Sunteți pe pagina 1din 20

CAMERA DE COMER I INDUSTRIE GORJ

SUPORT DE CURS
CURS DE PERFECIONARE FORMATOR FASCICULA NR.1

AUTOR: PROF. FR DUMITRU

INTRODUCERE IN SISTEME DE FORMARE PROFESIONAL

Cuprins 1. Trsturile societii actuale. 3 2. Rolul educaiei adulilor. 4 3. Alte fenomene complexe cu care se confrunta societatea actuala 5 4. Educaia de baza a adulilor.. 7 5. Tipuri de competente.. 8 6. Sistemul romanesc de educaie a adulilor 9 7. Forme de organizare a FPA 11 8. Legislaia in domeniul FPA 13 9. Glosar de termeni 15

Trsturile societii actuale


1. Schimbri rapide si complexe pe toate planurile care fac viitorul imposibil cu tendina de instrumentalizare a educaiei cu accent pe politicile educaionale neoliberale, pe formarea deprinderilor si a competentelor de baza care sa permit continua adaptare la societatea de risc 2. Schimbri rapide in lumea muncii: - creterea numrului locurilor de munca in domeniul serviciilor - o cerere crescuta pentru fora de munca necesitnd calificri cat mai complexe; locul de munca este necesar sa devina un mediu de nvare, sa stimuleze o cultura a nvrii ceea ce are ca titlu de consecin : - scderea importantei educaiei formale in scoli dublata de necesitatea de a valorifica mai mult experienele non-formale si informale de nvare; - plasarea noilor medii de nvare in afara instituiilor educaionale, care pierd monopolul; - TIG- faciliteaz globalismul informaional, comprimarea timpului si a spaiului; - dezvoltarea reelelor de comunicaii, a parteneriatelor instituionale pentru a face fata concurentei; - internaionalizarea pieei muncii si extinderea mecanismelor de pia in economiile naionale, dar si in ofertele de serviciu; - valorile si produciile culturale se globalizeaz, sunt rapid cunoscute in colturile lumii; - se generalizeaz cultura de consum prin adaptarea produselor si a serviciilor.

Rolul educaiei adulilor

Educaia adulilor s-a aflat intr-un con de umbra pe nedrept, am putea, spune, daca ne gndim la dictonul Omul cat triete nva. Daca ne raportam doar la scara temporala si ne gndim ct literatura pedagogica, eforturi si subdomenii s-au dezvoltat in ansamblul tiinelor educaiei pentru a asigura calitativ educarea copilului pana la 18 sau 25 de ani si daca mai luam in calcul si faptul ca un individ triete in medie 70 de ani, aproximativ 50 de ani din viata intra sub incidenta educaiei adulilor. In aceasta perioada adultul are de ndeplinit o serie de roluri sociale, responsabiliti pentru a cror realizare nu este cu totul abilitat din coala pentru a le face fata, ca aceste roluri se suprapun, sunt intr-o continua dinamica si schimbare(printe, angajat, director, omer, so sau divorat, recstorit, etc.) ne putem imagina diversitatea nevoilor educaionale(de perfecionare, pentru avansare in cariera sau recalificare, de petrecere a timpului liber si dezvoltare profesionala, de specializare, etc.) ale adulilor, respectiv complexitatea educaiei lor. Educaia adulilor este un concept cu o considerabila ntindere pragmatica, normativa, bogat in semnificaii. FPA este considerata cea mai importanta dimensiune a educaiei acestora, poate si prin faptul ca la vrsta adulta competenta dominanta a statusului social este legata de munca, de profesia exercitata, al crei obiectiv strategic este de a ncuraja mobilitatea ocupaional.

Alte fenomene complexe cu care se confrunta societatea actuala

- srcia o bariera a participrii la educaie; - migraia transfrontaliera este in cretere; - deteriorarea mediului natural si social; - creterea numrului analfabeilor; - investiiile in educaie au sczut; privatizarea serviciilor educaionale nu aduce ntotdeauna cu sine calitatea ofertelor educaionale; - grupurile sociale cu nevoi speciale au o participare la educaie sub ateptri. La problemele enumerate si la multe altele cu care ne confruntam constant, direct sau indirect, educaia adulilor si-a dovedit capabilitatea de ameliorare, aducndu-si aportul la soluionarea unor fenomene precum: - asigurarea unei a doua anse la educaie, pentru cei care au beneficiat de o educaie iniial incomplet, rudimentara sau nu au participat deloc la acest proces; - asigurarea promovrii in cariera profesionala prin perfecionri continue si alte specializri care s permit adaptarea la dinamica pieei muncii si a profesiunilor prin continua actualizare si mbogire a cunotinelor si deprinderilor; - asigurarea dezvoltrii personale;

- asigurarea participrii active la viata social-comunitara a tuturor prin asigurarea unui mediu deschis de nvare, sprijinirea ceteniei active, a oportunitilor egale si a coeziunii sociale. Un accent tot mai mare se pune pe formarea iniial si continua a formatorilor pentru aduli, pe ntrirea statutului profesional al acestora deoarece calitatea ofertelor, a programelor de FPA, este data si de calitatea formatorilor.

Educaia de baza a adulilor


Acoper generic achiziia deprinderilor-cheie pentru a supravieui in societate. Daca in accepiunea de baza deprinderile-cheie vizau: - cititul; - scrisul; - numeraia, in societatea actuala bazata pe cunoatere, acestea sunt mult mai complexe si vizeaz: - deprinderile computeriale; - cultura tehnologica; - limbile strine; - deprinderile sociale; - competentele antreprenoriale. Tendina actuala este de a nlocui sintagma Deprinderi de baza(cheie) cu Competente cheie, prima fiind mai restrictiva: Competenta se refera la o combinaie de deprinderi, cunotine, aptitudini si atitudini, incluznd si dispoziia, respectiv abilitatea de a nva. Competentele-cheie au o dimensiune personala si una sociala si contribuie la: - definirea propriilor interese, la fixarea obiectivelor si aspiraiilor si sa aib dorina de a nva de-a lungul vieii(capitalul cultural); - dezvoltarea capitalului social(cetenie activa si incluziune sociala); - dezvoltarea capitalului uman: angajabilitatea fiecare s poat obine o slujb decent.

Tipuri de competente
Pentru a dezvolta cele 3 tipuri de capital (cultural, social si uman) individul trebuie sa posede 3 tipuri mai largi de competente: 1. Competente de comunicare abilitatea de a vorbi, scrie, asculta, negocia si media. 2. Competente analitice abilitatea de a opera intr-un sistem logic formal, de a crea modele si de a manifesta o imaginaie sociala, de a aborda situaii, probleme; 3. Competente personale de a manifesta, de exemplu, echilibru afectiv, emoional. Aceste tipuri de competente pot fi subdivizate in 8 categorii: - comunicare in limba materna; - comunicare intr-o limba strin; - matematice si de baza in tiina si tehnologie; - referitoare la deprinderile computeriale si de utilizare a mijloacelor de comunicare si informare; - a nva cum sa nvei; - civice si interpersonale; - antreprenoriale; - cultura generala. Competentele-cheie trebuie sa fie: - transferabile aplicabile in situaii si contexte diverse; - multifuncionale pentru a atinge mai multe obiective.

Sistemul romanesc de educaie a adulilor


Perioada postdecembrista: Se caracterizeaz printr-o serie de schimbri majore cauzate de trecerea de la o economie centralizata la una de piaa, concurenial. Aceast situaie a generat un dezechilibru la nivelul pieei muncii: - creterea omajului; - dispariia unor meserii si apariia altora; - modificarea competentelor fundamentale; - necesitatea calificrii superioare pentru accesul pe piaa muncii si evitarea excluderii sociale. In aceste condiii: - educaia a devenit o prioritate; - individul este pus in situaia de a nva permanent. Aceasta perioada poate fi mprit in 3 etape: 1. o puternic scdere a interesului pentru educaia adulilor (1990-1993); 2. o perioada de reconstrucie treptata si de cutare a unei strategii de dezvoltare (1993-1997) cnd: - s-a creat cadrul general pentru descentralizare si o oferta flexibila, dar nu s-a asigurat si suportul financiar necesar; - a nceput cooperarea internaional; - a crescut cererea de noi calificri, dar a crescut si omajul; - se aloca fonduri pentru programe de pregtire profesionala a omerilor;

- s-au creat 14 centre regionale pentru pregtirea si integrarea omerilor. 3. o perioada de dezvoltare, dup Conferina UNESCO de la Hamburg pentru educaia adulilor (1997), odat cu creterea interesului Ministerul Educaiei, Cercetrii i Tineretului pentru educaia adulilor cnd: - se nfiineaz Consiliul Naional pentru Educaie Continua(1998), Consiliul Naional de Formare Profesionala a Adulilor(1999) si Consiliul de Standarde Ocupaionale si Acreditare(1999); - nu s-a reuit elaborarea unei legi-cadru a educaiei adulilor; - actele legislative elaborate sunt incoerente; - lipsa unei fundamentri tiinifice in domeniu; - desincronizri in plan practic.

10

Forme de organizare a FPA


iniiere; calificare; perfecionare; specializare; recalificare. Responsabiliti: - Ministerul Muncii, Familiei i Egalitii de anse ; - Ministerul Educaiei, Cercetrii i Tineretului - mai ales in ceea ce privete certificarea. Forme de realizare : cursuri organizate de FFPA ; stagii de practica si specializare in uniti din ara si din strintate ; ucenicie la locul de munca Instituii cu atribuii in FPA: 1. Formarea profesionala iniial: - Ministerul Educaiei, Cercetrii i Tineretului prin elaborarea de strategii si politici pentru: nvmnt profesional; nvmnt liceal; nvmnt postliceal.
11

- Centrul Naional de Dezvoltare a nvmntului Profesional si Tehnic coordoneaz activitatea TVET de restructurare a nvmntului Profesional si Tehnic; - Consiliul Naional pentru Formare si Educaie Continua elaboreaz strategii de nvare de-a lungul vieii; - Inspectoratele colare Judeene aplica politicile de strategie ale Ministerul Educaiei, Cercetrii i Tineretului in teritoriu; - Colegiile tehnice, si vocaionale, licee, grupuri colare si postliceale; - Casa Corpului Didactic; - Instituiile de nvmnt superior. 2. Formarea profesionala continua: - Ministerul Muncii, Familiei i Egalitii de anse ; - Ministerul Educaiei, Cercetrii i Tineretului; - Agenia Naionala pentru Ocuparea Forei de Munca nfiinat prin Legea 145/1998 care rspunde de: elaborarea planului naional de formare profesionala; coordonarea activitii de formare profesionala a persoanelor aflate in cutarea unui loc de munca; calificarea si recalificarea omerilor; (re)integrarea pe pia a persoanelor cu risc de marginalizare; organizarea programelor de formare profesionala pentru omeri si centrele proprii, private sau prin FFPA, etc. - Centrele regionale de FPA si AJOFM din fiecare jude; - Consiliul Naional de Formare Profesionala a Adulilor.

12

Legislaia in domeniul FPA


1. OG nr. 129/2000 privind FPA republicata; 2. OG nr. 76/2004 privind modificarea si completarea OG nr. 129/2000; 3. HG nr. 522/2003 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor OG nr. 129/2000; 4. HG nr. 887/2004 pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OG nr. 129/2000 privind FPA, aprobate prin HG nr. 522/2003; 5. HG nr. 1829/2004 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a OG nr. 129/2000, aprobate prin HG nr. 522/2003; 6. Ordin al Ministerului Muncii, Familiei i Egalitii de anse si Ministerul Educaiei, Cercetrii i Tineretului nr. 353/5202/2003 pentru aprobarea Metodologiei de autorizare a FFPA; 7. Ordin al Ministerului Muncii, Familiei i Egalitii de anse si Ministerul Educaiei, Cercetrii i Tineretului nr. 80/3328/2005 pentru modificarea si completarea Metodologiei de Autorizare a FFPA; 8. Ordin al Ministerului Muncii, Familiei i Egalitii de anse si Ministerul Educaiei, Cercetrii i Tineretului nr. 501/5253/2003 pentru aprobarea Metodologiei Certificrii formarii profesionale a adulilor;

13

9. Ordin al Ministerului Muncii, Familiei i Egalitii de anse si Ministerul Educaiei, Cercetrii i Tineretului nr./77/3327/2005 pentru modificarea si completarea Metodologiei Certificrii FPA; 10. Ordin al Ministerului Muncii, Familiei i Egalitii de anse si Ministerul Educaiei, Cercetrii i Tineretului n3. 4543/468/2004 pentru aprobarea procedurii de evaluare si certificare a competentelor profesionale obinute pe alte cai dect cele formale; 11. Ordin al Ministerului Muncii, Familiei i Egalitii de anse si Ministerul Educaiei, Cercetrii i Tineretului nr. 82/3329/2005 pentru modificarea si completarea Ordinului 4543/468/2004; 12. Codul Muncii; 13. Legea nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de munca; 14. HG nr. 875/2005 privind aprobarea Strategiei pe termen scurt si mediu pentru formarea profesionala continua, 2005-2010.

14

Glosar de termeni
1. C.O.R. Clasificarea Ocupaiilor din Romnia este un nomenclator oficial in care se regsesc ocupaiile reglementate sub aspectul formarii si codul acestora; 2. N.C. Nomenclatorul calificrilor din Romnia se regsesc calificrile , grupele de baza, nivelul si codul; 3. S.O. Standard Ocupaional o sursa de informare pentru elaborarea programelor de formare profesionala. Un S.O. furnizeaz date (elemente de competenta, criterii de realizare, gama de variabile, metode de evaluare) care pot fi folosite in 3 mari domenii ale formarii: - determinarea obiectivelor de referin; - elaborarea coninutului programului de FP; - stabilirea criteriilor si metodelor de evaluare a competentei. 4. S.P.P. Standard de Pregtire Profesionala o sursa de informare pentru elaborarea programelor de FP ce conine competente, criterii de performanta si probe de evaluare, necesare elaborrii programelor de FP. 5. Standardul(de formare profesionala) reprezint o descriere clara a nevoilor pieei forei de munca, in strns legtur cu un program de formare profesionala. SFP transpune S.O. in oferta educaional si face referire la: - nivelul de performanta ce trebuie atins; - coninutul si durata programului de formare; - materialele didactice si alte faciliti necesare;

15

- metodologia didactica aplicata; - modaliti de evaluare si certificare. Reflecta prin documente ce trebuie s tie si sa fie capabil sa aplice viitorul(actualul) angajat la locul de munca. Pot fi menionate in certificate, diplome sau alte dovezi prin care se atesta dobndirea cunotinelor sau competentelor. 6. Calificare ocupaional (pentru o meserie sau profesie) reprezint recunoaterea formal a pregtirii intr-un anumit domeniu de activitate(profesionala), pe baza unui standard sau set de standarde, exprimata printr-un certificat, diploma sau alt tip de act oficial, care se confer atunci cnd, in urma unui proces de evaluare, exista sigurana ca acele standarde au fost atinse de ctre persoana creia i se confer. Certificarea calificrii se poate realiza ca urmare a unei experiene de lucru, sau a parcurgerii cu succes a unui program de FP. 7. Unitatea de curs reprezint o unitatea didactica autonoma de pregtire, decupata din programul de FP, care prin propriile obiective de coninut, contribuie la atingerea unora din obiectivele FP. Este una dintr-o serie de competente(module) de curs ale unui program de FP, care permite unei persoane obinerea unui certificat ce dovedete recunoaterea formala a unitatii respective de ctre un organism competent. 8. Competenta reprezint capacitatea unei persoane de a interpreta un fenomen, de a soluiona o problema, de a lua o decizie sau de a ndeplini o sarcina, rezultanta a cunotinelor, deprinderilor,

16

priceperilor,

aptitudinilor

si

trsturilor

temperamental-

caracterologice de care dispune. 9. Competenta-cheie reprezint competentele necesare pentru obinerea si pstrarea statutului de angajat sau pentru avansarea in cariera, indiferent de ocupaie. 10. Competente de baza reprezint competentele care permit persoanelor sa se adapteze la cerinele pieei muncii si sa participe la viata sociala. 11. Competente profesionale reprezint capacitatea de a realiza activitile solicitate la locul de munca, la nivelul calitativ specificat in SO. Ele sunt definite ca obiective ale nvmntului Profesional si Tehnic, stabilite prin SPP, prin care se urmrete satisfacerea exigentelor partenerilor economici si sociali. 12. U.C. Unitate de competenta = un set coerent si explicit de competente ce conine: titlul, competentele(un set coerent de rezultate msurabile), criterii de performanta(descrierea elementelor semnificative ale rezultatelor de succes), precizri privind aplicatibilitatea criteriilor de performanta, probe de evaluare, nivel(1,2,3,4,5), valoarea creditelor(1 credit in medie la 60 de ore de invatare). 13. Curriculum de formare profesionala desemneaz obiectivele procesului de FP, metodele de predare/nvare si experienele de invatare care mijlocesc atingerea obiectivelor si metodele de evaluare. 14. Cursant termen generic care desemneaz participantul la cursurile de FP desfurate pe diferite niveluri.

17

15. Domeniu ocupaional Grupare a profesorilor sau meseriilor in funcie de o serie de criterii: activitatea economico-sociala, similitate a activitii sau produsului, cunotine, competente si aptitudini necesare etc. 16. FP bazata pe competente tip de formare profesionala conceput pentru a permite cursanilor dobndirea, dezvoltarea sau actualizarea cunotinelor si competentelor pentru a satisface cerinele unor anumite ocupaii sau ale unor roluri jucate in procesul de producie. 17. FP iniial tip de formare profesionala care asigura pregtire in scopul practicrii unei profesii sau meserii, finalizate cu o certificare. 18. FP continua tip de formare profesionala care actualizeaz sau dezvolta cunotinele si competentele dobndite prin formarea profesionala iniial. 19. Metoda de invatare activa - tip de metoda prin care se urmrete ca participantul la FP sa devina artizanul propriei cunoateri, adic sa descopere el nsui cunoaterea in loc sa-i fie impusa. 20. Ocupaie Ansamblul de sarcini sau obligaii de serviciu stabilite pentru a fi executate de ctre un salariat. 21. Program de FP ansamblul activitilor si metodelor de instruire necesare pentru a atinge un set de obiective de FP, organizate intro secven logica de-a lungul unei perioade de timp. 22. Strategie de FP document prin care se descriu modalitile prin care se ncearc atingerea obiectivelor de politica de FP. 23. Obiectiv general se refera la ceea ce dorim sa furnizam participantului, altfel spus topicul programului sau al modulului.
18

24. Obiectiv de referin - descrie deprinderile si cunotinele pe care trebuie sa le dobndeasc participantul in urma parcurgerii unui program de FP pentru a fi capabil s ndeplineasc activitile descrise in SO. Ele rezulta din interpretarea informaiilor obinute in SO. 25. Activiti de invatare activiti pe care trebuie sa le conin un program fie ca set de exerciii practice fie exemple care sa serveasc la evidenierea unor aspecte legate de aplicarea practica a ceea ce se nva.

19