Sunteți pe pagina 1din 8

UNIVERSITATEA EFTIMIE MURGU REIA

FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE I ADMINISTRATIVE

STUDENT:

IPO A. RARE
An I, A.P. 2013

PARLAMENTUL ROMNIEI

Parlamentul Romniei este organ reprezentativ suprem al poporului romn i unica autoritate legiuitoare a Romniei. Parlamentul este bicameral, fiind alctuit din Senat i Camera Deputailor.

Structura Parlamentului Romaniei este bicamerala, cuprinzand Camera Deputatilor si Senatul. Reprezentantii poporului sunt alesi in Parlament, pe baza votului universal, egal, direct, secret si liber consimtit, pe un mandat de 4 ani. Camera Deputatilor si Senatul au prerogative egale, cu exceptia numirii numai de catre Senat a Avocatului Poporului, justificand bicameralismul. Organizarea interna a Parlamentului este stabilita prin regulament propriu. Pentru indeplinirea atributiilor lor, Camerele isi organizeaza birouri, comisii care isi desfasoara activitatea numai pe baza regulamentelor adoptate. Convocat de Presedintele Romaniei, in cel mult 20 de zile de la alegeri, Parlamentul isi desfasoara primele activitati separat in fiecare Camera, acestea alegandu-si birouri de varsta, alcatuite din cel mai varstic parlamentar si 4 secretari, stabiliti din randul celor mai tineri deputati, respectiv senatori.In vederea validarii mandatelor parlamentarilor, Camerele isi aleg in prima lor sedinta cate o comisie de validare, care trebuie sa reflecte configuratia politica rezultata din alegeri. Camerele se pronunta printr-un singur vot asupra listei parlamentarilor propusi pentru validare si prin vot separat pentru fiecare deputat sau senator propus sa i se invalideze mandatul. Validarea sau invalidarea mandatelor se face cu votul majoritatii 2

parlamentarilor prezenti. Grupurile parlamentare se pot organiza separat pentru fiecare Camera in parte. Acestea sunt institutionalizate, beneficiaza de un sef, de un cabinet si de 1-5 experti, platiti din bugetul Camerei. Ele urmaresc formarea organelor de lucru si desfasurarea activitatii fiecarei Camere, fiind constituite din cel putin 5 senatori sau 10 deputati, care au fost alesi pe listele aceluiasi partid. In general, grupurile parlamentare au urmatoarele competente: fac propuneri pentru constituirea comisiilor de validare propun cate un candidat pentru functia de Presedinte al Camerei Deputatilor si cea de Presedinte al Senatului. fac propuneri pentru candidatii membrilor birourilor celor doua Camere. isi dau acordul la desemnarea membrilor comisiilor parlamentare. participa la alcatuirea comisiilor de mediere. prezinta propuneri pentru stabilirea ordinii de zi. prezinta amendamente.

Legislatura, sesiunea si sedinta reprezinta perioade distincte de timp in care Parlamentul isi desfasoara activitatea. Camera Deputatilor si Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani. Mandatul Parlamentului Romaniei inceteaza in in mod colectiv la implinirea acestui termen de 4 ani, putand fi totusi prelungit prin lege organica in caz de razboi sau catastrofa. Incetarea mandatului Parlamentului poate avea loc si inainte de termenul de 4 ani, prin dizolvarea acestuia, in conditiile art. 89 din Constitutie. Alegerile pentru Parlament se desfasoara in cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau dizolvarea celor doua Camere. Sesiunea este forma organizatorica de lucru a Parlamentului, adica perioada de timp din cadrul unui an calendaristic in care isi desfasoara activitatea in mod continuu.Spre deosebire de Guvern, care isi desfasoara activitatea in mod neintrerupt, Parlamentul se reuneste pentru perioade de timp limitate, care se numesc sesiuni. Camera Deputatilor si Senatul se intrunesc separat, in 2 sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune ordinara are loc in perioada februarieiunie, iar cea de a doua in septembrie-decembrie. Convocarea Camerelor in sesiuni ordinare se face numai de catre presedintii acestora, asigurandu-se in acest mod independenta Parlamentului. Sedinta constituie modalitatea de constituire a Camerei in reuniune plenara in scopul dezbaterii ordinii de zi.Potrivit regulamentelor proprii, fiecare Camera isi desfasoara activitatea separat in plen, pe comisii si grupuri parlamentare, in primele 4-5 zile ale saptamanii.In afara sedintelor ordinare din aceste zile, la propunerea Biroului permanent, se pot tine sedinte si in alte zile. 3

Parlamentarii primesc o indemnizatie lunara stabilita prin lege, diurna pe perioadele in care participa la lucrarile Camere, in plen sau in comisii, cazare gratuita pentru cei care nu domiciliaza in Capitala, transport gratuit pe caile ferate, cu mijloace auto, navale si aeriene interne, decontarea cheltuielilor de posta si telecomunicatii interne facute pentru activitati legate de exercitarea mandatului. Masurile disciplinare care pot fi luate impotriva parlamentarilor in cazul in care comit abateri de la regulamentul Camerei din care fac parte sunt: avertismentul, care este aplicat de presedinte la prima abatere. chemarea la ordine, adresata celor care nesocotesc avertismentul continuand sa se abata de la regulament sau celor care chiar de la prima abatere incalca in mod grav precederile regulamentului. Scurt istoric al instituiei parlamentare 1831 nceput de drum Istoria parlamentar n Romnia ncepe cu anul 1831 cnd, n ara Romnesc, a fost adoptat un act cu caracter constituional denumit Regulamentul organic, aplicat, un an mai trziu, i n Moldova. Regulamentele organice au pus bazele parlamentarismului n Principatele Romne.

Regulamentul organic - ara Romneasc -

Regulamentul organic - Moldova -

Convenia de la Paris din 1858 i, mai ales, Statutul Dezvolttor al Conveniei (care a introdus reprezentarea bicameral), adoptat din iniiativa domnitorului Alexandru Ioan Cuza, prin plebiscit, n 1864, au perfecionat i lrgit principiul reprezentrii naiunii. Sub regimul politic instituit de Convenia de la Paris, forul legislativ a cunoscut un evident proces de modernizare, iar prin Constituia din 1866, promulgat de Carol I, s-au pus bazele moderne ale forului legislativ ca 4

Reprezentan Naional, care a funcionat n concordan cu modul de organizare i funcionare a parlamentelor Europei Occidentale din acea vreme.

Deschiderea Adunrii elective de ctre domnitorul Alexandru Ioan Cuza, 29 februarie 1860 Procesul istoric de formare a Parlamentului Romniei n perioada modern a dat un impuls puternic afirmrii suveranitii naionale, conducnd mai trziu la Unirea celor dou Principate, n 1859. Sub cupola Parlamentului Romniei s-a dat citire, la 9 mai 1877, Declaraiei de independen a rii i s-au ratificat, n 1920, actele de unire a Provinciilor istorice romneti cu ara. n februarie 1938, pe fondul unor puternice tensiuni politice, regele Carol al II-lea, care a subminat rolul instituiei parlamentare, a impus un regim de monarhie autoritar. Sub regimul dictaturii regale, Parlamentul a devenit un organ decorativ, lipsit de principalele sale atribuii. n toamna anului 1940, o dat cu instaurarea regimului de dictatur militar, activitatea Parlamentului a fost suspendat. Dup 23 august 1944, sub presiunea forelor sovietice i comuniste, Parlamentul a fost reorganizat ntr-un singur corp legislativ, Adunarea Deputailor, care va fi transformat, prin Constituia din 1948, n Marea Adunare Naional, organism formal, subordonat total puterii comuniste. Revoluia din Decembrie 1989 a deschis calea revenirii Romniei la un regim democratic autentic, bazat pe alegeri libere i pluralism politic, pe respectarea drepturilor omului, pe separaia puterilor i rspunderea guvernanilor n faa organelor reprezentative. Prin actele emise de puterea revoluionar provizorie, Romnia a revenit la sistemul parlamentar bicameral. Toate aceste teze se regsesc n noua Constituie a rii, aprobat prin referendum n 1991. n deceniul att de frmntat al tranziiei postcomuniste, Camera Deputailor - mpreun cu Senatul - a dezbtut i adoptat un numr impresionant de legi i acte normative, menite s reformeze pe baze democratice ntreaga societate, s confere garanii pentru respectarea drepturilor 5

fundamentale ale omului, s promoveze reforma i privatizarea, s consolideze instituiile economice de pia i ale statului de drept, condiii pentru integrarea Romniei n structurile europene i euroatlantice. Functiile Parlamentului in sistemul constitutional romanesc Funciile semnific rolul parlamentului, iar procedurile constituionale sunt mijloacele tehnice, constituite ca atare, pentru ndeplinirea rolului su. Parlamentul are o tripl misiune, inerent democraiei: informarea, controlul, legiferarea. Exist i puncte de vedere care consider c ar fi suficient s se vorbeasc despre rolul legislativ al parlamentului i despre rolul su politic (informarea i angajarea rspunderii guvernului). Principale funcii ale parlamentului sunt urmtoarele: reprezentarea, recrutarea personalului guvernamental i a altor persoane care urmeaz s ndeplineasc unele prerogative, determinarea cadrului general al politicii externe, declanarea procedurii judiciare fa de anumite persoane, informarea, controlul, deliberarea. Parlamentul ndeplinete o funcie de reprezentare: el este organul reprezentativ suprem al poporului romn. Altfel spus, Parlamentul este purttorul de cuvnt al Naiunii. Funcia de direcionare a politicii externe, pe care majoritatea covritoare a parlamentelor contemporane o ndeplinesc, a fost mult vreme rezervat n exclusivitate executivului, sub motivul c diplomaia nu aparine poporului. Ea este ns i trebuie s fie una din funciile oricrui parlament. Pentru ilustrarea prerogativelor parlamentare n realizarea funciei de direcionare a politicii externe, este de subliniat c el ratific unele dintre tratatele internaionale i i constituie o comisie special de politic extern cu semnificative atribuii. Funcia judiciar a Parlamentului este explicit dimensionat prin cteva prerogative: ncuviinarea reinerii, arestrii, percheziionrii sau trimiterii n judecat a parlamentarului; punerea sub acuzare a Preedintelui Romniei, pentru nalt trdare; solicitarea urmririi penale a membrilor Guvernului pentru faptele svrite n exerciiul funciei lor. ncercnd o enumerare a funciilor exercitate de Parlamentul Romniei, aceste sunt urmtoarele: funcia legislativ constnd n adoptarea legilor; stabilirea direciilor principale ale activitii social-economice; alegerea, formarea, avizarea formrii, numirea sau revocarea unor autoriti statale; controlul parlamentar; 6

conducerea n politica extern; organizarea i funcionarea proprie. Concluzia care trebuie reinut n finalul acestor considerente este aceea c Parlamentul are i trebuie s aib un rol deosebit n sistemul statal. De aceea i competena sa (mputernicirile) trebuie s rspund necesitii de a crea condiiile exprimrii voinei poporului care l-a ales i care-l reprezint direct, nemijlocit. Atribuiile parlamentului sunt specifice nfptuirii, la cel mai nalt nivel, a conducerii statale. Astfel, funciile parlamentului sunt funcii de conducere, sunt funcii deliberative. Fiind ales direct de ctre ceteni, prin vot, el reprezint voina poporului i are dreptul s exercite cele mai importante drepturi ale acestuia, s exercite puterea poporului.

1. Cristian Ionescu, Drept Constitutional, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2012 2. Ghita Roxana, Drept constitutional - note de curs, Restia, 2013 3. http://www.parlament.ro/ 4. http://ro.wikipedia.org/wiki/Parlamentul_Romaniei 5. http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=istorie1 6. http://www.scritube.com/stiinta/drept/Functiile-parlamentului