Sunteți pe pagina 1din 9

Istoria cafelei

Istoria cafelei este la fel de bogata ca insasi cafeaua, datand de mai mult de 1000 de ani. In Occident, istoria cafelei incepe acum trei secole, dar in Orientul Mijlociu ea este consumata de toate paturile sociale inca din vechime.

Prima referinta la cafea, din surse inregistrate, dateaza din secolul al IX-lea, dar cu multe secole inainte, existau multe legende arabe despre bautura misterioasa si amara cu puteri stimulatoare. Primele plante de cafea au fost aduse pe coastele Marii Rosii din Africa.La inceput cafeaua era considerata aliment si nu bautura. Triburile est-africane macinau boabele crude de cafea si prin amestecarea cu grasime animala obtineau o pasta pe care o modelau sub forma de bile. Acestea erau consumate de razboinicii tribului pentru a avea mai multa energie in timpul luptelor.

Incepand cu anul 1000 e.n., renumitul tamaduitor Avicenna, administra cafeaua in chip de medicament. Etiopienii obtineau un fel de vin din fructele de cafea, prin fermentarea in apa a boabelor uscate. Cafeaua crestea in mod natural si in Peninsula Arabiei si din secolul 11 aici cafeaua a fost preparata ca bautura calda. Asa-numitele proprietati stimulative ale cafelei au fost considerate de multi in acele timpuri stravechi, generatoarele unui fel de extaz religios, iar cafeaua ca bautura si-a castigat o reputatie mistica, invaluita in mister si asociata cu preotii si doctorii. De aceea nu este surprinzator ca doua legende puternice au aparut pentru a explica descoperirea acestei boabe magice. O istorie apocrifa datand de pe la 1400, povesteste despre un pazitor de capre yemenit, pe nume Khaldi, care a observat cum caprele sale deveneau neastamparate si energice dupa ce mancau fructele rosii care cresteau in tufisurile necunoscute de pe aceste meleaguri. Uimit de comportamentul lor, Khaldi a dus fructe la o manastire din apropiere, unde staretul a fiert fructele in apa. Acesta a obtinut un lichid amar dar aromat, foarte stimulator, care alunga oboseala si somnolenta. Cealalta poveste este aceea a unui dervis musulman care a fost condamnat de dusmanii lui sa rataceasca prin desert si astfel sa moara de foame. In delirul sau, tanarul a auzit o voce care ii spunea sa manance fructele dintr-un arbore de cafea din apropiere. Dervisul a incercat sa inmoaie fructele in apa si cand nu a reusit, pur si simplu a baut lichidul acela. Interpretand supravietuirea si energia sa ca pe un semn de la Dumnezeu, s-a intors la ai sai si a raspandit credinta si reteta

acestei bauturi.

Asemenea legende sunt bineinteles neconfirmate, dar exista anumite fapte referitoare la raspandirea arborelui de cafea, care sunt bine documentate. Se pare ca originea cafelei se afla pe continentul african, intro zona a Etiopiei cunoscuta sub numele de "Kaffa". De acolo ea se raspandeste in Yemen, apoi in Arabia si Egipt. Cultivarea cafelei s-a extins rapid in toate aceste tari si servitul cafelei a devenit un obicei zilnic placut. Spre sfarsitul sec. al XIV-lea, societatile care practicau comertul au inceput sa-si dea seama de marele potetial pe care il reprezinta cafeaua si au lansato cu succes in Europa.

Cererea de cafea in Orientul Apropiat era extrem de mare si toate transporturile de cafea care paraseau Yemenul cu destinatia Alexandria si Constantinopol erau foarte bine controlate si pazite pentru ca nici o planta sa nu iasa din tara. In ciuda acestor restrictii, musulmanii in timpul pelerinajului lor la Mecca, au reusit sa ascunda si sa ia cu ei plante de cafea si sa le cultive in tarile lor. Astfel, a inceput cultivarea cafelei in India. Cafeaua a intrat in Europa la acea vreme prin portul Venetia, unde aveau loc schimburile comerciale cu negustorii arabi. Bautura a devenit obisnuita in randul populatiei in momentul in care vanzatorii ambulanti de limonada au inclus-o in oferta lor ca alternativa la bauturile reci. De asemeni, multi dintre negustorii europeni au inceput sa bea cafea in calatoriile lor si au adus acest obicei in Europa. Asemanarile fonetice dintre cuvantul "cafea" si echivalentii sai europeni ( in italiana "caffe", in franceza "caff" si "kaffee" in germana, de

exemplu), i-au determinat pe oameni sa creada ca numele provine din "Kaffa", provincia etiopiana de unde cafeaua isi trage obarsia. Dar o alta ipoteza a sugerat ca acest cuvant povine din arabescul "quahwek", care inseamna "stimulant". Pe la mijlocul secolului 17, olandezii dominau comertul naval si au introdus cultivarea la scara mare a cafelei in coloniile lor din Indonezia, pe insulele Java, Sumatra, Sulawesi si Bali. Cafeaua a ajuns in America Latina cateva decenii mai tarziu cand francezii au adus o planta de cafea in Martinica. La jumatatea secolului 19, o boala rara a plantelor s-a raspandit prin plantatiile de cafea din Asia de sud-est si culturile au fost compromise. Astfel, Brazilia a devenit cea mai mare producatoare de cafea, onoare pe care o detine si astazi. Este interesant ca, desi cafeaua este originara din Africa, cultivarea arborelui in aceasta parte a lumii este relativ recenta. De fapt, plantatorii britanici au fost cei care au reintrodus cresterea cafelei in Africa, chiar dupa Primul Razboi Mondial, infiintand plantatii in zone care ofereau un climat si un sol propice infloririi arborelui.

Stiati ca? Cafeaua este cea mai populara bautura din lumea intreaga, cu peste 400 de miliarde de cesti consumate in fiecare an. Cafeaua a fost descoperita in Africa de Est, in actuala Etiopie. Legenda acesteia spune ca un cioban denumit Kaldi, dupa ce a observat comportamentul ciudat al caprelor lui care mancasera boabe de cafea dintr-un tufis, a incercat si el acele boabe iar efectul de reenergizare s-a produs imediat. Prin interzicerea consumului de alcool de catre Coran, la inceputul secolului XV, locul alcoolului a fost ocupat de catre cafea. In lumea veche araba, cafeaua era un produs principal al vietii de familie, si astfel unul dintre motivele legiferate de divort era situatia in care un barbat refuza producerea cafelei pentru sotia sa.

In Europa, cafeaua a inceput sa fie comercializata in anul 1615, fiind vanduta la inceput in farmacii ca si remediu medical. Tot in Europa, la inceputuri, cafeaua era cunoscuta drept "vin de Arabia".

Aroma cafelei... ne loveste in fiecare zi chiar daca prezenta ei este deja un aspect banal al cotidianului. Probabil ca pe fiecare strada, in fiecare cladire din apropierea noastra un automat, un filtru sau un ibric cu cafea e gata sa pregateasca licoarea magica despre care se vorbeste atat de mult. Povestea cafelei este una dintre cele mai romantice. Ea incepe undeva in Africa, mai exact in provincia Kaffa din Etiopia, unde se considera ca au crescut initial arborii de cafea. Miturile descoperirii cafelei, sau mai bine spus a efectelor sale asupra organismului uman, sunt nenumarate. Cel mai popular este acela despre un crescator de capre din zona Africii, care a observat in timp ca animalele sale dezvoltau un comportament iesit din comun atunci cand mancau boabele rosii ale copacului de cafea. De asemenea, sclavii proveniti din Sudanul de astazi mancau coaja acestor fructe, pentru a obtine un surplus de energie. Se stie ca arborele de cafea era cultivat in jurul secolului al XV-lea si in Yemen. Mocha reprezenta in acea perioada cel mai important port de ruta spre Mecca si, mai mult, unul din cele mai agitate orase. Insa arabii aveau o politica foarte stricta in ceea ce privea boabele de cafea. Acestea nu trebuiau instrainate si nimeni nu putea obtine fructul pentru recultivare. Puteai gasi boabe de cafea, insa fara invelisul rosu care le acopera, astfel devenind infertile. Primii care totusi au reusit sa duca inapoi cu ei cateva boabe pentru a le cultiva au fost olandezii, in anul 1616. Initial autoritatile de la Yemen au incurajat consumul de cafea, acesta fiind preferat in defavoarea mestecatului de frunze, obicei foarte popular in acea perioada. Primele cafenele au fost deschise la Mecca si se numeau 'kaveh kanes'. In scurt timp acestea s-au raspandit in toata lumea araba si au avut un mare succes, fiind locuri unde se putea juca sah, barfi, canta si dansa. Interiorul fiecareia dintre aceste cafenele era luxos, decorat in stil propriu. Mai tarziu, cafenelele arabesti au devenit importante centre politice si din acest motiv au fost interzise. Cafeaua si cafenelele erau oficial

interzise, dar reapareau sub alte forme. In cativa ani acestea au fost din nou acceptate, doar ca se impozitau. Cafeaua ajunge si in Europa in secolul al XVII-lea. Tot atunci alte doua bauturi de import fusesera cunoscute de catre batranul continent. Ciocolata calda, care provenea din America si fusese pentru prima data adusa de spanioli, si ceaiul, vandut pentru prima oara in anul 1610, in Europa. Din acest moment toata planeta avea sa cunoasca aroma cafelei. Prima referire la consumul de cafea in America de Nord se face in anul 1668, apoi toate marile orase si importantele centre comerciale devenind piete de desfacere pentru acest produs, care se comercializa in... cafenele. Din anul 1720 cafeaua incepe sa fie cultivata si in America. Dupa ce a ajuns sa fie cunoscuta peste tot in lume, cafeaua a devenit ceea ce este astazi: nu numai o bautura energizanta sau relaxanta, ci chiar un stil de viata. Multi nu vor sa auda de ea in timp ce altii nu isi pot incepe ziua fara a sorbi dintr-o cana aburinda cu licoare cafenie. Cateva lucruri inedite despre cafea: La cumpararea unui parfum este indicat sa ai la tine putina cafea, pe care sa o mirosi in 'pauzele' de testare a mai multor parfumuri. Astfel, simtul olfactiv va fi readus in stadiu neutru si vei simti mai bine aroma fiecarui parfum. Unele dintre cele mai mari afaceri ale secolului au inceput prin a fi mai intai cafenele. Printre ele se numara si Lloyds of London sau New York Stock Exchange. La sfarsitul secolului al XVI-lea existau peste 500 de cafenele in Istanbul. Atunci cand infloreste, copacul de cafea are peste 30.000 de flori albe, insa acestea rezista maximum 48 de ore Cafeaua isi mareste volumul in timpul prajirii cu 18.60%. Cafeaua este al doilea cel mai consumat produs la nivel mondial dupa ulei. In lume se beau zilnic aproximativ 1.400 de milioane de cesti cu cafea.

Piata cafelei

Pe parcursul sec. al prezent, cultivarea si inflorit intr-o masura

IX-lea si pana in exportul cafelei a uimitoare.

In prezent cafeaua este consumata virtual in orice tara, si este o marfa deosebit de importanta atat pentru producatori, cat si pentru consumatori. In prezent, pe piata mondiala cafeaua se situeaza, alaturi de ulei, otel si cereale, printre materiile prime de export de inalta valoare, situatia economica a multor tari prim-producatoare de cafea depinzand aproape in intregime de exportul cafelei, pentru bunastarea lor nationala. Cele mai importante piete ale cafelei se afla la New York si Londra, unde se negociaza varietati de cafea din speciile Arabica si respectiv Robusta. Pretul cafelei difera mult, in functie de cerere si oferta si el este in mod continuu influentat de factori cum ar fi: modificarile de clima, miscarile politice si calitatea, precum si volumul productiei de cafea

Tipuri de cafea Se cunosc aproape 80 de soiuri de cafea, din care se cultiva in scopuri indrustiale urmatoarele patru tipuri de cafea: cafeaua Arabica, cafeaua Robusta, cafeaua Liberica si cafeaua Maragogype. Cafeaua Arabica Cafeaua arabica, originara din Africa, mai precis din Abisinia, este cea mai apreciata si mai raspandita specie de cafea. Se cultiva mai ales in America Latina, dar si in Africa, de fapt ea este cea mai cultivata specie si este

deosebit de pretuita pentru ciresele sale de calitate superioara, de forma alungita si culoare verzuie - albastruie. Cafeaua arabica are nevoie de soluri bogate in minerale si o temperatura constanta de aprox. 20C si creste la o altitudine de peste 600 metri. Aceasta are aroma si gustul mult mai rafinate decat alte specii. Cafeaua cu tarie medie este obtinuta in exclusivitate din varietati ale soiului arabica, provenite din America Centrala si de Sud, Kenya, Tanzania, Etiopia. Exceptie face Brazilia, intrucat varietatile de arabica braziliene au o aroma mai putin rafinata. Cafeaua Robusta Cafeaua robusta, originara din bazinul Congo, creste mai rapid si este mult rezistenta acolo unde climatul nu este favorabil cafelei arabice. Se cultiva intens in Africa, India si Indonezia. Cafeaua robusta, spre deosebire de cafeaua arabica, care este pretentioasa la conditiile climatice, se adapteaza usor climatului sever, este rezistenta la boli si daunatori. Boabele acestei specii de cafea sunt mici, au o forma neregulata si culoare maroniu - galbuie. Cafeaua robusta are un gust mai neutru, este mai putin aromata decat arabica si este foarte apreciata in gama de cafea solubila. Cafeaua Liberica Cafeaua liberica, originara din Africa, Liberia, are de asemenea o crestere rapida si o rezistenta buna la boli. Se cultiva exclusiv in campiile subtropicale ale Africii si Americii de Sud, unde umiditatea este foarte mare si temperatura este cuprinsa intre 20 si 25C. Boabele sunt adesea deformate, de dimensiune medie si culoare de la bruna la galbena. Calitatea acestei specii de cafea este mediocra. Cafeaua Maragogype Acest arbore de cafea a fost descoperit in vecinatatea orasului Maragogype, statul Bahia din Brazilia. Este un hibrid rezultat prin incrucisarea dintre speciile arabica si liberica, exceptand dimensiunile boabelor, el a pastrat caracterele speciei arabica, randamentul acestui arbust este totusi inferior si cultura sa este extrem de imprastiata (Brazilia, Guatemala, Nicaragua,

Mexic, Columbia si chiar Java), la o altitudine variind intre 600 si 1000m. Boabele de cafea ale acestui arbust sunt de calitate superioara si medie, iar culoarea lor este verzuie, in ciuda preferintei unor consumatori, calitatea acestei cafele nu poate depasi calitatea cafelei.