Stagiari sistem colectiv - 2012 In conformitate cu prevederile art.

22 din Regulamentul privind efectuarea stagiului si examenul de aptitudini in vederea accesului la calitatea de expert contabil si de contabil autorizat, sunteti invitat in data de 27.11.2012 ora 9,00, la sediul CECCAR Filiala Timis, situat in Timisoara, str. Moise Nicoara, nr. 21, cu intrare si de pe str. A. Saguna, sa depuneti in scris si sa sustineti raspunsurile la cele 30 exercitii propuse de lectorii - formatori de stagiu si redate mai jos. In aceeasi zi, de la ora 13,00 sunteti programat a efectua cursurile de pregatire deontologica, comportament profesional si doctrina profesionala. Va facem cunoscut ca pentru consultatii in rezolvarea exercitiilor primite s-a fixat data de 20.11.2012 ora 9,00, la sediul CECCAR Filiala Timis, situat in Timisoara, str. Moise Nicoara, nr. 21, cu intrare si de pe str. A. Saguna. Deasemenea in aceeasi zi, de la ora 13,00 sunteti programat sa efectuati cursuri de pregatire tehnica. In baza Deciziei Biroului Permanent al CECCAR nr. 10/245/29.10.2010 prin care se aproba Normele nr. 921/19.10.2010 si a adresei CECCAR nr. 2523/06.03.2012, privind organizarea testelor de evaluare semestriala ale stagiarilor , in anul 2012 evaluarea semestriala a stagiarilor se organizeaza concomitent la toate filialele CECCAR, astfel: - pentru semestrul I (toti anii de stagiu) in zilele de duminica 27 mai 2012 proba scrisa si duminica 10 iunie 2012 - proba orala; - pentru semestrul II (anii I si II de stagiu) in zilele de duminica 2 decembrie 2012 proba scrisa si duminica 9 decembrie 2012 proba orala; - pentru semestrul II (anul III de stagiu) in zilele de duminica 14 octombrie 2012 proba scrisa si proba orala. Participa la testul semestrial de evaluare toti stagiarii, indiferent de forma de pregatire, care si-au indeplinit obligatiile aferente semestrului respectiv, si anume: participarea la orele de pregatire tehnica si deontologica, rezolvarea si prezentarea lucrarilor profesionale, precum si achitarea taxei de stagiu pentru anul in curs. In aplicarea art. 2 din Norme privind organizarea si desfasurarea testului semestrial de evaluare a stagiarilor, stagiarii primesc in ziua de 21 mai 2012, pentru semestrul I, si in zilele de 26 noiembrie 2012 (stagiarii anul I si II) si 8 octombrie 2012 (stagiarii anul III), pentru semestrul II, subiectele lucrarilor de rezolvat. Va reamintim ca pentru acoperirea cheltuielilor cu organizarea pregatirii in sistem colectiv se percepe un tarif anual de 150 euro. Plata se face in lei la cursul de schimb leu/euro comunicat de BNR, din ziua platii. Pentru anul acesta termenul de plata era 30.04.2012.

Exercitii propuse pentru anul II sem. II Grupa 2 (total 30 exercitii) 23 stagiari EC

STAGIARI E.C. 1 NEGOITA TEODORA 2 NITA DIANA ADELINE 3 PUSCAS ANAMARIA MARCELA 4 PUSCAS CLAUDIA 5 RADU ELENA WAHIDA ESMERALDA 6 SCHIOPU DELIA MARIA 7 SCRIPNICIUC MARIA BIANCA 8 SILEA (RAMIS) SIMONA 9 SIMEON CRISTIANA 10 SLAVNEA SILVIA 11 SOLOMON COSMINA OFELIA 12 SOPONARIU MIHAELA 13 STAN MIHAELA 14 STANCULEA CRISTINA DANIELA 15 PREDA (STOICULESCU) IVAN DIANA 16 SUCIU LIVIA RAMONA 17 SZEMENYI HELMUTH 18 TERSCHANSZKI CAMELIA AMALIA 19 TRIF DANIELA CRISTINA 20 TUDOR MIHAELA 21 VIRTOSU ADRIAN 22 BUTNARIU BOGDANA 23 GAGA BEATRICE RITA

II. Audit statutar al situatiilor financiare (7 intrebari) 1. Renunarea la convingeri ameninare la adresa independenei. Apar atunci cand cabinetul/societatea sau un membru al acestuia promoveaza sau poate fi perceputa a promova situatia sau opinia uni client pana la punctul in care obiectivitatea sa este sau poate fi inteleasa ca fiind compromisa. Acesta ar putea fi cazul in care cabinetul /societatea sau un membru al adcestuia/acesteia si-a subordonat rationametul profesional aceluia al clientului . Exemplu in acest sens fara a fi exhaustive, de situatii care pot crea amenintari la adresa independentei de acest fel pot fi: - a se preocupa cu, a fi promotor al actiunii sau a altor titluri de valoare ale clientului. - a actiona ca avocat/consilier al clientului in litigiile sau in rezolvarea neintelegerilor cu terte parti

2. Manifestri de familiarism ameninare la adresa independenei. Au loc atunci cand, in virtutea unor relatii stranse cu un client , cu cei care gestioneaza patrimoniul sau cu angajatii acestuia, cabinetul/societatea de profil sau un membru al acestora devine prea intelegator fata de interesele clientului. Exemple de situatii: -un membru al cabinetului/societatii care are un membru de familie (afin), sau o ruda apropiata care are o functie de raspundere in intreprinderea clientului. -un membru al cabinetului/ societatii care are un afin sau o ruda apropiata care, ca angajat al clientului, este in masura a exercitra o influenta directa si importanta asupra realizarii obiectivului contractului incheiat cu clientul; -un fost partener al cabinetului/societatii care a devenit o persoana care gestioneaza patrimoniul clientului sau este angajat al clientului, care ar putea exercita o influenta directa si importanta asupra realizarii obiectului contractului incheiat cu clientul. -asocierea de lunga durata a unui membru al cabinetului / societatii cu un client al acesteia -acceptarea de daruri sau ospitalitate, in afara de cazul cand valoarea acestora este nesemnificativa, de catre membrii cabinetului/societatii de la clientul acestuia/acesteia sau de la persoane care gestioneaza patrimoniul sau sunt angajati ai clientului 3. Aciuni de intimidare ameninare la adresa independenei. Au loc atunci cand un membru al cabinetului sau societatii poate fi impiedicat sa actioneze obiectiv si sa exericite prudenta profesionala prin amenintari reale sau percepute de la persoanele care gestioneaza patrimoniul sau de la angajatii clientului. Fara a exista o limitare a exemplelor amenintarilor de acest fel la adresa independentei, aceste pot fi: - amenintarea cauzata de cererea din partea clientului catre cabinetul/societatea respectiva de a inlocui un membru al acestuia/acesteia in cazul unui dezacord de aplicare a unui principiu de contabilitate - presiunea din partea clientului pentru a reduce necorespunzator cantitatea de munca executata de membrii cabunetului / societatii, in scopul reducerii onorariilor. 4. Protejarea independenei prin normele legale i profesionale. Constau n: cerine de educaie, instruire i experien pentru accesul la profesie;

 cerine de educaie (formare) continu; standarde profesionale, monitorizare i metode disciplinare; control extern al sistemului de control al calitii serviciilor profesionale prestate de cabinetul/societatea de expertiz contabil sau audit; legislaie care guverneaz cerinele de independen a profesiei si a profesionitilor contabili. 4. Protejarea independenei prin clauze contractuale cu clientul. Constau n: aprobarea sau ratificarea de ctre Adunarea general a clientului a numirii cabinetului/societii prestatoare de servicii profesionale, atunci cnd alte persoane mputernicite s administreze patrimoniul i s-l reprezinte juridic pe client au semnat contractul; nominalizarea angajailor competeni ai clientului, mputernicii a lua decizii manageriale; stabilirea de ctre client a politicilor si procedurilor pentru o raportare financiar (situaii financiare) corect; procedurile interne ale clientului privind asigurarea delegrii obiective a angajailor pentru buna gestionare a bunurilor si valorilor; structura conducerii corporative a clientului, printre care i comitetul de audit care asigur supravegherea procesului de validare a informaiilor si situaiilor financiare i legtura, comunicaiile cu cabinetul/societatea care presteaz servicii profesionale pentru client. Comitetele de audit, fcnd parte din structura consiliilor de administraie, au un rol important n conducerea corporativ daca sunt independente fa de managementul efectuat de aceste consilii de administraie. Comitetul de audit revede situaiile financiare nainte de a fi supuse consiliului de administraie, avnd totodat rolul de legtur ntre auditorul extern (cabinet/societate de audit) si consiliul de administraie. Desigur, n lipsa acestui comitet de audit din structura organizrii clientului, este necesar s existe nominalizat persoana din cadrul conducerii clientului (n mod deosebit la societile cotate) care s in legtura cu cabinetul/societatea de audit i cu care aceasta s rezolve n mod rezonabil aspectele privind independena. Cabinetele/societile de audit trebuie s stabileasc politici i proceduri privind comunicaii independente cu comitetele de audit sau cu altele mputernicite cu conducerea acestor relaii.

In cazul auditrii societilor cotate, cabinetele/societile de audit trebuie s comunice cel puin o dat pe an, oral i scris, toate aspectele relaiilor dintre ele i clientul auditului, apreciate, potrivit raionamentului profesional, ca avnd legtur cu independena. Aceste comunicri pot varia n funcie de mprejurrile decise de cabinetele/societile de audit, dar trebuie, n general, s abordeze aspecte relevante stabilite n aceast seciune. 5. Protejarea independenei prin msuri interne cabinetului. Astfel de msuri constau n: importana independenei acordat de conducerea cabinetului/societii i modalitatea de implicare a membrilor echipelor de profesioniti contabili n audit, servicii conexe i alte servicii profesionale, pentru satisfacerea interesului public; politici i proceduri de implementare si monitorizare a controlului calitii nivelului de asigurare al angajamentuluicu clientul; politici de independen documentate privind identificarea ameninrilor la adresa independenei, evaluarea importanei acestor ameninri si stabilirea msurilor de protejare, precum i modalitatea de aplicare a lor pentru eliminarea sau reducerea ameninrilor la un nivel acceptabil; politici interne i proceduri de supraveghere a respectriiaplicrii politicilor si procedurilor privind independena; politici si proceduri care s permit identificarea intereselor sau relaiilor dintre cabinete/societi i membrii acestorasi clienii serviciilor prestate; politici i proceduri privind monitorizarea evitrii obineriiveniturilor cabinetului/societii de la un singur client; modalitatea de folosire a diferiilor parteneri i echipe pentruprestarea unor servicii profesionale care reprezint pridintr-un contract ncheiat cu un client; politici i proceduri care s interzic membrilor cabinetului/societii si altor persoane, care nu fac parte din echipa de audit si servicii conexe, s influeneze rezultatul nivelului de asigurare angajat; comunicarea sincronizat a politicilor i procedurilor cabinetului/societii, inclusiv orice schimbri ale acestora, tuturor colaboratorilor i angajailor, incluznd instruirea corespunztoare i formarea lor continu; desemnarea unui membru cu experien al managementului cabinetului/societii drept delegat responsabil pentru supravegherea funcionrii adecvate a sistemului de protejare a independenei; mijloace de a informa partenerii i personalul de conducere al clienilor i al entitilor lor raportoare c trebuie s rmn independeni fa de cabinetul/societatea prestatoare de servicii profesionale;

 un mecanism disciplinar, pentru a asigura conformarea cu politicile si procedurile stabilite; politici si proceduri pentru a nsrcina colaboratorii i angajaii cabinetului/societii s comunice nivelurilor superioare orice chestiune privind independena i obiectivitatea care i preocup; acestea includ si informarea membrilor cabinetului/societii asupra procedurilor deschise mpotriva lor; includerea suplimentar n echip a unui profesionist contabil care s supravegheze lucrrile efectuate sau pentru a da recomandrile necesare cerute. Aceast persoan ar putea fi angajat din afara cabinetului/societii/grupului sau s fie cineva din interiorul lor care nu a fost membru al echipei de audit i servicii conexe; consultarea unei tere persoane, cum ar fi un comitet de administratori independeni, un organism profesional de reglementare sau un alt profesionist contabil; rotirea personalului cu funcii de conducere; comentarea problemelor privind independena cu comitetul de audit sau cu alte persoane din conducerea clientului; elucidarea, cu comitetul de audit sau cu alte persoane din conducerea clientului, a naturii serviciilor prestate si a mrimii onorariilor percepute; politici i proceduri care s protejeze membrii echipelor de audit si servicii conexe s nu ia decizii manageriale sau s-i asume responsabiliti care, de drept, revin clientului; implicarea altui cabinet/altei societi pentru a realiza sau a realiza din nou o parte din nivelul de asigurare al angajamentului; implicarea altui cabinet/altei societi pentru realizarea din nou a serviciilor care nu necesit un nivel de asigurare acordat clientului, n msura n care acesta i asum responsabilitatea serviciilor prestate; eliminarea unei persoane din echipa de audit i servicii conexe cnd are participri financiare personale care pot crea o ameninare la adresa independenei. Cnd msurile de protejare a independenei artate mai nainte sunt insuficiente pentru a elimina sau reduce la un nivel acceptabil ameninrile la adresa independenei sau cnd cabinetul/societatea consider necesar s nu elimine activitile, situaiile sau interesele care creeaz ameninarea, singura msur util va fi aceea de a refuza contractul privind acordarea nivelului de asigurare angajat sau de a se retrage din acest contract. 7. Investigaii i sanciuni pentru nerespectarea normelor de comportament. Sanctiunile pot fi : - avertisment

- suspendarea practicarii profesiei liberare pe o perioada de la 3 luni la un an sau mai mult in cadrul unei abateri majore - neacordarea vizei de practica - retragerea calitatii de auditor.

IV. Evaluarea intreprinderii (3 intrebari) 1. Bilantul economic se prezint cu un: a) activ net corijat de 23.000 mii lei; b) pasiv net corijat de 23.000 mii lei, din care datorii totale de 5.000 mii lei. Valoarea patrimonial a ntreprinderii va fi de: a) 18.000 mii lei; b) 20.000 mii lei; c) 19.000 mii lei. 2. Clasificati diferitele tipuri de evaluri. 3. De ce este obligatorie evaluarea n cazul privatizrii unei ntreprinderi? VI. Administrarea si lichidarea intreprinderii (5 intrebari) 1. Cine va conduce activitatea n cadrul unui plan de reorganizare? In urma confirmarii unui plan de reorganizare, debitorul isi va conduce activitatea sub supravegherea administratorului judiciar si in conformitate cu planul confirmat pana cand judecatorul sindic va dispune fie inchiderea procedurii fie deschiderea procedurii falimentului datorita esuarii planului. 2. De ctre cine sunt desemnai administratorii societilor comerciale? Administratorii societatilor comerciale sunt desemnati de catre Adunarea generala ordinara a actionarilor , cu exceptia primilor administratori, care sunt numiti prin Actul constitutiv 3. Cine reprezint societatea pe aciuni n raport cu terii i n justiie? Consiliul de administratie reprezinta societate in raport vu tertii si in justitie.In lipsa unei stipulatii contrare in actul constitutiv, consiliul de admninistratie reprezinta societatea prin presedintele sau(sistemul unitar de administrare). 4. Rolul cenzorilor n cadrul societii pe aciuni. Cenzorii sunt obligati sa supravegheze gestiunea societatii , sa verifice daca situatiile financiare anuale sunt legal intocmite si in conformitate cu registrele, daca acestea din urma sunt

tinute regulat si daca evaluarea elementelor patrimoniale s-a facut conform regulilor stabilite pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare. 5. Ce va cuprinde planul de reorganizare? Planul va putea sa prevada fie restructurarea si continuarea activitatii, fie lichidarea unor bunuri din averea acestuia, fie o combinatie a celor doua variante de reorganizare. Planul de reorganizare va indica perspectivele de redresare in raport cu posibilitatile si specificul activitatii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile si cu cererea pietei fata de oferta debitorului. Planul de reorganizare va cuprinde in mod obligatoriu programul de plata al creantelor. Planul de reorganizare va mentiona: - categoriiile de creante care nu sunt defavorizate, in sensul legii; - tratamentul categoriilor de creante defavorizate; - daca si in ce masura debitorul va fi descarcat de raspundere; - ce despagubiri urmeaza a fi oferite tuturor categoriilor de creante. Planul va specifica masurile adecvate pentru punerea sa in aplicare.

VII. Studii de fezabilitate (7 intrebari) 1. De ce este nevoie de un plan de afaceri; 2. Prin prism strategic, ce presupune o investiie de nlocuire? 3. Unul din indicatorii utilizai n evaluarea tradiional a proiectelor investiionale este rentabilitatea medie. Care este modul de calcul i coninutul indicatorului? 4. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 11.445 lei, prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar: An 0 1 2 3 4 Cost investiie 11.445 lei Costuri de exploatare 6.420 lei 6.420 lei 6.420 lei 6.500 lei 6.500 lei Total cost 17.865 lei 6.420 lei 6.420 lei 6.500 lei 6.500 lei Total ncasri 8.520 lei 9.440 lei 9.440 lei 9.700 lei 9.700 lei Cashflow anual net 9.345 lei 3.020 lei 3.020 lei 3.200 lei 3.200 lei

5 Total

11.445 lei

6.500 lei 38.760 lei

6.500 lei 50.205 lei

9.700 lei 56.500 lei

3.200 lei 6.295 lei

Calculai indicele de profitabilitate neactualizat. 5. Unul din indicatorii utilizai n evaluarea bazat pe actualizare a proiectelor investiionale este termenul de recuperare. Care este modul de calcul i coninutul indicatorului? 6. Dac pentru analizarea fezabilitii unui proiect investiional rata de actualizare este de 19% i RIR de 15%, proiectul este unul fezabil? Dar pentru un RIR de 24%? 7. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 15.000 lei i o rat de actualizare de 19% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar: An 0 1 2 3 4 5 Total Cost investiie 15,000 6,420 6,620 7,500 6,500 8,500 35,540 Costuri de exploatare Total cost 15,000 6,420 6,620 7,500 6,500 8,500 50,540 Total ncasri

11,445

9,440 9,640 10,700 11,700 22,700 64,180

Calculai termenul de recuperare aferent proiectului. Bibliografie:

1. Cristea Horia si colab., Gestiunea financiar a societilor comerciale , Vol.II, Ed. Mirton, Timioara, 2001 2. Cristea Horia si colab., Caiete de studii i evaluare. Gestiunea financiar a societilor comerciale, Vol.II, Ed. Mirton, Timioara, 2001 3. Cristea Horia, Talpo Ioan, Cosma Dorin, Gestiunea financiar a ntreprinderii, Ed. Mirton, Timioara, 1998 3. Bileteanu Gheorghe, Diagnostic i eficien n afaceri , Ed. Mirton, Timioara, 1997 4. Bileteanu Gheorghe, Studiu de fezabilitate a unei investiii , Ed. Mirton, Timioara, 1992

5. Bia Cristian, Elaborarea

studiilor de fezabilitate si a planurilor de afaceri, Ed. BMT, Bucureti, 2005

6. Negril Adrian, Proiectele investiionale. Fezabilitate i eficien , Ed. Mirton, Timioara, 2003 7. Porojan Dumitru, Bia Cristian, Planul de afaceri, Ed. Irecson, Bucureti, 2007

8. Sndulescu Ion Marin, Planul

de afaceri. Ghid practic, Editia a III-a, Ed. C.H. Back, Bucureti, 2007

VIII. Analiza-diagnostic a intreprinderii (4 intrebari) 1. S se analizeze poziia financiar a unei ntreprinderi din sectorul comercial cu urmtoarea situaie bilanier: Indicator Imobilizri Stocuri Creante Disponibiliti Capitaluri proprii Datorii mai mari de un an Datorii de exploatare Datorii bancare pe termen foarte scurt 31.12.n 30000 4000 5000 1000 20000 5000 13000 2000

2. S se calculeze soldurile intermediare de gestiune n cazul societii ale crei informaii financiare sunt prezentate mai jos i s se analizeze evoluia acestora: Indicator Venituri din vnzarea mrfurilor Producia vndut Producia imobilizat Cheltuieli cu materii prime Costul mrfurilor vndute Cheltuieli salariale Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu chirii Cheltuieli cu dobnzi Impozit pe profit 31.12.n (u.m.) 0 20000 0 3000 0 7000 300 1500 1400 1000 31.12.n+1 (u.m.) 1000 22000 1000 4000 800 7800 400 1500 1500 1000

3. O ntreprindere produce anual un numr de 5000 de produse la un pre unitar de 40 u.m. ntreprinderea nregistreaz cheltuieli cu materii prime i materiale n valoare de 60000 u.m., cheltuieli de personal de 80000 u.m. din care 90% reprezint salariile personalului direct productiv, cheltuieli cu utiliti i chirii n cuantum de 5000 u.m., cheltuieli cu amortizarea de 4000 u.m. i cheltuieli cu dobnzi de 5000 u.m. s se calculeze i s se interpreteze pragul de rentabilitate financiar i operaional exprimat n uniti fizice i valorice i nivelul rezultatului de exploatare i curent ateptat la o cretere la 5500 a numrului de produse vndute. 4. s se calculeze soldurile intermediare de gestiune n manier continental pentru ntreprinderea ale crei venituri i cheltuieli sunt prezentate mai jos i s se compare cu cele calculate n manier anglosaxon:

Indicator

u.m.

Venituri din vnzarea mrfurilor Producia vndut Producia stocat Subvenii de exploatare Venituri din provizioane de exploatare Venituri din vnzarea mijloacelor fixe Cheltuieli cu materii prime Costul mrfurilor vndute Cheltuieli salariale Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu provizioane Cheltuieli cu chirii Cheltuieli cu asigurri sociale Valoarea net contabil a elementelor de activ cedate Impozite i taxe Venituri din dobnzi Venituri din diferene favorabile de curs valutar Cheltuieli cu dobnzi Cheltuieli cu provizioane financiare Impozit pe profit

4000 44000 2500 12000 200 1000 10000 4200 20000 1000 200 200 2000 600 300 200 100 700 100 1300

X. Organizarea auditului si controlului intern al intreprinderii (4 intrebari) 1. Activitatea Departamentului Resurse umane presupune: a) Respectarea legislatiei si reglementarilor in vigoare precum si a politicilor companiei; b) Mentinerea de inregistrari care demonstreaza respectarea legilor si reglementarilor ; c) Asigurarea confidentialitatii din cadrul Departamentului Resurse umane; d) Asigurarea productivitatii muncii la un nivel acceptabil; e) Angajarea unui numar sufficient si adcvat calificat de personal; f) Asigurarea ca personalul este pregatit adecvat in scopul indeplinirii responsabilitatilor corespunzatoare; g) Asigurarea ca personalul primeste informatii cu privire la performantele lor si la dezvoltarea carierei. Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective. RISCURI POSIBILE a) managementul sau personalul de supraveghere nu cunoaste legile si reglementarile in vigoare b) managementul sau personalul de supraveghere ignora legile si reglementarile in vigoare si politicile unitatii PROCEDURI DE CONTROL INTERN Personalul de supraveghere trebuie sa participe la cursuri legate de legile si reglementarile muncii Revizuirea periodica a politicilor si procedurilor de catre un consiliu legal in scopul respectarii aplicarii legii si reglementarilor in vigoare. Incurajarea persoanalului de a raporta orice posibile violari a legilor, reglementarilor precum si politicile unitatii in vigoare

c) personalul de la Deparatamentul de Resurse Umane nu cunoaste inregistrarile ce trebuie facute astfel incat sa se demonstreze respectarea legilor si reglementarilor d) inregistrarile sunt pierdute sau distruse prematur

e) informatia receptionata si inregistrata este incorecta si incompleta f) cerintele de inregistrare si pastrare nu sunt luate in considerare g) informatiile din Departamentul De Resurse Umane nu benrficiaza de proceduri adecvate de securitate

Persionalul de la Departamentul de Resurse Umane trebuie sa participe periodic la cursuri de specialitate privind legile si reglementarile in vigoare Recrutarea de personal calificat si cu experientain Deparatmentul de Resurse Umane Dosarele si fisierele trebuie tinute si inregistrate conform legislatiei in vigoare Jurnalele si listele de verificare sau alte instrumnte specifice trebuie folosite pentru asigurarea ca inregistrarile si documentele sunt pastrate corespunzator Accesul la inregistrarile si documentele Departamenului de Resurse Umane este restrictionat doar persoanelor autorizate Luarea de masuri disciplinare atunci cand legile, reglementarile in vigoare sau politicile firmei nu sunt luate in considerare Revizuirea informatiei receptionate si inregistrata astfel incat sa fie valida corecta si completa Revizuirea si aprobabarea tuturor documentelor Luarea de masuri pentru cei ce incalca legile si reglementarile in vigoare cu privire la inregistrarea si pastrarea documentelor Restrictionarea accesului la inregistrarile Departamentului de Resurse Umane Accesul la informatii sa fie acordat doar personalului autorizat Aplicarea unor parole de acces fisierelor confidentiale mentinute in format electronic si schimbarea periodica a acestora Monitorizarea accesului personalului la inregistrarile Deparatmentului de Resurse Umane Identificarea si luarea masurilor de disciplina persoanelor acre au furnizat informatii confidentiale persoanelor neautorizate Restrictionarea accesului la informatiile confidentiale Revizuirea si evaluarea compensatiilor si beneficiilor in functie de datele reale si exacte dupa compararea compensatiilor si beneficiilor acordate de alte companiidin industrie si din aceeasi zona geografica Implementarea unui program de compensare care sa reflecte performanta personalului cat si capacitatea de dezvoltare pe viitor Dialog cu personalul pentru a afla nevoile si nemultumirile acestora Evaluarea periodica a performantelor personalului

h) personalul Departamentului de Resurse Umane divulga informatii confidentiale

i) compensatiile si beneficiile sunt mai scazute decat cele oferite de alte societati cu profil similar

j) personalul poate simti ca eforturile nu sunt observate sau apreciate k) cerintele legate de pregatirea

personalului pot fi identificate incorect l) personalul nu este evaluat periodic

Luarea masurilor pentru evaluarea periodica a performantelor si furnizarea de consultanta pentru cariera

2. Definiti si comentati activitatea de audit intern versus control intern. Auditul intern reprezinta acea componenta a auditului financiar care consta in examinarea profesionala efecutata de un profesionist contabil competent si independent in vederea exprimarii unei opinii motivate in legatura cu validitatea si corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii (entitatii). Auditul intern reprezinta un compartiment de control din cadrul entitatii care efectueaza verificari pentru aceasta; face parte din controlul intern al entitatii si are ca obiective de baza verificarea eficacitatii sistemelor contabile si de control intern. Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia si, in acest caz, auditorul intern face parte din structurile functionale ale entitatii economice sau sociale; auditul intern se poate realiza si pe baze contractuale cu o firma de audit alta decat cea care efectueaza auditul asupra situatiilor financiare ale acestei entitati. Controlul intern. Sistemul de control intern reperezinta un ansamblu de politici si proceduri puse in aplicare de conducerea unei entitati in vederea asigurarii, in masura posibilului, a unei gestionari riguroase si eficiente a activitatilor acesteia; implica respectarea politicilor de gestiune, protejarea activelor, prevenirea si detectarea fraudelor si erorilor, exactitatea si exhaustivitatea inregistrarilor contabile si stabilirea la timp a informatiilor financiare. Existenta unui sistem de control intern rational conceput si corect aplicat constituie o serioasa prezumtie asupra fiabilitatii conturilor si a concordantei dintre datele contabilitatii si realitate.

3. Realizati o misiune de audit intern cu privire la Capitaluri pina la nivelul intocmirii matricei si a raportului intermediar , inclusiv.

Misiunea de audit intern are scopul de a da asigurari managementului asupra modului de organizare a activitatii de gestiune a resurselor umane din cadrul entitatii, a functionalitatii sistemului de control intern, respectiv a conformitatii cu cadrul legislativ normativ. In etapa de pregatire a misiunii de audit intern au fost intocmite documentele standard si s-au adus clarificari, fata de norme, cu privire la modul concret de initiere a procedurii de analiza riscurilor, succesiunea documentelor, structura acestora si modul de completare, nivelul de apreciere si impartire a acestora in mari, medii si mici, clasarea riscurilor si ierarhizarea acestora in vederea finalizarii procedurii, analiza riscurilor si obtinerea tematicii in detaliu a misiunii de audit, pe baza careia se va concentra munca pe teren. In etapa de interventie la fata locului s-a realizat testarea efectiva pe baza listelor de verificare pregatite in etapa anterioara, prin utilizarea unor tehnici diferite de esantionare, teste de control, modele de interviuri, note de relatii si foi de lucru, elemente care au stat la baza elaborarii fiselor de identificare si analiza a problemelor si eventual a formularelor de constatare si raportare a iregularitatilor. Probe de audit : 1) Obtinerea unei situatii a capitalului social Valoarea capitalului autorizat si a capitalului subscis trebuie prezentata cu acuratete. In cazul in care directorii sunt si actionari ai firmei respective, participatiile acestora trebuie prezentate in situatiile financiare. 2) Compararea soldului capitalului social si al rezervelor cu cele din exercitiul financiar anterior Este important sa se reconcilieze miscarile in conturile de capital social, prime legate de capital, rezerve etc din cursul anului si sa se confirme ca modificarile respective s-au facut conform legislatiei in vigoare, cu aprobarile de rigoare. 3) Verificarea miscarilor in conturile de rezerve Variatiile soldului cumulativ al contului de profit si pierdere si ale oricaror alte rezerve trebuie justificate in baza documentelor privind profitul castigat, realizat sau generat prinn

reevaluari si trebuie prezentate in conformitate cu standardele contabile. De asemenea, trebuie probate orice miscari determinate de plata dividendelor. Au fost solicitate catre verificare : -statutul companiei s-a verificat daca informatiile prevazute in statut cu privire la capitalul emis, numele directorilor etc. sunt in concordanta cu cele existente la registrul comertului; -detalii referitoare la membrii consiliului de administratie si la participarile lor la capital; -registrele si procesele verbale ale sedintelor consiliului de administratie si ale conducerii, pe parcursul intregului exercitiu financiar -procesul verbal care sa justifice plata dividendelor pentru a vedea daca aceasta a fost aprobata de si s-a efectuat pe baze legale. -registrele jurnal, fise de cont pentru a vedea daca clientul tine o evidenta la zi a inregistrarilor contabile asa cum s-a stabilit prin lege.

Presupunem urmatorul exemplu: Cu ocazia aprobarii situatiilor financiare anuale, ca profitul anului 2011 de 900.000lei sa fie repartizat pentru constituirea rezervei legale de 5% si diferenta sa ramana ca suma nerepartizata. Sumele care depasesc aceste valori sunt nedeductibile din punct de vedere fiscal. In luna octombrie a anului 2012 adunarea generala stabileste repartizarea profitului pentru majorarea capitalului social sau la dividende a intregii sume. Aplicand procentul de 5% rezulta ca in situatiile financiare anuale ale exercitiului incheiat sumele se vor evidentia astfel: 129 = 1061 "Rezerve legale" 45.000 lei "Repartizarea profitului"

In exercitiul urmator, respectiv in anul 2012, se efectueaza inchiderea contului de profit si pierdere si a celui de repartizare. 121 "Profit si pierdere" 129 45.000 lei = % 900.000 lei

"Repartizarea profitului" 117 "Rezultatul reportat Rezulta ca la 31 decembrie 2011 singura inregistrare ce se face, in cazul in care societatea a realizat profit contabil, este numai cea referitoare la rezerva legala. In anul 2012, se inchide contul de profit si pierdere 121 si contul 129. In exemplul prezentat am presupus ca am lasat nerepartizata o suma de 855.000lei, care urmeaza sa fie repartizata pana la sfarsitul anului sau in anii urmatori. Hotararea AGA de a majora capitalul social: 117 "Rezultat reportat" 1068 "Alte rezerve" 1011 = = = 1068 "Alte rezerve" 1011 1012 855.000 lei 855.000 lei 855.000 lei 855.000 lei

"Capital subscris nevarsat"

"Capital subscris nevarsat" "Capital subscris varsat" Hotararea adunarii generale pentru majorarea capitalului social se publica in Monitorul Oficial al Romanie. Dreptul de preferinta este de cel putin o luna, cu incepere din ziua publicarii. Majorarea capitalului social din profitul nerepartizat din anul 2011, existent in ct. 117, se poate inregistra si astfel: 117 Rezultatul reportat = 1012 855.000 lei Capital subscris varsat

In cazul in care majorarea capitalului social se face din profitul net si nu reprezinta o distribuire in bani si/sau in natura ca urmare a detinerii unor titluri de participare, cu exceptiile expres prevazute, nu se plateste impozit pe dividende. Repartizarea profitului la dividend Din punct de vedere contabil, inregistrarea repartizarii dividendelor in urma aprobarii situatiilor financiare de catre adunarea generala, se efectueaza astfel: 121 "Profit si pierdere" 117 "Rezultatul reportat" = = 117 457 855.000 lei 855.000 lei "Rezultatul reportat" "Dividende de plata"

457 "Dividende de plata"

% 5311 "Casa" 446 Alte impozite taxe si varsaminte asimilate

855.000 lei 718.200 lei 136.800 lei

446 Alte impozite taxe si varsaminte asimilate

5121 Conturi la banci in lei

136.800 lei

5. Intocmiti un Plan de audit intern multianual (trei ani) la o societate comerciala de prestari servicii turistice. La planificarea strategica multianuala a auditului intern la o societate de prestari servicii turistice se determina strategia de auditare a entitatii pentru urmatorii 3 ani. Elaborarea strategiei tine de competenta entitatii sau compartimentului de audit intern. Planificarea strategica multianuala de audit intern se refera la urmatoarelecategorii de misiuni: I) misiuni de asigurare; II) misiuni de consiliere; III) misiuni de evaluare. Misiunile de asigurare ajuta entitatea sa-si indeplineasca obiectivele sale prinoferirea asistentei personalului entitatii in efectuarea controlului intern. Prin intermediul misiunii de consiliere se ofera recomandari de imbunatatire a eficacitatii managementului si controlului intern. Misiunea de evaluare are ca scop exprimarea opiniei independente si obiective referitor la eficacitatea managementului si controlului intern. Planificarea strategica contine rezumatul principalelor decizii de planificare, se prezinta in forma succinta si conforn normei metodologice intruneste 12 elemenete de baza: Obiectivele entitatii si instrumentele de realizare a lor (vanzarea a cat mai multor pachete turistice prin operatiunii de early booking, discount-uri acordate pentrulast minutes, grupuri de turisti, toate acestea avand la baza contracte cu clauzede achitare in avans);

Riscurile majore legate de realizarea obiectivelor entitatii (riscuri determinate deaparitia unor calamitati naturale, riscuri de tara); Modalitatea de determinare a obiectelor auditabile (va avea in vedere zonele geografice, in care societatea are servicii turistice); Factorii care pot influenta negativ activitatea entitatii in viitor (neprofitabilitatea anumitor zone turistice, deprecierea anumor valute); Modalitatea evaluarii riscurilor (folosind matricea riscurilor, prin care seevalueaza potentialele riscuri ce pot aparea prin evaluarea gradului de risc cuprobabilitatea aparitiei acestuia); Frecventa auditarii sistemelor manageriale si de control intern (se face cel putin odata pe an cu ocazia auditarii situatiilor financiare, fara insa a fi limitat); Resursele necesare si disponibile pentru realizarea planului strategic multianualde audit intern (resurse financiare, tehnice, umane); Impactul insuficientei de resurse pentru realizarea planului strategic (nu se realizeaza in totalitate, drept urmare auditorul nu poate emite opinii pertinente); Proiectul planului anual al activitatii de audit pentru primul an al planuluistrategic; Necesitatea instruirii personalului implicat in auditul intern; Modalitatea de respectare a cadrului normativ si a cerintelor de raportare stabilitede Ministerul Finantelor. Pentru elaborarea planului de audit intern este necesar de a fi determinate activitatile supuse auditului. Fiecarei activitati trebuie precizate operatiunile auditabile. In practica se aplica o metodologie unica de stabilire a activitatii operatiunilor auditabile,care presupune realizarea in 2 etape: I) precizarea activitatii si operatiunilor auditabile; II) ierarhizarea activitatii si operatiunilor auditate. Activitatile de audit sunt precizate sau identificate pe baza rezultatelor analizeiriscurilor.sunt analizate riscurile legate de nereguli,deficiente,abateri si disfunctionalitati ca urmare a nerespectarii cadrului normativ sau a prevederilor documentelor de finantare si a contractelor incheiate in baza lor. La etapa a II-a, activitatile identificate pentru a fi supuse auditului intern sunt ierarhizate in functie de nivelul riscului. In acest scop se precizeaza riscurile posibile fiecarei operatiuni in cazul activitatii financiar contabil. Planurile anuale ale activitatii de audit intern se elaboreaza in baza planului strategic multianual. De regula, planurile anuale contin 4-5 misiuni de audit intern, mai frecvent o misiune de asigurare, 2 misiuni de consiliere si 2 misiuni de evaluare. La elaborarea planului anual se tine cont de urmatoarele informatii:

1. Deficiente constatate in cadrul auditelor anterioare; 2.Verificarile solicitate de unitatile de audit subordonate; 3. Riscurile identificate aferente activitatilor,functiilor,operatiunilor sistructurilor entitatii; 4. Tipul misiunii de audit intern pentru fiecare structura a entitatii sau unitatii deaudit subordonate. Planul anual de audit contine 8 elemente de baza: 1.scopul actiunilor de auditare; 2.obiectele actiunilor de auditare; 3.operatiunile supuse auditului intern; 4.structurile organizatorice la care se desfasoara actiunea de auditare; 5.durata actiunii de auditare; 6.perioada supusa auditarii; 7.auditorii antrenati in actiunea de audit; 8.precizarea cunostintelor de specialitate si a expertilor straini care necesita de a fi implicati in audit.