37

4.Comenzi de desenare în AutoCAD

4.1.Obiecte simple
4.1.1.Linii. Comenzile LINE, XLINE, RAY
AutoCAD poate trasa segmente de dreaptă cu ajutorul comenzii
LINE. Comanda solicită punctul de început şi apoi punctul de sfârşit al
segmentului. Într-o aceeaşi comandă LINE, se pot trasa mai multe
segmente înlănţuite, astfel că puctul de sfârşit al unui segment devine
punctul de început al segmentului următor. Segmentele înlănţuite
descriu un contur poligonal deschis sau închis. Comanda dispune de
opţiunea “Close”, care asigură închiderea automată a conturului.
Sintaxa de bază a comenzii este:

Command: line
Specify first point: {punct}
Specify next point or [Undo]: {punct} sau Undo
Specify next point or [Close/Undo]: {punct}, sau Close sau
Undo, sau <↵ >

Specificarea punctelor de capăt se poate face prin oricare din

metodele de introducere a informaţiei de tip punct (fig. 4.1).

Command: line
From point: 3,4
To point: 6,4
To point: @2,3
To point: @1<135
To point: C
Figura 4.1 O secvenţă de desenare a segmentelor de dreaptă
în AutoCAD

4.Comenzi de desenare în AutoCAD

38
AutoCAD dispune de asemenea de comenzile XLINE şi respectiv
RAY, pentru trasarea unor linii infinite de tip dreaptă geometrică,
respectiv semidreaptă. Pentru AutoCAD, noţiunea de linie infinită se
traduce prin aceea că dreapta traversează tot ecranul, indiferent de
amplificarea imaginii şi de zona momentan vizibilă.
Construcţia liniilor infinite are la bază metodele clasice din
geometrie: prin două puncte, ca paralelă la o dreaptă anterioară sau la
o axă de coordonate, ca bisectoare la un anumit unghi. Liniile infinite,
denumite “construction lines” – “linii de construcţie”, sunt utile ca
linii ajutătoare în definirea altor elemente din desen.
Pentru trasarea unei semidrepte (“ray”-“rază”), AutoCAD solicită
originea şi încă un punct.
4.1.2.Cercuri. Comanda CIRCLE
AutoCAD desenează cercuri prin mai multe metode (fig. 4.2):
-Centru şi rază (metoda implicită),
-Centru şi diametru,
-3 puncte,
-2 puncte, care devin automat capetele unui diametru al cercului ce se
desenează,
-TTR, adică tangent la două obiecte geometrice plane (linii, arce,
cercuri, polilinii, etc.) şi de rază specificată,
-TTT, adică tangent la 3 obiecte geometrice plane specificate.
Comanda aferentă desenării cercurilor este CIRCLE.
P
2
C C
R D P
P 3
1

R
Figura 4.2 Modurile de desenare a unui cerc în AutoCAD
4.1.3.Arce de cerc.
Comanda ARC
Arcul de cerc este un obiect
geometric plan, care poate fi desenat
Lia DOLGA AutoCAD 2000 în douăzeci de paşi

Figura 4.3 Opţiunile
de trasare a arcelor de
cerc în AutoCAD
 39
numai în planul curent XY. AutoCAD dispune de mai multe metode de
trasare a arcelor de cerc (fig. 4.3). În funcţie de metoda indicată de
utilizator, programul solicită informaţiile necesare pentru desenarea
arcului.
Există metode prin care AutoCAD trebuie să decidă sensul de
desenare al arcului de cerc, şi în acest caz, programul alege numai
sensul pozitiv (de exmplu prin metoda “Start, End, Radius”, adică
specificarea punctului de început, a celui de sfârşit şi a razei). În alte
metode, utilizatorul este cel care impune sensul de desenare al arcului
de cerc (de exemplu, prin metoda “Start, End, Angle”, adică
specificarea punctului de început, a celui de sfârşit şi a unghiului).
În fig. 4.4 sunt ilustrate câteva cazuri de desenare a unor arce de
cerc.

P1
Angle=-
90 P2
End
P3
Star Cent
t er Angle=-
Figura 4.4 Exemple de trasare a unor arce de cerc 90 prin diferite
metode, în AutoCAD
Start
4.1.4.Elipse. Comanda ELLIPSE
Elipsa este un obiect plan. În construcţia elipselor, AutoCAD
foloseşte fie extremităţile axelor, fie centrul şi valorile semiaxelor;
elipsa mai poate fi definită ca proiecţie pe planul XY a unui cerc înclinat
faţă de plan, caz în care se specifică axa mare a elipsei (egală cu
diametrul cercului vizat) şi ughiul dintre planul cercului şi planul XY.
Comanda ELLIPSE admite şi trasarea arcelor de elipsă, prin metode
ce combină cerinţele pentru desenarea unei elipse cu cele pentru
delimitarea unui arc pe conturul respectiv. În fig. 4.5 sunt exemplificate
două metode de desenare a unei elipse.

4.Comenzi de desenare în AutoCAD

40

Metoda cu indicarea celor două Metoda cu indicarea centrului (C)

extremităţi ale unei axe (P1, P2) şi a celor două semiaxe (P1,
şi a celei de-a a doua semiaxe respectiv P2)
(P3)
Figura 4.5 Metode de desenare a unei elipse în AutoCAD
Comanda ELLIPSE dispune de opţiunea de desenare a
aşa-numitelor izocercuri, adică elipsele imagini ale unor cercuri în
reprezentările izometrice. Opţiunea pentru desenarea izocercurilor este
accesibilă numai dacă stilul curent de snap este izometric.
Obiectul generat de comanda ELLIPSE este simplu sau complex,
după cum variabila de sistem PELLIPSE are valoarea 0 sau 1. În al
doilea caz, AutoCAD desenează de fapt o polilinie închisă ce simulează
o elipsă (vezi şi §4.2.2).
4.1.5.Obiecte de tip punct.
Comenzile POINT şi
DDPTYPE
Obiectele de tip punct au dimensiuni
nule pe toate cele trei direcţii. Comanda
care crează puncte este POINT.
Marcarea punctelor în desen poate fi
mai evidentă sau mai discretă. Tipul şi
mărimea marcajului sunt stabilite prin
caseta “Point Style…” (fig. 4.6), deschisă
prin comanda DDPTYPE, sau din meniul
pull-down “Format”, linia “Point Style…”.
Punctele pot fi repere de referinţă în
alte construcţii plane, sau repere de Figura 4.6 Caseta
divizare în aplicarea comenzilor DIVIDE şi “Point Style”
MEASURE, care marchează subdiviziuni de un anumit tip în lungul
anumitor obiecte geometrice.

Lia DOLGA AutoCAD 2000 în douăzeci de paşi

 41
4.1.6.Crearea textelor de tip linie. Comenzile TEXT şi
STYLE
AutoCAD permite crearea unor şiruri de caractere, ca obiecte-text
de tip linie (“Single line text”) sau de tip paragraf (“Multiline text”).
La definirea textului “single line”, se precizează modul şi punctul
de aliniere, eventual înălţimea şi unghiul de rotaţie al liniei de bază, iar
în final, conţinutul şirului de caractere.
Un text poate fi aliniat în raport cu un punct; la stânga-, la dreapta-,
sau centrat faţă de punct. Elementul de aliniere poate fi linia de bază,
muchia superioară, a dreptunghiului imaginar de încadrare a textului,
linia mediană a acestui dreptunghi, sau muchia sa inferioară (fig. 4.7).
Alinierea între două puncte a unui text “single line” prezintă două
variante (fig. 4.8): varianta “Fit”, în care se păstrează înălţimea şi se
deformează caracterele pe orizontală pentru a fi potrivite între
punctele specificate, şi varianta “Align”, în care caracterele sunt
scalate proporţional, astfel încât textul respectiv să încapă între cele
două puncte.
Textele “single line” sunt create prin comanda TEXT. Aceasta
permite scrierea mai multor linii de text în cursul aceleiaşi comenzi,
fiecare linie constituind însă alt obiect. O linie de text este delimitată în
cursul comenzii prin <↵>. După fiecare linie de text, cursorul poate fi
mutat în altă poziţie decât cea implicită aleasă de program. Comanda
TEXT se încheie după două răspunsuri nule consecutive (<↵><↵>).
AutoCAD memorează punctul şi modul de aliniere pentru ultimul
text “single line” creat. Un răspuns nul la cererea de <Start point>, va
alinia noul text sub precedentul şi în acelaşi mod.
Atributele caracterelor dintr-un text sunt definite prin stilul de
scriere. Acesta stochează informaţii privind forma literelor (fontul),
înălţimea caracterelor, raportul lăţime/înălţime, înclinarea lor, direcţia
şi sensul de scriere. Fiecare stil de scriere este identificat după numele
său. Odată definit sau specificat, un anumit stil de scriere rămâne
actual până la apelarea explicită a altui stil.

4.Comenzi de desenare în AutoCAD

 Linia de bază aliniată la
stânga(<Start point>)

Linia de bază aliniată la

dreapta (“Right”)
Linia de bază centrată
pe punct (“Center”)
Centrare pe verticală şi
42 pe orizontală (“Middle”)

Muchia superioară aliniată la

stânga (“Top left”)
Muchia superioară
centrată (“Top center”)

Muchia superioară aliniată

la dreapta (“Top right”)
Linia mediană aliniată la
stânga(“Middle left”)
Linia mediană centrată
(“Middle center”)

Linia mediană aliniată la

dreapta (“Middle right”)
Muchia inferioară aliniată
la stânga (“Bottom left”)
Muchia inferioară centrată
(“Bottom center”)

Muchia inferioară aliniată

la dreapta (Bottom right”)

Figura 4.7 Moduri de aliniere pentru un text “single line” în

raport cu un singur punct

Text scris cu opţiunea

“Fit”

Text scris cu opţiunea

“Align”
Figura 4.8 Alinierea unui text “single line” între două puncte
Lia DOLGA AutoCAD 2000 în douăzeci de paşi
 43
Stilurile de scriere se salvează odată cu desenul şi pot fi utilizate în
sesiuni ulterioare de editare a desenului respectiv.
AutoCAD dispune de o bibliotecă proprie de fonturi, din care
utilizatorul şi-l poate selecta pe cel potrivit. Versiunea 2000 pentru
Windows poate folosi şi fonturile mediului Windows.
Dacă înălţimea caracterelor este precizată prin stilul de scriere,
informaţia nu va mai fi solicitată în cadrul comenzii TEXT.
Direcţia de scriere poate fi “pe orizontală” - caracterele fiind
dispuse unul după celălalt pe linia de bază-, sau “pe
verticală” - caracterele fiind dispuse unul sub celălalt.
Sensul de scriere poate fi “înainte”, adică de la stânga la dreapta,
sau “înapoi”, adică de la dreapta la stânga.
Definirea şi modificarea diferitelor stiluri de scriere se realizează
prin caseta “Text Style”, apelabilă din meniul pull-down “Format”
linia Text Style, sau prin comanda STYLE. Caseta este prezentată în
fig. 4.9.
În fig. 4.10 sunt prezentate texte “single line” create cu diferite
stiluri de scriere.
Prin intermediul componentei “AutoCAD Design Center”, stilurile
de scriere dintr-un desen sunt uşor transferabile în alt desen. Această
facilitate înlătură nevoia de a redefini un acelaşi stil de scriere în mai
multe desene diferite.
Este de asemenea recomandabil ca la crearea unor prototipuri
proprii, să fie definite şi stilurile de scriere necesare.

4.Comenzi de desenare în AutoCAD

44

Figura 4.9 Caseta pentru definirea şi modificarea stilurilor de

scriere în AutoCAD

Lia DOLGA AutoCAD 2000 în douăzeci de paşi

 45

Figura 4.10 Texte create cu diferite stiluri de scriere; variaţia

raportului înălţime/lăţime, a înclinării, a sensului de scriere, a

4.Comenzi de desenare în AutoCAD

46
modului de oglindire şi a direcţiei de scriere (în stânga);
variaţia fontului (în dreapta)
4.1.7.Crearea textelor de tip paragraf. Comanda MTEXT
Textele de tip paragraf sunt încadrate într-un dreptunghi specificat
de utilizator prin două colţuri diagonal opuse. Conturul dreptunghiului
nu este vizibil. Un editor de texte înglobat permite crearea textului
după reguli similare editoarelor consacrate: selectarea fontului, a
înălţimii caracterelor, scrierea italică, bold, sublinieri, includerea unor
simboluri sau a unor caractere netipăribile, alinierea rândurilor, etc. O
serie de proprietăţi sunt păstrate de la textele “single line”: alinierea
fină de tip “Top left”, “Middle left”, etc., stilul de scriere, rotaţia liniei
de bază.
Comanda care crează texte de tip paragraf este MTEXT. Toate
rândurile de text create în cursul unei singure comenzi MTEXT
constituie un singur obiect. După specificarea dreptunghiului de
încadrare, comanda MTEXT activează editorul curent de texte.
Utilizatorul poate înlocui editorul intern de texte (fig. 4.11) cu un editor
extern, după preferinţe.

Figura 4.11 Editorul intern de texte din AutoCAD 2000

4.1.8.Editarea şi corectarea textelor. Comenzile DDEDIT,
CHANGE şi SPELL
Una din posibilităţile de modificare a textelor de orice tip create
într-un desen AutoCAD este aceea oferită de comanda DDEDIT.
Aplicată pe textele “single line”, comanda activează o casetă de
editare a conţinutului textului, iar la aplicarea pe texte de tip paragraf,
activează editorul de texte.
O altă posibilitate de modificare a textelor de tip “single line” o
oferă comanda CHANGE. Aplicată pe texte, aceasta permite

Lia DOLGA AutoCAD 2000 în douăzeci de paşi

 47
modificarea stilului de scriere folosit, a înălţimii, a rotaţiei liniei de
bază, a punctului/punctelor de aliniere şi a conţinutului textului.
Pentru verificarea ortografică a textelor, AutoCAD dispune de un
corector de tip “spelling”. Acesta poate fi apelat prin comanda SPELL
sau din prima linie a meniului pull-down “Tools”. Verificarea este
aplicată în raport cu o anumită limbă naţională selectată în acel
moment. Este necesar să se dispună de fişierele-dicţionar pentru limba
vizată. Caseta de lucru pentru spelling este prezentată în fig. 4.12.
Facilitatea de spelling lucrează şi în AutoCAD ca şi în aplicaţiile de
procesare a textelor (Word, WordPerfect, etc.).

Figura 4.12 Caseta de dialog destinată verificării ortografice a

unui text
4.1.9.Ajutorul grafic “Quicktext”. Comanda QTEXT
AutoCAD dispune de posibilitatea afişării textelor în formă
simplificată, prin dreptunghiurile lor de încadrare (fig. 4.13 a, b). Scopul
une astfel de afişări constă în reducerea timpilor de regenerare a

4.Comenzi de desenare în AutoCAD

48
desenului şi de redesenare a ferestrei curente.
a) b)
Figura 4.13 Afişarea textelor în detaliu (“Quicktext”=OFF) (a),
respectiv simplificată (“Quicktext”=ON) (b)
Afişarea simplificată este tipărită ca atare la imprimantă sau plotter,
dar informaţia privind conţinutul textelor nu se deteriorează.
Modalitatea de afişare simplificată a textelor este oferită de
activarea ajutorului grafic “Quicktext” (“Quicktext”=ON), prin
comanda QTEXT. Revenirea la afişarea normală, detaliată a textelor
înseamnă dezactivarea ajutorului grafic “Quicktext” (“Quicktext”=OFF).
Comportarea textelor la operaţii de oglindire efectuate prin
comanda MIRROR este controlată prin variabila de sistem AutoCAD
MIRRTEXT. Valoarea 1 conduce la oglindirea textelor (fig. 4.14 a), pe
când valoarea 0 le păstrează dispunerea iniţială (fig. 4.14 b).
AutoCAD 2000 dispune de un corector intern de texte (“Speller”),
care verifică şi corectează greşelile de ortografie. Opţional, utilizatorul
poate folosi alt corector de texte, asociat cu un editor de texte extern
mediului AutoCAD.

a)

b)
Figura 4.14 Oglindirea textelor pentru: a) MIRRTEXT=1;
b) MIRRTEXT=0

Lia DOLGA AutoCAD 2000 în douăzeci de paşi

 49
4.2.Obiecte complexe. Polilinii
4.2.1.Noţiunea de obiect complex în AutoCAD
Pe lângă obiectele geometrice şi negeometrice simple, de tip linie,
arc, cerc, punct, etc., AutoCAD poate genera şi obiecte complexe, care
conţin una sau mai multe componente simple sau complexe.
Între obiectele complexe pe care le poate crea AutoCAD, se numără:
poliliniile, multiliniile, blocurile-utilizator, cotele, haşurile, suprafeţele
3D, solidele 3D.
Obiectele complexe pot fi descompuse prin comanda EXPLODE în
componentele lor. Unele proprietăţi ale acestora se pierd după
explodare.
4.2.2.Polilinia. Comenzile PLINE, DONUT, POLYGON,
ELLIPSE, PEDIT
Polilinia este un obiect complex format dintr-un lanţ de linii şi/sau
arce de cerc, puse cap la cap, astfel încât ultimul capăt al unei verigi să
devină primul capăt al verigii următoare (fig. 4.15).

Figura 4.15 Exemple de polilinii 2D în AutoCAD

Poliliniile pot fi plane (2D) sau spaţiale (3D). Poliliniile plane se
desenează cu comanda PLINE, iar cele spaţiale cu comanda 3DPOLY.
Poliliniile plane pot avea lăţime diferită de zero. Valoarea lăţimii este
reglabilă, prin opţiunile “Width” sau “Halfwidth” ale comenzii PLINE.
Lăţimea poate varia de-a lungul unei verigi, ca şi de la o verigă la alta
(fig. 4,15). În particular, lăţimea poate fi şi nulă (0).
Poliliniile plane pot fi închise sau deschise. Pentru ca AutoCAD să
recunoască o polilinie ca fiind închisă, aceasta trebuie să fi fost închisă
automat, cu opţiunea “Close”.
Comanda PLINE dispune de două şiruri de cuvinte-cheie, unul
pentru desenarea liniilor:
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]:

4.Comenzi de desenare în AutoCAD

50
şi altul pentru desenarea arcelor:
Specify endpoint of arc or
[Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second
pt/Undo/Width]:

Toate verigile desenate într-o aceeaşi comandă formează o singură

polilinie. Prin explodarea unei polilinii plane, se pierde lăţimea verigilor
şi rezultă segmente de dreaptă şi arce de cerc.
Există o serie de polilinii de formă particulară, cu frecvenţă mare în
desene: inele circulare, poligoane regulate, etc., pentru care s-au creat
comenzi speciale de desenare. Obiectele create de aceste comenzi
sunt tot polilinii plană, ca şi când ar fi fost generată cu comanda
PLINE.
Comanda DONUT crează un inel circular (fig. 4.16):

Figura 4.16 Exemple de inele circulare, create prin comanda

DONUT
Ca informaţii de intrare, comanda solicită, diametrul interior,
diametrul exterior şi poziţia centrului. Pentru a obţine o lăţime a liniei
identică cu cea dată de comanda PLINE, diferenţa de diametre va fi
egală cu dublul acestei lăţimi.
Comanda POLYGON generează poligoane regulate cu 3...1024
laturi (fig. 4.17). Rezultatul aplicării comenzii este tot o polilinie plană,
închisă, având lăţimea nulă.

Figura 4.17 Exemple de poligoane regulate generate de

comanda POLYGON

Lia DOLGA AutoCAD 2000 în douăzeci de paşi

 51
Comanda POLYGON solicită numărul de laturi şi modul de
construcţIe: definind lungimea laturii, sau prin circumscriere/ înscriere
faţă de un cerc de rază precizată.
Comanda ELLIPSE generează contururi plane de formă eliptică.
Pentru ca acestea să fie polilinii, variabila de sistem AutoCAD
PELLIPSE trebuie să aibă valoarea 1. În caz contrar, elipsele sunt
desenate ca obiecte simple.

Poliliniile pot fi modificate cu ajutorul comenzii PEDIT. Modificările

se referă atât la proprietăţile globale (lăţime, închidere, deschidere,
curbare, decurbare, etc.), cât şi la cele individuale ale fiecărei verigi
(lăţime, mutarea vârfului, etc.).În fig. 4.18 este ilustrat un exemplu de

modificare a unei polilinii plane cu ajutorul comenzii PEDIT.

a) b) c) d)
Figura 4.18 Modificarea succesivă a unei polilinii prin comanda
PEDIT: a) polilinia iniţială; b) “PEDIT” “Spline”; c) “PEDIT” “W”
0.2; d) “PEDIT” “Edit vertex”, “Next”, “Move”, ...
Liniile şi arcele de cerc pot fi transformate prin comanda PEDIT în
polilinii plane şi apoi editate ca atare. Operaţia este utilă mai ales în
cazul necesităţii de a uni diferitele elemente ce compun un contur,
pentru a forma un singur obiect.
PEDIT nu este o comandă de desenare, ci una de editare. Comanda
a fost prezentată însă în acest capitol, datorită strânsei ei apropieri de
polilinii.

4.Comenzi de desenare în AutoCAD