Aplicatii Stagiu An III semestru I - 2013 Forma scrisa pe hartie la CECCAR Forma electronica la adresa flcaloian@yahoo.

.com in fisier doc Aplicatiile reprezinta prezentarea rationamentului professional in legatura cu urmatoarele aspecte: 1. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii valoarea de rentabilitate. Cunoscut si sub denumirea de metoda capitalizrii veniturilor, valoarea de rentabilitate se determin prin aplicarea la capacitatea beneficiar a ntreprinderii (CB) exprimat prin profitul net, a unui multiplicator capitalistic y. V=CB * y Coeficientul multiplicator y poate avea diferite semnificaii: a) Referina cea mai des utilizat o reprezint rata neutr de plasament a disponibilitilor pe piaa financiar, n acestecazuri, coeficientul multiplicator y capt valoarea l/i si semnificaia de termen de recuperare a investiiei, iar valoarea ntreprinderii se determin pe baza formulei: V=CB * y adic este direct proporional cu capacitatea acesteia de adegaja profit, exprimat prin profitul net i invers proporional cu rata neutr de plasament a disponibilitilor pe piaa financiar.Dac, de exemplu, ntreprinderii de evaluat i se determin o capacitate beneficiar de 800 mii. lei, iar dobnda la obligaiunile de stat este de 12%, valoarea de rentabilitatecalculat prin metoda capitalizrii veniturilor este de 6.666 mii.lei, rotund 6.700 mii. lei (V = 800 : 0,12); n acest caz,coeficientul multiplicator y, reprezentnd inversul ratei neutre (l/i), este 8,33 i exprim termenul n care investiia ce se face de cumprtor (6.666 mii. lei) urmeaz s fierecuperat pe seama profiturilor nete pe care aceasta le vadegaja (800 mii. lei anual).A spune c valoarea ntreprinderii este egal cu de 8,33 ori capacitatea acesteia de a da profit (800 mii. x 8,33) sau cu capacitatea beneficiar capitalizat la rata neutr (800:0,12)nseamn s exprimm riguros acelai lucru. b) Alt referin o constituie anuitatea obinut prin actualizarea unei serii de beneficii constante pn n anul n" i atunci y" devine an: an= Cunoscnd rata de actualizare (t) i perioada de referin(n), valorile lui an se pot lua direct din tabelele de matematici financiare. In acest caz, valoarea ntreprinderii se stabilete prin relaia: V =CBan n exemplul anterior, dac seria de beneficii (n) se limiteaz la 10 ani, iar rata de actualizare (t) o considerm 14%, an are valoarea de 5,21, iar valoarea ntreprinderii, prin aceast metod, va fi de 4.168 mii.

lei, rotund 4.200 mii. lei. Este de observat c n situaia n care n" tinde spre infinit, formula de evaluare devine cea de la literea a) de mai sus. c) Alt referin n determinarea coeficientului multiplicator const n aplicarea coefici entului bursier (PER) la capacitatea beneficiar a ntreprinderii, situaie n care y = PER, iar modelul matematic de evaluare a ntreprinderii devine: V = CBPER Coeficientul bursier PER este frecvent utilizat n evaluri, metoda fiind simpl si rapid. P rice Earnings Ratio (PER) se deter-min ca raport ntre cursul bursier al aciunii i dividentul acesteia i semnific timpul n care se recupereaz investiia fcut n cumprarea unei aciuni, pe seama dividendelor primite. PER se calculeaz pe produs, pe ntreprinderi, pe ramur, zilnic si chiar pe or i minut i se public n jurnalele si la bursele devalori. Rata de plasament aferent PER se determin prin raportul1/PER si se compar cu rata pieei n vederea lurii unei decizii cu privire la investiia n aciunile respective. Dac, de exemplu, pentru o ntreprindere de mobil PER este 5, aceasta nseamn fie capitalizarea capacitii beneficiare (CB) la o rat de 20% (1/5), fie 5 ani de acumulare a capacitii beneficiare; dac dobnda pieei estede peste 20%, este puin probabil c cineva este dispus s investeasc n aceast ntreprindere.Valoarea de rentabilitate a ntreprinderii se mai determin i pornind de la fluxul de disponibiliti ce formeaz capacitatea de autofinanare (CAF), sau marja brut de autofinanare (MBA) la care se aplic un multiplicator (y) ce poate lua valoarea standardsau prin referire la alte ntreprinderi. V = MBA-y Valoarea de rentabilitate limitat i valoarea de rentabilitate continu sunt derivate ale valorii de rentabilitate i se obin astfel: Valoarea de rentabilitate limitat: V= unde: CB = se exprim prin profiturile nete anuale viitoare limitate la un numr de ani; Vr =valoarea rezidual a ntreprinderii. Valoarea de rentabilitate continu: V = CB + unde: CB = exprim profitul net mediu anual previzional, = valoarea de rentabilitate. Semnificaie: Prin preul tranzaciei vnztorul dorete s-si recupereze profitul cedat ca sum fix anual si valoarea actualizal a acestuia pe o durat determinat. 2. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii valoarea de randament propriu-zisa. Potrivit acestei metode care se bazeaz pe randamentul investiiei fcute de cumprtor, exprimat prin dividendele pe care ntreprinderea i le vars, valoarea ntreprinderii este direct proportional cu capacitatea beneficiar a sa exprimat prin dividende [CB (D)] i invers proporional cu randamentul aciunilor pe pia (r). V=

3. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii DCF. Cash Flow nseamn fluxul de trezorerie disponibil pe care-l degajeaz un activ sau o societate. Exist mai multe interpretri care se dau coninutului cash flow-ului i, deci, si modului de calcul al acestui indicator financiar; n toate cazurile, ns, n determinarea mrimii acestuia se pornete de la capacitatea beneficiar exprimat prin profitul net (pn) la care se adaug toate celelalte fluxuri create de agentul economic (amortismente (am) i provizioane (pr)) i se scad nevoile de finanare a activitii curente (investiiile pentru meninerea potenialului actual al agentului economic(Ir) i variaia fondul ui de rulment normativ (ANFR)). CF = pn + am + pr - Ir - ANFR Exist mai multe metode de evaluare pe baza fluxurilor de disponibiliti (cash flow). Metoda cea mai des utilizat poart denumirea de Discounted cash flow" (DCF) care s-ar traduce: flux de trezorerie redus att prin actualizare, ct si prin ntreruperea la anul n" de prognoz cnd se calculeaz valoarea rezidual a activului sau a societii respective. Potrivit acestei metode, formulade evaluare este: V(DCF) = + , n care: V(DCF) = valoarea activului sau a societii prin metoda fluxului de trezorerie redus; CF= cash flow; Vr= valoarea rezidual; t= rata de actualizare; n= ultimul an de prognoz. Esena metodei const n nsumarea fluxurilor de disponibiliti care rmn n fiecare an n ntreprindere pn la anul n", cnd se apreciaz c proprietarul ar trebui s-si reconsidere modul de abordare a afacerii sale; n acest an n" se stabilete valoarea rezidual a ntreprinderii. Potrivit acestei metode, evaluarea ntreprinderii se face n funcie de perspectivele sale de dezvoltare; este o metod prin excelen futurist. Aceast metod utilizeaz principiul financiar potrivit cruia valoarea unui activ este egal cu valoarea actual a fluxurilor nete de disponibiliti (cash flow) susceptibile de a fi degajate n viitor de ctre activul respectiv. Actualizarea fluxurilor nete se face pentru a ine cont de riscuri i de exigena de rentabilitate a cumprtorului (investitorului). Aplicarea metodei se face n patru etape succesive: a)Calculul fluxului de lichiditi nete istorice (minim trei ani anteriori). Aici se folosesc toate constatrile din diagnosticul general i sectorial, cu deosebire din cel financiar (vnzri, costuri pe natur).Fluxul de lichiditi nete istorice se poate calcula pornind de la profitul net cruia i se aduc ajustri (cum s-a artat mai sus) sau pornind de la excedentul brut de exploatare(EBE): CF = EBE - ANFR - Ir - impozitul pe profit +rezultatul financiar + active cedate (nete) b) Proiectarea fluxului de lichiditi nete pe o perioad ctmai lung posibil, dar compatibil cu orizontul de prognoz al ntreprinderii; aceasta presupune s avem o bun nelegere a fluxurilor trecute pentru a putea desprinde fluxurile viitoare ct mai fidel posibil, deci o bun viziunea volumului vnzrilor, preurile, structura costurilor deexploatare i a cheltuielilor de capital. c)Determinarea ratei de actualizare graie creia este posibil de a readuce fluxurile nete viitoare si valoarea rezidual n valori actuale. Aceast rat reprezint expresia exigenei de profitabilitatea investitorului pentru investiia sa. Ea se descompune ntr-o rat msurnd rentabilitatea pentru un activ fr risc i o prim de risc sectorial. Rata neutr este, n mod normal, aproximat la nivelul dobnzii pltit de stat la mprumuturile pe piaa financiar din ara respectiv; aceasta, ns, n rile unde noiunea de plasament fr risc este operaional. Tot n aceste ri, unde plasamentul fr risc este operaional, prima de risc sectorial ncorporeaz dou elemente:

 prima de pia care reflect rata medie de rentabilitate pe care o primete investitorul deasupra ratei de plasament fr risc; un coeficient multiplicator p care reflect deprecierea titlului respectiv fa de media pieei. Conceptual, rata de actualizare depinde de: inflaia care poate eroda o ncasare viitoare; costul banilor pe care i utilizeaz(costul capitalului); riscurile pe care le implic ncasarea (viitoare); ambiana general, adic de ratele utilizate n mod obinuit n etapa respectiv. Rata de baz care intr n componenta ratei de capitalizare, de fructificare sau de actualizare se mai numete i rata neutr, pentru c se determin pornind de la dobnda pieei care are un caracter obiectiv fa de agentul economic respectiv. Mrimea acestei rate poate fi: la nivelul ratei dobnzilor pentru obligaiunile emise de stat(considernd c statul este cel mai solvabil i sigur c-i respect obligaia plii dobnzilor datorate); la nivelul ratei de rescont (dobnzile datorate de bncile comerciale ctre banca central a statului pentru resursele puse la dispoziie); la nivelul ratei medii a dobnzilor practicate de bncilecomerciale (inclusiv CEC); la nivelul mediei calculate la 2 sau la toate 3 mrimile de lacele 3 poziii de mai sus; rata de actualizare poate fi calculat si pe baza costului capitalului. d) Determinarea valorii reziduale ce urmeaz s fie adugat la suma fluxurilor degajate de ntreprindere. La sfritul perioadei proiectate, ntreprinderea posed o anumit valoare care trebuie estimat. Sunt cunoscute dou tehnici pentru determinarea acestei valori reziduale: o tehnic ce privilegiaz latura contabil: valoarea rezidual este egal cu activul net de la sfritul perioadei (amputat de cheltuielile de lichidare) sau cu un multiplu al rezultatului net din acest ultim an (acest multiplu se calculeaz prin comparare cu multiplii utilizai pe pia pentru ntreprinderi comparabile); o tehnic ce privilegiaz latura economic zis i tehnic de actualizare prin perpetuare: valoarea rezidual a ntreprinderii este egal cu suma fluxurilor actualizate pe care ntreprinderea va fi capabil s le degajeze dincolo de perioada de prognoz; concret, aceasta presupune o extrapolare a cash flow-ului din ultimul an de proiectare. Aceast ultim tehnic de extrapolare a cash flow-ului din ultimul an prognozat prezint avantajul de a neutraliza impactul investiiilor viitoare, considernd c rentabilitatea investiiilor i variaia necesarului de fond de rulment nu vor fi superioare costuluicapitalului.Orizontul este n general estimat innd seama de toate con-statrile din diagnostic i marcheaz momentul cnd, de regul, proprietarul va provoca schimbri semnificative n viaa ntreprinderii care s-i permit meninerea, dac nu chiar revenirea pe curba vieii acesteia (scindri, comasri, reprofilare, nnoire produse, investiii masive etc.). Valoarea rezidual se calculeaz cel mai frecvent prin formula Vr = Z CFn, adic, prin aplicarea unui multiplu rezidual Z" la cash flow-ul actualizat din ultimul an prognozat, care depinde de sector. De regul Z" este cuprins ntre 3 i 6.Multiplicatorul rezidual Z" se poate obine prin modelul CORDON, respectiv l/(K-g), unde K" este coeficientul de ajustare pentru risc i g" rata de cretere a fluxurilor de numerar. Dac, de exemplu, am utiliza un coeficient de ajustare pentru risc la nivelul ratei de 20%, iar rata de cretere a fluxurilor de numerar g" este zero, multiplul rezidual va fi 5. In legtur cu valoarea rezidual, se pot observa urmtoarele reguli: Vr - este valoarea ntreprinderii la sfritul ultimului an n"luat n analiz; cu ct anul n" este mai ndeprtat i rata actualizrii mai mare, cu att valoarea rezidual se micoreaz apropiindu-se de zero - i este chiar zero dac depim 15-20 ani n prognoz; cu ct n" este mai aproape i rata actualizrii mai redus, cu att valoarea rezidual este mai mare. Evaluarea prin metoda actualizrii fluxurilor bneti, dei pare simpl, este foarte complex n aplicare,

datorit: estimrii reale a fluxurilor previzionale; estimrii valorii reziduale; estimrii costului mediu ponderat al capitalului sau ratei de actualizare care, pentru societile necotate, rmne foarte difici l de msurat i care trebuie eventual s suporte corecii dac riscul economic sau financiar se modific prin achiziia propus.n ciuda limitelor sale, modelul DCF este cel mai utilizat n lumea financiar. Odat colectate informaiile, este posibil un studiu aprofundat asupra ntreprinderii, innd cont de: strategia ntreprinderii, riscurile pieii, structura financiar, rentabilitatea ntreprinderii etc., ceea ce permite ca, prin adoptarea diferitelor ipoteze, modelul s poat fi flexibilizat i adaptat la ntreprinderi cu profiluri diferite. Metoda prezint n plus avantajul de a scoate n eviden principiile fundamentale ale evalurii ntreprinderii i de a fi considerat obiectiv pentru c nu este supus, concepional, problemelor de ordin speculativ ale pieei financiare.n concluzie, aceast metod de evaluare prin actualizarea fluxurilor viitoare de lichiditi reprezint tehnica de evaluare cea mai satisfctoare din punct de vedere conceptual, dar cea mai complex n aplicare.

4. Studiu de caz privind obiectivele de audit aferente disponibilitatilor banesti. Exhaustivitatea - Toate soldurile conturilor curente i ale lichiditilor, plile i ncasrile au fost nregistrate n situaiile financiare. Registrul de banc corespunde cu extrasele de cont, inclusiv soldurile conturilor de lichiditate 5112+5121+5124+5125+5311+5314+5321 +5322+5323+5328+5411+5412+542. Existena - Soldurile conturilor de lichiditate au fost corect calculate i nregistrate, iar sumele prezentate n situaiile financiare cuprind instrumentri tehnice contabile Evaluarea - Provizioanele au fost corect evaluate pentru toate soldurile de banc Independena exerciiilor - Toate ncasrile i plile au fost nregistrate n perioada contabil corespunztoare i nu au fost ncasri sau pli fictive Drepturi i obligaii - Toate depozitele pe termen scurt, conturile de lichiditi la vedere respect principiul entitii patrimoniale. mprumuturile pe termen scurt reprezint obligaii ale unitii fa de creditori la data ntocmirii bilanului Evideniere corect - Soldurile conturilor curente la bnci au fost corect prezentate i evideniate n bilan 5. Studiu de caz privind obiectivele de audit aferente creditelor bancare pe termen scurt. Toate creditele au fost incluse n situaiile financiare i exist n mod real la data bilanului; Datoriile au fost calculate astfel nct cheltuielile sunt nregistrate potrivit cu serviciile prestate; 6. Studiu de caz privind obiectivele de audit aferente capitalului social. Exhaustivitatea - toate modificrile aprobate de Adunarea General a Acionarilor cu privire la capitalul social au fost nregistrate corespunztor n contabilitate Exactitatea - Toate creterile sau diminurile de sume proprii de finanare sunt reale i corespund cu deciziile conducerii.

 Existena - Capitalul social modificat este n concordan cu statutul i contractul de societate sau cu Cererea de meniuni nregistrat la Registrul Comerului. Evaluarea - Toate micrile (creteri sau diminuri) au fost correct nregistrate contabil. Imputarea corect i perioada corect - Modificrile capitalurilor au fost nregistrate n perioada contabil corespunztoare producerii evenimentului de cretere sau micorare a lor. 7. Studiu de caz privind obiectivele de audit aferente rezervelor si rezervelor din reevaluare. Exhaustivitatea - toate modificrile aprobate de Adunarea General a Acionarilor cu privire la capitalul social au fost nregistrate corespunztor n contabilitate Exactitatea - Toate creterile sau diminurile de sume sunt reale i corespund cu deciziile conducerii. Evaluarea - Toate micrile (creteri sau diminuri) de rezerve au fost correct nregistrate contabil. - Rezervele din reevaluare au fost corect calculate, corect nregistrate i evideniate n contabilitate. Imputarea corect i perioada corect - Modificrile capitalurilor proprii au fost nregistrate n perioada contabil corespunztoare producerii evenimentului de cretere sau micorare a lor. - Capitalurile proprii: capitalul social, rezervele, rezervele din reevaluare, dividendele, fondurile proprii pentru dezvoltare, profiturile reportate au fost corect clasificate, evideniate i prezentate. - Se verific concordana nregistrrilor contabile cu normele legale, IAS, Legea contabilitii etc. 8. Studiu de caz privind obiectivele de audit aferente altor elemente de capitaluri proprii. Exhaustivitatea - toate modificrile aprobate de Adunarea General a Acionarilor cu privire la capitalul social au fost nregistrate corespunztor n contabilitate Exactitatea - Toate creterile sau diminurile de sume sunt reale i corespund cu deciziile conducerii. Evaluarea - Toate micrile (creteri sau diminuri) au fost corect nregistrate contabil. - Dividendele au fost calculate corect, nregistrate corespunztor n contabilitate i au fost aprobate de Adunarea General a Acionarilor sau Asociailor. Imputarea corect i perioada corect - Modificrile capitalurilor proprii au fost nregistrate n perioada contabil corespunztoare producerii evenimentului de cretere sau micorare a lor. - Capitalurile proprii: capitalul social, rezervele, rezervele din reevaluare, dividendele, fondurile proprii pentru dezvoltare, profiturile reportate au fost corect clasificate, evideniate i prezentate. - Se verific concordana nregistrrilor contabile cu normele legale, IAS, Legea contabilitii etc. 9. Studiu de caz privind obiectivele de audit aferente cheltuielilor din exploatare. 10. Studiu de caz privind obiectivele de audit aferente cheltuielilor financiare. 11. Studiu de caz privind obiectivele de audit aferente cheltuielilor extraordinare. - toate cheltuielile au fost incluse n situaiile financiare; - toate cheltuielile i cumprrile au fost corect nsumate i corect nregistrate; aceste cheltuieli i achiziii au fost tranzacii reale n activitatea entitii auditate. Sumele evideniate n situaiile financiare sunt conforme cu instrumentrile tehnice contabile;

- toate achiziiile i cheltuielile sunt aferente exerciiului financiar al perioadei curente. 12. Studiu de caz privind obiectivele de audit aferente veniturilor din exploatare. 13. Studiu de caz privind obiectivele de audit aferente veniturilor financiare. 14. Studiu de caz privind obiectivele de audit aferente veniturilor extraordinare. - toate veniturile au fost incluse n situaiile financiare; - toate creanele i veniturile au fost corect nsumate i nregistrate i dac reprezint tranzacii reale ale societii auditate. 15. Studiu de caz privind obiectivele de audit aferente rezultatului exercitiului. 16. Studiu de caz privind obiectivele de audit aferente rezultatului reportat. 17. Studiu de caz privind obiectivele de audit aferente impozitului pe profit. 18. Studiu de caz privind obiectivele de audit aferente distribuirilor de rezultat. 19. Studiu de caz privind regimul fiscal al achizitiilor intracomunitare de bunuri. Cod Fiscal Achiziiile intracomunitare de bunuri (1) Se consider achiziie intracomunitar de bunuri obinerea dreptului de a dispune, ca i un proprietar, de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinaia indicat de cumprtor, de ctre furnizor, de ctre cumprtor sau de ctre alt persoan, n contul furnizorului sau al cumprtorului, ctre un stat membru, altul dect cel de plecare a transportului sau de expediere a bunurilor. (2) Sunt asimilate unei achiziii intracomunitare cu plat urmtoarele: a) utilizarea n Romnia, de ctre o persoan impozabil, n scopul desfurrii activitii economice proprii, a unor bunuri transportate sau expediate de aceasta sau de alt persoan, n numele acesteia, din statul membru pe teritoriul cruia aceste bunuri au fost produse, extrase, achiziionate, dobndite ori importate de ctre aceasta, n scopul desfurrii activitii economice proprii, dac transportul sau expedierea acestor bunuri, n cazul n care ar fi fost efectuat din Romnia n alt stat membru, ar fi fost tratat ca transfer de bunuri n alt stat membru, n conformitate cu prevederile art. 128 alin. (10) i (11); b) preluarea de ctre forele armatei romne, pentru uzul acestora sau pentru personalul civil din cadrul forelor armate, de bunuri pe care le-au dobndit n alt stat membru, care este parte a Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4 aprilie 1949, i la a cror achiziie nu s -au aplicat regulile generale de impozitare din acel alt stat membru, n situaia n care importul bunurilor respective nu a putut beneficia de scutirea prevzut la art. 142 alin. (1) lit. g). (3) Se consider, de asemenea, c este efectuat cu plat achiziia intracomunitar de bunuri a cror livrare, dac ar fi fost realizat n Romnia, ar fi fost tratat drept o livrare de bunuri efectuat cu plat. (4) Este asimilat unei achiziii intracomunitare i achiziionarea de ctre o persoan juridic neimpozabil a unor bunuri importate de acea persoan n Comunitate i transportate sau expediate ntr-un alt stat membru dect cel n care s-a efectuat importul. Persoana juridic neimpozabil va

beneficia de rambursarea taxei pltite n Romnia pentru importul bunurilor, dac dovedete c achiziia sa intracomunitar a fost supus taxei n statul membru de destinaie a bunurilor expediate sau transportate. (5) Prin ordin al ministrului finanelor publice se pot reglementa msuri de simplificare cu privire la aplicarea alin. (2) lit. a). Exemplu: Societatea X din Romania inregistrata in scop de TVA (cu cod valid de TVA ) achizitioneaza de la societatea Y din Germania (inregistrata in scopuri de TVA in Germania) marfuri in valoare de 10.000 de euro. Primeste factura si marfa pe data de 1.09.2011, la un curs valutar de 4,35 lei. Inregistrarile in contabilitate la primirea facturii: 371 4426 = = 4427 401 10.440 43.500 lei

Operatiunea se va declara in Decontul de TVA aferent lunii septembrie pana la data de 25 octombrie, precum si in Declaratia 390 - tot pana la data de 25 octombrie. Societatea X din Romania trebuie sa fie nregistrat n Registrul Operatorilor Intracomunitari. 20. Studiu de caz privind regimul fiscal al livrarilor intracomunitare de bunuri. Cod fiscal Livrarea intracomunirata de bunuri (1) Este considerat livrare de bunuri transferul dreptului de a dispune de bunuri ca i un proprietar. (2) Se consider c o persoan impozabil, care acioneaz n nume propriu, dar n contul altei persoane, n calitate de intermediar, ntr-o livrare de bunuri, a achiziionat i livrat bunurile respective ea nsi, n condiiile stabilite prin norme. (3) Urmtoarele operaiuni sunt considerate, de asemenea, livrri de bunuri, n sensul alin. (1): a) predarea efectiv a bunurilor ctre o alt persoan, ca urmare a unui contract care prevede c plata se efectueaz n rate sau a oricrui alt tip de contract care prevede c proprietatea este atribuit cel mai trziu n momentul plii ultimei sume scadente, cu excepia contractelor de leasing; b) transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, n urma executrii silite; c) trecerea n domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, n condiiile prevzute de legislaia referitoare la proprietatea public i regimul juridic al acesteia, n schimbul unei despgubiri. (4) Sunt asimilate livrrilor de bunuri efectuate cu plat urmtoarele operaiuni: a) preluarea de ctre o persoan impozabil a bunurilor mobile achiziionate sau produse de ctre aceasta pentru a fi utilizate n scopuri care nu au legtur cu activitatea economic desfurat, dac taxa aferent bunurilor respective sau prilor lor componente a fost dedus total sau parial; b) preluarea de ctre o persoan impozabil a bunurilor mobile achiziionate sau produse de ctre aceasta pentru a fi puse la dispoziie altor persoane n mod gratuit, dac taxa aferent bunurilor respective sau prilor lor componente a fost dedus total sau parial; c) preluarea de ctre o persoan impozabil de bunuri mobile corporale achiziionate sau produse de ctre aceasta, altele dect bunurile de capital prevzute la art. 149 alin. (1) lit. a), pentru a fi utilizate n scopul unor operaiuni care nu dau drept integral de deducere, dac taxa aferent bunurilor respective a fost dedus total sau parial la data achiziiei;

(9) Livrarea intracomunitar reprezint o livrare de bunuri, n nelesul alin. (1), care sunt expedi ate sau transportate dintr-un stat membru n alt stat membru de ctre furnizor sau de persoana ctre care se efectueaz livrarea ori de alt persoan n contul acestora. (10) Este asimilat cu livrarea intracomunitar cu plat transferul de ctre o persoan impozabil de bunuri aparinnd activitii sale economice din Romnia ntr-un alt stat membru, cu excepia nontransferurilor prevzute la alin. (12). (11) Transferul prevzut la alin. (10) reprezint expedierea sau transportul oricror bunuri mobile corporale din Romnia ctre alt stat membru, de persoana impozabil sau de alt persoan n contul su, pentru a fi utilizate n scopul desfurrii activitii sale economice. Exemplu: Societatea X din Romania inregistrata in scop de TVA (cu cod valid de TVA ) livreaz la societatea Y din Germania (inregistrata in scopuri de TVA in Germania) mrfuri in valoare de 10.000 de euro. X ntocmete factura si livreaz marfa pe data de 1.09.2011, la un curs valutar de 4,35 lei. Inregistrarile in contabilitate la emiterea facturii: 4111 Clienti = 707 Venituri din 43.500 vanzarea marfurilor

Operatiunea se va declara in Decontul de TVA aferent lunii septembrie pana la data de 25 octombrie, precum si in Declaratia 390 - tot pana la data de 25 octombrie. Societatea X din Romania trebuie sa fie nregistrat n Registrul Operatorilor Intracomunitari. 21. Studiu de caz privind regimul fiscal al achizitiilor intracomunitare prestari de servicii. Exemplu: Societatea RO platitoare de TVA, cu sediul social in Romania, primeste o factura (prestari servicii publicitate) de la o socieate platitoare de TVA cu sediul social in Anglia. Societatea RO a comunicat prestatorului din Anglia codul sau de inregistrare in scopuri de TVA, valabil emis de catre autoritatile fiscale din Romania; Prestatorul a considerat serviciul neimpozabil in Anglia, serviciul prestat se utilizeaza de catre firma RO la sediul activitatii economice din Romania sau la alte sedii fixe situate pe teritoriul oricarui alt stat, dar nu in Anglia. 623 4426 = = 4427 401 10.440 43.500 lei

Operatiunea se va declara in Decontul de TVA, precum si in Declaratia 390. De asemenea societatea trebuie sa fie nregistrat n Registrul Operatorilor Intracomunitari. Din punct de vedere al impozitului pe nerezindei societatea din Anglia trebuie sa prezinte un certificate de rezinde fiscal pentru evidetarea dublei impuneri. 22. Studiu de caz privind regimul fiscal al livrarilor intracomunitare prestari de servicii. Exemplu: Societatea RO din Romania inregistrata in scop de TVA (cu cod valid de TVA ) livreaz la societatea FR din Frana (inregistrata in scopuri de TVA in Frana) servicii consultan n valoare de

2.000 de euro. Intocmete factura si livreaz marfa pe data de 1.03.2013, la un curs valutar de 4,4 lei. Inregistrarile in contabilitate la emiterea facturii: 4111 Clienti = 704 Venituri 8.800 din servicii prestate

Operatiunea se va declara in Decontul de TVA aferent lunii martie pana la data de 25 aprilie, precum si in Declaratia 390 - tot pana la data de 25 aprilie. Din punct de vedere al impozitului pe nerezindei societatea din Romania trebuie sa prezinte societii din Frana un certificate de rezinde fiscal pentru evidetarea dublei impuneri. 23. Studiu de caz privind regimul fiscal al retururilor de bunuri in si din spatial intracomunitari. Exemplu 1: Furnizorul A din statul membru 1 vinde bunurile catre persoana impozabila B din statul membru 2. Bunurile se expediaza din statul membru 1. La sosirea bunurilor in statul membru 2, B refuza bunurile, iar acestea sunt returnate furnizorului. Tratamentul fiscal din punctul de vedere al TVA, fara aplicarea masurilor de simplificare Atunci cand B refuza bunurile cumparate, de exemplu, pentru ca acestea sunt deteriorate sau pentru ca bunurile nu corespund cerintelor cumparatorului, nu are loc un transfer al dreptului de a dispune de bunuri in calitate de proprietar de catre A, iar B nu realizeaza o achizitie intracomunitara de bunuri. Intrucat A ramane proprietarul bunurilor, in principiu se considera ca A efectueaza un transfer, respectiv o livrare intracomunitara asimilata, in statul membru 1 din care incepe transportul bunurilor, in conditiile art. 128 alin. (10) din Codul fiscal , urmata de o achizitie intracomunitara asimilata in statul membru 2 de sosire a bunurilor, pentru care ar trebui sa se inregistreze in scopuri de TVA in statul membru 2. Tratamentul fiscal din punctul de vedere al TVA, cu aplicarea masurilor de simplificare Furnizorul A procedeaza ca si in situatia in care nu ar fi existat o expediere sau un transport de bunuri din statul membru 1 in statul membru 2. De asemenea, poate fi ignorat si returul de bunuri. Furnizorul A nu trebuie sa se inregistreze in scopuri de TVA in statul membru 2. In situatia in care bunurile refuzate de B nu mai pot fi utilizate si furnizorul A solicita ca acestea sa nu mai fie restituite, fiind necesara distrugerea lor: -daca furnizorul A este o persoana impozabila stabilita in Romania, operatiunea nu va fi considerata transfer de bunuri in sensul art. 128 alin. (10) din Codul fiscal, daca sunt indeplinite conditiile pentru aplicarea prevederilor art. 128 alin. (8) din Codul fiscal; -daca beneficiarul B este o persoana impozabila stabilita in Romania, operatiunea nu va fi considerata o achizitie intracomunitara asimilata conform art. 1301 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, iar furnizorul A nu va avea obligatia sa se inregistreze in scopuri de TVA in Romania. Exemplu 2: Furnizorul A din statul membru 1 vinde bunuri catre persoana impozabila B din statul membru 2. Dupa livrare partile convin sa anuleze contractul de vanzare-cumparare, iar bunurile se transporta in statul membru 3 catre cumparatorul C, caruia furnizorul A i-a vandut intre timp bunurile.

Tratamentul fiscal din punctul de vedere al TVA, fara aplicarea masurilor de simplificare Pe langa prevederile art. 14, A realizeaza o livrare intracomunitara din statul membru 2 in statul membru 3, urmata de achizitia intracomunitara realizata de al doilea cumparator, C, in statul membru 3. Tratamentul fiscal din punctul de vedere al TVA, cu aplicarea masurilor de simplificare Din perspectiva TVA se considera ca livrarea intracomunitara efectuata de A catre B si achizitia intracomunitara efectuata de B nu au avut loc, respectiv in baza art. 138 lit. b) din Codul fiscal, pentru acea livrare de bunuri baza de impozitare trebuie redusa corespunzator. Daca anularea are loc in aceeasi declaratie recapitulativa si in acelasi decont de TVA, achizitia si livrarea nu se mentioneaza. In caz contrar, trebuie efectuata o corectie care se reflecta in declaratia recapitulativa si in decontul de TVA aferente perioadei fiscale in care se efectueaza corectia. Furnizorul A considera livrarea catre C ca fiind o livrare intracomunitara de bunuri din statul membru 1. C realizeaza achizitia intracomunitara de bunuri in statul membru 3. 24. Studiu de caz privind regimul fiscal al vanzarilor la distan . Vnzarea la distan reprezint o livrare de bunuri care sunt expediate sau transportate dintr -un stat membru n alt stat membru de ctre furnizor sau de alt persoan n numele acestuia ctre u n cumprtor persoan impozabil sau persoan juridic neimpozabil, care beneficiaz de derogarea prevzut la art. 126 alin. (4), sau ctre orice alt persoan neimpozabil, n condiiile prevzute la art. 132 alin. (2) - (7). Vnzarea la distan reprezint, practic, o livrare de bunuri intracomunitara ce presupune transportul bunurilor dintr un stat membru n alt stat membru de ctre sau n numele furnizorului, ctre un cumparator persoan impozabil sau persoan juridic neimpozabil, care beneficiaz de derogarea de la art. 126 alin. (4) si care indeplineste anumite condiii. Criteriul esenial la analiza vnzrilor la distan const n cuantificarea livrrilor de bunuri ctre clienii din alte state membre ce nu comunic un cod valid de TVA. Practic, beneficiarii livrrilor la distan sunt persoane fizice si juridice nenregistrate n scopuri de TVA, iar furnizorul factureaz cu TVA n cota din statul unde acesta este nregistrat. Locul vnzarilor la distan . O vnzare la distan are loc n statul membru n care transportul se ncheie daca: - valoarea totala a vnzarilor la distan al caror transport sau expediere n Romania se realizeaz de ctre un furnizor, n anul calendaristic n care are loc o anumit vnzare la distan , inclusiv valoarea respectivei vnzari la distan , sau n anul calendaristic precedent, depseste plafonul pentru vnzari la distan de 35.000 euro, al carui echivalent n lei se stabileste prin norme la valoarea de 118.000 lei; - furnizorul a optat n statul membru din care se transport bunurile pentru considerarea vnzarilor sale la distan , care presupun transportul bunurilor din acel stat membru n Romania, ca avnd loc n Romania. Practic, la depasirea plafonului de vanzari la distan , furnizorul se va nregistra n scopuri de TVA n statul unde a depasit plafonul vanzarilor la distan .

Plafonul fixat de statul membru de destinatie este de 100.000 euro sau 35.000 euro (n Romania acest plafon este de 35.000 euro, echivalentul a 118.000 lei), valoare sub care sau pana la care locul livrarilor ramane n statul membru de origine (n care incepe transportul) si peste care locul acestora este n statul membru de destinatie (n care se incheie transportul). Acest plafon se calculeaza pe an calendaristic; echivalentul n lei al plafonului de 35.000 de euro se stabileste pe baza cursului valutar de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data aderarii si se rotunjeste la cifra miilor (rotunjirea se face prin majorare cand cifra sutelor este egala sau mai mare decat 5 si prin reducere cand cifra sutelor este mai mica de 5). n cazul depasirii plafonului, furnizorul este obligat sa plateasca TVA n statul membru de destinatie, pentru toate vanzarile sale la distan , efectuate n acest stat membru, n fractiunea din anul calendaristic ulterioara momentului n care s a depasit plafonul, precum si n urmatorul an calendaristic. Daca plafonul se depaseste si n anul urmator, se aplica aceleasi reglementari privind obligatia platii TVA n statul membru de destinatie, pentru livrarile ulterioare efectuate. La calculul plafonului se va tine cont de: - valoarea tuturor vanzarilor la distan efectuate de un furnizor dintr-un anumit stat membru n Romania, inclusiv valoarea vanzarilor de bunuri care au fost livrate dintr-un teritoriu tert si care sunt considerate ca au fost livrate n Romania din statul membru de import, n conformitate cu prevederile art. 132 alin. (8) din Codul fiscal; - valoarea vanzarii la distan ce conduce la depasirea plafonului. La calculul plafonului nu se va tine cont de: - valoarea livrarilor de bunuri accizabile efectuate (nu exista plafon pentru produsele accizabile, deoarece acestea sunt intot-deauna supuse TVA n statul membru de destinatie, cand beneficiarul este autorizat n sistemul de antrepozitare fiscala); - valoarea livrarilor de mijloace de transport noi efectuate (achizitiile intracomunitare sunt, fara exceptie, supuse TVA n statul membru de destinatie); - valoarea livrarilor cu instalare executata de furnizor sau n numele acestuia (fara exceptie sunt supuse TVA n statul membru n care are loc instalarea); - valoarea oricarei livrari efectuate de furnizor n statul membru de plecare n cadrul tranzactiei supuse regimului special al marjei profitului pentru bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie si antichitati; - valoarea livrarilor de gaz, de energie electrica, de energie termica sau agent frigorific. Exemplu 1: Clientul din Romania este o persoan fizic. In prima ipotez, vom considera ca plafonul pentru vnzri la distan fixat de 35.000 euro n Romania nu este depit, iar furnizorul din statul membru nu i a exercitat n statul sau opiunea de a plti TVA n Romania. Valoarea n lei a sumei este de 118.000 lei. Din punctul de vedere al furnizorului bunului, operaiunea este o livrare de bunuri intracomunitar, locul livrrii fiind n statul membru de unde ncepe transportul, n conformitate cu prevederile art. 132 alin. (1) lit. a) Cod fiscal. Furnizorul va factura cu TVA din statul membru de care aparine, deoarece livrarea nu este scutit de TVA (nefiind comunicat un cod de inregistrare n scopuri de TVA de catre persoana fizica). In cea de a doua ipotez, vom presupune c fie plafonul pentru vnzri la distan fixat n Romania este depit, fie furnizorul a optat pentru plata TVA n Romania. Persoana impozabil este furnizorul din statul membru de plecare al bunului, iar operaiunea este o vnzare la distan (n statul membru de plecare operaiunea este un non-transfer). In acest caz, locul livrrii este considerat n Romania (locul ncheierii transportului). In conformitate cu prevederile art. 150 alin.(1) lit. a) Cod fiscal,

persoana obligat la plata TVA este furnizorul din statul membru de livrare al bunului, care are i obligaia s se nregistreze n Romania n scopuri de TVA. Inregistrarea este valabil pana la data de 31 decembrie a anului calendaristic urmtor celui n care a fost depit plafonul pentru vnzri la distan. Exemplu 2: Clientul din Romnia este o ntreprindere mic. In prima ipotez, vom considera ca plafonul pentru vanzari la distan fixat de 35.000 euro n Romania nu este depit, iar furnizorul din statul membru nu i a exercitat opiunea n statul respectiv de a plti TVA n Romania. Clientul este o intreprindere mica care nu depeste plafonul pentru achiziii fixat de Romania i nu a optat pentru plata TVA n Romania, aferent achiziiilor sale intracomunitare. Operatiunea se afla in sfera de aplicare a TVA, reprezentnd, n fapt, o livrare intracomunitara (vnzare la distan , deoarece bunul este transportat de furnizorul A). Locul livrarii este considerat a fi in statul membru de plecare al bunului, iar operaiunea nu este scutit de TVA, rezultnd astfel c va trebui intocmit o factur de livrare care va avea inscris TVA ul din statul membru de plecare. In cea de a doua ipotez, vom presupune c plafonul pentru vnzri la distan fixat n Romania este depit sau furnizorul din statul membru de plecare al bunului a optat pentru plata TVA n Romania, iar clientul din Romania este o ntreprindere mic care nu depete plafonul pentru achiziii fixat n Romania i nu a optat pentru plata TVA n Romnia pentru achiziiile sale intracomunitare (astfel spus, nu este nregistrat conform art. 153 Cod fiscal). Spre deosebire de prima ipotez, n acest caz operaiunea nu este o livrare intracomunitar, ci un non-transfer n statul membru de plecare al bunului. Locul livrrii este locul ncheierii transportului (adic, n Romnia), iar persoana obligat la plata TVA este furnizorul, care, astfel, are obligaia s se nregistreze n scopuri de TVA n Romnia. 25. Studiu de caz privind regimul fiscal al achizitiilor de mijloace de transport noi. Mijloacele de transport noi sunt cele prevzute la lit. a) i care ndeplinesc condiiile de la lit. b), respectiv: a) mijloacele de transport reprezint o nav care depete 7,5 m lungime, o aeronav a crei greutate la decolare depete 1.550 kg sau un vehicul terestru cu motor a crui capacitate depete 48 cmc sau a crui putere depete 7,2 kW, destinate transportului de pasageri sau bunuri, cu excepia: 1. navelor destinate navigaiei maritime, utilizate pentru transportul internaional de persoane i/sau de bunuri, pentru pescuit ori alt activitate economic sau pentru salvare ori asisten pe mare; i 2. aeronavelor utilizate de companiile aeriene care realizeaz n principal transport internaional de persoane i/sau de bunuri cu plat; b) condiiile care trebuie ndeplinite sunt: 1. n cazul unui vehicul terestru, acesta s nu fi fost livrat cu mai mult de 6 luni de la data intrrii n funciune sau s nu fi efectuat deplasri care depesc 6.000 km; 2. n cazul unei nave, aceasta s nu fi fost livrat cu mai mult de 3 luni de la data intrrii n funciu ne sau s nu fi efectuat deplasri a cror durat total depete 100 de ore; 3. n cazul unei aeronave, aceasta s nu fi fost livrat cu mai mult de 3 luni de la data intrrii n funciune sau s nu fi efectuat zboruri a cror durat total depete 40 de ore. Limitri speciale ale dreptului de deducere

Se limiteaz la 50% dreptul de deducere a taxei aferente cumprrii, achiziiei intracomunitare, importului, nchirierii sau leasingului de vehicule rutiere motorizate i a taxei aferente cheltuielilor legate de vehiculele aflate n proprietatea sau n folosina persoanei impozabile, n cazul n care vehiculele nu sunt utilizate exclusiv n scopul activitii economice. Restricia nu se aplic vehiculelor rutiere motorizate avnd o mas total maxim autorizat care depete 3.500 kg sau mai mult de 9 scaune, inclusiv scaunul oferului. Prevederile nu se aplic urmtoarelor categorii de vehicule rutiere motorizate: a) vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgen, servicii de paz i protecie i servicii de curierat; b) vehiculele utilizate de agenii de vnzri i de achiziii; c) vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plat, inclusiv pentru serviciile de taximetrie; d) vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plat, inclusiv pentru instruire de ctre colile de oferi; e) vehiculele utilizate pentru nchiriere sau a cror folosin este transmis n cadrul unui contract de leasing financiar ori operaional; f) vehiculele utilizate ca mrfuri n scop comercial. Prevederile se aplic inclusiv n situaia n care au fost emise facturi i/sau au fost pltite avansuri, pentru contravaloarea parial a bunurilor i/sau serviciilor, nainte de data de 1 iulie 2012, dac livrarea/prestarea intervine dup aceast dat. n cazul vehiculelor care nu fac obiectul limitrii dreptului de deducere fiind utilizate exclusiv n scopul activitii economice, precum i a celor exceptate de la limitarea deducerii se vor aplica regulile generale de deducere. AIC de mijloace de transport noi Conform art. 126 din Codul fiscal, orice persoan (fizic sau juridic), indiferent dac e inregistrat sau nu n scopuri de TVA in Romnia, este obligat s plteasc taxa pe valoarea adugat in Romnia dac achiziioneaz intracomunitar un mijloc de transport nou. Totui plata TVA se face in mod diferit, astfel: Persoanele care sunt inregistrate n scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal (adic au codul fiscal cu atributul RO), nu fac o plat efectiv ci inscriu TVA in decontul de TVA (300. In contabilitate TVA-ul se inregistreaz prin formula contabil: 4426 = 4427. Aceast modalitate de plat a TVA-ului se numete taxare invers. Persoanele impozabile care aplic regimul mixt prevzut la art. 147 din Codul fiscal vor trebui s aplice dreptul de deducere al TVA conform pro-ratei, fiindc taxarea invers nu nseamn scutire de TVA. AIC se va declara i n Declaraia recapitulativ-formular 390VIES, conform Ordinului preedintelui ANAF nr. 3162/2011. Important este faptul c nu are importan cine este vnztorul n alt stat membru (persoan fizic, o persoan impozabil nenregistrat n scopuri de TVA, o persoan impozabil nregistrat n scopuri de TVA), intotdeauna AIC este impozabil n Romnia. Persoanele care nu sunt nregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, vor face plata efectiv a TVA-ului pentru AIC de mijloace de transport noi. Astfel c i persoanele fizice care cumpr mijloace de transport noi dintr-un stat membru UE i apoi le transport in Romnia, au obligaia s plteasc TVA n Romnia pentru aceste bunuri.

TVA se calculeaz astfel: se transform n lei contravaloarea in valut a bunului inscris in factur sau contract utiliznd cursul valutar publicat de BNR de la data exigibilitii TVA, care este data emiterii facturii de ctre furnizor sau data contractului. Suma astfel obinut se inmulete cu cota standard de TVA de 24%. Totodat se completeaz i decontul special de TVA prevzut de Ordinul preedintelui ANAF nr. 30/2011 pentru aprobarea modelului i coninutului formularului (301) "Decont special de taxa pe valoarea adaugat". Decontul special trebuie depus nainte de inmatricularea n Romnia a unui mijloc de transport nou, dar nu mai trziu de data de 25 inclusiv a lunii urmtoare celei n care ia natere exigibilitatea achiziiei. Dac n aceeai lun persoana impozabil efectueaz mai multe achiziii intracomunitare de mijloace de transport noi, aceasta poate depune mai multe deconturi speciale de tax pentru aceeai lun, fr a bifa casua "Declaraie rectificativ". Si n cazul n care facturile pentru mijloacele de transport noi au fost intocmite cu TVA din alt stat membru UE, TVA-ul se va datora i n Romnia. Exemplu 1: Din punct de vedere contabil, un mijloc de transport se nregistreaz n funcie de destinaia lui n activitatea companiei, iar cazurile cele mai frecvente sunt Poate fi utilizat n derularea operaional, caz n care se va nregistra ca mijloc fix prin utilizarea contului 2133 "Mijloace de transport" i se amortizeaz pe durata normal de funcionare prin utilizarea contului 2813 "Amortizarea mijloacelor de transport". Conform prevederilor contabile in vigoare (O.M.F.P. nr 3.055/2009) imobilizarile corporale reprezinta active care: a) sunt detinute de o entitate pentru a fi utilizate in productia de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi inchiriate tertilor sau pentru a fi folosite in scopuri administrative; si b) sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an. Inregistrare contabila: 2133 = "Mijloace de transport" 404 "Furnizori de imobilizari"

Poate fi achizitionat in scopul revanzarii, caz in care se va inregistra ca stoc prin utilizarea contului 371 "Marfuri" si se va descarca din patrimoniu la momentul vanzarii. Inregistrare contabila: 371 = 401 "Marfuri" "Furnizori" Din punct de vedere al impozitului pe profit, un mijloc fix reprezinta orice imobilizare corporal, care este deinut pentru a fi utilizat n producia sau livrarea de bunuri sau n prestarea de servicii, pentru a fi nchiriat terilor sau n scopuri administrative, dac are o durat normal de utilizare mai mare de un an i o valoare mai mare decat limita stabilit prin H.G. Mijloc fix amortizabil este orice imobilizare corporala care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: a) este detinut si utilizat in productia, livrarea de bunuri sau in prestarea de servicii, pentru a fi inchiriat tertilor sau in scopuri administrative;

b) are o valoare fiscala mai mare decat limita stabilita prin H.G., la data intrarii in patrimoniul contribuabilului; c) are o durata normala de utilizare mai mare de un an. Amortizarea fiscal se calculeaz ncepand cu luna urmtoare celei n care mijlocul fix amortizabil se pune n funciune. Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determin fr a lua n calcul amortizarea contabil. Ctigurile sau pierderile rezultate din vnzarea ori din scoaterea din funciune a acestor mijloace fixe se calculeaz pe baza valorii fiscale a acestora, diminuat cu amortizarea fiscal. Prin derogare, pentru mijloacele de transport persoane care au cel mult 9 scaune de pasageri, incluznd i scaunul oferului, din categoria M1, astfel cum sunt definite n Reglementrile privind omologarea de tip i eliberarea crii de identitate a vehiculelor rutiere, precum i omologarea de tip a produselor utilizate la acestea - RNTR 2, aprobate prin Ordinul ministrului lucrrilor publice, transporturilor i locuinei nr. 211/2003, cu modificrile i completrile ulterioare, cheltuielile cu amortizarea sunt deductibile, pentru fiecare, n limita a 1.500 lei/lun. Reglemetrile se aplic inclusiv pentru mijloacele de transport persoane care au cel mult 9 scaune de pa sageri, incluznd i scaunul oferului, achiziionate/produse anterior datei de 1 februarie 2013, pentru cheltuielile cu amortizarea stabilite n baza valorii fiscale rmase neamortizate la aceast dat. Inregistrare contabil: 6811 = "Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor" plantatiilor" Din punct de vedere al TVA Importul de mijloace de transport. Importul inseamna numai intrarea in Romania de mijloace de transport din tari terte, respectiv care nu sunt membre ale Uniunii Europene. Ne referim in principal la bunurile care sunt cumparate si transportate din aceste tari terte in Romania. 1. Daca importul este realizat de orice persoana care nu este inregistrata in scopuri de TVA (persoana fizica, orice alta societate comerciala, institutie publica, ONG, alte entitati): conform prevederilor Codului fiscal TVA se plateste efectiv in vama. 2. Daca importul este realizat de o persoana inregistrata in scopuri de TVA, tratamentul fiscal este acelasi, taxa se plateste efectiv in vama. Concluzie: Indiferent de statutul persoanei care face un import de mijloace de transport, fie ca sunt noi sau vechi, TVA se datoreaza si se plateste efectiv in vama. Achizitia intracomunitara de mijloace de transport Achizitie intracomunitara (AIC) reprezinta intrarea in Romania de mijloace de transport care provin din state membre ale Uniunii Europene. Ne referim in principal la cumpararile de astfel de bunuri are sunt apoi transportate din alt stat membru in Romania. Tratamentul fiscal difera foarte mult fata de importul de mijloace de transport si este reglementat de Titlul VI al Codului fiscal care transpune prevederile Directivei nr. 112/2006/CE. De subliniat ca reglementarile referitoare la AIC de mijloace 2813 "Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si

de transport sunt obligatorii pentru toate statele membre si acestea nu pot fi modificate unilateral de un stat membru, deoarece ar insemna o incalcare a Tratatului de aderare. In primul rand se face o diferentiere intre mijloacele de transport noi si mijloacele de transport vechi n functie de criteriile prevazute n Codul fiscal. In sensul TVA prin mijloace de transport noi se intelege: - in cazul vehiculelor terestre care au un motor a carui capacitate depaseste 48 cm3 sau a caror putere depaseste 7,2 kW, destinate transportului de pasageri sau bunuri (...) sa nu fi fost livrate cu mai mult de 6 luni de la data intrarii in functiune sau sa nu fi efectuat deplasari care depasesc 6.000 km; - in cazul aeronavelor a caror greutate la decolare depaseste 1.550 kg, destinate transportului de pasageri sau bunuri, cu exceptia aeronavelor folosite pe liniile aeriene care opereaza cu plata, in principal, pe rute internationale, sa nu fi fost livrate cu mai mult de 3 luni de la data intrarii in functiune sau sa nu fi efectuat zboruri a caror durata totala depaseste 40 de ore; - in cazul navelor care depasesc 7,5 m lungime, destinate transportului de pasageri sau bunuri, cu exceptia navelor maritime folosite pentru navigatie in apele internationale si care transporta calatori cu plata sau pentru desfasurarea de activitati comerciale, industriale sau de pescuit ori pentru operatiuni de salvare sau asistenta in larg ori pentru pescuitul de coasta, sa nu fi fost livrate cu mai mult de 3 luni de la data intrarii in functiune sau sa nu fi efectuat deplasari a caror durata totala depaseste 100 de ore. 26. Studiu de caz privind regimul fiscal al achizitiilor de mijloace de transport second-hand. AIC de mijloace de transport care nu sunt noi Cazul n care mijlocul de transport care nu este nou a fost vndut de o persoan impozabil inregistrat n scopuri de TVA n cellalt stat membru UE i care nu a aplicat regimul TVA pentru bunurile second-hand. Regimul aplicabil in Romania depinde de persoana care face achizitia intracomunitara: - daca AIC este realizat de o persoan impozabil nregistrat n scopuri de TVA n Romnia, aceasta va comunica codul su de TVA furnizorului, care va efectua o livrare intracomunitar scutit de TVA. Furnizorul va emite o factur fr TVA n care va meniona c s-a aplicat scutirea de TVA pentru livrarea intracomunitar, iar n Romnia cumprtorul va avea obligaia de plat a TVA prin taxare invers. De reinut c la revnzarea acestor bunuri cumprtorul din Romania nu va putea aplica regimul special pentru bunurile second-hand. - dac AIC este realizat de o persoan fizic, iar transportul nu este in sarcina vnztorului, n Romnia nu exist obligaii privind TVA, fiindc bunul este impozitat in cellalt stat membru. Pentru aceste livrri, n Romnia, persoana fizic achizitoare va primi o factur n care este nscris TVA din alt stat membru UE de ctre furnizor. - dac AIC este realizat de persoane impozabile sau persoane juridice neimpozabile, care nu sunt nregistrate n scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, in mod normal acestea vor efectua o AIC impozabil in Romnia numai dac depesc plafonul de 10.000 euro prevazut la art. 126 alin. (4) din Codul fiscal. Dac persoana respectiv nu este inregistrat pentru alte AIC conform art. 153^1 din Codul fiscal, i nici nu depete plafonul de 10.000 euro cu respectiva cumprare, atunci, n mod normal,cumprtorul din Romnia va primi o factur cu TVA din alt stat membru, fr s aib nici o obligaie privind TVA n Romnia. n situaia n care de la prima achiziie valoarea bunului cumprat depeste acest plafon, sau

plafonul a fost depsit i datorit altor achiziii intracomunitare efectuate anterior, aceste persoane vor trebui s solicite nregistrarea conform art. 153^1 din Codul fiscal pentru AIC, nainte de efectuarea AIC prin care se depete plafonul, codul va fi comunicat vnztorului,care va scuti livrarea, i in Romania cumprtorul va plti TVA pe baza de decontului special de TVA, formular 301. De asemenea, dac persoana respectiv n momentul achiziiei mijlocului de transport este deja inregistrat conform art . 153^1 din Codul fiscal pentru AIC, achiziia mijlocului de transport este impozabil n Romania i plata se face pe baz de decont special de TVA. Cazul n care mijlocul de transport care nu este nou a fost vndut de o persoan neimpozabil (de obicei o persoan fizic, de o mic intreprindere, de o persoan impozabil inregistrat n scopuri de TVA in cellalt stat membru UE dar care a aplicat regimul special pentru bunuri second-hand sau de o persoan care livreaz bunuri care au fost afectate unei activiti scutite-similarul din alt stat membru al scutirii de TVA prevazut de art. 141 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal - art. 136 din Directiva 112/2006/CE). n acest caz AIC nu este impozabil in Romania, deci nu se datoreaz TVA indifferent cine va face achiziia: o persoan fizic, orice persoan impozabil inregistrat n scopuri de TVA sau orice persoan impozabil, sau persoan juridic neimpozabil, care nu sunt nregistrate n scopuri de TVA. Concluzii importante pentru persoanele fizice: - de la data aderrii la UE persoanele fizice au obligaia s plteasc TVA pentru achiziiile intracomunitare de mijloace de transport noi i, la fel ca i nainte de aderare, vor plti TVA pentru importul de mijloace de transport indiferent dac sunt noi sau vechi; - dac mijloacele de transport nu sunt considerate noi conform Codului fiscal, persoanele fizice nu vor plti TVA pentru achiziia intracomunitar a acestora in Romnia. Exemplu 1: O societate comercial nregistrata n scopuri de TVA efectueaz o achiziie intracomunitar a unui autoturism second-hand, n valoare de 12.000 euro, de la un furnizor din Germania. Societatea efectueaz plata TVA conform art. 150 alin. (2) din Codul fiscal, coroborat cu art. 157 alin. (2) din Codul fiscal, prin efectuarea operaiei de taxare invers i depune declaraia recapitulativ 390. 2133 Mijloace de transport = 404 Furnizori de imobilizari, cu suma de 12.000 euro 4426 TVA deductibila = 4427 TVA colectata, cu suma de 2.880 euro Ulterior, societatea este controlat de catre autoritatea fiscal i aceasta stabilete ca societatea trebuie sa achite cu numerar TVA aferent acestei achizitii. Exist 2 situatii posibile: A) Fie exist o confuzie ntre calitatea de persoana impozabil a cumparatorului, astfel societatile neinregistrate in scopuri de TVA ce au efectuat achizitii mai mari de 10.000 euro au obligatia platii TVA si depunerea decontului special de TVA 301 conform art. 156 alin. (1) din Codul fiscal, fapt posibil dar mai putin plauzibil B) Fie societatea nu a utilizat autoturismul intr-o activitate ce da dreptul la deducerea TVA, avand in vedere prevederile de la art. 145^1 din Codul fiscal, in cazul achizitiei unui autoturism de persoane. Din analiza real a activitii societii, rezult ca utilizarea autoturismului nu este intr-un scop ce da dreptul la deducerea TVA. Societatea avea obligatia sa efectueze si inregistrarea contabil: 2133 Mijloace de transport = 4426 TVA deductibila, cu suma de 2.880 euro

Exemplu 2: Firma X din Romania platitoare de TVA, achizitioneaza un autoturism second hand din UE (OLANDA) platitoare de TVA, in valoare de 24.100 euro. Plata s-a facut cash. Fiind vorba despre un bun second-hand se pot distinge 2 situatii: 1. Vanzatorul a aplicat regimul normal de taxare, considerand vanzarea bunului o livrare intracomunitara, scutita de TVA cu drept de deducere. In aceasta situatie inregistrarile contabile vor fi: Achizitia autoturismului 2133 = 404 Mijloace de transport Furnizori de imobilizari 4426 = 4427 TVA deductibila TVA colectata Achitarea facturii 404 = 5314 Furnizori de imobilizari Casa n valuta In situatia in care exist obligaia de a limita dreptul de deducere a TVA veti efectua urmatoarea inregistrare contabila: 2133 = 4426 Mijloace de transport TVA deductibila Operatiunea se va raporta in Formularul (300) "Decont de taxa pe valoarea adaugata" si Formularul (390 VIES) "Declaratie recapitulativa privind livrarile/achizitiile/prestarile intracomunitare" 2. Vanzatorul a aplicat regimul special pentru bunurile second-hand. In aceasta situatie operatiunea nu este impozabila in Romania. Inregistrarile contabile vor fi: Achizitia autoturismului, la valoarea nominala a facturii, inclusiv TVA 2133 = 404 Mijloace de transport Furnizori de imobilizari Achitarea facturii 404 = 5124 Furnizori de imobilizari Casa n valuta Operatiunea se va raporta in Formularul (300) "Decont de taxa pe valoarea adaugata" . 27. Studiu de caz privind regimul fiscal al serviciilor furnizate prin mijloace electronice. Servicii furnizate pe cale electronic sunt: furnizarea i conceperea de site-uri informatice, mentenana la distan a programelor i echipamentelor, furnizarea de programe informatice software - i actualizarea acestora, furnizarea de imagini, de texte i de informaii i punerea la dispoziie de baze de date, furnizarea de muzic, de filme i de jocuri, inclusiv jocuri de noroc, transmiterea i difuzarea de emisiuni i evenimente politice, culturale, artistice, sportive, tiinifice, de divertisment i furnizarea de servicii de nvmnt la distan. Atunci cnd furnizorul de servicii i

clientul su comunic prin curier electronic, aceasta nu nseamn n sine c serviciul furnizat este un serviciu electronic; Pentru a stabili daca este sau nu vorba de un serviciu furnizat pe cale electronica, se vor verifica urmatoarele conditii: - este un serviciu executat prin internet (sau alta retea electronica), si - prestarea serviciului se bazeaza in mare masura pe tehnologia informatiei. Aceasta inseamna ca, in esenta, serviciul trebuie sa fie automat (si sa necesite o interventie umana minima) si ca nu ar fi viabil fara tehnologia informatiei. Locul prestrii serviciilor furnizate pe cale electronic. n cazul serviciilor furnizate pe cale electronic, prestate de o persoan care i are sediul activitii economice n afara Comunitii sau care deine un sediu fix n afara Comunitii de la care serviciile sunt prestate sau care, n absena unui sediu al activitii economice sau a unui sediu fix, i are domiciliul stabil sau reedina obinuit n afara Comunitii, ctre o persoan neimpozabil care este stabilit, are domiciliul stabil sau reedina obinuit n Romnia, se consider c locul prestrii este n Romnia Exemple: 1) Date initiale: A, persoana impozabila stabilita in Luxemburg, furnizeaza un program informatic prin Internet lui B, o persoana juridica neimpozabila care utilizeaza programul pentru activitatea desfasurata in calitate de autoritate publica. In aceasta situatie, unde se plateste TVA si cine trebuie sa plateasca? Rezolvare: Este vorba despre un serviciu furnizat pe cale electronica, efectuat cu plata si care are locul in Luxemburg. Prestatorul va facturi fiscale acest serviciu cu TVA din Luxemburg catre B. 2) Date initiale: A, stabilit in SUA, furnizeaza software prin Internet lui B, o persoana fizica din Romania care este conectata la Internet de acasa. In aceasta situatie, unde se plateste TVA si cine trebuie sa plateasca? Rezolvare: Este vorba despre un serviciu furnizat pe cale electronica, efectuat cu plata si care are locul in Romania. A este persoana obligata la plata TVA in Romania. A trebuie fie sa se inregistreze in scopuri de TVA in Romania, fie sa aplice regimul special pentru persoanele impozabile nestabilite, care presteaza servicii electronice persoanelor neimpozabile. 28. Studiu de caz privind regimul fiscal al nontransferurilor. 29. Studiu de caz privind regimul fiscal al transportului intracomunitar de bunuri. 30. Studiu de caz privind regimul fiscal al servicii accesorii transportului intracomunitar de bunuri. Cerinte: fiecare studiu de caz va fi alcatuit din: enunt compus conform rationamentului professional si rezolvarea aplicatei(fluxul informational).