Sunteți pe pagina 1din 33

UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Psihologie-Pedagogie PLATFORMA BLAKBOARD Pedagogie, anul III Codul cursului: Denumirea cursului: Managementul

clasei de elevi i educaional Tip curs: obligatoriu, anul III ID Durata cursului/ Nr. credite: semestrial, 6 credite Perioada de accesare: 1 oct. 2007-1 oct. 2008 Manuale recomandate: Roxana Tudoric, (2007), Managementul educaiei n contextul european, Editura Meronia, Bucureti. Romi Iucu, (2006), Managementul clasei de elevi, Editura Polirom, Iai Obiective didactice: - nsuirea coninutului i semnificaiilor conceptului de management educaional; - formarea reprezentrilor corecte cu privire la specificul managementului clasei de elevi; - dezvoltarea capacitii de evaluare a consecinelor negative ale unui management defectuos al clasei; - evaluarea rolului i atributelor profesorului-manager; - identificarea coninutului i semnificaiilor managementului organizaiei colare; - evaluarea rolului diferitelor tipuri de management educaional (managementul de curriculum, de proiect, managementul comunicrii i al deciziilor); Modul de stabilire a notei finale: Test-gril Consultaii pentru studeni: n fiecare vineri ntre 16:30 20:30 la sediul facultii din Braov, str. Turnului nr. 5 Adrese e-mail pentru contactul cu studenii: Titularul cursului: Conf. univ. Dr. EUGEN DAVID Adresa facultii: Braov, str. Turnului nr.5 Coninutul teoretic al cursului: 1. Managementul educaional- caracterizare general i specific 2. Managementul clasei de elevi- obiect i problematic 3. Clasa de elevi ca grup social specific 4. Factorii determinani ai managementului clasei de elevi 5. Structura dimensional a managementului clasei de elevi 6. Nivelul interacional al managementului clasei de elevi 7. Rolurile manageriale de baz ale cadrului didactic 8. Consecinele negative ale unui management defectuos al clasei de elevi 9. Situaiile de criz educaional n clasa de elevi 10. Stiluri i strategii de intervenie ala cadrului didactic n situaii de criz educaional 11. Managementul organizaiei colare- problematic i coninut 12. Managementul de curriculum 13. Managementul de proiect 14. Competente manageriale

Bibliografie minim obligatorie: 1. Brzea, C., (1995), Arta i tiina educaiei, E.D.P. 2. Drucker, P.,( 1994), Managementul. Eficiena factorului decizional, Ed. Destin, Bucureti 3. Gorg, B., (1997), Managerii viitorului, viitorul managerului, Institutul European, Iai 4. Iucu, R., (2000), Managementul clasei de elevi- fundamente teoretico-metodologice, Editura Polirom, Iai 5. Joia, E., (2000), Managementul educaional. Profesorul manager: roluri i metodologie, Editura Polirom, Iai 6. Ulrich, C., (2000), Managementul clasei de elevi- nvarea prin cooperare, Editura Corint, Bucureti Bibliografie facultativ: 1. Creu, C., (1997), Psihopedagogia succesului, Ed. Polirom, Iai 2. Iucu, R., (2005), Formarea personalului didactic- sistem, politici, strategii, Editura Humanitas, Bucureti 3. Niculescu, R., (1994), S fii un bun manager, Editura Port, Tulcea 4. Pun, E. (1999), coala- abordare socio-pedagogic, Editura polirom, Iai 5. Zlate, M., (2004), Leadership i management, Editura polirom, Iai

Prezentarea cursului Cursul nr. 1: Managementul educaional caracterizare general i specific 1.1. Caracteristici generale Managementul desemneaz tiina, arta i tehnica de a planifica, a organiza i a controla elementele unui sistem, ale unui domeniu de activitate specific. Termenul a fost utilizat la nceput de economie, iar apoi s-a extins n toate domeniile de activitate i s-a dovedit a fi eficient prin dezvoltarea caracteristicilor specifice (ex. Managementul resurselor umane, managementul deciziei, etc.). Dar acestea, i au , la rndul lor, manifestri particulare n fiecare domeniu de activitate social: utilitar, medical, educaional, etc. Managementul educaional este tiina i arta de a pregti resursele umane, de a forma personaliti potrivit unor finaliti solicitate de societate i acceptate de individ. Acesta poate finaliza n sens acional, operaional, tactic, procesual, teoretic, global, general, strategic, tiinific. Managementul educaional presupune abordare interdisciplinar. Managementul educaional reprezint o metodologie de abordare global, optim, strategic a activitii de educaie, ansamblul de principii i funcii, de norme i metode de conducere care asigur realizarea obiectivelor sistemului educativ (n ansamblul su sau la nivelul elementelor componente). Elementele se

difereniaz de managementul general prin raportare specific la finalitile educaiei, la resursele umane antrenate. Managementul educaional poate fi analizat: a) la nivel macrostructural (la nivelul sistemului de nvmnt) b) la nivel intermediar(la nivelul instituiei colare) c) la nivel microstructural (la nivelul clasei de elevi, profesorul) 1.2. Relaia managementului educaional cu alte tiine Relaia managementului educaional cu sociologia - sociologia analizeaz managementul educaional din perspectiva teoriilor organizrii i a conducerii diferitelor structuri organizaionale. Relaia managementului educaional cu politologia - managementul la nivelul politologiei este evideniat prin capacitatea de a reflecta simultan tiina i arta conducerii (vezi procesul deciziei politice) Relaia managementului educaional cu psihologia - managementul la nivelul psihologiei i psihologiei sociale reflect mecanismele interne ale activitii umane, la intersecia dintre motivaiile individuale i finalitile sociale. 1.3. Caracteristicile specifice ale managementului educaional caracterul complex al aciunilor ce asigur funcionarea optim a sistemului educaional (planificare, decizie, coordonre, control, strategii i metodologii educaionale) caracterul participativ (implicarea activ a elevilor , profesorilor, prinilor) structurarea problematicii educaionale dup particularitile colectivitii realizarea la nivel macropedagogic (managementul sistemului de nvmnt), intermediar (managementul instituiilor colare) i la nivel micropedagogic (managementul clasei de elevi) precizeaz reguli, condiii i principii specifice care orienteaz elaborarea programelor manageriale educaionale este dinamic (prezint deschidere spre alte domenii) este sistemic i integrativ este prospectiv (anticipeaz pe baza tendinelor de evoluie a sistemului) este indicativ-instrumental (arat cum trebuie realizate obiectivele i aplicate metodologiile) este multifuncional 1.4. Funciile managementului educaional a) planificarea i organizarea sistemului de nvmnt (implic valorificarea tuturor resurselor pedagogice) - umane (cadrele didactice, personal administrativ, elevi, prini); - materiale (spaiul, timpul, baza didactico-material);

- financiare (buget central, local, contribuiile comunitii educative); - informaionale (planuri, programe de nvmnt, ndrumare metodice, materiale curriculare); b) orientarea metodologic a procesului de nvmnt (presupune aciuni de informare, evaluare); c) reglarea i autoreglarea sistemului de nvmnt i a procesului de nvmnt.

Teme pentru reflecie i aplicaii 1. Analizai specificul managementului educaional n raport de managementul general. 2. Identificai cel puin 3 argumente n sprijinul caracterului interdisciplinar al managementului educaional. 3. Precizai n ce const relaia dintre managementul educaional i sociologie, exemplificai. 4. Precizai n ce const relaia dintre managementul educaional i psihologie, exemplificai. 5. Artai n ce const caracterul sistemic i integrativ al managementului educaional. 6. Aducei cel puin 3 argumente prin care s dovedii caracterul prospectiv al managementului educaional. Cursul 2: Managementul clasei de elevi- obiect i problematic 2.1. Specificul managementului clasei de elevi Procesul de conducere (managementul) este o caracteristic a oricrei activiti organizate ce tinde spre o eficien maxim, ori, activitile desfurate n clasa de elevi ndeplinesc atributele corespunztoare oricrei activiti organizate. Cadrul didactic, n activitatea instructiv-educativ pe care o desfoar cu clasa de elevi este cel care: planific activitile instructiv- educative; - organizeaz activitile clasei (fixnd programul, structurile i formele de organizare); - comunic informaiile tiinifice; - conduce activitatea desfurat n clas, direcionnd procesul formrii elevilor prin apelul la normativitatea educaional; - motiveaz, consiliaz i centralizeaz activitatea lor; - evalueaz msura n care scopurile i obiectivele ntr-o etap au fost atinse, etc. Necesitatea abordrii activitilor din clasa de elevi dintr-o perspectiv modern cea a managementului clasei- poate fi multiplu argumentat. Astfel: a) argumente organizaionale- clasa de elevi poate i trebuie s fie analizat din perspectiv organizaional (presupune asocierea unui numr de indivizi cu statute i roluri bine definite, n vederea realizrii unor obiective); b) argumente epistemice (deschiderea spre noi teorii, spre noi abordri tiinifice a tiinelor socio-umane, inclusiv a pedagogiei);

c) argumente istorice (profesorul a fost ntotdeauna persoana care controleaz, dirijeaz pe alii, dar se i autocontroleaz); d) argumente sociologice: - relaiile educaionale se desfoar ntr-un cadru organizaional dinamic; - nvarea este un proces social; e) argumente psihologice: - n clasa de elevi au loc raporturi i interaciuni, luri de poziii personale fa de alii; - adaptarea elevului la cadrele instituionale i organizaionale se desfoar i prin procedee psihologice difereniate; f) argumente manageriale: - pornind de la semnificaia conceptului de management se va nelege c extinderea acestuia i asupra educaiei n general, ct i a activitii educative desfurate n clasa de elevi, n particular, este legitim dar i benefic.

2.1. Paradigma explicativ- conceptuale i metodologice ale studiului managementului clasei de elevi Principalele paradigme care orienteaz domeniul de studiu al managementului clasei sunt: paradigma normativ; paradigma interpretativ.

a) Paradigma normativ pornete de la ideea conform creia reglemantarea conduitei umane se realizeaz printr-un ansamblu de norme explicite i instituionalizate; b) Paradigma interpretativ este centrat pe individ, n diferite ipostaze sociale, pe ideea c o colectivitate este format din persoane ce desfoar acte contiente, care nu pot fi cuprinse ntr-o teorie general. Viaa social este constituit din interaciuni ntre membri ei. Pornind de la cele dou paradigme explicativ-conceptuale s-au putut desprinde cteva aspecte caracteristice ale conceptului de management al clasei (factorii determinani, structura sa dimensional, consecinele unui management defectuos al clasei de elevi, interveniile n situaiile de criz managerial, etc.) Totodat a fost posibil desprinderea notelor eseniale ale acestui concept i deci, definirea sa: - managementul clasei de elevi este domeniul de cercetare n tiinele educaiei, care studiaz att perspectivele de abordare ale clasei de elevi (didactic i psihosocial), ct i structurile dimensionale ale acesteia (ergonomic, psihologic, psihosocial, normativ, relaional, operaional i creativ), n scopul facilitrii interveniilor cadrelor didactice n situaii de criz microeducaional (indisciplin, violen, nonimplicare, etc.) i a evitrii consecinelor negative ale acestora, prin exerciiul microdeciziilor educaionale.

Paradigmele metodologice ale studiului managementului clasei de elevi ne ofer posibilitatea identificrii principalelor instrumente metodologice de investigare a vieii din clasa de elevi: - tehnicile observative; - scalele intuitiv- teoretice (intuitiv- raionale); - exemple de instrumente de evaluare la nivelul clasei de elevi pot fi: - LEI (Inventarul Mediului de nvare); - CES (Scala Mediului colar); - ICEQ (Chestionarul Mediului colar Individualizat); - MCI (Inventarul Clasei Mele ) care este o simplificare a LEI pentru copiii de 8-12 ani.

Teme pentru reflecie i aplicaii: 1. Identificai cel puin 3 argumente prin care s susinei c activitatea desfurat de ctre profesor la clas este o aciune managerial. 2. Explicai modul n care paradigmele normative orienteaz domeniul de studiu al managementului clasei de elevi. 3. Explicai modul n care paradigmele interpretative orienteaz domeniul de studiu al managementului clasei de elevi. 4. Analizai comparativ definiia dat managementului clasei i cea a managementului general i desprindei elementele specifice celui dinti. 5. Argumentai rolul paradigmelor metodologice ale studiului managementului clasei de elevi; exemplificai.

Cursul nr. 3: Clasa de elevi ca grup social specific 3.1. Caracteristicile grupului colar Grupul colar este definit ca organism social colectiv, ca totalitate de persoane reunite cu scopul desfurrii unor activiti specifice. Caracteristicile grupului colar sunt: coeziunea (reflect convergena dintre membrii si); dinamica (evideniaz totalitatea transformrilor care au loc n interiorul su); sintalitatea colectivului (evideniaz totalitatea trsturilor ce caracterizeaz un colectiv concret privit ca ntreg prin care se deosebete de celelalte colective) Clasa de elevi posed caracteristicile grupului primar i anume: cuprinde interaciuni fa n fa; posed structuri care i confer stabilitate; tinde s ating anumite scopuri;

membrii clasei se percep pe ei nii ca fcnd parte din grup

Un rol important n analiza clasei de elevi ca grup primar specific l ocup studiul proceselor de grup ce au loc n interiorul acestuia: - procesul de realizare a sarcinii (sarcina comun este cea de nvare i este precis formulat de ctre profesor i elevi); - procesul de comunicare (se desfoar n strns legtur cu procesul de realizare a sarcinii); - procesul afectiv- axiologic (atracia dintre membrii clasei constituie o condiie fundamental a performanelor colare nalte); - procesul de influen (asigur uniformitatea comportamentelor membrilor clasei). O caracteristic important a grupului colar este omogenitatea . - spre deosebire de alte grupuri sociale, grupul educativ are o compoziie relativ omogen, cel puin din punctul de vedere al vrstei, statutului, nevoilor, intereselor i aspiraiilor. Valenele educative ale grupului colar, eficacitatea sa sunt evideniate de calitatea relaiilor constituite n cadrul acestuia: - relaiile interpersonale n clasa de elevi pot fi relaii de intercunoatere, de intercomunicare, socioafective, de influenare. - relaiile educative, stabilite ntre cadrul didactic i elevi, sunt relaii care determin climatul psihosocial care ia natere n interiorul clasei de elevi i influeneaz, la rndul su, calitatea predrii, nvrii, evalurii. 3.2. Perspective de abordare a clasei de elevi n literatura de specialitate s-au evideniat dou perspective diferite- dar, aflate ntr-o strns legtur- de abordare a clasei ca grup social specific: pespectiva psihosocial; perspectiva didactic.

a) perspectiva psihosocial concepe clasa de elevi ca fiind un grup social unde, ca urmare a interrelaiilor ce se stabilesc ntre membrii si, apare i se manifest ca realitate social cu consecine multiple asupra desfurrii procesului instructiv- educativ: - clasa de elevi constituie cadrul psihosocial al desfurrii activitii de instruire i educare i un cadru de comunicare i socializare. - la nivelul clasei de elevi, considerat ca un grup social cu o dinamic relaional accentuat sunt analizate dou tipuri de fore cu rol orientativ i reglator: - influena personal a profesorului, att ca lider, ct i ca factor exterior; - influena de grup, cu rol important n stabilirea normelor grupului, a modelelor de comportament grupal b) perspectiva didactic

- evidenierea proceselor formative ce au loc n interiorul clasei de elevi subordonate scopului fundamental, predarea, nvarea unor seturi de informaii, atitudini i comportamente i care este supus n mod constant influenelor educative exercitate de coal; - evidenierea aspectului instituionalizat al clasei, asigurat prin fundamentarea activitii de asimilare a cunotinelor pe planurile de nvmnt, programe i norme elaborate de instanele specializate.

Teme pentru reflecie i aplicaii 1. Enumerai i analizai cel puin patru argumente n sprijinul afirmaiei conform creia grupul colar este un grup primar specific. 2. Analizai principalele procese psihosociale care au loc n cadrul grupului de elevi. 3. Analizai rolul procesului de comunicare n ndeplinirea calitativ a sarcinilor colare. 4. Analizai rolul procesului de influen n ndeplinirea calitativ a sarcinilor colare. 5. Argumentai i exemplificai nsemntatea calitii relaiilor interpersonale ce iau natere n clasa de elevi. 6. Care credei c este semnificaia i rolul climatului psihosocial care se constituie n clasa de elevi. 7. Comentai specificul perspectivei didactice, ca perspectiv de abordare a clasei de elevi.

Cursul nr. 4: Factorii determinani ai managementului clasei de elevi Literatura de specialitate apreciaz faptul c principalii factori care determin calitatea managementului la nivelul clasei de elevi sunt: - recrutarea i selecia cadrelor didactice; - formarea cadrelor didactice; - deontologia didactic; - structura familial a colectivului de elevi. 4.1. Recrutarea i selecia cadrelor didactice recrutarea i selecia personalului din nvmnt reprezint activiti interdependente care se nscriu n dimesiunea administrativ a funciunii resurse umane, iar finalitatea lor principal const n asigurarea sistemului de nvmnt cu personal calificat. selecia const n a evalua unul sau mai muli candidai prin prisma unui post vacant n nvmnt i a evidenia o concordan ct mai bun ntre candidat i munca sa. Aceast selecie se bazeaz pe urmtoarele ipoteze: randamentul unui cadru didactic ntr-o clas depinde de cunotinele sale, de abilitile i motivaiile sale, de anumite trsturi de personalitate; acest randament difer n funcie de experiena sa didactic, de natura i calitatea atraciei profesionale, de nivelul aspiraiilor personale i profesionale

Activitile prealabile seleciei vizeaz: - definirea general a postului didactic; - ntocmirea listei operaiilor didactice de ndeplinit (atribuiile, respectiv fia procedural a postului) - stabilirea condiiilor psihice sau materiale legate de ndeplinirea sarcinilor didactice - stabilirea calificrilor cerute (a caracteristicilor psihologice, pedagogice i psihosociale pe care trebuie s le posede un candidat pe postul didactic respectiv) Selecia cadrului didactic parcurge urmtoarele etape: cercetarea candidatului; administrarea unui chestionar de angajare; interviului preliminar; examene psihologice; verificarea referinelor candidatului; vizita medical; intrevederea de angajare; decizia final angajare/respingere.

4.2. Formarea cadrelor didactice Formarea cadrelor didactice trebuie privit prin prisma celor dou etape (faze) absolut obligatorii: formarea iniial; formarea continu.

Literatura de specialitate supune analizei cele trei niveluri de eficien ale formrii cadrelor didactice: aciunea de formare (iniial) ca INPUT; eficiena pedagogic nivelul I; modificarea de comportament- nivelul II; variaia de randament- nivelul III; OUTPUT = performan i ameliorare cantitativ i calitativ a activitii.

n strns legtur cu formarea (competenele didactice) ale cadrelor didactice se pune problema deontologiei didactice: - provenind de la termenul deon (deontos) care semnific ceea ce se cade (ceea ce se cuvine) a fi fcut, termenul de deontologie didactic vizeaz semnificaiile pe care cadrul didactic le d normelor prevzute n codurile deontologiei (scrise sau nescrise) i maniera n care acestea sunt traduse n comportamentul de rol Managementul clasei de elevi este analizat i n strns legtur cu abordarea teoretic i practic a disciplinei n clasa de elevi. exist astzi opinii conform crora managementul clasei de elevi este sinonim cu asigurarea unei discipline ferme n acest spaiu colar;

educaia este o aciune organizat ceea ce nseamn c ea presupune cu necesitate acceptarea i respectarea unor cerine, reguli, norme.

Rolul conductor asumat de educator n impunerea i urmrirea respectrii regulilor asociat cu gradul de libertate acordat elevului au constituit nucleul controverselor pedagogice n interpretarea disciplinei colare , n general, s-au confruntat dou opinii opuse: permisivismul i autoritarismul: permisivismul, i are originea n concepia lui J.J.Rousseau, conform creia constrngerea

exterioar prin dispoziii, ordine, interdicii, pedepse nbu manifestrile spontane ale copilului i deci, constituirea personalitii sale; autoritarismul , conform creia, ntruct natura uman este prin esena ei predispus spre

manifestri negative, fapt care implic cu necesitate msuri severe de constrngere. Desigur, succesul unui management al clasei presupune o anumit grij pentru prevenirea unor situaii de criz, problematic, iar atunci cnd se impune, se are n vedere utilizarea unor strategii diverse de intervenie a cadrului didactic, strategii de natur managerial.

Teme pentru reflecie i aplicaii 1. Alegei varianta/ variantele corecte de rspuns: factorii care determin calitatea managementului la nivelul clasei de elevi sunt: A. recrutarea i selecia cadrelor didactice; B. formarea cadrelor didactice; C. internalizarea situaiilor educative; D. deontologia didactic; E. structura familiar a colectivului de elevi. variante de rspuns: 1. A+B+C+D 2. A+B+D+E 3. A+C+D+E 2. Argumentai rolul seleciei cadrelor didactice n asigurarea unui management al clasei de elevi de calitate. 3. Enumerai i comentai activitiile prealabile seleciei personalului didactic. 4. Enumerai i analizai cel puin 3 argumente n sprijinul necesitii formrii continue a cadrelor

didactice. 5. Analizai relaia ce exist ntre deontologia didactic i comportamentul de rol al profesorului. 6. Sintetizai principalele avantaje i dezavantaje ale autoritarismului n relaia profesor elev.

Cursul nr.5: Structura dimensional a managementului clasei de elevi

Analiza managementului clasei de elevi este cu att mai complet cu ct se iau n considerare i principalele sale dimensiuni. Avem n vedere: dimensiunea ergonomic; dimensiunea psihologic; dimensiunea social; dimensiunea normativ; dimensiunea operaional; dimensiunea inovatoare.

5.1. Dimensiunea ergonomic vizeaz: a) dispunerea mobilierului n clas: - din punct de vedere ergonomic, mobilierul colar este realizat corespunztor caracteristicilor psihosomatic ale elevilor i adecvat spaiului de clas, n timp ce, dintr-o perspectiv didactic, acesta trebuie instalat i reglat dup obiectivele instructiv-educative ale activitii - n ultimii ani se pune accentul pe modularitatea mobilierului colar, astfel nct acesta s poat fi reorganizat, compus i descompus n funcie de sarcina didactic fundamental i de stilul educaional al cadrului didactic. b) vizibilitatea, reprezint o substructur dimensional a managementului clasei de elevi, dependent de ergonomia acesteia. vizibilitatea este o constant ergonomic apropiat de igiena colar i presupune adaptarea

spaiului colar al clasei, inclusiv al mobilierului, la necesitile somato-fiziologice i de sntate ale elevilor. - este recomandat astfel stimularea unei dinamici a poziiilor ocupate n bnci de ctre elev, astfel nct permutrile succesive s nu ncalce legile biologice, fizice i medicale anterioare, dar, totodat s nu contravin nici normelor de psihopedagogiei instructiv-educative i de socializare ale elevilor. c) amenajarea slii de clas - clasa trebuie amenajat nu numai dup reguli de ordin instructiv-educativ, ci i estetic (un simbol al clasei, cteva seturi de fotografii cu membrii clasei, etc.- au rolul lor n evidenierea culturii grupale a clasei de elevi. 5.2. Dimensiunea psihologic vizeaz att caracteristicile de ordin strict psihologic, ct i cele care in de psihologia educaiei elementele centrale ale dimensiunii psihologice sunt reprezentate de cunoaterea i respectarea particularitilor individuale ale elevilor (capacitatea de munc, gradul de motivare, etc.) 5.3. Dimensiunea social vizeaz caracteristicile grupului clas comparativ cu cele ale grupului social n general. Pentru aceste caracteristici un loc aparte l ocup sintalitatea grupului i problematica liderilor

La fel de important este i structura informaiei n grupul de elevi, ct i capacitatea de transmitere a acestora. 5.4. Dimensiunea normativ vizeaz ansamblul de norme, de reguli care regleaz ntreaga desfurare a activitii n grupul colar. Aceste norme pot fi: - explicite (norme prescriptive, clar exprimate); - implicite (norme ascunse, mai puin clar exprimate, dar subnelese) Un rol important l are, din acest punct de vedere, modul de raportare al profesorului la cultura normativ a clasei. Totodat, conflictul de norme poate deveni nu numai un factor constructiv, ci i unul distructiv, atunci cnd intervin factori ce ar putea scinda organizaia grupal. 5. 5. Dimensiunea operaional vizeaz diferitele proceduri i strategii ale cadrului didactic atunci cnd situaia grupului-clas necesit acest fapt.

Pentru cele mai reprezentative strategii de intervenie amintim: strategia de dominare; negocierea; fraternizarea; strategia bazat pe ritual i rutin; terapia ocupaional; strategia de susinere moral.

dimensiunea operaional a managementului clasei de elevi este reprezentat i de problema conformrii la anumite norme socio- educaional aciunea de influen educaional desfurat de cadrul didactic n scopul respectrii normelor explicite de ctre elevi se soldeaz, de cele mai multe ori, cu fenomene de conformare acceptat, n sensul aderrii la anumite seturi normative i standardele larg acceptate la nivel de grup; fr conformare, viaa de grup, i implicit, viaa colar ar fi imposibil. 5.6. Dimensiunea inovatoare reprezint o condiie esenial a optimizrii interaciunilor educaionale. Interdependena atitudinal i de intervenie a cadrului didactic n situaii de criz este dependent de capacitile inovatoare ale acestuia. Schimbarea, ca trstur definitorie ale demersurilor manageriale ale cadrului didactic, presupune un set corecturi aduse mereu aciunii educaionale. Agentul schimbrii este nsui cadrul didactic; Inovaia reprezint pentru managementul clasei de elevi singura modalitate de a personaliza un set de norme i reguli specifice constituirii grupului colar.

Teme pentru reflecie i aplicaii 1. Argumentai necesitatea analizei multidimensionale a managementului clasei de elevi. 2. Precizai semnificaia i coninutul dimensiunii ergonomice a managementului clasei de elevi. 3. Precizai semnificaia i coninutul dimensiunii psihologice a managementului clasei de elevi. 4. Precizai semnificaia i coninutul dimensiunii sociale a managementului clasei de elevi. 5. Precizai semnificaia i coninutul dimensiunii normative a managementului clasei de elevi. 6. Precizai semnificaia i coninutul dimensiunii inovatoare a managementului clasei de elevi.

Curs nr. 6. Nivelul interacional al managementului clasei de elevi 6.1. Relaii i interaciuni educaionale n clasa de elevi Personalitatea elevului se contureaz i se manifest n interdependen cu viaa grupului din care face parte. n viaa grupului colar se manifest urmtoarele tipuri de relaii: relaii de intercunoatere; relaii de intercomunicare; relaii socio-afective prefereniale relaii de influenare.

6.2. Influena personal a cadrului didactic n clasa de elevi influena educaional este aciunea organizat i structurat exercitat asupra unei persoane n vederea formrii sau schimbrii unor comportamente (atitudini), din punct de vedere al managementului clasei de elevi, procesul de influen educaional poate fi analizat din dou perspective: influena personal a profesorului att ca lider ct i ca factor exterior; influena de grup.

influena personal a profesorului este determinat de 4 factori: - relaia afectiv stabilit ntre profesor i elevi; percepia elevului asupra profesorului; folosirea n exces a influenei de ctre profesor; gradul de individualizare a strategiilor de intervenie ale cadrului didactic.

6.3. Implicarea social i personalitatea elevilor n ultimii ani conceptul de implicare (n principal de implicare n sarcin) este mult utilizat n literatura psihosociologic. Iniial implicarea a fost definit doar n raport de componentele ei cognitive i acionale, deci ca o atitudine a indivizilor numai de a se identifica cu sarcina, de a aprecia c activitatea lor face parte din propria persoan.

Implicarea n activitatea educaional era apreciat ca fiind gradul n care o persoan se identific psihologic cu activitatea sa (calitatea de a fi social este dobndit de implicarea indivizilor numai prin raportare la valorile i scopurile generale ale clasei de elevi). 6.4. Atracia interpersonal n clasa de elevi Factorii care influeneaz atracia interpersonal sunt: proximitatea, similaritatea i complementaritatea. a) proximitatea este reprezentat de preferina pentru persoanele (colegii) care-i desfoar activitatea n aproprierea noastr. b) similaritatea presupune alegerea persoanelor care ne aseamn foarte mult n plan aptitudinal, valoric i motivaional. c) Complementaritatea corespunde n plan psihologic, cu identificarea tipurilor de diade ce i pot face pe parteneri s rezolve elemente de personalitate reciproc necesare (ex. diadele) 6.5. Comunicarea interpersonal Din pespectiva managementului clasei de elevi, comunicarea interpersonal are o nsemntate vital. Formele ei sunt: comunicarea verbal; comunicarea nonverbal.

un loc aparte l ocup paraverbalul (modul concret al vorbirii noastre): volumul vocal, ritmul vorbirii, tonalitatea, articularea cuvintelor. 6.6. Personalitatea cadrului didactic analiza managementului clasei de elevi nu poate fi complet fr o analiz a personalitii cadrului didactic. Aceast analiz trebuie s aibe n vedere: personalitatea de baz; personalitatea cristalizat; stilul educaional al cadrului didactic; stilul managerial al cadrului didactic.

privind stilul managerial al cadrului didactic, literatura de specialitate analizeaz cele trei dimensiuni caracteristice ale acestuia: omogene i structurate: cunotine, credine, convingeri, stri afective. nivelul strategic: proiectarea i planificarea; nivelul instrumental, care este dependent de situaie i presupune adaptarea la exigenele i variabilele situaiei.

Teme pentru reflecie i aplicaii 1. Caracterizai principalele tipuri de relaii interpersonale care se manifest n viaa grupului colar. 2. Precizai rolul relaiilor de influenare n orientarea grupului-clas spre sarcinile didactice.

3. Comentai semnificaia conceptului de implicare social din perspectiva managementului educaional. 4. Analizai implicaiile n plan educaional a atraciei interpersonale n cadrul grupului colar. 5. Comentai rolul i nsemntatea comunicrii nonverbale n procesul instructiv educativ.

Curs nr.7 Rolurile manageriale de baz ale cadrului didactic Sunt supuse analizei rolurile manageriale de baz ale cadrului didactic. Acestea vizeaz: a) planificarea stabilirea operaional a obiectivelor; analiza detaliat a resurselor educaionale i manageriale; precizarea activitiolor ce se vor organiza pentru realizarea obiectivelor; stabilirea i ealonarea n timp a responsabilitilor (pentru cadrul didactic dar i pentru elevi) b) organizarea : cele mai importante principii ale organizrii sunt: coordonarea ; echilibrul autoritate-putere-responsabilitate; unitatea de comand; delegarea

c) controlul i ndrumarea: principalele funcii ale controlului sunt: funcia de supraveghere (a funcionrii procesului); funcia de conexiune invers; funcia de prevenire a eventualelor situai de criz educaional; funcia de corecie i perfecionare.

d) evaluarea: evaluarea la nivelul managementului clasei de elevi nu trebuie confundat cu evaluarea docimilogic. Din perspectiva managerial, evaluarea reprezint verificarea msurii n care scopurile i obiectivele dintr-o anumit etap au fost atinse. Principalele componente (etape) ale evalurii manageriale sunt: - obinerea informailor; - prelucrarea statistic a acestora; - elaborarea aprecierilor (n vederea optimizrii proceselor interacionale din clasa de elevi) e) consilierea Cadrul didactic, din perspectiva managementului clasei de elevi va trebui s desfoare i o activitate de consiliere. Principalele faze ale consilierii sunt: clasificarea (identificarea situaiei de criz); formularea (realizarea unei judeci de valoare cu privire la situaia problematicii);

ncheierea (cnd cadrul didactic i elevul pot s constate finalizarea procesului i reluarea relailor normale profesor-elev sau elev-elev);

f) decizia educaional, este din punct de vedere managerial, un proces de alegere n mod deliberat a unui mod de aciune pentru a ajunge la un anumit rezultat. Ea reprezint selectarea unui anumit curs al aciunii dintr-un numr de alternative. Clasificarea deciziilor se realizeaz dup mai multe criterii: - dup gradul de cunoatere a efectelor: - decizii de rutin; - decizii creatoare.

- dup cmpul de aciune, nivelul ierarhic implicat: - decizii strategice ( afecteaz cel mai profund viaa instituional a colii; ex. decizii de politic colar. decizii tactice (privesc actul educaional din cadrul clasei de elevi).

Etapele actului decizional sunt: a) pregtirea deciziei: identificarea problemelor; obinerea informaiilor; selecionarea, organizarea i prelucrarea informaiilor; elaborarea variantelor de activitate i a proiectelor de msuri.

b) adoptarea deciziei i msurilor de aplicare. c) aplicarea deciziei i urmrirea ndeplinirii, aceasta vizeaz: comunicarea deciziei; explicarea i motivarea pentru elevi a deciziei; organizarea aciunii practice; controlul ndeplinirii deciziei; reglarea optimal a aciunii; deciziile de corectare a aciunii; evaluarea rezultatelor obinute.

Cea mai bun decizie este aceea care poate fi funcional, att pe termen lung, ct i pe termen scurt. Miestria unui cadru didactic se poate evalua i dup modul de luare a deciziilor educaionale.

Teme pentru reflecie i aplicaii 1. Analizai rolurile manageriale de baz care revin cadrului didactic. 2. Identificai principalele faze ale deciziei educaionale.

3. Analizai comparativ planificarea i organizarea din perspectiva managementului clasei de elevi. 4. Care este specificul controlului i al ndrumrii didactice. 5. Argumentai nsemntatea consilierii pentru optimizarea procesului didactic.

Curs nr. 8.: Consecinele negative ale unui management defectuos al clasei de elevi Analiza studiilor de criz educaional determinate de un management defectuos al clasei de elevi a evideniat o serie de consecine negative ale acestuia. Printre acestea cele mai frecvente sunt: oboseala, supra-ncrcarea elevilor, lipsa de motivare a clasei, deprecierea climatului, minciuna, agresivitatea, etc. 8.1. Oboseala a fost analizat n literatura de specialitate din dou perspective diferite: - cea a teoriei toxinelor (oboseala este pus pe seama acumulrii de substane toxice); - cea a pierderii resurselor energetice ale organismului (al sistemului nervos central) Instalarea strii de oboseal, de epuizare apare i atunci cnd: sunt activiti i sarcini monotone, repetitive; perspectivele elevilor pentru activiti este limitat, etc.

Se observ c, din punct de vedere al managementului educaional, oboseala poate fi privit ca; oboseal obiectiv (cnd elevul este centrat ntr-o activitate epuizant); oboseal subiectiv (cnd apare plictiseala, dezinteresul elevului pentru activitate)

8.2. Supra ncrcarea O cauz major a supra ncrcrii elevilor la coal n sistemul de instruire cu orar variabil (cnd are loc dup-amiaza, elevii muncesc n condiii fizice, psihologice i intelectuale extrem de nefavorabile comparativ cu cursurile de diminea). 8.3. Lipsa de motivare a clasei nvarea nu poate fi analizat temeinic fr a se lua n considerare motivaia elevilor pentru aceasta. Ea poate fi: motivaie extrinsec/ motivaie intrinsec; motivaie cognitiv/ motivaie afectiv; autocontrol motivaional.

Literatura de specialitate evideniaz o serie de strategii de autostimulare a unui copil n sala de clas. (de pild, una dintre ele este folosirea limbajului interior : Vei face mai bine data viitoare).

Copiii trebuie sa fie invatati sa-si faca cunoscute si sa-si argumenteze parerile in public Copiii trebuie sa invete strategii ce implica colaborarea si participarea active. 8.4. DEPRECIEREA CLIMATULUI EDUCATIONAL Managementul clasei de elevi se preocupa de doua aspecte fundamentale : 1. prevenirea comportamentelor negative ; 2. interventia si tratarea acestora. Climatul educational este un indicator al sanatatii unui grup educational

( indica: atmosfera , moralul , starea afectiva a clasei), este produsul unor raporturi interpersonale la diverse niveluri . Principalele tipuri de climat educational : - climat indus , caracterizat printr-un mod de neangajare , nepasare a elevilor , rutina distantare de , depersonalizare ; - climat deschis; rezultat al unui management adecvat , care determina un comportament deschis al elevilor , fara teama si inhibitie , care ii stimuleaza sa participe la activitatea comuna. 8. 5. ALTERAREA CLIMATULUI EDUCATIONAL-ABANDONUL SCOLAR Investigatiile de specialitate au demonstat ca poate fi stabilita o corelatie semnificativa intre procesele manageriale negative, ca si deprecierea climatului educational ( si in consecinta a abandonului scolar). La cazurile de abandon scolar se adauga ,desigur, cauze de ordin socio-economic sau disciplinar. Un management educational defectuos , chiar daca nu determina in mod direct abandonul scolar , in mod indirect il favorizeaza. 8.6. MINCIUNA , este un comportament verbal si non-verbal , care apare deseori datorita unor greseli de tip managerial ale cadrului didactic. Pentru a descoperi minciuna in afirmatiile elevilor trebuie sa ne concentram nu asupra cuvintelor rostite, ci asupra tonului vocii , gesturilor , mimicii elevilor(limbajul non-verbal). Important este sa fie luate in consideratie si pauzele nejustificate , ezitarile si lapsusurile celui care vorbeste. Unele elemente de decodificare a minciunii sunt : - durata manifestarilor non-verbale ; - miscarile spontane ; - nuantele si intensitatile mesajelor verbale. 8.7. AGRESIVITATEA agresivitatea nu este un sentiment, ci o forma de comportament ; ea implica o forma de intentionalitate; Analiza agresivitatii din perspectiva paradigmelor sale explicative are urmatoarea structura : a) paradigma biologica sustine instinctul agresiv al omului care s-ar afla la originea razboaielor; b) paradigma frustrare-agresivitate , sustine ca , in general , cel frustrat dezvolta un comportament agresiv; c) paradigma socio-culturala factorii care pot regla comportamentele agresive sunt recompensele , pedeapsa si indiferenta . Deseori , in clasa de elevi , impulsul agresiv este limitat la competitie , la atac verbal ( la baza sa , ar fi o subapreciere a Eu-lui , o autoevaluare scazuta). Reglatorul social al agresivitatii este atasamentul , atractia pentru sarcinile scolare , instituirea unui climat favorabil interactionarii. Agresivitatea infantila se dezvolta in raport cu contraactiunea pedagogica si tactul pedagogic. Aparitia si dezvoltarea unor atitudini si comportamente agresive sunt intr-o dependenta totala de non-interventiile sau de interventiile manageriale eronate. TEME PENTRU REFLECTIE SI APLICATII 1. Argumentati necesitatea unui management educational adecvat , ca premisa a evitarii unor consecinte negative , a unor fenomene de devianta scolara 2. Identificati principalele modalitati prin care profesorul poate evita fenomenul de oboseala obiectiva si oboseala subiectiva (plictiseala) manifestata la nivelul elevilor. 3. Cum credeti ca poate actiona profesorul pentru evitarea supraincarcarii elevului? 4. Ce este autocontrolul motivational si cum poate fi dezvoltat la elevii clasei? 5. Care sunt conditiile necesare unui climat educational deschis , favorabil activitatii instructiveducative? 6. Cum comentati concluziile la care ajunge analiza agresivitatii din perspectiva paradigmei frustrareagresivitate?

CURSUL NR. 9 Situatiile de criza educationala in clasa de elevi 9.1. Caracterizarea situatiilor de criza educationala Situatia de criza educationala se defineste ca fiind un eveniment (complex de evenimente ) neasteptate,dar si neplanificate , generatoare de periculozitate pentru climatul , sanatatea ori siguranta organizatiei ( a clasei) respective si a membrilor acesteia . Criza educationala se caracterizeaza prin faptul ca : - are o declansare instantanee , fara avertizare ; debuteaza de regula prin afectarea sistemului informational (viciaza mesajele); - ingreuneaza comunicarea prin destructurarea canalelor ; - urmareste instaurarea starii de confuzie ; - faciliteaza instalarea climatului de insecuritate , genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare valorica; - nu poate fi asemanata cu vre-un element stabil, deci creeaza impresia ca e imposibil sa se gaseasca vre-o solutie de interventie eficienta pe termen scurt. - ea cauzeaza traumatisme psihice si organizationale paralizand sau chiar stopand activitati curente , destructurand echilibrul organizatiei scolare. Atitudini favorizante aparitiei fenomenului de criza : - interventii tardive si lipsite de promptitudine ; - reactii singulare , incoerente si absenta unor strategii clare pe termen lung; - absenta fermitatii si inconsenventa prin neasumarea responsabilitatii interventiilor; - reprezentarea eronata a situatiei care genereaza sentimentul incompetentei si al neincrederii in sine; - teama de represalii din partea superiorilor ierarhici in cazul interventiilor personale si declansarea unei stari de asteptare. Principalele tipuri de crize: a) Dupa gradul de dezvoltare in timp: - instantanee (apar brusc , fara a putea fi anticipate). - intermitente (dispar in urma masurilor de interventie , insa reapar dupa o perioada de timp) b) dupa gradul de relevanta : - critice ( pot duce la destructurarea organizatiei) - majore(au efecte importante fara a impiedica insa redresarea organizationala) c) dupa numarul subiectilor implicati: - crize individuale - crize de grup - crize collective, globale. In interiorul clasei de elevi pot constitui crize educationale acele conflicte si situatii relationale greu controlabile intre: -elevi - profesori-parinti - inter-clase. Concluzionand , criza este un eveniment educational semnificativ , provocat de o schimbare radicala , caracterizata printr-o instabilitate temporala. 9.2. Gestionarea situatiilor de criza educationala Etapele activitatii de gestiune a situatiilor de criza sunt: a) identificarea si cunoasterea (particularizarea situatiilor de criza la nivelul spatiului scolar); b) etiologia situatiilor de criza (identificarea cauzelor care le-au generat); c) decizia(identificarea unui numar mai mare de alternative pentru decizie si luarea deciziei in timp scurt) d) programul de interventie (esalonarea in timp a pasilor);

e) aplicarea masurilor; f) controlul; g) evaluarea(un obiectiv esential al etapei evaluative il constituie concluziile rezultate si angajarea tuturor celor implicate in actul de cunoastere si de prevenire a viitoarelor situatii de criza. ); o criza poate fi si formativa ( poate sa indeplineasca si functii ameliorative , dependente de competentele manageriale. TEME PENTRU REFLECTIE SI APLICATII 1. Caracterizati situatia de criza educationala ; exemplificati. 2. Precizati trei argumente prin care sa demonstrati ca anumite atitudini ale profesorului pot favoriza aparitia situatiilor de criza educationala; 3. Clasificati principalele tipuri de criza educationala ; exemplificati; 4. Identificati etapele pe care le parcurge gestionarea situatiilor de criza educationala; 5. Imaginati un program de interventie pentru o astfel de situatie.

CURS 10 Stiluri si strategii de interventie ale cadrului didactic in situatii de criza educationala

10.1. Stiluri de interventie Se considera ca , de regula , in situatiile de criza se impun doua stiluri manageriale de interventie diferite : a) stilul managerial incompetent este un stil pasiv caracterizat prin faptul ca managerul: - sta si asteapta sa treaca efectele crizei; - critica colaboratorii; - pune cauzele crizei pe seama factorilor externi ; -are o atitudine acuzatoare la adresa dificultatilor care l-au coplesit; -instaureaza un climat apasator , demotivant , in organizatie ; - se inconjoara de subalterni mediocri dar devotati. b) stilul managerial competent-este un stil activ , caracterizat prin faptul ca managerul: - restrange activitatea organizatiei la cote minime; - deleaga responsabilitatea ; - actioneaza pe toate planurile pentru redresarea situatiei - forteaza si insista; - isi calculeaza un profit minim de criza; - motiveaza subalternii. 10.2. Strategii de interventie ale cadrului didactic in situatii de criza educationala Pasii pe care trebuie sa-i urmeze managerul (cadrul didactic) in gestionarea si organizarea interventiilor in cazul unor situatii de criza sunt : a) Etapa I : - scapa de urgente; - ordoneaza-ti ideile , nu te pierde!! - decompenseaza-te (de nimicuri); - anticipeaza raul ; - planifica; -fixeaza prioritati; - nu amana decizia; - formeaza echipe. b) Etapa a II-a - fa-ti feed-back-ul ; -micsoreaza pauzele; -mentine transparenta;

-fii flexibil; - lupta impotriva birocratiei. 10.3. Interventia in cazul abaterilor liniare Parametrii dupa care poate fi analizata o situatie care implica interventia sau noninterventia sunt: - durata abaterilor comportamentale ; - frecventa abaterilor; - susceptibilitatea de contaminare la nivel de grup. - structurile personalitare afectate ; - consecintele in planul evolutiei elevului respective. Aceste elemente sunt legate de ceea ce , in sens psiho-pedagogic , defineste copilul cu tulburari de comportament .O clasificare a tulburarilor de comportament vizeaza trei niveluri , si anume : 1. Nivelul individual cuprinde copiii; cu variatii ale dispozitiei sau ale activitatii (labilitate); agitati . Heteroagresivi si autoagresivi emotivi si inhibati ; cu comportament fobic , obsesional . 2. Nivelul relational cuprinde copiii : indiferenti; intorsi spre sine (introvertiti); izolati; opozanti; dependenti; revendicativi (afectivitate). 3. Nivelul social cuprinde copiii: cu manifestari delicvente; fugarii . Tulburarile comportamentale nu pot fi intelese decat prin raportarea la dezvoltarea bio-psiho-sociala a copilului . De o mare insemnatate sunt variabilele socio-familiale (istoria grupului familial , istoria relatiei parintilor , istoria cuplului parental , cultura familiala). Primul pas intreprins de cadrul didactic in momentul deciziei de interventie este diagnoza si prognoza comportamentala . Modalitatile de examinare sunt : observarea comportamentului scolar; cunoasterea universului relational; cunosterea trecutului. Consemnarea datelor se face cu ajutorul unei fise individuale de examinare psihopatologica in care sunt specificate : 1. anamneza; 2. simptomatologie- diagnostic; 3. Factori etiologici si de prognostic. Pasii specifici pentru analiza unui asemenea caz de abatere sunt : - observarea pasiva a copilului; - necesitatea distantari in raport cu o modalitate de relationare indusa de copil; - elaborarea unei relatii mai structurate prin decodarea problemelor practice ale copilului; -elaborarea unui proiect pedagogic centrat pe elementele ascultarii active. Semnalele nonverbale sunt fundamentele ascultarii active. Interventia cadrului didactic in situatiile problematice (de abatere , de exemplu)presupune planificarea in functie de tipul problemei ;ea poate capata forma unei asistente psihologice . Majoritatea abaterilor comportamentale in clasa nu sunt datorate insa numai unor patologii psihologice , cat mai ales unor tulburari adaptative si de comportament . Principalele stadii de analiza si de interventie a cadrului didactic intr-o situatie de criza educationala (abatere comportamentala) sunt :

a) prezentarea problemei; b) evaluarea problemei; c) modalitatile de interventie , cum ar fi : - creearea climatului echilibrat de invatare; - evitarea si prevenirea greselilor educationale; - cultivarea intereselor si a preocuparilor scolare prin recunoasterea si aprecierea reusitelor; - integrarea intr-un sistem de terapie de grup. d) elaborarea planului de interventie . Un loc aparte il ocupa interventia in cazul copiilor cu CES . 10.4. Interventia in cazul abaterilor comportamentale grave Abaterea comportamnetala grava este atitudinea antisociala ce poate ajunge pana la incalcarea legilor de drept.. Se includ aici diferitele forme de agresiune , de distrugere a bunurilor , de violari grave ale regulilor scolare (absenteeism , fuga de la domiciliu, fuga de la scoala etc.). Se recomanda ca in cazul identificarii unor astfel de cazuri grave , cadrul didactic sa apeleze la o echipa interdisciplinara pentru solutionarea lor . Din compunerea echipei vor face parte consilierul scolar , parintii copilului, organele de politie , factori de reeducare (dupa caz). 10.5. Strategii de negociere in clasa de elevi In multe situatii de criza educationala cadrul didactic indeplineste rolul de mediator , care implica abilitati manageriale . Reusita intr-o negociere educationala se obtine sustinand idea ca , pentru a dobandi ceva , trebuie sa acorzi partenerilor sansa de a obtine si ei ceea ce vor prin prezentarea inca de la inceput a intentiei si a disponibilitatilor de negociere. Principalele strategii de negociere sunt: concurenta (este recomandabila atunci cand stii ca ai dreptate dar nu te poti apara); compromisul(pentru a castiga timp in intelegerile temporare); colaborarea ; acceptarea (este opusul concurentei )-neglijarea propriilor interese in scopul satisfacerii altora. ; evitarea. Concluzia oricarei negocieri este intelegerea care este mult mai buna decat orice s-ar obtine fara negociere. Principalele stiluri ale negociatorului sunt : negociatorul cooperant ; negociatorul afectiv; negociatorul conflictual; negociatorul demagog. Una din strategiile de interventie cele mai controversate in planul managementului clasei de elevi este pedeapsa . Din punct de vedere managerial , pedeapsa este utila ca mijloc de dirijare pentru respectarea unei norme. Maiestria cu care un cadru didactic aplica pedeapsa este legata insa de experienta sa didactica , de stilul sau managerial si educational. TEME PENTRU REFLECTIE SI APLICATII 1. Analizati comparativ stilul managerial competent si stilul managerial incompetent. 2. Precizati care sunt parametrii dupa care poate fi analizata o situatie care implica interventia /noninterventia cadrului didactic ; argumentati si exemplificati. 3. Analizati principalele stadii de interventie a cadrului didactic intr-o situatie de criza educationala. 4. Imaginati un plan de interventie pentru un caz de absenteism scolar. 5. Aratati in ce situatie profesorul poate indeplini rolul de mediator / negociator in cazul unei situatii de criza educationala. 6. Analizati comparativ stilul abordat de negociatorul cooperant si cel conflictual.

Cursul nr. 11

Managementul organizatiei scolare problematica si continut 11.1. Managementul scolar caracterizare Managementul scolar reprezinta conducerea sistemului si a procesului de invatamant , la nivelul unitatilor de baza, institutionalizate in retea : gradinite , scoli primare , scoli gimnaziale , scoli liceale , scoli profesionale , colegii facultati , unitati specializate in instruire postuniversitare si in organizarea educatiei permanente (perfectionarea, reciclarea profesionala , educatia adultilor etc.) Problematica realizarii managementului scolar poate fi analizata urmarindu-se : - rolul scolii ca unitate de baza a sistemului de invatamant; - rolul si evolutia organizatiei scolare; - conducerea scolii din perspectiva manageriala. Scoala ca organizatie angajeaza nu numai calitatea sa de factor principal al educatiei , ci si valoarea sa de mediu educational. Scoala este, prin definitie, o organizatie nonbirocratica , este o institutie care inlocuieste ierarhia pe verticala, centrata pe autoritatea unei functii sau paralelism intre functiile manageriale , cu o ierarhie functionala, centrata pe regalaje si autoreglaje realizabile intre cele trei functii manageriale : planificare-organizare; orientare metodologica; perfectionare-cercetare didactica. Managementul scolii implica : - adaptarea organizatiei la mediul social; - realizarea scopurilor organizatiei prin structuri de organizare raportate la cerintele mediului inconjurator; - integrarea organizatiei in raport cu cerintele sistemului social prin orientarea metodologica a activitatii de predare-invatare evaluare; - continuitatea organizatiei prin stimularea modelului cultural specific. Scoala poate fi raportata la tipurile de organizare posibila la nivel institutional; Criteriile care devin operationale vizeaza : - gradul de structurare a organizatiei; - gradul de implicare a membrilor organizatiei; - gradul de raportare la alte organizatii. Din aceasta perspectiva, analiza scolii ca unitate de baza a sistemului de invatamant reflecta nu numai caracteristicile ei, ci si nivelul de cultura organizationala , exprimat in plan pedagogic si in plan social. 11.2. Cultura organizationala a scolii Aceasta exprima un anumit nivel de sanatate organizationala .Sanatatea organizationala a scolii exprima un nivel superior de cultura organizationala care permite adaptarea pedagogica rapida la finalitatile si conditiile sistemului social. Sanatatea organizationala a scolii depinde nu numai de cultura sa organizationala, ci si de eficienta actiunilor sale evaluative in conditiile sociale prin: - capacitatea de interactiune cu mediul; - capacitatea de valorificare a entropiei; - capacitatea de rezolvare a conflictelor interne; - capacitatea de functionare autonoma; - capacitatea de autoreglare. Organizatia scolara poate fi definita ca ansamblul de valori , atitudini , reprezentari ale tuturor actorilor educationali implicati ,direct sau indirect, in procesul educational. Elementele organizatiei scolare sunt atat cele implicate in cultura institutiilor scolare, cat si cele implicate in cultura scolara a clasei de elevi. Ca elemente de baza ale culturii manageriale putem aminti : capacitatea de organizare a activitatilor concrete : - capacitatea directorilor de a coordona si conduce activitatea administrativa a scolii;

- capacitatea lor de a controla activitatile educative; - capacitatea de a planifica obiective si strategii educationale etc. abilitate in abordarea relatiilor umane prin manifestarea competentelor comunicative , de negociere, de solutionare a conflictelor etc. In cultura manageriala scolara apar si blocaje , bariere in comunicare, care pot fi determinate de incapacitatea de a negocia (cu institutiile din comunitatea respective, cu elevii , cu parintii , cu cadrele didactice , cu alte organizatii scolare) , lipsa capacitatii de proiectare strategica , a capacitatii de realizare a analizelor de marketing educational etc. Dintre prejudecatile , stereotipurile si reprezentarile specifice unei organizatii scolare, amintim: - profesorul functionar; - elevul subordonat; - izolarea salii de clasa si a scolii; - aplicarea uniforma in tot sistemul de invatamant a regulamentelor , materialelor didactice si masurilor de reforma stabilite la nivel central; - promovarea omogenitatii (inclusiv a claselor de nivel, acum cand tendinta este de integrare in colective cu abilitati mixte); - comunicare predominant verticala si descurajarea comunicarii orizontale; - tendinta de a evita conflictele in locul abordarii altor strategii de rezolvare a conflictelor(negocierea , arbitrajul, medierea etc.) 11.3. Caracteristici ale managementului organizatiei Descrierea si analiza unei culturi manageriale se poate face : prin evidentierea aspectelor vizibile(simboluri , ceremonii, ritualuri , modele de comportament,vestimentatie , atitudini etc) ; prin evidentierea aspectelor mai putin vizibil, dar care definesc elementele de nuanta ale acesteia (valorile, norme,reprezetari etc.)

TEME PENTRU REFLECTIE SI APLICATII 1. Caracterizati managementul scolar si precizati specificul sau in raport cu managementul general. 2. Analizati cultura organizationala a scolii si precizati rolul ei in formarea personalitatii elevilor. 3. Cum caracterizati sanatatea organizationala a scolii ? 4. Cum isi exprima managerul scolar abilitatea sa in abordarea relatiilor umane? Exemplificati. 5. In ce situatii pot aparea barierele (blocajele) comunicationale si cum afecteaza acestea sanatatea organizationala a scolii?

Cursul nr. 12 Managementul de curriculum Managementul curriculumului are in vedere organizarea , elaborarea si evaluarea curriculumului scolar. 12.1. Principalele elemente componente ale managementului de curriculum a) politica generala a scolii si cultura organizationala; b) sistemul de reguli si norme care reglementeaza viata scolara (regulamentul scolar , regulamentul de ordine interioara , seturile de norme privind comportamentele premise , obligatorii si interzise , cat si situatiile de aplicare); c) proiectele de influenta organizationala realizate de catre profesori(planificari calendaristice, planuri de lectie etc.); d) amenajarea spatiului (procurarea si accesul la resursele educationale); e) organizarea colectivului de elevi (frontala , pe grupuri , individuala-si posibilitatea schimbarii acesteia pe parcurs , in functie de nevoile educationale concrete);

f) comportamentul profesorului si al elevului; g) disciplina ; h) respectarea de sine si a celorlalti; i) evaluarea( care poate fi formative sau numai sumativa). 12.2. Tipuri de curriculum , standarde curriculare Curriculum ul contine orice activitate educativa elaborata de scoala si dirijata spre un scop , care are loc in interiorul scolii sau in afara ei. In sens larg , conceptual de curriculum poate fi interpretat ca proiect educational , ca proces si ca produs. - ca proiect educational , cuprinde relatii intre obiective , continuturi , timp strategii , evaluare; - ca proces , vizeaza listele de continuturi ; - ca produs, vizeaza toate documentele curriculare (cele care alcatuiesc curriculumul national (plancadru de invatamant , programe analitice , manuale scolare , ghiduri metodologice , ghiduri de evaluareetc). In sens restrans , se refera la continuturile scolare incluse in programele scolare , la experientele de invatare ale elevilor. Tipuri de curriculum a) curriculum formal , diferentiat in : - curriculum nucleu; - curriculum la decizia scolii Curriculum nucleu (general sau core curriculum) se refera la cunostinte , abilitati si comportamente obligatorii. Curriculum-ul la decizia scolii se poate elabora sub trei modalitati: - optionalul la nivelul discipinei ; - optionalul la nivelul ariei curriculare ; - optionalul la nivelul mai multor arii curriculare ( pornind de la un obiectiv interdisciplinar ). b) curriculum specializat - diferentierea pe categorii de cunostinte , de proceduri , aptitudini ( arii curriculare ) c) curriculum explicit , scris , oficial - specific unei institutii educationale concrete d) curriculum informal , implicit - vizeaza alte ocazii de invatare , alte oportunitati ( familia , mass media , grupuri de prieteni etc. ) e) curriculum ascuns experienta de invatare care se dobandeste din mediul psiho social si cultural al clasei ( climatul de studio , personalitatea profesorului , relatiile interpersonale , sistemul propriu de valori etc. ) f) curriculum absent nu este predat si transmite elevilor mesajul ca aceste elemente nu sunt importante in cultura scolara , in cariera lor . g)curriculum virtual mesajele prevalente in si prin mass- media h) curriculum acceptat ceea ce elevii au invatat in mod efectiv in timpul secventelor de instruire si de totalitatea influentelor instructiv educative care au avut un effect real asupra elevilor ; i) curriculum predat experienta de invatare oferita direct de edcatori in activitatea curenta ; j) curriculum de suport materiale curriculare aditionale , ghiduri pentru profesori , software educational ; k) curriculum testat ( evaluat ) experienta de invatare concretizata in teste , probe de examinare ,etc. l) curriculum invatat ceea ce elevul invata de fapt ca urmare a actiunii cumulate a celorlalte tipuri de curriculum. Un alt concept , corelat cu cel de curriculum , este cel de standarde curriculare de performanta ; acestea vizeza criterii de evaluare a calitatii procesului de invatare ; indica gradul in care sunt atinse obiectivele fiecarei discipline de catre elevi la sfarsitul fiecarei trepte de invatamant obligatoriu . -pe baza lor vor fi elaborate nivelurile de performanta precum si itemii necesari probelor de evaluare . Elaborarea standardelor are in vedere : - finalitatile de treapta si pe ciclu de scolaritate; - obiectivele cadru si cele de referinta ale disciplinei ; - caracteristicile psihopedgogice ale varstei scolare vizate.

12.3 . Componente ale curriculum-ului Aceste componente sunt : - elemente de filozofia educatiei ; - finalitati ; - continuturi ; - strategii didactice; - metodologii de evaluare a performantelor scolare . Incepand cu anul scolar 1998- 1999 , in Romania , s-a aplicat Curriculum-ul National , care cuprinde : - curriculum national pentru invatamantul obligatoriu - planurile- cadru de invatamant pentru clasele I- XII / XIII , documente care stabilesc ariile curriculare , obiectele de studiu si resursele de timp necesare abordarii acestora . Curriculum oficial (formal) are urmatoarele elemente componente : - documentele de politica educationala (ex. legea invatamantului , rapoarte si analize ale institutiilor educationale , etc. ) - finalitatile pe niveluri de scolaritate ; - planul cadru pentru fiecare ciclu de scolaritate ; - programele scolare ; - manuale si mijloace auxiliare uzul elevilor ; - ghiduri si alte materiale complementare pentru profesori ; - instrumente de evaluare ; Curriculum- ul de baza ( nucleu ) cuprinde : - ariile curriculare ; - numarul de ore proiectate - disciplinele aferente Exista patru zone de elaborare a curriculum-ului: a) zona administrativa- globala ( competente administrativ- birocratice ) b) zona grupala sau individuala ( competenta grupurilor de profesori sau a fiecarui profesor in parte ) ; c) zona institutionala ( competente institutionale ale unei scoli anume ); d) zona materiala ( competente in conceperea si utillizarea altor materiale ) 12.4.Evaluarea curriculum-ului - pentru fiecare program educational si chiar pentru fiecare situatie educationala in parte este necesara construirea unui sistem de evaluare specific , cu obiective , proceduri si instrumente specifice. - pentru ca sistemul de evaluare sa fie operational , evaluatorul trebuie sa raspunda la intrebarile : - ce evaluam ? ( cunostinte , atitudini , deprinderi , performante , obiective propuse de professor , resurse , rezultate etc. ) - de ce evaluam ? - cui foloseste evaluarea ? - pe cine evaluam ? - cand evaluam ? In procesul evaluarii pot fi folosite mai multe tehnici : - tehnica raspunsului scurt ; - tehnica alegerii duale ( da nu , adevarat fals ); - tehnica perechilor (stabilirea unor corespondente intre cuvinte , fraze, etc) - tehnica alegerii multiple ( alegerea raspunsului correct dintr-o lista de rspunsuri posibile ) Teme pentru reflectie si aplicatii 1) Aratati insemnatatea si locul managementului de curriculum in cadrul managementului educational. 2) Precizati modul de inerpretare a conceptului de curriculum in sens larg . 3) Precizati modul de interpretare a conceptului de curriculum in sens restrans. 4) Analizati curriculum-ul formal si curriculum-ul informal si precizati asemanarile si deosebirile dintre ele 5) Ce este curriculum-ul la dispozitia scolii ? ; exemplificati

6) Precizati care sunt componentele Curriculum-ului National si modul in care ele se obiectiveaza la diferite niveluri de scolaritate . 7) Precizati continutul conceptului de standarde curriculare de performanta Cursul nr. 13 Managementul de proiect 13.1. Proiectul; definitie si conditii de realizare : - Proiectul poate fi definit ca un set de intentii generale privind orientarea dezvoltarii ( individuala sau institutionala ) - Planul : o colectie de activitati legate intre ele , duse la indeplinire organizat , avand obiective si rezultate clar definite , care urmaresc atingerea finalitatilor stabilite in proiect Sunt analizate , in general , doua tipuri de conditii pe care trebuie sa le indeplineasca un proiect : conditii strategice si conditii tactice a) Conditiile strategice : -adecvarea ( sa fie potrivit atingerii scopurilor si obiectivelor stabilite ) -fezabilitatea ( caracterul realist ) ; - economicitatea ( consum optim de resurse ); - simplitatea si precizia ( sa cuprinda acele obiective si sa aloce acele resurse necesare si suficiente realizarii intentiilor ). - sistematizarea si claritatea in concepere si redactare ; - unitatea si consistenta ( sa nu contina contradictii ) - continuitatea ( fiecare actiune sa le pregateasca pe cele viitoare ) ; - flexibilitatea ( adaptarea la situatii noi ) ; - incadrarea optima in timp ; - viabilitatea si repetabilitatea . b)Conditiile tactice: - consultarea expertizei in domeniu ; - respectarea cadrului normativ; -luarea in considerare,in procesul decizional , a mai multor cursuri alternative de actiune ; - explorarea impactului proiectului asupra misiunii si prioritatilor organizatiei ; - stabilirea programelor si actiunilor concrete in vederea atingerii obiectivelor stabilite ; - identificarea posibilitatilor de dezvoltare profesionala si personala ; -selectarea solutiilor originale si creative pentru problemele aparute ; -stabilirea procedurilor concrete si a indicatorilor de performanta 13.2.Tipologia proiectelor in educatie Proiectul educational ( didactic ) configureaza orientarile esentiale ale educatiei , valorile societatii ) In ceea ce priveste procesul educational , putem aminti Metoda invatarii prin proiecte care se caracterizeaza prin : - orientarea catre activitate si produsul ei ; - inter si transdisciplinaritate - motivarea elevilor ; - descoperirea propriilor abilitati in procesul muncii ; - conectarea la probleme sociale , la situatii concrete ; - organizarea in comun a procesului de invatare. Proiectul curricular , ca actiune de configurare si anticipare a activitatilor si proceselor educationale concrete ; Proiectul institutional ( de infiintare sau dezvoltare a scolii ) , ca instrument al politicii manageriale a directorului . Acest proiect se caracterizeaza prin faptul ca : - concentreaza atentia asupra finalitatilor educatiei ; - asigura concentrarea tuturor domeniilor functionale ale managementului

( curriculum , resurse , etc. ) - asigura coerenta transpunerii strategiei pe termen lung a scolii intr-o lista de obiective pe termen scurt . - asigura dezvoltarea personala si profesionala ; - intareste parteneriatele din interiorul si exteriorul unitatii scolare 13.3. Elemente definitorii ale proiectului institutional Caracteristicile proiectului scolii sunt : - are o determinare multipla ( tinte strategice ale dezvoltarii , situatia , conditiile si resursele concrete ale scolii si comunitatii ) - are valoare strategica ( este conceput pentru o perioada de cel putin trei ani si sufera modificari pe parcurs ); - are caracter situational ( este elaborat in functie de modul si conditiile concrete in care functioneaza scoala , de tendintele ei de evolutie ) - are doua componente articulate : strategica si operationala - se elaboreaza de la general la particular; - este negociat ( se realizeaza prin comunicare ; participare si responsabilizare ) Organizarea activitatii in cadrul proiectului include : - listarea activitatilor concrete; - clasificarea activitatilor; - procurarea si alocarea efectiva a resurselor ; - desemnarea persoanelor/ echipelor ce vor conduce . Un proiect de dezvoltare institutionala poate avea urmatoarea structura : a) Componenta strategica alcatuita din: - viziunea ( imaginea ideala a ceea ce scoala isi doreste sa realizeze in viitor ) ; - scopurile strategice ( deriva din misiune si reflecta prioritatile scolii , aspecte ce trebuie dezvoltate sau ameliorate ); - optiunile strategice ( deriva din misiune si scopuri si se formuleaza luind in considerare punctele tari . b)Componenta tactica este data de planificari si planuri in care sunt formulate : - obiectivele ; - activitatile concrete ; - responsabilitatile ; - resursele ,etc. Obiectivele vor fi operationale ( deci concrete , realizabile , masurabile ) Pentru fiecare activitate se vor formula clar responsabilitatile si resursele educationale alocate.

13.4. Proiecte educationale europene Proiectele educationale de cooperare europeana ( programele comunitare) sunt instrumente privilegiate de actiune operationala a U E si reprezinta un ansamblu coerent de proiecte si actiuni organizate dupa un calendar ce permite realizarea obiectivelor politicilor educationale europene . Exemple de astfel de proiecte sunt : a) SOCRATES structurat pe mai multe sectiuni , fiecare definite de obiective proprii -vizeaza proiecte de educatie interculturala , formarea continua a personalului din invatamant , utilizarea noilor tehnologii in educatie , invatarea limbilor straine si educatia adultilor . b) ERASMUS traditie si continuitate in invatamantul superior European ; - initiat in 1987, vizeaza mobilitatea studentilor in cadrul parteneriatelor dintre institutiile de invatamant superior europene. - din 1995,ERASMUS devine subcomponenta a programului SOCRATES c) COMENIUS este o sectiune a programului SOCRATES si urmareste promovarea cooperarii in domeniul educatiei la toate nivelurile de invatamant preuniversitar .

- implica parteneriat si comunicare intre gradinite, scoli si chiar institutii de invatamant superior care au preocupari in domeniul educatiei interculturale. d) LINGUA urmareste promovarea invatarii limbilor straine si se adreseaza invatamantului de orice nivel si de orice tip . - limbile tinte pentru LINGUA sunt toate limbile oficiale ale UE: daneza , olandeza, engleza, finlandeza, franceza, germana, greaca, italiana, portugheza, spaniola si suedeza. e)EURIDICE este reteaua europeana de informare asupra educatiei ( Ex: noile programe in domeniul educatiei si formarii tineretului ). f) GRUNDTVIG promoveaza educatia generala , culturala si sociala a adultilor ; urmareste aplicarea principiului educatiei de-a lungul intregii vieti . g) MINERVA urmareste dezvoltarea unei dimensiuni europene in cadrul invatamantului deschis si la distanta si folosirea tehnologiei informationale si comunicationale in educatie . h) LEONARDO DA VINCI se centreaza pe imbunatatirea calitatii si capacitatii de invatare prin sistemele de pregatire profesionala TEME PENTRU REFLECTIE SI APLICATII 1) Aratati insemnatatea si locul managementului de proiect in cadrul managementului educational 2) Precizati semnificatia conceptului de proiect 3) Analizati comparativ conditiile strategice si tactice pe care trebuie sa le indeplineasca un proiect 4) Argumentati rolul proiectelor educationale in procesul de optimizare a activitatii instructiveducationale 5) Caracterizati proiectul scolii si aratati in ce consta valoarea sa strategica 6) Ce sunt proiectele educationale de cooperare europeana si care este rolul lor in perfectionarea procesului instructiv-formativ din scolile romanesti Cursul nr. 14.: COMPETENTE MANAGERIALE 14.1. Competente manageriale generale Competentele manageriale decurg din responsabilitatile si rolul pe care acestea le indeplinesc in cadrul organizatiei Se considera ca managerul are zece roluri , grupate in trei categorii : - prelucrarea informatiilor ; - elaborarea deciziilor; - angajarea in relatii interpersonale. a)Rolurile informationale sunt : - monitor ( trebuie sa fie in centrul retelei de informare a organizatiei ); - difuzor ( trebuie sa fie cel care filtreaza si disemineaza informatia ) - purtator de cuvant ; b)Rolurile decizionale sunt : - initiator ; - mediator; - factor de alocare a resurselor; - negociator. c) Rolurile interpersonale sunt : - reprezentant al grupului ; - lider ; -factor de legatura ( realizeaza conexiunea cu alta grupa , organizatie, parteneriate ) Exista trei categorii generale de capacitati necesare oricarui manager : conceptuale, umane si tehnice. Competentele conceptuale constau in capcitatea managerului de a vedea organizatia ca pe un intreg , de a cunoaste locul fiecarui departament in organizatie. Abilitatile umane capacitatea managerului de a lucra cu oamenii , de a-i motiva , de a relationa . Competentele tehnice cunoasterea metodelor , tehnicilor si a echipamentului implicat. Modelul managerial propus de Ericsson privind competentele are in vedere urmatoarele

capacitati intelectuale; respectul de sine ; deschiderea spre ceilalti ; perspectiva ( a stapani situatia in intregul ei ) obiective si rezultate ( capacitatea de a analiza asteptarile si rezultatele , spirit dezvoltat de a intreprinde , perseverenta , asumarea responsabilitatilor , etc. ) Trasaturile importante ale unui manager sunt : caracterul , initiativa , devotamentul , previziunea, intuitia , deschiderea intelectuala , flexibilitatea , puterea de convingere . Calitatile si abilitatile manageriale pot fi : a) intelectuale ( gandire critica ; capacitate de conceptualizare , capacitate de a prognoza , de a diagnoza , etc. ) b) antreprenoriale , organizationale ( capacitate de decizie , competente de proiectare, motivare , evaluare , comunicare ) c) socio- emotionale .( autocontrol , spontaneitate , autoestimare corecta , adaptabilitate , etc. ) d) interpersonale ( incredere , centrarea pe dezvoltarea celorlalti , capacitatea de a-i influenta pe ceilalti , capacitatea de a asculta alte pareri ,atitudinea pozitiva , etc.) 14.2. Competente specifice managerilor educationalui Ipostazele manageriale ale profesorului in sistemul de invatamant romanesc sunt : - profesor ( dupa sustinerea examenului de titularizare ) - profesor- diriginte ; - profesor- metodist; - profesor consilier scolar; - profesor- director; - profesor- inspector; Calitatile unui cadru didactic trebuie sa fie : - personalitate calda , energie si vitalitate : - dorinta reala de a-i ajuta pe altii sa se dezvolte si de a se autoforma continuu; - competente si abilitati interpersonale ; - flexibilitate , responsabilitate , adaptare continua; - cunoasterea si entuziasmul fata de domeniul predate; - credibilitate in ochii elevilor; - incredere in propriile forte . 14.3. Competente generale si specifice ale personalului didactic a) competente metodologice ; b) competente de comunicare si de relationare; c) competente de evaluare a elevilor; d) competente psiho- sociale; e) competente tehnice si tehnologice ; f) competente de management al carierei. Alaturi de aceste competente generale ale cadrelor didactice supunem analizei si competentele generale ale personalului de conducere si control ( directori , directori adjuncti , inspectori scolari ); a) competente de comunicare si relationare ; b) competente de utilizare a tehnologiilor informationale; c) competente de conducere si coordonare ; d) competente de evaluare ; e) competente psiho-sociale f) competente de gestionare si administrare a resurselor; g) competente care vizeaza dezvoltarea institutionala; h) competente care vizeaza self-managementului( evolutia propriei cariere ). In viitor managerii vor face dovada unor calitati noi ca : - raspunsuri rapide si eficiente la schimbare ; - gandire strategica si viziune asupra organizatiei ca intreg; - utilizarea eficienta a resurselor financiare;

- intelegerea rolului informatiei si a tehnologiei informationale ; - angajare emotionala interna; - asumarea riscului in luarea deciziilor . Teme pentru reflectie si aplicatii : 1) Analizati cateva dintre principalele competente manageriale si aratati rolul lor in activitatea organizatiei. 2) Analizati comparativ competentele conceptuale si competentele tactice ; exemplificati. 3) Analizati competentele specifice managerului scolar. 4) Precizati continutul si semnificatia competentelor relationale ale managerului scolar 5) Precizati continutul si semnificatia competentelor de management al carierei .

UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Psihologie-Pedagogie PLATFORMA BLAKBOARD Pedagogie, anul III Codul cursului: Denumirea cursului: Managementul clasei de elevi i educaional Tip curs: obligatoriu, anul III ID Durata cursului/ Nr. credite: semestrial, 6 credite Perioada de accesare: 1 oct. 2007-1 oct. 2008 Manuale recomandate: Roxana Tudoric, (2007), Managementul educaiei n contextul european, Editura Meronia, Bucureti. Romi Iucu, (2006), Managementul clasei de elevi, Editura Polirom, Iai Obiective didactice: - nsuirea coninutului i semnificaiilor conceptului de management educaional; - formarea reprezentrilor corecte cu privire la specificul managementului clasei de elevi; - dezvoltarea capacitii de evaluare a consecinelor negative ale unui management defectuos al clasei; - evaluarea rolului i atributelor profesorului-manager; - identificarea coninutului i semnificaiilor managementului organizaiei colare; - evaluarea rolului diferitelor tipuri de management educaional (managementul de curriculum, de proiect, managementul comunicrii i al deciziilor); Modul de stabilire a notei finale: Test-gril Consultaii pentru studeni: n fiecare vineri ntre 16:30 20:30 la sediul facultii din Braov, str. Turnului nr. 5 Adrese e-mail pentru contactul cu studenii: Titularul cursului: Conf. univ. Dr. EUGEN DAVID Adresa facultii: Braov, str. Turnului nr.5 Coninutul teoretic al cursului: 1. Managementul educaional- caracterizare general i specific 2. Managementul clasei de elevi- obiect i problematic 3. Clasa de elevi ca grup social specific 4. Factorii determinani ai managementului clasei de elevi 5. Structura dimensional a managementului clasei de elevi 6. Nivelul interacional al managementului clasei de elevi 7. Rolurile manageriale de baz ale cadrului didactic 8. Consecinele negative ale unui management defectuos al clasei de elevi 9. Situaiile de criz educaional n clasa de elevi 10. Stiluri i strategii de intervenie ala cadrului didactic n situaii de criz educaional 11. Managementul organizaiei colare- problematic i coninut 12. Managementul de curriculum 13. Managementul de proiect 14. Managementul relaiilor umane. Negociere i conflict