Sunteți pe pagina 1din 14

LECTOR: BODOC CRENGUTA EXERCITII PROPUSE PENTRU ANUL III, SEMESTRUL II I.

Elaborarea situatiilor financiare (5 exercitii)

1. Care este mrimea ajustrii valorii imobilizrilor corporale i necorporale, cunoscndu-se urmtoarele elemente (valorile sunt exprimate n mii lei): cheltuieli cu despgubiri, donaii i activele cedate 5.000, venituri din vnzarea activelor i alte operaii de capital 7.000, venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante 8.000, venituri din creane reactivate 2.000, venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizrilor financiare 5.000, venituri din provizioanele pentru deprecierea imobilizrilor corporale 800, cheltuieli cu amortizarea imobilizrilor 2.000.

Contul de profit si pierdere : Ajustari de valoare privind imobilizarile corporale si necorporale = Cheltuieli ( ct.6811 +ct.6813 ) Venituri (ct.7813 )

Analizam fiecare element in parte astfel : -cheltuieli cu donatii, despagubiri = alte cheltuieli din exploatare ct.658 -venituri din vanzare active = alte venituri din exploatare ct.7583 -venituri din provizioane pentru deprecierea activelor cir. = ct.7814 se refera la activele circulante -Venituri din creante reactivate =alte venituri din exploatare =ct.754 -venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare =venituri financiare ct.7863 -venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale = ct.7813 = venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere privind activitatea de exploatare - cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor = ct.6811 = cheltuieli de exploatare privind amortizarile , provizioanele si ajustarile pentru depreciere .

Ajustari de valoare = (ct.6811 + ct.6813 ) - ct 7813 = 800 2000 = -1200

Ct.6813 = cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea imobilizarilor Ct.6811 = cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor Ct.7813 = venituri din ajustari pentru deprecierea imobilizarilor

2. Societatea ALFA vinde un program de contabilitate la un pre de vnzare de 200.000.000 lei. Preul stabilit include o sum de 20.000.000 lei aferent serviciilor de personalizare a programului la nevoile ntreprinderii i de actualizare a acestuia la noile prevederi legislative. Cnd recunoate societatea ALFA veniturile din serviciile prestate?

Alfa recunoaste in momentul vanzarii un venit de 180.000.000 lei si un venit in avans de 20.000.000 lei reprezentat de serviciul de asistenta tehnica , care este recunoscut ca venit in perioada in care este prestat efectiv acest serviciu . In contabilitate veniturile din vanzari de bunuri se inregistreaza in momentul predarii bunurilor catre cumparatori, al livrarii lor pe baza facturii sau in alte conditii prevazute in contract , care atesta transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective , catre clienti . Pentru prestarile de servicii , OMFP 3055 / 2009 prevede : veniturile din prestari de servicii se inregistreaza in contabilitate pe masura efectuarii acestora . Prestarea de servicii cuprinde inclusiv executarea de lucrari si orice alte operatiuni care un pot fi considerate livrari de bunuri (pct.259, alin11)

3. Cifra de afaceri a unei ntreprinderi ce realizeaz vnzri prin coresponden, cu clauz de returnare, este de 250.000.000 lei. Statisticile arat c 3% din produse sunt returnate. Marja brut medie practicat de ntreprindere este de 14%. Care din urmtoarele afirmaii este adevrat? a) ntreprinderea nu recunoate venitul din vnzare deoarece ncasarea acestuia este incert; b) ntreprinderea recunoate venituri la limita costurilor angajate pentru vnzarea produselor sale; c) ntreprinderea recunoate venituri din vnzri de 250.000.000 lei i constituie un provizion pentru garanii acordate clienilor de 1.050.000 lei ; d) ntreprinderea recunoate un venit din vnzri de 248.950.000 lei; e) ntreprinderea recunoate un venit din vnzri de 35.000.000 lei.

Notiuni de teorie : In spiritul principiului prudentei se constituie provizioane pentru riscuri si cheltuieli care cumuleaza pana in momentul utilizarii lor volumul sumelor incluse in cheltuielile anuale . Ele sunt destinate finantarii riscurilor si cheltuielilor pe care evenimente trecute sau actuale le fac probabile (litigii, penalitati , impozite , cheltuieli provocate de reparatii ce se repartizeaza pe mai multe exercitii ). Cazurile cele mai tipice sunt : a ) litigiile, amenzile si penalitatile , despagubirile , daunele si alte datorii incerte ; b ) cheltuieli legate de activitatea de service in perioada de garantie si alte cheltuieli privind garantia acordata clientilor ; c ) provizioane pentru dezafectarea imobilizari corporale si alte actiuni similare legate de acestea ; d ) provizioane pentru restructurare ; IAS 37 Provizioane , active si datorii contingente prevede ca un provizion este recunoscut in contabilitate numai in momentul in care : a.) Intreprinderea are o obligatie curenta legala sau implicita generata de un eveniment anterior a1 ) obligatie legala in cazul in care rezulta : -dintr-un contract , in mod explicit sau implicit , -din legislatie , sau -ca efect al legii a 2) obligatie implicita este cea care rezulta din actiunile unei intreprinderi in cazul in care : -din practica anterioara , din politica scrisa a firmei sau dintr-o declaratie suficient de specifica , intreprinderea a indicat partenerilor sai ca isi asuma anumite responsabilitati , si -ca rezultat , intreprinderea a indus partenerilor ca isi va onora acele responsabilitati. b.) Este probabila (exista mai multe sanse de a se realiza decat de a nu se realiza )ca o iesire de resurse care sa afecteze beneficiile economice sa fie necesara pentru a onora obligatia respectiva . c.) Poate fi realizata o actiune credibila (rezonabila, o buna estimare, relevanta ) a valorii obligatiei .

Raspuns : c) ntreprinderea recunoate venituri din vnzri de 250.000.000 lei i constituie un provizion pentru garanii acordate clienilor de 1.050.000 lei ; Exista o obligatie presenta ca rezultat al unui eveniment trecut = vanzarea produselor Este probabila o iesire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare = contravaloarea marfii returnate . Este necesar un provizion pentru cea mai buna estimare a contravalorii bunurilor returnate

Numeroase intreprinderi (societatile de vanzare prin corespondenta in special) ofera clientilor acestora posibilitatea returnarii marfurilor daca acestia sunt nemultumiti. Aceasta clauza un reprezinta un obstacol pentru inregistrarea veniturilor in momentul vanzarii daca vanzatorul este in masura sa estimeze in mod fiabil cantitatea de marfuri care va fi returnata. Este suficient sa se constituie un provizion Daca marja bruta reprezinta in medie 14 % , intreprinderea va trebui sa previzioneze 250.000.000 x 3% x 14 % cu titlul de retururi previzibile. Acest provizion va fi in mod evident , reintegrat rezultatului pe masura retururilor efective.

4. La 31.12.N, societatea GAMA determin valoarea recuperabil pentru un utilaj pe care intenioneaz s-l cedeze la 150.000.000 lei, valoarea sa contabil fiind de 200.000.000 lei. Potrivit normei IAS 36, GAMA nregistreaz la aceast dat un provizion pentru deprecierea utilajului n valoare de 50.000.000 lei. Pe 15 februarie N+1, GAMA vinde utilajul la 100.000.000 lei. GAMA trebuie sau nu s ajusteze situaiile financiare ale exerciiului N? De ce?

Pretul de vanzare obtinut pe utilaj confirma valoarea recuperabila a acestuia . Decizia de a ceda utilajul fusese luata inainte de 31.12.N, iar scaderea pretului reflecta conditiile existente inainte de data bilantului . GAMA contabilizeaza ajustarea pentru deprecierea utilajului : 6813 = 2913 50.000.000 5. n cursul exerciiului N, ntreprinderea X ncaseaz dividende n valoare de 100 milioane lei. Cum influeneaz aceast operaie tabloul fluxurilor de trezorerie, tiind c dividendele primite nu aparin activitii de exploatare, iar fluxurile de trezorerie din exploatare se calculeaz prin metoda indirect?

Fluxurile de trezorerie , care provin din dobanzi si dividende incasate , trebuie sa fie prezentate separat de cele care sunt generate de dobanzile si dividendele platite. Totodata ele trebuie sa fie determinate pe cele 3 categorii de activitati . Dividendele incasate influenteaza fluxurile de trezorerie din activitatea de investitii , cu semnul + .

XII. Alte lucrari efectuate de expertii contabili si de contabilii autorizati (9 exercitii) 1. Suntei interesat s devenii acionar la ntreprinderea AVNTUL S.A. Din surse mai mult sau mai puin oficiale aflai urmtoarele informaii: capitalul social al ntreprinderii este de 500 mld. lei i a crescut de 5 ori de la data nfiinrii ntreprinderii;
ntreprinderea a fost ntotdeauna profitabil; dividendul pe aciune este de 50.000 lei i este superior dividendelor aferente majoritii celorlalte titluri cotate pe piaa de capital; ntreprinderea a emis n trecut obligaiuni care n urmtorii 3 ani se vor converti n aciuni; managerii ntreprinderii sunt remunerai n funcie de profitul obinut. Sunt suficiente informaiile de mai sus pentru a lua decizia de investire? La o prima vedere informatiile par destul de optimiste s ne-ar putea conduce spre decizia de investitie . Dar , un expert un poate lua o decizie de investitie fara o analiza amanuntita. Pentru a lua o decizie se recomanda sa incercam sa intram in posesia unor informatii suplimentare precum : - Care a fost modalitatea de crestere a capitalului social (aport in natura, in numerar, operatii interne , conversia unor datorii) ; - Care este situatia trezoreriei intreprinderii , deoarece rentabilitatea un este o garantie a existentei unei trezorerii indestulatoare ; - Existente obligatiunilor convertibile va determina in viitor cresterea numarului actiunilor aflate in circulatie si , prin urmare , diminuarea dividendului aferent unei actiuni (firma emite obligatiuni = s-a imprumutat ; firma va converti obligatiunile in actiuni ) - Cum a evoluat remuneratia managerilor deoarece acestia pot fi tentati sa adopte politici contabile care sa duca artificial la maximizarea profitului (exista posibilitatea manipularii informatiilor contabile managerii sunt platiti in functie de profit ) Deasemenea mai sunt necesare si alte informatii : -care este obiectul de activitate si de facut comparatie cu firme similare -faptul ca un-si ramburseaza imprumuturile = lipsa de lichiditate .

2. Suntei managerul ntreprinderii ALFA, care are ca obiect de activitate producia i comercializarea de confecii. V aflai n momentul renegocierii contractului cu un client. Din analiza situaiilor financiare, dar i din alte surse, suntei n posesia urmtoarelor informaii: clientul i-a majorat capitalul social prin aport n numerar;
anual este raportat un profit modest; ndatorarea pe termen scurt este excesiv;

o parte semnificativ din datoriile fa de furnizori nu a fost achitat n cursul exerciiului anterior; clientul se afl n litigiu cu doi furnizori importani; n ultimul exerciiu financiar clientul a procedat la vnzarea masiv de mijloace fixe. Vei decide continuarea relaiilor contractuale cu acest client? Raspuns : NU ! Decapitalizare = si-a vandut partea de active Un semn important este vanzarea activului imobilizat. Se pune problema cu ce o sasi desfasoareactivitatea . Alt element faptul ca este in litigiu cu doi furnizori importanti . Clientul i-a majorat capitalul social prin aport n numerar este posibil sa fi fost pe capitaluri negative .

3. n exerciiul N, ntreprinderea a efectuat cheltuieli cu modernizarea unui program informatic. Cheltuielile au inclus modificarea designului, creterea rapiditii de prelucrare a datelor i adaptarea pentru lucrul n reea. Valoarea total a modernizrii s-a ridicat la 50.000.000 lei. Costul de achiziie al programului informatic este de 200.000.000 lei iar amortizarea cumulat la data ncheierii modernizrii este de 100.000.000 lei. Durata de via util este de 4 ani iar amortizarea este liniar. Analizai influenele modernizrii asupra programului informatic. Daca modernizarea ridica parametrii initiali (ceea ce este cazul nostrum+ creste rapiditatea de prelucrare a datelor , adaptarea la lucrul in retea) se majoreaza valoarea imobilizarii existente si se va recalcula amortismentul lunar , eventual modificandu-se si durata de functionare . 4. Care din urmtoarele sunt schimbri de politici contabile i care sunt schimbri de estimri? (a) schimbarea gradului de recuperare al creanelor; (b) schimbarea metodei de amortizare; (c) schimbarea metodei de evaluare la ieire a stocurilor de la CMP la FIFO; (d) reevaluarea imobilizrilor corporale evaluate la cost; (e) schimbarea duratei de utilitate a activelor amortizabile.

POLITICILE CONTABILE :reprezinta principiile , bazele , conventiile , regulile si practicile specifice aplicate de o entitate la intocmirea si prezentarea situatiilor financiare anuale . Exemple de politici contabile sunt urmatoarele : -alegerea metodei de amortizare a imobilizarilor; -reevaluarea imobilizarilor corporale sau pastrarea costului istoric al acestora -capitalizarea dobanzii sau recunoastrea acesteia drept cheltuiala -alegerea metodei de evaluare a stocurilor -contabilitatea stocurilor prin inventarul permanent sau intermitent, etc. TEHNICILE DE ESTIMARE - sunt metode adoptate de o entitate pentru a determina smele monetare corespunzatoare bazelor de evaluare ale elementelor situatiilor financiare . Tehnicile de estimare implementeaza aspectele legate de evaluare ale politicilor contabile . O poltica contabila va specifica baza de evaluare a unui activ , iar daca exista incertitudini cu privire la suma monetara atribuibila acestei baze , aceasta va fi determinata recurgand la o tehnica de estimare . -schimbarea bazei de evaluare reprezinta o modificare de metoda contabila . Modificarea politicilor contabile poate fi efectuata numai de la inceputul unui exercitiu financiar . Nu sunt pemrise modificari ale politicilor contabile pe parcursul unui exercitiu financiar . O estimare poate necesita revizuirea ori de cate ori au loc schimbari privind circumstantele pe care aceasta s-a bazat , sau ca urmare a unor informatii noi , sau a unei mai bune experiente . Ca rezultat al incertitudinilor inerente activitatilor comerciale , multe elemnte din situatiile financiare un pot fi evaluate cu precizie ci pot fi doar estmate. De exemplu se pot solicita estimari ale : -clientilor incerti , -uzurii morale a stocurilor; -valorii juste a activelor financiare si a datoriilor financiare; -duratelor de viata utile ale activelor amortizabile etc. Raspuns : -schimbari de politici : b, c , d -schimbari de estimari : a , e .

5. n exerciiul N, M a vndut societii P (asociere n participaie n care deine un interes de 40%) mrfuri la preul de 150.000 u.m. Mrfurile au fost achiziionate de la o societate din exteriorul grupului la costul de 120.000 u.m. P a vndut unei societi din afara grupului 50% din mrfurile cumprate de la M la preul de 90.000 u.m. La 31.12.N, n

bilanul societii M exist o crean fa de societatea F nencasat n sum de 120.000 u.m. Ce nregistrri sunt necesare la nivel consolidat pentru eliminarea efectelor acestei tranzacii? Societatea M : M vinde filialei marfuri un profit creatin cadrul grupului Inregistram achizitia marfii : 371 = 401 120.000 Inregistram vanzarea marfurilor catre filiala : 411 = 707 150.000 Inregistram descarcarea gestiunii : 607 = 371 120.000 Societatea P : P vinde in exteriorul grupului, dar achizitia se face de la M eliminam rezultatele interne ( s-a creat un profit artificial in cadrul grupului ) Inregistram achizitia marfii : 371 = 401 150.000 Inregistram vanzarea marfurilor in afara grupului: 411 = 707 90.000 Inregistram descarcarea gestiunii: 607 = 371 75.000 ( 50 % ) Deci : in bilantul societatii M la creante gasim : 150.000 aferente lui P In bilantul societatii P la furnizori gasim : 150.000 aferente lui M Eliminam aceste conturi reciproce : 401 = 411 150.000

In interiorul grupului s-a creat un profit artificial . In mod normal am fi inregistrat : Achizitia : 371 = 401 120.000 Grupul vinde marfa catre terti 411 = 707 90.000 Descarcarea gestiunii : 607 = 371 60.000 (50%) Rezultatul pe grup este altul decat luat pe fiecare in parte . In 607 avem 195.000(120.000 + 75.000 )si trebuia sa avem 60.000 in contul de profit si pierdere avem o cheltuiala mai mare artificial de 135.000 pe care o vom elimina din contul de profit si pierdere consolidat Aceeasi situatie si pentru venituri : avem 240.000 (15.000 + 90.000 )si trebuia sa avem 90.000 trebuie sa diminuam veniturile . Pe baza rezultatului exercitiului : - Eliminam cheltuielile - Eliminam veniturile Inregistram : 121 = 607 135.000 707 = 121 150.000

Situatia 2 : creante neincasate de la F societatea F nu apartine grupului. In bilantul consolidat se preia creanta catre F in intregime . 6. La nchiderea exerciiului N, activele societii ALFA cuprind: un utilaj a crui valoare net contabil este de 30.000 $; acest utilaj a fost achiziionat la 1.04.N-2, atunci cnd un dolar valora 2,8 lei; un teren achiziionat la un cost de 10.000 $, n N-4 (cursul dolarului la data achiziiei fiind de 2,5 lei), i reevaluat la 31.12.N-1, la nivelul sumei de 20.000 $, dat la care dolarul valora 3 lei; un stoc de mrfuri cumprat la 30.08.N, la un cost de 4.000 $ (cursul zilei: 3,1 lei) i depreciat pentru 10% din valoare, la nchiderea exerciiului N; o crean de 8.000 $ privind drepturile asupra unui client strin, corespunztoare unei vnzri efectuate la 1.11.N, atunci cnd dolarul era cotat la nivelul de 3,18 lei; suma de 1.000 $, n casierie. Cursul dolarului, la 31.12.N, este de 3,2 lei. Care din urmtoarele afirmaii nu este corect: (a) valoarea utilajului n bilanul exerciiului N este de 84.000 lei; (b) valoarea terenului n bilanul exerciiului N este de 60.000 lei; (c) valoarea stocului n bilanul exerciiului N este de 11.520 lei; (d) valoarea creanei n bilanul exerciiului N este de 25.600 lei; (e) valoarea creanei n bilanul exerciiului N este de 25.440 lei. Utilajul este un elemnt nemonetar , nu se reevalueaza la finele exercitiului financiar. Valoarea la care utilajul apare in bilant este valoarea de intrare = 30.000 x 2,8=84.000 lei Terenul este element nemonetar , nu se reevalueaza la finele exercitiului financiar . Valoarea la care terenul apare in bilant este valoarea de reevaluare = 20.000 x 3 = 60.000 lei Stocul este element nemonetar , nu se reevalueaza la finele exercitiului financiar. Valoarea la care stocul apare in bilant este valoarea corectata = 4.000 x 3,1 10% x(4000 x3,1) Creanta este un element monetar. Acesta se reevalueaza la fienle exercitiului financiar . Valoarea de inregistrare in bilant este = 8.000 x 3,2 = 25.600

Casierie := 1000 $ x 3,2 = 3.200 lei Singura afirmatie incorecta este afirmatia de la litera e ) respectiv: valoarea creanei n bilanul exerciiului N este de 25.440 lei. 7. Domnul Z deine 70% din aciunile societii Alfa, restul de 30% fiind deinute de un acionar minoritar. Alfa deine 65% din capitalul societii Beta. Care din urmtoarele afirmaii este adevrat? (a) domnul Z i societatea Beta sunt pri legate ale societii Alfa; (b) domnul Z nu este parte legat a societii Alfa; (c) doar domnul Z este parte legat a societii Alfa; (d) Alfa nu este parte legat a societii Beta; (e) Beta nu este parte legat a societii Alfa.

Pri legate se consider:


a) ntreprinderile care n mod direct sau indirect (prin intermediari) controleaz, snt controlate sau se afl sub un control comun cu ntreprinderea-raportor; b) ntreprinderile asociate; c) persoanele fizice care dein peste 20% din capitalul statutar al ntreprinderiiraportor; d) personalul de conducere, inclusiv directorii, conductorii ntreprinderilor, precum i membrii apropiai ai familiilor lor, care are dreptul (poart rspundere) de a planifica, gestiona i controla activitatea ntreprinderii-raportor. Nu se consider pri legate: a) dou ntreprinderi care au un director comun, n cazul n care influena lui asupra activitii economico-financiare a acestor ntreprinderi, ce ine de operaiunile reciproce, este nesemnificativ; b) un singur client, furnizor, francisor, distribuitor sau agent general, cu care ntreprinderea efectueaz un volum considerabil de operaiuni numai n baza unei anumite dependene economice; c) alte pri: - companiile ce finaneaz, - sindicatele, - serviciile comunale de stat, - departamentele i direciile guvernamentale ce realizeaz operaiuni cu ntreprinderea, indiferent de faptul pot ele sau nu s limiteze libertatea de aciune a acestei ntreprinderi, precum i s influeneze asupra lurii de ctre ea a deciziilor financiare i economice. Definiii Pri legate - persoane juridice ori fizice, una dintre care poate s o controleze pe cealalt sau s exercite o influen notabil asupra acesteia la luarea deciziilor financiare i economice, sau care snt plasate sub controlul comun al ntreprinderii principale.

Operaiuni ntre prile legate - transmiterea activelor sau a datoriilor de la o parte legat la alta, indiferent de stabilirea valorii acestora. Influen notabil - participarea mputernicit a investitorului la luarea deciziilor privind politica financiar i de producie a ntreprinderii investite, dar fr a exercita controlul asupra acestei politici. Influena notabil presupune o cot de participaie n mrime de la 20 pn la 50% din capitalul statutar al ntreprinderii investite. Control - autorizarea investitorului de a dirija politica financiar i de producie a ntreprinderii. Controlul presupune o cot de participaie n mrime de peste 50% n capitalul statutar al ntreprinderii investite. Influena de control a unui investitor nu exclude influena notabil a altui investitor. ntreprindere principal (mam) - ntreprindere care are una sau mai multe ntreprinderi fiice. ntreprindere fiic - ntreprindere controlat de ctre ntreprinderea principal. ntreprindere asociat - ntreprindere asupra creia investitorul are o influen notabil, dar care nu este nici ntreprindere fiic, nici ntreprindere mixt a investitorului. Rapoarte financiare consolidate - rapoarte financiare ale unui grup de ntreprinderi prezentate ca rapoarte ale unei ntreprinderi. Caracteristica i modul de evaluare a operaiunilor ntre prile legate 7. Relaiile ntre prile legate snt considerate ca o activitate comercial obinuit. De exemplu, ntreprinderea, desfurnd o parte a activitii sale prin intermediul ntreprinderilor fiice sau asociate, obine o cot n capitalul altor ntreprinderi n scopul revnzrii sau investirii acestuia n mrime suficient pentru a obine dreptul de control sau de influen notabil asupra lurii deciziilor financiare i economice ale ntreprinderii investite. 8. Operaiunile ntre prile legate pot s influeneze asupra strii financiare i rezultatelor activitii economice ale ntreprinderii-raportor. Prile legate pot s realizeze operaiuni, care din punct de vedere economic, snt inoportune pentru prile nelegate. n afar de aceasta, operaiunile ntre prile legate pot fi efectuate n volume neconvenabile pentru prile nelegate. 9. Rezultatele activitii economice i starea financiar a ntreprinderii pot fi supuse influenei din partea prilor legate chiar i n cazul neefecturii operaiunilor cu participarea lor. nsui faptul existenei unor astfel de relaii influeneaz operaiunile efectuate de ntreprinderea-raportor. De exemplu, dup dobndirea dreptului de control asupra ntreprinderii legate orizontal, ntreprinderea principal d indicaii ntreprinderii fiic de a ntrerupe relaiile cu fostul partener comercial, deoarece noua ntreprindere fiic desfoar aceeai activitate. n afar de aceasta, una dintre pri poate s se abin de la unele aciuni n urma influenei notabile asupra ei a celeilalte pri. De exemplu, ntreprinderea fiic primete indicaii de la ntreprinderea principal de a nu realiza cercetri i proiectri, care s-au efectuat anterior sau care urmau s fie efectuate.

10. n timpul transferului activelor sau datoriilor prile legate pot ntr-o oarecare msur s varieze mrimea valorii acestora, ceea ce nu este caracteristic pentru operaiunile ntre prile nelegate. 11. Operaiunile ntre prile legate se efectueaz n baza preului de transfer, care se determin prin una din metodele urmtoare: valorii de pia comparabile, preului de revnzare, sau cheltuielilor suplimentare. 12. Metoda valorii de pia comparabile const n faptul c mrfurile i serviciile transmise de o parte legat celeilalte pri se estimeaz la valoarea venal a mrfurilor i serviciilor similare. Aceast metod se utilizeaz n cazurile n care mrfurile i serviciile constituie obiectul operaiunii ntre prile legate, iar condiiile de efectuare a acesteia snt identice cu cele n care se efectueaz operaiunile comerciale obinuite. Aceast metod poate fi utilizat i la determinarea mrimii finanrii ntre prile legate. 13. Metoda preului de revnzare se aplic la evaluarea activelor, care snt transmise de ctre o parte legat celeilalte pri spre vnzarea acestora unei pri independente. n conformitate cu aceast metod valoarea venal a activelor transmise este diminuat cu mrimea marjei, n form de sum care permite ntreprinderii care comercializeaz activele s-i acopere cheltuielile i s obin un beneficiu acceptabil. 14. Metoda cheltuielilor suplimentare se aplic la determinarea preului de transfer la mrfurile i serviciile destinate pentru necesitile de producie i alte necesiti ale parilor legate. Esena ei const n aceea c la cheltuielile prii legate furnizoare se suplimenteaz un adaos acceptabil, mrimea cruia se determin, lund ca baz norma beneficiului ntreprinderilor din ramurile similare. 15. n unele cazuri pentru operaiunile prilor legate mrimea valoric a activelor sau a datoriilor poate s nu fie determinat, de exemplu, la prestarea gratuit a serviciilor de gestiune sau prelungirea termenului de achitare a datoriei. 16. Unele operaiuni pot fi efectuate numai ntre prile legate. De exemplu, dac nu exist un cumprtor alternativ, ntreprinderea fiic poate s vnd ntreprinderii principale un lot mare de produse la costul acestora. Publicitatea informaiei 17. n rapoartele financiare trebuie sa fie dezvluite: a) operaiunile ntre prile legate, cum snt: - procurarea sau vnzarea activelor ntreprinderii, - prestarea i beneficierea de servicii, - acordurile cu agenii i ageni, - acordurile privind chiria (leasing-ul), - transmiterea rezultatelor cercetrilor i lucrrilor de proiectare i experimentare, - acordurile de licen, - finanele (inclusiv mprumuturile i investiiile n capital sub form natural i bneasc), - garaniile i gajurile, - contractele de gestiune a ntreprinderilor, - retribuirea muncii i alte pli de stimulare ale directorilor i conductorilor de ntreprinderi, - numrul aciunilor ce aparin directorilor i conductorilor de ntreprinderi sau drepturile pentru procurarea aciunilor i vnzarea acestora;

b) relaiile prilor legate, n cadrul crora una dintre pri poate s exercite controlul asupra celeilalte pri, indiferent de operaiunile realizate ntre ele; c) volumul sumar al operaiunilor sau sub form de pri (proporii) distincte ale acestuia; d) sumele sau proporiile aferente datoriilor i creanelor; e) politica de formare a preurilor. 18. Nu este necesar dezvluirea datelor privind operaiunile prilor legate n: a) rapoartele financiare consolidate a informaiei referitoare la operaiunile n cadrul grupului; b) rapoartele financiare ale ntreprinderii principale, dac acestea se anexeaz (se public) la rapoartele financiare consolidate; c) rapoartele financiare ale ntreprinderii fiic aflate n posesiunea deplin a ntreprinderii principale, care este nregistrat i prezint rapoarte financiare consolidate n aceeai ar; d) rapoartele financiare ale ntreprinderilor controlate de stat referitor la operaiunile cu alte ntreprinderi de asemenea controlate de stat. Raspuns : a) (a) domnul Z i societatea Beta sunt pri legate ale societii Alfa; 8. Managerul societii M este acionarul majoritar al societii T, client important pentru M. Care din urmtoarele afirmaii este adevrat? (a) tranzaciile cu clientul T nu fac obiectul publicrii; (b) tranzaciile cu T sunt publicate doar dac nu se desfoar n condiii normale; (c) clientul T nu este o parte legat pentru societatea M; (d) societatea T este parte legat a societii M deoarece este un client important; (e) societatea T este parte legat a societii M deoarece este controlat de un managercheie al acesteia. Managerul M actionar majoritar la T clientul lui M Parti legate = factorii de decizie din ambele firme sunt aceiasi . Tranzactiile cu partile legate trebuie prezentate in notele explicative ale situatiilor financiare . (a) tranzaciile cu clientul T nu fac obiectul publicrii;- Fals = fac obiectul publicarii (b) tranzaciile cu T sunt publicate doar dac nu se desfoar n condiii normale; =Fals (c) clientul T nu este o parte legat pentru societatea M; = Fals = este parte legata datorita managerului (d) societatea T este parte legat a societii M deoarece este un client important; = Fals = nu acesta este motivul

(e) societatea T este parte legat a societii M deoarece este controlat de un manager-cheie al acesteia.= ADEVARAT

9. La 31.12.N societatea M deine 80% din aciunile B, 60% din aciunile D i 30% din aciunile societii E (asupra creia exercit o influen semnificativ). La 1 noiembrie N societatea M a vndut participaia n societatea G ce reprezint 75% din capitalul acesteia. Managerii societii M sunt n consiliul de administraie al societii B i D. Consiliul de administraie al societii E are cinci membrii, din care unul provine de la societatea M. S deine 40% din capitalul societii D. n cursul exerciiului curent societatea D a vndut imobilizri corporale societii S la preul pieei. Un director al societii B deine majoritatea aciunilor societii X. Societatea X vinde mrfuri la preul pieei societii B. Directorul este responsabil pentru producie la societatea B i este consultantul consiliului de administraie al grupului. Identificai relaiile cu prile legate i obligaiile de informare. Publicam partea de tranzactii chiar daca sunt facute la pretul pietei . M cu B sunt parti legate M cu D sunt parti legate M cu E nu sunt parti legate ( influenta notabila + 1 membru din consiliul de administratie provine de la M S cu 40 % nu are putere de decizie D vinde lui S nu au legatura una cu alta Societatea X este parte legata cu B , B este parte legata cu M si M si X chiar daca tranzactiile sunt la pretul pietei exista obligatia de publicare pentru ca sunt parti legate .

S-ar putea să vă placă și