Sunteți pe pagina 1din 22

Organisme si institutii care se ocupa cu protejarea patrimoniului Ministerul Culturii si Cultelor Comisia Nationala Aa Monumentelor Istorice

- Institutul National al Monumentelor Istorice este organizat si functioneaza ca institutie publica cu personalitate juridica, in subordinea Ministerului Culturii si Cultelor si este finantat din alocatii de la bugetul de stat si din venituri extrabugetare. Institutul are sediul in municipiul Bucuresti, str. Ienachita Vacarescu nr. 16, sectorul 4. Institutul are urmatoarele atributii principale: actualizeaza evidenta monumentelor istorice; elaboreaza si propune actualizarea periodica a Listei cuprinzand monumentele istorice; elaboreaza normative si metodologii pentru domeniul monumentelor istorice, care se aproba prin ordin al ministrului culturii si cultelor; asigura fundamentarea stiintifica a deciziilor si a avizelor Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice privind clasarea si evidenta monumentelor istorice, la interventiile asupra acestora, precum si in zonele lor de protectie; propune Ministerului Culturii si Cultelor initierea de acte normative in domeniul protejarii monumentelor istorice; gestioneaza, in conditiile legii, fondurile destinate evidentei, elaborarii normelor si metodologiilor pentru monumente istorice, investigatiilor, proiectelor-pilot, expertizelor, cercetarilor si studiilor specifice; administreaza baza nationala de date a monumentelor istorice, arhiva, fototeca, fondul cartografic si biblioteca monumentelor istorice, care sunt proprietate publica a statului roman; colaboreaza cu Oficiul National al Monumentelor Istorice in vederea realizarii obiectivelor privind protectia monumentelor istorice; coordoneaza activitatea institutiilor din teritoriu privind evidenta monumentelor istorice si realizarea cadastrului acestora; propune si initiaza programe si proiecte nationale si internationale cu aplicare in domeniul protejarii monumentelor istorice, stabileste contacte cu organizatii din strainatate care au ca obiect de activitate protejarea monumentelor istorice; elaboreaza proiecte de valorificare prin turism cultural a monumentelor istorice, precum si a zonelor de protectie a acestora si propune in acest sens colaborarea Ministerului Culturii si Cultelor cu ministerele si autoritatile de resort; propune Ministerului Culturii si Cultelor proiecte de formare a specialistilor in domeniul protejarii monumentelor istorice; organizeaza si participa la manifestari stiintifice, nationale si internationale, in domeniul protejarii monumentelor istorice; editeaza Revista monumentelor istorice si Buletinul monumentelor istorice, precum si alte publicatii de specialitate, pe orice tip de suport.

Tipologie de monumente din romania - e vba de clasa monumentelor si 'statutul' -monumente de importanta nationala (Grupa A) si monumente de importanta locala sau regionala (Grupa B) Care sunt instrumentele de care se folosteste Ministerul Culturii pentru a proteja monumentele isotrice? Clasarea.Lista mon. istorice,avizul,zona de protectie, preemtiune,expropriere. - dreptul de proprietate (constitutie - dreptul se exercita in conditiile legii protectia mediului...) - Legea Privind Protejarea Monumentelor 422/2001 - autoritatea Ministerul Culturii - documentatie suplimentara pentru Ministerul Culturii - Instumentele Ministerului Culturii: - Lista monumentelor istorice (structurata pe judete, localitati, adresa postala) - Avizul :actul de autoritate se declara de accord cu interventiile (documentatie tehnica) (legea 422 si legea autorizarii constructiilor) - Clasarea (franta sec XIX Guizot aloca fonduri pentru reparatii erau selectate si clasate) - unde este considerat justificat ca auinteres public general - trecerea de la statut normal statut monument istoric (factor de autoritate reprezentant al interesului public - dosar de clasare comisia nationala a Mon. istorice - propune Ministrului Culturii ordin de clasare - instituirea zonei de protectie ce se construieste in jur sa nu impiedice perceperea mon. Ist (100 m, 200 m, 500 m) temporara pana la studiul urbanistic - preemtiunea aut. publica - primul ofertant (Min. Culturii) - expropierea cauza de utilitate publica pentru a fi protejat mon. istoric este pus in pericol - pentru monumentele de grupa B Ministerul actioneaza prin Directiile Judetele de Cultura si Patrimoniu national - scutiri de taxe - posibilitatea subventionarii a lucrarilor de restaurare - mecanism de creditare - modalitati de acumulare a unor fonduri pentru finantari - a intervenii fara aviz infractiune Definiti termenul de preemtiune - aut. publica - primul ofertant (Min. Culturii) Dreptul de care se bucura cineva prin lege de a fi preferat in calitate de cumparator al unui bun. Dreptul de preemtiune se naste direct din lege, fiind prevazut de o norma juridica imperativa n cazul n care Ministerul Culturii i Cultelor sau serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii i Cultelor nu isi exercita dreptul de preemiune n termenul, acest drept se transfera autoritilor publice locale, care l pot exercita n maximum 15 zile

Zona de protectie Francisc I ntlnete pe Clement VII la Marsilia (1533) i viziteaz Nmes, dnd ordine ca Maison Carre s fie degajat de construcii i pus mai bine n valoare Art. 8. - (1) Pentru fiecare monument istoric se instituie zona sa de protecie, prin care se asigur conservarea integrat a monumentului istoric i a cadrului su construit sau natural. (2) Delimitarea i instituirea zonei de protecie se realizeaz simultan cu clasarea bunului imobil ca monument istoric, n condiiile legii. (3) n zona de protecie pot fi instituite servitui de utilitate public i reglementri speciale de construire prin planurile i regulamentele de urbanism aprobate i avizate conform legii. Autoritile administraiei publice locale, cu sprijinul autoritilor publice centrale cu atribuii n domeniu, vor delimita, n baza unor studii de specialitate, n termen de 12 luni de la data intrrii n vigoare a prezentei legi, zonele de protecie a valorilor de patrimoniu cultural, prevzute n anexa nr. III. n vederea instituirii zonelor protejate autoritile administraiei publice locale vor ntocmi documentaiile de urbanism i regulamentele aferente, elaborate i aprobate potrivit legii, care vor cuprinde msurile necesare de protecie i conservare a valorilor de patrimoniu cultural naional din zon.

Sectoarele ministerului culturii care se ocupa de monumente pentru monumentele de grupa A Ministerul Culturii pentru monumentele de grupa B Ministerul actioneaza prin Directiile Judetele de Cultura si Patrimoniu national Comisia Nationala a Monumentelor Istorice Institutul National al Monumentelor Istorice

Legile care protejeaza monumentele in Romania - constitutia garanteaza dreptul la proprietate, dar in conditiile legii - codul penal infractiuni (distrugere, deterioarare, profanare) - legea autorizatii constructiilor aviz de la Min Culturii pentru mon istorice - legea 422/2001 - Legea Privind Protejarea Monumentelor

Care e procedura de clasare a monumentelor?

PROCEDURA de clasare a monumentelor, responsabilitatile proproprietarului si ale autoritatilor. Clasarea este procedura prin care se confer regim de monument istoric unui bun imobil - Art. 7 Art. 7. - (1) Monumentele istorice se claseaz astfel: a) n grupa A - monumentele istorice de valoare naional i universal; b) n grupa B - monumentele istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local. (2) Clasarea monumentelor istorice n grupe se face prin ordin al ministrului culturii i cultelor, la propunerea Comisiei Naionale a Monumentelor Istorice, conform procedurii de clasare prevzute de prezenta lege. - responsabilitati: intretinere, sa nu distruga, degradeze, profaneze... - in caz contrar este posibila expropierea -dreptul de preemtiune -instituirea unei zone de protectie - scutiri de taxe - posibilitatea subventionarii a lucrarilor de restaurare - mecanism de creditare - modalitati de acumulare a unor fonduri pentru finantari - a intervenii fara aviz infractiune Legislatia romaneasca legea 422- diferenta intre ansamblu si sit (impartirea in: monument, sit, ansamblu) Art. 3. - Conform prezentei legi se stabilesc urmtoarele categorii de monumente istorice, bunuri imobile situate suprateran, subteran sau subacvatic: a) monument - construcie sau parte de construcie, mpreun cu instalaiile, componentele artistice, elementele de mobilare interioar sau exterioar care fac parte integrant din acestea, precum i lucrri artistice comemorative, funerare, de for public, mpreun cu terenul aferent delimitat topografic, care constituie mrturii cultural-istorice semnificative din punct de vedere arhitectural, arheologic, istoric, artistic, etnografic, religios, social, tiinific sau tehnic; b) ansamblu - grup coerent din punct de vedere cultural, istoric, arhitectural, urbanistic ori muzeistic de construcii urbane sau rurale care mpreun cu terenul aferent formeaz o unitate delimitat topografic ce constituie o mrturie cultural-istoric semnificativ din punct de vedere arhitectural, urbanistic, arheologic, istoric, artistic, etnografic, religios, social, tiinific sau tehnic; c) sit - teren delimitat topografic cuprinznd acele creaii umane n cadru natural care sunt mrturii cultural-istorice semnificative din punct de vedere arhitectural, urbanistic, arheologic, istoric, artistic, etnografic, religios, social, tiinific, tehnic sau al peisajului cultural.

Legea care vorbeste despre modificarile zonale Documentatia de urbanism Legea privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional - Seciunea a III-a - zone protejate (Legea nr. 5-2000) Art. 5. - (1) Valorile de patrimoniu cultural de interes naional sunt prevzute n anexa nr. III la prezenta lege. (2) Autoritile administraiei publice locale, cu sprijinul autoritilor publice centrale cu atribuii n domeniu, vor delimita, n baza unor studii de specialitate, n termen de 12 luni de la data intrrii n vigoare a prezentei legi, zonele de protecie a valorilor de patrimoniu cultural, prevzute n anexa nr. III. (3) n vederea instituirii zonelor protejate autoritile administraiei publice locale vor ntocmi documentaiile de urbanism i regulamentele aferente, elaborate i aprobate potrivit legii, care vor cuprinde msurile necesare de protecie i conservare a valorilor de patrimoniu cultural naional din zon. Lege privind amenajarea teritoriului i urbanismul (Legea nr. 350-2001) Art. 46. - (1) Planul urbanistic general are caracter director i de reglementare operaional. Fiecare localitate trebuie s ntocmeasc Planul urbanistic general, s l actualizeze la 5-10 ani i s l aprobe, acesta constituind baza legal pentru realizarea programelor i aciunilor de dezvoltare. (2) Planul urbanistic general cuprinde reglementri pe termen scurt, la nivelul ntregii uniti administrativ-teritoriale de baz, cu privire la: () f) stabilirea zonelor protejate i de protecie a monumentelor istorice; () Art. 47. - () (2) Planul urbanistic zonal cuprinde reglementri asupra zonei referitoare la: () f) protejarea monumentelor istorice i servitui n zonele de protecie ale acestora. (3) Elaborarea Planului urbanistic zonal este obligatorie n cazul: a) zonelor centrale ale localitilor; b) zonelor protejate i de protecie a monumentelor, a complexelor de odihn i agrement, a parcurilor industriale, a parcelrilor;

Unde se cer avize tehnice si de urbanism si de ce? Care sunt documentele tehnice si de urbanism care trebuie sa primeasca aviz de la Ministerul culturii? a) n ansamblurile de arhitectur, n rezervaiile de arhitectur i de urbanism, n cazul siturilor arheologice, al parcurilor i grdinilor monument istoric, cuprinse n listele aprobate potrivit legii, precum i n cazul lucrrilor de orice natur n zonele de protecie a monumentelor, solicitantul va obine avizul comun al Ministerului Culturii i Cultelor i al Ministerului Lucrrilor Publice, Transporturilor i Locuinei, potrivit competenelor specifice; b) n cazul lucrrilor de intervenii asupra construciilor monumente istorice, pe lng avizul Ministerului Culturii i Cultelor se vor obine avizele specifice cerinelor de calitate a construciilor, potrivit prevederilor legale;

Cui se adreseaza cererea de aviz si de ce? Art. 22. - (1) Interveniile asupra monumentelor istorice se fac numai pe baza i cu respectarea avizului emis de Ministerul Culturii i Cultelor; fac excepie interveniile determinate de for major, cu condiia ca modificrile s fie reversibile. (2) n sensul prezentei legi, interveniile ce se efectueaz asupra monumentelor istorice sunt: a) toate lucrrile de cercetare, construire, extindere, reparare, consolidare, conservare, restaurare, amenajri peisagistice, precum i orice alte lucrri care modific substana sau aspectul monumentelor istorice, inclusiv reparaiile curente, lucrrile de ntreinere i iluminarea interioar i exterioar de siguran i decorativ; b) executarea de mulaje de pe componente ale monumentelor istorice; c) amplasarea definitiv sau temporar de mprejmuiri, construcii de protecie, piese de mobilier fix, de panouri publicitare, firme, sigle sau orice fel de nsemne pe i n monumente istorice; d) schimbri ale destinaiei monumentelor istorice, inclusiv schimbrile temporare; e) strmutarea monumentelor istorice; f) amenajri de ci de acces, pietonale i carosabile, utiliti anexe, indicatoare, inclusiv n zonele de protecie a monumentelor istorice. (3) Autorizaia de construire, autorizaia de desfiinare, precum i autorizaiile referitoare la interveniile prevzute la alin. (2) sunt eliberate numai pe baza i n conformitate cu avizul Ministerului Culturii i Cultelor i cu celelalte avize, potrivit dispoziiilor legale n vigoare

Art. 17. - (1) Monumentele istorice i zonele lor de protecie sunt evideniate n planurile urbanistice generale i n toate celelalte documentaii de urbanism i, respectiv, de amenajare a teritoriului. () Art. 24. - (1) Toate interveniile care se efectueaz asupra monumentelor istorice, altele dect cele de schimbare a destinaiei, de ntreinere sau de reparaii curente, indiferent de sursa lor de finanare i de regimul de proprietate al imobilului, se fac sub inspecia i controlul propriu ale Ministerului Culturii i Cultelor, respectiv ale direciilor pentru cultur, culte i patrimoniul cultural naional judeene, respectiv a municipiului Bucureti, cu personal atestat i agreat, n condiiile legii In ce masura proprietarul unui monument poate recurge la schimbarea functiunii? Flexibilitatea cladirii si functiunea Relatia dintre Monumentul lui si Functiunea lui. (incepeti cu Articolul 5 din Carta de la Venetia si dezvoltati) Articolul 5. Conservarea monumentelor este ntotdeauna facilitat de ctre alocarea lor unor utilizri sociale. O astfel de utilizare este de aceea de dorit dar ea nu trebuie s modifice dispunerea i decoraia cldirii. Doar n aceste limite modificrile cerute de schimbarea de funciune trebuie considerate i permise Intotdeauna exista o marja de acomodare intre arhitectura monumentului istoric si fuctiunea contemporana. Grad de adaptabilitate a ambelor. Limitele sunt: compozitia si decoratia (nu admitem sa destrugem compozitia sau razuim decoratia doar pentru ca nu este necesara functiunii) Monumentele rezista in timp tocmai pentru ca au fost folosite (Panteon biserica, alte temple nu mai sunt intregi). In ideea folosirii au fost anumite modificari. (Castelul Ducilor de Flandra muzeu)

Adaptabilitatea, permisivitatea si restrictiile asupra monumentelor contemporane Alois RIEGL valoarea de utilizare (valori de contemporaneitate) Conferinta de la Atena 1931 -recomand utilizarea monumentelor n conformitate cu specificul lor pentru o continu ntreinere a acestora. Carta de la Venetie Articolul 5 Releveul de sinteza studiului istoric plan de restrictii si permisivitati

Metodele prin se marcheaza interventiile contemporane : Boito 8 procedee de a marca interventia contemporan: 1. diferenierea stilului 2. diferenierea materialului 3. eliminarea figurilor sau ornamenticii 4. expunerea prilor vechi suprimate ntr-un loc deschis publicului aparinnd monumentului (Ex.: Palatul dogilor, Veneia, capitelurile expuse) 5. nscrierea pe fiecare element rentregit a datei restaurri sau a unui semn convenional 6. epigrafii descriptive pe monument 7. descrierea fotografic i scris a interveniilor, a fazelor succesive ale lucrrilor, pstrat n form imprimat la monument sau ntr-un loc vecin aparinnd acestuia. 8. notorietatea (ex.: faada Santa Maria del Fiore, Emilio de Fabris, sec 19.)

Definitia restaurarii- Brandi: vrea sa-i ziceti neaparat ca oferim monumentelor statutul de opera de arta si de asta le restauram (axioma 2 cu unitatea potentiala);nu vom restaura niciodata un fier de calcat, ci doar il reparam- pt ca nu e opera de arta:) n mod obinuit se nelege prin restaurare orice intervenie menit s repun n eficiena sa un produs al activitii umane.() O modalitate de interventie umana specifica actiunii noastre asupra operelor de arta. Distinctia: reabilitare, reparare (obiecte obisnuite) / restaurare (numai opere de arta) Constructii sau obiecte le plasam in zona artei letratam in afara unei lumi obisnuite. Restaurarea constituie momentul metodologic al recunoterii operei de art, n consistena sa fizic i n dubla sa polaritate estetic i istoric, n vederea transmiterii ei ctre viitor. Restaurare recunoastem ca intervetia se face asupra lumii artei (privim obiectul din perspectiva artistica) - sesizam ca actionam asupra materialului (exista un melanj de material ziadie, mortar, tencuiala, decoratie ) dar obiectul nu este numai material dimensiune estetica, semnificatii, mesaje - actiunea noastra pentru ca aceste semnificatii si mesaje sa le putem transmite mai departe

Un citat de Rafael Sanzio din scrisoare catre Leon al X-lea- de unde e textul si explicatii legate de restaurare Rafael Sanzio bunul mers al lucrarilor la Catedrala Sf Petru - are grija de statuile antice ale Romei In raport descrie activitatea sa - insista ca Leon X sa ia masuri pentru aimpiedica distrugerile la care era supus patrimoniul artistic al antichitatii materialul de constructie era la indemana marmura-se obtine varul - arata ca respectul pentru operele de arhitectura ale inaintasilor are ceva din spiritul crestin respectul pe care crestinul trebuie sa-l aiba pentru parinti, relicvele sfintilor, pentru tara - incearca sa motiveze de ce este important sa pastram ce au facut altii din perspectiva unor valori culturale - ideea protejarii pentru totdeauna ce timpul si natura nu au distrus ditrug oamenii - nu a putut invata mai mult si mai bine decat din cercetarea si studiul lucrurilor facute de inaintasi - ce pentru ei era foarte simplu, pentru noi pare foarte greu de facut - argumente bazate pe etica crestina - argumente care pleaca de la rolul educativ si formativ al studierii monumentelor - grija si dragostea pentru ce au facut inaintasii familia si patria propovaduita de biserica

Ce lucruri noi a adus rev. franceza? Rev Franceza un atac si o distrugere ca in nici o alta perioada 1. distrugerile constructiilor nobilimii si bisericii distrugerea tuturor monumentelor de orice fel care amintesc de existena feudalismului i interzicerea oricrui lucru capabil s evoce memoria despotismului 2. naionalizarea / utilizarea proprietilor nobiliare, regale, clericale 2 Nov.1789, bunurile clericale sunt naionalizate - 40 000 de castele, palate, hoteluri prada rev francize - Galleria Regilor din Notre Dame retezate capetele regilor din Vechiul Testament - flesa de la Notre Dame romb simbolul regalitatii - criza economica folosesc constructiile trecutului primarii, prefecturi, spitale, scoli, puscarii - constientizarea valorii economice a patrimoniului - eliminand simbolurile sunt opera de arta care arata istoria - Primele inventare ale patrimoniului pentru prima data folosit termenul de monument Aubin-Louis Millin, Antiquitees Nationales ou Recueil des Monuments - nasterea ideii, conceptului de patrimoniu cultural national identifica bogatia culturala = natiune - natiunea este definite prin patrimoniul sau cultural - primele mari muzee Muzeul Luvru - infiinarea primului organism de gestiune a patrimoniului - 1790 - Comisia Monumentelor

Care au fost cele mai importante restaurari ale lui Valadier si in ce constau acestea - Consolidare partea estic a Colosseum-ului - completare de arcade n retrageri pe nalime contrafort de caramida - material contemporan caramida aratat ca atare (material antic interventie) - din travertic elemente de profilatura(capitel, abaca) - Restaurare Arcul lui Titus - reconstituie geometria generala nu reconstituie decoratia sau elemente de modenatura - ramane la forme stilizate ce nu merg pana in ultimul detaliu - de la departare citim constructia - cand ne apropiem descoperim ce s-a pastrat in timp (decoratie, patina, degradari) - zonele refacute fus de coloana fara caneluri, profile simplificate

Viollet le duc stiu ca vrea minim 5 exemple de restaurari si ce carti a scris, inclusiv anul ('dictionnaire raisonn de l'architecture franaise' - 1868-74) Dictionnaire Raisonn de lArchitecture, Paris 1868-74 - fundamenteaza i aplic ceea ce va purta numele de doctrina INTERVENTIONIST A UNITII DE STIL A restaura un edificiu nseamn a-l restabili ntr-o stare ce poate s nu fi existat niciodat. Termenul restaurare precum i aceasta n sine sunt amndou moderne. A restaura o cladire nu nseamn a o conserva, a o repara sau a o reconstrui; este a o restabili ntr-o integralitate care poate s nu fi existat niciodata. - Bis. Saint Sernin- Toulouse - Sainte-Chapelle - Paris - Castelul Pierrefonds - Castelul Carcassonne - Bis. St. Madeleine-Vezelay (1840) - Inlturarea efectelor deficienelor de construcie i a reparaiilor ulterioare - Consolidare - Eliminarea prilor gotice i nlocuirea acestora cu propuneri romanice - Perfecionarea prilor de construcie care nu necesitau reparaii (faada V) - Notre Dame de Paris (Lassus, 1843) - nlocuirea ferestrelor de sec.XIII cu unele de tip sec.XII - Amplasarea de statui luate de la Bordeaux pe faada de S a transeptului - ndeprtarea decoraiei clasiciste, Flea -europeanul se indreapta cu viteza catre viitor are nevoie de reperele trecutului

10

Citat din V. Hugo- monumentul e pt toti si nu pentru o singura persoana, explicatie V. Hugo revolutionar, implicat politic - se ridica impotriva atacului asupra patrimoniului (dezvoltarea industriala si urbanistica) Insist asupra necesitii unei legi de protecie a monumentelor este timp pentru tot felul de legi si reglementari, dar nu este timp pentru o lege pentru salvarea patrimoniului francez Sunt dou lucruri ntr-un edificiu : folosina i frumuseea. Folosina aparine proprietarului, frumuseea - tuturor. A o distruge nseamn deci o depire a drepturilor. Guerre au Demolisseurs, 1832 - V. Hugo

- Dreptul de proprietate - proprietarul poate sa dispuna chiar si de desfiintare - nu este normal sa se exercite cand este vorba de monumente constructii care sunt puternic evocatoare pentru istoria Frantei - frumusetea interes public general fundamentul legilor de protectie a monumentelor

Nu trebuie fcut loc gol n jurul catedralelor noastre, de maniera a neca magnificile dimensiuni cu care le-au nzestrat autorii lor. Ele nu au fost fcute pentru deert precum piramidele Egiptului, ci pentru a plana deasupra locuinelor ndesate i a strzilor nguste ale oraelor noastre Montalambert critica n 1845

Legea Monumentelor din 1887 :Imobilele care aparin unor persoane publice sau private a cror conservare reprezint din punctul de vedere al istoriei i artei un interes naional pot fi clasate [ca monumente storice].

11

Cine a adus critici lui Viollet-le-Duc? Ruskin - The Seven Lamps of Architecture-1848, cap. VI: Lampa Memoriei. 1. Rolul arhitecturii Putem tri fr arhitectur, s adorm pe Dumnezeu fr ea, dar fr ea nu ne putem aduce aminte. Monumentul poate fi:consolidat, ntreinut, dar de o manier invizibil S nu mai vorbim despre restaurare. Totul nu este dect o minciun de la un capt la altul. () Aveti grija de monumentele voastre i nu vei avea nevoie s le restaurai.

Doctrina ANTIINTERVENIONIST Nu este o problem de pragmatism sau de simmnt dac trebuie s pstrm construciile vremurilor trecute sau nu. Nu avem nici un drept n a le atinge. Ele nu sunt ale noastre. Ele aparin n parte celor care le-au construit i n parte tuturor generaiilor care ne vor urma. (..) Ceea ce noi construim avem libertatea de a i demola; dar dreptul altora asupra ceea ce au realizat dndu-i puterile i averile i viaa nu a disprut odat cu moartea lor(...) [Restaurarea] este distrugerea total pe care o construcie o poate suporta; o distrugere urmare creia nu pot fi regsite nici un fel de urme, o distrugere acompaniat de o fals descriere a obiectului distrus.(...) S nu ne lsm amgii n acest important subiect, este imposibil, aa cum este imposibil renvia morii, s restaurezi ce a fost frumusee sau mreie n arhitectur. Cele 7 Lmpi ale arhitecturii, 1849 s refuze modificarea structurii sau a ornamenticii existente; dac [construcia] a devenit nepotrivit folosirii prezente s ridice o alta mai degrab dect s o modifice sau mreasc pe cea veche; n sfrit, s trateze construciile istorice drept monumente ale unei arte trecute, create de meteri disprui, pe care arta modern nu poate interveni fr a distruge. W. Morris, Manifesto - S.P.A.B., 1877 Boito - pstrarea patinei (mrturiei) istorice - pstrarea interveniilor realizate asupra monumentului n decursul timpului - refuzul tipologiei stilistice n formula propus de Viollet-le-Duc. - notiunea de autenticitate: Monumentele istorice trebuie s-i pstreze/Aspectul lor venerabil i pitoresc;/Dac completri ori reconstruiri/Se dovedesc a fi indispensabile,/Le-a face astfel nct s se vad/C aceste lucrri sunt opera contemporaneitii.

12

Stefan Bals in Moldova activitate indelungata in perioada interbelica si postbelica Lucrari marcate de o serie de descoperiri ale paramentului specific moldovenesc (3 registre: piatra faltuita-o piatra cioplitura-caramida) Sf. Ioan din Piatra (ndeprtarea vestibulului i refacerea acoperiului nalt, conservarea i prezentarea in situ a portalului dintre naos i pronaos) n anul 1866 Cetatea Neam a fost declarat monument istoric. Lucrrile de reconsolidare a zidurilor, efectuate ntre anii 1968-1972, sub conducerea cunoscutului arh. tefan Bal, au urmrit conservarea i meninerea monumentului aa cum este, fr reconstrucia prilor disprute Biserica Alba (Baia, Suceava) n 1932 biserica a fost trsnit i a luat foc. Pentru repararea stricciunilor, arhitectul tefan Bal a fost nsrcinat n 1937 s nceap lucrrile de reparaii. A fost restaurata inainte si de Nicolae Ghica - Budesti Mmnstirile Moldovia (1966-70) i Horezu (1961-75). Bis. nlrii a Mn. Neam: degajarea de stratul de tencuial (haina neoclasicizanta) (I), demontarea frontonului neogotic si refacerea acoperisului original(II)

-practica de reconstituire: informatii certe - pictura votiva, analogie - Snagov: anii 40 ( razboi) reconstituirea prin analogie istoric a turlelor - Bis. Kreulescu : reconstituirea prin analogie istoric a turlei de peste pronaos - Paraclisul i tunul clopotni al Patriarhiei din Bucureti - Manastirea Radu Voda Transilvania - Cetatea Clnic, Alba (arh. t. Bal) - Consolidarea exprimat vizibil prin structura aparent de B.A. la exteriorul curtinei i n interiorul donjonului Siegfried

Cine a fost adeptul lui Violett-le-Duc si a aplicat teoriile lui in Romania? Cine a continuat in Romania doctrina lui Le Duc si care sunt operelel operele lui. Lecomte du Nouy (primele lucrri n 1875-1914) Sf. Dumitru (Craiova): demolare +reconstruire arbitrar Vechea Mitropolie (Trgovite): demolare +reconstruire arbitrar Sf. Nicolae-Domnesc (Iai): demolare +reconstruire arbitrar Sf. Trei Ierarhi (Iai): modificri la turle (supranlare), modificare a contraforturilor, reconstruire a bolilor pridvorului la o cot inferioar, demolare (clopotnia) i reconstruire arbitrar a casei egumeneti (sala gotic) Mn. Argeului: demolarea cldirilor de incint i edificarea palatului Episcopal, nlocuirea ancadramentelor originale i a pietrei de parament, extragerea frescei i modificarea prii superioare a turlelor prin adugarea unui coronament metalic

13

Restauratori din Romania care se bazau pe teoria lui Lecomte du Nouy - Nistor a zis ca sunt doi importanti. Alexandru Baicoianu e unul, dar identitatea celuilalt este inca un mister. Pareri? Alexandru Bicoianu Adept al restaurrii stilistice i al inovaiei de tip A. Lecomte du Nouy: Sf. Gheorghe - Hrlu nlturarea tencuielii zugrvite, nlocuirea paramentului original cu materiale noi (piatra de ru nlocuit cu piatr fuit) Sf. Nicolae - Popui

Autenticitatea Camillo Boito notiunea de autenticitate: Monumentele istorice trebuie s-i pstreze/Aspectul lor venerabil i pitoresc;/Dac completri ori reconstruiri/Se dovedesc a fi indispensabile,/Le-a face astfel nct s se vad/C aceste lucrri sunt opera contemporaneitii. Brandi - () al doilea principiu al restaurrii: restaurarea trebuie s vizeze restabilirea unitii poteniale a operei de art, n msura n care acest lucru este posibil, fr a comite un fals artistic sau un fals istoric i fr a nltura urmele trecerii operei de art print timp. A. Autenticitatea materialului Const n persistena materialelor originale de construcie sau, n cazurile n care acestea au fost nlocuite n decursul timpului, de meninerea tipului original tradiional de material. B. Autenticitatea concepiei Const n pstrarea n timp a concepiei originale i a celor care au marcat existena istoric a edificiului. C. Autenticitatea execuiei Const n conservarea material a edificiului sau a prilor sale n tehnica original de execuie a construciei sau prin tehnicile tradiionale folosite n decursul timpului pentru diversele adaptri sau modificri ale construciei. D. Autenticitatea amplasamentului, (cadrului, ambientului) Const n pstrarea locului pentru care a fost creat edificiul i a cadrului tradiional n care aceast creaie s-a desvrit.

14

De ce facem studiul istoric? - Facut de arhitecti principalii contributori - Fundamenteaza deciziile din proiectul de restaurare - Defineste ce este de facut - Ce este valoros analiza substantei monumentului istoric - Se fundamenteaza etape de evolutie a mon . istoric concluzii cu privire la ce este valoros - Posibilitati de interventie- releveul de sinteza a studiului restrictii si permisivitati - rosu - valoare importanta conservare (restaurare daca este cazul) - negru - eliminare obligatorie parti nocive - posibilitatea interventiei zona dedecizii libere - investigatiile sunt conduse de arhitect are ultimul cuvant - colaboratori istoric, arheolog, documentarist, biolog, fizician - investigatia facuta de arhitect dimensiuni goli, functiuni (dispunerea acceselor), compozitia spatiilor -sesizam anomalii - datam in functie de stil, de decoratie etapele unui edificiu

Cum se reflecta principiile Cartei de la Venetia si ale Conventiei UNESCO de la Paris din 1972 in legislatia romaneasca+ exemple din Romania de monumente inscrise in patrimoniul mondial Articolul 11. Trebuie respectat contribuia valoroas a tuturor perioadelor ce au contribuit la edificarea monumentului, unitatea de stil nefiind un scop al restaurrii. Atunci cnd o construcie include opera suprapus a diferite perioade, revelarea unei stri ascunse poate fi justificat n circumstane excepionale i atunci cnd ceea ce este ndeprtat este de mic interes iar materialul adus la lumin este de mare interes din punct de vedere istoric, arheologic sau estetic, iar starea sa de conservare este suficient de bun pentru a justifica o astfel de aciune. Evaluarea importanei elementelor implicate precum i decizia asupra a ceea ce trebuie ndeprtat nu poate sta exclusiv n sarcina individului nsrcinat cu lucrarea [n cauz]. Art. 11 st la baza procedurilor de consultare i avizare a lucrrilor de restaurare, ndeplinite n Romnia n cadrul Comisiei Naionale a Monumentelor Istorice, cf. L.422-2001 UNESCO bisericile pictate din Bucovina - Biserici fortificate din Transilvania: Calnic, Saschiz, Biertan, Prejmer - Cetatile dacice din Muntii Orastiei - Biserici de lemn din Maramures - Centrul istoric al Sighisoarei

15

Conventia UNESCO de la Paris 1972: - 1. Datoria fiecrui stat de a proteja bunurile aparinnd Patrimoniului Mondial aflate pe teritoriul naional (Art. 4): 2. Datoria comunitii internaionale de a coopera n asigurarea conservrii patrimoniului mondial (Preambul, par.7): Definete subiectul Conveniei, categoria de bun al patrimoniului cultural mondial (Art. 1) monument, ansamblu, sit

Tehnici de interventie pentru cercetarea monumentelor (inclusiv specialisti implicati, rolul arhitectului) [si erau acelea de la cursurile 9-10 din notele de curs] Scopul studiului istoric: Fundamentarea deciziilor Studiul istoric este parte a documentaiei tehnice referitoare la o cldire monument istoric (la nivel de studiu de fezabilitate) Evaluarea situaiei existente stabilirea valorilor istorice Evidenierea obligaiilor, restriciilor i permisivitilor de intervenie

Obiectivele studiului istoric

Fazele studiului istoric Investigaii de specialitate Sinteza cercetrilor stabilirea etapelor de construcie

Tipuri de investigaii: Cercetri documentare, bibliografice i de arhiv Studiul bibliografiei existente: Descrieri ale cldirii sau zonei Lucrri de referin (tratate de istoria arhitecturii, etc.) Studii publicate n reviste de specialitate, Documente istorice publicate sau existente n arhive Literature de epoc sau memorialistic.

Cercetri cartografice Studiul hrilor vechi ale oraului sau a unor planuri (ridicri) pariale Prin compararea planurilor la diverse momente se poate identifica evoluia cldirii, a parcelei sau a strzilor. Planurile cadastrale

16

Ghidurile localitilor

Cercetri juridice i de evoluia proprietii Au ca support documentele de Carte Funciar sau Registrul de transmisiuni imobiliare

Cercetri iconografice Stampele i gravurile Cabinetele de stampe ale muzeelor i Academiei Romne Fotografiile i ilustratele de epoc Colecii, biblioteci, anticariate Relevee arhitecturale Arhivele DMI, UAUIM, instituiilor de administrare a fondului imobiliar, administraii financiare Autorizaiile de construire

Arhivate la primrii Cercetri arheologice Urmresc stabilirea: Etapelor de construcie anterioare fazei vizibile Existenei mrturiilor altor construcii pe acelai amplasament Datarea arheologic a perioadelor constructive Nivelului original de clcare la data construciei primare

Cercetri de arhitectur Cercetarea de arhitectur este una din sursele eseniale de informaii despre: Etapele de realizare a cldirii Valorile istorice materializate n construcie Starea de conservare a valorilor istorce i artistice identificate Stabilirea tipurilor de intervenii

Cercetarea de arhitectur verific datele obinute din cercetarea documentar sau arheologic: Inscripiile pot s se refere la o faz de renovare a construciei; Decoraia poate s fie o reproducere trzie a stilului altei epoci; Documentele pot s vorbeasc despre: o anul dobndirii titlului de proprietate i nu despre anul construirii, o despre alte construcii de pe terenul cu pricina, o despre proprietari sau rezideni fictivi sau legendari,
17

o despre doar o parte a construciei sau ansamblului, o sau chiar s fie fabulaii sau falsuri. Obiective ale cercetarii arhitecturale:

1. Stabilirea ordinii relative a construirii. Identificarea etapelor constructive prin interpretarea n spiritul logicii constructive a prilor cldirii. 2. Explicarea particularitilor structurale (deschideri blocate, schimbri de zidrii, goluri n zidrie). 3. Distincia dintre ceea ce este tipic i atipic structurii cldirii (monumentului) istoric, dintre caracteristicile redundante i cele semnificative. 4. Caracterizarea materialelor folosite precum i a motivului utilizrii lor. 5. Descoperirea acelor marturii care dovedesc existenta unor constructii sau parti de construcie disparute. 6. Descoperirea i marcarea acelor caracteristici structurale care nu pot fi explicate altfel dect ca aparinnd unei faze anterioare de construcie, ulterior demolat. 7. Distinctia dintre decoratia initiala si cele ulterioare. 8. Descoperirea materialelor refolosite i a locurilor din care ele provin. 9. Descoperirea logicii funcionale la momentul iniial, pentru proprietarii iniiali, precum i n etapele ulterioare ale existenei cldirii. 10. Descoperirea ierarhiei spaiale a cldirii (prin intermediul interpretrii decoraiei, mrimii, scrii sau dispunerii ncperilor sau circulaiilor). 11. Identificarea spaiilor prin raportare la tipologia programului arhitectural. 12. Identificarea mrturiilor ce pot conduce la datarea precis. 13. Identificarea elementelor ce trebuiesc cercetate cu mijloace speciale.

Observarea i interpretarea direct Dovezi ale diverselor perioade de construcie: Diferene de material Intreruperi ale zidriei Alturarea a dou pri de cldire independente structural una de alta; Diferene n alinierea zidurilor;

Diferene de grosime a zidurilor: Diferene stilistice n arhitectura i decoraia cldirii: Diferene de tehnici de construcie;

18

Dovezi ale demolrilor pariale ale cldirii (fr a fi ns nlocuite de alte construcii);

Dovezi ale prezenei unor deschideri (ui, ferestre, arcade, etc.), eseniale pentru descifrarea imaginii originale a cldirii Modificri indicate de analiza zidriei : o schimbari de material; o discontinuitati in rosturi; o prezenta rosturilor verticale; o ruperi in continuitatea plintelor; o prezenta in situ a urmelor supraluminii sau a arcelor de deasupra deschiderilor Modificari indicate de structuri de lemn : o prin prezenta unor goluri ce ncastrau cadrul ferestrelor sau al uilor; o discontinuitatea traseului grinzilor sau a montanilor i a poziiilor de sprijinirea lor n dreptul fostelor deschideri; o prezena uzurii grinzilor ce au servit drept prag; o mbinarea imperfect a montanilor cu pragurile superior i inferior n dreptul fostelor deschideri Dovezi ale apariiei ulterioare a unor deschideri n construciile de zidrie. Indicii n structurile din zidarie : o lipsa de finisare a montanilor; o absena legturii dintre zidarie i montani; o lipsa de legatur a rostului zidriei cu montantul deschiderii. Indicii n structurile de lemn : o mbinarea imperfect a montanilor cu pragurile superior i inferior n dreptul deschiderilor; o lipsa coincidenei ntre poziia montanilor i contravntuirile de deasupra acestora. Indicii n decoraie : o ferestrele i uile nou introduse sunt decorate de obicei n stilul perioadei n care s-a petrecut modificarea; Dovezi ale modificarii planimetrice: Modificarea compartimentrii : o ntreruperea decoraiei pereilor sau plafoanelor; o urme n textura pereilor portani n dreptul fotilor perei de compartimentare; o urme de ncastrare a montanilor pereilor de compartimentare n grinzile principale; o prezena deschiderilor recente sugernd apariia unor compartimentri. Mrturia unor foste sau adugate deschideri: o dispunerea golurilor este in directa legatura cu conformarea planimetrica. Orice nepotrivire poate indica o modificare a planului. Mrturii de foste hornuri, sobe sau eminee:

19

o prezena ntr-o ncpere a mai mult dect 1 co (horn, loc de sob, emineu) nu nseamn neaparat ca ea a fost obinut prin desfiinarea unui zid de compartimentare dintre dou ncperi; o aceast concluzie este mai probabil dac cele 2 sau mai multe couri (horn, loc de sob, eminee) sunt de tehnici, decoraie, scar diferite o execuii de date diferite semnific deseori o ncpere nti compartimentat i mai apoi readus la dimensiunea ei iniial). o Mrturia prezenei scrilor ; o prezena jugurilor golului scrilor de lemn o amprenta ncastrrii treptelor de piatr sau lemn n pereii casei scrii. o prezena unor ferestre n ir ascendent sugereaz existena unei scri ; o scara pivniei este de obicei cel mai puin sau cel mai trziu modificat; poate da indicaii preioase asupra dispoziiei planimetrice iniiale. Modificri ale decoraiei : o Decoraia este ns un indiciu preios pentru stabilirea statutului, utilizrii unei ncperi, cldiri. o Mrturia unor lucrri ample de redecorare semnaleaz probabilitatea unor modificri planimetrice datnd din aceeai perioad. Modificri ale funciunii ncperilor : o poziia unor funciuni se modific mai greu dect poziia altora. Realizarea i interpretarea releveului de arhitectur Schia de teren. Insoit de notri referitoare la : o detalii de constructii i finisaj o starea elementelor constructive o materiale, texturi, dimensiuni. Avantaje Este de nenlocuit n nregistrarea structurilor de lemn, acolo unde este mai important dect imaginea ortogonal a elementelor felul n care ele sunt mbinate. Metoda ieftin i rapid pentru suprafee relativ mici de cercetat i aflate la ndemn

Releveul manual Releveul automatizat Fotografia Avantaje: rapiditate, versatilitate i simplitate; nu necesit multe persoane (1 este de ajuns); nu necesit apropiere direct spre zonele care intereseaz;
20

ideal pentru nregistrarea evoluiei lucrrilor (timp minim, nu necesit ntreruperea lucrrilor); ideal pentru ilustrarea imaginii cldirii i a relaiei dintre elementele sale, a decoraiei i a detaliilor. Fotografia rectificat Reprezint tehnica de a produce o fotografie la scara a unui obiect (de obicei o faad) pentru ca s poat fi deduse i msurate dimensiuni. Presupune una sau mai multe luri de imagine la distane egale fa Fotogrametria lor. Tehnic de producere de reprezentri grafice ale obiectelor prin msurari ale fotografiilor

Se bazeaz pe producerea de imagini stereoscopice cu aparate ale cror proprieti optice sunt cunoscute i controlate (aparate metrice) i pe prelucrarea automatizat (plotare) a produsului fotografic. Precizie uzual de 10 mm pentru relevee de cldiri la Sc. 1:50 Metode de analiz distructiv Scopul investigaiilor: stabilirea strii de stabilitate a construciilor (constrngeri, tolerane, insuficiene i dezechilibre) Tipuri: Sondajul Carotajul Prelevarea

Sondajul, carotajul i prelevarea folosesc practic aceeai metod dar variaz scara de aciune Limitele analizei destructive sunt date n principal de trsturile obiectului.

Investigaii fizice nedistructive 1. Metode externe A. B. Constatarea dezordinilor structurale Analize vizuale Fotografia rectificat Stereofotogrametria Metode de apreciere a dezordinilor structurale: starea activ sau pasiv Se face prin investigarea fisurilor produse de:
21

C. D.

Punerea n oper a construciei (iniiale, de regul pasive, stabilizate) Urmare a defectelor sau accidentelor de stabilitate (active) Decelarea existenei unei micri active Martor de ipsos Martor de sticl sau rigl de plastic Sensibilitate i msurare

2. Investigaii asupra machetelor sau modelelor Preioase pentru reconstituirea efectelor externe construciilor (ex.: vnt, Cat. Beauvais) 3. Investigaii interne A. Cercetarea omogenitii-eterogenitii Frecvena sunetului (ultrasunete) Termografie Permeabilitatea extern Permeabilitatea intern. Endoscopie. Tensiunea intern.

B. Prezena umiditii

22