Sunteți pe pagina 1din 7

Odiseea ROSIA MONTANA O SCRISOARE GASITA DUPA 10 ANI INTR-UN VESTON DE LA UNIFORMA DE PROCUROR MILITAR rezumatul de ieri seara

de la Realitatea TE-VE-DE

Cazul Roia Montan are nc multe semne de ntrebare cu privire la nceputurile afacerii care scoate romnii n fiecare sptmn romnii n strd. Invitat, miercuri seara, n emisiunea "Jocuri de putere", Gheorghe Oancea, fost procuror militar care a instrumentat dosarul, a fcut dezvluiri incredibile despre primele tentative de ncepere a unui dosar penal cu privire la Roia Montan. "Nu mai stiam ce sa cred. n 2001 sau 2002 in Romania a avut loc o conferinta a comunitatii de informatii, n timp ce faceam ancheta - astia de la Roia Montan au sponsorizat conferinta comunitatii de informatii. Aveam aproape certitudinea ca cineva umbla cu un rucsac de bani si da in toate directiile ", a spus Oancea. Cazul instrumentat de Oancea a fost nchis dup ce MAPN a declasificat documentele vndute de ofierul urmrit. Prin urmare, procurorul a naintat ntreg dosarul, care i se prea dubios, ctre PNA. "Am dat solutie in dosarul ofiterului si trebuia sa trimit restul dosarului la PNA, intrucat mi s-a parut o cauza complexa si importanta. Am zis sa informez procurorul general, era Tanasa Joita, mi-a zis faceti-mi si mie o nota sa informez cu situatia de fapt constatat de dumneavoastr, iar dosarul sa-l tineti la dvs pana va spun eu. Am stat cu dosarul in fiset, si i-am dat dumnealui nota aceea", a relatat Oancea. Ulterior, fostul procuror militar a avut o ntlnire cu preedinta ANRM de la acea vreme, Maria Stratulat, care i-a spus c a primit o not de la primul ministru de la acea vreme pe care era o rezoluie care spunea c nchiderea afacerii Roia Montan constituie un impediment pentru intrarea Romniei n NATO. Procurorul ef al Direciei Naionale Anticorupie, Laura Codrua Kovesi, a declarat, miercuri seara, c n prezent pe rolul DNA nu exist dosare penale referitoare la Roia Montan cu urmrirea penal nceput. "Au fost dosare n lucru care au vizat activiti referitoare la Roia Montan. O parte din ele au fost nchise n cursul anilor trecui. Pot s v spun c n acest moment nu avem dosare penale cu urmrirea penal nceput. Nu a fost nimeni nvinuit pentru diverse fapte penale", a afirmat eful DNA, la TVR 1. ntrebat dac exist i varianta autosesizrii n cazul acesta, Kovesi a punctat c nu se fac publice informaii dect dup nceperea urmririi penale. "Nu facem public informaii dect dup nceperea urmririi penale, ca atare nu pot s v spun dect c pn n acest moment nu avem dosare penale n care s fie nceput urmrirea penal", a artat Kovesi.

10 OCTOMBRIE 2013

Exemplar unic.

NOTA
privind problematica mine! "ROSIA MONTANA"

In urma privatizarii Institutului de Cercetari Geologice si Mineralogie ( 1995), noul proprietar ( grupul "Tender"S.A.) a dobandit o serie de date privind resurseie mineraliere din perimetrul si extraperimetrul Intreprinderii miniere " Rosia Montana" affata in administrarea Regiei Aurului si Cuprului Deva, regie din structura Ministerului Industriiior si Comertului. Mina "Rosia Montana" era neeficienta economic, activitatea acesteia fiind subventionata de stat subventiile pentru aceasta mina reqasindu-se chiar si pe parcursul anului 2002. In anul 1996, dl. Gif Deac, fost ministru secretar de stat in Ministerul Industriiior si Comertului , unde avea in responsabffitate si activitatea miniera, a fost numit ambasador al Romaniei in Australia. Aici, se pare, l-a cunoscut pe cetateanul australian de origine romana, Frank Timis, om de afaceri care si-a manifestat interesul de a investi in domeniul minier din Romania. In acest context , Frank Timis a fost recomandat unor persoane cu responsabilitati in institutiile cu activitate in domeniul minier

romanesc. Urmare demersurilor facute pe langa autoritatile din cadrul Regiei Aurului si Cuprului Deva( R.A.C. Deva), Agentiei Nationals pentru Resurse Minerale( A.N.R.M.) si Ministerului Industriiior si
Comertului, recomandandu-se drept investitor interesat in domeniu, dl. Frank Timis, prin firma sa " Gabriel Resources" Ltd. inregistrata in insula Jersey, Channel Islands, a incheiat cu R.A.C.Deva un protocol de cooperare avand ca obiect crearea unei companii mixte avand ca principal obiect de activitate reexploatarea printr-o tehnoloqie extrem de avansata a reziduurilor aurifere aflate in perimetrul de 12 krrfa minei "Rosia Montana" rezultate din exploatarea anterioara. Protocolul prevedea ca noua societate mixta ce urma a se infiinta, sa aibe pentru partenerul strain o cota de actiuni de 6080% , dar nu mai putin de 60 %, iar partea romana, o cota de 20-

40%, dar nu mai putin de 20% , partenerul extern urmand a aduce ca aport resurse financiare, dar in special tehnologie
ultraperformanta pentru reciclarea steritului minier din perimetrul mai sus-aratat. Astfel, in luna iunie 1997 intre firma "Gabriel Resources"Ltd. apartinand lui Frank Timis si R.A.C. Deva s-a incheiat un contract de societate , in fapt un project ( pe prima pagina, in partea stanga superioara se precizeaza termenul de "project"), restul documentului indeplinind toate conditiile de forma si de fond cerute de normele legale ( semnaturile si stampilele din partea reprezentantilor legali ai institutiilor abilitate, prevederi legale de forma juridica etc.). La acea data, intregul patrimoniu al minei Rosia Montana a fost evaluat la cca 1,5 mid lei (?!), in societatea mixta ce urma a fi infiintata, partii romane revenindu-i o cota de 20 % din action}, restul de 80% fiind atribuit partenerului strain, noua societate urmand a se numi " Rosia Montana Gold Corporation" In fapt si mai ales in drept, mina Rosia Montana a ramas in patrimoniul statului roman, respectiv in administrarea R.A.C.Deva, activitatea economica a acesteia continuand a fi subventionata de stat, firma "Gabriel Resources" Ltd. dobandind prin protocolul de cooperare, acordul autoritatilor de a desfasura activitati de explorare in zona. In acest cadru, compania "Gabriel Resources" a angajat personal de specialitate roman din domeniul minier, iar in consilitle de administratie ale firmei straine, au fosFnumifi'TuncSonar institutiile statului ce-si desfasurau activitatea in domeniul minier, precum si persoane din cadrul grupului " Tender" S.A. Una din principalele activitati de explorare* a zonei minierei a constituit-o recoltarea unei cantitati de 80 to minereu, care fost containerizata si exportata in Australia pentru expertizare la una din cele mai renumite firme specializate din lume. In urma unei sesizari din partea Serviciului Roman de Informatii, referitor la savarsirea unor infractiuni impotriva sigurantei nationale, precum si a unor fapte de coruptie, s-a constituit un dosar penal privind un ofiter superior al Directiei Topografice Militare din M.Ap. N. care, dandu-si demisia, a fost incadrat intr-o functie de director la firma "Gabriel Resources". In aceasta ultima calitate, fostul ofiter a desfasurat activitati extrem de complexe, de culegere a unor date topometrice si topografice, videograme si fotograme ale zonei Rosia Montana, in care se aflau si objective militare. In urma verificarilor prealabile efectuate in cauza de catre un procuror militar din Sectia Parchetelor Militare a P.I.C.C.J., s-a

'

constatat ca datele obtinute de fostul ofiter in folosui firmei straine, fusesera intre timp declasificate, nemaiconstituind secret de stat. Sub acest aspect , in cauza s-a dispus neinceperea urmaririi penale. Insa, urmare studiului lucrarilor din dosar, s-au identificat indicii temeinice, privind savarsirea unor acte de coruptie, inselaciune, abuz in serviciu, fals si uz de fals, cauza fiind disjunsa sub aceste ultime aspecte, din considerente de /P/2003 al competenta, urmand a fi sesizat P.N.A.( dosar nr. S.P.M. din P.i.C.C.J.) Ansamblul de ilegalitati constatate in dosar au fost aduse la cunostinta fostului Procuror General, Tanase Joita, care a solicitat intocmirea unei note ce urma a fi data spre informare Primului Ministru al Romaniei. Intrucat, dosarul din considerente de competenta trebuia declinat la P.N.A., procurorul militar anchetator a insistat pentru trimiterea lucrarii parchetului de mai sus, insa i s-a indicat sa pastreze dosarul pana la noi dispozitii. Dupa mai multe luni, in luna octombrie 2003 dosarul a fost declinat in favoarea P.N.A., o data cu schimbarea din functie a fostului procuror general. Revenind la situatia de fapt din dosar, evidentlem ca , desi din cadrul A.N.R.M. au formulat observatii si functionari unii obiectiuni catre conducerea Ministerului Industriilor ( domnii ministri R. Berceanu si C.P.Tariceanu), fata de asocierea dezavantajoasa cu firma "Gabriel Resources", iar o serie de companii europene de prestigiu din domentui minier au facut oferte de asociere real profitabile, toate demersurile au fost respinse. Rezultatele expertizei minereului exportat in Australia au fost spectaculoase in ceea ce priveste continutul de aur si argint, lb acest sens fiind eliberate certificate ce nu pot fi contestate. In sensul de mai sus, desi procurorul militar a dispus organelor S.R.I, investigatii pentru identificarea locatiilor de unde au fost prelevate minereurile supuse expertizarii, acest lucru nu a putut fi realizat, existand convingerea ca minereurile in discutie provin din foraje executate in locatii virgine, din afara perimetrului de 12 km2 ai minei Rosia Montana. Un argument in acest sens, il constituie achizitiile furibunde ale firmei" Gabriel Resources" de locuinte si terenuri in zona, la preturi deosebit de mari. Compania "Gabriel Resouces" patronata de Frank Timis prezentand contractul de asociere din 1997, la care s-a facut referire mai sus, drept autentic, impreuna cu certificatele de analiza a minereurilor furnizate de firma australiana, precum si alte date, a solicitat si a primit un credit de cca 3 mil. USD, de la

una din filialele Bancii Rotchtld din S.U.A., demarand in continuare o uriasa campanie de promovare in media internationala cu privire la compania miniera si resursele identificate la Rosia Montana. Concomitent, in baza acelorasi documente, Frank Timis a cotat actiunile societatii inca neinfiintate,"Rosia Montana Gold Corporation" (in fapt si in drept, contractul nu depasise faza de proiect), la Bursa de metale pretioase din Vancouver- Canada, in scurt timp, cota acestor actiuni crescand spectaculos si aducand in proprietatea d-lui Frank Timis, detinatorul "Gabriel Resources", cca 75 mil. USD. Potrivit datelor expuse in actiunile publicitare ale noii societati miniere, resursele de exploatare pentru urmatorii ani ale minei Rosia Montana se estimau la cca 300 to de aur si 1.200 to de argint, in valoare de cateva miliarde USD ( actuaiele resurse tezaurizate ale Romaniei in B.N.R. fiind de cca 100 to aur). In tot acest timp, mina Rosia Montana a continuat sa ramana in drept, in patrimoniul R.A.C. Deva, fiind in continuare subventionata de stat, contractul de asociere ramanand in stadiul de proiect, semnat insa de toate autoritatile statului. Previzionand viitoarea exploatare a zonei miniere, cu scopul de a nu se modifica structura actionariatului celor doua parti din proiectul de contract, "Gabriel Resources" a facut presiuni fata de A.N.R.M si alte institutii din domeniu, in vederea obtinerii de marire a perimetrului de exploatare aferent minei Rosia Montana, prin acordarea de catre A.N.R.M., fara licitatie, a acestui urias beneficiu in consideratia faptului ca mina Rosia Montana se afla inca in patrimoniul statului si profita firesc de un tratament preferential. In acest mod, pe parcursul anilor 1999-2000. perimetrul de exploatare al minei Rosia Montana a fost marit de la 12 kmg . cat detinea de peste 100 ani. initial la 22 km si apoi la 42.3 km2. Acest aspect, aproape esential, nu se regaseste in proiectul contractului de asociere, partea romana ramanand tot la cota de 20 % din actiuni. Contractul de asociere a capatat valoare de contract autentic. semnat de autoritatile statului roman in conditiile prevazute in proiect abia in luna septembrie 2001. Una din prevederile contractuale stipuleaza ca orice litigiu dintre parti se va solutiona de catre Curtea de Arbitraj de la Viena. Prin urmare, orice litigiu de natura civila sau comerciala generat de evaluarea patrimoniului partilor, de acordarea de licente, de perimetrul de exploatare etc. este imposibil de invocat, atat timp cat contractul a fost semnat de autoritatile statului in conditiile

........ ......... .....


.

aratate. Un eventual litiglu in vederea rezilierii, se poate transforma Intr-un scandal international, date fiind sumele investite de jucatorii bursieri din S.U.A. si Canada, statul roman putand fkobligat catre partenerul strain, in caz de reziliere pe temeiurile aratate, la despagubiri de mai multe zeci milioane USD, reprezentand investitiile in publicitate, activitati de explorare, achizitii de terenuri si imobile la care se pot adauga , in mod firesc alte zeci de milioane USD cu titlu de daune interese. Faptele lui Frank Timis de a lista la Bursa de metale pretioase din Vancouver, Canada, actiuniie unei societati inexistente in drept, prin fals si uz de fals, constituie, in spatiul nord- american, infractiuni federale grav pedepsite. In Romania, faptele expuse mai sus ar fi trebuit de mult cercetate pentru preintampinarea situatiei existente. Se pare ca in prezent, Frank Timis si-a cesionat o mare parte din actiuniie detinute la "Rosia Montana Gold Corporation", unei firme canadiene cu specific minier, importantele resurse financiare obtinute fiind dirijate partial pentru cumpararea prin inter mediul firmei Balkan Petroleum a "Rafo" Onesti. Fata de cele de mai sus, apreciez ca se impune o cercetare complexa, in cooperare de catre autoritatile competente din Romania si Canada pentru evidentierea iiegalitatilor savarsite pe teritoriul celor doua tari, soldate cu pagubirea extrem de serioasa atat a statuiui roman , cat si a actionarilor Bursei din Vancouver.
...

. .....

........ .....
nnmlBMn.1.

W: