Sunteți pe pagina 1din 26

Proiect pentru obtinerea certificatului de competente profesionale

Profesor coordonator: Elev:

Profil: servicii Specializarea: economic

Inventarierea patrimoniului

ARGUMENT
Contabilitatea, ca principal instrument al conducerii, trebuie sa asigure informatii reale asupra activitatii unitatii patrimoniale, in vederea adoptarii de decizii fundamentate din punct de vedere stiintific. Pentru realizarea acestui obiectiv, o conditie fundamentala o prezinta concordanta deplina care trebuie sa existe intre datele inregistrate in conturi si realitatea faptica existenta in unitate. Mijlocul principal prin care se constata situatia reala a patrimoniului si care permite compararea datelor obtinute pe aceasta cale cu datele contabilitatii, il reprezinta inventarierea. Necesitatea inventarierii patrimoniului unitatilor se explica prin importanta deosebita pe care o prezinta pentru activitatea practica a acestora.

In primul rand, ea constituie baza de pornire pentru deschiderea si organizarea evidentei operative si contabile la unitatile patrimoniale nou infiintate, iar in al doilea rand, in decursul exercitiului, ea este determinata de faptul ca intre datele contabilitatii si realitatea de pe teren pot sa apara anumite diferente, in plus sau in minus, chiar si in conditiile unei bune organizari a evidentei operative si contabile, datorita mai multor cauze dintre care mentionam: modificari intervenite la elementele patrimoniale ale unitatii, fie ca urmare a unor cauze naturale (cum sunt: uscarea, evaporarea, scaderea in greutate etc.), fie datorita unor cauze subiective (ca de exemplu: masurari inexacte; sustrageri de mijloace economice); neintocmirea sau intocmirea defectuoasa a unor documente; neinregistrarea sau inregistrarea gresita in conturi a anumitor operatii; neglijenta si neatentia gestionarilor care gestioneaza bunurile si valorile economice; etc.

CUPRINS

CAPITOLUL 1................................................................................................................................6 PREZENTAREA S.C. OPTIMEDIA S.R.L...............................................................................6 1.1. Scurt istoric.......................................................................................................................6 1.2. Denumirea, sediu, obiect de activitate, forma juridica.....................................................7 1.3 Evolutia principalilor indicatori.........................................................................................8 Anul.........................................................................................................................................8 Cifra de afaceri (RON)............................................................................................................8 Numar salariati.........................................................................................................................8 2001.........................................................................................................................................8 3.150.000.................................................................................................................................8 52.............................................................................................................................................8 2002.........................................................................................................................................8 5.290.000.................................................................................................................................8 68.............................................................................................................................................8 2003.........................................................................................................................................8 6.850.000.................................................................................................................................8 74.............................................................................................................................................8 2004.........................................................................................................................................8 10.710.000...............................................................................................................................8 97.............................................................................................................................................8 2005.........................................................................................................................................8 11.010.000...............................................................................................................................8 117...........................................................................................................................................8 1.4 Organigrama......................................................................................................................8 CAPITOLUL 2................................................................................................................................8 INVENTARIEREA ....................................................................................................................8 2.1 Definirea, obiectul, scopul si momentele obligatorii de inventariere................................8 2.2 Functiile inventarierii.........................................................................................................9 2.3 Clasificarea inventarierii..................................................................................................11 2.4 Etapele inventarierii.........................................................................................................12 2.4.1 Pregatirea inventarierii..................................................................................................12 2.4.2 Inventarierea propriu-zisa.............................................................................................14 2.4.3 Stabilirea si regularizarea diferenelor la inventar.......................................................17 2.5 Documente utilizate pentru efectuarea inventarierii........................................................19 CAPITOLUL 3 .............................................................................................................................20 CONTABILITATEA INVENTARIERII..................................................................................20 3.1. Inregistrari contabile generale privind inventarierea......................................................20 3.2 Studiu de caz privind inventarierea (monografie)...........................................................23 REZOLVARE:.......................................................................................................................26 3.3 Concluzii si propuneri......................................................................................................26 BIBLIOGRAFIE........................................................................................................................26 ANEXE..........................................................................................................................................26

1. PREZENTAREA S.C. 1.1 Scurt istoric 1.2 Denumirea, adresa, obiect de activitate, forma juridica 1.3 Evolutia principalilor indicatori 1.4 Organigrama 2. ASPECTE TEORETICE PRIVIND INVENTARIEREA 2.1 Definirea, obiectul, scopul si situatiile in care se efectueaza inventarierea 2.2 Functiile inventarierii 2.3 Clasificarea inventarierii 2.4 Etapele inventarierii 2.4.1 Pregatirea inventarierii 2.4.2 Inventarierea propriu-zisa 2.4.3 Stabilirea si regularizarea rezultatelor inventarierii 2.5 Documente utilizate pentru efectuarea
5

inventarierii 3. CONTABILITATEA INVENTARIERII 3.1 Inregistrari contabile generale privind Inventarierea 3.2 Studiu de caz privind inventariere (monografie) 3.3 Concluzii si propuneri BIBLIOGRAFIE ANEXE

CAPITOLUL 1

PREZENTAREA S.C. OPTIMEDIA S.R.L.


1.1. Scurt istoric

Firma OPTIMEDIA este prezent activ pe piaa tamplariei PVC inca din anul 1996, acumuland o importanta experienta in acest domeniu. In prezent ocupa un segment important al acestei piete din NV tarii. Din anul 2002, S.C. OPTIMEDIA S.R.L. este certificata de catre Societatea Romana de Asigurare a Calitatii ca are implementat si mentine un sistem al calitatii conform conditiilor standardului ISO 9001:2000 pentru activitatea de productie, montaj si comercializarea tamplariei PVC cu geam termopan. In cei peste 9 ani de activitate s-a realizat o gama larga de lucrari care dovedesc profesionalismul si experienta S.C. OPTIMEDIA S.R.L.: - hale si sedii pentru magazine si firme din judetele Bihor, Cluj, Satu Mare, Maramures, Suceava, Iasi, Alba, Sibiu, Mures, Hunedoara si Salaj;
6

- sedii banci; - show-room pentru prezentare autoturisme; - sedii pentru 14 Cooperative de Credit din judetele Bihor; - sediul Camerei de Comert din Baia Mare; - tamplarie PVC la locasuri de cult; - apartamente, case, vile pentru persoane fizice etc.

1.2. Denumirea, sediu, obiect de activitate, forma juridica

Denumirea societatii este OPTIMEDIA S.R.L. Sediul societatii este in Romania, judetul Bihor, localitatea Oradea, str. Johan Strauss nr. 19, si va putea infiinta sucursale, filiale, agentii sau reprezentante in orice alta localitate din tara sau din strainatate, cu respectarea conditiilor de forma, publicitate si inregistrare. Obiect de activitate Forma juridica a societatii este societate comerciala cu raspundere limitata.

1.3 Evolutia principalilor indicatori


Anul 2001 2002 2003 2004 2005 Cifra de afaceri (RON) 3.150.000 5.290.000 6.850.000 10.710.000 11.010.000 Numar salariati 52 68 74 97 117

1.4 Organigrama

CAPITOLUL 2

INVENTARIEREA
procedeu al controlului gestionar al patrimoniului -

2.1 Definirea, obiectul, scopul si momentele obligatorii de inventariere

Din punctul de vedere al contabilitatii, inventarierea este un procedeu de verificare faptica, valorica si cantitativa sau numai valorica a existentei si starii mijloacelor economice, a creantelor si datoriilor unei unitati patrimoniale, la un moment dat. Obiectul inventarierii il constituie: elemntele patrimoniale proprii;
8

bunurile si valorile detinute cu orice titlu, apartinand altor persoane juridice sau fizice; bunurile aflate la terti. Scopul: determinarea reala a patrimoniului; asigurarea integritatii patrimoniului; repartizarea in timp a cheltuielilor si a veniturilor; constatarea cresterilor sau deprecierilor valorilor contabile ale elementelor patrimoniale prin stabilirea valorii acuale si a valorii de utilitate; stabilirea si evaluarea elementelor patrimoniale care sunt aduse ca aport in natura la capitalul social. Momente n care se efectueaza inventarierea: Inventarierea se efectueaza, in mod obligatoriu, in urmatoarele momente: a) la inceputul activitatii unei unitati; b) cel putin o data pe an, pe parcursul functionarii unitatii; c) in cazul fuziunii, divizarii sau incetarii activitatii unei unitati; d) in cazul calamitatilor naturale sau al unor cazuri de forta majora; e) in cazul predarii-primirii gestiunii f) in cazul spargerii sau la cererea organelor de control, cu prilejul efectuarii controlului; g) in cazul modificarii preturilor bunurilor; h) ori de cate ori sunt indicii ca exista lipsuri sau plusuri in gestiune care nu pot fi stabilite cert, decat prin inventariere.

2.2 Functiile inventarierii

Inventarierea indeplineste urmatoarele functii:


9

a. Functia de control a concordantei dintre informatiile furnizate de contabilitate si realitate. Prin compararea situatiei faptice, stabilita prin inventariere, cu situatia scriptica din contabilitate se stabilesc plusurile si minusurile de inventar si se iau masuri in vederea punerii de acord a soldurilor scriptice cu realitatea, in vederea delimitarii rspunderilor si a intaririi ordinei in gestionarea patrimoniului. Cu ajutorul inventarierii se identifica bunurile inutilizabile, comenzile sistate, creantele vechi si neincasate, etc si pe aceasta baza se iau masuri pentru preintampinarea sau limitarea pagubelor, pentru cresterea vitezei de rotatie si sporirea eficientei. b. Functia de stabilire a situatiei nete si a rezultatului exercitiului. Inventarierea este punctul de pornire si de inchidere al oricarui exercitiu financiar. Pe baza inventarierii se deschid conturile si tot pe baza inventarierii se inchid si se definitiveaza bilantul contabil. Situatia neta a patrimoniului = Active inventariate Datorii inventariate. Daca se face abstractie de modificarea aportului proprietarului la capitalul social, atunci rezultatul net se determina in functie de variatia situatiei nete astfel: Rezultatul net = Situatia neta de la sfarsitul exercitiului Situatia neta de la inceputul exercitiului c. Functia de calcul si evidenta a stocurilor, consumurilor si vanzarilor.Unitatile patrimoniale mici si mijlocii pot folosi pentru evidenta stocurilor metoda inventarului intermitent. In aceasta varianta de lucru se inregistreaza in conturile de stocuri numai stocurile initiale si finale ale elementelor patrimoniale resprective, iar intrarile din cursul lunii se inregistreaza in conturile de cheltuieli corespunzatoare.In aceste conditii, inventarierea de la sfarsitul fiecarei luni sta la baza determinarii iesirilor din depozite (a consumurilor si a vanzarilor) astfel: Iesiri din depozite = Stocuri initiale + Intrari din cursul lunii Stocuri finale.

10

2.3 Clasificarea inventarierii

Inventarierile ca procedeu al metodei contabilitatii se clasifica dupa urmatoarele criterii: a) Dupa momentul in care se efectueaza se deosebesc: Inventarierile periodice se efectueaza periodic (luna, trimestru) conform unei planificari proprii intocmite de catre fiecare unitate patrimoniala. Frecvanta acestor inventarieri se stabileste in functie de particularitatile fiecarei gestiuni si de ritmul miscarii elementelor patrimoniale. Inventarierile anuale sunt obligatoriu de efectuat inainte de inchiderea conturilor si intocmirea bilantului. b) Dupa sfera de cuprindere a elementelor patrimoniale se deosebesc: Inventarierile generale cuprind toate elementele patrimoniale aflate in patrimoniul unei unitati. Inventarierile partiale cuprind numai unele elemente patrimoniale (materiale, marfuri, produse) sau numai unele gestiuni din unitatea respectiva. c) Dupa modul in care se efecueaza, sunt: Inventarieri totale se extend asupra tuturor sortimentelor care formeaza un element patrimonial (sortimente de materiale, sortimente de produse) sau asupra tuturor bunurilor dintr-o gestiune, indifferent de natura lor (mijloace fixe, obiecte de inventar, marfuri). Inventarieri prin sondaj cuprind numai unele sortimente sau numai unele bunuri dintr-o gestiune. d) In functie de conditiile in care se desfasoara inventarierile sunt: Inventarieri ordinare au, de regula, un caracter normal, planificat. Inventarieri extraordinare sunt impuse de anumite situatii de exceptie, cum ar fi: In cazul predarii-primirii gestiunii; La cererea organelor de control; Cu ocazia modificarilor preturilor;
11

Cu o cazia divizarii sau comasarii de gestiuni; In urma calamitatilor si a altor cazuri de forta majora; Cand exista indicii de plusuri sau minusuri in gestiune.

2.4 Etapele inventarierii

Raspunderea pentru buna organizare a lucrarilor de inventariere revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii patrimoniului. Administratorul numeste prin decizie scrisa comisiile de inventariere, care trebuie sa fie formate din cel putin doua persoane cu pregatire corespunzatoare tehnica si economica. Din comisiile de inventariere nu pot face parte: gestionarii depozitelor supuse inventariereii si contabilii care tin evidenta gestiunii respective, cu exceptia unitatilor mici; gestionarul are, insa, obligatia sa asiste la desfasurarea inventarierii. Inventarierea patrimoniului se poate efectua atat prin salariati proprii, cat si pe baza de contracte de prestari de servicii incheiate cu persoane fizice sau juridice. Inventarierea este o lucrare complexa care se deruleaza in mai multe etape: Pregatirea inventarierii; Inventarierea propriu-zisa; Stabilirea si inregistrarea in contabilitate a diferentelor costatate.

2.4.1 Pregatirea inventarierii

12

Pregatirea inventarierii este o etapa premergatoare inventarierii propriu-zise. In cadrul acestei etape etape se iau o serie de masuri organizatorice si se executa unele lucrari contabile. Printre lucrarile de natura organizatorica se pot mentiona: se constituie prin dispozitie scrisa a conducatorului unitatii o comisie centrala de inventariere si mai multe subcomisii in functie de numarul de gestiuni ce urmeaza a fi inventariate; se sigileaza caile de acces in gestiuni, cu exceptia locului in care incepe inventarierea; se cere gestionarului o declaratie scrisa din care trebuie sa rezulte: daca are in gestiunea sa bunuri nereceptionate sau bunuri care nu apartin gestiunii; daca are documente de predare-primire a bunurilor care nu au fost operate in evidenta sa operativa sau nu au fost predate la contabilitate; daca a primit sau predate bunuri fara sa se intocmeasca documentele necesare; daca are cunostinta de avidenta unor plusuri sau minusuri in gestiune; se sisteaza operatiunile de intrare-iesire a bunurilor din gestiune; se identifica locurile in care ar putea fi depozitate bunurile care se inventariaza si se sigileaza; se grupeaza bunurile ce urmeaza a se inventaria pe sortimente si pe categorii de preturi. Se aranjeaza separate bunurile degradate, bunurile primate in custodie, spre reparare sau pastrare; se verifica daca aparatele de masura sunt in buna stare de functionare. Lucrarile pregatitoare ale inventarierii de natura contabila cuprind: se asigura inregistrarea tuturor operatiunilor in contabilitatea sintetica si analitica si in evidenta operative condusa in cadrul gestiunilor (fise de magazine, rapoarte de gestiune, etc); se verifica exactitatea inregistrarilor prin confruntarea informatiilor din contabilitate cu cele din evidenta operative si prin intocmirea balantelor de verificare sintetice si analitice;
13

se ridica de la gestiuni toate evidentele operative si se vizeaza dupa ultima operatiune (benzi de la casele de marcat, fise de magazine, rapoarte de gestiune, etc).

2.4.2 Inventarierea propriu-zisa Consta in constatarea, descrierea si evaluarea elementelor patrimoniale si se face la locurile de depozitare a bunurilor respective, costatarile trecandu-se in listele de inventariere. Listele de inventariere se intocmesc separat pe locuri de depozitare, pe categorii de bunuri si pe personae responsabile de integritatea lor. De asemenea, se intocmesc liste de inventariere separate pentru: bunurile necorespunzatoare calitativ, bunurile fara miscare si de prisos, creante si datorii incerte sau in litigiu. Bunurile inventariate se inscriu in listele de inventariere cu precizarea denumirii, codului, unitatii de masura, indicilor calitativi, pretului unitar de evidenta. Listele de inventariere se completeaza citet, fara stersaturi sau intercalari de randuri. Spatiile libere se bareaza, iar eventualele corecturi se certifica de catre persoanele care urmeaza sa semneze aceste liste. Stabilirea stocurilor faptice se face prin numarare, cantarire, msurare sau calcule tehnice. Bunurile aflate in ambalaje originale se verifica prin sondaj, stivele formate din saci, lazi, cutii, containere etc. se desfac si se verifica separate, bunurile de volum mare (de masa) cum ar fi silozurile de cereale, rezervoarele de benzina sau de vin de inventariaza pe baza de calcule tehnice si pe baza analizelor de laborator. Elementele patrimoniale de activ si de pasiv, a caror existenta nu poate fi costatata prin inventarieri fizice se verifica pe baza datelor din contabilitate. Acest procedeu se utilizeaza in cazul bunurilor apartinand unitatii, dar care se afla in afara acesteia (mijloace fixe date in chirie, materiale lasate in pastrarea furnizorului, produsele expediate catre clienti si refuzate de catre acestia, bunuri
14

trimise spre prelucrare la terti, etc). Tot prin acest procedeu, al constatarilor indirecte, se verifica: disponibilitatile banesti din conturile de la banci (reflectate in extrasele de cont eliberate de catre banci); creantele si obligatiile unitatii in raport cu tertii (oglindite in contabilitatea analitica si in extrasele de cont confirmate de terti). In vederea calcularii plusurilor si minusurilor de inventar, elementele patrimoniale se evalueaza la valoarea de intrare in patrimoniu devenita valoare contabila. Pentru asigurarea imaginii fidele, evaluarea elementelor patrimoniale se face astfel: bunurile de natura imobilizarilor si stocurilor se evalueaza la valoarea actuala, denumita si valoare de inventar; bunurile depreciate se evalueaza la valoare de utilitate a fiecarui element, stabilita in functie de utilitatea bunului in unitate si de pretul pietei; creantele si datoriile se evalueaza la valoarea lor nominala; creantele si datoriile incerte si in litigiu se evalueaza la valoarea lor de utilitate, stabilita in functie de valoarea lor probabila de incasat, respective de plata; disponibilitatile, creantele si datoriile in devize se evalueaza la cursul in vigoare din ultima zi a exercitiului; titlurile imobilizate se evalueaza la valoarea de utilitate pe care o reprezinta pentru unitatea patrimoniala, iar investiiile financiare pe termen scurt se evalueaza la cursul mediu al ultimei luni a exercitiului sau la valoarea probabila de negociere, dupa caz. In cazul activelor, se vor compara valorile inregistrate in contabilitate (Vc) cu valoarea de inventar (Vi) a elemetelor patrimoniale. Pot aparea urmatoarele situatii: a) daca Vi > Vc, atunci in listete de inventariere se trec valorile din contabilitate;
15

b) daca Vi < Vc, atunci in listele de inventariere se trec valorile de inventar, diferenta reprezentand deprecierea bunurilor respective. Rezultatele inventarierii se consemneaza intr-un proces verbal de inventariere, care cuprinde: perioada si gestiunile inventariate; persoanele care au participat la inventariere; plusurile si minusurile constatate; bunurile depreciate; creantele si datoriile incerte sau in litigiu; concluziile si propunerile comisiei privind cauzele diferentelor de la inventar si persoanele vinovate; propuneri privind scoaterea din uz a obiectelor de inventar si de casare a mijloacelor fixe. In termen de trei zile de la data incheierii inventarierii, propunerile din procesul verbal de inventariere vor fi prezentate administratorului pentru luarea unor masuri in vederea solutionarii situatiilor aparute. Administratorul, cu avizul compartimentului financiar-contabil si a compartimentului juridic, va decide in termen de 5 zile asupra solutionarii propunerilor facute de comisie. Listele de inventariere, impreuna cu o copie dupa procesul verbal de inventariere, vor fi trimise compartimentului financiar-contabil si rezultatele inventarierii vor fi inregistrate in evidenta operativa (fise de magazine, raport de gestiune, fisele de mijloace fixe, registrul numerelor de inventar, registru de casa, fisa obiectelor de inventar, etc) si in evidenta contabila (fisa de cont), in termen de 5 zile de la data terminarii operatiunilor de inventariere. Toate rezultatele finale ale inventarierii se trec in Registrul inventar, completat anual intr-un singur exemplar.

16

2.4.3 Stabilirea si regularizarea diferenelor la inventar Pentru a stabili rezultatele inventarierii trebuie parcurse urmatoaele etape: confruntarea situatiei faptice cu cea scriptica; - stabilirea lipsurilor imputabile; - compensarea lipsurilor cu plusurile constatate; - aplicarea scazamintelor legale. 1) Confruntarea fapticului cu scripticul Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor constatate faptic si inscrise in listele de inventariere cu cele din evidenta operativa (fise de magazine) si contabilitate. Pentru stabilirea rezultatelor inventarierii se procedeaza astfel: se verifica exactitatea stocurilor din fisele de magazine si a soldurilor din contabilitate pentru bunurile inventariate; erorile ce se descopera se coreacteaza operativ; se confrunta cantitatile consemnate in listele de inventariere cu evidenta operativa pentru fiecare pozitie in parte; se preiau pozitiile cu diferente in lista de inventariere centralizatoare; se preiau, de catre comisie, explicatii scrise de la persoanele care au raspunderea gestionarii, pentru plusurile, minusurile si deprecierile contatate, precum si pentru pagubele generate de expirarea termenelor de prescriptie a creantelor; se stabileste, in baza explicatiilor primite si a actelor cercetate, caracterul lipsurilor, pierderilor, pagubelor, deprecierilor si plusurilor constatate; se formuleaza propuneri privind modul de regularizare a diferentelor dintre datele din contabilitate si cele faptice, determinate prin inventariere; se inregistreaza in contabilitate, fara a se face compensari, plusurile si minusurile rezultate in urma inventarierii, pentru a se pune in concordanta evidenta contabila cu valorile inventariate. 2) Stabilirea lipsurilor imputabile
17

Daca se costata anumite lipsuri care se pot imputa, administratorii trebuie sa ia masura imputarii acestora la valoarea de inlocuire. Pretul de inlocuire este costul de achizitie al bunului respective la data constatarii pagubei. Costul de achizitie include pretul de cumparare existent pe piata + taxe nerecuperabile, inclusive TVA + cheltuieli de transport-aprovizionare + cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in functiune a bunului espectiv. Documentul prin care se imputa persoanelor vinovate lipsurile din gestiune este decizia de imputare, care se intocmeste in doua sau mai multe exemplare in functie de numarul persoanelor raspunzatoare pentru paguba produsa si se semneaza de catre conducatorul unitatii, cu viza de control financiar preventive si a compartimentului juridic. 3) Compensarea lipsurilor cu plusurile constatate Daca lipsurile constatate nu sunt urmarea savarsirii unei infractiuni, la stabilirea valorii debitului se are in vedere posibiliattea compensarii lipsurilor cu eventualele plusuri constatate, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: sa existe riscul de confuzie intre sorturile aceluiasi bun material, din cauza asemanarii aspectului exterior; listele cu bunurile pentru care exista posibiliatea compensarii se stabilesc anual de catre administratori; diferentele constatate in plus sau in minus sa priveasca aceeasi perioada de gestiune si aceeasi gestiune; lipsurile constatate la inventariere sa nu provina din sustragerea sau din degradarea bunurilor respective datorita vinovatiei persoanelor care raspund de gestionarea lor. 4) Aplicarea scazamintelor legale Se aplica doar la bunurile materiale la care sunt acceptate sczminte. In cazul compensarii minusurilor cu plusurile stabilite la inventariere, scazamintele se calculeaza numai in situatia in care cantitatile lipsa sunt mai mari decat cele constatate in plus.
18

Cotele de scazaminte se aplica, in primul rand, la valorile materiale la care s-au costatat lipsurile. Daca in urma aplicarii scazamintelor respective mai rmn diferente cantitative in minus, cotele de scazaminte se pot aplica si asupra celorlalte valori admise in compensare, la care s-au constatat plusuri sau la care nu au rezultat diferene. Normele de scazaminte nu se aplica anticipat, ci numai dupa constatarea existentei efective a lipsurilor si numai in limita acestora. Diferenta constatata in minus in urma compensarii si aplicarii tuturor cotelor de scazaminte, reprezentand un prejudiciu pentru unitate, se recupereaza de la persoanele vinovate. Imputarea pagubelor constatate in gestiune se face la valoarea de inlocuire. Rezultatele inventarierii se inregistreaza in evidenta operativa si in contabilitate. Astfel, lipsurile se scad din evidenta operativa (in fisele de magazine, coloana de intrari, cu rosu) si din evidenta contabila (in fisele de cont, coloana debit, in rosu), iar plusurile se inregistreaza in acelasi mod, dar in negru. Pe baza registrului inventar si a balantei de verificare se intocmesc situatiile financiare, ale caror posturi trebuie sa corespunda cu datele din contabilitate, puse de accord cu situatia reala a elementelor patrimoniale stabilita prin inventariere.

2.5 Documente utilizate pentru efectuarea inventarierii - liste de inventariere - proces verbal de inventariere - registru inventar - declaraia gestionarului

19

CAPITOLUL 3

CONTABILITATEA INVENTARIERII

3.1. Inregistrari contabile generale privind inventarierea

Plusurile constatate la inventar se inregistreaza in patrimoniu prin debitarea conturilor de activ corespunzatoare, astfel: 1. Plusul de imobilizari corporale si necorporale constatat se inregistreaza ca o intrare de imobilizari si ca o crestere a capitalurilor proprii reflectate in contul 131 Subventii pentru investitii: 20 Imobilizari necorporale = 131 Subventii pentru investitii 21 Imobilizari corporale
=

131 Subventii pentru investitii

2. Plusurile de materii prime se inregistreaza ca o intrare in conturile de stoc si ca o reducere a cheltuielilor: 301 Materii prime = 601 Cheltuieli cu materiile prime

Pentru a nu influenta rulajul contului 601 cheltuieli cu materiile prime, inregistrarea de mai sus se poate face in rosu in debitul contului de cheltuieli si in creditul contului de stoc.
20

3. Plusurile de materiale consumabile se inregistreaza: 302 Materiale consumabile = 602 Cheltuieli cu materialele consumabile 4. Plusurile constatate la obiectele de inventar se inregistreaza: 303 Materiale de natura obiectelor = 603 Cheltuieli privind materialele de natura
de inventar obiectelor de inventar

5. Plusurile de produse finite se inregistreaza: 345 Produse finite = 711 Variatia stocurilor

6 .Plusurile de marfuri la o unitate care ine evidena mrfurilor la cost de achiziie se inregistreaza: 371 Marfuri = 607 Cheltuieli cu marfurile 7. Plusuri de numerar in casierie a) La unitatile cu capital privat: 5311 Casa in lei = 7588 Alte venituri din exploatare b) La unitati cu capital de stat: 5311 Casa in lei = 4481 Alte datorii fata de bugetul statului Minusurile constatate la inventariere se inregistreaza ca o iesire din patrimoniu a elementelor de active, prin creditarea conturilor corespunzatoare, astfel: 1. Minusurile imobilizarilor necorporale si corporale integral amortizate: 280 Amortizari privind
imobilizarile necorporale = 20 Imobilizari necorporale

21

281 Amortizari privind


imobilizarile corporale

= 21 Imobilizari corporale

2. Minusurile imobilizarilor necorporale si corporale partial amortizate: % 280 Amortizari privind


imobilizarile necorporale

= 20 Imobilizari necorporale

6588 Alte cheltuieli de exploatare % 281 Amortizari privind


imobilizarile corporale = 21 Imobilizari corporale

6588 Alte cheltuieli de exploatare 3. Minusuri de materii prime: 601 Cheltuieli cu materiile prime
= 301 Materii prime

4.Minusuri de materiale consumabile: 602 Cheltuieli cu materialele


consumabile = 302 Materiale consumabile

5. Minusuri de obiecte de inventar: 603 Cheltuieli privind materialele de = 303 Materiale de natura obiectelor
natura obiectelor de inventar de inventar

6. Minusuri de produse finite: 711 Variatia stocurilor = 345 Produse finite 7. Minusuri de marfuri la o unitate care ine evidena mrfurilor la cost de achiziie: 607 Cheltuieli cu marfurile = 371 Marfuri
22

8. Lipsurile peste normele stabilite si pierderile cauzate de proasta gestiune se pot imputa celor vinovati la valoarea de inlocuire reprezentata de costul de achizitie, care cuprinde pretul de cumparare practicat pe piata, la care se adauga taxele nerecuperabile, inclusiv TVA, cheltuielile de transport si alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate a bunului respectiv. Inregistrarea in contabilitate a valorii bunurilor imputate, ceea ce inseamna, in primul rand, crearea creantei fata de persoana vinovata, este urmatoarea: 4282 Alte creante in legatura
cu personalul =

% 7588 Alte venituri din exploatare 4427 TVA colectata

Daca valoarea bunurilor se imputa tertilor (persoane din afara unitatii), in locul contului 4282,"Alte creante in legatura cu personalul" se utilizeaza contul 461 "Debitori diversi". Concomitent cu operatia mentionata anterior, se descarca gestiunea cu elementele patrimoniale de natura stocurilor.

3.2 Studiu de caz privind inventarierea (monografie) 1. SC OPTIMEDIA SRL avand ca obiect de activitate productia de geamuri,

usi termopan si accesorii prezinta la inceputul lunii decembrie urmatoarea situatie:


Produse finite Materii prime Obiecte de inventar Mijloace fixe Imobilizari corporale in curs Imobilizari necorporale Conturi la banci Casa 52150 Capital social 22790 Amortizari privind imobilizarile corporale 8160 Furnizori 807100 Salarii datorate 23660 Venituri din productia de imobilizari corporale 7060 1000 1080 23 361150 2850 1000 2000 558000

Clienti Total

2000 925000

925000

In cursul lunii au loc urmatoarele operatii: 1. Se aprovizioneaza de la furnizor cu materii prime in valoare de 2000 lei, TVA 19% si se primesc pe baza avizului de insotire.Ulterior soseste factura si se plateste prin virament bancar 2. Se vand produse finite in valoare de 6000 lei, TVA 19% 3. Se inregistreaza amortizarea lunara (liniara) a unui utilaj.Valoarea contabila a utilajului este de 9000lei, iar durata de folosinta 10 ani 4. Se vinde utilajul, amortizat 30%, la pret de 7000 lei, TVA 19% si se scoate din evidenta 5. Se incaseaza, prin banca 5000 lei din contravaloarea produselor finite vandute, iar diferenta se inaseaza prin casierie. 6. Se primeste factura telefonica, valoare facturata 200 lei, TVA 19%. Achitarea cu 5 zile intarziere atrage dupa sine o penalizare de 2% pe zi intarziere. 7. Se platesc salariile datorate in valoare de 2000 lei. 8. La sfarsitul lunii decembrie, SC OPTIMEDIA SRL prezinta in urma inventarierii generale urmatoarea situatie rezultata din listele de inventariere: a. La gestiunea de materii prime s-au constatat urmatoarele diferente: Contul 301
U/M Balamale fara Buc role maro Balamale fara Buc role alb Contrabroasca Buc Stulp Roplasto Legatura colt Buc S.faptic 60 63 123 124 S.scriptic 62 60 125 120 P/u 125 124 20 8 Cantit. plus 3 4 Cantit. minus 2 2 Valoare plus 372 32 Valoare minus 250 40 -

b. La gestiunea de obiecte de inventar s-au constatat urmatoarele diferente: Contul 303

24

U/M
CD-ROM

S.faptic 3 9

S.scriptic 4 8

P/u
(RON)

Samsung Calculator
CASIO

Buc Buc

110 60

Cantit. plus -

Cantit. minus 1 -

Valoare plus 60

Valoare minus 110 -

c. La gestiunea de produse finite s-au constatat urmatoarele diferente: Contul 345


U/M Prag aluminiu Maner usa Broasca ML Buc Buc S.faptic 118 104 125 S.scriptic 120 105 124 P/u 67 90 50 Cantit. plus 1 1 Cantit. minus 2 Valoare plus 90 50 Valoare minus 134 -

d. La gestiunea de mijloace fixe s-au constatat urmatoarele diferente:


U/M S.faptic S.scriptic P/u
(RON)

Masina Buc prelucrat jaluzele (amortizat 40%) Ferestrau Buc debitat dublu sipci(integral amortizat)

2950

Cantit. plus -

Cantit. minus 1

Valoare Valoare plus minus 2950

1600

1600

e. La gestiunea de imobilizari necorporale s-au constatat urmatoarele diferente:


U/M Marca Buc Program Buc informatic S.faptic 1 9 S.scriptic P/u
(RON)

2 8

550 320

Cantit. plus 1

Cantit. minus 1 -

Valoare plus 320

Valoare minus 550 -

f. La inventarierea numerarului din casierie s-a constatat urmatoarea situatie: - sold scriptic: 680 - sold faptic: 650

25

REZOLVARE:

3.3 Concluzii si propuneri

BIBLIOGRAFIE ANEXE

26