Sunteți pe pagina 1din 13

Universitatea de Vest Vasile Goldis Facultatea de Medicina, Farmacie si Medicina Dentara

Boala Parkinson

Casalean Raul Lucian MG III, grupa 2

Boala Parkinson
Boala Parkinson este o afectiune neurologica frecventa, despre care se estimeaza ca ar afecta peste 4 milioane de persoane din intreaga lume. In pofida eforturilor stiintifice si medicale care se depun, nu s-a gasit inca un leac care sa ii vindece pe pacientii de Parkinson, dar noile scheme de tratament le imbunatatesc semnificativ calitatea vietii. Boala Parkinson este o boala degenerativa ce survine in urma distrugerii lente si progresive a neuronilor. intrucat zona afectata joaca un rol important in controlul miscarilor, pacientii prezinta gesturi rigide, sacadate si incontrolabile, tremor si instabilitate posturala. Tulburarile legate de boala Parkinson apar cel mai adesea dupa varsta de57 de ani. La inceput, simptomele pot fi confundate cu procesul normal de imbatranire, dar pe masura agravarii acestora, diagnosticul devine evident. in momentul manifestarii primelor simptome, se crede ca intre 60% si 80% din celulele din zona de control a activitatilor motorii sunt deja distruse. Boala Parkinson are o evolutie progresiva, iar semnele si simptomele se acumuleaza in timp.Desi aceasta afectiune este potential invalidanta, ea evolueaza lent astfel incat majoritatea pacientilor beneficiaza de numerosi ani de viata activa dupa stabilirea diagnosticului. Mai mult, spre deosebire de alte afectiuni neurologice grave, boala Parkinson este tratabila. Tratamentul este medicamentos si chirugical dar poate consta si in implantarea unui dispozitiv pentru stimularea creierului. Semne si simptome Cele trei semne cardinale ale bolii Parkinson sunt: tremorul de repaus, rigiditatea si bradikinezia. Dintre acestea, doua sunt esentiale pentru stabilirea diagnosticului. Instabilitatea posturala este al patrulea semn cardinal, dar survine tardiv, de obicei dupa 8 ani de evolutie a bolii.

In 70% din cazuri, gesturile ritmice incontrolabile ale mainilor, capului sau picioarelor constituie primul simptom si se manifesta in special in repaus si in perioadele de stres. Tremorul este diminuat in timpul
2

miscarilor si dispare in somn, este accentuat de stres si de oboseala. Tremorul devine mai putin evident pe masura evolutiei bolii Rigiditatea se refera la cresterea rezistentei la mobilizarea pasiva a muschilor si este mai evidenta la miscarile voluntare ale membrului contralateral.Bradikinezia se refera la lentoarea misarilor, dar include si scaderea miscarilor spontane si scaderea amplitudinii miscarilor. Bradikinezia este vizibila prin micrografie (scris de mana mic, ilizibil), hipomimie (diminuarea miscarilor mimice), clipit rar si hipofonie (voce diminuata). Instabilitatea posturala se refera la tulburarile de echilibru si coordonare. Aparitia sa este o etapa importanta in evolutia bolii, deoarece instabilitatea posturala este dificil tratabila si este o sursa comuna de invaliditate in stadiile avansate ale bolii. Dementa survine tardiv in evolutia bolii Parkinson si afecteaza 15% 30% din pacienti. Memoria recenta este afectata. Alte semne sunt:

Tulburari ale somnului Dificultati la deglutitie Sialoree (salivatie abundenta) Micrografie (scris mic, ilizibil) Hipofonie (voce diminuata, monotona) si dificultati la articularea cuvintelor Incontinenta urinara si constipatie, datorita alterarii functiei intestinului si vezicii Confuzie, pierderea memoriei Tulburari ale mersului, cu pasi mici, tarsiti; tendinta accentuata spre cadere prin pierderea reflexelor posturale Pierderea balansului bratelor in timpul mersului Cauze:

Celulele nervoase afectate de boala Parkinson sunt situate ntr-o zona numit substantia nigra (substana neagr) din centrul creierului.
3

Aceste celule produc dopamin, un neurotransmitor care permite controlarea micrilor. Prin moartea celulelor din substana neagr, boala Parkinson creeaz un deficit de dopamin. n mod normal, controlul micrilor este rezultatul unui echilibru dintre cantitatea de dopamin i acetilcolin (un alt neurotransmitor). Prin pierderea acestui echilibru, rezulta tremorul, rigiditatea i pierderea coordonrii. Cauza pierderii progresive a neuronilor n boala Parkinson rmne ns necunoscut. Oamenii de tiin indic o asociere dintre factorii de mediu i cei genetici. Factorii de mediu:

expunerea precoce sau prelungit la substane poluante chimice sau la pesticide (ierbicide i insecticide) consumul unui drog (MPTP) poate cauza semnele i simptomele bolii Parkinson drogul are un efect similar pesticidelor medicamente neuroleptice (fenotiazina) sau substanele care blocheaz receptorii de dopamin intoxicaia cu monoxid de carbon sau cu mangan hidrocefalia, tumorile craniene, hematom subdural, boala Wilson, tulburrile idiopatice degenerative Factorii genetici:

toate cauzele genetice cunoscute explica mai puin de 5% din cazurile de Parkinson Diagnostic

Diagnosticul este clinic. Boala Parkinson este suspectat la pacienii peste 55 ani, cu tremor de repaus, rigiditate i lentoare a micrilor. Diagnosticul este confirmat de prezena semnelor caracteristice: lipsa expresiei faciale, clipit rar, reflexe posturale alterate, tulburri de mers caracteristice (pai mici, lipsa balansului braelor n timpul mersului).
4

Istoricul bolii cuprinde ntrebri legate de antecedentele de traumatisme craniene, accident vascular cerebral, hidrocefalie, expunerea la toxine i prezena simptomelor sau antecedente de afeciuni neurologice degenerative. Diagnosticul diferenial se face cu: boala Alzheimer, tremor esenial, hidrocefalia cu presiune normal, paralizia supranuclear progresiv, demena cu corpi Lewy etc. Scale de evaluare:

Scala lui Hoehn e Yah: examineaza parametrii expresiei faciale, tulburarile de vorbire, tremurul, rigiditatea postura, tulburarile de mers, bradikinezia. Pentru fiecare simptom fiindu-i atribuit un scor in 4 etape, in care 0 reprezinta normal si de invaliditate. Scala di Webster: examineaza limitele de miscare si de autonomie cu un scor impartit in trei grupe de gravitate: 1-10 Parkinson usor; 11-20 Parkinson moderat, 21-30 Parkinson sever. Indicele Barthel: analizeaza activitatea cotidiana: baia, utilizarea toaletei, continenta, deplasarea prin casa, nutritia. Pentru fiecare aspect pot fi alocate pana la trei puncte, cu cat scorul este mai mic, cu atat pacientul este mai autonom. Northwestern University Scale: este impartita in 5 scari de evaluare: mersul pe jos, de autonomia la imbracat, igiena personala, autonomia alimentatiei si comportamentul la masa, vorbitul. Cu cat scorul este mai mare pentru fiecare sector, cu atat pacientul este mai autonom. Scala Tinetti: analizeaza mersul si capacitatea pacientului de a mentine echilibrul. Mini Mental State: evalueaza orientarea in spatiu, memoria, atentie si de capacitatea de calcul, de evocare, limbajul, practica constructiv. Scorul maxim este de 30: sub 24 de puncte se presupune un deficit cognitiv, sub 17 de puncte, deficit sever. inainte de aplicarea acestui test trebuie sa se tina seama de interferenta care o poate aduce un deficit de auz sau vizual, tremurul sau impactul la miscare. Scala Becks si Scala Geriatrica de Depresie: consta in realizarea de chestionare cu privire la starea de spirit prezenta si trecuta a pacientului, relatia sa cu ceilalti, sentimentul de singuratate si gradul
5

de satisfactie al vietii. in ambele cazuri, cu cat scorul este mai mare , cu atat depresia pacientului este majora. Aceste teste initiale vor fi efectuate periodic atat pentru a controla ca situatia nu s-a inrautatit, cat si datorita faptului ca efectuarea lor ar putea fi influentata de fluctuatiile la care este supus pacientul in timpul tratamentului medicamentos. Prezenta tremorului n absena altor semne caracteristice indic un stadiu incipient al bolii sau un alt diagnostic. La vrstnici, reducerea micrilor spontane sau mersul dificil, cu pai mici pot fi rezultatul depresiei sau a demenei. Tratament Mai mult, spre deosebire de alte afeciuni neurologice grave, boala Parkinson este tratabil. Tratamentul este medicamentos i chirugical dar poate consta i n implantarea unui dispozitiv pentru stimularea creierului. La scar mondial, boala este diagnosticat la 300 000 persoane n fiecare an. Incidena i prevalena bolii cresc odat cu vrsta. Boala Parkinson afecteaz 1% din persoanele cu vrsta peste 65 ani. Rareori, boala survine n copilrie sau adolescen. Incidena bolii este de 1,5 ori mai mare la brbai dect la femei. Dei nu exist un tratament curativ pentru boala Parkinson, simptomele sale pot fi atenuate cu ajutorul medicamentelor, dar i prin modificarea stilului de via. n general, simptomele pot fi controlate cu succes dac tratamentul este adaptat evoluiei bolii.n ciuda depresiei i a anxietii cauzate de boala Parkinson, se recomand meninerea unui stil de via activ.Obiectivul tratamentului const n controlarea semnelor i simptomelor pe o perioad de timp ct mai lung, ct i reducerea efectelor adverse. Medicamentele ofer un bun control simptomatic timp de 4 6 ani. Dup acest interval, invaliditatea progreseaz n ciuda tratamentelor, iar numeroi pacieni dezvolt complicaii motorii pe termen lung. Alte cauze ale invaliditii n stadiile tardive ale bolii Parkinson sunt instabilitatea postural (tulburrile de echilibru) i demena. Tratamentul neuroprotector Terapiile neuroprotectoare sunt cele care ncetinesc pierderea neuronilor dopaminergici. n prezent, nu exista nicio terapie cu rol neuroprotector demonstrat pentru boala Parkinson.Selegilina este medicamentul
6

considerat drept un posibil agent neuroprotector, dei efectele sale benefice nu au fost n ntregime demonstrate. Selegilina poate fi prescris nc de la debutul bolii. Ea diminueaz degradarea dopaminei naturale i a dopaminei formate cu ajutorul levodopei. n plus, se pare ca selegilina mpiedic formarea de radicali liberi i de toxine, protejnd astfel celulele sntoase. Tratamentul simptomatic Momentul adecvat pentru iniierea medicaiei depinde de mai muli factori (vrsta, stilul de via, gravitatea simptomelor etc.) Medicamentele prescrise au rolul de a reduce simptomele bolii, dar nu opresc evoluia sa. Se recomand semnalarea oricrui nou simptom ce apare n timpul tratamentului, pentru a face modificrile necesare. Asocierea dintre levedopa i un inhibitor de dopadecarboxilaz (carbidopa sau benzerazid) este tratamentul simptomatic standard pentru boala Parkinson, cu cele mai puine efecte adverse pe termen scurt. Levodopa sau L-dopa este un precursor al dopaminei. Levodopa este deseori asociat cu carbidopa sau benzerazid pentru a obine efecte optime sau pentru a diminua efectele secundare (greuri, vrsturi, ameeal). ntruct eficacitatea sa scade n timp medicamentul devine ineficient n 5-6 ani medicii ateapt n general ca simptomele bolii Parkinson sa fie marcate nainte de a prescrie levodopa. Agonitii de dopamin bromocriptin, pergolid, pramipexol i ropinirol pot fi prescrii imediat dup stabilirea diagnosticului, sau n asociaie cu levodopa ntr-un stadiu avansat al bolii. Agonitii de dopamin au efecte comparabile cu levodopa + carbidopa/benzerazid n stadiile incipiente ale bolii, dar nu sunt suficient de eficiente n controlarea semnelor i simptomelor n stadiile avansate. Levodopa i agonitii de dopamin pot provoca somnolen i scderea vigilenei, astfel nct capacitatea de conducere a vehiculelor poate fi diminuat. Medicamentele anticolinergice benzotropin, trihexifenidil contribuie la reducerea tremorului la unele persoane, restabilind echilibrul ntre dopamin i acetilcolin la nivelul creierului.
7

Amantadina are efecte benefice pentru pacienii cu Parkinson. ntruct amantadina nu permite dect o uoar reducere a simptomelor, ea este utilizat la pacienii ntr-un stadiu incipient al bolii. Mecanismul sau de aciune la nivelul creierului nu este nc bine cunoscut. Antidepresivele sunt prescrise la unii pacieni cu boala Parkinson. Mai muli factori pot antrena stri depresive la bolnavii ce sufer de o boala cronic degenerativ: sarcinile zilnice care devin progresiv mai dificile, modificrile fiziologice ce se produc la nivelul creierului n cursul bolii i efectele secundare ale unor medicamente. Tratamentul chirugical Pentru pacienii ce se gsesc ntr-un stadiu avansat al bolii, n care simptomele nu mai rspund la medicaia obinuit, se poate recurge la o intervenie chirurgical, n funcie de starea general a persoanei i de calitatea vieii. Una dintre metodele ce pot fi folosite este talamotomia consta n distrugerea unei pri a talamusului, pentru a reduce tremorul parkinsonian. Talamotomia nu acioneaz asupra bradikineziei, rigiditii, fluctuaiilor motorii sau diskineziei. Peste 90% din pacienii ce efectueaz aceasta intervenie prezint o ameliorare considerabil n tremorul membrului din partea opus leziunii. Complicaiile unei talamotomii bilaterale sunt comune; peste 25% din pacieni prezint tulburri de vorbire, motiv pentru care talamotomiile bilaterale sunt evitate. Palidotomia const n lezarea chirurgical a unei pri din formaiunea numit globus pallidus i are drept rezultat o ameliorare important a celor trei semne radicale ale bolii Parkinson (tremor, rigiditate, bradikinezie), precum i o reducere a diskineziei. Palidotomia bilateral nu este recomandat, deoarece prezint complicaii frecvente, printre care dificulti n vorbire, disfagie i tulburri cognitive. Aceste tehnici lezionale au fost nlocuite de stimularea cerebral profund ce const n implantarea unor electrozi n anumite structuri ale creierului (nucleul subtalamic, globus pallidus, talamus). Electrozii sunt conectai la un stimulator, implantat n regiunea subclavicular, prin intermediul unor fire de legatur.

Dispozitivul stimuleaz regiunile precise de la nivelul creierului i poate fi adaptat n funcie de evoluia bolii, pentru a controla simptomele i a elimina efectele adverse. Pacientul poate controla stimulatorul cu ajutorul unui dispozitiv extern. Implantarea unui stimulator necesita efectuarea de vizite medicale pentru a ajusta parametrii n funcie de modificrile simptomelor, pe parcursul evoluiei bolii. Stimularea talamic const n implantarea unui stimulator la nivelul talamusului. Stimularea talamic reduce tremorul la aproximativ 90% din pacieni dar nu i alte simptome ale bolii Parkinson precum rigiditatea, bradikinezia, diskinezia i fluctuaiile motorii. Candidaii pentru stimularea talamic sunt pacienii cu tremor rezistent la medicaie i cu rigiditate i bradikinezie minime. Stimularea palidal const n implantarea unui stimulator n formaiunea numit globus pallidus i controleaz toate simptomele cardinale ale bolii Parkinson (tremor, rigiditate, bradikinezie) precum i diskinezia. Candidaii pentru stimularea palidal sunt pacienii cu fluctuaii motorii invalidante, rezistente la medicaie i/sau diskinezie indus de levodopa. Stimularea subtalamic este n prezent cea mai comun intervenie chirurgical n boala Parkinson i const n implantarea unui stimulator n nucleul subtalamic. Stimularea subtalamic controleaz toate simptomele cardinale ale bolii Parkinson precum i fluctuaiile motorii i diskinezia. Kinetoterapia i ortofonia Kinetoterapia este un adjuvant terapeutic important i const n exerciii fizice zilnice i gimnastic, reeducare funcional, refacerea echilibrului postural etc. Ortofonia permite tratarea disartriei (tulburri de vorbire), datorate unei articulaii dificile. Obiective:

mentinerea autonomiei, prin scaderea limitarii performantelor fizice si psihice (asistenta profilactica si de recuperare prin antrenament fizic); imbunatatirea circulatiei; reeducarea respiratiei; mentierea tonusului muscular; mentierea supletei articulare;
9

corectarea tulburarilor de mers. educarea si reeducarea stabilitatii, miscarii controlate si abilitatii; corectarea si constientizarea posturii.

Mijloace si tehnici folosite:


exercitii de incalzire; exercitii de mobilitate si de coordonare; exercitii de echilibru; exercitii pentru mobilitatea gleznei; exercitii de mimica; posturari; exercitii cu obiecte; gimnastica respiratorie; plimbari pe iarba, pe pietris si nisip, pentru a stimula reactiile de echilibru. elemente din terapia ocupationala, terapia de grup; elemente din sport fara cartacter competitiv; hidrokinetoterapia.

Program de recuperare: a. Exercitii de incalzire: Aceste exercitii permit pacientului perceperea propriului organism, pana cand va fi in gradul de a face anumite miscari:

anteversia si retroversia bazinului (mers inainte si inapoi), miscari de eliberare a umerilor, soldurilor, etc.

1. Decubit dorsal, anteversia si retroversia bazinului, cu inspir-expir;


10

2. Decubit dorsal, cu genunchii flectati si palmele asezate una pe torace, iar cealalta pe abdomen : inspiratie cu ridicarea abdomenului ; expiratie cu retractarea lui; 3. Decubit dorsal, genunchii flectati, membrele superioare flectate la 180, se fac inclinari laterale ale genunchilor, cu ratarea capului in directia opusa inclinarii. Se repeta de 10/20 ori. 4. Decubit dorsal, genunchii flectati, membrele superioare pe langa corp, se ridica bazinul si se duce calcaiul pe genunchiul opus ( expir). Se revine in pozitia initiala cu inspir. 5. in sezand, cu bastonul la nivelul omoplatilor, se fac extensii (inspir) si flexii ale membrelor superioare(expir); 6. in sezand, cu bastonul la nivelul umerilor, se face extensia (inspir) membrelor superioare, flexia lor la nivelul omoplatilor (expir), din nou extensie (inspir) si flexie pana la nivelul coapselor. 7. in sezand, cu bastonul la nivelul omoplatilor, se fac abductii si adductii ale membrelor superioare si rotatii ale capului pe directia de miscare. Se repeta de 10/20 ori fiecare miscare. 8. in ortostatism, cu membrele superioare abduse, se flecteaza genunchiul drept si se atinge cu mana stanga, se revine la pozitia initiala si se repeta cu celelalte membre; b. Exercitii pentru mobilitate si coordonare Se folosesc exercitii de mobilizare globala, asociate cu miscari alternative si ritmice, pentru a stimula coordonare a pacientului. Se incepe cu exercitii simple, crescandu-se gradual dificultatea. Exercitii de mers pe loc (evidentiindu-se astfel, alternanta intre maini si picioare). Exercitii de coordonare cu mingea. La aceste exercitii, mingea este folosita pentru a marca etapele de corectare a posturii, succesiunea fiind urmatoarea: decubit ventral,
11

pe genunchi, cavaler-servant, ortostatism. 9. Decubit dorsal, flexia genunchilor la piept, ajutandu-ne cu membrele superioare. 10. Decubit dorsal, cu genunchii flectati, se face abductia genunchilor, cu fetele plantare alipite. 11. Mers pe loc cu coordonarea miscarilor picior-brat; 12. Mers, cu un obiect in mana, mutarea obictului dintr-o mana intr-alta in ritmul pasilor. 13. Exercitii de echilibru Reactii de echilibru sunt constant solicitate, atat in situatii statice, cat si dinamice. Echilibrul este consolidat, atat prin mijloace specifice, de stimuli (exercitii de mobilizare a capului si trunchi produc modificarea centrului de gravitatie), cat si cu ajutorul altor factori, cum ar fi:

coordonarea; mobilitatea articulara; rapiditatea si precizia (exercitii cu mingea); orientarea in spatiu intr-o activitate dinamica (mersul printre obstacole); proprioceptia.

14.Exercitii pentru mobilitatea gleznei Greutatea corporala este transmisa la nivelul picioarelor, prin intermediul gleznei. Pentru ca, greutatea corporala sa fie distribuita echilibrat, gleznele trebuie sa fie mobile pentru a se adapta in mod eficient. Exercitiile pentru mobilitatea gleznei sunt numeroase, dar ceea ce le face eficiente sunt modalitatile de executie: lent si ritmat. Primele exercitii vor servi la ameliorarea functionalitatii articulare;
12

urmatoarele, la relaxarea musculaturii plantare si stimularea la maxim, a capacitasii proprioceptive a piciorului atat in statica cat si in dinamica. 15. In sezand cu genunchii si piciorele unite, se ridica varfurile piciorelor, se coboara talpa pe sol, se ridica calcaiele si se revine pe sol. Se continua pana la deschizatura maxima a membrelo inferioare, revenindu-se apoi in pozitia initiala. 16. Din ortostatism ridicari pe varfuri. 17. Exercitii de mimica. Aceste exercitii au o importanta majora pentru viata relationala a pacientului. Se vor exersa toti muschii faciali, deoarece servesc la exprimarea emotiilor, astfel:

exercitii de ridicarea fruntii, strangerea ochilor, aratarea dintilor, strambarea nasului, zambete, umflarea obrajilor alternativ, deplasares limbei pe arcadele dentare, deplasarea gurii la dreapta si la stanga, bezele.

Bibliografie:
-Prelipceanu D. PSIHIATRIE-note de curs INFOMEDICA BUCURESTI 2003 -V. Predescu, .S. Nica-Udangiu, L. Nica-udangiu, URGENTE IN PSIHIATRIE Ed. MEDICALA, BUCURESTI 1983. -Lucia Coppola, Lucia Coppola Stefano Masiero, Stefano Masiero Riabilitazione in ortopedia, Ed. Piccin, 2005.-Tudor Sbenghe Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, Ed. Medicala, Bucuresti, 1987;

13