Sunteți pe pagina 1din 5

Scara Portage

- interpretare Nume: Andrei Gabriel Licu Data naterii: 6.XI. 2006 Data evalurii: 30.XI. 2011
Varsa socializare: 3.25(3 ANI 3 LUNI ) Varsa limbaj: 2.49(2 ANI 6 LUNI ) Varsa autoservire: 3.82(3 ANI 10 LUNI ) Varsa cognitiv: 3.2(3 ANI 2 LUNI ) Varsa motor: 3.25(3 ANI 3 LUNI ) Varsa mentala: 3.2(3 ANI 2 LUNI ) Varsa cronologica: 5.08(5 ANI 1 LUNI ) IQ: 63 (Retard uor)

130 - Exceptional/ 120-129 Foarte bun/ 110-119 Mediu - Superior/ 90-109 Mediu/ 80-89 Mediu - lnferior/

70-79 Zona de granita/ 55-69 Retard usor/ 40-54 Retard moderat/ 30-39 Retard sever/ Sub 30 Retard profund

Recomandarea mea este sa realizai o evaluare mai complexa a lui Andrei si pentru acest lucru v-o recomand pe dna psiholog Blu Elena 0740422125. Recomandri pentru activiti cu familia i la gradini
De la primirea copilului n grdini i pn la plecare, acesta primete mesaje cu impact asupra dezvoltrii emoionale i sociale: Bine ai venit, m bucur s te revd!, Mulumesc pentru c aezi aa frumos ghetuele! Ai o cciuli colorat!, Ai o bluz nou!, Bravo, ai aezat aa de frumos erveelele!, mi place cum te joci cu Alina!, M bucur c aezi cana cu ceai departe de marginea mesei!, Am observat c i-ai cerut scuze!, mi place cum participi la pregtirea materialelor pentru serbare!, L-ai ajutat pe Mihai s urce scrile., Florile s-au bucurat c le-ai udat, au simit c le iubeti. Obiective: 1. Initierea si mentinerea unei interactiuni cu un copil Vizeaza o serie de formule verbale si comportamente care l ajuta pe copil sa stabileasca relatii cu cei din jur. Copiii nvata acest tip de comportamente prin imitarea adultilor sau a altor copii care s-au aflat n situatii similare. 1

Ce pot face parintii si cadrele didactice? - Jucati-va cu copilul astfel nct sa-i oferiti un model de comportament. - Cititi mpreuna cu copilul povesti si vizionati desene animate n care sunt relatate relatiile dintre doi prieteni si discutati la final cum se comportau cele doua personaje. ncurajati copilul sa-si spuna parerea. Dupa ce cititi o poveste ntrebati-l ce crede despre personaje sau cele ntmplate. - Priviti mpreuna cum se joaca alti copii, jucati-va apoi lnga ei, iar n final cu ei. Aceste etape sunt foarte importante pentru copiii mai timizi. - ncurajati n permanenta si ghidati copilul n initierea a ct mai multe interactiuni cu ceilalti copii (ex. Ce zici, l chemam si pe Sergiu sa ne ajute sa construim podul?) - Initiati teme de joc noi si implicati fetele si baietii deopotriva. La aceasta vrsta, de multe ori a initia o interactiune presupune a sti sa intri ntr-un joc aflat n desfasurare. Daca un copil patrunde ntr-un mod agresiv si deranjeaza jocul celorlalti este foarte probabil ca el sa fie respins, iar pe viitor copiii sa evite relationarea cu el. Atunci cnd copiii doresc sa se integreze n jocul celorlalti pot ncerca mai multe strategii: Copiii mai mici folosesc semnale nonverbale cum ar fi zmbetele, gesturi care manifesta interes, stau lnga ceilalti copii si se uita cum se joaca spernd ca cineva i va observa si i va chema sa se joace cu ei; Unii copii se implica n paralel ntr-un joc asemanator celui din grupul copiilor si spera ca daca jocul lui este acceptat de ceilalti va fi integrat si el n grup; Alti copiii se comporta intruziv si intra peste jocul celorlalti spunnd ca unele jucarii sau spatiul respectiv este al lui; Copiii mai experimentati folosesc anumite formule verbale: Pot sa ma joc si eu?, Tu de-a ce te joci acum?; Alti copii stau si privesc jocul asteptnd o oportunitate de a se implica n joc. La aceasta vrsta s-a observat ca strategia cea mai eficienta este cea de a se implica ntr-un joc paralel si de a contribui cu ceva semnificativ la desfasurarea acestuia. Din observatiile facute de catre cadrul didactic la grupa s-a sesizat ca mai mult de jumatate din cererile copiilor de a se integra ntr-un joc (ex. Pot sa ma joc si eu cu voi?) sunt refuzate. Fiind o autoritate n fata copiilor educatorul poate sa determine grupul sa accepte un copil atunci cnd observa ca exista tendinta din partea celorlalti de a-l izola, dar n acest mod problema nu va fi rezolvata. Grupul s-ar putea sa aiba resentimente fata de copil deoarece prezenta lui a fost impusa. Daca parintii sau educatorii observa ca de multe ori copilul sta mai retras si este marginalizat de catre grup acestia trebuie neaparat sa intervina. Marginalizarea este un predictor pentru aparitia problemelor emotionale si comportamentale. Relatiile pe care educatorul le stabileste cu un copil influenteaza modul n care grupa l priveste pe copilul respectiv: daca educatorul are o atitudine pozitiva fata de el copiii vor prelua acea atitudine; daca ceilalti observa ca educatorul e ncruntat ori de cte ori vorbeste cu un copil care are unele comportamente negative si copiii vor face la fel deoarece el reprezinta o autoritate n fata lor. Situatiile sociale noi sau ntlnirea unor persoane necunoscute este principala cauza a manifestarii timiditatii, mai ales daca un copil simte ca este n centrul atentiei. n anumite conditii timiditatea este un raspuns normal, adaptativ, la o situatie sociala coplesitoare; copilul se retrage temporar si are nevoie de putin timp pentru a se familiariza cu contextul si a dobndi sentimentul de control. Familia ofera modele de comportament pentru situatiile sociale, modelele pe care le transmit copiilor fie verbal (ex. Nu-i frumos sa ceri, trebuie sa stai cuminte pe scaun daca mergem n vizita!, Nu se cuvine sa pui ntrebari unei persoane mai mari!), fie nonverbal, prin comportamentul lor n acele situatii. Unii parinti care si descriu copiii ca fiind timizi, ncurajeaza comportamentul respectiv la copii astfel nct ei ajung sa se conformeze etichetei care li s-a pus. 2

2. Diminuarea timiditii Ce pot face cadrele didactice pentru a ajuta copiii timizi? - Amintiti-va ca timiditatea este doar un aspect al personalitatii copilului. Identificati aspecte pozitive si micile reusite ale acestuia si laudati-l pentru ele. - Cereti copilului sa ndeplineasca singur sarcini n care stiti ca va avea succes; astai va da ncredere n fortele proprii. Atentie! Daca el nu este pregatit, se va simti speriat si coplesit de aceasta situatie si exista riscul sa refuze pe viitor implicarea n activitate. - Atunci cnd vedeti ca are o initiativa ct de mica, laudati-l pentru a-i da curaj. - Deoarece se simt incomodati de diferite situatii sociale, multi copii reactioneaza foarte bine la lucrul n grupe mici, care i face sa se simta mai putin intimidati. Prin urmare, invitati acasa sau la un loc de joaca cel mult unul sau doi copii cu care sa se exerseze abilitatile sociale. 3.Ascultarea activa Aceste comportamente se refera la: - stabilirea contactului vizual; - ndreptarea corpului spre persoana cu care comunicam; - concentrarea atentiei pe ceea ce ni se spune. n comunicarea cu copiii se recomanda asezarea adultului la nivelul copilului sau ridicarea copilului pe o masa sau scaun, astfel nct acestia sa fie la acelasi nivel. Aceasta pozitionare i transmite copilului o atitudine de deschidere si de colaborare cu el. Daca observati ca Andrei are dificultati n a stabili contactul vizual ghidati dumneavoastra usor cu mna capul copilului pna cnd acesta va priveste si repetati-i mereu ca trebuie sa va priveasca n ochi atunci cnd va vorbeste. Uneori va fi nevoie sa folositi doar doua degete pentru a-i indica copilului unde sa priveasca. Laudati copilul pentru orice efort ct de mic (ex. Bravo! Ce frumos mi-ai povestit si te-ai uitat la mine!); asta i va da ncredere n el sa continue. Evitati sa fortati copilul sa va priveasca toata conversatia. La nceput va va privi doar pentru perioade mai scurte, att ct se simte confortabil. Treptat nsa pe masura ce va dobndi ncredere n el va privi persoanele direct n ochi. Unii copii ntrerup mereu conversatia celorlalti fie pentru ca nu au fost nvatati modalitatile de ascultare activa fie pentru ca doresc sa fie mereu n centrul atentiei. Acesti copii au nevoie sa constientizeze faptul ca nu pot fi ntotdeauna n centrul atentiei, dar asta nu nseamna ca sunt mai putin importanti. De asemenea, este important sa i se explice copilului consecintele comportamentului sau asupra altora; nevoia lui de a povesti ceva este la fel de mare ca si nevoia celuilalt, iar daca el l ntrerupe mereu colegul lui se va supara si nu-i va mai povesti nimic. Ce pot face cadrele didactice? - Oferiti un model adecvat de comunicare evitnd ntreruperea copilului atuncicnd acesta vorbeste; - Pentru a constientiza mai bine consecintele negative ale acestui comportament, copilul poate fi ntrerupt (functioneaza la copiii mai mari, de 5-6 ani) de cteva ori si apoi ntrebat de catre parinte cum s-a simtit. - O regula importanta pe care copiii o nsusesc la gradinita este asteptarea rndului. Exista unii copii care si doresc sa fie ntotdeauna primii. Acesti copii au nevoie sa nvete ca ceilalti copii si doresc la fel de mult ca si ei sa faca un anumit lucru, iar pentru a mentine relatii bune cu ceilalti trebuie sa tina cont si de dorintele altor copii. - O alta regula care are rol de prevenire a problemelor emotionale si comportamentale se refera la prevenirea excluderii, marginalizarii unor copii de catre alti copii de la grupa. Copiii care sunt exclusi au un nivel ridicat de singuratate si de depresie si pot reactiona agresiv pentru a atrage atentia celorlalti. Prin urmare, este important sa se introduca o regula de genul Toti copiii de la grupa sunt prieteni! Nu avem voie sa spunem:Tu nu te joci cu noi! 4.Cooperarea cu alti copii Cooperarea Reprezinta abilitatea de a lucra mpreuna cu alte persoane pentru atingerea unui scop comun. 3

Este esentiala pentru buna relationare dintre membrii grupului. Cooperarea se refera la: - mpartirea materialelor ntre copii; - disponibilitatea de a face ceea ce ti se cere; - coordonarea actiunilor pentru atingerea scopului; - acceptarea ideilor membrilor grupului; - negocierea si compromisul n cadrul grupului. 5. Dezvoltarea limbajului Recomandari pentru parinti i cadre didactice: Jocurile prin care il ajutati pe Andrei sa vorbeasca mai bine sunt si cele prin care il faceti sa devina un ascultator desavarsit. Pana la sfarsitul varstei prescolare, copilul ar trebui sa vorbeasca coerent si sa aiba un vocabular destul de dezvoltat. Este important nu numai ca el sa pronunte cuvinte, ci sa se implice si in conversatii alaturi de ceilalti. Jocurile si activitatile amuzante il pot ajuta! Vorbii cu Andrei ori de cate ori sunteti in preajma lui! Provoacati-l la discutii de cate ori aveti ocazia! Folositi-va de povesti, de intamplari din desene animate sau din conversatii reale legate de prietenii lui, de copiii de la gradinita, de activitati zilnice etc. Faceti din activitatile casnice intamplari amuzante si descrieti-le mereu! De exemplu, cand speli haine, poti face o intreaga conversatie haioasa pe marginea modului in care separi haine, pui detergenti, stabilesti programul si dai drumul masinii. Pentru tine nu este interesant, dar pentru copil poate fi fascinant si il poti suscita sa iti puna intrebari si sa patrunda in conversatie. Puneti-i mereu intrebari deschise copilului! In acest fel ii lasati posibilitatea sa detalieze si sa se implice in conversatii mai lungi. De exemplu este mai indicat sa il intrebati "Ce ai facut in parculet?" in loc de "te-ai distrat astazi in parc?". Dati-i o sansa sa va descrie toate intamplarile hazlii si mai putin hazlii si aratati entuziasm pentru orice va spune. Inregistrati-l atunci cand canta, spune o poezie sau o poveste! Surprindeti un astfel de moment si inregistrati-l rapid. Apoi redati-i copilului sa auda ce ati inregistrat! Se va simti extraordinar si va fi foarte amuzat, pentru ca el adora sa isi auda propria voce. Puteti dezvolta jocuri dragalase pornind de la inregistrarile pe camera sau pe reportofon ori telefon. Pe masura ce creste, probabil ca veti trece prin jocuri de-a cariera de crainic de stiri, prezentator de emisiuni, actor si alte activitati amuzante. Puteti "condimenta" si mai mult joculetele imbracandu-l in tinute specifice sau imitand anumite personaje de desene sau de poveste pe care Andrei le adora. Puneti-l sa descrie anumite show-uri tv sau emisiuni pentru copii Provocati-l la acest exercitiu de memorie si de imaginatie, dar si de dezvoltare a vorbirii. Daca Andrei se uita la mai multe emisiuni sau desene animate, va puteti juca scriind biletele cu numele lor si punandu-l sa extraga dintr-un bol un biletel. Pe acela va trebui sa il istoriseasca! Ajutati-l sa exploreze natura si sa invete cat mai multe lucruri din ea! Mergeti cat puteti de des cu Andrei in mijlocul naturii. Poate fi la padure, munte, in parcuri sau in alte locatii unde are ocazia sa exploreze tot ce compune natura. Luati si un cosulet si incepeti sa adunati "comori": pietre, frunze, flori etc. Apoi, cand ajungeti acasa provocati-l la discutii despre comorile adunate. Puneti-l sa va descrie fiecare recolta in parte, sa va spuna ce este, forma, marimea, functia si culoarea etc. 4

Jucati-va de-a povestile! Este o idee draguta de a va juca impreuna, in familie alaturi de Andrei sau cu copiii la gradinita. Jocul consta in a sta toata lumea in cerc pe podea si in inceperea unei povesti (a carei tema o alegeti inainte sau il lasati pe copil sa o aleaga) de catre un membru al jocului, apoi continuarea de catre cel din imediata apropiere pana cand se ajunge la copil. Daca micutul se impotmoleste ajutati-l punandu-i intrebari. Puneti-l sa deseneze si sa descrie anumite lucruri! De exemplu, il puteti provoca la un exercitiu de imaginatie in care sa isi deseneze eroul preferat sau o creatura fantastica si apoi sa il puneti sa o descrie. Il puteti ajuta cu intrebari legate de ceea ce se vede in desen: Daca inoata sau merge? Daca are puteri fantastice? Care sunt ele? De ce are parul rosu? Etc. Jocurile de rol Jucati-va impreuna diverse jocuri de rol in care sa il puneti pe copil in diverse posturi: de actor, de medic, de cantaret etc. Acestea ajuta la imbunatatirea vorbirii la copii si ii invata lucruri esentiale de viata si legate de respectivele personaje sau cariere.

Prof. psiholog Brindusa Chirita