative i documente contabile care stau la baza situaiilor financiare i care sunt coroborate cu informaii din alte surse. Elementele probante sunt obinute printr-o combinare adecvat a testelor de procedur cu controalele substantive sau numai prin controalele substantive. Testele de procedur sunt testele care permit obinerea de elemente probante privind eficacitatea conceperii i funcionrii sistemelor contabile i de control intern. Controalele substantive sunt controale proprii ale auditorului n contabilitatea intreprinderii i constau n proceduri care urmresc obinerea elementelor probante prin care sunt detectate anomalii semnificative n situaiile financiare; ele sunt de dou tipuri: controale privind tranzaciile, operaiile i soldurile conturilor; proceduri analitice care constau n analiza tendinelor i ratiourilor (rapoartelor) semnificative, examenul variaiilor i examene de coeren cu alte informaii. n funcie de credibilitatea informaiilor obinute n etapele precedente, auditorul stabilete programele de control a conturilor pe baza crora s poat obine elementele probante necesare fundamentrii opiniei sale. Aceast etap a misiunii are, deci, ca obiectiv reunirea elementelor probante pentru a putea exprima o opinie motivat asupra conturilor anuale, ceea ce presupune asigurarea respectrii regulilor legale i regulamentare de ctre intreprindere i anume: regulile de prezentare i de evaluare stipulate n normele legale i n cele profesionale; reguli de pruden; regulile referitoare la inventarieri; reguli de inere a registrelor i a contabilitii; existena activelor i faptul c acestea aparin intreprinderii; pasivele patrimoniale, veniturile i cheltuielile privesc intreprinderea n cauz. Elementele probante trebuie s ndeplinesc cumulativ dou condiii de calitate pentru a putea s stea la baza fondrii unei opinii: s fie suficiente i s fie juste (adecvate). Caracterul suficient se stabilete n raport cu numrul de elemente probante colectate; caracterul just se apreciaz n raport cu gradul de adecvare, cu pertinena, fiabilitatea lor. n mod normal, auditorul consider necesar s se sprijine pe elemente probante care nu sunt concludente prin ele nsele, dar care contribuie la elaborarea convingerii sale. El poate deseori s fie determinat s caute elemente probante de surs sau natur diferit pentru a corobora o aceeai afirmaie. Elementele probante trebuie, n ansamblul lor, s permit auditorului s-i fac o opinie cu privire la situaiile financiare. n general, auditorul nu examineaz totalitatea informaiilor la care are acces pentru
STOICA GABRIELA Page 106

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

a-i forma opinia, n msura n care el poate ajunge la o concluzie cu privire la soldul unui cont, o categorie de operaii sau un control intern, aplicnd tehnici de sondaj bazate pe raionament profesional sau eantion statistic. Factorii care influeneaz raionamentul auditorului n legtur cu ceea ce constituie elemente probante suficiente cuprind: Importana riscului de inexactitate; acest risc poate depinde de: natura elementelor n cauz; adecvarea controlului intern; natura activitilor realizate; existena unor situaii susceptibile de a exercita o influen neobinuit asupra conducerii intreprinderii; situaia financiar a intreprinderii. Importana relativ a elementului avut n vedere, innd seama de ansamblul informaiilor bilanului contabil. Experiena cptat n cursul unor auditri anterioare. Concluziile procedurilor de audit, n special descoperirea eventual a unor fraude sau erori. Tipul de informaie disponibil. n cazul obinerii de elemente probante pornind de la testele de procedur, aspectele sistemelor contabile i de control intern asupra crora auditorul va strnge elemente probante se refer la: conceperea sistemelor contabile i de control intern; sunt aceste sisteme concepute de o manier care s previn sau s detecteze i corecteze anomalii semnificative? funcionarea sistemelor contabile i de control intern; aceste sisteme au funcionat de o manier satisfctoare pe toat perioada? n colectarea elementelor probante pornind de la procedurile de conformitate, auditorul se asigur de posibilitatea obinerii unor afirmaii n materie: de existen: controlul intern exist? de eficacitate: controlul intern funcioneaz eficace? de permanen: controlul a funcionat eficace pe toat perioada n cursul creia auditorul nelege s se sprijine pe el? n cazul obinerii de elemente probante pornind de la controalele substantive, auditorul trebuie s determinedac elementele rezultate din aceste controale precum i din testele de procedur sunt suficiente i adecvate pentru a stabili dac la elaborarea situaiilor financiare de ctre conducerea ntreprinderii au fost ntrunite criteriile urmtoare: de existen: un element al activului sau pasivului exist la un moment dat; de drepturi i obligaii: un element de activ este un drept al intreprinderii iar un element de pasiv este o obligaie pentru intreprinderea dat, la un moment dat; de apartenen (de realitate) tranzaciile sau evenimentele se refer la intreprinderea dat i s-au produs n cursul perioadei respective; de exhaustivitate: activele, datoriile, tranzaciile sau evenimentele au fost nregistrate i toate faptele importante au fost menionate; de evaluare: nregistrarea unui activ sau a unei datorii s-a fcut la valoarea lor de inventar; de msurare: o operaie sau un eveniment este nregistrat la valoarea sa de tranzacionare i un venit sau o cheltuial aparin perioadei; de prezentare si publicitate: o informaie este prezentat, clasat i descris conform referenialului contabil aplicabil.

STOICA GABRIELA Page 107

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

Obinerea de elemente probante privind o informaie dat, de exemplu, existena de stocuri, nu scutete obinerea de elemente probante pentru o alt afirmaie, de exemplu, evaluarea lor. Auditorul poate obine un grad de certitudine mai ridicat atunci cnd elementele probante adunate, de origine i de natur diferite, sunt concordante. n acest caz, auditorul poate obine un grad de certitudine global superior celui pe care l obine din fiecare din elementele probante luate izolat. Invers, atunci cnd elementele probante obinute din surse diferite nu sunt concordante ntre ele, poate fi necesar folosirea unor proceduri suplimentare n scopul rezolvrii contradiciei. Trebuie s existe un raport rezonabil ntre costul pentru obinerea unor elemente probante i utilitatea informaiei obinute. Cu toate acestea, dificultile i costurile suportate pentru a controla un element deosebit nu pot justifica valabil, prin ele nsele, omisiunea unei proceduri. Atunci cnd auditorul are dubii legitime cu privire la o informaie care prezint o importan semnificativ, el trebuie s se strduiasc s obin elemente probante suficiente pentru a elimina aceste dubii. Dac nu este n msur s obin aceste elemente probante suficiente, el nu trebuie s formuleze o opinie fr rezerv. 123.Programul de control: rol, coninut, forme de prezentare. Nu exist un program standard de control al conturilor deoarece acest program depinde exclusiv de rezultatele etapelor precedente i de caracteristicile fiecrei intreprinderi. Dup cum s-a vzut, etapa de cunoatere a intreprinderii a permis determinarea domeniilor semnificative, a zonelor de risc i a naturii operaiilor; n etapa referitoare la aprecierea controlului intern, auditorul a avut posibilitatea identificrii existenei controlului intern pe care se poate sprijini i verificrii modului de funcionare a acestuia. Numai n funcie de aceste fluxuri de informaii i de gradul de fiabilitate al lor auditorul i stabilete programul de control al conturilor care, aa cum s-a mai amintit, poate fi restrns sau extins. Pentru stabilirea programului de control, auditorul va utiliza planul de misiune i foaia de sintez a aprecierii controlului intern, documente ce asigur legtura cu etapele precedente. Programul de control poate fi stabilit pe o foaie de lucru special, care conine rubricile urmtoare: lista controalelor de efectuat, ordonat pe seciunile situaiilor financiare; aceste controale trebuie ct mai bine detaliate pentru a fi uor de identificat documentele i informaiile necesare a se solicita intreprinderii; ntinderea eantionului: innd seama de pragul de semnificaie i de evenimentele erori ce pot fi descoperite, este indicat ca n aceast coloan s se menioneze volumul sondajelor de efectuat pentru controlul respectiv; indicarea datei la care a fost efectuat controlul este foarte important, avnd n vedere c, calitatea unui control depinde de data la care s-a efectuat. Aceast coloan va fi completat pe msura avansrii programului de control, ceea ce permite urmrirea cronologic a lucrrilor; o referin pentru foaia de lucru; probleme ntlnite: aceast coloan se folosete pentru supervizarea lucrrilor i pentru a stabili sinteza rezultatelor controalelor. Un exemplu de structur a unui program de control se prezint astfel: Program de control Ref: Dosar - controlul imobilizrilor Pag: Exercii Auditor: Data: u Data crerii: Viza responsabilului: Data actualizrii:

STOICA GABRIELA Page 108

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

Controale de efectuat Verificarea achiziiilor exerciiului pe baz de comenzi, facturi i recepii

Mrimea eantionului Sume mai mari de 75.000 mii lei

Fcut de la data de . Ionescu 16/03/95

Referina (Foaia de lucru) A6

Probleme ntlnite Nimic

124.Coninutul unui raport asupra controlului intern. Auditorul semnaleaz conducerii intreprinderii-client observaiile pe care acesta le are asupra controlului intern, oral sau n scris. Dac descoper lacune grave, el apreciaz dac refuz certificarea sau o face cu rezerve. El poate sugera ameliorarea sistemului existent. Comunicarea observaiilor poate fi fcut printr-un Raport asupra controlului intern, al crui coninut trebuie s respecte urmtoarele principii: prezentarea unei scurte sinteze asupra a ceea ce este esenial pentru a folosi conducerii societii; prezentarea detaliat a problemelor pe servicii sau subuniti ale societii pentru a putea fi uor difuzate; analiza fiecrei probleme n mod logic, de o manier constructiv, pentru a permite societii s utilizeze raportul ca un instrument de ameliorare a procedurilor n patru pri: introducere i sintez, sumar, detalii i anexe. Nota de introducere i sintez poate cuprinde: o amintire rapid a misiunii, a locului i rolului activitii de apreciere a controlului intern, condiiile de executare i metodele utilizate; concluziile raportului (cu eventuale trimiteri la prile din raport care detaliaz problema); data i semntura. Nota de introducere i sintez are ca scop s permit destinatarilor principali (conducerea societii) s aib rapid cunotin de concluziile eseniale. Sumarul raportului poate figura imediat dup nota de introducere i sintez i poate fi prezentat n diferite feluri: recapitularea diferitelor titluri i puncte care vor fi reluate n partea de Detalii, reluarea rapid a tuturor slbiciunilor constatate. Detaliile raportului corespund la ceea ce a fost anunat n Sumar; structurarea detaliilor se face urmrindu-se anumite principii: prezentarea punctelor n ordinea importanei; recapitularea punctelor pe seciuni, funcii sau grup de conturi; o parte poate fi avut n vedere pentru sfaturi mai puin importante; o parte separat poate fi destinat punctelor care pot avea o inciden asupra certificrii (ns atenie ca aceast parte s nu infirme opinia emis asupra situaiilor financiare n raportul general); sfaturile date n cursul exerciiului precedent pot fi reluate aici dac acestora nu li s-a dat curs. Fiecare din punctele prezentate trebuie s conin informaiile urmtoare: descrierea punctelor slabe constatate; consecine i incidene asupra situaiilor financiare; sfaturi i msuri care permit ameliorarea situaiei. 125.Ce sunt testele de conformitate.
STOICA GABRIELA Page 109

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

Sunt testele pe care auditorul le face n etapa de confirmare a nelegerii sistemului contabil i de control intern. Auditorul selecioneaz un mumr limitat de tranzacii crora le urmrete circuitul i reine dac controalele prevzute au fost efectuate. Testele de conformitate pot fi realizate dup diferite modaliti: observare direct; confirmare verbal a celor ce utilizeaz procedura respectiv; existena mijloacelor utizate (tampile, vize, fiiere etc.); observarea ulterioar, constnd din reluarea n ntregime a circuitului plecnd de la origine, pentru a-l testa. 126.Ce sunt testele de permanen. Sunt testele pe care auditorul le face n etapa de evaluare preliminar a modului de funcionare a sistemului contabil i de control intern. Acestae au ca obiect verificarae dac punctele forte i cele slabe identificate n sistemul contabil fac obiectul unei aplicri efective i constante. Aceste teste trebuie s fie suficient de ample pentru a convinge c procedurile controlate sunt aplicate ntr-o manier permenent i fr defeciuni. 127.Evaluarea controlului intern: coninut, etape. Cnd estimeaz c poate s se sprijine pe fiabilitatea controlului intern pentru a limita intinderea sondajelor sale i a controalelor proprii asupra conturilor, auditorul va verifica funcionarea acestui control intern. Auditorul efectueaz un studiu i o evaluare a sistemelor considerate semnificative n scopul identificrii controalelor interne pe care dorete s se sprijine, pe de o parte, precum i riscurile de eroare n tratarea datelor i informaiilor pe de alt parte. Toate aciunile intreprinse de auditor n aceast etap sunt concentrate asupra a trei ntrebri care furnizeaz baza de apreciere a sistemului de control intern: care sunt procedurile efective, n funciune, care au ca obiectiv realizarea unui control intern eficient? aceste proceduri sunt aplicate? n ce masur aceste proceduri satisfac realizarea unui bun control intern i deci pot conduce la elaborarea de documente financiar-contabile corecte? Auditorul nu trebuie s verifice ansamblul controlului intern, ci numai acele elemente ale acestuia pe care vor sa se sprijine, alctuind n acest sens un program de verificare a controlului intern. Obiectivul urmrit prin aprecierea controlului intern este de a determina n ce msur auditorul se poate sprijini pe acest control pentru a-i putea defini natura, ntinderea i calendarul lucrrilor i interveniilor sale. Etapele aprecierii controlului intern: a) nelegerea i descrierea sistemelor semnificative; b) confirmarea nelegerii sistemului; testele de conformitate; c) evaluarea riscurilor de eroare; d) verificarea funcionrii controlului intern; e) evaluarea preliminar; teste de permanen; f) evaluarea final i incidena asupra misiunii. 128.Planul de misiune: coninut, rol. Dup cunoaterea particularitilor intreprinderii, profesionistul contabil are posibilitatea s i orienteze misiunea n funcie de domeniile i sistemele semnificative; aceast orientare are ca obiectiv identificarea riscurilor care pot avea o inciden semnificativ asupra situaiilor financiare i deci asupra programrii i planificrii misiunii de audit, permind:
STOICA GABRIELA Page 110

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

determinarea naturii i ntinderii controalelor n raport cu pragul de semnificaie ales; organizarea lucrrilor de audit astfel nct s fie atins obiectivul de a certifica situaiile financiare n mod raional, cu maxim de eficacitate i n cadrul termenelor convenite cu clientul. Planul de misiune este n fapt programul general de munc n care sunt sintetizate toate informaiile obinute pe baza crora s poat fi orientat i planificat misiunea de audit. Este documentul care servete ca instrument de baz pentru toi intervenanii de-a lungul ntregii misiuni de audit. Redactarea planului de misiune i pe aceast baz a programului de munc presupune: alegerea membrilor echipei n funcie de experiena i cunotinele lor n sectorul de activitate al intreprinderii; repartizarea lucrrilor pe oameni, n timp i n spaiu (subuniti, filiale n ar i n strintate etc.); utilizarea lucrrilor realizate de auditorul intern al intreprinderii de ali auditori externi sau experi; coordonarea cu auditorii de la societile-surori i de la societatea-mam; solicitarea de specialiti pentru studierea sistemelor i datelor informatizate n orice alte domenii (juridic, fiscal, tehnic etc.); calendarul edinelor AGA i CA; termenul de depunere a raportului. Planul de misiune este deci un instrument de lucru care permite luarea de decizii cu privire la: lucrrile de efectuat, mijloacele necesare, datele interveniilor n teren, rapoarte i relaii de stabilit, bugetul de timp i costurile angajate. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 300 intitulat Planificarea lucrrilor de audit prevede obligaia planificrii activitii de audit ca o msur de asigurare c aceast activitate se realizeaz de o manier eficient. IAS nu prevede un anumit model al planului de misiune (planului de audit), forma i fondul acestuia variind n funcie de talia intreprinderii, complexitatea auditului, metodologia i tehnologia specificat utilizat de auditor; din planul de misiune nu pot lipsi informaii care se refer la: cunoaterea activitilor intreprinderii, nelegerea sistemului contabil i de control intern, riscul i pragul de semnificaie, natura calendarului i ntinderea procedurilor de audit i coordonarea, conducerea, supravegherea i revizuirea lucrrilor.
-

129.Orientarea i planificarea auditului. n aceast etap profesionistul contabil obine informaii cu privire la particularitile intreprinderii, zonele sale de risc, domeniile i sistemele semnificative, informaii care s-I permit orientarea i planificarea controalelor astfel nct s fie prevenite lucrri inutile sau care nu vor servi realizrii obiectivelor misiunii de audit. Principalele lucrri din aceast etap sunt: 1. Culegerea de informaii generale asupra intreprinderii 2. Identificarea domeniilor i sistemelor semnificative 3. Redactarea Planului de misiune (planului de audit) 4. Elaborarea programului de munc 130.Programul de munc. Pentru realizarea prevederilor Planului de misiune, ISA 300 prevede obligaia pentru auditor de a elabora i documenta un Program de munc n care sunt definite natura, calendarul i ntinderea procedurilor de audit necesare. Programul de munc este un ansamblu de instruciuni puse n atenia tuturor participanilor la misiunea de audit care permit controlul bunei execuii a lucrrilor pe tot parcursul misiunii de audit. Programul de
STOICA GABRIELA Page 111

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

munc poate, de asemenea, s detalieze obiectivele auditului, precum i bugetul de timp pentru fiecare rubric i pentru fiecare procedur de audit folosit. Pentru elaborarea programului de munc auditorul va aprecia evaluarea specific a riscurilor inerente i a riscurilor legate de control, ct i nivelul de asigurare care ar urma s fie furnizat de controalele substantive (controalele proprii ale auditorului). Altfel spus, Programul de munc este o detaliere a tuturor elementelor coninute n Planul de audit (de misiune), n vederea asigurrii ndeplinirii acestuia din urm. Coninutul tip al unui Plan de misiune este prezentat n continuare cu titlu de exemplu. PLANUL DE MISIUNE - coninut tip I. Prezentarea intreprinderii: Denumirea Sediul social Capital social i acionari nregistrare Scurt istoric Consideraii succinte privind obiectivul de activitate, piaa, concurena II. Informaii contabile: Bugete i conturi previzionale Particularitile sistemului contabil Principiile contabile; permanene;comparabiliti plurianuale III. Definirea misiunii: Natura misiunii: conturi anuale; conturi consolidate; previziuni etc. Ali auditori, experi sau cenzori cu misiuni n intreprindere IV. Sisteme i domenii semnificative: Prag de semnificaie Funcii i conturi semnificative Zone de risc identificate Controale semnificative pe care ne putem sprijini V. Orientarea programului de lucru: Aprecierea controlului intern Lucrri deosebite Confirmri de obinut (interne i externe) Inventare fizice Asisten de specialitate necesar (informatic, fiscalitate etc.) Documente de obinut VI. Echipa i bugetul; VII. Planificarea: Repartizarea lucrrilor Datele interveniilor pe etape Lista rapoartelor, scrisorilor de confirmare i alte documente ce urmeaz a fi emise (cu datele limit). 131.Faze i etape n executarea unei misiuni de audit de baz. Toate activitile i lucrrile ocazionate de realizarea unei misiuni de audit de baz asupra situaiilor financiare ale unei entiti pot fi grupate n trei faze i zece etape care, n succesiunea lor logic i practic, aa cum se pot identifica n Standardele Internaionale de Audit, se prezint astfel: Faze
STOICA GABRIELA Page 112

Etape

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

acceptarea mandatului i contractarea lucrrilor de orientarea i planificarea auditului aprecierea controlului intern controlul conturilor examenul situaiilor financiare evenimente posterioare nchiderii exerciiului utilizarea lucrrilor altor profesioniti alte lucrri necesare nchiderii raportul de audit documentarea lucrrilor de audit

Faza iniial Faza executrii lucrrilor

audit
-

Faza final

132.Acceptarea mandatului i contractarea lucrrilor de audit. nainte de a contracta o lucrare de audit a situaiilor financiare ale unei entiti, auditorul trebuie s aprecieze posibilitatea de a ndeplini aceast misiune; trebuie s in seama de unele reguli profesionale i de deontologie. Aciunile intreprinse n aceast etap permit auditorului s colecteze informaiile necesare fundamentrii deciziei de acceptare a misiunii, i acestea se refer la: cunoaterea global a intreprinderii (existena riscurilor nu presupune c auditorul refuz mandatul, ns decizia sa de a accepta este luat n cunotin de cauz, urmnd s ia toate msurile necesare, n consecin); examenul de independen i de absen a incompatibilitilor; examenul competenei; contactul cu fostul auditor sau cenzor; decizia de acceptare a mandatului; fia de acceptare a mandatului. Contractarea lucrrilor de audit Normele legale romneti prevd obligaia ca activitatea profesionitilor contabili s se desfoare pe baz de contracte de prestri servicii fr a se face vreo distincie ntre misiunile de audit legal care presupun desemnarea acestor profesioniti de ctre adunarea general a intreprinderii auditate i misiunile de audit contractual. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 210 prevede c auditorul i clientul trebuie s convin termenii i condiiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnai intr-o Scrisoare de misiune de audit (Lettre de mission daudit sau Angajament letter) sau n orice alt tip de contract adecvat. Auditorul poate s decid s nu trimit o nou scrisoare de misiune pentru fiecarer din exerciiile viitoare. La primirea solicitrii din partea intreprinderii-client, auditorul trebuie s aprecieze dac unii termeni din scrisoarea de misiune ar trebui modificai, innd seama de evoluia semnificativ a naturii sau importanei activitilor clientului su. 133.Ce este i ce conine scrisoarea de misiune (de angajament)? Standardul International de Audit (ISA) nr. 210 prevede ca auditorul i clientul trebuie s convin termenii i condiiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnai ntr-o Scrisoare de misiune de audit. Indiferent de forma pe care o mbrac relaia contractual, din documentul respectiv nu trebuie s lipseasc termenii i condiiile urmtoare: - obiectivul auditului situaiilor financiare; responsabilitatea conducerii intreprinderii cu privire la pregtirea i prezentarea situaiilor financiare;
STOICA GABRIELA Page 113

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

ntinderea lucrrilor de audit, fcnd referire la legislaia aplicabil, la reglementrile sau recomandarea organismelor profesionale al cror membru este auditorul; forma oricrui raport sau alte comunicri n legatur cu rezultatele misiunii de audit; riscul inevitabil de nedetectare a unor anomalii semnificative, ca urmare a sondajelor i a altor limite inerente oricrui sistem contabil i de control intern; necesitatea de a avea acces fr restricii la orice document contabil, piese justificative sau alte informaii solicitate. Auditorul poate s decid s nu trimit o nou scrisoare de misiune pentru fiecare din exerciiile viitoare.
-

134.Care sunt prevederile de baz ale contractului de prestri de servicii de audit? obiectivul auditului situaiilor financiare; responsabilitatea conducerii ntreprinderii cu privire la pregtirea i prezentarea situaiilor financiare; ntinderea lucrrilor de audit, fcnd referire la legislaia aplicabil, la reglementrile sau recomandarea organismelor profesionale al cror membru este auditorul; forma oricrui raport sau alte comunicri n legtur cu rezultatele misiunii de audit; riscul inevitabil de nedetectare a unor anomalii semnificative, ca urmare a sondajelor i a altor limite inerente oricrui sistem contabil i de control intern; necesitatea de a avea acces fr restricii la orice document contabil, piese justificative sau alte informaii solicitate. 135.Ce este expertul contabil? Expertul contabil este un profesionist contabil abilitat s exercite profesia contabil n condiiile fixate prin normele internaionale i prin O.G. nr. 65/1994, aprobat prin Legea nr. 42/1995 cu modificrile i completrile ulterioare; aceste norme definesc expertul contabil ca fiind profesionistul abilitat s revizuiasc i s aprecieze contabilitatea entitilor de care nu este legat printr-un contract de munc, i s ateste regularitatea i sinceritatea situaiilor financiare ale unei entiti. 136.Care sunt normele de referin n auditul situaiilor financiare? n auditul situaiilor financiare ale unei entiti sunt folosite dou categorii de norme de referin: norme contabile i norme de audit. 138.Ce sunt i ce rol au normele contabile? Normele (standarde) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilitii care sunt, de regul, organisme de interes public, autonome. Normele contabile sunt comune i obligatorii pentru toi cei care stabilesc, controleaz i utilizeaz situaiile financiare. Entitile care au obligaia de a stabili situaii financiare sunt cele prevzute la art. 1 din Legea Contabilitii. Cei care controleaz sunt prevzui prin legislaia fiecrei ri (auditori, cenzori) i au ca referin n activitatea lor normele contabile. Situaiile financiare sunt destinate s satisfac nevoile comune de informaii ale unei game largi de utilizatori. Pentru muli utilizatori aceste situaii financiare constituie singura surs de informaii complementare care s le satisfac nevoile. Aceste situaii financiare trebuie s fie stabilite potrivit uneia sau mai multora din referinele urmtoare: standarde internaionale de raportare financiar; standarde sau norme contabile naionale; alte referine contabile bine precizate i recunoscute, aplicate pentru elaborarea i prezentarea situaiilor financiare.
STOICA GABRIELA Page 114

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

Normele contabile internaionale sunt stabilite de IASCF (Fundaia Comitetului pentru Standarde Internaionale de Contabilitate) i sunt denumite generic Standardele Internaionale de Raportare Financiar (IFRS) care cuprind: Standardele Internaionale de Raportare Financiar emise de IASB (IFRS); Standardele Internaionale de Contabilitate (IAS); standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC; alte documente emise de IASB, SIC sau IFRIC. 139.Ce este i cum se determin pragul de semnificaie? n general, prin prag de semnificaie se nelege nivelul, mrimea unei sume peste care auditorul consider c o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea i sinceritatea situaiilor financiare, ct i imaginea fidel a rezultatului, a situaiei financiare i a patrimoniului intreprinderii. Altfel spus, pragul de semnificaie reprezint ceea ce n contabilitatea anglo-saxon poart denumirea de materialitate, adic nivelul de eroare sub care nelegerea i interpretarea situaiilor financiare nu vor fi afectate semnificativ. De exemplu, diferena dintre un profit net de 499mii lei i unul de 500 mii lei nu pare s influeneze evaluarea unei societi comerciale, n timp ce dou cifre alternative de 250 mii lei i 500 mii lei par s fie substanial diferite i probabil vor duce la o evaluare destul de diferit a societii. La nceputul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificaie este necesar pentru a determina domeniile i sistemele semnificative. n cursul misiunii, pragurile de semnificaie determinate pentru controlul fiecrei seciuni din situaiile financiare permite orientarea programelor de munc spre riscurile existente, prin stabilirea mai corect a eantioanelor de control; aceasta evit angajarea n lucrri care nu vor servi la fundamentarea opiniei asupra situaiilor financiare. Aceste praguri sunt, n general, inferioare pragului global pentru a ine cont de cumulul posibil al erorilor constatate. La sfritul misiunii, pragul global permite auditorului s aprecieze dac erorile constatate trebuie s fie corijate sau s fac obiectul unei meniuni n raport, dac intreprinderea refuz s le corijeze. Ca urmare, stabilirea unor praguri de semnificaie permite: orientarea mai bun i planificarea misiunii; evitarea lucrrilor inutile; justificarea deciziilor referitoare la opinia emis. Pentru determinarea pragului de semnificaie pot fi utilizate diferite elemente de referin: capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc. Definirea pragului de semnificaie permite auditorului nc de la nceputul activitii (misiunii) sale s aprecieze mai bine sistemele i conturile susceptibile s conin erori sau inexactiti semnificative, iar la sfritul misiunii s aprecieze dac anomaliile pe care le-a descoperit trebuie s fie corectate n cadrul exerciiului, n scopul de a putea emite o opinie fr rezerve. Unele circumstane particulare trebuie avute n vedere la determinarea pragului de semnificaie: existena unor prevederi legale, statutare sau contractuale; evoluia important de la un an la altul a unor posturi; capitaluri proprii sau rezultate anormale. 140.Ce este i cum se calculeaz eroarea estimat prin extrapolare direct? Eroarea estimat este eroarea pe care auditorul a calculat-o n etapa de determinare a pragului de semnificaie i se calculeaz astfel: se determin numrul erorilor la nivelul uni eantion; se estimeaz apoi erorile prin extrapolare direct la ntreaga populaie;
STOICA GABRIELA Page 115

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

se calculeaz eroare estimat innd cont de eroarea de eantionare stabilit. Exemplu: n cursul auditrii stocurilor, au fost descoperite supraevaluri n sum net de 4.000 dintr-un eantion de 60.000 extras dintr-o populaie de 500.000. Se va proceda la estimarea erorilor prin extrapolare direct, astfel: (Valoarea net a Valoarea total erorilor din eantion (4.000) x a populaiei (500.000)) _________________________________________________________ = Eroarea estimat prin extrapolare direct (33.500) Valoarea total a eantionului (60.000) Eroarea de eantionare se stabilete la 50% (nivelul e stabilit de auditor) din suma erorii estimate prin extrapolare direct (50% x 33.500 = 16.750). Rezult o estimare a valorii totale a prezentrilor eronate la stocuri de 50.250, adic 33.500 + 16.750.

141.Ce este i cum se estimeaz eroarea tolerabil? Eroarea tolerabil este o eroare maximal ntr-o populaie selecionat pe care auditorul poate s o accepte trgnd concluzii c rezultatele sondajului au atins obiectivul auditului. 142.Riscul de audit: componente i relaiile ntre acestea. Riscul de audit reprezint riscul ca auditorul s exprime o opinie incorect prin faptul c erori semnificative exist n situaiile financiare. El se divide n trei: riscul inerent (RI), riscul legat de control (RC) i riscul de nedetectare (RN). Relaia dintre acestea se poate prezenta sub forma urmtoare: RA = Ri x RC x RN 143.Ce este riscul legat de control? Riscul legat de control const n faptul c o eroare semnificativ n cont sau ntr-o categorie de operaiuni, izolat sau mpreun cu alte solduri de cont sau categorii de operaiuni, nu este nici prevenit, nici descoperit i corectat prin sistemul contabil i de control intern utilizate. Riscul legat de control nu poate fi n ntregime eliminat, avnd n vedere limitele inerente oricrui sistem contabil i de control intern. n general, auditorul fixeaz un nivel ridicat al riscului legat de control, atunci cnd: sistemele contabile i de control intern nu sunt aplicate corect; sistemul contabil i de control intern al intreprinderii sunt considerate ca insuficiente. Cnd evaluarea riscului legat de control se face la un nivel redus, auditorul va trebui s documenteze elementele pe care se sprijin n concluziile sale. 144.Ce este riscul inerent? Riscul inerent const n posibilitatea ca soldul unui cont sau c o categorie de operaiuni s comporte erori semnificative, izolate sau mpreun cu erorile din alte conturi sau categorii de operaiuni, datorit unui control intern insuficient. Pentru a evalua riscul inerent, auditorul recurge la judeci profesionale bazate pe evaluarea unor factori ca: experiena i cunotinele cadrelor de conducere, eventualele schimbri intervenite n cursul exerciiului la nivelul conducerii; presiuni exercitate asupra conducerii i alte mprejurri de natur a incita la prezentarea unor situaii financiare inexacte (numr mare de intreprinderi falite n sectorul de activitate); natura activitilor desfurate de intreprindere (uzura moral a tehnologiei, echipamentelor, produselor i serviciilor, structuri neadecvate); factori influennd sectorul din care face parte intreprinderea: condiii economice i concureniale, inovaii tehnologice, evoluia cererii i practicile contabile;
STOICA GABRIELA Page 116

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

situaii financiare care pot s conin anomalii: conturi coninnd ajustri privind exerciiile anterioare sau estimri; vulnerabilitatea activelor la pierderi sau deturnri; nregistrarea unor operaiuni neobinuite i complexe, mai ales la sfritul exerciiului.
-

145.Ce este riscul de nedetectare? Riscul de nedescoperire const n faptul c controalele declanate de auditori nu reuesc s descopere o eroare semnificativ n soldul unui cont sau ntr-o categorie de operaiuni, izolat sau mpreun cu alte solduri sau categorii de operaiuni. Nivelul riscului de nedetectare depinde de controalele proprii ale auditorului; riscul de nedetectare nu poate fi eliminat n totalitate, oricare ar fi tehnicile i procedurile folosite de auditor. Exist anumite relaii ntre cele trei componente ale riscului de audit. Riscul de nedetectare este invers proporional cu cumulul riscurilor inerente i riscurile legate de control. De exemplu, dac riscurile inerente i cele legate de control sunt ridicate, trebuie fixat un nivel al riscului de nedetectare redus, astfel nct s fie redus ct mai mult riscul de audit i, invers, dac riscurile inerente i cele legate de control sunt slabe, auditorul va accepta un nivel al riscului de nedetectare mai ridicat, reducnd astfel riscul de audit. Pe de alt parte, trebuie sesizat i relaia de invers-proporionalitate: dintre caracterul semnificativ i riscul de audit; cu ct pragul de semnificaie este mai mare cu att riscul de audit este mai mic i invers. Dac, de exemplu, auditorul constat c pragul de semnificaie acceptabil este redus, riscul de audit crete; atunci auditorul va putea: s reduc nivelul riscului legat de control prin compensarea cu teste de proceduri mai dezvoltate sau suplimentare; s reduc riscul de nedescoperire modificnd natura, calendarul i ntinderea controalelor proprii. 146.Ce este i ce semnificaie are importana relativ? Importana relativ este un factor care permite auditorilor s aprecieze amploarea diferitelor categorii de riscuri. Ea se definete n raport cu valoarea sau cu natura unei iregulariti sau inexactiti care figureaz n informaia financiar (inclusiv o omisiune) i care, singur sau adugat altora, innd seama de circumstanele specifice situaiei respective, ar putea avea drept consecin influenarea raionamentului sau deciziei unei persoane rezonabile care se sprijin pe aceast informaie. 147.Dai definiia auditului n general i elementele principale ale acesteia. Noiunea de audit n general semnific revizia conturilor realizat de experi independeni n vederea exprimrii unei opinii asupra regularitii i sinceritii acestora. Prin audit, n general, se nelege examinarea profesional a unei informaii n vederea exprimrii unei opinii responsabile i independente prin raportarea la un criteriu (standard, norm) de calitate. Obiectivul oricrui tip de audit l constituie mbuntirea utilizrii informaiei. Elementele principale care definesc auditul: examinarea unei informaii trebuie s fie exclusiv o examinare profesional; scopul examinriiunei informaii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia; opinia exprimat asupra unei informaii trebuie s fie responsabil i independent, ceea ce presupune c persoana care face aceast examinare are anumite responsabiliti pentru activitatea sa i trebuie s fie o persoan independent;
STOICA GABRIELA Page 117

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

examinarea trebuie s se fac nu oricum ci dup anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse ntr-un standard sau norm legal sau profesional care constituie criteriu de calitate.
-

148.Dai definiia auditului statutar i elementele principale ale acesteia. Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent i independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti n vederea exprimrii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare i complete a poziiei i situaiei financiare precum i a rezultatelor (performanelor) obinute de acesta. Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaz i certific n totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activiti i operaii specifice intreprinderii auditate, n virtutea unor dispoziii legale (legea contabilitii, legea societilor comerciale, legea pieelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (acionari, asociai). Elementele de baz ale conceptului de audit statutar sunt: profesionistul competent i independent care poate fi o persoan fizic sau persoan juridic; obiectul examinrii efectuat de profesionistul contabil l constituie situaiile financiare ale entitii, n totalitatea lor: bilan, cont de profit i pierdere i celelalte componente ale situaiilor financiare,, n funcie de referenialul contabil aplicabil; scopul examinrii: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidel, clar i complet a poziiei financiare (patrimoniului), a situaiei financiare i a rezultatelor obinute de entitatea auditat; criteriul de calitate n funcie de care se face examinarea i se exprim opinia l constituie standardele (normele) de audit i standardele (normele) contabile. Orice definiie a auditului statutar trebuie s in cont de nevoile i ateptrile utilizatorilor, n msura n care acestea sunt rezonabile, precum i de capacitatea auditorului statutar de a rspunde la aceste nevoi i ateptri. Publicul se ateapt ca auditorul statutar s joace un rol n protejarea intereselor sale, prin oferirea unei resigurri referitoare la: acurateea declaraiilor financiare; continuitatea exploatrii i solvabilitatea firmei; existena unor fraude; respectarea de ctre firm a obligaiilor sale legale; comportamentul responsabil al firmei fa de problemele legate de mediu i probleme sociale. 149.Ce este auditul financiar? Dar auditul statutar? Semnificaia auditului financiar: dac este vorba de audit financiar care conduce la certificarea situaiilor financiare, fr nici o ndoial este vorba de o parte din auditul legal, controlul legal sau auditul statutar. Denumirea simpl de audit financiar poate fi folosit pentru a desemna numeroase alte misiuni ca, de exemplu: auditul financiar al procedurilor informatizate de inere a contabilitii; auditul financiar al operaiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentar a acestora n situaiile financiare; auditul financiar al contabilizrii cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislaiei sociale; auditul financiar asupra situaiei fiscale; auditul financiar asupra conturilor de clieni pentru a verifica dac evaluarea creanelor ndoielnice s-a fcut de o manier prudent etc.
STOICA GABRIELA Page 118

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

Altfel spus, orice analiz, orice control, orice verificare i orice studiu asupra unei seciuni sau a unei pri din contabilitate sau din situaiile financiare ale unei entiti poate fi calificat ca audit financiar. O misiune de audit financiar poate fi prealabil unei misiuni de audit operaional sau unei misiuni de audit de gestiune. Din cele prezentate rezult c sintagma audit financiar este mult mai cuprinztoare dect cea de audit statutar. Reglementarea european (Directiva a VIII-a) i reglementrile naionale se refer numai la auditul statutar, adic auditul asupra situaiilor financiare ale entitii. Din acest punct de vedere, considerm c folosirea sintagmei audit financiar n legislaia romneasc n vigoare n locul celei de audit statutar folosit n legislaia european este de natur a crea confuzii. Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent i independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti n vederea exprimrii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare i complete a poziiei i situaiei financiare precum i a rezultatelor (performanelor) obinute de acesta. Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaz i certific n totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activiti i operaii specifice intreprinderii auditate, n virtutea unor dispoziii legale (legea contabilitii, legea societilor comerciale, legea pieelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (acionari, asociai). Elementele de baz ale conceptului de audit statutar sunt: profesionistul competent i independent care poate fi o persoan fizic sau persoan juridic; obiectul examinrii efectuat de profesionistul contabil l constituie situaiile financiare ale entitii, n totalitatea lor: bilan, cont de profit i pierdere i celelalte componente ale situaiilor financiare,, n funcie de referenialul contabil aplicabil; scopul examinrii: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidel, clar i complet a poziiei financiare (patrimoniului), a situaiei financiare i a rezultatelor obinute de entitatea auditat; criteriul de calitate n funcie de care se face examinarea i se exprim opinia l constituie standardele (normele) de audit i standardele (normele) contabile. Orice definiie a auditului statutar trebuie s in cont de nevoile i ateptrile utilizatorilor, n msura n care acestea sunt rezonabile, precum i de capacitatea auditorului statutar de a rspunde la aceste nevoi i ateptri. Publicul se ateapt ca auditorul statutar s joace un rol n protejarea intereselor sale, prin oferirea unei resigurri referitoare la: acurateea declaraiilor financiare; continuitatea exploatrii i solvabilitatea firmei; existena unor fraude; respectarea de ctre firm a obligaiilor sale legale; comportamentul responsabil al firmei fa de problemele legate de mediu i probleme sociale. 150.Auditul contractual: caracteristici i obiect. Auditul contractual se realizeaz la cererea unui client i nu n virtutea unei obligaii legale. Numirea auditorului se face de ctre management, obiectivele fiind stabilite prin contract n funcie de ateptrile clientului i pot fi foarte diferite de la un audit la altul. n aceste condiii, se pot emite diferite rapoarte innd cont de cerinele clientului. n cazul auditului contractual, cerinele etice nu sunt att de restrictive ca n cazul auditului statutar, misiunea putnd avea natura unei consultane. 151.Societatea Alfa, auditat de dumneavoastr, a achiziionat la 5 aprilie 2002 un ansamblu imobiliar spre renovare i a efectuat urmtoarele cheltuieli:
STOICA GABRIELA Page 119

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

- pre cumprare teren: 90 mil. lei - pre cumprare construcie: 410 mil. lei - taxe nregistrare: 83 mil. lei - cheltuieli cu actele: 3,5 mil. lei - onorarii notar: 14.744 mil. lei (din care TVA 2.744.000 lei) - comisioane: 29.900 mil. lei (din care TVA 4.900.000 lei) - cheltuieli arhiteci: 23.920 mil. lei (din care TVA 3.920.000 lei) - reparaii: 263.120 mii lei (din care TVA 43.120.000 lei) Societatea a nregistrat n cheltuielile perioadei suma de 18.244.000 lei. Care sunt sumele ce trebuiau contabilizate n cheltuielile perioadei, n contul terenului i n contul construcii? Rspuns: 0 (toate cheltuielile ocazionate de achiziia i punerea n funciune a imobilizrilor corporale se nregistreaz n valoarea de intrare a imobilizrilor). Valoarea totala a cheltuielilor ce se pot capilatiza = 90.000.000 +410.000.000 +83.000.000 + 3.500.000 +14.744.000 +29.900.000 + 23.920.000 = 655.064.000 lei 21X = % 655.064.000 404 500.000.000 446 155.064.000 Obs: nu au fost capitalizate cheltuielile cu reparatiile. Aceste cheltuieli sunt inregistrate in contabilitate atunci cand au loc. 152.n calitate de auditor al intreprinderii Omega SA ai constatat c la 31 decembrie stocul la produsul X este contabilizat pentru 6.500.000 lei.Care este valoarea stocului la 31 decembrie, cunoscnd c intreprinderea folosete metoda FIFO, c stocul la 1 decembrie a fost de 500 uniti a 10.000 lei fiecare, c n 10 decembrie s-au cumprat 500 uniti a 12.000 lei fiecare i c n 20 decembrie au ieit 400 uniti? Rezolvare: data explicaii cantitate pre valoare 01.12. stoc 500 10.000 5.000.000 10.12 intrare 500 12.000 6.000.000 20.12. ieire (400) 10.000 (4.000.000) 31.12 stoc 100 10.000 1.000.000 31.12 stoc 500 12.000 6.000.000 Total stoc la 31.12 600 7.000.000 153.Societatea Alfa a evaluat la 1 decembrie anul N 4 un ansamblu imobiliar achiziionat n anul N 11 cu 400.000.000 lei (din care 80.000.000 lei pentru teren), amortizabil n 20 de ani; cu aceast ocazie a eliminat amortismentele din valoarea contabil. Valoarea de utilitate a ansamblului imobiliar a fost stabilit cu aceast ocazie la 450.000.000 lei (din care 150.000.000 lei terenul); durata de vi nu a fost modificat. La 1 iulie anul N, ansamblul imobiliar a fost vndut cu 500.000.000 lei. Care sunt: diferena din reevaluare ce trebuia nregistrat;
STOICA GABRIELA Page 120

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

suma amortizrii n anul N; suma plusvalorii nregistrat cu ocazia vnzrii. Rezolvare: data explicaii cldire Nachiziie 320.000.000 11 durata normal 20 ani amortizare anual 320.000.000 / 20=16.000.000 N-4 amortizare n 8 ani 16.000.000*8=128.000.000 Valoare rmas 320.000.000neamortizat 128.000.000=192.000.000 Valoare de utilitate 300.000.000 Diferen din reevaluare Durata rmas de amortizat Amortizare anual Amortizare n N la 1 iulie Amortizare pn la vnzare Val.rmas neamort.la vnzare Valoarea de vnzare Ctigul din vnzare 300.000.000192.000.000=108.000.000 20 - 8 = 12 ani 300.000.000 / 12 = 25.000.000 25.000.000 / 2 = 12.500.000 3*25.000.0000+12.500.000=87.5 00.000 300.000.000 87.500.000=212.500.000

teren 80.000.00 0 80.000.00 0 150.000.0 00 70.000.00 0 150.000.0 00

total 400.000.000

272.000.000 450.000.000 178.000.000

362.500.000 500.000.000 137.500.000

154.Enumerai i explicai 8 diferene ntre auditul extern i auditul intern. 1. Statutul: auditorul extern este un prestator de servicii independent din punct de vedere juridic, n timp de auditorul intern face parte din personalul ntreprinderii. 2. Beneficiarii: auditorul extern auditeaz conturile pentru toi cei care au nevoie, de regul terii, iar auditorul intern lucreaz n folosul responsabililor ntreprinderii. 3. Obiectivele: auditul extern certific imaginea fidel, clar i complet a poziiei i situaiei financiare, precum i a rezultatelor (performanelor) obinute de o entitate, n timp ce auditul intern apreciaz bunul mers al procedurilor de control intern i recomand aciunile necesare pentru mbuntirea acestora. 4. Domeniul de aplicare: n cazul auditului extern este tot ceea ce particip la elaborarea situaiilor financiare, n sensul c auditul extern vizeaz sistemele de informare; auditul intern are ca domeniu de aplicare toate funciile ntreprinderii. 5. Prevenirea fraudei: auditul extern se preocup de fraud n msura n care aceasta are sau se presupune c are legtur cu situaiile financiare, n timp ce auditul intern se preocup de orice fraud. 6. Independena: auditorul extern trebuie s fie independent fa de client, n timp ce auditorul intern este angajat. 7. Periodicitatea: auditul extern este o activitate intermitent, n timp ce auditul intern este o activitate permanent. 8. Metoda: auditorii externi lucreaz dup metode verificate (prevzute n standarde, n timp ce auditorii interni au o metod de lucru specific.
STOICA GABRIELA Page 121

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

155.Care sunt principalele lucrri de efectuat cnd examinai conturile de imobilizri corporale? 1. Dac toate imobilizrile corporale intrate sunt contabilizate. 2. Dac toate ieirile de imobilizri corporale sunt nregistrate. 3. Dac toate amortizrile sunt contabilizate. 4. Dac toate veniturile i toate cheltuielile privind imobilizrile corporale sunt nregistrate. 5. Dac imobilizrile corporale nregistrate exist i aparin ntreprinderii. 6. Dac nici o cheltuial curent nu este nregistrat la imobilizri corporale. 7. Dac limitrile dreptului de proprietate sunt nregistrate (de ex. ipotecile). 8. Dac preul de nregistrare a imobilizrilor corporale este corect calculat. 9. Dac documentele sunt corect nregistrate. 10. Dac sistemul informaional permite contabilitii s cunoasc micrile imobilizrilor corporale atunci cnd acestea au loc. 156. Prezentai 10 lucrri de efectuat atunci cnd examinai conturile de imobilizri financiare. 1. Dac toate imobilizrile financiare intrate sunt contabilizate. 2. Dac toate ieirile de imobilizri financiare sunt nregistrate. 3. Dac toate deprecierile sunt contabilizate. 4. Dac toate veniturile i toate cheltuielile privind imobilizrile financiare sunt nregistrate. 5. Dac imobilizrile financiare nregistrate se afl n portofoliu ntreprinderii. 6. Dac nici o cheltuial curent nu este nregistrat la imobilizri financiare. 7. Situaia garaniilor pentru mprumuturile acordate. 8. Dac preul de nregistrare a imobilizrilor financiare este corect calculat. 9. Dac documentele sunt corect nregistrate. 10. Dac sistemul informaional permite contabilitii s cunoasc micrile imobilizrilor financiare atunci cnd acestea au loc. 157. Prezentai 10 lucrri de efectuat cnd examinai conturile de stocuri. 1. Dac toate stocurile sunt inventariate. 2. Dac stocurile inventariate sunt contabilizate. 3. Dac toate micrile stocurilor sunt nregistrate. 4. Dac n lista stocurilor figureaz numai cele aparinnd ntreprinderii. 5. Dac a fost stabilit costul stocurilor. 6. Dac stocurile care au suferit deprecieri sunt corect identificate. 7. Dac toate ajustrile pentru depreciere au fost corect contabilizate. 8. Dac micrile de stocuri au fost contabilizate la data efecturii lor. 9. Dac stocurile sunt nregistrate n conturile corespunztoare. 10. Dac valoarea stocurilor din bilan corespunde cu inventarul. (11. Dac listele de inventar sunt corect totalizate.) 158. Prezentai 10 lucrri de efectuat cnd examinai conturile de trezorerie. 1. Dac toate sumele datorate ntreprinderii au fost ncasate. 2. Dac toate sumele ncasate au fost contabilizate. 3. Dac toate sumele pltite au fost contabilizate. 4. Dac toate descrcrile clienilor corespund unor ncasri efective. 5. Dac efectele remise spre ncasare au fost corect evaluate. 6. Dac ncasrile sunt contabilizate la suma real. 7. Dac ncasrile i plile sunt nregistrate n perioada n care au avut loc. 8. Dac ncasrile i plile sunt imputate corect n conturi.
STOICA GABRIELA Page 122

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

9. Dac operaiile de ncasri i pli sunt justificate i autorizate. 10. Dac jurnalele (registrele) sunt corect totalizate i centralizate. 159. Prezentai 10 lucrri de efectuat cnd examinai conturile de capitaluri proprii. 1. De analizat operaiunile de cretere a capitalului social. 2. De analizat modul n care s-a calculat valoarea de emisiune a noilor aciuni. 3. De verificat existena hotrrii AGA pentru orice modificare a capitalului. 4. De verificat concordana informaiilor obinute de la ntreprindere cu cele de la Registrul comerului. 5. De verificat preul de rscumprare a aciunilor proprii. 6. Dac exist restricii n distribuirea profitului. 7. De analizat justificarea acoperirii pierderilor reportate din capitalul social. 8. De analizat contul de rezultate i de comparat rezultatele curente cu cele ale perioadelor anterioare. 9. De verificat modul n care s-a fcut distribuirea dividendelor. 10. De verificat respectarea dispoziiilor legale i statutare privind rezervele. 160. Prezentai 10 lucrri de efectuat cnd examinai conturile de vnzri i clieni. 1. Dac toate mrfurile expediate sunt facturate. 2. Dac au fost fcute stornrile pentru toate mrfurile returnate i pentru toate litigiile cu clienii. 3. Dac toate facturile anulate sunt contabilizate. 4. Dac toate facturile emise corespund mrfurilor expediate. 5. Dac toate anulrile de facturi corespund unor returnri sau litigii. 6. Dac facturile sunt emise cu preuri corecte i sunt corect calculate. 7. Dac sunt rapid identificate facturile a cror ncasare este incert. 8. Dac facturile sunt contabilizate n perioada livrrilor. 9. Dac facturile i anulrile sunt imputate n conturile corespunztoare. 10. Dac jurnalele sunt corect totalizate i centralizate. 161. Prezentai 10 lucrri de efectuat cnd examinai conturile de cumprri i de furnizori. 1. Dac toate stocurile primite sunt facturate. 2. Dac s-au fcut stornrile pentru toate bunurile returnate i pentru toate litigiile. 3. Dac sunt contabilizate toate documentele care atest cumprrile. 4. Dac toate facturile primite corespund unor bunuri efectiv cumprate. 5. Dac toate stornrile corespund unor bunuri returnate sau unor litigii. 6. Dac preurile de pe facturile primite sunt corecte. 7. Dac au fost corect fcute conversiile pentru facturile n valut. 8. Dac facturile sunt contabilizate n perioada corect, adic n perioada primirii efective a mrfurilor. 9. Dac facturile sunt nregistrate n conturile corecte. 10. Dac jurnalele sunt corect totalizate i centralizate. 162. Enumerai 8 diferene ntre auditul extern i auditul intern. 1. Statutul: auditorul extern este un prestator de servicii independent din punct de vedere juridic, n timp de auditorul intern face parte din personalul ntreprinderii. 2. Beneficiarii: auditorul extern auditeaz conturile pentru toi cei care au nevoie, de regul terii, iar auditorul intern lucreaz n folosul responsabililor ntreprinderii. 3. Obiectivele: auditul extern certific imaginea fidel, clar i complet a poziiei i situaiei financiare, precum i a rezultatelor (performanelor) obinute de o entitate, n timp ce auditul intern apreciaz bunul mers al procedurilor de control intern i recomand aciunile necesare pentru mbuntirea acestora.
STOICA GABRIELA Page 123

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

4. Domeniul de aplicare: n cazul auditului extern este tot ceea ce particip la elaborarea situaiilor financiare, n sensul c auditul extern vizeaz sistemele de informare; auditul intern are ca domeniu de aplicare toate funciile ntreprinderii. 5. Prevenirea fraudei: auditul extern se preocup de fraud n msura n care aceasta are sau se presupune c are legtur cu situaiile financiare, n timp ce auditul intern se preocup de orice fraud. 6. Independena: auditorul extern trebuie s fie independent fa de client, n timp ce auditorul intern este angajat. 7. Periodicitatea: auditul extern este o activitate intermitent, n timp ce auditul intern este o activitate permanent. 8. Metoda: auditorii externi lucreaz dup metode verificate (prevzute n standarde, n timp ce auditorii interni au o metod de lucru specific. 163. Care sunt principalele obiective ale controlului intern ale unei entiti? 1. Protejarea activelor ntreprinderii; 2. Asigurarea fidelitii i exactitii informaiei contabile; 3. Asigurarea respectrii dispoziiilor ntreprinderii; 4. Promovarea eficacitii exploatrii. 164. Care sunt elementele de baz ale controlului intern al unei entiti? a. Existena unui plan de organizare care s cuprind: - definirea ct mai precis a sarcinilor (fiecare trebuie s tie ce trebuie s fac); - definirea limitelor de competen i a rspunderilor, ceea ce presupune stabilirea unei ierarhii a crei autoritate este indiscutabil; - circulaia informaiilor: circulaia documentelor trebuie s fie suficient de precis i elaborat pentru a exclude neglijena i fantezia. b. Competena i integritatea personalului sunt eseniale, mai ales la nivelul direciunii; deciziile pe care le iau responsabilii compartimentelor, bune sau rele, se repercuteaz asupra compartimentelor pe care le conduc. c. Existena unei documentaii satisfctoare se refer la: - producerea informaiilor: este recomandat existena unor instruciuni scrise sub forma unui manual de proceduri; - arhivarea informaiilor: memoria unei ntreprinderi este un element esenial al controlului intern care condiioneaz toate controalele ulterioare. 165.Explicai importana separrii sarcinilor n organizarea controlului intern al unei entiti. Separarea sarcinilor este necesar a fi facut astfel nct s permit controlul reciproc al execuiei lor. Este de dorit s se evite ca una i aceeai persoan s poat comite o eroare sau o inexactitate iregularitate - avnd posibilitatea de a o ascunde sau fr ca alt persoan s aib posibilitatea de a o ascunde sau fr ca alt persoan s aib posibilitatea de a o descoperi. Separarea funciilor, dac ele sunt mai mult sau mai puin numeroase, n funcie de mrimea intreprinderii, trebuie s asigure ntotdeauna separarea a trei funcii care, de regul, se regsesc n mai toate intreprinderile, respectiv cele privind: realizarea obiectivelor intreprinderii; protejarea sau conservarea patrimoniului; nregistrarea operaiilor sau contabilizarea lor. 166.Definii auditul intern i controlul intern i relaia dintre acestea.
STOICA GABRIELA Page 124

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

Auditul intern reprezint acea component a auditului financiar care const n examinarea profesional efecutat de un profesionist contabil competent i independent n vederea exprimrii unei opinii motivate n legatur cu validitatea i corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii (entitii). Auditul intern reprezint un compartiment de control din cadrul entitii care efectueaz verificri pentru aceasta; face parte din controlul intern al entitii i are ca obiective de baz verificarea eficacitii sistemelor contabile i de control intern. Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia i, n acest caz, auditorul intern face parte din structurile funcionale ale entitii economice sau sociale; auditul intern se poate realiza i pe baze contractuale cu o firm de audit alta dect cea care efectueaz auditul asupra situaiilor financiare ale acestei entiti. Controlul intern. Sistemul de control intern reperezint un ansamblu de politici i proceduri puse n aplicare de conducerea unei entiti n vederea asigurrii, n msura posibilului, a unei gestionri riguroase i eficiente a activitilor acesteia; implic respectarea politicilor de gestiune, protejarea activelor, prevenirea i detectarea fraudelor i erorilor, exactitatea i exhaustivitatea nregistrrilor contabile i stabilirea la timp a informaiilor financiare. Existena unui sistem de control intern rational conceput i corect aplicat constituie o serioas prezumie asupra fiabilitii conturilor i a concordanei dintre datele contabilitii i realitate. 167.Care sunt principalele obiective ale auditului intern? Obiectivele auditului intern sunt: 1. protejarea activelor intreprinderii; 2. asigurarea fidelitii i exactitii informaiei contabile; 3. asigurarea respectrii dispoziiilor intreprinderii; 4. promovarea eficacitii exploatrii. 168.Care sunt cele 4 categorii de audit intern n funcie de natur? 1. auditul de conformitate/regularitate 2. auditul de eficacitate 3. auditul de management 4. auditul strategic 169. Prezentai o clasificare a misiunilor de audit intern. Misiunea de audit intern (MAI) poate mbrca, dup caz, urmtoarele forme: 1. dup sfera de cuprindere material: -MAl global: se refer la ansamblul unei activiti, aciuni sau operaiuni; -MAI parial: se refer doar la o parte (aspect, segment etc.) dintr-o activitate, aciune sau operaiune; 2. dup sfera de cuprindere teritorial: -MAI simpl: obiectul auditat sau obiectivul misiunii de audit intern sunt limitate la teritoriul administrativ n care structura de audit intern are competen teritorial; -MAI mixt: obiectul auditat sau obiectivul misiunii de audit intern se extind asupra unor teritorii administrative care depesc competena teritorial a structurii de audit intern respective; 3. dup orizontul de timp n care se desfoar: -MAI subanual: calendarul misiunii de audit intern cuprinde o perioad de timp mai mic de un an calendaristic; -MAI anual: calendarul misiunii de audit intern cuprinde o perioad de timp de un an calendaristic; -MAI multianual: calendarul misiunii de audit intern cuprinde o perioad de timp mai mare de un an calendaristic;
STOICA GABRIELA Page 125

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

4. dup orizontul de timp supus auditrii: MAI static (fenomenal): orizontul de timp supus auditrii permite doar o diagnosticare spot a obiectului auditat; MAI dinamic (procesual): orizontul de timp supus auditrii permite o evaluare a desfurrii relevante a obiectului auditat; 5. dup periodicitatea auditrii aceluiai obiect: MAI ciclic: misiunea de audit intern se reia asupra aceluiai obiect auditat la anumite intervale, cu o frecven stabil; MAI aleatoare: misiunea de audit intern nu urmrete realizarea unei anumite periodiciti de auditare a aceluiai obiect al auditului; 6. dup gradul de cuprindere a obiectelor auditate de acelai fel: -MAI exhaustiv: cuprinde toate obiectele de acelai fel, n legtur cu care se auditeaz o anumit activitate, operaiune sau aciune; MAI selectiv: cuprinde un eantion din obiectele de acelai fel la care se auditeaz o anumit activitate, operaiune sau aciune; 7. dup stadiul obiectului auditat: -MAI ex post: obiectul auditat i-a ncheiat activitatea, operaiunea sau aciunea care constituie obiectivul misiunii; -MAI concomitent: activitatea, operaiunea sau aciunea care constituie obiectivul misiunii din cadrul obiectului auditat sunt n curs; 8. dup gradul de complexitate al misiunii: - MAI omogen; misiunea de audit intern cuprinde o singur pist de audit intern; -MAI eterogen: misiunea de audit intern cuprinde mai multe piste de audit intern; 170. Care sunt principalele etape de realizare a unei misiuni de audit intern? Etapele de realizare a unei misiuni de audit intern sunt: 1. Etapa de pregtire 2. Etapa de realizare propriu-zis 3. Etapa de ncheiere ( evaluare i raportare) 171.Coninutul i structura planurilor de control al conturilor. Pentru stabilirea programului de control, auditorul va utiliza planul de misiune i foaia de sintez a aprecierii controlului intern, documente ce asigur legtura cu etapele precedente. Programul de control poate fi stabilit pe o foaie de lucru special, care conine rubricile urmtoare: lista controalelor de efectuat, ordonat pe seciunile situaiilor financiare; aceste controale trebuie ct mai bine detaliate pentru a fi uor de identificat documentele i informaiile necesare a se solicita intreprinderii; ntinderea eantionului: innd seama de pragul de semnificaie i de evenimentele erori ce pot fi descoperite, este indicat ca n aceast coloan s se menioneze volumul sondajelor de efectuat pentru controlul respectiv; indicarea datei la care a fost efectuat controlul este foarte important, avnd n vedere c, calitatea unui control depinde de data la care s-a efectuat. Aceast coloan va fi completat pe msura avansrii programului de control, ceea ce permite urmrirea cronologic a lucrrilor; o referin pentru foaia de lucru; probleme ntlnite: aceast coloan se folosete pentru supervizarea lucrrilor i pentru a stabili sinteza rezultatelor controalelor. Un exemplu de structur a unui program de control se prezint astfel:
STOICA GABRIELA Page 126

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

Dosar Exercii u

Program de control - controlul imobilizrilor Auditor: Data crerii: Data actualizrii: Fcut de Referina (Foaia de lucru) la data de . Ionescu A6 16/03/95

Ref: Pag: Data:

Viza responsabilului: Controale de efectuat Verificarea achiziiilor exerciiului pe baz de comenzi, facturi i recepii Mrimea eantionului Sume mai mari de 75.000 mii lei

Probleme ntlnite Nimic

STOICA GABRIELA Page 127

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

ANALIZA I DIAGNOSTICUL NTREPRINDERII

STOICA GABRIELA Page 128

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

1. S se calculeze fluxul de numerar disponibil pentru ac ionari in cazul unei intreprinderi despre care se cunosc urmtoarele: cifra de afaceri 40000 u.m., cheltuieli materiale 25000 u.m., cheltuieli salariale 10000, cheltuieli cu amortizarea 2000 u.m., cheltuieli cu dobanzi 1000 u.m., impozit pe profit 200 u.m., cumprri de mijloace fixe pe parcursul anului 1000 u.m., venituri din vanzarea mijloacelor fixe 500 u.m., creterea activului circulant net 100 u.m., datorii financiare la inceputul anului 10000, datorii financiare la sfaritul anului 11000. Rezolvare: Vanzari + PE = 40.000 - CI = 25.000 VA = 15.000 - imp. si taxe = 0 - chelt.de personal = 10.000 EBE = 5.000 - Variatia NFR = 100 ( 11.000 10.000) ( Stocuri + creante dat. din expl.) - Investitii de reinnoire = 1.000 Disp. dupa fin. interna a cresterii = 4.900 Variatia Datoriilor financiare = Chelt. fin cu imprumuturile = - 1.000 - Impozit pe profit = - 200 - Participatii si divid. Distribuite = 0 - 1.200 Sold financiar = - 1.200 Sold curent = Disp. dupa finantarea interna a cresterii + Sold financiar = 4.900 + 1.200 = 3.700 Alte prod. si alte chelt. + Venituri financiare + venitueri din cesiuni = 500 Variatia Disponibilului de numerar = 4.200 ( Fluxul de numerar disponibil)

2.(10). O ntreprindere este caracterizat de situaia bilanier descris n tabelul de mai jos. tiind c imobilizri necorporale n valoare de 200 sunt aferente chelnuielilor de constituire ale ntreprinderii, datorii pe termen lung n valoare de 400 reprezint rate scadente n anul curent, iar 10% din creane sunt garanii de bun execuie ce vor fi ncasate peste 20 de luni s se analizeze poziia financiar a ntreprinderii pe baza bilanului contabil i a bilanului financiar i s se explice diferenele constatate. Indicator 31.12.n Imobilizri corporale 3000 Imobilizri necorporale 800 Stocuri 1000 Creante 2000 Disponibiliti 1000 Capitaluri proprii 2000 Datorii mai mari de un an 3000 Datorii de exploatare 2400 Datorii bancare pe termen foarte scurt 400 Rezolvare: Analiza pe baza bilanului contabil a) fondul de rulment net FRN = Active circulante Datorii pe termen scurt = (Stocuri + Creante + disponibilitati)-(Datorii din exploatare +Datorii bancare pe termen foarte scurt)= (1000+2000+1000)-(2400+400)=4000-2800=1200 Pentru a putea controla nivelul fondului de rulment se calculeaza si urmatoarele rate: -rata de apreciere a stocurilor= FRN /Stocuri=1200/1000=1,20
STOICA GABRIELA Page 129

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

Limita normala stabilita acetei rate este de 2/3=0,66 deci nu respecta raportul de 2/3 ceea ce este benefic pentru intreprindere -rata de finantare a activelor=FRN/Active circulante x100=1200/4000 =30% Limita normala este intre 20-30%,deci se afla la limita superioara b) Activul net contabil Active imobilizate=Imobilizari corporale+ Imobilizari necorporale=3000+800=3800 Active curente= Stocuri + Creante + disponibilitati=1000+2000+1000=4000 Total Active= 4000+3800=7800 Activul net=Total active- Datorii Datorii pe termen scurt= Datorii din exploatare +Datorii bancare pe termen foarte scurt=2400+400 =2800 Datorii pe termen lung= 3000 Situatia Neta = 7800-(3000+2800)=7800-5800=2000 c) nevoia de fond de rulment NFR= Stocuri + Creante + Cheltuieli in avans (Datorii curente-Credite de trezorerie)-Venituri in avans= 1000+2000+0-(2800-0)-0=200 d)Trezoreria neta TN=FRN-NFR=1200-200=1000 Sau TN= Disponibilitati- Credite de trezorerie=1000-0=1000 Analiza pe baza bilantului financiar Pentru a analiza bilantul din punct de vedere al celui financiar vor trebui facute corectiile necesare in functie de lichiditate (activele) si exigibilitate(pasivul), astfel: Cheltuieli de constituire =200 cu specificatia ca: cheltuielile de constituire in suma de 200 sunt considerate elemente de activ fictiv si se deduc din capitalurile proprii ACTIVE: Imobilizarile corporale =3000 Imobilizari necorporale=600 {(800 -200) } Creantele se vor separa pe termene de lichidare ,astfel 10% din creante care apartin garantiilor de buna executie si vor fi incasate peste 20 luni vor fi trecute separat ca si Creante mai mari de un an=200 (si se vor inscrie in activ) ACTIVE IMOBILIZATE = 3000+600+200=3800 Stocuri =1000 Creante mai mici de un an=1800 ACTIVE CIRCULANTE = 1000+1800=2800 Disponibilitati= 1000 TOTAL ACTIV= 3800+2800+1000=7600 PASIVE Capitaluri permanente= 4800 Capitaluri proprii =1800 Datorii pe termen lung =2600(3000-400 ratele scadente in anul in curs) Datorii pe termen scurt =2800 Datorii pe perioada mai mica de un an =400 TOTAL PASIV= 1800+2600+2800+400=7600 Astfel, pe baza bilanului financiar prezentat se poate calcula: a) fondul de rulment FR= Capitaluri permanente Active imobilizate= 4800-3800=1000
STOICA GABRIELA Page 130

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

b) necesarul de fond de rulment NFR = Active circulante Datorii pe termen scurt =2800-2800=0 c) trezoreria neta TN = Disponibilitati Credite de tezorerie =1000-0=1000 Din cele calculate , rezulta ca fata de bilantul contabil,in cazul bilantului financiar indicatorii FRN si NFR au valori diferite in timp ce trezoreria este aceiasi.Aceasta se explica prin modul de grupare a elementelor de activ si pasiv in cadrul acestor tipuri de bilanturi. 3.(11). Calculai i interpretai indicatorii de lichiditate n cele dou cazuri i explicai diferenele. Indicatori de lichiditate: Cazul Bilantului patrimonial a) Lichiditate generala= Active circulante / Datorii curente= 4000/2800=1,43 >1 rezulta ca intreprinderea este capabila sa-si acopere datoriile pe termen scurt din activele circulante b) lichiditatea redusa= (Active circulante Stocuri)/ Datorii curente= 3000/2800=1,07 O valoare cuprinsa intre 0,5-1 este considerata a fi normala c) lichiditatea imediata = Disponibilitati /Datorii exigibile imediate=1000/2800 =0,36 d) Rata solvabilitatii generale = Active totale/Datorii curente=7800/2800= 2,79 e) Rata solvabilitatii pe termen lung = Activ total/ Datorii totale=7800/5800= 1,34 Un raport mai mic de 1,5 dovedeste riscul de insolvabilitate al intreprinderii Indicatori de lichiditate: Cazul Bilantului financiar a) Lichiditate generala= Active circulante / Datorii curente= 2800/2800=1 =1 rezulta ca intreprinderea este capabila sa-si acopere datoriile pe termen scurt din activele circulante insa este la limita superioara b) lichiditatea redusa= (Active circulante Stocuri)/ Datorii curente= 1800/2800=0,64 O valoare cuprinsa intre 0,5-1 este considerata a fi normala c) lichiditatea imediata = Disponibilitati /Datorii exigibile imediate=1000/2800 =0,36 d) Rata solvabilitatii generale = Active totale/Datorii curente=7600/2800= 2,71 e) Rata solvabilitatii pe termen lung = Activ total/ Datorii totale=7600/5800= 1,31 Un raport mai mic de 1,5 dovedeste riscul de insolvabilitate al intreprinderii Din cele calculate , rezulta ca fata de bilantul contabil,in cazul bilantului financiar indicatorii au valori diferite.Aceasta se explica prin modul de grupare a elementelor de activ si pasiv in cadrul acestor tipuri de bilanturi. 4.(13). Se cunosc urmtoarele date din situaia bilanier a unei ntreprinderi: Indicator 31.12.n Imobilizri corporale 40000 Imobilizri necorporale 5000 Stocuri 10000 Creante 8000 Disponibiliti 2000 Capitaluri proprii 25000 Datorii mai mari de un an 15000 Furnizori 12000 Datorii salariale 8000 Datorii fiscale i sociale 4000 Datorii bancare pe termen foarte scurt 1000
STOICA GABRIELA Page 131

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

Stiind c firma activeaz n domeniul industrial i cheltuielile sale de constituire sunt de 1000, 10% din stocuri i 5% din creane sunt aferente cantinei din incinta societii, care determin de asemenea datorii salariale de 600 i datorii furnizori de 1000, s se analizeze poziia financiar a ntreprinderii din punct de vedere contabil i funcional. Rezolvare : Analiza pe baza bilanului contabil a)fondul de rulment net FRN = Active circulante Datorii pe termen scurt = (Stocuri + Creante + disponibilitati)-(Datorii din exploatare +Datorii bancare pe termen foarte scurt)=(10000+8000+2000)(12000+8000+4000+1000)=20000-25000=-5000 Intreprinderea se afla intr-un dezechilibru financiar b) Activul net contabil Active imobilizate=Imobilizari corporale+ Imobilizari necorporale=40000+5000=45000 Active curente= Stocuri + Creante + disponibilitati=10000+8000+2000=20000 Total Active= 45000+20000=65000 Capitaluri proprii =Total active- Datorii Datorii pe termen scurt= Datorii din exploatare +Datorii bancare pe termen foarte scurt=12000+8000+4000+1000 =25000 Datorii pe termen lung= 15000 Capitaluri proprii = 65000-(15000+25000)=65000-40000=25000 Total capitaluri proprii si datorii=65000 c) nevoia de fond de rulment NFR= Stocuri + Creante + Cheltuieli in avans (Datorii curente-Credite de trezorerie)-Venituri in avans= 10000+8000+0-(25000-0)-0=-7000 d)Trezoreria neta TN=FRN-NFR=-5000-(-7000)= 2000 Sau TN= Disponibilitati- Credite de trezorerie=2000-0=2000 Analiza pe baza bilanului functional In acest tip de bilant se porneste de la bilantul patrimonial punand in evidenta ciclul de investitii , ciclul de exploatare si ciclul de finantare. ACTIVE ACICLICE (STABILE)=45000 ACTIVE CICLICE DIN CARE:20000 Active ciclice din exploatare din care :16600 stocuri = 10000-10%=9000 creante din exploatare =8000-5%= 7600 Active ciclice din afara exploatarii= 400+1000=1400 Disponibilitati 2000 TOTAL ACTIV 65000 SURSE ACICLICE(STABILE) DIN CARE: 40000 -capitaluri proprii =25000 -datorii stabile ,din care: 15000 imprumuturi pe termen mediu si lung =15000 SURSE CICLICE(STABILE), DIN CARE =25000 -surse ciclice din exploatare =(12000-1000)+ (8000-600)+4000=22400 - surse ciclice din afara exploatarii =1000+1000+600=2600 TOTAL PASIV =6.500

STOICA GABRIELA Page 132

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

Calculul indicatorilor: a) fondul de rulment net FRN= Surse aciclice(stabile)- Active aciclice( stabile)=40000-45000=-5000 FRN = Active ciclice- Surse ciclice= 20000-25000=-5000 b) Necesarul de fond de rulment NFR = Active ciclice din si in afara exploatarii- Surse ciclice (mai putin creditele de trezorerie)=16600+1400-25000=-7000 c) trezoreria neta TN = FRN- NFR = -5000-(-7000)= 2000 Din calculele efectuate rezulta ca pe baza bilantului fuinctional indicatorii FRN,NFR si TN au aceleasi valori . 5.(16). Sa se analizeze indicatorii de lichiditate pentru societatea SC AMONIL SA. -Indicatorul lichiditatii curente Anul 2007 Active curente/Datorii curente = 54.987.181/24.671.948 = 2.22 Valoarea recomandabila acceptata = in jurul valorii de 2 -ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente. -Indicatorul lichiditatii imediate (Active curente Stocuri)/Datorii curente = Indicatorul test acid 6.(21). S se calculeze marja comercial i valoarea adugat generate de societatea X despre care se cunosc informaiile financiare din tabelul de mai jos i s se analizeze repartiia valorii adugate pe destinaii. Indicator u.m. Venituri din vnzarea mrfurilor 2000 Producia vndut 30000 Producia stocat 1000 Cheltuieli cu materii prime 10000 Costul mrfurilor vndute 1200 Cheltuieli salariale 7000 Cheltuieli cu amortizarea 3000 Cheltuieli cu chirii 1500 Cheltuieli cu dobnzi 1400 Impozit pe profit 1000 Rezolvare: Marja comerciala = veniturile din vanzari de marfuri (cont 707 - sunt evaluate la pret de vanzare, exclusiv reducerile comerciale acordate ulterior facturarii) - si costul de achizitie aferent marfurilor vandute (cont 607 - exclusiv reducerile comerciale primite ulterior facturarii). Marja comerciala = 2000 - 1200 = 800 lei Valoarea adaugata = Marja comerciala + Productia exercitiului - Consumatia exercitiului provenind de la terti (din conturile 600-608, exclusiv 607, conturile 61 si 62) Consumatia exercitiului provenind de la terti corespunde cu notiunea macroeconomica de consum intermediar si include toate consumurile din exterior, oricare ar fi destinatia lor functionala (interna): - cheltuieli cu stocurile din cumparari (materii prime si materiale consumabile); - cheltuieli cu combustibili, energie si apa; - cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti (pentru intretinere si reparatii, redevente, locatii de
STOICA GABRIELA Page 133

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

gestiune si chirii, prime de asigurare, cheltuieli cu studiile si cercetarile, cheltuieli cu colaboratorii, reclama, publicitatea etc.); - alte cheltuieli materiale Consumatia exercitiului provenind de la terti = cheltuieli cu materii prime + cheltuieli cu chirii + cheltuieli cu dobanzi = 10000 + 1500 +1400 = 12900 lei Productia exercitiului = Productia vanduta (cont 70 - cont 707) +/- Productia stocata (cont 711) + Venituri din productia de imobilizari (cont 72) = 30000 + 1000 =31000 lei Valoarea adaugata = 800 + 31000 -12900 =18700lei Valoarea adaugata reprezinta surplusul de bogatie adaugat prin valorificarea potentialului uman si contributia sa la realizarea valorii adaugate. Indicatorul masoara performanta economico-financiara a intreprinderii, indicele de crestere al valorii adaugate trebuind sa-l depaseasca pe cel al productiei exercitiului si sa fie intr-o crestere continua Valoarea adaugata permite masurarea puterii economice a intreprinderii. Acest indicator reprezinta o valoare adaugata bruta deoarece cheltuielile cu amortizarea nu sunt consumatii din exterior si, deci, deprecierea capitalului economic (imobilizarilor) nu este luata in considerare, rezultand o valoare adaugata bruta, care include si amortizarea. Diminuarea valorii adaugate brute cu amortizarea imobilizarilor aferente exploatarii permite obtinerea valorii adaugate nete. 7.(28). s se calculeze capacitatea de autofinanare i autofinanarea pornind de la informaiile prezentate mai jos: Indicator u.m. Venituri din vnzarea mrfurilor 1000 Producia vndut 14000 Producia stocat 500 Subvenii de exploatare 2000 Venituri din vnzarea mijloacelor fixe 600 Cheltuieli cu materii prime Costul mrfurilor vndute Cheltuieli salariale Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu provizioane Cheltuieli cu chirii Cheltuieli cu asigurri sociale Valoarea net contabil a elementelor de activ cedate Impozite i taxe Venituri din dobnzi Venituri din diferene favorabile de curs valutar Cheltuieli cu dobnzi Cheltuieli cu provizioane financiare Impozit pe profit Rata de distribuire a profitului 2000 700 8000 1000 200 200 1000 400 300 200 200 800 100 300 25%

STOICA GABRIELA Page 134

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

CAF = EBE+Alte venituri expl.-Alte chelt.expl.+Venituri financiare-Chelt.financiare+Venituri exceptionale-Chelt.exceptionale EBE = VA+Subventii-Impozite sit axe-Chelt.cu personalul CAF= Profit net+Amortiz.,provizioane MC = Venituri din vanz.de marfuri-Chelt.cu marfurile = 1.000-700 = 300 VA = MC +Qe Qe = Qv +/- S +/- Qi = 14.000+5.000 = 14.500 VA = 300+14.500 = 14.800 EBE = (14.800+2.000)-(8.000+300) = 16.800-8.300 = 8.500 Rezultatul din exploatare RE = EBE (Alte ven.expl.-Alte chelt.expl.)-(Venituri din ajustari-Chelt.cu ajustarile,amortiz.) RE = 8.500-1.200 = 7.300 Rezultatul financiar RF = Venituri financiare-chelt.financiare = 400-900 = -500 8.(41). Se cunosc urmtoarele informaii financiare referitoare la o societate comercial ce activeaz n domeniul comerului cu amnuntul de bunuri de larg consum: Indicator u.m. Imobilizri 1500 Stocuri 500 Creane 100 Disponibiliti 100 Capitaluri proprii 700 Datorii financiare 500 Furnizori 500 Datorii salariale 300 Datorii fiscale si sociale 150 Credite de trezorerie 50 Cifra de afaceri 5000 S se calculeze i s se interpreteze duratele de rotaie ale elementelor dee activ i pasiv circulant i viteza de rotaie a activului circulant net . Durata de rotaie a stocurilor = CA/stocuri = 5000/500=10Durata de recuperare a crenaelor = (Total creane / cifra de afaceri) x 360 = 100/5000x360=7,2 Durata de rambursare a datoriilor = Datorii totale/CA x 360 = (500+500+300+150+50)/5.000 x 360 = 1500/5000x360=108 Viteza de circulaie a activului circulant net = active circulante nete CA x 360= 700/5000x360=50.4 9.(42). Din contul de profit i pierderi al societii din exerciiul precedent se cunosc urmtoarele informaii: Indicator u.m. Cheltuieli de exploatare platibile 2800 Amortizare 300 Cheltuieli cu dobnzi 100 Impozit pe profit 200 S se calculeze i s se interpreteze ratele de solvabilitate i cele de rentabilitate pentru ntreprindere.

STOICA GABRIELA Page 135

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

Solvabilitatea financiar reflect posibilitatea acoperirii datoriilor totale din sumele adunate din vnzarea activelor SF = Total active/Total datorii = ( 1.500+500+100+100) / (500+500+300+150+50) = 2200/1500 = 1.47 Solvabilitatea financiar de 1.47, nu reflect o solvabilitate bun a firmei. Solvabilitatea patrimonial reflect n ce msur capitalurile proprii pot s acopere datoriile firmei. SF = Cap. propriu / (Cap. propriu + Datorii) = 700 / (700 + 500+500+300+150+50) = 700 / 2.200 = 0,318.

STOICA GABRIELA Page 136

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

EXPERTIZ

STOICA GABRIELA Page 137

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

1. Cum se clasific expertizele contabile? RSPUNS: Expertizele contabile pot fi clasificate: Dup scopul principal n care au fost solicitate, n: expertizele contabile judiciare, reglementate de: Codul de procedur civil; Codul de procedur penal; alte legi speciale; expertize contabile extrajudiciare sunt cele efectuate n afara procedurilor reglementate privind rezolvarea unor cauze supuse verdictului justiiei. Sunt efectuate n afara unui proces justiiar. Nu au calitatea de mijloc de prob n justiie, ci, cel mult, de argumente pentru solicitarea de ctre pri a administrrii probei cu expertiza contabil judiciar sau pentru rezolvarea unor litigii pe cale amiabil. Dup principalul obiectiv la care se refer: Expertize contabile : civile, penale comerciale fiscale alte categorii dispuse de organele n drept sau extrajudiciare solicitate de ctre clieni 2. Explicati independena absolut i independena relativ a expertului contabil. RSPUNS: Componentele independenei: Independena de spirit (n gndire): Stare de gndire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional fr s fie afectat judecata profesional;Ea presupune integritate i obiectivitate Independena n aparen: reprezint capacitatea de a demonstra c riscurile la adresa independenei de spirit au fost limitate sau eliminate, astfel nct o ter persoan s nu poat s pun la ndoial obiectivitatea profesionistului contabil;este componenta fundamental a independenei. Un funcionar public nu poate fi niciodat independent. Activitatea de expert contabil este incompatibil cu orice alt activitate curent. Cerinele de independen se aplic tuturor profesionitilor contabili cu practic liberal, cu deosebire auditorilor statutari i tuturor persoanelor care sunt n msur de a influena lucrrile profesionistului contabil. 3. Ce nelegeti prin competena expertului contabil? RSPUNS: Competena profesional are dou componente de baz: obinerea meninerea Competena profesional presupune c profesionistul contabil trebuie s furnizeze servicii profesionale cu competen, grij i srguin i este obligat s menin n permanen un nivel de cunotine i de competen profesional care s justifice ateptrile unui client sau ale angajatorului; aceasta presupune ca el s fie la curent cu ultimele evoluii i nouti din practiuca profesional, din legislaie i tehnicile de lucru. Dobndirea cere: nalt standard de pregtire general, rumat de una specific; practic i examinare n subiecte profesionale semnificative; period de practic n domeniu. Meninerea cere: cunoaterea continu a evoluiilor n profesia contabil (la nivel naional i internaional n contabilitate, audit i alte reglementri statuare i cerine relevante);
STOICA GABRIELA Page 138

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

adoptarea unui program care s garanteze un control de calitate n ndeplinirea sarcinilor profesionale, n conformitate cu normele naionale i internaionale. Un profesionist contabil salariat care lucreaz n industrie, comer, sectorul public sau n sistemul educaional poate fi solicitat pentru rezolvarea unor atribuii importante pentru care nu are formaia sau experine necesar. n asemenea situaii nu trebuie s-i induc n eroare angajatorului cu privire la nivelul real al competenelor sale, cernd consultan sau asisten unui specialist. 4. Ce nelegeti prin calitatea expertizelor contabile? RSPUNS: Calitatea expertizelor contabile este o rezultant a competenei i independenei expertului contabil. ns membri Corpului trebuie s-i exercite profesia cu cunotin i devotament. Legalitatea, imparialitatea i dorina de a fi utili clienilor i inspir n recomandrile pe care le fac. Ei trebuie s se abin de la orice lucrri inutile efectuate numai din dorina de ctig. Calitatea expertizei contabile trebuie argumentat, justificat, demonstrat prin aplicarea principiilor contabilitii i a normelor profesionale, elaborate de Corp, privind exercitarea calitii de expert contabil i efectuarea lucrrilor de expertiz contabil. Aprecierea calitii expertizei contabile, n baza argumentrii tiinifice a expertizei contabile, se realizeaz pe dou nivele: nivelul individual, concret al fiecrei expertize contabile, unde calitatea este apreciat de ctre solicitant, n funcie de utilitatea expertizei n atingerea scopurilot. Respingerea concluziilor (total sau parial) nu nseamn c expertiza nu este de calitate. Nivelul de ansamblu al lucrrilor efectuate de profesionistul contabil. n acest sens CECCAR a elaborat Regulamentul privind auditul de calitate n profesia contabil. Auditul este de ordin general i nu punctual. 5. n ce const secretul profesional i confidenialitatea expertului contabil? RSPUNS: Expertul contabil trebuie s respecte secretul i caracterul confidenial al informaiilor la care a avut acces i de care a luat la cunotin cu ocazia efecturii expertizelor contabile, trebuind s se abin de la divulgarea lor ctre teri, cu excepia cazurilor n care a fost autorizat expres n acest scop sau dac are obligaia legal sau profesional s fac o astfel de divulgare Expertul contabil nu trebuie s refere mai mult dect se cere. n Raportul su trebuie s invoce numai evenimentele i tranzaciile care au legtur cauzal cu obiectivul fixat de cel n drept care a dispus expertiza contabil i care sunt probate cu documente justificative i evidenieri contabile. Expertul contabil trebuie s se abin de la divulgarea coninutului Raportului de expertiz contabil judiciar i a concluziilor, direct prilor implicate n actul justiiar. El trebuie s se abin de la contactarea prilor implicate, n afara procedurilor prevzute de lege. 6. Explicati care sunt situaiile de incompatibilitate n cazul expertizei contabile? RSPUNS: Calitatea de expert contabil este incompatibil cu cea de martor n aceeai cauz, calitatea de martor avnd ntietate. Expertul contabil se afl n incompatibilitate dac exist mprejurri din care rezult c este interesat sub orice form, el, soul(ia) sau vreo rud apropiat, n soluionarea unei cauze, ntr-un anumit mod, care l-ar determina, pe expertul contabil, s fie subiectiv. Pot fi asimilate cu mprejurri din care rezult c este interesat sub orice form, urmtoarele situaii n care s-ar putea gsi expertul contabil: I. Dac, n calitate de organ de control, colaborator sau consilier al uneia dintre prile n proces, s-a pronunat asupra unor aspecte, ori a luat parte la ntocmirea actelor primare, a evidenelor tehnicooperative sau la elaborarea situaiilor financiare care fac obiectul dosarului supus judecii.
STOICA GABRIELA Page 139

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

II. Dac, n calitatea de expert contabil, i-a exprimat o prim opinie n aceeai cauz supus judecii, deoarece primeaz prezumia c ar fi interesat n susinerea primei soluii. n particular, expertul contabil, care a efectuat o expertiz extrajudiciar, la cererea unei pri n proces, se afl n incompatibilitate cu calitatea de expert numit din oficiu. Dac ndeplinete condiiile de independen i de competen, poate accepta calitatea de expert contabil recomandat de parte. 7. Ce conine dosarului expertului contabil privind documentarea expertizei contabile? RSPUNS: Materialul documentar examinat de expertul contabil nu poate fi ridicat de ctre expertul contabil de la prile care l au n pstrare. Dosarul de lucru al expertului contabil, n ce privete documentarea expertizelor contabile, trebuie s cuprind, dup caz: I. ncheierea de edin (n cauze civile), Ordonana organului de urmrire i cercetare penal (n cauzele penale) sau contractul privind efectuarea expertizelor contabile extrajudicare. II. Raportul de expertiz contabil exemplarul expertului contabil care justific ndeplinirea misiunii. III.Eventualele corespondene, rspunsuri la ntrebri suplimentare sau suplimente de expertiz contabil solicitate de organele n drept, care au dispus efectuarea expertizei contabile. IV. Eventualele note personale ale axpertului contabil redactate n timpul efecturii ecpertizei contabile, necesare fie redactrii raportului de expertiz contabil, fie urmririi bugetuluid de timp i decontrii lucrrilor de expertiz contabil cu beneficiarii acestora. 8. Ce conine capitolului I al raportului de expertiz contabil ? (Introducere) RSPUNS: CAPITOLUL I INTRODUCERE al Raportului de expertiz contabil trebuie s cuprind cel puin urmtoarele paragrafe: I. Paragraful de identificare a expertului contabil nominalizat pentru efectuarea expertizei contabile, care trebuie s cuprind informaii cu privire la: numeie i prenumele expeetului, domiciliul, numrul carnetului de expert contabil i poziia din Tabloul experilor contabili; II.Paragraful de identificare a organului care a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare sau a clientului care a solicitat efectuarea expertizei contabile extrajudiare. n acest paragraf se menioneaz: n cazul expertizelor contabile judiciare: actul care a stat la baza numirii expertului, respectiv ncheiere de edin (n cazurile civile) sau Ordonan a organelor de urmrire penal (n cauzele penale), cu menionarea datei acestuia, denumirea i calitatea procesual a prilor, domiciliul sau sediul social al acestora, numrul i anul dosarului i natura acestuia (civil sau penal); n cazul expertizelor contabile extrajudiciare: denumirea clientului, domiciliul sau sediul social al acestuia, numrul i data contractului n baza cruia se efectueaz expertiza contabil solicitat. III. Paragraful privind identificarea mprejurrilor i circumstanelor n care a luat natere litigiul n care s-a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare sau contextul n care a fost contractat expertiza contabil extrajudiciar. IV. Paragraful privind identificarea obiectivelor expertizei contabile. n cazul expertizelor contabile judiciare, formularea obiectivelor expertizei contabile se preia ad-literam din formularea acestora n ncheierea de edin (cauzele civile), respectiv n Ordonana organelor de urmrire i cercetare penal (cauzele penale). n cazul expertizelor contabile extrajudiciare, formularea obiectivelor acestora trebuie s fie cea din contract. V. Paragraful privind identificarea datei sau perioadei i locului n care s-a efectuat expertiza contabil. n cazul expertizelor contabile, dispuse de organele n drept, n cauze civile, data i locul nceperii lucrrilor expertizei contabile trebuie documentat prin citarea prilor prin scrisoare cu aviz de primire. VI. Paragraful privind identificarea materialului documentar care are legtur cauzal cu obiectivele expertizei contabile i care a stat la baza ntocmirii raportului de expertiz contabil. Materialul
STOICA GABRIELA Page 140

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

documentar nominalizat n acest paragraf trebuie s fie strict adecvat necesitilor de documentare a obiectivelor expertizei contabile judiciare sau extrajudiciare. VII. Paragraful privind identificarea datei sau perioadei n care s-a redactat raportul de expertiz contabil cu menionarea expres dac s-au mai efectuat sau nu alte expertize contabile avnd aceleai obiective. De asemenea, n acest paragraf, trebuie menionat dac s-au folosit lucrrile altor experi (contabili, tehnic, etc), probleme ridicate de prile interesate n expertiz i explicaiile date de acestea n timpul efecturii expertizei. VIII. Paragraful privind identificarea datei iniiale pn la care raportul de expertiz contabil trebuia depus la beneficiar i indicarea eventualelor perioade de prelungire fa de termenul iniial. 9. Ce conine cap.II al Raportului de expertiz contabil (Desfurarea expertizei contabile)? RSPUNS: CAPITOLUL II, DESFURAREA EXPERTIZEI CONTABILE, al raportului de expertiz contabil, trebuie s conin cte un paragraf distinct pentru fiecare obiectiv (ntrebare) a expertizei contabile, care s cuprind o descriere amnunit a operaiilor efectuate, de ctre expertul contabil, cu privire la structura materialului documentar, actele i faptele analizate, locul producerii evenimentelor i tranzaciilor, sursele de informaii utilizate, dac prile interesate, n expertiza contabil, au fcut obiecii sau au dat explicaii pe care expertul contabil le-a luat sau nu n considerare n formularea concuziilor sale. n fiecare paragraf trebuie prezentat ansamblul calculelor i interpretarea rezultatelor acestora. Dar, dac aceste prezentri ar ngreuna nelegerea expunerii de ctre beneficiarul raportului de expertiz contabil, este recomandabil ca ansamblul calculelor s se fac n anexe la raportul de expertiz contabil, iar n textul expertizei contabile s se prezinte doar rezultatele calculelor i interpretarea acestora, cu trimiteri la anexe. Fiecare paragraf din CAPITOLUL II, DESFURAREA EXPERTIZEI CONTABILE, trebuie s se ncheie cu concluzia (rspunsul) expertului contabil, care trebuie s fie precis, consic, fr echivoc, redactat ntr-o manier analitic, ordonat i sistematizat fr a face aprecieri asupra calitii documentelor justificative, reprezentrilor (nregistrrilor) contabile, expertizelor i actelor de control (de orice fel) anterioare i nici asupra ncadrrilor legale. Aceasta deoarece expertul contabil analizeaz evenimente i tranzacii i nu ncadrarea judiciar a acestora. n cazuri deosebite n care expetul contabil, n exercitarea misiunii sale, se confrunt cu acte i documente care nu ntrunesc condiiile legale, care exprim ficiuni sau sunt suspecte, el nu trbuie s le ia n considerare n stabilirea rezultatelor concluziilor (rspunsurilor) sale la obiectivele fixate expertizei contabile, dar trebuie s menioneze aceasta n raportul de expertiz contabil. Dac raportul de expertiz contabil este ntocmit de mai muli experi care au opinii diferite, ntr-un paragraf al CAPITOLULUI II, DESFURAREA EXPERTIZEI CONTABILE, fiecare expert contabil trebuie s-i motiveze detaliat i documentat opinia pe care o susine. De regul, n expertizele judiciare opinia expertului recomandat de parte se menioneaz separat, n raport cu opinia expertului numit din oficiu. 10. Ce conine un Raport de expertiz calificat (sau cu observaii)? RSPUNS: Raportul de expertiz contabil care cuprinde consideraii personale ale expertului contabil este calificat drept raport de expertiz contabil cu observaii. n situaia n care expertul contabil, pentru demonstrarea raionamentului su profesional, i exprim prerea asupra obiectivului/obiectivelor expertizei contabile, asupra suficienei lor sau cu privire la alte aspecte asupra crora dorete s rein atenia beneficiarului expertizei, poate face aceasta fie n finalul Capitolului III, CONCLUZII, fie ntr-un capitol distinct, Capitolul IV, CONSIDERAII PERSONALE ALE EXPERTULUI CONTABIL, dar cu respectarea normelor de etic i deontologie ale profesiei contabile exercitat liber (profesiei liberale). Acest Raport este calificat drept Raport de expertiz
STOICA GABRIELA Page 141

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

contabil cu observaii (limitate la strictul necesar sau impuse de lege, n cazul expertizelor judiciare i mai cuprinztoare n situaia expertizelor contabile extrajudiciare). 11. Expliai cazurile de imposbilitate a ntocmirii unui raport de expertiz i ce conine Raportul de imposibilitate a efecturii expertizei contabile. RSPUNS: n cazuri cu totul deosebite, expertul contabil se pooate afla n imposibilitatea ntocmirii unui raport de expertiz contabil, datorit inexistenei documentelor justificative i/sau evidenelor contabile care s ateste evenimentele i tranzaciile supuse expertizrii. n astfel de cazuri se ntocmete un RAPORT DE IMPOSIBILITATE A EFECTURII EXPERTIZEI CONTABILE, care are aceeai structur ca un raport de expertiz, obinuit (necalificat) dar care, n Capitolul II, DESFURAREA EXPERTIZEI CONTABILE i Capitolul III, CONCLUZII, va prezenta justificat i fundamentat cauzele care conduc la imposibilitatea efecturii expertizei contabile comandate de beneficiarul acesteia. 12. Cum procedeaz expertul contabil verificator privind ndeplinirea atribuiilor sale? RSPUNS: n activitatea lor de verificare a rapoartelor de expertiz contabil judiciar, experii contabili verificatori trebuie s urmreasc dac: n elaborarea lucrrii, experii contabili autori au respectat n totalitate prevederile Normei profesionale nr. 35/2000; obiectivele stabilite au fost tratate corespunztor, iar rspunsurile date au fost susinute prin acte i documente care au legtur cu cauza; autorii lucrrii nu s-au ndeprtat de tiina contabilitii, procednd la ncadrri juridice ale faptelor sau la efectuarea de operaiuni i lucrri care presupun alte cunotine dect cele contabile; autorii lucrrii au respectat prevederile Codului etic naional al profesionitilot contabili. De asemenea trebuie s analizeze opiniile separate sau rapoartele experilor contabili consilieri ai prilor, urmrind aceleai obiective ca n cazul raportului de expertiz contabil propriu-zis. Folosind exclusiv legea, tiina contabilitii i Normele profesionale, expertul contabil verificator solicit autorilor lucrrilor de expertiz contabil s i le revad, n funcie de observaiile fcute, procednd diferit: dac nu sunt observaii sau dac lucrrile sunt refcute, expertul contabil verificator va aplica pe prima pagin a lucrrilor analizate tampila dreptunghiular de verificare, va semna i va aplica tampila filialei. Dac sunt observaii, iar rapoartele de expertiz contabil judiciar nu sunt refcute n spiritul observaiilor expertului contabil verificator, acesta trebuie s ntocmeasc un referat cu constatrile i observaiile sale, pe care s-l ataeze, n original, raportului de expertiz judiciar ce urmeaz a fi depus organului judiciar care a solicitat expertiza, spre informarea i decizia acestuia. 13. Care sunt prevederile reglementrilor legale privind expertizele contabile judiciare i extrajudiciare? RSPUNS: Expertizele judiciare sunt mijloace de prob n justiie. Scopul principal al expertizelor contabile judiciare, n calitate de prob n justiie, este contribuia adcestora la stabilirea adevrului material i justa soluionare a litigiilor sau a cauzelor aflate n faza de cercetare sau judecat. Caracterul tiinific i fora probant a expertizei contabile judiciare este c aceasta are ca obiect cercetarea unor fapte i situaii de natur economico-financiar; cuprinde n sfera sa de aciune activitatea economic a unui agent economic pentru problemele i obiectivele stabilite de organul judiciar; cerceteaz situaiile i mprejurrile de fapt, pe baza informaiilor furnizate de evidena economic i a suporilor ei materiali; interpreteaz datele de eviden i furnizeaz opinii cu privire la problemele investigate pe baza legilor i a actelor normative care reglementeaz domeniul de activitate respectiv. Elaboreaz concluzii, pe baza constatrilor fcute, care servesc ca mijloc de prob pentru organul judicar care a dispus efectuarea expertizei.
STOICA GABRIELA Page 142

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

Sediul reglementrilor legale privind expertizele contabile judiciare i extrajudiciare se afl n Ordonana Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activitii de expertiz contabil i a contabililor autorizai. Potrivit acestor reglementri legale, efectuarea de expertize contabile judiciare i extrajudiciare este dreptul exclusiv al experilor contabili n Codul civil, n Codul penal i Codurile de procedur penal i civil 14. Care este sediul materiei reglementrilor profesionale privind expertiza contabil? RSPUNS: Sediul reglementrilor legale privind expertizele contabile judiciare i extrajudiciare se afl n: Regulamentul de organizare i funcionare a CECCAR care stipuleaz c experii contabili, n exercitarea profesiei, pot efectua expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice sau juridice, cum ar fi: Expertize amiabile (la cerere) Expertize contabil-financiare Arbitraje n cauze civile Expertize de gestiune Norma profesional CECCAR nr. 35 privind expertizele contabile, care stipuleaz c acestea pot fi efectuate numai de ctre persoanele care au dobndit calitatea de expert contabil n condiiile legii, fiind nscrise, cu viza la zi, n partea activ a Tabloului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia (CECCAR). 15. Enumerai destinatarii expertizelor contabile? RSPUNS: Expertizele contabile judiciare i extrajudiciare sunt lucrri de specialitate cu obiective precizate, solicitate experilor contabili nscrii n partea activ a Tabloului Corpului. Solicitanii expertizelor contabile judiciare sunt i destinatarii acestora: Organele de instrumentare (urmrire i cercetare) a cauzelor care fac obiectul dosarelor penale: Poliie i Parchet. Instanele de judecat a cauzelor penale i civile. Indiferent c expertizele contabile judiciare sunt dispuse din oficiu sau sunt acceptate la cererea nvinuiilor sau prilor, implicate n procesul judiciar, acetia (nvinuiii sau prile implicate n proces) sunt, de asemeni, utilizatori principali ai expertizelor contabile judiciare. Solicitanii expertizelor contabile extrajudiciare pot fi oricare dintre persoanele fizice sau juridice interesate n contractarea unor astfel de lucrri cu experii contabili, nscrii n partea activ a Tabloului Corpului. n mod indirect, atunci cnd solicitanii expertizelor contabile extrajudiciare folosesc aceste lucrri, n concilierea intereslor lor n relaiile cu partenerii comerciali i de afaceri, organisme administrative etc., pot fi i acetia considerai destinatari ai expertizelor contabile extrajudiciare. 16. Care este finalitatea expertizelor contabile? RSPUNS: Caracteristica esenial a expertizelor contabile judiciare i extrajudiciare este c acestea au un scop definit n momentul solicitrii i acceptrii lor de ctre experi. Acest scop definit se concretizeaz n obiectivele, respectiv ntrebrile la care trebuie s rspund expertul contabil. Scopul expertizelor contabile judiciare i extrajudiciare mai este i utilizarea acestora dar numai n contextul n care au fost solicitate. ntruct expertul contabil i exprim fundamentat rspunsul la fiecare obiectiv (ntrebare) stabilit(), naintea efecturii expertizei contabile, aceste rspunsuri nu pot fi extrapolate (generalizate) nici n timp i nici n spaiu. Ele sunt specifice expertizei respective. O consecin a faptului c rspunsurile formulate de expertul contabil n expertizele judiciare i extrajudiciare nu constituie opinii ci doar lmuriri, consultane de specialitate, expertizele contabile nu
STOICA GABRIELA Page 143

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

au ca finalitate (scop) publicitatea lor. Ele sunt cel mult transparente n folosul celor care justific un interes material i/sau moral n consultarea i utilizarea lor. 17. Care sunt principiile deontologice dup care se ghideaz expertul contabil n efectuarea expertizelor contabile judiciare i extrajudiciare? RSPUNS: Principiile deontologice fundamentale, crora trebuie s li se supun profesionistul contabil, inclusiv expertul contabil, sunt explicit definite n Codul privind conduita etic i profesional a experilor contabili i a contabililor autorizai din Romnia (aprobat prin Hotrrea nr. 1/1995 a Conferinei Naionale a Experilor Contabili i Contabililor Autorizai).Ele sunt: 1. Integritate, 2. Obiectivitate, 3. Independen, 4. secretul profesional, 5. respectarea normelor tehnice i profesionale, 6. competen profesional, 7. comportare deontologic. Norma profesional CECCAR nr. 35 privind expertizele contabile, reine i comenteaz explicit urmtoarele principii deontologice, dup care expertul contabil trebuie s se ghideze n efectuarea expertizelor contabile judiciare i extrajudiciare: 1. independena expertului contabil, 2. competena expertului contabil, 3. calitatea expertizelor contabile 4. secretul profesional i confidenialitatea expertizelor contabile 5. acceptarea expertizelor contabile 6. responsabilitatea efecturii expertizelor contabile. 18. Care sunt calitile eseniale ce confer autoritate tiinifico-profesional lucrrilor expertului contabil i cum le dezvolt? RSPUNS: Expertizele contabile judiciare i extrajudiciare sunt lucrri cu caracter tiinific. Prin urmare, calitatea lor este prezumat. Totui, argumentarea tiinific are calitatea ei. Aprecierea argumentrii tiinifice a expertizelor contabile se realizeaz pe dou paliere: Palierul individual, concret al fiecrei expertize contabile n parte. Pe acest palier, aprecierea calitii expertizelor se face de ctre solicitant care, de regul, judec calitatea expertizelor contabile n funcie de utilitatea acestora n atingerea scopurilor pentru care au fost solicitate. Palierul de ansamblu al lucrrilor efectuate de profesionistul contabil. Pe acest palier se organizeaz i se deruleaz controlul de calitate n cadrul profesiei contabile axat pe aprecierea modului de aplicare a normelor profesionale. 19. Care este modul de comunicarte a concluziilor expertizelor contabile? RSPUNS: Modul de comunicare a coninutului i a concluziilor expertizelor contabile intr n zona confidenialitii: n cazul expertizelor contabile judiciare, att experii contabili, numii din oficiu, ct i la recomandarea prilor sunt obligai s depun raportul de expertiz contabil la organul judiciar care a dispus expertiza contabil, unde toi cei interesai, inclusiv prile implicate n proces, pot s-l consulte. Expertul este dator s-i depun lucrarea cu cel puin 5 zile nainte de termenul stabilit pentru judecat. Pe cale implicit rezult c expertiza contabil trebuie depus la instana de judecat care a dispus-o, respectiv la dosarul cauzei. Prin aceast procedur se evit comunicarea (informarea) preferenial a coninutului i concluziilor expertizelor contabile judiciare ctre unii utilizatori ai acestora.
STOICA GABRIELA Page 144

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

n cazul expertizelor contabile extrajudicare locul i data depunerii lucrrii trebuie s rezulte din contractul ncheiat ntre solicitant i expert. Dac locul depunerii expeetizei extrajudiciare nu rezult cu claritate din contract, acesta trebuie s fie registratura general de la sediul solicitantului. Nerespectarea procedurilor de comunicare a coninutului i a concluziilor expertizelor contabile constituie o nclcare a obligaiilor expertului contabil privind secretul i confidenialitatea n expertiza contabil i poate atrage rspunderea disciplinar, civil i/sau penal a expeetului contabil, dup caz. 20. Cum se numesc experii contabili n dosarele civile? RSPUNS: Art. 202 din Codul de procedur civil prevede c: Experii se vor numi de ctre instan, dac prile nu se nvoiesc asupra numirii lor. ncheierea de numire va statornici i plata experilor. De regul, prile nu se nvoiesc cu privire la numirea experilor contabili. Atunci instanele civile procedeaz la numirea experilor contabili recomandai. Indiferent dac prile din procesele civile cad sau nu la nvoial asupra numelui expertului, numirea acestuia se face prin ncheiere de edin care trebuie s cuprind cel puin 4 paragrafe: 1. un paragraf din care s rezulte numele expertului numit din oficiu i/sau la cererea prilor; 2. un paragraf cu obiectivele (ntrebrile) la care expertul trebuie s rspund; 3. un paragraf din care s rezulte termenul (data) la care trebuie depus raportul de expertiz contabil; 4. onorariul (plata) statornicit() expertului, dup ce, de regul, instana a consultat prile asupra acestui aspect. Dac unul din paragrafele 2-4 lipsete din ncheierea de edin, expertul contabil este ndreptit, iar profesionalismul su l oblig, s cear instanei introducerea, n ncheierea de edin, a paragrafelor lips. 21. Ce fapte pot atrage rspunderea disciplinar a experilor contabili? RSPUNS: Faptele care atrag rspunderea disciplinar a experilor contabili sunt urmtoarele: abateri de comportament sancionate cu mustrare; absena nemotivat de la ntrunirea A.G. a filialei sau de la Conferina Naional, sancionat cu avertisment; absena nemotivat de la dou edine consecutive ale A.G. ale filialei sau C.N.; neplata cotizaiei anuale i/sau a celorlalte obligaii bneti, la termenele stabilite de Regulament, pe durata unui an calendristic; nerespectarea normelor privind aprarea i pstrarea secretului profesional sancionate cu suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioad de la 1 la 3 luni. Abateri disciplinare sancionate cu interzicerea dreptului de exercitare a profesiei: 1. absena nemotivat de la trei reuniuni consecutive ale A.G. ale Filialei sau ale C.N.; 2. publicitatea fr respectarea Codului privind conduita etic i profesional a experilor contabili i a contabililor autorizai din Romnia; 3. neplata cotizaiei anuale i/sau a celorlalte obligaii bneti, la termenele stabilite de Regulament, pe durata unui an calendristic; 4. executarea unei pedepse private de libertate pentru svrirea unei fapte care nu interzice dreptul de gestiune i de administrare a societilor comenrciale de profil; 5. neplata la buget, n termenul i cuantumul prevzut de lege a impozitelor cuvenite statului asupra onorariilor ncasate de ctre persoanele fizice; 6. nclcarea normelor de lucru privind exercitarea profesiei; 7. refuzul de a pune la dispoziia organelor de control ale Corpului, documentele priind activitatea profesional;
STOICA GABRIELA Page 145

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

8. practicarea profesiei de expert contabil sau contabil autorizat fr viza anual pentru exercitarea profesiei. 22.Care este diferena dintre expertul contabil i economistul salariat; dintre contabilul autorizat i contabilul salariat? RSPUNS: Expertul contabil este persoana care a dobndit aceast calitate, n condiiile O.G. nr. 65/1994, avnd competena profesional de a verifica i de a aprecia modul de organizare i de conducere a activitii economico-financiare i de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societilor comerciale i de a verifica legalitatea bilanului contabil i a contului de profit i pierdere. Prin urmare, ne gsim n faa unei arii de competene mult mai largi fa de cea a unui economist; economistul fiindsubordonat unui ef ierarhic i executnd atribuiile specifice fiei postului su. De asemeni, economistul este specializat n multe domenii: turism, servicii, marketing, management, planificare, salarizare, financiar-contabil, etc. Expertul contabil este un economist, absolvent al specialzrii financiar-contabile, independent fa de societatea comercial. El nu primete, pentru lucrrile executate, un salariu, ci un ONORARIU prevzut prin contractul ncheiat cu referire la misiunea sa. Contabilul autorizat este persoana care a dobndit aceast calitate n condiiile O.G. nr. 65/1994 i are capacitatea de a ine contabilitatea i de apregti lucrrile necesare ntocmirii situaiilor financiare. Contabilul autorizat, ca i expertul contabil, este un profesionist independent, nesalarizat de o entitate economic. Contabilul salarizat este subordonat efului ierarhic i execut sarcinile ce i revin din fia individual a postului. Rareori, n cazul unei ntreprinderi mari, mijlocii, execut toate lucrrile contabile. De regul, este specializat pe un sector al contabilitii. Ca i economistul salariat, contabilul salariat rspunde fa de calitatea lucrrilor executate, putnd fi stimulat ori penalizat de eful ierarhic sau la propunerea acestuia. Expertul contabil, contabilul autorizat, chiar dac sunt independeni, rspund civil i penal fa de ntreprindere. De asemenea, ei pot pierde ntreprinderea de client i, prin aceasta, sursa de venit. n schimb, economistul i contabilul, salariai, pierd cu greu postul n urma unor proceduri anevoioase. Este n discuie starea de salariat al unei firme al unui cabinet de experi contabili sau de contabili autorizai; Trebuie fcut distincia ntre auditorii interni i cei externi, prin prisma independenei; Economistul, contabilul profesionist salariat sunt angajai n industrie, comer, sectorul public, nvmnt .a.; Contabilul profesionist lucreaz independent (inclusiv practicieni individuali, parteneri sau corporaie) n industrie, comer, sectorul public, nvmnt .a. i este membru al unei orgnizaii afiliate IFAC. 23. Cine este expertul contabil? RSPUNS: Expertul contabil este persoana care a dobndit aceast calitate n condiiile Ordonanei (O.G. nr. 65/1994) i are competena profesional de a verifica i de a aprecia modul de organizare i de conducere a activitii economico-financiare i de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societilor comerciale i de a ntocmi situaiile financiare i de a efectua expertize contabile (art. 2. al. 1). Expertul contabil este specialistul care a dobndit cea mai nalt calificare n domeniul contabilitii i care are acces nengrdit la efectuarea tuturor lucrrilor profesionale, inclusiv verificare i certificarea situaiilor financiare (n condiiile reglementrilor specifice. Calitatea de expert contabil i de contabil autorizat se dobndete pe baz de examen. Pentru a dobndi calitatea, se cer ndeplinite cumulativ mai multe condiii. Pot fi, la cerere, experi contabili, persoanele care au titlul de academician, profesori i confereniari universitari, doctori n economie i doctori doceni cu specialitatea finane sau contabilitate, ns cu
STOICA GABRIELA Page 146

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

ndeplinirea condiiilor i susinerea unui interviu privind Normele de organizare i funcionare ale CECCAR. 24. Cum se menine calitatea de expert contabil i calitatea de contabil autorizat? RSPUNS: Prin nscrierea n Tabloul Corpului. nscrierea se realizeaz n baza ndeplinirii condiiilor privind acordarea calitii de expert contabil sau de contabil autorizat. nscrierea n Tabloul Corpului confer dreptul exercitrii profesiunii pe ntreg teritoriul rii. Anual se obine licena de exercitare a profesiei (viza). Lipsa licenei sau nelicenierea atrage radierea din Tablou sau suspendarea exercitii profesiei, a dreptului de a exercita. Acordarea vizei anuale se d dac sunt ndeplinite cumulativ condiiile: achitarea n ntregime a obligaiilor fa de Corp; plata la buget, la termen i n cunatumul prevzut, a impozitelor cuvenite statului; asigurarea pentru riscul profesional; dovada c nu a suferit nici o condamnare care, potrivit legislaiei n vigoare, interzice dreptul de gestiune i de administrare a societilor comerciale (cazier judiciar); nu a svrit fapte care s ncalce regulamentul privind conduita profesional, pentru care a fost sancionat de Comisia de Disciplin; depunerea fiei individuale; Trebuie respectate i prevederile referitoare la libera practic: experii contabili i contabili autorizai nu pot s i exercite atribuiunile conferite de aceast calitate de durata n care desfoar o activitate salarizat n afara Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai sau activitate comercial, cu excepia activitilor didactice, literare, publicistice n domeniu i cea de parlamentar, consilier local sau judeean, pe durata mandatului. 25. Ce lucrri poate executa un expert contabil? RSPUNS: inerea sau supravegherea contabilitii i ntocmirii situaiilor financiare: acordarea asistenei privind organizarea i inerea contabilitii, incluiv n cazul sistemelor informatice; elaborarea i punerea n aplicare a procedeelor contabile a planului de conturi adaptat unitii, a contabilitii de gestiune, a tabloului de bord, a controlului de gestiune i controlului prin buget, n baza i cu respectarea normelor generale. Efectuarea de analize economico-financiare 1. analiza structurilor financiare; 2. analiza gestiunii financiare i a rentabilitii capitalului investit; 3. tehnici de analiz i de gestiune a fondului de rulment; 4. sistem de credit leasing, factoring etc.; 5. determinarea situaiei financiare i de gestiune prin rapoarte procentuale; 6. elaborarea de tablouri de finanare i planuri de trezorerie; 7. elaborarea de tablouri de utilizri i resurse; 8. asistena n prevenirea i nlturarea dificultilor unitii. Efectuarea de audit financiar contabil n condiiile respectrii reglementrilor specifice acestei activiti 1. creterea, rentabilitatea, echilibrul i riscurile financiare; 2. audit intern, organizarea sau controlul regularitii i sinceritii sistemului; 3. studii, asisten pentru realizarea de investiii financiare; Efectuarea de evaluri patrimoniale 1. evaluri de bunuri i active patrimoniale; 2. evaluri de ntreprinderi i de valori mobiliare pentru vnzri, succesiuni, partaje, donaii sau la cererea celor interesai; 3. evaluri de elemente intangibile.
STOICA GABRIELA Page 147

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

Efectuarea de expertize contabile 1. amiabile (la cerere); 2. contabil judiciare; 3. arbitraje n cauze civile; 4. expertize de gestiune. Executarea de lucrri cu caracter financiar-contabil, ca: 1. ntocmirea de situaii periodice; 2. consolidarea conturilor i bilanului; 3. ntocmirea de planuri de finanare pe termen mediu i lung; Executarea de lucrri cu caracter fiscal, n condiiile reglementrilor specifice ale domeniului: 1. studii i consultaii pe probleme de ordin fiscal; 2. participarea la ntocmirea i depunerea declaraiilor fiscale; 3. asisten n probleme de TVA i impozite; 4. fiscalitate imobiliar; 5. asisten n aplicarea tarifului vamal; 6. asistarea contribuabilului cu ocazia verificrilor; Efectuarea de lucrri de organizare administrativ i informatic: 1. organigrame, structuri, definiri de funcii; 2. legturi ntre servicii, curculaia documentelor i informaiilor; 3. analiza i organizarea fluxului informaional; 4. formarea profesional continu; 5. contribuii la protecia patrimoniului unitii; 6. mecanizarea i automatizarea prelucrrii informaiilor, alegerea echipamentelor; 7. alegerea softurilor necesare 8. Activitatea de cenzor. 26. Cum se exercit profesia de expert contabil i de contabil autorizat? RSPUNS: Exercitare individual sau n cadrul societilor. Societile de expertiz contabil au: cel puin 51% acionari experi contabili sau contabili autorizai; cel puin 51% din numrul membrilor Consiliului de Administraie sunt experi contabili sau contabili autorizai, membri ai Corpului. Societile de expertiz contabil nu pot avea participri financiare n uniti patrimoniale industriale, comerciale, agricole, bancare sau de asigurri i nici n societi civile. Membri Corpului nu pot fi asociai sau acionari la mai multe societi comerciale de expertiz contabil. Societile de expertiz pot fi romne, strine sau mixte. Societile de expertiz se bucur de aceleai drepturi i au aceleai obligaii impuse membrilor Corpului. Excepie: dreptul de a alege sau de a fi ales n organele de conducere ale Corpului. Angajarea rspunderii societilor comerciale de expertiz contabil i a membrilor care le alctuiesc se realizeaz prin exercitarea drepturilor administrative i a celor de natur tehnic de ctre: conductorul (administratorul) societii: drepturile administrative i sociale (de exemplu: fa de banc, reprezentarea societii n faa terilor i a administraiei publice etc.), acesta dispunnd de semntur social a societii; experii contabili, contabilii autorizai i ceilali asociai sau acionari ai societii, care asigur cerinele de natur tehnic ale propriilor lor lucrri executate, prin semnarea acestora, alturi de semntura autorizat a conducerii societii.
STOICA GABRIELA Page 148

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

27. Incompatibiliti n exercitarea profesiei. RSPUNS: Att O.G. nr. 65/1994 actualizat, ct i Regulamentul de Organizare i Funcionare i Codul privind conduita etic i profesional a experilor contabili i contabililor autorizai din Romnia, se refer la situaiile de incompatibilitate. Profesionistul contabil se bazeaz, n conduita sa, pe mai multe principii: 1. integritate s fie drept, cinstit i sincer n executarea lucrrilor sale; 2. obiectivitate profesionistul contabil trebuie s nu cedeze unor prejudeci sau concepte apriorice, care s-i mpiedice obiectivitatea; s aib o comportare imparial atunci cnd ntocmete un raport privind executarea lucrrilor sale; 3. independena s se manifeste liber de orice interes care ar putea fi avut n vedere, ca incompatibil cu integritatea i obiectivitate sa, cum ar fi: 4. implicare financiar direct sau indirect; 5. implicarea n activitile unui client (membru al executivului sau angajat sub controlul direciunii); 6. acte de comer sau slujbe asigurate n acelai timp cu exercitarea unei profesii liberale, ce pot genera conflict de interese, n contradicie cu exercitarea liberal a profesiei; 7. incidena relaiilor familiale i personale asupra independenei; 8. condiiile n care onorariile, primite de la un client, constituie un procentaj neacceptabil de ridicat; 9. acceptarea executrii de lucrri n baza unuor onorarii eventuale, neprecizate anticipat 10. secretul profesional s fie respectat secretul, caracterul confidenial al informaiilor obinute cu ocazia executrii lucrrilor sale; 11. norme tehnice i profesionale s efectueze lucrrile sale n conformitate cu normele tehnice i profesionale care-i sunt aplicate; 12. competena profesional s fie ntreinut nivelul de competen pe tot parcursul carierei profesionale, s execute lucrri pe care le poate realiza cu competen profesional; 13. comportare deontologic s se comporte compatibil cu buna reputaie a profesiunii. nclcarea principiilor nseamn tot attea incompatibiliti n exercitarea profesiei. Alte situaii de incompatibilitate conform regulamentului: experilor contabili i contabililor autorizai le este interzis s efectueze lucrri pentru egenii economici sau pentru instituiile la care sunt salariai i pentru cei cu care angajatorii lor sunt n raporturi contractuale ori se afl n concuren. De asemenea, le este interzis s efectueze lucrri pentru rude sau afini pn la gradul al patrulea inclusiv, sau soi ai administratorilor; de asemenea, nu pot exercita lucrrile prevzute n situaia n care exist elemente care atest starea de conflict de interese sau de incompatibilitate; Experii contabili i contabilii autorizai nu pot s-i exercite atribuiile conferite de aceast calitate pe durata ct ocup funcii n cadrul Ministerului Finanelor. 28. Relaiile profesionitilor contabili cu clienii. RSPUNS: Relaiile membrilor Corpului cu clienii se stabilesc prin contract scris de prestri de servicii, semnat de ambele pri. n afara onorariilor pentru lucrrile executate, orice alt relaie financiar cu un client ca: participaii la capital, dare/luare de mprumut de bunuri, servicii sau bani, etc este susceptibil de a afecta obiectivitatea i de a determina terii s considere c obiectivitatea este compromis. n cadrul ndeplinirii lucrrilor lor, membri Corpului trebuie s se rezume numai la acordarea de avize de consultan profesional i s nu mpieteze activitatea de administrare, care este un atribut exclusiv al clientului.
STOICA GABRIELA Page 149

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

O atenie aparte se acord relaiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lor cu clienii, asigurndu-se c aceste relaii nu aduc atingere independenei lor. Stabilirea sau ntreinerea relaiilor profesionale cu clienii pot antrena rspunderea pentru un prejudiciu financiar sau moral, pentru membri Corpului. Se impune o selectare a clienilor i aprecierea situaiei membrilor Corpului n raport cu respectarea principiilor independenei i competenei. Orice nou client i orice nou lucrare solicitat de vechii clieni trebuie s fac obiectul acceptrii i ncheierii contractului dup: 1. evaluarea riscurilor; 2. evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului independenei profesiei; 3. apreciere a eficienei executrii lucrrilor n raport cu competena i cu mijloacele societii. Decizia final aparine expertului sau contabilului autorizat. Periodic se evalueaz, apreciaz eventualele schimbri aprute n situaia clienilor sau cabinetului/societilor lor i dac acestea genereaz noi riscuri. Evidenierea sau modificarea lucrrilor nu se poate face dect n baza unui act adiional la contract. Profesionitii pot exprima n scris clienilor recomandri sau rezerve. n cazul contestrii lor, scrise, vor putea constitui probe exoneratoare de responsabilitate a profesionitilor contabili. n situaia imposibilitii executrii lucrrilor solicitate, din cauza clientului, contractul se rezilieaz. 29. Care sunt rspunderile profesionitilor contabili? RSPUNS: Rspunderea poate fi: 1. Disciplinar. Condiii: Raport de munc concretizat printr-un contract de munc; Existena unui regulament; Abaterea disciplinar. 2. Administrativ (contravenional). Condiii: Fapta svrit cu vinovie; Sanciune prin avertisment; Fapta prevzut de lege sau alt act normativ, ca fiind contravenie, se sancioneaz, chiar dac e svrit fr intenie. 3. Civil. Condiii: Contractul; Fapta; Prejudiciul; Cauzalitatea; Vinovia; 4. Penal. Condiii: Forma rspunderii juridice; Faptele (infraciunile) pericol social, cu vinovie, prevzute de legea penal. 30. Enumerai faptele ce constituie abateri disciplinare ale unui membru al Corpului? RSPUNS: Comportament necuviincios fa de membri Corpului, de reprezentantul MFP sau de ali participani la reuniunile de lucru ale organelor de conducere i control ale Corpului. Absena nemotivat de la ntrunirea AG a filialei sau de la CN.
STOICA GABRIELA Page 150

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

Nerespectarea dispoziiilor Codului, privind conduita etic i profesional a experilor contabili i contabililor autorizai din Romnia, referitoare la publicitate. Absena nejustificat de la cursurile de pregtire i perfecionare profesional, reglementate prin normele emise de Corp. Prestarea de servicii de contabilitate fr contract scris ncheiat cu clientul sau pe baza unui contract, n care nu a fost nscris calitatea profesional a celui care l ncheie: EC, CA. Nerespectarea obligaiilor de pstrare a secretului profesional. Nedeclararea sau declararea parial a veniturilor, n scopul sustargerii de la plata cotizaiei stabilite de Regulament. Fapta membrului Corpului de a nu depune, n termenul stabilit, la filiala de care aparine, fia pentru persoane fizice sau juridicice (pentru persoanele juridice rspunderea incumb preedintelui consiliului de administraie, sau administratorului, dup caz). nclcarea dispoziiilor privind exercitarea profesiei i rspunderea disciplinar, administrativ, civil sau penal, potrivit Legii i Regulamentului. Este interzis efectuarea de lucrri pentru entitile unde sunt salariai sau sunt rude sau afini pn la gr. IV cu administratorii sau salariaii, n afara Corpului sau activitate comercial. Refuzul de a pune la dispoziia organelor de control ale Corpului a documentelor privind activitatea profesional. Declaraii neconforme realitii n relaiile cu Corpul sau cu terii, cu producerea de consecine juridice, precum i orice alte nclcri ale conduitei etice i profesionale. 31. Care sunt caracteristicile eseniale ale unei profesii contabile? RSPUNS: Caracteristicile eseniale ale unei profesii contabile sunt: deinerea unei competene intelectuale specifice, obinut prin formare i nvmnt; respectarea de ctre membri a unui ansamblu de valori i de reguli stabilite de organismul profesional, cu deosebire cele care se refer la obiectivitate. recunoaterea unei datorii fa de public. Uneori, datoria membrilor, privind profesiunea lor i publicul, poate fi n contradicie cu interesul lor personal pe termen scurt sau cu obligaiile lor de loialitate fa de angajator. innd seama de remarcile precedente este de datoria organismelor profesionale naionale s defineasc reguli de etic pentru membri lor, nct s garanteze o calitate optim a serviciilor i s pstreze ncrederea publicului n profesie. Profesia contabil liberal este bazat pe moralitate ireproabil, pe independen, pe tiin n profesie, pe competen (SIM). 32. Ce reprezinta noiunea de interes public? RSPUNS: Profesia contabil se distinge prin acceptarea responsabilitii sale fa de public: prin public nelegndu-se: 5. clienii; 6. guvernul; 7. angajatorii; 8. investitorii; 9. oamenii de afaceri; 10. comunitile financiare; 11. donatorii de fonduri; 12. orice alt persoan, 13. care dau ncredere n obiectivitatea i integritatea profesionitilor contabili pentru buna funcionare a economiei.
STOICA GABRIELA Page 151

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

Aceast ncredere, acordat de public, impune profesiei contabile o responsabilitate n materie de interes general. Interesul general semnific satisfacia colectiv a persoanelor i instituiilor pentru care lucreaz profesionitii contabili, n slujba crora se afl. Pstrarea acestui statut, privilegiat, al profesionitilor contabili presupune oferirea de servicii potrivit unor criterii care s justifice ncrederea publicului. 33. Care sunt principiile fundamentale care trebuie respectate pentru realizarea obiectivelor profesiei contabile? RSPUNS: Principiile fundamentale privesc: 1. INTEGRITATE drept, cinstit, sincer 2. OBIECTIVITATE corect, fr idei preconcepute 3. COMPETEN PROFESIONAL lucrri efectuate cu grij i srguin, pstrarea la zi a nivelului de pregtire; 4. CONFIDENIALITATE pstrarea secretului profesional; 5. PROFESIONALISM comportament corespunztor exigenelor profesiei contabile; 6. RESPECTAREA NORMELOR TEHNICE I PROFESIONALE executarea lucrrilor conform normelor tehnice i profesionale aplicabile, pentru satisfacerea cerinelor clientului sau angajatorului i compatibilitatea cu exigenele integritii, obiectivitii i independenei. 34. Explicai principiul confidenialitii? RSPUNS: Confidenialitatea este strict, n afar de cazurile n care a primit o autorizaiei special de a divulga informaiile sau n caz de obligaii legale sau profesionale. Profesionitii contabili trebuie s se asigure c persoanele angajate, sub orice form, subalterni sau colaboratori, respect aceleai reguli de confidenialitate. Confidenialitatea mai implic de asemenea faptul c, informaiile primite nu sunt folosite de profesionistul contabil n beneficiul personal sau al unui ter. Acest principiu nu se aplic divulgrii informaiilor care permit profesionistului contabil s ndeplineasc obligaiile sale, stabilite prin normele profesionale. n interesul public i al profesiunii, normele profesionale trebuie s defineasc conceptul de confidenialitate i s furnizeze o orientare asupra naturii i ntinderii obligaiilor legate de confidenialitate i asupra circumstanelor n care divulgarea de informaii primite n cursul exercitrii unei misini, trebuie autorizat sau cerut. Obligaiile de confidenialitate sau secret profesional sunt nscrise n legislaia fiecrei ri. Pentru a stabili dac informaiile confideniale pot fi divulgate, trebuie avute n vedere mai multe aspecte, i anume: cnd divulgarea este autorizat de client: dac interesele tuturor prilor (cu deosebire teri) pot fi lezate; cnd divulgarea este cerut de lege sau cnd exist obligaii profesionale de divulgare: profesionistul trebuie s fac apel la judecata sa pentru a determina tipul de informaii care pot fi divulgate; trebuie s se evite situaiile care implic fapte sau opinii nejustificate sau nejustificabile; profesionistul trebuie s se asigure c persoanele care primesc informaiile sunt destinatarii coreci ai unor astfel de informaii, adic cu abiliti s primeasc astfel de informaii; profesionistul trebuie s stabileasc dac divulgarea i consecinele acesteia implic responsabilitatea sa. n toate aceste cazuri se recomand consultarea organismului profesional i/sau a unui avocat. 35. Onorariile i independena descriere. RSPUNS: Cnd onorariile primite de la un client sau de la un grup de care aparine acel client, reprezint o parte importan din onorariile brute totale ale cabinetului n ansamblu, dependena fa de acest client sau grup trebuie examinat cu atenie, cci independena poate fi pus n pericol.
STOICA GABRIELA Page 152

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli i furnizeaz instruciuni membrilor lor referitoare la acest subiect; acestea trebuie s fie n concordan cu nivelul de dezvoltare a profesiei contabile, cu situaia economic a fiecrei ri. Serviciile profesionale nu trebuie s fie propuse sau efectuate, unui client, pe baz de acorduri sau contracte conform crora facturarea onorariilor este condiionat de importana problemelor descoperite sau de rezultatele acestor servicii. n rile n care facturarea onorariilor este condiionat de rezultat, este autorizat de legislaie sau de normele organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independena nu este obligatorie. Onorariile fixate de tribunal sau de alt autoritate public nu sunt considerate ca intrnd n aceast categorie. Dimpotriv, onorariile facturate procentual sau alte metode similare sunt considerate ca intrnd n aceast categorie.

STOICA GABRIELA Page 153

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

STUDII DE FEZABILITATE

STOICA GABRIELA Page 154

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

1.Ce este un plan de afaceri; cele trei elemente ale acestuia; Un plan de afaceri este o prezentare de baza a intentiei dumneavoastra de a incepe o afacere privata sustinuta de o strategie precisa pentru realizarea ei. Realizarea unui Plan de Afaceri cere un studiu atent al pietei precum si estimarea corecta a costurilor si cheltuielilor pentru a determina cit mai prcis rezultatele acestei intreprinderi. Acesta este principalul document pe care investitorii il vor solicita inainte de a lua o decizie, in cazul in care doriti ajutor financiar sau sponsorizare din partea acestora. Mai mult , acest plan va ajuta sa va faceti o ide realista asupra afacerii fara a ignora problememle si riscurile existente. Multi intreprinzatori isi tin Planul de Afaceri la zi mult dupa inceperea si il folosesc ca un ghid si un standard de comparare pentru rezultatele periodice. Pentru a intelege ce este un plan de afaceri,este prioritar sa stabilim ce este o afacere.Si daca ar fi sa consideram ca o afacere este intentia unei persoane de a face anumite activitati in scopul obtinerii unui profit,atuci putem intelege ca un plan de afaceri are la baza un intreprinzator(un om de afaceri),care isi asuma anumite riscuri si vrea sa obtina un anumit profit,realizand mai multe activitati care consuma resurse,in interiorul unui mediu de afacer. Un plan de afaceri este atat un instrument intern prin care iti poti conduce si controla tot procesul de demarare a afacerii tale-deci implicit un instrument de management si planificare,cat si un instrument extern,de comunicare cu mediul economic. Ca instrument de management ,planul de afaceri te ajuta sa monitorizezi si sa evaluezi modul in care afacerea ta se dezvolta ,fiind un instrument dinamic,care poate fi modificat pe masura ce acumulezi mai multa experienta si cunostinte. Ca instrument de planificare,planul de faceri te ghideaza in fiecare etapa de dezvoltare a afacerii.Un plan de afaceri bine realizat te va ajuta sa identifici obstacole si bariere pe care le vei putea astfel evita si in acelasi timp ,vei putea actiona rapid in directia depasirii lor. Ca instrument de comunicare este folosit pentru a atrage capital investitional,imprumuturi si parteneri de afaceri,intrucat planul de afaceri arata daca afacerea ta are potential pentru a face profit.El spune celor din jurul tau-clienti,furnizori,parteneri,finantatori,actionari-ca stii cu certitudine ce ai de facut si modul in care iti vei atinge obiectivele. Prin definitie un Plan de Afaceri se refera la activitati viitoare si rezultate ale entitatii (organizatie privata sau publica orientata catre profit sau non-profit). Prin urmare, un Plan de Afaceri se distinge clar prin planificare si rezultatele asteptate ale investitiei, probleme ce in mod normal sunt obiective ale Studiului de Fezabilitate. In cazul actualelor proiecte, Planul de Afaceri este cerut pentru a dovedii evaluatorilor si celor ce decid sa finanteze proiectul ca acesta are durabilitate si ca entitatea care va prelua proiectul sau rezultatele acestuia, dupa realizare, dovedeste durabilitate financiara si are suficienta capacitate finaciara si manageriala de a mentine proiectul durabil. Principalele scheme organizationale referitoare la entitatile operationale ale proiectelor pot fi aceleasi cu proprietarii (un departament distinct in interiorul firmei) sau unele specializate (unele entitati noi), in conformitate cu legislatia Romaneasca. In primul caz, proprietarul proiectului trebuie sa dezvolte un Plan de Afaceri referitor la Departamentul de Operare a proiectului in interiorul firmei. Retineti ca Planul de Afaceri pentru acest tip de organizare va include detalii ale Bugetului si Cheltuielilor Departamentului de Operare. In al doi-lea caz entitatea operatoare fiind o persoana juridica diferita ( o companie specializata, publica sau privata) va dezvolta un Plan de Afaceri separat al firmei specializate. Aplicantul va oferi deasemenea rezultatele asteptate pentru ambele variante. Planul de Afaceri va fi relativ scurt si va urmatorul format recomandat: I. SCOPUL
STOICA GABRIELA Page 155

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

O scurta descriere (1 pag) a obiectivelor Planului de Afaceri. Utilizati cuvinte cheie in descriere (cine?, ce?, unde?, cind?, de ce?, cum?, cat de mult?) pentru a descrie urmatoarele: Scopul acestui Plan Va fi el folosit ca document de baza pentru propunerea financiara si intocmirea Bugetului (Anexa a Cererii de Finantare) Compania Dumneavoastra (cine, ce, unde, cand) Cine raspunde de Management si Care sunt punctele tari ale Managementului? Care sunt obiectivele si De ce considerati ca ve-ti avea succes?. Daca aveti nevoie de finantare, de ce?, cat de mult? cum intentionati sa returnati cofinantarea in cazul in care aceasta va fi un imprumut de la o banca. Cum va fi amortizata investitia. II. PLANUL DE ORGANIZARE 1. O scurta descriere a afacerii Intr-un paragraf sau doua va rugam sa oferiti o scurta descriere a afacerii dumneavoastra; Daca deja exista o companie operatoare, o scurta descriere a acestei companii: cine sunt proprietarii, care sunt serviciile oferite, care este experienta anterioara in operarea unor proiecte similare. Care este experienta Dumneavostra in aceasta afacere (operare si intretinere a rezultatelor proiectului) 2. Listati si oferiti o scurta descriere a produselor si serviciilor ce va propuneti sa le oferiti. 3. Locatia Descrieti proiectul in locatia propusa. Costurile proiectului asociate cu locatia. Introduce-ti angajamentele legale, utilitatile, etc. in Documentele Suport. 4. Operarea Proiectului Descrieti metodologia si procesul de operare; ce echipamente sunt necesare? Care sunt capacitatilor lor? Care sunt materialele necesare pentru operare? Cum intentionati sa le procurati si de unde? Sunt suficienti furnizori pe piata si cu preturi acceptabile? Cum vor fi asigurate utilitatile? Aveti toate avizele si acordurile pentru operare sau le puteti obtine pana la inceperea perioadei de durabilitate a proiectului? Cum veti asigura sistemul de calitate? Care tip de asigurare a afacerii este necesara? 5. Management Listati persoanele care sunt sau vor fi responsabile de afacere. Descrieti responsabilitatilor lor si abilitatile fiecaruia. Precizati salariile pe care le propuneti pentru fiecare. 6. Personal Cati angajati veti avea si in ce pozitii din statul de functii (in urmatorii 3 ani, 5 ani)? Care sunt calificarile necesare? Cate ore vor lucra zilnic fiecare si cat vor fi platiti pe luna? 7. Costuri operationale si de intretinere Descrieti si calculati costurile de operare si intretinere (forta de munca, pe categorii, materii prime, materiale, energie, alte utilitati, servicii-subcontracte, concesiune/chirie platite de proprietar, deprecierea daca este cazul, costuri administrative, regie, etc.) III. PLANUL DE MARKETING Planul de Marketing defineste toate componentele strategiei dumneavoastra de vanzari. Veti oferii detalii referitoare la analiza pietei, vanzari, publicitate, relatii cu publicul. 1. Analiza pietei In general explicati cine are nevoie de serviciile oferite de proiect si de ce (rezultate ale Studiului de Marketing)
STOICA GABRIELA Page 156

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

Piata, investitiile ce vor fi servite, marimea sa si distributia asteptata. Care sector al pietei il acopera proiectul? Tinta (identificati tinta demografica, si specificul sectorului sau nisei vizate pe piata). Competitia (descrieti competitorii majori, evaluati punctele lor tari si slabe). Trendul pietei (identificati trendul industriei si al consumatorilor). Operarea proiectului plan de lucru/sezonalitatea (Care ore ale zilei si zile ale saptamanii va fi proiectul in operare; analizati sezonalitatea daca este cazul si va rugam sa va asigurati ca aceasta reflecta previziunile dumneavoastra) 2. Strategia de Marketing Descrierea Generala (alocatia bugetara %). Metode de vanzare si distributie(magazine, birouri, cataloage, adrese web). Politica de preturi si tarife(strategia de preturi si pozitia competitiva). Strategia de vanzari (vanzari directe, distributii directe, email, reciprocitate, etc.). Stimularea / Promovarea Vanzarilor (esantioane, cupoane/taloane, promotii online, etc.). Strategia de Publicitate (traditionala, web, media, sponsorizari pe termen lung). IV. EVALUAREA RISCURILOR V. PLANUL FINANCIAR SI DE AFACERI Aici trebuie sa prezentati in detaliu rezultatele trecute si asteptarile pentru viitor. Aceasta sectiune ar trebui sa includa proiectiile de cash flow, rata de profit si pierdere, balanta. Pentru ntocmirea sa e necesar parcurgerea urmtoarelor 3 etape: 1) culegerea informaiilor necesare (preuri, concureni, furnizori, date tehnice, juridice, etc.); 2) planificarea efectiv a activitilor respective alegerea strategiei potrivite i gsirea cilor de atingere a obiectivelor stabilite; 3) redactarea planului (etapa de alegere a formei optime de prezentare ctre destinatar a rezultatului etapei anterioare). 2. De ce este nevoie de un plan de afaceri; Pe scurt iata cateva lucruri pentru care este important ca,inainte de a pune in aplicare ideea ta de afacere,sa ai un plan al afacerii. Te ajuta sa identifici posibilitatile de dezvoltare a afacerii si sa te concentrezi asupra lor. Iti ofera un cadru de lucru logic,in interiorul caruia iti poti realiza strategia afacerii pentru urmatorii trei pana la cinci ani,avand un set de repere bine definite. Este baza de discutii cu persoanele de suport precum actionarii,bancile si investitorii,etc. Vei avea un instrument de control prin intermediul caruia vei putea masura performantele si te vei putea adapta mediului economic. Muli ntreprinztori sunt nevoii s ntocmeasc un plan de afaceri abia atunci cnd acesta le este solicitat de un potenial investitor. Un plan de afaceri este ns util nu numai finanatorilor externi, ci i proprietarilor firmei n fapt, redactarea sa ar trebui s fie unul din primii pai n iniierea oricrei afaceri. Planul de afaceri poate da o prim imagine asupra perspectivelor reale ale afacerii; pot fi astfel evitate pierderile provocate de proiecte neviabile nainte ca ele s se fi produs efectiv. ntocmirea planului de afaceri permite: stabilirea realist a necesarului de resurse i a surselor din care acestea pot fi obinute; ncadrarea n timp a etapelor afacerii; coordonarea fazelor viitoare ale afacerii i rezolvarea eventualelor neconcordane.

STOICA GABRIELA Page 157

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

ntreprinztorii sunt 'forai s ia n considerare aspecte care le-ar putea scpa la o abordare mai superficial. Pot fi descoperite astfel puncte slabe ale afacerii sau idei noi care ar putea s i sporeasc rentabilitatea. Nimeni nu se ateapt ca previziunile planului de afaceri s se regseasc integral n realizrile efective; totui, n cazul n care planul este bine ntocmit, datele sale pot servi ca un instrument util de control al rezultatelor obinute. Planul de afaceri reprezint, n acelai timp, o cerin a investitorilor externi (creditori sau acionari poteniali). Acetia trebuie s afle dintr-un plan de afaceri: n ce const afacerea; motivele pentru care afacerea este profitabil; capitalul necesar; rentabilitatea scontat. Planul de afaceri nu este singurul aspect luat n considerare de potenialii finanatori; ns un plan de afaceri care dovedete c nu exist o strategie coerent a proprietarilor afacerii va ndeprta cu siguran orice investitor. 3. Care este coninutul unui Plan de afaceri enumerai principalele aspecte; STRUCTURA PLANULUI DE AFACERI Un Plan de Afaceri complet cuprinde : 1) INTRODUCERE 2) DESCRIEREA PROIECTULUI 3) MANAGEMENT SI RESURSE UMANE 4) PRODUSE SI SERVICII 5) PIATA SI MARKETING 6) PRODUCTIE 7) PERSONAL 8) CERCETARE SI DEZVOLTARE 9) ESTIMARI FINANCIARE 10) MOTIVARE SI RISCURI ASUMATE Vom vedea acum cum sa pregatim corect fiecare din aceste cerinte 1) INTRODUCERE Realizati o descriere concise a intreprinderii pornind de la motivele pentru care doriti sa o realizati,forma juridica, natura afacerii si locul pe care doriti sa-l ocupe in domeniul ales. Nu este nevoie in acest stadiu de o descriere elaborata a detaliilor tehnice. Pe de alta parte,nu omiteti nici o caracteristica importanta a proiectului. Incheiati indicind obiectivele pe termen scurt (1 an ) si termen mediu (3-5 ani). Mentionati daca aveti nevoie de ajutor financiar in aceasta sectiune. 2) DESCRIEREA PROIECTULUI Dupa introducere si prezentarea dumneavoastra descrieti acum obiectivele proiectului prezentind clar produsele si serviciile prestate indicand acum si caracteristicile tehnice. Mentionati punctele tari si slabe , aspectele de inovatie si preturile si anticipati reactia pe piata a acestora. Aceata sectiune trebuie sa reflecte increderea si daruirea dumneavoastra pentru noua intraprindere. Nu uitati ca Planul de Afaceri, desi realizat standard , va reflecta personalitatea , scopul si abilitatea dumneavoastra. 3) MANAGEMENT SI RESURSE UMANE Aceasta sectiune trebuie sa inceapa cu listarea tuturor persoanelor care vor fi implicate in conducerea companiei
STOICA GABRIELA Page 158

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

Pentru fiecare incepeti cu principalul antrepenor si partenerii de afaceri, indicand numele , date personale , o scurta descriere profesionala ca si pozitia si responsabilitatile ce-I revin in noua companie. Dupa aceasta prezentare precizati numarul de angajati grupati pe categoriile profesionale. Ar fi indicat sa adaugati si o diagrama clara a organizarii muncii. 4) PRODUSE SI SERVICII Aici trebuie precizat ce intentionati sa vindeti Daca este un produs, precizati toate caracteristicile acestuia , procesul de fabricare si asamblare , tipul de componente si materiale si specificati clar toate aspectele legate de metoda de productie. In cazul prestarii de servicii precizati calificarea sau nivelul expertizei tehnice. In ambele cazuri trebuie sa scoateti in evidenta orice avantaj oferit in comparatie cu concurenta existenta si sa descrieti orice caracteristica care diferentiaza produsul dumneavoastra de alte produse similare aflate pe piata. 5) PIATA SI MARKETING Aceasta este una din cele mai importante sectiuni ale Planului de Afaceri deoarece defineste potentialul de vanzare al produsului dumneavoastra. Trebuie facuta o cercetare a pietei si trebuie categoric sa cunoasteti si sa indicati aici: - caracteristicile sectorului de piata in care doriti sa va plaati afacerea - nivelul cererii actuale si situatia pe piata in urmatorii ani - perioade de varf si de scadere a cererii pe perioada anului financiar - profilul potentialilor clienti , organizarea lor , structura si practicile de munca - punctele tari si slabe ale competitiei si cota de piata detinuta de fiecare. Acest plan trebuie sa ilustreze cum intentionati sa promovati si sa distribuiti produsul sau serviciile dumneavoastra. Trebuie precizat ca o buna strategie de marketing trebuie sa aiba in considerare 4 puncte cheie ( cunoscute ca cele 4 caracteristici de marketing ): PRODUS PRET LOCALIZARE PROMOVARE Regula spune ca un produs bun vandut la un prt bun in locul potrivit si sustinut de o promovare eficienta are toate sansele de success. Faceti o evaluare sincera si realista a acestor caracteristici pentru a determina ce este in avantajul dumneavoastra: o slabiciune in oricare din aceste 4 puncte trebuie compensata printr-un punct forte in celelate. Decideti care ar putea fi pretul de vinzare al produsului si prognozati cantitatea care ar putea fi vanduta pe parcursul celor 12 luni initiale, si rata prevazuta de crestere anuala in perioada de termen mediu. 6) PRODUCTIA Aceasta sectiune nu este necesara pentru societatile care se ocupa de comert: strategia de vanzare si organizarea distributiei au fost explicate in sectiunea precedenta.( marketing ) Pentru alte tipuri de afaceri aceasta sectiune trebuie sa ofere o descriere completa a mecanismului de productie (pentru o companie industriala) sau o descriere detaliata a metodelor si mijloacelor angrenate in pregatirea si distribuirea serviciului oferit. Pe langa procesul de fabricare trebuie analizata si inclusa in acest proiect orice alta operatiune necesara realizarii produsului(testare,etichetare,ambalare,etc Trebuie de asemenea incluse toate utilajele si echipamentul necesar in productie sau in prestarea de servicii.

STOICA GABRIELA Page 159

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

Trebuie intocmite cheltuielile pentru intregul system de productie si trebuie evaluata productivitatea pe piata si productivitatea maxima pentru a va asigura ca este in concordanta cu cresterea prevazuta pe perioada de termen mediu. Apoi trebuie mentionate material prima si componentele necesare in procesul de productie : pentru fiecare indicati costul si disponibilitatea pe piata. Concluzia la care ati ajuns trebuie sa ofere o estimare corecta a costului productiei pe fiecare produs. 7) PERSONAL Referindu-ne la lista din sectiunea 3 ,trebuie acum determinate costurile pe forta de munca Incepeti cu schitarea unor conditii standard de munca caracteristice sectorului de activitate , disponibilitatea personalului calificat si semi-calificat, costul relativ al taxelor sociale si orice alta informatie relevanta. Grupati personalul pe categorii si pentru fiecare categorie indicati salariul mediu brut annual (indicand si taxele sociale) Indicatiprocentul de crestere anuala a salariului pentru fiecare categorie. Evaluati costurile unui eventual curs de training , beneficii suplimentare , prime. Estimati cresterea de personal ceruta de extinderea afacerii. Scopul acestui studiu este de a efectua o estimare corecta a cheltuielilor de personal atat la inceput cat si pe perioada de termen mediu. 8) CERCETARE SI DEZVOLTARE Aceasta sectiune nu este intotdeauna necesara in Planul de Afaceri , dar este importanta pentru multe intreprinderi cu profil ethnic. In acest caz descrieti planurile de cercetare si dezvoltare previzionate pentru activitatea dumneavoastra. Mentionati orice echipament necesitati (Incubatorul poate avea capacitatea de a va oferi acces la unele dintre ele) si estimati resursele necesare. 9) ESTIMARI FINANCIARE Acum avem o buna imagine a proiectului si este timpul sa ne ocupam de cifre pentru a vedea ce avem nevoie pentru a-l pune in practica si ce beneficii putem obtine. Pentru a face asta trebuie sa pregatim 4 documente importante: -PLANUL DE INCEPERE (PORNIRE) -RAPOARTE DE AFACERE -ESTIMAREA FLUXULUI DE NUMERAR -BALANTA PROVISIONALA Desi este necesara o pregatire atenta si corecta,veti vedea ca nu trebuie sa va nelinistiti , deoarece vom face o prezentare cat mai simpla. 1) PLANUL DE PORNIRE Este destinat sa calculeze sume de investitie si cheltuielile suportate in primele luni de activitate cand,de obicei,nu se preconizeaza nici un venit substantial din vanzari Aceasta prima schitare de fonduri este calculata adaugand toate costurile privind inceperea afacerii,cum ar fi: -Taxe de inregistrare -Cumpararea de utilaje si echipament -Constructia/cumpararea locatiei -Vehicole -Mobila si accesorii -Cheltuieli curente initiale.

STOICA GABRIELA Page 160

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

Aceasta suma corespunde cheltuielilor initiale impuse de o noua afacere si poate fi oferita cu capital propriu integral sau partial (in general nu mai putin de 30%) si in rest cu imprumuturi bancare pe termen mediu. In acest caz trebuie sa va incadrati intr-un plan de achitare a imprumuturilor , bazat pe achitari periodice compatibile cu venitul estimat.

Nu Uitati! Ca si chirias al Centrului de Afaceri s-ar putea sa nu fie nevoie sa suportati majoritatea cheltuielilor si deci sa nu fie nevoie de un imprumut bancar. 2) RAPORTUL DE AFACERI este perspectiva care indica rata de profit a companiei si se prezinta in doua parti: Mai intai un raport lunar pentru perioada initiala de operare (1 an) pentru a oferi o defalcare a primelor 12 luni de activitate si a scoate in evidenta cresterea initiala in vanzari ca si orice tendinta sezoniera recurenta. Apoi un raport similar bazat pe estimarile anuale menit sa ilustreze rata de progress pe perioada de termen mediu. Aceste doua documente pot fi prezentate ca in Anexela A si B. Principalele puncte sunt: VENITUL DIN VANZARI :reprezinta valoarea la pretul de vanzare a intregii cantitati de bunuri vandute sau servicii prestate pe perioada data. COSTURILE DE VANZARE: -costurile de productie. Cost per produsca in Sectiunea 6 (Productie) aplicate pe numarul de produse vandute in perioada data -costurile comerciale - reprezentand totalul cheltuielilor in legatura cu vanzari si marketing,de exemplu :comisioane,livrare,reclama Diferenta dintre VENITUL DIN VANZARI si COSTUL VANZARILOR (costuri de productie + costuri comerciale ) va da suma PROFITULUI BRUT pe perioada data. ALTE VENITURI reprezinta valoarea totala a altor venituri ce nu deriva direct din vanzari,cum ar fi : rabaturi de la furnizori,vanzari de produse secundare,dobanzi active CHELTUIELI GENERALE: Trebuie luate in considerare si toate cheltuielile ce nu au legatura cu vanzarile.Acestea se mai numesc si Cheltuieli Curente deoarece compania trebuie sa le suporte in orice situatie, chair daca inregistreaza sau nu vanzari. Aceste cheltuieli sunt grupate in categorii conform Planului de Conturi in vigoare. In acest Plan de Afaceri le vom mentiona ca: Servicii externe: Acestea se refera in mod normal la Inchirieri,Reparatii si Mentinere ,Onorarii , Asigurari, note de plata a telefoanelor si energiei electrice Nu uitati: Pentru ocupantii Incubatorului in aceasta categorie se vor inregistra numai sumele convenite pentru chirie plus costurile pentru alte servicii care nu sunt oferite de Incubator Personalul:are in evidenta valoarea medie a cheltuielilor de personal asa cum a fost prevazuta in Sectiunea 7 Amortizarea: este suma fixata pentru achitarea investitiei initiale. In acest context vom lua in considerare o simpla amortizare in serie , adica valoarea originala a investitiei impartita pe perioada de folosinta.
STOICA GABRIELA Page 161

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

Durata de folosinta a diverselor tipuri de echipament este adesea fixata prin lege deoarece afecteaza in mod direct profitul pe impozit.. Perioadele general acceptate sunt: - Masini grele /cladiri 20 ani (240 luni) - Masini usoare/vehicole/echipament ind. 10 ani (120 luni) - Echipament electronic/mobilier 3 ani(36 luni) - Alte fonduri de pornire 1 an (12 luni) Datorii financiare: reprezinta dobanda datorata pe imprumut. Aceasta trebuie calculata pe suma imprumuturilor nete(ex. Imprumutul original minus valoarea rambursata). Daca estimarea fluxului de numerar indica o deficienta periodica a fondurilor,trebuie inclusa valoarea dobanzii pentru Alte cheltuieli curente: orice cheltuieli anticipate neincluse in grupurile anterioare. Daca noua companie a planificat necesitatea de cercetare si dezvoltare, sumele pentru aceste cheltuieli asa cum au fost indicate in sectiunea 8,trebuie mentionate intr-un paragraph separate,sub acest titlu. Alte cheltuieli ce intra in aceasta categorie sunt: transport, receptie, publicitate, echipament de birou, etc. REZULTATE: profitul brut mai putin cheltuielile generale indica rezultatul afacerii pe perioada data. Daca rezultatul este pozitiv ,rata pe impozit trebuie calculata si dedusa pentru a obtine REZULTATELE NETE. 3) ESTIMAREA FLUXULUI DE NUMERAR Scopul acestui document este de a analiza miscarea de fonduri pe perioada celor 12 luni initiale pentru a determina daca compania va fi in pozitia de a-si asigura nevoile prin resurse proprii sau trebuie sa se apeleze la finantare externa (facilitati bancare) Nu exista un formular pentru aceasta estimare, prospectul din Anexa C oferind o posibila prezentare ce poate fi adoptata in majoritatea cazurilor. In orice situatie estimarea trebuie sa inceapa precizand termenii de vanzare conveniti cu furnizorii principali si termenii estimati de plata de catre clienti. Pentru a explica: Daca lucrati cu furnizori avand termeni diferiti de plata,trebuie sa evaluati incidenta respectivei lor oferte cu compozitia produsului dumneavoastra.de exemplu: costul produsului (asa cum a fost prezentat in Sectiunea 6) -100 Materie prima/componente achitabile in numerar 20% -20 in termen de 30 zile 30% -30 in termen de 3 luni 50% -50 Similar,acelasi mod de evaluare trebuie aplicat la Vanzari in numerar =40% Vanzari pe credit termen 30 zile =30% Termen 60 zile =30% Prin aceste estimari necesare este posibila calcularea estimarii fluxului de intrari si iesiri de fonduri in fiecare luna: Intrari - fonduri din vanzari furnizori Iesiri - alte venituri cheltuieli (minus amortizari) replati de imprumuturi Balanta fluxului de numerar se aplica fondurilor de pornire:ideal diminuarea fondurilor de pornire trebuie sa compenseze discrepanta initiala a resurselor pana cand nivelul venitului recuperabil din vanzari poate oferi o balanta pozitiva constanta. Aceasta nu se intampla totusi intotdeauna si trebuie sa stiti in prealabil cand veti avea nevoie de imprumuturi temporare si ce sume,astfel incat sa faceti pregatirile necesare din timp.
STOICA GABRIELA Page 162

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

4) BALANTA PROVIZORIE Balanta este documentul conclusive al oricarei companii Ea rezuma toate Activele si Pasivele, fiind dovada situatiei financiare reale a companiei. Pe perioada functionarii afacerii balanta de sfarsit de an este pregatita si supusa unui auditoriu professional extern si dupa aprobare va certifica situatia companiei. In cadrul Planului de Afaceri este indicat sa pregatiti si Balanta provizorie in avans pe 3 ani folosind estimarile rezultate in documentele anterioare. Balanta se prezinta conform Anexei D redactata ca in exemplul de mai jos ACTIVE 1. active fixe : reprezinta valoarea neta a capitalului de investitie aceasta cifra se obtine din totalul investitiei initiale (PLANUL DE PORNIRE)minus valoarea de amortizare (din RAPORTUL DE AFACERE) Trebuie mentionat ca din moment ce costurile de inregistrare si fondurile de pornire se presupune ca vor fi rambursate in primul an de activitate, numai activele nete concrete raman ca valoare aici. 2. Stocuri: Reprezinta valoarea materiei prime , a componentelor , produselor finisate si semi-finisate ramase in stoc. La sfarsitul anului financiar. Pentru o afacere activa aceasta valoare este fixata print-un cont si evaluarea bunurilor ramase in stoc la inchiderea anului financiar. In acest caz stocurile sunt fixate prin anticiparea nevoilor in relatie cu piata si estimarile de productie.De exemplu : produse finisate suficiente pentru vanzarile din luna urmatoare si materie prima/componente pentru urmatoarele 2 luni de productie 3. Clienti si alti debitori: Aceasta reprezinta valoarea vanzarilor ramase pentru a fi platite de clienti (asa cum s-a anticipat in estimarile fluxului de numerar) si orice alt venit acumulat dar neprimit inca, indicat in Raportul de Afacere Active lichide: reprezinta suma de cash si credit bancar disponibil la data inchiderii anului financiar. Pentru primul an aceasta valoare ar trebui sa fie egala cu balanta finala a Estimarii fluxului de numerar. 4. Alte Active : reprezinta orice alta activa care nu a fost mentionata (ex, Profituri exceptionale din paragraful Profit si Pierderi) Acesta nu este insa relevant pentru scopul Planului de Afaceri. PASIVE: Capitalul: reprezinta capitalul net al companiei (capitalul initial minus eventuale amortizari). Pentru primul an valoarea este egala cu capitalul de pornire oferit de parteneri. (Capitalul propriu indicat in Planul de pornire). In anii urmatori aceasta valoare creste adaugand valoarea neta rezultata in anii precedenti si eventualele rezerve de capital. Creditori pe Termen Mediu: suma datorata bancilor si altor institutii financiare in contul imprumuturilor reziduale. (referire la Planul de pornire) Creditori pe Termen Scurt: sume datorate furnizorilor si eventualelor unitati creditoare Rezultate: nete (dupa plata impozitelor). Trebuie sa fie in concordanta cu cele indicate de Raportul afacerii pe termen mediu. Totalul ACTIVELOR trebuie sa fie egal cu totalul PASIVELOR pentru a dovedi ca rezultatele nete mentionate corespund exact cu diferenta dintre aceste doua grupuri financiare opuse. 10.MOTIVAREA SI ASUMAREA DE RISCURI Aceasta este o parte personala a Planului de Afaceri unde trebuie sa precizati motivele care va indeamna sa va asumati riscul pornirii unei afaceri proprii. Poate parea neimportant,dar este un punct major pentru oricine trebuie sa decida daca sa finanteze sau nu proiectul dumneavoastra. Adesea hotararea si imaginatia rationala duc la un verdict favorabil.

STOICA GABRIELA Page 163

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

Este de asemenea foarte important o buna si rezonabila planuire a proiectului.Este posibil ca lucrurile sa nu decurga intocmai cum le-ati planuit si evenimente neprevazute pot determina compania sa devieze de la planul original. Riscurile posibile sunt: Riscul de piata (piata sa nu corespunda conform asteptarilor) Riscul de management (un grad mai mare de competenta cerut) Riscul de regulamente (legi nefavorabile sau reguli impuse) Riscul financiar (fonduri sarace sau flux de numerar negativ) Nu este obligatoriu ca acestea sa fie un motiv de esuare, iar prudenta si bunul simt, intotdeauna stimulate de dorinta de reusita, pot fi aplicate pentru a facilita depasirea acestor dificultati. Propunerile dumneavoastra. pentru a diminua aceste riscuri va vor sustine motivarea si va vor pune in evidenta simtul de raspundere de care dispuneti. 4. Enumerai costurile de functionare curent a activitii unei ntreprinderi; Ce este inclus in costurile operaionale? costurile directe de exploatare (consum de materii prime, materiale i servicii, energie, intreinere); costurile cu fora de munc; cheltuieli administrative i generale, cheltuieli de vanzare i distribuie; reparaiile capitale i inlocuirile de echipamente cu durata de via sub perioada de referin (se includ in costurile de operare, in masura in care nu au fost prevzute drept costuri investiionale); dup caz, dac normele aplicabile o permit, dac proiectul propus este susinut de o analiz detaliat a riscului, fondurile de rezerv se pot include in costuri eligibile, fr a depi, eventual, un anumit procent din costul total de investiie, excluzand fondurile de rezerv - oricum, fondurile de rezerv n-ar trebui incluse niciodat in costurile luate in considerare in stabilirea diferenelor de finanare, deoarece acestea nu reprezint fluxuri de numerar. Ce nu este inclus in costurile operaionale? cheltuielile cu amortizarea (nu este un flux de numerar i costul imobilizrilor este acoperit de costurile de investiie); provizioanele i rezervele pentru cheltuieli neprevzute i pentru inlocuirea activelor; dobanda i rambursarea principalului (nu sunt incluse, deoarece fluxurile negative de capital sunt incluse in costurile iniiale de investiie i prin rata de actualizare; aceste fluxuri negative de numerar sunt incluse in calculul sustenabilitii financiare); impozitele, taxele (indicatorii de performan trebuie s ne indice rezultatele proiectului de investiie indiferent de politica fiscal utilizat la nivel naional sau local).; Cheltuielile initiale cu investitia reprezinta marimea neta a capitalului necesar pentru inceperea exploatarii investitiei care sunt componentele? cost de cumparare al activelor fixe =pretul de cumparare, in functie de care se stabileste schema de amortizare cheltuieli de instalare-montaj cheltuieli de specializare a personalului pretul de vanzare (corectat cu impozitele suplimentare) aferent activelor dezinvestite Politica de amortizare influenteaza performantele unui proiect de investitii? aplicarea unei politici de amortizare degresive va genera cheltuieli (deductibile) cu amortizarea in valoare mai mare in primele perioade de exploatare a investitiei economii fiscale mai mari CFD mai mari la inceputul perioadei de exploatare cresterea VAN
STOICA GABRIELA Page 164

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

5. Dac ai ntocmii un plan de afaceri la ce ntrebri ai rspunde la capitolul viziune, strategie; Inainte de a angaja costuri (semnificative) in direcia elaborrii de studii tehnice sau in executarea de lucrri, trebuie s se rspund la urmtoarele intrebri: Este proiectul realmente necesar? Care sunt obiectivele proiectului? Proiectul este de aa natur incat s duc la indeplinirea obiectivelor? Proiectul este fezabil (technologie, legislaie i alte reglementri aplicabile, orizont de timp, proiecte concurente sau complementare, resurse materiale i umane)? Proiectul este viabil (durabil in viitor, din perspectiv operaionala i financiar, pe intreaga durat a funcionrii sale)? Raspunsurile fundamentate la intrebrile anterioare reprezint studiul de fezabilitate. Cuvinte pretenioase, dar n esen att de simple. Totul pleac de la viziune. Fiecare ntreprinztor are o viziune. Vreau s produc subansamble auto pe care s le vnd Uzinei Dacia Vreau s fabric confecii pentru copii 6. Ce se nelege prin fezabilitate din punct de vedere terminologic ? care are insusirea de a fi fezabil : Care se poate face; realizabil, posibil. 7. Cum poate fi definit o investiie n sens general? Proiectul de investitie reprezinta plasarea unor disponibilitati prezente si certe pentru obtinerea unor fluxuri viitoare superioare, dar incerte dpdv.financiar alocarea unei trezorerii disponibile pentru cumpararea unui activ fix care va determina fluxuri financiare de venituri si cheltuieli de exploatare dpdv.contabil Elementele caracteristice investitiilor: 1. Cheltuielile initiale cu investitia 2. Cash-flow-urile generate de proiectul de investitii 3. Durata de exploatare 4. Valoarea reziduala 5. Rata de actualizare Pentru aprecierea performantelor unui proiect se calculeaza urmatorii indicatori: Valoarea actuala neta Rata interna de rentabilitate - Termen de recuperare Indice de profitabilitate - Prag de rentabilitate financiar 8. Dup obiectivul investiional, de cte tipuri sunt investiiile? Dezvoltai pe scurt. In funcie de sfera de aplicare investiii n activele firmei, investiii n publicitate (n imaginea firmei), investiii n resurse umane etc. Pentru managerul financiar, o investiie n resurse umane, fie aceasta i o recompens sub forma finanrii cheltuielilor cu luna de miere pentru un salariat, trebuie analizate din punctul de vedere al
STOICA GABRIELA Page 165

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

raportului dintre cheltuielile efectuate n prezent i ncasrile viitoare aferente; n cazul descris, o cretere a ataamentului fa de firm, a productivitii muncii etc. In funcie de riscul asociat investitii de inlocuire a echipamentelor uzate investitii de modernizare a echipamentelor existente investitii de dezvoltare (de extindere) investitii strategice Intreg activul unei firme reprezinta un portofoliul de investitii realizat de aceasta: 10. La nivel strategic, ce presupune o investiie de dezvoltare? In raport cu obiectivul strategic deservit: 1. a) Investitii de dezvoltare sunt acele cheltuieli destinate finantarii; cresterii volumului productiei, lansarii de noi produse pe piata, sau diversificarii strategice prin abordarea de noi sectoare de activitate Proiectele de investitii pentru lansarea de noi produse pe piata sau diversificarea activitatii sunt de regula mai riscante si mai scumpe deoarece pe lnga elementele materiale presupun si acumularea de cunostiinte noi, cucerirea de noi segmente de piata. Dezvoltarea se poate realiza intramuros prin proiecte interne sau extramuros prin externalizare de activitate. Deasemenea nu putine sunt cazurile cnd se apeleaza la dezinvestitie, mai ales cnd s-a hotart reconversia spre alte sectoare de activitate mai profitabile sau spre alte zone geografice cu conditii / oportunitati mai atractive. Previziunea cash flowului la investitiile de crestere este puternic influientata de situatia economica si concurentiala, independent de durata de viata a proiectului, datele necesare fiind otinute prin analiza de mediu. Efortul investitional este mare n raport cu talia intreprinderii, putnd angaja viitorul acesteia pe perioade ndelungate. De aceia ele sunt rodul unor demersuri strategice ale managementului superior al intreprinderii. 12. Prin prism strategic, ce presupune o investiie de nlocuire? Investitii de inlocuire si modernizare Definitie: Se fac, in principal, la utilajele si echipamentele de productie, mai rar la hale, constructii principale, mijloace de transport. Au rolul de a inlocui imobilizarile corporale invechite, uzate din punct de vedere fizic si moral. Presupun analiza financiara de oportunitate.

13. Potrivit legislaiei autohtone, care sunt principalele pri ale unui studiu de fezabilitate, piese scrise? Principalele parti ale unui studiu de fezabilitate, conform Ordinului nr.1013/873 din04.06.01 sunt: a) Datele generale b) Date tehnice ale lucrarii c) Date privind forta de munca ocupata dupa realizarea investitiei d) Devizul general estimativ al investitiei e) Principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei f) Finantarea investitiei g) Avize si acorduri 15. Care sunt metodele prin care se pot evalua, prin prisma fezabilitii economicofinanciare, proiectele investiionale? Dezvoltai pe scurt. (RIR, VAN, TR, IP, PRFIN) Criteriul BIRD, Banca Mondiala, criteriul alternativ de evaluare(Valoarea econiomica adaugata)
STOICA GABRIELA Page 166

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

Tehnici de evaluare a investitiilor in mediu incert analiza de senzitivitate, tehnica scenariilor, simularea Monte Carlo, arborele de decizie; Criterii de evaluare a proiectelor de investitii pragul financiar de rentabilitate Pragul contabil de rentabilitate Reprezinta nivelul vanzarilor pentru care profitul net este zero:

Pragul financiar de rentabilitate Reprezinta nivelul vanzarilor pentru care VAN este zero

PN =( CA v CA CF dobanzi ) (1 ) =0 CF +dobanzi CA PRC = 1 v


1 (1 + k ) n + VR n (1 + k ) n = 0 k

VAN = I 0 + [ (CA v CA CF dobanzi) (1 )) + Amo + dobanzi]

[I
CA PRF =

VR n (1 + k ) n

] 1 (1 k + k)
(1 )

dobanzi Amo + CF + Amo

Pragul financiar de rentabilitate Daca firma ar asigura doar vanzari la nivelul pragului contabil de rentabilitate, CF generate de investitie ar fi CF=Amo+Dobanzi Astfel ca nu s-ar recupera investitia decat din punct de vedere contabil, VAN fiind negativa, ceea ce reprezinta o pierdere aferenta proiectului de investitii Pentru ca acesta sa fie considerat eficient, firma trebuie sa realizeze vanzari minime la nivelul pragului de rentabilitate financiar. 18. Unul din indicatorii utilizai n evaluarea tradiional a proiectelor investiionale este termenul de recuperare a investiiei neactualizate. Care este modul de calcul i coninutul indicatorului? Definiie: * termenul de recuperare a investiiei reprezint perioada de timp (exprimat in ani) in care se recupereaz capitalul investit din beneficiile nete ale proiectului. Formul de calcul: * termenul de recuperare este perioada T pentru care I = [(Bt - Ct) / (1 + r)^t], unde I = capitalul investit, Bt = beneficiile financiare din anul t, Ct = costurile financiare din anul t, r = rata de actualizare financiar, t = numrul anului (luand valori pan la T). Observaii: * valoarea informativ a acestui indicator, in plus fa de VANF(C), este redus; * singurul su merit este acela de a evalua, indirect, dac nu cumva proieciile de beneficii nete pozitive din proiect sunt concentrate spre sfaritul perioadei de referin (i sunt, in consecin, afectate de o incertitudine mai mare). 19. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 11.445 lei, prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar: An Cost investiie Costuri de Total cost Total ncasri Cashflow anual net exploatare 0 11.445 lei 6.420 lei 17.865 lei 8.520 lei 9.345 lei
STOICA GABRIELA Page 167

1v

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

1 2 3 4 5 Total

11.445 lei

6.420 lei 6.420 lei 6.500 lei 6.500 lei 6.500 lei 38.760 lei

6.420 lei 6.420 lei 6.500 lei 6.500 lei 6.500 lei 50.205 lei

9.440 lei 9.440 lei 9.700 lei 9.700 lei 9.700 lei 56.500 lei

3.020 lei 3.020 lei 3.200 lei 3.200 lei 3.200 lei 6.295 i

Calculai rentabilitatea medie aferent investiiei. = V total actualizat / Ch totale actualizate , cred (eficienta economica in formula sa clasica- pag 123 carte eficienta) Coeficientul de eficienta economica a investitiilor = inversul T de recuperare =Pr.anual/Inv totala Rentabilitate a investitiei : Indicator economic rezultat din impartirea profitului net (adica dupa deducerea impozitului) la valoarea investitii. 20. Un proiect investiional, cu o valoare total fluxurilor de numerar: An Cost investiie Costuri de Total cost exploatare 0 11445 lei 6420 lei 17865 lei 1 6420 lei 6420 lei 2 6420 lei 6420 lei 3 6500 lei 6500 lei 4 6500 lei 6500 lei 5 6500 lei 6500 lei Total 11445 lei 38760 lei 50205 lei a investiiei de 11.445 lei, prezint urmtoarea structur a Total ncasri Cash-flow anual net (din exploatare) 8520 lei 2100 lei 9440 lei 3,020 lei 9440 lei 3,020 lei 9700 lei 3,200 lei 9700 lei 3,200 lei 9700 lei 3,200 lei 56500 lei 17,740 lei

Calculai indicele de profitabilitate neactualizat. : 6295 / 50205 = 0,125 Am priceput : CF nete actualizate OPERATIONALE( incasari plati de exploatare fare cele de investitii) / Ch de investitii actualizate !! e cel actualizat, cred .

IP = [ (8520 6420) + 2*3020 + 3 * 3200 ] / 11445 = 17740 / 11445 = 1.55 Indicele de profitabilitate neactualizat = CF nete NEactualizate OPERATIONALE / Ch de investitii NEactualizate !! 21. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 11.445 lei, prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar: An Cost investiie Costuri de Total cost Total ncasri CF din expl CF din exploatare neactualizat expl cumulat 0 11,445 lei 6,420 lei 17,865 lei 8,520 lei 2,100 lei 9,345 lei 1 6,420 lei 6,420 lei 9,440 lei 3,020 lei 6,325 lei 2 6,420 lei 6,420 lei 9,440 lei 3,020 lei 3,305 lei
STOICA GABRIELA Page 168

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

3 4 5 Total

11,445 lei

6,500 lei 6,500 lei 6,500 lei 38,760 lei

6,500 lei 6,500 lei 6,500 lei 50,205 lei

9,700 lei 9,700 lei 9,700 lei 56,500 lei

3,200 lei 3,200 lei 3,200 lei 17,740 lei

105 lei -3,095 lei

Calculai termenul de recuperare a investiiei neactualizate.T ne = 3.0328 si T actualizat la r=19% este 4.5 Termenul de recuperare a investitiei 3 + 105 / 3200 = 3 + neactualizat = 0.0328 =

3.0328 ani

22. Rata de actualizare este un element esenial n metodele de fezabilitate bazate pe actualizare. Care este coninutul acestei rate? Rata de actualizare este considerata un element financiar al investitiei? Deoarece trebuie sa tinem cont de valoarea banilor in timp: 1 leu astazi reprezinta mai mult decat 1 leu maine

I0
An1

CF1
An2

CF2
An 3

CF3

CFn; VRn
An n

Rata de actualizare costul de oportunitate al capitalului investit rata de rentabilitate cerut de investitori costul de finantare al investitiei din capitaluri proprii; cand se actualizeaza CFD nominale/reale se foloseste rata de actualizare in valori nominale/reale. .. Rata de actualizare - exist trei tehnici de determinare a ratei de actualizare a proiectelor de investiii, care au n vedere factori diferii: costul de oportunitate; rata fr risc i o serie de prime de risc; costul mediu ponderat al capitalului. Rata de actualizare cost de oportunitate De cele mai multe ori, persoanele fr o pregtire n domeniul financiar i fac judecile de valoare pentru proiectele de investiii n funcie de alte oportuniti de pe pia, comparnd rentabilitatea pe care orice investiie o ofer (ipotetic) cu alte posibiliti de remunerare. Spre exemplu, pot fi utilizate drept rate de actualizare rata inflaiei, rata rentabilitii fr risc, rata dobnzii la depozite, rata de rentabilitate a sectorului de activitate, rata de rentabilitate medie din economie etc.: Rata de actualizare rata fara risc plus prime de risc Rata de actualizare calculat ca o sum ntre o rat fr risc i o prim de risc -- constituie un rspuns oferit de teoria i practica financiar la dezavantajul major al ratelor din categoria costurilor de oportunitate.
k=R f +
STOICA GABRIELA Page 169

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

Acest tip de rat de actualizare se calculeaz pe baza relaiei: Rata de actualizare rata fara risc plus prime de risc Prima de risc este determinat subiectiv, alegerea diferiilor factori de risc, precum i a importanei acestora fiind la latitudinea analistului. Prima de risc este determinat prin nsumarea unui anumit numr de prime pariale, cuantificnd impactul anumitor factori de risc asupra proiectului de investiii adoptat. Astfel de prime de risc pot fi: apariia unui concurent puternic n sectorul de activitate sau n zona n care firma i desfoar activitatea, modificarea structurii cererii solvabile, eventuale incidente ce pot afecta imaginea firmei, posibilitatea scderii nivelului de trai al populaiei, creterea preurilor la materii prime, materiale, mrfuri, pierderea unei persoane cheie etc. Rata de actualizare cost mediu ponderat al capitalului Ideea de baz a utilizrii acestei metode este dat de faptul c fiecare furnizor de capitaluri utilizate n finanarea proiectelor de investiii solicit o anumit rentabilitate, ce se constituie ca un cost pentru firm. n Procentual, acest cost poate fi exprimat sub forma: kmpk= x ik i
i= 1

De cele mai multe ori, costul mediu ponderat al capitalului se calculeaz prin raportare la dou surse de finanare principale: capitaluri proprii i, respectiv, mprumutate.
kmpk=k CPR CPR DAT +k CPR AE AE

23. Unul din indicatorii utilizai n evaluarea bazat pe actualizare a proiectelor investiionale este termenul de recuperare. Care este modul de calcul i coninutul indicatorului? Termenul de recuperare reprezint durata n care se recupereaz fondurile investite din CFD viitoare neactualizate - termen de recuperare neactualizat CFD viitoare actualizate - termen de recuperare actualizat. Nu tine cont de CFD care apar dupa momentul recuperarii investitiei Nu poate fi utilizat decat drept criteriu suplimentar 24. Unul din indicatorii utilizai n evaluarea bazat pe actualizare a proiectelor investiionale este valoarea actualizat net. Care este modul de calcul i coninutul indicatorului, innd cont de faptul c cash flowrile actualizate includ i valoarea rezidual? Valoarea actuala neta (Net Present Value) - daca suma cash flow-urilor actualizate este superioar ca valoare sumei investite, este rentabil s se adopte respectivul proiect de investiii. Cu alte cuvinte, pentru ca un proiect de investiii s merite a fi adoptat, VAN trebuie s fie pozitiv: n CFD t VR n VAN= I 0 + + >0 t (1 +k )n t= 1 ( 1 +k ) Valoarea actuala neta -- daca CFD sunt constante, formula simplificata de calcul a VAN este:
STOICA GABRIELA Page 170

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

-- daca CFD sunt constante si exploatarea investitiei se realizeaza pe un orizont infinit, formula simplificata de calcul a VAN este
VAN= I 0 + CFD k

Ajustarea in functie de inflatie: Toate cash-flow-urile generate de proiect sunt exprimate in termeni reali, fara a lua in considerare inflatia, iar rata de actualizare (costul capitalului) se transforma in termeni reali, prin eliminarea inflatiei; aceasta varianta este simpla teoretic, dar greu de aplicat in practica: nu toate componentele CF sunt influentate in acelasi mod de inflatie (cheltuielile cu amortizarea) si inflatia poate fi diferita de anticiparile investitorilor care si-au dimensionat rentabilitatea ceruta; Ajustarea cash-flow-urilor pentru a reflecta inflatia anticipata (pretul de vanzare al produselor finite, costurile variabile si costurile fixe pot fi afectate in mod diferit de inflatie) 25. Cum se apreciaz, prin prisma fezabilitii, indicatorul VAN? dac se analizeaz decizia adoptrii unui proiect, acesta se va realiza dacVAN>0, dac se urmrete alegerea unei investiii din mai multe posibile, se va alege aceea cu VAN pozitiv maxim. Inflatia este un factor critic si poate avea efecte majore asupra performantelor firmei, astfel ca trebuie tinut cont de acest impact. Se pot sesiza o serie de deficiene ale utilizrii VAN pentru selectarea proiectelor de investiii: criteriul nu are n vedere constrngerile bugetare; nu ia n considerare posibilele modificri ale ratelor de rentabilitate cerute de investitori n funcie de ratele de dobnd de pe pia; nu ine cont de interdependenele dintre proiectele de investiii 26. Unul din indicatorii utilizai n evaluarea bazat pe actualizare a proiectelor investiionale este rata intern de rentabilitate. Care este modul de calcul i coninutul indicatorului, innd cont de faptul c cashflowrile actualizate includ i valoarea rezidual? Rata interna de rentabilitate (Internal Rate of Return) Exprimarea VAN n uniti monetare poate nemulumi pe un investitor dornic s compare rentabilitatea pe care o poate obine datorit investiiei pentru care opteaz cu rata de rentabilitate minim acceptat. Aceast rat de rentabilitate degajat de proiectul de investiii analizat cunoscut n literatura de specialitate sub numele de rat intern de rentabilitate reprezinta acea rata de actualizare a fluxurilor viitoare pentru care VAN este zero
n

VAN= I 0 +
t= 1

CFD t

( 1 +k )

+ t

VR n

(1 +k )n

=0

Deci este solutia unei ecuatii de grad n

STOICA GABRIELA Page 171

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

n CFD t VR n 0 = I 0 + + t (1 +RIR ) n t= 1 (1 +RIR )

Pentru proiectul A, RIR este


VAN

VAN=f(k)

400.00 300.00 200.00 100.00 0.00

RIR=24.29%
VA N(+)
10%

kma x
20% 30% 40%

De regula RIR se determina prin aproximare:


k
50%

-100.00 0% -200.00

kmin

VA N(-)

RIR k min VAN( + ) = k max RIR VAN( )

-- o bun aproximare se poate obine cu ajutorul tehnicii de interpolare: se poate constata c funcia VAN este monoton descresctoare n funcie de k, ct timp toate cash flow-urile disponibile sunt pozitive 27. Dac pentru analizarea fezabilitii unui proiect investiional rata de actualizare este de 19% i RIR de 15%, proiectul este unul fezabil? Dar pentru un RIR de 24%? RIR > Rata actualizare proiect fezabil RIR < Rata actualizare proiect nefezabil Daca proiectele sunt Concurente se va adopta decizia realizarii proiectului pentru care RIR este maxim Neconcurente se vor adopta toate proiectele pentru care RIR>k S-a presupus ca firma nu este restrictionata dpdv.al resurselor disponibile. 28. Unul din indicatorii utilizai n evaluarea bazat pe actualizare a proiectelor investiionale este indicele de profitabilitate. Care este modul de calcul i coninutul indicatorului, innd cont de faptul c cashflowrile actualizate includ i valoarea rezidual? IP = VAN + V reziduala la sf an N (ultimul an al perioadei de previziune explicita) actualizata / Investitii totale actualizate = 1 + VAN / Ita Indicele de profitabilitate reprezinta raportul dintre efectul investitiei (CFD totale actualizate) si efortul investitional (valoarea investitiei)

Daca proiectele sunt Concurente se va adopta decizia realizarii proiectului pentru care IP este maxim Neconcurente se vor adopta toate proiectele pentru care IP>1 Avantaj fata de criteriul VAN: permite analiza comparativa a proiectelor de investitii pentru care efortul investitional este diferit Se aplica atunci cand firma dispune de un buget limitat pentru realizarea de investitii Indicele de profitabilitate sau de rentabilitate (IP) ( de pe net)
STOICA GABRIELA Page 172

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

Definitie:

Se utilizeaza atunci cand doua sau mai multe proiecte necesita alocari de fonduri initiale inegale. El arata surplusul de trezorerie actualizat pentru fiecare leu investit. Daca indicele este supraunitar, proiectul este acceptat.IP = SUM [ CFt / (1+a) ] / I = VAN + I / I CFt - intrari nete de trezorerie ale perioadei t;t - durata de viata a investitiei;a - rata de actualizare;I - valoarea investitiei.VAN - valoarea actualizata neta.

Indicele de profitabilitate raporteaz suma fluxurilor de numerar net operaional actualizate la valoarea actualizat a investiiei. Cum fluxurile de numerar net operaional sunt vzute drept efectele generate de exploatarea investiiei, am putea considera c vorbim despre o raportare a efectelor investiiei la valoarea efortului investiional (efortul realizat pentru obinerea acestor efecte). n realitate, vorbim despre o raportare a valorii care ar fi investite ntr-o afacere de referin (cu un randamente egal cu rata de actualizare) pentru a obine n viitor efecte egale cu cele estimate la valoarea prezent a investiiei analizate. Cele 2 investiii ar avea probabil randamente diferite: randamentul investiiei de referin este reprezentat de rata de actualizare; randamentul investiiei analizate este reprezentat de rata intern de rentabilitate a acesteia. Ambele investiii vor duce la obinerea acelorai efecte (fluxurile de numerar net operaional estimate). n aceste condiii, alternativa investiinal cu un randament mai mare va necesita un efort investiional mai mic (pentru a genera aceleai efecte). Un indice de profitabilitate supraunitar arat c pentru a obine fluxurile de numerar net operaional estimate, n alternativa investiional de referin am fi obligai s investim o valoare mai mare dect cea pe care o impune alternativa investiional analizat. Astfel, dac alternativa investiional de referin este considerat acceptabil, putem considera c prin investiia analizat cumprm efectele generate de alternativa de referin pltind ns pentru ele o valoare inferioar (mai mic dect valoarea pltit n alternativa de referin). Ctigm deci un plus de valoare, ca diferen ntre valoarea efectelor generate de investiie (valoarea investiiei n alternativa de referin, mai mare) i valoarea efectiv pltit pentru aceste efecte (valoarea investiiei n alternativa analizat, mai mic). Acest plus de valoare reprezint valoarea actualizat net a investiiei. n contrapartid, un indice de profitabilitate subunitar arat c pentru efectele estimate pltim maimult dect amplti n alternativa investiional de referin. Se poate deduce c atunci cnd indicele de profitabilitate este supraunitar, valoarea actualizat net a investiiei este pozitv, iar rata intern de rentabilitate este superioar ratei de actualizare (adic ratei interne de rentabilitate asociate alternativei investiionale de referin). Dimpotriv, atunci cnd indicele de profitabilitate este subunitar, valoarea actualizat net a investiiei este negativ, iar rata intern de rentabilitate este inferioar ratei de actualizare. Un indice de profitabilitate egal cu 1 corespunde situaiei n care valoarea actualizat net este nul, respectiv rata intern de rentabilitate este egal cu rata de actualizare. Modul de calcul al indicelui de profitabilitate este prezentat n fiierul ataat.: Indicele de profitabilitate n FNNOi Vrez + i ( 1+ a) ( 1 + a) n IP = i=t+1 t Ij

( 1+ a)
j=1

STOICA GABRIELA Page 173

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

(alternativa acceptrii concesiei c toate fluxurile de numerar se materializeaz la sfritul perioadei creia i sunt aferente) Unde: i; Vrez = valoarea rezidual a investiiei la sfritul anului n (ultimul an al perioadei de previziune explicit). Se atrage atenia asupra faptului c valoarea fluxurilor de numerar nregistrat la numrtor nu reprezint o nsumare a valorilor anuale nominale, ci o nsumare a valorilor prezente ale fluxurilor nete operaionale estimate a fi generate de investiie. Astfel, fluxurile sunt evaluate folosind o rat de randament de referin (ca rat de actualizare). n concluzie, valoarea de la numrtor arat valoarea prezent a fluxurilor de numerar net operainal estimate, adic valoarea investiiei care s-ar impune a fi efectuat n prezent la un randament egal cu rata de actualizare pentru a obine n viitor efecte egale cu fluxurile de numerar net operainal estimate a fi generate de investiia analizat. Valoarea nregistrat la numitor reflect sumele investite efectiv pentru obinerea efectelor estimate (sume care sunt i ele actualizate). (vezi fisierul excel cu exemplu) 29. n ce condiii, utiliznd indicele de profitabilitate, un proiect investiional este rentabil? Sa fie supraunitar Daca proiectele sunt Concurente se va adopta decizia realizarii proiectului pentru care IP este maxim Neconcurente se vor adopta toate proiectele pentru care IP>1 30. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 11.445 lei i o rat de actualizare de 19% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar: An 0 1 Cost investiie Costuri de Total cost exploatare 11445 lei 6420 lei 6420 lei 17865 lei 6420 lei Total ncasri Cashflow CF CF anual net operational actualizat anual net cumulat 8520 lei 9345 lei 2100 9,345 lei 9440 lei 3020 lei 2537.81513 6,807 lei IP = indicele de profitabilitate; t = numrul de ani al perioadei de implementare a investiiei; Ij = valoarea efortului investiional realizat n anul j; a = rata de actualizare; n = numrul de ani al perioadei de previziune explicit (implementare + exploatare); FNNOi = fluxul de numerar net operaional estimat a fi generat de exploatarea investiiei n anul

STOICA GABRIELA Page 174

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

2 3 4 5 Total 11445 lei

6420 lei 6500 lei 6500 lei 6500 lei 38760 lei

6420 lei 6500 lei 6500 lei 6500 lei 50205 lei

9440 lei 9700 lei 9700 lei 9700 lei 56500 lei

3020 lei 3200 lei 3200 lei 3200 lei 6,295 lei

2132.61775 4,675 lei 1898.93061 2,776 lei 1595.74 1,180 lei 1340.95799 -161 lei

11606.0615 Calculai termenul de recuperare al investiiei. E clar ca in anul 4 se calc la fix, cu zecimale. In anul zero, CF net actualizat din expl este ( 8520 - 6420 ) / (1.19) ^ 0 = 2100 / 1 = 2100 Termenul de recuperare a investitiei actualizat = 5 + 1180 / 1341 = 5 + 0.9799 = 5.8799 ani VAN = 11606 - Investitia = 11606 -11445 = 161 31. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 11.445 lei i cu o rat de actualizare de 20% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar: An Cost investiie Costuri de Total cost Total ncasri Cashflow CF anual exploatare anual net actualizat 0 11445 lei 6420 lei 17865 lei 8520 lei -9345 lei -9345 1 6420 lei 6420 lei 9440 lei 3020 lei 2516.66667 2 6420 lei 6420 lei 9440 lei 3020 lei 2097.22222 3 6500 lei 6500 lei 9700 lei 3200 lei 1851.85185 4 6500 lei 6500 lei 9700 lei 3200 lei 1543.20988 5 6500 lei 6500 lei 9700 lei 3200 lei 1286.00823 Total 11445 lei 38760 lei 50205 lei 56500 lei 6295 i -50.0411523 Calculai valoarea actualizat net i apreciai fezabilitatea investiional prin intermediul acestui indicator. VAN = - 50.04 este negativa, deci proiectul nu este fezabil. 32. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 11.445 lei, cu o rat de actualizare minim de 19% i maxim de 20% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar: An Cost Costuri de Total cost Total ncasri Cashflow CF CF investiie exploatare actualizat actualizat anual net (19%) 0 11445 lei 6420 lei 17865 lei 8520 lei 9345 lei -9,345 lei (20%) -9,345 lei 1 6420 lei 6420 lei 9440 lei 3020 lei 2516.66666 2537.81513 7 2 6420 lei 6420 lei 9440 lei 3020 lei 2132.61775 2097.22222 2 3 6500 lei 6500 lei 9700 lei 3200 lei 1898.93061 1851.85185 2 4 6500 lei 6500 lei 9700 lei 3200 lei 1543.20987 1595.74 5 6500 lei 6500 lei 9700 lei 3200 lei 1340.95799 7 1286.00823 Total 11445 lei 38760 lei 50205 lei 56500 lei 6295 lei 161 lei -50 lei Calculai RIR i apreciai fezabilitatea investiional prin intermediul acestui indicator.RIR =19,7569% 19.762953% Intre calculul cu REZOLVITORUL si cel cu mini-max da o diferenta de : -0.003349 % RIR = Rmin + ( Rmax Rmin ) * VANpozitiv / (VANpozitiv + | VAN negativ | ) = = Rmax - ( Rmax Rmin ) * VANneg / (VANpozitiv + | VAN neg | ) = RIR = 19% +(20% - 19%) * 161 /( 161 + 50) = 19 % + 0.763 % = 19.763 %
STOICA GABRIELA Page 175

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

34. Ct reprezint suma actual de 2.500 lei peste 5 ani, tiind c rata de actualizare este de 10%? Sn = 2500 * (1 + 10 % ) ^ 5 = 2500 * 1.61051 = 4026.275 lei 35. Ct reprezint actualmente suma viitoare de 2.500 lei (5 ani), tiind c rata de actualizare este de 10%? S0 = 2500 / ( 1+ 10% ) ^ 5 = 2500 / 1.61051 = 1552.3 lei 36. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 15.000 lei i o rat de actualizare de 19% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar: An Cost Costuri de Total Total investiie exploatare cost ncasri 0 15,000 1 2 3 4 5 Total 11,445 15,000 6,420 6,620 7,500 6,500 8,500 50,540

6,420 6,620 7,500 6,500 8,500 35,540

9,440 9,640 10,700 11,700 22,700 64,180

37. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 15.000 lei i o rat de actualizare de 19% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar: An Cost Costuri de Total Total CF net CF net investiie exploatare cost ncasri annual anual actualizat 0 15,000 15,000 -15,000 -15,000 1 6,420 6,420 9,440 2537.815 3,020 13 2 6,620 6,620 9,640 2132.617 3,020 75 3 7,500 7,500 10,700 1898.930 3,200 61 4 6,500 6,500 11,700 2593.077 5,200 5 8,500 8,500 22,700 5950.501 14,200 51 07 Total 11,445 35,540 50,540 64,180 13,640 113 Calculai cashflowul net actualizat anual aferent proiectului. 38. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 15.000 lei i o rat de actualizare de 19% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar: An Cost Costuri de Total investiie exploatare cost 15,000 6,420 6,620 7,500 6,500 15,000 6,420 6,620 7,500 6,500 Total ncasri CF exploatar e net anual 0 3,020 3,020 3,200 5,200 CF CF expl exploatare actualizat net anual cumulat actualizat 0 15,000 lei 2537.81513 12,462 lei 2132.61775 10,330 lei 1898.93061 8,431 lei 2593.07751 5,838 lei

0 1 2 3 4

9,440 9,640 10,700 11,700

STOICA GABRIELA Page 176

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

5 8,500 8,500 22,700 14,200 5950.50107 -113 lei Total 11,445 35,540 50,540 64,180 Calculai termenul de recuperare aferent proiectului. T = 4,94 - actualizat Termenul de recuperare actualizat = 4 + 5838 / 5950.5 = 4 + 0.98 = 4.98 ani DE PE NET : Termenul de recuperare a investiiei De la Wikipedia, enciclopedia liber Salt la: Navigare, cutare Termenul de recuperare a investiiei exprim perioada de timp n care se recupereaz investiia din profit sau din venitul net obinut n urma realizrii investiiei[1]. Relaia de calcul, n care profitul anual (venitul net) este constant este:

SAU:

unde:

Ti durata de recuperare a investiiei din profit Iti investiia total n versiunea i Phi profitul anual, egal n timp VNi venitul net anual n cazul n care profitul (venitul net) nu este egal n timp, se va folosi relaia:

sau

unde

T reprezint termenul de recuperare a investiiei Phi profitul anului h, n varianta i VNhi venitul net al anului h, n varianta i. 39. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 15.000 lei i cu o rat de actualizare de 20% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar: An Cost Costuri de Total Total CF net CF net anual investiie exploatare cost ncasri anual actualizat (20%) 0 1 2 3 4 5 15,000 6,420 6,620 7,500 6,500 8,500 15,000 6,420 6,620 7,500 6,500 8,500 9,440 9,640 10,700 11,700 22,700 -15,000 3,020 3,020 3,200 5,200 14,200 -15,000 2516.66667 2097.22222 1851.85185 2507.71605 5706.66152

STOICA GABRIELA Page 177

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

Total 11,445 35,540 50,540 64,180 13,640 -320 Calculai valoarea actualizat net i apreciai fezabilitatea investiional prin intermediul acestui indicator. VAN = - 320 este negativa deci proiectul nu e fezabil 40. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 15.000 lei, cu o rat de actualizare minim de 19% i maxim de 20% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar: An Cost Costuri de Total investiie exploatare cost Total ncasri Cash-flow anual net CF actualizat CF actualizat (19%) (20%)

0 15,000 15,000 -15,000 lei -15,000 lei -15,000 lei 1 6,420 6,420 9,440 3,020 lei 2537.81513 2516.666667 2 6,620 6,620 9,640 3,020 lei 2132.61775 2097.222222 3 7,500 7,500 10,700 3,200 lei 1898.93061 1851.851852 4 6,500 6,500 11,700 5,200 lei 2593.07751 2507.716049 5 8,500 8,500 22,700 14,200 lei 5950.50107 5706.661523 Total 11,445 35,540 50,540 64,180 13,640 lei 113 lei -320 lei Calculai RIR i apreciai fezabilitatea investiional prin intermediul acestui indicator. RIR = Rmin + ( Rmax Rmin ) * VANpozitiv / (VANpozitiv + | VAN negativ | ) = Rmax - ( Rmax Rmin ) * VANneg / (VANpozitiv + | VAN neg | ) = RIR = 19% +(20% - 19%) * 113 /( 113 + 320) = 19 % + 0.261 % = 19.261 % Daca RIR e superioara ratei de actualizare, proiectul este fezabil, in caz contrar nu este fezabil.

FUZIUNI I DIVIZRI
STOICA GABRIELA Page 178

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

STUDIU DE CAZ 1- fuziunea prin absorbtie, cu pastrarea facilitatilor fiscal, ajustarilor si provizioanelor 1. Inventarierea si evaluarea elementelor de activ si pasiv: Societatea A Inregistrarea reevaluarii mijloacelor de transport: 2133 = 105 100.000 Societatea B Inregistrarea reevaluarii mijloacelor de transport: 2133 = 105 4.000 2. Bilanturile celor 2 societati inainte de fuziunea prin absorbtie: Societatea A: Active Valoare Mijloace de transport 400.000 Actiuni detinute 28.000 Creante clienti 55.000 Conturi la banci 140.000 Datorii pe termen scurt Datorii furnizori 140.000 Impozit profit 10.000 TVA de plata 50.000 Active circulante nete Total active datorii curente Capital propriu
STOICA GABRIELA Page 179

77.000 423.000

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

Capital social Rezerve legale Alte rezerve Rezerve din reevaluare Rezultatul exercitiului Societatea B: Active Mijloace de transport Conturi la banci Datorii pe termen scurt Datorii furnizori

200.000 10.000 150.000 100.000 40.000 Valoare 88.000 54.000 51.000 11.000 28.000 22.000 91.000 100.000 15.000 4.000 15.000 30.000

DTL+Provizioane + venituri in avans Provizioane Subventii pt. investitii Active circulante nete Total active datorii curente Capital propriu Capital social Rezerve legale Rezerve din reevaluare Rezultatul reportat (pierdere) Rezultatul exercitiului (pierdere)

3. Evaluarea celor 2 societati comerciale: VB= TA-TD + diferenta din reevaluare= 74.000 + 40.000 = 114.000 VA= TA-TD+ diferenta din reevaluare +/- plusul/pierderea de valoare a actiunilor detinute de A in B = 500.000 + 90.000 + 200*( 50+ 114.000/2000-60) = 599.400 4. Raportul de schimb: Rsch= VMCB / VMCA = 57/59,94= 0,95 cate actiuni emite A pt. o actiune in B VMCB= VB/nr.act.B= 114.000/2.000= 57 VMCA= VA/nr.act.A= 599.400/10.000= 59,94 aprox. 60 5. Numarul de actiuni emise de societatea A: Nr.act.noi emise A= Rsch* nr. act. B= 0,95*2.000= 1.900 actiuni noi emise de catre A Majorarea capitalului social= nr. act. noi emise *VN act. A= 1.900*20= 38.000 Valoare de emisiune>Valoarea nominala a actiunilor (VN) => prima de fuziune Prima de fuziune (PF)= (VMC act. noi emise A VN act noi emise A)* nr. act. noi emise = = (60-20)*1.900= 76.000 Prima de fuziune fara facilitati fiscale = PF-FFB=75.886-(15.000+4.000)=56.886 FFB-facilitati fiscale B ---> rezervele legale si rezervele din reevaluare 6. Reflectarea in contabilitate a operatiunilor aferente fuziunii prin absorbtie: Societatea B: 1) Transferul elementelor de activ a plusului de valoare: 461 = 7583 232.000
STOICA GABRIELA Page 180

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

2) Scoaterea din evidenta a activelor transferate: 6583 = % 228.000 2133 150.000 371 14.000 5121 54.000 409 10.000 3) Inchiderea conturilor de venituri: 7583 = 121 232.000 4) Inchiderea conturilor de cheltuieli: 121 = 6583 228.000 5) Transferul elementelor de capital propriu: % = 456 74.000 1012 100.000 105 4.000 106 15.000 117 (15.000) 121 (30.000) 6) Transferul elementelor de datorii si elementelor asimilate : % = 461 158.000 401 51.000 2813 66.000 397 2.000 131 28.000 1511 11.000 7) Regularizarea conturilor 456 si 461: 456 = 461 74.000 Societatea A: 1) Majorarea capitalului social si inregistrarea primei de fuziune: 456 = % 114.000 1012 38.000 1042 76.000 Prima de fuziune > Valoarea societatii B; 76.000>74.000=> 2.000 diferenta de incasat de la actionari: 5121 = 456 2.000 2) Preluarea elementelor de activ: % = 456 228.000 2133 150.000 371 14.000 5121 54.000 409 10.000 3) Preluarea elementelor de datorii si a elementelor asimilate: 456 = % 232.000 401 51.000 2813 66.000 397 2.000 131 28.000 1511 11.000 4) Inregistrarea elementelor de capitaluri propriu de la B cu caracter de facilitati fiscale: 1042 = % 19.000
STOICA GABRIELA Page 181

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

1061 4.000 105 15.000 5) Anularea actiunilor detinute la societatea B 1042 = 263 10.000 (200 de actiuni la o valoare nominala de 50 lei/act.) *Pierderile , in cazul fuziunii nu se pot acoperi din profitul obtinut dupa fuziune, pentru a se evita fraudele. STUDIU DE CAZ 2 divizarea societatii A intre societatea B 60% si societatea C 40% 1) Inregistrarea rezultatelor inventarierii la societatea a inainte de divizare: 2133 = 105 100.000 Bilantul societatii A inainte de divizare: Active Valoare Mijloace de transport 400.000 Actiuni detinute 28.000 Creante clienti 55.000 Conturi la banci 140.000 Datorii pe termen scurt Datorii furnizori 140.000 Impozit profit 10.000 TVA de plata 50.000 Active circulante nete 77.000 Total active datorii 423.000 curente Capital propriu Capital social 200.000 Rezerve legale 10.000 Alte rezerve 150.000 Rezerve din reevaluare 100.000 Rezultatul exercitiului 40.000 Valoarea societatii A: Total Active A : 700.000 Total Datorii: 200.000 Capitalul social B: 6.000 de actiuni cu o valoare nominala de 20 de lei si o valoare matematica de 57 lei. Capitalul social C: 4.000 de actiuni cu o valoare nominala de 20 de lei si valoarea matematica 1 leu. Valoarea matematica a unei actiuni B = valoarea societatii B/nr. actiuni B= 114.000/2.000=57 lei Marimea aportului preluat de B si de C: Aportul= Active Datorii Aport B = (700.000 200.000)*60% = 300.000 Aport C = (700.000 200.000)*40% = 160.000 Paritatea: nr. actiuni noi emise/nr.act soc. A Nr. noi actiuni emise = aport/ valoarea matematica a actiunilor B=300.000/57 = 5263,15 Paritate B = 5263/10.000 = 0,53 actiuni primite in B, de fostii actionari din A, contra unei actiuni detinute la A C=160.000/1 = 260.000
STOICA GABRIELA Page 182

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

Paritate C = 260.000/10.000 = 20 actiuni primite in C, de fostii actionari din A contra unei actiuni detinute la A Cresterea capitalului social: B: 5263,15 * 20 = 105.263 C: 20 * 20 = 400 La B se constituie prima de divizare deoarece actiunile au fost emise la o valoare nominala mai mare. Prima = 5263,15 * (57-20) = 194.737 Societatea A: Transferul elementelor de capitaluri proprii: % = 456 460.000 1012 200.000 105 100.000 106 160.000 Transferul elementelor de activ: 892 = % 700.000 2133 400.000 263 28.000 371 57.000 411 55.000 409 20.000 5121 140.000

Transferarea datoriilor si a elementelor asimilate datoriilor: % = 892 700.000 2813 300.000 401 140.000 441 10.000 4423 50.000 456 200.000 Societatea B, preia 60% din A si pastreza rezerva legala integral: Majorarea capitalului propriu: 456 = % 300.000 1012 105263 1042 194.737 Preluarea elementelor de activ 60%: % = 891 420.00 2133 240.00 263 16.800 371 34.200 411 33.000 408 12.000 5121 84.000
STOICA GABRIELA Page 183

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

Preluarea datoriilor si elementelor asimilate: 891 = % 420.000 2813 180.000 401 84.000 441 6.000 4423 30.000 456 120.000 Preluarea elementelor de capitaluri proprii de la A: 1042 = % 160.000 105 10.000 106 150.000 Societatea C, din 40% din activele si datoriile societatii A: Majorarea capitalului social: 456 = 1012 200.000 456 = 106 100.000 Preluarea activelor : %= 891 280.000 2133 160.000 263 11.200 371 22.800 411 22.000 409 8.000 5121 56.000 Preluarea datoriilor si elementelor asimilate: 891 = % 280.000 2813 120.000 401 56.000 441 4.000 4423 20.000 456 80.000 Contabilitatea operaiunilor de fuziune Studiul de caz nr. 1 Adunrile Generale ale Acionarilor aferente societilor comerciale A i B hotrsc fuzionarea lor, nfiinnd societatea comercial C, valoarea nominal a unei aciuni pentru societatea C fiind de 20 lei. Situaia celor dou societi comerciale nainte de fuziune este urmtoarea: Societatea comercial A: a. construcii: valoarea net contabil 2.000.000 lei, amortizare cumulat 400.000 lei; b. mrfuri: valoare de intrare 44.000 lei, ajustri pentru depreciere 3.000 lei; c. creane fa de clieni 19.000 lei; d. conturi la bnci n lei 30.000 lei; e. datorii fa de furnizori 47.000 lei; f. credite bancare pe termen lung 800.000 lei; g. capital social vrsat 500.000 lei, divizat n 1.000 aciuni, cu o valoare nominal de 500 lei/aciune; h. rezerve din reevaluare 200.000 lei; i. rezerve legale 80.000 le;
STOICA GABRIELA Page 184

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

j. alte rezerve - 320.000 lei, din care 50.000 lei reprezint faciliti fiscale, restul fiind constituite din profitul net; k. rezultatul reportat (profit) 33.000 lei; l. rezultatul exerciiului (profit) 110.000 lei. Societatea comercial B: a. mijloace de transport valoare net contabil 800.000 lei, amortizare cumulat 200.000 lei; b. mrfuri valoare de intrare 30.000 lei, ajustare pentru deprecierea mrfurilor 2.000 lei; c. conturi la bnci n lei 29.000 lei; d. datorii fa de furnizori 43.000 lei; e. credite bancare pe termen lung 524.000 lei; f. provizioane pentru garanii acordate clienilor 10.000 lei; g. capital social vrsat 200.000 lei, divizat n 20.000 aciuni, cu o valoare nominal de 10 lei/aciune; h. rezerve legale 20.000 lei; i. alte rezerve 15.000 lei, din care 5.000 lei reprezint faciliti fiscale i restul sunt constituite din profitul net; j. rezultatul exerciiului (profit) 45.000 lei. Prin protocolul de fuziune ncheiat se stabilete c la societatea comercial C s fie pstrat structura capitalurilor proprii existent la cele dou societi care fuzioneaz.

Studiu de caz nr.1 1. Bilanurile celor 2 societi nainte de fuziune Societatea A Active Valoare Construcii 2.000 000 Mrfuri 41.000 Creane clieni 19.000 Conturi la bnci 30.000 Datorii pe termen scurt Datorii furnizori 47.000 Active circulante nete 43.000 Total active datorii curente 2.043.000 DTL + provizioane + venituri n avans Credite bancare 800.000 Capital propriu Capital social 500.000 Rezerve din reevaluare 200.000 Rezerve legale 80.000 Alte rezerve 320.000 Rezultat reportat 33.000 Rezultatul exerciiului 110.000 Total Capital propriu 1.243.000
STOICA GABRIELA Page 185

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

Societatea B Active Mijloace de transport Mrfuri Conturi la bnci Datorii pe termen scurt Datorii furnizori Active circulante nete Total active datorii curente DTL + provizioane + venituri n avans Credite bancare Provizioane pt garanii acordate clienilor Capital propriu Capital social Rezerve legale Alte rezerve Rezultatul exerciiului Total Capital propriu

Valoare 800 000 28.000 29.000 43.000 14.000 814.000 524.000 10.000 200.000 20.000 15.000 45.000 280.000

2. Valoarea societii = Activul net contabil = total active total datorii Firma A total active = 2.000.000 + 41.000+ 19.000 + 30.000 = 2.090.000 total datorii = 47.000 + 800.000 = 847.000 Valoarea societii A = ANCA = TA TD = 2.090.000 847.000 = 1.243.000 Firma B TA = 800.000 + 28.000 + 29.000 = 857.000 TD = 43.000 + 524.000 + 10.000 = 577.000 Valoarea societii B = ANCB = TA TD = 857.000 577.000 = 280.000 3. Ponderea celor 2 soceiti care fuzioneaz n noua societatea capitalul social C = cap soc A + cap soc B = 500.000 + 200.000 = 700.000 %A =
500.000 100 = 71,43 700.000 700.000 = 35.000 aciuni 20

%B = 100% 71,43% = 28,57% nr aciuni C = nr aciuni din C care le primete A = 71,43% * 35.000 = 25.000 aciuni B = 35.000 25.000 = 10.000 aciuni 4. Reflectarea n contabilitatea celor 3 societi a operaiunilor implicate de procesul fuziunii Societatea A 1. Transferul elementelor de capital propriu de la soc A ctre soc C % = 456 1.243.00 0 1012 500.000 105 200.000 1061 80.000 1068 320.000
STOICA GABRIELA Page 186

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

1171 121 2.

33.000 110.000

Transferul elementelor de activ ctre soc C 892 = % 2.493.00 0 212 2.400.00 371 0 4111 44.000 5121 19.000 30.000

3.

Transferul elementelor de datorii, amortizri, provizioane, ajustri % = 892 2.493.000 2812 400.000 397 3.000 401 47.000 1621 800.000 456 1.243.000 Societatea B 1. Transferul elementelor de capital propriu de la soc B ctre soc C % = 456 280.000 1012 200.000 1061 20.000 1068 15.000 121 45.000 2. Transferul elementelor de activ ctre soc C 892 = % 1.059.00 0 2133 1.000.00 371 0 5121 30.000 29.000 Transferul elementelor de datorii, amortizri, provizioane, ajustri = 892 1.059.00 0 2813 200.000 397 2.000 401 43.000 1621 524.000 1512 10.000 456 280.000 %

3.

Societatea C
STOICA GABRIELA Page 187

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

1.

Preluarea elementelor de capital propriu 456 = % 1.523.000 1012 700.000 1061 100.000 1068 335.000 1171 188.000 105 200.000 Preluarea elementelor de activ % = 891 3.552.000 212 2.400.000 371 74.000 4111 19.000 5121 59.000 2133 1.000.000

2.

Preluarea elementelor de datorii, provizioane, amortizri , ajustri 891 = % 3.552.000 2812 400.000 397 5.000 2813 200.000 401 90.000 1621 1.324.000 1512 10.000 456 1.523.000 Studiul de caz nr. 2 Adunrile Generale ale Acionarilor aferente societilor comerciale A i B hotrsc fuzionarea lor, prin preluarea societii B de ctre societatea A. 1. Bilanurile celor 2 societi nainte de fuziune Societatea A Active Valoare Constucii 2.000 000 Mrfuri 41.000 Creane clieni 19.000 Conturi la bnci 30.000 Datorii pe termen scurt Datorii furnizori 47.000 Active circulante nete 43.000 Total active datorii curente 2.043.000 DTL + provizioane + venituri n avans Credite bancare 800.000 Capital propriu Capital social 500.000 Rezerve din reevaluare 200.000 Rezerve legale 80.000 Alte rezerve 320.000
STOICA GABRIELA Page 188

3.

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

Rezultat reportat Rezultatul exerciiului Total Capital propriu Societatea B Active Mijloace de transport Mrfuri Conturi la bnci Datorii pe termen scurt Datorii furnizori Active circulante nete Total active datorii curente DTL + provizioane + venituri n avans Credite bancare Provizioane pt garanii acordate clienilor Capital propriu Capital social Rezerve legale Alte rezerve Rezultatul exerciiului Total Capital propriu

33.000 110.000 1.243.000 Valoare 800 000 28.000 29.000 43.000 14.000 814.000 524.000 10.000 200.000 20.000 15.000 45.000 280.000

2. Valoarea societilor Valoarea societii A = ANCA = TAA TDA = 2.090.000 847.000 = 1.243.000 Valoarea societii B = ANCB = TAB TDB = 857.000 577.000 = 280.000 3. Raportul de schimb este valoarea matematic-contabil a aciunilor societii B raportat la aciunile societii A Valsoc B 280 . 000 VMC B nr . act B 20 . 000 14 = = = =0,0113 Rsch = VMC A Valsoc A 1 . 243. 000 1 . 243 1 .000 nr . act
A

(la 1 aciune B se primesc 0,0113 aciuni A) 4. Numrul de aciuni noi emise de societatea A Nr aciuni noi emise de A = raport de schimb * nr. aciuni B = 0,0113 * 20.000 = 226 aciuni Majorarea capitalului social A: nr aciuni noi emise * VN aciuni din A = 226 * 500 = 113.000 Prima de fuziune = (val matem-contab a ac noi emise val nominal a ac noi emise) * nr ac noi emise = = (1.243 500)*226 = 1.243*226 500*226 = 280.918 113.000 = 167.918 Diferena de valoare = 280.918 280.000 = 918 (de ncasat de la B) 5. Reflectarea n contabilitatea celor 2 societi a operaiunilor implicate de procesul fuziunii Societatea B 1. % Transferul elementelor de capital propriu de la soc B ctre soc A = 456 280.000

STOICA GABRIELA Page 189

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

1012 1061 1068 121 2.

200.000 20.000 15.000 45.000

Transferul elementelor de activ ctre soc A 892 = % 1.059.00 0 2133 1.000.00 371 0 5121 30.000 29.000 Transferul elementelor de datorii, amortizri, provizioane, ajustri % = 892 1.059.00 0 2813 200.000 397 2.000 401 43.000 1621 524.000 1512 10.000 456 280.000

3.

Societatea A 1. Majorarea capitalului propriu 456 = % 280.918 1012 113.000 1042 167.918

2.

Preluarea elementelor de activ % = 891 1.059.000 2133 1.000.000 371 30.000 5121 29.000 Preluarea elementelor de datorii, provizioane, ajustri, amortizri 891 = % 1.059.918 401 43.000 1621 524.000 1512 10.000 2813 200.000 397 2.000 456 280.918 Recuperarea diferenei de valoare

3.

4.

STOICA GABRIELA Page 190

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

5121 5.

891

918

nregistrarea elementelor de rezerve legale, faciliti fiscale 1042 = % 25.000 1061 20.000 1068 5.000

Studiul de caz nr. 3 Adunrile Generale ale Acionarilor aferente societilor comerciale A i B hotrsc fuzionarea lor, prin preluarea societii B de ctre societatea A. Societatea comercial A: m. construcii: valoarea net contabil 2.000.000 lei, amortizare cumulat 400.000 lei; n. mrfuri: valoare de intrare 44.000 lei, ajustare pentru depreciere 3.000 lei; o. creane fa de clieni 19.000 lei; p. conturi la bnci n lei 30.000 lei; q. datorii fa de furnizori 47.000 lei; r. credite bancare pe termen lung 800.000 lei; s. capital social vrsat 500.000 lei, divizat n 1.000 aciuni, cu o valoare nominal de 500 lei/aciune; t. rezerve din reevaluare 200.000 lei; u. rezerve legale 80.000 le; v. alte rezerve - 320.000 lei, din care 50.000 lei reprezint faciliti fiscale, restul fiind constituite din profitul net; w. rezultatul reportat (profit) 33.000 lei; x. rezultatul exerciiului (profit) 110.000 lei. Societatea comercial B: k. mijloace de transport valoare net contabil 800.000 lei, amortizare cumulat 200.000 lei; l. mrfuri valoare de intrare 30.000 lei, ajustare pentru deprecierea mrfurilor 2.000 lei; m. conturi la bnci n lei 29.000 lei; n. datorii fa de furnizori 43.000 lei; o. credite bancare pe termen lung 524.000 lei; p. provizioane pentru garanii acordate clienilor 10.000 lei; q. capital social vrsat 200.000 lei, divizat n 20.000 aciuni, cu o valoare nominal de 10 lei/aciune; r. rezerve legale 20.000 lei; s. alte rezerve 15.000 lei, din care 5.000 lei reprezint faciliti fiscale i restul sunt constituite din profitul net; t. rezerve din reevaluare 45.000 lei. Prin protocolul de fuziune ncheiat se stabilete c la societatea comercial A s fie nu fie pstrat structura capitalurilor proprii (faciliti fiscale) i nu se preiau provizioanele i ajustrile societii comerciale B. 1. Impozitul pe profit la societatea comercial B 1. Anularea provizioanelor pentru garanii acordate clienilor 1512 = 7812 10.000 2. Anularea ajustrilor pentru deprecierea mrfurilor 397 = 7814 2.000

STOICA GABRIELA Page 191

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

3. 4.

Reinerea impozitului pe profit aferent provizioanelor pentru garanii 691 = 4411 1.600 Reinerea impozitului pe profit aferent celorlalte faciliti fiscale existente la soc B % = 4411 11.200 1061 3.200 1068 800 105 7.200 nchiderea conturilor de venituri % = 121 12.000 7812 10.000 7814 2.000 nchiderea conturilor de cheltuieli 121 = 691 1.600 Virarea la buget a impozitului pe profit 4411 = 5121 12.800

5.

6.

7.

2. Bilanurile celor 2 societii comerciale Societatea A Active Valoare Construcii 2.000 000 Mrfuri 41.000 Creane clieni 19.000 Conturi la bnci 30.000 Datorii pe termen scurt Datorii furnizori 47.000 Active circulante nete 43.000 Total active datorii curente 2.043.000 DTL + provizioane + venituri n avans Credite bancare 800.000 Capital propriu Capital social 500.000 Rezerve din reevaluare 200.000 Rezerve legale 80.000 Alte rezerve 320.000 Rezultat reportat 33.000 Rezultatul exerciiului 110.000 Total Capital propriu 1.243.000 Societatea B Active
STOICA GABRIELA Page 192

Valoare

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

Mijloace de transport (VNC) Mrfuri Conturi la bnci Datorii pe termen scurt Datorii furnizori Active circulante nete Total active datorii curente DTL + provizioane + venituri n avans Credite bancare Capital propriu Capital social Rezerve legale Alte rezerve Rezerve din reevaluare Rezultatul exerciiului Total Capital propriu

800 000 30.000 16.200 43.000 3.200 803.200 524.000 200.000 16.800 14.200 37.800 10.400 279.200

3. Evaluarea celor 2 soc com Valoarea soc A = ANCA = TA TD = TA DTS DTL = 2.090.000 847.000 = 1.243.000 Valoarea soc B = ANCB = TA TD = 846.200 43.000 524.000 = 279.200 4. Raportul de schimb Valsoc B 279. 200 VMC B nr . act B 20. 000 13 , 96 = = = =0,0112 Rsch = VMC A Valsoc A 1 . 243. 000 1. 243 1 .000 nr . act A 5. Numrul de aciuni noi emise de soc com A nr aciuni noi emise de A = raport de schimb * nr. aciuni B = 0,0112 * 20.000 = 224 aciuni Majorarea capitalului social A: nr aciuni noi emise * VN aciuni din A = 224 * 500 = 112.000 Prima de fuziune = (val matem-contab a ac noi emise val nominal a ac noi emise) * nr ac noi emise = (1.243 500)*224 = 1.243*224 500*224 = 278.432 112.000 = 166.432 Diferena de valoare = 278.432 279.200 = 768 (de pltit de A ctre B) 6. Reflectarea n contabilitatea celor 2 soc a operaiunilor implicate de procesul fuziunii Societatea B 4. Transferul elementelor de capital propriu de la soc B ctre soc A % = 456 279.200 1012 200.000 1061 16.800 1068 14.200 105 37.800 121 10.400 5. Transferul elementelor de activ ctre soc A 892 = % 1.046.20 0 2133 1.000.00

STOICA GABRIELA Page 193

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

371 5121 6.

0 30.000 16.200

Transferul elementelor de datorii, amortizri, provizioane, ajustri = 892 1.046.20 0 2813 200.000 401 43.000 1621 524.000 456 279.200 %

Societatea A 6. Majorarea capitalului propriu 456 = % 278.432 1012 112.000 1042 166.432 7. Preluarea elementelor de activ % = 891 1.046.200 2133 1.000.000 371 30.000 5121 16.200

8.

Preluarea elementelor de datorii, provizioane, ajustri, amortizri 891 = % 1.045.432 401 43.000 1621 524.000 2813 200.000 456 278.432

9.

Plata diferenei de valoare 891 = 5121 768 Studiul de caz nr. 4 Presupunem c societatea comercial A absoarbe societatea comercial B, situaia la momentul fuziunii fiind: Societatea comercial A: construcii: valoarea net contabil 2.000.000 lei, amortizare cumulat 400.000 lei; mrfuri: valoare de intrare 44.000 lei, ajustri pentru depreciere 3.000 lei; creane fa de clieni 19.000 lei; conturi la bnci n lei 30.000 lei; datorii fa de furnizori 47.000 lei; credite bancare pe termen lung 800.000 lei; capital social vrsat 500.000 lei, divizat n 1.000 aciuni, cu o valoare nominal de 500 lei/aciune; rezerve din reevaluare 200.000 lei; rezerve legale 80.000 le;
STOICA GABRIELA Page 194

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

alte rezerve - 320.000 lei, din care 50.000 lei reprezint faciliti fiscale, restul fiind constituite din profitul net; rezultatul reportat (profit) 33.000 lei; rezultatul exerciiului (profit) 110.000 lei. Societatea comercial B: mijloace de transport valoare net contabil 800.000 lei, amortizare cumulat 200.000 lei; mrfuri valoare de intrare 30.000 lei, ajustare pentru deprecierea mrfurilor 2.000 lei; conturi la bnci n lei 29.000 lei; datorii fa de furnizori 43.000 lei; credite bancare pe termen lung 524.000 lei; provizioane pentru garanii acordate clienilor 10.000 lei; capital social vrsat 200.000 lei, divizat n 20.000 aciuni, cu o valoare nominal de 10 lei/aciune; rezerve legale 20.000 lei; alte rezerve 15.000 lei, din care 5.000 lei reprezint faciliti fiscale i restul sunt constituite din profitul net; rezultatul exerciiului (profit) 45.000 lei. Evaluarea celor dou societi se realizeaz prin metoda rezultatului (Metoda evalurii globale). Astfel, evaluatorii autorizai stabilesc: n cazul societii comerciale B: n urma reevalurii mijloacelor de transport se constat o cretere a valorii nete a acestora cu 20.000 lei; valoarea global a acestei societi comerciale este cu 40.000 lei mai mare dect activul net contabil (dup reevaluarea mijloacelor de transport). n cazul societii comerciale A: n urma reevalurii construciilor se constat o scdere a valorii nete a acestora cu 60.000 lei; valoarea global a acestei societi comerciale este cu 117.000 lei mai mare dect activul net contabil 8dup reevaluarea construciilor). Prin protocolul de fuziune se stabilete ca la societatea comercial A s fie pstrate structura capitalurilor proprii (faciliti fiscale) i provizioanele societii comerciale B. Inventarierea i evaluarea elementelor de activ i pasiv Soc A nregistrarea reevalurii construciilor 105 = 212 60.000 Soc B 1. nregistrarea reevalurii mijloacelor de transport 2133 = 105 20.000 Bilanurile celor 2 societi nainte de fuziune Societatea A Active Valoare Constucii 1.940 000 Mrfuri 41.000 Creane clieni 19.000 Conturi la bnci 30.000 Datorii pe termen scurt Datorii furnizori 47.000 Active circulante nete 43.000 Total active datorii curente 1.983.000
STOICA GABRIELA Page 195

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

DTL + provizioane + venituri n avans Credite bancare 800.000 Capital propriu Capital social 500.000 Rezerve din reevaluare 140.000 Rezerve legale 80.000 Alte rezerve 320.000 Rezultat reportat 33.000 Rezultatul exerciiului 110.000 Total Capital propriu 1.183.000 Societatea B Active Valoare Mijloace de transport 820 000 Mrfuri 28.000 Conturi la bnci 29.000 Datorii pe termen scurt Datorii furnizori 43.000 Active circulante nete 14.000 Total active datorii curente 834.000 DTL + provizioane + venituri n avans Credite bancare 524.000 Provizioane pt garanii acordate clienilor 10.000 Capital propriu Capital social 200.000 Rezerve din reevaluare 20.000 Rezerve legale 20.000 Alte rezerve 15.000 Rezultatul exerciiului 45.000 Total Capital propriu 300.000 Evaluarea soc com Valoarea societii A = TA TD diferena de evaluare = = 2.030.000 (47.000 + 800.000) + 117.000 = 1.300.000 Valoarea societii B = TA TD diferena de evaluare = = 877.000 (43.000 + 524.000 + 10.000) + 40.000 = 340.000 Raportul de schimb Valsoc B 340 . 000 VMC B nract B 20. 000 17 = = = =0,0131 Rsch = VMC A Valsoc A 1 . 300. 000 1 . 300 1 .000 nract A Numrul de aciuni noi emise de soc A Nr. ac noi emise = Rsch * nr.acB = 0,0131 * 20.000 = 262 aciuni Majorarea cap social A = nr.ac noi emise * VN ac A = 262 * 500 = 131.000 prima de fuziune = = (val matem-contab a 1ac nou emise A VN a 1ac nou emise A) * nr ac noi emise = = (1.300 500)*262 = 340.600 131.000 = 209.600 Diferena de valoare = val matem-contab a ac noi emise de A ApNCB =
STOICA GABRIELA Page 196

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

= 340.600 340.000 = 600 (de ncasat de entitatea A de la B) Reflectarea n contabilitate a operaiunilor aferente fuziunii Societatea B Transferul elementelor de activ i a plusului de valoare (1.020.000 + 30.000 + 29.000 + 40.000) 461 = 7583 1.119.000 Scoaterea din eviden a activelor transferate 6583 = % 1.079.000 2133 1.020.000 371 30.000 5121 29.000 nchiderea conturilor de venituri 7583 = 121 1.119.000 nchiderea conturilor de cheltuieli 121 = 6583 1.079.000 Transferul elementelor de capital propriu % = 456 340.000 1012 200.000 105 20.000 1061 20.000 1068 15.000 121 85.000 Transferul elementelor de datorii i elemente asimilate % = 461 779.000 1621 524.000 401 43.000 2813 200.000 397 2.000 1512 10.000 Regularizarea conturilor 456 i 461 456 = 461 340.000 Societatea A Majorarea capitalului social i nregistrarea primei de fuziune 456 = % 340.600 1012 131.000 1042 209.000 Preluarea elementelor de activ % = 456 2133 371 5121
STOICA GABRIELA Page 197

1.119.000 1.020.000 30.000 29.000

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

2071 40.000 Preluarea elementelor de datorii i elemente asimilate 456 = % 779.000 1621 524.000 401 43.000 2813 200.000 397 2.000 1512 10.000 ncasarea diferenei de valoare 5121 = 456 600 nregistrarea elementelor de capital propriu de la B cu caracter de FF 1042 = % 45.000 1061 20.000 105 20.000 1068 5.000 Studiul de caz nr. 5 Adunrile Generale ale Acionarilor aferente societilor comerciale A i B hotrsc fuzionarea lor prin absorie, rolul de societate absorbant revenind societii A. Situaia celor dou uniti patrimoniale nainte de fuziune se prezint astfel: Societatea comercial A: mijloace de transport: valoare net contabil 300.000 lei, amortizare cumulat 100.000 lei; aciuni deinute la societatea comercial B n valoare de 22.000 lei (1.000 aciuni, 22lei/aciune); conturi la bnci n lei 28.000 lei; datorii fa de furnizori 40.000 lei; capital social vrsat 250.000 lei, divizat n 1.000 aciuni, cu o valoare nominal de 250 lei/aciune; rezerve legale 20.000 lei; rezultatul exerciiului (profit) 40.000 lei. Societatea comercial B: mijloace de transport: valoare net contabil 160.000 lei, amortizare cumulat 40.000 lei; conturi la bnci n lei 30.000 lei; datorii fa de furnizori 40.000 lei; capital social vsat: 100.000 lei, divizat n 5.000 aciuni, cu o valoare nominal de 20 lei/aciune; rezerve legale 10.000 lei; rezultatul exerciiului (profit) 40.000 lei. Evaluatorii autorizai stabilesc urmtoarele date privind situaia patrimonial a celor dou societi comerciale: n cazul societii comerciale A valoarea global a acesteia este cu 36.000 lei mai mare dect activul net contabil; n cazul societii comerciale B: n urma reevalurii mijloacelor de transport se constat o cretere a valorii nete a acestora cu 10.000 lei; valoarea global a acestei societi comerciale este cu 20.000 lei mai mare dect activul net contabil (dup reevaluarea mijloacelor de transport). Prin protocolul de fuziune se stabilete ca societatea comercial A s pstreze facilitile fiscale preluate de la societatea comercial B. Studiu de caz nr.5 Inventarierea i evaluarea elementelor de activ i de pasiv
STOICA GABRIELA Page 198

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

Soc B - nregistrarea reevalurii mijloacelor de transport 2133 = 105 10.000 Bilanurile celor 2 societi Societatea A Active Valoare Mijloace de transport 300.000 Aciuni la B 22.000 Conturi la bnci 28.000 Datorii pe termen scurt Datorii furnizori 40.000 Active circulante nete 10.000 Total active datorii curente 310.000 Capital propriu Capital social 250.000 Rezerve legale 20.000 Rezultatul exerciiului 40.000 Total Capital propriu 310.000 Societatea B Active Valoare Mijloace de transport 170 000 Conturi la bnci 30.000 Datorii pe termen scurt Datorii furnizori 40.000 Active circulante nete -10.000 Total active datorii curente 160.000 Capital propriu Capital social 100.000 Rezerve din reeeval 10.000 Rezerve legale 10.000 Rezultatul exerciiului 40.000 Total Capital propriu 160.000 Evaluarea societilor comerciale Valoarea soc B = TA TD + diferena de evaluare = 160.000 +20.000 = 180.000 Valoarea soc A = TA TD + diferena de evaluare + plusul de valoare al ac de de A = 180 .000 22 = 360.000 = 310.000 + 36.000 + 1.000 ac * 5. 000 Raportul de schimb ValsocB 180. 000 VMC B nract B 5 . 000 36 = = = =0,1 Rsch = VMC A ValsocA 360. 000 360 nract A 1 . 000 Numrul de aciuni noi emise de societatea A nr ac noi emise de A = (Rsch * nr ac B)*80% = = (0,1 * 5.000)*80% = = 400 aciuni

STOICA GABRIELA Page 199

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

Majorarea capitalului social = nr.ac noi emise * VN ac A = 400 * 250 = 100.000 Prima de fuziune = (VMC ac noi emise A VN ac noi emise A) * nr ac noi emise + +echivalentul valoric a 100 aciuni noi de la A = = (360 250)*400 + 1.000*(cost achizi + plusul de valoare) = 180 .000 22 = = 360*400 250*400 + 1.000* 22 + 5. 000 = 144.000 100.000 + 36.000 = = 80.000 Reflectarea n contabilitate a operaiunilor aferente fuziunii Soc.B Transferul elementelor de activ i a plusului de valoare (210.000 + 30.000 + 20.000) 461 = 7583 260.000

Scoaterea din eviden a activelor transferate 6583 = % 240.000 2133 210.000 5121 30.000 nchiderea conturilor de venituri 7583 = 121 260.000 nchiderea conturilor de cheltuieli 121 = 6583 240.000 Transferul elementelor de capital propriu % = 456 180.000 1012 100.000 105 10.000 1061 10.000 121 60.000 Transferul elementelor de datorii i elemente asimilate % = 461 80.000 401 40.000 2813 40.000 Regularizarea conturilor 456 i 461 456 = 461 180.000 Soc.A Majorarea capitalului social i nregistrarea primei de fuziune 456 = % 180.000 1012 100.000 1042 80.000 Preluarea elementelor de activ % = 456 260.000 2133 210.000 5121 30.000
STOICA GABRIELA Page 200

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

2071

20.000

Preluarea elementelor de datorii i elemente asimilate 456 = % 80.000 401 40.000 2813 40.000 nregistrarea elementelor de capital propriu de la B cu caracter de faciliti fiscale 1042 = % 20.000 1061 10.000 105 10.000 Anularea aciunilor deinute la soc B 1042 = 264 22.000 Studiul de caz nr. 6 Adunrile Generale ale Acionarilor aferente societilor comerciale A i B hotrsc fuzionarea lor prin absorie, rolul de societate absorbant revenind societii A. Situaia celor dou uniti patrimoniale nainte de fuziune se prezint astfel: Societatea comercial A: mijloace de transport: valoare net contabil 380.000 lei, amortizare cumulat 140.000 lei; conturi la bnci n lei 30.000 lei; datorii fa de furnizori 55.000 lei; capital social vrsat 300.000 lei, divizat n 3.000 aciuni, cu o valoare nominal de 100lei/aciune; rezerve legale 20.000 lei; rezultatul exerciiului (profit) 35.000 lei. Societatea comercial B: mijloace de transport: valoare net contabil 120.000 lei, amortizare cumulat 30.000 lei; aciuni deinute la societatea comercial A - 34.200 lei (300 aciuni, 114 lei/aciune); conturi la bnci n lei 25.800 lei; datorii fa de furnizori 30.000 lei; capital social vsat: 100.000 lei, divizat n 10.000 aciuni, cu o valoare nominal de 10 lei/aciune; rezerve legale 15.000 lei; rezultatul exerciiului (profit) 35.000 lei. Evaluatorii autorizai stabilesc urmtoarele date privind situaia patrimonial a celor dou societi comerciale: n cazul societii comerciale A valoarea global a acesteia este cu 4.000 lei mai mic dect activul net contabil; n cazul societii comerciale B valoarea global a acestei societi comerciale este cu 24.600 lei mai mare dect activul net contabil Prin protocolul de fuziune se stabilete ca societatea comercial A s pstreze structura capitalurilor proprii - faciliti fiscale, preluate de la societatea comercial B. Inventarierea i evaluarea elementelor de activ i de pasiv Bilanurile celor 2 societi Societatea A Active Valoare Mijloace de transport 380.000 Conturi la bnci 30.000 Datorii pe termen scurt
STOICA GABRIELA Page 201

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

Datorii furnizori Active circulante nete Total active datorii curente Capital propriu Capital social Rezerve legale Rezultatul exerciiului Total Capital propriu

55.000 -25.000 355.000 300.000 20.000 35.000 355.000

Societatea B Active Valoare Mijloace de transport 120 000 Aciuni deinute la A 34.200 Conturi la bnci 25.800 Datorii pe termen scurt Datorii furnizori 30.000 Active circulante nete 30.000 Total active datorii curente 150.000 Capital propriu Capital social 100.000 Rezerve legale 15.000 Rezultatul exerciiului 35.000 Total Capital propriu 150.000 Evaluarea societilor comerciale Valoarea soc A = ANCA spor de valoare = 355.000 4.000 = 351.000 Valoarea soc B = ANCB spor de valoare spor de valoare a ac de la A = 351 .000 114 =175. 500 = 150.000 +24.600 + 300* 3 . 000 spor de valoare a ac de la A = nr ac de * (VMC a 1 ac de la A - CA) = 351 .000 114 =900 = 300* 3 . 000 Raportul de schimb

175. 500 10. 000 17 , 55 = = = =0,15 Rsch = VMC A ValsocA 351. 000 117 nract A 5 . 000 VMC B

ValsocB nract B

Numrul de aciuni noi emise de societatea A nr ac noi emise de A = (Rsch * nr ac B) = = (0,15 * 10.000) = = 1.500 aciuni Majorarea capitalului social = nr.ac noi emise * VN ac A = 1.500 * 100 = 150.000 Prima de fuziune = (VMC ac noi emise A VN ac noi emise A) * nr ac noi emise = = (117 100)*1.500 = = 175.500 150.000 = 25.500 Reflectarea n contabilitate a operaiunilor aferente fuziunii
STOICA GABRIELA Page 202

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

Soc.B Transferul elementelor de activ i a plusului de valoare (150.000 + 34.200 + 25.800 + 24.600 + 900) 461 = 7583 235.500 Scoaterea din eviden a activelor transferate 6583 = % 210.000 2133 150.000 501 34.200 5121 25.800 nchiderea conturilor de venituri 7583 = 121 235.500 nchiderea conturilor de cheltuieli 121 = 6583 210.000 Transferul elementelor de capital propriu % = 456 175.500 1012 100.000 1061 15.000 121 60.500 Transferul elementelor de datorii i elemente asimilate % = 461 60.000 401 30.000 2813 30.000 Regularizarea conturilor 456 i 461 456 = 461 175.500

Soc.A Majorarea capitalului social i nregistrarea primei de fuziune 456 = % 175.500 1012 150.000 1042 25.500 Preluarea elementelor de activ % = 456 235.500 2133 150.000 5121 25.800 2071 24.600 1091 35.100 Preluarea elementelor de datorii i elemente asimilate 456 = % 60.000 401 30.000 2813 30.000
STOICA GABRIELA Page 203

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

nregistrarea elementelor de capital propriu de la B cu caracter de faciliti fiscale 1042 = 1061 15.000 Anularea aciunilor proprii deinute rezultatul reportat este suficient (rez rep CA) % = 1091 35.100 1042 900 1171 34.200 rez rep < CA % = 1091 35.100 1042 900 1171 1063 34.200 1068 1061 Studiul de caz nr. 7 Adunrile Generale ale Acionarilor aferente societilor comerciale A i B hotrsc fuzionarea lor prin absorbie, rolul de societate absorbant revenind societii A. Situaia celor dou uniti patrimoniale nainte de fuziune se prezint astfel: Societatea comercial A: mijloace de transport: valoare net contabil 380.000 lei, amortizare cumulat 140.000 lei; Aciuni deinute la societatea comercial B 2.400 aciuni, cost de achiziie 12.5lei/aciune; datorii fa de furnizori 55.000 lei; capital social vrsat 300.000 lei, divizat n 3.000 aciuni, cu o valoare nominal de 100lei/aciune; rezerve legale 20.000 lei; rezultatul exerciiului (profit) 35.000 lei. Societatea comercial B: mijloace de transport: valoare net contabil 120.000 lei, amortizare cumulat 30.000 lei; aciuni deinute la societatea comercial A - 34.200 lei (300 aciuni, 114 lei/aciune); conturi la bnci n lei 25.800 lei; datorii fa de furnizori 30.000 lei; capital social vsat: 100.000 lei, divizat n 10.000 aciuni, cu o valoare nominal de 10 lei/aciune; rezerve legale 15.000 lei; rezultatul exerciiului (profit) 35.000 lei. Evaluatorii autorizai stabilesc urmtoarele date privind situaia patrimonial a celor dou societi comerciale: n cazul societii comerciale A valoarea global a acesteia este cu 16.120 lei mai mic dect activul net contabil; n cazul societii comerciale B valoarea global a acestei societi comerciale este cu 24.600 lei mai mare dect activul net contabil (dup reevaluarea mijloacelor de transport). Prin protocolul de fuziune se stabilete ca societatea comercial A s pstreze structura capitalurilor proprii - faciliti fiscale, preluate de la societatea comercial B. Studiu de caz nr.7 inventarierea i evaluarea elementelor de activ i pasiv ale celor 2 soc bilanul celor 2 soc Firma A Active Valoare Mijloace de transport 380.000
STOICA GABRIELA Page 204

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

Aciuni deinute la B Datorii pe termen scurt Datorii furnizori Active circulante nete Total active datorii curente Capital propriu Capital social Rezerve legale Rezultatul exerciiului Total Capital propriu

30.000 55.000 -25.000 355.000 300.000 20.000 35.000 355.000

Firma B Active Valoare Mijloace de transport 120 000 Aciuni deinute la A 34.200 Conturi la bnci 25.800 Datorii pe termen scurt Datorii furnizori 30.000 Active circulante nete 30.000 Total active datorii curente 150.000 Capital propriu Capital social 100.000 Rezerve legale 15.000 Rezultatul exerciiului 35.000 Total Capital propriu 150.000 evaluarea soc com Nr. Element Soc A Soc B crt. 1 Capital social 300.000 100.000 2 Rezerve legale 20.000 15.000 3 Rezultatul exerciiului 35.000 35.000 4 +/- de valoare -16.120 +24.600 5 +/- de valoare a ac de de cealalt soc 2.400*y 30.000 300*x 34.200 6 Valoarea global 308.880 + 2.400*y 140.400 + 300*x 7 Nr. aciuni 3.000 10.000 Notaii: x VMC a 1 ac A y VMC a 1 ac B +/- de valoare a ac de de cealalt soc = nr ac de la cealalt soc * (VMC CA) +/- val ac A-->B = 2.400*(y 12,5) = 2.400*y 30.000 +/- val ac B-->A = 300*(x 114) = 300*x 34.200 Valoarea globalA = = ApNCA spor de valoare spor de valaore a ac deinute la cealalt soc = = ApNCA spor de valoare + val ac de de A la B val ac de de A la B = la VMC la CA = (ApNCA spor de valoare val ac de de A la B la CA) + val ac de de A la B la VMC = = 355.000 16.120 30.000 + 2.400*y=
STOICA GABRIELA Page 205

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

= 308.880 + 2.400*y Valoarea globalB = = (ApNCB spor de valoare val ac de de B la A la CA) + val ac de de B la A la VMC = = 150.000 + 24.600 34.200 + 300*x = = 140.400 + 300*x Valoarea global (valoare de pia) = VMC/ac * nr ac ale entitii (proprii) 3 .000x= 308 . 880 + 2 . 400 y 10. 000 y= 140 . 400 + 300x 308 . 880 + 2 . 400 y 3 .000 10. 000 y= 140 . 400 + 300x x=

308 . 880 + 2 . 400 y x= 3 .000 308. 880 + 2 . 400 y 10 .000 y= 140 . 400 + 300 3 . 000 308 . 880 + 2 . 400 y 3 .000 10. 000 y= 140 . 400 + 30 . 888 + 240 y x=

308 . 880 + 2 . 400 y x= 3 .000 171. 288 y= 9. 760 x= 117 y= 17 , 55 {}

Valoarea soc A = VMCA/ac*nr acA = 117*3.000 = 351.000 Valoarea soc B= VMCB/ac*nr acB = 17,55*10.000 = 175.500
STOICA GABRIELA Page 206

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

Raportul de schimb ValsocA 175. 500 VMC B nract B 10. 000 17 , 55 = = = =0,15 Rsch = VMC A ValsocB 351. 000 117 nract A 5 . 000 Numrul de aciuni noi emise de soc A Nr ac noi emise de A = (Rsch * nr ac B)*76% = = (0,15 * 10.000)*76% = = 1.140 aciuni Majorarea capitalului social = nr.ac noi emise * VN ac A = 1.140 * 100 = 114.000 Prima de fuziune = (VMC ac noi emise A VN ac noi emise A) * nr ac noi emise + +echivalentul valoric a 360 aciuni noi de la A = = (117 100)*1.140 + 2.400*(cost achizi + plusul de valoare) = 175. 500 12 , 5 = = 117*1.140 100*1.140 + 2.400* 12 , 5 + 10. 000 = 133.380 114.000 + 42.120 = = 61.500 Reflectarea n contabilitatea ambelor societi a operaiunilor aferente fuziunii Soc.B Transferul elementelor de activ i a plusului de valoare (150.000 + 34.200 + 25.800 + 24.600 + 900) 461 = 7583 235.500 2. Scoaterea din eviden a activelor transferate 6583 = % 210.000 2131 150.000 501 34.200 5121 25.800

3. nchiderea conturilor de venituri 7583 = 121 235.500 nchiderea conturilor de cheltuieli 121 = 6583 210.000 Transferul elementelor de capital propriu % = 456 175.500 1012 100.000 1061 15.000 121 60.500 Transferul elementelor de datorii i elemente asimilate % = 461 60.000 401 30.000 2813 30.000 Regularizarea conturilor 456 i 461 456 = 461 175.500 Soc.A
STOICA GABRIELA Page 207

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

Majorarea capitalului social i nregistrarea primei de fuziune 456 = % 175.500 1012 114.000 1042 61.500 Preluarea elementelor de activ % = 456 235.500 2133 150.000 5121 25.800 2071 24.600 1091 35.100 Preluarea elementelor de datorii i elemente asimilate 456 = % 60.000 401 30.000 2813 30.000 nregistrarea elementelor de capital propriu de la B cu caracter de faciliti fiscale 1042 = 1061 15.000 anularea aciunilor proprii deinute - rezultatul reportat este suficient (rez rep CA) % = 1091 35.100 1042 900 1171 . . 34.200 . anularea aciunilor pe care A le deine la B 1042 = 264 30.000 Studiul de caz nr. 8 n conformitate cu hotrrea Adunrii Generale a acionarilor, societatea comercial A preia prin absorie societatea comercial B. Situaia celor dou societi comerciale nainte de fuziune este urmtoarea: Societatea comercial A: mijloace de transport: valoare net contabil 200.000 lei, amortizare cumulat 50.000 lei; conturi la bnci n lei 20.000 lei; datorii fa de furnizori 30.000 lei; capital social vrsat 150.000 lei, divizat n 1.000 aciuni, cu o valoare nominal de 150 lei/aciune; rezerve legale 10.000 lei; rezultatul exerciiului (profit) 30.000 lei. Societatea comercial B: mijloace de transport: valoare net contabil 100.000 lei, amortizare cumulat 20.000 lei; conturi la bnci n lei 10.000 lei; datorii fa de furnizori 140.000 lei; capital social vsat: 50.000 lei, divizat n 5.000 aciuni, cu o valoare nominal de 10 lei/aciune; rezultatul exerciiului (pierdere fiscal) 80.000 lei. Evaluatorii autorizai stabilesc urmtoarele date privind situaia patrimonial a celor dou societi comerciale:
STOICA GABRIELA Page 208

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

n cazul societii comerciale A valoarea global este cu 10.000 lei mai mare dect activul net contabil. n cazul societii comerciale B valoarea global a acestei societi comerciale este cu 15.000 lei mai mare dect activul net contabil. 1. Inventarierea i evaluarea elementelor de activ i pasiv ale societilor comerciale care fuzioneaz Nu sunt diferene fa de situaia nregistrat n contabilitatea celor dou societi comerciale 2. ntocmirea bilanurilor nainte de fuziune.

Bilanul societii comerciale A Mijloace de transport Conturi la bnci n lei Furnizori Active circulante nete Total active minus datorii curente Capital social vrsat Rezerve legale Rezultatul exerciiului Total capitaluri

200.000 20.000 30.000 - 10.000 190.000 150.000 10.000 30.000 190.000

Bilanul societii comerciale B Mijloace de transport 100.000 Conturi la bnci n lei 10.000 Furnizori 140.000 Active circulante nete - 130.000 Total active minus datorii curente - 30.000 Capital social vrsat 50.000 Rezultatul exerciiului - 80.000 Total capitaluri - 30.000 3. Evaluarea societilor comerciale Valoarea soc A = 190.000+ 10.000 = 200.000 lei Valoarea soc B = - 30.000 + 15.000 = - 15.000 lei 4. Determinarea raportului de schimb Deoarece valoarea societii comerciale B este negativ, societatea comercial A nu emite aciuni n schimbul activelor i pasivelor preluate de la societatea comercial B 5. nregistrri contabile Societatea comercial B 1. Transmiterea activelor i a minusului de valoare 461 = 7583 145.000 2. Scoaterea din eviden a activelor 6583 = % 130.000 2133 120.000 5121 10.000 3. nchiderea contului de venituri 7583 = 121 145.000
STOICA GABRIELA Page 209

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

4. nchiderea contului de cheltuieli 121 = 6583 130.000 5. Transmiterea elementelor de capital propriu % = 456 15.000 n rou 1012 50.000 121 65.000 n rou 6. Transmiterea elementelor de datorii i amortizri % = 461 160.000 2813 20.000 401 140.000 7. Regularizarea conturilor 456 i 461 456 = 461 15.000 sau 461 = 456 Societatea comercial A 1. nregistrarea aportului net 117 = 456 15.000 2. Preluarea elementelor de activ % = 456 145.000 207 15.000 2133 120.000 5121 10.000 3. Preluarea elementelor de datorii i a amortizrilor 456 = % 160.000 2813 20.000 401 140.000 Studiul de caz nr. 9 Considerm studiul de caz nr. 8. n urma deciziei Adunrii Generale a Acionarilor societatea comercial B va prelua prin absorbie societatea comercial A. 1. Idem studiul de caz 8 2. Idem studiul de caz 8 3. Idem studiul de caz 8 4. Determinarea raportului de schimb Observaie: Deoarece aportul net al societii comerciale B (societatea comercial absorbant) este negativ, pentru determinarea raportului de schimb n locul valorii matematice-contabile a aciunilor societii comerciale B, se va folosi valoarea nominal a lor. Rs = (200.000/1000)/10 = 200/10 = 20 5. Determinarea numrului de aciuni noi emise de societatea B Nr. aciuni B = 20 x 1.000 = 2.000 aciuni Majorare capital social B = 20.000 x 10 = 200.000 lei Prima de fuziune nu exist ! 6. nregistrri contabile Societatea comercial A 1. Transmiterea activelor i a plusului de valoare
STOICA GABRIELA Page 210

15.000

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

461 = 7583 280.000 2. Scoaterea din eviden a activelor 6583 = % 2133 5121 3. nchiderea contului de venituri 7583 = 121 280.000 4. Inchiderea contului de cheltuieli 121 = 6583 270.000 5. Transmiterea elementelor de capital propriu % = 456 200.000 1012 150.000 1061 10.000 121 40.000

270.000 250.000 20.000

6. Transmiterea elementelor de datorii i amortizri % = 461 80.000 2813 50.000 401 30.000 7. Regularizarea conturilor 456 i 461 456 = 461 200.000 Societatea comercial B 1. Preluarea aportului net (majorarea capitalului social) 456 = 1012 200.000 2. Preluarea elementelor de activ % = 456 280.000 207 10.000 2133 250.000 5121 20.000 3. Preluarea elementelor de datorii i a amortizrilor 456 = % 80.000 2813 50.000 401 30.000

STOICA GABRIELA Page 211

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

ADMINISTRAREA I LICHIDAREA NTREPRINDERII

STOICA GABRIELA Page 212

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

STOICA GABRIELA Page 213

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

1. Asociaii

so acesteia. Situa patrimoniului nceperii lichi prezint astfel Constru

Amortiz

Echipam
STOICA GABRIELA Page 214

Amortiz

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

STOICA GABRIELA Page 215

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

STOICA GABRIELA Page 216

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

STOICA GABRIELA Page 217

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

STOICA GABRIELA Page 218

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

STOICA GABRIELA Page 219

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

STOICA GABRIELA Page 220

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

STOICA GABRIELA Page 221

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

3. Situaia eleme bilanului ntocm acord cu rezultat Program Cldiri

Amortiz

Amortiz

Titluri d
STOICA GABRIELA Page 222

Mrfuri Clieni

Furnizo

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

STOICA GABRIELA Page 223

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

STOICA GABRIELA Page 224

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

STOICA GABRIELA Page 225

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

4. Situaia elementelor de activ i p

ntocmit pe baza datelor din contab

rezultatele inventarierii, se prezint


STOICA GABRIELA Page 226

Cldiri 20.000.000 lei

Amortizarea cldiri 12.0

Materii prime 2.000.000 Clieni 2.500.000 lei

Ajustri pentru deprecier

Clienti incerti 500.000 le , ,

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

STOICA GABRIELA Page 227

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

STOICA GABRIELA Page 228

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

5.Definii lichidarea societilor comerciale. RASPUNS: Lichidarea societii comerciale reprezint ansamblul operaiunilor care au ca scop terminarea operaiunilor comerciale aflate n curs la data dizolvrii societii ,ncasarea creanelor societii ,transformarea bunurilor societii in bani,plata datoriilor societii i mprirea activului net ntre asociai.Toate aceste operaiuni sunt realizate de persoane anume investite,numite lichidatori.Societatea continu s i pstreze personalitatea juridic subordonatcerinelor lichidrii. 6.Care sunt organele care aplic procedura insolvenei. RASPUNS: Potrivit art.5 alin.1 din Legea nr.85/2006,organele care aplic procedura sunt: 1. instanele judectoreti, 2. judectorul-sindic , 3. administratorul judiciar i 4. lichidatorul Tribunalul i judecatorul-sindic au obligaia de a asigura efectuarea actelor i a operaiunilor prevzute de lege,precum i realizrea drepturilor i obligaiile participanilor la aceste acte i operaiuni. 7.Care sunt msurile permegtoare lichidrii? RSPUNS: Msurile premergtoare lichidrii sunt reglementate in art. 113-115 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenei i constau in: - sigilarea bunurilor din averea debitorului, cu excepiile prevzute la art. 113 alin. (3) din lege, precum i luarea tuturor msurilor necesare pentru conservarea acestor bunuri; - luarea in posesie de ctre lichidator a bunurilor inventariate, lichidatorul devenind astfel depozitarul judiciar; - intocmirea inventarului bunurilor debitorului. Inventarul va trebui s descrie toate bunurile identificate ale debitorului i s indice valoarea lor aproximativ la data inventarului. In toate cazurile,actul de inventar va fi semnat de lichidatorul judiciar, de debitor, prin administratorul special, iar dac acesta nu particip la inventariere, actul va fi semnat numai de ctre lichidatorul judiciar. De precizat c, in cazul in care debitorul are bunuri i in alte judee, judectorul-sindic va trimite notificri tribunalelor din acele judee, in vederea sigilrii de urgen a bunurilor. De remarcat c, in continuare, dispoziiile art. 113 alin. (4) i (5) din lege privind bunurile debitorului in alte judee au rmas tot atat de neclare ca i in vechea reglementare. In practic, acest lucru a fost rezolvat prin deplasarea lichidatorului la locul unde sunt situate aceste bunuri. 8.Definii dizolvarea societilor comerciale. RSPUNS: Societatea comercial se constituie pentru a desfura o activitate comercial pe durata de timp stabilit n actul constitutiv ns pot aprea situaii care determin necesitatea ncatrii existenei societii. ncatarea existenei societii presupune realizarea unor operaiuni care s aib drept rezultat lichidarea patrimoniului socitii,prin exercitarea drepturilor i obligaiilor sociale ,i ncetarea personalitii juridice.Acest proces impune parcurgerea a dou faze: 1. Dizolvarea societii; 2. Lichidarea societii. Faza dizolvrii societii cuprinde operaiunile care declaneaz i pregtesc ncetarea existenei societii.n aceast faz,personalitatea juridic nu este afectat,ns dizolvarea pune capt activitii normale a societii.Dizolvarea societii comerciale cuprinde operaiunilor care asigur premisele
STOICA GABRIELA Page 229

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

lichidrii patrimoniului social; adoptarea hotrrii de dizolvare de ctre adunarea asociailor ,respectiv pronunarea hotrrii judectoreti de dizolvare i publicarea lor,n condiiile legii.Dizolvarea nu afecteaz personalitatea juridic a societii 9.Prezentai cauzele dizolvrii societilor comerciale. RSPUNS: n contractul de societate, trebuie prevzute clauzele de dizolvare a societii, aceast cerin rezult din prevederile exprese ale Legii nr. 31/1990, art. 8 pct. (p). - Cauzele legale de dizolvare pot fi receptate n contract prin trimiterea la legislaia societilor comerciale sau la alte legi speciale, sau prin menionarea expres a acestora. - Intr-o opinie, cauzele de dizolvare prevzute de lege ar fi limitative. n doctrina recent, ins, s-a considerat c asociaii ar putea conveni, prin clauze ale actului constitutiv, i alte cauze de dizolvare dect cele enumerate de lege, cu condiia respectrii art.5 Cod civil. - Problema este, n prezent, tranant, ntruct din art. 222 alin. (1) litera g) rezult expresis verbis c dizolvarea poate interveni i pentru cazuri prevzute prin convenia prilor, altele decat cele reglementate la litera a)-f). - Cauzele generale de dizolvare cu cea mai mare aplicabilitate n cazul societilor comerciale, fr a fi limitate doar la acestea, sunt: expirarea duratei pentru care a fost nfiinat societatea, n cazul n care o anumit durat a fost stabilit imposibilitatea ndeplinirii obiectului de activitate falimentul reducerea capitalului social sub minimul legal reducerea (pentru o perioad de cel puin 9 luni) numrului minim de acionari prevzut de legea aplicabil dizolvarea prin hotrrea adunrii generale 10.n ce constau operaiunile efectuate n situaia dizolvrii societilor comerciale? RSPUNS: Operaiuniele efecutate n dizolvarea societilor comerciale n cazurile prevzute la art. 227 alin. (1) i cu excepia modului de dizolvare prevzut la lit. f) si la art. 228-232 din Legea nr. 31/1990 privind societile comerciale, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, pentru lichidarea societii comerciale: 1. inventarierea si evaluarea elementelor de activ si de pasiv ale societatilor comerciale care urmeaza sa se lichideze, potrivit Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, normelor si reglementarilor contabile, inregistrarea rezultatelor inventarierii si ale evaluarii, efectuate cu aceasta ocazie; 2. intocmirea situatiilor financiare de catre societatile comerciale care urmeaza sa se lichideze si care aplica Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3055/2009, pe formatul prevazut in reglementarile respective; 3. stabilirea de catre adunarea generala a actionarilor sau a asociatilor a operatiunilor care urmeaza sa fie efectuate de catre lichidator in numele societatii comerciale; 4. valorificarea elementelor de activ (vanzarea imobilizarilor si a stocurilor, incasarea creantelor, a investitiilor financiare pe termen scurt etc.); 5. achitarea datoriilor societatii comerciale catre bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, precum si a celorlalte obligatii sociale catre alte fonduri, salariati si alti terti; 6. stabilirea rezultatului lichidarii (profit sau pierdere);
STOICA GABRIELA Page 230

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

7. calcularea, retinerea si virarea impozitului pe profit/venit si a impozitului pe dividende in urma actiunii de dizolvare/lichidare: 8. intocmirea bilantului de partaj, in conformitate cu situatiile prevazute la pct. 2; 9. efectuarea partajului capitalului propriu (activului net) al societatii comerciale, rezultat din lichidarea societatii comerciale, in functie de: a) prevederile statutului si/sau ale contractului de societate; b) hotararea adunarii generale a actionarilor/asociatilor, consemnata in registrul sedintelor adunarii generale; c) cota de participare la capitalul social. Partajul consta in impartirea capitalului propriu (activului net), rezultat din lichidare, intre actionarii sau asociatii societatii comerciale. Societatile comerciale pe actiuni, care intra sub incidenta Legii nr. 314/2001 pentru reglementarea situatiei unor societati comerciale, cu modificarile si completarile ulterioare, au obligativitatea numirii lichidatorilor in conformitate cu prevederile art. 258 din Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. 11.Cine pot fi lichidatorii? RSPUNS: Lichidatorii pot fi persoane fizice sau persoane juridice. Lichidatorii persoane fizice sau reprezentantii permanenti persoane fizice ale societatii lichidatoare trebuie sa fie lichidatori autorizati, in conditiile legii. Lichidatorii au aceeasi raspundere ca si administratorii. Lichidatorii sunt datori, indata dupa preluarea functiei, ca impreuna cu administratorii societatii sa faca un inventar si sa incheie un bilant care sa constate situatia exacta a activului si pasivului societatii si sa le semneze. Lichidatorii sunt obligati sa primeasca si sa pastreze patrimoniul societatii, registrele ce li s-au incredintat de administratori si actele societatii. Acestia vor tine evidenta intr-un registru care va cuprinde toate operatiunile lichidarii, in ordinea datei lor. Lichidatorii isi indeplinesc mandatul lor sub controlul cenzorilor. 12. Care este ordinea n care vor fi distribuite fondurile obinute din vnzarea bunurilor din averea debitorului, grevate, n favoarea creditorului de ipoteci, gajuri sau alte garanii reale mobiliare ori drepturi de retenie de orice fel? RSPUNS: Fondurile obinute din vnzarea bunurilor din averea debitorului, grevate, n favoarea creditorului, de ipoteci, gajuri sau alte garanii reale mobiliare ori drepturi de retenie, de orice fel, vor fi distribuite n urmtoarea ordine: 1. taxe, timbre i orice alte cheltuieli aferente vnzrii bunurilor respective, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea i administrarea acestor bunuri, precum i plata retribuiilor persoanelor angajate n condiiile art. 28; 2. creanele creditorilor garantai, cuprinznd tot capitalul, dobnzile, majorrile i penalitile de orice fel, precum i cheltuielile. n cazul n care sumele realizate din vnzarea acestor bunuri ar fi insuficiente pentru plata n ntregime a respectivelor creane garantate, creditorii vor avea, pentru diferen, creane chirografare care vor veni n concurs cu cele cuprinse n categoria corespunztoare, potrivit naturii lor. Dac dup plata sumelor prevzute rezult o diferen n plus, aceasta va fi depus, prin grija lichidatorului, n contul averii debitorului. Un creditor cu crean garantat este ndreptit s participe la orice distribuire de sum, fcut naintea vnzrii bunului supus garaniei lui. Sumele primite din acest fel de distribuiri vor fi sczute din
STOICA GABRIELA Page 231

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

cele pe care creditorul ar fi ndreptit s le primeasc ulterior din preul obinut prin vnzarea bunului supus garaniei sale, dac aceasta este necesar pentru a mpiedica un astfel de creditor s primeasc mai mult dect ar fi primit dac bunul supus garaniei sale ar fi fost vndut anterior distribuirii. 13.De catre cine se face numirea lichidatorilor in soc pe actiuni si in comandita pe actiuni? RSPUNS: Art. 264. (1) Numirea lichidatorilor in societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni se face de Adunarea Generala, care hotaraste lichidarea, daca, prin actul constitutiv, nu se prevede altfel. (2) Adunarea generala hotaraste cu majoritatea prevazuta pentru modificarea actului constitutiv. (3) In cazul in care majoritatea nu a fost obtinuta, numirea se face de tribunal, la cererea oricaruia dintre administratori, respectiv dintre membrii directoratului, sau dintre asociati, cu citarea societatii si a celor care au cerut-o. Impotriva sentintei tribunalului se poate declara numai recurs, in termen de 15 zile de la pronuntare. 14.n ce ordine vor fi platite creantele in cazul falimentului? RSPUNS: 1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate in conditiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23, 24 si ale art. 98 alin. (3), sub rezerva celor prevazute la art. 102 alin. (4); 2. creantele izvorate din raportul de munca; 3. creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente, acordate de institutii de credit dupa deschiderea procedurii, precum si creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii; 4. creantele bugetare; 5. creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta; 6. creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru intretinerea debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica; 7. creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii; 8. alte creante chirografare; 9. creantele subordonate, in urmatoarea ordine de preferinta: a) credintele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor, ori, dupa caz, de catre un membru al grupului de interes economic; b) creantele izvorand din acte cu titlu gratuit. 15.Care este termenul lichidrii societii de la data dizolvrii? RSPUNS: Art. 260.(1) Lichidarea societatii trebuie terminata in cel mult 3 ani de la data dizolvarii. Pentru motive temeinice, tribunalul poate prelungi acest termen cu cel mult 2 ani. 16.. Daca lichidarea se prelungeste peste durata exercitiului financiar, ce obligatii au lichidatorii? RSPUNS:
STOICA GABRIELA Page 232

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

Art. 267. Daca lichidarea se prelungeste peste durata exercitiului financiar, lichidatorii sunt obligati sa intocmeasca situatia financiara anuala, conformandu-se dispozitiilor legii si actului constitutiv. 17. n cazul in care soc aflata in lichidare este in stare de insolventa, ce obligatie are lichidatorul? RSPUNS: Art. 2701. - In cazul in care societatea aflata in lichidare este in stare de insolventa, lichidatorul este obligat sa ceara deschiderea procedurii insolventei. In conditiile legislatiei insolventei, creditorii vor putea cere deschiderea procedurii insolventei fata de societatea aflata in curs de lichidare.

18. Prezentai modalitatea de efectuare a lichidrii.


RSPUNS: Lichidarea bunurilor din averea debitorului este efectuata de lichidator sub controlul judecatorului sindic.Pentru maximizarea valorii averii debitorului, lichidatorul va face toate demersurile de expunere pe piata, intr-o forma adecvata, a acestora,cheltuielile de publicitate fiind suportate din averea debitorului. Lichidarea va incepe deindata dupa finalizarea de catre lichidator a inventarierii bunurilor din averea debitorului.Bunurile vor putea fi vandute in bloc-ca un ansamblu in stare de functionare-sau individual.Metoda de vanzare a bunurilor, respectiv licitatie publica, negociere directa sau o combinatie a celor doua, va fi aprobata de adunarea generala a creditorilor, pe baza propunerii lichidatorului si a recomandarii comitetului creditorilor. Lichidatorul va prezenta si regulamentul de vanzare corespunzator. Lichidatorul va angaja, in numele debitorului, un evaluator, persoana fizica sau juridica, ori va utiliza, cu acordul comitetului creditorilor, un evaluator propriu, pentru a evalua bunurile din averea debitorului, in conformitate cu standardele internationale de evauare. In functie de circumstantele cauzei si pe cat posibil, bunurile din averea debitorului vor fi evaluate atat individual, cat si in bloc; prin bloc, ca ansamblufunctional, se intelege o parte sau toate bunurile debitorului, necesare pentru desfasurarea unei afaceri, pentru care un cumparator ofera un pret nedefalcat pe bunurile componente. In cazul propunerii de vanzare in bloc, lichidatorul va prezenta comitetului creditorilor un raport in care vor fi indicate, descrise si evaluate bunurile ce urmeaza a fi vandute impreuna, precizandu-se si sarcinile de care, eventual, sunt grevate, insotit de propuneri vizand modalitatile de vanzare.O copie de pe raport va fi depusa la grefa tribunalului, unde va putea fi studiata de orice alta parte interesata. Raportul prevazut va cuprinde propuneri privind modalitatea de vanzare in bloc, dupa cum urmeaza: a) vanzare prin negociere directa catre un cumparator deja identificat, cu precizarea conditiilor minime ale contractului, cum ar fi pretul si modalitatea de plata; b) vanzare prin negociere directa, fara cumparator identificat, ce precizarea pretului minim propus.In acest caz, lichidatorul poate negocia pretul concret al vanzarii bunurilor,iar daca pretul minim nu se poate obtine, adunarea generala a creditorilor se va intruni din nou pentru a decide daca pretul minim initial scade sau urmeaza sa se treca la vanzarea individuala a bunurilor; c) vanzarea la licitatie. Lichidatorul va convoca adunarea generala a creditorilor in termen de maximum 20 de zile de la data sedintei comitetului creditorilor, instiintandu-i pe creditori despre posibilitaea studierii raportului si a procesului verbal al sedinatei comitetului creditorilor privind raportul. Daca adunarea generala a creditorilor aproba raportul, judecatorul sindic va da dispozitie lichidatorului, prin incheiere, sa efectueze actele si operatiunile de lichidare, in conditiile propuse
STOICA GABRIELA Page 233

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

in raport. Aceste prevederi se aplica in mod corespunzator si pentru autorizarea vanzarii in bloc a creantelor detinute de debitor impotriva unor terte persoane. Imobilele vor putea fi vandute direct, in urma propunerii lichidatorului, aprobata de adunarea generala a creditorilor. Propunerea lichidatorului va trebui sa identifice imobilul, prin situatia de pe teren si prin datele din registrele de publicitate imobiliara, sa arate sarcinile de care este grevat si sa indice pasul de supraofertare si data pana la care, in caz de aprobare a vanzarii, sunt acceptate supraoferte. Lichidatorul va convoca adunarea generala a creditorilor, in termen de maximum 20 de zile de la data propunerii, notificand propunerea administratorului special, creditorilor cu garantii reale asupra bunului, titularilor unor drepturi de retentie de orice fel si comitetului creditorilor, supunand votului adunarii generale a creditorilor propunerea de vanzare. Ulterior aprobarii de catre adunarea generala a creditorilor, vanzarea va putea fi facuta, sub sanctiunea nulitatii, numai dupa 30 de xile de la data ultimei publicari facute de lichidator in ziar a anuntului privind conditiile de supraofertare. Valorile mobiliare vor fi vandute in conditiile legii nr.297/2004 , cu modificarile si completarile ulterioare. Lichidatorul va incheia contracte de vanzare-cumparare; sumele realizate din vanzari vor fi depuse in contul prevazut la art.4 alin.(2) al legii nr.85/2006 si recipisele vor fi predate judecatorului sindic. Daca vanzarea activelor se va face prin licitatie publica, procesul verbal de adjudecare semnat de lichidatorul judiciar constituie titlu de proprietate si va fi inscris , in cazul imobilelor, in registrele de publicitate imobiliara. 19. Ce prevede raportul prezentat de lichidator privind modalitatea de vnzare n bloc? RSPUNS: In cazul propunerii de vanzare in bloc, lichidatorul va prezenta comitetului creditorilor un raport in care vor fi indicate, descrise si evaluate bunurile ce urmeaza a fi vandute impreuna, precizandu-se si sarcinile de care, eventual, sunt grevate, insotit de propuneri vizand modalitatile de vanzare. 20. Care este termenul in care lichidatorul va convoca adunarea generala a creditorilor de la sedinta comitetului creditorilor? RSPUNS: Art. 117. alin (3) Lichidatorul va convoca adunarea general a creditorilor in termen de maximum 20 de zile de la data edinei comitetului creditorilor, intiinandu-i pe creditori despre posibilitatea studierii raportului i a procesului-verbal al edinei comitetului creditorilor privind raportul. 22. Care este ordinea n care vor fi pltite creanele, n cazul falimentului? RSPUNS: Creantele vor fi platite, in cazul falimentului, in urmatoarea ordine(art.123,Legea nr.85/2006): 1.taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin legea nr.85/2006 privind procedura insolventei, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate in consitiile art.10,art.19 alin.(2), art.23, 24 si ale art.98 alin.(3), sub rezerva celor prevazute la art.102 alin. (4); 2.creantele izvorate din raportul de munca; 3.creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente, acordate de institutii de credit dupa deschiderea procedurii, precum si creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii;
STOICA GABRIELA Page 234

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

4.creantele bugetare; 5.creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta; 6.creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul sindic pentru intretinerea debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica; 7.creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii; 8.alte creante chirografare; 9.creantele subordonate, in urmatoarea ordine de preferinta: a) creditele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor, ori, dupa caz, de catre un membru al grupului de interes economic; b) creantele izvorand din acte cu titlu gratuit. 23. n cazul creanelor subordonate, care va fi ordinea de preferin? RSPUNS: Creantele subordonate vor fi platite in urmatoarea ordine de preferinta: a) creditele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor, ori, dupa caz, de catre un membru al grupului de interes economic; b) creantele izvorand din acte cu titlu gratuit. 24. Ce va autoriza judectorul sindic n cazul n care bunurile care alctuiesc averea unui grup de interes economic ori a unei societi n nume colectiv sau n comandit nu sunt suficiente pentru plata creanelor nregistrate n tabelul definitiv consolidat de creane? RSPUNS: In orice stadiu al procedurii prevazute de Legea privind procedura insolventei nr.85/2006, daca se constata ca nu exista bunuri in averea debitorului ori ca acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative si nici un creditor nu se ofera sa avanseze sumele corespunzatoare, judecatorul sindic va da o sentinta de inchidere a procedurii, prin care se dispune si radierea debitorului din registrul in care este inmatriculat.(art.131, al.1) 25.Care este termenul in care Judecatorul-sindic va convoca Adunarea creditorilor de la afisarea raportului fiscal ? RSPUNS: Judecatorul sindic va convoca adunarea creditorilor inmaxim 30 de zile de la afisarea raportului fiscal. Creditorii pot formula obiectii la raportul final cu cel putin 5 zile inainte de data convocarii. (Art 129 ,L85) Art. 129. (1) Dupa ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul va supune judecatorului-sindic un raport final nsotit de situatiile financiare finale; copii de pe acestea vor fi communicate tuturor creditorilor si debitorului si vor fi afisate la usa tribunalului. Judecatorulsindic va convoca adunarea creditorilor n termen de maximum 30 de zile de la afisarea raportului final. Creditorii pot formula obiectii la raportul final cu cel putin 5 zile nainte de data convocarii. (2) La data sedintei, judecatorul-sindic va solutiona, prin ncheiere, toate obiectiunile la raportul final, l va aproba sau va dispune, daca este cazul, modificarea corespunzatoare a acestuia. (3) Creantele care la data nregistrarii raportului final vor fi nca sub conditie nu vor participa la ultima distribuire.
STOICA GABRIELA Page 235

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

Art. 130. Dupa ce judecatorul-sindic aproba raportul final al lichidatorului, acesta va trebui sa faca distribuirea finala a tuturor fondurilor din averea debitorului. Fondurile nereclamate n termen de 90 de zile de catre cei ndreptatiti la acestea vor fi depuse de catre lichidator la banca, n contul averii debitorului, iar extrasul de cont, la tribunal. Acestea vor putea fi folosite n conditiile art. 4 alin. (4). 26. Care este raspunderea membrilor organelor de conducere in cazul in care s-a ajuns in starea de insolventa? RSPUNS: Raspunderea membrilor organelor de supraveghere din cadrul societatii sau de conducere, precum si de orice alte persoane care au cauzat starea de insolventa a debitorului este solidara, cu conditia ca aparitia starii de insolventa sa fie contemporana sau anterioara perioadei de timp in care si-au exercitat mandatul ori in care au detinut pozitia care ar fi putut cauza insolventa. Persoanele in cauza se pot apara de solidaritate daca, in organele colegiale de conducere ale persoanei juridice, s-au opus la actele ori faptele care au cauzat insolventa sau au lipsit de la luarea deciziilor care au cauzat insolventa si au facut sa se consemneze, ulterior luarii deciziei, opozitia lor la aceste decizii. 27.Ce se intelege prin termenul insolventa? RSPUNS: Acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaz prin insuficiena fondurilor bnesti pentru plata datoriilor exigibile: a) insolvena este prezumat a fi vdit atunci cand debitorul, dup 30 de zile de la scaden, nu a pltit datoria sa fa de unul sau mai muli creditori; b) insolvena este iminent atunci cand se dovedete c debitorul nu va putea plti la scaden datoriile exigibile angajate, cu fondurile bneti disponibile la data scadenei. 28.Ce se intelege prin procedura falimentului? RSPUNS: Prin procedura falimentului se intelege procedura de insolventa concursuala colectiva si egalitara care se aplica debitorului in vederea lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata de radierea debitorului din registrul in care este inmatriculat. 29.Care sunt principalele atributii ale judecatorului sindic? RSPUNS: Principalele atribuii ale judectorului-sindic, sunt: pronunarea motivat a hotrrii de deschidere a procedurii judecarea contestaiei debitorului impotriva cererii introductive a creditorilor pentru inceperea procedurii; judecarea opoziiei creditorilor la deschiderea procedurii; desemnarea, motivat prin sentina de deschidere a procedurii, dintre practicienii in insolven confirmarea prin incheiere, a administratorului judiciar sau lichidatorului desemnat de adunarea creditorilor, confirmarea onorariului negociat cu adunarea creditorilor; inlocuirea, pentru motive temeinice, prin incheiere, a administratorului judiciar sau lichidatorului; judecarea cererilor de a se ridica debitorului dreptul de a-i mai conduce activitatea; judecarea cererilor de atragere a rspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului in insolven

STOICA GABRIELA Page 236

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

judecarea aciunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor acte frauduloase i a unor constituiri sau transferuri cu caracter patrimonial,anterioare deschiderii procedurii; judecarea contestaiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricrei persoane interesate impotriva msurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator; admiterea i confirmarea planului de reorganizare sau, dup caz, de lichidare,dup votarea lui de ctre creditori; soluionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de intrerupere a procedurii de reorganizare judiciare i de intrare in faliment; soluionarea contestaiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau lichidatorului; judecarea aciunii in anularea hotrarii adunrii creditorilor; pronunarea hotrrii de nchidere a procedurii. 30. Rolul administratorului special i atribuiile sale. (art. 18, L. 85/2006) RSPUNS: Dupa deschiderea proccedurii, adunarea generala a actionarilor/asociatilor debitorului, persoana juridica, va desemna, pe cheltuiala acestora, un reprezentant, persoana fizica sau juridica, administrator special, care sa reprezinte interesele societatii si ale acestora si sa participe la procedura, pe seama debitorului. Dupa ridicarea dreptului de admnistrare, debitorul este reprezentat de administratorul judiciar sau de lichidator care ii conduce activitatea comerciala, iar mandatul admnistratorului special va fi redus la a reprezenta interesele actionarilor/asociatilor. Administratorul special are urmatoarele atributii: a) exprima intentia debitorului de a propune un plan; b) particia in calitate de reprezentant al debitorului, la judecarea actiunilor prevazute la art.79 si 80 din lege; c) formuleaza contestatii in cadrul procedurii reglementate de prezenta lege; d) propune un plan de reorganizare; e) administreaza activitatea debitorului, sub supravegherea admninistratorului special, dupa confirmarea planului; f) dupa intrarea in faliment, participa la inventar, semnand actul, primeste raportul final si bilantul de inchidere si participa la sedinta convocata pentru solutionarea obiectiunilor si aprobarea raportului; g) primeste notificarea inchiderii procedurii. 31. Care sunt principalele atribuii ale administratorului judiciar? (art. 20) RSPUNS: Principalele atributii ale administratorului special sunt: a) examinarea situatiei economice a debitorului si a documentelor depuse si intocmirea unui raport prin care sa propuna fie intrarea in procedura simplificata fie continuarea perioadei de observatie in cadrul procedurii generale in termen de 30 de zile de la numire; b) examinarea activitatii debitorului si intocmirea unui raport amanuntit asupra cauzelor sdi imprejurarilor care au dus la aparitia starii de insolventa; c) intocmirea actelor prevazute de art.28, al.1, in cazul in care debitorul nu si-a indeplinit obligatia respectiva; d) elaborarea planului de reorganizare a activitatii debitorului; e) supraveghrea operatiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului;
STOICA GABRIELA Page 237

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

f) conducerea integrala sau in parte a activitatii debitorului; g) convocarea, prezidarea si asigurarea secretariatului sedintelor adunarii creditorilor sau ale actionarilor, asociatilor ori membrilor debitorului; h) introducerea de actiuni pentru anularea actelor frauduloase incheiate de debitor; i) sesizarea de urgenta a judecatorului sindic in cazul in care constata ca nu exista bunuri in averea debitorului ori ca acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative; j) mentinerea sau denuntarea unor contracte incheiate de debitor; k) verificarea creantelor si, atunci cand este cazul, formularea de obiectiuni la acestea, precum si intocmirea tabelelor creantelor; l) incasarea creantelor; m) incheierea de tranzactii , descarcarea de datorii, descarcarea fidejusorilor, renuntarea la garantii reale cu confirmarea judecatorului sindic; n) sesizarea judecatorului sindic in legatura cu orice problema care ar cere o solutionare de catre acesta. 32. Rolul deschiderii procedurii i efectele deschiderii procedurii de insolven? (art. 32 - 60) RSPUNS: Scopul legii privind procedura insolventei este instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat in insolventa. Daca cererea debitorului corespunde conditiilor prevazute de lege, judecatorul sindic va pronunta o incheiere de deschidere a procedurii generale sau simplificate, dupa caz. Prin incheierea de deschidere a procedurii, judecatorul sindic va dispune administratorului judiciar sau lichidatorului , dupa caz sa efectuieze toate notificaile prevazute de lege(art.61). In termen de 48 de ore de la inregistrarea cererii creditorului indreptatit sa solicite deschiderea procedurii insolventei, judecatorul sindic va comunica cererea in copie debitorului. In termen de 10 zile de la primirea copiei, debitorul trebuie fie sa conteste, fie sa recunoasca existenta starii de insolventa. Judecatorul sindic , prin sentinata de deschidere a procedurii va desemna fie un administrator judiciar sau un lichidator in cadrul procedurii simplificate. De la data deschiderii procedurii se suspenda de drept toate actiunile judiciare sau masurile de executare silita pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale, cu exceptia cailor de atac declansate de debitor. Orice furnizor de servicii-electricitate, gaze naturale, apa , servicii telefonice si altele asemenea nu au dreptul, in perioada de observatie si in perioada de reorganizare, sa schimbe, sa refuze ori sa intrerupa temporar un astfel de serviciu catre debitor sau catre averea acestuia, in cazul in care acesta are calitatea de consumator captiv. Deschiderea procedurii suspenda orice termene de precriptie a actiunilor prevazute la art.36 din l.85/2006. Nici o dobanda, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuiala, numita generic accesorii, nu va putea fi adaugata creantelor nascute anterior datei deschiderii procedurii. Ca urmare a deschiderii procedurii si pana la data confirmarii planului de reorganizare, actiunile societatilor emitente se suspenda de la tranzactionare. Debitorul are obligatia de a pune la dispozitia administratorului judiciar sau lichidatorului toate informatiile cerute de acesta precum si toate informatiile apreciate ca necesare cu privire la activitatea si averea sa precum si lista cuprinzand platile efectuate in cele 10 de zile anterioare deschiderii procedurii. Dupa ramanerea irevocabila a hotararii de deschidere a falimentului toate actele si corespondenta emise de debitor, administrator judiciar sau lichidator vor purta mentiunea de reorganizare
STOICA GABRIELA Page 238

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

judiciara sau faliment in romana, franceza si engleza. Toate actele, operatiunile si platile efectuate de debitor dupa deschiderea procedurii sunt nule. Debitorul, administratorul judiciar sau lichidatorul dupa caz sunt obligati sa pastreze o lista cuprinzand incasarile, platile si compensarile efectuate dupa deschiderea procedurii cu precizarea naturii si valorii acestora precum si datele de identificare ale cocontractantilor. Deschiderea procedurii ridica debitorului dreptul de administrare daca nu si-a declarat interntia de reorganizare. Dreptul de administrare a debitorului inceteaza de drept la data la care se dispune inceperea falimentului. De la data intrarii in faliment , debitorul va putea desfasura doar activitatile ce sunt necesare derularii operatiunilor lichidarii. Administratorul judiciar sau dupa caz lichidatorul va depune la judecatorul sindic intr-un termen ce nu va putea depasi 50 de zile de la deschiderea procedurii, un raport asupra cauzelor si imprejurarilor ce au dus la aparitia starii de insolventa a debitorului cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila. 33. Ce obligatie are debitorul sa puna la dispozitia administratorului judiciar sau dupa caz lichidatorului? RSPUNS: Debitorul are obligaia de a pune la dispoziia administratorului judiciar sau, dup caz, lichidatorului toate informaiile cerute de acesta, precum i toate informaiile apreciate ca necesare cu privire la activitatea i averea sa, precum i lista cuprinzand plile i transferurile patrimoniale fcute de el in cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, sub sanciunea prevzut la art. 1081 alin. (1) pct. 2 lit. d) i e) din Codul de procedur civil. 34. Care sunt primele masuri in urma deschiderii procedurii de insolven? RSPUNS: (1)n urma deschiderii procedurii, administratorul judiciar va trimite o notificare tuturor creditorilor menionai in lista depus de debitor in conformitate cu art. 28 alin. (1) lit. c) ori, dup caz, in condiiile art. 32 alin. (2), debitorului i oficiului registrului comerului sau, dup caz, registrului societilor agricole ori altor registre unde debitorul este inmatriculat/inregistrat, pentru efectuarea meniunii. (2) Dac creditorii cu sediul sau cu domiciliul in strintate au reprezentani in ar, notificarea va fi trimis acestora din urm. (3) Notificarea prevzut la alin. (1) se realizeaz conform prevederilor Codului de procedur civil i se va publica, totodat, pe cheltuiala averii debitorului, intr-un ziar de larg circulaie i in Buletinul procedurilor de insolven. 35. Ce va cuprinde cererea de admitere a creantelor? RSPUNS: Cu excepia salariailor ale cror creane vor fi inregistrate de administratorul judiciar conform evidenelor contabile, toi ceilali creditori, ale cror creane sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creanelor in termenul fixat in sentina de deschidere a procedurii; cererile de creane vor fi inregistrate intr-un registru, care se va pstra la grefa tribunalului. Cererea va cuprinde: numele/denumirea creditorului, domiciliul/sediul, suma datorat, temeiul creanei, precum i meniuni cu privire la eventualele drepturi de preferin sau garanii.

STOICA GABRIELA Page 239

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

36. Situaia unor acte judiciare ale debitorului. (art. 77) RSPUNS: Toate actiunile introduse de administratorul judiciar sau de lichidator in aplicarea dispozitiiilor legii privind procedura insolventei, inclusiv pentru recuperarea creantelor, sunt scutite de taxe de timbru. Operatiunile efectuate de catre practicienii in insolventa prin Buletinul procedurilor de insolventa sau la oficiile registrului comertului sunt scutite de taxe. 37.Care sunt categoriile de persoane care vor putea propune un plan de reorganizare? RSPUNS:Potrivit Legii nr. 85/2006,urmtoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de reorganizare in condiiile de mai jos: a) debitorul, cu aprobarea adunrii generale a acionarilor/asociailor, in termen de 30 de zile de la afiarea tabelului definitiv de creane, cu condiia formulrii, potrivit art. 28, a inteniei de reorganizare, dac procedura a fost declanat de acesta, i potrivit art. 33 alin. (6), in cazul in care procedura a fost deschis ca urmare a cererii unuia sau a mai multor creditori; b) administratorul judiciar, de la data desemnrii sale i pan la implinirea unui termen de 30 de zile de la data afirii tabelului definitiv de creane, cu condiia s ii fi manifestat aceast intenie pan la votarea raportului prevzut la art. 59 alin. (2); c) unul sau mai muli creditori care i-au anunat aceast intenie pan la votarea raportului prevzut la art. 59 alin. (2), deinand impreun cel puin 20% din valoarea total a creanelor cuprinse in tabelul definitiv de creane, in termen de 30 de zile de la data afirii tabelului definitiv de creane. 38. Ce va cuprinde planul de reorganizare? RSPUNS: Art.91 alin 3: Planul va prevedea fie reorganizarea si continuarea activitatii debitorului, fie lichidarea unor bunuri din averea acestuia. Art.92 (1) Planul de reorganizare va indica perspectivele de redresare in raport cu posibilitatile si specificul activitatii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile si cu cererea pietei fata de oferta debitorului si va cuprinde masuri concordante cu interesele creditorilor si ale membrilor sau asociatilor/actionarilor, precum si cu ordinea publica, iclusiv in ceea ce priveste modalitatea de selectie, desemnare si inlocuire a administratorilor si directorilor. (2) Planul de reorganizare va indica modalitatea si termenele la care se face lichidarea totala sau partiala a pasivului pentru fiecare creditor inscris in tabloul final de creante. (3) Executarea planului de reorganizare nu va putea depasi 2 ani, socotiti de la data confirmarii. (4) Planul de reorganizare va mentiona: a) categoriile de creante care nu sunt defavorizate; b) tratamentul categoriilor de creante defavorizate; c) daca si in ce masura debitorul, membrii grupului de interes economic, asociatii din societatile in nume colectiv si asociatii comanditati din societatile in comandita vor fi descarcati de raspundere; d) ce despagubiri urmeaza a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creante, in comparatie cu valoarea estimetiva ce ar putea fi primita prin distribuire in caz de faliment; valoarea estimativa se va calcula la data propunerii planului. (5) Planul va specifica masurile adecvate pentru punerea sa in aplicare, cum ar fi: A. pastrarea, in intregime sau in parte, de catre debitor, a conduceriii activitatii sale, inclusiv dreptul de dispozitie a bunurilor din averea sa, cu suprapunerea activitatii sale de catre un administrator desemnat in conditiile legii;
STOICA GABRIELA Page 240

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

B. obtinerea de resurse financiare pentru sustinerea realizarii planului si sursele de provenienta ale acestora; C. transmiterea tuturor sau a unora din bunurile averii debitorului catre una sau mai multe persoane fizice sau juridice, constituite anterior sau ulterior confirmarii planului; D. fuziunea debitorului sau absorbirea sa cu sau de catre o alta persoana juridica; E. lichidarea tuturor sau a unora dintre bunurile averii debitorului, separat sau in bloc, libere de orice sarcini, sau distribuirea acestora catre creditorii debitorului, in contul creantelor pe care acestia le au fata de averea debitorului; F. modificarea sau stingerea garantiilor reale, cu acordarea obligatorie, in beneficiul creditorului garantat, a unei garantii sau protectii echivalente, in conditiile prevazute de articolul 43 alin(2) lit. C); G. prelungirrea datei scadentei precum si modificarea ratei dobanzii, penalitatii sau a oricarei alte clauze din cuprinsul contractului sau a celorlate izvvoare ale obligatiilor sale; I. emiterea de titluri de valoare de catre debitor sau oricare dintre persoanele mentionate la lit.C si D., in conditiile prevazute de legea nr.31/1990 privind socitatile comerciale, republicata, si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investitii financiare si pietele reglementate, prin urmatoarele metode: a) in schimbul urmatoarelor cateorii de bunuri: numerar, drepturi reale principale, drepturi de proprietate intelectuala,titluri de valoare; b) prin conversie a creantelor; sau c) prin orice alta metoda adecvata; J. inserarea in actul constitutiv al debitorului persoana juridica sau al persoanelor mentionate la lit. C si D. a unor prevederi: a) de prohibire a emiterii de actiuni fara drept de vot; b) de determinare, in cazul diferitelor categorii de actiuni ordinare, a unei distributii corespunzatoare a votului intre aceste categorii; si c) in cazul categoriilor de actiuni preferentiale cu dividend prioritar fata de alte categorii de actiuni, de reglementare satisfacatoare a numirii administratorilor reprezantand cataegoriile de actiuni respective in ipotaza neonorarii obligatiilor de plata a dividendelor. (6) Amanarile, esalonarile, scutirile sau reducerile de la plata obligatiilor bugetarese inscriu in plan in conditiile prevazute de legea speciala in materie. (7) Pentru neachitare obligatiilor bugetare datorate atat inainte, cat si dupa deschiderea procedurii de reorganizare judiciara, debitorul datoraza majorari de intarziere conform legii speciale in materie, pana la data achitarii acestora, sau, dupa caz, pana la data intarii in faliment. 39. Care va fi rolul judectorului sindic dup admiterea planului de reorganizare? (art. 99) RSPUNS: Dupa adminterea planului, judecatorul sindic va dispune administratorului judiciar convocarea adunarii generale a creditorilor si a debitorului intr-un termen cuprins intre 20 si 25 de zile, dar nu mai inainte de afisarea tabelului definitiv de creante. Rolul judecatorului sindic este de a asigura controlul judecatoresc al activitatii administratorului judiciar care supravegheaza acitivitatea debitorului in conformitate cu planul aprobat. 40. Care creane constituie categorii distincte de creane? (art. 100) RSPUNS: Urmatoarele categorii de creante constituie categorii distincte de creante, care voteaza separat: - creante garantate; - creante salariale; - creante bugetare;
STOICA GABRIELA Page 241

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

- creante chirografare, cf.art.96, al.1; - celelalte creante chirografare. 41. Care sunt condiiile cnd va fi confirmat de judectorul sindic un plan de reorganizare? (art. 101) RSPUNS: Un plan va fi confirmat de catre judecatorul sindic, daca sunt intrunite cumulativ urmatoarele conditii: a) cel putin jumatate plus una dintre categoriile de creante mentionate in programul de plati, accepta sau sunt socotite ca accepta planul, cu conditia ca minimum una dintre categoriile defavorizate sa accepte planul; b) in cazul in care sunt doar doua categorii, planul se considera acceptat in cazul in care categoria cu valoarea totala cea mai mare a creantelor a acceptat planul; c) fiecare categorie defavorizata de creante care a respins planul va fi supusa unui tratament corect si echitabil prin plan; d) creantele nedefavorizate prin plan vor fi considerate prezente la votarea planului si sunt socotite ca au acceptat planul. 42. Cine va conduce activitatea n cadrul unui plan de reorganizare? RSPUNS: Art.102 (1) In urma confirmarii unui plan de reorganizare, debitorul isi va conduce activitatea sub supra vegherea administratorului si in conformitate cu planul confirmat, pana cand judecatorul-sindic va dispune, motivat, ca reorganizarea sa inceteze si sa se treaca la faliment, in conditiile art.106 si urmatoarele. (2) In cazul reorganizarii unei persoane juridice, acesta va fi condusa de persoanele legal imputernicite sa o reprezinte, sub supravegherea administratorului. Actionarii, asociatii si membrii cu raspundere limitata nu au dreptul de a interveni in conducerea activitatii ori in administrarea averii debitoarei, cu exceptia si in limita cazurilor expres si limitativ prevazute de lege si in planul de reorganizare. 43. Care sunt cazurile cnd judectorul sindic va decide prin sentin intrarea n faliment? (art. 107) RSPUNS: Judecatorul sindic va decide, prin sentinta sau dupa caz, prin incheiere, intrarea in faliment in urmatoarele condirii: A. a) debitorul si-a declarat intentia de a intra in procedura simplificata; b) debitorul nu si-a declarat intentia de reorganizare sau, la cererea creditorului de deschidere a procedurii , a contestat cererea si contestatia a fost respinsa; c) nici unul dintre celelalte subiecte de drept nu a popus un plan de reorganizare; B. debitorul si-a declarat intentia de reorganizare, dar nu a propus un plan ori planul propus nu a fost acceptat si confirmat; C. obligatiile de plata si celelalte sarcini asumate nu sunt indeplinite in conditiile stipulate prin planul confirmat sau desfasurarea activitatii debitorului in decursul reorganizarii aduce pierderi averii sale; D. a fost aprobat raportul administratorului judiciar prin care se propune, intrarea debitorului in faliment.

STOICA GABRIELA Page 242

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

44. Ce va dispune judectorul sindic odat cu dizolvarea societii debitoare? (art. 107, al. 2) RSPUNS: Prin hotararea de intrare in faliment, judecatorul sindic va pronunta dizolvarea societatii si va dispune totodata: a) ridicarea dreptului de administrare a debitorului; b) in cazul procedurii generale , desemnarea unui lichidator provizoriu si stabilirea atributiilor si remuneratiei acestuia; c) in cazul procedurii simplificate, confirmarea, in calitate de lichidator al administratorului judiciar; d) termenul maxim de la intrarea in faliment in cadrul procedurii generale, de predare a gestiunii averii de la debitor la lichidator, impreuna cu lista actelor si operatiunile efectuate dupa deschiderea procedurii; e) intocmirea si predarea de catre administratorul judiciar catre lichidator a listei creditorilor cu adresele si toate creantele acestora; f) notificarea intrarii in faliment. 45. Ce va cuprinde notificarea intrrii n faliment? RSPUNS: Notificarea intrarii in faliment cuprinde: a) termenul limita pentru inregistrarea cererilor de admitere a creantelor in vederea intocmirii tabelului suplimentar, care va fi de maximum 45 de zile de la data intrarii in faliment, precum si cerintele pentru ca o creanta inregistrata sa fie considerata valabila; b) termenul de verificare a creantelor, de intocmire, afisare si comunicare a tabelului suplimentar care nu va depasi 30 de zile de la expirarea termenului prevazut la pct.a). c) termenul de depunere la Tribunal al contestatiilor , care va fi de cel putin 10 zile inainte de data stablita prin incheierea de intrare in faliment, pentru definitivarea tabelului definitive consolidat; d) termenul de intocmire a tabelului definitiv consolidat, care nu va depasi 30 de zile de la expirarea termenului prevazut la pct. b). 46.De catre cine sunt desemnati administratorii societatilor comerciale? RSPUNS: Art. 1371. - (1) Administratorii sunt desemnati de catre adunarea generala ordinara a actionarilor, cu exceptia primilor administratori, care sunt numiti prin actul constitutiv. 47.Prezentati rolul consiliului de administratie in cadrul societatii pe actiuni. RSPUNS: Consiliul de administratie este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor necesare si utile pentru realizarea obiectului de activitate al societatii, cu exceptia celor rezervate de lege pentru adunarea generala a actionarilor. Consiliul de administratie are urmatoarele competente de baza, care nu pot fi delegate directorilor: a) stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale societatii; b) stabilirea politicilor contabile i a sistemului de control financiar, precum i aprobarea planificrii financiare; c) numirea si revocarea directorilor si stabilirea remuneratiei lor; d) supravegherea activitatii directorilor; e) pregatirea raportului anual, organizarea adunarii generale a actionarilor si implementarea hotararilor acesteia; f) introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolventei societatii, potrivit Legii nr. 85/2006
STOICA GABRIELA Page 243

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

privind procedura insolventei. De asemenea, nu pot fi delegate directorilor atributiile primite de catre consiliul de administratie din partea adunarii generale a actionarilor. Consiliul de administratie poate delega conducerea societatii unuia sau mai multor directori, numind pe unul dintre ei director general. Directorii pot fi numiti dintre administratori sau din afara consiliului de administratie. Daca prin actul constitutiv sau printr-o hotarare a adunarii generale a actionarilor se prevede acest lucru, presedintele consiliului de administratie al societatii poate fi numit si director general. Consiliul de administratie reprezinta societatea in raport cu tertii si in justitie. In lipsa unei stipulatii contrare in actul constitutiv, consiliul de administratie reprezinta societatea prin presedintele sau. prin actul constitutiv, presedintele si unul sau mai multi administratori pot fi imputerniciti sa reprezinte societatea, actionand impreuna sau separat. O astfel de clauza este opozabila tertilor. Prin acordul lor unanim, administratorii care reprezinta societatea doar actionand impreuna pot imputernici pe unul dintre ei sa incheie anumite operatiuni sau tipuri de operatiuni. In cazul in care consiliul de administratie deleaga directorilor atributiile de conducere a societatii puterea de a reprezenta societatea apartine directorului general. Consiliul de administratie inregistreaza la registrul comertului numele persoanelor imputernicite sa reprezinte societatea, mentionand daca ele actioneaza impreuna sau separat. Acestea depun la registrul comertului specimene de semnatura. Membrii consiliului de administratie isi vor exercita mandatul cu prudenta si diligenta unui bun administrator. Administratorul nu incalca obligatia prevazuta la alin. anterior, daca in momentul luarii unei decizii de afaceri el este in mod rezonabil indreptatit sa considere ca actioneaza in interesul societatii si pe baza unor informatii adecvate.Decizia de afaceri este orice decizie de a lua sau de a nu lua anumite masuri cu privire la administrarea societatii. Membrii consiliului de administratie isi vor exercita mandatul cu loialitate, in interesul societatii. Membrii consiliului de administratie nu vor divulga informatiile confidentiale si secretele comerciale ale societatii, la care au acces in calitatea lor de administratori. Aceasta obligatie le revine si dupa incetarea mandatului de administrator. 48.Sarcinile directorilor in cadrul societatilor pe actiuni. RSPUNS: Directorii sunt responsabili cu luarea tuturor msurilor aferente conducerii societii, inlimitele obiectului de activitate al societii i cu respectarea competenelor exclusiverezervate de lege sau de actul constitutiv consiliului de administraie i adunrii generalea acionarilor. 49.Obligaiile administratorilor n cadrul societilor pe aciuni. RSPUNS: Art. 1442. (1) Administratorii sunt rspunztori de indeplinirea tuturor obligaiilor, potrivit prevederilor art. 72 i 73. (2) Administratorii rspund fa de societate pentru prejudiciile cauzate prin actele indeplinite de directori sau de personalul incadrat, cand dauna nu s-ar fi produs dac ei ar fi exercitat supravegherea impus de indatoririle funciei lor. (3) Directorii vor intiina consiliul de administraie de toate neregulile constatate cu ocazia indeplinirii atribuiilor lor. (4) Administratorii sunt solidar rspunztori cu predecesorii lor imediai dac, avand cunotin de neregulile svarite de acetia, nu le comunic cenzorilor sau, dup caz, auditorilor interni i
STOICA GABRIELA Page 244

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

auditorului financiar. (5) In societile care au mai muli administratori rspunderea pentru actele svarite sau pentru omisiuni nu se intinde i la administratorii care au fcut s se consemneze, in registrul deciziilor consiliului de administraie, impotrivirea lor i au incunotinat despre aceasta, in scris, pe cenzori sau auditorii interni i auditorul financiar. Art. 72. - Obligaiile i rspunderea administratorilor sunt reglementate de dispoziiile referitoare la mandat i de cele special prevzute in aceast lege. Art. 73. - (1) Administratorii sunt solidar rspunztori fa de societate pentru: a) realitatea vrsmintelor efectuate de asociai; b) existena real a dividendelor pltite; c) existena registrelor cerute de lege i corecta lor inere; d) exacta indeplinire a hotrarilor adunrilor generale; e) stricta indeplinire a indatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun. ART. 142 (1) Consiliul de administratie este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor necesare si utile pentru realizarea obiectului de activitate al societatii, cu exceptia celor rezervate de lege pentru adunarea generala a actionarilor. (2) Consiliul de administratie are urmatoarele competente de baza, care nu pot fi delegate directorilor: a) stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale societatii; b) stabilirea politicilor contabile i a sistemului de control financiar, precum i aprobarea planificrii financiare; c) numirea si revocarea directorilor si stabilirea remuneratiei lor; d) supravegherea activitatii directorilor; e) pregatirea raportului anual, organizarea adunarii generale a actionarilor si implementarea hotararilor acesteia; f) introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolventei societatii, potrivit Legii nr. 85/2006privind procedura insolventei.(3) De asemenea, nu pot fi delegate directorilor atributiile primite de catre consiliul de administratie din partea adunarii generale a actionarilor, in conformitate cu art. 114. 50.Cine reprezinta societatea pe actiuni in raport cu tertii si in justitie? RSPUNS: (1) Consiliul de administraie reprezint societatea in raport cu terii i in justiie. Inlipsa unei stipulaii contrare in actul constitutiv, consiliul de administraie reprezintsocietatea prin preedintele su. (2)Prin actul constitutiv, preedintele i unul sau mai muli administratori pot fiimputernicii s reprezinte societatea, acionand impreun sau separat. O astfel de clauzeste opozabil terilor. (3) Prin acordul lor unanim, administratorii care reprezint societatea doar acionandimpreun pot imputernici pe unul dintre ei s incheie anumite operaiuni sau tipuri deoperaiuni. (4) In cazul in care consiliul de administraie deleag directorilor atribuiile deconducere a societii in conformitate cu art. 143,puterea de a reprezenta societateaaparine directorului general. Dispoziiile alin. (2)-(4) se aplic directorilor in modcorespunztor. Consiliul de administraie pstreaz ins atribuia de reprezentare asocietii in raporturile cu directorii. (5) Consiliul de administraie inregistreaz la registrul comerului numele persoanelor imputernicite s reprezinte societatea, menionand dac ele acioneaz impreun sau separat. Acestea depun la registrul comerului specimene de semntur.

STOICA GABRIELA Page 245

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

51.De ctre cine sunt numii membrii consiliului de supraveghere? RSPUNS: Art. 153 (1) Membrii consiliului de supraveghere sunt numiti de catre adunarea generala a actionarilor, cu exceptia primilor membri, care sunt numiti prin actul constitutiv. (2) Candidatii pentru posturile de membru in consiliul de supraveghere sunt nominalizati de catre membrii existenti ai consiliului sau de catre actionari. (3) Numarul membrilor consiliului de supraveghere este stabilit prin actul constitutiv. Acesta nu poate fi mai mic de 3 si nici mai mare de 11. (4) Membrii consiliului de supraveghere pot fi revocati oricand de adunarea generala a actionarilor, cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul voturilor actionarilor prezenti. (5) Consiliul de supraveghere alege dintre membrii sai un presedinte al consiliului. Art. 153^7 (1) In cazul vacantei unui post de membru in consiliul de supraveghere, consiliul poate proceda la numirea unui membru provizoriu, pana la intrunirea adunarii generale. (2) Daca vacanta mentionata la alin. (1) determina scaderea numarului membrilor consiliului de supraveghere sub minimul legal, directoratul trebuie sa convoace fara intarziere adunarea generala pentru completarea locurilor vacante. Art. 153^8 (1) Membrii consiliului de supraveghere nu pot fi concomitent membri ai directoratului. De asemenea, ei nu pot cumula calitatea de membru in consiliul de supraveghere cu cea de salariat al societatii. (2) Prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii generale a actionarilor se pot stabili conditii specifice de profesionalism si independenta pentru membrii consiliului de supraveghere. In aprecierea independentei unui membru al consiliului de supraveghere trebuie respectate cel putin criteriile reglementate la art. 138^2 alin. (2). (1) Consiliul de supraveghere are urmatoarele atributii principale: a) exercita controlul permanent asupra conducerii societatii de catre directorat; b) numeste si revoca membrii directoratului; c) verifica conformitatea cu legea, cu actul constitutiv si cu hotararile adunarii generale a operatiunilor de conducere a societatii; d) raporteaza cel putin o data pe an adunarii generale a actionarilor cu privire la activitatea de supraveghere desfasurata. (2) In cazuri exceptionale, cand interesul societatii o cere, consiliul de supraveghere poate convoca adunarea generala a actionarilor. (3) Consiliului de supraveghere nu ii pot fi transferate atributii de conducere a societatii. Cu toate acestea, in actul constitutiv se poate prevedea ca anumite tipuri de operatiuni nu pot fi efectuate decat cu acordul consiliului. In cazul in care consiliul nu isi da acordul pentru o astfel de operatiune, directoratul poate cere acordul adunarii generale ordinare. Hotararea adunarii generale cu privire la un asemenea acord este data cu o majoritate de 3 patrimi din numarul voturilor actionarilor prezenti. Actul constitutiv nu poate stabili o alta majoritate si nici stipula alte conditii. Art. 153^10 (1) Consiliul de supraveghere poate crea comitete consultative, formate din cel putin 2 membri ai consiliului si insarcinate cu desfasurarea de investigatii si cu elaborarea de recomandari pentru consiliu, in domenii precum auditul, remunerarea membrilor directoratului si ai consiliului de supraveghere si a personalului, sau nominalizarea de candidati pentru diferitele posturi de conducere. Comitetele vor inainta consiliului in mod regulat rapoarte asupra activitatii lor. (2) Presedintele directoratului poate fi numit membru in comitetul de nominalizare creat de consiliul de supraveghere, fara ca prin aceasta sa dobandeasca calitatea de membru in consiliu.
STOICA GABRIELA Page 246

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

(3) Cel putin un membru al fiecarui comitet creat in temeiul alin. (1) trebuie sa fie membru independent al consiliului de supraveghere. Cel putin un membru al comitetului de audit trebuie sa detina experienta relevanta in aplicarea principiilor contabile sau in audit financiar. (4) In cazul societatilor pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac obiectul unei obligatii legale de auditare financiara, crearea unui comitet de audit in cadrul consiliului de supraveghere este obligatorie. Art. 153^11 (1) Consiliul de supraveghere se intruneste cel putin o data la 3 luni. Presedintele convoaca consiliul de supraveghere si prezideaza intrunirea. (2) Consiliul de supraveghere este convocat in orice moment la cererea motivata a cel putin 2 dintre membrii consiliului sau la cererea directoratului. Consiliul se va intruni in cel mult 15 zile de la convocare. (3) Daca presedintele nu da curs cererii de convocare a consiliului in conformitate cu dispozitiile alin. (2), autorii cererii pot convoca ei insisi consiliul, stabilind ordinea de zi a sedintei. (4) Membrii directoratului pot fi convocati la intrunirile consiliului de supraveghere. Ei nu au drept de vot in consiliu. (5) La fiecare sedinta se va intocmi un proces-verbal, care va cuprinde numele participantilor, ordinea de zi, ordinea deliberarilor, deciziile luate, numarul de voturi intrunite si opiniile separate. Procesul verbal este semnat de catre presedintele de sedinta si de catre cel putin un alt membru prezent al consiliului. 52.Atributiile principale ale consiliului de supraveghere. RSPUNS: Art. 1539. - (1) Consiliul de supraveghere are urmtoarele atribuii principale: a) exercit controlul permanent asupra conducerii societii de ctre directorat; b) numete i revoc membrii directoratului; c) verific conformitatea cu legea, cu actul constitutiv i cu hotrarile adunrii generale a operaiunilor de conducere a societii; d) raporteaz cel puin o dat pe an adunrii generale a acionarilor cu privire la activitatea de supraveghere desfurat. 53.Ci cenzori va avea o societate pe aciuni? RSPUNS: Art. 159. - (1) Societatea pe aciuni va avea 3 cenzori i un supleant, dac prin actul constitutiv nu se prevede un numr mai mare. In toate cazurile, numrul cenzorilor trebuie s fie impar. Cenzorii se aleg la inceput de adunarea consitutiva. Durata mandatului lor este de 3 ani si pot fi realesi.Cenzorii trebuie sa-si exercite personal mandatul lor.Cel putin unul dintre ei trebuie sa fie contabil autorizat in conditiile legii sau expert contabil. 54.Rolul cenzorilor in cadrul societatii pe actiuni. RSPUNS: (1) Cenzorii sunt obligai s supravegheze gestiunea societii, s verifice dac situaiilefinanciare sunt legal intocmite i in concordan cu registrele, dac acestea din urm suntinute regulat i dac evaluarea elementelor patrimoniale s-a fcut conform regulilor stabilite pentru intocmirea i prezentarea situaiilor financiare. (2) Despre toate acestea, precum i asupra propunerilor pe care le vor considera necesare cu privire la situaiile financiare i repartizarea profitului, cenzorii vor prezenta adunrii generale un raport amnunit. Modalitatea i procedura de raportare a auditorilor interni se stabilesc potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor Financiari dinRomania.
STOICA GABRIELA Page 247

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

(3) Adunarea general poate aproba situaiile financiare anuale numai dac acestea sunt insoite de raportul cenzorilor sau, dup caz, al auditorilor financiari. (5) Cenzorii sau, dup caz, auditorii interni vor aduce la cunotin membrilor consiliului de administraie neregulile in administraie i inclcrile dispoziiilor legale i ale prevederilor actului constitutiv pe care le constat, iar cazurile mai importante le vor aduce la cunotin adunrii generale. 55.Ce fel de registre trebuie sa aiba o societate pe actiuni? RSPUNS: In afar de evidenele prevzute de lege, societile pe aciuni trebuie s in: a) un registru al acionarilor care s arate, dup caz, numele i prenumele, codul numeric personal, denumirea, domiciliul sau sediul acionarilor cu aciuni nominative, precum i vrsmintele fcute in contul aciunilor. Evidena aciunilor tranzacionate pe o pia reglementat/sistem alternativ de tranzacionare se realizeaz cu respectarea legislaiei specifice pieei de capital; b) un registru al edinelor i deliberrilor adunrilor generale; c) un registru al edinei i deliberrilor consiliului de administraie, respectiv ale directoratului i consiliului de supraveghere; d) un registru al deliberrilor i constatrilor fcute de cenzori i, dup caz, de auditori interni, in exercitarea mandatului lor; e) un registru al obligaiunilor, care s arate totalul obligaiunilor emise i al celor rambursate, precum i numele i prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul titularilor, cand ele sunt nominative. Evidena obligaiunilor emise in form dematerializat i tranzacionate pe o pia reglementat sau printr-un sistem alternativ de tranzacionare va fi inut conform legislaiei specifice pieei de capital; f) orice alte registre prevzute de acte normative speciale. 56. Prezentati o serie de aspecte legate de societatile in comandita pe actiuni. RSPUNS: Societatile in comandita pe actiuni presupun impartirea actionarilor in doua categorii:comanditati si comanditari. Comanditatii au raspundere solidara si nelimitata pentrudebitele societatii, in timp ce comanditarii au o raspundere limitata doar la aportul lor lacapitalul social. Toate celelalte trasaturi specifice SA se regasesc si in cazul SCA. 57. Prezentai o serie de aspecte legate de societile cu rspundere limitat. RSPUNS: Hotararile asociatilor se iau in adunarea generala. Prin actul constitutiv se va putea stabili ca votarea se poate face si prin corespondenta. Adunarea generala decide prin votul reprezentand majoritatea absoluta a asociatilor si a partilor sociale, in afara de cazul cand in actul constitutiv se prevede astfel. Pentru hotararile avand ca obiect modificarea actului constitutiv este necesar votul tuturor asociatilor, in afara de cazul cand legea sau actul constitutiv prevede altfel. Fiecare parte sociala da dreptul la un vot. Un asociat nu poate exrcita dreptul de vot in deliberarile adunarii asociatilor referitoare aporturile sale in natura sau la acele acte juridice incheiate intre el si societate. Administratorii sunt obligati sa convoace adunarea asociatilor cel putin odata pe an sau ori de cate ori este necesar la sediul social. In cazul societatilor cu raspundere limitata cu asociat unic , acesta va exercita atributiile adunarii generale a asociatilor societatii. Asociatul unic poate avea calitatea de salariat al societatii cu raspundere limitata.
STOICA GABRIELA Page 248

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

Societatea este admninstrata de unul sau mai multi admnistratori, asociati sau neasociati, numiti prin actul constitutiv sau de adunarea generala. Societatea trebuie sa tina prin grija admnistratorilor un registru al asociatilor Administratorii raspund personal si solidar pentru orice dauna pricinuita. Registrul poate fi cercetat de asociati si de creditori. Daca numartul asociatilor trece de15 numirea cenzorilor este obligatorie. Societatea cu raspundere limitata nu poate emite obligatiuni. Partile sociale pot fi transmise intre asociati. 58.Care sunt obligatiile principale ale adunarii generale a asociatilor in cadrul societatilor cu raspundere limitat? RSPUNS: Adunarea general a asociailor are urmtoarele obligaii principale: a) s aprobe situaia financiar anual i s stabileasc repartizarea profitului net; b) s desemneze administratorii i cenzorii, s ii revoce/demit i s le dea descrcare de activitate, precum i s decid contractarea auditului financiar, atunci cand acesta nuare caracter obligatoriu, potrivit legii; c) s decid urmrirea administratorilor i cenzorilor pentru daunele pricinuite societii, desemnand i persoana insrcinat s o exercite; d) s modifice actul constitutiv. 59.Cum poate fi redus sau majorat capitalul social? RSPUNS: CAPI - Reducerea sau majorarea capitalului social Art. 207 (1) Capitalul social poate fi redus prin: a) micsorarea numarului de actiuni sau parti sociale; b) reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale; c) dobandirea propriilor actiuni, urmata de anularea lor. (2) Capitalul social mai poate fi redus, atunci cand reducerea nu este motivata de pierderi, prin: a) scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate; b) restituirea catre actionari a unei cote-parti din aporturi, proportionala cu reducerea capitalului social si calculata egal pentru fiecare actiune sau parte sociala; c) alte procedee prevazute de lege. Art. 208 (1) Reducerea capitalului social va putea fi facuta numai dupa trecerea a doua luni din ziua in care hotararea a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. (2) Hotararea va trebui sa respecte minimul de capital social, atunci cand legea il fixeaza, sa arate motivele pentru care se face reducerea si procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei. (3) Creditorii societatii, ale caror creante sunt anterioare publicarii hotararii, vor fi indreptatiti sa obtina garantii pentru creantele care nu au devenit scadente pana la data respectivei publicari. Acestia au dreptul de a face opozitie impotriva acestei hotarari, in conformitate cu art. 62. (4) Reducerea capitalului social nu are efect si nu se fac plati in beneficiul actionarilor pana cand creditorii nu vor fi obtinut realizarea creantelor lor ori garantii adecvate sau pana la data la care instanta a respins cererea creditorilor ca inadmisibila ori, apreciind ca societatea a oferit creditorilor garantii adecvate sau ca, luandu-se in considerare activul societatii, garantiile nu sunt necesare, a respins cererea creditorilor ca neintemeiata, iar hotararea judecatoreasca a devenit irevocabila.
STOICA GABRIELA Page 249

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

(5) La cererea creditorilor societatii, ale caror creante sunt anterioare publicarii hotararii, instanta poate obliga societatea la acordarea de garantii adecvate daca, in mod rezonabil, se poate aprecia ca reducerea capitalului social afecteaza sansele de acoperire a creantelor, iar societatea nu a acordat garantii creditorilor, potrivit prevederilor alin. (3). Art. 209 Cand societatea a emis obligatiuni, nu se va putea proceda la reducerea capitalului social prin restituiri facute actionarilor din sumele rambursate in contul actiunilor, decat in proportie cu valoarea obligatiunilor rambursate. Art. 210 (1) Capitalul social se poate mari prin emisiunea de actiuni noi sau prin majorarea valorii nominale a actiunilor existente in schimbul unor noi aporturi in numerar si/sau in natura. (2) De asemenea, actiunile noi sunt liberate prin incorporarea rezervelor, cu exceptia rezervelor legale, precum si a beneficiilor sau a primelor de emisiune, ori prin compensarea unor creante lichide si exigibile asupra societatii cu actiuni ale acesteia. (3) Diferentele favorabile din reevaluarea patrimoniului vor fi incluse in rezerve, fara a majora capitalul social. (4) Marirea capitalului social prin majorarea valorii nominale a actiunilor poate fi hotarata numai cu votul tuturor actionarilor, in afara de cazul cand este realizata prin incorporarea rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune. Art. 212(1) Societatea pe actiuni isi va putea majora capitalul social, cu respectarea dispozitiilor prevazute pentru constituirea societatii. (2) In caz de subscriptie publica, prospectul de emisiune, purtand semnaturile autentice a 2 dintre membrii consiliului de administratie, respectiv dintre membrii directoratului, va fi depus la registrul comertului pentru indeplinirea formalitatilor prevazute la art. 18 si va cuprinde: a) data si numarul inmatricularii societatii in registrul comertului; b) denumirea si sediul societatii; c) capitalul social subscris si varsat; d) numele si prenumele administratorilor, respectiv ale membrilor directoratului si consiliului de supraveghere, cenzorilor sau, dupa caz, auditorului financiar, si domiciliul lor; e) ultima situatie financiara aprobata, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari; f) dividendele platite in ultimii 5 ani sau de la constituire, daca, de la aceasta data, au trecut mai putin de 5 ani; g) obligatiunile emise de societate; h) hotararea adunarii generale privitoare la noua emisiune de actiuni, valoarea totala a acestora, numarul si valoarea lor nominala, felul lor, relatii privitoare la aporturi, altele decat in numerar, si avantajele acordate acestora, precum si data de la care se vor plati dividendele 3) Acceptantul va putea invoca nulitatea prospectului de emisiune ce nu cuprinde toate mentiunile aratate, daca nu a exercitat in nici un mod drepturile si obligatiile sale de actionar. Art. 213 Majorarea capitalului social al unei societati prin oferta publica de valori mobiliare si/sau prin acordarea posibilitatii actionarilor de a-si tranzactiona drepturile de preferinta pe piata de capital este supusa prevederilor legislatiei specifice pietei de capital. Art. 214 In caz de majorare a capitalului social prin oferta publica, administratorii, respectiv membrii directoratului, sunt solidar raspunzatori pentru exactitatea celor aratate in prospectul de emisiune, in publicatiile facute de societate sau in cererile adresate oficiului registrului comertului, in conformitate cu prevederile legislatiei privind piata de capital. Art. 215
STOICA GABRIELA Page 250

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

(1) Daca majorarea capitalului social se face prin aporturi in natura, adunarea generala care a hotarat aceasta va propune judecatorului-delegat numirea unuia sau mai multor experti pentru evaluarea acestor aporturi, in conditiile art. 38 si 39. (2) Aporturi in creante nu sunt admise. (3) Dupa depunerea raportului de expertiza, adunarea generala extraordinara convocata din nou, avand in vedere concluziile expertilor, poate hotari majorarea capitalului social. (4) Hotararea adunarii generale trebuie sa cuprinda descrierea aporturilor in natura, numele persoanelor ce le efectueaza si numarul actiunilor ce se vor emite in schimb. Art. 216 (1) Actiunile emise pentru majorarea capitalului social vor fi oferite spre subscriere, in primul rand actionarilor existenti, proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda. (2) Exercitarea dreptului de preferinta se va putea realiza numai in interiorul termenului hotarat de adunarea generala sau de consiliul de administratie, respectiv directorat, in conditiile art. 220^1 alin. (4), daca actul constitutiv nu prevede alt termen. In toate situatiile, termenul acordat pentru exercitarea drepturilor de preferinta nu poate fi mai mic de o luna de la data publicarii hotararii adunarii generale,respectiv a deciziei consiliului de administratie/directoratului, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. Dupa expirarea acestui termen, actiunile vor putea fi oferite spre subscriere publicului. (3) Orice majorare a capitalului social efectuata cu incalcarea prezentului articol este anulabila. Art. 216^1 Actionarii au un drept de preferinta si atunci cand societatea emite obligatiuni convertibile in actiuni. Dispozitiile art. 216 se aplica in mod corespunzator. Art. 217 (1) Dreptul de preferinta al actionarilor poate fi limitat sau ridicat numai prin hotararea adunarii generale extraordinare a actionarilor. (2) Consiliul de administratie, respectiv directoratul, va pune la dispozitie adunarii generale extraordinare a actionarilor un raport scris, prin care se precizeaza motivele limitarii sau ridicarii dreptului de preferinta. Acest raport va explica, de asemenea, modul de determinare a valorii de emisiune a actiunilor. (3) Hotararea va fi luata in prezenta actionarilor reprezentand trei patrimi din capitalul social subscris,cu majoritatea voturilor actionarilor prezenti. (4) Hotararea va fi depusa la oficiul registrului comertului de catre consiliul de administratie, respectiv de catre directorat, spre mentionare in registrul comertului si publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. Art. 219 (1) Hotararea adunarii generale privind majorarea capitalului social produce efecte numai in masura in care este adusa la indeplinire in termen de un an de la data adoptarii. (2) Daca majorarea de capital propusa nu este subscrisa integral, capitalul va fi majorat in cuantumul subscrierilor primite doar daca conditiile de emisiune prevad aceasta posibilitate. Art. 220 (1) Actiunile emise in schimbul aporturilor in numerar vor trebui platite, la data subscrierii, in proportie de cel putin 30% din valoarea lor nominala si, integral, in termen de cel mult 3 ani de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, a hotararii adunarii generale. (2) In acelasi termen vor trebui platite actiunile emise in schimbul aporturilor in natura (3) Cand s-a prevazut o prima de emisiune, aceasta trebuie integral platita la data subscrierii. (4) Dispozitiile art. 98 alin. (3) si ale art. 100 raman aplicabile. Art. 220^1 (1) Prin actul constitutiv, consiliul de administratie, respectiv directoratul, poate fi autorizat ca, intr-o
STOICA GABRIELA Page 251

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inmatricularii societatii, sa majoreze capitalul social subscris pana la o valoare nominala determinata (capital autorizat), prin emiterea de noi actiuni in schimbul aporturilor. (2) O astfel de autorizare poate fi acordata si de adunarea generala a actionarilor, printr-o modificare a actului constitutiv, pentru o anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inregistrarii modificarii. Actul constitutiv poate majora cerintele de cvorum pentru o astfel de modificare. (3) Valoarea nominala a capitalului autorizat nu poate depasi jumatate din capitalul social subscris, existent in momentul autorizarii. (4) Prin autorizarea acordata conform alin. (1)-(3), consiliului de administratie, respectiv directoratului, ii poate fi conferita si competenta de a decide restrangerea sau ridicarea dreptului de preferinta al actionarilor existenti. Aceasta autorizare se acorda consiliului de administratie, respectiv directoratului, de catre adunarea generala, in conditiile de cvorum si majoritate prevazute la art. 217 alin. (3). Decizia consiliului de administratie, respectiv a directoratului, cu privire la restrangerea sau ridicarea dreptului de preferinta se depune la oficiul registrului comertului, spre mentionare in registrul comertului si publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. Art. 221Societatea cu raspundere limitata isi poate majora capitalul social, in modalitatile si din sursele prevazute de art. 210. 60.Cum poate fi exclus un asociat din societatea n nume colectiv, n comandit simpl sau cu rspundere limitat? RSPUNS: Excluderea unui asociat se pronunta prin hotarare judecatoreasca, la cererea societatii sau a oricarui asociat. Poate fi exclus din societatea in nume colectiv, in comandit simpl sau cu rspundere limitat: a) asociatul care, pus in intarziere, nu aduce aportul la care s-a obligat; b) asociatul cu rspundere nelimitat in stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil; c) asociatul cu rspundere nelimitat care se amestec fr drept in administraie d) asociatul administrator care comite fraud in dauna societii sau se servete de semntura social sau de capitalul social in folosul lui sau al altora. Cererea societatii de excludere a unui asociat trebuie sa se bazeze pe o hotarare a tuturor asociatilor, cu exceptia asociatului in cauza. Daca cererea de excludere a unui asociat se face numai de catre unul dintre asociati, trebuie citata societatea si asociatul parat. Daca societatea este constituita numai din doi asociati, prin admiterea cererii unuia dintre asociati de excludere a celuilalt, societatea ramane cu un singur asociat si, in consecinta, va fi dizolvata. Acest lucru nu va avea loc daca asociatul ramas hotaraste continuarea existentei sub forma societatii cu raspundere limitata cu asociat unic. In toate cazurile de admitere a cererii de excludere a unui asociat din societate, hotararea judecatoreasca ramasa definitiva se va depune, in termen de 15 zile, la registrul comertului pentru a fi inscrisa, iar dispozitivul hotararii se va publica in Monitorul Oficial. 61.Care sunt mijloacele prin care se pot dizolva societile comerciale? RSPUNS: Societatea se dizolv prin: 1. trecerea timpului stabilit pentru durata societii; 2. imposibilitatea realizrii obiectului de activitate al societii sau realizarea acestuia; 3. declararea nulitii societii; 4. hotrarea adunrii generale; 5. hotrarea tribunalului, la cererea oricrui asociat, pentru motive temeinice, precum neinelegerile grave dintre asociai, care impiedic funcionarea societii;
STOICA GABRIELA Page 252

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

6. falimentul societii; 7. alte cauze prevzute de lege sau de actul constitutiv al societii. 1.Trecerea timpului stabilit pentru durata societatii. Prelungirea duratei societatii este posibila prin vointa asociatilor cu conditia ca aceasta sa aiba loc cu cel putin 3 luni inainte de expirarea duratei societatii stabilita in actul constitutiv. Consultarea asociatilor cade in sarcina consiliul de administratie, respectiv a directoratului. 2.Imposibilitatea realizarii obiectului de activitate. In cazul in care societatea se afla in imposibilitatea realizarii obiectului de activitate, asociatii pot opta fie pentru modificarea obiectului de activitate, fie pentru dizolvarea societatii comerciale. 3.Declararea nulitatii societatii comerciale. Declararea nulitatii societatii nu poate interveni decat pe baza hotararii instantei de judecata prin care se constata nerespectarea conditiilor de fond si de forma impuse de normele imperative privind constituirea societatilor comerciale. Nulitatea actului constitutiv atrage nulitatea societatii infiintate in baza lui. 4.Hotararea adunarii generale. In conformitate cu prevederile art. 231 din Legea nr. 31/1990, asociatii pot reveni asupra hotararii de dizolvare a societatii (cu majoritatea ceruta pentru constituirea actului constitutiv) atat timp cat nu s-a facut nicio repartitie din activ. Totodata, creditorii si orice parte interesata pot face opozitie la tribunal impotriva hotararii, in termen de 30 de zile de la publicarea acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei partea a IV-a. 5.Hotararea tribunalului. Dizolvarea societatii comerciale se poate realiza la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii. Neintelegerile grave dintre asociati si temeinicia acestora vor fi apreciate de instanta de judecata, in functie de probele administrate in cauza. 6.Falimentul societatii. Falimentul societatii este dispus de instanta de judecata, falimentul fiind urmat de dizolvarea acesteia si de radierea din Registrul Comertului. 7.Alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii. Legea nr. 31/1990 mentioneaza ca la cererea oricarei persoane interesate, precum si a Oficiului National al Registrului Comertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatii in cazurile urmatoare: 1. Societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni. 2. Societatea nu a depus, in cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situatiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comertului. 3. Societatea si-a incetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu indeplineste conditiile referitoare la sediul social sau asociatii au disparut ori nu au domiciliul cunoscut ori resedinta cunoscuta. Este exceptata situatia in care societatea a fost in inactivitate temporara. Durata inactivitatii nu poate depasi 3 ani. 4. Societatea nu si-a completat capitalul social in conditiile legii.

STOICA GABRIELA Page 253

STAGIU EXPERTI CONTABILI AN III,SEM II

STOICA GABRIELA Page 254